Dobrogea

Regiune geografica a Romaniei

Baza naturala de sustinere
Dobrogea este una dintre cele mai bine individualizate regiuni
geografice ale Romaniei, datorita delimitarii sale riguroase pe
laturile de vest si nord de catre culoarul Dunarii si Delta Dunarii,
respectiv de catre Marea Neagra catre est.
Limita sudica se suprapune frontierei de stat cu Bulgaria
Dobrogea, ca si regiune geografica nu se suprapune cu cea
istorica, ea cuprinzand doar podisul cu acelasi nume.
Se constituie un sistem teritorial functional datorita axei de
gravitatie majora a fluxurilor de informatie pe fatada maritima.
Din punct de vedere geomorfologic , aceasta regiune inglobeaza
in fundament cele mai vechi roci de pe teritoriul tarii si in acelasi
timp rocile noi , loess , din sud-estul podisului dobrogei.
Regiunea dobrogeana este impartita in 3 subunitati de relief,
fiecare cu caracteristici distincte.
1 Podisul Dobrogei de Nord
Are drept nucleu Muntii Macinului (467m) caracterizati ca si
o structura hercinica intens nivelata ce distoneaza altimetric
numai datorita zonelor limitrofe mult mai joase.Culmile sale,
Pricopul si Niculitelul converg in Varful Greci si sunt
individualizate in roci metamorfice si cristaline
In est, Dealurile Tulcei,formate din roci mezozoice
La sud de cele doua unitati se afla Depresiunea Nalbant,
tecto-eroziva, marginita la randul ei de Podisul Babadagului
unde calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui relief
carstic (cheile Taitei si Telitei, Pestera Liliecilor)
In partea sud-estica se afla Podisul Casimcei, cea mai veche
unitate de relief din tara cu structuri litologice precambriene
la zi(sisturile verzi)
2 Podisul Dobrogei de Sud
Altitudini mai mici >260m si roci neozoice: in
fundament-calcare sarmatiene endocarstificate
(Pestera Movile, Pestera Piatra); la suprafata-loess de
cca 30m grosime
Este divizat in patru compartimente:
in Nord-Podisul Medgidiei inalt si fragmentat;
 intre faliile Capidava-Ovidiu si Moesica se gaseste
culoarul Vaii Carasu
Podisul Oltinei intre Marea Neagra si Dunare
Podisul Negru Voda in sud-vest
Clima

Cel mai cald teritoriu al tarii, arealul Constanta-

Mangalia fiind singurul unde media temperaturilor
tuturor lunilor este pozitiva
Regiunea este strabatuta de izoterma de 11grade
C,medie anuala, verile fiind calcuroase si iernile
geroase sub influenta circulatiei nord-estice
Precipitatii medii anuale scazute 360-500mm/an
Hidrografia
Raul Casimcea izvoraste din nordul Podisului
Casimcei. Are lungimea de 60 de km. Suprafata
bazinului hidrografic este de 737 km. Este cel mai
important raul al Dobrogei. Se varsa in Lacul Tasaul
Datorita climatului arid se intalnmesc rauri tributare
Marii Negre cu regim de alimentare pluvial cu maxime
de toamna si primavara (Taita, Telita,Slava)
Acvifere subterane in formatiunile calcaroase
Biocenoza

Vegetatie de stepa cu graminee intens

antropizata,silvostepa cu stejar termofil respectiv
etajul padurilor de foioase reprezentate prin gorunete.
Fauna :rozatoare (harciog, popandau,orbete, soareci)
alaturi de iepuri, vulpi, mistreti, caprior.
Solurile
Cernisoluri(cernoziomuri, faeoziomuri, kastanoziomuri)
 60% din substratul edafic al podisului prezinta o eroziune
minima
Formatiunile mai vechi inmagazineaza rezerve de cupru
(Altan Tepe) si fier (Palazu Mare), iar rocile de constructie
(granit, calcar) abunda in Muntii Macinului (Macin, Greci,
Iacobdeal) sau podisurile Babadag si Medgidiei (cariere)
Platforma continentala a Marii Negre contine importante
rezerve de petrol, aflate in curs de exploatare
Structura fondului funciar
in regiunea Dobrogea, in anul 2007
..
alte categorii de terenuri
9%

