Sei sulla pagina 1di 51

MASURAREA TEMPERATURII. TEMPERATURA AERULUI. TEMPERATURA SOLULUI.

CUPRINS :

1.1 Determinarea temperaturii aerului 1.2 Scarile termometrice 1.3 Clasificarea termometrelor 2.0 Masurarea temperaturii aerului 2.1 Masurarea temperaturii suprafetei solului sau zapezii pe parcela lipsita de vegetatie 2.2 Msurarea temperaturii solului la adncimi mai mici pe parcela lipsit de vegetaie 2.3. Msurarea temperaturii solului la diferite adncimi pe parcela nierbat 2.4 Masurarea temepraturii solului arabil 2.5 Masurarea adancimii de inghet a solului 2.6 Determinarea starii suprafeti solului

TEMPERATURA
Temperatura este una din insusirile fizice esentiale ale materiei. Ea caracterizeaza starea de incalzire sau racire a diferitelor copruri, determinate de acumularea sau pierderea de caldura la care sunt supuse acestea in cursul existentei lor. Unitatea de masura este gradul.

1.1 DETERMINAREA TEMPERATURII AERULUI


Temperatura este principal caracterisitca a climei, de ea depinzand intr-o foarte mare masura valoarea si regimul tuturor celorlalte elemente meteorologice. Cunoasterea ei este asadar indispensabila. La statiile meteorologice din reteaua de stat se efectueaza masuratori ale temperaturii aerului la orele de observatie 01, 07, 13, 19

SCHIMBUL DE CALDURA CONVECTIV

Datorita miscarii continue ale aerului se obtine un transfer de caldura intre suprafata terestra si straturile de aer aflate in vecinatatea sa. Continutul de caldura al mesei de aer poate fi exprimata astfel: Cp caldura specifica la presiune constanta T - temperatura absoluta a particulei Transferul de caldura dintre suprafata terestra se exprima prin fluxul caloric.

FLUXUL CALORIC
Neuniformitatea scoartei terestre duce la formarea unor mici turbioane numite turbulente Cantitatea de caldura transportata de particula de aer in unitatea de timp,printr-o suprafata de 1cm ,pe o directie perpendiculara pe suprafata Datorita conductibilitatii mici ale aerului ,schimbul de caldura la nivelul particulelor ce compun aerul este neinsemnat.

TRANSFORMARILE DE FAZA ALE APEI:


EVAPORAREA
Procesul prin care apa trece din stare lichida in stare gazoasa

CONDENSAREA

Procesul prin care apa din stare gazoasa trece in stare lichida

SUBLIMAREA

Procesul prin care apa din stare gazoasa trece direct in stare solida.

1.2 SCARILE TERMOMETRICE

Intervalul dintre cele doua puncte termice (temperatura de fierbere a apei distilate la presiune normal i temperatura de topire a gheii) reprezint scara termometric , intervalul mprit ntr-un numr variabil de pri egale, fiecare dintre ele reprezentnd un grad de temperatur.

SCARA CELSIUS

Gradul de termeperatura din scara termometrica centigradata a savantului suedez A. Celsius este impartita in 100 de parti egale (0-100 ). Scara Celsius cunoste o larga raspandire in diferite parti ale lumii.

SCARA FAHRENHEIT

Scara fizicianului german G.D. Fahrenheit este imparta in 180 de parti egale (32-212 ). Este o scara de temperatura utilizata in cadrul sistemului anglo-saxon de unitati de masura;

SCARA REAUMUR

Scara fizicianului fancez R.A.F de Reaumur este divizata in 80 de parti egale (0-80 ). este o scar de temperatur empiric ; A avut o larga raspandire in Europa, in deosebi in Franta, Rusia si Germania;

SCARA KELVIN

O alta scara termometrica, utilizata in imprejurari special, este cea a fizicianului englez W.T. Kelvin. Ea noteaza cu 0 K cea mai coborata temperature posibila, fapt pentru care a capatat numele de scara termometrica absoluta a lui Kelvin.

