Densitati Materiale

Pretul casei la rosu cu numai 25 EURO/MC de casa. Pretul reprezinta manopera fara t.v.a.
Pret
manopera termosistem 8.2 EURO/MP fara t.v.a.(lipire polistiren de 10 cm grosime, aplicare dibluri si
plasa de armare din fibra de sticla, tencuiala decorativa). Inchiriere mai compactor cu motor termic
90 EURO/ZI fara t.v.a. Contact la telefon 0722 201 397

Const r uct i i Ci vi l e si I ndust r i al e

PRETURI ORI ENTATI VE PE CATEGORI I DE LUCRARI DE CONSTRUCTI I
Cat egor i a de lucr ar i Mat er iale Manopera Ut i laj Tr ansport Tot al
Sapat ura manuala 14,5/ mc 14,5/ mc
Sapatura mecanizata 8/ mc 5,5/ mc 13,5/ mc
Umplut ura compact at a 10,5/ mc 6,5/ mc 17/ mc
Fasonar e si montare armat uri 0,68/ kg 0,37/ kg 1,05/ kg
Turnare bet on manual 67,5/ mc 22/ mc 89,5/ mc
Turnare bet on cu pompa 67,5/ mc 6,5/ mc 10,5/ mc 84,5/ mc
Cof r aj e pent ru bet oane 4,5/ mp 5,9/ mp 10,4/ mp
Hidr oi zolat ie cu membr. bitumin. 3,5/ mp si st rat 1,7/ mp si st rat 0,50/ mp si
strat
5,7/ mp si st rat
Transp. mat. prin purt are directa 11,5/ to 11,5/ t o
Transp. mat eriale cu aut obasculant a 8,5/ to 8,5/ to
Zi dar ie de caramida 84/ mc 37/ mc 121/ mc
Tencui el i interioare 3,9/ mp 3,7/ mp 7,6/ mp
Glet de ipsos 1,5/ mp 2,5/ mp 4/ mp
Tencuieli ext erioare(grund) 4,5/ mp 4,2/ mp 8,7/ mp
Driscuire f ina(t i nci) 2,5/ mp 1,5/ mp 4,0/ mp
Glaf uri la usi si ferest re 2,5/ ml 4,5/ ml 7/ ml
Decopertare glet si zugraveala 1,25/ mp 1,25/ mp
Demolar e zidarie 23/ mc 4,25/ mc 27,25/ mc
Demolare elemente bet on armat 40/ mc 10,5/ mc 50,5/ mc
Desfacere tencuieli 1,85/ mp 1,85/ mp
Vopsit or ii cu vinar om 4,5/ mp 2,1/ mp 6,6/ mp
Decopertare gresie si faianta 1,7/ mp 1,7/ mp
Pl acar e cu f aiant a si gresie 5,5/ mp 6,2/ mp 11,7/ mp
Mont at si demont at schela 1,39/ mp 1,39/ mp
For ar e gaur i in bet on 0,85/ buc 0,25/ buc 1,1/ buc
Ter mosist em 5,5/ mp 8,5/ mp 14/ mp
Peret i din rigips CW 50 9,3/ mp 7,85/ mp 0,45/ mp 17,6/ mp
Placare perete exist ent cu rigips 9,25/ mp 6/ mp 0,45/ mp 15,7/ mp
Tavane f alse executate din rigips 6,85/ mp 7,5/ mp 0,45/ mp 14,8/ mp
Desfacere confectie metalica 0,19/ kg 0,19/ kg
St rat suport pentru pardoseli 3,20/ mp 2,95/ mp 6,15/ mp
Montat plinta gresie 5,5/ ml 3,75/ ml 9,25/ ml
Preparare mortar manual 21/ mc 21/ mc
Vopsit orii exterioare cu vinarom 4,8/ mp 2,5/ mp 7,3/ mp
Tencuiala decorativa 6,2/ mp 5,2/ mp 11,4/ mp
Executat sarpanta din lemn 3,5/ mp 5,7/ mp 0,35/ mp 9,55/ mp
Astereala la acoperis 2,05/ mp 3,1/ mp 0,15/ mp 5,3/ mp
I nvelit oare din cart on bit umat 1,85/ mp 5,8/ mp 0,05/ mp 7,7/ mp
I nvelitoare din tigla 4,55/ mp 7,7/ mp 0,35/ mp 12,6/ mp

CONSTRUCTII CIVILE ~ ADCONS IMPEX 96 ~ PREZENTARE http://adconsgrup.ro/
1 din 17 4/18/2012 10:17 AM
St ruct ura case in sist em "AMVI C" 53,5/ mp 1,5/ mp 55/ mp
I nchiriere mai compactor 20,0/ zi 70,0/ zi 90,0/ zi
Bi ne at i venit pe pagina de prezent ar e a f irmei noast re!
Daca at i aj uns pe acest si t e inseamna ca dor it i sa va const r uit i sau sa r enovat i o casa, o cladir e de bir our i
sau or ice . I n mod sigur , sunt et i i nt er esat de un pr et si de un t imp de r eal izar e a cladir i i pe car e dor it i sa
o const r uim, precum si de mat er ialel e cu car e lucr am. Noi va st am la dispozi t ie pent r u t oat e acest e
i nf or mat ii !
Va i nvit am sa pet r ecet i cat eva mi nut e pe sit e- ul nost r u, pent r u a va convinge ca, pent r u cal it at ea
ser vicii lor si pent r u f acil it at ile pe car e vi le of er i m, noi sunt em al eger ea opt ima !
Const r uct ii Civile si I ndust r iale - ar e ca pr incipal domeniu de act ivit at e Fi rma Adcons impex 96 SRL .
A f ost inf i int at a in sept embr ie 1996 si ar e sediul in Bucur est i, Romani a.
I n t impul celor pest e 16 ani de act ivi t at e, echipa noast r a a acumulat o exper ient a bogat a, car e ne
per mit e sa va of er i m ser vicii prof esi onale de o calit at e except ionala la pr et ur i avant aj oase.
Elementul primordial ce ne deosebeste de concurenta acerba este f lexibilitatea domeniului de activitate bazat pe calif icarea superioara a f ortei de
munca si pe cultul lucrului bine f acut pe tot parcursul execut iei lucrarilor in domeniul constructiilor
Adcons I mpex 96 SRL intelege ca succesul inseamna: promptitudine, seriozitate si calitate,de aceea va of era servicii la cele mai inalte
standarde.
De- a lungul perioadei noastre de activitate am avut ocazia sa colaboram cu o varietate de clienti din punct de vedere al importantei acestora pe
plan local sau national, dar si al domeniului de activitat e:
S.C. ACM4 S.A.
S.C. BOG" ART S.R.L.
S.C. HGA Ser vimpex S.R.L.
S.C. BADUC S.A.
S.C. ACMS S.A.
S.C. COMNORD S.A.
Di r ect ia de Pr ot ect ie a Copilul ui sect or 3
Asociat ii de Pr opr i et ar i
Pr et ur ile sunt raportat e la supr af at a desf asur at a a cladirii. Suprafata desf asurata reprezinta suma suprafetelor nivelurilor, fara a scadea
supraf et ele acoperit e de zidurile de inchidere si cele despart it oare.
Preturile sunt calculate pentru inaltimea etaj ului h = 2,50 ml si sunt orientative,neangaj ante si nu contin t.v.a.; pret ul f i nal se va calcula in
funct ie de document at ia de execut ie prin int ocmirea devizului de lucrari.
Pent ru mai mult e informatii apelat i numarul de telef on 0722.201.397
Firma Adcons impex 96 doreste sa participe la programul nat ional de reabilit are termica a cladirilor prin executia termosistemului.
Acest a f iind un sit e de lucrari de const r uct i i ci vi le, trebuie sa contina si date tehnice din domeniul const r uct ii civile. I n cont inuare vom
enumera unele dintre acestea:
Greut at ea specif i ca a ot el ului-bet on in f unct ie de di amet r u
3,0 mm = 0,057 kg/ ml ; 4,0 mm = 0,100 kg/ ml ; 5,6 mm = 0,193 kg/ ml ; 6,0 mm = 0,222 kg/ ml ; 7,0 mm = 0,302 kg/ ml ; 7,1
mm = 0,310 kg/ ml ; 8,0 mm = 0,395 kg/ ml ; 9,0 mm = 0,499 kg/ ml ; 10,0 mm = 0,617 kg/ ml ; 12,0 mm = 0,888 kg/ ml ; 14,0
mm = 1,210 kg/ ml ; 16,0 mm = 1,580 kg/ ml ; 18,0 mm = 1,990 kg/ ml ; 20,0 mm = 2,470 kg/ ml ; 22,0 mm = 2,980 kg/ ml ; 25,0
mm = 3,850 kg/ ml ; 28,0 mm = 4,840 kg/ ml ; 32,0 mm = 6,310 kg/ ml ; 36,0 mm = 7,990 kg/ ml ; 40,0 mm = 9,870 kg/ ml .
Ar ia lat er ala specif ica a ot elului-bet on in f unctie de diametru:
3,0 mm = 0,01884 mp/ ml ; 4,0 mm = 0,02512 mp/ ml ; 5,6 mm = 0,03517 mp/ ml ; 6,0 mm = 0,03768 mp/ ml ; 7,0 mm =
0,04396 mp/ ml ; 7,1 mm = 0,04459 mp/ ml ; 8,0 mm = 0,05024 mp/ ml ; 9,0 mm = 0,05652 mp/ ml ; 10,0 mm = 0,06280 mp/ ml ;
2 din 17 4/18/2012 10:17 AM
12,0 mm = 0,07536 mp/ ml ; 14,0 mm = 0,08792 mp/ ml ; 16,0 mm = 0,10048 mp/ ml ; 18,0 mm = 0,11304 mp/ ml ; 20,0 mm =
0,12560 mp/ ml ; 22,0 mm = 0,13816 mp/ ml ; 25,0 mm = 0,15700 mp/ ml ; 28,0 mm = 0,17584 mp/ ml ; 32,0 mm = 0,20096 mp/ ml
; 36,0 mm = 0,22608 mp/ ml ; 40,0 mm = 0,25120 mp/ ml .
Ar ia lat er ala a otelului bet on est e necesara pentru determinarea suprafetei de met al acoperita cu gr und ant ir ugina, sau pentru determinarea
supraf etei de ot el beton de pe care s-a indepartat rugina prin f recare cu peria de sarma( in cazul const r uct ii lor aflate in conservare).
Alt mat erial f oarte important folosit la lucrarile de const r uct ii ci vile si indust riale est e bet onul.
Dupa gr eut at ea specif ica aparenta se dist ing urmat oarele cat egorii de bet oane:
betoane f oarte grele, cu greutatea specif ica aparent a peste 2500 kg/ mc; bet oane grele, cu greut at ea specif ica aparenta cuprinsa intre 2201 -
2500 kg/ mc; betoane mij locii, cu greut at ea specif ica aparenta cuprinsa intre 1701 - 2200 kg/ mc; betoane usoare, cu greutatea specif ica aparenta
cuprinsa intre 1001 - 1700 kg/ mc; betoane f oarte usoare, cu greutatea specif ica aparenta sub 1000 kg/ mc.
Greut at i speci f ice ale diferitelor mat er iale folosit e in const r uct ii:
alicar ie de car amida = 1400 kg/ mc; balast = 1700 kg/ mc; bet on asf al t ic = 2250 kg/ mc; bet on celular aut oclavizat ( BCA) = 1100
kg/ mc; bol ovani de r au = 1600 kg/ mc; br azde de iar ba = 700 kg/ 10 mp; mor t ar pr oaspat = 2100 kg/ mc; ni sip nat ural = 1600 kg/ mc;
nisip imbibat cu apa = 1800 kg/ mc; pamant af anat uscat = 1300 kg/ mc; moloz uscat = 1400 kg/ mc; mol oz umed = 1700 kg/ mc; pi at r a
calcaroasa = 1350 kg/ mc; piat r a spar t a din bolovani de rau = 1450 kg/ mc; piat r a in blocuri mari = 1700 kg/ mc; gr is de piat r a = 1200
kg/ mc; placi de f aiant a = 1260 kg/ 100 mp; piet r is = 1600 kg/ mc; coame mari pent ru t igla = 2900 kg/ 1000 bucat i; coame mici pentru t igla
= 1900 kg/ 1000 bucat i; dal e de bazalut artif icial = 1900 kg/ mc; dale de beton = 2200 kg/ mc; lemn ecarisat si rot und,de rasinoase,uscat = 500
kg/ mc; l emn ecarisat si rotund,de foioase,uscat = 800 kg/ mc; moloane = 2300 kg/ mc; ol ane de presa,pentru acoperis = 2300 kg/ 1000
bucat i; pavele,calupuri de piatra = 1800 kg/ mc; par chet de 22 mm grosime = 180 kg/ 10 mp; parchet de 17 mm grosime = 140 kg/ 10 mp;
pasla pent ru const r uct i i = 150 kg/ mc; car ami da plina,f ormat 240x115x63 = 3000 kg/ 1000 bucat i; placi de mar mur a = 2800 kg/ mc;
car amida cu goluri vert icale,240x115x63 = 2200 kg/ 1000 bucat i; piat ra de t alie = 2500 kg/ mc; car ami da cu goluri vert icale,f ormat
240x115x88 = 3100 kg/ 1000 bucat i; calupuri de lemn = 900 kg/ 1000 bucat i; car amida cu goluri vert icale,f ormat 290x140x63 = 3500 kg/ 1000
bucat i; cart on asfalt ic blanc = 100 kg/ 100 mp; car amida cu goluri vert icale,f ormat 290x140x88 = 4500 kg/ 1000 bucat i; cahle de t eracot a =
4000 kg/ 1000 bucati; placi de piatra,pentru trot uare = 2300 kg/ mc; placi de plut a expandat a = 100kg/ 10 mp; pref abricat e din bet on vibrat =
2400 kg/ mc; pref abricat e din bet on ar mat vibrat = 2600 kg/ mc; r umegus de lemn = 180 kg/ mc; tigle prof ilate,t rase = 2400 kg/ 1000
bucat i; t igle solzi = 1300 kg/ 1000 bucat i; var pasta = 1400 kg/ mc; zapada af anat a = 100 kg/ mc; zapada bat at orita = 500 kg/ mc.
RETETA PREPARARE BETON
Pr epar ar e bet on la bet onier a
Clase de bet oane
Pent ru constructia unei case se pot f olosi betoane preparat e local la betoniera, din balast ( "balastru" sau sort uri) + ciment + apa.
Avantaj ele prepararii de bet on la betoniera :
-costuri mai mici cu circa 25-40% pent ru betonul preparat la betoniera f ata de betonul din statia de betoane
-posibilitatea prepararii unor cantitati mici de bet on, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt necesare cantit at i mici in
decursul unei zile.
-controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti f aci singur betonul, cat vrei si de care vrei...
Principalul dezavant aj al prepararii betonului la betoniera ar f i randament ul scazut, dict at de capacitatea redusa a bet onierei.
Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localit at i situat e la mare depart are f ata de o statie de betoane, mai ales at unci cand caile de
acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu bet on din statie nu pot avea acces si chiar daca ar avea acces, datorita
dist ant ei mari pret ul t ransport ului aj unge sa cost e aproape cat bet onul .
Cand este vorba insa, de o st ruct ura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantit at ea necesara est e de sute de metri cubi , atunci problema est e
simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane .
Pent ru o casa Parter, sau P+ 1, se f oloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri.
La const ruct ia unei case se f olosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:
-B75 echivalent C4/ 5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru const ructii usoare)
-B100 echivalent C6/ 7,5 sau Bc 7,5 (la f undatii,pardoseli,socluri de gard, trot uare... f iind cel mai folosit bet on)
-B150 echivalent C8/ 10 sau Bc 10 (f undatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100, desi in cele
mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se f ac trot uare si pardoseli din B150, desi B100 este mai mult decat suf icient... restul f iind de f apt
risipa de ciment.)
-B200 echivalent C12/ 15 sau Bc 15 (st ruct ura de rezist ent a: stalpi,cent uri,buiandrugi...)
-B250 echivalent C16/ 20 sau Bc20 (st ruct ura de rezistent a: grinzi, plansee, element e put ernic solicit at e)
-B300 echivalent C18/ 22,5 sau Bc 22,5 ( acesta din urma mai rar f olosit , de regula la realizarea platf ormelor betonate unde se permit e accesul
aut o de t onaj mare).
La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.
Daca am avea o betoniera asa de mare ar f i simplu, pentru ca le-am int roduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. I ar dupa 10-15
minute de invart it, am obt ine un met ru cub de bet on proaspat . Dar bet oniera f iind de numai 130 lit ri, problema care apare este de a impart i
reteta de mai sus in part i egale, pentru a prepara mai multe sarj e , la capacitatea betonierei.
Mai mult decat atat, impartirea t rebuie sa f ie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa f ie usor de f acut,la
indemana muncitorilor pe sant ier, care de mult e ori sunt necalif icat i si nu au nici timp si nici putere de a j ongla cu densitatile si calculele.
Pent ru aceasta trebuie cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar ret eta trebuie data in lopet i sau galeti.
- 1 met r u cub = 1000 lit r i , deci se poat e f ace dozar ea mat er i alelor gr anular e ( balast , ni sip, piet r i s) cu o gal eat a de 10 l it ri di n
comer t .
- 1 gal eat a de 10 l it ri = 3 lopet i de mat er ial gr anul ar .
- 1 lopat a medie = 3.33 lit r i
- 1 r oaba medie = 24 l opet i
- 1 r oaba = 8 galet i de 10 l it ri ( = 80 l it ri)
- 1 bet oni er a de 130 lit r i = maxim 16 lopet i de mat er ial gr anular + maxi m 6 lopet i de ci ment + 1 galeat a apa de 10 l it ri.
NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacit at ea utila este mult mai mica
De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarj a de beton 4: 1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata de
apa,adica in tot al 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.
3 din 17 4/18/2012 10:17 AM
Apoi, mai t r ebuie cunoscut e cat eva densit at i ale mat er ialelor ut i lizat e si car e i nt r a in r et et a bet onului :
- ciment = 1280 kg/ mc = 1,28 kg/ lit r u ( 1 gal eat a de 10 l it ri pl ina cu ci ment = 12.80 kg de ci ment )
- bal ast 0- 31 mm = 1700 kg/ mc = 1,70 kg/ lit ru ( 1 galeat a de 10 l it ri plina cu balast = 17 kg de bal ast )
- nisip 0-3 mm = 1300 kg/ mc = 1,30 kg/ lit ru ( 1 galeat a de 10 l it ri plina cu nisip = 13 kg de ni si p)
- piet r isur i sor t at e 7- 16 mm = 1550 kg/ mc = 1,50 kg/ lit r u ( 1 gal eat a de 10 l it ri cu piet r is = 15,5 kg de piet r is)
-piet r isur i sor t at e 16-31 mm = 1650 kg/ mc = 1,65 kg/ lit r u ( 1 galeat a de 10 li t r i cu pi et r i s = 16,50 kg de piet r is)
- bet onul pr oaspat pr epar at va avea i nt r e 2300 - 2400 kg/ mc ( 1 galeat a de 10 lit r i cu bet on pr oaspat = 23 kg)
-1 lopata cu balast = 5.66 kg balast
-1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip
-1 lopat a piet ris = 4.80 kg piet ris
-1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment
Valori medii; este posibil sa difere + / -10% in funct ie de umidit at ea materialelor granulare.
I n continuare voi prezenta cateva retete de preparare a bet onului calculat e pe baza retetelor normelor de preparare a betonului din indicatoarele
de norme de deviz catalogul CZ.
PREPARARE BETON B75 ( C4/ 5 ; BC5) CU BALAST
conf orm nor mei CZ0103B1 di n i ndicat oar ele de nor me de deviz
Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :
-ciment = 173 kg/ mc (41 lopeti de ciment/ mc)
-BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/ mc = 2048.33 kg = 362 lopet i
-NI SI P 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/ mc = 192.40 kg = 45 lopet i
Tot al = 2240.73 kg agregat e.
-apa 170 litri/ mc
Raportul ciment : agregat e : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregat e : 0,98 lit ri apa
I n functie de capacitatea betonierei ut ilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozaj ul se va f ace cu lopata.
PREPARARE BETON B100 ( C6/ 7.5 ; BC7,5) CU BALAST
conf orm nor mei CZ0104B1 di n i ndicat oar ele de nor me de deviz
-ciment = 203 kg/ mc ( ADI CA : 48 lopeti de ciment / mc)
-agregat e: balast 1.20 mc x 1700 kg/ mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/ mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4 kg = 395 lopet i
balast.
De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suf icienta parte f ina, f ara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa incat se aduna
cantit at ile si se va f olosi numai balast 2232,4 kg.
-apa 165 litri/ mc ( consumul de apa poate varia f unctie de umidit at ea balastului.)
Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .
PREPARARE BETON B150 ( C8/ 10 ; BC10)
conf orm nor mei CZ0105D1 din indicat oar ele de nor me de deviz
-ciment = 279 kg/ mc (65,5 lopeti de ciment/ mc)
-PI ETRI S 0,64 mc x 1600 kg/ mc = 1024 kg = 213 lopet i
-NI SI P 0.75 mc x 1300 kg/ mc = 975,00 kg = 226 lopet i
Tot al = 1999 kg agregate.
-apa 190 litri/ mc
Raportul ciment : agregat e : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apa
PREPARARE BETON B200 ( C12/ 15 ; BC15)
conf orm nor mei CZ0106F1 din indicat oar ele de nor me de devi z
-PI ETRI S 7- 15 mm + PI ETRI S 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc) ; 0,63 mc x 1600 kg/ mc = 1009.6 kg = 210 lopet i
-NI SI P 0-3 mm + NI SI P 3-7 mm = ( 0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/ mc = 962,00 kg = 223 lopet i
Tot al = 1971 kg agregate.
-apa 190 litri/ mc
PREPARARE BETON B250 ( C16/ 20)
conf orm nor mei CZ0107F1 din indicat oar ele de nor me de devi z
-PI ETRI S 7- 15 mm + PI ETRI S 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc) ; 0,617 mc x 1600 kg/ mc = 987.2 kg = 206 lopeti
-NI SI P 0-3 mm + NI SI P 3-7 mm = ( 0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc) ; 0.727 mc x 1300 kg/ mc = 945,1 kg = 219 lopet i
Tot al = 1932.3 kg agregate.
-apa 190 litri/ mc
4 din 17 4/18/2012 10:17 AM
I n funct ie de capacitat ea betonierei ut ilizate se vor imparti proportional cantitat il e iar dozaj ul se va face cu lopat a.
PREPARARE BETON B300 ( C18/ 22.5 ; BC22.5)
conf orm nor mei CZ0108H1 din indicat oar ele de nor me de deviz
-PI ETRI S 7- 15 mm + PI ETRI S 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc) ; 0,662 mc x 1600 kg/ mc = 1059.2 kg = 221 lopeti
-NI SI P 0-3 mm + NI SI P 3-7 mm = ( 0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc) ; 0.637 mc x 1300 kg/ mc = 828,10 kg = 192 lopet i
Tot al = 1887.30 kg agregat e.
-apa 200 litri/ mc
Act el e de au t or i t at e publ i ca n ecesar e pot r i v i t l eg i sl at i ei i n v i go ar e pr eal abi l e demar ar i i co n st r u ct i i l or
Legi sl at i a car e st a l a baza emi t er i i acest o r act e admi n i st r at i v e est e:
LEGEA nr . 50 / 19 91 privind aut orizarea execut arii const ruct iilor si unele masuri pent ru realizarea locuint elor, republicat a in Monit orul Oficial nr.
259/ 24.10.1996; ORDI NUL MLPAT 9 1 / 1 99 1 privind aprobarea formularelor, a procedurii de aut orizare si a cont inut ului document at iilor prevazut e de
Legea 50/ 1991; Administ rat ia publica locala a Consiliului Judet ean, Consiliu Municipal, Consiliu Orasenesc si/ sau Consiliu Comunal.
Act ele de aut orit at e publica necesare invest it orilor pr ealabile nceperii sau demolarii const ruct iilor sunt : CERTI FI CATUL DE URBANI SM si
AUTORI ZATI A DE CONSTRUI RE
Not iuni cu care se opereaza, definit ii:
I mobil - parcela de t er en cu sau fara const ruct ii Procent de ocupare a t er enului ( POT) - Raport ul dint re suprafat a ocupat a la sol de cladiri si suprafat a
t erenului considerat x 100; Coeficient de ut ilizare a t er enului ( CUT) - Raport ul dint re suma suprafet elor desfasurat e ale t ut uror cladirilor si suprafat a
t erenului considerat .
COMPETENTELE DE ELI BERARE A CERTFI CATELOR DE URBANI SM ( CU) SI A AUTORI ZATI I LOR DE CONSTRUI RE ( AC)
Consiliul j udet ean pent ru const ruct ii ce se aproba de Guvern ( invest it ii din fonduri buget are de st at care depasesc o anumit a valoare ) , pent ru lucrari
publice, lacasuri de cult , const ruct ii pent r u indust rie, act ivit at i de comert , prest ar i ser vicii, social- cult urale, speciale, si lucrari de orice fel ce se execut a n
afara localit at ilor cu except ia anexelor agricole sit uat e n ext ravilan. Consiliul local municipal/ orasenesc pent ru const ruct ii de orice fel din localit at i cu
except ia celor care se aproba de Guver n. Consiliul local comunal, pent r u const ruct ii, locuint e si anexe gospodarest i ale acest ora, pr ecum si pent ru anexele
exploat arilor agricole sit uat e n ext ravilan.
TEMEI UL LEGAL N BAZA CARUI A SE ELI BEREAZA ACTELE DE AUTORI TATE PUBLI CA - CU si AC
Document at ii de urbanism si amenaj arii t erit oriului aprobat e, Dat e din document at ii exist ent e sau pe baza pract icii urbanist ice cu avizul comisiei pent ru
urbanism si amenaj area t erit oriului a aut orit at ii administ rat iei publice n cauza.
1 . CERTI FI CATUL DE URBANI SM - ( CU)
DEFINITIE: CU est e act ul administ rat iv emis de aut orit at ile administ rat iei publice locale prin care se fac cunoscut e solicit ant ului element ele care
caract erizeaza regimul j uridic, economic si t ehnic al unui imobil st abilit e prin evident ele exist ent e si document at iile de urbanism si amenaj area t erit oriului
exist ent e aprobat e. Prin CU se evident iaza pot ent ialul unui imobil, r espect iv gradul de const ruct ibilit at e al acest uia, n conformit at e cu pr evederile
document at iilor de urbanism si amenaj arii aprobat e.
SOLI CI TANTI Orice persoana fizica sau j uridica; aut orit at ea publica emit ent a, n caz ca est e consiliul j udet ean va t ransmit e un exemplar al CU consiliului
local pe raza caruia se afla amplasament ul n cauza.
ACTE DEPUSE DE SOLI CI TANTI
O cerere t ip care se obt ine de la Administ rat ia publica n cauza n funct ie de compet ent ele de aut orizare Dovada t it lului de propriet at e asupra t erenului
n caz ca t erenul est e n ext ravilan avizul primariei pe t erit oriul careia se amplaseaza noua invest it ie, cer t ificat ul de calit at e al solului emis de Oficiul de
St udii Pedologice si Agrozoot ehnice si acordul de principiu al Oficiului de Cadast ru si Organizarea Terit oriului
n caz ca unit at ea administ rat iv- t er it oriala pe t er it oriul car eia se amplaseaza noua invest it ie nu are planul de amenaj area t erit oriului si planurile urbanist ice
gener ale ale localit at ilor aprobat e, administ rat ia publica emit ent a va solicit a o document at ie t ehnica minimala din care sa r ezult e ncadrarea n zona a
obiect ivului, sit uat naint e si dupa const ruirea noului obiect iv at t din punct de vedere t ehnic ct si economic. Taxa pent ru CU se calculeaza de cat re
referent ul de specialit at e din cadrul compart iment ului de urbanism sau amenaj area t erit oriului din cadrul administ rat iei publice compet ent e ( consiliu
j udet ean, municipal, orasenesc sau comunal) n funct ie de suprafat a de t eren care se propune a fi afect at a de noua const ruct ie. Pent ru acelasi imobil se
pot elibera cert ificat e de urbanism mai mult or solicit ant i.
DURATA DE ELI BERARE A ACTELOR DE AUTORI TATE PUBLI CA ( CU si AC)
na la 30 zile. VALABI LI TATEnt re 3 - 24 luni st abilit a de emit ent . PRELUNGI REA VALABI LI TATI I Cu max. 24 luni, st abilit a de emit ent , la cerere,
cu plat a a 50% din t axa init iala.
