Traducerea si comentariul capitolului 2 din Lao Zi /Translation and commentary of Chapter 2 of Lao Tzu/Traduction et commentaire du chapitre 2 de Lao Tseu

Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/ Beyond Duality: The Science of Transcendence Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le chemin vers la source de la vie
autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire/author of the method of guided relaxation for awakening auteur de la mthode de relaxation guide pour l'veil: http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html About/Despre Mirahorian: http://www.danmirahorian.ro/despre/p1.html

de Dan Mirahorian

Content /Cuprins/ Contenu/ Inhalt/ Contenido /Contenuto

Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune/Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action/Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le chemin vers la source de la vie Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du chapitre 2 vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note Note i comentarii Eliberarea din programarea conceptual(contientizarea definiiilor, credinelor care se substituie realitii i genereaz separarea de adevarata dvs identitate)/ Ce inseamn expresia "concepia comand percepia, gndirea i aciunea" ? Transcend your limitations means deconditioning using awareness of definitions preconceptions and belief system that generate a substitute reality, a second reality that separate you from your true identity Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations Unificarea ochilor i Ochiul atotvztor al lui Dumnezeu /Unifying eyes and All-seeing eye of God/Unifier les yeux et L'il de la Providence ou l' il omniscient "De va fi ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi luminat"(Matei 6:22) "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light". (Mathew 6:22) "Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux cts la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22) Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples d'opposs Cuplul Yin[ ] i yang[ ] i principiile care guverneaz contrariile Yin [ ] -Yang [ ] "Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the Tao"/"Un Yin, un Yang, voil le Tao". Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La catgorisation des choses selon le yin et le yang/ Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le yin et le yang Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang Nonaciunea Nefptuirea wi w wi Conexiuni: Nonaciunea sau actiunea fara reactiuni (naishkarmya) in Bhagavad Gita Ce nu trebuie sa aflati niciodata ? Dezinformarea cu privire la Nonaciune ( wi w wi)/ What you should never know ? Misinformation about Non-Action / Qu'est-ce que vous ne devriez jamais savoir? La dsinformation au sujet de la non-action In ce mod a fost redata non-actiunea ( w wi) de diferiti traducatori Dicionar de termeni Bibliografie

Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune/Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action/Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life / Le chemin vers la source de la vie Intr-un univers holografic modelul realitii verticale(al controlului nemijlocit) i orizontale (al controlului mijlocit) este omniprezent; il regsim la nivel galactic(vedei structura toroidala a stelelor, galaxiilor i emisiile jet), atmosferic(vedei structura toroidala in straturi a cicloanelor, a uraganelor, trombelor, furtunilor i emisiile blue jet), la nivel atomic, al corpurilor(inveliurilor; koshas; observati corpul energetic) i al strilor de contiin.

Realitatea proieciilor/Periferia/Suprafaa/Zona conflictual(War Zone)

Heraclit: "Tot ceea ce vedem dup ce ne trezim este mort ( proiecii; umbre); ceea ce vedem in timp ce suntem adormii este un vis(iluzia unei realiti; oglindiri; reflecii); /"When you are awake you see death all around. What we see in sleep is a dream"/"Mort est ce que nous voyons veills, rve ce que nous voyons en dormant " DK B21 BY 64
Realitatea orizontal spaio-temporal, in timp(in succesiune permanent, diacronic); Ciclul Karmic; Roata vieii; The Wheel of Life; Samsara

Realitatea dualist(in care se manifest alternana/oscilaia contrariilor; luminintuneric) i in care totul curge i se transform permanent Realitatea multi-stratificat/ Multi-Layered Reality Realitatea surs, cauzal, vertical/Centrul/Ochiul ciclonului/Centrul vrtejului/The Eye of the Cyclone Axa lui ACUM/Realitatea atemporal (sincronic) hiperspaial/hyperspace Realitatea nondualist( in care se suspend alternana contrariilor; in care se manifest lumina

permanent ) i inceteaz deriva orizontal (succesiunea, transformarea; cauzalitatea) Inelegerea structurii reale a universului deschide accesul fiinelor umane la eliberare( accesul la propria lor identitate; in actuala situaie fiinele umane triesc separate de ele insele i de realitate, prizoniere intr-o realitate secund; degeaba btem la ua lor, c nu sunt prezente acolo; "prezeni sunt abseni"; "au ochi i urechi dar nu vd i nu aud"; Heraclit/ Heraclitus/ Hraclite: "Cei( ce dorm in stare de veghe DK B1 BY 2 ) aud () i nu ineleg () seamn () cu surzii();...ei sunt abseni () cnd sunt prezeni ()". /Those (who are fast asleep even while awake DK B1 BY 2) although they hear, are like the deaf;..whenever they are present they are absent"./ "(Ceux qui sont profondment endormis, mme lorsqu'ils sont veills DK B1 BY 2), quand ils entendent, sont comme des sourds ;...ils sont absents quand ils sont prsents" DK B34 BY 3; comunicarea direct/telepatic cu astfel de fiine nu este posibil dect in cmpuri de inducere/simulare a coerenei). O civilizaie care inelege structura real a universului are acces la hiperspaiu, la invulnerabilitate, teleportare, cltorie in timp (Teleportation; Hyperspace Travelling; Time Travel); Mai jos este imaginea din i: Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations

Simboluri ale realitii surs/Symbols of the Source Field: Nume alternative ale realiii surs/Alternative names of the Source Reality:

Muntele primordial (Primordial Mountain); Piramida (cu ochiul lui Dumnezeu in vrf- vedei unificarea ochilor); Centrul sau buricul lumii /Navel of the World (Omphalos); Axa lumii; Axis Mundi; "Casa lui Dumnezeu"/ House of God(Beth-El; Baetyl); Coloana Infinitului a lui Brncui Shankara ( cel mai important reprezentant al Advaita Vedanta, unul dintre cele trei sisteme de gndire ale Vedanta) a scris urmtorul vers despre natura realitii : "O fraz rezum tot ceea ce gsim in mii de cri: singur Brahman este real, lumea nu este dect o aparen, Sinele(Atman) nu este altul dect insui Brahman(Sinele universal; Absolutul; Dumnezeu) "/ "Une phrase rsume ce que l'on trouve dans mille livres: seul Brahman est rel, le monde n'est qu'apparence, le Soi n'est autre que Brahman lui-mme". Pentru a inelege acest lucru Shankara ne d exemplul unei funii dintr-o plas, care pe intuneric este luat drept arpe( in acest caz nu exist doar ignoran, ci i superpoziie (vikshepa) a unei imagini( creat de imaginaie) peste imaginea declanat de percepia unui obiect care exist( in halucinaie nu exist un obiect de sprijin). Frica, spaima, btile de inim sunt declanate de un arpe care nu a existat niciodat in realitate, ci doar in imaginaia noastr. Dac se face lumin [indirect(solara, tehnologica) sau direct(iluminare; trezire)] i descoperim c acel arpe nu a fost dect o funie dintr-o plas ( aluzie la realitatea reea, matrice), acea iluzie nu-i mai face apariia niciodat. Advaita Vedanta susine c omul in ignorana sa ii petrece viata suprapunand cordajului(Brahman) imaginea arpelui ( traiete in lumea sensibil a proiectiilor din realitatea secund i nu observ ecranul, realitatea suport, temelia, ci doar filmul, oscilaiile, valurile, oglindirile, vrittis, umbrele proiectate pe ecranul mental).

1. In Babilon muntele primordial era locaia de pe pmnt unde zeii contacteaz umanitatea/in Babylon primitive montain was the location on Earth where gods contact humanity Axis mundi(Axul lumii), primordial mountain(muntele primordial din Babilon) ,The Omphalos (Navel of the World); Baetyl Stone( House of God; sacred stone); The baetyl ultimately was the House of God - a Beth-El. These stones were venerated as having the god living or the god's soul residing within the sacred stone. They were believed to have supernatural powers as in giving the gift of prophecy. The word itself seems to be both Mediterranean and Semitic in origin. As a historical note the term baetyl for the first time was used by the author Pliny the Elder. http://firstlegend.info/3rivers/thetreeoflifeomphalos.html

2. Piramida simbolul lui Dumnezeu (cu ochiul lui Dumnezeu in vrf- vedei unificarea ochilor); A symposium for lost pyramids, ancient artifacts, alien skulls and other anomalous objects from around the world. For a more deeper analysis go to http://www.youtube.com/watch?v=OzmdYVNDC7w&NR=1 Coloana de lumin aprut din vrful piramidei de la Chichen Itza/ Chichen Itza pyramid light beam. Chichen Itza Misterioso Rayo de Luz Que Salio De La Piramide http://www.youtube.com/watch?v=L11rLha6hb8&feature=related Chichen Itza ("at the mouth of the well of the Itza") is a large pre-Columbian archaeological site built by the Maya civilization located in the northern center of the Yucatn Peninsula, in the Municipality of Tinm, Yucatn state, Mexico. 3. Centrul sau buricul lumii de la Delphi are in interior un canal cilindric, care se lrgete la baz, in forma conic, ca i imaginea muntelui primordial din Babilon(1) Omphalos the "navel" of the world was the cult image of the Zeus at the oracle in Delphi that was placed in adyton (Greek: ; in Greek, it means "inaccessible" or "do not enter"; a space reserved for oracles, priests or acolytes, and not for the general public) or adytum (Latin), a restricted area within the cella of a Greek or Roman temple. Omphalos (; in Greek, it means "navel") is an ancient religious stone artifact, or baetylus stone (also Bethel, or Betyl a Semitic word denoting a sacred stone) which is a reproduction of the pineal gland (with a hollow centre, which widens towards its base; the same as the "primordial mountain" from Babylon at the left) that was said to allow direct communication with the gods.

Deplasarea n plan orizontal ( in zona de alternan i de succesiune a contrariilor Yin [] -Yang [] i a strilor de contiin dualiste (veghesomn) i deplasarea n plan vertical (perpendicular; orthogonal) in zona singularitilor (i a strilor paradoxale de contiin: starea paradoxal de veghe (turiya; lit.:"a patra"; trans auto sau hetero hipnotic, mistic) i starea paradoxal de somn(visul). Intrarea se face prin starea paradoxal de veghe iar ieirea prin starea paradoxal de somn (invers in nidra yoga sau "somnul contient"). Stri de contiin: 1. starea de veghe; 2. starea de somn profund; 3. starea paradoxal de somn(visul); 4 starea paradoxal de veghe : turiya(lit : "a patra"; transa auto sau hetero hipnotic, mistic).

Rezumat/Abstract/Summary / Rsum/ Astratto/Resumen

Acest articol reprezint o alt abordare a Cmpului Surs"( "Source Field") despre care vorbete i David Wilcock in ultima sa carte i in filmul "Cercetri asupra Cmpului Surs"( "Source Field Investigations" "http://www.youtube.com/watch?

v=nR-klTa1y54) unde se consider c fraza ["Dac ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22)/"If therefore thy eye be single, thy whole body will be full of light. (Mathew 6:22)] se refer la al treilea ochi(glanda pineal). Aceasta este o abordare superficial i materialist, care caut s localizeze in plan material i s ascund un alt regim de funcionare informaional accesibil fiinelor umane. Toi maetrii spirituali pe care i-a avut omenirea s-au referit la trecerea la acest regim de funcionare holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la unificarea ochilor(i a celor dou emisfere cerebrale), prin "intoarcere" (in lb. aramaic: teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: ), dar mesajul sau a incput pe mna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvntul grecesc hamartia (), tradus in Noul Testament prin "pcat"( pt a face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in Dhammapada 2, "contiena( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia lipsii de contien(prezen; atenie) sunt deja mori"/ As stated in the Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those deprived of awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est indiqu dans le Dhammapada 2, la prsence (l'attention) mne l'immortalit, tandis que ceux qui n'ont pas conscience (prsence; attention), ils sont dj morts"/ "Come indicato nel Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce all'immortalit, mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come gi morti" [ Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by Sanderson Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html "Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death. Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"] "Atenia in Acum este poarta ctre Dumnezeu/Attention in the present is the doorway to God" Atenia in prezent nu este o ateptare a lui Dumnezeu, ci o intrare in tramul lui Dumnezeu/ Attention in the present is not an expectation of God but an entering in the realm of God " (Mirahorian) "Contiena/atenia/prezena in cel mai inalt grad, este acelai lucru cu rugciunea/ Lattention, son plus haut degr, est la mme chose que la prire"(Simone Weil, uvres, Gallimard, coll. Quarto , 1999, VI-2, 297) "Important nu este s crezi in Dumnezeu, ci doar s nu ne druim iubirea unor fali zei/Il ne dpend pas de nous de croire en Dieu, mais seulement de ne pas accorder notre amour de faux dieux/ It is not up to us to believe in God, but only to not grant our love to false gods (Simone Weil) "Rugciunea este fcut din atenie. Este o orientare ctre Dumnezeu a intregii atenii de care sufletul este capabil. Calitatea ateniei determin calitatea rugciunii. Cldura inimii nu o poate inlocui/La prire est faite d'attention. C'est l'orientation vers Dieu de toute l'attention dont l'me est capable. La qualit de l'attention est pour beaucoup dans la qualit de la prire. La chaleur du coeur ne peut pas y suppler/Prayer is made of attention. It is the direction towards God of all the attention that the soul is capable of. The quality of the attention makes for much of the quality of the prayer. It cannot be replaced by the heart's warmth".(Simone Weil) Iisus a utilizat, in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor este aproape(acum i aici)" [Matei 3:1-2; 4:17], termenul aramaic teshuvah (lit.
"rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb. ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte ( noe) sau de realitatea secund, in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix unde eroul principal poart acest nume (noe) inainte de eliberare. (vedei continuarea in ultimul capitol despre Non-actiune (wu wei). Doar intoarcerea la lumea cauzala, din ratacirea in lumea secunda a proiectiilor (efectelor) sustine localizarea data de Iisus, atunci cand a raspuns la intrebarea : "unde se afla Imparatia lui Dumnezeu?. Iisus a spus ca Imparatia lui Dumnezeu se afla inlauntrul tau ? "Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)]. Lao Tzu s-a referit in capitolul 1 la calea vertical[ "calea care poate fi parcurs (prin succesiune; in timp) nu este calea vertical(Tao)"] i la eliminarea tririi in viitor prin expectaii ["Iat de ce, ntotdeauna golii de dorine, vom vedea esena sa(realitatea

sursa sau cauzala); Iar ntotdeauna plini de dorine, i vom vedea doar suprafaa(periferia; afiarea; lumea efectelor)"].

