SPECTROSCOPIE

RMN CU
APLICATII LA
COMPUSII
FARMACEUTICI
STUDENT: NITU SILVIA-ANDREEA
: ANUL II, GRUPA 9
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA
FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA FARMACIE
AN UNIVERSITAR 2013 - 2014
COORDONATOR: PROF. UNIV. DR.
RODICA SIRBU

INDRUMATOR: CH. DRD. MANUELA
APETROAEI
CUPRINS
ISTORIC
MAGNETISMUL
NUCLEAR.
MOMENTE
MAGNETICE
NUCLEARE
PRINCIPIUL
REZONANTEI
MAGNETICE
NUCLEARE (RMN)
METODA
SPECTRALA DE
REZONANTA
MAGNETICA
NUCLEARA RMN

TEORIA
REZONANTEI
MAGNETICE
NUCLEARE
POSIBILITATI DE
UTILIZARE
PRACTICA A
METODEI RMN
*** PRINCIPIUL
IMAGINII
UTILIZAREA
METODEI RMN
APLICATIILE RMN
BIBLIOGRAFIE

ISTORIC
Tehnologia medical salvatoare de viei cunoscut sub denumirea de
rezonan magnetic nuclear (RMN) realizeaz imagini detaliate ale
esutului moale din corpul uman, eliminnd aproape total nevoia
chirurgiei de explorare. Spre deosebire de razele X, poate face diferena
ntre materia cenuie de materia alb n creier (1), esutul canceros de
cel necanceros i muchii de organe (2). De asemenea, poate s
descopere hemoragii sau indicii despre loviri.
Tehnologia medical salvatoare de viei cunoscut sub denumirea de
rezonan magnetic nuclear (RMN) realizeaz imagini detaliate ale
esutului moale din corpul uman, eliminnd aproape total nevoia
chirurgiei de explorare. Spre deosebire de razele X, poate face diferena
ntre materia cenuie de materia alb n creier (1), esutul canceros de
cel necanceros i muchii de organe (2). De asemenea, poate s
descopere hemoragii sau indicii despre loviri.

ISTORIC
n 1937, Isidor Isaac Rabi a observat c atomii de hidrogen rspund unui cmp magnetic
puternic (3), prin indicarea aceleiai direcii, ca acele unei busole. Mai trziu, oamenii de
tiin au descoperit c acel cmp aciona asupra nucleelor atomilor, care sunt ncrcate
pozitiv. Cnd un al doilea cmp magnetic (4), oscilnd la frecvena potrivit, lovete atomii,
unele nuclee de hidrogen primesc un impuls de energie i fac o rotaie de 90 de grade. Cnd
cel de-al doilea cmp magnetic este nlturat, nucleele se ntorc la poziia iniial. Aceast
realiniere are loc diferit de la material la material, oferind oamenilor de tiin o cale de a le
deosebi unele de altele (n.tr. i astfel s deosebeasc muchii de organe).
n 1946, Edward Purcell i Felix Bloch au determinat faptul c intensitatea primului cmp
magnetic i frecvena celui de-al doilea sunt legate de un fenomen numit de ei rezonan
magnetic nuclear sau RMN. Curnd RMN-ul avea s fie folosit pentru a analiza natura
chimic a lichidelor i solidelor. Datorit faptului c 55-60% din corpul uman este ap, iar
fiecare molecul de ap conine doi atomi de hidrogen, tehnica ar fi ideal pentru studierea
esutului viu.
n 1973, Paul Lauterbur a descoperit faptul c adugnd variaie (5) cmpului magnetic mare,
se putea identifica poziia exact a unor atomi de hidrogen individuali, dintr-o mostr. Paul
Lauterbur a folosit aceast informaie suplimentar pentru a realiza prima imagine de
rezonan magnetic nuclear. Cuvntul nuclear a fost abandonat ulterior, pentru a nu
sugera c tehnica ar fi periculoas datorit unor radiaii nucleare, iar tehnica a luat numele de
imagistic cu rezonan magnetic.