PRECI ZARI PRI VI ND CONTI NUTUL CU
Regimul Juridic al Imobilelor - sit uarea n int ravilan sau n ext ravilan, - drept ul de pr opriet at e asupr a imobilului si servit ut iile ce greveaza asupra acest uia,
- ext ras din document at iile de urbanism si de amenaj area t erit oriului, din regulament ul aprobat , care inst it uie un regim special asupra imobilului ( zone
prot ej at e, int erdict ii t emporare sau definit ive de const ruire, zone declarat e de int eres public) . Regimul Economic al Imobilelor - folosint a act uala - dest inat ia
st abilit a prin document at iile de urbanism si amenaj area t erit oriului aprobat e. Regimul Tehnic al Imobilelor - procent ul de ocupare a t erenului ( POT) , -
coeficient ul de ut ilizare al t erenului ( CUT) , - dimensiunile si suprafet ele parcelelor, - echiparea cu ut ilit at i, - circulat iile, accesele si parcaj ele, - regimul de
alinier e, nalt imea const ruct iilor , caract erist ice volumet rice, - sist emul const ruct iv, principalele mat eriale de const ruct ie, - finisaj ele, daca acest ea sunt
impuse pr in r egulament e de urbanism, - lucrari conexe de int er es public daca acest ea sunt necesare funct ionar ii obiect ivului. Prin CU se specif ica avizele,
acordurile si st udiile care vor nsot i proiect ul de aut orizare a const ruct iilor ( PAC) , si care difera de la un t ip la alt ul. Ast fel: - daca administ rat ia publica nu
are st udiile de urbanism si de amenaj area t erit oriului aprobat e poat e solicit a st udii urbanist ice zonale sau de det aliu pent ru clarificarea n special a
problemelor de cooperari, de rezolvare a ut ilit at ilor si de ncadrare n zona. - n cazul n car e obiect ivele propuse se ncadreaza pe t er enuri cu
dest inat ie agricola, n afara int ravilanului localit at ilor, se vor obt ine: cert ificat ul de calit at e al solului emis de Oficiul de St udii Pedologice si Agrochimice
( OSPA) pent ru suprafat a ce se va scoat e cu plat a din circuit ul agricol si avizul definit iv al OCOT, cu dovada plat ii cat re st at a t axei de scoat ere din circuit ul
agricol. - Pent ru racordar e la ut ilit at i se solicit a avize de la t ot i administ rat orii acest ora. - n cazul amplasarii unor obiect ive n zona drumurilor se vor
obt ine acorduri prealabile si aut or izat ii pent ru fiecare obiect iv n part e de la organul care administ reaza drumul respect iv. - n cazul amplasarii unor
obiect ive n zona caii ferat e se va obt ine avizul Regionalei de Cai Ferat e. - n cazul n care obiect ivul propus are un suscept ibil caract er poluant se
solicit a aviz de la Apele Romne, Inspect orat ul de Polit ie Sanit ara si Medicina Prevent iva si Agent ia pent ru Prot ect ia si Supravegherea Mediului. - De la un
anumit grad de complexit at e al invest it iei se solicit a verificarea performant elor const ruct iilor din anumit e punct e de vedere prin int ermediul verificat orilor
at est at i. Sunt except at e cladirile pent ru locuint e cu part er si part er plus un et aj si anexele gospodarest i sit uat e n rural, precum si const ruct iile provizorii. -
Int ervent iile la const ruct iile exist ent e inclusiv reparat iile se fac pe baza unei expert ize t ehnice pe baza unui proiect avizat de proiect ant ul init ial. - St at ul
5 din 17 4/18/2012 10:17 AM
Maj or de Aparare Civila pent ru invest it ii alt ele dect locuint e ce depasesc suprafat a t ot ala desfasurat a de 150 mp, iar la locuint e pent ru const ruct iile cu
mai mult de 2 apart ament e. - Minist erul Apararii Nat ionale prin St at ul Maj or General, Minist erul de Int erne si Serviciul Romn de Informat ii pent ru obiect ive
ce urmeaza sa fie execut at e la o dist ant a mai mica de 2400 m fat a de limit a obiect ivelor speciale din ext ravilan, si pe parcele limit rofe acest ora n
int ravilan. 2. AUTORIZATIA DE CONSTRUI RE ( AC) , DE DESFIINTARE ( AD) DEFINITIE AC est e act ul administ rat iv prin care se permit e execut ia de lucrari de
const ruct ie pe car e solicit ant ul le pr ecizeaza n cer er ea sa. AD est e act ul administ rat iv prin car e se permit e desf iint area unor const ruct ii la cer er ea
solicit ant ului. SOLICITANTI Orice persoana fizica sau j uridica, det inat oare a unui t it lu care le confera drept ul de const ruire/ desfiint are. Solicit area poat e fi
direct a sau prin mput er nicit i. ACTE DEPUSE DE SOLI CITANTI O cerere t ip ce se obt ine de la Administ rat ia publica n cauza n funct ie de compet ent ele
de aut orizare, Dovada t it lului de propriet at e asupra t er enului, Cert ificat ul de ur banism ( CU) , Dovada achit arii t axei de aut orizare, Pr oiect ul pent ru
Aut orizat ia de Const ruire ( PAC) care va obt ine urmat oar ele piese: Piese scrise: - List a si semnat urile pr oiect ant ilor, - Memoriu succint pent ru fiecare
specialit at e n part e, - Aviz geot ehnic ( la const ruct iile cu un grad mare de complexit at e sau cu condit ii de fundare dificile) , - Avizele impuse prin CU, ca de
exemplu: aviz plan urbanist ic zonal sau de det aliu, rezult at ul expert izelor solicit at e, si n principal avizele furnizorilor de ut ilit at i care asigura funct ionarea
const ruct iei, respect iv: aliment are cu apa, energie elect rica, t ermica, gaze, t elecomunicat ii, canalizar e, cai de cir culat ie et c. - Referiri privind verificarea
proiect ului conform reglement arilor n vigoare, din punct de vedere al exigent elor de performant a a const ruct iilor, rezist ent a si sigurant a n exploat are,
sigurant a la foc, prot ect ie mediului et c. - Avize specifice amplasarii const ruct iei, dupa caz de la Comisia Nat ionala a Monument elor Ansamblurilor si Sit urilor
Ist orice, M.Ap.N, Minist erul Mediului, Direct ie Generala de Urbanism si Amenaj area Terit oriului, Minist erul Comert ului si Turismului et c. - Avize de ocupare
t emporara sau definit iva a unor t erenuri din domeniul public sau privat al st at ului pent ru: alei de acces, execut ia racordurilor si bransament elor la lucrari
edilit are et c. Piese desenat e: - ncadrarea n t erit or iu ( sc. 1: 10.000, 1: > 5000, 1: > 2000, 1: > 1000) - Planul de sit uat ie al imobilelor ( sc. 1: 2000,
1: > 1000, 1: > 500, 1: > 100) care va preciza: ident if icarea parcelei n cauza, amplasarea const ruct iilor ce se ment in, se desfiint eaza sau se vor const rui,
cot ele const ruct iilor si dist ant ele dint re ele si vecinat at i, denumir ea si dest inat ia f iecarei cladiri sau corp de cladire, sist emat izarea pe ver t icala a t erenului,
alei accese n incint a si const ruct ii, scurgerea apelor pluviale, plant at ii, r et ele de echipare publice sau proprii, n special aliment are cu apa si canalizare. Pe
plansa se vor indica n mod dist inct element ele exist ent e si cele propuse pr in int ervent ie. - Planul fundat iilor, din care sa rezult e modul de respect are a
condit iilor din avizul geot ehnic, - Planurile t ut uror nivelelor cu precizarea ut ilit at ii t ut uror ncaperilor, suprafat a acest ora, cot ele, cot ele de nivel, element ele
st ruct ur ii de rezist ent a, cosurile de fum, ghenele de vent ilat ie, coloanele de inst alat ii. - Sect iuni caract erist ice cu indicarea cot elor de nivel, nalt imea
acoperisului si pant ele, modul de racordare la cladirile nvecinat e ( n caz de alipire la cladirile exist ent e) , - Planul nvelit orii, cot ele pe cele t rei dimensiuni
si pant ele, acoperisurile cladirilor nvecinat e si modul de racordare la acest ea ( n caz de alipire la cladiri exist ent e) , - Toat e fat adele, car e sa cupr inda si
cladirile nvecinat e ( daca est e cazul) , indicarea mat erialelor de const ruct ie aparent e si a culorilor, ca si nivelul t erenului si pant a st razii. - Desfasurarea la
st rada, daca exist a const ruct ii n imediat a vecinat at e, - Proiect ul de organizare a execut arii lucrarilor ( POE) , care sa cuprinda t oat e lucrarile necesare pe
t eren si n af ara lui, inclusiv spat iile ocupat e t emporar. POE va cupr inde t oat e avizele si lucrarile provizorii necesare asigurarii t ehnologiei de execut ie. POE
se poat e aut or iza si separ at , naint e sau dupa demararea lucrarilor de baza. Piesele desenat e mai sus ment ionat e se vor pr ezent a la o scara convenabila.
Not a: > Pr in CU pot fi solicit at e si alt e piese scrise si desenat e n funct ie de complexit at ea obiect ivului ce se aut or izeaza. n t oat e piesele desenat e se
vor indica n mod dist inct element ele exist ent e car e se ment in, cele care se desfiint eaza si cele care se adauga. Plansele vor avea n dreapt a j os un
cart us cu numele firmei sau al proiect ant ului elaborat or, numarul aut orizat iei, semnat urile sefului de proiect si ale colaborat orilor elaborat orului, t it lul, nr.
plansei si dat a.
PROI ECTUL PENTRU AUTORI ZATI A DE DESFI I NTARE ( PAD) va cont ine urmat oar ele piese: Piese scrise: - memoriu asupra const ruct iei ce t rebuie
desfiint at a ( scurt ist or ic, ment ionarea si descrierea element elor pat r imoniale car e au fost care au f ost prelevat e, f ot ografii ale t ut ur or fat adelor de det aliu,
fot ografii de perspect iva) , - avize, conform reglement arilor n vigoare si cf. CU, - indicarea locului unde se depun deseurile rezult at e din desfiint area
const ruct iei sau a const ruct iilor. Piese desenat e: - ncadrarea n t er it oriu ( sc. 1: 10.000, 1: 5000, 1: 2000, 1: > 1000) - planul de sit uat ie al imobilelor,
care t rebuie sa precizeze: parcela cadast rala pent ru care a fost eliberat CU, amplasarea t ut uror const ruct iilor care se ment in sau se desf iint eaza, modul de
amenaj are a t erenului dupa desf iint area const ruct iilor, sist emat izarea vert icala a t erenului rezult at , modul de scurgere a apelor pluviale.
Ti t l u l :
Lege pr i v i n d cadast r u l si pu bl i ci t at ea i mob i l i ar a
Co nt i n ut :
Par lament ul Romaniei adopt a pr ezent a lege.
Ti t l u l I - Regimul gener al al cadast r ului
CAPI TOLUL I - Dispozit ii gener ale
Ar t . 1.
Cadast r ul general est e sist emul unit ar si obligat oriu de evident a t ehnica, economica si j uridica prin care se realizeaza ident ificarea, inregist rar ea,
reprezent area pe hart i si planuri cadast rale a t ut uror t erenurilor, precum si a celorlalt e bunuri imobile de pe int reg t erit or iul t arii, indiferent de dest inat ia lor
si de propriet ar.
Ent it at ile de baza ale acest ui sist em sunt parcela, const ruct ia si pr opriet arul. Prin imobil, in sensul prezent ei legi, se int elege parcela de t er en cu sau fara
const ruct ii.
Ar t . 2.
Cadast rul general se organizeaza la nivelul fiecarei unit at i administ rat iv- t erit oriale: comuna, oras, municipiu, j udet si la nivelul int regii t ari.
Prin sist emul de cadast ru general se realizeaza:
a) ident ificarea, inregist rarea si descrier ea, in document ele cadast rale, a t erenurilor si a celorlalt e bunuri imobile prin nat ura lor masurarea si reprezent area
acest ora pe hart i si planuri cadast rale, precum si st ocarea dat elor pe supor t uri inf ormat ice
b) asamblarea si int egrarea dat elor furnizat e de cadast rele de specialit at e;
c) ident ificarea si inregist rarea t ut uror pr opriet arilor si a alt or det inat ori legali de t erenuri si de alt e bunuri imobile, in vederea asigurarii publicit at ii si
opozabilit at ii drept urilor acest ora fat a de t ert i
d) furnizarea dat elor necesare sist emului de impozit e si t axe pent ru st abilirea corect a a obligat iilor fiscale ale cont ribuabililor.
Ar t . 3.
La dat a int rarii in vigoare a pr ezent ei legi se infiint eaza Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ogr afie, ca inst it ut ie publica cu personalit at e j uridica in
subordinea Guvernului.
In fiecare j udet si in municipiul Bucurest i se or ganizeaza oficii de cadast ru, geodezie si car t ografie care vor f unct iona ca inst it ut ii publice cu personalit at e
j uridica in subordonarea Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie.
In subordinea Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie se infiint eaza Inst it ut ul de Geodezie, Fot ogrammet rie, Cart ografie si Cadast ru,
inst it ut ie publica cu personalit at e j uridica.
Organizarea si funct ionarea Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie, a unit at ilor din subordinea sa si a Inst it ut ului de Geodezie,
Fot ogrammet rie, Cart ografie si Cadast ru se aproba de cat re Guvern in t ermen de 60 de zile de la dat a int rarii in vigoare a prezent ei legi.
Ar t . 4.
Minist erele, alt e inst it ut ii cent rale de st at , regiile aut onome si alt e persoane j ur idice or ganizeaza cadast rul de specialit at e in domeniile: agricol, forest ier ,
apelor, indust rial, ext ract iv, imobiliar- edilit ar, t ransport urilor rut iere, feroviare, navale, aeriene, t urismulul, zonelor prot ej at e nat urale si const ruit e, celor cu
risc ridicat de calamit at i nat urale ori supuse poluarii si degradarii si alt ele.
Cadast r ele de specialit at e sunt subsist eme de evident a si invent ar iere sist emat ica a bunurilor imobile sub aspect t ehnic si economic, cu respect area
normelor t ehnice elaborat e de Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie si a dat elor de baza din cadast rul general, privind suprafat a, cat egoria
6 din 17 4/18/2012 10:17 AM
de folosint a si propriet arul.
Tit ularii cadast relor prevazut e la alin. 1 execut a, in funct ie de domenbul specific de act ivit at e, lucrari geodezice, t opografice, fot ogrammet rice, cart ografice
si alt ele pent ru sat isfacerea nevoilor proprii. Tit ularii cadast relor de specialit at e, cu except ia Minist erului Apararii Nat ionale, Minist erului de Int erne si
Serviciului Roman de Informat ii, vor pune, cu t it lu grat uit , la dispozit ia Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie dat ele cerut e pent ru alcat uirea
si act ualizarea cadast rului.
CAPI TOLUL I I - Or ganizar ea act ivit at ii de cadast r u
Ar t . 5.
Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie are urmat oarele at ribut ii principale:
a) organizeaza, conduce, indr uma si cont roleaza execut ar ea lucrarilor de geodezie, t opogr af ie, fot ogr ammet rie, t eledet ect ie, cadast ru si cart ogr af ie la
nivelul int regii t ari;
b) elaboreaza norme, promoveaza t ehnici, procedee si met odologii de specialit at e conform progreselor st iint ifice si t ehnice in domeniul cadast rului;
c) aut orizeaza persoanele fizice si j uridice care pot execut a lucr ar i t ehnice de cadast r u;
d) organizeaza fondul nat ional de geodezie si car t ogr afie, precum si banca de dat e a sist emului unit ar de cadast ru;
e) asigura, in condit iile legii, in colaborare cu Minist erul Apararii Nat ionale, execut area, complet area, modernizarea si ment inerea in st are de ut ilizare a
ret elei geodezice nat ionale;
f ) avizeaza cont inut ul t opografic al hart ilor, planurilor, at laselor, ghidurilor si al alt or document e cart ografice necesare uzului public;
g) pune la dispozit ia aut orit at ilor publice si a alt or inst it ut ii int eresat e, in condit iile legii, sit uat ii st at ist ice de sint eza pr ivind t erenurile si const ruct iile;
h) indeplinest e sarcinile ce rezult a din angaj ament ele int ernat ionale in domeniul sau de act ivit at e.