In capitolul 2, a crui traducere este redat mai jos, Lao Tzu se ocup de transcederea dualitii, de eliberarea din cercul vicios al contrariilor, atunci cnd a scris despre Nonactiune (wu wei), despre trirea in acum, adic fr dorine, ateptri, expectaii. In cap. 4

i 56 Lao Tzu se refer la ceea ce ne preocup in acest articol (unificarea ochilor), atunci cnd spune "unific luminile tale"(, h q gung). In lipsa unificarii/alinierii celor trei atenii ramnem ancorai in realitatea tranzitorie a proiectiilor/efectelor/timpului. Fiindc acolo unde ii este comoara, se afl i inima (atenia) In aceeai direcie vine i mesajul lui Heraclit, un Buddha al Occidentului (de la termenul sanskrit "boddhi": trezit), care a vorbit despre identitatea dintre contrarii, despre transcederea dualitii i a luptei, despre trecerea dincolo de permanenta schimbare/transformare/curgere [ (panta rhei) "Totul trece/curge/ se transform). Timp de milenii mesajul lui Heraclit a fost deformat, ridiculizat, amputat ( redus la maxime de genul: "totul curge"; lupta dintre contrarii/rzboiul este izvorul transformrii/progresului; necesitatea este criteriul realittii) i ascuns (nu cunoatem azi dect 139 fragmente, in care alii citeaz din lucrarea lui Heraclit, care se gsesc la adresele din Bibliografie ) pentru a menine instrinarea i dezrdcinarea fiinei umane de izvorul su, pentru a impiedica intoarcerea acas(la starea de funcionare divin). Heraclit vorbete despre mai multe modaliti de transcedere a dualitii i procesualitii : -contientizarea identitii polaritilor i a tot ce exist ("totul este Unul i Unul este tot"); aceasta este o problem de reprogramare conceptual, de contientizare a definiiilor pe care le-am dat proceselor. Aplicm incontient o cale eronat de eliberare din procesualitate(curgere permanent) prin inghearea a tot ce ne inconjoar (prin etichetare verbal transformm procesele in lucruri imuabile, in realiti permanente, dei in fiecare clip "un ru este altul", iar intregul univers se sfrete i incepe). Acelai proces este compartimentat i etichetat drept noapte i zi, drept urcare i coborre ["Drumul () in sus () i in jos () este unul () i acelai()"; Fragment DK B60 YB 69] ; "ziua i noaptea sunt una" DK B57 BY 35 "Ins Heraclit zice c nici intunericul i nici lumina, nici rul i nici binele, nu sunt diferite, ci unul i acelai lucru" Fragment DK58 BY 57,58; "Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt

frumoase i bune i drepte, chiar dac oamenii cred c unele sunt corecte, iar altele greite( ca urmare a programrii, dresrii, condiionrii)"DK B 102 BY61 "Inceputul i sfritul sunt una, intr-un parcurs la periferia unui cerc" DK B 103 BY70 Intre fericire i suferin nu este dect o problem de polarizare a aceleiai energii, care poate fi utilizat creativ(iubire, bucurie, regenerare) sau autodistructiv ( fric, mnie, ur). Intre aciune i reaciune nu este nici o deosebire. Aciune este intrebarea, iar reaciunea este rspunsul realitii care se comport ca o oglind. Realitatea fenomenal care are consistena imaginilor dintr-o oglind poate fi controlat dac realizm auto-controlul, controlul emisiilor noastre(acest lucru il comunic Bashar, un mesager al unei civilizatii extraterestre http://www.bashar.org/fundamentals.html ). Pe Lao Tzu nu-l intereseaz controlul, ci eliberarea, inrdcinarea in realitatea surs, ieirea din lumea oglinzilor, incetarea instrinrii. Tot ceea ce primim din realitate sunt rspunsuri la aciunile/emisiile noastre grosiere i subtile( concepii, definiii, credine, prejudeci, gnduri, emoii). Plngem, cnd ne identificm cu efemerul sau levitm cnd intrm in starea eliberat(extaz mistic). Fie c tim sau nu tim suntem cocreatori ai realitii in care trim. La acest lucru s-a referit i Heraclit cand a afirmat: "Chiar i cei adormii sunt creatori a ceea ce se petrece in univers/Even sleepers are workers and collaborators in what goes on in the universe" DK B75 BY 90 Realizarea identitii contrariilor permite accesul la egalitatea mental (la atentia impartial)
prin eliberarea din mintea care analizeaz, compartimenteaz i ne menine ancorai in realitatea secund a umbrelor proiectate pe ecranul mental/ Identity of Contraries The

Unity of Opposites DK B10 BY 59 BY 63 B10 | B15 | B50 | B57 | B88 | B99 | B106 -prin trire in Acum, ceea ce inseamn abandonarea dorinelor, speranelor i ateptrilor( eliminarea tririi in viitor) ["Dac () tu nu ( ) atepi () neateptatul (), tu nu vei () descoperi () ceasta(adevrul); fiindc el este () greu de gsit () i dificil () de atins"; Fragment DK B18 BY 7]

-prin abandonarea luptei[ "rzboiul este izvorul tuturor lucrurilor (transformrii; progresului; meninerii dualitii)"/ "all things come about by strife" DK B8 BY 46 ;Toate lucrurile au in ele acest rzboi al contrarilor- existena lor depinde de aceast lupt/All things

have this war of the opposites going on inside of them -- they depend on this strife for their existence. Fragment BY43; DK B 53 BY 44; E nevoie s inelegem c doar realitatea periferic (lumea efectelor; proieciilor) este prizonier in dogma/tiparul luptei: "Trebuie s tim c rzboiul este sursa comun a tuturor, c lupta inseamn restabilirea echilibrului/justitiei, c toate lucrurile apar i se distrug/dispar prin lupt"/ We must know that war is common to all,.. and that all things come into being and pass away (necessarily) through strife. (John Burnet )/ Il

faut savoir que la guerre est commune, ... que tout se fait et se dtruit par discorde. DK B80 BY62 ; DK B51 BY 45, 56] -prin impcare i linitire ["linitirea este izvorul transcendenei (dizolv i duce dincolo de dualitate)"]; Ceea ce conduce duce spre natere i moarte se numete rzboi i ceart [DK B80 BY62] iar ceea ce duce spre dizolvare (trecere dincolo de dualitate) se realizeaz prin nelegere i pacificare. "Dintre contrarii, cel care duce spre natere se numete rzboi i ceart, iar cel ce duce spre dizolvare prin foc se numete nelegere i pace". Diogenes Laertios, Despre vieile i doctrinele filosofilor IX, 8 [2] "Parmi les contraires, ceux qui poussent la production sont la guerre et la discorde; ceux qui produisent l'embrasement sont la concorde et la paix". Diogne Larce, Vies des philosophes, IX, 8 [3] "Of the opposites that which tends to birth or creation is called war and strife, and that which tends to dissolution by fire is called concord and peace. Diogenes Lartius, ix. 8[4] [ Cf. Fr. 80 D., 62 B] - prin acces la lumina permanent a obscurului dup stingerea umbrelor(in skrt.: "vrittis"). "Intunecnd ntunericul" (Nichita Stnescu) este calea ctre Lumina necreat. - prin ascultare; Ascultarea sau scufundarea in tcere era fundamental pentru Heraclit. "Dac nu sunt versai n ascultare/tcere, ei nu tiu nici s vorbeasc/ Ntant pas verss dans lcoute, ils ne savent pas non plus parler/ "Not being versed in listening, they do not know about." Intlnim golirea de efemer prin atitudinea de ascultare a rspunsului la o intrebare paradoxal (koan) in buddhismul zen sau in mesajul lui Iisus, dar nu in sens pasiv, ci ca arztoare " vigilen a servitorului care-i ateapt stpnul s se intoarc acas"/ "vigilance du serviteur tendu vers le retour du matre" O dezvluire a mesajului lui Heraclit despre transcederea dualitii o reprezint cartea lui Osho: "Armonia ascuns/ The Hidden Harmony /L'harmonie invisible" pe care o gsii in format pdf i audio la adresele din Bibliografie

Despre calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune

Calea orizontal, temporal(diacronic) a dualitii (samsara; the war zone) Calea vertical, atemporal(sincronic) a lui Acum i a identitii (subiectobiect) Exist dou tipuri de micare(regimuri de funcionare). "i acesta este sensul crucii lui Iisus: indic dou micri, o rscruce de drumuri" /"There are two types of movement. And that is the meaning of Jesus' cross: it shows two movements, a crossroads"(vedeti:/see also: Armonia ascuns, comentariu al fragmentelor lui Heraclit/ The Hidden HarmonyTalks on Heraclitus L'harmonie invisible, les Fragments d'Hraclite par Osho Rajneesh) Trecerea de la micarea(funcionarea) orizontal(diacronic), la cea vertical(sincronic; holografic) este cunoscut in toate tradiiile drept trezire, iluminare, eliberare, moarte mistic, calea care conduce la "natere din nou", la botezul in lumina Sfntului Duh, calea de a realiza uniunea mistic sau profunda identitate( xun tng) cu realitatea adnc [Tao] din cap 1 si 56. 1. Funcionare diacronic, liniar, dualist, creat prin cderea in realitatea secund, in minte, in cunoaterea mijlocit de proiecii (umbre, impulsuri senzoriale, reflecii, concepte, modele, vorbe, de dorine i de expectaii( vedei "Alegoria peterii lui Platon" in: O realitate separat/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/) const dintr-o micare orizontal in lumea orizontal a timpului(in planul diacronic in care se manifest succesiunea, permanenta transformare intre contrarii). Este o micare in planul minii i al dualitii (aciune-inaciune; activitate-repaus; aciunereaciune) Acesta este micarea in planul somnului (the plane of sleep) sau al visrii (in care sunt prizoniere toate fiinele inainte de trezire), in lumea proieciilor iluzorii(in limba sanskrit: maya); 2. Funcionare sincronic, holografic, divin, nondualist 2. o micare vertical in planul lui Acum(realitatea surs, izvorul, "Impria lui Dumnezeu", axa paradoxal in care totul este prezent ca identitate acum i aici; mijlocul; centrul; miezul; temelia realitii), care desemneaz lumea vertical a realitii atemporale ( in care se manifest simultaneitatea, sincronicitatea, identitatea; unificarea; alinierea; depirea dualitii subiect-obiect ). Acesta este planul non-minii, existenei i al contienei (the plane of awareness) in care este

aezat non-aciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wi w wi) sau aciunea nemijlocit.

"Cunoaterea inseamn putere" /"Knowledge is Power"/ "Scientia potentia est" dar fiecare regim de funcionare al fiinei umane conduce la un tip diferit de cunoatere i de putere( capacitate de actiune).

Din plana de mai sus se observ c cele dou regimuri de funcionare conduc la dou tipuri de cunoatere( de percepie) a realitii: - mijlocit(indirect, progresiv, in care se manifest "privirea" periferiei lucrurilor, orbirea, ignorana: avidya) i - nemijlocit(in care se manifest "vederea", vidya i apare odat cu trezirea, eliberarea sau iluminarea). Aceste dou tipuri de cunoatere sunt insoite de dou tipuri de aciuni, fore sau puteri: - mijlocite( care las urme, genereaz reaciuni, se mic in planul timpului, diacronic sau al succesiunii i al dualitii subiect-obiect) - nemijlocite( directe, divine, holografice, care nu las urme, nu genereaz reaciuni i se mic in planul surs atemporal, sincronic al identitii subiect-obiect)

Fazele trecerii de la funcionarea dualist la funcionarea nondualist sau de la dualitate la identitate;

Se observ din poziia relativ a celor dou cercuri trecerea de la separare, la tangen, intersecie i in final la identitatea contrariilor. Doar in ultimile dou faze coexist aciunea i inaciunea i ele apar in strile paradoxale de contiint: starea de veghe paradoxal [ toate tipurile de trans reprezint scara, pe care se poate cobori (transa centrifug ; auto sau hetero hipnotic, shamanic) sau urca ( transa centripeta; transa mistic)] i in starea paradoxal de somn(visul; starea oniric; unde coexist ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele din starea de somn). Dou direcii de deplasare intre cele dou axe ale existenei: 1. Cderea in dualitate(multiplicitate) - pierderea lui "acum"(realitatea surs, cauzal, Impria lui Dumnezeu) i cderea in timp, dualitate i minte (realitatea secund) se produce prin lips de prezen/contien [ cuvntul grecesc hamartia (), tradus de obicei prin pcat in Noul Testament ( ceea ce face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)"] 2. Eliberarea; trezirea; Cderea in Unu(identitate) Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux- indic eliberarea din realitatea secund a proieciilor, a efectelor, a timpului, dualitii, minii, somnului i se realizeaz prin prezen, constien, atenie unificat; "Mai lesne este s treac o camil prin urechea unui ac, dect s intre un om bogat n mpria lui Dumnezeu!"( Marcu 10:25)]; "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21).

-cercul alb- Yang[] desemneaz : prezena [ yu], aciunea( wi), activitatea, lupta, rzboiul, zgomotul, starea de veghe, lumina, ziua, masculinul, tarele, inaintarea(micarea ctre exterior; centrifug; cucerirea), ataarea (inerea, lupta pt. poziie, form, imagine) -cercul negru-Yin[] desemneaz: absena[ w] , inaciunea( b wi), inactivitatea, pasivitatea, pacea, tcerea, repausul, somnul, intunericul, noaptea, femininul, moalele, retragerea(micarea ctre interior, centripet), cedarea(renunarea la poziie, form), - suprapunerile/interseciile cercului alb Yang[] i a celui negru Yin[] reprezint intervalele/momentele, care se manifest periodic in cursul proceselor i indic intrarea in regimul paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, de prezen i absen, din cursul wi w wi. Aceste intervale de aliniere desemneaz zonele paradoxale unde cele dou realiti [care in mod obinuit se succed i se transform una in cealalt, ca ziua in noapte ] coexist sau se manifest simultan. Aceste suprapuneri infinitezimale (pori de acces) se lrgesc prin practica contientizrii proceselor alternative (succesiuni de gnduri; respiraii), prin aezare in acum i aici (vedei cele dou modaliti de micare/funcionare). In realitate nu ele se lrgesc, ci noi de deplasm in starea aliniat, unificat ; atenia fracturat, pe dou realiti simultan impiedic alinierea[de aceea Iisus spunea: "Mai lesne este s treac o camil prin urechea unui ac, dect s intre un om bogat n mpria lui Dumnezeu!"( Marcu 10:25 Versiunea Dumitru Cornilescu )], "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima(atenia; ochiul tu) ta". (Matei 6: 21). Intrarea in celalalt regimul de functionare nondualist este indicat prin: "ochiul unic": "Dac ochiul tu este Unu(unificat, intreg, simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat), tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22); in care se manifesta aciunea nemijlocit, nonaciunea(aciunea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune; wi w wi). Cderea sau ieirea din dualitate se face parcurgnd aceeai scar/drum dar in sens invers Transa centrifug (care a condus la cdere) i transa centripet ( care duce la eliberare din realitatea secund) folosesc acelasi drum ( scar), dar in sens contrar. Heraclit: Fragment DK B60 YB 69 hods no kto ma ka hout Drumul () in sus () si in jos () este unul () i acelai(). The way up and the way down is one and the same. The way () up () and the way down () is one () and the same (). (G.W.T. Patrick; John Burnet; William Harris translation) Le chemin () en haut(), et le chemin en bas() sont un() et le mme() . "The way up and the way down are one and the same" (qtd. in Wheelwright 78). Sources: Hippolytus, Ref. haer. ix. Hippolyte, Rfutation de toutes les hrsies, IX, 10, 4.

