Componenta simpatic activeaz

organismul pentru lupt si aprare,mai

ales prin eliberarea de noradrenalin
din ff postggl si de adrenalina din
Medulosuprarenala . El acioneaz n
echilibru cu SNV parasimpatic pentru
meninerea homeostaziei.

La nivelul sinapselor dintre neuronii pre- si

post-ganglionari sunt eliberati mediatori
chimici ai SNV:
ff preggl simpatice si parasimpatice
elibereaza Ach (deci sunt sinapse colinergice)
ff postggl simpatice elibereaza
adrenalina(epinefrina) si
noradrenalina(norepinefrina),adica sunt
adrenergice,cu exceptia celor care se termina
in musculatura striata si glandele sudoripare
din piele,care sunt colinergice
ff postggl parasimpatice sunt colinergice "

Ach este sintetizata din AcCoa si colina sub actiunea colinacetil-transferazei. Ach acumulata in veziculele sinaptice
este eliberata in despicatura sinaptica si excita receptorii de
pe suprafata sinaptica. Legarea acestora cu mediatorii va
modifica permeabilitatea membranei pentru Na+,K+,Cl,care produce stimularea.

Ach din despicatura sinaptica este desfacuta rapid in acetat

de colina,de colinesteraza aderenta suprafetei externe a
butonilor sinaptici,fapt ce explica durata scurta a excitatiei.
Colina este recaptata in butoni si folosita din nou pentru
sinteza Ach.
Ach este eliberata sub forma de cuante,intr-un numar relatat
la intensitatea excitatiei

Muscarinici: carbacol,
edrofoniu
Nicotinici musculari:
suxametoniu
Nicotinici neuronali:
lobelina

Muscarinici: atropina
Nicotinici musculari: Dtubocurarina
Nicotinici neuronali:
hexametoniu

Sinapsa colinergic. Acetilcolina sintetizat din colin i acetilcoenizma A este eliberat n

spaiul sinaptic unde acioneaz asupra receptorilor postsinaptici Excesul de molecule este
captat prin transportori membranari specifici i este metabolizat de ctre acetilcolinesteraz.

2) Componenta simpatica activeaza organismul pentru lupta

si aparare, mai ales prin eliberarea de noradrenalina din
fibrele postganglionare si de adrenalina din
medulosuorarenala.
Sinapsa noradrenergic este rspndit n sistemul nervos

vegetativ i somatic. Efectele

stimulrii acestei sinapse este foarte variat, n funcie de
teritoriul unde se afl i, implicit de tipul
de receptori. Agonitii i antagonici noradrenergici au o
larg utilizare n terapeutic. n sistemul
nervos uman sunt foarte numeroase sinapsele
noradrenergice. Se consider c n cortex nici un
neuron nu este la o distan mai mare de 30m fa de o
surs de noradrenalin.

Izoprenalina ()
Dobutamina (1)
Salbutamol (2)
Metoxamina (1)
Clonidina (2)

Ergotamina (>1)
Fentolamina (>2)
Propranolol ()
Metoprolol (1)
Butoxamina (2)

Sinapsa noradrenergic. Sinteza din tirozin a norepinefrinei (NE). Eliberat n fanta sinaptic a
NE interacioneaz cu receptorii postsinaptici sau cu autoreceptorii ce controleaz sinteza i
eliberarea acesteia. Moleculele care nu au interacionat cu receptorii pre- sau postsinaptici sunt
preluate printr-un transportor specific din butonul terminal i metabolizate sub aciunea
monoaminoxidazei.

Noradrenalina este mediatorul terminaiilor nervoase vegetative

postganglionare simpatice prezente la nivelul tuturor efectorilor
vegetativi periferici (muchi netezi, glande). La nivel central, cel mai
bogat n noradrenalin este locus ceruleus, care trimite prelungiri
noradrenalinice att descedente (spre centrii vegetativi din bulb,
coloana lateral), ct i ascendente
(spre hipotalamus, cerebel, sistemul limbic i neocortex). Aceasta
mai poate fi localizat n cantiti mari i n nucleul caudal ventrolateral. Noradrenalina este responsabil de asemenea pentru
neurotransmiterea adrenergic. n calitate de neurotransmitor, este
responsabil de dispoziie, regularea presiunii sangvine i excitare

3)Prin descarcari adrenergice, sistemul nervos simpatic contribuie

permanent la mentinerea tonusului vascular. Se considera ca rolul
cel mai important consta in interventia sa in situatii speciale, de
pericol, cand au loc descarcari masive, pregatind organismul
pentru "lupta sau fuga".
Reactia de fuga sau lupta mai este cunoscuta si sub numele de
"raspunsul simpato-adrenal". In cazul activarii se secreta
acetilcolina care activeaza secretia de adrenalina (epinefrina) si
noradrenalina (norepinefrina). Acestea sunt eliberate in sange.
Sistemul nervos simpatic actioneaza autonom, fara control
constient, si pregateste corpul pentru actiuni in situatii periculoase:
cresterea ritmului cardiac;
constrictia vaselor sanguine;
dilatarea pupilelor;
piloerectia (pielea gainii);
dilatarea bronhiilor;
scaderea motilitatii intestinului gros;
cresterea transpiratiei;
cresterea presiunii sanguine.

Astfel, activitatea cardiaca este intensificata, tensiunea arteriala sporeste,

ceea ce determina o perfuzare mai buna cu sange a muschilor si organelor
vitale; glicemia creste, la fel si concentratia acizilor grasi plasmatici,
furnizand in felul acesta o cantitate mai mare de energie; vasoconstrictie
cutanata, a carei rezultat este redistribuirea sangelui pe teritoriul
coronarian si cerebral, iar sangerarile la nivelul plagilor diminueaza;
bronhiile se dilata, ceea ce permite patrunderea mai usoara si in cantitate
sporita a aerului in plaman si o hematoza mai buna; dilatatie pupilara si
patrunderea in receptorul vizual a unei cantitati mai mari de lumina.

Asupra modului de actiune a catecolaminelor la nivelul

tesuturilor, in prezent, este admisa explicatia conform careia,
la nivelul organelor, inervate de filete simpatice, ar exista
doua tipuri de receptori celulari: alfa-receptori si betareceptori.
Alfa-receptorii, activati mai ales de noradrenalina, produc
contractia muschilor netezi, in special, acelea din peretii
arteriolelor. Acelasi efect excitator, il poate avea si adrenalina,
dar numai in doze mari;
Beta-receptorii, sensibili numai la adrenalina, produc efect
inhibitor.

Adrenalina

Sinteza adrenalinei se produce exclusiv in medulosuprarenala.Metilarea

noradrenalinei este activat de cortisol,steroid ce stimuleaz transcrierea genei
pentru aceast metil-transferaz specific.
Adrenalina reprezint 80% din secreia total medulosuprarenalian.Nu se
sintetizeaz n celulele ectopice,dar poate fi captat din plasm.
Depozitarea adrenalinei se face in granulele cromafine,mpreun cu ATP,ioni
de Ca si o protein numit cromogranin.Eliberarea coninutului se face prin
exocitoz,fiind eliberat prin stimulare nervoas.

Cursul de transmitere sinaptica,

Leon Zgrean

Fiziologie-Petru P.Groza

Manual de biologie clasa a 11-a , Dan

Cristescu,Cezar Th. Niculescu, editura
Corint
wikipedia