Realizatori: Costache Crina Diaconescu Silvia Manea Alexandra Marinescu Adriana Radulescu Cristina

CUPRINS
1.

Istoria artei bizantine Arhitectura

2.1. Tehnici 2.2. Elemente 2.3. Monumente ( prezentarea Catedralei Sfanta Sofia) 2.4. Arhitectura laica si militara

2.

3.

Sculptura
3.1. Tehnici 3.2. Elemente

4.

Pictura
4.1. Trasaturi 4.2. Mozaicurile ( prezentarea Bisercii San Vitale) 4.3. Icoanele

5.

Arte decorative Traditia Bizantina in Arta Romaneasca

6.

ISTORIA ARTEI BIZANTINE

Arta bizantina a dainuit intre secolele IV si XV. Influentele sale au ajuns pana in tinuturile indepartate ale Asiei si ale Italiei, iar inspre nord pana in Rusia.

Arta paleocrestina a fost prima manifestare a artei crestine, aparuta la inceputul sec. III. Dupa caderea Romei, arta paleocrestina continua in Imperiul de Rasarit si devine treptat arta bizantina (sec IV).

Arta bizantina stabileste un nou mod de exprimare artistica, format pe fondul artei grecesti si romane. A primit de asemenea influenta artei popoarelor mai vechi din Asia vestica, ale artei mesopotamiene, siriene, egiptene, armene, persane.

ARHITECTURA RELIGIOASA: O CAUTARE DE SIMBOLURI

Arhitectii bizantini au reusit sa creeze in constructii o arta proprie, folosind odata cu elementele cunoscute si unele inovatii. Tehnici Arhitectura bizantina este, inainte de toate, o arhitectura a caramizii; aceasta este vizibila la exterior si acoperita in interiorul edificiilor. O alta tehnica foloseste tuburi de pamant ars etans incastrate cu mortar. Din aceste tehnici lesne de manuit, cu materiale usoare, se naste arhitectura supla.

Exterior Sfanta Sofia, Istanbul

Exterior Biserica San Vitale, Ravenna, Italia

ELEMENTE

Arcul in plin cintru, semicircular, pe care l-au sprijinit pe coloane, prin intermediul capitelurilor. Element inovator a fost cupola cu baza rotunda, care se sprijina pe stalpi, Arcuri si capiteluri, San Vitale folosindu-se asanumitele pandantive Pandantivul este un element de zidarie de forma triunghiulara, usor rotunjita in partea de sus, care face trecearea intre marginea arcuita a cupolei si staplii de sustinere. Capitel-imposta, San Tipul de plan in cruce Cupola Catedralei Vitale greaca este cea mai Sfanta Sofia origiala creatie a artei bizantine. Se prezinta sub forma unei cruci cu patru brate egale, inscriindu-se in interiorul unui patrat. Capitelul bizantin este bogat ornamentat, creat Planul in cruce greaca a Biserici San Cupola sustinuta de dintr-un singur bloc de Marco, Venetia pandantive, Sfanta Sofia

MONUMENTE

San Marco, Venetia

San Vitale, Ravenna

Sfanta Sofia, Istanbul

CATEDRALA SFANTA SOFIA

A fost construita de Isidor din Millet si Anthemios din Tralles. Cupola ei s-a prabusit in 558. Cand a intrat pentru prima data in edificiu, imparatul Iustinian a exclamat Te-am invins , Solomon A devenit moschee dupa 1453.

Razele de lumina care patrund prin ferestre, cad pe suprafata mozaicurilor, acestea capatand o stralucire fara seaman. In interiorul edificiului se teste un incredibil joc de lumina.

ARHITECTURA LAICA SI MILITARA

Palatul Imperial a fost construit cu materiale foarte scumpe. Decorat cu fildes, aur, argint, pietre pretioase, era legat prin galerii de salile de ospat, de Catedrala Sfanta Sofia si amfiteatru (unde se tineau serbari, competitii sportive, circ, intocmai ca la Roma)

Pozitia Marelui Palat in centrul Constantinopolului

SCULPTURA

Tehnici

Lumea bizantina, sub influente orientale, dezvolta o arta a reliefului ornamentala si decorativa. Tehnica basoreliefului accentuat, neplat, oferea aspectul suprafetelor de dantela de piatra. Relieful champleve prezinta motive sculptate pe un fond usor scobit si umplut cu o pasta inchisa la culoare, uneori cu praf de sticla colorata.

Elemente

Relieful bizantin se joaca cu culorile, contrastele intre plin si gol, in motive umane, vegetale si animaliere stilizate si scene religioase.

Capitel decorat cu motive animaliere ( San Vitale)

PICTURA

Arta bizantina propune pentru decoratia monumentala folosirea mozaicurilor, urmat indeaproape de fresca. Mozaicurile Pentru realizare se ansambleaza mici cuburi de marmura, pasta de sticla, teracota, alaturate si lipite cu mortar asa incat sa alcatuiasca un decor.

Absida Bisericii San Vitale

Chipul Imparatesei Teodora, mozaic San Vitale

Christos Pantocrato r ( Sfanta Sofia) sec. XV

MOZAICURILE BISERICII SAN VITALE

Imparatul Iustinian

Imparateasa Teodora

Iisus Christos si Sf. Vitalie

ICOANELE

Icoana era facut din fildes, metale, email sau matase. Poate recurge atat la tenicile picturii, cat si la cele ale mozaicului, ale orfevrariei sau emailului. Dupa 1543, traditia icoanelor este continuata de scolile rusesti din Moscova si Novgorod.

Fecioara din Vladimir, sec XII

ARTELE DECORATIVE

Manuscrisele avea scoarte ferecate in aur si argint si bogate ornamente in relief. Covoarele prezentau motive geometrice ori elemente stilizate din fauna si flora, de o mare varietate si bogatie de culori. Broderiile prezentau scene religioase. Ceramica bizantina, evoluata din Asia vestica, a influentat dezvoltarea ceramicii noastre.

TRADITIA BIZANTINA IN ARTA ROMANEASCA

Epitaful de la Cozia, 1395

Maica Domnului cu Pruncul, Mnstirea Govora, 1530 (?)

Aer druit de tefan cel Mare Bisericii Sfntul Nicolae de la Radui, c. 1493

TRADITIA BIZANTINA IN ARTA ROMANEASCA

Manastirea Cozia

Manastirea Tismana

Manastriea Rca

BIBLIOGRAFIE

Arta de traditie bizantina in Romania, Editura Noi Media Print, pag. 93-112 Favre, Jean-Franois, Pimentel, Antonio Filipe , Debicki, Jacek, Grnewald, Dietrich - Istoria Artei:Pictura, Sculptura, Arhitectura, Editura Enciclopedia RAO, pag. 57-65 Golfin, Marin Nicolau- Istoria Artei, vol. I, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, pag. 132-136 Internet: http://www.greatbuildings.com/buildings/San_Vitale.html http://www.sacred-destinations.com/turkey/istanbulhagia-sophia-photos/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Marele_Palat_din_Constantin opol