Traducerea capitolui 2/Translation of Chapter 2/Traduction du chapitre 2 Capitolul 2 Chapter 2 Chapitre 2 d r zhng

Lao Zi Lao Tzu

Pinyin
Wade-Giles

Dao De Jing Tao Te Ching

Este utilizat acelai cod de culori, ca i in dicionar, pt a separa cele trei transliterri Textul in lb. chinez in caractere tradiionale i simplificate [in paranteza dreapt] Textul transliterat in Pinyin(tonuri si numere)/The original text of Lao Zi in Pinyin Romanization: Textul transliterat in Wade-Giles/The original text of Lao Tzu in Wade-Giles Romanization: Textul transliterat in EFEO/The original text of Lao Tseu in EFEO Romanisation: Text tradus in limba romn/Translation in Romanian language Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo: Eliberarea din lumea diacronic prin aciunea sincronic, nondualist( wi w wi: aciunea fr aciune ); Plaseaz-te dincolo de contrarii, precum aciunea i inaciunea pt a accesa aciunea paradoxal, nondualist ( w wi); Pstreaz-i starea de martor imparial*; Nu separa realitatea n contrarii -contrariile sunt dou fee complementare ale aceleai realiti; vedei realitatea ca ntreg, iar nu mprit/compartimentat n contrarii ** [Este prezentat a doua condiie : eliberarea din dualitatea artificial creat de minte(emisfera analitic care separ i compartimenteaz realitatea indivizibil)] Conexiuni: 63 ("Consider micul ca i marele i puinul ca multul"/Considre le petit comme le grand et le peu comme le beaucoup") Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard yng shn / Hrnirea trupului/ Cultivarea de sine / Autodezvoltare Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ The Nourishment of the Person/ Self-Culture/ Self Development [] yng yang3 R: a nutri, a hrni, a crete; a cultiva; a susine; vedei: 34.24; Titluri date de ali traductori i comentatori : Unitatea contrariilor/The Unity of Opposites/Die Einheit der Gegenstze (Hilmar Klaus) Nourishing Oneself / Soignons soi-mme; Nourrir son corps Dialectica naturala a tuturor lucrurilor/La Dialctica Natural de Todas las Cosas; Asimilacin(Onorio Ferrero) Imensul cerc/L'immenso Cerchio (Piero Righetti); Nutrire la Persona(Luciano Parinetto) 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi ( Wng B) (226 249 e.n): http://home.pages.at/onkellotus/TTK/Chinese_Uni-WB_TTK.html WB: 2.2. Textul in lb. chineza in versiunea lui Heshang Gong ()(202-157 i.e.n.): HG: 2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi ()(555 - 639 e.n.) Fu Yi: , , , , , 2.4. Textul in lb. chineza in versiunea Ma Wang Tui ( Mwngdu ) din anul 168 i.e.n.. 2.4.1. Mawangdui A [versiunea A] MWD A: 2.4.2. Mawangdui B[versiunea B]

Lao Tseu

Tao Te King

EFEO

MWD B: 2.5. Textul in lb. chineza in versiunea Kuo Tian ( Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. GD: vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique(convergente)/ Analytische (konvergenten) bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way Acest capitol abordeaz 3 subiecte: A. crearea simultan a contrariilor(izvorul conflictului, luptei, transformrii permanente); B. principiul generrii mutuale a contrariilor care ne ine prizonieri in cercul vicios al transformrii permanente, a timpului i a realitii secunde a minii; in loc de a vedea identitatea (cele dou maluri ale unui ru sunt unite de temelia comun de sub ele) i complementaritatea contrariilor(ziua, noaptea), cei ce sunt prizonieri in realitatea secund vd entiti separate, care se lupt intre ele: "lupta(conflictul; rzboiul) intre contrarii reprezint izvorul progresului i al transformrii permanente"; C. prezentarea cii de eliberare: un mod sincronic [centrat pe prezen/contien in Acum ( adic fr motivaii, dorine, expectaii, gndire, vorbire, cunoatere mijlocit)] de aciune i de comunicare direct, holografic sau paradoxal, de dincolo de aciune i inaciune (care nu produce reaciune), numit nonaciune sau aciunea din mijlocul inaciunii( wi w wi). A. Subiect: Intregul capitol este dedicat eliberrii din lumea dualitii, a contrariilor care se genereaz unul pe celalalt i se succed neincetat. Aceasta este lumea tranzitorie, realitatea in care totul curge i se transform. Pe seama lui Heraclit este pus faimoasa expresie: (panta rhei) "Totul trece/curge/ se transform"("All things pass", "everything flows") pe care o gsim in citate, care pt a evita paradoxul, redau parial ceea ce a afirmat Heraclit, de genul : "Nu putem trece/intra de dou ori prin acelai ru" / "nu ne putem sclda de dou ori in acelai ru, fiindc mereu este o nou ap" / < > / "Into the same river you could not step twice, for other <and still other> waters are flowing" [Sources: Plutarch, Qu. nat. 2, p. 912. Context:--For the waters of fountains and rivers are fresh and new, for, as Heraclitus says, "Into the same river," etc.]. In fragmentele rmse intlnim intreaga formulare a lui Heraclit care este paradoxal ( "ne scldm i nu ne scldm de dou ori in apa acelai ru"/"Nous entrons et n'entrons pas, nous sommes et ne sommes pas dans les mmes fleuves" (49), doar dac ignorm faptul c suntem permanent scufundai in oceanul din care i-au natere i in care se intorc toate manifestrile, in realitatea surs, atemporal, care este imuabil, etern, permanent [ "cum se poate ascunde cineva de ceea ce nu apune niciodata/How can one hide from that which never sets ? (27)?] , ca un cod genetic(plan informaional) al universului. O realitate in care rsritul nu este urmat de apus este descris in Fragmentul 16 : "Comment pourrait-on se cacher de ce qui ne se couche jamais ? (Burnet, traduit par Reymond); How () can one () hide () from that which never () sinks to rest ( )? Este cerut doar eliberarea de ceea ce ne umple, de ceea ce ne retine, doar receptivitatea, iar nu concepte, doctrine ori filosofii i aceasta se realizeaz prin golire ( vedei cap 11), prin let go(a da drumul; relaxare). O parte nu poate s cuprind intregul, dar se poate acorda rezonant cu el. Un fragment poate s devin poarta ctre infinit, flautul in care cnt divinitatea, templul in care coboar permanentul (cei ce au personificat

realitatea surs omniprezent, ca o fiin localizat- Dumnezeu au creat un blocaj, care a indeprtat numeroase fiine umane de la calea de cunoatere direct). Existena(realitatea surs) este etern. Niciodat nu apune. Cum ar putea cineva s se ascund vreodat de ea ? Este permanent (etern) in timp i spatiu(omniprezent). Cum ar putea cineva s se lupte cu ea ? Este stupid, ridicol i absurd ca cineva s lupte ca s posede realitatea surs, oceanul in care st ca un pete. In ea se intr ca in somn prin abandonare, let go, predare, prin relaxare(de aici metoda de relaxare pilotat) iar nu prin lupt. [The only wisdom consists in a letgo, a surrender]. Si apoi tot ce este frumos incepe s se petreac. A se petrece ori a se intmpla nu reprezint o aciune subiectiv ( It is a happening, it is not a doing.) Prin aciune putei crea bariere, obstacole, dar nu o putei aduce mai aproape. Putei scapa de ea, putei inchide ochii, dar nu o putei crea, fiindc aceast realitate este deja peste tot, toi suntem scufundai in ea. Nu o vedei fiindc stai cu ochii inchisi, fiindc suntei abseni(prizonieri in realitatea secund; ateni la umbre), fiindc nu suntei prezeni, contieni in Acum (singura realitate care nu este inc umbr) i fiindc v indoii (stai in dualitate , adic in minte). Indoiala nu se combate prin credin oarb, prin intoarcerea in Evul Mediu, ci prin rectigarea increderii in noi inine, prin experimentare. Indoiala se comport ca un drog(ca i dorina de putere), ca o substan care intoxic, care inchide ochii, indoiala inchide inima, face s se piard increderea, inocena copilului, iar fluiditatea este transformat in rigiditate, in ingheare, in moarte in via, in adormire, in prelungirea prizonieratului in realitatea secund.

Propoziiile 2.01-02 se ocup de crearea simultan a contrariilor in plan senzorial estetic( frumos- urt) i moral(bine-ru), iar aceasta compartimentare a realitii se afl la originea falsei ierarhizri(valorice) i a luptei, conflictului i razboiului la care se face referire in capitolul 3 / Sentences 2.01-02 are dealing with the simultaneous creation of opposites in sensory-aesthetic plane (beautiful-ugly) and in moral plane (good-bad), and this separation is the origin of the false hierarchy, referred to in Chapter 3 2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) tin xi ji zh mi zh wi mi , s y (text in pinyin) tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin cu numere pt tonuri) T'ien Hsia Chieh Chih Mei Chih Wei Mei, Ssu E I (text in Wade-Giles) T'ien hia Kie Tche Mei Tche Wei Mei, Sseu Ngo Yi (text in EFEO) cer sub toi tiu frumos a lua ca i frumos, astfel urt la fel (text tradus in lb. romn) 2.01. [], tin xi ji zh mi zh wi/wi mi , s //w y ; Aici jos sub Cer (In lume) toat lumea percepe frumosul drept frumos i din asta [i are obria] i urtul [definirea frumosului sau a unei referine/ierarhii estetice creaz simultan i apariia contrariului su (urtul); concepia comand percepia]; in the world all the people know the beautiful in its effect as beauty then [arises the recognition of ugliness], as well; auf der Welt jeder wei von des Schnen Wirkung als Schnheit dann vom Hsslichen wohl auch; dans le monde tous savent que la beaut comme belle.Voila ce qui fait sa laideur. 2.02. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) ji zh shn zh wi/wi shn, s b shn y (text transliterat in pinyin; tonuri)

jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu numere pt tonuri) Chieh Chih Shan Chih Wei Shan Ssu Pu Shan I (text in WadeGiles) Kie Tche Chan Tche Wei Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO) toi tiu binele a lua ca i bun, astfel nu bun la fel (text tradus in lb. romn) 2.02. [][],[tin xi] jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3 [Aici jos sub Cer (In lume) tin xi ] toat lumea percepe binele drept bine i din asta [apare] i ceea ce nu e bun [rul] [definirea binelui sau a unei referine/ierarhii morale aduce dup sine i apariia contrariului binelui; concepia comand percepia]; everybody knows the good in its effect as goodness then the not good[evil], as well. jeder wei von des Guten Wirkung als Gte dann vom Bsen wohl auch. Tout le monde sait que le bien est bien. Voila ce qui fait son imperfection. "Heraclit spune c pt Dumnezeu toate lucrurile sunt frumoase i bune i drepte, chiar dac oamenii presupun(cred asta ca urmare a unei programri, dresari, condiionri) c unele sunt corecte, iar altele greite"/"Heraclitus says that to God all things are beautiful and good and right, though men suppose that some are right and others wrong. [Fragment 61 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater. Schol. B. in Iliad iv. 4, p. 120 :Bekk. Compare Hippocrates, peri diaits i. 11.] "Este nelept pentru cei care aud, nu pe mine, ci Cauza universal, care afirm faptul c toate lucrurile sunt unul"/"It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to confess that all things are one".[Fragment 1 G.W.T. Patrick's 1888 translation of the fragments of Heraclitus, based on the Greek text of Bywater. Sources--Hippolytus, Ref. haer. ix. 9. Context:--Heraclitus says that all things are one, divided undivided, created uncreated, mortal immortal, reason eternity, father son, God justice. "It is wise for those who hear, not me, but the universal Reason, to confess that all things are one." And since all do not comprehend this or acknowledge it, he reproves them somewhat as follows: "Ei nu neleg modul n care ceea ce separ i unete cu sine; este o armonie a contrariilor, ca i aceea a arcului i a lirei"/ "They do not understand how that which separates unites with itself; it is a harmony of oppositions like that of the bow and of the lyre" (=frag. 45)]. Iisus vorbeste despre aceeasi atitudine de egalitate mentala: "Ca s fii fii ai Tatlui vostru care este n ceruri; cci El face s rsar soarele Su peste cei ri i peste cei buni, i d ploaie peste cei drepi i peste cei nedrepi. (Matei 5.45; Iov 25.3;) B. Subiect: Propoziiile 2.03-08 se refer la principiul generrii mutuale, care ne ine prizonieri in cercul vicios al realitii secunde (i al vederii dualiste): Complementaritatea contrariilor / Complementarity/ Complmentarit/ Gegenseitige Ergnzung 2.03. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) g yu w xing/xing shng , (text transliterat in pinyin; tonuri) gu4 you3 wu2 xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ku Yu Wu Hsiang Sheng (text transliterat in Wade-Giles) Kou Yeou Wou Hiang Cheng (text transliterat in EFEO) astfel a avea a nu avea reciproc genereaz (text tradus in limba romn) 2.03. []g yu w xing/xing shng, Tot astfel You [existena; prezena; plinul; a fi; a avea ] i Wu[nonexistena; absena; vidul; a nu fi; a nu avea] se creaz mutual [unul pe cellalt]; indic principiul generrii reciproce H gn That's why ...being and non-being mutually create [each other], Weshalb ...Sein und Nichts sich wechselseitig erzeugen, Ainsi, l'tre et le non-tre (le nant) s'engendrent l'un l'autre.

2.04. Propoziia 4 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) nn/nn y xing/xing chng (text transliterat in pinyin; tonuri) nan2,4 yi4 xiang1,4 cheng2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Nan I Hsiang Ch'eng (text transliterat in Wade-Giles) Nan Yi Hiang Tch'eng (text transliterat in EFEO) dificil uor reciproc transform (text tradus in limba romn) 2.04.[] nn/nn y xing/xing chng dificilul i uorul se transform unul in cellalt [dificilul devine uor; xing chng: "unul se transform in altul" este o referire la [] zhun hu: Principiul transformrii reciproce]; difficult and easy turns into one another [ xing chng: "one turns into another" it is a reference to [] zhun hu: The Principle of Mutual transformation between one another], Le difficile et le facile se transforme l'un dans l'autre [une rfrence [] zhun Hua: le principe de transformation mutuelle] die schwierige und einfach biegteinen in die andere Difficile e facile si trasforma l'una nell'altra Lo difcil y lo fcil mutuamente se convierten. 2.05. Propoziia 5 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) chng dun xing/xing xng, (text transliterat in pinyin tonuri) chang2 duan3 xiang1/xiang4 xing2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ang Tuan Hsiang Hsing, (text transliterat in WadeGiles) Tch'ang touan Hiang Hing, (text transliterat in EFEO) Lung scurt reciproc se descriu/msoar (text tradus in lb. romn) 2.05., chng dun xing xng Lungul[marele] i scurtul [micul] se msoar/ descriu/ definesc unul din cellalt (mutual) 3 Long and short mutually generate/measure [each other], Lnge und Krze sich gegenseitig ermessen, Long et court se dfinissent lun lautre. Lungo e corto si definiscono luno con laltro/ si compimento/ si danno misura fra loro Lo largo y lo corto mutuamente se perfilan/ se forman. 2.06. Propoziia 6 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) go xi xing qng (text pinyin cu tonuri) gao1 xia4 xiang1 qing1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kao Hsia Hsiang Ch'ing (text in Wade-Giles) Kao Hia Hiang K'ing (text in EFEO) Inaltul josul reciproc curg/se apleac (text tradus in lb. romn) 2.06., go xi xing qng Inaltul i josul [umilul] curg/se apleac unul spre cellalt High and low mutually lean towards, Hohes und Tiefes sich einander zuneigen. Haut et bas se rglent/rencontrent lun lautre. alto e basso si fanno dislivello fra loro 2.07. Propoziia 7 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] / , (text in caractere chineze) yn shng/shng xing/xing h/h/hu/hu, (text in pinyin tonuri) yin1 sheng1,3 xiang1,4 he2,4/huo2,4, (text pinyin cu numere pt tonuri)

Yin Sheng Hsiang Giles) Yin Cheng Hiang voce/sunet tcere/ecou reciproc romn)

He Ho se armonizeaz

(text in Wade(text in EFEO) (text tradus in lb.

