W

JAC K SR U C E

UTf,ffiRA TRGK UH,UI

Traducere de NICOLAE CONSTANTINESCU

EDITURA 1995

,r\f

,}

Editor : ZAMFIR M..RUSU Coperta: Gh. BALTOC

ca Matahaia de negru stdteanemiEcatS, o statuie tufisului' stufos. in dosutr Era un bambund,ucu fala asprd qi un rnaxilar plceminent. In lurnina primelor iicdriri govdielnicale zorilor, linuta lui de lupti se confunda perfect cu vegetalia. Doar capul, cu un p5r lAnos, scurt Ei cret, ieqeain eviden!5 cu claritater La centurd avea agdlate cAtevagrenadeqi o traistd cu rnunilii. Xn mAnS linea o puqcd de asalt Kalapnikov AK 47 cu incdrcdtor curb. Se numea Amerigo Kassinga. Oamenii lui il porecliserd Ti,grul. Haqiqulpe care-l fumase in cursul noplii aprindea fulgere ucigaqein privirea lui anormal de str6aceaexlucitoaie. Tr6sdturile inlepenite cdpdtaserd, presie de cruzime ingrijordtoare pe care o au unele mSgti de abanos rezervate pentru ceremoniile secrete.

JACKBRUCE Amerigo Kassinga lespira, ca url aniinal la p S n d5 ... Agtepta... Ghemuit in spatele altui tufig, ia trei meLri inai incolo, Enrique Sagarra adoptase aceeagiimobilitate ca a negruh-ii bqmbu,nclu, Furta gi el o linutd de camuflaj identicd, iar pe cap avea o bereti a cdrei modd o lansase Fidel Castro. Jeava unei AK- 47 i se odihnea in slobitura c o t ulu i. $i el agtepta. O fAgie inguistd de cer incepea si se lurninezc spre risirit, deasupra orizontului ugoi: ondulat al p5clurii. Enrique Sagarra igi intoarse p;:ivirea de la negrr-r} inalt si reincepu sd supraveghezespaliul degaja.t care se intindea in fala lui. Acolo se afla tabSra. Gl:idul aleseseamplasamentui in mod ideal, tr-un iuminiq din preajma h5'{,guri1or. Locul se tua Ia limita pddurii gi q sdvanei.. Se putea astfel v$na gi in prirna Ei in a doua, fdr6 a fi nevoie si se recurgi la un prea iung traseu de aplopiere. ' in acelagi timp, aoeastd tactici trSda ciientul preocr"tpat mai mult sd acumuleze trofee decAt si asude zile intregi in urmbrirea unei piese rare. Probabil cd era vorba de un rniliardar american sau de vreun industriaq european, venit in Angola ln cSutare de trofee cu care s6-gi irnpodobeascd

T UMB RA I G RUL UI

perelii uneia din regedinle' Alegerea locului 11indica pe novice, sau pe parvenit, doritor si-qi uluiascd cunosculii cu num6rul tnare de capete dobor&te. Dacd ar fi fost vorba de un vAnitor autentic, ghidul.ar fi instalat tabdra in altd parte' Erau acolo vreo jumAtate de duzin5 de corturi' Cele mai mici ii adiposteau probabil pe vAnitori din cenEi pe ghidul lor alb. Cortul cel mai mare' tru, servea probabil ca inc6perea de zi 9i sa15de mese. Celelalte, situate pulin mai intr-o parte, constitliiau f5r5 indoialS locuinla hamaiilor, purt5toriior de puqci, Eoferilor;i bucitarilor' In partea din spate erau aliniate la a!5 cAtevajeepuri gi un camion pentru orice fel de teren. O astfei de aranjare te ficea si crezi ci omul care serveadrept ghid era cu siguranli un fost miIitar. Impresie confirmati Ei de prezenla unei santinele inarfnate, cu toite c5 tabdra se afla departe de zonele liPsite de siguran!5. Enrique Sagarra ar fi dat mult s5 gtie cum putuse s5 afle Amerigo Kassinga ci se vor instala chiar. acolo. Faptul cd nimerise direct la locul cdtltat dovedeaci fusese perfect informat de la plecare. util s5*1inTot aqa cllm - de;i nu considerase forrnezeEi pe Enrique - qtia cu sigulanlE ;i cine in erau venetorii care dorfneau. corturi' Aceasti lipsd de incredereputea sd treaci drept prudenlA ln ipoteza unei ciocniri cu armata, dar

JACK BRU,CE

UMBRATIGRULUI

lui Enrique nu-i prea pldcea asta. Se intreba dacd nu cumva acest fapt ascundea totugi altceva. trn mod confuz avea sentimentul cd se serveade e} fard qtir,easa. Atitudinea lui Amerigo Kassinga nu se potrivea deloc cu ceea ce agteptael. Nu venise in Angola ca si facd un reportaj bana) desprelebeli. Totul incepuse atunci cAnd CIA aflase cd, in mod siguf, Cuba se preg5teasd trimitd o mAnS rde ,,instructori" pe lAngd diferitele migcdri insureclionale africane. Unul dintre ei, in mod special, trebuia sd ducd.bunelesfdturi revoiulionare unei organizalii de rebeli angolezi instatali in Zambia cu acceptul guvernului de la Lusaka. Washingtonul nu dori'se sd-i scape o astfel de ocazie. ,,Instructorul" respectiv fusese interceptat in mod discret pe drum, iar o echipd de goc il ,,spovedise" cum se cuvine pentru a avea siguranla cd operaliunea nu prezenta prea multe riscuri. Dr.lpd cAre Enrique Sagarra deveniseRarrronCampos,un barbuda f,rumoscolorat qi mare specialistin subversiuni. Pe lAngd originile lui spaniole care fdceari din el un cubanezcAt se poate de acceptabil,Enrique efectuaserecent un stagiu intr-o tab6r5 de-antrenamcnt de lAngd Havana dAndu-sedrept un agitator antifranchist. lndeplinea deci toate condiliiie pentru a fi omul situafiei. Cu exceplia cazului in

care ar fi nimerit peste alt ,,instructor" care il cunoqteape adevdratul Ramon Campos,Enrique avea toate panselesd ss descurcef5.ri necazuri. De altfel, pAnd in prezent totul se desfd;urase fdrd probleme. Cum sosise Lusaka, fuseseprimit la de un comitet al MPLA-ului 1 care il intAmpinase cu fiori si il expediase imediat in tabdra de la Mongu, nu departe de frontiera cu Angola. Acolo fusesedezamdgit.Dupi spuseleunei anumite prese internalionale, pbrtughezii duceau o luptd fdrd sperantd in fala unei populalii angoieze unanim hotdrAtesd dea capitalismulafard din {ard. Enrique nu g[sise acolo decAt o adundtur5 de soldali de operet5, care igi petreceautimpul fudulinimpresia cd nu du-se in nigte uniforme noi, ISsAnd au nici un chef sA treacd frontiera pehtru a infrunta armata portughez5. Conqtient de deceplia ilustrului sAu vizitator, comandantul bazei afirmase c5 era vorba doar de o tabdrd de tranzit pentru rdnili sau convalescenli, c5 lucrurile serioasese petreceauin altd parte qi c5 gherilele oblineau rezultate mai bune ca oricAnd in interiorui Angolei. Enrique se prefdcusecd il crede qi igi indeplinise cu cea mai mare seriozitatemunca lui de consilier in domeniul morlii violente.
-----__
t MPLA - Migcarea Populard de Eliberare a Angolei, Una din principalele organizatii de gherild ai cdrei conducitori sunt refugia[i ln Congo-Brazzaville.

JACKBR{JCE

T UMB RA I G RUL UI

Totul durasenumai cAtevazile, spre marea ugu_ rare a combatanlilor libertdfii, pe care marEurile forlate gi gedinlele de indoctrinare nu pirear_la-i entnziasmapeste mdsuri. Apoi Enrique fusesecon_ dus in tabirra de la Sikonga,intre Zambeztgi fi:ontiera angolezd, pAnd la care nu era mai mult de patruzecide kiiometri. Aici 11intAlnise pe comandantui Amerigo Kassinga, Tigru;|.nu-i l5sasetimp s5 rdsul'1esau sd vadi mare lucru. Tocmai fusese pus5 la punct o operaliune. Plecarea coloanei spre Angola avea loc a dbua zi. Valorosul trimis 91 poporului frate din Cuba putea s5-gi dea seamadirect cum merg lucruriie... Enrique avuseseimpresia cd voiau si.-i forleze mAna pentru un motiv care deocamdati ii scdpa. Dar i*ar fi fost greu si refuze fdrl s5-;i piarrll prestigiul sau s5 atragd binuielile qefului rebel. Aga cd acceptase, manifestAndun zel pe care nu-l impdrt,Sgea pe departe.Pentru pecetluireo&c,ornici dului dintre ei, Amerigo Kassingaizbucniseintr-un rAs de te treceau fiorii qi ii trSsesepe spate o lo= viturd neagteptatd,in stare sd scoatdun copac din rdddcini. Un moment ii trecuse prin minte ideea nepl5cuti ci nimerise intr-o capcan[" Dar o respinsese imediat. Dacd i-ar fi descoperit adevdrata identitate, l-ar fi iichidat pe loc, fIrS sd se rnai incurce

pericolului pe care-l reprezenta cu.el expunAhdu-se pentru ei. In noapteaurmetoaretrecuserdfrontiera qi intraserd in Angola impreunS cu vreo treizeci de oameni inarmali pAnd in dinli. Existase ttn moment critic, atunci cAnd fuseserSnevoili si traverseze cordonul de siguranli al posturilor portugheze,dar nu,se produsese nici un incident. trn continuare, Enrique remarcasecd rebelii evitau atAt punctele controlatede armatd cAt;i satelc indigene. Gherilele din Angola nu pSreau si fie apreciatede toatS populalia... Tirhp de patruzeci de zile cAt durase margul epuizant prin jungl5, grupul nu se oprise decAt de vreo trei ori, in nigte cantoaneamirAte, pierdute in piind pddure. Acolo, cAliva rebeli in zdrenle, echipa{i cu arme disparate, trdiau cu iluzia c[ lin in puterea lor !ara. Il primiserd pe Tigru cu manifestdri care spuneaumult despre moralul gi valoarea lor combativd. Se crezuser[ fdri indoialS uitali atAt rle portughezi cAt gi de fralii Ior de lupt5. Acum, in lumina zorilor care se iveau, Amerlgo Kassinga observa mica tabdrd de vAndtoare cu o expresie de ferocitate cal'e nu lSsa s5 se prevad[ nimic bun pentru evenimentele ce aveau sd urmeze. sg-qi facd Enrique se strdduia s5 nu gAndeascS, gotrin minte.

t2

JACKBRI.JCE UMB RA I G RUL UI T t3

Faptul cd urma sd vadd murind zece-cinsprezece persoane necunoscuteil lisa indiferent. OmorAse mult mai multe in cursul carierei lui zbuciu;;i; in oadrul CIA. Dar aceagtdband5 de negri ame{ili de hagiq, nu-i inspira decAt o incredeie foarte limitat5. S-ar fi putut intAmpla orice. ' Ingrijorarea care il chinuise in Zambia,il cu_ prindea din nou. Poate aveau intenlia sd-l suprime gi sd-i lase ia fata iocului. Mai devreme sau mai t|rziu, tot ii vor descoperiadevdrata identitate. Iar asta ar provoca un tdrdboi straqnic. portughezii s-ar grdbi si acuzenumaidecat CIA cd ii sus!i.r" p. rebeli. Enrique suspind.Va vedea... Oricum, era ferm hotarAt sd fie mereu in gardd. In caz de nevoie, inten{iona sd-qivAnd[ scump pielea ! In stAnga lui, Tigrul fd,cu o migcare impercep_ tibili s5 se uite la ceas. FAqia de cer luminos de_ venea tot mai latd cu fiecare minut care trecea. Peste un sfert de ord soareleavea sd-gi facd aparilia deasuprapddurii. Pentru a*qi amdgi nerdbdarea,Enrique igi veri_ ficd fdrd zgomotarma AK 4?. fn timpui marguiui interminabil pornit de la tabdra din Sikonga, incercase sd-l cunoascdmai bine pe Amerigo Kassinga, ca sd-qi dea seama ce are in $east5. Tentativele lui se izbiserd de un zid.

Matahala de negru se r.nullumisesd glorifice prietenia dintre Cubp gi maselerevolufionare angoleze. Scos din acest cadru, rdm6sesemai inchise decAt o stridie. Acelapi Lucru era valabil pi pentru ceilalli rebeli. Enrique simlise o retieenfd ia toli insolitorii lui, Acceptau prezenla lui in grup, dar incercau si-i arate.c5 acest lucru nu lnsemna cd este de-al lot'Poo1" agteptausd le arate de ce era in stare ca s5-l accepte deplin... pe Enrique infeleseselnc6 de la inceput cd il urmdreau pentru a-i vedea reacliile. Refuz6nd oferta lui Amerigo Kassingade a-gi repartiza echipamentu1 la ceilal{i membri ai grupului, Enrique linuse s5-gi duci totul singur. Nu fusese deloc uqor, gi strAnsese dinli de mai multe ori. Totuqi, obserdin vase cAt se poate de clar ci in felul acesta cAgtigase un punct in fafa TigrulwLgi a tovarbqilor lui. Mai rimsnea trecerea adevdratului examen de acceptare... In centrul luminigului, santinelase agezase lAngi rimigitele fumeg6ndeale focului. Cu pugcaagezati intre picioare, omul p5rea cd alipise. StrecurAndu-se prin iarbi cu o prudenfi. de reptilS, o fonmi nedeslugiti se indrepta spre eI apropiindu-sepe nesimtite. 'Ora era, bine aleas6.Cei care au stat de veghe toatl noaptea; sldbesc totdeauna atenria in zorin

14

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL I J I

15

cAndiminenla zilei le dd impresia pur subiectiv5 cA orice primejdie se estompeazd dati cu intunericul. o Tigrut gtia foarte bine asta. Enrique ar fi putut sd zicd foarte bine cd din greEealS. pe apdsase tr5gaciul armei, qi astfel sd ciea alarma in tabira adormitd. Dar asta n-ar fi schimbat cu nirnic rezultatul final. Nu cu cAteva pugti pentru bivol sau pentru elefant ar fi putut vAnatorii sd respingd treizeci de oameni indopali cu hagiq, care dispuneau de arme de asalt gi cle grcnade. Marele bambund"u n-ar fi ezitatsd pedepseasc5, in singurul mod posibil, ceeace ar fi consideratnegregit drept o tr6dare. S5-1doboare de Ia prima lmpugcdtur5,sperAnd cd moartea lui va provoca o ezitare in rAndul rebelilor ? Cu cei doi guerrill,erospostati ca ac_operire la cAliva metri in spateie1or, Enrique n-ar fi avut nici cea mai micd gansds5 scape. L-ar fi ciuruit chiar mai inainte de a fi avut timp sd intoarcd arma spre ei. Oricum, orice ar fi fdcut, vAndtorii tot mureau. Era stupid sd se lase ucis zadarnic. lnainte de orice trebuia si se gAndeascd mila siunea lui. Totuqi, Enrique simlea in gurd un gust scArbosde cenugd. Cu acea rapiditate caracteristici rdsbritului dar gi apusului de soare la tropice, cerui spre est ince-

pea sd se aprind6 in timp ce intreaga boltS p61ea. Tonuri pastelateinlocuiau cernealanoptii, gtergAnd pe nesimtite stelele.CAtevapdsdri incepuser5deja sd cAnteprin copaci. Enrio^ue iqi.indreptAtoatl atenlia spre omul in pe tinutd leopard care continua sd se tArascS tdcute in iarba scurtd. Aproape cd ajunsesela spaliul degajat al iuminisului. Se mai deplasdinc[ un rneti:tt apoi se opri. Nu mai avea decAtvreo treizeci de pagi pAnd la santineid. Urmarb cAtevazgomotede chiulas5'care,de;i bine lndbuqite, dddurd impresia i-inor bubuituri de tunet. Santinelanu auzisenimic si continuasd mofi i a

Provocat5 de zgomotul armelor, un fel de tensiune plutea de acum inainte in aer. Enrique aruncS o privire pieziqd spre Amerigo Kassinga.Negrul ridica.se leava armei. Muqchii maxilar:eJorerau proieminenti sub pielea de un negru lucitor. Ochii aveau o strih.lcire foarte greu de lnfn"r5rtat. La iimita luminigului, onnul care se tAra relncepu s5 inainteze lent. Deryi venea dintr*o.parte, mai avea de parcurs mai mult de dou6zeci de metri total descoperit. DacI ar fi deschisochii, santinela l-ar fi putut vedea imediat.

JACKBRUCE

Fdrd sd vrea, Enrique iEi linu rdsuflarea. trncdcincisprezece metri ! Omutrinainta mereu. Pumnalul pe care 11strAngea intre dinli reflecta primele raze de luminA ale zilei" -in momentul acela, o pasdremare igi lud zborul de la celSlalt capet aI taberei cu un zgomot de aripi care sparsecu brutalitate liniEtea. Santinela se trezi treslrind, ridicd brusc capul gi il zdri pe omul care inainta spre ea. Enrique ii vizu gura deschizAndu-se timp ce in punea mAna pe arm5. Dar agresorul ridicS cu repeziciune bralul gi lama de otel lovi fulgeritor. Un urlet inspdimAntdtor lAgni din gAtul santinelei cAnd pumnalul ii pdtrunse in piept pAnS Ia mAner. Nu se mai punea problemasurprizei... Tigrul se ridicd dintr-o sdriturd gi rdcni : - Vamos imbora ! Strig5tui lui fu repetat de treizeci de guerrilleros ca de un singur om.

II

Kassinga sdrise peste tuflg agitandu-gi .A,merigo arrna gi vociferAnd din toate puterile indemnuri ia lupt5. Enrique se repezi pe urmele lui si sdri in mijrAmurigului. locr.rtr Nul era momentul sd stea pe tAnjeal5.Trebuia neapdrat sd dea impresia ci e Ia in5lfime, chiar dacSdoar fScAndzgomot. Din toate pdrlile, membrii acelui. comando cle droga{i lAgniseri din ascunzitorile lor gr5bindu-se sI prindi tabdra ca lntr-un cleqte.Acum cd Tigru"l d5duse semnalul de atac, toli se puteau elibela de tensiuneaaqteptirii. 'ScolAndurlete de !i se ficea pdrul m5ciuc5,haita de guercillerosse nlpustise la asalt trigAnd ca nigte aPucali. Ca s5 nu rimAni mai prejos, Enrique trase cAteva-rafale scurte, avAnd grlj5 ca gl,ranlele s5 se piardh toate in sus.
2 cr{. 706

1B

,oan*uua,

-iI O RUL UI UMS RA

19

In mijlocul vacarmului de detundturi se auzir5 {ipete de spaimd. In corturi se dezldnluise panica ! Din primul cort mic se ivi deodatd un orn. Era un alb cu pielea ars5 de soare. Nu avea pe el decAt un ;ort;i linea in mAnd o puqca V/inchester cu care incepu imediat sd tragd, doborAnd pe cel mai a.pro_ piat guerrillero. Pl'et de o secundd, Enrique citi pe fala trui hotdrAtd ca Etia foarte bine ce-l agtepta. Fdra indoiaiS cd n'lai fusese in Angola Ei, pe vremea rd,,zrne_ rilelor s0ngeroasedin 1961, in cursul cdrora f"lse_ serS masacrali aproape doui mii de albi cu o atro_ citate intrecAnd orice inchipuire. Solid fixat pe picioare, cu fala lipsita de ,,i.,ce expresie, omul sparse capul unui al cloiiea guem"[I_ lero Ia fel de calm de parcd ar fi tras lntr_o an_ tilopS. Dar fu nimer:it in plin de gloanleie linei rafaje, care ii tras6 cu sAnge o linie punctatd de la p"urliob pdnd la umarul opus. Cu toate astea, omul gdsi forla si mai dohcsre incd un atacator inainte de a se prdbugi cAt era rle Iung, cu corpul ciuruit de gioanfe. Apoi o grenLadh il dddu gata, ciopArlindu-i capul qi smulgAndri-r ju_ mS.tatede bra{. Ad5ugAndu-se efecteior haqiqului, vederea s6ngelui reugi sa-i intarAte si mai rare pe rebe1i. nn timp ce o grenadd cu fosfor incendia cortul cel mare.

agresorii incepur5 si-i mitralieze cu sSlbdticie pe negrii care ieEeauafarb diq el. tncercand s5 domine - Nu in aibi ! urla Tigroal,, cu !-ocea lui vacarmul focuriior de arm5, Nu ira albi ! in ciuda acestor indemnuri, urnul din oamenii iui trase o rafald luriga intr-ttnul din corturile mici rAzAnd ca un ciement. Imediat se auzi lipdtul unei fernei. Lovindu-l cu patul armei, Amerigo Kassinga ll respinse cu brutalitate pe unui din toVardqii lui care se pregetea Si el si tragi migcAndu-Ei ocl-rii in cap ca un nebun. ferocitate. - Pe albi ii vreau vii ! zbierd el cr.a ordinul nu era valabil qi pentn-t Apreciind cd fralii tror de culoare, ceilalli guerri[leros continuai'i m5celul. Enrique preferd sA se opreascd la o distanld respectabild. Dup[ felul cum trdgeau in toate dir:ecliile, era un rniracol cd nu se c,fiiorau fntre ei ! Nu avea nici un interes s5. stea in fa{a unui glon! rdtdcit.". O altb grenadd incendie qi ai doilea cort" Ctl corpul aprins de fosfor un negru lAgni afard urldnd de rnoarte. Fugi vreo doudzeci de rnetri, rdspAndind un miros ingrozitor de carne carbonizatd qi incerci cu disperare si scape de foc rostogolindu-se pe jos in mijlccui, unui nor de fum. Cu r.ln rAs sinistru. unul dintre oarnenii ]ui Kassinga ii infipse m.acetaintre umeri. Imediat doi

JACK BRUCE

UMB RA I G RUL UI T

,1

dintre tovar5qii iui il imitard cu o ferocitate ilarl_ Il lovirS pAni cAndomui se tr:ansform5 intr*o mras$ insAngerati incapabild sd rhai urle. .Enrique vdzusemulte atroci.tdli in via$a lui, dar aga ceva rnai rar. Se vdzu obligat si facd un efort considerabil, reuEind si_gi infrAneze pornirea de a-;i goli incdrcitoml in grlmad[. ln timp ce in luminig rdsunau ultimile irnpug_ cituri, iar agresorii sfArgeau masacrat de cu veselie ultimii negri din tabdrd, Tigrul iqi formas* ** g.uf in fruntea ciruia li scoteape vAndtorii aibi drn cor_ tuiile 1or. Aceqtia erau ln numdr cle patru _ cioi bdr.iraii gi douSfennei. Primul cuplu depdgea mod vizibil in varsta de cincizeci de ani. Bdrbatul era inalt, voinic. cu pt_.I_ {ind burti, qi avea pe el numai pantalonii cle pi_ jama' Fuseseatins de rafari. cr-i tresaturile crispate de durere, bdrbatul iqi apisa qoldul plin de sAnge.Cu fala plini de lacrimf ferneia il sr.islinea pe c6t putea. Avea picioarele goaie pi era imbr.i_ catd cu o bluzd de noapte pe gat'gi nigte pantaloni roz care se opreaula jumdtateapulpei Al doitrea alb avea aproapeaceeagi vArsti,.dar. ferneia care il inso{ea.r,, ur"u mai mult de treizeci de ani. TAnIra purta o cdmdguldaproapetranspa_ rent5, intinsS pe s6nii ale cdror varfuri se detasau sub fesdturd. O pereche de pantaloni scurli cn vo_ lane, 15sasd i se vadd doud picioare irlngi gi bron_

zate. in fala priveliqtii cumplite ciin jur, fala ei deveni parci'de cear5. Suslinut de solia lui, primui bdrbat i se adresd lui Arnenigo Kassinga, care se uita cercetdtor Ia prizonieri sfidAndu*i cu un zAmbet plin de cruzime. -- Sunte{i niqte asasini, ii zise albul cu o voce rdguqita din cauza durerii. Nu aveli dreptu}... Lrnul clin oamenli Tigrztlui il lovi cu patul almei pesie faid. Un val de sAnge lAgni din buzele plesnite Ei ornul iqi pierdu echilibrul cu un geamSt. John ! url6 femeia incercAnd sd-l !in5. Fdri menajarnente, un alt gwerrii.lero o apucd de partea din fa!5 a hainelor qi o aruncd jos de*a rostogoiul. in timp ce femeia se lovea violent cu capul de o piatrS, lesdtura se rrxpse,iisAnd sI se vadd un piept incd iotund gi tare. Printre agresori se auzi imediat un nlArfiit aprobator. - Revoiulia are toate drepturile, proclaml Amerigo Kassinga cu un zAmbet sardonic. Nu sunteli decAt nigte putregaiuri spurcate de exploatatori capitaligti ! ' Bdrbatul cdzut la pdmAnt incercd sd'se ridice, apdsAndu-qi qoldul din care sAngeie continua sd curg5. Lovindu-l din nou cu arma, un alt guerril:l.eroiI trimise iar la pdmAnt, pe jumdtate tei"minat. ScotAnd gemete tAnguitoare, sotia lui se tAri pAnd

22

JACKBRUCE

T UME RA I G RUL L jI mAncArirne furioasd in degetul crispat pe trdgaciui lui Kasarrreei..inci o datd iEi repeti cA moa;:'uea singa nu schirnba nimic Ei ci misiunea lui trebuia sd rAmani pe Primul Plan. Tp[ promise ci va savura indelung moment'ul cAnd Amerigo Kassinga va ajunge ln sfArEit ln dr:eptutr arrnei sale... A1 doiiea cuplu urmirise execulia f ir5 s5 sioatl cuvAnt. Alb[ la fa!6 ca varul, tAndra femeie nici "r-u"r inchisese ochii. Cel de iAngS ea insS rdmasese cu caputr sus, mssurAndu*l pe Ttgru cu o privire de sfidare liniEtltb. - De*acum n-o si mai dureze mult' zise eI cu un ton calm, punAnd o min[ linigtitoare pe um5rui femeii de lAngd e1.'Curaj... Apoi ficu un Pas inainte. _- Suntem gata sd murim, declaril el cu o voce fArA urml de tremur. VA cer doar sa proccdali ctlrat Ei si ie crufali Pe femei de... - Asta e ! il intrerupse T'igrul cu o fermitate r6ut6cioas5. lmi piac bdrbatii care Etiu s5 moarf, fArd sI facS pe ei... Negrul apucS rnacete p1in5 de sAnge cu care fusese tiiatb beregata ha'malului rdnit. si se agite cAnd un mascul adevSrat se ocupe de ele

la el incercAnd s5-1protejeze. IJn guerritlero a apucd de pdr gi o aruncd inapoi. - Nu incd ! zise Tigrul vdzAnd cd omul lui incepuse sd-i smulg6 nenorocitei bluza de pijarna rupt5. Fiecare lucru la vremea lui... Apoi se rdsti la doi rebeli care se pregdteau sd tragd un gion! in capul unuia dintre harnalii cu picioarele rupte de schijele de la grenadi. - Aduceli-l aici ! Cei doi se apropiard tArAnd victima care sufla -din greu. La un moment dat se oprird gi il trimi_ serd de-a rostogolul in mijiocui cercului forrnat in jurul celor patru albi. - lndurare ! implord rdnitul cu un ton ptrAn_ garet,.lndurare... Tigrul rAnji. Nici o indurare pentru valetii serviii ai ca_ pitalismuiui, zise el cu asprime. La un gest al cdpeteniei, unul dintre oarneni se aplec5 deasupra rdnitului, ii ridicd cu brutalitate capul qi ii tiie gAtul de la o ureche la alta. - Asta e soarta rezervati tuturor celor care ling curul albilor ! tun5 Tigrul adresAndu-se oarne_ n i l or lu i. Rebelii scoaserd un murmur indbugit de rnul{u_ mire la vederea valului de sAnge care {Agnea din

acea ranS oribilS. PAnSatunci, uqor retras, Enrique nu se clintise din loc. $tia perfect ce avea sd urmeze. Simtea "o

al$a oum s,ecuune..' Un strigdt frenetic ii salutd vorbele, insotit de gesturi obscene care nu mai 15sau nici o indoi,al5

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

25

asupra intenfiiior aceli adunrturi de gue*illeras. Albul devenise deodatd foarte palid, cu prir,,fu.ea qovdielnicS. - Do,arn-aveli sd... Tiqrul.sprijini vArful nwceteiin dreptul buricu_ lui celui care vorbise. - De parci ne-am jena ! ii tiie el vorba inonic. Barbatul vru sd spund.ceva, deschisegura, dar cuvintele ii rS.maserd. biocatein gAt. Cu o incefineald calculatd, rnaneLebambwndu ii vAri lama latd de olel in pAntece, urcAnd_o o cr"l rniqcarescurtd spre stomqc. TAndra ferneie scoaseun lip5t stnident gi cdzu ieginatd. Pret de o interrninabili secundd, aibul pArru b,uirndcit,privindu-qi, fbrd s6 infeleagd, iirtesti*ele care se revdrsau afdri din plaga deschisd.Vru sd le re!in5, ap5s5 rnasa sdngerAndi cu amAndoud mAinile qi se prS.buqi un horcdit de agonie. cu Un urlet isteric ieqi din gAturile rebelilor. Unul din lebeli se repezi Ia rnr.rribundqi ii r..upse cu pumnalul pantalonii de pijama. Ii apuch sexul cu o rnAnd qi i-i tdie cu o migcai.escurtd, agitAndull apoi ca pe un trofeu. In timp ce tovardgii lui zbie_ rau plini de satisfactie, el sfdrAmd dinlii incleqtali ai bdrbatului- cu pa,tul armei gi ii vArA sextrl in gur'5. Ca gi cum asta n-ar fi fost destul, rebelul se dezldnlui ca un dement, vA,rAndu-gi pumnalul in g$tul

gi in pieptul victirnei, scorrnonAn{ prin carne 9i s6ngeca sd-i smulg5 ini.ma din pi.ept. ln vreme ce s'indArjeaastfei cu o invergunare de bestie, alti trei guerrilleros se ndpustiri asupra celnride aI doilea alb, respingAnd-o pe fen:eia care u,rla cu quturi brutale in coasteEi in spate. Nenorocitul se pomeni ,siel in'tr-o clipd cu burta tiiatd, juginit, cu sexul vArAt fontat intre buzele sparte qi dinlii rupli cu sSlbdticie. Femeia incepwe s5 urle ca un sniinaL rdnit. * E a voastr5 ! le zise Tigrul. Aritali-i c5-sunteli:bdrbali ! Vreo gase negri cu ochii innebunili de poftd pusari mAmap ea gi o imobilizarS. Ii sfAqiar6hainele cu ctilite,le dezbricAnd-o complet. Cu un mArAit care nu avea nirnic omenesc,un guemillero se arunci peste ea, lovind-o cu brut'alitate peste gur,6 ca s-o facd s5 inceteze cu strigdtele. Enrique $i pdstiradjn ce in ce mai greu calrnul. totqi sd-qi ascundd furia s5lb'atic[ care cloReLrEi cotea in el. Misiunea inainte d.e orice ! Sacrificiul iui nu i-ar fi impiedicat nicicum pe rebelii dezldntuili s5 le violezepe celedoud femei... Negrul in linutd de camuflaj se agita cu frenezi,e.Centura ii alunecasein jos ldsAnd sd i se vadd pielea asudat6. Sub el, femeia nu mai urla, rnullumindu-se sd geami tAnguitor.

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

zt

- Vino, camarade! flcu T"igrulcu un ton jo1ui vial adresAndu-se Enrique. Omul de ia CIA avu o tresirire imperceptibil5. igi reveni insS imediat qi se apropie de negru cu o fala inexpresivS. - Ce pdrere ai despre atac ? i1 intreb6 Tigrul cu un gest al rnAinii care trecea in revistd tabdra plin5 de cadavre.f,i-a pldcut camarade ? Enrique iqi recapStase toatd stapdnireade sine. Cu o migcareneglijentS,ardt5 spre unul dintre cei trei rebeli doborAti de albul cu pusca Winchester. - Am pierdut trei oameni,remarci el. E prea mult... Amerigo Kassingase incrunta la auzul a ceea ce ar fi putut fi luat drept o critic5. Pret de o secund5, negrul se uitd tinta in ochii lui Enrique. Apoi silti nepis5tor din umeri qi izbucni intr-un rAs tun5.tor. - Data viitoare voi apela la tine, camarade consiiier, zise el. Apoi f6cu o mich pauz6 inainte de a adiuga cLl seriozitatc: - Un adevirat revolu{ionar trebuie si fie gata si-qi dea viala pentru Cauzi ! ArAti spre ferneia in camdgutl leEinatdpe p5mAntul inroqit, ia doi metri de cadavrul martirizat al sotului ei, - Odihna iuptitorilor, camarade,deciari cl cu. o expresie'deiScomiedeqdnlat5.

- Trebuie ,s5 ne gribim, adAugi el. Uneori, poi:tughezii trimit dimineala devreme in aceadtS regiune avioane de recunoaqtere... Apoi, intorcAndu-se spre oamenii lui care il obsetrvau cu atenlrie, Ie ordonb : - Duceli-vI dupS apd ca s-o trezim ! $i dezbrScafi-o sA vedem dac6 merit6... Unui din rebeli se repezi gi, cAt ai clipi, ii t[ie cr.rpumnalul cdmSqula gi pantalonii scurli cu dantcle. TAnSra femeie avea un corp admirabii, cu sAni dund"ulii Ei puipe rotunde. P6rul lung 9i abundent cu nuanle de blond'li fdcurS; sb rAdS pe negrii obignuili cu smocul scurt qi cre! ai femeilor din rasa lor. Cel care tSiase pantalonii. chiar trase de pdrul acela blond ca s5 se convingi c5 era adevdrat, provocAnd o veselie generala. - Imbecilule ! ii zise TiErul dAndu-l la o parte cu o loviturl de picior. lnc5 nu gtiai cA aibele sunt plroase ca niqte maimufe ? In timp ce veselia sporea. un guerril'lero se apiopie cu o canistr5 cu api" Unul dintre tovard;ii lui il ajutd s-o deschidi 9i s*o verse pe fata tinerei femei. Nenorocita se scuturb gernAnd 9i deschise ochii' O frac{iune de secundS pe fala ei se putu citi cea rnai mare mirare. Apoi i9i aminti Ei privirea i se umplu de groazii

2B

JACKBRUCE

UMBRA TIGRULUI

29

Omor6!i-m5, mur-rnurdea cu o voce mic6 de tot. Nfai curAndmoart5... - Una n-o exclude pe ailaltd, rAnji Tigrul apropiindu-se de ea. In acelaqi timp iqi desfdcu centura scolAndIa iveald un sex de-a dreptul nemdsurat. - Dar inainte, addugd el cu o privire care incepuses5-i luceascd,am sI te fae s6 gugti ceva ce cu siguran!5 cd n-ai mai intAlnit vreodatd... Cu o privire rdtdcitd, tAnira femeie incercd si se ridice gi s-o ia la fugd - Nu ! urli- ea cAnd unul din rebeli ii apAsd umerii pentru,a o line cu umerii lipiii de pdrn6nt. Nu ! OmorAti-m5,dar asta nu... Cu energia disperdrii, nenorocita incerc6 si se zbat6., zgArie cu unghiile, agitAndu-gipicioarele sd pentru a-i impiedica pe ceilalli si se apropie. In ciuda acestoreforturi, d.oiguerrilleros o apucard de glezne ,si ii desfdcurd picioarele fdrd menajamente Cel care o linea la p5mAnt ii trase un pumn in frunte care ii smulse un lipit ;i o ldsd groggA. - N-o mai lovi ! interveni Tigrut. Trebuie Sd qtie ce i se intAmpl5... Dar, in momentul in care se pregdteasE se suie pe tAndra femeie pdru cd ii trece ceva prin minte, se rdzgAndigi se intoarse spre Enrique. Tu ai onoareaprimul, camarade... -

$i ridici bratul fdcAndun gest care nu mai avea nevoie de comentarii. - Ia arat5-ne gl noud cum se face asta in Cuba... Enrique simli brusc un gol mare in stomac. Aqadar Ssta era testul pe care i-l rezervase! Cu toate cd intr-un fel gtiuse tot timpul c5,va trebui si ajung5.aici, speraseca insolitorii lui si-l uite in focul acliunii. Acum era cu neputinli sd se sustrag5. Ti,grul ii observd ezitarea gi ii zise rAnjind : * Doar dac6 n-o preferi pe bStrAnd! f6cu el ironic arbtdnd spre ceilalli guerril,leras care se schimbau .reciproc peste cealaltd femeie. Le pot spunes6-!i cedeze locul... Enrique inghili in sec qi se apropie de tAnira ferneie linuti cu picioarele desflcute. Asta imi convine perfect, zise el. Sunt miq--cat de onoareap care mi-o faci oferindu-mi-o mie primul... O secund5 temu ci nu va reu$i s5 fie ia in[isc lime. Cea mai mare ruEine in ochii celorialli ! Se strddui sd uite cercul negrilor nerbbditori s5-i ia locul, concentrAndu-Ei atenlia asupra sdnllor gi pAnteceluitinerei femei. Imediat natura fdcu restul gi temerile ii disp[rurd.