Dup natura elementului sensibil :


Mercur (Hg)
are punctul de inghet la 38,87 C si punctual de fierbere la 356,9 C. El prezinta totodata o conductibilitate termica ridicata si un coficintul de dilatare foarte mare. ingheata la -117,3 grade si fierbe la 78,5 C, fapt cpentru care este intrebuintat mai ales in termometrele folosite la masaurarea temperaturilor scazute. are punctual de inghet la 95,1 grade C si punctual de fierbere la 110,5C, fiind utilizat mai ales in termometrele destinate masurarii temperaturilor scazute.

Termometr u

Alcool (C2H2OH)

Toluen (C7H8 )

Dup scop i destinaie :


meteorologice (normale, de minim, maxim, de minim i maxim); medicale; industriale; pentru ntrebuinri casnice etc.

La nivelul Romaniei, unitatea de masura pentru temperatura este C. Pentru inregistrarea temperaturii se folosesc : termometrele cu lichid, termometrele electrice si termometrele inregistratoare, de tipul termografelor.

2.0 MASURAREA TEMPERATURII AERULUI


In scopul masurarii temperaturii la anumite ore, climatologice ( 01, 07, 13, 19) sau sinoptice ( din ora in ora), se folosesc instrumente cu citire direct (termometre meteorologice ordinare, termometre de extrema-maxima si minima), iar pentru inregistrarea variatiilor continue ale temperaturii aerului intr-o perioada mai lunga (o zi sau o saptamana) se utimileaza termografe.

TERMOMETRE METEOROLOGICE ORDINARE


Instalarea T.M.O. se face n primul adpost meteorologic n poziie perfect vertical. Dintre disfuncionalit i, cea mai dea ntlnit este ntreruperea coloanei de mercur.

TERMOMETRUL DE MAXIMA (T MAX)

Termometrul de maxima (t max) este mai scurt dect T.M.O., are precizie mai slab (0,5C).El este instalat pe furca superioar astativului cu termometre din primul adpost meteorologic.

TERMOMETRUL DE MINIMA (T MIN)

Termometrul de minim T mineste un termometru meteorologic cu alcool care se ntrebuineaz pentru determinarea celei mai sczute temperaturi a aerului (minima) din intervalele cuprinse ntre orele deobservaii.

TERMOGRAFELE CU LAMA BIMETALICA


1.TERMOGRAFUL DE FABRICATIE SOVIETICA 2.TERMOGRAFUL JUNKALOR( FABRICATIE R.D.G)

1.Lama bimetalica 2.Sistemul parghiilor de transmisie 3.Sistem de amplificare al deformarii 4.Lamela cu penita inregistratoare 5.Maner pentru indepartarea penitei 6.Sistem de indepartare al penitei prin intermediul manerului 7.Vergea opritor fixata pe 8.Tambur cu mecanism de ceasornic pe care este fixata diagrama(termograma)

Ambele se bazeaza pe deformarea cuplului bimetalic sub influenta variatiilor de temperatura.

TERMOMETRUL DE MINIM I MAXIM (SIXBELLANI)


Termometrul de maxima si minima cu mercur (Six-Bellani). Acest termometru este alcatuit dintr-un tub capilar, in forma de U, inchis la ambele capete, unul din brate fiind spre interior. Portiunea indoita spre interior este umpluta cu alcool. Cealalta ramura este umpluta numai in parte cu alcool. La mijlocul tubului o coloana de mercur separa cele doua cantitati de alcool.

TERMOGRAFUL
Termografele sunt aparate nregistratoare complexe care permit nregistrarea continu a variaiilor de temperatur i care sunt alctuite din urmtoarele pri: - partea receptoare, reprezentat de o plac bimetalic, curbat (obinut prin sudarea a dou lamele cu coeficieni de dilatare diferii: una de oel i cealalt dintr-un aliaj al oelului) sau de un tub manometric Bourdon; ea are rolul de a sesiza variaiile temperaturii. - partea transmitoare, transmite i amplific variaiile termice receptate de cteva zeci de ori, este alctuit dintr-un sistem de axe i prghii. - - partea nregistratoare, un tambur cilindric pe care se nfoar diagrama de temperaturnumit termogram (pe aceasta sunt nscrise variaiile temperaturii; diagrama are, peorizontal, diviziuni pentru timp - n ore, iar pe vertical diviziuni pentru temperatur ngrade).

