Ce este tuberculoza?

Tuberculoza este o boala infectioasa grava cauzata de bacilul tuberculozei (bacilul Koch). Se poate localiza in multe parti ale corpului (sistem osos, ganglioni limfatici, rinichi) - TBC extrapulmonar, dar cea mai frecventa localizare este la nivelul plamanilor - TBC pulmonar.Boala are o larga raspandire in lume, avand caracter endemic si, netratata sau incorect tratata, duce chiar si la moarte.

Scurt istoric
Cele mai vechi dovezi ale prezenei tuberculozei la om sunt cele legate de mumiile egiptene,avnd deci o vechime de cel puin 3000 de ani. Egiptenii o denumeau phthisis, n traducere nsemnnd consumare, denumire atribuit consecutiv observrii de ctre savanii vremii a evoluiei naturale a bolii. Boala a fost bine caracterizat n secolul al XIX-lea cu trei momente importante: individualizare aclinic a bolii de ctre Laennec, demonstrarea naturii transmisibile de ctre Villemin i n fine identificarea Mycobacterium tuberculosis de ctre Robert Koch, care pune bazele diagnosticului bacteriologic al tuberculozei. Secolul al XX-lea aduce o revoluie terapeutic n tuberculoz cu apariia vaccinrii BCG, urmat de descoperirea secvenial a antituberculoaselor de prim linie:streptomicina, izoniazida, etambutolul, rifampicina i pirazinamida; ulterior au fost descoperite i alte medicamente antituberculoase, ultima grup fiind cea a fluorochinolonelor. Sfritul secolului XX a fost marcat de idea integrrii chimioterapiei antituberculoase ntr-un context de msuri socio-economice, ceea ce a condus la constituirea unor strategii cuprinse n Programe Naionale de Control al Tuberculozei.

Care este cauza ?

Tuberculoza este cauzata de Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch), o bacterie care se dezvolta lent in medii ale organismului care sunt bogate in sange si oxigen, cum ar fi plamanii. Mai ntlnim si bacilul tuberculozei bovin, Mycobacterium bovis, acesta era candva foarte rspndit la bovinele din Europa i cele dou Americi, adeseori infecia se transmitea la om prin lapte.

Bacilul Koch
Bacilul tuberculozei a fost descoperit de savantul german Robert Koch la 24 martie 1882
Forma bacili Puin ncovoiai Diferit lungime Diametru 1-5 mikroni Se nmulesc la 37-38C

Suport bine tremperaturi joase Moare la expunere lumin solar

1,5 ore Razele UV 2-3 min

Simptome
Daca in organism este prezenta forma latenta a tuberculozei, nu exista simptome si aceasta nu poate fi raspandita altor persoane. Daca exista forma activa a tuberculozei, exista simptome si infectia poate fi raspandita. Tipul simptomelor sunt in concordanta cu tipul de tuberculoza, fie pulmonara (cel mai comun), fie in alta parte a corpului (tuberculoza extrapulmonara). De asemenea, pot exista alte afectiuni cu simptome asemanatoare cu cele ale tuberculozei cum ar fi pneumonia si cancerul pulmonar.

Manifestari clinice
Tuberculoza primar pulmonar rezult n urma unei infecii iniiale cu bacili tuberculoi n zonele cu prevalen nalt a tuberculozei, aceast form de boal se ntlnete frecvent la copii. La copiii cu defecte imunitare, ca n cazul celor cu malnutriie sau infecie HIV, tuberculoza primar pulmonar poate progresa rapid spre boala manifest clinic. La aduli leziunea primar se situeaz adesea n regiunea superioar a plmnului. Adenopatia hilar este adesea invizibil radiologic( dei uneori la la africani, asiatici sau pacienii cu HIV, ganglionii pot fi mult mriti). Reactivarea unei leziuni primare anterioare, poate aprea dupa ani de zile de la infecia cu BK din copilrie, dar scderea rezistenei( de exemplu prin malnutriie, sarcin, natere sau alt boal, care pot ngdui BK s devin active i s rspndeasc boala) n acest caz vorbim de tuberculoz pulmonar secundar Acesta este modul obinuit de dezvoltare a tuberculozei la vrsta medie sau naintat.