JACK.BRUCE CAnd o p5trunse, tAn5ra femeie scoaseun strigdt asculit de disperare qi incepu sd hohoteasc5,cu tot corpui scutuiat de trefiur6turi. Enrique strAnse din dinti Ei iEi jur5 cd il va ucide pe Tigru cu propriile lui mAini. In jurul lui, rebeiii bdteau din palme sa rnar-, cheze ritmul. intre timp, soarele apdruse deasupra orizoniului ;i urca deja pe ccrul de culoare sdngcrie.
;! ::a :k

T UMB RA I G RI jL UI

J -t

Vulturii se roteau greoi in aer. Tigrul" scoase bralul prin portiera Land-Roverului, i1 ridicd Ei dddu semnalul de plecare. una cAte una, vehicuiele se puserd in miqcare stArnincl un nor de praf ocru. Trebuia s-o Eteargd in vitezd inainte ca rndcelul sa fie descoperit gi ca armata sd porneasca in urmdrirea grupului de comando. Primul Land-Rover se indreptA spre est, in direclia frontierei cu Zambia. Cu arma intre genunchi, Enrique intoarse capul sd arunce o ultimd privire spre ceea ce fusese, cu cAteva ore inainte, o tabdrd paqnici de vAndtoare. LAngA cadavrele golite de s6nge, capetele celor doud femei stiteau fixate in nigte pari de lernn fnf i p li i n p a m Ant...

Culme a rafinamehtului, rebelii le t6iaser6 sAnii gi te umpiuse pAntecul cu pietre inainte de a 1e decapita'cu mac&a ! Apoi stinseser6corturile care continuau sa ardd. Amerigo Kassinga avusese oarecare dificuitate in a pune pulinb ordine in rAnduriie trupei. Toti negrii i;i vArAserdin cap sd violeze pe rAnd fiecare femeie, gi cAliva chiar voiau s-o ia de la inceput cu tAndra femeie care iqi pierduse cunoqtinla de multd vreme. Cum nici nu putea fi vorba sI mai intArzie acolo, Tigrul fusese obiigat sa-i ameninle ci va omori unu-doi din ei ca sd dea exemplu. DupS care cele doud. femei fuseserd masacrate. Acum erau nevoili sd se gr5beasc[. Nu trebuia ca vreun avion al armatei portugheze sd repereze fumul gi sd vini sd vada despre ce era vorba. Fuga lor ar fi'fost cu at&t mai uEoard cu cAt miceiul s-ar fi descoperit mai tArziu. Enrique vizu pentru ultima datA tabdra plind de cadavre. Primii vulturi coborau deja in recunoa;tere cu zborul lor planat... Enrique se uitd tintd la jungla din fala La-ndRover-uLui. Igi concentra mintea intr*o singurd direclie : felul cum va proceda penru a-l suprima pe Tigru ! CAnd va sosi momentul, va face in aga fei incAi toiul si dureze multd vrenle. Foarte multe vreme...

JACKBRUCE

T UMS P . A iCRUL UI

inaltul bsmbund,use instalasela volan gi conducea in vitezS. evitdnd arbugtii Ei tufigurile spinoase. ln stAnga lor, vreo doudsprezeceantilope pornird in goani ca nigte sdgeli, inspiimAntate de zgomotul motoarelor aduse la turalie maximS. -- Pdcat c5.nu le putem vAna, comentd Tigrul suspinAnd.Am fi fdcut rost de carne proaspdti qi ne-am mai fi distrat pu!in..Ai fi zis cd se plictisisede la atacul taberei,sau c5 nu curseseqi aqadestul sAnge! Bizar ! Enrique se gAndi cd nici mdcar nu cunoqteanumele tinerei femei. Amerigo Kassinga probabil cd ii citise gAndurile, cSci izbucni irnediat intr-un rAs deEdnlat. - Cum !i-a pldcut femeia ? intreb6 eI fScAndu-i cu ochiul. De data asta parc6-parci.ag fi tArAt dttpd mine o prizonieri !'Ne-am mai fi putut distra cu ea inc5 o zi-doud... Enrique simlea ci trebuie s5-i .rispundi ceva. Ai f5cut bine c5 ai omorilt-o ca gi pe cei1a1!i,se constrAnse s5 declare. Colonialiqtii treel buie s5 inleleagi ci revolulia nu acord5 iertare. Ai fi gregit crulAnd-o pe aceasti femeie pentru pldcerea ta. Tigrul dddu viguros din cap trdgAndintr-o parte de volan ca sd ocoleascd baobab. ud - Ai dreptate, camarade,aprobd el cu gravitaie. Dar m-ap mai fi distrat o datd cu ea clacdn-am fi fost atAt de grdbili !

pe In spate, rebelii se ingrS'mddiserd piatformb qi p6reau cufundali intr-o apatie ursuzS' trfectele incePeaus6 disPari' ha,;iEr.llui Eni:iciuese intrebb ce s-ar fi lntArnplat daci ar fi nirnerit pestearmata portugheza"' capul prin portierd qi se convillsecA ceScoase lelaXtedoud magini veneau ln urrna 1or, incon;''trate de un nor de praf. Nu trebuia s5 uite de roiul lui de consilierpe lAngi rebeLi'Acum cAnd aceqtia Enrique considerac[ era timpul sl il adoptaser5, profite pentru a-9i int5ri rnai bine pozilia in fala Tigrului. De ia plecareadin tab1r6, cele trei magini mergeau pe lAngb pSdure. Rebelii trebuiau si-Ei recuprezeechipamentul15satin 1oculunde se opriserd la noaptea, vreo zecekilometri de acolo' sEpetreacS. Ca sb facd marqul de apropiere 9i atacui asupra' tahetei mai uqoare,Amerigo Kassinga preferasesd nu ia cu eI decAt armele qi muniliile necesare' Doi o'ameni rdmiseseri la lgcul cu pricina sd p5.zeascimaterialul suplimentar pi alirnentele iniispeosabile grupului. Pentru a evita saieiu,grupui de comando trebuia si-qi duc6 cu el cele necesare traiului pentru toatd durata expediliei. Tigrul mai merse tot aqa inc5 vreo doi-trei kilometri, inainte de a se indrepta direct spre pddure' Cei doi rebeli rdmaqi de pazi intAmpinari grude pul de comando cu manifestSri zgornotoase en3 cd. 706

34

JACK ERIJCE dovedea cd atacul

TIGRULI.,II UMBRA

35

tr.lziasm. Prezenta vehiculelor reu;ise perfect.

Sacii individuali au fost incdrcali in md;ini in mai putin de zece minute. Oamenii iqi reg6sird o parte din antren povestind despre masacru celor_ lalli doi tovar5gr ai lor. Acegtia p5reau sd regrete foartc mult cA nu luasera gi ei parte . Tigrut le pro_ mise cd in curAnd vor putea sd-si scoatd pArleala. Enrique urmdrise incdrcarea sacilor cu o oare_ care liniqte. Apoi ii zise negrului cdnd acesta tac_ mai se pregdtea sd dea semnalul de plecare : - Ittrucrezi cd ai' fi mai bine sd mergem rnai departe pe jos prin pAdure ? se incurnetd ei sd*i spun5. Daca ne repereazd un avion de recunoagt er e ... Amerigo Kassinga il intrerupse cu un zArnhet. __ Mergem doar pAnd la rAu, il iiniqti el. Dacd apare vreun avion, vom avea destul timp sE ahandon5m maginiie: PAnd cAnd dA alarma gi vin cele1a1/e, noi suntem Ia addpost... Probabil cd avea motivele lui, aqa ca Enrique nu insistS. Convoiul iqi relud inaintarea spre est, urmat de un nor gros dq praf. In curAnd a apdrut gi rAul. . Era un fei de rAule! lat, leneg, rndrginit de o f6gie mla;tinoasd plind de stuf. Probabil cd era muit mai lat in perioada de cregtere a apelor"

Stinrulali de vociferdrile Tigrului, rebelii reuqird si se incarce cu tot bagaiul' in ciuda ordinelor primite, unii dintre ei aveau ,,amintiri" sttstrasede prin corturile taberei. CAliva iqi prinseser5 in banduliere p'e lAngA arma loi;, o carabind sar-lo pu;cA de -ran5toale. inflexibil, Tigrztl ii obligd sd se debarasezede ele si si le arunce in mlagtind impi-eund cu tot ce a putut sd vadd asupra lor, lucruri pe care ei nu avusesera prudenla s5. le ascttndd in sac. Nr'r le dadu voie sd opreascAdecAt banii, bijuteriile' ceasui'ilc ;i aParaielefotografice. Fatru oameni inaintara apoi in mijlocui stufului suir conducerea unui ,,sergent" care servea drep'u adjunct Tigrului. RAul nu era prea adAnc in acei anotimp. La traversare apa nu le urca d"ecAtpA'n5' la jum5tatea coaPselor. Ajungi pe ceidlait mal, rebeiii incepura s5 caice in picioare vegetalia in mod conqtiincios qi s5-9i imprime de nenumdrate ori tdlpile in solul' umed unde rdmAneau amprente. Acelaqi lucrtl se repet6 qi acolo unde incepea iateritul roqu, printre ierburi' Intrigat, Enrique se intoarse spre Amerigo Kassinga care urmdrea cu atenlie operatiunea' De ce ? se interesd el' Negrui zAhbi din nou arlt6ndu-gi dintii luci-

t o ri,

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUI . UI terit cle vehicule. ReperS'foarte repede 9i rnaqinile p*r$site lAngd rAu. La fa1.alocr-rluia fost imediat tlimis un grup de intervenlie transportat de elicoptere. Primul raport al ofilerului care comand:* acest grup de intervenlie indica ci rebeiii erau probabii in numdr d.e treizeci Ei c5. dupi toate aparen{e}e fugiserl spre est. Dupd urmele ldsate, aveau un avans de pailucinci ore. Dupd ce traversaserd rAul, o t6iaserh spre pddure qi se infundaserd in ea. I\{ai departe era practic imposibii s5 li se ia Lrrma. Comandantul armatei deduse din acest raport c5 r:ebelii, ca de obicei, vor incerca s5. ajungd' la' sanctuarele situate d.e cealaltd parte a frontierej zainbiene. Albii asasinali nu erau niqte oarecare ! fin$nd cont de repercursiunile pe care masacrul arrea'si le aibh pe plan internalionai, cartierui general or* ganizd o vaste operaliune de incercuine ?ncercAnd sd.taie clrumul fugarilor. DupI doudzeci gi patru de ore, un grup de patru rebeli a cdzut intr-o ambuscadd organizath de-a hlngu} uneia dintre cdile de retragere pe care grupi-ll de co.mando ar fi putut s-o aleagd. Cei patru ,oameni au fost impuqcali. Asupra unuia dintre ei s-a gdsit un portofel care apartinuse uneia dintre victime.

- Vor ldsa destule urme ca si*i facd.pe por_ tughezi sE creadd cb vrem sd ajungem I'a frorrtiera zarnbianS, expiicd el. Aq bbiceiul... ii Se intrempse qi ardtd spre rAul care se i:iei.dea 1n pddure ceva mai, incolo. - Noi vom urma curentul, acldugdel. Ajunqi in mijlocui copacilor, ne vom intoarce spre mal gtergdnd astfei orice urmd a trecerii noastre. Fdcu cu ochiul gi addugdi , - trti rezer\l o surprizd, camarad.e.Misiunea noastrdnu s-a terminat incd. Nici vorbd si ne in_ toarcem in Zarnbia. Dimpotrivi, ne vom incirepta spre Ocean. Ridicd bralul cerAndu-lerebelilor sd se incoio_ neze in spatelelui. __ Portughezii vor crede cd am reuEit s6 tre_ cem prin ochiuriie plasei.N-o sd le tleaci niciodatd prin rninte s5 neicaute i6ngd coastd...
., *{. Masacrul taberei a fost descoperit de un avion

L-19 ,,Bird Dog", atras de rotirea a zeci de vutrturi deasupraacelui loc. Asta se intAmpla cam pe la amiazd. , In timp ce dddea alarma prin radio, pilotului nu-i fu deloc greu sd observe urmele ldsate in la_

38

JACKBRUCE

Cornandantul a tras in felul acesta concluzia cd rafionamentul lui era just qi cd rebelii incercau in_ tr-adevSr sI se intoarcd in Zambia" Banda se impirfise pur gi simplu in grupuri mici in speranla cd vor fi mai greu de ."p"r"t gi interceptat. Nurnai c5 toate celelalte cdutdri s_au dovedit pAnS la urrnd zadarnice.

III

F{ubert intrA in birou qi 15s5 u$a grea sd se inchid5 automat in urma lui. Domnul Smith stStea cu nasul in dosai'ul a9ezat in tata lui pe birou. Era incruntat. Era cAt se poate de cLar c5 ceea ce citea nu-i fdcea prea mare pl5cere. Hubert se apropie de unul din fotoliile de piele rezenvate vizitatorilor, se 15sd s5 alunece in el 9i se a;ezb picior peste picior. Purta un costum gri foarte sobru qi o cravatd in dungi. Fala lui de prin!' ars6 de soare, era cAt se poate de destins5' I)omnul Smith ridicl in sfArEi-tcapul 9i se uitf, la H.,rbert prin Lentilele groase ale ochelarilor lui de miop, care il fdceau sd semene cu o broasc6 lestoasA bdtrtni gi nostalgicd. ._ Ce mai faci flScSule ? intrebi e1 cu un ton rnohorAt. -_ Am privirea vioaie qi ur:ina limped'e, r[spunse F{Lrbert.

40

JACKBR[",'CE domnul Smith. Imi -oare iline

UMB RA I G RUL UI T

4L

- Perfect, pc-ntrutine...

In ;:ealitate nu ar5ta deloc ce un c;m tiruia pare bine de ceva. Rareori il vdzuse Hubert atAt preoci_ipat. - Iar au crescut ai'abii preful 1a petrol ? se ]ra* zarcli. ej. Dolirreiul nostrti a hrat-o iar pe-tie bot ? I)omnul Smith suspind.ciin toti r5rr.rnririi. --_ DacI ar fi nlrmai asta ! se pl$nse ej. Ilarr tul merge prost... Hubert incepu si r$dd. *- In locul dumit,ale, eu ag 15sa totul hali& qi m-ag duce opt zile in Florida. In zona aia fenneile nu lipsesc, qi nimic nu e mai potrirzit pentru refaccrea molaiului. Dcmnul Srnith suspina din nor-1. - Numai cd nu eqti in lccul meu, din fericire pentru tine... Dacd m-a$ hotdri sd pun cheia suLr preg, la Casa Albd s-ar stArni panicd ! Hubei:t nu rezistd la tentalia unei inlep5turi. .-_ Nimeni nu e indispensabi)... - Du*te gi explicd asta acolo sus, ii rasp,"ulrase doinnul Smith. Eu am incercat s-o fac, elar nici n-au vrut s5 m5 asculte. CAnd rnd duc sd cinez acasd la vreunul din prietenii mei, cloar ci nu mo_ bilizea.zd,Garda Nalional5 ! Hubert dddu grav din cap. -- Vd plAng, oftd el. In mod sincer...

Smiih ii aruncd c 1:::ivirepieziqH,eziDor_nnul tAnd asupra feluiui in ca.retrebuia si inceap5.. - Hum..., ficu el. i,;i agezarna.irrile prelat cu palrnele lipite d.e cie birou.
*- S5 vorbim mai krjnedespre tine, fldc5Ltle,relud el schirnbAnd suiriectul... Pentru c[ te simti in fornli, e i:ine si pr:ofili de asta. Lud in mAn* o mapd gi d deschise. -- Fresupun ci ai aLizit de Jonathan 'lVeaver ? Ilube::t incuviinld. -- l'{em}:rul Camer:ei Ret:rezentanlilor car'e a fost asasinat in Angola ? I{ui'nai despre asta scriu to,ateziarele. DomnuL Srniih arlt[ cu clegetul dr"r::clu]iuspre closar. fotografiil.e de Ia locul - Tocmai am primit ma.sacrului, zise ei. Nu sunt prea pldcute trarredere... Hubert dddu nepuitincios din umeri. - I-am carn c6utat, nu-i aga ? r,emarc5.ei. Ce idee sd te duci la vAndtoare intr-o lari plin5. de re,una ca asta... beli ! T::ebr-iiasL se agtcpte l,g, Domnul Smith dddu uqor din cap. -- Aga pretind ziarele, ii airase el atentia. Cazr-il e prea frumos ca sd scape ocazia qi si nu scoatd articole de senzatie. Md intreb dac5 nu culnva chiar: 5:stae motivul urmirit d.e rebeli.. Asmuli,rea ,opinei arnericane printr-o lovituri de rlsr-lnet ! llub.-ri nidic6. interesat din s'orAncene.

42

JACK BRUCE

UMg RAT I G RUL UI

43

-- D fapt, relu5 domnul Smith, Jonailran, Weaver, sotia lui gi prietenii lor vAnau intr-o regi-/ une pacificatS, Nici o tulburare nu mai avusese loc acolo de rnultd vrsme. Pe de altd parle, era srdrcient de indepirtatl de zonele de insecuritate pentru ca apa::entsI nu existe nici o teamd. -_- Se pare ci rebelii le-au demonstrat contrai'iui. - Ai dreptate, recunoscu domnul Sn:iiih. Dar ceea ce s-;t intdnrplat era cu tcl.r-rlirnplevizibil. FScu o pauz5. Ziarele gi televiziunea s-au ocupat imediat de aceastdintAm,p,lare din cauza per-sonatritdlii victimelor, addugi el. DacAe sd ie dai crezare,Angola ar fi pustiitd de un rdzboi civii inverEunat.Rebelii ar mi$unapestetot gi ar masacfa pe toati lumea... - Exa'ct ce infeleses,em eu, zise Huber:t. si - Imaginea e cu totul fals5, replicd domnr-ri Smith. Dupi rdzmerilele sAngeroase anii Eaidin zeci, portughezii au reuEit si restabileasc6 ordinea aproapein toatS !ara. Cu exceplia unui triunghi ingust situat in nord Ei unele zone de frontierd din est, se poate admite cd pacificareesteun succes tojum6tate gherila scArlAie tal. De un an qi rau de tot. Domnul Smith se in,trerupseputin, apoi continud : ---.*Au mai rlmas doar cAteva sute de r"ebelice se ascund in unele @duri gire'uaccesibile.Mai mult

foamea decAt altaeva ii lmpinge uneori si atace plantatiil,e. - Dupi cAte am citit, nra,sacrarea Weaver lui Ei a celor care il inso{eaua fost executati de o bandi bine organizatd gi puternic inanmatS, obiecti Hu,bert. - Infonrn,aliile obfinute de mine ,con-firm5 acest lunru, recurroscudomnul Smith. bupa toate p,robabilit5tiie, a fost vor,b.a de un contando venit din Zanrbia. In urma eqecului rebeliunii, Eefii Ei o parte di,n oamenii 1,orau trecut frontiera pentru a se puinela ad5post. Guvernele de la Lusaka, Kinshasa gi Brazzaville le-au acordat azil politic Ai dreptui de a-pi instala tabere de antrenament pe teritoriui ior. $l de acolo bandele fac incursiuni in Angola. Dar este pentnu p'rima datd, de mult5 vreme, cAnd unn di'ntre el,epdtrunde atAt de departe in !arA. - E sigur c5 venea din Zambia ? intrebd FIUbert. - Domnul Smith igi indepSrtd mAinil,ecu palmele flradreptate spre tavan. _- Pcrtu.gheziinu au nici o dovad5 sigurd, dar este ipoteza cea mai verosirnild,'rispunse el. Rebein Iii purtau linute de ca,mu-fl,aj br-urdstare Ei erau inarrr"ati cu pugti Kalagnikov nou-noute. tre Ce alt6 parte, urrn,elepe care le-au l[sat indicS ci s-au repliat spre est. Armafta a organizat o acliune de incercuire qi a reu.pit si intercepteze partru dintpe 1ebeli pe un drurn ce ducea spre fruntie,ra zambiani.

JACK ERU.C|: ' -_:'Sunt vii ? se in,teresd Hubert. - lWorfi, rispunse domnul Smith. Restrul bandei a trecut prin ochiurile plasei... iii-il:eri iqi frecd bdrbia gAnditor. * Ce amestec avem noi in povestea asta ? in_ irabir el. E adevi.rat cd Jon,athan Weaver era meln]rm ai Carnerei Rep,rezentanlilor, dar asta nu explica. de ce CIA ar'... - trVeaver nu se dusese in Angola doar sd vA: neze, il. intrerupse domnul Smith. Cdtdtoria mai avea drept scop unele contacte cu gur/ernul in "o'ederea studierii posibilitS{ilor de,investire in Angolq a capitalurilor americane particulare. Flubert in,cuviin!5 clAtinAnd din cap. -- Cr::edeficE a-sasinarea poate avea un scotj lui polilic ? - Nu e imposibitr, rdspunse domnul Sn:itj:. DupH rnoartea lui, societSli1e vor fi rnult mai pri."[,in dispuse s5-qi plaseze dolarii intr-o lard praeii subve::siunii armate... Ca,npanie de presd ? - Sd nu mergern p6nd acolo, rdspunse don:nul Smith. Nu cred c6 trebuie sd vedert in asta o manevrd orchestra't5. Ziare,le s-a,u repezit asupra acestui fapt pentru cd au vdnet in el un mijioc de a*gi spor.i tirajul. Nu se intAmpls in fiecare z,i ca .un rnembru al. Camerei Repnezentanlilor sd fie tdiat tn bucSli gi nevasta lui vioiatd de vreo treizeci de negri dezl6nfu.ili. Dacd gi-ar fi gdsit moartea intr-un -

UMB RA I G RUL UI T

,l i)

accident, rna;gin5, li s-ar fi acordat decAt cAd,e nu tev.rrandriL'i... I{ubert qtia c5 e inutil s5-qi. ,obruscheze" Eefui. Dom,nul Smith nu aborda fondul problemei dec6.t at-uncicAnclcredea el ci a sosit momentui. Apa ci se instalS cAt mai confortabil in fotoliu si se inarmd
crr I'Ibclai'c.

- DupS cum qtili, reluS clomnuiSmith, migcSriie revolulionare angoiezesunt gi mai divizate decfrt in !5rile arabe ceea ce nu e pulin lucru. De o pat"te se af15 Gwnsernu! reualw{ionar al Angclei in exi{ qi Armata de eliberare nagianald" Ango.!.ei. a Z.onalor de influenld se situeazS in principal in nordul !5rii. De cealaltdparte, Partidul luptei unit.e a africanil"or din Angola care provine din k[zgcarea papu'lnrd. eliberare a Angalei. Acesteamend.e lin tensitineala frontierele orientale. Dornnul Smith fdc,n un gest ou mAna de parcS s-ff,f fi scuzat pentr"u enum,erar'ea oare 'avea s5 urrnez'e. - GRAE gi MPLA su:ntprincipalele organizasul:versive, dar sunt departe de a fi singureXe, {ii continui e1.Mai existd qi Frontul democratic pentrw eliberares, Angolei, Uwianes,populagi,tlordi,n .Angala qi Miqcarea antk:ol,onialistd. Fdra a uita {Jniunea na[ianald, a muncitarilor din Angola qi {"iniunea nalionald pentru i,ndependen[a totald, a. Angolei... - De ce s5 nu fie ? zise cu ironie Hubert.

ltt)

JACK tsRIJCE

UMB RA lG RUL UI T

47

- $i inc5. nu {i le-am amintit decAt pe cele nrai iinpor:tante, il asiguri dornnr.rl Smith. GRA.E igi are bazele in Congo-Kinshasa, iar MFLA in Congo-ErazzevTlle'precrnrr qi in Zarnbia. Ceilatli se descuncd" q i ci cur n p o t... 5e iniierui2se doul secunde. - Toli aceqti oameni se inleleg intre ei precltm cAinele cu pisica, continua dolnnul Smith. ilei;i cbiectivul 1,orcomun este acela de a-i ar-unca pe poriughezi in m,a,re, e rrai pulin adevll-ai ca_ nli tc!i sunt foa,rte hotarAli ca lucrul acesfa sa se realizeze numai in pr,opriul lor profit. igi petrec timpr.rl r.edactAnd proclamalii razbunatoare in car,ese acuz6 recJ.procde cele mai mari rele. iqi pun f5"rd incetare b e [c i n r o a te, si asta nu nunrai la figura t . L i s -a in tAmplat nu o dat[ sd se dedea la adevdrate b5t6]ii intre ei qi au mers pAnd. aco,lo incAt au fu,i"nizat pcrtr-rghezilci-inforrnalii care sd ducd ia c qi mai sigu-ra eliminare a cona{ionali}cr }or... . Incdntltoar,e mentalitate ! - IlupA curl vezi... O asemeneaa,titudine pca e s5. ne pard absolut ilogic5 qi de neinleles, dar trebuie sd nu uitim cd ne aflSm in Africa. Cu tcate cd nime'ni nu recunoaqte, rivalitdlile tiribale joacii aici un rol determinant. in nord se gAsescmai ales bakongoqi, in weme ce centnrl e populat de banzbundiqi, iar sudul ldrii e ocupat de umbundugi. Cele trei ebrii nu s-au iubit prea r,;iuit niciodat5... A$a ...

- Mai trebuie sd addugAm gi opiniile politice raciica] opuse, continul dornnul Smith imperturbab,;. i;RAtr sL-vrea strict nafionalisi Ei cle inspiiafie rel.igi as5" In aqa m5surd incAt si-a fondat propria Eiseiric5, Bisericct lui Cristas dirz Angol.a. Una dinile caracteristicile ei este de a primi fdrd deosebiie in rAnduril,e ei pe credincioEii de toate confesiuniie. Un soi de ecumenism a,u*ant k:ttre. RugAciunea la e obiigatoiie, i,a,roficianlii sunt atAt preoti catolici cAt gi preoli protes,fanli. *_ Cu ,alte cuvinte, aceEti oameni cumsecade nu-qi taie gAtul decAt du.p5 ce s-au rugat Ia Dumne.7 Al l

-_ Aproape cam a;a... In schimb, MpLA esle nlai:xisti convinsi. i\[ajoritatea cadrelor ei au fost instruite ]a Moscova sau la P.ekin. Ar-r inl.ocuit biblia cu cirticica ro$ie. Obiectivul lor este si instaureze in Angola o dernc,craliepcpulara. l{uberi incepea sd.-sifaca o idee despre ce-l aqlepta. _- Ca sd rezumdm, conchise domnui Smith, este un adevirat bazar. $i politica noastrd nu aranji-azi nimjc ! Cu to.ate cd. Fortugalia este aliata noasird in cadrul NATO, Depa,r:tamentul de S'Lat a suslinut totcleauna mai mult sau mai p,tifin pe unii r:qbeiii in num,ele anticolonialisnrului. Avem o responsabilitate directi in special in declangarea rdzmerilelor sAngeroasedin 1961. Ilubert dddu indiferent din umeri.

I tl

J,qCK BRUCE

T UMB RA I G RUL UI

- Nu e nimic nou, observSel. L-am sustinui gi pe Fidel Castro ca si-i permitem sA ia puterea ! Domnul Smith lncruntd din sprAncene parci de s-ar fi simlit vizat. _- De muitd vreme munca noastr[ constAin a corecta minciunile gogonateale politicienilor. comentd el cu un ton dczamdgit.Li se pare c5 e un lucru inteligent s5 sufle in foc in numeie marilor principii. Dupd aceeainsd, cAnd ioata casaarde, incep si strige gi ne chearnS pe noi sS stingem f o c u l ". . Domnul Smith suspind.. - In ceea ce priveEteAfrica, continui e1,in sfAr;it au in{eles.Dar va fi mereu harababurbatAta timp cAt Departamentulde Stat nu se va hotdri sa adopte o politic5 coerent5.Nu putem lupta impotriva chinezilor in Tanzania sau ln Congo-Brazza' viile qi in aceiagitimp sd condamndm Rhodesia$i problemi e qi in Africa de Sud la ONU. AceeaEi Angola. Hubert il aprobd cl5tinAnd din cap. Efectiv... trebuie sd-{i fi pierdut jr-rdecata continu6nd si suslii rebeliunea in vreme ce o&fach invesmenii nogtri de afaceri intenlioneazd,s6" titii in lara resi1ectivb... Domnul Srnith avu o mimici sceptic5.. * SA sper5mc5 vei fi auzit... Lui o foaie din dosar Ei o parcursein mare vitezd.

'

- Dar nici noi nu am rlmas inactivi' declari el. Roiul nostru e de "a prevedea viitorul' oricare pe ar fi el. Am reuqit sd plasdm cAteva"jaloane" lAng5GRAE 9i MPLA ca qi in interiorul altor.miEcdri de mai mici imPortan!5' Hubert s-ar fi mirat s5 fi fost altfel' - ln principal, poate cd te va interesa sf, ;tii af15 cd ,,vechiul" tdu complice Enrique Sagarra se in Zambia, ad5ug5domnul Smith' fine locul unuiil trimisese ,,instructor" cubanezpe care Havana pe ca acotro s5-i otganizeze rebelii din MPLA' .- Sirmanul ! f5cu Hubert' Presupun ca' a avut ceva necazuriPe traseu ? Domnul Smith nu-i rdsPunse' - A trecut ceva timp de cAnd Enrique nu ne-a mai trimis ve$ti, relui el' Nu e deci imposibil s5 fi participat chiar ia operaliunea impotriva taberei lui Weaver.Altfel,,asta ar insemnac6"' igi las6 ftaza neterminatd insolind-o cu o grimasSde nePutin!5' - Deocamdatdprefer s5 cred cf, nu i s-a intAmpiat nimic nepldcut, adiug[ el' Te trimit deci la Luanda' Avem un .contact cu o celuld' din GRAE. Aceastava completa informaliile pe care Enrlque ni le va trimite despreMPLA' Hubert strAmbSdin nas' Pii adineauri ali spus c5 aveli ciejainformatori ia fala locu1ui...
4 cd. 700

JACK tsRL.JCE - Mi se pare de dorit sd.avem acolo pe cineva ca tine, se limiti sd rdspundd domnut Srnith. Pentru cine il cunorytea, aceastanu putea sd in_ semne.decAt un singur lucru : ;tia mai mr_iltdec6t voia sb spuni. _* Este posibil ca uciderea lui Weaver sa nu fie decAt o manevrd pentru a-i face pe oamenii d.eafa_ ceri americani sd nu mai investeascl in Angola, deciard ei. Totugi nu putem elimina toate cel"eialte eventuaiitSli. Rebeliunea pare definitiv porolitd, dar asta ar putea sd fie semnul cd se preg6tegte o vAlvdtaie. Domnul Smith iqi scoase ocheiarii gi incepu s5-qi lustruiasci cu meticulozitate lentileie, ..i o bucSlicd de piele cle cdprioard scoasi clin buzuna_ rul de ia vestd. - Tu trebuie sd descoperi ce se ascunde aici... Fdcu o pauzd. *_ Angola este o lard de viitor, actualnlente in plind dezvoltare, relud ei. Venitul pe cap de locui_ tor este deja unul dintre cele mai importante din Africa. Este pe locul trei printre producdtorii de cafea. Tot acolo se gdsescdiamante si minereuri de fier cu concentralii mari. De curAnd. s_au descoperit zdcdminte importante de petrol, gi nu e deloc exclus ca subsolul sd conlind cupru qi uraniu... Inleleg, zise Hubert. Ar fi cu totui regreta_ bil ca rebelii sd transforme acest adevbrat C n"_ rado in democralie populard...

T UMB RA t O RUL UI

tr1 i).1

zise domnui Smith' E Asta e, f15cd.uie, dul t6u sd intri in scen[ ! Huibert inlelese c6 intrevederea s-a terminat' Se ridicH. - Howard ilr va inmAna ,,instrucliunile am6nunlite", conchisedomnul Srnith. iti ur;ez noroc.'.

TIGRULUI T-JMtsRA ln afai'a fapLului c5"asta ii permitea si se familiarizeze cu locurile si sd-Fi stabileasc6puncte de reper, experienla il inv[lase ci un astfel de demers se poate dovedi foarte prelios mai tArziu. Un fel de al gaseleasim! il fdcea sd perceapA anurnite tensiuni ascunse care existau uneori in spatele unei atmosfere nep[sitoare sau vesele. Soarele scdpdtd cu repeziciune deasupra Atlauticului tmpodobind deja cu nuanfe roz etajele sllperioare ale marilor imobile ultramoderne. C data cu ora inchiderii birourilor 9i administraliilor, strdzile fuseseri invadate de numeroase lnaqini, dar }5!imea Eoselelor;i mullimea loctlrilor cle refugiu f[ceau circulalia destul de suslinutd. in ciuda latitudinii, la mai pulin de zece grade de ecuator, cdldura qi umiditatea r5.m6'neauprerfect suportabile. Infiuenla oceanuiui era beneficS. Nici pomeneald de cSldura copleqitoare din alte oia$e precum Kinshasa, unde Hubert avusese deja oca* zia si poposeascA. Pe trotuarele decorate cu mozaicurl clupi rrechea iradilie lusitand, trecS.torii mergeau fArE s[ se grdbeasc6. Erar-r tot atAlia negri in haine europene cAt Ei albi. Fiecare mergea al[tuli de ce]alalt intr-o ambian{d de cumsecEdenie naturalA, far5 nici o stinghereal6. Mai puteai remarca un numir important de rnesti.qasamintind ce pre:zenfa portr-lghezilcr clata

IV

Hubert dddr-L cheia func{ionarului de la receplie gi se indreptd spre ieqire. Hotelul Cant:inental era situat pe r?ro Duarte Lopes, col! cu auenid.oRestauradores cle AnAoia, una dintre principaleie artere ale cartieruiui erlro_ pean din Luanda. Hubert inchiriase o magini Voiksrvagen pe care o lSsaseln fal6 la Judo-Club, la doi paqi de acolo. Ajunse la maqind merg6nd cu pasr_il lui supiu cale trdda atletul in plind condilie fizicd, se aqez5 la volan gi porni motorul. Dupd ce demard, intrd pe ru& Avelino Dias si se integr5 in fluxul circulaliei indreptAndu_sesp,:e ilda|tnnba. piata cea mare care constiti;ie purrir, iuandezi centrul oraqului. In mSsr,rra posibiiului, de fiecare datd cAnd avea o misiune intr-nn loc pe care nu_l cunoqtea, I{u_ bert incepea prin a face cAt mai bine cunoqtinla cu cadrul.

