stabilirea diagnosticului de fractura sau luxatie orientarea conduitei terapeutice controlul corectitudinii manevrelor de reducere si imobilizare.
Reguli de examinare: sa se foloseasca regimuri adecvate cel putin doua incidente sa includa focarul de fractura si articulatiile vecine sa evidentieze osul si partile moi
in cazul oaselor pereche se vor face radiografii bilaterale
In caz de fractura radiografia precizeaza: Sediul (localizarea) Tipul Traiectul Deplasarea fragmentelor Existenta leziunilor asociate Tipul de os interesat ( lung , scurt sau plat ) Portiunea de os fracturata ( epifiza , metafiza sau diafiza ) Daca se produce pe o zona osoasa care ia parte la formarea unei articulatii. 1.Sediul fracturii 2.Tipul fracturii complete sau incomplete.
Cele complete:
bifragmentare cominutive bifocale prin smulgere prin tasare fracturi-separatie
Se raporteaza in functie de axul osului: transversal oblic longitudinal Spiroid 4 Deplasarea fragmentelor Angulare Translatie (depl lat) Incalecare Rotatie Telescopare 1, angulare; 2, in baioneta/ translatie; 3, decalaj/ rotatie; 4, incalecare
Trebuie precizat daca osul este modificat patologic , prin afectiuni care-i scad rezistenta mecanica ( inflamatii , distrofii , tumori etc.)
5.Structura oaselor fracturate: 6.Prezenta leziunilor asociate: Se precizeaza daca exista leziuni articulare ( luxatii ) , acestea fiind singurele care pot fi evidentiate radiologic. Entorsele, leziunile vasculare si leziunile nervoase nu pot fi evidentiate Rx Etiologia fracturilor Varsta are importan n etiologia fracturilor. Astfel: a). la copii se pot constata urmtoarele tipuri de fracturi: - fractura "in lemn verde" caracterizat printr- o fisur la nivelul corticalei i compactei ntr-o parte a osului, fr ntreruperea complet a continuitii osului n partea opus fracturii; - decolarile epifizare caracterizate prin separarea epifizei de diafiz la nivelul cartilagiului de cretere. b) la btrni se produc, mai des fracturi la nivelul punctelor de rezisten slab, n special la nivelul colului femural; astfel de fracturi apar uneori dup un traumatism foarte mic.
Osificarea fracturilor Procesul osificarii fracturilor se face asemanator procesului osificrii normale. Radiologic apare calusul -tesut osos nou format.
Calusul osos etape evolutive:
-calus fibrinos proteic apare n primele 7 zile -calus fibros provizoriu se formeaza intre 7-16 zile. -calus osos primitiv se formeaz din ziua 16-a -calus osos definitiv se formeaz timp indelungat, 3-18 luni, pe masura remanierii calusului osos primitiv. Osificarea fracturilor Calusul endostal ia nastere n focarul de fractur la nivelul esutului medular; calusul periostal ia nastere prin proliferarea i metaplazia celulelor periostale. In fracturile oaselor lungi apare atat calusul central (endostal) cat si cel periferic (periostal), Osificarea fracturilor
Aspectul radiologic Tumefiere de parti moi in jurul focarului de fractura. Diminuarea densitatii extremitatilor osoase, largire aparenta a traiectului de fractura. Mica zona usor calcificata in jurul focarului de fractura. Densificarea calusului ale carui limite apar nete. Stergerea progresiva a traiectului Aparitia de travee osoase in interiorul calusului. Complicaiile fracturilor Principalele complicaii ale fracturilor snt: -Intarzieri in formarea calusului. Radiologic traiectul de fractur rmne vizibil un timp mai ndelungat; fragmentele osoase prezint osteoporoz -Pseudartroz, complicaie a unei fracturi datorit neconsolidrii fragmentelor i apariia unei mobiliti anormale. Radiologic se constat un spaiu clar ntre fragmentele osoase; capetele osoase apar condensate uneori hipertrofiate. -Calus vicios, este un calus care fixeaz fragmentele osoase ntr-o poziie nefavorabil funciunii. -Calus hipertrofic, neregulat, este un calus exagerat, ntins, care poate prinde n el unele elemente anatomice (nervi) sau prin dezvoltarea lui mpiedec funcia unor muchi, tendoane etc. Scintigrafia Poate arata fracturi nevizibile pe radiografie Fracturi - incidenta Localizare (frecventa): 1. gamba accidente 2. Antebrat 3. Extr prox a femurului- virstnici 20-40 ani (accidente de rutiere de munca) Peste 70 ani (osteoporoza)