 Tuberculoza extrapulmonar n ordinea frecvenei, localizrile extrapulmonare cel mai frecvent afectate de tuberculoz sunt: ganglionii limfatici, pleura, tractul urogenital, oasele si articulaiile, meningele si peritoneul. Totui, teoretic, pot fi afectate toate sistemele de organe. Ca urmare a diseminrii hematogene la indivizii infectai cu HIV, tuberculoza extrapulmonar este ntlnit astzi mai frecvent dect n trecut.

 Tuberculoza bucal, amigdalian i lingual Tuberculoza bucal este rar ntlnit. De obicei afecteaz gingia. Se prezint ca o formaiune nedureroas, care este adesea ulcerat. Att leziunea bucal ct i leziunile amigdaliene , care sunt asemntoare , se pot datora laptelui infectat sau, uneori , alimentelor sau a picturilor infectate din aer.Este posibil ca leziunile amigdaliene sa nu fie evidente clinic. Leziunile linguale sunt deobicei secundare tuberculozei pulmonare avansate. Leziunile sunt adesea ulcerate i pot fi durersoase. Ele se vindec rapid sub chimoterapie

 Meningita tuberculoas i tuberculomul Tuberculoza sistemului nervos central este responsabil pentru aproximativ 5% dintre cazurile de tuberculoz extrapulmonar. Este ntlnit cel mai frecvent la copiii mici, dar apare i la aduli, mai ales la cei infectai cu HIV. Meningita tuberculoas apare ca urmare a diseminrii hematogene a bolii pulmonare primare sau postprimare, sau datorit rupturii unui tubercul subependimar n spaiul subarhanoidian. n mai mult de jumtate din cazuri, pe radiografia toracic se gsesc semne ale unor leziuni pulmonare vechi sau cu aspect miliar. Debutul bolii poate fi insidios, cu cefalee si tulburri mentale, sau acut, cu confuzie, somnolen, senzoriu alterat i redoare de ceaf n mod caracteristic, afeciunea are o evoluie de una sau dou sptmni, o evoluie mai lung dect cea a meningitei bacteriene. Tuberculomul, manifestare rar a tuberculozei, se prezint sub forma uneia sau a mai multor leziuni nlocuitoare de spaiu i provoac de obicei crize epileptice i semne de focar. RMN relev leziuni inelare ce fixeaz substana de contrast, dar pentru stabilirea diagnosticului este necesar biopsia.

Pericardita tuberculoas Era frecvent o boal a vrstnicului, n rile cu o prevalen sczut a tuberculozei, dar acum apare frecvent la pacienii infectai cu HIV. Debutul poate fi subacut, dei este posibil i un debut acut cu febr, durere retrosternal surd i frectur pericardic. Bacilul Koch poate ajunge la pericard pe cale sangvin( atunci cnd probabil sunt afectate i alte organe). Dar, mai frecvent, pericardita tuberculoas se produce ca urmare a rupturii ganglionilor limfatici mediastinali n cavitatea pericardic. Rareori se asociaz cu tuberculoza pulmonar.

 Tuberculoza ganglionar (limfadenita tuberculoas) Una dintre cele mai frecvente forme de manifestare ale tuberculozei extrapulmonare (fiind demonstrat n mai mult de 25% din cazuri), tuberculoza ganglionar este frecvent mai ales printre pacienii infectai cu HIV. In Statele Unite, i femeile si copii (mai ales cei necaucazieni) par a avea o susceptibilitate special. Tuberculoza ganglionar debuteaz cu o tumefiere nedureroas a ganglionilor limfatici, cel mai frecvent n regiunea cervical i supraclavicular. Ganglionii limfatici sunt discret mrii la nceputul bolii, dar se pot inflama i pot prezenta un traiect fistulos prin care se dreneaz cazeum. Diagnosticul este stabilit prin puncie aspirativ sau biopsie chirurgical.