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

de peste patru secole qi ficAnd astfel dovada absen{ei totale a rasismului ia ei. ln unele privinfe, mai ales in problema asimiIdrii, Luanda nu se deosebea mult de Brazilia. VizAnd mul{imea destinsi qi zAmbitoare,ili venea greu s5-!i inchipui cd in c6teva provincii se mai menlineau inc6 focare de gherii6. Hubert merse in direclia colinei care domina portul, apoi fdcu la dreaptaca sd ajungd pe ceiebra Auenid.ry I'/Iarginalcare se intindea de-a lungr.ll!5rmuiui. La extremitatea cheiuiui lung - impAnzit de macarale- care proteja portul, un pachebotalb se pregdtea,sS acosteze.Vreo $asecargouri trdseserd deja ln fala antrepozitelor perfect aliniate. A1tele agteptau in larg. Portul dddea impresia unei anima{ii prospere. Hubert frAnd sd dea prioritate unui autobuz,cu irnperialdvopsit in verde gi,alb. Aterizase in cursul dup5-amiezii pe aenoportul PresirlenteCrs.ueiroLopes, venind de la Paris, cu escalS Lisabona.Cilitoria nu ridicase nici o prola blem5. ln aceasti misiune, actele Iui Hubert ii atribuiau nafiionalitateafrancezd qi certificau ci este ziarist. Horvard nu-gi prea chinuise creierii sd-i g5seascd acoperireoriginald... o Polilistul insircinat du controh.rlpaEapoartelor puseseviza turistici fdrd sd ciipeascd,Nu scria in

el cd Hubert se considerac5.lucreazd pentru un Ei ziar cu opinii foarte net pr.ogresiste cd publicase multe articole ostile menlinerii suvei'anideja mai in tdlii portugheze Angola. 1'.*: .Un taxi, condusde un tAndr negru ce 1:area de soarta lui, il duse pe Hubert deptrin satisfdcut pflni in oraq.De la Paris ii fuseserezervathpe numeia,truio camerl la hotelul Continental' Dupi ce luase in primire camera Ei ficuse un du$, Hubert iegisela plimbare. Sunasede ia o cabind publicd la numirul care figura in ,,instrucliunile am6nunlite"' lui indicau cb corespondentul purta nuAcestea dar nu se precizadac[ permele de cod Florentino, soanain cauzi qtia cb lucreaz[ in realitate pentru CIA. in aceastdprivinli se impunea deci cea mai nafe pruden!5. ' Dupb schimbarea frazelor de recunoaEtere, Florentinoil ficuse pe Hubert sd inleleagd cd ii era bu neputin!5 si stea prea mult de vorbi Ia telefon, dar cd aqteptavenirea lui Ia Luanda 9i cd in consecintdtotul era pregStit' Ii fixase o intAlnire la zece seara pe ll,ha Ei ii comunicasenoi fraze dc recunoa$tere. . ln 'toatd povesteaasta se simlea amatorul conqtilnci.os, dar Hubert nu putea decAtsb accepte' ,,Instruc!iunile amdnunlite" insistau intr-adevSr asupra faptului c5 trebuia si aibd incredere in qi f F.Larcntiwo si nu ia contact ctt reprezentantul itl

t
t

$' {' *

JACKERUCE

T UMB RA I G RUL UI

nt

CiA decAt in ultimd instantS.FArd fndoiaid cd se intenliona ca acestasd nu afle cd mai existd o relea de care el nu gtia. CIA $i mai exista o explicalie.Reprezentantul ocupa un post oficiai la consulatul general an Statelor Unite din Luanda. In acestecondilii, dacSera supravegheat, fi putut si pard ciudat c5.se tnar tAlneqtecu un ziarist ,,angajat". Acoperii'ea]ui Hubert ar fi putut fi grav compromis5. Oricum, Hubert ar fi vrut tare mult sd $tie ce hram purta acest Flarentino. Era un agent de-al domnului Smith, sau servea doar ca intermediar pentru a pune in contact anumiie persoane ,,deincredere" cu rebeiiunea? In aeestultirn caz, cuncrgtea in mod obiigatoriu filiera pariziand prin intermediul cdreiafusesecontactat. Hubert se vedea deci obtrigatsd joace foarte strAnspentru a nu se da de gol. Dar domnul Srnith ;i Hor,vardavuseserd probabil motivele lor lAsAn\ du-l ?n mod voit in incertitudine. Va vedeae1... Deocamdatd, Hubert nu avea nimic de f6cut lnainte de ora intAtnirii. Aqa cA putea sd vadd oragul. Dupd aceease putea duce sd ia masa intr-unul din restaurantelede pe ll,lza. Auenids l\farginal era plind de iume. Era ora Ia care luandezii ieqeaula plimbare-qiadmirau apu"sul soareh-ii. mullime coloratd si vesell z6"bov,ea O

sub palmierii dinspre ocean, pe trotuarele impodobite cu motive decorative care aminteau de Copacabana. Dacd asemdnarea cu faimoasa piaji de la Rio de Janeiro devenea si mai suiprinzbtoare cAnd vecleai mariLe clidiri ultramoderne, mai departe insd nimic nu mai era la fel. PriveliEtea merita osteneala deplasdrii; putind sd admii:i antica fortdrea,ti Sao Miguel pe care soarele la asfinlit o inveqmAnta in nuanle de mov. Hubert admira spectacolul, dar acorda ;i o mare atenlie ogiinzii retrovizoare. Un obicei mai vechi... Pe cAnd vira in direclia pielii Diego Cao, unde buildingul care adS.postea Centro de infarmuQao e turismo de Angol':t marca sfArgitul aleei Ei totodatd inceputul portuiui, Hubert zdri o ma;in[ Opel de culoare cenuEie care se linea dupd el. Coincident5 ? Devenea din ce in ce rnai greu de admis. Hubert reperase deja maqina cenu$ie in urma lui imediat dupd ce demarase. O vdzuse apoi la aceeagi distanld respectuoisd pe toatd durata traseului. Dat fiindc5 se ldsase in voia circulatiei Ei ci aceea nu era singura magind care se menlinea in urma lui, nu-i acordase o atentie deosebitS, multumindu-se doar sd-i inregistreze prezenfa. Acum ins5, linAnd cont de ocolul pe care-l flcuse, c& sA

i
t.

5B

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

59

poat5 ajunge la Auenid.a Marginal, totul semenacu r.rnfilaj clasic. Prima idee a lui Hubert fusese c5' Fl"orentr,no pusesepe cineva s5.-iurmireascS. Cu toate c5 nu*i spusese unde st5, la Luanda nu erau chi'ar atAt de multe hoteluri qi se putea informa foarte bine prin telefon. Dar de ce ? 'Fl,orenttnonu era decAt un inteirnediar:. Roiul lui era sd*l puni pe Hubert in legdturd cu cei pe care dorea s5-i intAlneascd.Era pulin probabil sd fi avut pe cineva in siujba lui care s5-i faci aceastd treabS. Releaua luandez5 pe care o avea GRAE ? Nu era imposibil. In ciuda recomanddriilui Florentlno,era normai s5 fie b5nuitori. Faptul cd il introduceau pe Hubert in organizatie, constituia pentru ei un mare risc. Poate voiau si se asigure ci se comporta ca un ziarist qi ci nu se intAlnea cu persoane cu care n-ar fi trebuit si se intAlneasc5... Printre altele, cu polilia portugtrezd,.. Eventualitatea interventiei unei retele rivalS cu GRAE nu era nici ea exclus6" lgi amintea cd Ia Washington domnul Smith insistaseasupra rdzboiului pe care-il duceau intre eie diferitele'rniqcdri de rebeliune.

Hubert se hotiri sI verifice. SemnalizS,trecu pe banda din stAngaqi lncetini spre a face cale intoarsd la urmdtoarea intersecfie. cu O camionetd,pe care o depSgise o clipd mai inainte, se plasS exact in spatele lui in momentul in care frAna, ascunzAnd din nefericire maEina Opel. In fa!5 circulafia era relativ densi. Hubert trebui sd aqtepte inainte de a putea manevra astfei incAt sd se strecoare printre maEinile care veneau din sensinvers. Cind reuEi in sfArqits-o fac6, Opel-ul nu se mai vedea nicdieri. Hubert didu resemnat din umeri. Pentru cf pe nu-l d.ep5gise stAngaatunci cAnd se oprise, probabit c5 ficuse la dreapta sau intrase in garajul fals5... unui imobil. Fusesedeci o alarmS, In rnijlocul golfului, IIha de Luando qi i'nsulilele care o prelungeau,cocotibrii iEi etalau frunzigul des care contrasta pldcut cu nisipul alb. CAteva veiiere profitau' .de timpul rdmas'pAn6 Ia apusul soarelui pentru a mai face cflteva plirnbbri' Doui bSrci cu motor trigeau doi schiori care se distrau intretiind mereu ciArelede sPumd Hubert supravegheadin instinct ogiinda retrovizoare. Tocmai depigise cl5direa care adlpostea Automouet Ctube c6nd Opel.-ul cenuqiu aplru din nou in spatele h.ri, depi$ind cele doui qiruri de maEini pentru a ajunge iar la distanla potrivitd"'

JACK BRI-JCE

UMB RA I G RUL UI T

61

De data asta nu mai putea fi nici cea mai rnici indoialS. Degi la Luanda existau cu siguranld mai multe Opel-uri cenuqii, faptul cd se menlinea in permanenld la o distan!5 de cinci vehicule de el echivala cu o certitudine. De acum inainte trebuia sd mai afle ce doreau ocupanlii lui. Hubert incercasede cAtevaori s5 zdreascdcAte persoaneerau induntru. Nu reugise.Fie cd il impiedicaserdmaqinile intbrcalate, fie cd soarele,jos la orizont, se reflectasein parbrizui maginii cenuqii. Aqa cum se intAmpia qi acum. In timp ce continua sd inainteze, adaptAndu-gi viteza Ia viteza celorlalte vehicule, Hubert se str6dui s5 reflectezepulin la situa{ia de fa!d. Nu credea ci viala i-ar fi in pericol. Nu mai fusese la Luanda de destul de multd vreme. Era prea devreme pentru ca acoperirealui si fi fost datd in vileag. Asta ar fi putut insemna o gregeali fdcutd la Paris, ceeace era pulin probabil. Pe de altd parte, nu s-ar fi ardtat chiar aga,cu riscul de a-l pune in gardd. PresupunAndcd ar fi vrut s5-1suprime, ar fi trebuit sA agtepteo ocazie favorabild pentru a-l ataca prin surprindere. Nu putea afla mai mult decAt obligAndu-i s[ dea cdr,tilepe fa!d. Dificultatea manevrei consta ln faptul cd un simplu ziarist nu s-ar fi aritat bdnuitor gi n-ar fi descoperit aga de rapid filajul. Trebuia deci sd
*. I s
t

I.

aclioneze ln aga fel incAt ceilalfi sd nu bdnuiascd nimic. Pe de altd parte, nici nu putea fi vorba sd-i lina dupd el pAni la ora intAlnirii... La hotel consultaseun plan al oraqului Luanda qi al imprejurimilor. Putuse deci sd-qi facb o idee reiativ precisd asupra locului. Poate cd qoferul Opel-ului nu se gAndise sd facd piinut in vederea unei deplasdri lungi. Maqina lui insd avea rezer* vorul plin. Poate cd exista o posibilitate. Dacd n*ar fi mers, Hubert s-ar fi strdduit sI gdseascd aitceva inainte de ora intAlnirii. In schimb avea si se expund.deliberat, f6ri nici posibilitate de ripost6. Ceilalti nu incercaserdnio mic atAta vreme cAt se aflaserdin orag.Dar odatd pSr5sitd Luanda, nimic nu putea permite sd ii se prevadd intenliile. Din cauza controalelor de Ia aeroport, Hubert considerase preferabil si nu*qi ia nici o armd. Calitatea lui de ziarist progresistpoate cd fusesesemnalatd poliliei, ceea ce ar fi putut sd ducd la un control serios al bagajelor. Descoperirea un'ei arme ar fi compromis din start misiunea in aceastd!ard. In aceste condilii, nu putea decAt si spere cd urmdritorul sau urmSritorii nu aveau intenlii prea rele in privinla lui. Inainte de a ajunge la colina in vArful cdreia se ridica fortdreala Sao Miguel, Hubert incetini ca ;i cum ar fi vrut sd contemple minunata panorami

62

J A CKB RUCE

T UN{ B RA I G RUL UI

cenuqieil imit6 cu o pe care o oferea lllza. lViaEina demnd de iaudd, pdstrAndaceea;i conqtiinciozitate distan!d. Tot nu putea s5 vadi cAli erau in[untru... proHubert aceelerddin nou ca s5 ocoleasc6 montoriul care marca extremitatea golfului gi capbtul vestitei Auenirla Marginu!. I'/Iersemai cLede parte pe PrctLo. Bispa, unde ciliva inotdtori inttrziati se pregdteau s5-qi strAngi bagajele, apoi In trecri pe lAngd Burria Ecart.otrzico. mai pulirl de un sfert de ord, globul enorm gi insAngeratal soarelui avea sd se scufunde ln valuri. Un avion Fokker de pe liniile interne trecu pe deasupia l5rmului pentiu a ateriza pe aeroportul a cdrei pisti principal5 se indrepta spre ocean,dar nu ajungeachiar pAndla mal.. In fa!d, drumul continua pe lAngb ldrm pAnh la locul de v5rsare aI rAuiui Cuanza, la ;aptezeci de kiiometri de Luanda. Contrar nordului Luandei care se termina cu faleze, coastade sud era piatd, cu exceplia cAtorva coline, printre cate l{Iorro dos Veados,Colina Cerbilor. Interesul pentru ea consta in principal in acesteplaie splendide qi in admiraadevdrat paradis plantat bila peninsulS Mttssul,o, cu stejari gi cocotieri. Nu era deci nimic eiudat in dorinla lui Hubert de a admira apusul soarelui ctrin acel loc. In spate, maqina cenugienu mai putuse sA umple distanla. De la iegirea din Luanda, nu mai pu-

teai intAlni decAt magini care se intorceau de la plajd qi se indreptau spre capitald. Hubert conduse mai departe incd vreo dou5* zeci de kilometri. Dupd micui sat balnear Belas, ascunsprintre copaci,Hubert considerd plimbacd rea durase destul. Deoareceurmdritorii se linear.l dupd el cu inc5pSlAnare, trebuia s5-i obiige sd acOprindu-sela ieqireadin urmdtoareacurbd tioneze. fdrd vizibilitate, Hubert i-ar fi constrAns ia o sd hotdrAre intr-un senssau in a1tul. Sau ;i-ar fi continuat drumul ca gi cum n-ar fi fost nimic - qi ar fi fost destul sd facd cale intoarsdpentru a i se pierde urma -, sau ar fi oprit qi atunci ar fi urmat explicaliile... Hubert nu trebui sd agtepte aparilia locului ideal. Ydzu in oglinda retrovizoare cum Opel-ul se apropia din ce in ce mai mult. CAt vedeai cu ochii nu se zhreanici o altA maqind. Hubert simli un nod in stomac. Dupd toate probabilitdlile,ceilalli hotdrAserf, sd treacd la actiune StdpAnindu-gipornirea de a apdsa pe acceleralie, Hubert se ldsd prins din urmd fird. sd m5* reascd viteza. In acelaqi timp se intreba daci nu cumva fdcuse o gregeatrSgrosoland facilitAndu-le astfel misiunea. Nu puteai gdsi un colt mai favorabil pentru o lichidare discretd ! Opel-ul cenugiu continua sd cAgtigeteren. Hubert putu acum sd constate cd in6untru erau trei

t)+

J A CKB RUCE

T I J MB RA I G RUL UI

O:)

oameni. Incerci zadarnic sd-qi dca scama dacS iqi pregdtiseri armele sd deschidf,focul in momentul pt: in care urma sd treaci in depdgire iAng5Volkswagen. ln acest caz, singura solulie e.licacccra sd frAneze brusc cAnd vor ajunge in drcptr-rl lui, derecontinue glAndu-Ieastfei tirul. LdsAndmaEinai;ai-qi pregdti pentru actionareapedrumul, Hubert se dalei de frAn5. Magina din urma lui ajunsese acum la vreo doudzeci de metri. Nici o arm6 tru pdrca sd tindar asta nu insemna prin ferestrele deschise, teascS nimic. Poate ci ceilalli nu voiau s[-rsi trirdeze inten{iile decAtin ultima secundir. Apoi totul se petrecu-loartcrcpcdt" lui Exact inainte de a aiungc in drcpl.ulma"sinii ulor pentru a diOpel-ului inct't,itti Hubert, Eofei:ul minua vrteza relativ5. Apoi, in timp ce Hubert se apisa cu toatd putereape frAna, maqinacenuEie duab5tu din drum s5-i taie calea' Cu un s;crAqnet blu de cauciucuri,cele doud maEiniincepurAsE se clatine inainte Ei inaPoi. Dus de elan, Opel-ul luase un avans de vreo treizeci de metri. ln vreme ce Volkswagen-ul se oprea la marginea drumului, rnaginacenuqieincreqoselei' bine cd HuCe meneaqi ea de-a curmeziEul bert prevdzusetotui qi incepuses5 frAnezeinainte ! O fractiune de secunddintenlionase sd intoarc5 pe loc qi s-o qtearg6, apoi i;i zise cd asta n-ar fi

servit la nirnic. Mai pr"rternic gi mai rapid, Opelajungi din urmd. ului nu i-ar fi fost delocgreu s5-1 sd-trimpuqte, era Fentru c5 ceilalli nu incercaser5. mai bine sd vadd ce voiau. lai:g' Portierele maginii cenuqii se deschiserS. Doi birbali lAEniri afar5, in vreme ce al treilea r5mase la volan. Hubert vbzu un negrll inalt ctl o mai mic de statur5, fa!5 ca de abanosgi un mesti,go dar care impresiona in schimb prin i5limea umeriicr. Nici unul dintre ei nu avea in mAnHvreo ai:rn5. Hubert vdzu in astaun indiciu lncurajator.Prenedumerit gi totodati furios, cobori gi fdcAndu-se el indreptAndu-;i degetul spre frunte apeiAnd asifel la un gest de .oclaritate internalional5. - Cred ci sunteli cbm bolnavi, zise e1rrAnics exprimAndu*sein francezS.Ali fi putut provoca uir accident! Negrul se opri la trei metri in timp ce metistii rdmasein urma. - Vrem doar.sS-!ivorbim, ii rispunse primul ocazie,am cu un accentfoarte puternic. Cu aceea;;i dori s5-!i vedem pulin actele... Hubert se incrunt5. crecls5 - Sunteli de la polilie ? se mirS el. FTU fi comisvreo infracliune... Cei doi se uitarS unul la altul, apoi negru zAr:r'pi amuzat.
5-0d 706

rlo

J A CKB RUCE

TIGRULUI UMtsRA

o,

- Nu suntem de la polilie, ritspunseel. Ba aq zice c6,dimpotrivd ! Intinse mAna. - Acum, actele... In acest timp, soferul Opel-ului intorsesernagina gi oprise pe partea cealaltd a drumului. Itrubert ezitd un moment nestiind ce atitudine sd ia. - Pentru cd nu sunteli de Ia politie, nu vid nici un motiv pentru care ar trebui si vd ardt actele, rdspunseel tdios preficAndu'se cd vrea sd nrce in maqin6. Negrul arunc5 o privire rapidd pe drum s5 se asigure cA nu se vedea nici un vehicul. - Cu atAt mai riu pentru dumneata, zise eI fdc6nd un semn insolitoruiui siu. Tot le vom vedea...Fie cd vrei sau,nu ! Cei doi birbali pornird spre l{ubert incerc6nd s6-l prindd la mijloc, blocAndu-lcu spatele de Volkswagen pentru a-l ?mpiedicasd fug5. Se vedea bine ci se pricepeau. Ifubert ar fi putut sd se descurcecu uqurinlH, dar nu era decAt un ziarist, iar ceilalli ar fi considerat ciudat ci dH dovadd de o prea mare cunoag-, tere a tehnicilor de luptd fdr5 armd in fala a doi adversari.Acoperireaii impunea sd se lase invins. Lovi cu pumnul destul de stAngacipentru ca negrul sd se poatd eschiva fdrd greutate qi se in-

toarse imediat spre metis, pe care il lovi la rnaxilar avAndgrijd si nu fie prea eficace. Incepu o tupt6 confuz6.De o parte, Hubert care se agita ca un apucat, de parcd ar fi vrut cu adevdrat si se apere, evitAnd cu grij5 s5 loveascdaqa cum ar fi putut. De cealaltS,cei doi b5i6ali care pdreau dornici mai mult s5-1 imobilizeze 9i sd-l menajeze decAt si-l loveascd ca sd-l scoatl din curs5. Ar fi putut s5 dureze aga multd vreme... PAni la urm6, cei doi se siturar5. Hubert iEi d5du seamagi, fdrd s5 incerce sd pareze, incas5 o directd.la stern, urmati de o loviturd la ficat care ii tdie respirafia. Se 15si sd cadd ln genunchi, dAnd din cap de parci ar fi fost complet groggA, Metisul profitd ca si se strecoarein spatele lui si si-i imobilizeze mAinile la spate. Cu gura deschis6, de parcd ar fi ciutat cu disperare s6*9ireg6seascbsufiul, Hubert nu incercd nimic pentru a-l impiedica. Apoi negrul se aplecd sd-i controleze buzunarele. - Vezi bine, zise el liniqtit. Dacd te-ai fi ar6tat inlelegdtor, n-am fi fost obligali sd ajungem aici. Durnneatane-ai imPins... Hubert gAfAiadestul de convingdtor ;i nu opunea nici o rezisten!5. Negrul ii iui paqaportul qi portofelul gi se d6du doi paqi inapoi sd le cerceteze'

JACKB,qUCE

uMiiRA

-l'iSi.iuLui

DupS ce rdsfoi fiecare paginir a parsaportului. pentru a examina vizele qi ;tampilcle poli{iei de frontierd, deschiseportofelul. P5rea in mod deosebit interesat de iegitirnaiia profesionalS., cartea de credit, de legitima{ia d-e de membru a unui club, alte hArtii mai mult sau mai pulin personalepe care figr-irau adrese sau intAlniri care nu trebuiau uitate. LegitiIn privinla asta nu era nici o prokrlemS. maliile erau mai adevdrate decAt daci ar fi fcst autentice, qi Hubert invSlase cu grijd semnificalia adnotdrilor pe care le fdcuse chiar el folosind mai multe pixuri de culori diferite.. (lrlrrrl1r't'bt.ria fic pus5 la pr,rnct ,,le$endi", sii o
spt,t'i;rlirlii OIA rt'ripccl.aucclt: mai mici detalii. FLIl,';ri ri;r :ri irtt'tcrlr't't'itt r i. Nt'.qrtrl p;iltr ;sltisl'iicut ;i plrsc totul la lac in porto{el. Apoi, cLr un gcst negli,jent, il aruncd impreund cu pagaportul pe scaunul malilnri" lui ,t{u-

Acum nu*i rna.i ;:iiinAnea decAt si se intoarci la Lit;ric-i';. ci;:ci minute, de parci nu i![.ri e;i.ciiiii ir:is;i "'i'cc si-ar fi revenit inil.i:ij-tlns. Ceilalli puteau s[ se fi oprit ceva inai inr,r,'icsi sir*i pt"ndeasci trecerea. !n T::e'nr-lia continuai:e si1 lase irnpresia cd loviturii'e lor fuseserd suficiente pentru a*l buim6ci. Scarele dispirea la or:izont intr*un inccndiu de culori strSlucitoa::e.Pe drum trecu un autoca"r,urmai de cAteva magini particulare. Itruhert ar fi dat muit sd qtie cine erau cei doi. Aparent, intervenlia lor nu avusese a.1tscop cecAt sA verifice dacd era intr-adevdr zi-aristul francez drept care se dfldea. Fiorentzno ? Nu era imposibil. HuLrert credea cd intervenlia venea mai curAnd din partea relelei GRAE cu care. trebuia sd ia contact. Cu siguranld c5, inainte de tnt6"lnire, oamenii doriserd s5 fie siguri de idcntitatea lui... CSnd ajunse 1a Luanda se fdcuse deja noapte. Nu mai zdrise nici un Opel cenugiu qi la intrarea in orag nti-i agtepta nimeni pentru a-l iua in urrnHrire. Inainte de a cSuta un local unde sb ia masa, Hubert f5.cu r.ln ccol pe la hotel ,9i urc5 in carnerA. De la prima privire se modificaserd. constat5 ci semuele pu-se )'

bert. - VH urez qederepldcutd in Angola, declar6 ei. S5 aveli totugi grij5. Nu tuturor le plac ziariqtii... Dupd care ii fdcu un semn metisului care ii dddu drumul lui Hubert. $i se indreptarb amAirdoi rilrr'<' C)pel-ulcare demari imediat. llrrlrcr'l liimaseincremenitpAnd cAnd se inded l, , t r ' l ; r r 'r;,r: ir l i r ; p;i rrrr';iu p l o co ti tu rd a dr um ulul.
A;r,rr .,'' r rrlrr',rr ,iti,ii r;r'rrltu.:i griji hainele. cu

PIi
r1 Ii

-I

JACKBRUCE Cineva profitase de lipsa lui pentru a-i controla bagajele. Oricine ar fi fost cei care se interesau de el, persoanele respective pdreau hotdrAte sd nu lase nimic la intAmplare. Pulin mirat, Hubert se lntrebi ce trebuia s5 gAndeascd despre toate astea...

El'

#
{}

ii !

$
i
.i !,
f

t"

* il
)k

Hubert se uiti la ceasul de la mAnd' Zece fhrh trei minute. Aproape ora la care fusese'fixatd intAlnirea. Noaptea era cdidu!5 9i cerul plin de stele' Inclinatd pe axa ei, Crucea Sudului scAnteiape catifeaua neagri a cerului. O briz6' uqoard sufla dinspre larg, aducAnd valuri de rScoare incircate cu iod. milrginitd de Ifubert o porni incet pe Soseaua paimieri qi de cocotieri inalli, ale ciror frunze foqneau domol in bdtaia vAntului. 19ilnsi maEinaceva mai departe, in fa!6 ia CLubNaual. Ilha din Luanda, in realitate o peninsulS1egat5 de pimAnt printr.o goseacarosabild,cuno$teauna din obiqnuitele ei seri pline de o animalie vesel6' Dacd nimeni nu mai era de multd vreme pe plajele cu nisip fin, in schimb toate localurile erau pline' in Dinspre fiecare d,anczng aer liber se auzea o muzic6 ritrnatd.

fr
*t

79

.JACKBRL.JCE

i..rt4BRA TiORULi.it

1A

Ici ;i colo, grupuri de tineri iqi umflau pieptul in fala fetelor ambalAndu-;;i motocicletetre.Aibi gi negri, amestecali, se distrau lntr-o ctreplinl intetregere. De cealali5 parLe a goifuiui, Auenid.a Marginal" revdrsa valuri de neon'muiticolore peste apa linistitlr increi;iti de brizd. Mai in dep5rtare se distingea turnul-oroiogiu al c5pit5nlei, chia;: la intrarea ln pc;:t. Mai a-proape, impoza;:td pe pr:omontoriul ei, vechea fortdreali Sao Migucl pSrea cd st6 cle p a za. FAnd Ja urmi Hubert se hot5rAse sd ia masa de sea;:5la restaurantul de la Continenta,l. Buc6t6ria er"i ni:,1 mult dccAt satisfdcdtoare,iar vinurile pro_ vencaLl riirect ciin lrol.tugillia. Neqtiind- cc*i va r'czol.,va noaptea, Hr_rbertpre_ fei'ase si nu mi;irdnce plcar muit. Apoi, o pliinhare prin ceirtrul l-uandei $i t:e drumul spre Cacuaco ii adusese certitr_lclinea nu ch era ulrmSrit de nimeni. Se duse atunci pe I'l,ha,conform instruc{iunilor primite de la FLorenttno. Statuia lui Paulo Dias de Novais, fondatorutr Lu.andei, se indila in fala vechii sih5strii i,,'oss{r Sewho"rade NcLz{ff6. In timp ce se apropia, Hubert arunc5 o privire cercetS"toare jurul lui. in

I-ocul era liniqtit gi pdrea ,,cu.yat". Sub un palrnier, doi tineri se sdrutau de parc5 ar fi fost singuri pe iume. F ericitS. vArstd... Hubert merse pAn5,la soch-ll de piatrS. al sbatuii qi se otrri, ?ntorctnd spatele inclr[gostililor. Un clopot incepu. sd batd tacticos orele zece. I-hii:ert rl5du ocol statuii cu pagi lenli de parci s-ar fi resemna-i dinainte la agteptare. Scoase din i:uzunar un pachet de EstreLic.s, clesf6cu qi eiuse il ia buze unr-i.l din cilindrii aceia de tuLilil. CA,nciF'{,orentzna jnclicase moclalii;5liIe de lnii tAinire, nu considerase utii sd-i precizeze cii nr.l fuma: Dai: nu avea nici o im1:ortan!5"... I{ubei't igi scdp$rd bricheta cle irei ori, de parcH. ar fi funclionat prost, trase o ciatd qi d5di-r d.rumiil
@L 6 L d -+ - -x.

Sub pahnierui 1or,tinerii continuaus5 se siirute cu pasiune. trird s5 scapedin cchi sihS.stria piaia mic5, si Hu]:ert 15si sd*i cad6 ligara de foi pe jumiiate fumatd gi o strivi sukltoc. in aite imprejurdri ar fi fost congtientc5 constituia o lintd excelent5, dar chiar c5 nu exista nici un motiv ca sd fie omorAt. Cu atAt mai mr-rl"t c6"t cu de aici inainte probabil cd erau pe deplin linigiili in privinla lui. inainte de a fi abordat, trebuiau pur gi simpiu sd verifice dacSvenisesingur"..

qA ta

JACKBRUCE

T [ J MB RA I G RUL UI

{c

Fata s5 indepdrt5.de iubitul ei qi se apropie de statuie. Hubert se incruntd. 11lua drept unul care trage cu ochiul qi probabil cd se sSturases5-1vadd stAnd acoloqi uitAndu-se ei cum se shrutau.Veneasi-i la spund vreo dou5... Dar bdiatul se indepdrti foarte liniqtit cu un aer natural ! - Aveli o ligar5 ? intrebS fata in portughezS. Hubert treslri imperceptibil. Asta era o surprizd ! Cea mai bund ! Nu se aqteptase deioc la aga ceva... pachetul d.e Est;rell,as. Hubert scoase - E tot ce am. rdspunseel in francez5"Daci v rc i . . . Nici o clipir nu-qiiinchipuisc cri farta era omul de legaturdpe carc trcbuia s[-l intAlneascS. - Mullumesc, zise ea in francezir. Aveli un
TOC !

Hubert scoase bricheta qi sc5p5r5de mai multe ori inainte de a aprinde. - Nu se aprinde prea repede,constatdfata. Ar trebui s5 vd curnpdrali alta" Vreli sd vi dau numele unui negustor care vinde tot felul de modele ? Era, cuvAnt cu cuvAnt, fraza pe care coresponclcntulsiu i-o indicaseIa telefon.Deci totul era colcr'|. l)rr lr fi putut si precizeze la int6inire va ch
vr,tti o l'lrlri !

- Bricheta asta e o amintire de farnilie, rispunse Hubert. [in mult la ea,.. Fata se destinse imediat qi schi!5 un zAmbet. : MA numesc Eulalia. zise ea lntinzAndu-i m&na. Dumneata ? - Hubert... Era o mbstiQadevreo doudzecide ani. De departe, silueta juvenild gi zvelt5 o fdcea sd parl mult mai tAn5r5, ceea ce explica eroarea de apreciere comis5 de Hubert. Nu avea nimic din gingaga pe adolescentd iare crezuseca o zdre;te in intuneric. Minijupa se onduia pe nigte pulpe bine conturate iar tricoul se mula pe un piept rotund care era o adev5ratd invitalie s5 pui. mAna s5-i incerci tdria. Pielea era mai mult bronzatS decAt inchisS'la culoare.Nu avea tr5sdturi de negroid' Pomelii tlgor proieminenli qi ochii uSor alungili ii d5deau mai curAnd un aer asiatic. Fata nu se formalizi deloc de examinarea detaliati pe care o fdceaHubert. DimpotrivS, raza de lumind care ii strSlucea in privire ar5ta cd rnal curAnd se simtea flatatS.' In vremea asta, partenerul ei disp6ruseprintre palmieri, spre plajd - Vino, zise ea luAndu-l de mAnS pe Hubert. El o relinr-rar5tAnd in direclia opus5. - Magina mea e dincolo, ln fa!5 Ta Cl'ub Naual.:

IO

J A CKB RUCT U;",,iBRA TIGR.ULUI

77

- Nu avem nevoie de ea, rdspunsefata. - Cum vrei... Hubert se ld.sd c6lSuzit. Trecurd pe lAngd cAteva restau-rante, inerserdpe lAngai piscind ;i-o !inur5 tot aqaincd dou6 sute de metri. Apoi trr-rlalia trase pe sub palmieri spre plajh. il Iqi scoase inc5l!5rile ca sd rneargSmai comoctr pe nisip qi ardtd spre o ambarcalinne tras5 la nn clebarcader de lemn, care probabil cd in timpul zilei serveaia schiul nautic. - Iatl., declard ea ar6tAnd h-lminile Luandei de cea-laltbtrrartea golfuiui. $tii s5 mergi cu aqa ceva ? - Fot sd ineerc, rdspunseF{ubert.Nu crezi ci ar fi mai simplu sailulm ml;ina ? Eulalia scutui'l din cap. - Tre]:'"riet respectinstl.ucliunile,zise ea cu sii o voce hotS"rAta. Flubert simlea ci nu va renitnia. Fata se expriina intr-o francezd foarte corectd, cu un accent cAntat care dddea vorbelor ei un farmec deosebit. Dar tonul era sr-lficient ferm pentru ca Hubert de sd nu insiste. O linu de bra! ajutAnd-o si sard in barc5. - Dac5-i aga, atunci sd respectdminstruc{iun il e . . . fn timp ce ea se a$ezape banca din fa!d, Huqi bert r-rr'cd el in barc5. CAndtrase de mAner.rno-

torui porni de la prima incercare.Hubert desprinse parAma gi apuc5 volanr.ll. Barca nu era prea.nou5, dar incd mai era capabil6 sd se deplaseze cu repeziciune. AccelerS. Se indreptd spre Auenida Marginal, strSlucitor lurninatI. ObservSci tAn5ra femeie intoarse de cAtevaoni capul sb vadi dacd nu cumva ii urrndreqtecineva. Probabii cd i se recomandase fie prudentS. sd golfului, briza provocd o uqoar6 Citre centrui hu16. De fiecare datd cAnd ambarca{iuneacobora cle pe un val, prora st6rneao jerb5 dubtd de stropi pe care viteza o intorceadin drum" Ilubert se vdzu nevoit si incetineascica si nu se ude prea tare, Eulalia intinse mAna s5-i arate domul clSdirii care ad5posteaBanco de AnEola, ce se inilla carn pe la mijlocul aleei. In fa!5, felinareie h-iminau vase de diferite mdrimi inqirate de-a lungul cheiurilor rezervater cabotajului. - Tragi la rnal acolo, ii spuseea ridicAnd glasu1ca sd acoperezgomotul motorului. Curentul ii lnfoia p6rul Ei ii intindea pomefii; qi accentuAndu-i mai mult aerul asiatic.Hubert corectd direclia indreptAnd barca spre cheiuri. - Unde ai inv5lat franceza ? o lntrebi ei inpe torcAndu-se jumStatespre ea. - La universitate... Aproapetoli studenlii vorbescfrancezagi engleza... - Eqti studentd ?

?8

J A CKB RUCE

UMB RA I G RUL UI T

7S

TAnSraigi mugcd buzele, congtientdcd spusese prea mult. - Scuz6-md,f5cu ea. Nu am voie s[ r[spund la intrebdrile dumitale... Hubert nu insist5. ' Cum !i se pare Luanda ? il intrebS.ea dupi cAteva clipe. Abia azi dupi-amiazd am sosit, r5spunse Hubert. E pulin cam devreme s5-mi fac o p6rere. Americanul o invdlui cu o privire Ei addugd : - Dar acum ered cH e pe cale sI devinf, foarte favorabild... Fata iqi intoarse privirea de la el, dar lui i se pdru ci z6mbise. Se a$ternut5cerea. CAnd ajunserd aproapedc mal, Eulalia ii ceru intre doui traulere. Hubert f5cu intocs5 acosteze de mai qi opri motorui, in timp ce ea lega parAnna unul din inelele prevdzute in acest scop. SSri prirnul pe chei qi o ajutd qi pe ea s[ coboaredin banc5. Pe drum treceau cAtevamaqini. Unii trecbtori intArziali se mai bucurau incd de rdcoare piimbAndu-se pe trotuarele impodobite cu motive decorative. O barc* cu motor fdcea plinul de la un ctristribuitor de carburant. Nimeni nu pdrea cd se sinchise;te de ei, dar n-ar fi fost de mirare ca cinerra foarte discret. si-i fi supravegheat

- Vino, zise Eulaiia luAndu-l din nou de mAn5" El avu o ezitare. - Ar trebui sd ne prefacem ci suntem doi indrdgostili, addugi ea mai incet. Asta e cel mai bun mijloc aici ca s5 nu fii remarcat. $e va spune ci m-ai invitat la o plimbare id golf... Hubert zernbi foarte mullr-rmit. I{ici n*ar fi cerut mai mult ! - Excelentdidee, suflelelule.Te ador. Il daAu o sdrutare castd in collul br.rzelorqi o prinse de mijloc. Ea nu incerci sd se impotriveasci gi lgi l5sd capul pe umdrul lui cu un gest natural. - Cred cd o s5-mi placd enorm Luanda, spuse Hubert lisAnd negiijent mdna sd-i urce pAnd Ia baza unui sAn frumos rotunjit. TAnSrase fdcu cd nu bagd de seamd. - Magina aceea Dauphine, veche qi galben5, pe stAnga,ii zise ea dintr-o suflare. Uqile sunt deschise qi cheia e in contact. Itl voi arSta drumul dupS ce vei demara. HotdrAt lucru, tolul pdrea pus la punct in cele mai mici amdnunte. Merserd lmbrdliqali pAnd la r,nagin5.CAnd sd-i deschidd portiera, Hubert se aplecd spre gura ei pentru a pecetlui inscenarea. Dar fata ii scipd cu o migcare agil5 ;i lncepu sd rAd5. - Nu e nevoie sd exagerdm, zise ea. Risc5m si atragem atenlia...