CONDITII DE INSTALARE SI IREGISTRARE A TERMOGRAFELOR :


oTermografele

sunt instalate in adapostul din platforma meteorologica cu emenetul receptor la 2m inaltime fata de sol. Inregistrarile se fac cat mai corect daca se tin cont de urmatoarele conditii: Armarea mecanismului de ceasornic in aceeasi zi si ora a saptamanii( de 2 ori pe saptamana) Mentinerea in stare curata a aparatelor Verificarea mobilitatii parghiilor Verificarea penitei inregistratoare Verificarea aparaturii la cel mult 3 ore pentru a nu aparea intreruperi in inregistrare

A) TERMOGRAFUL TIP FISCHER


Are piesa receptoare n interiorul aparatului, ventilaia fcndu-se prin orificiile practicate n pereii de plexiglas ai capacului. Cele dou lame bimetalice care constituie piesa receptoare sunt fixate rigid la unul din capetele de garnitura metalic. Capetele lor libere se unesc prin lamela rsucit cu dispozitivul de amplificare, care la etalonare se fixeaz de axul de suspensie ntr-o anumit poziie cu ajutorul urubului. De axul de suspensie este fixat i prghia peniei care se pune n valoare prin intermediul urubului.

B) TERMOGRAFUL CU TUB BOURDON


Sunt nregistratoare de temperatur, mai puin rspndite care au drept pies receptoare un tub Bourdon plat, cu seciune eliptic al crui interior este umplut completcu alcool sau alt lichid organic cu nsuiri asemntoare. Tubul Bourdon este piesa receptoare a termografelor de tip R. Fuess i J. Richard.

2.0 MASURAREA TEMPERATURII SOLULUI


Temperatura solului reprezinta elementul de care depinde incalzirea aerului din imediata apropiere a solului, ea influentand procesele de evaporare, de transformare a materiei organice din sol, de dizolvare sau precipitare a unor saruri solubile.

Variatiile temperaturii solului depind pe de o parte de insusirile fizice proprii, iar pe de alta parte, de caracterul acoperirii sale(cu vegetatie, zapada). La satiile meteorologice se determina temperatura suprafetei solului lipsit de vegetatie si temperatura suprafrafetei stratului de zapada(cu ajutorul termometrului ordinar si al termometrelor de extrema)precum si temperatura solului lipsit de vegetatie la adancimile de 5,10,15 si 20 cm(cu ajutorul termometrului de timp Savinov si RDG). Obervatiile privind temperatura solului in cadrul statiilor meteorologice se fac atat la suprafT cat si in adancimea lui, iar in timupl iernii, cand se produc ninsori, termometrele sunt mentinute permanent desupra stratului de zapada.

FACTORII ARE INFLUENTEAZA TEMPERATURA SOLULUI


Capacitatea calorica Acestea sunt strans legate de prop. Fizice ale soluiui : compozitie , structura, culoare si grad de umectare

Procesele termice care se produc in sol, respectiv incalzirea si racirea, sunt conditionate de proprietetile calorice ale soarelui

Conductivitatea calorica

Conductivitatea termica

STATIV TERMOMETRIC
Stativ termometric corespunzator psihometrului de statie ( termometru uscat,termometru umed,termometrul de maxima,termometrul de minima)

Termometrul este asezat vertical in partea stanga a stativului si are ca lichid termometric mercurul.Scala termometrului are valori cuprinse intre 35 C si 55 sau 60 C,cea mai mica diviziune fiind de 0.2 C( o cincime de grad).

2.1 MASURAREA TEMPERATURII SUPRAFETEI SOLULUI SAU ZAPEZII PE PARCELA LIPSITA DE VEGETATIE
In cadrul acestor determianari se folosesc intrumente termometrice aerologice reprezentate de termometrul ordinar, termometrul de maxima si minima. Ele sunt instalate pe o parcela cu sol afant si nivelat, situata in sudul platformei meterologice, avand rezervoarele pe jumatate introduse in sol. Distanta dintre termometre trebuie sa fie de 10cm, ele fiind asezate in pozitie orizontala, cu exceptia celui de maxima, care este putin inclinat (5) spre rezervor. n privina orarului observaiilor, acestea se efectueaz zilnic la termene climatologice reprezentate de orele 01, 07, 13, 19, precizia msurtorilor fiind de 0,1 C. Valorilor indicate de termometrele de sol nu li se aplic nici o corecie.