 Tuberculoza genitourinar Tuberculoza genitourinar reprezint aproximativ 15% din totalitatea cazurilor de tuberculoz extrapulmonar, poate implica orice poriune a tractului genitourinar i se datoreaz de obicei diseminrii hematogene ce urmeaz infeciei primare. Tuberculoza genital este diagnosticat mai frecvent la femei dect la brbai. La femei, ea afecteaz trompele uterine i endometrul i poate induce infertilitate, dureri pelvine i tulburri menstruale. Diagnosticul necesit efectuarea biopsiei sau a culturilor din probe obinute prin dilatare si chiuretaj. La brbai, tuberculoza afecteaz preferenial epididimul, producnd o formaiune tumoral uor dureroas ce poate drena la exterior printr-un traiect fistulos. Mai pot aprea orhita i prostatita. n aproximativ jumtate din cazurile de tuberculoz genitourinar, boala cilor urinare este de asemenea prezent.

Tuberculoza miliar se datoreaz diseminrii pe cale sanguin unui numar mare de BK deoarece mijloacele de aprare ale pacientului sunt prea reduse, slabe pentru a-i anihila. Aceasta form este denumit miliar deoarece micile leziuni de la nivelul organelor au fost asemntoare de catre anatomo-patologii secolului al XIX- lea cu seminele de mei. O form clinic rar, ntlnit la vrstnici, este tuberculoza miliar criptic, care are o evoluie cronic ce este caracterizat prin febr uoar intermitent, anemie i, n final, afectare meningeal ce precede decesul. Tuberculoza miliar areactiv, o form acut septicemic, survine foarte rar i se datoreaz diseminrii hematogene masive a bacililor tuberculoi. Pancitopenia este frecvent n aceast form de boal, care conduce rapid la deces. La examenul necroptic sunt detectate leziuni multiple necrotice, dar negranulomatoase (areactive).

Factorii de risc
Aparitia bolii este favorizata de urmatorii factori: - fumatul; - alcoolismul cronic; - alimentatia precara; - infectii cu HIV/SIDA sau alte virusuri; - existenta unor boli cornice, cum ar fi: diabetul zaharat, cancerul, leucemia; - conditii igienice deficitare; - stresul; -odihna insuficienta; Toate acestea duc la scaderea rezistentei organismului, aceasta fiind factorul principal in declansarea bolii.

Mod de transmitere
Boala se transmite in principal de la o persoana bolnava (care tuseste, stranuta, striga, vorbeste tare) la persoanele sanatoase, pe calea aerului. Rar, imbolnavirea se poate facepe cale digestiva, prin consum de alimente provenind de la animale bolnave (lapte nefiert). Nu toate infectiile produc boala, bacilii tuberculozei pot ramane localizati in plamani o perioada indelungata devenind virulenti, activi, cand imunitatea (capacitatea de aparare a organismului impotriva infectiilor) scade.

Riscul principal pentru contactarea infeciei cu micobateria tuberculoas l prezint respiraia. Bloom and Murray, 1992

Transmiterea TB: de la infecie la TB boal

Transmiterea M. tuberculosis de la om la om Calea aerogen (90- 95%)

Bolnav TB
10% pe parcursul vieii TB activ HIV+: 10% risc anual TB Persona neinfectat (sntoas) Persoana infectat (sntoas) Bolnav TB (TB activ)

Tuberculoza
Autovindecarea 90%

Infectarea

Izolarea iniial 95%

Progresare timpurie - 5%

TB rapid

Progresare tardiv - 5% Reactivarea TB

Cine este receptiv la TB?