TIGRUI-UI U$4BRA J A CKB RUCF

ttl

pe Eulalia se agezd locul din fald gi-Eitrase poafustei peste coapse.FIi-rbertse insta1i travolan lele gi rdsuci cheia in contact. Motorul porni imedi.at. Magina se migc5. din 1oc,in timp ce Hubert supraveghea instinctiv oglinda retrovizoare., f)up6 piala Pedro Alexandrino, Eulalia il indrumi pAnh la primdrie, de unde il puse sd apucepe rus, Vasco da Gama in direclia ca.rtierelor din est clddite pe colina care domina portul. Nimeni nu demarasein spateleior. Hubert se convinse foarte repede cd maqina lor nu era urm5rit5. Probabil cd tAndra primise instrucliuni precise. frecvent si priveascdin urrnd, EuIntorcAndu*se lalia ii ceru lui Hubert si meargd mai departe pe aleea Brito Godinas pAnir la Licer"rlNalional, apoi s5 se intoarcd prin parcul Fleroisde Chaves. pAni Ia una In cele dln urrn5, iata il condr-tse din strizile inguste din apropierea spitalului centrai gi il puse sd opreasci in fala unei ci5-diri mici cu aspect relativ vechi. --- Aici este, declard ea. Nu ne-a urmdrit nimeni... Hr-rJoert zAmbi. Inutil si-i spunSc5 gtia de muitS vreme ;i cd avusesegrij5. de asta inaintea ei. Opri maqina gi ii trecu o mAnb dup5 umerii ei s-o aplecAndu-se s5rute. Dar ea ii puse mAna pe guri s5-l lmpiedice. .- Fii inlelegdtor...

- Nu ne mai jucdm de-a indrigostilii ? se prefdcu el mirat. - Ar putea sd ne vddd vecinii, obiecti ea. $i aga nu am o reput4lie prea grozavd. Fetele care trdiesc singure qi-i primesc pe studenli la ele in casdnu se prea bucurd de aprecierelu ochii 1or"' - Eu nu am vArsta lor ! - Cu atAt mai mult... Ar fi in stare sd-qi irnaginezecine qtie ce..l Hubert li didu drumul qi cobori si dea ocol capotei. Dar ea cobori din maqindfdr5 s5*i lase timp Intrard in cas5. sA-i deschidd. nu avea ascensor.Porniri pe scar6' . Cladirea Dintr-un apartament se auzea un aparat de radio la care cineva ascultamuzicd african5. EuIaIia se opri in fala unei u;i de la etajul trei cheia din geantS. Deschise rotind ugor Ei scoase cheia in broascS,evitAnd s5 fac5.zgomot,qi aprinse lumina. Apoi intrar5. Unica incdpere din prelungirea micului antreu fusesefoarte frumos amenajat5.Apartamentul mai avea qi o buc5tirioarb qi o salSde baie a cdrei u95 era deschis5. Era confortabil fdri sd fie luxos' O intreag[ porliune de zid era acoperiti cu o biblioteci ptrini de cdrli. Pe mbsr;fa de la capStul patului era agezat un pick*up. LAngi qifonier se afla un gheridon pe care se puteau vedea cAteva pahare gi o sticl5 Era ciar cd tAnira o cump[de ,I & B neinceputS.
6 cctr.?06

JACKtsRUCE
rase pentru el fdrd sd ;tie cA nimerise marca lui favoritS. - Fernando nu va putea fi liber mai inainte de ora unu, ii spuse ea. A" afiat abia dupl ce i-a-i teiefcnat. I{u avea cuni s5 te anun'ie... Fernairdo probabil c5. era a doua verigt... - Avem ceva de agteptat ! observS.el schildnd un pas spre ea. i\fd intreb curul o. sd ne omcrAm t i m pu l... Eulalia se d:iclu i'epede inapci cr-l o ir-lci;:e fugard in cchii ei ma;:i qi migclaiali. -* R5LmOi u,ncle egti, ii zise ea. Toli prietenii tnei ca-;:eau fast in F ra-nla m-au avertizat in i:rivinlr.afrancezilor. Constat c5 aveau dreptate... I'Ii;hclt izbr-rcniin rAs. - IdLrpi'ci-rin!r'1cg cc vrei s;rispni, rf,spunse el cn ironic:. Apoi ar:5-tii sprc disculilc rir.',njatefrrimos 16ngd p,ick-np. - Nu gtiu la ce te gAnderyti, o lud el in rAs. Voiam d,oar sd v5.d ce fel de muzici iti place... TAnHra se imbujord la fa!d. - l\{uzica clasic5", rdspu.nseea, conEtient5 de privirea lui zeflemitoaie. $i muzica de ja.zz... El clatina din cap ldmurit. - Logodnicui te sdruta pe LihtL ? intretrtSel pe neagteptate. Ea se tulbur5 toat5.

T UMB RA I G RUI -Ui -- ldu e logodnicul meu, ii replicd ea' Nu-I s6rniam decAt pentru a te putea supraveghea qi a-mi da seaina daci ai venit singi-ir la intAinire' __ Fricep, suspinit HuJrert cu un ton dezamdgii. Egl;i o ifrndr[ se,:ioas5... Ea se fdcu qi mai roqie. trrin privire ii trecu un fulgur: scttt't de mAnie. - N-ai dreptul s5-!i bali joc de mine, ii zise ea" - Departe de mine acest gAnd, fetifo, o liniEti Huirert. Egti prea fermec5toare.'. O privi cu o insistenld admirativd in vreme ce ea se inro;ea gi mai muit' Apoi p6ru brusc c5 nu-l mai interesa qi se duse spre bibliotecd. - imi dai voie sd arunc o privire ? intrebi ei intorcAndu-i sPateLe. Ea se simli descumPdnitd. - I)aci vrei, risPunse fata. EzitS o ciip6, aPoi addugd : Am o sticiS de whisky... m-am gAndit cd"' - Excelentd idee, aprobd }lubert intorcAndu-se spre ea. Vrei sd servesc eu ? cu o migcare din cap, iar eI se tra incuviinli apropie de ghericlon f5r5 sd-i mai dea atenlie, de parcd i-ar fi fost o vechE prietend. --:- Ai ghea!5 ? o intrebS. el. Dacd vrei putem vorbi d.e Luanda qi de Angola' Cititorii francezi sunt pasionali de tot ce are legdturS' cu Africa. Sunt sigur cd poli sd-mi spui lucruri foarte interesante' -

B4

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

Eulalia pdrea vddit derutati de bn_rscalui schimbarede atitudine. - Pentru un ziarist cel mai. mult conteazd factorul uman, continud Hubert. Mi-ar piace sd_rni vorbegti de probleme universitare. presup,rrrci ele existd aici ca qi in celelalte !dri. Fata igi muqcdbuzele; se vedeacAt se poate de bine c5 ezita. - Nu in fiecare zi poli discuta cu cineva cu inima deschisS, fdri idei preconcepute,continud Hubert curn nu se poate mai serios. E mr,llt mai bine decAtsd ne pierdem timpul proste;te.Nu egti de aceeaqi pdrere ? - Ba da, aprobi ea. Bineinleles... DeodatSpdru cir sc hotdrdqte. - Vreau sa rispund la toate intrebirile, zise ea. Dar mai intAi cer sd md scuziclou5minute pAn6 m5 schimb. Apoi, f5.rds5-1lase pe Hubert sd deschiddgura, precizd : - M-arE stropit in barcd qi nu-mi placesi stau cu haineler-lde nline... pe CAnd o iprinsesede mijloc pe chei, Hubert nu avusese impresia cb era foarte udd. Dar nu as;ta era problema... - Te rog, ii zise ei. Ea ii ardtd peretele.

- Intoarce-te pi promite-mi cd nu te miqti.,. Intr-o ctripi sunt gata... Hubent $i zise cd ar fi fost mult mai simpLusd se inchidd in sala de baie, dar era p'reapoliticos ca sd-i atragd atenlia. Aqa cd se intoarse cu fala la perete, cu atAt miai bucuros cu cAt o ogli'ndd reflecta ju,mdtate din incdpere,tocnaai unde se afl6 ea qi chiar la indllimea potrivit5... Probabil ci era o scdp'are partea ei... din Cu ochii linti ia ceafa iui, Eulalia nu putea sd vadd cd el o observain oglindS. Dupd ce deschise u$a qifonierului, fata $i scoase tricoul. Dedesubtpurta un sutien transparent. Probabil ci qi el era ud, cdci Eula ia qi-l scoaseeiiberAnd doi sAni de o rard frumusefe. Tnecu apoi l,aferrnoarul fustei cu care incepu sd se rdzboiascd cdci era blocat. Hubert nu pierdea nici o firimituricb ! Ca s5-qi poati trage fermoarul, Eulalia trebui sd se apiece pulin. Intre bralele care ii fdceau sd iasd in evidenld, sAnii semdnaucu doud pere splenpAinii prdjite. dide de cutroa,rea Exact cum ii pldceaului Hubert ! Fermoarul tot nu ceda...In ciuda eforturilor, fartatot nu r:eu$ea s5-trdeschidd.Hubert igi stdpAni pornirea de a-i propune sd o ajute. - Inchide ochii pi intoar.ce-te, zise ea. Mi s*a ii i'nfepenit fermoarul. Poate ai m;ai rnultS pute,re.InmAinile qi nu te mig,c,a...

86

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

8?

un Hubert fdcu intocmai avAnd grijd sd trase ingene pentru a nu plerde terval imperceptibil intre din spectacol. se Eulrali,a apropie intorcAndu-secu pulpa spre degetelespre fermoaruL reel. Cu o mAnS ii gn'^id"A caicitrant. Ai - Se nu te ui!i, da ? ficu ea cu rneincredere. promis... Huberrtnu promisesenimic, dar putea sd se prefacd.. De fapt, era convins cd povestea cu fermoarul nu era decAtun pretext. $i dacd igi diduse atAta ostenealS, o fdcuse fiirrdcd probabil bdnuisecd o privea ln oglindd.,. Hubert iqi puse mAinile pe pulpele fetei Ei igi ldsi degetelesd alergc pe piele pAnd cAnd ii prinse sAnii. Ce te*a apucat ? fdcu ea cu o voce tremur5toare. rnu Hube,rrt rdspunse. O sirutd dup5 ureche ;i fata se infiorS. - Eqti nebun, murmurd. ea. Lasi-m5. D,?r rlu se rniqca qi nu incerca sd se desprindl de el. gi Hubert ii atinse uqor ceafa cu buzel"e ,ii mAngAie uqor sAnii. Simfi sfAreu'rileintdrjndu:se sub palmeie lui in timp ce fata se infiora din nou. - Profili, ziseea. Nu e cinsti't..

,. Dar se l5sd atr,as6 de el. Hu,beri continu,a sf-i s6,rutegAtut urcAnd pe nesimlite spr,eobraz.Resp!ralia Eulaliei deveneadin ce in ce mai rapidS. - Adineauri m-am P,urtat ca o proast6, spuse ea cu o voce riguEit5. Mi temeam cd md vei lua dr'ept o fatd ugoar,d... Se intrerupse... - Apoi nu rnai qtiam cum sd fac... Credearn cd nu mai vrei... Hubert o risuci intre brale Ei buzele lor se intAlnirS. MAna iui cobori spre pulpi gi trase fermoarul jos. Fermo,arulalunecd fdr6 cea mai rnic5.difiin cultate qi fus;fia alunecd ia picioarele Eulaliei. Hubert o ridicd ca pe un fulg gi o duse in pat.

&

&

&

J:

UMB RA I G RUL UI T

89

VI

Hubert qi Eulalia pdrdsird imobilul l,a doudzeci de miinute dupd o,raunu. Tirnpul ti:ecuse fdrd s5-;i dea scama... TAnAraavea o privire strllucitoare ;i se sprijinea de bralul lui Ilubcrt. I)e data asta reputalia ii fu,sese definitiv compromisdin ochii vecinilor. Bine cd Fernando al,esese locul intAlnirii in alt6 parte. Nu era sigur cd ar fi auzit soneria... In mad normal, Prago, dos Lusiadasnu era decAt la v'r,e,o zeceminute de.a,coJo respectAndinsqi, ,&ir trebuit sd se du,cdpe jos. Cu toate trucliunile, fi astea, Hubert hotdri s5 ia magina Eulaliei. IntArziaserddestul de mu1t. Strdzile Lu,andeierau pustii. Hubert putu sd rrerifice incS o datd ci afirmaliile unor ziare erau cornp,let neadevdrate.Or,aqulnu trdia deloc in stare de asediu.Pe tot traseul nu z6ri micar umbra unui soldat sau a vreunei maqini de polilie.

Eulalia iqi 1as5capul pe umdrul lui. Orele pra scurte pe care le petrecuserdimpreund pd.reaua fi fost penitru ea o revel,alie.Reaclia Lui Fernando la intArzierealor pdrea cea mai mic5. dintre griji... Iniainte de a pdrdsi .garsoniera, Eutraliail fdcuse jure cd va mai veni Ia ea... sd Flubert ii promisesein mod solemn.Iqi zisese cE totdea,una bine sd ai un aliat in ,,fortdrea!d,,, iar e o fe'meieindrdgostitd constituia o sursd prelioasdde inforrnalii. Ca str.rdent5, tAndra probabil cd Etia o mullime de lucruri desp,ps ce1ulele favorabile ,rebeliunii irnplantate in interiorul universitdlii. pe de altfi piarte, rolul ei de agent de leg5turd o punea neapdratin contact cu unii membnii ai rele1eiorganizate de GRAE. Un fel ca oricare altul de a imbina utilul cu pl.{cutuJ... trn cr-rrAndajunser6 in Pr*ga d,as Lwsiads. In fala aleei se in51!a mJar,ea construclie care addpcspiala municipaita. tea Musewde Angolase afia chiar in stAnga. in rclips in care Hubert virra si intre in sensu,l giratoriu, Eulali;a se indreptS. Intinse mAna qi ii ardtd un Morris vechi de culorai''e inchisd tras lAngd tr,otuarul cu muzeul. - Maqina lui Fernando... Huibert observd cd er,a goatrd.Cuprrinse pia;la dintr-o singund privire, incetini Ei manevrd [n a;a

J A CKB RUCT

1-.il'{BRA TIGRULUI

vt

fel incAt sd opreascd maqina la vreo cloisprezece metri in spate. CAnd cobori si se apropie de Morris, dup5 ,collul muzeului apdru o siluetS c'areveni spre ei. Hu,bert deveni deoda;td foarte prude,nt. - Fernando,qopti Er-rlaiia o voce mai nesicu gur5. PAnd atunci sperase cd qi Fernando va fi in intArziere. Acurn ins5 iqi dddea seamacd va trebui .sddea explicalii... Lumina unui felinar ii permiseh"riHr-rberL s5-l vadSmai bine pe nou venit. Era un tip inalt, foarte slab, cu pielea foarte neagrd.Fala lui osoas6 nu pdrea prea zArnbitoare, expresia trdda o rnare iar suspiciune.Avea ochii in conitinul mi;care, incerc$nd sd supravegheze acela;i timp toa;lestrdzile in care ddd.eau piafd. finea rnAnadreapt6 vf;.rAt6, in in buzunarul gecii. Ajunse lAngSei gi o apostrofri pe fatd intr-o 1imb5 de neinleles pentru Hubert, ca_reprobabil ci era un fel de dialect ce fo,losEa clteva cnvinte gi portugheze. Eu1alialHsHcapi-rl?n jos coplesit6 de avalanga reproquri. de Hubert interveni. - Doar eu sunt vinova,t,zise el. Am vnrt s6_i vorbesc despre Paris Ei despre Fran{a. Am re{inut-o mult mai mr-rltdecAtar fi vrut... Fernandonu p6rea deloc convins.Era suficient :sate uiii 1afatS-ce si vezi ci nu st5tuser5,numaid,e

discu!ii... Cu un ton tdios, a'ngoJ,ezul ad,res5. ii c5t,eva cuvinte severe. Nu eria nevoie sd lnlelegi ca s{-!i dai searna c5. nu o feli,cita. Cu sigr-r,ran{a ii ci promifea cd va rezoJva el asta rnai tArziu. Pre! de o secundd, Eulalia dldu irnpresia c5 vrea si rdspund5, apoi se rdzg6ndi. Dind din cap cu o supunere mut5, fata se mullurni sd str6ngi braful lui Hubert pi si se intoarci in rnaginaei. F ernando o Lrrmdr,i o c1ip5 cu o privire lntunecatd gi consimli in sf6rqit s5-gi intoarc5. fafa spre Hubert. Ii intinse o mAnd aproape 1a fel de desc6rnat6 qi de zbArcit5 ca a unei mumii. - Numele meu este Fernando, zise el intr-o fr,ancezf,bolovinoasd. lmi pare bine cd vi ini,6lnesc... Huber't a,vea lnsl o impresie contrar5. Dar nr.i ei'a momentul sd se irnpiedi,ce de un amf,nunt. La uriraa urr-nelor, poate c5 lui FernanCo nu-i pl5cea s5.

arytepte...
I'l',]p4

$i mie... im: i:a;:e tare r'5.u ci din caLlza

Angolezul il intrerupse cr-lun gest. Apci, in vreme ce Eulalia pornea motorul maryinii, ornul de legdtur5 artfiE spre vechiui gi cArp6citul Morris. -- Veni!i... Sa nu stdrn aici... Ur:card in fa!5 ; Fernando la votran. Euialia ii depdqi si vir6 brusc pe sirada Luiz de Camoes. Fata se stspAnise ca sd nu stArneascd scandal, dar se v5zulsebine cd nu-i pldcEa s5 fie tratat5 astfel. Hubert

JACKBRUCE se rug5.la cel de sus sd nu-gi verseprea tare nervii pe maqinula qi sd sfArqeascd intr-un copac sau intr-un zid. porni motorul gi demari. F,ernan'do - Nu gtiu dacd v5 dali seama de situalia pri:nejdioasdin care m-ati pus obligArndu-md a;tei:t sd aici ! ii repropd el. Portughezii fac deseori razii... - Imi pare intr-adevdr rdu, il asiguri Hubent cu o voce pocSitd.Pe viitor n-o sd se mai repete. fn fond, incidentul nu-i displSceadeloc. Intr'-o anumitd mdsur5 putea sd contribuie la intdrirea accperiliilui. Erytimai pulin bdnuitor fatd de un om care intArzie Ia o intAinire ca aceast,adin pricina u.nei fete... - Sd nu mai vorbim despreasta, zise Fernando. Dar pe viitor si vd amintili cd nu este o gh.rmd, Prirnejdia poate sd se iveasci oriunde qi oricAnd. Ticu cAtevaciipe, apoi continui. - De vigilen{a pe care o veli ariita va depinde nu numai viata dumneavoastr"d, qi viala cel'orpe ci care urrneazdsd-i intAlnili... I{uirert dddiudin cap cu un aer convins. - Nu voi uita... La capdtul aleei General Carmona, Fernando virase qi se angajasepe drumul spre Catete. Dup* buildingurile uitramoderne din centru, acum trav,ersau cartierele indigene si,tuate perif,eriaLuanIa dei, in apnopierede zon,a industriai5.

TjMtsRATIGRUN-I.'I

93

In cursul ultimilor ani se ficuse un mare efort de urbanizare pentru inLocuir,ea progresivi a tuturor colibelor din bidonviluri, cu construclii trainice. Acolo unde p[duchcrnifa se intindea altddaLa ca o 1epr5, acum se ridicau mii de mici case individr.iale aliniate cu grija de-a lungul strdzilor ai cdror copaci incepuserd deja sd se facd m5ricei. in curaind iesird din orag. !'ernando accelerb pe clrr:mul pustiu. in ciuda aspectului de antichibate venerabila, ri'larsilTt trdgea bine. Probabil ch rnotorul fusese refdcut sau schimbat, Fernando preferflnd s5 nu atl"agd atenlia cu o.maqin5 mai noud. Numai cAnr-1 alegeau asprele c5i ale exilului, numai atunci mergeau revolulionarii cu Mercedes-uri... Fernancio conducea in ticere. Poale c5 nu avea nimic de spus sau, mai credibil, 15sa;efilor lui grija de a discuta cu Hubert. DupS cAliva kilometri se apleci spre bcrd, descleise un n':,ic compartiinent gi scoase o br-rcat5cle stofd pe c,ar.e intinse h-ri Hi-rbert. i-o Era o cagul,l. __ O s5 vd cer sd vd pune{i asta, zise F erna,ndo. Nu trebuie s5 puteli recunoagte locr-li dacd veli fi polilie... intsrogat c1e Remarc8nd eziiarea lui gr'5.bisE precizeze : l{ui:ert, Fernanilo se

ltrtt e lipsi de inc::edere din partea noasirS,

q4

JACKBR{JCT

T UME RA I G RUL Ui
p.-_^^^ * ..^' ^..r-;: ^y lUii^'\U yLWDJ;)t:L:l
Uil IJICU.

dar nu putein risca sd vorbili in... in anumite irn* prejurdri, clacSve{i fi arestat. Hui:ert iqi zise cd ziaristuL.care se pretinciea Ft" fi trebuit sd nu piareJl ocazia. - Pcli{ia ii tortu"reaz5 pe arestali ? fdcu el cil uil ton interesat. Angolezui scoaseun m6.rAi'c. - I{u vd doresc si cddeli in il6,inrle celor Ce ia PiDE i, se lir,ritd el si r5spr,rndd. Apoi a"alngi : ? - Acum vreli sil vd puneli cragttla. i{u}rert nu putea decAi sd s,esu,punl. in drep'lul gurii se afla o deschizS.turS. care ii permitea sd lesPIr

nLUllLI

A1. , ^^i

Fcr nando

f r ind

n i ,, (c L) ( . r i' . ' Z( .o' r ri 6 1i [" c' l-x c^L^E^ -^ ^ L G L + y L r L { U d e C OnfOr:ta.bi l S I ( z lt C . L L J l C d -A ' -"

de spil"tarulscalrnului. Pulin mai incolo, Ferttando incetini qi fdcu Ia dreapta. Roli1e n'lefgeariacum pe un alt sol. Alt vide raj acum, ia si.6-nga crataasfti.. IJrmitoaieie cinci uiiiltte, angclc'zul iqi continud micui inrncj cu intcnlia viririri dc a-i Clzorienla pe I{ubcrt. La inceput accstu inrcgis'Lllr.:c dlferitele schiinbdri de dir:ectie. PAnS ia u;:m5,in':a renunlase. Acum mergeau tle un dluiii picl::os pe c,areinasina se zgAilAia zdra.vdn de tot. Urrrd apoi o scurtd porliune asfaltatd, a.poi ma;in,a trecLl pest,eceea ce
1 PiDtr - Polilia Internat':onal5 de Apirare a Stalului. }l.ruine pe care il pnrta in Angola polit ia ins ilc in r l J i n m o d s p e cial cu lupta impotriva sub."'ersiunii(N.A.).

qi ciaxon[ iie dou5 ori. Hubert fu inviiat sd coboare. O mAni mare? care nu era mana scheletici a angole::uiui, il apucl c1e bra! gi il. cili5i,iziin interiorlil unei case. Niq're degete expcrte ii pipairi Lrainelesi vad6 inarn::a"t. Apoi o voce de l-ras inviti si-;i li dacf, erste scoatl ca.gi-iIa. Hriirer:';r:u"a;iepti: si i se spun5. de doud ori. Constati cA se afia" iiri;r-o came;:5 mrci, surnar" mobiJ.atd, cu r.rn pat qi o ci:iuvet5. Fereastra era mascati de oi:ioane qi prev.izutS cu bare metalice. pe Oin''rl care i1 conciusese llubsrt era un negru inait cu o infalisar:e greoaie. Fh-rJ:ert inregistri arma de la centur5 qi oumnii enormi care ar fi fost in stare sI r"iciddun taur. Inii'e timp apdru gi Fernand.o. Avea fluntea gi mai increlitd.. -- S-a ivit o nepotrivire, ii e:<plicdei. Persoanu nele pe care 'ure'ouia ie ii:./cAlnifi vor putea si sd ?nainte de a se face ziud. Veli fi obligat si vinS rimAneli airci... I{ubert avu impresia cd. era vorba de ceva pus niciodat[ traca.[edinainte qi cd ceilaili nu avuses'erd inten{ia si se intAtrneasc5 ei ln pute,rea noplii. cu iir timp ce se incrunta d-e form5, se intreba ce leg5tur5 ar trebui s5,facS-lntre intAmplarea apta, dc controlul bagajclol' Ei a.glcsiu,nce neinlelcs a cirei victimi fusese.

JACKBRUCE - Uitali de trotelul mell, la atrase el afienfia. Absenla mea ar putea sd-i nngrijoreze qi s5 anun{e la polilie c5 nu m-am intors... Fernando il iiniqti. - Se vor gAndi c6 ati petrecut noaptea ia o fat5, explici el cu Ltn ion plin de subinleLesuri.De fapt, nu vor greqi pi'ea mult'.. In vocea trui era parcd un strop de gelozie qi de resentiment. O clipi Hubert crezu cd intre ei Ei Eulali'a era cev,a.Dar preferi si respingi acest gAnd. Nu o proa vedea pe tAndrd accep'tind sd fac[ dragoste cu 11111rnia aceea ambulantS. La urma urmelor, poate c5 Fernando ii pu.rta picd pur Ei simplu pentru ci il' beneficiasede farespinsese,in ti,mp ce el, I{r-rbet't, vorurile ei din prima 2i... - V*a$ cere sd nn iucercali s[ ieqili din aceastd camerS, relu6 Fernandc. F icu un gest spre negrul lnalt cu pilmni ffIonstruosi. -_ De a1tfel, Augusto a primit ordiir s5-vd impiedice.., Cu toatd neliniqtea surdi pe care o sirnlea de cAteva ciipe, Hubert nu avea de ce si se formaltzeze pentru aga de pulin. in fond, era natural ca el s5-qi ia m5su"ri de Precaulie. - Puteli aveh incredere, ii asigurA etr' Nu voi face nici o tli;care...

I.JMtsR,q TIGRULUI - ln acest caz, v5. urez noapte bund, zise Feri n'ando. Cei doi angolezi pdrSsira incdperea, iar unul dintrE ei'invArti o datd che,iain broascS. Hubert igi zise ci cel mai bun lucru era sd profite qi s5-;;i incarce bateriile. DupI oboseal,a cal5toriei gi ce'le doui ore agitate petre'cute cu Eulalia, pu{ind odihni. nu putea s5.faci decAt foarte bine. Trase cuvertura peste aEternutul cu aspect indoielnic qi se intinse pe pat. Dupi dou6 minute dormea buEtean.
):: !,1

Irl

I{u,bert se trezi tresdrind de zgomotul lurios aI unel ar.rneautomate. Igi regdsi instantaneu toatd h.rciditatea. Prinra impresie fu cd abia dacS dormise cAtevarninu,le. Doud impugcdturri pocnird intr-o sucoesiune rapid[, trase de o armd de calibru mar,e,apoi risuni o noui rafald, urnnatdde un urlet scurt care incetd brusc. Era cAt se poate de clarrcd cineva at,acabArlogui. celor din GRAE. DacSte lua,idupd apropiereaimpuEcdturiior, ai fi zis ci asEdiatorular fi reugit sri pf,trundd pe terenul lor. ta fel de br"'usc precum izbucniser5,focurile de armd incetari qi se agternu o liniste adAnc5.
7 .- cd. 706

9B

JACK BRUCE

T UMB RA I G RUL UI pnAnd mAinile la vedere, Hubert sd duse s;i se cu a$,eze fala la perete. Negrul intra in inc5pere Ei mormAi ceva. Ca si-qi arate bundvoinla, Hubert se sprijini cu amindoud mAinile, intinse pe zid 9i indeplrt5 picioarele ca sd poat5 fi scotocit qi s5 constate cd nu era iparmrat. De-acum clipa critici trrecuse.Prin faptul cd nu incepuser[ sd tragi lnainte de a-l intreba de nume, po,a,tecd era posibil sd se ajungi la o in!e'legere... Lovi,tura, extrern de violent[, il lul pe Hubert prin sur.pri,ndere. In ciipa qocului avu impresia ci ceafa i-a fdcut explozie. O lrumin[ imensd ca cea a soarelui ii liqni deodata in interiorutr cr,aniului. Inlelese c[ negrul profitase de docilitatea lui ca s5-l pocneasci pe la spate cu patul pistolului-mitraiierd. Pici;oarele ii fugiri de sub eI. Inci o vrerTle, greu de apreciat, Hubert rdmase co'firrtignf,inr,egistrAnd automat tot ce se petrecea in jurul lui. I,n mod ciudat, i se piru cd il recu'noaqte pe Enirique Sagarra in omul care tocmai apSruse in cadrul uqii. Ridicol ! Probabil cd incepuse deja si delireze"' VArful unei incbitari ii lovi tAmpJa 9i il expedie in tara viselor.

Fdrd sd in'ce'rcesd inleleag6 exact ce se petrecea, Hubert sdrise deia din pat. Pentru orice eventualitate, puse mAna pe speteaz'ascaunului pentru a-gi face din el o arm5. improvizatd. Nestiind despre ce era vorba, cea mai buni solulie era s5 se lipeasc6 de zid gi si-l doboare pe primul care intra in incf,pere. Nu avu insd timP ! O loviturd de picior bine data fdcu sa zboare in {Snd6ri lemnul ugii din dreptui clantei. Uqa se lovi cu violen!6 de zid. Rdmas cu scaunul in mAn5, Hubert zAri o ]'luiun duma de negru care se lipise de toc, ind,rep;l,And pistol-mitrralieri spr,e interiorul camerei. Cuminte, Flubert preferd sI lase scaunul qi sfr ridice mAinile sus. Oricum n-ar fi putut si facit n im i c. ---. Drigu! cd-mi faceli o vizit5, zise el, in speranla cd va destinde atmosfera. Nu prea am cu. ce si vi tratez dar... Cu degetul crispat pe trigaci, negrul scoaseun mArAit gutural spre a-i impune t5cerea. Culm nu pf,rea deloc ci glumeEte, Hubert coirsiderf, cd era mai prudent sd-i dea satisfaclie' --Treci ia perete ! ordon[ negrul cu o voce d ur 5. Chiar qi fdri miqc,area impresionantb a levii pistolului-rnitr,aliera cale insolise ordinul, I{r-r,bert cunogtea suficientd portughezd ca sd inteJeag[.

100

JACKBRUCE

TIGRULUI UMBRA

101

**

_ Enrique Sagarra nu-,;i crezu ochilor cAnd intri in camerdEi-I recunoscupe Hubert in birbatul lntins pe jos. Probabil cd era victima unei iiuzii ! In acelaEitimp, un frig imens il cuprinse la gAndul cA Hubert era mort. Simli o mare ugurare descoperindo lumind de viala in ochii iui r6magi desch$i. In plus, avu fugara impresie cd Ei Hubert il recunoagte. Dar negrul il lovisq cu piciorul in cap. Enrique se strSdui sd fie indiferent -'Destul ! ii ordond el negrului care se pregStea s6-1loveascddin nou. Pe Sstail ludm ca sf,-l I-al de jos Ei du-l afar6 ! facem sd vorbeascd... Rebelul ipi intrerupse miqcarea,se aplecd gi-tr sdltS"peHubert pe umeri. --- Puneti foc peste tot, ordon6 Enrique altor doi negri care tocmai iEi fdcuserd aparifia' Gr5bi!i-vd ! V5 agteptafard lAngdcamion... Unul din rebeli aduseo canistrb de benzinS.O goli pe podea trdgAndu-seinapoi pe cuioar. Dupd aceea,fdrd indoial5 c5 nu avea sd mai rdmAnd mare lucru din cas5... Enrique ieqi.repede sd-l.prindd pe cel care il cdra pe Hubert.

Camionul l5sat la un kilometru de acolo, pentru a nu putea fi reperali in timp ce se apropiau, tocmai se oprise in fala porlii prin care se pdtrundea in curte. in privinla asta nu existau probleme. Dar prezenla lui I{ubert ar fi putut s5 pr-rn5 acum o problemi foarte serioasi ! Cend Tr,grul il insircinase cu aceastd.operaliune, fusese vorba doar de iichidarea unui anumit numdr de qefi din GRAE care trebuia sd aibi o adunare in acea casd in prezenla unui ziarist strdin. De fapt Enrique nu descoperisedecAt nigte tipi amdrAli pe care grupa condusd de eI ii expediase repede pe lumea cealalti. Pentru un motiv pe care nu-l ;tia, probabil cd adunarea fusese amAnatd. A,sa cum MPLA aflase de actunare, la fel de bine putuse qi GRAE si fie cd organizatia rival5 se pregdtea's[ informati treacd la atac ca s-o decapiteze... Rimsnea de stabilit rolul lui Hubert in toat5" povestea asta. Daci el era ziaristul, atunci totul se putea aranja. In schimb, dacS era, linut de GRAE inchis in casi pentm cd apartenenla lui la CIA fusese descoperitd, atunci... De la atacul taberei, Enrique era sigur ci cA;tigase increderea Tigrului, dovadS.cd acesta ii dd'duse mAnd liberi pentru organizarea operaliunii impotriva,,revizioni.gtilor" din GRAE.

i,

1{J3 t$2

JACKBRUCE

Dar cu siguranld, ca aceastd incredere nL1mergea pAna acolo incAt sa punf, in libertate un agent CiA pentru singurui motiv ci i-o cerea e1... Enrique gAndi repede. Nu-l insoleau decAt vreo Faseoameni. Cu pulin noroc) ar fi putut si le vind de hac mizAnd pe efectul surprizd. Hubert ar fi fost salvat ! Dar rnisiunea lor ar fi fost definitiv comprom i sd ... sd Tigrul, il lSrsase inleleagd ca se pregatea ceva in stil mare. In aceste condi{ii, Enrique nu avea de aies. Trebuia sd incerce, cu toate riscuriie pe care le prezenta acest act pentru Hubert ;i pentru el' in vreme ce incendiatorii ieEeauin grabd, casa se aprinse cu o bufnitr-rrir sinistrd. Enrique se indrepta spre camion. Deocamdatd, lucrul cel mai urgent er:a si fugd inairite de sosirea portughezilor...

vrl

Hubert $i cirpdti cunoqtinla dintr-o datS' inceEra lungit pe un pamAnt blt[torit, intr*o bec pere cu perelii dali cu var, pe care o lumina un suspendat de un fir. Nu-l legaserA' Asczat pe un taburet, un negrLl intr'-o salopeti genunchi petic ti facea d,e pazi lAngd u9[' intre Kalasnikov al cdrei pat se litr** o pugc6 de asalt ca sprijinea pe so1.Mesteca betei qi d5dea impresia se plictiseEtede moarte. V S z A n d c [ Hu b e rt se t r e z i s e ' s e r i d i c a ' s c o a s e cu capul din incapere Ei pronunld o frazS' scurti aclionb inflexiuni guturale. Apoi se aqezd la 1oc' sd-pi culasa armei cu un aer hotdrAt ;i reincepu ii strSsupravegheze prizonierul cu niste ochi care Iuceau din eauza haqiEului' RelinAndu-qi o grimasS, Hubert se ridicd incet gi se sprijini cu spatele de zid. Simlea o durere asculitd in ceafd Ei intr-o parte a capului' Cel care il pocnise o ficuse cu tragere de inimd"'

104

JACKBRUCE

UMB RA I G RUL UI T tofel F de pagaport in timp ce zdcea fira tin{e.

105,

I;i aminti atunci de ultima imagine inainte de a se pribugi in inconqtien!5... Enrique Sagarra... O clipd se intrebi daci nu cumve visase sau dacd nu fusese victima unei asemSndri _vagi. Nu era posibil ca Enrique s5 fie la Luanda. Confoim ultimilor ;tiri trimise, Sagarra se afla intr-o tabdri MPLA din Zambia. AdmilAnd ca fdcuse parte din grupul cle ccmando care il asasinaSe Jonathan Wearrer qi pe pe insolitorii lui, rebeiii probabil cd trecuserd de multd vreme frontiera Angolei pentru a ajunge Ia sanctuarele 1or, acolo unde nu puleau fi ajungi de armata portughezS. Totr-rgi Enrique Sagarra pdtrunsese in incdpere cAteva rninute mai tArziu... Un Enrique care iqi iasase o mustald nrare $i care afiga un aer de autoritate mdsuratd, cu mAne asezatdpe pistolul de la centurd. Era insolit de un negru inalt din rasa bombund,u., cu maxilarul de jos puternic ;i privirea plind de cruzime. $i el avea un pistol Tikarev la centurd. In vreme ce acesta se oprea in mijlocul inc6perii, Enrique se infipse in fala h-ri Hubert. - Cine egti qi ce faci la Luanda ? intrebd ei cu un ton sever. Hubert nu vedea nici un motiv sd nu-i rhspund5, cu atAt mai mult cu cAt il uquraserd de por-

cunog-

Enrique se incruntd de parci r5spunsul nu l-ar fi satisfdcut.