ISTORIC
Isidor Isaac Rabi
(1898 1988)
MAGNETISMUL NUCLEAR. MOMENTE MAGNETICE
NUCLEARE.
Magnetismul nuclear este generat de miscarea de rotatie a
nucleelor atomice in jurul unei axe. Avand sarcini electrice ce
se gasesc in miscare, nucleele prezinta un moment magnetic
de spin nuclear, caracterizat printr-un numar cuantic de spin
nuclear notat cu I. Pentru diferite nuclee, I are valoarea 1 / 2
sau multiplu de 1 / 2, adica 1; 3 / 2; 2 etc.
In realitate, spinul nuclear este determinat de existenta
protonilor si neutronilor din nucleu. Daca nucleele sunt
alcatuite dintr-un numar pereche de protoni si de neutroni,
spinul lor nuclear este nul I = 0 si nu au momente magnetice,
cum este cazul elementelor
12
C,
16
O,
32
S.
Nucleele alcatuite dintr-un numar nepereche de protoni sau
neutoni, au momente magnetice nucleare diferite de zero I
0.
Proprietatile magnetice ale acestor nuclee de a se orienta
intr-un camp magnetic parallel sau antiparalel cu campul,
stau la baza metodei spectrale de analiza a subtantelor ,
cunoscuta sub numele de REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA (RMN). Nucleele compuse dintr-un numar impar
de protoni sau de neutron poseda momente magnetice
nucleare, , diferite de zero.
Cu ajutorul acestei metode se studiaza structura moleculelor,
mai ales a celor organice.
PRINCIPIUL REZONANTEI MAGNETICE (RMN)
Spectroscopia RMN se bazeaza pe proprietatea unor
nuclee de a poseda moment magnetic de spin.
Nucleele cu spin diferit de zero se comporta ca un
minuscul magnet permanent sau un dipol magnetic.
Plasat intr-un camp magnetic, un dipol magnetic de
acest tip poate adopta numai anumite orientari in
raport cu campul. In cazul protonului ( I = 1 / 2)
momentul magnetic nuclear poate adopta doar doua
orientari, una paralela cu campul si alta antiparalela,
caracterizate prin numere cuantice de spin -1/2
respectiv +1/2. Acestea corespund unor stari sau
niveluri de energie diferite, nivelul -1/2 fiind de
energie joasa deci mai stabil. Se poate demonsta ca
diferenta de energie E, intre cele doua niveluri de
energie este proportional cu intensitatea campului
magnetic H, aplicat nucleului ca in relatiile
urmatoare:
E =

2
v =

2

In care: h este constanta lui Planck, iar g
n
, asa
numitul factor g nuclear, constanta care depinde de
natura nucleului (pentru proton g
n
= 5,58490).

PRINCIPIUL REZONANTEI MAGNETICE (RMN)
Pentru ca sa produca o tranzitie nucleara de la nivelul de
energie joasa la nivelul de enrgie inalta, trebuie sa absoarba o
cuanta de energie E. Spre deosebire de alte forme de
spectroscopie, in spectroscopia de rezonanta magnetica
nucleara diferenta de energie intre cele doua niveluri si
energia tranzitiei depinde de intensitatea, H, a campului
magnetic exterior. Se va absorbi deci, de catre un anumit
nucleu, numai o cuanta de energie corespunzand acestei
valori. In practica se mentine v constant si se variaza
intensitatea campului magnetic, H, pana cand diferenta de
energie intre cele doua niveluri, E conform relatiilor
anterioare devine cea corespunzatoare frecventei fixe v la
care se adauga spectrul. In acest moment se obtine o banda
de rezonanta(absorbtie). Marind in continuare intensitatea H,
nu mai sunt realizate conditiile de rezonanta si absorbtia
scade la zero; se obtine un spectru cu maxime. Intr-un camp
magnetic cu H = 10 000 gauss pentru nucleul
hidrogenului, corespunde frecventa v = cca. 42 MHz. O
asemenea frecventa este situate in domeniul undelor de
radio. Energiile radiatiilor absorbite sunt deci extreme de mici,
cca. 10
3
ori mai mici decat cele ce intra in joc in rezonanta
electronica de spin. Prima punere in exidenta a unui semnal
de rezonanta magnetica nucleara a fost realizata,
independent, de F. Bloch si E. M. Purcell (1945).
In concluzie, posibilitatea de a obtine un spectru RMN este
determinata de extistenta unui mecanism prin care nucleele
aduse in stare de energie inalta sa poata reveni la orientarea
initiala de joasa energie.