Ar t . 6.
Oficiile j udet ene de cadast ru, geodezie si cart ografie realizeaza, la nivelul unit at ilor administ rat iv- t erit oriale, at ribut iile prevazut e la art . 5 lit . a) , f) si g) din
prezent a lege.
Recept ia lucrarilor t ehnice de cadast ru, execut at e de persoanele fizice si j uridice aut orizat e in condit iile art . 5 lit . c) , se realizeaza de cat r e of iciile j udet ene
de cadast ru, geodezie si car t ogr af ie.
In cadr ul oficiilor j udet ene de cadast ru, geodezie si cart ografie se or ganizeaza si funct ioneaza baza de dat e a cadast rului.
Ar t . 7.
Minist erul Apararii Nat ionale, Minist erul de Int erne si Serviciul Roman de Informat ii execut a, cu mij loace propr ii, lucrari de cadast ru, geodezice, gravimet rice,
t opografice, fot ogrammet rice si cart ografice necesare apararii t arii si past rarii ordinii publice, precum si alt or nevoi proprii, conform normelor t ehnice ale
Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie.
Ar t . 8.
Dat ele geodezice si car t ografice int eresand apararea t arii si ordinea publica se past reaza, dupa caz, de cat re Minist erul Apararii Nat ionale, Minist erul de
Int erne si Serviciul Roman de Informat ii.
Ar t . 9.
Finant area act ivit at ii Oficiului Nat ional de Cadast ru Geodezie si Cart ografie, a inst it ut iilor din subordinea sa si a cadast relor de specialit at e ale minist er elor si
alt or inst it ut ii cent rale de st at se asigura de la buget ul de st at . Finant area cadast relor de specialit at e ale regiilor aut onome, societ at ilor comerciale si alt or
persoane j uridice se realizeaza prin mij loace f inanciare proprii.
CAPI TOLUL l l l - Realizar ea, int r et iner ea si avizar ea lucr ar ilor de cadast r u
Ar t . 10.
Funct ia t ehnica a cadast rului general se realizeaza pr in det erminar ea, pe baza de masurat ori, a pozit iei configurat iei si marimii suprafet elor t erenur ilor pe
dest inat ii, cat egorii de folosint a si pe propriet ari, pr ecum si ale const ruct iilor.
In cadrul funct iei economice a cadast rului general se evident iaza dest inat ia, cat egoriile de folosint a a parcelelor, pr ecum si element ele necesare st abilirii
valorii economice a bunurilor imobile.
Funct ia j uridica a cadast rului general se realizeaza pr in ident ificarea propriet arului pe baza act ului de propriet at e si prin publicit at ea imobiliara.
Ar t . 11.
La nivelul unit at ilor administ rat iv- t erit oriale - comuna, oras si municipiu - lucr ar ile t ehnice de cadast ru const au in:
a) st abilirea, pot rivit legii, si marcarea pe t eren, prin borne, a hot arelor unit at ii administ rat iv-
t erit oriale r espect ive;
b) marcarea pe t eren, pr in borne, a limit ei int ravilanului localit at ilor, pot rivit legii;
c) ident ificarea bunurilor imobile pe baza act elor de propriet at e sau, in lipsa acest ora, pe baza posesiei exer cit at e sub nume de propriet ar; masurarea
t ut uror par celelor de t eren din cuprinsul fiecarei unit at i administ rat iv- t erit oriale, specificandu- se dest inat ia, cat egoria de folosint a si propriet arul sau, dupa
caz, posesorul acest ora. Pent ru t erenurile ocupat e de const ruct ii, curt i, precum si pent ru t erenurile cu alt e dest inat ii, sit uat e in int ravilan sau in ext ravilan,
se vor specifica, pe baza dat elor furnizat e de cadast rele de specialit at e, cat egoriile de folosint a a t erenur ilor, incadr ar ea acest ora pe zone in cadrul
localit at ii, respect iv pe clase de calit at e;
d) inregist rarea lit igiilor de hot are, in cazul neint elegerilor int re propr iet arii si/ sau posesorii invecinat i;
e) masurat ori pent r u realizar ea si act ualizarea planurilor cadast rale.
Delimit area si marcarea hot arelor administ rat ive ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limit ele int ravilanelor localit at ilor se vor face, pot rivit legii,
de cat re comisia st abilit a in acest scop prin ordinul prefect ului. Din comisie vor face part e pr imarul, secret arul consiliului local, delegat ul oficiului j udet ean de
cadast ru, geodezie si cart ogr afie si, dupa caz, delegat ul dir ect iei generale amenaj ar ea t er it oriului si urbanism.
Ar t . 12.
Document ele t ehnice principale ale cadast rului general, care se vor int ocmi la nivelul comunelor , oraselor si municipiilor, sunt :
a) regist rul cadast ral al parcelelor;
b) indexul alfabet ic al propriet arilor si domiciliul acest ora;
c) regist rul cadast ral al propriet arilor;
d) regist rul corpurilor de propriet at e;
e) fisa cent ralizat oare, part ida cadast rala pe propriet ari si pe cat egorii de folosint a;
f ) planul cadast ral.
Det inat orii de bunuri imobile sunt obligat i sa permit a accesul specialist ilor pent ru execut area lucrarilor de cadast ru, sa admit a, in condit iile legii, amplasarea,
pe sol sau pe const ruct ii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de prot ect ie a acest or a.
Baza de dat e poat e fi redact at a si arhivat a si sub for ma de inregist rari, pe supor t uri accesibile echipament elor de prelucrare aut omat a a dat elor, cu efect
j ur idic echivalent .
Primarii localit at ilor au obligat ia sa asigure delegat ilor cadast rali birouri, spat ii de cazare cont ra cost , sprij in in angaj area sezoniera a personalului auxiliar
pent ru efect uarea masurat orilor pe t eren si
sa inst iint eze, prin afisare sau pr in alt e mij loace de publicit at e, pe propriet arii de bunuri imobile sa permit a accesul specialist ilor pent ru execut area lucrarilor
de cadast ru sau, dupa caz, sa se prezint e personal sau prin mandat ar i pent ru a da lamuriri privit oare la ident ificarea si marcarea limit elor pr opriet at ilor.
7 din 17 4/18/2012 10:17 AM
Daca propriet arii sau mandat arii acest ora nu se prezint a, marcarea si ident ificarea limit elor se pot face si in lipsa acest or a.
Dupa finalizarea lucr ar ilor de t eren, pent ru f iecare unit at e administ rat iv- t er it oriala, dat ele obt inut e se prelucreaza, se inregist reaza in document ele t ehnice
ale cadast r ului si se int roduc in baza de dat e cadast rale. Dat ele definit orii ale fiecarei parcele se aduc la cunost int a propriet ar ilor.
Cont est at iile cu privire la exact it at ea dat elor comunicat e pot fi prezent at e de propriet ari in scris, in t ermen de 60 de zile de la comunicare, oficiului
j udet ean de cadast ru, geodezie si cart ografie. Cei nemult umit i de modul de solut ionare a cont est at iilor de cat re oficiul j udet ean de cadast ru, geodezie si
cart ografie pot face plangere la inst ant a j udecat oreasca compet ent a, conform legii.
Ar t . 13.
Planul cadast ral cont ine repr ezent area grafica a dat elor din regist rele cadast rale, referit oare la t erenurile si const ruct iile din cadr ul unit at ilor administ rat iv-
t erit oriale - comune, orase si municipii - si se past r eaza la of iciul j udet ean de cadast ru, geodezie si cart ogr af ie.
Regist r ele si planurile cadast rale vor st a la baza complet arii sau, dupa caz, a int ocmirii evident ei privind publicit at ea imobiliara. O copie a acest ora se
past reaza la biroul de cart e funciara.
Planurile si regist rele cadast rale se t in la zi, in concordant a cu sit uat ia de pe t eren, in baza cer er ilor si comunicarilor facut e pot rivit legii, precum si prin
int ret inerea lucrarilor de cadast ru, cu o periodicit at e de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligat oriu int regul t erit oriu administ rat iv si se va
confrunt a cont inut ul planurilor si al regist relor cadast rale cu sit uat ia reala din t eren si se vor inregist ra t oat e element ele modificat oare.
St udiile pedologice necesare elaborarii part ii economice a cadast rului de specialit at e se act ualizeaza cu o periodicit at e de 10 ani, iar cele agrochimice cu o
periodicit at e de 4 ani. Pe parcelele de t eren unde s- au execut at lucrari de imbunat at iri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de poluare a
solului, act ualizarea se poat e face ori de cat e ori est e cazul.
Act ualizarea cadast relor de specialit at e prevazut e in pr ezent a lege se face conform specificului fiecar ui domeniu in par t e.
Ar t . 14.
In cadrul funct iei economice a cadast rului general se evident iaza valoarea economica a bunurilor imobile, pot rivit legii.
Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie si oficiile j udet ene din subordinea sa, precum si t it ularii cadast relor de specialit at e au obligat ia de a
furniza organelor Minist erului Finant elor evident ele necesare impunerii cont ribuabililor.
Ar t . 15.
Complet area, moder nizarea si ment inerea in st are de ut ilizar e a ret elei geodezice nat ionale necesare int ocmirii si t iner ii la zi a planurilor cadast rale si
hart ilor t opografice se realizeaza de cat re unit at i specializat e, sub coordonarea Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie.
Ar t . 16.
In lucrarile de cadast ru general t erenurile se impart din punct de veder e al dest inat iei si al cat egoriei de f olosint a, conform pr evederilor legale.
Ar t . 17.
Oficiul j udet ean de cadast ru, geodezie si cart ografie est e imput ernicit sa execut e, direct sau prin persoane aut orizat e, lucr ar i t ehnice privind comasarile,
parcelarile, schimburile de t ere-
nuri si rect ificarile de hot ar dint re unit at ile administ rat iv- t erit oriale, alt ele decat cele st abilit e in compet ent a oficiilor de cadast ru agricol si organizarea
t erit oriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/ 1991.
Operar ea acest ora in planurile si regist rele cadast rale se realizeaza de cat re oficiul j udet ean de cadast ru, geodezie si cart ografie.
Ar t . 18.
Unit at ile de specialit at e sau, dupa caz, agent ii economici care det in sau execut a, pent ru nevoile proprii, planuri t opografice ut ilizabile si la lucrarile de
cadast ru gener al sunt obligat e sa puna la dispozit ie grat uit oficiilor j udet ene de cadast ru, geodezie si cart ografie copiile de pe acest ea sau, dupa caz,
planurile or iginale pe t ermen det erminat .
Ar t . 19.
Modul de avizare si de recept ie a lucrarilor de cadast ru gener al se st abilest e de cat re Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie.
Ti t l u l l l - Publicit at ea imobi liar a
CAPI TOLUL l - Evident a cadast r al- j ur idica
Ar t . 20.
Publicit at ea imobiliara int emeiat a pe sist emul de evident a al cadast rului general ar e ca obiect inscr ierea in cart ea funciara a act elor si fapt elor j uridice
ref er it oare la imobilele din aceeasi localit at e. Ea se ef ect ueaza de cat re bir ourile de car t e funciara ale j udecat or iilor, pent ru imobilele sit uat e in r aza
t erit oriala de act ivit at e a acest ora.
Unul sau mai mult e imobile alipit e, de pe t erit oriul unei localit at i, apart inand aceluiasi propriet ar, formeaza corpul de propriet at e ce se inscrie in cart ea
funciara.
Mai mult e corpur i de pr opriet at i, de pe t erit oriul aceleiasi localit at i, apart inand unui pr opriet ar, formeaza part ida sa cadast r ala ce se inscrie in aceeasi cart e
funciara.
Cart ile funciare int ocmit e si numerot at e pe t erit oriul administ rat iv al fiecarei localit at i alcat uiesc, impreuna, regist rul cadast ral de publicit at e imobiliara al
acest ui t erit oriu, ce se t ine de cat re biroul de cart e funciara al j udecat oriei in a carei raza t erit oriala de act ivit at e est e sit uat bunul respect iv.
Acest regist ru se int regest e cu un regist ru special de int rare, cu planul de ident if icare a imobilelor, cu reper t or iul imobilelor , indicand numarul cadast ral al
parcelelor si numarul de ordine al cart ilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabet ic al propriet arilor si cu o mapa in care se vor past ra cererile de
inscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor const at at oar e ale act elor sau fapt elor j uridice supuse inscrier ii.
Ar t . 21.
Cart ea funciara est e alcat uit a din t it lu, indicand numarul ei si numele localit at ii in care est e sit uat imobilul, precum si din t rei par t i:
A. Part ea I, r efer it oare la descrierea imobilelor, car e va cuprinde:
a) numarul de ordine si cel cadast ral al fiecarui imobil;
b) suprafat a t erenului, cat egoria de folosint a si, dupa caz, const ruct iile;
c) amplasament ul si vecinat at ile;
d) valoarea impozabila.
B. Part ea a II- a, referit oare la inscrierile privind drept ul de pr opriet at e, care cuprinde:
a) numele propriet arului;
b) act ul sau fapt ul j uridic care const it uie t it lul drept ului de propriet at e, precum si ment ionarea inscrisului pe care se int emeiaza acest drept ;
c) st ramut arile propr iet at ii;
d) servit ut ile const it uit e in folosul imobilului;
e) fapt ele j uridice, dr ept ur ile per sonale sau alt e raport uri j uridice, precum si act iunile privit oare la propr iet at e;
f ) orice modificari, indrept ari sau insemnar i ce s- ar face in t it lu, in part ea I sau a ll- a a cart ii funciare, cu privire la inscrierile facut e.
C. Part ea a III- a, refer it oare la inscrierile privind dezmembr amint ele dr ept ului de propriet at e si sarcini, care va cuprinde:
a) drept ul de superficie, uzufruct , uz, folosint a, abit at ie, servit ut ile in sarcina fondului aservit , ipot eca si privilegiile imobiliare, precum si locat iunea si
cesiunea de venit uri pe t imp mai mare de 3 ani;
b) fapt ele j uridice, dr ept ur ile per sonale sau alt e raport uri j uridice, precum si act iunile privit oare la drept urile reale inscrise in aceast a part e;
8 din 17 4/18/2012 10:17 AM
c) sechest rul, urmarirea imobilului sau a venit urilor sale;
d) orice modificari, indrept ari sau insemnari ce s- ar face cu privire la inscrierile facut e in aceast a part e.
Dat ele din cart ea funciara pot fi redat e si arhivat e si sub forma de inregist rari pe microfilme si pe suport uri accesibile echipament elor de prelucrare
aut omat a a dat elor. Acest ea au aceleasi efect e j ur idice si for t a probat oare echivalent a cu inscrisurile in baza carora au fost redat e.
Ar t . 22.
Drept ul de propriet at e si celelalt e drept uri reale asupra unui imobil se vor inscrie in cart ea funciara pe baza act ului prin care s- au const it uit ori s- au t ransmis
in mod valabil.