LEZIUNI DE ORGANE EXTRAPERITONEALE - cauzele c. m.frecvente : accidente rutiere caderi de la inaltime
-procent redus din injuriile scheletice
-asociaza leziuni ale vaselor mari, nervi, tract urinar
-examinarea radiologica esentiala pt. diagnostic (semnele clinice nu totdeauna evidente) FRACTURILE CENTURII PELVINE consideratii generale Pelvisul este un inel osos rigid solidarizat prin ligamente anterior si posterior
Identificarea unei fracturi obliga la cautarea atenta a unei a doua leziuni
Getzbein & Chenoweth (1977) demonstreaza ca totdeauna exista o a doua leziune, chiar in fracturile de pelvis aparent unice
FRACTURILE CENTURII PELVINE CLASIFICARE DUPA DIRECTIA FORTEI DE PRODUCERE COMPRESIE ANT.-POST. 33% COMPRESIE LATERALA 50% FORFECARE VERTICALA 5% MIXTE 13% B ARIPA SACRULUI ILION ARTIC. SACROILIACA ACETABULUM CAP FEMURAL PUBIS ISCHION RG. ANTERO-POSTERIOARA STANDARD FRACTURILE CENTURII PELVINE
Avulsii Parcelare de aripa iliaca Transversale de sacru De ramuri ischio-pubiene unilaterale bilaterale
FRACTURI INSTABILE
Tip Malgaigne Malgaigne clasic Volemier cu disruptia artic. S.I. De echitatie Dubla verticala controlaterala Dislocatii FRACTURI PELVINE STABILE AVULSII DUVERNEY SACRU RAMURI ISCHIO-PUBICE spina iliaca antero-superioara (a), anteroinferioara (b), tuberozitatea ischiadica (c) aripa iliaca cu orientare transversala unilateral bilateral FRACTURI PELVINE INSTABILE Tip Malgaigne (implica ramurile ischio-pubiene unilateral) cu disruptia artic. sacro-iliace ipsilaterale cu fractura prin sacru (Voillemier) cu fractura prin aripa iliaca (Malgaigne clasic) De echitatie dubla verticala controlaterala Dislocatii (disjunctie simfiza pubiana+disruptia artic. sacroileale ambele inele obturatorii(4 ramuri) ambele ramuri ischiopubice de o parte si fractura sau disjunctie artic. Sacroiliaca contralaterala unilateral bilateral Barbat, 28ani, accident rutier fractura Malgaigne tipica: fracturi verticale pe inelul obturator stg. si fractura osului iliac ipsilateral
Barbat, 25 ani, accident de motocicleta dislocatie pelvina tipica: largirea marcata a simfizei pubiene si a articulatiilor sacroileale Femeie, 30ani, accident auto Rg. AP: fractura tavan acetabular CT:fractura cominutiva distributia intraarticulara a fragmentelor Fracturile femurului Proximale: de cap de col de masiv trohanterian Diafizare Distale
Investigatii:Radiografia in doua incidente CT, RM pt leziuni asoc (eventual reconstr 3D) Fracturile capului femural Sant rare si insotite de obicei de luxatii Cu sau fara detasare de fragment osos Evolutie nefavorabila coxartroza Tratament conservator (chirurgical pt cele cu fragmente) Pot fi urmate de necroze aseptice parcelare Fracturile de col femural 7% din tot fracturilor Incid ridicata la varstnici (dat osteoporozei) Prognostic grav Complicatii numeroase (pseudartroza-30%, osteonecroza aseptica-35%, coxartroza postraumatica Tratament de regula chirurgical (mijloace de fixare, proteze). Poate fi si ortopedic (imobilizare) Pauwels: (dupa unghiul liniei de fractura cu orizontala) Poate da prognosticul (unghi mic stabilitate buna) 1. 2. 3. Fracturile de col Clasificari Fracturile de masiv trohanterian Sant extracapsulare Teritoriu e bine vascularizat (nu apare osteonecroza aseptica, pseudartroza)
Date de caderi pe sold (varstnici) sau accidente, caderi de la inaltime 1.Cervico- trohanteriane 2.Per si intertrohanteriene 3.Trohantero-diafizare Fracturile subtrohanteriene
Se impart in 5 tipuri:
Tip 1 fracturi fara/ cu minima deplasare Tip 2 fracturi cu 2 fragmente Tip 3- fracturi cu 3 fragmente Tip 4- fracturi cominutive Tip 5- fracturi sub/intertrohanterice Clasificare fracturilor subtrohanteriene dup Seinsheimer COMPLICATII
a. Imediate: - deschiderea la exterior a focarului de fractura - leziuni vasculare si nervoase - interpozitii musculare - hidartroza a genunchiului b. Tardive: - retard in consolidare ( > 6 luni) - pseudartroza - calus vicios cu angulatie mare sau consolidare cu decalaj
Destul de frecvente la adult, se intalnesc relativ rar la copii insotind alte leziuni ale aparatului extensor al genunchiului.