PRINCIPIUL REZONANTEI MAGNETICE (RMN)
Tubul cu solutia substantei de analizat este
plasat intr-un camp magnetic perfect omogen,
generat de un electromagnet cu ajutorul unui
curent intens ce trece prin bobinele L
1
. La o
anumita valoare a campului magnetic, H, o
parte din energia generata de oscillator este
absorbita de substanta prin reorientarea contra
campului a unor nuclee. Aceasta obsorbtie
duce la aparitia unui semnal, care detectat si
amplificat de amplificatorul A este apoi
inregistrat de inregistratorul R. un spectru de
rezonanta magnetica nucleara reda semnalele
ce apar la diferite intensitati H ale campului
magnetic, determinate de variatia curentului in
bobina L
2
, frecventa oscilatorului ramanand
constanta.
Tehnica RMN este folosita in analize cantitative
si calitative, in determinari de structura.
METODA SPECTRALA DE REZONANTA MAGNETICA
NUCLEARA
Spectroscopia RMN este o metoda instrumentala de
analiza avand la baza masurarea absorbtiei de catre
proba, asezata intr-un camp magnetic exterior, a
radiatiei electromagnetice (de rezonanta) in regiunea
frecventelor radio.
In comparatie cu spectrometria UV, VIS si IR unde
erau implicate in absorbita radiatiei electromagnetice
electronii, in RMN sunt implicate nucleele atomilor.
Bazele teoretice ale spectroscopiei RMN au fost puse
de W. Pauli in 1924, care a prevazut in mod cert
prezenta spinului magnetic. Verificarea
experimentala s-a facut in 1946 independent de
catre F. Bloch, Stanford si E. Purcell. In 1952 Bloch si
Purcell au primit premiul Nobel pentru aceste
realizari.
In a953 apare primul spectrometru RMN de inalta
rezolutie ce e fost folosit si pentru studii privind
structura chimica a substantelor. In present
spectroscopia RMN a capatat o extindere deosebita
in chimia organica, anorganica, biochimie, medicina
etc.

TEORIA REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE
Unele nuclee, asemanator electronilor, prezinta un
moment magnetic de spin, ce se poate orienta intr-un
camp magnetic exterior, efectuand o miscare de
precesie cu o anumita frecventa si care poate intra in
rezonanta cu o radiatie electromagnetica externa (din
domeniul radio).
Deoarece energia nucleelor este mult mai mare ca a
electronilor, va necesita pentru orientarea spinului un
camp magnetic mai intens.
Nucleele unor atomi ( H
1
, C
13
, N
15
, F
19
, P
31
etc.) avand
numarul cuantic de spin I = 1 / 2, executa ca si
electronii o miscare de rotatie in jurul propriei axe
miscare de spin. Momentul mechanic de spin al
nucleului este cuantificat conform relatiei:
P
I
=

2
( + 1) ; I numar cuantic de spin
Ca si in cazul electronului, nucleul in rotatie, fiind
incarcat, va reprezenta un curent electric, care va
crea un camp magnetic (magnet elementar) a carui
axa coincide cu cea a spinului.

TEORIA REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE
Comparand protonul cu electronul vom constata ca
viteza de rotatie a protonului este mult mai mica
decat a electronului deoarece protonul are momentul
de inertie mult mai mare. Acesta echivaleaza cu un
curent elementar mult mai slab si deci un moment
magnetic mult mai mic. Unitatea de moment
magnetic este magnetonul nuclear -
n
data
de relatia:

n
=

4

0

= 5 10
-24
gauss cm
3

in care: e
0
= sarcina; mp = masa protonului; h =
constanta lui Planck
Valoarea magnetonului nuclear este de aproximativ
2000 de ori mai mica decat magnetonul electronului
care are masa aproximativ de 2000 de ori mai mica.
Ca si electronul, nucleul cand este supus actiunii unui
camp magnetic exterior, se va comporta ca un
giroscop, axa sa de rotatie efectuand o miscare
circulara de precesie precesia Larmour in jurul axei
campului magnetic exterior.