paduri
16%

terenuri agricole
75%
Componenta demografica si de habitat
Zona centrala si sudiaca a podisului slab populate (sub 50
loc/km2)
Zona litorala dintre Constanta si Mangalia peste 150 loc/km2
Amestec etnic pronuntat datorita evolutiei istorice a regiunii
Asezarile rurale grupate de-a lungul vailor sau al cailor de
acces principale.Marimea lor variaza.Sate mari: Cumpana,
Mihail Kogalniceanu, Valu lui Traian, cu peste 8 000 de
locuitori.Sate mici: Dumbraveni, Furnica, Strunga.Tipul:
poligonale,adunate sau rasfirate cu functie economica
agricola.
Asezarile urbane au o dispozitie spatiala legata de culoarul
Dunarii (Cernavoda, Harsova, Isacea) sau de litoralul
Marii Negre (Constanta, Eforie, Mangalia, Navodari).
Numarul oraselor din interiorul podisului este redus
(Medgidia, Negru Voda, Babadag).
Principalul centru atractor este Constanta datorita
functiilor sale comerciale, industriale, turistice si culturale
majore.
Functia economica dominata este cea industriala, cea
agricola pentru orasele mai mici ,turistica pentru cele de
pe litoral.
In nordul regiunii –Tulcea- dublu rol: pol cu importanta
regionala si cu functie de polarizare asupra Deltei Dunarii.
Ponderea populatiei pe medii(urban-rural) in regiunea Dobrogea,
in anul 2007

populatia in mediul rural

34%

populatia in mediul urban

66%
Economia regiunii si perspectivele de
dezvoltare
Comert derulat intre porturile fluviale si maritime (Harsova,
Isaccea,Tulcea, Navodari, Constanta, Mangalia).
Agricultura dezvoltata, soluri fertile, terenuri arabile cu variatie
redusa, exceptie in Muntii Macin.Culturi de grau 20-60% , porumb
10-40%, vii si livexi 6.5% (nord,centru si sud-vestul regiunii 10-35%
din suprafata agricola).Podgorii: Murfatlar, Niculitel si Oltina.
Cresterea animalelor contitue un profil complex atribuit de
particularitatile conditiilor naturale, ale productiei vegetale si traditii
(bovine, porcine,ovine)
In ansamblu, se contureaza caracteristicile unei agriculturi in care
sunt prezente atat microexploatatiile agricole cat si marile ferme,
reflectant forme de adaptare la conditiile naturale si socio-
economice
Industria
 domeniul energetic: atomo-centrala de la
Cernavoda,termocentrale- Constanta,
Navodari,Tulcea.
Constructii navale: Constanta, Mangalia
Petrochimie: Navodari
Masini agricole: Medgidia
Industria textila, alimentara, prelucrarea pestelui:
Constanta
Alumina, feroaliaje: Tulcea
Turismul
Litoralul- statiuni- Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud,
Costinesti, Jupiter, Olimp, Venus,
Mangalia);Constanta

Caile de transport:
 fluviale si maritime pe Dunare, Marea Neagra si
Canalul Dunare – Marea Neagra cu porturi aferente –
Constnata cel mai mare port din regiunea Marii Negre
E 87, E 675, E 60
Magistrala feroviara Bucuresti- Constanta
Aeroporturi Constanta si Tulcea
Analiza Chorematica
 Trasaturi sistemice particulare
 Individualizarea unei axe anizotropice maritime (Navodari- Ovidiu- Constanta-Eforie-Mangalia).
 Fluxul de materie si informatie este intensificat intre polii regionali de-a lungul litoralului
 Caracterul de originalitate el regiunii este completat prin existenata unei a doua axe anizotropice
( Cernavoda- Medgidia- Murfatlar- Constanta) generata de prezenta canalului navigabil Dunare –
Marea Neagra.
 Constanta- Centru polarizator
 Axele functionale secundare – intre centre de importanta locala (Ostrov- Cernavoda-Harsova-Macin-
Isaccea) la care se adauga fluxurile de tranzit aferente navigatiei pe Dunare
 Axe secundare dupa relatiile de coordonare/subordonare intre Constanta – Babadag- Tulcea regional,
local Constanta- Harsova, sau intre centrele urbane de importanta locala Medgidia-Negru Voda.
 Axe jonctionale Ostrov- Cobadin, Negru Voda-Constanta
 Influenta polilor regionali duc la aparitia unor arii cu dificultati de coagulare a campurilor de forta in
lipsa unor centre supracomunale.ex: comunele Crucea, Cogealac, Pantelimon,Ciucurova, Ostrov,
Topolog.