Radierea inscr ierii drept ului de pr opriet at e si a celorlalt e drept ur i r eale se va face in t emeiul act ului care exprima consimt amant ul t it ularului la st ingerea lor,
cu except ia drept urilor care se st ing la implinirea t ermenului ment ionat in inscriere sau a drept urilor viagere care se st ing prin moart ea t it ularului lor.
Hot ar area j udecat oreasca, definit iva si ir evocabila, sau, in cazur i anume prevazut e de lege, decizia aut or it at ii administ rat ive va inlocui act ul prevazut la alin.
1 si 2.
Ar t . 23.
Modificarea cont inut ului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune alt fel, pot rivit regulilor st abilit e pent ru dobandirea si
st inger ea drept urilor reale.
Ar t . 24.
Inscrierea unui drept se poat e efect ua numai:
a) impot riva aceluia care, la inregist rarea cererii sale, er a inscris ca t it ular al dr ept ului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facut a;
b) impot riva aceluia care, inaint e de a fi inscris, si- a grevat drept ul, daca amandoua inscrier ile se cer deodat a.
Ar t . 25.
Daca mai mult e persoane si- au cedat succesiv una celeilalt e drept ul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s- au facut , cel din urma indrept at it va put ea
cere inscrierea dobandirilor suc-
cesive o dat a cu aceea a drept ului sau, dovedind prin inscrisuri originale int reg sirul act elor j uridice pe care se int emeiaza inscrierile.
Ar t . 26.
Tnscrier ile int emeiat e pe obligat iile defunct ului se vor put ea face si dupa ce drept ul most enit orului a fost inscr is, in masura in care se dovedest e ca
most enit orul est e t inut de acest e obligat ii.
Ar t . 27.
Inscrierile in cart ea funciara devin opozabile fat a de t er t i de la dat a inregist rarii cererii.
Ordinea inregist rarii cererii va det ermina rangul inscrierii.
Ar t . 28.
Drept ul de pr opriet at e si celelalt e drept uri reale sunt opozabile fat a de t ert i, fara inscrierea in cart ea f unciar a cand pr ovin din succesiune, accesiune,
vanzare silit a si uzucapiune. Acest e drept uri se vor inscrie, in prealabil, daca t it ularul int elege sa dispuna de ele.
In aceleasi condit ii sunt opozabile fat a de t er t i si drept urile reale dobandit e de st at si de orice persoana, prin efect ul legii, prin exproprier e sau prin hot arari
j udecat orest i.
Ar t . 29.
Cel care a t ransmis sau a const it uit , in folosul alt uia, un drept real asupra unui imobil, est e obligat sa predea inscrisul t ranslat iv sau const it ut iv al drept ului,
pent ru inscrierea in cart ea funciar a, daca acest inscris est e in posesia sa si est e singurul exemplar dovedit or , afara de cazul in car e s- a procedat , din oficiu,
la inscr iere.
In cazul in care cel obligat r ef uza predarea inscr isului, se va cer e inst ant ei j udecat orest i sa dispuna inscrierea.
Ar t . 30.
Dobandit orul ant erior poat e cere inst ant ei j udecat orest i sa acorde inscrierii sale rang preferent ial fat a de inscrier ea efect uat a la cererea unui t ert , car e a
dobandit ult erior imobilul cu t it lu grat uit sau care a fost de rea- credint a la dat a incheierii act ului.
Ar t . 31.
Inscrierea provizorie in cart ea funciara se face in cazul dobandirii unor drept uri afect at e de o condit ie suspensiva sau daca hot ararea j udecat oreasca pe
care se int emeiaza nu est e de-
finit iva si irevocabila.
Ar t . 32.
Inscrierea provizorie devine opozabila t er t ilor cu r angul det er minat de cererea de inscr iere, sub condit ie si in masura j ust ificar ii ei.
Just ificarea unei inscrieri provizorii isi int inde efect ul asupra t ut uror inscrierilor care s- au facut condit ionat de j ust ificarea ei; nej ust ificarea unei inscrier i
provizorii at rage, la cer er ea celui int eresat , radierea ei si a t ut uror inscrierilor car e s- au facut condit ionat de j ust ificarea acest eia.
Ar t . 33.
Daca in cart ea funciara s- a inscris un drept real, in condit iile prezent ei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca drept ul exist a in folosul ei, daca a fost
dobandit sau const it uit cu buna- credint a, cat t imp nu se dovedest e cont rariul.
Daca un dr ept s- a radiat din cart ea funciara, se prezuma ca acel dr ept nu exist a.
Ar t . 34.
Cuprinsul cart ilor funciare se considera exact , in folosul acelei persoane care a dobandit , prin act j uridic cu t it lu oneros, un drept real, daca in moment ul
dobandirii drept ului n- a f ost inscrisa in car t ea funciara vreo act iune pr in care se cont est a cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut , pe alt a cale, aceast a
inexact it at e.
Ar t . 35.
In cazul in care cupr insul car t ii f unciare nu corespunde, in privint a inscr ierii, cu sit uat ia j uridica reala, se poat e cere rect if icarea acest eia.
Prin rect ificar e se int elege radierea, indrept ar ea sau ment ionarea inscrierii oricarei oper at iuni, suscept ibila a f ace obiect ul unei inscrieri in cart ea funciara.
Ar t . 36.
Orice persoana int eresat a poat e cere rect if icarea inscr ierilor din car t ea f unciara, daca print r- o hot arare j udecat oreasca def init iva si irevocabila s- a
const at at ca:
1 . inscrierea sau act ul in t emeiul caruia s- a efect uat inscrierea nu a fost valabil;
2 . drept ul inscr is a fost gresit calificat ;
3 . nu mai sunt int runit e condit iile de exist ent a a drept ului inscris sau au incet at efect ele act ului j uridic in t emeiul caruia s- a facut inscrierea;
4 . inscrierea din cart ea f unciara nu mai est e in concordant a cu sit uat ia reala act uala a imobilului.
Ar t . 37.
Act iunea in rect ificare, sub rezerva prescript iei dr ept ului mat erial la act iunea in fond, va fi impr escript ibila.
Fat a de t ert ele persoane care au dobandit cu buna- credint a un drept real prin donat ie sau legat , act iunea in rect ificare nu se va put ea porni decat in t ermen
9 din 17 4/18/2012 10:17 AM
de 10 ani, socot it i din ziua cand s- a inregist rat cererea lor de inscriere, cu except ia cazului in care drept ul mat erial la act iunea in fond nu s- a prescr is mai
inaint e.
Ar t . 38.
Act iunea in rect ificar e, int emeiat a pe prevederile ar t . 36 pct . 1- 4, isi va produce efect ele fat a de t ert ele per soane care si- au inscris vreun dr ept real,
dobandit cu buna- credint a si prin act j uridic cu t it lu oneros, int emeindu- se pe cuprinsul cart ii furiciare.
Termenul va f i de 3 ani socot it i de la inr egist rarea cererii pent ru inscrierea dr ept ului a carui r ect if icare se cere.
Ar t . 39.
Hot ararea prin care s- a admis rect ificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impot riva carora act iunea nu a fost admisa.
Daca act iunea in rect ificare a fost inscrisa in cart ea funciara, hot ar ar ea j udecat oreasca va fi opozabila si t ert elor per soane care au dobandit drept ul dupa
inscriere.
Ar t . 40.
Act ele si fapt ele j ur idice, privit oare la drept ur ile personale, la st area si capacit at ea per soanelor in legat ura cu imobilele cuprinse in cart ea funciara, vor put ea
f i inscrise la cerere, cu efect de informare pent ru t ert e persoane.
Ar t . 41.
Propriet arul unui imobil poat e cere ca int ent ia sa de a inst raina sau de a ipot eca sa fie inscrisa, arat and, in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa se
garant eze pr in ipot eca.
Daca se savarsest e inst rainarea sau ipot ecarea, dr ept ul inscr is va avea rangul inscrierii int ent iei.
Ar t . 42.
Inscrierea int ent iei de a inst raina sau de a ipot eca isi pierde efect ul prin t recerea unui t ermen de doua luni de la dat a inregist rar ii cererii.
Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efect ul vor fi arat at e at at in inscrier e, cat si in incheier ea care a ordonat - o.
Ar t . 43.
Orice persoana int eresat a va put ea cercet a cart ea funciar a si celelalt e evident e care alcat uiesc regist rul cadast ral de publicit at e imobiliara, cu except ia
evident elor car e privesc sigur ant a nat ionala.
La cerere, se vor elibera ext rase, cert ificat e sau copii legalizat e de pe cart ile f unciare, cu plat a t axelor legale.
Nici o aut orit at e nu va put ea cer e t rimit er ea originalului cart ii funciare sau a planurilor de ident ificare a imobilelor.
Mapa inscrisurilor privind inscrierea at acat a va put ea f i cer ut a de cat re inst ant a j udecat oreasca.
Ar t . 44.
Corpul de propriet at i const it uit prin inscrier ile in cart ea funciara se va put ea modifica prin alipiri, daca mai mult e parcele se unesc int r- un singur corp sau
daca se adauga o noua parcela la un corp de pr opriet at e ori se marest e int inderea unei parcele.
De asemenea, corpul de propriet at e se modifica si prin dezlipiri, daca se despart e o parcela de un corp sau se micsoreaza int inderea unei parcele.
Dezlipirea unei parcele sau a unei part i dint r- o par cela, care face par t e dint r- un corp de pr opriet at e, se face impreuna cu sarcinile care o gr eveaza. Parcela
care est e grevat a cu sarcini nu poat e fi alipit a la un alt corp de propriet at e, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de propriet at e separat .
Ar t . 45.
In caz de alipire sau dezlipire, se vor efect ua t ranscrieri, daca o par cela t rece dint r- o cart e f unciara in alt a, sau reinscrieri, daca, dezlipindu- se o par cela,
aceast a se va t rece in aceeasi cart e funciara ca un corp de propriet at e de sine st at at or sau ca o parcela a unui alt corp de propriet at e.
Daca se t ranscrie o part e din parcela int r- o alt a cart e funciara, rest ul se inscrie in vechea cart e funciara, cu ment ionarea noului numar si a int inderii, iar
daca t oat e parcelele inscrise int r - o cart e funciar a au fost t r anscrise, aceast a se va inchide si nu va mai put ea fi redeschisa pent ru noi inscrier i.
Ar t . 46.
In cazul propriet at ii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi cart e funciara t ot i propriet arii. In ceea ce privest e propriet at ea indiviza, se
va indica cot a fiecarui copropriet ar.
Ar t . 47.
Daca o const ruct ie face obiect ul propriet at ii pe et aj e sau pe apart ament e, se va int ocmi o cart e funciara colect iva pent ru int reaga const ruct ie si cat e o
cart e funciara individuala pent ru fiecare et aj sau apart ament avand propr iet ari diferit i.
Imobilul va fi indicat in cart ea funciara colect iva cu un numar de parcele nef ract ionat . In cart ile funciare individuale, fiecare et aj sau apart ament se va indica
cu un numar fract ionat , al carui numarat or va fi numarul de parcela arat at in cart ea funciara colect iva, iar numit orul va fi, dupa caz, numarul et aj ului sau al
apart ament ului.
Inscrierile care pr ivesc int reaga cladire se vor face in ambele car t i funciare.
Ar t . 48.
Imobilele ce apart in domeniului public si domeniului privat al st at ului sau, dupa caz, al unit at ii administ rat iv- t erit oriale, se vor inscrie in regist rul de publicit at e
special al unit at ii administ rat iv-
t erit oriale pe care sunt sit uat e.
Regist rele de publicit at e se t in de cat re biroul de cart e funciar a al j udecat oriei.
CAPI TOLUL I I - Pr ocedur a de inscr ier e in car t ea funciar a
Ar t . 49.
Cererea de inscriere in cart ea funciara se va depune la biroul de cart e funciara al j udecat oriei si va fi insot it a de inscr isul original sau de copia legalizat a de
pe acest a, prin care se const at a act ul sau fapt ul j uridic a carui inscriere se cere. Copia legalizat a se va past r a in mapa biroului de car t e funciara.
In cazul hot ararii j udecat orest i, se va prezent a o copie legalizat a, cu ment iunea ca est e definit iva si irevocabila.
Cererile de inscr iere se vor inregist ra de indat a in regist rul de int rare, cu ment ionar ea dat ei si a numarului care rezult a din ordinea cronologica a depunerii
lor.
Daca mai mult e cereri au fost depuse deodat a la acelasi birou de cart e funciara, drept urile de ipot eca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelalt e
drept uri vor primi numai provizoriu r ang egal, urmand ca prin j udecat a sa se hot arasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile.
Ar t . 50.
In cazul in care j udecat orul de la biroul de cart e funciara admit e cererea, dispune inscrierea pr in incheiere, daca inscrisul indeplinest e urmat oarele condit ii:
a) cerint ele de validit at e a act ului j uridic;
b) are deplina put ere dovedit oare;
c) indica numele part ilor;
d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;
e) est e insot it de o t raducere legalizat a, daca nu est e int ocmit a in limba romana.
Incheierea va cuprinde det erminarea drept ului sau a fapt ului, indicarea numarului parcelei si a cart ii funciare, precum si a part ii cart ii funciare in care
urmeaza a se face inscrierea.
In cazul in care ident ificarea cadast rala a parcelei nu est e posibila, pe baza dat elor exist ent e, vor fi folosit e schit e de plan vizat e de oficiul j udet ean de
10 din 17 4/18/2012 10:17 AM
cadast ru, geodezie si cart ogr af ie.
Ar t . 51.
Daca se const at a ca cer er ea de inscrier e in cart ea funciara nu int runest e condit iile legale, se va respinge print r - o incheiere mot ivat a. Despre respinger ea
cererii se va face ment iune in regist rul de int rare, in drept ul inr egist rarii acest eia.
Dispozit iile alineat ului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.
Ar t . 52.
Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt j uridic, precum si celorlalt e persoane int eresat e pot rivit ment iunilor din
cart ea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in t ermen de 20 de zile de la pronunt area incheierii, dar nu mai t arziu de 60 de zile de la dat a inregist rarii
cererii.
lncheierea est e supusa cailor ordinar e de at ac; cererea de apel se depune la bir oul de cart e f unciara si se inscrie in cart ea funciara.
in cazul in care se va declara si r ecurs, cererea de inscriere respect iva se va comunica biroului de car t e funciara pent ru inscrier e.
Hot ar area j udecat oreasca definit iva si irevocabila se comunica, din oficiu, bir oului de cart e funciara, de cat r e inst ant a care s- a pr onunt at ult ima asupra
fondului.
Ar t . 53.
Inscrierile si radierile efect uat e in cart ile funciare nu pot fi rect ificat e decat pe baza hot ararii inst ant ei j udecat orest i ramase definit iva si irevocabila.
Preveder ile art . 52 se vor aplica in mod corespunzat or .
Ar t . 54.