TEORIA REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE
Pentru orice nucleu in camp magnetic exterior sunt posibile
numai orientarilepentru care proiectiile momentului magnetic
pe axa acestui camp sunt date de produsul:
g
n
n
I

n

unde g
n
factorul giromagnetic nuclear (pentru proton g =
5,585)

n
I
numarul cuantic magnetic nuclear (poate lua 21 +1
valori, de la -1 la +1)

n
magnetonul nuclear
Pentru proton care are I = 1 / 2 exista doar doua orientari ( 2
1
2
+ 1) a caror inclinare este mai stabila decat cea in contra
campului.
Diferenta de energie intre cele doua orientari este
dependenta de campul magnetic exterior (H).
Pentru ca protonul sa interacioneze cu o cuanta de radiatie
electronmagnetica este necesar ca aceasta sa aiba exact
energia E. Numai in acest caz cuanta de energie
electromagnetica va putea fi absorbita de proton si prin
urmare isi va inversa rapid spinul si va trece din starea de
energie joasa in starea de energie inalta.

TEORIA REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE
Tinand cont ca precesia Larmour se face cu o
frecventa egala cu a cuantelor de radiatie
electromagnetica absorbita, va reprezenta in
acelasi timp viteza unghiulara a precesiei. Diferenta
de energie intre cele doua orientari este foarte mica.
In cazul protonului. In general introducerea unei
probe in campul magnetic exterior, tendinta tutror
nucleeloreste de a se aranja in acelasi sens cu
campul. In momentul rezonantei, protonii cu
orientare paralelea, trec, ca urmare a absorbtiei de
energie, in orientare antiparalela.
Cedarea energiei absorbite pentru restabilirea
echilibrului initial are loc prin fenomene de relaxare:
relaxare spin-retea energia este cedata retelei sub
forma de caldura
relaxare spin-spin energia este cedata prin
modificarea spinului
Spectrul RMN, reprezinta curba absorbtiei de energie
electromagnetica de catre compusul studiat in
functie de campul magnetic aplicat.

TEORIA REZONANTEI MAGNETICE NUCLEARE
Spectroscopia RMN prezinta importanta
majora pentru chimia organica, ajutand la
elucidarea structurii moleculelor,
deoarece factorul giromagnetic depinde in
mare masura de vecinatatea atomica a
nucleului respectiv.
Rezonanta magnetica a protonului cu
spinul 1 / 2 prezinta importanta deosebita
pentru studiul compusilor organici,
deoarece majoritatea acestora prezinta in
molecula si atomi de hidrogen. Faptul ca
izotopul C
12
, O
16
, O
18
nu au moment
magnetic de spin si deci nu dau fenomene
de rezonanta magnetica nucleara,
prezinta un avantaj, usurand interpretarea
spctrelor RMN-protonice.
In prezent se executa spectroscopie RMN
pentru F
19
, C
13
, P
13
, N
15
(toate cu I = 1 /
2).