., I *

T f

- Ziarist ? r'Anji el. Cum se face cd te aflai intr-o casd care servea ca loc de intAtfire unora d,in GP,,AE? Explici-te... Iiubert inlelese cE i se oferea o posibilitate de scdpare qi ci depindea de el sd n-o scape. - Faceli parte din PIDE, nu-i aga ? f5cu el cu dispre!. Am auzit de metodele voastre. Md veli tortura ca s5 md faceli sd"mdrturisesc tot ce vreli voi qi dupd aceea mA veli expulza din Angola punAndu-rni sd semnez o declaralie precum cd-am f o s l b in e t la t a l ! . Se infl5c5r5 strdduindr.r-se in acelagi timp s[ afiqeze cel mai profund dezgust. - $tiu cum procedeazb polilia portughezd, aproape cd strigd el. Dar va trebui sd fiu mort ca s[ nu mai pub]ic in ce fel vd martirizati prrzonierii. La inceput neincrezltor, aceea intr-un rAs rlsunitor. Tigrut izbucni d'"rp5

I
,{;,

l'

$
I i f,

- PIDE ! fdcu eI rAzAnd in hohdte. Ai auzit carnarade,ne ia drept PIDE ! D[du din cap spre Enrique care nu fdcea nici o miEcare. - Spune-i cine suntem, camarade, ii ceru ei. Sd priceapi ce greqealdface...
jt

f,

JACKBRUCE In vreme ce Hubert le arf,ta o fala pe care so oglindea o nedumerire totalS fat6 de ceea ce se petrecea, Enrique igi indreptd cu mAndrie talia modesl[. - Suntem luptdtori din Mi;carea Popularir cle Eliberare a Angolei, anun!5 el cu un ton plin de emfaz6. Lupldm penirtt eliber'area acestei ldri clc dubla asuprire a colonialismuiui qi a imperialismului. DupA ce-i vom alunga pe portughezi, vom instaura un regim autentic socialist 9i democratic pe baza drepturilor poporului 9i a1 muncitorilor' Hubert se temea c5 Enrique se ldsase dus dt" pornirea lui liric6 qi cA mai pusese gi de 1a ei' Dar negrul incuviintS. dAnd din cap de parcd toate acestea se inlelegcau de la sine. - Acum vrem s[ credem ci doar fiindci nu te-ai trezit prea bine ne-ai coniundat cu poli{ia' catadicsi sd accePteEnrique. Itrubert iqi freci ceafa. - RecunoaEteli c[ aveam motive sd mi inEel, le atrase el atentia. - Deci egti ziarist Ei te pregdteai sir te intAlne$ti ctt cei din GRAE ? relud Enrique. In momentul acela negrul fdcu un i:as inainte' Veselia dispdruse de pe fala lui care se transformase intr-o mascd Plini de ur6' - GRAE nu e decAt o adunituri de revizionigti care se vAnd portughezilor ca sd sape bazele

T UMB RA I G RUL UI

107

aderrSratei revoiutii, zise el clocotind de furie' Toli sunt niEte trlddtori ! s5-i eliminim, a$a cum . -= Datoria noastrS este ani. fdcut cu cei care se afiau in casa, supraliciti Enrique. $i vom continua tot a$a pAna 1a victoria f in a ii. Hr-rbert in{elese ci voia s[-i dea astfel o indicasa-$i {ie asupra direcliei de urmat, dac6 nu voia instrdineze iremediabil pe marele bambunr{u' - in Franta considerdm GRAE ca o organrzafiri sd se fAslie fSra importanld reaii. afirma el tAceascS.Dar nutnai pe lAngd ea avem aci:es' De aceea n-am putut s[ iau contact cu MAPL"' Explicalia pdru s5-l satisfacd pe negru' Totu;i ttn fr,rlgerde siretenie ii traversi privirea' ._ Ai vorbit de contacte. facu el. Cred ci ai putea s5-mi spui cu cine ai luat leg5tr-rra La Luanda... Hubert se prefdcu cd se indigneaza. - Doar n-o s5-mi cere{i s5-i tridez pe oamenii care au avut incredere in mine ! Idegrul pdrea dezam5git de rdspuns dar nu insista. Tot vorbind, Hubert se ridicasc in picioare s5-9i ma,sezecapul. Durerea lncepea s[ se estompeze, dar se alcsesecu un cucui grozav. - Acum, adiug[ el, dacd sunteti de acord sd-mi fac reportaiul despre MAPL, lbsAnd GRAE la o parte...

108

JACKBRUCE

UMBRA TIGRULUI

109

- O clip6, interveni Enrique plesnind clin limb6. Trebuie mai intAi sd ne asigurdm cd eqti cu adevdrat un ziarist francez qi nu un spion ln sluji:a portughezilor... 'Negrul linu sd adauge qi el ceva, insolinelu-qi vorbele cu un gest explicit cu munchia pahnei. - Portughezilor le vom tdia capul, fdcu el rAnjind. $i nu numai capul... Enrique. scoasedin buzunar portofelul gi pa;a* portul lui H'.rbert. pentru care ziale luCrezi... - Pentru inceput... In uhatoarea jumltate de ori ploud pur qi simplu cu intreblri de tot feiul. ln aparen!5, Enrique se str[duia s5-l facd s[ se dea de gol salr sfr comiti o gregeald.In realitate insd ii punea intrebf,rile in aqa fel incAt Hubelt sd poat5.rAspundela toate in chip satisfdcdtor. Negrul nu intervenea decAtrareori, gi dou, p.rrtru cheStiuni de detalii firi cea mai micd importan!5. In cele din urm[ puse capdt interogatoriului. --- Destul deocamdat5, zise negrul. Vom verif ic a . . . Hubert ghici cd voia sd afle mai ales pilrerea lui Enrique. Dar in privinla asta nu avea niei o grij5. - Vei rdmAne aici, addugi negrul. fi se va aduce un pat. PAnd la ziud vom lua o hotdrAr"e in piivin{a dumitaie.

DAdu un ordin ceiui care stdtea de pazd qi acesta se duse sd aducd un pat de campanie, - Bate. la uqd daci ai nevoie de ceva, ii zise el. Ji se va deschide. Altfel, e mai bine pentru durnrleata.sd incerci sd iegi... nu ' Apoi. pdrdsi camera iuAndu-i cu el pe Enrique "l I .i' Si pe paznrc.UEa se inchise in urma 1or, cheia fu { | .' rotiti de doud ori in broasci, gi becul,sestinse. In acestecondifii, cel mai simplu era sd doarmd. ,!Patul dq carnpanieera pAnz6 intinsi pe un cadru 3r care se putea strAnge.Nu era prea confortabil, dar era mai bun decAtpdmAntul bdtdtorit. ;F Ilubert se intinse c6t putu mai bine Ei inchise ochii. !r. Avdndu-l pe Enrique ca aliat in cloaca acea, t 3" I Hubert putea sA doatmd linigtit...
i

*
) R*

Hubert fu trezit de un zgAriat u$or pe sc6ndurile'care astupau fereastra. La inceput crezu cd un rozdtor sau o ganganie oarecare incerca s5 p5,trundd in camer6. Dar zgAriatul era mult prea regulat ca si fie vorba de un animal. Hubert cobori din patul de campanie qi pipdi cu mAinile in intuneric ca sd se poatd apropia de fereastrd. Rdspunse rAcAindgi el lemnul cu unghia.

110

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

111

Hube ? fdcu vocea lui Enrique cu pulin mai puternici decAt un murmur. D a... - Paznicul t6u a adormit, dar fii atent si nu-l trezegti, continub Enrique. Std pe culoar la cAliva metri de ug6. Hubert iEi zise c[ Enrique riscase probabi]' foarte mult venind pAnd acolo f6r[ sa fie remarcat. Dacd incerca si stabileascd aqa de repede confractul, in timp ce grupul care atacase bArlogul ceior'' din GRAE se afla mai mult ca sigur acolo, insemna cd exista un motiv care merita acest risc. Te ascult... - Tipul inalt pe care l-ai r'5zut cu mine se numeqte Amerigo Kassinga, ii spuse Enrique tncetiqor. E unul din qefii militari ai MPLA-ului. El comanda banda care ,a atacat tabira de vAn[toa're din interiorul !5rii. Presupun ci ;tii despre ce e vorba ? - Da. - In loc si se intoarcb in Zambia, restul grr'lpului cie comando a mers prin pldure in direclia oceanului, ii explicd Enrique. Dupd cinci zile de mers, un camion ne-a transpoltat in grupuri mici pAnA la Luanda. Aici ne'af15m intr-o fostd fermd, chiar in exteriorul zonei industriaie. Banda are doudzeci $i cinci de oameni, fdrd a mai pune la socoteal5 alli doisprezece cal'e se gdseau deja aici.

Au un'armament destul de important qi o gr5made de munitii... TScubrusc.Timp de doud minute interminabile domni t5cerea.Apoi glasul lui Enrique se auzi din
nol l .

Un tip care voia sd urineze, ii expiicd el.

Apoi addugd: - MAine voi pieca cu siguranld in altd parte, sd condr-ic un alt atac impotriva celor din GRAE. Trebuie deci s5-{i vorbesc acum. Se pregdteqte o lovitur5 care are toate Eanselesd facd zgomot... Enrique se intrerupse din nou pentru vreo trei* zeci de secunde. - Nu cunosc nici un amdnunt, dar Tigrul m-a ldsat si inteleg cd e ceva foarte important Ei ca mai sunt qi alte grupuri amestecate in aceastd acliune. Tot dupd cAte am putut sd inleleg, portu* ghezii nu binuiesc absolut nimic... Enrique fdcu din nou o pauzd destul de lung5 inainte de a continua : - Voi face in aqa fel incAt sd. sporesc in mod indirect increderea celor din MAPL in tine. Tipii Sstia sunt incredibil de orgolio;i. Dacd le promili cd vei vorbi despre ei in ziare te vor ldsa in'voia ta. Sunt aproape sigur cd ili vor da drumul dup[ ce-!i vor line niEte discursuri sforditoare. Trebuie doar si-i convingi c[ le egti favorabil in detrimentul celor din GRAE. Nu incerca niciodat[ sd-i con-

712

JACKB.RUCE

T UMB RA I G RUL UI

113

trazici;i acceptd tot ce-!i vor spune'ca litera de evanghelie... Enrique avll o ezitare,apoi contlnui : - Dupd pdrerea mea, trebuie s5-i previi pe portughezi imediat ce te vor elibera, spuse el. Aceqti rebeli din MPLA trebuie neutralizali, ca si nu poatd d6una, pAnd nu e prea tArziu. Sunt in stare sd provoaceun adevdrat masacrudacd pornesco acliune impotriva Lr"randei... - Chiar aga? interveni Hubert. Nu crezi ci e mai bine sd agtept5m s[ vedem exact ce clocesc ca ? - Risc sd nu te pot anunla la titnp, rSspunse Enriqtre. Dupi cAte gtiu, vor dispune de arme ;i de munitii in cantitdli suficiente pentr-u a echipa peste o mie de ingi in momentul declanEdrii ac{iunii pe care o pun la cale. PrecizSapoi locul exact unde se afla ferrna p5rdsitS care ii addpostea. - $i tu ? il intrebi Hubert. - Md descurc eu, li rdspunse Enrique cu detagare. O sd fac pe mortul imediat ce vor incepe impuqc5turile. Dupi aceeane vom explica cu portughezii. Hubert considere c5 era prea optimist, dar se feri si-i atragS atenlia. - Acum trebuie sd te pir5sesc, ii zise Enrique. Ar fi o mare prostie si fim surpringi... - Incd ceva," fdcu Hubert. Voi mi-ali trimis un comitet de primire pe la sfArqitul dupS-amrezli?

- Nu gtiu nimic, rdspunde Enrique. Dar asta nu insearnnf,nimic. Ticlrul nu-mi spune tot ce face... lgi 15sd fraza neterminati Ei addug5 mult mai in goaptd : - De clata asta am qters-o. Sd ne vedem sdnitoqi... Hubert mai aEteptd o clipd cu urechea lipit5 de Lernn.Dar probabil cd Enrique se indeplrtase. Attzi pe cineva care igi dregea glasul. apoi zgtlmotul ca'racteristic al unui lichid care curge. F{oLSrAt lucru, parci se vorbiserd cu tolii si iasS sd ude florile ! Hubert se indepdrtd gAnditor de fereastr5 Ei se lntinse pe patul de camPanie. Ceea ce-i spusese Enrique nu era deloc imbucur6tor. *
t3 ti

ceafd, llul:ert st[tea Cu mAinile incruii$ate sr-rb din nou lungit pe patul de campanie. Afard lumina un soare st,rllucitor atrecdrui raze se slrecurau prin orificiile scAndurilorce blooau ferea.s;tra. Nu se auzga nici un zgomot in vechea 'ferm6 p5r[sitd. Rebelii respectauora siestei. Hubert fuseisetrezit de paznicul lui pe la gapte dinrinea$a. se permise o toalet5 sumard la o chiuI
I :,1. 706

115 714

JACKBRUCE

T UME RA I G RUL UI fi pe Huber't pentru a putea hotflrArea s1-1 pastreze preg6operaliunii de martor direct la desfiqurarea tire. aprobarea s[ ia masa La prAnz, Hitbert prinrise ce inguerrLlleros qi s5'le pun[ impretr-ni .* ""ilu1!i treblr'i dorea. ^in fostul hambar folosit' Tt"Erul.et'a plecat iar a c u mc a s a ld d e me s e ' er a u a d u n a l i n u m a i V r e o Easecanieni. cAt'eva cuvinte in Numai u'nul dintre ei Etia dialogul la expresia lui francezd, ceea ce reducea parte' er:aclar c5 fusesecea mai simpld. Pe de a1t5' qi cd interpretul se afla ri drestli cu glije in'uint" o cenzuri suplimentard' acclo ca sd "*"oait* cel mai rnult era cA Lucrul cu care se m'indreau de Luanda fhr[ s5' fie ajunseserd atAt de aproape a superioritllii reperali. Vedeau in asta o dovadd care nu binuia delor asupra armatei portugheze capitalei' loc cI tabf,ra 1or se afla ia porlile trium[n curAnd aveau s5-qi faci acolo o intrare fa15 ! ma$tna El F iecare dintre ei va primi atunci' casa' nevasta unui Poltu gher"" nou pe HuDupf, masa, rebelii il incuia'r5 din bert in inc[Perea lui. plrea greu' lncepea sd i se pari cd timpul trece cu rebllil Faptul ca i se permisese si stea de vorbi stat tn indiciu incurajator' Cu totul altfel ar fi "r"

vetA veche pi ciobiti, inainte de a fi readus ln carreri u'nde i se servise o can5 cu cafea fierbinte qi biscuili de carnpanie, tari ca piatra. Cu toate aste,aHubert pur qi s,implu ii devorase. Nu era morn'entul s[ facf, mofturi, iar evenimentele din noap,tea tre'cutd ii provocaseri o foa,me de iup. Pulin mai tArziu , Tigrul venise sd-I viziteze. Aqa cum prevdzuse Enrique, rnarele bambundu il fericise cu o inepuizabilS diatribd inalt revolulionard, din care reiegea cf, victoria nraselor pop,ulare nu era decAt o probl,emd de timp qi cn MPLA era singura organizalie care reprezenta in mocl obiectiv aspiraliite profunde ale poporului angolez. GRAE nu era decAt o clic5 social-,revizionistd de reactionari mic-burghezi de care imperialismul qi i'udeocregtinismui deca.dent se serveau ca sd incerce corup'erea forleior de inspiralie demo raticd care luptd impotrirra colonialismului asupritor. Fa"rtea cea mai nostirnd era ci initr-adev6r d5dea impresia cd e convins de ceea ce spune ! UrmAnd sfaturile lui EnriqLle. Hubert il a,nrobase cu convingei'e. Nu se pusese problema eliberdrii lui. Tigrul, se l,iirnitrase doar sd fac,5 aluzie, afirrnAnd cd va avea loc la momentul potrivit. Enrique nu qtiuse s5 fie destul de convingdtor sau nu vrusese si insiste prea mult pentru a nu stArni binuieli. Doar daci nu curnva negrurl hiase

116

.JACK BRUCE

iucrurile dacd,f igrul ar fi nutrit bdnuieii p,recise fa!5 de el sa'udaca ar fi avut intenlia si_1sr-rprime. Acum nu rnai avoadecAtsd agtepte... N-ar fi cAqtigat nimjc dacdar fi incercai sd eva_ d,eze, riscAndsii-l pund qi pe Enrique intr_o situalie delicatS. Hubert fu intrerurpt clin aceste gAnduri de un strigdt de alarmd, urrnat imediat de o rafal[ Ce r.rmi automatd.

VIII

Imediat izbucnira impuEcS.turidin toate pAr{ile se auzirS"strigite cumplite. Urm,ari cAteva exploi;i zii su,r''dede grcnada. Hubert sirise din patul de campanie cle la prirnele impu;cdturi. Totul ii amintea in mod nepl5cut de cele petrecute in noaptea pi'ecedentd. CAteva gloanle tr.ecuri prin scAndurile care astupau fereasti:a qi lovira zidul opus, de o parte qi de alta a uqii. O g,renaddfdcu explozie foarte aproape, provocAnd un strigdt lung qi sfA;ietor care se transformd intr-u,n horcdit de agonie sinistru. Hubert iqi zise cd cei din GRAE treceau la contraat'ac, ca sd 1e pldteascd cu aceeaqinronedi celor din MPLA. I)ar, gAndindu*se rrai bine, ajunse la concluzi,a cd un astfel de at'a'cera pulin probabil in plinl zi. Hurui,tul uqor d.erecunoscut aI unui elicopter ii rdspAndi ultimele indoieli. Nu putea fi vorba decAt de armatd...

l, LB

JACKBRUCE

TIGRI.,ILUI UMBRA

119

LucruriLe se comPlicau ! a evita L.lpindu-se cu spatele de perete pentru fi patruns pe sA fie atins de o noul rafal5 care ar de un picior fereastrd, Hubert apucase tab'uretul a r r nSde r izo r iecareinmodsigurcS nupu l, e a s 6 -i serveasci La marc lucru"' in inhnpuEcfltu::itrede afari pdreau c[ slf,besc rebeli cei cAliva tensi,tate. Surprinsd in p1in5 siestS' intr-o rezistenli rf,magi la fer,md nu putea sper'a Huber"t ajunse eficace. Apreciind dupi imputscdturi' era mult mai la concluzia ca nurnSrul asediratoritror qi pqti a'ntitanc' mare. $i avea'u elicopte're, pr'obabil arme grele. o miCa o confirm'are a gAndurilor lui Hubert' in tralier5 incepu sA tragi o Tafa15 neintrerupti partea din sPate a fermei' de Uga incdperii se deschise brusc izbindu-se
l.

perete. Hubert inregistri irrtr-o fracliune de secundi Ca ci eiraun guerrtll,ero. intr-r'r'nfilm cu incetinitorul, 11vizu pe r:ebel rid'icAnd {'eava puqtii de asalt qi Kalaqnikov spr'eel. Privirea lui era plini de urb i;i inchiun rictus cumplit ii crispa buzele groase' puia pr.obabil ci Hubert era rispunzbtot de ataoul armatei. $i ven'ises[-i pliteasc6 pentru tri'dare' Hubert aruncd cu toat[ puterea taburetu in dii.ecfialui. Gtonlul se izbi de zid la treizeci de centiHubert' metri de caPul l-l'ri

un Negrul primi taburetul peste gur[ qi scoasc tAnguit de durere. l{ubert sdri la el fdr5 s5-i lase timp s5*qirevinS' Traversd incdpereadin trei paqi mari expediindu-l pe rebel la pdmAnt cu un pumn bine plasat qi o 1ovitur[ la carotid5., si ln timp ce se apl,eca ia pugcape care rebeiul o scipase in cid'ere, doi portughezi in linuti de camuflaj se iviri deodat6la capdtul culoarului cu armel.eindr''eptateinainte. Hr.lbert considerd ci era mai prr-rdent si ridice mAin'il,edeasuPracaPului. Adarb impuqcituri,tre lncet'aserd brusc' InlelegAnd c5 orice rezisten!5 era zadarnic5, rebelii care nu fuseserdimpupcali probabil cA se predasera' In vlme ce unul din soldali ii punea arma in spate,cel5laLtii pip6ia hainele cu gesturi precise'Ii ordonari apoi sd ias5 in curte qi il invitar5 sd se trasepe vine cu miinile in creqt'etul capului' Ferrna miquna pur qi simpl'u de solda{i ln haine de oarnuflaj qi qepci de paraqutist' E'licopterul se r.idicaseputin qi se imobilizase deasupra ou'rlii in* vArtindri-gi dlicele cu un zgomot Euierdtor. Comanda,mentu.l,nu se zgercise cu efectivele d'estinate atac. Sperasesi pri,ndSin cuib toa'td banda"' acestu,i Probabil cd al'eau sd fie dezamf,gili consta'And ci grosul rebelilor scdPase. Cfl{iva soidali impinserd doi prizon e::i pAnd in sub paz[ bun6' Au fost unde Hubert aqtep'ta locr"lL

rl
120

l
I

JACKBRUCE

UMB RA I G RUL UI T

121

L1 1l

qi ei invitali, fArd men'ajamente, sd adopte aceeagi posturd. Negrii aveau ochii holbali de spaimd. Dacd se gAndcau 1a scarrta pe care le-o rezervan ei prizonierilor 1or, atunci aveau tot dreptul sa nu fie prea liniEtili. Unul dintre ei tremura atAt de tare incAt nu reugi s5 stea pe vine ;i cdzu in fund. Il ajutard prompt si se ridice. Alli .soldati il aduserd pe cel lovit de I{ubert. gi ii ddduri drumul sa cadd la pdmAnt ca un colet oarecal'e. Un subofiler se apropie de Hubert pi ii ordona si se ridice. Scoase din buzunar o legaturd ;i i-o puse la ochi. Dest,u-l ingrijorat, Hubert considera cd chestia de asta semdna mult prea mult, dupf, pirerea lui, cu preg[tirile unei execulii... Ftr gata sd protesteze, dar doi soldali iI apucard fiecare de cAte un brat qi il scoaserir din c,urte du: cAndu-l pAni la un vehicul.
:l ,*

gAnd sd fi'e luat pe ncaEteptatede ceea ce se preg5tea ln aceastd{ara. Exista totusi o problemi. Tictrul.nu ilrea pf,rea grdbi,t sir-l r:epunirpe Ilubert in iibertate. Nu pentlu cf, ar fi avut indoieli in legatr-rrd autenticitacu tea aco.peririi lui de ziarist, dar avea un instinct re,dutabil de a'nima1 care ii permitea sd miroasd primejdia. Decretase, aparent fdrd motiv, ci Hubert trebuia si ramAnS cu rebelii Poate voia pur qi simpiu si profite de ocazie si s5 faca un ziarist sd ia parte Ia operaliunea prevAzutd, pentru ca acesta si poatd depune mArturie in fa{a lumii... Enrique nu qtia cum sd fac5... Dacd iI ajuta pe Hubert sd fugd, ar fi compromis totul. Cu toati increderea pe care i-o arita, Tigyrul tot l-ar fi bdnuit. Pe de alti parte, fuga lui Hubert l-ar fi determinat mai mult ca sigur si schimbe planul. Si aqtepte sperAnd cd Tigru,l, li va destdinui pAnf, la urmf, secretul ? Insemna sA accepte un risc incontestabii, in mdsura in care nimic nu dovedea cd ar mai fi fost incd timp dup5 aceea sd fie alertali portughczii... Enrique tocmai terininase de montat pugca, cAnd marele bambundu intr6. in fugd in incdperea unde se afla. Avea fala crispat6 de furie Si ochii lui aruncau fulgere.

Enrique Sagarra igi monta la loc pugca Katra;nikov pe care o unses,e grijd. $tia din experienld cu cd diferenla dintre via{d gi moarte consti adesea intr-o armd in stare bund. Iar el avea sldbiciunea sir linri la pielea lui. ln acelaqi timp se gAndea ia Hubert. p,rezenla Iui in Angola dovedea cd Washingtonr.rlnu avea eie

122

J A CKB RUCE

TIGRUi.UI UMBRA

123

- Portughezii au atacat ferma, mormii el Biestematul tiu de ziarist ne-a trSdat ! indbu.,sit. Enrique se incruntd firi sf, caute s6-;i ascundi sui'pinderea. - Exp1icS.-te, camarade, zise el cu o voce calmd. Mai intAi !i-aq atrage atenlia ci nu e ziaristul ,,meu". Dupi aceea, daci irni aduc bine aminte, parci mi ai spus cA a rdmas prizonier la ferm5. - Binelnleles, zise Tigrul cr-rglas tun[ton D5dusem ordin sd nu fie scdpatdin ochi ! Enrique se simli mai uSor' O clipa se temuse c[ s-o Hubert fdcusegreqeala gtearg6. - In acest caz, zise ei cAt se poate de liniEtit, nu vdd cum a putut s5-i prevind pe portughezi'.' Didu din umeri. - in plus, nu uita ci nici m6car nu gtia unde cAndl-am adus... se af15,pentru cd era inconEtient un Marele bambundu scoase ricnet. - Asta e ! fdcu el impingAndu-gi birbia inainte.- TicAIoEiidin GRAE ne-au dat pe m&na ]ror= tughezilor ca s5 se rizbune pentru noaptea trecuti ! Enrique era foarte mullumit. Fusesenapteptat de simplu... - Cu siguranld cd ai dreptate, iI aprobi el cu modestie. - Trebuie sd ne mutdm foarte repede-de-aici, relui Tigrwl N-am chef si dea portughezii peste noi.

- DacS cunopteau locul ar fi fost deja aici, obiect6 Enrique. Atacul asupra noastrd s-ar fi produs in aceiaEi timp cu cei dat asupra fermei, ca si fie siguri cb nu le sciPdm. Tigrul" 11aprobd clStinAnd din cap' - Acum cAnd qtiu cd suntem ia Luanda, Portughezii vor rdscoli tot oraqul si ne gdseascd,zise el. Pe de altd parte, poate c5 au fdcut prizonieri' Arytia pot vorbi. Ar fi mult prea primejdios si rArrrAnem aici. I{otdrArea asta nu se potrivea deloc cu treburile lui Enrique. Ameninlarea pe care o prezenta arrnata qi care avea si planeze acum asupra grupului de comando, avea si-l indemne pe bambundu 1a o Ei mai mare pruden!5 qi suspiciune fa![ de toatii lumea, inclusiv fal6 de el. Dacd mdcar ar fi avut posibilitatea s5-i anunle pe portughezi ! Enrique se gAndi cu ingrijorare 9i la HubertAdmitAnd c5 scdpase teafdr din atacul asupra ferrnei, de acum inainte era scos din cursa. .A.cum totul depindea numai de el.

*t*
Tindrul locotenent era de o politele glacial51l chema Agostinho Pimentao pi se exprima intr-o' francezi perfectd. - Pe scurt, vd numili Hubert Bonisseur de ia Bath gi suntefi ziarist la Paris, zise el' Ali venit in

124

J A CKB RUCF

I",'MBRA TIGRULUI

r25

Angola ca turist. Chiar in ziua in care ali sosit. adicd ieri, ali fost contactat de un membru al GRAE care v-a propus sd faceli un reportaj clcspre organizaliile subversive din aceast[ !ard. Ali acceptat Ei v-a condus intr-un loc pe care nu*l puteli indica. In timpul noplii, un comando d-;r MPLA a dat foc casei qi v-a rdpit dup5 ce v-a Focnit bine in cap. V-a!i recdpitat cunogtinla la ferma unde v-au gAsit forleie de sigr-rran!5... Se intrerupse qi lui o ligard dintr-un pachet cie Marina 1 fdri sd se gAndeascd sd*i ofere ;i lui Hubert. - Recunoaqteti ci toate astea sunt tare neverosimile, continud el. Toate coincidenlele mi se par cel pulin extraordinare. $i asta nu explicd de ce aveali ln mAnd o pugcl de asalt de fabricalie chinezeascdcAnd v-au capturat soldalii... Hubert suspin5. - Era arma paznicului, repetd e1pentru a treia oar5. A incercat sd md omoare ;i am reuqit s6-l dobor. Nu am luat acea pugcd decAt cu intenlia cle a md apSra de aili rebeli care ar fi putut incerca" sf, m[ ucid5. Cei doi soldali cdrora m-am predat vor putea marturisi cd n-am avut nici un gest ostil la adresa 1or. Locotenentul Agostinho Pimentao dldu incet din cap.
t &SAIiINA (N.n.). marcd de lig5ri rezervate armatci poltugJreze

-- S5 zicem, admise ei. Interogatoriul dura de dou5 ore. Abia dupd ce-l 'duseseri in acel birou mobilat sobru il dezlegaseri la ochi. il incadrar-r doi solda{i, postali pr-i{in rnai in spate. Nu fusese maltratat. PAnS atunci Hubert se limitase sii istoriseascd aceasti poveste fdrd si caute sd-gi convinga interlocutorul. $tia cA eran destuie lucruri neverosimile gi ca ofilerul nu-l va crede. Scopul lui insi era sf, 'de;l impresia c5 va incepe sI mdrturiseascd cAte ceva cAnd credea ci a sosit momentul. fncepuse deja si arate o obosealf,bine dozati. - Ars pr,rtea. sd stau jos o clip5 ?... Aq putea ave:l u1t pahar cu apd ? intrebd e1. Ofilerul se prefdcu cd nu aude. - S-o ludm de la capdt, fdcr-rei. Spuneli cir ali fost contactat de o persoani care face parte ctrin GRAE ? __ Intocmai... - Nu vi se pare ciudat ci nigte oameni care sunt obligali sa se inconjoale dc ncnumilate precaufii, abordeaz;i astfel un striin care tocmai a pi_rs plciorul in larA ? Hubert f5.cu un gest care putea sA insemne orice" - Oare nu e mai logic faptul ci fusese fixatd o intAlnire ? insinud iocotenentul. De exemplu la Paris, prin anumite persoane care reprezintd acolo .su{:r'ersiuna...

126

}ACK BRUCH

TIGRULUI UI-TBRA

127

Hubert lis[ impresia ch ezttd cAteva secunde' In cele din urmdi incuviintd' a - De acord., ali cfutigat, admise el' La Paris fost aranjat totul. in- Ci'r* s-a desf5qurat luarea de contact ? treb5 locotenentul' llubert nu avea deloc chef si vorbeascd de Eu* lalia. - Trebuia si fiu la orele zece seara in fala statuii lui Paulo Dias de Novais de pe IIho, declar* el. M-a abordat un bdiat de vreo douf,zeci de ani'-" Confinu[ amintind cle a doua intAlnire in faia la Museu d'e Angolu ferindu-se sA precizeze ce1" aceasta nu a avut loc decAt.la unu Ei jumdtate diql' minea{a. Schimbd inadins mdrcile ma;ini}or afirmi ci biiatul care fusese insdrcinat sd-l con* duci iqi zicea Oswaldo in loc de Fernando' .-- Naturai, n-a!i relinut numereie maqinilor ? Hubert lud un aer dezolat. - Nu credeam ci lucrurile vor evolua in acest m o d ... Locotenentul Agostinho Pimentao lqi a;ezi mAinile cu palmele liPite de birou. - Dacd am inleies eu bine, zise el, ali venit in Angola cu intenlia de a-i intAlni pe membrii unei migcdri subversive.'. -' Sunt zianst, interveni Hubert' Mi s-a pArut un reportaj interesant. * $ti!i desigur cd riscali si vA trezili bagat la inchisoare

lil

Hubert dddu neputincios din umeri. - Astea sunt riscurile meseriei, zise el cu fatalism. Md gAndeam cd vd veli mr-rlfumi si rnd expulzafi... [n fond, n-am fdcut nimic ilegal. ,Locotenentul pdrea sf, cread5 altfel. - Ali uitat probabil cd lineali in mAnd o pltEcd in momentul in care ali fost capturat, ii atrase el atenfia. Nimic nu dovedeqte cA nu aveali intenlia sd v5 folosili de ea. . Hubert nu rdspunse. $tia perfect unde voia sA ajungd interlocutorul lui. Dupd ce-l fdcuse si mdrturiseascd c5 luase in mod conEtient contact cll rebelii, acum vcia s5.-l acuze cd nu era cioar un ziarist, ci cir venise in lar5 ca s5 le dea ajutor. Era o iuptA pe fa!E. Ca sd se dezvinovSleascA, Hubert se vedea,constrAns sd mai spund cAte ceva. - Se poate presupune firl a fi prea n':vero* simil ci adevdratul scop era de a-i face pe i:ebeii sd beneficieze de o experien{f, clpdtatd in altd parte, relud locotenentul. DacS e sd md iau dupa vizeie de pe paqaport, ali fost de mai multe ori tn America latind... Soneria telefonului il impiedicS s5-gi duca gAn* dul pAnd la capdt. Ridica receptorul si-l duse la ureche. Conversalia fu scurti. Locotcnen'lul se }imit6 doar la cAteva incuviinldri. ---.-Vom relua aceastd convorbire mai tArziu, declard el dupd ce inchise teiefonul. Se ridic6.

r9 a

J A CKB RUCE

{.JMtsRA TIGRULUI

t29

- Poate ci atunci vi veli mai aminti 9i alte lucruri... La semnaiul lui, cei doi solda{i ii impinsera pe Hubert spre uEi. Americanul se l[sd dus farS s[ opuna rczisten!5.
f

;l:

:i:

Ceh-rlaera de dimensir-rnireduse, dar eril curati' Un miros de cresil se degaja din podeaua cimentatit pe care delinti{ii probabii ci o spalau in fiecare zi' Soarele la asfinlit pdtrundea prin deschiz[tura ingustl Ei proi.ectaumbra grati'ilor pe peretele opus' intins pe patr-rl de lemn prins in 1:erete ci-rdouf, ianturi. solide, Hubert se gAndea Misiunea iui h,rasesfArsit mai inainte dc a inProbabil c5 va fi din nou intelogat de lolirrd, apoi il vor expulza. In urma unor cazllri petrecute in Bolivia care provocaserS mr-rlt[ agitalie, guvernele ezitau si-i rnai inchidS pe ziarilti, de teama unei ins5 nr-r-gi atragd campanii ostiie din petrtr-'a tregi prese internalionale. Era posibil ca armata s[-1 linir pe Hubert inchis pAni cAncl oblinea informa{ii mai precise in priziavinta lui. Atunci se va vedea cd nu ela cleLoc rist. Situatia asta n-ar fi fost de dorit. InvocAnd apartenenta ia CIA nLr rezolt'a ninic' Portughezii nu uitaserh cd r5zmerita clin 1961 beneficiase mult de sprijinul american.

Tot aga, vorbind despre ameninlarea pe cax"eo constituia grupul de comando al rebeiiior, ar fi cotnis o grgseaiS. Atacul impotriva fermei demonstra iA armata portughezd era ia curent. Dr-rpi aceea Hubert ar fi fost obligat sd explice cum de ;tia. Asta ar fi insemnat sd spund cd beneficia de uil complice cu o funclie important5 pe lAnga rebelj.. Dacd se afla pi in altd parte, aceste destdinuiri ar fi putut s5 se intoarcd impotriva lui Enrique. Deocamdat5, lucrul cel mai important era sd nu facd nimic care s5-1pund in primejdie pe Enrique. in ceea ce-l privea pe e1, Hr-rbert nu putea decAt sd-qi doreasci ca portughezii sd-I urce cAt iual repede in primul avion cu urarea de a se duce invArtindu-se... Deoclati se auzi clinldnitr"rl zdvoarelor gi uga se deschise. Locotenentul Agostinho pimeniao intrb in celuiS. - Am primit adineauri ordin si vd eliberez, declard el cu o fa!5 inctiferentd. Nu vr.ern sd se pletinci5 cd ii impiedicam pe ziarigti si-;i facd meser"ia. Ofilerui pdstrd o scurtd pauzi. - Sunteli deci iiber sE vh continuati sederea in Angola... Hubert se ridicd vesel. - Asta e o veste bund ! exclam6 el. Sunt sig-rrr cd o s5-mi facd pl5cere... In realitate nu se iSsa deloc pdciiit. Dacd il repuneau aga de repede in circulalie, f5rd m6can sd
I cd. i06

il30

J A CKB RUCT

fie expulzat, o fdceau numai in speranla ci vor descoperi filiera intreiuptd de operaliunea impotriva fermei. Nu trebuia sd-qi facd nici o iluzie ! - Ve rog sd mi urmali, addugd locotenentul ar6tAnd spre culoar. Dupd mai pulin de o jumdtate de ord, un jeep il l5sa in colful pe care il fdeea aleea Restaurad.ores rua Duarte Lopes.Agteptd ca maqina de Angola crr. sd se indepdrtezeqi merse pAnd la intrarea hotelului Conti,nental. Funcfionarul de la receptie iqi ascunsecu greu uimirea vizAndu-l cd reapare. Fdrd indoialS ci cei s5-i scotoceasci prin lucruri de la PIDE veniserS. gi anunlaserd direcliunea cd probabil va absentao bund bucatd de timp. Era vizibil cd omul se intreba dacl nu currlvo evadase... Hubert iqi lu5 cheia fdri sd-i pese de expresia uluiti a celuilalt gi se indreptb spre ascensor. In afard de dug gi de haine curate, mai era nevoie s5 se qi bdrbiereasc5. CAnd deschise uga camerei, constati ci iI aqtepta o surprizi. Un bdrbat st6tea intr-unul din fotolii qi fuma linigtit dintr-o pipd. Un colt ,,Cobra" i se odihnea neglijent pe picior.