In cazul in care o cart e funciara urmeaza a fi int ocmit a ori complet at a prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alt a cart e funciara, precum
si in cazul in care o cart e funciara a fost dist rusa, pierdut a ori a devenit nefolosibila, in t ot al sau in part e, din diferit e cauze, int ocmirea, complet area si
reconst it uirea, dupa caz, se vor face de cat re j udecat orul de la biroul de cart e funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor int eresat i, pe baza unei
incheieri. In acest scop se vor f olosi t oat e inscrisurile privit oare la imobilele in cauza pent ru ident ificarea parcelelor si a suprafet elor, precum si sit uat ia
drept ului de propriet at e, schit a de plan, const at ari la fat a locului sau, dupa caz, inregist rarile dupa microfilme si pe suport uri accesibile echipament elor de
prelucrare aut omat a a dat elor.
Incheier ea poat e fi at acat a, dupa caz, in condit iile art . 52 alin. 2.
Ar t . 55.
Erorile mat eriale savarsit e cu prilej ul inscrierilor sau radierilor se pot indrept a, prin incheiere mot ivat a, de cat re j udecat orul de la biroul de cart e funciara, la
cerere sau din oficiu, cu sau fara cit ar ea part ilor . Aceast a incheiere se va comunica part ii care nu a fost prezent a.
In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozit iile art . 38- 40.
Ar t . 56.
Not arul public care a int ocmit un act prin care se t ransmit e, se modifica, se const it uie sau se st inge un drept real imobiliar est e obligat sa ceara, din oficiu,
inscrierea in cart ea funciara. in acest scop, va t rimit e cererea de inscriere a acest ui act , in ziua int ocmirii lui sau cel mai t arziu a doua zi, la biroul de cart e
funciara al j udecat oriei in a carei raza de act ivit at e se afla imobilul, in afar a de cazul in car e par t ea int eresat a si- a rezervat drept ul de a face diligent ele
necesar e pent ru inscriere.
Inst ant a j udecat oreasca va t ransmit e, in t ermen de 3 zile, hot ararea ramasa definit iva si irevocabila, const it ut iva sau declarat iva asupra unui drept real
imobiliar, la biroul de cart e funciara al j udecat oriei in a carei raza de act ivit at e se afla imobilul.
Inst ant a j udecat oreasca nu va t rece la dezbat erea in fond a act iunii privind desfiint area act ului j uridic supus inscrierii, daca acest a nu a f ost inscris, in
prealabil, pent ru infor mar e, in cart ea funciara.
Ar t . 57.
Minist erul Just it iei organizeaza, coor doneaza si cont roleaza act ivit at ea de publicit at e a birourilor de cart e funciara ale j udecat or iilor, print r - un compart iment
de specialit at e.
TI TLUL I I I - Dispozit ii t r anzit or ii, sanct iuni si dispozit ii finale
Capi t o l u l I - Dispozit ii t r anzit or ii
Ar t . 58.
inscrierile facut e in conformit at e cu act ele normat ive in vigoare in regist rul de t ranscript iuni si inscript iuni, in cart ile funciare si in cart ile de publicit at e
funciara, inaint e de dat a int rarii in vigoare a prezent ei legi, isi vor produce si dupa aceast a dat a efect ele prevazut e, cu except ia cazurilor in care drept urile
de propriet at e si celelalt e drept uri reale au f ost afect at e in or ice mod prin efect ul legii.
Toat e document ele de evident a si publicit at e imobiliara se preiau si se conser va de cat re birouriie de cart e funciara ale j udecat oriilor in a caror raza de
act ivit at e se afla imobilele, in t ermen de 180 de zile de la dat a int rarii in vigoare a prezent ei legi.
Execut area silit a imobiliara va urma dispozit iile Codului de procedura civila si pent ru act ele de execut are inceput e pot rivit Legii LX din anul 1881, cu
modificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.
Ar t . 59.
Act ul j uridic privind const it uirea sau t r ansmit erea unui drept imobiliar, valabil, incheiat ant erior int rarii in vigoare a prezent ei legi, net ranscris in regist rul de
t ranscript iuni si inscript iuni ori, dupa caz, neinscris in cart ea funciara, isi produce efect ele la dat a inscr ierii in cart ea funciara, pot rivit regimului j uridic la dat a
incheierii lui. Act ul sub semnat ura privat a, valabil incheiat , va fi luat in considerare, daca are dat a cert a ant erioara int rarii in vigoare a Legii fondului funciar
nr. 18/ 1991.
Ar t . 60.
Act iunile int roduse in t emeiul art . 22, 23, 27, 28 si 34- 40 din Decret ul- lege 115/ 27- 04- 1938 pent ru unificarea dispozit iilor privit oare la cart ile funciare,
aflat e in curs de j udecat a la dat a int rarii in vigoare a prezent ei legi, se vor solut iona pot rivit dispozit iilor legale sus- ment ionat e. Hot ararile j udecat orest i
definit ive, prin care s- au admis acest e act iuni, vor fi inscr ise in cart ea funciara.
Ar t . 61.
Act ele si fapt ele j uridice privind t erenurile si const ruct iile sit uat e pe un t erit oriu administ rat iv pent ru care nu s au definit ivat document ele cadast rului general
se vor inscrie cu caract er nedefinit iv, in cat e o cart e funciara, urmand ca inscrierea definit iva sa fie efect uat a la punerea in aplicare a cadast rului general si
pe acel t erit or iu. In aceleasi condit ii se vor inscrie si t it lurile de propriet at e emise in t emeiul Legii f ondului f unciar nr. 18/ 1991. La cer er ea de inscrier e se va
at asa schit a de plan a t erenului sau a const ruct iei la care se refera inscrierea, int ocmit a de un cadru t ehnic de specialit at e aut orizat de oficiul j udet ean de
cadast ru, geodezie si cart ografie. Schit a de plan va cuprinde configurat ia parcelelor de t eren sau a const ruct iilor, suprafet ele, cat egoriile de folosint a,
caract erist icile calit at ive ale t erenului, element ele pent ru precizarea locului unde est e sit uat imobilul, dat a int ocmirii si numele celui care a int ocmit schit a.
Masurat orile cadast rale efect uat e in cadrul act iunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/ 1991 si evident iat e ca at are in document ele cadast rale si in
t it lurile de propriet at e se preiau ca dat e definit ive ale cadast rului pent ru t erit oriul administ rat iv respect iv, daca acest ea corespund normelor met odologice
de cadast ru elaborat e de cat re Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie.
Lucrarile t ehnice de cadast ru vor st a la baza eliberarii t it lurilor de propriet at e, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/ 1991, acolo unde acest ea n- au
11 din 17 4/18/2012 10:17 AM
fost int ocmit e si inmanat e.
Ar t . 62.
Modul de inscriere in evident ele cadast rale a bunurilor imobile apart inand Minist erului Apararii Nat ionale, Minist erului de Int erne si Serviciului Roman de
Informat ii se va st abili de cat re Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie, impreuna cu acest e organe.
Ar t . 63.
Daca se const at a unele diferent e int re suprafet ele inscrise in act ele de propriet at e si sit uat ia reala din t eren, r ezult at a din masurat orile execut at e pent ru
int ocmirea cadast rului general, consiliile locale vor inst iint a pe propriet arii int eresat i.
Plusurile si minusurile de t eren de pe aceeasi unit at e administ rat iv- t erit oriala se compenseaza int re propr iet arii in cauza.
Plusurile si minusurile de t eren se st abilesc de cat re persoanele aut orizat e care efect ueaza masurat or ile si se comunica celor in cauza si primarilor.
Art . 64.
Orice neint elegeri cu privire la ident ificar ea si masurarea parcelelor de t eren, precum si cu privire la propriet ar ii acest ora, se vor solut iona de cat re
inst ant ele j udecat orest i.
Art . 65.
Minist erul Just it iei va int ocmi, pana la int rarea in vigoare a prezent ei legi, regulament ul de organizare si funct ionare a birourilor de cart e funciara ale
j udecat oriilor.
CAPI TOLUL l l - Sanct iuni
Ar t . 66.
Const it uie cont ravent ii urmat oarele fapt e, daca nu au fost savarsit e in ast fel de condit ii incat , pot rivit legii penale, sa const it uie infract iuni:
a) f olosirea, in document e of iciale, a alt or dat e cu pr ivire la propriet ari, t er enuri sau const ruct ii decat cele inscrise in document ele cadast rului;
b) ref uzul propr iet arilor imobilelor de a permit e accesul personalului de specialit at e pent ru execut area lucr ar ilor de cadast ru, a celor geodezice, t opografice
si fot ogrammet rice;
c) ref uzul de a pune la dispozit ia organelor cadast rale a bazei t opografice si a alt or dat e, precum si a document elor necesare lucrarilor de cadast ru de
cat re cei care le det in, cu except ia Minist erului Apararii Nat ionale, Minist erului de Int erne, Serviciului Roman de Informat ii, Serviciului de Informat ii Ext erne si
Serviciului de Prot ect ie si Paza;
d) publicarea sau difuzarea de mat eriale cart ografice de orice fel, fara avizul Oficiului Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie si al minist erelor
int eresat e, care execut a lucrari de cadast ru de specialit at e.
Fapt ele prevazut e la lit . a) si b) se sanct ioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazut e la lit . c) si d) cu amenda de la 750.000 la
1.500.000 lei.
Amenzile se aplica persoanelor fizice si j uridice.
Ar t . 67.
Const at area cont ravent iilor si aplicarea sanct iunilor se fac prin proces- verbal incheiat de persoane imput ernicit e de minist erele care execut a ast fel de
lucrari, de Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie sau de primari, precum si de ofit erii si subofit erii de polit ie.
Cont ravent iilor prevazut e in prezent a lege le sunt aplicabile dispozit iile Legii 32/ 1968 pr ivind st abilirea si sanct ionarea cont ravent iilor.
Degr adarea sau dist rugerea bornelor, reper elor, mar cilor de nivelment si a semnalelor geodezice din ret eaua nat ionala, amplasat e pe sol sau pe cladiri, sau
impiedicarea unor masuri de conservare a acest or bunur i, const it uie inf ract iune de dist rugere si se pedepsest e pot rivit prevederilor ar t . 217 din Codul
penal.
De asemenea, const it uie infract iune de t ulburare de posesie si se pedepsest e pot rivit preveder ilor art . 220 din Codul penal inf iint area sau mut ar ea
semnelor de hot ar si a reperelor de marcare a limit elor de zona a caii ferat e, drumurilor, canalelor, aer oport urilor, port urilor, cailor navigabile, delimit arilor
silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazut a de lege.
CAPI TOLUL l l l - Dispozit ii finale
Ar t . 68.
In t ermen de 90 de zile de la dat a definit ivarii lucrarilor de cadast ru pe o unit at e administ rat iv- t erit oriala - comuna, oras sau municipiu - , oficiul j udet ean de
cadast ru, geodezie si cart ografie va t ransmit e birourilor de cart e funciara ale j udecat oriilor evident a privind part idele cadast rale ale t ut uror propriet arilor de
pe t erit oriul fiecarei localit at i din circumscript ia acest ora, in vederea int ocmirii cart ilor funciare ale imobilelor.
Oficiul j udet ean de cadast ru, geodezie si cart ografie si birourile de cart e funciara de pe langa j udecat orii r ealizeaza, past reaza si asigur a conservarea
copiilor de sigurant a de pe document ele de cadst ru, geodezie, cart ografie si publicit at e imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alt e suport uri.
Ar t . 69.
Inst it ut ul de Geodezie, Fot ogrammet rie, Cart ografie si Organizarea Terit oriului se reorganizeaza in Inst it ut ul de Cadast ru si Organizarea Terit oriului Agricol,
ca inst it ut ie publica cu personalit at e j uridica in subordinea Minist erului Agricult urii si Aliment at iei.
Oficiile de cadast ru si organizarea t erit oriului j udet ene si al municipiului Bucurest i se reorganizeaza in oficii de cadast ru agricol si organizarea t erit oriului
agricol, ca inst it ut ii publice cu personalit at e j uridica in subordinea Minist erului Agricult urii si Aliment at iei.
Modul de organizare si de funct ionare si at ribut iiie inst it ut iilor pr evazut e la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si st at ut ul personalului acest ora se vor
st abili prin hot arare a Guvernului in t ermen de 60 de zile de la dat a int rarii in vigoare a prezent ei legi.
Pat rimoniul, personalul si resursele mat eriale necesare inst it ut iilor prevazut e la art . 3, 21 si 68 se st abilesc prin hot arare a Guvernului, in raport cu at ribut iile
ce revin fiecaruia.
Ar t . 70.
Oficiul Nat ional de Cadast ru, Geodezie si Cart ografie, impreuna cu minist erele care raspund de cadast rele de specialit at e, si Minist erul Just it iei vor st abili, in
t ermen de 90 de zile de la int rarea in vigoare a prezent ei legi, met odologia privind evident a cadast rala t ehnica, economica si j uridica, inscrierea act elor si
f apt elor j uridice r ef erit oare la imobile.
Aut orit at ile administ rat iei publice locale vor asigura inst it ut iilor si birourilor de cart e funciara, prevazut e in prezent a lege, spat iile necesare desfasurarii
act ivit at ii acest or a.
Ar t . 71.
Informat iile din cadast rul general si publicit at ea imobiliara, precum si din cadast rele de specialit at e reprezint a bun propriet at e publica a st at ului si sunt
accesibile, cont ra cost , persoanelor fizice si j uridice, cu except ia cazurilor privind sigurant a nat ionala sau alt e cazuri reglement at e pot rivit pr evederilor
legale.
Sist emul informat ional al cadast rului si publicit at ii imobiliare se va int egr a in Sist emul Nat ional de Informat izare al Romaniei.
Ar t . 72.
Prezent a lege int ra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monit orul Oficial al Romaniei.
La dat a finalizarii lucrarilor cadast rale si a regist relor de publicit at e imobiliara pent ru int reg t erit oriul administ rat iv al unui j udet isi incet eaza aplicabilit at ea,
pent ru j udet ul respect iv, urmat oarele dispozit ii legale:
12 din 17 4/18/2012 10:17 AM
- art . 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;
- art . 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu except ia prevederilor refer it oare la amanet ;
- Decret ul- lege 115/ 27- 04- 1938 pent ru unificarea dispozit iilor r eferit oare la cart ile funciare, publicat in Monit or ul Oficial, Part ea I, nr. 95 din 27- 04- 1938,
cu modificarile ult erioare;
- Legea 242 din 12- 07- 1947 pent ru t ransformarea cart ilor funciare provizorii din vechiul regat in car t i de publicit at e funciara, publicat a in Monit orul Oficial
nr. 157 din 12- 07- 1947, cu modificarile ult erioare;
- Decret ul 2.142/ 12- 06- 1930 pent ru funct ionarea cart ilor funduare cent rale pent ru caile ferat e si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privit oare la execut area silit a imobiliara, cu modificarile ult erioare.