Persoanele care se afl n contact permanent cu bolnavii TB pulmonar contagioas Persoanele cu imunitatea sczut Persoanele cu greutate sczut (10% sau chiar mai mult sub greutatea ideal) Fumtorii activi Persoanele care consum alcool i/sau droguri Persoanele care aparin categoriilor social defavorizate, cum ar fi persoanele fr locuina, omerii sau migranii Deinui, foti deinui sau personalul din penitenciare

Sursele de infectie sunt reprezentate de: - bolnavii de tuberculoza pulmonara activa (baciliferi), in special cei cu leziuni cavitare; - animalele bolnave de tuberculoza (in special bovine) prin produse contaminate (lapte).

Persoanele supuse riscului (contact familial, de rudenie, vecintate, locul de munc)

Copii i adolescenii

Persoanele cu sechele postuberculoase

bolile cronice ale aparatului respirator diabetul zaharat ulcerul gastro-duodenal etilismul cronic tratamentul cu imunodepresani sarcina i perioada postnatal HIV-infectaii, bolnavi SIDA

Pacienii cu diabet zaharat

Pacienii care sufer de ulcerul gastro-duodenal

Tratamentul cu imunodepresani (cu glucocorticosteroizi)

Bolile profesionale pulmonare

1.Alcoolismul cronic

2. Narcomanii

4. omerii
3. Deinuii

5. Boschetarii

6. Refugiaii

Simptoamele principale ale TB

Tuse cu sput mai mult de 3 sptmni

Simptoamele principale ale TB

Scderea greutate n

Tuse mai mult de 3 sptmni

Hemoptizie

Dureri n cutia toracic

Transpiraii nocturne

Febr

Astenie permanent, oboseal

Principalele investigaii
Examenul medical Analiza microscopic a sputei - este cea mai
importanta pentru stabilirea diagnosticului de tuberculoza. Daca se gasesc bacili in sputa, diagnosticul de tuberculoza este sigur. Bolnavul trebuie internat in spital.

Radiografia cutiei toracice Toate aceste investigaii nu provoac dureri i sunt inofensive

Msuri profilactice
Vaccinarea TBC (BCG) imediat dup natere. Doza adugtoare de vaccin poate fi administrat la vrsta de 12 sau 16 ani. Imunizarea celor maturi care se afl n contact cu bolnavul de tuberculoz.
Forma uoar de tuberculoz se poate ascunde n organism fr simptome, sau cu simptome uoare i poate fi depistat ntmpltor n urma imaginilor Roengen a cutiei toracice. Bacteria care provoac tuberculoza ,,atac persoanele sensibile, nu doar pe cele cu un sistem imunitar slab. n cazul n care tuberculoza se manifest clinic, de obicei primele simptome snt nespecifice: slbiciuni, lividitate, oboseal cronic, pasivitate, apatie, febr uoar (n jur de 37 C, uneori 38C), transpiraie pe timp de noapte, slbire, tuse prelungit cu mucus i uneori cu snge n stadii trzii. Uneori ganglionii limfatici ies n eviden. Diagnoza se face n baza analizelor Roengen a organelor afectate i a analizei materialului biologic (proba Mantoux), precum i cu ajutorul metodei de analiz molecular-genetice (metoda PCR) i altele. Tratamentul este complicat i de lung durat, necesit administrarea preparatelor pe parcursul a cel puin ase luni. Cei care s-au aflat n contact direct cu bolnavul snt investigai Roengen sau cu ajutorul reaciei Mantoux cu posibilitatea prescrierii unor preparate mpotriva tuberculozei n scopuri profilactice.

Masuri de prevenire
1. Vaccinarea BCG (vaccin antituberculos), la nounscui, fr testare la tuberculin; la copiii din clasa VIII-a i la 18 ani, dup testare la tuberculin; 2. Crearea unor condiii optime de trai, de munc i instruire; 3. Promovarea alimentaiei echilibrate; 4. Promovarea micrii fizice; 5. Respectarea regimului de munc i odihna suficient; 6. Evitarea fumatului i consumului exagerat de alcool; 7. Evitarea stresului.