IX

Hubert incercd o miqcare de retragere. - Scuzali, zise el, am greqit camera. Necunoscutul ridicd leava piStolului pi o indreptd spre el. - Deloc, fdcu el. Intr5... Era un bSrbat de vreo patruzeci de ani, cu o fald rumen5, cu pSrul de un biond cAnepiu qi cu oehii bitdnd in galben. Probabil ci fdcuse sport in tinerefe, dar cu trecerea anilor se lngrigase. Hubert intrd in camerd gi inchise u$a in urma lui. - Dacd e totuqi camera mea, atunci inseamnS. cd dumneataai greqit... - Deloc, repeti vizitatorul. Am venit s[ stdm pulin de vorb5. - Sper ed n.ai aqteptatprea mult, zise cu ironie Hubert. Ar fi trebuit s5 ceri sd-ti aduci ceva de biut...

i1"32

JACK tsRI,JCF

TIOI?ULUI [Jh4B'{A

133

- Ag fi fdcut-o cu siguran!5 dacd intArziai. Dar am fost aproape sigur cd dupd ce-!i vor da drumul vei trece mai intAi pe la hotel. Hubert scoase fluierat maiilios. un - Repede se mai rdspAndescve;tile la Luanda... - Meseria mea este sd fiu informat, replich omul. Hubert deveni deodatdfoarte prudent. Aparenta dezinvolturd a vizitat,orului sau qi pipa pe care o fuma cu nepdsarenu erau decA.L o faladd care ascundeaun adversarpericulos. Privirea aceeagalbenScare il urmdrea pe Hubert amintea mai curAnd de un animal rapace care iqi pAndea prada, decAt de un cululache care mo!5ie lAngd foc. - MA numesc Lester Watson, spuse necunoscutul cu un ton plin de subinfelesuri.Asta ili bpune ceva ? Hubert nici nu clipi. - Inc6ntat, spuse el cu o voce indiferenta. Ar fi trebuit sd te cunosc? -Decenu? Hubert clStind din cap de-a dreptul dezolat. - Regret ci te dezamdgesc... De fapt, qtia perfect cine e Lester Watson.,,Instrucliunile amdnunlite" indicau c5 nu e altul decAt reprezentantul CIA la Luanda. El mai lipsea dupS portughezi !

Watson ar#t5.camera cu o miqcarecirculard a coi'"ului. _- Poli vorbi f5r5. teai'n5, fdcu el. Nu existi micrdfoane... Hubert nu avea nici un chef sd-qi descarcesufletui ia pieptul lui, mai ales c5 ordinele stipulau ca acest contact sd nu aibd loc decAt in ultimd instan!5. Foate ci reprezentantul iqi fdcea datoria, dar in cazul de fald nimerise mai curAnd rdu. - Ascult6, bdtrAne, eqti tare drdgu! dar am avut o zi incdrcatd.RSmAiaici dacdpsta te amuzd. Eu vreau sd md rad qi s5 fac un duq... Waison iqi indreptd pistolul spre stomacui lui Hubert incruntAndu-se. * O clip5, ii intrerupse el tiios. Nu qtiu ce le-ai spus portughezilor de !i-au dat drumul, dar eu sunt sigur cd nu eqti doar un ziarist venit s5 t. facS reportaje despre band"aleiros 1VI5exprim ciar ? Hubert ar5t5 spre revolver. Nu numai cd nu md sperii cu pugcociultdu, dar incepi si rnd plictiseqti serios cu povegtile astea! Watson iqi crispd maxilarele. O lucire tulbure ii invilui privirea.
I Bandoleiros nume dat rebelilor cle cdtre portughezi (N.A.).

L34

JACK BRI''CE

UI v ! B RA I G RUL UI T

135

- Fiindcd o iei a$s, 9 sd fiu gi mai clar, zise el. Poate cd portughezilor ie e fricl sA nu stArneascd o campanie de presi in strdindtate daci teinchid. Dar pot sd-!i garantez cd asta nu va avea nici un efect in ceeace ne privegte. Vizitatorul pdstrd o pauzd, inainte d.ea continua. Aqa cd ili propun un tArg. Sau ne povestegti 1, tot ce gtii despre band.oleiros sau ili dau cuvAntuL meu cd nu vei iegi viu din Angola. Incd nu qtiu exact cum vom proceda, dar ili pot spune deja in linii mari. Mai intAi te vom face sd spui tot gi ili vom aranja un ,,accident,, toatd frumusetea... de Watson se ridicd linAnd revoiverul indreptat spre Hubert cu o mAnd fermd. Ocoii fotoiiul prin spate ca sd fie suficient de departe de cel pe care il ameninla. - Te las sd-!i faci duqul, il anun{d el. Sper cd asta te va ajuta sI reflectezi. CAnd vei inlelege care-fi si.rnt interesele, firI gdseqti la consulatul american. E acolo cineva care ili va rispunde oricAnd. Se apropie de uqd qi puse mAna pe clanld. -'Incd un sfat... Nu a;tepta prea mult inainte de a te hotdri. S-ar putea si ne pierdem rdbdarea... Dupd ce plecd, Hubert igi frecd gAnditor b5rbia. VrAnd sd joace tare, in speranla ci il va impre_ siona, Watson ii complica extrem de mult uuroirr" fdr5 sd vrea.

Mai mult ca sigur cd PIIIE se grSbisesi pund hotelul sub observalie. Foarte curAnd, dac5.nu deja, locotenentulPimentao va Eti cd s-a intAinit cu un diplomat de la consulatul Statelor Unite. Cu aite cuvinte, va. deducedin asta r:5 face palte d,in CIA... PIus toate primejdiile pe care Ie comportaacest fapt, mai ales pentru Enrique ! Hubert nu vedea decAto solulie. PrezentdnPe du-se in persoani la hotel, Watson se demasqase. p]r'lcunl purta.se drc[ a$ase tcitdeauna. de iltS-par1.e. magazin de porlelanuri, probaun elefant intr-un bil cd portughezii il ,,localizaser5"de mult5 vreme. Washingtonul cuno;tea cu siguranddsitualia. lui Ii recomandase Hubert s5-1iase de-o parte pe Watson pentru a evita sd fie reperat. Prin urrnare dacd relata locotenentultli nu risca si-l desconspire convorbireape care tocmai o avusese. Dimpotrivd, Pimentao ar fi crezut cd voia s5 faci un rdu celor de la CiA denun!5ndu-lpe unul din agenlii lor. Lucrul acesta nu putea decAt si-i intEreascd acoperirea. tr{ubertridicir receptorulEi rug6 tele{onistasH-i . dea leg6tura cu siguranla centrai5...
***

IXubert se opri o clipi acoio unde rucl Salvador Correia se intersecta cu rua Pereira Forjaz. Dupi

Liil tl jli

,136

J A CKB RUCE

T UME RA I G RUL UI

lJt

riili
li
l

o scurtd ezitare, arnericanul o lud la dreapta, spfe llllutamba.

Mergea cu pasul r.lnr_ria care se piimba, opri:rdu-se foarte des ca sd priveascd vitrinele luminate ale magazinelor. *

CAnd iegise de la hotel i se pdruse cd nu-l r.rr_ m:irea nimeni, dar qi-ar fi pus capul pe butuc cE. PIDE era cu ochii pe el. Nu se putea altfei. Noaptea era la fel de cdiduld ca in a.lun-qi *inspre mare sufla un vAnt ugor. CAliva nori trarrer_ sau cerul instelat in direclia uscatului. Pe strdzi era incd destuld lume. Ceva mai in spate fala de stalia autocarelor, cAteva taxiuri vopsite in verde qi alb igi aqteptau clienlii cu toati ora Larzie. Hubert se apropie de primul, urcd in spate Ei ceru qoferului s5-l ducd pe ll,ha. Pe drum intoarse de mai multe ori capul ina* poi. Pe Auenida Marginal era multi circulatie si nu remarcl nimic anormal.

Irl 1l
I

La urma urmelor, poate cd portughezii ii l6saserd libertatea de acliune. Probabil cd bdnuiau cA va controla dacd e sau nu urmdrit. Mai era posibil gi sd incerce s5-i adoarm6 neincrederea la inceput, pentru a-l putea urmdri mai bine dupd aceea,cAnd el n-ar mai fi fost atent.

Ajuns pe LLha, Hubert ii ceru soferului sa opreascdin fal6 la Tamaritz, cobori, pl6ti cursa qi las6 bacqiq. $oferul plec5. Hot5rAse sd-gi recupereze Volkswagen-ul, cu toate cd portugheziiii fixaserd probabil o ,,cutie de sardele" care sd le permitd o urmirire de la distanfri. Altfel i s-ar fi pSrut btzar. Nu trebuia sd dea ln impresia cd e prea suspicios. fond, nu era decAt un simplu ziarist... Pe ILha domneaaceeaqi animalie obignuitain restaurante qi in localurile in aer liber. Printre palmieri se auzeauzvonuri de muzic6. Numai bandele de tineri pireau a*qi fi ales ait loc pentru excapadele lor motorizate. Hubert o porni pe strada principali indreptAndu-se spre IVouaI Cl,ub.Observd de departe cd magina lui era in acelagi cheia in conloc. De$i ldsase de tact, pdrea cd nimeni nu se atinsese ea. Sau fuloc. seseailusdexact in acelaqi Hubert se apropie. Exact in clipa in care intindea mAna sd deschidi portiera, un ,,plop" indbuEit rdsund in spatele lui. In acela;i timp, un glon! ricogd izbindu-se de partea de sus a caroseriei;i se pierdu ,,piuind" in direclia golfului. Hubert s5rise deja intr-o parte, incercAndsi pozil,ia din care se trdsese. Tacalizeze .,Piop !" De data asta proiectilul ii trecu pe Idnga ureche.

il38

J A CKB RUCE

T UMB RA I CRI J L UI

139

Flasat in aceaparte a caroseriei,Hubert constituia o lintd total descoperitd.ln aceeaqifracliune de secunddiqi zise cd un al doilea ucigagputea fi postat astfei incAt s6-i poatd linti din cealaiti r parte, dacd ar fi incercat sd ocoleascd maginaqi sb se addposteascd dup5 ea. ln acest caz n-ar fi avut nici o qans5. Igi arunc5 mAiniie in sus preficAndu-secd fuseseatins gi se 15s5 cad5pe nisip. In timpul inigsd cdrii, se rostogoli astfel incAt s5 priveasci spre plajd gi igi indoi ugor bra!ul... Rdmasenemiqcat. Toatd scena nu durase mai mult de trei sEcuncie.Nu fusesenici un martor, iar zgomabul pr.odus de arma ucigaqului nu avea curn si atragd. atenlia celor care luau masaia CLub Naual. Hr-rbertigi stdpAnirespiralia. Pozilia nu era deloc de invidiat. Ar fi fost terminat daci misteriosului trdg5tor i-ar fi trecut prin minte sd mai strice un gion! pentru ma.i mult;. siguran!5. Un :r-ioment-- interminabii I *. nu se int5irrpid nimic. Apoi, la vreo doi-li;zeci i.netri de e1,in mijlocle crll tnrn*hiurilcr rrscltll-e aJecocotierilor,se ivi o silueta ca"re incepu si inaintezecu pruden!5. Nu fdrd o oarecareugllrare, I{ubsrL igi zise cH necunoscutul ia fel de u;or de pdc5lit pe cAt era era de slab ochitor. .,,/

Un lucru bun... Dbdea impresia c5.are ochii inchiqi, degi l5sase o deschiclere micd de tot intre pleoape. Agresorul continua s5 se apropie in vArful picioarelor, de parcd s-ar fi temut s5 nu fac5 zgomot pe solul nisipos, In mAnd linea un pistoi prelungit cu. un ainortizo,r de zgcmol. CAnd agresorul ajunse la iiziera- copacilor, Huhert il recunoscu pe bdiatul care o sdruta cu fcc pe Eula.lia in ajun, sub palmier. Era greu sd arimith cir numai gelozia iI ititpinsesela o astfel de acliune.." tsSiatui se oprise C-innc,u. Se vecisa cla-l'ci. nu prea ;tia ce sil fac5. Poate ci era prima dati cAnd vecleann mort. DupS doud secunde i;i reiui mersul, ctl learra armei indreptatS spre sol. IdeindemAnaticpi imprudent... finAndu-gi respiralia, Hube;:t il a5!.epl.5si'r se aproprie pAnE Ia trei metri... Apoi, cu o miqcare circulari de b::a!, ii trimise un pllrnn de nisip in ochi. Orl:it. biriatul scoaseun strigit sugi:ut-"':ai apa9i glonfi-rl intr'5. iir p5si din refiex pe trdgaci, Car mAnt, la cAliva metri in stAnga. SolicitAndu-qi toli muqchii, Hubert se ridicS- pi se aruncd asupra agreson;lui. Ii lovi cu muchia palniei peste incheietura rnAinii si pisiolul ii zburi

140

J A CKB RUCE

UI",{tsRA TIGRULUI

141

prin aer. In acela;i timp il trase pe tAnar la pdinAnt blocAndu-l sub el. Cuprins de panicd., adv,ersarulincepu cu disperare sa zgdrie haina lui l-Iubert in speranla c[ ss r;a elibe'ra. Osteneald zadarnicd ! Hubdrt ii linea bine. Apoi ii mai dddu pulin clrumul cAnd simli ci t$nii;:ului incep sd-i sllbeasci puterile. -- Stai cuminte, altfel ccntlnui sd te sfrAnc de g a t... T6ndrui scoaseuin gAigAit qi incetd si mai opuni rezisten!5. Ca inclr'ajare, i{ubert ii mai dd.Cu inc$ pu{in aer. -* Do ce ai vrut sa mH omori ? i,l intrebl el. - Fernando...gAfAi biiatul. _- De ce ? insistd Hubert. - Mi-a spns cd erytiun.tr5ddtor... Se gA,ndea ci vei veni dupa maqind... Trebuia sd st;au aici toati noapiea dacd e;:a nevoie... Spunea prob;abil adevdr,ul. Dupd lichidarea ca_ menilor insdrcina{i cu paza iui gi incendierea casei, Fernaniio avea dreptul sd se gAndeasci la orice. - CAnd {i-a spus !-ernando sd vii sd md a;lep_ {i aici ? - in seara asta... pulin clupd orel,e opt... trl nii-a dat pistolul... Cu aite cuvinte, Felnanclo afiase imediat ca fu_ s:se elibu-rat!

. Flubert se intreba dacd nu cumva portughezii ii f5cuserd un cadou otrdvit dAndu_i dr.umul. Nu era imposibil sd fi rdspAndit zvonuri insiCioase ln privinla lui, pentru a deveni o {inti pentru crgani_ zaliile rebele...

Un fel ca oricare aitui de a se debarasa cle e1... Preocupat, Hubert ii dadu drumul biiatuiui si iud pistol,ul.
- Ti-I conf,isc, declard el. Data viitoare cAnd vei rnai avoa de ornorAt pe cineva, te sfdtuiesc ca mai inain,te si inveli sd tragi. Bdiatul nu pfea se siro{ea in largul iui uitAn_ du-se cu ingrijorare la armd. - Cum te cheam5 ? il intrebd FXuberL. - Joaqgim, rdspunse tAnlrul Irecandu-$i gfttul. Joaquirrl Fo,nseca... .*Ei bine, Jo,aquim, acltrm imi vei sp,1111g uncne io ru ie g leF e ln a n d o . . . - Habar n*am... Totde'auna ei ia contact cu mine... Avem intAlnire mAine dir:ninealdpe Mitanzbru,dar nu q1,iu cum si dau de e1... Probabil c5 minlea, d,ar nu avea importanfd. Dimpotrivd, Hubert spera ci se va duce cAt mai repede s5-i dea rapontul. -_ $terge-o, ii zise el. Du-te la culcare. La vAr_ sta ta nu e s5,ndtossd pierzi no,p{ite... Bdiatului nu-i venea sd cr.eadi. __ Vre{i sd spunegi... ,,

il,42

JACKBRIJCE

UMB RA I G RUL UI T

t43

- Car5-te,repet5 Hubert. $i s5 nu mai dau de tine in calea mea. aripi, bbiatul o Deodat5, cie parcd ii crescuserS Iui la fugd ca un besmetic.Iqi inchipuise probabil cd ii sunaseceasul qi se gribea s5 se facd nev5zut mai inainte ca Hubert sd se rizgAndeascd. ! Hubert il privi 6um dispare printre cocotieri. Apoi igi strecur5 p,istolui la centurd, dup5 ce alrusesegrijd si dequ'rubeze amortizorul de zgomot. Dupi aceease sui la volanui maginii qi roti cheia in contact.
**

Stradula pe eare locuia Eulalia era pustie Ei t5cutd. Cu toate antenelede receplie, Hubert inaintH pe trotuar cu un pas u$or, examinAndcu atenlie fiecare ma.qind. Nu ,eranimeni. Totul n5rea normal. La ferestreie fetei nll se vedea nici o luminS, ei d,armia$ina se afla acolo. Dupd toate probabilitSlile, Eul,alia era acas5. cd Fdrb indoiald" donrnea... Hubert se apropie de clddire.. L5sase Voikswagen-ul in fala parcului Herois de Chavasqi igi continuasedrumul pe jos. Folosind toate trucuriie meseriei, Hubert c5pdtase repede cettitudinea cd nu e,raurmdrit.

Portughezii erau probabil convinqi cd elibe,rarea lui echivala cu o ccndamnarela moarte, Ei nu !ineau s5-i jenezepe ucigagiidin GRAE sau MPLA. Pentru ei, incd de pe acum se p,utea trage o cruce peste nurnele trui. Pdrea cAt se poate de evident cd aveau informatori chi,ar ln interiorul acestor miqcSri. Flubert nu le-ar fi servit decAts5 pun5.mAna pe persoone neinsetnnate, ei cu siguran!5 cd visau rnai sus. iar Dar intrucAt contactul cu MPLA era definitv pierdut, Hubert hotdrAse revind la misiunea lui sd inilial5, Ei anume pdtrunderea in sAnul organizaliei GRAE. Probabil c5 operaliuner& impotriva fermei ddduse peste cap planurlIe Tzgrulu'i/ Ameninlanea despre carreii vorbise Enrique va fi cu siguranld pusl in disculie, deoareceprezenla grupului de comando era de acum inainte cunoscutd. Oricum, din lipsa unei ieg5turi posibilecu Enririque, Hubert era obiiga't sd-qi puni toatd i'ncrederea in felul in care acliona falsul cubanez.Si intre tinrp el se va ocupade GRAE. Ilubert intrd cu prudenlH in clddire, urcd sca'ra si sundla uqa fetei. Un minut nu se intAmpl5 ninr,ic. Hubert apSsddin nou pe butonul soneriei,insistA,nd. toate cd maqina ei se afla in stradS,nu Cu era irnposibil ca E,ulalia si fi fost anunlrat5 s5. se ascundd undeva pAnd cAnd se descotordseau el.' de

144

.JACKBRUCF

UME RA I G RUL UI T

\45

VdzAnd t6cerea din apartament, I{ubert se in_ hrtrebd dacd nu cumva greqise d6rnd,u-idru,mul h-ri Joaquim Fonsec,a.Punlile riscau si fie tdiate dacil GRAE hotS,rAse s5-qi ascund6 membri,i cunosculi de el. Cu siguranli ci Ei Florentd.nosi:irlaseputina, cu exceplia cazurh.ri eare ar fi fost fdc,ut rdspunzdtor in de introducerea lui Hubert in inte,riorul or a nizafiei. Caz in care GRAE probabii c5 se qi ocupase c1e
ol

Hr-rbert se piregatea si sLlne pentru a treia oarh c6nd in spatel.euqii se auzi deodat6 un fognet. Cu o voce aclormitd, Erulalia pLise o intrebare in portughezd. Prudent5, tAir.Hra voia s5 qtie inainte de a deschiclecine ii venea in viziti la o asemeneaora. _- Hubert, rdspunse el. Ieri !i-am promrs ci mi flntorc... Auzi o exclama{ie indbupitd si cheia se roti in loroascS. - Dupi tot ce s-a lntAmpiat te credeam mort, fdcu tAndra nevenindu-i sd creadd. F er,nando mi-a spus ci toli au fost uciqi si casa incendiatd. Eulalia purta o c6ma d de noapte foarte scurtir oe nu ascu,nclea mare lucru din comcrile I]e c,are Hubert le cunoqtea deja. fesdtura si.rb{ire trur,=_ si parentd se intindea pe sfArcuriie sAnilor. Avea pE__ rul r5vSgit ;i p5"reacd igi line ochii deschigi gi cu di_ ficultate.

F{ubert o sdruta tandru in collul gurii. - Vezi bine... Sunt teafar... Fata se lipi de el de parcd ar fi vn"it sb se convinga mai bine de acesf lucru. -- $i reputatia ta ? glumi Hubert. lnchipr-rie-fi c5 unul din vecini ar ie;i acum pe palier... Eulal-ia igi duse imediat inAna la piept. Hubel-i ficu un pas inainte, intrf, qi inchise uqa in urma lui. - Cilm ai sc5pat de la moarte ? intr.ebd tAndla care pdrea cd ii vine greu sd creadd cd era el. Niciodatd.n*am plAns mai mult ca atunci c6nd Fernand mi-,a spus c5 ai mur,it... Se lipi de eI cSutAndr-i-i gura. _- Sunt atAt de feric,it5... Fluliert iqi zise cd ar fi o actritd. minunatS. fn timp ce o sdruta, o voce din bucdtdrie rdsund deociatdin spatele lui. - Sus mAinitre'!

10 -

cd. 700

rs fr
ry.

'

{' ;

TICRULUI Ul";itsRA

147

i ai - Dar mai inaiLnte si md asculli. - Asta nu va schi*ba nimic, rdspunse Fernando.Tot vei rnuri. '1 - Asia ne aqteaptdpe tuoli intr-una din zile, t' Hubert filozofic. Deocarndatdins6 eqti pe 1 dectrard Faci exact jocul advercale de a cornitec greqeal5. $ sarilor. 6 1 fdcu o strAmbdturd. Fern'ando t T - fe vrei sd spui ? I ,0, - De ce crezi cd i-am dat drumul lui Joaquim r I i Fonseca? zise Hubert. Eram sigur cd te va anunla , de urgen!5. Era singurul mod de a in'tra cAt mai repedein contact. &1 Se intrer,ripse secundd, o apoi continui : d, - Era logi,c s5 vin Ia Eulalia. De aceeaeraffr :' aproape sigur ci md aqtepli aici. In treacdt fie spus, poli sd remarci cH {i-am l5sat destul timp ca sd poli ajungeaici... ,, . O razd de nelinigte trecu prin privlrd s,rrgoleli zului. tl _- LiniqteEte-te, spuseHubert, am venit sinii !l gur ...

t
r!
rfr

li !

Hubert recunoscuvocea lui Fernandorara sa, fie nevoiesd se intoarcS. in acelasi timp Er-rlaiia lEi strecurase repede mAnaintre ei. ii apilcd pistolul qi il trasecu un gest rapid-. ' Cu toate cd ii ghiciseinten;lia,Flubert nu incercI s-o impied,ice. trata se indep.dfti de el lintinclu-l cu arrna. Acum era foarte treazd. Ftrubert riciicase bralele. Incepuses5 se obiEnuiasc5.Se ?ntoarse incet cu fala spre Fernando. - Imi pare bine cd te vd,d,fdcu eI. Md lntrebam dacdvei avea timp sd vii atAt de ,repde... Angolezul semS.na mai mult ca niciodatd cu o mumie uscatd. f,inea indreptat spre stomacul lui Ilubert un pistol asemdndtorcu cel al tAndruiui Fonseca, prevdzut qi el cu un amortizor de sunet. Probabil cd dispuneaude fonduri sericase... - Am sd te omol:,zise el ,cu o voce surd6.

h
i

Fernandonu pdrea prea convins.Ii ordond Eulaiiei sd arunce o privire in stradi prin fereastra bu"cdtdrioarei. Fata ple'cd imediat. - De ce nu i-ai spus bdiatr.llui cd vrei sd md vezi ?

I
'

148

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

r49

Hubert dddu din umeri. - Pretindea cd nu qtie cum sE te giseasci, rdspunseel. $i probab,i,l nici nu m-ar fi cr,ezut. cd Nu aveam chef sd-mi trimili o echipi de ucigagi. Eulalia se intoarse qi anunli cd nr.l rem,afcase nimic in stradd. _- SA admitem c5 intr-adevdr ai avut intenlia sd md intAlneqti venind aici, zise Fernand.o. presupun cd ai pregdtit niqte explicafii. Hubgrt incuviint5. * Noaptea trecutS, dupd ce m*a{i inchis, aln adormit qi am fost trezit de focuri de arrnd, decl,ard. el. La inceput am crezut cd armat,asau polilia portughezd incearcd sd captureze casa.Mai tArziu am aflat cd era vorba de un comando al celor din MPLA... Ccn'tinua cu relafiareafaptelor ferindu-se i,otr,iEi sd vorbeasc5despreEnrique. pe inisurl ce vorbea, fala lui Fernando dSdea impresia c6 se botea si mai mult. In sfArqit, Hubert incheie cr-rinterogatoriul pe care i*l luase Agostinhopimentao. - CAnd mi-au dat drumul am crezut ca speranla 1or era sd se poatd.folosi de mine pentru a ajunge la voi, addugdel. Dupd aceea,cAndJoaquim Fonsecaa incercat s5 md ucidd, le-am in$elesmanevra. Voiau s*o faceli voi in locul lor ca sd apaid cu mAi,nilecurate in fala presei i,nterna{ionatre. A,ngolezulp5rea tr,rlburat.

- Acum qtiu cH portughezii nu md vor 15sasd ies viu din Angola, zise Hubert. De aceeavi cer si imb ajutali sd trec frontiera... - Ce dovedegte nu egti un trdditor in slujcd ba celo,rde la MPLA ? obiectd Fernando cu un aer bdnuitor. Ai putea la tel de bine sd fii gi un agent din PIDE... Hubert scuturd din cap. pulin, ii zise el. Cum aq fi putut - GAndegte-te s5-i anu,n!pe ce,i, MPLA cAnd eu eram inchis Ei din pentru cd nici mdcar nu gtiam unde md dusesegi, purtam o cagul5...Nu !ine. ' F''5-cu scurtd pauzd pentru ca vonbelepe care o le ros.tise sd-gi fac[ efectul. - Pe de altd parte, relud el, prima mea grijd. ar fi fost sd.v5 dernun!dac5 aq fi fost de Ia PIDE. Cunoqteamadresa acestei garsoniere;i ena destul sd le indic numdrul maginii tale ca s5 te aresleze... I'hibert incerci s5-I priveascd pe angolez drept ?n ochi. -- N-a; fi riscat sd mi ucideli f5rd a-mi 15sa timpul s5.rnd iustific... Se f5cuseliniste. Ai fi a,uzitmusca-. Hubert inlelese c5 i se hotSra soarta. Se uitd pe rAnd la cei doi irnterlocuitori. Eulalia linea pistolul cu o mAndla fel de fermi ca cea a tovdru$ului ei. Abia d,aci. miqcase cAtevagrade... il cu FAnd la urrnS Fernnndo lud o hotdrAre.

*'

[50

J A CKB RUCE

T UMB RA iG RUL UI

1X1

- \rei rdmdne aici, ii zise el. Er-rlaiia va sute praveghea. Trebuie sd oblin anumite informalii. Si, vdzA'nduirnirea lui Hubert, precizd. : - Cum am auzit cd !i-au dat drumul, l-am trimis pe Joaquim pe Ilha iar eu am venit si te a tep{; aici, pentru cazulin care ai fi trecut pe la ea lnainte de a te duce dupi maginS. Nu am avut timp si oblin toate infor:mafiiledorite... Fernando. spuseapoi cAtevacuvinte fetei pe ii care Hubert nu le intele,se. -'Sd nu-!i faci iluzti, adiug5 el. Eulalia va tr,age cet mai mic gest sr-rspect. chiar dacd vei la $i ,reuqi fugi, tot te vom gdsi ! sd - N-arn nici un motiv sd fug, il asigurb. Hu_ bert. Singurril lucru care rnd intereseazd estesH*mi creali posibilitatea a p5rdsi !ara. de Fernando i'nArAipulin agasat. - Deocamd.atd nu-!i pot garanta nimic, ficu el. Pres,upunAnd ai spus adevirul, nu pot decAt cd sd te asigur cd nu va fi uqor... I,nciindscurt capul qi se trase inapoi spre uqi, linAnd in continuarepistolul indreptat spre stomacul lui Hubert. Cdtevaminute mai tArziu, pa;ii lui Fernandose pierdurS pe scsr:5. Eulalia iqi aruncd arffla pe unul din fotolii 6i se uitd la Hubert zAmbind. _- Eu sunt sigur6 ch egti nev,inovat,zise ea venind spre el. ,

Hubert se pref5ci-t c5 se intunec5 la fa{d' - De aceea ai jucat teatrri adineauri'? - ldr-r puteam sd fac altfel din cauza lui Ferna,ndo, se dezvinovd{i fata. El rn-a obtrigat' Credea a5 vei fi irrai pulin binuitor... Se apropie qi-qi petrecu bralele dr-ipi gAtul lui' - Eqti supdrat ? ii inirekrd ea. Chiar eqti si"lpiirat ? - Pe,niru asta ai merita o bdtSi!5"... Eulaiia se lipi toati de el qi ridicd capu) cit-ttAndu-i buzeLe. - liu eqti decAt o brut5, susPini ea'
:l :k *

I{ubert deschise uqa camefei qi se opri in pnag' din Lester Watso;r st6'r,ea nou intr-un fotoliu, cu cu pipa in m5nd, c{el,ectAnclLi-se rin pahar de w}risky' - BunA ziua 1.ii intAmpini e1 cu o jorriair'tate dezmin{itl de privire. Dupi ctli'n vezi !i-am urmat sfatui qi am cerut si r-r:ise aduch ceva de b5ut"' I{ube::i inchise u\ia, Llgcr incru'ntat' - Ce cauli aici ? intreb5 ei fdr5 amabilitat'e' ci Am cr,ezLlt data trecut6 te'arn fScut si inleIegi"' Tocmai, il intrerupse Watson. M'am gAndit ci era picat s[ rSmAnem gi unul ;i cel[ialt cu o impresie proast5. In fcad. poate cd arn putea s5 ne [n!e egem. Chiar sunt sigur". Hubert strAnse Pumnii'

d.52

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

153

- Card-te,fdcu el. Ne-am spus deja totul ! In fala aerului sdu amenin!5tor, Watson se gr5bi sa-qipund jos paharul qi iqi strecurdmAnain in'.eriorul haiirei. __ Te sfdtuiescsd stai linigtit si si md asculli, ii zise el t5.ios. Fiubert nu se migc5.Nu avea intenlia sHfa_cd o partidd de box. Watson nu-l impresionadeloc,dar nu trebuia sd uite cd juca in continuareroLul unui simplu ziarist. Watson igi regdsi zAmbetul qi iqi lud din nou paharul, agitAnd cu o miqcare neglijentd cubule{eie de gheatd. - Cu aeaziaultimei noas'treconvorbiri, poate c6 nu m-am exprimat prea bine, declard el. Sd zicem cd am spus mai mult decAt gAndeam qi cd m-am enervat influenlat de imprejurdri... Hubert zAmbi in sinea lui rdmAnAnd mai departe incruntat. inlelegea foarte bine incotro b5tca Watson. - Deoarece e$ti ziarist, continudvizitatorul. cu siguran!5 c5 ai intentia sd publici un r,eportaj... Watson ficu o pauzd. *- Un reportaj de f,oarteffrare interes, relui el. Un reportaj car,e poate sd*!i aducd o sumd foarte irnportantd, dacd lm,i asiguri exclusivitatea... Hubert deschise gura s5.rdspund5,dar Watson' il intr-erupsecu un gest. - Bine?nfeles, totul rdmAnestrict intre noi...

- f)u-te lnvA,rtindu-te! ii zise Hubert. Dolarii t[i poli sd !i-i bagi,... - Ti-!i-!i... it intrerupse Watson cu un ton de reproq. Refuzi o afacere grozav6,. Fe'ntru inceput, va fi destul s5-mi spui unde ai petrecut ultimile doud nop!i... - Cu cA{iva bdiefei, r5spunseHubert. Asta e viciul meu.favorit,. Watson fu nevoit sd fac6 un efort l:en ru a-si pdstra fala zAmbitoare. *_ Iti dau cAt ceri, zise el. In franci elvelieni dacAn-ai increderein dolari... Hubert ii ardtd uga. - Iri pierzi timpul. $terge-o c5 vreau sH aeriqFqc nrrfi
I-*l^

I
'

F ala Lui Watson se crispd rdu-de tot qi ochii lui devenir5 parc5.qi mai galbeni. - Perfect, zis,e cu un ton piin de an'renin!5ri. el. Tu ai vrut-o. Iqi goli paharul, iqi scuturd pipa in scrumierd qi se ridicS. - Ti-aq fi oferit cAt se poate de mult, addugb el. Ili las timp pA,n5 mAi.ne te rdzgAndegti. sd Dupi ace'ea poli aqteptala o m,ulfime de necaz'uri! te Hubert nu rdspunse, linAndu-;i mAna intinsi spre uqd. - lncepAnd de mAine, repetd Watson in tirnp ce trecea pe 1Ang5 ai tot interesul sd te r.lili bine el,

!.54

JACKBRUCE

T UME RA I G RUL UI

155

unde pui piciorui".ln locul t5u, m-aq intreba dacd rnu cumva fac o mare greEealii. Hubert se preficu ci incepesd tremure. - Ajunge, f5cu el cu un aer mali,lios. Ai si reuqeqtis[ mi improsionrezi. Watson se uitd la el cu riceaLd gi se indreptS ,spreug5. Inainte de a ieqi s,eintoarse.
-. Portughezilor pr-iiin le pas6 de ce vei Fentru ultirna oar5."inain'te de a pleca...

- Gata, il intrerupse Hube,rt, cale bdtuii ! DupS plecarea lui Watson, Hubert se intreb5 6ac5 s5-1su,nepe Agostinho Pimentao qi s5-i relateze gi aI doilea demers a1 reprezenta,ntuluiCIA. Dupd ce se gandi mai bine, renun!5. Locotenentul ar fi putut sd ccnsidereinsistenlaiui cam ciu,dat5, avAnd in vedere c5 il mai prevenise o datd.. OrricuttrX,Iatsonputea sb constituie o problema ,serio,as5. Fernando carn intdrzia cu respectarea iar promisir,rniJor.
*
.{j {.

Enrique Sagama igi zicea ci tinrpul trecea cam greu. Era a cincea oard cAnd iqi demonta arina ca rs*o cureie. ln ritrnul Ssia avea toate ;ansele s-o uzeze l. Rebelii manifestau qi ei o nervozitate crescin,d5. Izbucniseri deja cAteva certuri care fuseser5 gata-gata si se'termine foarte riu. Fidel roh-llui s5u de ,,consi1ier", Enrique incer.,case domotreascd tensiunea linAnd tovardqiior lui sd

discursuri inatt edificatoare despre virtuliie luptei revolulionare qi viitorul incAntdtor pe care il va popoarelorexploatate. aceasta ad'.rce relativ. V5foai'l.e Nu oblinuse decAtun succes cu zAncllipsa de en;tuziasm vagi nuanle de ostilita'te cu carrefuseserd intAmpinate vorbel.elui, Enrique pr'eferase nu insiste. s[ Trecuserdaproapepatru zile de cflnd supravie{uiiorii din grupul de comandoigi gdsiseri refugiu in pivnilele unei mici intreprinderi pdrSsite, care ur:ma sH fie foarte curA'nddemolati pentru a perrnite construireaunei uzine moderne. Locul era clestulde prost aerisit, iar inteL'diclia ab.solutii a scoatenasul af'ari ficuse repede atde ilosfera de nerespirat.Cele cAtevarXsufldtori, pe jr*rir:ltate astupa,te,nu l5sau s[ pitrunCd decAt o luminir slab5gi sinistr5. Nu-!i trebtria prer nruitS. imao-inafi'e sH te inchipr-lideja in inchisoafesau ca in rncrmAnt. Funestdprevestire... de Dup[ atacui fermei qi in fala necesitS"lii a pulin expus[ decAt premai c5uta o as,cunzdtoare cedentele,moralul trupei suferise o cidere vertiginoasA. De fiecare dati cf,nd se auzea zgomotul unui vezi armata portughezi motor, te puteai agteptas,5. luAnd cu asalt ascunzdto,area. rnai erau nici pe Nu dep'arteca ,,pegtelein a,pi". Ave,a,u mai curAnd impresia c5 se afid prinqi lntr-o p1as5.

,156

JACKBRUCE

TIGRULUI I.JMBRA

15?