Observatorul citete mai nti termometrul ordinar, apoi captul coloanei de alcool i al indicelui, iar la sfrit, termometrul de maxim. Acesta trebuie s se apropie de termometre din spre nord, pentru a nu le umbri. n funcie de strile de timp n care se fac msurtorile apar urmtoarele situaii: n timpul sezonului cald, termometrul de minim se ridic de pe sol dup observaia climatologic de la ora 07 i se repoziioneaz cu aproximativ 60 deminute nainte de observaia de la ora 19; atunci cnd temperatura suprafeei solului sau zpezii se apropie de -36 C, termometrul ordinar i cel de maxim se ridic de pe platform, deoarece funcionarea lor devine improbabil; Posibilitatea nregistrrii unor temperaturi extrem de ridicate la nivelul solului face ca limitele scrilor termometrice s fie mai largi (ntre -35 i 70-80 C).

2.2 MSURAREA TEMPERATURII SOLULUI LA ADNCIMI MAI MICI PE PARCELA LIPSIT DE VEGETAIE

Se realizeaz cu ajutorul unor termometre cu mercur de construcie special, numite termometre de sol sau geotermometre. n aceast categorie intr urmtoareletipuri de instrumente termometrice :

A) TERMOMETRELE DE SOL TIP SAVINOV

Se instaleaz pe parcela lipsit de vegetaie, cu rezervoarele orientate spre nord, dispuse pe un aliniament est-vest. Formeaz serii de cte 4 termometre destinate msurrii temperaturii solului la adncimi de 5, 10, 15 i 20 cm, fiind situate la o distande 10 cm unul de cellalt, cel mai puin adnc aflndu-se la est, iar cel mai adnc la vest. Ele se monteaz n sol primvara i se scot toamna deoarece n perioada de nghe se deterioreaz.

Principala caracteristic pentru termometrele Savinov o constituie prezena unui cot (sub un unghi de 135), situat ntre rezervorul termometric i tij, ceea ce face ca rezervorul s se orienteze tangent la stratul de sol, iar tija termometric s fac un unghi de 45 cu suprafaa solului. Aceste termometre de sol au rezervorul cilindric umplut cu mercur, iar scara termometric este divizat din 0,5 n 0,5 C, cu limitele ntre -15 i 40 C. Msurarea temperaturii solului se face cu precizia de 0,1 C la termenele climatologice (01, 07, 13, 19)

B) TERMOMETRELE DE SOL MODEL GERMAN CU TUB COTIT (TIP JUNKALOR)


Se instaleaz pe parcela dezgolit de vegetaie n serii de cte 6 respectiv 10 termometre. Seria de 6 (destinat msurrii temperaturii la adncimi de 2, 5, 10, 15,20, 30 cm) este alctuit din termometrecu tubul cotit n unghi de 135 i cu scara n partea exterioar unghiului. Distana dintre termometre este de 10 cm, cel mai puin adnc aflndu-se n partea de est a suportului, iar cel mai adnc n partea de vest. Scrile, gradate ntre limitele de -30 i 40 C, sunt orientate ctre nord. Zecimile de grad se apreciaz ca i la termometrele obinuite din ochi.

C) TERMOMETRELE DE SOL MODEL GERMAN CU TUB DREPT ( TIP JUNKALOR)

Se amplaseaz n poziie verticalla adncimile de 40, 60, 80 i 100 cm, la intervale de 20 cm ntre ele, ele fiind protejate de tuburi metalice, ceea ce face posibil funcionarea pe parcela lipsit de vegetaie i n timpul ierni.

2.3 MSURAREA TEMPERATURII SOLULUI LA DIFERITE ADNCIMI PE PARCELA NIERBAT

n general pe parcela nierbat se determin temperatura solului la adncimi cuprinse ntre 20 i 320 cm. Acest lucru se realizeaz prin mijlocirea termometrelor de sol cu tragere vertical care stau permanent n sol.

TERMOMETRELE DE SOL CU TRAGERE VERTICAL


Termometrele de sol cu tragere vertical (extractive) sunt instalate pe parcel aacoperit de vegetaie (direcie est-vest), n ordinea adncimilor, ncepnd cu cel de 20cm, la distan de 50 cm unul de cellalt. Ele formeaz serii complete de cinci termometre pentru adncimile de 20, 40, 80, 160 i 320 cm sau de opt termometre situate la adncimile de 20, 40, 60, 80, 120, 160, 240 i 320 cm. La termometrele instalate la adncimi de 20, 40 i 60 cm, msurtorile se fac la orele climatologice 01, 07, 13 i 19, iar la cele instalate la adncimi cuprinse ntre 80 i 320 cm, o singur dat pe zi (variaia de temperatur este nesemnificativ).