Dupa definit ivarea cadast rului la nivelul int regii t ari, se abroga:
- art . 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;
- art . 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu except ia prevederilor refer it oare la amanet ;
- Decret ul- lege 115 din 27- 04- 1938 pent ru unificarea dispozit iilor refer it oare la cart ile funciare, publicat in Monit orul Oficial, Part ea I, nr. 95 din
27- 04- 1938, cu modificarile ult erioare:
- Legea 242 din 12- 07- 1947 pent ru t ransformarea cart ilor funciare provizorii din vechiul regat in car t i de publicit at e funciara, publicat a in Monit orul Oficial
nr. 157 din 12- 07- 1947, cu modificarile ult erioare;
- Decret ul 2.142 din 12- 06- 1930 pent ru funct ionarea cart ilor funduare cent rale pent ru caile ferat e si canaluri;
- Legea LX din anul 1881 privit oare la execut area silit a imobiliara, cu modificarile ult erioare.
La dat a int rarii in vigoare a pr ezent ei legi se abroga:
- art . 37- 43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29- 10- 1974, publicat a in B.Of. 138/ 05- 11- 1974, cu modificarile ult erioare;
- anexa 1 la Decret ul 146/ 1985 privind infiint area colect ivelor de lucrari cadast rale;
- Decret ul 305/ 15- 09- 1971 privind act ivit at ea geodezica, t opofot ogrammet rica si cart ografica, pr ecum si procurarea, det inerea si folosirea dat elor si
document elor rezult at e din aceast a act ivit at e, publicat in B.Of. 111/ 26- 09- 1971;
- orice alt e dispozit ii cont rare prezent ei legi.
Cl asi f i car ea const ruci i lor
Aceast a clasificare se face n f unc[ie de obiect ivele urmarite: proiectare, prescrip[ii tehnice, eviden[a economica sau stat ist ica, planif icarea i
organizarea lucrarilor, documentare etc. Omogenitatea clasificarii se asigura prin gruparea asemanatoare prin elemente principale comune de
proiectare i execu[ie. n clasif icarea f unc[ionala sau dupa destina[ie se grupeaza construc[iile din punct de vedere al cerin[elor f unc[ionale i
amplasamentului geografic. Din acest punct de vedere const ruc[iile se mpart n cladiri i construc[ii inginereti. Cladirile sau construc[iile civile,
industriale i agricole adapostesc oameni i alte vie[uitoare, activit at ea omeneasca, de intemperiile atmosf erice ( viscol, ger, vnt, ploaie, ari[a
soarelui et c.) f acnd posibila adaptarea la mediul geograf ic att de variat i cu clime att de diferite. Construc[iile ingineret i sunt toate celelalte
const ruc[ii, cai de comunica[ii terest re i pe apa, construc[iile hidrotehnice i subterane, liniile de transport ale energiei elect rice etc.
Condi ii t ehni ce pent r u const r ucii
Fiecare construc[ie sau element de construc[ie t rebuie sa satisf aca un ansamblu de condi[ii tehnice sau cerin[e tehnico-economice principale, care
privesc durabilitatea n timp, rezist en[a la f oc, rezist en[a i stabilitatea construc[iei, condi[ii f izice i igienice, arhitectonice, economico-
organizatorice etc.
Dur abil it at ea reprezint a durata de func[ionare normala n timp a principalelor elemente de construc[ii, f ara pierderea calit a[ii necesare exploat arii
opt ime i poate f i: r i di cat ( de gradul I ) i este pest e 100 de ani; mij loci e ( de gradul I I ) ntre 50 i 100 de ani; nor mal sau obinuit (de
gradul I I I ) ntre 20 i 50 de ani.
Construc[iile cu durat a de f unc[ionare sub 20 de ani se numesc pr ovizor ii.
Durabilit at ea este determinat a de materialele f olosit e, modul de proiectare i execu[ie, condi[iile de exploatare i ntre[inere i se ref era la
rezisten[a mat erialelor i elementelor de const ruc[ii la dif erite ac[iuni cum ar fi: nghe[-dezghe[, umiditat e, coroziune, ac[iunea biologica a
microorganismelor ct i ac[iunea mediului nconj urator: agen[i atmosf erici, f um, gaze, dif erite noxe din mediul interior etc.
Rezist ena la f oc reprezint a capacit at ea construc[iei de a rezista la solicit ari t ermice i mecanice produse n t impul i din cauza incendiilor. Din
punct de vedere al rezist en[ei la f oc, elementele de construc[ii depind direct de materialele din care se execut a i se caracterizeaza prin gradul de
combustibilitat e i limit a rezist en[ei la f oc. Combust ibilit at ea unui mat erial sau element de const ruc[ii reprezint a capacit at ea acestuia de a se
aprinde i de a arde n cont inuare i din acest punct de vedere acestea se clasif ica: i ncombust ibili (bet onul, zidaria), gr eu combust ibili sau
semi combust i bi li (met alul protej at, lemn ignifugat sau t encuit ) i combust ibili (lemn, carton bitumat ). Limita de rezisten[a la foc est e perioada
de timp n care un element de construc[ie supus unui incendiu i pastreaza stabilitatea.
Rezist ena i st abilit at ea const r ucii lor se ref era la capacitatea lor portanta, def orma[ii, f isuri, ct i la condi[iile de exploatare specif ice
fiecarei const ruc[ii(uzura, oc etc.) .
Condi iil e f izice i igieni ce de exploatare sunt legate de f act orii de climat exterior i int erior i se ref era la temperatura, umiditate, iluminare,
viteza curen[ilor de aer, gaze nocive etc.
Condiiil e de or din arhit ect ur al asigura construc[iilor aspectul corespunzator dest ina[iei acestora, cu o plastica i o compozi[ie arhitect onica
optima.
Condiiil e economico- or gani zat or ice privesc n general costul construc[iilor, tehnologia de execu[ie i posibilit a[ile de indust rializare,
materiale f olosit e, solu[ii tehnice, termenul de execu[ie i punerea n f unc[iune.
St r uct ur a de r ezi st en a unei cl di r i
Structura de rezisten[a reprezinta un ansamblu de elemente de construc[ii, asamblat e astf el nct sa asigure stabilitatea i durabilitat ea cladirii i
care preia sarcinile care l solicit a i le transmit e terenului de fundare. Proiect area st ruct urii de rezisten[a a unei cladiri est e un proces complex i
solu[ia aleasa trebuie sa ndeplineasca un set de cerin[e de baza i anume:
ingineret i - n sensul ca trebuie sa aiba siguran[a sat isfacat oare n ceea ce privet e stabilitat ea de f orma i pozi[ie i sa f ie exploat abila n
condi[ii opt ime;
arhit ect urale - struct ura trebuie sa corespunda f unc[iunii ei i sa prezinte calit a[i est et ice, sa prezinte plastic f unc[ionalitat ea adica aspect ul
exterior sa f ie corelat cu con[inutul;
economice - care se ref era la consumul de materiale ( folosirea mat erialelor locale i mai pu[in a celor energof age) iar costul cladirii sa f ie
mic;
Fundaii
Funda[ia est e elementul de construc[ie care se af la n contact direct cu terenul bun de f undare i transmite acestuia toate ncarcaturile care
ac[ioneaza construc[ia. Funda[ia este partea principala a structurii de rezist en[a a cladirii prin int ermediul careia se realizeaza ncastrarea n
pamnt . Deoarece pamntul de fundare are caracterist ici inferioare celor ale mat erialelor de construc[ii folosite pentru realizarea funda[iilor, forma
13 din 17 4/18/2012 10:17 AM
lor este n general evazat a, sugernd o analogie cu radacinile arborilor. Capacitatea port ant a a t erenului est e presiunea maxima pe care o poat e
suport a terenul de f undare, f ara a exista pericolul ruperii acesteia sau a unor tasari care sa pericliteze const ruc[ia. Capacitatea portanta depinde
de nat ura pamnt urilor n care se amplaseaza funda[ia i n func[ie de prezen[a for[elor de legatura ntre part icolele solide ale acest ora,
pamnturile pot f i coezive sau necoezive. Pamnturile coezive sunt pamnturile praf oase i cele argiloase ( praf argilos, praf argilo-nisipos, praf
nisipos) cu coeziune i plasticitate mij locie sau redusa. Coezivitatea i plasticitate mare sau foarte mare au pamnturile argiloase ( argila grasa,
argila, argila prafoasa, argila nisipoasa), comport area lor sub solicit ari depinznd de st area fizica i con[inut ul de apa, prezentnd fenomenul de
umf lare - contrac[ii la varia[ii de umiditate, ceea ce necesit a masuri adecvate la execut area f unda[iilor. n cat egoria pamnturilor necoezive se
ncadreaza blocurile formate din buca[i mari de roci, bolovaniurile, pietriurile i nisipurile.
Cl asi f icarea f undaii lor
Dupa adncimea de f undare ( adncimea la care se gasete terenul bun de f undare) sunt:
f unda[ii de suprafa[a (de mica adncime) sau funda[ii direct e;
f unda[ii de adncime sau f unda[ii indirect e (funda[ii pe pilo[i, chesoane, pu[uri, coloane etc.) .
Dupa modul de execu[ie f a[a de nivelul apelor subterane sunt:
f unda[ii execut at e deasupra nivelului apei f reat ice (funda[ii execut at e sub apa).
Dupa mat erialele f olosite sunt:
f unda[ii din lemn;
f unda[ii rigide din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopian;
f unda[ii elast ice din beton armat .
Dupa f orma lor n plan se deosebesc:
f unda[ii izolate;
f unda[ii continue sub ziduri sau stlpi (t alpi cont inue);
f unda[ii cu re[ele de grinzi (t alpi ncruciat e);
f unda[ii pe radier general ( placa cu grinzi, placa cont inua)
Dupa t ehnologia de execu[ie, pot f i:
f unda[ii monolit executat e direct pe antier, n groapa de funda[ie;
f unda[ii pref abricat e executate n ateliere specializat e, pe antier f acndu-se doar montarea lor.
Al eger ea t ipului de f undaie
Alegerea tipului de funda[ie se face pe baza unei analize tehnico-economice a st ruct urii de rezisten[a n ansamblu i se [ine seama de:
condi[ii climatice (adncimea de nghe[, cantit at ea de precipit a[ii etc.);
condi[ii hidrogeologice ale t erenului (ape subt erane i de suprafa[a, precipita[iile lor chimice, agresivitat e, posibilitat ea patrunderii acest ora
n funda[ie);
gradul de import an[a al cladirii;
seismicit at ea regiunii.
Fundaiile de lemn
Se executa la construc[iile cu struct ura de rezist en[a i nchidere din lemn cu durata de exploat are a acestor f unda[ii fiind n f unc[ie de specia de
lemn i natura terenului, n general 15- 20 ani.
Fundaiile de zidr ie de piat r
Se f olosesc n zonele n care piatra este material economic i pent ru construc[ii cu regim de nal[ime mic.
Fundaii di n bet on
Funda[iile din beton se executa n mod obinuit din bet on ciclopian, beton simplu i bet on armat.
Per ei
Pere[ii sau zidurile sunt elemente de construc[ii verticale care ndeplinesc urmatoarele f unc[ii:
preiau i transmit f unda[iilor cladirii greutat ea proprie i n unele cazuri i ncarcat urile provenite de la alt e elemente ca planee, grinzi,
acoperiuri;
nchid cladirea spre exterior prot ej nd int eriorul acesteia mpot riva agen[ilor atmosf erici i asigura izolarea termica i f onica;
compartimenteaza cladirea n int erior n f unc[ie de destina[ie;
asigura rezist en[a construc[iei la solicitari orizont ale (vnt , cut remur).
Dupa mat erialul din care sunt alcatui[i, pere[ii se deosebesc:
1.pere[i din zidarie din lut , piatra naturala, caramida, nlocuitori de caramida, blocuri mici de beton etc.; 2.pere[i din lemn; 3.pere[i din elemente
met alice; 4.pere[i din sticla, azbociment; 5.pere[i din materiale uoare; 6.pere[i din mat eriale plastice;
Dupa rolul n const ruc[ii, se deosebesc:
1.pere[i de rezisten[a (portan[i) care preiau i transmit la f unda[ie greut at ea proprie i ncarcaturile provenite de la acoperi, planee, ziduri et c.;
2.pere[i autoportan[i care preiau numai greutatea lor proprie; 3.pere[i purta[i care reazema pe element ele structurale ( planee, grinzi) i le
transmit acest ora ncarcarile din greutatea proprie.
Dupa pozi[ia n construc[ie, se deosebesc:
1.pere[i situa[i sub nivelul terenului nat ural; 2.pere[i amplasa[ideasupra t erenului natural; 3.pere[i int eriori; 4.pere[i exteriori.
Dupa modul de execu[ie, pere[ii pot f i:
1.execut a[i monolit, prin turnare ( lut, bet on); 2.execut a[i prin zidire cu caramizi, blocuri, placi i mortarede legat ura; 3.executa[i prin mortare de
elemente prefabricat e din lemn, bet on, elemente uoare etc. i mat eriale de legatura (de asamblare).
St lpi
Stlpii sunt element e de construc[ie verticala care preiau incarcarile date de elmentele orizontale ale structurii de
rezistent a(grinzi,planee,arpante) sau de alte par[i ale st ruct urii care reazema pe ei i le transmit la funda[ii. Dupa mat erialele din care se
realizeaza, stlpii pot f i din:
14 din 17 4/18/2012 10:17 AM
-lemn
-zidari diverse
-bet on armat ( cu armat ura f lexibila sau rigida)
-metalici
Stlpii din lemn se utilizeaza la executarea construc[iilor provizorii, a magaziilor, depozitelor sau a alt or construc[ii de mica import an[a. La
const ruc[iile agrozootehnice, cnd lemnul este material local, structura de rezist en[a ( deci i stalpii) se execut a din lemn. Stlpii din lemn pot avea
in sec[iune t ransversala forma circulara sau poligonala, pot f i realiza[ dintr-un singur element sau din mai multe elemente solidarizat e ntre ele.
Stlpii din zidarie sunt utiliza[i la diferite t ipuri de construc[ii de imporan[a redusa. Stlpii din zidarie de caramida trebuie sa aiba lat ura sec[iunii
transversele de cel pu[in o caramida. n cazuri speciale, la st lpii care trebuie sa preia ncarcari mari sau la st alpii de nal[ime mare, n zidarie se
nglobeaza bare de o[el-bet on (zidaria de armat a) .
Stlpii metalici se utilizeaza la construc[ii diverse cum ar f i hale industriale, cladiri civile sau industriale. Stlpii metalici se utilizeaza n general la
structurile care au condii[ii deosebite de ncarcare i/ sau exploat are. Stlpii metalici pot f i reliza[i cu dif erite f orme n sec[iune transversala n
f unc[ie de tipurile de produse de o[el ce se f olosesc la executarea acestora. Astf el st lpi metalici pot f i reliza[i avnd sec[iunea transversala simpla
sau compusa.
Stlpii din beton armat au un domeniu vast de ut ilizare f iind prezen[i la aproape toate tipurile de structuri curente sau speciale din beton armat:
se pot realiza prin turnarea betonului la f a[a locului (monolit) sau prin prefabricare. Stlpii cladirilor civile i indrustriale realiza[i monolit au n
general, sec[iunea transversala de f orma patrat a sau dreptunghiulara i mai rar. n f orma de T, I , circurara sau poligonala. Stalpii pref abrica[i
pent ru a rezulta de greutate ct mai redusa, tubulara sau compusa au sec[iunea traversala subforma de T, I tubulara sau compusa. ( cu goluri, cu
zabrele etc.)