Mecanism de producere: *)Dupa Malgaigne, Chaput si Charpy, se intalnesc : A. Fracturi prin cauze directe ce se produc prin soc direct asupra rotulei sau prin cadere in genunchi B. Fracturi prin cauze indirecte produse prin contractia violenta a m. cvadriceps -nu se intalnesc la copii, ci numai la adulti
Anatomie patologica Se descriu : 1.Fracturi de rotula fara lezarea aparatului extensor (8%) 2. Fracturi de rotula cu lezarea aparatului extensor (92% )
Traumatismele rotulei Clasificare -a,b: avulsia polului inf sau sup
-c: fr transversa cu/fara deplasare
-d: long. cu/ fara deplasare
-e: cominutiva cu deplasare
-f: cominutiva fara deplasare Traumatismele rotulei: Fractura patelara: FRACTURILE OASELOR GAMBEI: Fracturile tibiei: *) In functie de sediul unde se produce fractura, se cunosc : A. Fracturi ale extremitatii proximale B. Fracturi ale diafizei C. fracturi ale extremitatii distale
A. Fracturile extremitatii proximale Se descriu : a. fracturi ale platoului tibial b. fracturi ale tuberozitatii tibiale c. fracturi prin decolare d. fracturile spinei tibiale
Clasificarea fracturilor platoului tibial dupa SCHATZKER Tip 1-fractura tipica. Traiect vertical in condilul lateral cu afectarea suprafetei articulara a platoului tibial. Aspect tipic pt. fragment despicat.
Tip 2-fractura cu depresiune. Suprafata de clivaj ca in tip 1, Tip 3 depresiune centrala a suprafata articulara a platoului tibial lat.
Tip 4 fractura condilului medial cu 2 subtipuri A)Traiect-platoul med. B) fragment smuls din portiunea mediana
Tip5 frctua bicondiliene. Linia de fractura ia aspectul de y inversat. Poate fi asociata si cu fractura eminentei intercondiliene
Tip 6-fracturi ale platoului tibial cu extensie in metafiza si diafiza
Fractur Second Fractur cu avulsia unui fragment prin interesarea ligamentului ncruciat posterior Fragment osos fracturat prin interesarea ligamentului ncruciat anterior Fracturile diafizei tibiale
Pot avea sediu in orice regiune cuprinsa intre cele doua linii epifizo-metafizare.
b. Fracturile pilonului tibial: S-au descris : 1. fracturi anterioare a pilonului tibial 2. fracturi posterioare a pilonului tibial 3. fracturi complexe ale pilonului tibial
c.Dezlipirile epifizare distale ale oaselor gambei: C1. Dezlipirea epifizara distala a tibiei: Apare dupa o miscare violenta de abductie si torsiune si poate fi : *) fara deplasare /deplasare minima, rara ,glezna aparand tumefiata si durerea la palpare apare la nivelul cartilajului de crestere. **) cu deplasare mare, este de obicei o dezlipire fractura, fragmentul metafizar fiind deplasat posterior. Fractura luxatie ant. tibiotarsiana Fractura calcaneului Reprezinta cam 3% din totalul fracturilor, cu frecventa mai mare la barbati = 40-50 ani Mecanismul de producere: Direct (rar) - prin zdrobiri laterale ale piciorului prins intre tampoane Indirect - caderi de la inaltime, explozii in mine (presiune de jos in sus), rezultand o fractura prin zdrobire sau forfecare tip BOHLER
Clasificarea fracturilor in functie de afectarea sp.articular Intraarticulare (talamice) Extraarticulare scafoid Fracturile oaselor metatarsiene Mecanismul de producere: Direct, si sunt fracturate de obicei mai multe oase metatarsiene Indirect, mai rar, prin rasucirea piciorului (accident de calarie) sau prin exagerarea curburii oaselor (caderea pe varful piciorului ) Fractura izolata a unui metatarsian de obicei, al doilea si al treilea, se observa la persoanele care fac un drum lung = fractura de mers (sau efort)
FRACTURILE CLAVICULEI o sunt frecvente , datorita pozitiei superficiale a osului si formei de Sitalic , care predispune la fracturi prin exagerarea sau reducerea brutala a curburilor; o sunt mai frecvente la copii; o cele mai frcvente sunt fracturile de treime medie. FRACTURILE CLAVICULEI Complicatii imediate posibile : o fractura deschisa , cu exteriorizarea la piele a fragmentului osos intern; o lezarea ramurilor plexului brahial si vaselor vecine(artera subclavie , artera si vena axilara). Examenul radiologic: o se realizeaza o incidenta de fata ,care sa cuprinda si articulatiile sternoclaviculara si acromio claviculara. FRACTURILE CLAVICULEI -Fracturile 1/3 medii-80% din toate fracturile claviculare
-Fracturile 1/3 externe-15% din toate fracturile claviculare
-Fracturile 1/3 interne -5% din toate fracturile claviculare TRAUMATISM TORACIC Litoiu Claudiu, 20 ani Rgr. Fractur cu angulare n 1/3 medie a claviculei drepte, disjuncie acromioclavicular Voalarea parenchimului pulmonar n 1/3 superioar a hemitoracelui dr. FRACTURILE OMOPLATULUI o Sunt rare , pentru ca omoplatul e un os mobil , inconjurat de o masa musculara apreciabila si pentru ca e putin expus traumatismelor.