2.4 MASURAREA TEMEPRATURII SOLULUI ARABIL

In scopul determinarii rapide a termperaturii solului arabil la adancimi de pana la 20 cm se folosesc termometrele sonda. Dintre acestea cel mai adecvat este termometrul sonda tip Sohin.

TERMOMETRUL SONDA TIP SOHIN

Dintre termometrele sonda cel mai adesea este intrebuintat cel Sohin. Rezervorul acestui termometru contine toluen si este introdus in pilitura de cupru, pentru aceleasi motive cunoscute ca in cazul termometrelor cu tragereverticala. Acesta foloseste ca lichid termometric toluenul si are scara gradata de 0,5 grade in 0,5 grade C. Corpul sau este protejat de un tub metalic foarte rezistent, a carui parte superioara are diametrul mai mare si prezinta o deschidere longitudinala prin care se citeste temperatura indicata pe scara.

2.5 MASURAREA ADANCIMII DE INGHET A SOLULUI


In timpul sezonului rece la statiile cu program agrometeorologic se determina si adancimea pana la care ingheata solul, obtinandu-se o serie de date utile pentru activitatea din domeniul agriculturii, constructiilor sau urbanisticii. Fenomenul inghetului si dezghetului solului nu depinde numai de temepratura, ci si de cantitatea de apa existenta in solul respectiv. Adanacimea de inghet a solului se masoara cu geoglaciometrul Danilin.

GLACIOMETRUL DANILIN
Este alcatuit dintr-un tub ce cauciuc lung de 100-200 cm cu diametrul de 8-10 mm. In deschiderea superioara a tubului se introduce etans capatul inferior al unei tije cilindrice de lemn, care se termina la celalalt capat cu un capacel prevazut cu inel pentru extractie. Determianrea adancimii de inghet a solului se stabileste prin pipairea tubului de cauciuc, apreciindu-se locul in care se afla capatul inferior al coloanei de gheata din interiorul acestuia. Aceste masuratori se fac in zilele de 5, 10, 15, 20, 25 si in ultima zi din luna, intre orele 8 si 9.

2.6 DETERMINAREA STARII SUPRAFETI SOLULUI

La statiile meteorologice din Romania in afara obervatiilor instrumentale asupra temperaturii solului, se efectueaza si obervatii zilnice privind starea suprafetei solului. Acestea sunt vizibile si se fac pe parcela lipsita de vegetatie pana la depunerea stratului de zapada si, in vecinatatea platformei meteorologice, pe platforma nivometrica, dupa depunerea stratului de zapada sau gheata. Aprecierile asupra starii suprafeti solului se efectueaza zilnic in timpul rondului preliminar de la orele 07 si 19. Ele se noteaza zilnic prin cifre si text, conform Codului sinoptic international .

CODIFICAREA STARII SUPRAFETEI SOLULUI


Cifra de cod
0

Starea suprafetei solului


Uscata (fara o cantitate vizibila de praf sau nisip)

1
2 3

Umeda (fara baltoace)


Imbibata (apa stagneaza la suprafata solului in baltoace mai mari sau mai mici) Inghetata

4
5 6 7 8

Sol acoperit cu polei sau gheata, fara zapada sau zapada care se topeste
Zapada sau zapada care se topeste (cu sau fara gheata), care acopera cel putin jumatate din terenul vizibil Zapada sau zapada care se topeste (cu sau fara gheata), care acopera cel putin jumatate din suprafata solului, dar nu complet Gheata, zapada sau zapda in curs de topire, care acopera complet suprafata solului Zapada uscata, pufoasa, praf sau pulbere de nisip, care acopera mai mult de jumatate din suprafata solului, dar nu complet

Zapada uscata, in pulbere, praf sau pulbere de nisip, care acopera tot terenul vizibil.

Proiect realizat de :

Erimia Bianca-Laura Specializarea : Geografie Grupa : 102