Acoper iur i
Acoperiurile elemente de const ruc[ii care nchid cladirile la part ea superioara, cu scopul de a prot ej a mpot riva intemperiilor.
Scr i
Scarile sunt elemente de const ruc[ii care asigura legatura pe verticala ntre diferite nivele (et aj e) ale cladirii, precum i ntre trotuar i interiorul
cladirii prin elemente orizontale denumit e trept e, aezat e denivelat unele n raport cu alt ele, de regula echidistant . Elementele din care est e
alcatuit a o scara sunt: rampa cu t repte i contrat repte, podest ul sau odihna, vangurile, balustrada cu mna curent a.
El ement e i l ucr r i de f i ni saj
Def i niia i rolul lor
Lucrarile de finisaj au rol construct iv, func[ional, decorativ i igienico-sanitar i se execut a, n general, dupa ce nt reaga cladire de r ou (funda[ii,
pere[i) i acoperiul au fost terminate. Finisaj ele cuprind lucrari de pardoseli, tencuieli, placaj e, zugraveli, vopsit orii, tapet e, tmplarie.
Pardoseli
Pardoseala este elementul care delimit eaza cladirea la partea inferioara sau se aplica pe part ea superioara a planeelor. Pardoseala are o struct ura
dif erit a n cadrul aceleiai hale agro-zootehnice n f unc[ie de scopul tehnologic pe care aceasta trebuie sa l ndeplineasca i se deosebesc
principalele tipuri:
suprafe[e dest inat e circula[iei utilaj elor, oamenilor i animalelor;
suprafe[e de depozitare a produc[iei agricole;
suprafe[e pent ru odihna animalelor;
suprafe[e care acopera canalele pentru inst ala[ii diverse.
Tencuieli
Tencuielile sunt elemente de f inisaj care se aplica pe supraf a[a bruta a pere[ilor, tavanelor sau a altor elemente de construc[ii, avnd rol estetic,
igienic i de prot ec[ie mpotriva agen[ilor exteriori (intemperii, radia[ii et c.) sau interiori ( apa i vapori de apa) , a gazelor, f ocului i a altor agen[i
i ac[iuni chimice i mecanice din mediul ambiant.
Condi ii t ehni ce pent r u t encui eli
Condi[iile tehnice impun t encuielilor anumit e propriet a[i legate de domeniul de aplicare, de cerin[e de exploat are et c., i sunt :
condi[ii capitale, legate de durabilitat e, determina men[inerea n timp a caracterist icilor fizice, chimice i mecanice ale tencuielilor, avnd n
vedere condi[iile mediului ambiant;
condi[ii mecanice - se ref era la legat ura cu strat ul suport i f isurile care pot aparea;
condi[ii fizice i igienice de exploat are;
condi[ii de ordin arhitectural-estetic;
condi[ii economica-organizat orice.
Cl asi f icarea t encuieli lor
Dupa pozi[ia lor n construc[ie se deosebesc: tencuieli interioare i ext erioare.
Dupa materialul suport pe care se aplica, pot f i: pe caramida, pe beton greu sau uor, pe zidarie din piatra, pe ipci, pe trest ie etc.
Dupa tehnologia de execu[ie, tencuielile pot f i: umede, semiumede sau uscate.
Dupa modul de prelucrare a f e[ei vazut e, tencuielile se clasif ica n: 1.tencuieli brute cu fa[a vazut a prelucrat a grosier ( la supraf e[ele
subsolurilor, calcane, poduri) avnd f unc[ia principala de protec[ie; 2.tencuieli dricuite, netezite cu drica din lemn; 3.tencuieli gletuite,
sunt dricuit e pe care se aplica un strat sub[ire de var sau ipsos, netezire cu drica met alica; sunt f olosite n special pentru net ezirea
suprafe[elor care urmeaza a fi vopsit e cu ulei; 4.tencuieli sclivisit e la care fa[a vizibila se prelucreaza cu past a de ciment, netezind-o cu
drica de o[el; sunt f olosite la ncaperi cu umiditat e mare; 5.t encuieli decorative folosite la cladiri monumentale.
Zugr veli i vopsit or ii
Lucrarile de f inisaj prin care se aplica pe supraf a[a elementelor de const ruc[ie un strat sub[ire dintr-o suspensie de pigmen[i n apa se numesc
15 din 17 4/18/2012 10:17 AM
zugraveli. Daca st ratul este alcat uit dintr- o suspensie de ulei sau emulsie, lucrarile de f inisaj se numesc vopsitorii. Zugravelile i vopsitoriile se
execut a n scopul men[inerii st ratului suport n condi[ii de igiena, prot ej arii hidrof uge, ignif uge i anticorozive ct i pentru a crea un aspect
decorat iv, ele se executa manual sau mecanizat. Varuitul sau spoitul cu var este cea mai simpla zugraveala i se executa cu lapte de var stins.
Zugravelile simple cu compozi[ii pe baza de ulei (pentru a adera mai bine la tencuiala) se ntrebuin[eaza numai la interior, pe supraf e[e i locuri
uscate. Se executa dintr-un grund compus din huma, clei i culoare, care se amorseaza cu o solu[ie f oarte diluat a de sapun peste care se dau
doua sau trei straturi de zugraveala preparate cu clei animal. Tavanele se execut a cu praf de caolin sau alb de zinc. Vopsitoriile n ulei se executa
pe tencuieli, tmplarie din lemn sau metal, [evi sau radiat oare etc.
Lucr ri de t mpl r ie
Ferestrele i uile sunt elemente de construc[ie care trebuie sa asigure iluminarea i ventilarea nat urala a ncaperilor, accesul n cladire precum i
legatura pe orizont ala ntre diferite ncaperi ale const ruc[iilor. Realizarea uilor i f erest relor caracterizeaza lucrarile de tmplarie care se execut a n
ateliere i fabrici speciale. Tmplaria se realizeaza din lemn, met al sau mat eriale plastice. Elementele auxiliare ale t mplariei, f ixate pe ui,
formeaza feroneria i asigura exploatarea acestora i fixarea n pozi[ie nchisa sau deschisa.
Tmplri e PVC
Tmplaria reprezinta un element important al unei const ruc|ii fiind raspunzatoare n cea mai mare part e de conf ortul termic si fonic dintr-o
locuin|a. Alegerea sist emului de tmplarie trebuie f acuta cu mare aten|ie astf el nct avantaj ele sa f ie multiple. Se va |ine cont de tipul de material
ce urmeaza a fi folosit (PVC, aluminiu, lemn st rat ificat , et c.), de provenien|a acestuia (austriac, german, belgian, t urcesc, et c.) dar si de firma
producatoare de t mplarie. Este de retinut un aspect f oart e important , si anume: 41% din caldura ce se gaseste int r-o cladire se pierde prin
f erestre, desi supraf a|a acestora reprezinta aproximativ 15%-30% din supraf a|a tot ala a cladirii. De aceea ave|i nevoie de tmplaria pot rivita din
PVC sau aluminiu. PVC-ul nu dauneaza sanata|ii oamenilor si nici mediului nconj urator f iind reciclabil 100%, n plus durabilitatea este apreciata la
peste 25 de ani.
pent ru o izolare termica si f onica superioara structura tetracamerala si pentacamerala a prof ilelor n combina|ie cu geamul termoizolator
LOW-E duce la ob|inerea unui coeficient de t ransfer t ermic redus de pna la 1,4 W/ m2K;
prin utilizarea unor armaturi din otel zincat de 1,5 mm se conf era rigidit at e si rezisten[a mecanica ridicat a n exploat are;
profilele vor fi ecologice, extrudate, ut iliznd aditivi ecologici pe baza de Ca-Zn.
Mat er i ale de const r uci i
Tot alit at ea materialelor care contribuie la execu[ia unei construc[ii poart a denumirea de materiale de const ruc[ii. Stabilitat ea mat erialelor care
concura la realizarea unei const ruc[ii necesit a cunoat erea propriet a[ilor lor f izico-mecanice i chimice, ct i comportarea lor la dif eritele ac[iuni i
agen[ii distructivi la care sunt supuse n timpul punerii n opera i a exploat arii.
Lemnul
Este unul din cele mai vechi materiale de construc[ie i este f olosit pent ru structuri de rezist en[a, acoperiuri, f inisaj e ct i pentru cof raj e la
betoane. Ca mat erial de rezisten[a, lemnul prezint a o serie de avantaje i anume: se prelucreaza uor, se asambleaza uor cu cuie, buloane,
scoabe etc.; se manipuleaza uor dat orit a greuta[ii specif ice reduse; este un bun izolator termic i f onic; aspect f rumos. Domeniul de utilizare este
nsa limitat datorita dezavantajelor i anume:
se aprinde i arde uor;
est e pu[in rezist ent la ac[iunea apei i est e at acat de insect e;
propriet a[i mecanice nesat isf acat oare;
dimensiunile pieselor sunt limit ate att n sec[iunea transversala ct i ca lungime:
durata de exploatare este redusa;
prezinta defect e (noduri, crapat uri).
Pi at r a nat ural
Aceast a reprezint a amest ecuri naturale din minerale care formeaza rocile, substan[e solide, omogene fizico- chimic, cu st ruct ura cristalina sau
amorf a. Este un material des f olosit n construc[ii i cu tradi[ie datorita calita[ilor sale i anume:
se gaset e n maj orit at ea zonelor din [ara noast ra;
are rezisten[a mare la compresiune i uzura;
durabilitat e n t imp;
aspect nat ural f rumos;
poat e fi folosit at t la execu[ia element elor de rezisten[a ct i la decora[iuni.
Bet onul
Betonul este o piatra artif iciala, ob[inut prin nt arirea unui amestec omogen din liant , agregat i apa. n bet oane, partea activa este liant ul iar
partea practic inert a est e amestecul de nisip i pietri sau piatra sparta, numit i agregat. Bet onul simplu, asemeni pietrei naturale, rezist a bine la
uzura i compresiune dar are rezisten[e mici la nt indere ( de 15- 20 ori mai mici dect rezisten[a la compresiune) . Bet onul armat se ob[ine prin
asocierea ra[ionala a betonului simplu cu armaturi de o[el sub forma de bare, plase sudate sau prof iluri care conlucreaza cu bet onul. n aceast a
asociere, armaturile au rolul de a prelua n t ot alit at e ef ort urile de nt indere. Betoanele sunt f oarte variat e n privin[a propriet a[ilor t ehnice, din
cauza marii variet a[i a naturii componen[ilor i a raportului acestora n amestecul de beton. Dintre clasif icarile bet oanelor, cele mai importante
sunt acelea care se refera la caracteristicile lor tehnice i anume: greutatea specifica aparent a, rezisten[a mecanica, permeabilitatea i gelivitatea.
Met alul
Dat orita calita[ii sale, met alul este f olosit n const ruc[ii la cele mai diverse elemente de rezisten[a ( st lpi, grinzi, planee) , t mplarie ( ui i
ferestre) , rezervoare, element e de const ruc[ii et c. n const ruc[ii se folosesc n mod curent : o[elul, f onta, zincul, cuprul i aluminiul.
Mor t ar ele
Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip i apa care se nt aresc f ie prin pierderea apei f ie hidraulic, n func[ie de nat ura liantului
nt rebuin[at. Mortarele servesc la legarea caramizilor pentru a f orma elemente de construc[ii i se numesc zidarie sau la prot ej area elementelor i
se numesc de tencuiala. n mort ar, partea activa este liant ul iar part ea inert a est e nisipul. Dupa natura liant ului f olosit , se deosaebesc mortare de:
argila la cladiri uor solicit ate, var simplu, var ciment, ciment cu argila sau var; ciment f olosit la zidaria din piatra sau sub apa. Agregatele folosite
sunt nisipurile nat urale sau ob[inut e prin concasare.
Mat eriale ceramice
16 din 17 4/18/2012 10:17 AM
Produsele ceramice f olosite n construc[ii se ob[in dintr-un amest ec omogenizat f ormat din argila, nisip i apa i dupa f asonare, arse la
temperaturi cuprinse ntre 900C i 1400C Tehnologia de fabrica[ie ale produselor ceramice cuprnde urmatoarele faze: prepararea amestecului
omogen, f asonarea produsului, uscarea, arderea. n f unc[ie de materia prima f olosita n f abrica[ie i de t emperatura de ardere, produsele ceramice
pot f i: colorate sau albe, cu structura poroasa, clincherizat a sau vitrif icat a. Astf el, produsele ceramice cel mai des utilizate n construc[ii i instala[ii
sunt:
colorate poroase: caramizi, [igle, t uburi;
colorate clincherizate: clincher de f a[ada, clincher de pavaj , tuburi de bazalt;
albe poroase: f aian[a fina, mat eriale refract are;
albe vitrif icat e: por[elan.
St i cla
Este un amestec complex n care componen[ii principali sunt: bioxidul de siliciu i silica[i, compleci de sodiu, potasiu, calciu, plumb. n construc[ii
se foloset e st icla pent ru:
diverse t ipuri de geamuri cu grosimi dif erite, pentru ferestre;
geamuri riglate i armat e pentru luminatoare i depozite; acestea au grosimi mari i au f a[a st riat a sau respect iv nglobat a n masa sa o
plasa de srma ceea ce i conf era rezist en[a la lovituri i f oc;
geamuri triplex i securit; sticla are dezavantajul ca la lovire se sparge n achii t aioase astf el nct pentru evitarea accidentelor se folosesc
f ie geamuri armate f ie triplex sau securit. Geamul triplex este f ormat din doua f oi de st icla lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu
se mprat ie;
dale pent ru pere[i luminoi, t ip Nevada;
prof ilit pentru pere[i;
geamuri termopan i izolat cu calita[i termoizolante;
caramizi din sticla, [igle de sticla etc.
Mat eriale pent r u i zol aie
Pent ru protec[ia element elor de construc[ii la ac[iunea mediului ambiant, care n unele cazuri pot produce degradarea lor se realizeaza dif erite
lucrari de izola[ie. Acestea pot f i:
izola[ii hidrofuge sau hidroizola[ii care au rolul de a mpiedica patrunderea apelor n interiorul cladirii sau n elementele de const ruc[ie;
izola[ii termice sau termoizola[ii care au rolul de a reduce pierderile de caldura prin elementele cladirii astf el nct n interiorul construc[iilor
sa se realizeze condi[ii de conf ort t ermic;
izola[ii f onice care au rolul sa atenueze transmisia sunetelor prin element e de const ruc[ii i inst ala[ii n scopul realizarii condi[iilor de
confort acust ic.
Mat eriale hidr oizolant e
Materialele hidroizolante utilizat e curent sunt: bit umurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase n suluri.

Prezentare | Servicii | De ce noi? | Galerie | Cerere de oferta | Contact Adcons Impex 96 S.R.L. 2007-2012

17 din 17 4/18/2012 10:17 AM

Densitati Materiale

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Densitati Materiale

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Pretul casei la rosu cu numai 25 EURO/MC de casa. Pretul reprezinta manopera fara t.v.a.

Potrebbero piacerti anche