DOTS
(Directly Observed Treatment Short Course)

Este o strategie economic eficient de control al TB Tratamentul de scurt durat sub direct observare DOTS acord bolnavilor de TB posibilitatea de a reveni ntr-un timp scurt la viaa activ n familie i n societate

DOTS consituie cea mai efectiv strategie de control a TB

DOTS produce rata de vindecare pn la 95% DOTS previne apariia cazurilor noi de infectare prin tratarea pacienilor infecioi DOTS previne dezvoltarea tuberculozei multidrogrezistente Banca Mondiala apreciaz DOTS ca una dintre cele mai cost-efective intervenii de sntate.

DOTS include cinci componente cheie

Un regim de tratament chimioterapic de scurta durata standardizat cu o durata medie de 6-8 luni DOT
Depistarea cazurilor prin microscopia sputei in rndul pacienilor simptomatici care apeleaz la serviciile medicale

2 Depistarea

3 5 Monitorizarea TRATAMENT

Furnizarea continua a medicamentelor eseniale de buna 4 calitate Asigurarea cu medicamente pentru TB

Un sistem standardizat de nregistrare si raportare

Susinerea guvernului

Implicarea guvernelor in susinerea activitilor de control al TB la nivel naional i regional

Organizaia mondial a sntii a formulat 10 teze despre tuberculoz:

1. Tuberculoza este contagioas i se rspndete prin aer. Netratat, persoana cu forma activ poate infecta n medie 10 -15 persoane pe an. 2. Aproximativ o treime din populaia globului este infectat cu mycobacteria tuberculozei. Fiecare a 10 -a persoan infectat sufer de forma activ de tuberculoz pe parcursul vieii. Riscul de mbolnvire a persoanelor seropositive este mult mai na lt. 3. n anul 2009, din cauza tuberculozei au decedat 1,7 mln de oameni (inclusiv 380.000 persoane cu HIV), adic zilnic s -au nregistrat 4.700 de decese. 4. Tuberculoza este cauza principal a mortalitii persoanelor cu HIV, care au un sistem imunitar slbit. 5. n anul 2009 s-au nregistrat 9.400.000 de cazuri noi de mbolnvire, dintre care 80% n 22 de ri. Indicii morbiditii prin tuberculoz la nivel global se micoreaz, ns acest proces este foarte lent sub un procent anual. 6. Tuberculoza este o pandemie. Din 15 ri cu cei mai nali indici ai morbiditii prin tuberculoz, 13 ri sunt din Afric a; n acelai timp, o treime din cazurile noi se nregistreaz n India i China. 7. Tuberculoza cu rezisten multipl la medicamente se ntlnete practic n toate rile i nu se supune tratamentului standard cu medicamentele de prima linie. 8. Conform estimrilor, n anul 2008 s-au depistat 440.000 de cazuri noi de boal cu rezisten multipl la medicamente, inclusiv 50% n India, China i Federaia Rus. 9. La nivel global, se tinde spre realizarea a dou scopuri importante, planificate pn n anul 2015: z realizarea Obiectivului Mileniului n domeniul dezvoltrii stoparea rspndirii tuberculozei i iniierea unei tendine de scdere a incidenei ei globale (comparative cu anul 1990). z realizarea Obiectivului Parteneriatului Stop TB micorarea de dou ori a nivelului de morbiditate cauzat de tuberculoz (comparativ cu anul 1990). 10. Din 1995, n cadrul programului DOTS s-a reuit vindecarea a 41.000.000 de pacieni cu tuberculoz, fiind salvate aproximativ 6.000.000 de viei omeneti. n condiiile n care planul global de combatere a tuberculozei pe perioada 2011 -2015 se va realiza i finanliza cu succes, efectul lui ar fi salvarea a nc 5.000.000 de viei omeneti. Activitile de control al tuberculozei n Republica Moldova pe parcursul anului 2010, prevzute de Programul national de control i profilaxie a tuberculozei pentru anii 2006-2010, au fost orientate spre stabilizarea situaiei epidemice i reducerea rspndirii infeciei. Obiectivul de a stopa rspndirea tuberculozei i a eficientiza msurile de control al acesteia a impus aplicarea unui nou mecanism de finanare a tratmentului pacienilor. n anul 2010, n republic, pe malul drept al Nistrului, incidena cazurilo r noi de tuberculoz a constituit 87,3 la 100.000 de locuitori, fa de 90,4 n anul 2009. Incidena global a tuberculozei (cazuri noi plus recidive) a constituit, n anul 2010, 107,4 fa de 112,3 cazuri la 100.000 de locuitori. Ponderea formelor districtive n numrul de cazuri noi nregistrate n 2010 a fost de 34,7%, comparative cu 40% n anul 2009. n acelai an, mortalitatea prin tuberculoz a reprezentat 16,5 decese la 100.000 de locuitori, n anul 2009 fiind nregistrate 14,7 decese la 100.000 de locuitori. Pentru ameliorarea sntii populaiei prin reducerea infectrii de tuberculoz, n conformitate cu obiectivele d e dezvoltare ale mileniului i cu obiectivele Parteneriatului Stop TB, a fost elaborat Programul naional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 1171 din 21.12.2010. Prin ordinul MAI nr. 105 din 18 aprilie 2011 a fost aprobat Planul de activiti privind implementarea Programului national de control al tuberculozei n instituiile i subdiviziunile MAI pentru anii 2011-2015.