2.07. /, yn* shng/shng) xing h vocea(sunetul; vorbele) i tcerea(ecoul; semnificaia) se armonizeaz reciproc. 7 voice (sound) and silence (echo) harmonize each other. la voix (son) et le silence (l'cho) s'accordent/s'harmonisent lun lautre. voce (suono) e il silenzio (eco) si accordano/armonizzare lun laltro La voz (el sonido; palabra) y silencio (eco; significado) se armonizan uno a otro(mutuamente; recprocamente) Nota: vedei in nota 7 alte traduceri i plana cu imaginea caracterului shng sheng3: a tcea; a ine gura inchis /to keep the mouth shut; to be careful how one speak, to examine; to watch; 7 2.08. Propoziia 8 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) qin hu xing/xing su (text in pinyin tonuri) qian2 hou4 xiang3 sui2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ien Hou Hsiang Sui (text in Wade-Giles) K'ien heou Hiang souei (text in EFEO) Inainte dup reciproc se urmeaz (text tradus in lb. romn) 2.08. qin hu xing su. Trecutul (inainte; fa; inceputul, calea) i viitorul (dup; spate; sfritul, scopul, destinaia) se urmeaz unul pe cellalt the past(before; the beginning) and the future(after; the end) follow [each other]. Davor und Danach sich wechselseitig folgen. Avant et aprs se suivent lun lautre. Prima e dopo si seguono lun laltro Nota: Termenii folosii de Lao Tzu se refer att la succesiunea in spaiu, ct i la cea in timp care caracterizeaz orice transformare. Orice inceput este un sfrit i acest lucru se petrece att intr-o realitate circular, ct i intr-o realitate temporal discontinu - in fiecare clip vechiul se sfrete, ii inceteaz existena i incepe o alta, intr-o succesiune rapid de cadre, ca intr-un film, se creaz in fiecare clip o nou realitate. Vedei in note cele trei ci de ieire din succesiune i din timp, cunoscute de civilizaiile avansate. Aceeai circularitate se petrece i in domeniul direciilor ( "dac mergi prea mult la rsrit, ajungi in apus; "Trop loin l'est, c'est l'ouest") i al oricrei activiti, care sfete in contrariul su, in epuizare i inactivitate,(activitatea devine repaus; creterea devine descretere). In 44.05. este ilustrat transformarea acumulrii in risipire: du cng b hu wng: "prea mult acumulare conduce la grele pierderi [cel ce strnge merge spre ruin]/too much hoarding incurs heavy loss/ zu sehr sammeln sichert schwere Verluste/Qui trop amasse subit de lourdes pertes. C. Subiect: Propoziiile 2.09-2.16 ne arat concluzia: eliberarea din cercul vicios al succesiunii ciclice( xing =ciclu) intre contrarii sau trecerea dincolo de dualitate, se realizeaz prin deplasarea intr-un alt mod de funcionare(holografic; nondualist, sincronic, divin) caracterizat de un alt tip de aciune, care nu genereaz reaciune (o aciune care nu este nici aciune i nici inaciune, este o aciune nemijlocit, numit de Lao Tzu non-aciune sau vid de aciune mijlocit w wi) i printr-o alt modalitate de comunicare( direct, nemijlocit). Ceea ce sesizeaz oamenii despre aciunea nemijlocit sunt efectele miraculoase ale acesteia: pare non-interferen( dar produce aciune fiindc toti care acioneaz in direcia armoniei consider c ceea ce fac vine din ei), nu intmpin rezisten (produce deplasare holografic a tuturor atomilor unui corp, dei nu genereaz reaciune, inerie), pare non-posesie (dei posed tot ce exist), pare non-control( dar este adevaratul control, la care ajung civilizaiile superavansate creatoare de universuri, care se deplaseaz de la controlul manifestrilor/efectelor ctre controlul sursei informaionale(codul genetic al universului) .

2.09. Propoziia 9 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] [] [] , (text in caractere chineze) sh y shng rn ch/ch w wi/wi zh sh, (text in pinyin) shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Sheng Jen Ch'u Wu Wei Chih Shih (text in WadeGiles) Che Yi Cheng jen Tch'ou Wou Wei Tche Che (text in EFEO) de aceea sfnt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in lb. romn) 2.09. , sh y shng rn ch w wi zh sh, De aceea sfntul[neleptul] aeaz prin nonaciune afacerile[ Wu-Wei; aciunea nondualist; indistincie, imparialitate nondiscriminare; lipsa de prtinire; nondualitate; non-interferen; contien n starea de martor imparial], Therefore: wise men stay with non-interfering affairs, Daher: weise Menschen bleiben bei nicht-eingreifenden Ttigkeiten Nota: Nu intmpltor propoziia anterioar ("Trecutul i viitorul se urmeaz unul pe cellalt") este plasat ultima, in seria de contrarii prezentate de Lao Tzu. Ea este "cea din urm i cea dinti", fiindc ne indic modalitatea de acces la eternitate prin trirea in Acum. Dei oamenii cred ca prezentul aparine liniei timpului(imprit mecanic in trecut prezent i viitor), in realitate prezentul este altceva, fiindc are dimensiune temporal nul (are o durat egal cu zero). "Acum" aparine realitii surs, realitii atemporale, realitii sincronice. Acum este punctul de intersecie omniprezent(este prezent holografic; se afl in fiecare punct al universului manifestat) intre lumea temporal (diacronic; unde totul ne apare in succesiune) i lumea atemporal ( sincronic; unde totul exist simultan). Cu alte cuvinte eliberarea din cercul vicios al succesiunii contrariilor (din lumea permanentei transformri) este trirea in ACUM. Doar in acum sfarsitul unui proces este identic cu inceputul. "Acum" este scnteia divin care se afl in miezul fiecrei particule din universul manifestat. Exist dou fluvii sau dou ape: un fluviu al morii permanente i altul al vieii permanente (eterne; atempoare) la care se face referire in capitolul 7. O rugciune sau o meditaie care nu v scufund in fluviul de lumin al vieii venice, care nu produce botezul transformator al nasterii din nou este moart. Speciile vii au elaborat un program de reparare i regenerare, o strategie de prelungire a vieii prin reintoarcerea la izvor, prin scufundarea periodic in fluviul vieii (somnul profund; relaxarea; vedei capitolul 78). Exist civa oameni venerai de mii de ani, de ctre miliarde de oameni, al cror mesaj a trecut dincolo de epoca i de spaiul in care au trit fiindc au descoperit ceva etern. Ei au afirmat c degeaba ne scufundm zilnic in izvor dac dormim, dac suntem morii, dac nu suntem contieni de contactarea realitii surs. Degeaba ne intoarcem acas in adpostul invulnerabil dac nu putem s ne adpostim acolo planeta in cursul catastrofelor galactice. Ins ei nu au vorbit despre contiena i incontiena egoului, despre succesiunea prezenei("a fi") i absenei("a nu fi"), ["A fi sau a nu fi"/ "to be or not to be" William Shakespeare], ci despre trecerea dincolo de ambele, care se produce in momentul funcionrii nondualiste(cnd dispare prpastia subiect-obiect; cnd inceteaz prizonieratul in realitatea secund, un prizonierat finanat de cunoaterea mijlocit de umbre(impulsuri senzoriale) i de trirea in viitor(expectaii, dorine, sperane), in cursul regimului paradoxal de funcionare, cnd succesiunea yin- yang este inlocuit de simultaneitate. Dualitatea cunoatere-ignoran nu poate fi depit prin cunoatere mijlocit (care se apleac doar asupra lumii efectelor, a umbrelor), ci prin cunoatere nemijlocit a realitii, care este noncunoaterea despre care vorbea Socrate. Oprirea succesiunii diferitelor umbre (gnduri; percepii) se face prin inlocuire cu o singur umbr asupra creia ne indreptm atenia(obiectul meditaiei: gnd, rugciune permanent, mantra; koan, focalizare pe un singur lucru: intrebare, respiraie). Fr golire de aceast umbr i fr ascultarea tcerii din spatele intrebrii paradoxale, umbra devine un drog, o ancorare in periferie, o rupere de Acum. Eckhart Tolle, care a purtat cu el 30 de ani cartea de care ne ocupm (Tao Te Ching), dup cum declar in videoclipul de la adresa din parantez (Eckhart Tolle on "Tao Te Ching": http://www.youtube.com/watch?v=mAXSUZFqmQQ) a descoperit acest lucru intr-o noapte, cnd a trit evenimentul care l-a transformat i l-a trezit la adevrata

realitate, un eveniment pe care l-a descris in cartea sa "Puterea lui ACUM" /"The Power of NOW". Toate porile de acces in realitatea surs se afl in Acum, inainte ca sfritul clipei s devin un nou inceput(mijlocul; spaiul median; intervalul dintre gnduri, respiraii..). Astfel descoperim o caracteristic esenial a nonaciunii (i a cii expuse de Lao Tzu), care o deosebete de tot ceea ce tim despre aciunile i cile din planul temporal: aparine lumii atemporale, sincronice, situate in ACUM. 2.10. Propoziia 10 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) xng/hng b yn zh jio/jio (text in pinyin tonuri) xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Hang Pu Yan Chih Chiao (text in Wade-Giles) Hang Pou Yen Tche Kiao (text in EFEO) practic non verbal a sa instruire (text tradus in lb. romn) 2.10. xng b yn zh jio. Si practic Bu Yan ( comunicarea direct nonverbal)in a sa instruire 6; 7 they practise the wordless teaching. und praktizieren ohne Worte zu lehren. 2.11. Propoziia 11 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) wn w zu/zu/zu yn r b c (text in pinyin tonuri) wan4 wu4 zuo4 yan1 er2 bu4 ci2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Wan Wu Tso Yan Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles) Wan Wou Tso Yen Eul Pou Ts'eu (text in EFEO) Toate lucrurile apar acolo dar fr control (text tradus in lb. romn) 2.11. wn w zu yn r b c*. Toate lucrurile din lume apar fr ca sfntul s se simt autor[sfntul accept apariia i curgerea lucrurilor fr s se identifice; fr s le direcioneze, s aleag sau s resping; le privete egal] ; All things unfold there, yet not controlled by them! Alle Dinge entfalten sich darin, doch nicht von ihnen kontrolliert! Tous les tres du monde surgissent sans qu'il en soit l'auteur. (Liou Kia-Hway 1967, 1969) Alors tous les tres se mettent en mouvement, et il ne leur refuse rien. (Stanislas Julien,1842) Il laisse tous les tres, devenir sans les contrecarrer(Lon Wieger, 1913 ), Multitudes dtres apparaissent Quil ne rejette pas( Ma Kou, 1984 ). 2.12. Propoziia 12 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) shng r b yu , (text in pinyin tonuri) sheng1 er2 bu4 you3 , (text pinyin cu numere pt tonuri) Sheng Erh Pu Yu (text in Wade-Giles) Cheng Eul Pou Yeou (text in EFEO) creaz dar fr s posede (text tradus in lb. romn) 2.12. , shng r b yu, creaz (fptuiete; hrnete], dar fr s posede 8 They emerge, yet don't possess, Sie treten hervor, doch nicht besitzergreifend, Il produit sans s'approprier. 2.13. Propoziia 13 din [] wi/wi r b wei2 er2 bu4 Wei Erh Pu capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh , (text in pinyin tonuri) shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih (text in Wade-Giles)

Wei Eul Pou Che (text in EFEO) acioneaz dar fr s atepte (text tradus in lb. romn) 2.13. , wi r b sh, acioneaz, dar fr s atepte act, yet don't claim, wirken, doch nicht darauf pochend, Il agit sans rien attendre. 2.14. Propoziia 14 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) gng chng r f j (text in pinyin tonuri) gong1 cheng2 er2 fu2 ju1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kung Ch'eng Erh Fu Chu (text in Wade-Giles) Kong Tch'eng Eul Fou Kiu (text in EFEO) lucrarea mplinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) 2.14. gng chng r f j. Iar odat lucrarea sa mplinit, el nu se ataeaz [ ii d drumul; nu se consider autor; nu se laud; opera sa dinuie pentru c nu-i atribuie realizrile]. 9 their tasks are accomplished, yet they won't take any credit. Aufgaben vollenden sie, doch werden sie nichts beanspruchen. Son uvre accomplie, il ne s'y attache pas.

2.15. Propoziia 15 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) f wi/wi f j , (text in pinyin tonuri) fu2 wei2/wei3 fu2 ju1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Fu Wei Fu Chu (text in Wade-Giles) Fou Wei Fou Kiu (text in EFEO) doar fiindc nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) 2.15. , f wi f j, tocmai fiindc nu acumuleaz nimic [nu se ataeaz; nu-i nsuete meritele ce decurg din implinirile sau din faptele sale]; For only not piling up anything, Denn nur, da sie nichts anhufen, Puisqu'il ne s'y attache pas, 2.16. Propoziia 16 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh y b q (text in pinyin tonuri) shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Pu Ch'u (text in Wade-Giles) Che Yi Pou K'iu (text in EFEO) De aceea nu pierde (text tradus in lb. romn) 2.16. sh y b q. De aceea el nu are nimic de pierdut [meritele nu-l prsesc niciodat]. therefore they have nothing to lose. daher haben sie nichts zu verlieren. son oeuvre ne passera pas 3.2.Traducerea analogic(divergent) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique(divergente)/ Analogisch (divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive; ................................................................................................................... ............................. Note i comentarii :

1. Evola Julius1923: "Contiina uman, introducand frumosul, creaz n mod necesar in sine ceea ce este urt"/ "La coscienza umana, ponendo il bello, cre necessariamente insieme ad esso il brutto". Evola Julius1959: "Pentru toi de sub cer, conceperea frumosului da natere (as correlative ) urtului" /"Per tutti sotto questo cielo, concepito il bello Nasce(come correlativo) il brutto" Realizarea imparialitii i a strii incolore din propoziia 2.9 nu este posibil fr schimbarea mentalitii sau a programrii conceptuale, ce comand percepia, atitudinile, aciunile i reaciunile noastre fa de contrarii. Contrariile sunt dou fee ale aceleiai realiti; cel ce se oprete doar la unul dintre aspectele polarizate, pierde intreaga realitate, care este alctuit din ambele polarizri; Complementaritatea a dou aspecte contrare, ce par imposibil de mpcat si de imaginat o ntlnim n cazul "luminii", care este simultan att o realitate continu ( delocalizat; ondulatorie; und), ct i o realitate discontinu (localizat; corpuscular; particul); Ceva care este n acelai timp att un proces localizat [particul material], ct i un proces delocalizat [cmp; und] este dificil de conceput i de exprimat verbal, dar tocmai aceste caracteristici paradoxale le intlnim n realitate. Suntem prizonierii unei programri conceptuale limitative(care ne orbete i ne blocheaz capacitile divine); Lao Tzu incepe capitolul 2 cu evidenierea programrii dualiste in plan senzorial sau estetic. Atunci cnd definim ceea ce este frumos, definim automat i ceea ce nu este frumos. Intre nori, oceane, pruri, fluvii, gheari i fulgii de zapad nu exist nici o deosebire profund, fiindc toate sunt in esen ap. Unii nori sunt percepui drept frumoi i alii drept uri, din cauz c suntem programai s percepem lucrurile prin intermediul filtrului reprezentat de credinele i concepiile noastre (s nu uitm c intotdeauna "concepia comand percepia"). Ce ar fi dac am avea puterea s aruncm tot ce e urt la gunoi ? Am rmne doar cu norii frumoi i sterpi din care nu plou niciodat. Intre noroi i aur nu exist nici o diferen profund, fiindc in esen toate corpurile materiale sunt formate din acelai fluid nuclear(alctuit din protoni, neutroni i electroni), care la rndul su nu este dect o form de manifestare a energiei (o form impachetat sau localizat a luminii). Dac am avea puterea s aruncm tot ce nu e aur la gunoi am muri de foame i de sete. Atunci cnd realitatea umbrelor proiectate pe ecranul mental este abstractizatseparat-compartimentat printr-o simpl etichetare a unei pri, drept frumoas, dm natere i la urt. Abstractizarea-separarea-ierarhizarea ori selecia contient sau incontient, implicit sau explicit, a unui sistem de referin estetic, genereaz apariia simultan a frumosului i a urtului. In lipsa unei programri senzoriale i estetice, care s comande percepia realitii, unde am mai putea s descoperim deosebirea dintre frumos i urt ? Credinele care ne-au fost implantate, ntiprite prin "impriting" n prima copilrie, chiar se substituie realitii, devenind nsi realitatea, ca i in transa hipnotic. Inocularea sugestiei post-hipnotice, c nu se mai poate percepe culoarea rou a fcut obiectul unui spectacol i a unei tiri la televiziunea din Rusia; vedei filmul pe adresa: http://www.youtube.com/watch?v=XmZ5vt8pd6o&feature=player_embedded O inelegere a artificialitii ierarhizrilor i diferenierilor estetice(frumos-urt) este facilitat de faptul c n fiecare zon etno-geografic ntlnim alte criterii estetice(buzele subtiri apreciate in Franta nu sunt apreciate in Africa). 2. Evola Julius(1923): "definirea binelui d realitate in mod necesar i rului"/"definendo il bene, dette in uno necessariamente realt anche al male". Evola Julius(1959): "Fixand binele ia form non-binele"/ "Fissato il bene Prende forma il non-bene". Atunci cnd o parte a realitii este etichetat, abstractizat, separat, ierarhizat, considerat drept bun ori benefic, apare simultan i o parte a realitii pe care o respingem sau pe care distrugem, fiindc o considerm rea sau nociv; de aici distrugerea echilibrului ecologic planetar; azi constatm cu ngrijorare dispariia unor specii de plante, de o inestimabil valoare medical i agricol, dar uitm c aceast decimare a avut drept suport credina (concepia; programarea conceptual) c aceste plante sunt duntoare sau inutile: "buruienile sunt azi apreciate ca surs de remedii n boli incurabile sau ca bnci genetice, pentru plantele care i-au pierdut rezistena n faa maladiilor, dup ce au fost intensiv utilizate . In acelai mod nu s-au pierdut numai specii de plante i de animale, ci i ntregi culturi(tezaure de experien; tradiii ale civilizaiilor care ne-au precedat) ale unor popoare etichetate drept barbare, de ctre cei care aveau nevoie de o justificare, pentru faptele