-Fracturi ale apofizei coracoide si acromionului - FRACTURILE SCAPULARE -Fracturi ale corpului scapular -Fractura unghiului supero-lateral incluzand colul si glenoidul FRACTURILE HUMERUSULUI Se impart ,in functie de sediul de producere : o Fracturi ale extremitatii superioare o Fracturi ale diafizei o Fracturi ale extremitatii inferioare FRACTURILE PALETEI HUMERALE -supracondiliene -transcondiliene -intercondiliene -condiliene -epicondiliene
FRACTURILE HUMERUSULUI Complicatii posibile: o lezarea pachetelor vasculo-nervoase vecine; o la copil, se produce frecvent fractura- separare a epifizei proximale a humerusului, la nivelul cartilajului de crestere. TRAUMATISMELE OASELOR ANTEBRATULUI Se clasifica in:
Fracturi diafizare
Fracturi ale extremitatii superioare
Fracturi ale extremitatii inferioare FRACTURA DE CAP RADIAL Reprezinta fracturi ce se produc intre extremitatea proximala a radiusului si tuberozitatea bicipitala
FRACTURA POUTEAU-COLLES - se produce la nivelul ultimilor cm. ai radiusului ,la 1,5-2,5 cm. deasupra interliniei radio-carpiene.
- e cea mai frecventa fractura a oaselor antebratului , in special la varstnici. FRACTURA COYRAND o e mult mai rara decat fractura POUTEAU- COLLES o se numeste si fractura POUTEAU-COLLES inversata o are loc tot la nivelul ultimilor 2,5 cm ai radiusului FRACTURA COYRAND Mecanism de producere: o prin traumatism direct , rar o indirect ,prin cadere pe fata dorsala a mainii Anatomie patologica: o se produce angularea fragmentelor osoase , convexitatea angulatiei gasindu-se pe fata dorsala a antebratului. FRACTURA PRIN TASARE A EXTREMITATII DISTALE A RADIUSULUI o se produce la copii o e foarte frecventa FRACTURA PRIN DECOLARE A EPIFIZEI DISTALE RADIALE o apare la copii o seamana cu fractura POUTEAU-COLLES o diagnosticul de certitudine al varietatii de fractura se pune pe radiografie ,ce evidentiaza deplasarea epifizei distale radiale (in special spre posterior). Luxaii Definiie: ndeprtarea durabil a suprafeelor articulare, cu modificarea permanent a raporturilor anatomice Clasificare: Congenitale: luxaia congenital de old Dobandite- Traumatice: Scapulo-humeral Cot Coxo-femural Patologice: PCE, artrite nespecifice/specifice
LUXATIA ARTICULATIEI SCAPULOHUMERALE o sunt frecvente. Mecanism de producere: o traumatism direct , rar; o indirect , prin cadere pe umar. POLITRAUMATISM-LUXATIE COXOFEM.DR. P V Dg.Trimitere: Politraumatism prin accident feroviar. CT: Fracturi cu deplasare arcuri costale anterioare n 1/3 superior hemitorace stng. Pneumotorax stng. Pneumatocele i imagini interstiiale lob inferior bilateral. Hemoragie retroperitoneal stnga. Fractur arip sacrat stg. Fractur cominutiv cotil dr. Luxaie posterioar cap femural dr. Entorse Definiie: Leziuni traumatice cu lezarea n diferite grade a aparatului ligamentar, dar cu meninerea suprafeelor articulare n contact Fr expresie radiografic; smulgerea de fragment osos din zona de inserie ligamentar vizualizare radiografic. Joi Garden (dupa sistemul trabecular) Este si prognostica Tipul I fract incomplete si prin abductie traveele inclinate si in usor valgus Fracturile de col Clasificari Fractura cominutiva pertrohanteriana