Ziua mondiala impotriva tuberculozei - 24 martie - semnificatii

In fiecare an, conform Calendarului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, data de 24 martie este considerata Ziua Mondiala Impotriva Tuberculozei. 24 martie comemoreaza ziua in care, in 1882, doctorul Robert Koch a informat oficial, la Berlin, comunitatea stiintifica internationala cu descoperirea sa: bacilul care ii poarta numele si care produce tuberculoza, bacilul tuberculozei. Prin aceasta se doreste atragerea atentiei opiniei publice si sensibilizarea factorilor de decizie cu privire la importanta acestei probleme de sanatate publica, cu multiple implicatii de ordin medical, psihologic si social.

Tuberculoza ramane o problema majora de sanatate publica la nivel mondial si, in ciuda unor progrese inregistrate in urma introducerii chimioterapei specifice, asistam la o crestere a impactului bolii ca urmare asocierii cu infectia HIV/SIDA, existentei grupurilor populationale defavorizate economic si instalarii rezistentei bacilului tuberculozei la chimioterapia specifica, de mare succes initial. Aceasta data de 24 martie este destinata a solicita atentia publica asupra faptului ca tuberculoza continua sa fie o problema epidemiologica aproape in lumea intreaga, producand moartea multor milioane de oameni anual, mai ales in lumea a treia.

Tratament
Tuberculoza este tratabila, dar nu se vindeca fara administrarea unui tratament adecvat sub supraveghere medicala. Orice persoana care are simptome sugestive pentru TBC (mai ales tusea), trebuie sa se prezinte de urgenta la medic (medicul de familie sau medic in specialitatea pneumoftiziologie), iar acesta stabileste diagnosticul dupa efectuarea unor analize specifice. In primul rand se face un examen clinic, apoi examen din sputa recoltata prin tuse, urmat de examen radiografic, care poate pune in evidenta modificari la nivelul plamanilor. Diagnosticul nu se pune numai pe baza radiografiei, ci este necesara evidentierea bacilului Koch in sputa. Dupa diagnosticarea completa, medicul specialist stabileste tratamentul care trebuie sa fie administrat o perioada de cel putin 6 luni. !!! Daca tratamentul este efectuat corespunzator, tuberculoza este o boala vindecabila! Tratamentul tuberculozei este gratuit si accesibil, iar in caz de vindecare a tuberculozei, persoana nu va pastra niciun fel de urme ale bolii. Medicii trateaza, cel mai adesea, tuberculoza cu antibiotice pentru a distruge bacteria. Aceste medicamente sunt administrate tuturor persoanelor care au TBC, inclusiv nou-nascutii, copiii, femeile gravide si persoanele care au un sistem imun deficitar sau slabit. Se considera ca o persoana cu tuberculoza care tuseste poate transmite boala altor 10-15 persoane cu care vine in contact. Daca este tratata corect, in 3-4 saptamani de la inceperea tratamentului se considera ca boala nu mai este contagioasa.