inumane pe care le-au svrit ulterior, fiindc sub eticheta de civilizare sau cretinare s-a ascuns de cele mai multe ori "genocidul, terorizarea, adic colonizarea contiinelor, prin "splarea sau tergerea creierelor" (braiwashing) i reprogramarea conceptual"; La fel procedm i cu copiii notri sau cu prerile ori descoperirile noastre sau ale semenilor notri, atunci cnd le cenzurm, sau cnd le ucidem n fa, nainte de a le examina potenialul (inerea in rezerv a cenzurii este condiia de baza in creterea creativitii i in brainstorming). Generaii nesfrite de fiine umane au fost invate in coli s se supun, s asculte, s se conformeze i aa a fost ucis creativitatea, copilria, iubirea, diversitatea(Reamintii-v permanent cuvintele lui Antoine de Saint Exupry : " Cel diferit de mine, departe de a m leza m imbogete"/"Celui qui diffre de moi, loin de me lser menrichit "). In acelai mod suprimm ansele salvrii omenirii de la autoanihilare. Normele, regulile sunt implanturi informaionale, care ne limiteaz percepia, procesarea informaiilor i raza de aciune, pentru a deveni celule specializate ale unui organism social cu interese strine de realizarea menirii noastre ca fiine care s-au trezit la contien, un organism social care se indeprteaz chiar de propria sa menire: asigurarea supravieuirii speciei umane. Se tie c n fiecare zon etno-geografic ntlnim alte ierarhizri estetice(frumosurt), valorice(bine-ru) i alte coduri morale(benefic-nociv); aceste tipare sau programe au fost implantate, inoculate prin "impriting" n prima copilrie - ceea ce este interzis intr-o zon este permis n alta. Recompensat in 1973 cu Premiul Nobel, Konrad Lorenz descoperitorul procesului de imprinting i creatorul tinei comportamentului animalelor(etologiei/ethology/thologie) a demontat dogma c domesticirea este benefic sau a existenei unui bine absolut; puii de ra slbatic abia ieii din goace se ataau de primul obiect in micare pe care-l vedeau (om; minge; ceas; lumnare), ca de supremul binefctor-propria mam, dei aceast ataare era nociv, o adevrat condamnare la moarte ( lumnarea pe care o urmau le provoca durere, suferin i pierderi: de pild se pierd numeroase capaciti, cum ar fi acelea de hrnire, de a zbura i de a migra). Decretarea drept bune/benefice a anumitor specii de plante i de animale a condus la distrugerea celorlalte specii(considerate: rele/nocive/dunatoare), ceea ce a alterat echilibrul ecologic planetar. Astzi se fac eforturi de salvare a unor specii pe cale de disparitie i prin crearea de bnci genetice(s-au pierdut buruieni de leac, s-au pierdut specii de cereale slbatice imune la bolile ce au afectat soiurile cultivate intensiv]; Procesul de selecie sau cel de ierarhizare uman n buni(valoroi) i n ri(lipsii de valoare) a condus la ntrzieri grave n evoluia civilizaiei de pe Terra; numai o ntmplarea fcut ca muli din cei considerai eronat ca lipsii de valoare (Michael Faraday; T. A. Edison) s se afirme i s schimbe faa secolului n care trim(poate c i aceasta este una din cauzele pentru care SUA se afl acum n fruntea ierarhiei planetare); dac criteriile de ierarhizare valoric ar fi fost corecte atunci eful de promoie de la coala de Arte i Manufacturi din Paris nu ar fi ajuns un bcan, iar Eiffel, Alexandre-Gustave, ultimul clasat in ierarhia valoric, s devin un celebru inginer, un pionier al construciilor metalice i al aerodinamicii (mecanicii fluidelor), cunoscut mai ales pentru turnul care-i poart numele]. 3. In propoziia 2.03. "A fi(prezena) i a nu fi(absena) "( "to be or not to be" William Shakespeare) se genereaz reciproc(veghea/activitatea genereaz somnul/inactivitatea) Evola Julius1923: "Existena i non-Existena, se nasc astfel una din alta printr-o difereniere de "esen"/"Essere e non-essere nascono dunque l'un dall'altro dalla differenziazione dell' essenza"; 4. Evola Julius1923: "posibilul i imposibilul apar din diferenierea experienei senzoriale"/ "possibile e impossibile dalla differenziazione della esperienza sensibile"; 5. In propoziia 2.05. Cel ce arunc/dispreuiete micul/scurtul/infinitezimalul pierde automat i marele/lungul fiindc ele sunt dou fee ale aceleiai monede; universul mare are drept origine i temelie universul infinitezimal, nemanifestat, lumea subcuantic; Inaltul i josul[umilul] se ating i curg unul ctre cellalt [ stelele neutronice sunt dup chipul i asemnarea unui nucleu atomic; trim ntr-o realitate circular "cel din urm este i cel dinti"]. Evola Julius(1923): "marele i micul (apar) din diferenierea spaiului"/"grande e piccolo dalla differenziazione dello spazio"; 6. Evola Julius1923: "naltul(susul) i josul apar prin difereniere n direcie"/ "alto e basso dalla differenziazione nella direzione"; Heraclit spunea: (hods no kto ma ka hout)

"Drumul n sus i n jos sunt/este unul i acelai ". "The way upward and downward are one and the same".(G.W.T. Patrick translation; Oxford, 1877) "The way up and the way down is one and the same" (John Burnet translation London,1920; William Harris translation). "Le chemin ascendante et descendante sont/est une seule et mme chose"; "La route qui monte et qui descend est une seule et la mme". Fragment BY 69 DK 60 Euripides says, "The parched earth loves the rain, and the high heaven, with moisture laden, loves earthward to fall." And Heraclitus says, "The unlike is joined together, and from differences results the most beautiful harmony, and all things take place by strife." Fragment BY 46 Note la text Transa centrifug (care a condus la inrobire, cdere in realitatea secund) i transa centripet ( care duce la eliberare din realitatea secund) folosesc acelasi drum ( scar), dar in sens contrar. Un () mme () chemin () en haut (), en bas (). Le chemin en haut, et le chemin en bas sont un et le mme The way () up () and the way down () is one () and the same (). Surse/Sources: Numrul fragmentului in ordinea BY i DK / Greek texts in BY and DK Numrul fragmentului in ordinea BY/BY number order: din lucrarea lui Bywater, Ingram "Heracliti Ephesii Reliquiae", Oxford, 1877] Numrul fragmentului in ordinea DK /DK number order: din lucrarea "Diels and Kranz's Die Fragmente der Vorsokratiker". Diels a inchis fragmentele cu numar peste 126 ca nesigure Hippolyte, Rfutation de toutes les hrsies, IX, 10, 4. Hippolytus, Ref. haer. ix. 10. Context:--Up and down he (Heraclitus) says are one and the same. "The way upward and downward are one and the same." Diogenes Laert. ix. 8. Context:--Heraclitus says that change is the road leading upward and downward, and that the whole world exists according to it. Cleomedes, p. metern i, p. 75, Bak.; Maximus Tyr. xli. 4, p. 489. Plotinus, Enn. iv. 8, p. 468.; Tertullian, adv. Marc. ii. 28.; Iamblichus from Stob. Ecl. i. 41.; Compare Hippocrates, peri trophs 45.; M. Antoninus vi. 17.; Philo, de Incorr. mundi 21, p. 508. Idem, de Somn. i. 24, p. 644.; Idem, de vit. Moys. i. 6 p. 85. Musonius from Stob. Flo. 108, 60. 7. In propoziia 2.07 in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] intlnim: [in varianta GD: avem un caracter omofon / shng (sfnt; sacru) in loc de / shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)]: In varianta Mwngdu A ( MWD A): este inlocuit de = "semnificaia i sunetul"/ "meaning and sound" / Bedeutung und Laut. y : gnd; idee; semnificaie; dorin/thought; idea, meaning, opinion; think ; wish, desire, Ceea ce vrem i ceea ce spunem ar trebui s fie in unitate(mesajul explicit i implicit s indice acelai lucru)/what you want and what you say should be the same man(Ho Kwok) In actuala formulare folosit in variantele[WB][HSG][FY] [MWD B] [ [] yn shng xing h este dificil s stabilim termenii cuplului intre yn (sunet; ton, voce; pronunare; silab; fonem) i [] shng(sunet, voce, zgomot; ton; muzica; ecou)] Din cauza evidentei abateri de la regula din text aceast propoziie este omis din traducerea capitolului de ctre Chao-Hsiu Chen; Tang Zi-Chang Aceast propoziie a fost tradus drept: "vocea(sunetul) i tcerea(ecoul) se armonizeaz reciproc " (Mirahorian, Tao Jian Wen, Bratila, 1992). Tinnd cont de principiile care guverneaza contrariile avem perechea principal "voce-tcere/sunet- tcere( de tip lumin-intuneric; prezen-absen), iar perechea secundar voce-ecou/sunet-ecou(de tip aciune i reaciune). Am gsit o singur traducere care sesizeaz cuplul primordial ("vocetcere/sunet- tcere) , dar aezat invers dect ordinea you-wu, yu - w (a fi- a nu fi; a avea- a nu avea), lumina-intuneric, activitate-inactivitate:

"Tcerea i sunetul se fac vizibile reciproc"/ Silence and sound make each other conspicuous/ "le silence et le son(bruit) se rendent mutuellement visibles " ( Hua-Ching Ni). Perechea secundar: voce-ecou/sunet-ecou (de tip aciune i reaciune; intrebarerspuns) indic deja calea de trezire("marea revelaie este tcerea"), pstrarea i adncirea golului creat dup punerea intrebrii, ca in tehnica koan(vedei capitolul 11), a intrebrilor paradoxale, care sparg dualitatea intrebare - rspuns: "sunet i ascultare"/sound and hearing".[Xiaolin Yang]; Ascultarea era fundamental i pentru Heraclit. "Dac nu sunt versai n ascultare, ei nu tiu nici s vorbeasc"/L'coute est aussi fondamentale pour Hraclite: "Ntant pas verss dans lcoute, ils ne savent pas non plus parler "./Listening is also fundamental to Heraclitus. "Not being versed in listening, they do not know about." "ecoul (reaciunea) este rspunsul/indic prezena sunetului(aciunii)"/Echo affirms sound(Chou-Wing Chohan) sau "sunetul i ecoul ii rspund in armonie unul altuia" [Su Yan, Herald, 2009] Majoritatea traducerilor existente cupleaz dou aciuni [vocea i sunetul (muzica)], ca i cum aceste s-ar afla in raport de opoziie, ca i perechile anterioare: "Vocea i sunetul (muzica) se armonizeaz reciproc /Voice and sound harmonize each other" (John C. H. Wu; Gia-Fu Feng; Tien Cong Tran; Tao Huang; . ) sau in ordinea invers "Sunetul i vocea se armonizeaz reciproc /Sound and voice harmonize each other "(Ren Jiyu; Paul J. Lin; Yi Wu; Ha Poong Kim; Wing-Tsit Chan; . ) "Sunetul i glasul se acord reciproc". [Crarea si virtutea, Editura Ram, AninoasaGorj, 1932] "Voce i sunet impreun intr in armonie"[Dinu Luca, Humanitas, 1993] In traducerea realizat de Mira i Constantin Lupeanu(1997) avem: "sunetul(instrumentelor muzicale) i glasul se imbin armonios" ce sun i ce rezoneaz /what sounds and what resonates(Liu Qixuan) "Rezonana armonizeaz sunetele/Resonance harmonizes sound(Chu Ta-Kao) "Vocea(notele) i sunetele se acordeaz"/Voix (notes) et sons saccordent( Ma Kou, 1984 ) "Consoanele i vocalele armonizeaz unele cu altele /the consonants and vowels harmonize with each other(Gu Zhengkun) Armonia mutual intre ton i voce/The mutual harmony of tone and voice(Robert G. Henricks) "Notele i sunetele se acordeaz"/Note and sound harmonize with each other(D. C. Lau) "Pitch and tone harmonize each other".( R. L. Wing; Han Hiong Tan) "That the musical notes and tones become harmonious through the relation of one with another"( James Legge) "Muzica i zgomotul se armonizeaz intre ele /music and noise harmonize one another(David Hinton) "Muzica i vocea se armonizeaz reciproc /Music and voice mutually harmonize(Chichung Huang; Michael Lafargue . . ); "Muzica i vocea rspund una la cealalt/ "(. . ) "Tonurile i vocea depind reciproc pt a crea armonia /tones and voice interdepend in harmony(Lin Yutang; Chang Chung-Yuan; Henry Wei ) "Vocile i instrumentele(muzica instrumental) se armonizeaz intre ele /voices and instruments harmonize with one another(Ellen M. Chen) "Sunete instrumentale i tonurile vocale depind unele de altele pt a crea armonie /instrumental sounds and voice tones depend on one other for harmony(Richard John Lynn; Thomas Z. Zhang ; . . ) "Tune and sound are distinguished by [the rule whether a stream of sounds has internal harmonization]; Lee Sun Chen Org "Melodia i ritmul in mutual armonie /Melody and rhythm of each other harmony,/ (. . ) "Sunete i muzica in acord unele cu alta/Sounds and music agree with one another/ ( . . ) "Sunetele inalte i cele joase/shrill and bass,(Walter Gorn Old, Self-Perfection) pitch and mode give harmony to one another.(Arthur Waley) "Vocea inalt si joas genereaz armonia/ voix haute basse fait harmonie; (. . )