Chiar qi Enrique trebuia sd faci efo,rturi'pentru a nu fi qi el influenlat de atmiosferamorocdnoas5. RupAnd brusc tdcerea desdvArqitS, scAr'fitultrapei din tavan fdc,upe toatd lurnea si tresarS.Dou5.zeci de puqti se indreptard in ac,eeaqi direclie. Dar nu era decAt Tigrul, singurul care avea contact cu exte,riorul. RelinAndu-gi o strAmbiturd la contactul cu rniro,sul care stagna intre ztduri, marele bambuwdu cobori incet scara cu trepte cArpdcite. Fdrd sd adreseze nici o vorb5, tovardqilor lui care recdzuserd apatia obiqnuitd, Tigrul ii ficu in semn lui Enrique pi li duse intr-un col!. - Trebuie sd piecdm de aici, il a,nunl5 el cu jumdtate de glas. Ar fi prea periculossd mai st5rn l,ncdo zi. Armata e pestetot... n'dcu un gest plin de dispre{ la adresatovariqitrorlui. - Dacd mai stau incS doudzeci patru de ore qi in gaura asta nu voa:mai fi buni de nimic, addugl el lnciudat. Dacd ar sosi po,rtughezii,qi-ar arlinca amnelefdrd mdcar sd incence se apere. sd Enrique dddu afirmativ din cap. - Sunt de acord cu tine, ii zise el. Dar ce vom face ? Spui cd portugheziisunt pestetot... - Am planul me,u,rdspunseTiErul. Vom ajunge la pddure in gr.upuri de doi-trei. in felul Ista volil &ve'o mai multe $ansesd treicenr.

ce BucurAndu-seirr sinea lui. in fala a cee,a p6rea a fi un dezastru,Enrique se ardti decep{i,onat. - M-ai l5sat totu,$is5.inleleg c5... Tigrul il intrerupse. afirfinal5 nu se amAnbdetroc, - Oper,aliunea rnd el. Imprejurdrile ne obiigd doar sd ne modificlm planuri,le. In rest nimic nu s:B schimbat. Se uit[ l,a ceas. * Voi lua conducereaprimului I'ruP, conchis'e pestedoud ore. el. Plecar:ea
***r

Hubert nu dormea. LAngd el, Eula ia se odihnea-'goaii qi copleqit[ de pidcere pe patui rivdqit. Se iurbiseraindeiung, fir5 grab6, de parcd ar fi fost ultima oard. Hubert ii puse o mAni pe pulpd qi ea se infioard in somt-r. AEteptade mai mult de opt zile... Fernando n:Llse rnai ar5tase din ziua in care ii promiseselui Hubert c5 i1 va ajuta si treacd frontiera. Se limita sd pdstrezecontactul prin intermediul Eulaliei. De fiecare dati cAnd Hubert incercase s5 afle intrebdrile. Organizarea cAteceva,Eulaiia ii ocoiise prezenta numeroase trecerii lui Congo-Kinshasa dificult6!i... Nu se putea rezolva in doudzeciqi patru sau in paitruzecigi opi; de ore. Cu atAt mai mult cu cAt armata portughezi iqi sporise vigilenla de

[58

J A CKB RUCE

UMg RAT I G RUL UI

[59

cAnd fusese descoperitd prezEnla grupului de mando din MPLA... Trebuia sd aibd incredere Fernando....
ln ceea ce privegte intAlnirea cu conctrucitoril din GRAE, aga cum fusese prevdzutS. la inceput, aclrm ea devenise mult prea primejdioasd pentru toatd lumea. Ajuns ia Kinshasa, Hubert ar fi putr,rL sd ste,ade vorbd cAt ar fi poftit c;u qefii migclrii care trdiau in exil in capitala congolezd.. Deccamdati trebuia s5 se i,riat:rnez i'5bc1:re, cu De la atacul fermei de cltre forlele de sigu::an!d, Hubert nu mai avusesenici cea mai mici rrestE d,e la Enrique. Pdrea c5 dispdruse in naturl funpreund cu resiutr rebelilor. Cu siguranla cd Tigrul, inainte de a trece la acliune, hotirAse sd se pun& la adS.postqi sd aqtepte sldbirea supravegherii din partea p,ortughezilor. Nici Lester Watson nu rnai ddduse vreun sernru de via!5, qi nici nu-qi pusese in practicl amenin{5rile. Hubert nu avea ce sd faci decf;t s5 se joace de-a. turistul. In timpul zilei se branza pe plajd sau vizita bisericile gi rtruz,eele.lJoaptea f5cea dragoste cr-l Eulaiia.

Un adev5ratconcediu...Aqa cum ii spusese locot,enentul Pimentao 1n momentul eliberSri,i,PIDE pdrea cd nu se mai tcrcsr.azd deloc de el.

nici cel mai mic indiciu Hubert nu descoperise cE ap fi fost supravegheat. Totuqi, mai mult ca niciodat5, avea sentimentul cA e o muscd prizonierd in centrul unei p6nze de' pdianjen... Eulaiia suspind in somn gi se lipi qi mai strAns de el cu un mormdit de mullumire. Deodat6rdsuni soneriade la ug5. Doud semnalescurte, unul lung, doud scurte... Asta insemna cd era Fernando sau vreun trimis de-al lui... Nici n-ar fi pr-rtutsd caddmai rbu... Hubert intinse mAna si aprindd lumina. Eulalia $, se trezi tres5r'incl.Doud.trei secunderHmasebui{ m6citd, fdrd sd inleleagb ce se petrece. * Hubert sdri din pat, iqi trase repedepe el slipul I gi. apoi pantalonii. $ - Ar trebui s5 pui ceva pe tine, nu doar s5-!i $, Altfel, in aqternut, ii.r vAri nasulcumsecadecareoesfStui Hubert.pl.rteast Fernando ar acest om { cad[ rdpus de apoplexie... * Pirisi inc6perea inchizAnd u;a in urma lui, pentru a-i permite fetei si se imbrace, 9i traversd antreul s5.deschidd uqa. Era chiar Fernando. angolezul adul* In timp ce Hubert ii deschidea, meci cu un aer bSnuitor. AdmitAnd cd avusese unele b5nuie1i, acum se lSmurise pe deplin. Nu
a;1

{60

JACKBRUCF

T UMB RA I G RUL UI

161

fdcu totugi nici o remarcd qi il invitd pe Hubert s5-l urmeze in bucitdrioard. Era prima dati cAnd ln privire str5luceao raz\, de satisfacli.e. - S-a aranjat, anun!5 el. Totul e gata s5 treci in Congo-Kinshasa. Hubert nu-qi ascunse mullumirea. Viala cu Eula1iaavea farmecul ei, dar lipsa de actiune incepea s5-l apese. ame- Vei pbrisi Luanda intr*o ascunzdtoare najatd sub podeauaunui camion,addugdFernando. E modul cel mai practic ca sd treci de controale. Apoi, un grup din ALNA I ne va c515uzipAnS la Hubert se incruntS. - Ai spus c[ ,,ne va c5l5uzi" ? zise el mirat. Fernando incuviin!5. - Vin qi eu cu tine, li confirm5 ei. Dupd r-lLtimele evenimente, aerul Luandei a'devenit nes5ndtos pentru mine. Pistrd o scurtd pauzl, apoi reltrd : noastrede " - Ajunqi la Coa, una din coloanele aprovizionare te va ajuta sd traversezi nordul tdrii pAnd la frontier5...
I ALI{A - Armata de Eiiberare ;1 Angolei, ciependentd de GRAE (N.A.). 2 COA - ln ,toiui rebeliunii, sigla COA desemna ComandamentLll Operational din Angola. De atunci, Coa indici regiunea din pddure unde se refugiaserd ultimii lebeli din ALNA (N.A.).

Apiru qi Eulalia inf5quratd intr-un halat de cas5. - CAnd Plecdm? intrebi Hubert' - Imediat, rispunse Fernando' Camionul ne aqteaptdia caPdtul strizii... ' In timp ce fata deveneafoarte palid6, Hubert se gandeaci asta va simplifica lucruriie' betesta de-spirlirile interminabile 9i lacrimogene...

11 -

cd. 706

.&

T UMB RA I CI RUL UI

I D,J

XI

sevana cu o cirl* Un so,are necrutdtor s'r,i:ivea durd infernald. Hubert simlea cum curge pe el sudoarea. Cu gura qi gAtul uscate ca nigte eartodne,americanul trebuia sd facd un efort cle voin!6 pentru a-qi deplasa in fa!5 piciorul la fiecare pas. Bretelelerucsaculuiii despicau umerii. Dar lucrul cel mai penibii era incontestabil vegeta!ia. De ciou5zile de cAnrtr mergea,Hubert inlelesose mai bine de ce armata portughez5 avuseseatdtea dificult5li in reducereala tdcere a rebelilor, Ei de inci . ce unele grupur:i de guerci!,leros.reuqeau si supravieluiascdin regiunile retrase a1efdrii. Inaintau intr-o cAmpiemicei inconjuratS de coline gi in intregime acoperiti cu iarbd de peste doi metri, amintind de iarba-elefant din Asia. Mersul era de doud ori dificil. Nu numai cd frunzele erau

tdioase ca nipte lame de brici, dar desimeaior te impiedica s5 vezi ia rnai mult de trei paqi' Abia tre indepirtai cb se qi inchideau in urma ta ca un adev5rat zid,verde" La asta se mai adduga qi inegatritatea solului" prea multe posibilitdli" Ori acceptai Nu aveai ca frunzele sd-ii biciuie fa!a, ori le indepfirtai inainte. Cu m6inile crestate de zeci de tdieturi, Hubert inleleseserepede cd aceasti ultimd solulie nu era chiar aga de preferabild... In spatelelui, Fernando venea cu un pas greoi, suferind in mod vizibil. Fiecare cutd a pielii era o albie pentru un rAule! de sudoare.Pirea ciudat cd transpira aga de rirult, bl care nu era clecAtpieie qi os. Ceilalli din grup, oricAt ar fi fost de obiqnuili, n-o duceau nici ei prea bine. Sub soarele copleqi'tor, aveai imprcsia c[ !i se lichefiaz5 creierul, iar picioarele deveneau teribil de grele. Fiecare nou pas te costa ceva mai mult decAt precedentul' Piciorui se a$ezacu rnai pulin[ siguranld pe obstacolul imposibil de zdrit. Hubert trebuia sb lupte cu el insuqi ca s5' nu bea din plosca golit6 deja pe trei sferturi, care ii at0rna ia centurd. $tia c5 inghiliturile de ap6 se transformau irnediat in transpiralie 9i cd setea revenea gi mai ehinuitoare ca inainte. Trebuia mai intAi sd ajungd la coline.

..*$,

t64

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

165

Blestematele alea de coline pe care le zdreau deja de cAtevaore qi care pdreau cd rdm[seseri la fel de departe ! Chiar in noapteain care p5rdsiserd Luanda,camionul ii ldsaserd pe Hubert gi pe Fernando in plind pidure, pe drumul spre Carmona, la vreo cincisprezece kilometri de satul Dange. Acolo ii aqteptaucinci oameni,.ascunqi aproin pierea unui pod peste un mic curs de apd fdr6 nume. Cinci oameni din ALNA imbrdcali in uniforme diferite qi inarmali cu tot felul de pugti. Enau lngrijorali pentru cd vdzuserdceva mai devreme o patrul6 a armatei,portugheze. Fuseserdobligali sd plece la drum imediat, fdrfi s5 mai a-$tepte se facd ziud. sd T,a inbeput Hubert trecuse prin toate chinurile ca s5-i poatd urma. Parcursese mai'mult de o sutd cincizeci de kilometri intr-un fel de cogciugde lernn expus celor mai mici qocuri qi in interiorul cdruia ii era practic imposibil s5 se miqte. $i culmea, lncdltdrile pentru marqul care il aqtepta,procurate de Fernando,nu erau pe m5sura lui. Fuseseobligat de mai multe ori s5 strAngi din dinli pentru a rezista pornirii de a se opri mdcar o clipd. Merseserdastfel toat5 ziua, evitAnd satele$i potecile unde armata portughezd ar fi putut sd le intindd o cursi. CAnd traversau spalii descoperite,

erau nevoili aproape'si alerge ca sb nu se iqeascd care s6-i repereze. un avion de recunoa,qtere ln pddure dimpotrivd, trebuia sd:-qicroiascb drum cu cutana in mijlocul harababurii de plante qi cdlSrdtoare liane. La pr6nz nu-qi acordaserddecAto scurtd oprire lAng5 un rAule! ca sd bea apd qi si mdnAnceo cutie de conservede carne cu kuangos,un fel de pesmeli de manioc copli precum pAinea. Dupd aproviziohareacu ap5, au fost nevoili sd plecefdrd s6-gi mai tragd o clipd.sufletui. Portughezii instalaserd multe posturi ca s5 poatd controla toatd regiunea. Patruiele exercitau o pazd vigilentd pentru a face imposibil accesulspre Coa. urmele, portugheziiar'fi inDaci li se descopereau ceput s6-i h6ituiasc5. Seara iqi gdsiserdrefugiu'in mijlocul unei p5duri destul de dese care reducea mult pericolul unui atac-prin surprindere. Dispensat de serviciul de pazd ca ,,necombatant", Hubert dormise bugtean. in A doua zi decursese acelaqifel. De cAtevaori sd se pund la adipost in mare fuseserb obligali grabd pentru a nu fi reperali de avioane. In timpul dupS-amieziitrecuserdo colini situatd la aproximativ doi kilometri de un post al armatei. Prezenla a trei elicoptere ii ingrijorase tare mult pe reb-eli. Nu era un lucru obignuit aga de aproape de Coa. Asta insemna ci portughezii re-

166

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

167

peraserdurmele l5sate de grup, sau cd se pregitea o acliune Fernando hot5rAsesb fie qi mai prudenti. DeocamdatS mergeau in mijlocul cAmpiei cu ierburi gigantice indreptAndu-sespre colinele acoperite cu o vegetalie deas6de un vbrdg inchis' De partea cealaltd se afia Coa. ' Dacd totul mergea bine, la cddercanoplii erau acolo...
* *'

Hubert inlelese ci se apropiau de Coa in momentul in care trei bdrba$i lAqnird pe neaqteptate dintre ferigile arborescente, tintindu-i cu armele' Micul grup se urci anevoiepe coastamtrntelui' Fotecile fuseseri minate at6t de portughezi cAt 9i de rebeli din ALNA. O tbiau deci prin mijlocul p5d.urii, urmAnd nigte cirSri inexistente, dintre catre cele mai multe nu erau decdt urmele ldsate de trecerea animalelor sdlbatice... Dupd acest prim contact, au mai mers incd o jumdtate de ord inainte de a ajunge in sfArqit intr-un luminiq unde se aflau vreo zece colibe prdpddite. - Angoia liber5, ii declar5 cu emfaz6,Fernando. La cea mai mare dintre colibe stdtea atArnat drapelul celor din GRAE, alb 9i galben, traversat

tn diagonaldde o band6 roqie pe care se ldsea imprirnatd o stea aIbH. Murdar qi rupt, steagul se* mdna mai'mult cu o otreapi veche decdt cu un - stind"ardvictorios. Un adevdrat simbol"' Rebelii nu erau prea grozav inzestrali. Cu exceplia a unu-doi care purtau uniforme relativ noi, to{,i erau in zdrenle. Femeile purtau rochii zdrenluite sau buc5li de pAnzd rustice, ficute din fibre vegetale lesute grosolan. Copiii erau goi, cu pAnteceleumflat de malnutrilie gi absenlavitaminelor. Armamentul bdrbalilor era dintre cel mai felurit. CAteva puqti sau pistoaie-mitralier6 moderne stdteau alSturi de anticele puqti de soc qi de coruhangulas,un fel de puqti meqterite din piese recu* perate de la alte arme. Sosirea grupului fu salutatd cu strigSte de buun curie. Fernando deschise buzunar al rucsacului pe care le impdrli copiilor. gi scoase bomboane ' Conqtientde impresia pe care o putea produce locul qi locuitorii asupra lui Hubert, Fernando' util sd precizeze crezLr - Aici nu este decAt un avanpost. Coa este mai departein interiorul pddurii." Apoi dddu din umeri 9i adiugb : - Oricum, conteazdfaptul cd trdieqti liber... Hubert nu linea deloc sd inceapi o dezbaterepe tem6. Tocmai se pregdteasp-;i dea jos rucaceastS sacul csnd angolezulil oPri.

168

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

169

- Trebuie sd mergem mai departe, ii zise el. Nu mai avem mult daci vrem sd ajungem inainte de a se face noapte... Doi ghizi se alSturari grupului gi iqi continuarA inaintarea'epuizantd prin pddurea care se inchidea deasupra capetelor 1or, formAnd un acoperiqvegetal gros. In ciuda altitudinii, domnea o atmosferd de ser5. Toli ldnlarii $e pe lume pdrea si-qi fi dat acolo int6lnire, pentru a-i hdrlui pe'oameni. Totugi aeum se puteau folosi c5rdrile, ceea ce facilita mult mersul. Pe de altd parte, nu mai exista riscul de a nimeri pesteo patrulS portughezS. In ciuda oboselii, oamenii incepuserds5 vorbeascd intre ei. Fernando trebuia sd r5spundd Ia un potop de intrebdri. Izolati de luni de zile, chiar de ani, oamenii voiau sd gtie ce se petreceaafar5. A mai fost nevoie de lnc5 doud ore ca sd ajungd la ceea ce trebuie sd fi fost o plantalie inainte de declangarea rebeliunii. Apusul soarelui colora in mov piscurile inalte ce se ridicau in jurul v5ii mici care addpostea satul. Vreo cincizeci de colibe erau rdspAnditein jurul clddirii principale. Aceasta, conStruiti trainic, ftrseseincendiatd, apoi reconstruitd in mod grosolan. Acoperigul dispirea sub un talmeg-balmeqde liane ce serveau drept camuflaj. La fel stdteau Iucrurile qi cu celelalte colibe, ascunsesub crengile copacilor inalli.

De sus, dintr-un avion zburAnd la cinci sute sau o mie de metri, era practic imposibiLsS'se distingd altceva decAtcovorul uniform aI'pddurii' - Asta nu-i dec6t o parte,din Coa, ii explic6 Fernando. Mai sunt Ei alte sate, la fel ca acesta,in 'vbiie vecine. Schimbdm deseori locul ca sd evitbm bombardamentele. Dacd ne-am fi grupat intr-un pAna singur loc, avialia ar fi reuqit sd ne descopere la urm5. Aqa insd, aproapecd suntem ia addpost"' SuspinS. sd avem un - Evident, ni se intAmpl5 uneori camuflaj prost qi sd ne trezim cu bombe, admise el. Atunci ne reconstruimcolibelein altd palte"' Noii Sosili fur5 primiti cu un entuziasm pulin * cam prefdcut. Se vedea clar cd era vorba de o tradifie, dar c[ moralul nu mai avea nici un amestec' Contrar a ceea ce afirmase Fernando, Hubert nu vdzu o mare diferenld fa!6 de primul sat prin care trecuserS. Aceeaqirebeli in zdrenle, aceleaEi femei cu sAni plali qi haine grosolanedin fibre vegetale, aceiaqicopii cu membre subliri 5i pAntecele umflat... ln realitate, Armata de Eliberare nu era formatd decdt din nigte invingi a c6ror decrepitudine ,1 nu putea decAt s5 se accentueze.Hubert chiar cd nu vedea de ce s-ar fi ostenit portughezii sd vind ;\ sb-i scoatddin bArlog i, t In halul in care erau qi cu armanentul heteroclit de care dispuneaunu puteau reprezenta o vel

,it

(, t
ti

1.

L7A

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

17r

ritabil5 ameninlare. Era destul sd fie 16sa!iin munlii lor qi sd fie impiedica{isd iasd"de-acolo. De fapt Coa nu era decAt o imensb tab5rd de prizonieri creatd de naturd... Hubert qi Fernando au fost condugi pAnd la o colibJ.carc nu avea ferestre,iar pe jos nu se zdrea decAt un simplu aqternut de frunze uscate. Hubert se debarasd de rucsac cu o mare u$urare. - Vom petrece noapteaaici, ii zise Fernando care p5rea epuizat. Apoi angolezul iqi lSsd qi el rucsacul jos trecAndu-sio mdnd pestefala plin6 de sudoare. - $e{ii politici qi militari se af15 in alt sat, ad5ugAel. Te vom conducemAine'acolo.In seara asfa e prea tArziu...
* **

AfarS era noapte de-a binelea. I{ubert auzi 9u;oteli qi,chemSri in[buqite. - Ce s-a intAmplat ? il intreb[ Hubert mirat' , ,Doatrnu ne-au atacat Portughezii! - Nu pune intrebiri ! i-o retezh Fernando' Trebuie si P'lecicAt mai rePede... Hubert se.ridicS relinAndu-gi un cdscat,1u5 fala 9i se limpezi pe deplin plosca sd'qi stropeascd la minte. - De ce atAta grabd ?. zise el. Ieri. seard imi in mA spusesegi'cA vei eonduce alt sat ca s6"' - Nu-!i pot explica, zise Fernando. Sb zicem ci s-a produs o nepotrivire care ne obligi sd ne modificdm planurile ! Hubert inle1esecb nu va afla nimic mai mult' FerNu-i mai rdmAnea decAt sd faci ce-i spusese nando. Va afla'el pAndla urmd motivul aeesteimutdri in plind noaPte. Trei minute mai tdrziu era gata de drum' - Te va insoli un grup de zece oameni, ii spuse Fernando pe cAnd ieqeau din colib6' Orice s-ar intAmpla, respectd-lecu scrupulozitateinstruc-

Flubert fu trezit din somn de o mAnd care il scutura fdr5.menajamente. pe Prjmul lui reflex fu sd se rostogoleascd o parte qi sd loveascd pumnul.. cu Dar iqi aminti, se opri la timp, gi scoase mA* un rAit ca sd arate cd settrezise. Deschiseochii Ei il vdzu pe Fernando care 1inea. in mdnd o lanternd care abia lumina. - Trebuie s5 te scoli imediat, ii zise angotrezul. 'Irebuie s5 pdrdsepti imediat satul...

I
1,72

J A CKB RUCE I

T , UMB RA I G RUL UI

173

Totul se petrecea de parcd foarte curAnd satul avea sd fie teatrul unui eveniment neirevdzut Ia ca"e voiau cu orice pre! sd-l impiedicesd asiste. - $i dumneata? intrebi Hubert. -_ Deocamdatd rdmAn aici, rdspunse Fernando. Voi veni ;i eu poate mai,tdrziu... Oamenii din escortderau deja gata. Numitul Oscar Manuel, un lungan imbrdcat cu un fel de uniformd qi purtAnd pe cap o pSldrip de pai gduritS, ii strAnsemAna lui Hubert ;i ii spusc sI stealn spatele de indatd ce vor porni la drum" lui - Dacd ista incepesd tragd, aruncali-vdla pS* mAnt Ei nu mai miqcati, conchiseel migcAndu*gi pistolul-mitralierd. Hubert gdsi recomandarea pulin ciudatd de cel vreme ce se consideracd se aflau intr-o zonHunde armata portughezd nu indrdznea sd se aventureze, Mai remarc5 cd rebelii erau inarmali pAn6 in dinti. Aproape toti aveau grenade prinse 1a centurd. Unul dintre ei purta chiar qi o bandd de cartilqe incrucisatd peste piept. Oscar Manuel ridicd purpnul qi dddu semnalul de plecare
n'
{. {i

Hubert ii urma pe Oscar Manuel ca o umbrd. Zorii licdreau gi marea pddure incepea sd se trezeascS.

Cu toate c5 soarelenu se ridicase inc5, acoperipul de frunze intrelinea o atmosferd de serd la nivelul solului. Iar Oscar Manuel imprima mersului un ritm infernal. Ai fi zis cd solul il ardea la tdlpi qi c5 propria lui existen!5 depindea de graba cu care se indeIn p6rta de satul pe care-l pdrdsiser5. spateleiui, Hubert asuda abundent. incercase de cAteva ori s5-i pun5 intrebdri angolezului. Zad.arnic. Oscar Manuel iI invitase scurt sd nu se oboseascd. Hubert nu insistase. pe La inceput apucaserd o cSrare care mergea pAn[ Ia sat. Apoi, cAnd se iviser5 primele gene de spre nord traversAndo zond cu Iumind, apucaserS frunziq des. De atunci urmau o cdrare abia vizibil6 ln mijlocul vegetaliei dense. Zadarnic iqi bdtuse capul Hubert, nu g6seanici o explicalie logicd pentru ceeace semdnacu o fug5. Dacd ar fi fost vorba de o operaliune pusd la cale de portughezi, s-ar fi organizat apdrarea satului, sau toli locuitorii lui s-ar fi retras in acelagitimp. Pe de altd parte, dac6 ar fi vrut s5 i se ascund6ce se petreceala'Coa, ar fi fost suficient sd-l fi ldsat la Luanda sau sd-l ducd la frontierd pe un alt drum. ri Nn, cu siguran!5 cd se petrecuse un eveniment & fi neprevdzut chiar Ia Coa. Un eveniment de care capitala... ; Fernandonu qtia cAndpdrdsise

'T
{

lnA I ta

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL U!

1.15

Acum apucau pe altd cdrare, tot spre norri. Hubert avu sentimentul cd evitascr5 tn moci voit un sat. In fa!5, Oscar Manuel foria tot timprii ritmr-rl, ln strAngAnci mAnd pistolul*mitralier5. continue muitfl I{ubert simlea cd nu va putea s5vreme in acestritm. Oamenii incepeaugi ei sd ol:oqi seasc5 mica coloand avea tendinla s,l se lungeasc5. poveste. $i"mai era ceva de neintelesin aceastd cd In diun, sosindiri sat, Hubert constat;ise armu-mentul pe care il aveau rebelii era foarte incgal. Or, toli oamenii care ii insoleau aveau. ai:me itr perfectfi stare. Nici unui dintre ej ntt . lva vfi]tr dec$t efio ca,nhangu,lo, armd mai muit pitoreasc5 cace. lntr*un fel, satutrse lipsise eie forla iui de goc peiltru a-i escot'tape Hubert,. Dar de ce ? In momentul in care intrau inlr-o zond rectiiinie a cirdrii, Oscar Manuel se olrri bri:sc gi ,'le aplecd si examinezeceva pe sol. Se ridici imediat qi lansi un avertismcnt.Apoi il invitd pe Hubert s5*l urmeze in mijlocul hi:!iqurilor care mdrgineaucdranea. un singur om. toli Ca ceiiaili Euemilleros puseserd addpost. la se Auzi atunci dinspre stAnga o voce putern:lci pronunlAnd o frazh"1ung5intr*un dialect de neinleles pcntru Hubelt.

'

trimise o rafal;i Drept rdspuns, Oscar Manr-rel in dircclia ci. AscultAndde acestsemnal,un schimb de focuri suslinut izbucni din toate p6rliJe,insolit derurlete cuinpiite. pctrecea, Hlt* Fdrd si incercc sHlnleieagAce scr bert se anlncS imediat la pSmAnt, O rafal5 strA* cu punsefrunziqul chiar in iocul pe care il ocupase o clipd mai inainte. O grenadd ofensivd explorl5 la trci metri de erl cu o flacdrii pci'iocalic. Suiiiul ii ti:ecu pc deasupra capului. ins* Pre! cleun minut vacarmul fu dc-a dreptr"rl pfiimAntdtor. Agresorii se instalasen'i cle cealaii,ir paite a cdrdi:ii aqteptAndu-i si cadd in cursa iirqi tinsd. $i probabil ci pozi{.lonaserff o puqc[--mil,r::rlieri care sd batS toatd veciniltatea 1or. Gloanleir: quierau in toatE direcliile. Deodatdse fdcu liniqte. Nu era nevoie s5 fii vrdjitor ca sd-!i dai seama c5 agresoriiiegiserdinvingdtori. Imecliat incepurd si scotoceasciprin h5!igr-rri,dAndu-lelovitur:ade: gr:alie-celori:dni{i. in Hubcrt ar fi vrr-rt sd se po:rti as.cunele prim Ant... Nici nu putea fi vorba s5 se ridice qi s*o i;r la fugd. La cel mai mic gest.ar fi migcet frunzigul qi ar fi urmat rafala"

Ts
l Tri JACKBRUCE

Oricum, mai bine s5-qi incerce norocul. Se dicd cu mAinile ta in5ltimea umerilor. Imediat apdrurd lAng5 e1 doi negri eu fele s51rimaseri uimili, surprinEicfi d[batice.O secundd deau acolo pesteun a1b. Apoi unul dintre ei indreptl pu;ca spre capul lui Hubert. CAnd sd apesepe trdgaci, cel[la1t ii indep[rt6 leava armei qi gionlul se pierdu in desiq' Se apropiaserd9i aili negri. Urmi o discutie intre ei, unii inclinAnd spre o execulie pe loc, allii spre amAnare. Hubert preferd sd pdstreze ti'cerea. Cu siguran{5 ci tot n-ar fi inleles ce ar fi incercat sf, le spunA... paramAnfiriicAqtigard PAnf,Ia urm6 par:tizanii tida. Unul ii legtr mAinile 1a spate, altul ii innodd' o batistd jegoasbla ochi, al treilea ii trecu o frAnghie in jurui gAtului ca s6-I poatd trage...

XII

Enrique Sagarra inspecta armele gi muniliile recuperate care fuseserd depuse intr-o colibd ina* inte de a fi repartizate rebeiilor. Erau acolo tot felu1 de arme, de la vechiul Mauser de 7,92 pAnd ia pu$ca francezd MAT 49, cAteva antichit5li venerabile qi un CAL Herstal aproape nou. Se intAmplase ceva de necrezut ! Dintr*o trup[ virtualmente demoralizata Ei gata s5 intre in debandatd.,Tigrul reu;ise s[ facf, nigte invingStori aureolali de o glorier noud" Trebuie spus ci norocul fusese de partea lui incd de la inceput Un noroc insolent... Nici unul din oamenii lui nu fusese prins cAnd pdrdsiserd capitala. Unele dup5 altele, toate grupurile reugiserd sd treacd prin plasa intinsd de armata portughezd qi s[ ajung5 fdrS incidente ia locul de regrupare, lAngd drumul spre Carmona.
12 cd. 706

178

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

179

Ideea Tigrului era de o simplitate geniald. Pentru ci drumul spre Luanda ii era iremediabil interzis, avea de gAnd sd dea o dubld ioviturS. Pe de o parte va regla definitiv vechea neinfe* legere dintre iVIPLA qi GRAE, elimin$ndu*o pur $i simplu pe aceasta. Pe de alt5 parte, va recupera oamenii care ii lipseau pentru a asigura succesul operaliunii pe care descoperirea lui prematuri la porlile Luandei o compromisese'foarte mult. DepiasAndu-se prin marguri forlate, grupul de comando ajunsesein vecindtatea vechiuiui ,,triunghi" unde se glsea Coa pe vremea cAnd AI,NA teroriza regiunea. Lipsiti de provizii, constrAnqivreme de patruzeci qi opt de ore sb se hrbneasc5 cu riddcini qi scoar!il de copac,rebelii se strecuraserdprintre patruieie qi posturile de pazi portughezecare supravegheaup5durea. Cdtduziti de un noroc pur gi simplu absurd, se n5pustiserdasupra primului sat al celor din ALNA fdrd sd fie observalide oameniide paz5. Surpriza fusese total5. lnainte ca locuitorii sd priceapdce li se intAmpla, Tigrul pusesedeja sti* pAnire pe sat gi grupasetoatd h-,mea centrul iui. in Oamenilor le vorbise simplu. TArgul prcpus nu era cornplicat. Ori acceptau sd h-rptealdturi de el qi de MPLA; ori nu vor mai apuca apusul soarelui. Dintr-o bandi de fricoqi care se ascundeauin mijlocul munlilor fdrd sd indrdzneascdsd miqte,

avea sd faci din ei adevirali eliberatori ai firii. Cei care il vor urma vor avea armele cele mai moderne qi mai multe munitii de cAt ar putea s5 consume. In plus, dup6 ce portughezii vor fi extermi* nali pAnd la unul, vor primi locurile pe care democralia le.rezerva croilor. Vor merge tofi in magini frumoase $i,vor locui in cele mai luxoase vile din tuanda. Strdzile principale vor primi numele 1or. Cei care vor dori iEi vor putea alege cele mai frumoase albe. Cocotat pe o IadS veche, Tigrul gdsisecele mai potrivite cuvinte ca si ie promitl raiul pe pemAnt... qi Aproape toli il aclamaserb se incolonaser[ in spateleiui. NehotArAlii gi recalcitranlii fuseserdspintecati pe loc. Femeile lor fuseseri d[ruite oamenilor ?zgrului,lipsifi d.eacestgen de distracliede ia atacul asupra taberei de vAn5tori. indrumat de noii recruli, Tigrulut ii fusese foarte ugor s5 dejoacevigilenla oamenilorde pazl qi sb se nipusteasci imediat peste aI doilea sat. Acolo se repetaseacelaqi scenariu, urmat de o frumoasS scend de masacru qi de uri viol in toati regula, la care cei ncli se simliserd datori si participe cu veselie. Un al treilea sat opuseseo rezistenld numai de formd inainte de a capitulagi e1...