Rezultate obtinute prin programele de preventie Prin aplicarea corecta si cat mai riguroasa a masurilor de preventie a raspandirii bolii in populatie si a controlului corect al contactilor sau suspectilor de tuberculoza, se obtine, cu timpul, reducerea costurilor necesare, prin prevenirea aparitiei altor cazuri noi, depistarea cat mai precoce a cazurilor (in etape cu leziuni minime), obtinandu-se astfel vindecari de calitate, cu mai putine sechele anatomice si functionale si posibilitatea reincadrarii pacientilor in activitatile cotidiene si la locul de munca.

Tratamente naturiste Ceaiuri: - coada calului, hamei, troscot, pir, podbal, salvie, ienupar, trifoi rosu, patlagina, hrean, macese, trandafir (petale), catina alba, plop negru si fenicul, ulei de pin (20 picaturi in putina apa de 3 ori pe zi cu 20 minute inainte de masa), ceai de napraznic, macerat din radacini de valeriana (6 linguri pe zi), miere de albine in bors proaspat, consumat inainte de mese, tinctura de propolis (30 picaturi in lapte cald, de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa).

Consecinele bolii netratrii la timp

n unele cazuri tuberculoza evolueaza att de repede nct decesul bolnavului poate surveni peste cteva luni. n celelalte cazuri boala evolueaza cronic. Acutizarea acesteia decurge foarte greu - cu febra, tuse persistenta si dureroasa, hemoptizie. Bolnavul pierde n greutate, pierde nu doar capacitatea de munca, ci si capacitatea de a efectua lucrari simple n gospodarie, de a se misca. Extenuat si neajutorat el poate supravietui ctiva ani, continund sa infecteze pe cei din jurul.