In traducerea lui Ian Hin-Sun in lb. romn, din 1953 au disprut cei doi termeni care trebuiau pui intr-un tip de opoziie(vedeti relatiile intre contrarii): " ....contopinduse, ajung la armonie" In variant in lb. rus apare: " sunetele, care fuzioneaz, intr n armonie"(, , ), [Ian Hin-Sun, - 1950]. Tradiia de a nu sesiza cuplul se continu cu Vladimir Antonov : "diferite sunete se amestec i creaz armonia" /"Different sounds mix and create harmony" i cu Lok Sang Ho: "armonia este produs atunci cnd sunetele se combin in unison"/harmony is produced when sounds combine in unison. Octavian Srbtoare traduce: "Vocea se sprijin pe sunet" Evola Julius (1923): "sunetul articulat i glgia(zgomotul) prin diferenierea sunetului"/ "suono articolato e rumore dalla differenziazione del suono"; In concluzie, actuala variant de transmisie este eronat fiindc se pierde seria cuplurilor de contrarii anterioare. Se poate corecta eroarea dac pstrm raportul manifestat-nemanifestat de pn acum (you-wu; prezen-absen). Dac ne gndim cine este contrariul luminii (lipsa luminii= intunericul), inseamn c in opozitie cu sunetul, vocea, glgia i zgomotul asurzitor (alte semnificaii ale caracterului 2.39: yn yin1 yin i ale caracterului gu kua; care apare in unele variante de transmitere) suntem obligai s folosim termenul "tcere"(lipsa sunetului), care este redat de caracterul omofon shng sheng 3 (redat in imaginea de mai jos) n locul variantelor transmise eronat i care folosesc caracterul 2.40: shng scheng: ton, voce; sunet; muzic; E: sound, voice, tone, reputation;

Adevratul caracter din capitolul 2 in poziia 40, care se afl in cuplu de opoziie cu 2.39: yn yin (sunet, voce, zgomot, glgie; ton, inlime/frecven) sau gu kua(glgie; a asurzi; zgomot asurzitor); nu este: 2.40 shng sheng1scheng[R: ton, voce; sunet; muzic; E: sound, voice, noise; tone; music reputation], ci caracterul omofon Unihan U+35C2 redat mai sus: shng sheng3, care are semnificaia: a tace; a pstra tcerea; a ine gura inchis; a fi atent cum vorbete cineva; variant nonclasic a caracterului U+7701; shng sheng3: buze lipite; a examina; a urmri; a parcurge; a cutreiera(in cantonez) ; English definition: to keep the mouth shut; to keep silence; to be careful how one speak, (non-classical form of U+7701 ) tight-lipped ; to examine; to watch; to scour (esp. Cantonese) imaginea acestui caracter: http://ctext.org/dictionary.pl?if=en&char=%E3%97%82 http://www.mdbg.net/chindict/chindict.php?popup=1&cdqchid=%E3%97%82 http://www.chine-informations.com///chinois/dictionnaire/?q=sheng&champs=pinyin Apare in dicionare in urmtoarele poziii: <Hanyu Da Zidian> 'Great Chinese Character Dictionary' (in 8 Volumes). Hubei and Sichuan Dictionary Publishing Collectives, 1986-1990. ISBN: 7-5403-0030 2/H.16 volume 1, page 652, character 16 KangXi dictionary, 7th edition published by Zhonghua Bookstore in Beijing, 1989 page 198, position 32 Cheung Kwan-hin and Robert S. Bauer, The Representation of Cantonese with Chinese Characters, Journal of Chinese Linguistics, Monograph Series Number 18, 2002 030/09;;saang2 page 368, position 8 Unicode code point (dec / hex): 13762 / 35C2

Transcrierea tradiiei orale prin caracterul omofon 2.40: shng scheng[R: ton, voce; sunet; muzic; E: sound, voice, tone, reputation] este o eroare innd cont att de cuplurile anterioare (manifestat-nemanifestat; mare-mic; plin-gol, fa-spate), ct i de faptul c vocea[glasul; glgia, manifestarea ori aciunea verbal] se afl n opoziie i complementaritate cu tcerea, aa cum micarea i agitaia se afl in opoziie cu repausul, plinul se afl in cuplu cu golul. Tcerea este ecranul pe care se proiecteaz filmul vorbirii i al muzicii, la fel cum nemanifestatul w este oceanul (32.11-12: "Tao este pentru lumea manifestat ceea ce sunt fluviile si marea pentru torente i ruri/Tao est au monde ce que sont les fleuves et la mer aux torrents et rivires"), realitatea suport, ecranul pe care se face proiecia cinematografic a realitii manifestate yu. Perpetuarea acestei erori este datorat faptului c exist i cuplul dintre voce i sunetul instrumentelor muzicale, dar acest cuplu nu respect legea de baz din orice succesiune de comparaii ( se pstreaz constant o singura ax de tip aciune si inaciune(de aici i concluzia: 2.9: "De aceea sfntul/neleptul se aeaz in nonaciune WuWei); Importana opririi vorbirii exterioare i interioare (i a proceselor mentale asociate) este recunoscut n toate traditiile de centrare tcerea este de aur; interiorizarea cere tcere, adic suspendarea exteriorului interiorizat prin vorbire; tcerea apare i n tradiia pitagoreic, inspirat de coala antic egiptean. Fr sincop dispare armonia muzical; la fel de important este tcerea, pauza i sincopa n retoric; Dac Lao Tzu nu s-ar fi referit la tcere atunci nu se justific concluzia din afirmaiile care urmeaz dup succesiunea de cupluri de contrarii: De aceea sfntul[neleptul] consider nonaciunea [ wu-wei (la nivel mental); nondiscriminarea; lipsa de prtinire; contienta n starea de martor imparial] drept ntia sa datorie i practic Bu Yan (lit.: "fr cuvinte", tcerea, comunicarea nemijlocit de cuvinte sau instruirea nonverbal); Sfntul(neleptul) contacteaz realitatea fr abstractizare-separare n contrarii i i nva pe alii fr s apeleze la vorbe. ;[2.9-10] In capitolul 26 gsim o alt confirmare a traducerii adoptate: Greul (dificilul) este izvorul (i temelia) uorului; Calmul (linitea; tcerea; repausul) este stpnul agitaiei (micrii; glgiei) [26.1-2.] . 8. Propoziia 2.08. Inainte [n fa ; nceputul] i dup[n spate; sfritul] se urmeaz reciproc. [ nainte i dup sunt separri-abstractizri, in timp i spaiu dintr-un proces; ntr-o secven circular nceputul i sfritul sunt identice]. "inainte i dup" (in timp i spaiu) este preferabil cuplului "in fa i in spate"(se urmeaz reciproc)/before and after (in space and time), better than front and back (mutually following) / Davor und Danach (in Raum und Zeit), besser als vorn und hinten (einander folgen). Aici ar fi bine s observm c Lao Tzu se refer la lumea efectelor fiindc ceea ce se afl in fa, att in spaiu ct i in timp, este realitatea manifestat, lumea efectelor; locul unde ne ducem ( viitorul), iar ceea ce se afl in spate reprezint locul de unde am venit (trecutul). Singura cale de a ne elibera din acest cerc vicios, in care totul este captiv in cicluri, care se repet la nesfrit, este s contactm realitatea suport ("temelia"), realitatea atemporal i invariabil din spatele filmului (ecranul, lumea cauzal). Acest lucru se realizeaz prin aezare in Acum-Aici, adic prin eliminarea agitaiei somatice, psihoafective, intrnd in actiunea paradoxal ( w wi) in care se manifest cunoaterea nemijlocit i actiunea direct (comunicarea direct), care merge dincolo de aciune i inaciune, dincolo de glgie i tcere. Dualitatea dintre cale i destinaie sau dintre mijloacele de a ajunge i scop nu apare dect in cazul ruperii de "acum i aici", ca urmare a intoarcerii in minte(dorine, ateptri, sperane, fric de eec, indoial, preocupare de rezultat). Picasso s-a inelat, fiindc important nu este "gsirea"(scopul), ci cutarea(intrarea in cale)/Picasso sest tromp, ce nest pas "la trouve" qui importe, cest bien "la cherche" ! Evola Julius1923: antecedent(precedent; cauz) i ceea ce urmeaz (consecin, efect)apar din diferenierea continuitii"/ "antecedente e conseguente dalla differenziazione della continuit" Orice inceput este un sfrit i acest lucru se petrece att intr-o realitate circular, ct i intr-o realitate temporal discontinu - in fiecare clip vechiul se sfrete, ii inceteaz existena i incepe o alta, intr-o succesiune rapid de cadre, ca intr-un film, se creaz in fiecare clip o nou realitate. Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu

Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations 1. Calea divin: realizarea menirii fiinei umane, eliberarea din realitatea secund, trezirea, trecerea la regimul divin(holografic; sincronic; direct ) de funcionare(conduce la realizarea invulnerabilitii i a capacitilor divine: teleportare, cltorie in timp i spaiu, trecerea prin obstacole) . Aceasta se realizeaz prin oprirea in acum a contienei(care are aceeai natur cu realitatea surs imuabil) i inseamn eliberarea din antrenarea la care ne-a condus faptul c am czut in fluviul realitii fenomenale i al minii (eliminarea identificrii cu mintea, eliberare din realitatea secund, din planul dualitii i al transformrii permanente). Aceast eliberare conduce la un alt tip de aciune, la o aciune nemijlocit, holografic, pe care Lao Tzu a numit-o wei wu wei(aciunea din mijlocul inaciunii) i este prezentat pe larg pe situl dedicat trezirii prin relaxare pilotat: http://www.psi-sciences.com/ Time stop now; One of the many 'forbidden' truths of consciousness? http://www.youtube.com/watch?v=KKgaMLly_Ko&feature=player_embedded http://www.youtube.com/watch?v=kF8As1waXog&feature=related Bashars Principles http://www.youtube.com/watch?v=eQws138jTwM&feature=related 2. Calea tehnologic (magic; mijlocit) simuleaz calea divin(nemijlocit) i are vulnerabiliti in ambele verigi: veriga care mijlocete accesul ( vulnerabilitate la fluctuai locale i galactice) i veriga uman (s ne amintim ce au pit cei ce au fost teleportai in Experimentul Philadelphia fr o pregtire prealabil in detaare/izolare). 2.1. atingerea vitezei luminii coincide cu viteza de schimbare a cadrelor i produce ieirea din realitatea spaiului( contractarea spaiului) i a timpului(dilatarea timpului), adic rotaia planului materie-energie (E=mc2). 2.2. realizarea ecranrii fa de generatorul extern de timp din centrul galactic a condus alte civilizaii la crearea de incinte in care curgerea timpului este modificat ("casele zeilor" din legende). Dac o zon din realitatea spaiotemporal (nav cosmic, vapor, corp uman, planet, sistem stelar) este confinat intr-un cmp electro-magnetic auto-susinut cu geometrie sferic, acea zon se elibereaz din curgerea exterioar a timpului ( devine invizibil i invulnerabil precum nava din experimentul Philadelphia; incintele Faraday, Reich, structuri morphogenetice(piramide; T antenna - Montauk Project ; Bashar Space-Time Antenna; Grebennikov AntiGravitation and Invisibility http://keelynet.com/greb/greb.htm; Mirahorian; Holy Grail Technology http://www.danmirahorian.ro/) i oul lui Paracelsus indeplinesc parial o astfel de funcie; nucleele atomice au o durat de via de ordinul minutelor in cazul in care lipsete ecranarea care este realizat de pturile electronice. Deosebirea intre hidrogen i proton este de un electron, ins timpul de injumtire al atomului de hidrogen este de ordinul miliardelor de ani, in timp ce dezintegrarea protonilor in repaus ar trebui s fie situat in zona minutelor, ca aceea a neutronilor (a free neutron will decay with a half-life of about 10.3 minutes), dar este f. dificil de observat intr-o lume format din materie, in experimente care nu au cum s extrag electronii liberi; vidarea de electroni liberi este posibil intr-o lume din antimaterie; am putea deduce timpul de viata al protonului, dup cel al antiprotonului/antiproton decay lifetime). 2.3. realizarea unei noi surse de timp care acoper generatorul extern Cltoria in timp, invulnerabilitatea planetei i ieirea din timpul dictat de nucleul din centrul galactic, este posibil prin crearea de generatoare locale de timp de tipul microgurilor negre. Large Hadron Collider(LHC) al European Organization for Nuclear Research (CERN) de lng Geneva va face posibil construirea primelor maini de cltorit in timp i hiperspaiu (John Titor's Time Machine used miniature black holes being created by CERN; maina timpului a lui John Titor folosea micro guri negre create sau descoperite de ctre CERN). 3. Calea hibrid (uman i tehnologic) de ieire din timp i spaiu a permis cltoria pe alte planete din univers prin deschiderea de portaluri de teleportare cu ajutorul unui medium. Aceast cale a fost testat in cadrul Proiectului Montauk i Pegasus / Montauk Project si Pegasus Project (Alternativa 3) pt a realiza teleportarea oamenilor pe planeta Marte (http://www.projectpegasus.net/

http://www.disclose.tv/action/viewvideo/80979/Mars_Inhabited___Teleportation_secrets_Espan ol_1/

Toate dispozitivele de realizare a invizibilitii i teleportrii zeilor i extrateretrilor, care au ajuns in mna oamenilor sunt hibride ( vedei: inelul lui Gyges/Ring of Gyges; braara de teleportare a Dr. Jonathan Reed/Johnathan Reed 'link bracelet' teleportation device; realizarea invizibilitii vimana/The secret of making vimanass invisible' in Chapter 3 of Samarangana Sutradhara; The Vaimanika Shastra). Cltoriile in timp fcute de shamani, sibile, se concretizau prin profeii, divinaii, oracole si se realizau folosind calea hibrid(vedei: omphalos, piramide, substane psihotrope/Psychotropic Substances: The Sacred Mushroom: amanita muscaria)

9. Exist separat o prezentare a non aciunii wei wu wei(aciunea din mijlocul inaciunii) Evola Julius(1959): "Deci, Omul real rmne n non-aciune, "/ "Cos l'Uomo Reale permane nel non-agire", Evola Julius (1923): "Deci: Omul perfect triete fr scop, conduce fr a ordona, acioneaza fr impulsivitate, creeaz fr a da form, concepe dezinteresat, realizeaz fr a aciona"/"Cos: Il Perfetto vive senza scopo, dirige senza ordinare, agisce senza impulso, crea senza dar forma, concepisce disinteressatamente, compie senza agire" 10. Propoziia 2.10. Bu Yan [fr cuvinte, comunicare nemijlocit, transmisie nonverbal sau direct a cii fr a apela la cuvinte; in tcere] este o caracteristic comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul zen este prescurtarea cuvntului zenna(sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez "chan-na (prescurtat chan), el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna , care desemneaz starea de meditaie, n care se manifest o asemenea concentrare i reculegere a spiritului nct este abolit orice distincie ntre Eu i Tu, subiect i obiect, adevrat i fals. Termenul sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a VII-ramur(anga) din calea cu opt ramuri [ashtnga], care conduc la iluminare i eliberare[moksha]. Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii eseniale: 1. O transmisie direct n afara Scrierilor[orthodoxe](Kyge-Betsuden*); 2. Nici o dependen fat de cuvinte i de simboluri grafice(Fury-Monji*); 3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(interiorizare + contien) (JikishiNinshin*); 4. Se practic doar aezarea(zazen) pn se realizeaz absorbia in contemplarea propriei naturi i starea de funcionare nondualist in care se petrece trezirea (Kensh-Jbutsu*). Aceasta definire foarte exact a buddhisnului chan este n mod tradiional atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi erudii moderni consider ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nan-chan Pu yan *(jap.: Nansen Fugan). Evola Julius(1959): "Instruiete fr s vorbeasc" /"Insegna senza parlare" 11. Propoziia 2.11. in versiunea Wng B i Heshang Gong: ; in versiunea Fu Yi ; in versiunea Mwngdu B: ; caracterul este inlocuit cu: sh ("a incepe; begin, start; then, only then"); Propoziia 2.11 apare in 34.03. in formularea : 34.03. , wn w sh zh r shng r b c; 12. Ultimele propoziii 2.12-2.16 apar in cap 10 i 51 i desemneaz Puterea profund(vertical; nemijlocit; divin; miraculoas; supranatural, cunoscut in alte tradiii drept siddhis, vibhuti) 2.12. , shng r b yu, 2.13. , wi r b sh, acioneaz, dar fr s atepte 2.14. gng chng r f j. lucrarea mplinit dar nu se ataeaz 2.15. , f wi f j, fiindc nu acumuleaz nimic [nu se ataeaz; nu-i nsuete 2.16. sh y b q. de aceea nu pierde apar i n capitolele 10(10.14-10.16), 10.14. , shng r b yu, 10.15. , wi r b sh, 10.16. , chng r b zi, 51(51.15-51.17) 77 (77.13-14)

 sh y shng rn wi, r b sh*, Therefore: wise men act, yet not claiming i reprezint o definiie a Puterii profunde 10.17; 51.18: sh wi xun daceasta se numete Puterea profund that is called deep Power. [ xun d desemneaz puterea adnc i misterioas sau Virtutea Mistic i se refer la capacitatea de aciune direct] 14. Propoziia 2.14. gng chng r f j apare n cap. 77(77.14) cu o diferen de un singur cuvnt. 77.14. , gng chng r b ch, their tasks are accomplished by them, yet not dwelling on it;