POSIBILITATI DE UTILIZARE PRACTICA A
SPECTRULUI RMN
Rezonana magnetic nuclear are la baza doua fenomene: rezonanta (transferul
de energie intre doua sisteme care oscileaz cu aceeai frecventa) i magnetismul
nuclear.
Cele doua sisteme, ntre care are loc transferul de energie, sunt n acest caz
cmpul electromagnetic i specia nuclear, aflata ntr-un cmp magnetic extern. n
legtur cu specia nuclear, prezint interes pentru imagistica nuclear atomul de
hidrogen. De aceea, adesea aceasta rezonanta se mai numete i rezonanta
protonului.
POSIBILITATI DE UTILIZARE PRACTICA A
SPECTRULUI RMN
Corpul uman conine aproximativ 70% ap. Fiecare molecul are asociai 2 atomi
de hidrogen covalent legai de un atom de oxigen. Exist n organismul adultului,
aproximativ 5 1027 nuclee de hidrogen, care n absena cmpului magnetic extern,
au o orientare haotica, a momentele magnetice individuale.
n prezena unui cmp magnetic extern de inducie B, aceste momente tind s
devin orientate n direcia cmpului sau n sens contrar acestuia, adic paralel
respectiv antiparalel.
Cele dou orientri sunt rezultatul existentei a dou stri energetice, asociate
interaciei dintre momentul magnetic i cmpul magnetic. Alinierea paralel
corespunde unei stri energetice mai sczute, n timp ce alinierea antiparalel
corespunde unei stri energetice mai ridicate.
PRINCIPIUL IMAGINII
Imaginea obinut prin RMN se obine din analiza semnalelor electrice produse
de cmpurile electromagnetice, emise de protonii esuturilor analizate.
Amplitudinea acestor semnale este direct proporional cu magnetizarea
transversal ce caracterizeaz punctele de emisie, iar frecventa lor este egala cu
frecventa de precesie Larmor. Pentru a putea obine imaginea, ar trebui sa obinem
poziia acestor puncte i contrastul lor.
Dac cmpul magnetic extern ar fi pstrat uniform, frecventa acestor semnale ar
fi egale (frecventa Larmor corespunztoare micrii de spin fiind aceeai). n aceste
condiii este practic imposibil obinerea de informaii privind poziia punctelor
surs.
Aflarea poziiei devine insa posibila prin suprapunerea peste cmpul magnetic
uniform, a unor gradieni de cmp, orientai dup anumite direcii. n aceste condiii,
frecventele de precesie Larmor ale zonelor analizate, difer de-a lungul direciei
gradientului. Aplicnd transformata Fourier asupra semnalului electric obinut n
aceste caz, este posibil extragerea frecventelor Larmor iar cunoscnd gradientul se
poate astfel determina poziia punctelor. n felul acesta, s-ar obine imaginea
punctelor aflate de-a lungul direciei gradientului de cmp.
PRINCIPIUL IMAGINII
Imaginile obinute prin RMN sunt de doua feluri: bidimensionale (sau 2D) i
tridimensionale sau 3D.
Unitatea de baz ce caracterizeaz o imagine 2D este pixelul, dimensiunea unei
imagini fiind reprezentata de numrul de pixeli Nx i Ny, existeni dup cele doua
direcii transversale OX respectiv OY.
Astfel, o imagine de 256x256, nseamn c este format dintr-un numr de 64537
pixeli. Cu cat numrul punctelor ce intra n componenta unei imagini este mai mare,
cu att spunem ca rezoluia spaiala este mai bun.
Atunci cnd aceti pixeli au i o a treia dimensiune se obine unitatea de baza a
unei imagini 3D, numita voxel.
UTILIZAREA METODEI RMN
Aceasta metoda este utilizata in ultimul
timp in aanliza farmaceutica si in studii de
stabilitatea medicamentelor. Se pot folosi
programe pentru analiza si interpretarea
spectrelor RMN. Programul HyperChem
este un program uzual care se foloseste in
analiza RMN. Se pot importa si molecule
optimizate geometric in programul gNMR.
Medoda RMN permite o masurare rapida
cantitativa si stabilirea raportului in care
se gasesc componentele in amestec
precum si posibilitatea de a evidentia
proportia de transformare a
stereoizomerilor, a izomerilor optici, a
tautomerilor etc. Largimea naturala a unei
linii spectrale E este legata de viata
medie a starii excitate t, prin relatia de
incertitudine a lui Heisenberg:
Et h

APLICATIILE RMN
Una dintre aplicatiile RMN a fost si este identificarea
grupelor funtionale cum ar fi OH- in alcooli si fenoli,
acizi carboxilici, protonii din olefine, hidrogenul
acetilenic din amine, amide. Deci, prin spectroscopia
RMN a protonilor se poate realiza identificarea si
elucidarea structurii unor molecule organice, metal-
organice si biochimice.
Un spectru RMN este suficient pentru identificarea
unui compus organic. Pentru o identificare sigura si
pentru a stabili o structura este necesar a se
corobora spectrele RMN cu alte determinari: spectre
IR, UV, analiza elementala, C, H, N, spectre de masa,
etc.
In analiza cantitativa spectroscopia RMN poate fi
folosita pentru faptul ca exista o proportionalitate
intre aria picurilor si numarul de nuclee responsabile
pentru pic.
Daca, spre exemplum se cunoaste ariasemnalului pe
proton, aria unui pic poate fi folosita pentru a stabili
concentratia speciei respective.