 Republica Moldova este regsit n rndul celor 18 ri, care se confrunt cu o povar nalt determinat de tuberculoz i printre cele 27 de ri cu o povar nalt de tuberculoz multidrogrezistent (MDR TB). Reieind din situaia creat, Republica Moldova tinde s -i orienteze toate eforturile n lupta mpotriva tuberculozei. Drept urmare, numrul bolnavilor de tuberculoz n Republica Moldova se menine constant n ultimii ani. Cel mai nalt nivel de tuberculoz a fost nregistrat n 2005 - 133,9 la 100 mii populaie sau 5632 pacieni, ca ncepnd cu anul 2006 s fie observat o scdere continu pn la 114,9 la 100 mii populaie sau 4686 cazuri ctre finele anului 2012 (datele includ i malul stng al Nistrului). Cea mai mare inciden de mbolnviri, n raioanele de pe malul drept al Nistrului, se atest n raionul Clrai 156 de bolnavi la 100 de mii populaie. Acesta este urmat de raioanele Orhei, Streni, Rezina, Anenii Noi, oldneti, Fleti. Incidena mbolnvirilor n aceste raioane variaz ntre 100 i 150 de bolnavi la 100 mii populaie. O inciden mic a tuberculozei se menine n cteva raioane din nordul Moldovei Briceni, Edine i Ocnia. Mai grav este situaia epidemiologic n raioanele din stnga Nistrului. La Rbnia, n 2012, la 100 mii de populaie, reveneau aproximativ 218 bolnavi de tuberculoz. Urmeaz raionul Slobozia cu 198 de bolnavi la 100 de mii de locuitori, Bender 133 la 100 de mii, Dnestrovsc 128 de bolnavi la 100 de mii, Camenca i Tiraspol cu peste 120 de bolnavi la 100 mii populaie. Un risc sporit continu s-l reprezinte pacienii cu simptome clinice caracteristice tuberculozei, care evit controlul medical la timp i, prin urmare, ar putea s -i infecteze pe cei cu care se afl n contact permanent. n primul rnd, un risc sporit prezint moldovenii care muncesc n strintate. Datele atest c cei din urm nsumeaz 15 la sut din numrul total de bolnavi de tuberculoz. n realitate ns, se consider c numrul lor este mult mai mare, pentru c anume aceast categorie este cel mai greu de verificat. De altfel, conform statisticilor, n 2012 s-a nregistrat o uoar cretere (+4%) a bolnavilor de tuberculoz printre acetia 647 de cazuri fa de 623 n 2011. Accesul pacienilor cu tuberculoz la serviciile de asisten[ medical atinge o acoperire de 100% pentru ntregul teritoriul rii. Bolnavii cu tuberculoz beneficiaz gratis de tratament mpotriva tuberculozei. Cu toate acestea, o parte dintre pacienii care au iniiat tratamentul mpotriva tuberculozei l abandoneaz, acetia constituind sub 9% sau 106 pacieni printre cei primar nregistrai n 2011 cu tuberculoz pulmonar i sput pozitiv. Cota de 13.5% sau 27 de pacieni care au abandonat tratamentul antituberculos sunt din raioanele de est ale rii (malul stng al Nistrului). Personalul din cadrul serviciului de ftiziopneumologie atenioneaz c adresarea la timp dup asisten medical i urmarea cu strictee a tratamentului indicat sunt componentele de baz pentru un tratament de succes. Meninerea sub control a bolii necesit msuri complexe att n plan sanitar, ct i social, precum i resurse financiare i umane importante.

Starea in Republica Moldova

Numar global de tuberculoza (WHO, Geneva)

Tuberculoza: Rata de incidenta

West Pacific 21%

Estimated new TB cases (all forms) per 100 000 population

Africa 31%
Americas 4%

No estimate
024 2549 5099 100299 300 or more

SE Asia 34%

East Mediterranean 6%

Europe 5%

The boundaries and names shown and the designations used on this map do not imply the expression of any opinion whatsoever on the part of the World Health Organization concerning the legal status of any country, territory, city or area or of its authorities, or concerning the delimitation of its frontiers or boundaries. Dotted lines on maps represent approximate border lines for which there may not yet be full agreement. WHO 2006. All rights reserved

WHO European Region (EUR)

53 countries 18 high priority countries for TB
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Armenia Azerbaijan Belarus Bulgaria Estonia Georgia Kazakhstan Kyrgyzstan Latvia 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Lithuania Moldova Romania Russian Fed. Tajikistan Turkey Turkmenistan Ukraine Uzbekistan

25 EU countries

Tuberculoza
Daca intr-o zi tu te trezesti Si-ti simti puterile slabind. Trebuia sa te ocrotesti.. De boala ce-acapara orbind. Era-i puternic plin de viata, Acum te stingi cu ochi vazind Tusesti si galben esti pe fata, Tuberculoza,sanatatea TA furind. Doresti sa iti recapeti viata Iar pentru asta dai bani multi Ce groasa a fost o data ata, Acum subtire.dar ascunzi. Sa te tratezi iti trebuie o viata Sau poate chiar si mai putin. Celulele corpului grav afecteaza Dar totusi sunt sanse ca sa traim O mica raza de speranta E tot ce-ti trebuie acum. Ca sa invingi Tuberculoza Si sanatos sa-ncepi alt drum!

Sa fim uniti pentru a invinge boala!

Efectuat:Gutu Mihaela gr.1226