Unificarea ochilor /Unifying eyes /Unifier les yeux

"Dac ochiul tu este Unu [ unificat; intreg; simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat; [] p; in loc de: bun, clar, curat, sntos], tot trupul tu va fi plin de lumin" (Matei 6:22) "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light". (Mathew 6:22) "Si ton oeil est Un (unique, entier, simple; ne regardant pas de deux cts la fois), tout ton corps sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22) , oun o ophthalmos sou aplous olon to sma sou phteinon estai therefore be eye of you single whole the body of you full of light will be de aceea a fi ochi ai ti unu intreg corp al tu plin de lumin va fi Iisus vorbete din starea de funcionare holografic sau nondualist (in care se manifest transcederea separrii subiect- obiect) atunci cnd afirm: "Eu i Tatl meu una suntem"(Ioan 10:23,10:30). "I am One with God the Father" "I and My Father are One"(John 10:23;10:30) vedei articolul: Marile Ziceri (Mahavakya) i Universul Holografic http://www.scribd.com/doc/28005586/ Propoziia din titlu "Dac ochiul tu este Unu(unificat; aliniat; fr vluri; intreg), tot trupul tu va fi plin de lumin(luminos; iluminat)" sun la fel de paradoxal i a fost tradus i comentat eronat. David Wilcock in filmul "Cercetri asupra Cmpului Surs"( "Source Field Investigations" http://www.youtube.com/watch?v=nRklTa1y54) consider c fraza [ "if therefore thy eye be single, thy whole body will be full of light. (Mathew 6:22)] se refer la al treilea ochi(glanda pineal).

Ochiul unic este un simbol pe care i-l revendic multe tradiii i micri, care susin c este ochiul omniprezent al lui Dumnezeu. In realitate este ochiul oricrei fiine umane care s-a ridicat la un statut divin sau care a intrat in regimul de funcionare holografic. Nu aruncm acest simbol, aa cum nu renunm la ap sau la aer, doar fiindc din intoleran i ignoran alii au decretat c acest simbol este pgn, masonic ori malefic, ci incercm s-i regsim semnificaia la care se refer i alte civilizaii din univers, pentru a ne indica calea de eliberare din starea de vulnerabilitate, de salvare din starea de ignoran i de neputin a civilizaiei actuale de pe Terra in faa transformrilor catastrofale, care au loc ciclic in acest col al galaxiei.

Trecerea de la "a privi" la "a vedea", de la vederea mijlocit, la cea nemijlocit este exprimat in mai multe moduri de diferii deschiztori de drumuri. Cu mult timp in urm Lao Tzu a vorbit in capitolul 2 despre funcionarea nondualist, unificat, despre aciunea paradoxal direct sau nemijlocit, care este simultan aciune i inaciune(adic aparine realitii atemporale, sincronice), adic o nonaciune sau o aciune in mijlocul inaciunii( wi w wi), dar nu a fost ineles, fiindc oamenii care auzeau sau citeau mesajul erau in regimul de funcionare dualist (care separ i compartimenteaz realitatea in cupluri de contrarii diacronice, care se succed, precum activitatea i repausul). Fr trecerea dincolo de cei doi ochi, care reprezint cele dou emisfere cerebrale, adic dualitatea analiticanalogic(masculin-feminin; raional-aristic) nu exist eliberare din realitatea secund, trecerea dincolo de minte (i nu putem vorbi despre meditaie). Vedei

articolul O realitate separat/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/ Fr inelegerea acestei fraze, situat in capitolul in care Iisus ne indic cum s ne rugm(Matei 6), s nu ne mirm c "rugciunea nu mai produce focul", despre care vorbea Anthony de Mello (in cartea sa Awareness/Contiena), acel foc al Sfntului Duh in care are loc botezul dup "naterea din nou", cunoscut in alte tradiii spirituale drept eliberare(in lb. sanskrit: moksha), iluminare sau trezire(in lb. sanskrit: bodhi; de aici buddha: "cel trezit"). vedei: Contiena /Awareness de Anthony de Mello, traducere de Dan Mirahorian http://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-deMello http://www.docuter.com/viewer.asp? documentid=3579101424c7ca61cac3811283237404 Compartimentarea conceptual a realitii in aspecte contrare(frumos-urt; bine-ru; mare-mic) conduce la o vedere dualist, colorat de atracie-respingere, simpatieantipatie. Acesta reprezint un obstacol in faa tuturor ochilor care i-au pierdut simplitatea, claritatea, limpezimea inocena (nedeformarea). Un proverb arab spune: "Dragostea(atracia) i ura(repulsia) sunt un vl n faa ochilor: una nu ne las s vedem dect binele, cealalt dect rul/L'amour et la haine sont un voile devant les yeux : L'un ne laisse voir que le bien, l'autre que le mal. vedei: Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? http://www.scribd.com/doc/21537363/ Calea de unificare a ochilor este intoarcerea(s ne amintim capitolul 40 din Lao Tzu: "40.01. , fn zh do zh dng: Rentoarcea este micarea lui Tao"). Patanjali a folosit termenul sanskrit: " pratyahara" care inseamn intoarcerea curentului sau retragerea simurilor(withdrawal of senses). Iisus a utilizat in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria cerurilor este aproape " [Matei 3:1-2; 4:17] termenul aramaic teshuvah (lit. "rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return') in lb. ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte ( noe) sau de realitatea secund in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix. (vedei continuarea in ultimul capitol despre wu-wei ). Principala practic care produce intoarcerea Acas(in Impria lui Dumnezeu) este revenirea la prezen/contien in Acum, iar nu pocina, regretele, intoarcerea in trecut, ori spre viitor prin ateptarea venirii unei Imprii, care este aici i acum [ cuvntul grecesc hamartia (), tradus de obicei prin pcat in Noul Testament ( ceea ce face posibil manipularea prin culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic: "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)", lips de prezen/contien; "a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)"] . De aceea singurul pcat este lipsa de contien in Acum, ratarea ansei oferit de existena in trup ( doar cei aflai in via au acces, fiindc doar ei sunt in curentul creaiei permanente: "Dumnezeu nu este Dumnezeul celor mori, ci a celor vii " Marcu 12: 27) Oricine se poate elibera dac ii mut atenia i prezena de pe efemer pe adevrata comoar: poarta ingust a lui Acum: "Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima ta". (Matei 6: 21). Lao Tzu in cap. 4 i 56 se refer la ceea ce ne preocup in acest articol (unificarea ochilor), atunci cnd spune "unific luminile tale"(, h q gung). Heraclit vorbete despre accesul la lumina permanent a obscurului prin a vedea identitatea in tot ce exist. "Intunecnd ntunericul" (Nichita Stnescu) este calea ctre Lumina necreat. Propoziia din titlul acestui articol, in care Iisus indic trecerea la funcionarea nondualist, holografic sau nemijlocit, al crei feedback este iluminarea(umplera de lumin), trezirea sau "natere din nou", este tradus eronat in toate ediiile din limba romn consultate, introducndu-se virusarea reprezentat de dualitatea bine-ru, care este artificial i convenional, fiindc ceea ce in trecut a fost decretat drept ru(buruieni, specii de animale nocive; adevruri pt care oameni au fost ari pe rug, de ctre totalitarismul ideologic, care a fost principalul susintor al intoleranei, rzboaielor de colonizare i a crimelor impotriva umanitii- fiindc concepia comand percepia, gndirea i aciunea), s-a dovedit azi a fi o grav eroare, care a

condus la inghearea progresului spiritual al omenirii, la pierderea unor remedii inestimabile pt repararea genetic a speciilor exploatate intensiv i la distrugerea echilibrului ecologic planetar); aceast virusare este rupt de context, fiindc textul are drept el prezentarea celor dou fee ale realitii[ lumea efemer a efectelor(realitatea secund) i lumea etern a cauzelor(realitatea surs)] i a consecinelor practice(transcederea dualitii; iluminarea; trezirea; eliberarea). In prima propoziie( Matei 6:19: "Nu v strngei comori pe pmnt, unde le mnnc moliile i rugina i unde le sap i le fur hoii") este vorba de lumea tranzitorie(diacronic; temporal; procesual) in care totul se schimb, curge i este o succesiune de stri efemere. Ataarea tezaurizarea sau investirea in aceast lume iluzorie (in limba sanskrit : maya) a umbrelor produce suferin( trud la obinere; durere la pierdere, dac ne identificm cu ceea ce avem, in loc de ceea ce suntem), fiindc in aceast realitate a efectelor nu exist obiecte, ci doar procese(curgeri). In propoziia care urmeaz ( Matei 6:20: "Ci adunai-v comori n cer, unde nici molia, nici rugina nu le stric, unde hoii nu le sap i nu le fur") Iisus vorbete despre Cer(Impria cerurilor), ca ca despre o realitate atemporal a lui Acum, o lume invariant, cauzal, etern, in care se manifest sincronicitatea i unitatea(transcederea dualitii). Propoziia urmtoare ( Matei 6:21:" Pentru c unde este comoara voastr, acolo va fi i inima voastr") este esenial fiindc indic cauza pentru care fiinele umane sunt prizoniere in lumea efectelor(transa centrifug), motivul pt care rmn ancorate in realitatea de la periferie, constituit din umbrele proiectate pe ecranul mental(peretele din alegoria peterii lui Platon): fiindc acolo unde se afl ceea ce preuim, se afl i inima (atenia) noastr ("unde i-e averea, acolo ii va fi i inima") "And what the eye is to the body, the intention is to the soul". Trecerea dincolo de dualitate din propoziia utilizat drept titlu(Matei 6:22:"Dac ochiul tu este Unu, tot trupul tu va fi plin de lumin") este indicat prin termenul (haplous): unic, unit, intreg/single; particle of union; whole; care se refer la un singur/nedivizat focar al ateniei; "ne regarder pas de deux cts la fois"), lucru care face trimitere la transa centripet (mistic). In traducerile actuale propoziia care o urmeaz(Matei 6:23: "dar dac ochiul tu este ru, tot trupul tu va fi plin de ntuneric. Aa c, dac lumina care este n tine este ntuneric, ct de mare trebuie s fie ntunericul acesta!") introduce aberant rul, ca opus lui unic, unit, intreg ( haplous), dei in text este folosit termenul (ponros: orbire; laborios; trud, suferin; derivat de la pnos: durere, tulburare), iar acest lucru vine in contradicie cu propoziia definitorie (Matei 6:24: "nimeni nu poate servi la doi stpni simultan"), care ne indic despre ce fel de ochi este vorba in propoziiile anterioare. De ce unii se umplu de lumin, iar alii rmn in intuneric i suferin ? Fiindc doar unii privesc in direcia din care vine lumina, in timp ce altii stau cu spatele la realitate( ca urmare a condiionrii, programrii, dresrii, virusrii, castrrii i privesc doar umbrele proiectate pe ecranul mental(peretele peterii) . Nu o s primim lumina privind peretele peterii pe care sunt proiectate umbrele lucrurilor (afiarea impulsurilor senzoriale) Propoziia (Matei 6:24), care in traducerea actual reprezint o deformare dualist a mesajul lui Iisus(pe placul celor care au inlocuit aderratul mesaj al lui Iisus cu manipularea prin culpabilizare), este definitorie fiindc ea vorbete i despre cauza pierderii statutului divin al fiinelor umane (spargerea ateniei; cderea in transa centrifug) De ce ? Cei doi stpni sunt dou lumi diferite, o lume a ordinii i vieii(negentropiei; in care ne scufundm zilnic cu ocazia somnului profund, pt a ne regenera) i o lume a distrugerii i morii( a luptei, conflictelor, a creterii entropiei sau dezordinii). Cei ce rmn ancorai in lumea efectelor i a dualitii(bine-ru), sunt inlnuii de periferie, i nu pot intra in lumea cauzelor, in centru. Un vapor ancorat la mal nu poate s ias in larg. Transa mistic(moartea mistic, care este urmat de "a doua natere"), ca i somnul(mica moarte zilnic, care este urmat de regenerare) presupun detaarea de lumea de la suprafa. Pe scurt exist dou ci despre care vorbea i Lao Tzu in capitolul 76. 1. o cale care poart pecetea morii(a tarelui; incordrii, rigiditii) i 2. o cale care poart pecetea vieii(a moalelui; relaxrii, flexibilitii) vedei imaginea realizat pt acest capitol http://www.flickr.com/photos/dmtao/308422752/in/photostream Insomnia, agitaia, anxietatea, imbtrnirea precoce, degradarea sistemului imunitar(creterea vulnerabilitaii terenului) i accelerarea timpului sunt efecte ale

pierderii echilibrului prin amplificarea ancorrii in lumea de la periferie, promovat de o civilizaie care culpabilizeaz femininul, moalele, slabul, repausul, somnul, meditaia, eternul i preuiete masculinul, tarele, puternicul, activitatea, micarea, efemerul (de aici pierderea feminitii sau masculinizarea femeilor, ataarea de starea de veghe, identificat eronat drept via i excesul de stimulente) -de aceea in propoziiile care urmeaz (Matei 6:25) suntem indemnai s trim in acum(realitatea atemporal), iar nu in viitor(griji) ori in trecut( temeri; repetarea experienelor dureroase). Matei 6: 25: " De aceea v zic vou: nu v ngrijorai pentru viaa voastr, gndinduv ce vei mnca sau ce vei bea; nici de trupul vostru, gndindu-v cu ce v vei mbrca. Oare nu este sufletul(viaa) mai mult dect hrana, i trupul mai mult dect mbrcmintea? Matei 6: 26: "Privii la psrile cerului, c nu seamn, nici nu secer, i nici nu adun n grnare, i totui Tatl vostru Cel ceresc le hrnete. Oare nu suntei voi cu mult mai presus dect ele?"