.4-

180

JACKBRUCE UMB RA lG RUL UI T

181

Urmase al patrulea... Astfel, in mai pulin de patruzeci gi opt de ore, Tigrul se pomenise comandantul a aproape doud sute de oameni intdrAtali de mirosul sAngeluigi de perspectivaviitoarelor violuri. Atunci incepuse sd se rdspAndeased vestea in Coa. Oamenii continuau sd soseascd toate pdrdin lile pentru a lupta sub ordinele ,,adevdratului eliberator al Angolei". Acum trebuia s5 se facd cAt de cAt o organizare. In primul rAnd trebui,a sd se repartizeze armele, astfel incAt sd se constituie unit6li aproape omogene. Coa addpostea peste o mie de rebeli apli de lupt5. Iar pAnd in prezent nici un qef din ALNA nu fusesecapturat sau ucis. Era mai mult ca sigur cd se va produceo cjocnire. Una dintre primele griji ale TigruTut fusese s[ instalezebaraje pe cdrdrile capabilesd asigure siguranla zonei pe care tocmai o cucerisegi sd prevind orice atac.prin surprindere incercat de ALNA. Cea mai buni apdrare constituind-o atacul, Tigrul trimisese mai multe patrule s6 organizezeambuscade in partea inamicului. El insuqi linuse sd participe la una din ele ca sd dea exemplu. Cu aceastdocazie,Enrique fuseseavansat ,,ajutor de comandant",avAnd drept misiune sd punh ordine in acel bazar care era noua trupd a Ti,grul,ui. Nu era deloc lucru, uqor !

i
I

Anarhia era atotputernici, conform unei solide tradilii africane. Pentru incadrarea noiior recruti, toli cei care f6cuseri parte din grupa de comando veniti din Zambia fuseserdnumiti sergenli.O astfel sd de mdsurdavea toate qansele pun6 probleme. Oamenii Tiri: ulir erau in majoritate bambun' ,d.uqi, cand ceilalli erau mai cu seamdbakongoqi. pe dintre cele dou[ triburi ameDuqminia ancestrald ninla sd reapard cu prima ocazie. ' Pe de alt6 parte, nu isprdviserdcu ALNA. Abia acum urmau si inceapd adev5ratele dificultdli. Trebuia s5 se evite o infruntare generalizatS, in cursul cdreiaoameniiar fi putut sd refuze sd tragd in vechii lor prieteni sau, ceea ce nu era exclus, sd-gi intoarcd armele impotriva celor din MPLA. AtAta vreme cAt er:a vorba de inciierdri limitate in care beneficiau de superioritatenumericS, pericolul era redus. Dar nimeni nu putea si pre-. vadd ce se va intAmpla atunci cAnd va veni mo: mentul sd se dea bdt5lia impotriva unui adversar cu mult superior. Se putea termina cu acele tratative intortocheatespecificenegrilor, ln urma cdrora celor doud tibere cldeau un moment de acord sd se uneasci impotriva inamicuiui portughez: Dar tot aqa de bine se putea ajunge qi ia un masacru. lui In urma succeselor incredrblle,Ti'grul plrea cd are o ineredere de nezdruncinat in steaualui

&

r82

J A CKB RUCE

T. L J i4 3 RA I G RUL UI

10D t ()i)

bund. Enrique era mult mai scepticin privinla rezuitatului final. Tocmai termina inventarul armelor cAncldoi rebeli pdtrunserdin colibd aducAnd vreo zecepugti pe Ei pistoale-mitralierd care le aruncari ta intAmplare in grdmad5. Unul dintre ei explicd cd tocmai nimiciserd o grupd a celor din ALNA qi cd ii chema Tigntl. Enrique se dusein coliba care serveadrept cartier general. Marele buii,.bundu gol pAnd la brAu qi avea era o cArpd insAngeratd prins[ ln jurul umdrrilui. - A fost tare camarade, anunld el cu veseil Iie. Dupd cum poli sd vezi, norocul nu m-a p5rdsit,.. Apoi se intunecd puliry Ia fa!d, __ Numai o zg6rieturS,adiugd el arStAndpansamentul improvizat. Dar ar fi fost destul o micd deviere de doudzeci de centimetri intr-o anumitd parte... ArdtS spre banca din ramuri groase curdlate grosolan. - Stai jos, camarade,avem de vorbit foarte serios. Enrique se aqezddAnd din cap gi igi arairj6 din instinct tocul pistolului. *-- Tocmai am tenrrinat invr:ntalul ;rmrcllL':.i munifiilor Tigrttl il intrerupsecu un gcst.

giasul. -__ Nu e vorba de asta,fdcu el coborAnd in Am toat6 increderea tine. inclind din nou capul ardtAndspre umdr. --. Poate c5.e un semn aI destinului care imi aminteqtecd nimeni nu trdieqte veqnic,relud el' Intr-o zi norocul meu s-ar putea sd se uite in aita parte cdnd va trage in mine un imbecil... Enrique iEi simli ritmul cardiac accelerAndu-se u$or. - Am intenlia s5 cAqtig timp trimilAnd emisari pentru a propune un armistiliu celor din ALNA, continud Tigrul. Eu cred cd vor accepta, degi nu e chiar atAt de sigur. Ficu o pauzd. - Orice s-ar intAmpla,e mai bine sd gtim doi, continud el. DacS voi fi ucis, tu vei lua comanda' Trebuie deci sb cunoqti adevdratul obiectiv atrmisiunii noastre. Enrique rimase netulburat. lncepuse si creadd ci faimoasa ,,operatiune" la care ficuse aluzie interlocutorul s6u nu era decAt o invenfie. $i acum, fdr6 inconjur, voia s$*i destdinuiese* cretul ! Din cauzaunei banalezgArieturi.'. Enrique simli ci trebuia sd spuni ceva" DesTigrul nu-i i5si sd vorbeasci. chisegura, d.a.r - La inceput, acest comando trebuia si facd un raid prin tuanda pentru a alerta opinia publieS

r84

J A CKB RUCE

T U1 4 B RA I G RUL UI

185

internationald,ii explicd.el. Am fi putut conta pc o sutd cincizecide oameni,plus cei pc care i-am ii atras in ultimul moment. Ai putut vedea cA aveair-r arme destule pentru toati lumea. Un grup ar It pus mAna pe inchisoareprin surprindere, distrugAnd zidurile cu bazooka, timp ce altul ar fi pur; in stf;pAnire pe postul de radio pentru a indemna populalia la revoltS.Am fi putut face un marc numdr de pagube in centru Ei in cartierelerezidenfiale. FAnd cAnd si reaclioneze portughczii, noi ne-am fi retras in afara oragului... Dddu din umeri qi suspind. - Am gregit vrAnd sd decapitezGRAE rqitrimitAndr,r-te ataci casaunde qefii ei trebuiau s;j sd se intAlneascA ziaristul francez, continud el. Dt: cu altfel, informa{iile pe care le-am putut obline inainte de plecareanoastrd indicd cd eram tr[dali ;i cd portughezii cuno;teauprezenla grupului nostrii ia periferia Luandei. Cum p1anulnostru se baza pc o surprizd totald, ne-ar fi aqteptat un egecsigui. dacd insistam. De aceeaam hotdrAt cd.trebui.es:i. ne retragem inainte ca armata s6 pund mAna ne : noi... Enrique qtia cum trebuia sd-l ia. Acum cd Tigrul apucase caleaconfidenfe1or, pe trebuia sa nu-r lase sd se rizgAndeascd. --* Ai fdcut bine, aprobi el cu convingere.Un gef adevdratse recunoagte dup6 rezuitatelepe carc le obfine ! Conducide acum inainte peste eloua

sute de luptAtori qi eqti pe cale sd impui propria ta lege organizaliei GRAE pe proprir-1lei teritoriu I Negrui se umfl[ in pene. *_ E adcviti'at, admise ei jdld fals5 moclestie' $i mai am o surprizl pcntru GRAE ! Dac[ accepth ari'mistiliul pc cai'e i-l propun, o va face doar pl'ntru a avca timp sd*qi strAngd forlele inainte dc a ataca. Din nefei'icii'e pentru cei din GRAE, nu vol' ma i g is i p c n ime n i. . . in fala uimirii lui Enr"iqr-re,angolezul izbucni intr*un rAs satisficut. - $tii ci portr"rghezii i-au aelunat pe fo;;tii qerri1.erosr:apli-ii'ai,i sau raliafi in ni$[c satt', ::ise el. C)amenii nu sunt considerali prizonieri, dai' nti au dreptul sd pArdseascd satr.ll atata timp cril iri ispdgcsccondamnai'c'r"t... RAse gi mai tare. -- Portughezii sunt tai'e naivi ! LuA o hartd, o desf6cu pe masi ;i indicir un p u n c t s it u a t in t rc lin i i l e a l b a : 1 ; ' e c t ' t ' c p r e z c n t a u rAurile Loge gi M'Bridge. -- in acest loc exist[ mai multe sate de reeciucare, precizl. eL.Totalizeazd peste qaptc mij. cle 1ocuitori, inclusiv femeile qi copiii. Dr-rp[ cum poli sir constali, nr,t :r'-rnt decAt 1a cAliva zeci Ce kilomi:tri d c c o a s la . Ti;trul. r'edeveni brusc serios Ei*l ccrcetd pe Enrique cu o privire plind cte Eiretenie" - r\m rer"rqit sd introducem acolo oanrrtni de-ai no;t,ri, explicii el. ta semnalul nosfru, lticui-

186

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL Ui

1"87

torii ii vor masacra pe cei cAtiva portughezi care ii supravegheazd vor trece de partea noastrd. La qi inceput vom dispune de aproapedoud mii de luptdtori qi sperdm ca miqcareasd se intindd in toatd O sclipire plind de cruzime ii trecu prin privire. __ Rdzmerila treLruia s5-aib5.loc simultan cu atacul asupra Luandei, addugd ei. Pentru cd asta nu mai e posibil in condiliile prevdzute, ne vom deplasapAnd la sate pentru a da o mAnd de ajutor oamenilor gi s5-i trecem in rAndurile noastre. Portughezii supravegheazd mai cu seame nordul qi sucl-vestullocului unde se af15 Coa pentru a impiedica infiltrdrile spre Congo sau spre Luanda. Vom pdrdsi pSduiea pe la vest. Gratie ghizilor care au trecut de partea noastrd, vom evita eu ugurin!5. posturile portughezilor. Se intrerupse, -_ Vom pleca mAine sal; cel mai tArziu poimAine, conchiseel. CAnd ALNA ne va ataca, noi vom fi departe... Enrique se incruntS. - - Nu cred cb oamenii tbi vor ajunge departe zise el. Ardoar cu cAteva puqti qi niqte ce,tanas, mata va face tot ce-i std in putintb s6-i neutrali-

arme Ei munilii ia sud de Ambrizete. O sd ai cu ce echipa peste zecemii de oameni ! Aerul de neincredere pe care il avea Enrique pirea ci iI amqzd teribil Pe negru. - Poli avea incredereln mine. Nu vor fi doar canhangulos! zise el. Vor fi chiar mai multe tunuri gi mitraliene antiaeriene. Va fi o mare surpr"izS' pentru portughezi.PAnS sd aduci intdriri, noi ne vom intinde puterea a.supra intregii regiuni, iar ALNA va fi obligati si treac5 de partea noastrd"' Enrique era de-a dreptul stupefiat. In sfertul de or5 ulmdtor, Tigrul ii incredinld toate detaliile operaliunii, indicd nume 9i pai:ole, precizd puncte. de adunare, dezvdlui coordonatele exacte unde urma s5 aibd loc 'debarcarea,aminti dezvhlui complidiferitele semne de recunoaqtere, citbti... Lui Enrique nu*i venea sd creadi ! vine ? intrebi e1' - Vasul acestade r-rnde Negrul scuturd din caP. n-ai voie sd gtii'.' - Asta, camarade, Se ridicd. - Acum e vremea s6',!i reiei lucrul. Fd in aEa fel ca banda asta de gdl5gioqisd semenecu o armati gi fii gata sd porneqti mAine la prima or5. Daci e nevoie,;pune sd fie impuqcafi doi-trei ca sA te faci respectat.... ln timp ce Enrique se pre$5tea sH iasi din co'' libi, negrul i1 chenr5inaPoi.

Ti,grul zAmbi.
- Nu ti-am spus lncd totul, camarade,declard el. Cum va ineeperdzmerifa, uR cargon va debarca

188

J A CKB RUCE

UMB RA I G RUL UI T

18!l

- Era sd uit ceva...' Avu o ezitare ca un cabotin care iqi pregete$te cfectele. - Adinea:uriam fdcut un prizonier,, declarbel. Ziaristul francezde la Luanda... Enrique fdcu un efort supraomenesc rdmAnd sd irepdsdtor __ N-am luat incd nici o hotirAre in privinler lui, addugdTigrul. S-ar putea sd fie util, dar tare am chef s5-mi pun oamenii sd-i taie gAtul...
Ik

**

Hubert incepeasd simtd dureri serioase in umeri gi in brale. Se intrebi nu fdr[ ingrijorare cum avea si se sfArgeascd toatd povesteaasta. Noaptease idsasepeste Coa pi triia in aceeaqi nesiguran!d,.. incercasede mai multe or:i sd-qi desfacdiegaturile care ii lineau mAinile la spate. Trudi zadarnicd! MAinile ii amorliserddeja, din cauzacirculaliei aproape intrerupte in timpul zilei auziseun zgomol mare de voci in exteriorul colibei unde era linut prizonier. Dar nimeni nu gdsisede cuviintd sd vini gi si-i exptrice in mAinile cui c5zuse, nici pentru care motiv il !ineau inchis.

In dou5 rAnduri, nigte negri cu mutre numai bune de spAnzurat aduseserfun fel de zeamf,pe ii bazdde amoniac. deztegasera s6 poatd mAnca, il ca dar linuserd degetul pe trdgaciul armelor. Hubert nu reuqise sd scoatd nici o voibi de la ei. Dupd ambuscada care cizuse escortalui, nu in era greu de ghicit de ce Fernando incercasesf,-i indepdrteze plind noaptedin satul unde se aflau. in Era clar cd nu prea domneaarirlonia intre diferitele grupuri retrasein Coa... Cu siguranli cd angolezuiintenlionasesd-1im* piedice s5 afle cd unele clanuri duceauintre ele o iuptd fratricidS. IndepdrtAndu-lde satul amenin!at, Fernando sperasecd nu va observanimjc. in fala str5inilor, gi mai alesa unui ziarist, trebuia si se dea impresia cd rebeliunea prezentaun front
unlt...

In timpul zilei Hubelt avusese impresia cd ta* bdra addposteape pulin o sutd de oameni. unul mai gdlagiosdecAtaltul. O datd cu cdderear-roplii se instalase treptat qi liniqtea. Nu se mai auzeau decAt sfordituri.
Din cauza durerii din bralele amorlite, Hubert nu reu$ea sd adoarm1,. Zadarnic se sucise pe toate pdrlile, nu ajungea s5-gi gHseascd pozillc sufio cient de confortabild. Pe lAnga asta, instinctnl ii spuriea ca trebLlie sI

rdmAnd treaz.

l!i 1
t

190

JACKBRUCE

UMB RA I G RUL UI T

101

si NepurtAnd se uite la ceas,pierduse noliunea timpului. Putea s5 fie miezul nopfii sau douf clim in e a t a . . . PAni la urmi cdzuseintr-o stare de semi*stimnolen!5,cind un $ocusor ii atrasedeodat[ atenlia' O santinel6care i;i fdcea rondul ? Un animal ? CAtevaminute in qir:domni iinigtea cea mai des6vdrgit6, astfel incAt se intrebd daci nu cutltva visase.Apoi se auzi un pArAit foarte slab ln apropiere iar uqa colibei incepu sd se deschiddu9urel' Hubert se miqci cu obhii tinti Ia ugi' O siLuetS' se strecurdincetiqorin interiorul colibei' Era un moment critic. Hubert nu mai indrdznea si miqte. Dacd era ceeace-qiinchipuia el, atunci nu risca venit pe nimic. Dar putea sb fie 9i un guemil,ieros rscunssd-i taie gAtul clin rizbrrnare personali,pentru ci pur qi simPlu era alb' In acest caz ar fi trebuit s5 strige, s5 dea \ alarma... Fasciculul unei lanterne il orbi o fracliune de secundS. FdrS fente, Hube, qopti atunci o voce' Eu sunt... Flubert ar fi sdrit in sus rle bucurie dac5 ar fi putut ! Era vocea lui Enrique ! Enrique 6sta... Aqadar, presupunerile lui cele mai extraVagante se adevereau. Contrar oric6rei varinnte plauzibile, oamenii Tigrului' se aflau Ia

Coa.Ei il capturaserd dimineala trecut6. De nein qezut I Hubert igi zise cd nu qi-ar mai fi fdcr,rtal,Stcr-r griji dac6 ar fi fost ldsat si vadf, unde il duce.ruin loc s6-l lege la ochi Ei si-l tragd dupi ei cil ci caie la abator. FdrA sA piardl nici o clip$, Enrique sr strectl* rase in spatelelui qi ii tiiase legdturile. Hr-rberttgi muqc5 buzele s5 nu urle cAnd sAngeleincepu din nou sd-i circule normal. sd Apoi incercScu stAngdcie se maseze. - Vino, f6cu Enrique, o sb te aiinli mai tAr* ziu... Ii intinse lui Hubert o puqcd Kahlniltov ;i tr traistd cu vre'o qaselncdrc5toare. Fii atent, ii recomanddel. E incdrcat5... Mai aprinse o clip5 lanterna pentru a-i pclrrritc lui Hubert sd-si fixeze traista la centur6. Ilni'ic1ue: gi, avea qi el o armd asemdndtoare pe lAngi 1-ri-stol, centura iui era impodobiti cu o intreagd provizie de grenade. - Am eliminat santinelacare fdcea de par-a in fala colibei, dar mai sunt gi altele in tairiri'a. Se apropie de ugd qi aruncS o privire in r:xlerior. - Drumul e liber, qopti el. UrmeazS-m[,.. a}iceva. I{ubert nici nu putea s6-gi doreas'c5. unul in spateleceluilalt pi:intre cuStrecurAndu-se

lr

192

JA CKB RUCT

-UMB ilAT I G RUL UI

193

Iibe, cei doi ajunser[ la o potecd care abia se zirea din cauza intunericuiui aproape totai. Apoi se indepdrtarH, ferindu-se sd agite vegetalia care ii atingea u$or. Enrique se opri gi lrsi apropie capul de cei al lui. Hubert. - La cincizeci de metri inaintea noastrd e o santinelS, gopti el. Si nu misti de aici, mi ocup e u d e e a ... Cu mAinile incd pe jumState amor{ite, Hubert n-ar fi putut s5-i fie de nici un folos. Nu peste muit iimp Enriquo se intoarse. ._ Poli veni, il anun!5 el. Pe stAnga e'un baraj mai important, dar nu ne va fi grer-rsi-I ocolim'.. I;i reluarai inaintarea cu toate simlurile 1a pAnd5. Tigrul" trimisese cAteva patruie in jurul taberei ca sd descopereo eventual5 apropiere a celor din ALNA in timpr-rl noplii. Din nefericire, Enrique nu cunoEteaitinerariile pe care acestea urmau si le parcurgd. Pe de ait5 parte, riscau s5.dea Pqste un grup de ALNA venit in recunoagtere. - Am sd-!i explic despre ce e vorba, ii zise Enrique. In caz de incdierare, fiecare pentru el' Trebuie ca cel pulin unui dintre noi sd poatd da alarma. In vreme ce se strecurau cAt puteau ele repede prin vegetalia dcas6, Henrique incepu s[*i povesteasci lui Hubert tot ce aflase de 7a Tiaru.

Abia rezumaseoperatiunea,fird s[ intre in detalii, cind auzird deodati strigdte de alarmd in urma 1or. -- Asta e, zise Enrique suspinAnd. $tie cd am qters-o... Apoi injuri cu o abundenli care tinea de origlnile ir-ri spaniole. - TigruLva face tot ce-i st5 in putinlit s5 pun$ cel mAnape noi, ziseel. Acum va cAgtiga mai iute... Hubert lqi zise ci le trebuia mult sA ajungi primii la liziera pddurii. $i, imitAndu-l pe Enrique, for![ gi el pasul. *tt Se cr[pa de ziu6. Hubert qi Enrique fugeau mereu, gAfAind din greu, qiroind de sudoare. Incd nu se vedealiziera pddurii. Dumnezeuqtia sd dacd avear-r ajungd Ia ea vreodatf,! In spate,haita urm[ritorilor se apropia. Mai bine antrenati decAt ei pentru deplasarea prin vegetalia deasi, rebelii cAqtigaupe nesimlite teren. De acum inainte nu mai era decAt o chestiune de timp. Fugarii qtiau prea bine asta. In ciuda eforturilor fdcute, erau siguri cd vor fi ajun,si.Avea prea pulin5 importan!5 dac5.prinderea lor se intAmpla
13 cd. 706

ir

&

1,94

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

peste o jumdtate de ord sau peste o or5. Nu reuqeau sd scapede oamenli Ti,grului,. Continuau totuqi cu energia disper6rii, biciuiti de fiunzig qi de lianele inqelitoare, alergAnd imediat ce apirea un spaliu relativ degajat. Nu mai exista decAto singurb solulie pentru ca armata portughezd si fie anunlati la timp de tot ce se uneltea.Ajunqi pe punctul de a fi pringi, unul dintre ei va trebui sb se sacrifice incercAnds6-l intirzie pe adversar destul de multd vreme pentru ca cei5lalt sfi beneficiezede o amAnare incert6. Era inevitabil ! Incepuserddeja s[-i audh pe'rebeli in urma lor strigAndu-seunii pe allii pentru a nu se imprdgtia prea mult. De indatd ce se ficea ziu6, urmele 1or vor fi mai uqor de observat. Chiar dac6 ar fi ajuns la liziera pddurii inainte de a fi pringi din urmd, tot le-ar mai fi trebuit timp ca sd ajungd la primul post portughez, pAni la care mai erau .cAtivakilometri. Numai un miracol ii mai putea salva. Fuga lor fusese descoperitd muit prea devreme. Le-ar mai fi trebuit un rdgaz suplimentar de o jumdtate de or5. Cu dinlii strAnqi, fugarii igi continuari goana refuzAndsI se recunoascd invingi. Copacii se rdrird brusc idsAndlocul urrruiluminig. Urmd o porliune de desigscurt, lungd de vreo sutd de metri.

Dincolo, in pantd domoal5,se intindeau ierburile inalte prin care Hubert trecuse cu atAta oste1a cAndsosise Coa in tov[r[;ia lui Fernando' nea15 Mai departe, covorul vegetal urca la asaltul unei colibe mici in vArful cflreia creqteauboscheti de arbugti ln jurul unor baobabiuriapi. Stimula{i de o speranld nebun6, Hubeit qi Enrique se ndpustird in mijiocul ierburilor inalte, indiferenfi la tdieturile cu care se alegeau. nici trei sute de metri cAnd in Nu pareurseser5 spatele1or rdsunard deodati strig5te. Rebelii ajunseserd ei la liziera pddurii,.. 9i De data asta nu mai aveau cum sd scape! PAni la coiind mai erau incd patru sute de metri. Dacd ar fi ajuns pe culmea ei, atunci armai fi avut o gans6in incercarea de a opri valul urmdritorilor. Dar mai intAi trebuia s5 ajungApAnSacolo"' Eu voi rdmAne sd-i opresc, ii zise Enrique gAfAind. incearcds-o qtergi... Tu - Nici vorbb, ii rdspunse Hubert' Tu detii toate informatiile... Pe cAnd Enrique se preg5tea s5 protesteze,o' detundturd dubl6 se auzi deodati in fala 1or. pe deasupraier. Un hArAit grav traversl aerui burilor. Apoi, aproape simultan, urm6 zgomotul explozieiobuzului de mortiere. caracteristic

196

J A CKB RUCE

T UMB RA I G RUL UI

197

De pe coiin5, o mitralieri lncepu sd tragd ra* fale lungi, bitAnd liziera p5durii gi capdtul opus ai porliunii cu ierbr.rlri Hubert qi Enrique incremeniri in aceea9ise-= cundd. Nu le venea sil cread6.Era prea frumos ca sd fie adev5rat! Dar gloanlelecare guieraupe deasupracapetelor lor erau cum nu se poatemai reale... O porniri din nou 1afi-rg5 spre colinS,intrebAndu-se cine ar putea sd fie acegti aliali neagteptali care se iviserd aqa de oportun. Urmd explozia altor doud obuze de mortiere ;i cAteva secundeo armd automatd tinu companie mitralierei. Vr eiicopter se ridicd brusc din spatele colinei. Prin portiera lateral5, fugarii zdrird leava lungi a unei mitraliere de 12,7 in spateiee5reia se afla. un trdgitor cu cascd.In vreme ce elicoptei'ul executa un viraj gralios pentru a se mentine ln afara zonei de foc a armelor care trdgeau.dinspre colin6, mitraliera lui mdturd sistematic banda de iarbd pe care pitrunseserd rebelii. Deodatd se auzi o voce amplificatd de un megafon. - Luali-o mai spre dreapta, avertizf ea in fra\cez6.In fata voastrdterenul e minat... Firi sd incerce sd inleleagd ceva, fugarii iqi . schimbard rapid direclia de inaintare. CAtevaclipe mai tArziu ajungeau nevdtdmali la poalele colinei.

CAliva paragutiqti portughezi ieqird din gdurile unde se adipostiserd pentru a-i aiuta ind.ivid.uale sd urce panta. Firi sd-qi fi revenit de tot din emolie, fugarii se l5sard duqi pAnbla unul din baobabi sub care iqi instalase comandamentul un cdpitan in linutA de camuflaj. La celdlalt capit al vSii se produse deband5' Pulinii rebeii care supravieluiser5se intorseserd?n grab5, refugiindu-se ln interiorul p6durii. Elicop'terul continua sd se roteascddeasupraierburilor in cdutareavreunui rebel incdp6lAnat'.' se C5pitanr-rl prezent6.Se numoa Joao cle Santos Rente -.* Cred cd vd datorflm muit[ recuno;tin]5, zise Hubert mullumindu-i, abia trdg6ndu-Ei sufletul' Cum de ali fost aici chiar la momentul potrivit ? Ofi{erul zAmbi. Noapteatrecutd, un mic comandos-a infil.trat in p5dure,explicd el' Prin radio ne-a semnalat fuga qi direclia in care o porniseti. Am venit aici gi ne*arn instalat pe pozilii cu speranld cA nu veli fi prinryidin urmd inainte... Fugarii se uitar[ unul la altul. Nu pdrea prea complicat... - Ar trebui sd intrflm in contact cu locotenentui Fimentao d.ela Siguranla militarH, zise Hubert. Cdpitanul zAmbi din nou.

t98',

J A CKB RUCE

- LocotenentulPimentao vi aqteapti Ia Carmona, le spusee1.Va veni un elicopter care vi va duce acolo.Locotenentulcrede c5 aveli s6-i povesde titi o sumedenie lucruri interesantd... Hubert Ei Enrique schimbari din nou o privire elocvent6. PAndia urmd nu era nevoie de prea multd vorbdrie ca si inleleagd cd portughezii se folosiserd deei! - Cum de-ati qtiut ? intrebd totugi Hubert. -- V*am urmdrit tot timpul pas cu pas, explicd cdpitanul. Aga cum am f5cut gi cu acel comando din MPLA cdruia i-am descoperit prezenla la Luanda... un Ofiterul d6du din cap.f5cAnd gest care ar fi putut fi luat drept un gest de scuz6, - Eram informati practic or5 de or5, continu6 el. DacSati putut trece atAt de uEor,asta s-a intdmplat pentru cd noi am vrut-o. LdsAndcomando s[ ajungd la Coa, speram ca lupii s5 se mS"nAnce intre ei... Intinse mAna spre liziera pddurii supravegheatb in continuarede elicopter. -- In Coa sunt prinEi ca niqte gobolani".. $i dacdvor incercas5 ias5,suntemgata sd-i primim...

XIU

Eulalia fdcu ochii mari de minare recunoscandu-1pe Hubert in Pragul uqii. - Tu ! exclamd ea cu neineredere' Credeam
c4.,.

Hubert se uitd la ea Pus Pe glume. - Tl-ti-ti, fScu e1. Sunt sigur ci md aqteptai' Altfel nu !i-ai fi pus cea mai frumoasi rochie' __ Dar.'. Hubert o impinse uqo,rin interiorul garsonierei qi inchise uEain u'rma lui. - Haide, suflefelule, ii zise e1, nu mai fii atAt Pimen* S[ de surp,rins5. nu-mi spui cd locotenrentu-l tao ,nu te*a anun!at... scuturd din cap. TArndrra -_ Nu in!eleg... Hubert incepu s[ rAdd. - Eqti ce1mai inc6nt5tor agetrt dublu pe care l-am intAl,nitvreodati, ziseel.

J A CKB RUCE

T UI ' 4 B RAI G RUL UI

Se aplecdsi-i atingd uqor buzeie cu nn si,rul:. - Dacd PIDE ar mai fi avut incd trei*patru ca tine, n-arrmai fi existat rebeli de multd vreme... Eulalia se incruntd neciumeritd. _- Pimentao ar fi putut sd m[ anunle cI te*a informat, se plAnseea de parcd ar fi gAndit cu glas tare. _- Nu mi-a sp,us nimic, sufie!e1u1e... CongtientS a cdzut intr-o capc,an5, c5 tAndra se fdcu roqietrafatd. - Liniqteqte-te, continui Hubert. Ghicisem mai demult... Ea ii ar.uncSo prirrire plind de reprog, deloc convinsd. .- Cum asta ? - Este foarte simplu, rdspunseHubert. Dupd ce siguranla militard rn-a pus in libertate, n:alt1 fost nici mdcar un moment supravegheat. Totuqi, locotenentul nu avea cum s5*mi lase frAu liber[ fdri sd gtie ce voi face.Dovad5c5. stiut tot tirnpul. a In acestecondilii, numai tu sar.r fi'ernandoil puteali informa atAt de bine... Se intrerupse o secu,nd6. -_ Pe de alt[ parte, in searain care m-ain intors, ai fdcu,to gneq,eal5, continud el. Cind Fernando m-a ameni'nfat m[ va ucide pe loc, spre el qi c5 nu spremirneai indreptat pistolul pe cai'e-laveai in
tltaIlcl,..

ea. -- Ei bine, ai dreptate,recunoscu PSru cd ezitil,apoi schili un pas in dileclia lui Hubert. - Nu-mi pot^liprea mult pic5, nu-i aqa? se interesi ea cu o Vocein care se sirnleao flrAmd de neliniste.
I{ubert scuturd din cap. - Deloc, o asigur5 el. Dar in schimb iaci un mic serviciu. Vei da ltn telefon m.eu.
SA_mI

locul

VdzAndcd fata se uita la el fdrd sil intelcag[, I{ubett precizd: - Un ;antai lc;n'i c ur At...Iti
rt

I'{captea c[zuse de muitir v]'emrpeste ILha. Era pLdcut. Un corn de iund apiii'use deasupi'a cocotierilor fo;neau u;or in orizontului. Ram.r-rrile domoal5 a vAntului. a.diei-ea Restaurantele in aer liber inchiseser6 deja. f)oar cAteva loc,aluri, din partea de sud a peninsulei mai erau lncd deschise. Maqina galbenda Eulali,eiela opi'itf, la marginea ryoselei duceala micul sat de pescrarisituat ce

Hulalia

mugcd buzele.

nordicS. la extremit,atea. tr"atase afla la volan, Locul era pr-tstiu.

202

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

Pestetot domneaun calm desdvArqit. obseirUn vator deosebit de a,tent airia dacd ar fi rernr&,rcot, cu un sfert de ord mai devreme, zgomotul siab .al unei birci cu motor trdgAndla mal tramicd distan!H de locul acel,a. O umbrd apdru deodatdsub un cocotier, scrutd intunericul, parcurse pe furig vreo zecemetrri pi se lipi de alt copac. Trecu un minut. Silueta apdr'udin nou qi incepu sHinaintezein ticere. In mAndfinea o arm5. I{ubert apilsi pe trlgaciul pistolului. In ciuda amortizorului de zgomot fixat la leavd, impuqcd* tura piru c5 face un zgomotenorm. Necunoscutulscoase un strigSt de surpriz[ qi durere, iqi duse mAna vaiidii la i,ncheieturardnit6 gi injur6. Se intoarsebrusc cu intentia s-o ia la fugd. Hubert ieqigedeja din ascunzdtoare. * Stai ! strigd el fdcAnd in aqa fei incAt sf,-i taie o,mului d,rumul. Altfei te trezeqti cu un glon! in picior ! InlelegAndcd pierduse partida, celdlalt se opri din aiergat. Era Lester Wratson... - Bund seara,ziseHubert, Se oprise la cinci paqi lin6nd pistolul indreptat spre el.

o -_ A$a, continud el, voiai si asasinezi biatd fat[ f[ri aplrare, sub pretextul ci !i-a cenutcinci nrii de dolari ca s5 tacd... incercAnd sa-qi Watso,nse strAmbl de du.r'ere proteje cAt mai bine mAna r[nita. tr'ala iEi pierduse toata trufia qi fruntea ii lucea de sudoare' - Egti nebun, zise el ct-to voce rigr-r;ltd. Ce vrei ? Hube'rt rAsescurt. - Cu pistolul voiai probabil doar sd te aperi de lAnlari ? ReprezentantuClA nu rHsPunse' ** N-am avut niciodatdincreclere dumncala. in l'elul in care t,e-ainiipustit la hotelul meu ca sd te joci de*a teroareanu se potrivea deloc cu rolr:i pe care il aveai. Nu numai cil exageraiprea mult, dar cu un diplomat cu post oficial la l.,i-randa siguranld aqa.., cd nu s-ar fi comportat F5.cuo mici pauz5. -_ DupS aceea mi s-a p5;:ut ciudat ci nu-!i puneai ln aplicare ameninlIrile, continud Huirert. Am lnceput s[-mi pun intreb5ri. Printre a]tele, cu cine era suficient de bine plasat ca s5 cunoasch de vAnStoare precizielocul unde-6iva stabili tabdr,a Jonathan Waever si s5 a,nunlegrupul de com,ando condusede Tr,gru.Inforinatia o puteai obline cu atAt mai u$or cu cAt cumulai functiile de reprczentant CIA qi de ataqatla consulalulgeneral. Watson rAnii.

204

J A CKB RUCF

T UMB I RA I G RUL UI

905

-_ Delirezi, bf,trAne ! fdcu el. Ar trebui si te ingrijeqti... __ DupI masacrarca lui Weaver qi a celor carrc il insoleau, ai bdnuit cA lVashingtonul va trimite pe cineva s5 ancheteze,continuS cu rdceald Hubert. Dar ts.ai gAndit cd vei fi prevenit sau cd trimisul cu pricina va lua legitura cu tine. $i ai inceput s5 te nelinigtegtivdzAnd cI nu apare nimeni. Watson pdru cd vrea sd spund iar ceva, apoi sr-' rIzgindi. - CAnd ai aflat ci un ziarist francez progr"esist a v c l i t l a Lu a n da. continud Hubclt. fi-a i a min iit c t r ;rsta era una din acopr:ririle favorite ale ceior derla CIA cAnd voiau s[*qi infiitreze agenlii in organizaliilc i'cbcle. Si ai lrill:is dr-rplt rninc +,reitipi car.c si*mi scotoceascd actele. - Un adevdrat roman ! zise cu ironie Watsoir. liu egti degeabaziarist. *- f)ar asta nu*!i ei'a de ajuns, continud FIu* hr:rt imperturbabil. Presupun c[ ai intreJ:at la \,4/a.sirington cd ti s-a r5-spunsnegativ. Te-ai tre;i zit alunci in fata lurei probieme rlelic'ate: sau cranl intr-adevdr un ziarist, sau eram de la CIA ,ii a s t a i l ove d e a c5 cli de la \\'ashlngtr;t t c b rin u ia u . AEa cd ai incercat sH nrii in'iimidezi forlAnd nota. in rnod logic, in aeel moment ar fi ti'el:uit s5-mi dau masca jos, evitAnd astfel s5.-mi complici prea mult sarcina.

Watson se mullumi si aprecieze cu un sulspin : - Absurd... Hubert nu reaclion5. --- PAnS aici pute,am s$-!i pun atitudinea pe sc\amastAngirciei,zise el. La inceput aEa mi-am gi zis. Din nenorocire penti'u tine existi ins5 un lucru p ca,renu puteai s6-l prevezi... Into,arse o sec'und6capul. - Nu eram sirngui'Lrlcare md ocuparn cie acest caz, i;1L''{'igrul a vorbit.... Watson tresirri cAt se poatc de ciar. --- ldinr:iuni ! -- r,'ireg're. li-a pronLrnlatchiar nnmelc, arlirr-r mise l-trubelt. Dar indicatiile pe care ie-a furniza:l. erau suficiente ca sd ne orientdm spre tine. Acum toate inr;epeali s5 se potriveascd cle la sine... i{ ilbel't facu un gest vag. -* Fen,tru a fi pe deplin convins, i-am c,:nrt curajoasei Eulalia si'r-!i telefo;nezegi s[*ti ccara cinci mii de doiari, co'nchise $i ai venit.." e1. Watson se simlearcopleqit. -- 'L'igrul s*a if,sat inciris in Coa, relui Hube,rt. Daci ALh"rL nu-i lichilk:a2d, armata il va lua in primire cAncl va lncerca sd iasd de acolo. CAt priveqte rizmerifa, treblrie s5-!i spun cd nu a,re nici cea mai micH qans[ si reuEeascil.Portughezii qtiu totul Si si*au Iu:at toate rnisurile. Ticu c6.tevl-l ciipe. - Ar:urn vom incheia socotelile intre noi...

JACKBRUCE

T UMB RA I G RUL UI

- MA veti... omori ? se bAlbdi Watson. - Nr"rinainte de a-mi fi spus pentru cine luc re z i . . . Enrique ap.li:u gi el in spatele lui Watson. Reprezentantr-tl avu rifazui s[ fac5 nici cel tnai nu inic gcsi" Un fel cle 1a! ii cXzupe umeri in vreme bra!c1e. cc Eni"iqueindepdrtar-l;o;: _* Am cumpdrat aceastaco&rdit de pian in asta din cel mai bun nlagazin din dup5-ami'aza qi tuanda, ii explica e1"E nou5*ncr-r{ir taie mai bine decAtbriciul. Daci miqti, riqti tare tnr.rlts6-{i pierzi capu1.... infricogat. iln Watso'nscoase gAlg'Ait : Scoate-tni asta,gemu c'1. Pentru cine lucrezi ? repeli I{ubert. Henr'ique trase uEor de extrernitdtiie coardei astfel incAt olel-rl sir inceapil s5 mugte din pielea f ra g i l aa g A t u i u i . *- Ar trebr-iis[ tc' hotir5$ti acum, il sff,tui e]' Dupir aceea fi prea tflrziu... va Sudoare curgea siroaie pe Watson. Nu-gi mai linea nici mAna rdnitd. -_ Un grup de industriagiamericani,bAigui el. Voiau sd*l suprime pe Weaver pentru a impiedica investiliile in Angola... Au acorduri lncheiate cu fi MPLA le-,a'r acorMPLA... Dupd independent5, dat monopolul explotdrii bogdliilor miniere... Nu e vorb,a numai de fie;:, petrol"qi diamante... lVIai estesi urani,u$i...

Brusc, Watson iqi pierdu cunogtinla Ei c[zu cu fala in jos. Enriques se aEteptagi sldbi coarda la timp. -* Teribil cAt de sensibiliau devenit oamenii ! el. se plAnse $tiu 0 vreme cAnd.". Hubert iI intrerupse. _- O s5-mi povepteqtiait$ dat[ amintirilc taie, zise el. Se apropie gi il apucd de picioare pe Watson. - Ajut5-md s[-1 duc, ad5ugf el. Gdsim noi un loc liniqtit pe coast5.lVlai ale inci o mullime de lucruri sd ne spun5. _* Ai dreptate,il aprob[ Ilnrique. Aici e o plajd muit prea frecventatd. Nu trebuie sil dea peste el un copil cAndsapScu lopii{.ica"..

"O altd grenadd incendie al doiles corL Cu corpul a4rinsdg,fosfor,un,negru!tpni afurd urltnd de moaie. Alergd vreodoudzeci metri, de rdsptndind un miros tngrozigi tor de carnecarbonizatd, tncercd cu disperaresd scapede foc rostogolindu-sepejos fn mijlocul unui nor defum. Cu un rts sinistru, unul din oamenii lui Kassinga ti tnJipse maceta tntre amerl Imediut doi din lovard;ii lui tl imitard cu ferocitate, lovindu-l tntiuna ptnd ctnd omul se transformd tntr-o masd tnstngeratd incapabild mai urle." sd
MPLA este o organizatie de rebeli, refugiati in Zambia, de unde face incursiuni desein Angola. Ea trimite un grup de comandoo sub conducerea unui negru bambundu supranumit Tigrul, pentru a cuceri Luandao capitala Angolei. Eforturile conjugate ale celor de Ia CIA si armatei portugheze il vor impiedica pe Tigru 1I $y_cn h indeplinire singeroasa operatiune final{?

rsBN973-9127-08-8

l e i3 0 0 0