APLICATIILE RMN
Dezavantajul analizei cantitative RMN este costul
ridicat al aparaturii si dificultatea analizei probelor
complexe care se rezolva mai usor prin alte tehnici.
Spectroscopia RMN de relaxare poate fi folosita
pentru a evalua proportia dintre faza solida si cea
lichida din produse alimentare ce contin multe lipide
cum ar fi margarinele.
Aplicatiile RMN in medicina devin tot mai comune, de
la simple studii dinamice la diagnosticarea
anormalitatii tesuturilor. Studiul prin RMN 13-P al
sangelui si al fluidelor celulare permite monitorizarea
in timp real a pH-ului sanguin, tehnica necesara in
cazul diabeticilor. Absenta insulinei poate duce la
nivele toxice ale aciditatii intracelulare, caz in care o
perfuzie cu hidrogenocarbonat de sodiu poate ajuta
la stabilirea pH-ului intracelular normal.
Monitorizarea are loc prin masurarea deplasarii
chimice intre semnalele fosforului organic si celui
anorganic. Acest lucru este posibil deoarece semnalul
RMN al fosforuluianorganic depinde mult de pH si se
poate deplasa cu pana la 1 ppmpentru o unitate de
pH.
APLICATIILE RMN
Folosirea RMN-1H pentru scanarea corpului uman a devenit
un fapt obisnuit. Intensitatea semnalelor RMN-1H depinde
atat de intensitatea protonica cat si de timpul de relaxare al
acestora. In consecinta, protonii din apa, proteine, lipide,
carbohidrati si alte substante ar trebui sa prezinte semnale
diferite. Totusi, principalele specii care au densitati de protoni
suficiente pentru a da un semnal apreciabil sunt apa si
lipidele. Vecinatatile nucleelor care intra in rezonanta dau
acestora timpi de relaxare diferiti, deci semnale diferite. In
consecinta se pot diferentia diferitele organe ale corpului.
Imaginile obtinute sunt numite imagini de rezonanta
magnetica si arata asemanator cu imaginile obtinute prin
razele X. Scanarea dureaza aproximativ 20 de minute, de
aceea subiectul trebuie sa pastreze nemiscata zona ce va fi
scanata in interiorul unui magnet cu diametru mare.
Nu se cunosc efecte secundare asociate cu aceasta tehnica!
Se cunosc exemple de compusi farmaceutici analizati cu
metoda RMN. Dintre acestea un exemplu tipic de studiu este
cel al stabilitatii unui derivat 1,4 benzodiazepinic
MIDAZOLAM, care in diferiti solventi protici este instabil.
APLICATIILE RMN
FISA DE OBSERVATIE CLINICA GENERALA
BIBLIOGRAFIE
CHIMIE FIZICA - AUTOR: DR. RODICA SIRBU EDITURA: OVIDIUS
UNIVERSITY PRESS
PAGINILE: 46 53
METODE SI TEHNICI DE ANALIZA FIZICO-CHIMICA A COMPUSILOR
FARMACEUTICI- AUTORI: RODICA SIRBU, TICUTA NEGREANU-PARJOL,
BOGDAN NEGREANU-PARJOL, IULIANA STOICESCU, CARMEN ELENA LUPU
EDITURA: OVIDIUS UNIVERSITY PRESS
PAGINILE: 213 224
APLICATII ALE RADIATIILOR ELECTROMAGNETICE IN DOMENIUL MEDICAL
AUTORI: JOHNY NEAMTU, PAUL-GABRIEL ANOAICA EDITURA: EDITURA
MEDICALA UNIVERSITARA CRAIOVA, 2006
PAGINILE: 147 169
REVISTA MEDICAL UPDATE