Cuplurile de contrarii /The pairs of opposites/Les Couples d'opposs

Contrariile sunt aspecte complementare ale aceleiai realiti. Nu poi arunca o fa(inactivitatea, somnul; moartea) a unei monede fr ca simultan s nu o arunci i pe cealalt(activitatea, starea de veghe; viaa). Separarea lumii n contrarii este o abstracie, o compartimentare a realitii i o intrare ntr-o lume iluzorie n care este pierdut/rupt contactul cu realitatea suport ( care se petrece tomai in cursul activitii neacaparate de ego din timpul somnului profund). Fiecare entitate( proces; lucru) care exist n lume nu este reperabil, in ceea ce privete poziia sa( estetic, moral, fizic), dect in relaie cu o alta. De pild aspectul Yin[] ( precum faa umbrit a unui munte) i cel yang [] ( precum faa insorit a aceluiai munte) nu sunt entiti separate, ci dou fee/polarizri ale aceleiai realiti (acelai munte). In acest fel, Cerul tin tien este caracterizat drept yang(masculin; solar), in raport cu Pmntul d ti, care este deci yin( feminin, lunar). Faptul c cele dou polariti sunt menionate impreun( ca in cazul "Cer-Pmnt" tin d i "yin-yang"), atest faptul ca ele nu pot existenta separat. Dup cderea in realitatea secund s-a construit apoi o ierarhizare valoric artificial, intemeiat pe preferina pt unul din termenii cuplului: pt a detrona matriarhatul, femininul i a da valoare patriarhatului, masculinului - oamenii au fost invai s preuiasc latura yang (activitatea, exteriorizarea) i s dispreuiasc latura yin(repausul, interiorizarea. Lao Tzu[Lao Zi] se refer in acest capitol la eliberarea sau deplasarea dincolo de lumea temporal, diacronic, in succesiune ciclic in care se manifesta dualitatea sau oscilaia intre poli contrari [aciune- inaciune, micare-repaus, vorbire-tcere, maremic, inainte-inapoi, realitate manifestat-realitate nemanifestat, via-moarte, yangyin, plin- vid, umplere- golire, extern-intern, exteriorizare- interiorizare, avers -revers, cald-rece, tare(rigid)- moale(flexibil), incordat-relaxat ]. Eliberarea sau deplasarea dincolo de lumea temporal(diacronic) ne conduce in lumea atemporal, care este lumea identitii i sincronicitii ( in care se suspend subiectivitatea, separarea subiect -obiect), care impiedic aciunea holografica sau nemijlocit. Eliberarea din starea de prizonierat in lumea temporar [ tranzitorie in care intrarea in via inseamn condamnarea automat la ieire prin moarte] inseamn accesul la nemurire(lumea atemporar) i se realizeaz prin aciunea paradoxal, numit i aciunea din mijlocul inaciunii, wei wu wei - cunoscut simplificat drept non-aciune, nefptuire sau wu-wei w wi; wu-wei; in versiunea Guodian: wng wi (lit.: "nonaciune; nefptuire"). w wi desemneaz aciunea nondualist, paradoxal, holografic in care se suspend dualitatea subiect-obiect, in care dispare subiectivitatea exprimat prin dorine, ateptri, expectaii, sperane, care conduc la delocalizare, adic la ruperea de "acum i aici"; ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce guverneaz; Vedei in note Nonaciunea Nefptuirea( wi w wi) In taoism i in tradiia medicala chinez toate perechile de contrarii pot fi inlocuite de cuplul yin yang, pe care il abordam mai jos.

Cuplul Yin[] i yang[] i principiile care guverneaz contrariile Yin [ ] -Yang [ ] "Un Yin, un Yang, acesta este Tao"/ "One Yin and one Yang this is the Tao"/"Un Yin, un Yang, voil le Tao". Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La catgorisation des choses selon le yin et le yang/ Diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu)/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view /Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le yin et le yang Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang Bibliografie / Bibliography/ Bibliographie Yin [] -Yang [] Yin i Yang desemneaza toate perechile de contrarii a cror alternan i interaciune d natere universului. Yin si Yang sunt manifestri bipolare ale lui Tao, adic ale Ultimului Suprem( Tai Ji ti j T'ai-chi sinonim cu Tai-yi ti y T'ai-i: Unul Suprem; vedei Nota de la capitolul 42 ). Infirile sau aspectele lor concrete sunt Cerul( pt Yang) i Pmntul( pt Yin). Din amestecul de Yin i de Yang s-au nscut cele cinci elemente vibratorii sau faze de micare ( w xng Wu-Hsing), care la rndul lor, au servit drept baz pentru formarea "Celor zece mii de lucruri" (Wan-Wu wn w; vedei: 1.21). Acest proces de producere a fenomenelor este conceput de manier ciclic, ca o succesiune etern de nateri i de stingeri din via; fiecare lucru(proces) trece in contrariul su, adic basculeaz ctre polul su opus(creterea devine descretere, atunci cnd ajunge la apogeu). Principala calitate a cuplului de contrarii Yin i Yang este de a pune in lumin aceast schimbare sau mutaie perpetu, care are loc la nivelul lumii manifestate( yu: lumea tranzitorie; non-permanent). Schimbarea este micarea realitii tranzitorii, a lumii manifestate in permanent TRANSFORMARE ( yu), iar nu a lumii nemanifestate( w: vidul; nonexistena; cum se poate schimba vidul sau ceea ce nu are caracteristici ?) ori a lui Tao, care joac rol de temelie imuabil, de realitate sursa sau cauzal, invariabil, ca i codul genetic al universului. Invariaa, constantul, paradoxul, intoacerea la izvor i aciunea(micarea) din mijlocul non-aciunii (nemicrii) este micarea lui Tao. Construcia de hexagrame din Cartea Schimbrilor ([] y jng; yi jing; Wade Giles: I Ching; EFEO: Yi King: Cartea Mutaiilor; Canonul schimbrilor/transformrilor ) care reprezint o consemnare a fazelor de transformare(o alt form a tabelului lui Mendeleev) care apar din perechea de contrarii Yin i Yang, reflect ideea c fiecare lucru din univers, i fiecare situaie/stare provine dintr-o combinaie de Yin(simbolizat de o linie intrerupt ) i de Yang(simbolizat de o linie continu sau plin: ). Dou din cele opt trigrame : b gu(sau din cele 64 hexagrame) reprezint Yang pur (denumit: qin ch'ien k'ien: Cerul ) i Yin pur (denumit: kn k'un kouen: Pmntul); celelalte trigrame(sau hexagrame) sunt combinaii ale acestor dou energii primare. vedeti: http://de.wikipedia.org/wiki/I_Ging Iniial, termenul Yin desemna versantul nordic al unui munte, faa care nu vedea niciodat soarele; el a fost asociat cu ideea de vreme intunecat, rece i de cer

acoperit de nori. Yang desemna versantul sudic expus la soare al unui munte i a fost asociat cu ideea de lumin i cldur. [] yin1 yn yin inn R: latura/partea lunar (), feminin a naturii; Luna( yue4); versantul umbrit de nord; partea umbrit; vale montan; feminin; secret; ascuns; misterios; intern; interiorizare; umbr; culoare nchis; intuneric; ntunecat, obscuritate; ignoran, netiin; form; timp; rece, imobil; glacial; pmnt; teluric; negativ, pierdere; golire; partea stng (cenzurat; emisfera dreapt); yin li: calendar lunar; yin tao: vagin; puterea cosmic feminin yin aflat n complementaritate cu principiul masculin [] yng yang ; E: the moon; shady or north side of the mountain; shade, northsite of a hill; internal; darkness; female; earth; form; of weather; overcast; feminine; cloudy; negative (electric; shady; the polar complementing principle to yang, female - male, negative - positive, moon - sun, right -left, north - south, overcast, private; female parts; today; modern; time; present; current; this; now; F: le yin () est associ la Lune( yue4) qui reprsente la part fminine de la nature; principe fminin (yin), couvert, nuageux; sombre, ombre, dos, sournois; sinistre(gauche); yin tao: vagin; G: in der chinesischen Weltanschauung: das Weibliche - das Mnnliche ergnzende Prinzip - es ist immer die Polaritt des Verhltnisses gemeint - es ist nicht absolut gemeint. Dunkelheit ( zu Licht), Mond (zu Sonne), bewlkt (zu: sonnig, klarem Himmel), Nsse ( zu Trockenheit), Schatten (zu Licht), verborgen(zu offen), geheim(zu aufdeckend), kalt(zu warm), Rckseite(zu Vorderseite), innen(zu auen), unten(zu oben), Unterwelt(zu Oberwelt), Tod (zu Leben), Norden(zu Sden, Nordseite eines Berges, Sdseite eines Flusses, rechts, weibliche Geschlechtsteile, Vagina; 42.17; [] yng yang2 yang yang R: latura/partea solar(), masculin a naturii; soare( ri 4); versantul nsorit de sud al unui munte; partea nsorit de miazzi; sud, strlucire, scnteietor; caldur; ceresc; cer, pozitiv(in electricitate); yng j yang ki: polul pozitiv; anod; mobil; extern; exteriorizare; lumina zilei; fr de form; spaiu; puterea cosmic yang-masculin aflat n complementaritate cu [] yn yin : feminin; lunar; intern; yang li calendar solar; masculin; yang tao: penis; E: the sun; sunny or south side of the mountain; masculine, external; daylight; male; heaven; formless; space; the polar complementing principle to yin. sun, light, positive, clear, bright, heat, pertaining to this world, superior, front, the north of a river, the south of a hill; F: le Yng () est associ au Soleil ( ri4) qui reprsente la part masculine de la nature: le principe mle; lumire et chaleur; le soleil; yang li: Calendrier solaire; yang ki: anode; lectrode positive; le pole avec charge lectrique positive; G: chinesische Weltanschauung : das Mnnliche, - das Weibliche ergnzende Prinzip - es ist immer die Polaritt des Verhltnisses gemeint - es ist nicht absolut gemeint. Licht, Sonne, Tag, hell, offen, warm, vorn, oben, auen, Oberwelt, Leben, Sden, Sdseite des Berges, Nordseite eines Flusses, links; 42.20; "Un Yin, un Yang, acesta este Tao."/ "One Yin and one Yang, this is the Tao"/ "Un Yin, un Yang, voil le Tao". Prima menionare a acestui simbol al tututuror cuplurilor de contrarii, att ct putem s o localizm istoric, se gsete in al cincilea capitol al comentariului Hsi-tz'u (a se vedea Shih-i) din Cartea Schimbrilor (I Ching). Textul spune: "Un Yin, un Yang, acesta este Tao." Natere fiinelor din combinaia dintre Yin i Yang, din lumin(clar) i ntuneric(obscur), este descris n L-shih Chun-chiu/ Lushi Chunqiu* (literal: "Primavara i toamna Domnului L" este o lucrare filosofic a secolului III .e.n. compus de L Pu-Wei/ Lu Buwei; citm din cartea a cincea, cap 2): "Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi poli dau natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine, centrifuge sau ale luminii [Yang]. Energia obscurului i a luminii se transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri. Ele se reunesc pentru a forma fiinele, nelinitite i in deriv (transformare permanent). Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se reunesc. Odat ce acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al Cerului. Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un inceput, la fiecare capt, o rennoire. Fiecare este acordat cu tot ce exist. Elementul care este la originea tuturor fiinelor, care le d natere, este Marele Unu; elementul de la care fiinele se formeaz i se implinesc, este dualitatea alcatuit din ntuneric [Yin] i lumin [Yang] ". Nota 1

Nota 1. Citat dup "Primvara i toamna seniorului L" (Frhling und Herbst des Lu Bu We), 1979, p.56 , tradus de Richard Wilhelm;

Publisher: Du sseldorf : Diederichs, 1979. Series: Diederichs gelbe Reihe, 25 Fru hling und Herbst des Lu Bu We ; Author: Buwei Lu ; Richard Wilhelm, Publisher: Jena, E. Diederichs, 1928. Energiile opuse i complementare ale Yin i Yang, joac de asemenea, un rol important n medicina tradiional chinez. Numai echilibrul dintre Yin si Yang poate asigura starea de sntate a organismului((in lb. sanskrit: sattva). Un exces de Yang poate provoca o hiperactivitate a organismului(in lb. sanskrit: rajas), iar predominana Yin (sau un exces de Yin) conduce la o insuficien a funciilor organismului (in lb. sanskrit: tamas)" Clasificarea pe categorii a lucrurilor n conformitate cu yin i yang/ La catgorisation des choses selon le yin et le yang/The categorization of things according to yin and yang In sistemul chinez de corespondene cosmice, ntr-un mod destul de general, Yin i Yang desemneaz diferite tipuri de fenomene. Yin [] yn yn yin1,4 n an1 simbolizeaz latura feminin, receptiv, pasiv, ntunecoas i moale. Simboluri ale Yin sunt: Luna, apa, norii, tigrul, broasca estoas, culoarea neagr, nordul, plumbul i numerele pare. Yang [ ] yng yang2 desemneaz latura masculin, activ, creativ, luminozitatea i tarele. Simboluri ale Yang sunt: Soarele, focul, dragonul, culoarea rou, sudul, mercurul i numerele impare. Yin negru intunecat noaptea Luna iarna nord stnga Pmntul femeie vid hi n yu dng bi zo d n x alb luminos Soarele vara sud dreapta Cerul brbat plin Yang bi ling bi tin r xi nn yo tin nn sh

he y ziua

introversiu ni ne pasiv par bidng o

extraversiu wi ne activ impar zhdng j

Diagrama Yin-Yang(simbolul Ultimului Suprem - ti j t T'ai-chi t'u )/ Le symbole Yin - Yang(Taijitu) Yin si Yang sunt reprezentate prin diagrama Yin-Yang(simbolul Taijitu), de mai jos:

Acest simbol exprim diviziunea universului in contrarii, simbolizate prin yin(negru; inactivitate; somnul profund) i yang(alb; activitate; veghea profan); in lumea fenomenal reunirea acestor dou principii, care formeaz un ntreg, se realizeaz in TIMP prin succesiune (pe parcursul unui ciclul diurn). Cele dou puncte nu indic doar faptul c fiecare din cele dou energii poart n sine germenele contrar( n care aceasta basculeaz de ndat ce a ajuns la apogeu), ci i existenta a dou zone in care se manifest prezena simultan a contrariilor(functionarea sincronic i accesarea izvorului atemporal din ACUM). Este vorba de cele dou stri paradoxale de contiin (veghea paradoxal: transa centripet i somnul paradoxal: somnul cu vise; starea oniric) in care sunt prezente simultan ritmurile cerebrale din starea de veghe i cele din somnul profund. Acestea sunt exact porile de eliberare din dualitate, de intrare in regimul de funcionare holografic, de manifestare natural a aciunii directe sau paradoxale ( w wi), de intrare in lumin, de trezire. Sunt dou realiti diferite in aceast diagram. O realitate surs, care circul in ACUM(perpendicular pe planul orizontal al timpului) i o realitate a efectelor sau proieciilor care curge ciclic in planul yin-yang al timpului(vedei imaginea in manualul de relaxare pilotat).

[]

ti j t tai4 ji2 tu2 t'ai chi t'u tai chi tu R: simbolul(diagrama) supremului ultim("diagrama supremei puteri"); termen care se refer la oricare dintre simbolurile chineze pentru conceptul de Yin i Yang (Taiji; tai chi; t'ai chi), extins la modele geometrice similare folosite n trecut de ctre culturi diferite; Conceptul de Taiji "supremul ultim" apare n ambele filosofii chineze, taoist i confucianist unde reprezint fuziunea sau mama Yin-ului i a Yang-ului ntr-o reprezentare unic final, numit simbolul Taijitu. Acesta

diagram a fost popularizat in perioada dinastiei Song de gnditorii neoconfucianiti, in special Zhu Xi, sub forma indicat mai jos, cel mai adesea inconjurat de cele opt trigrame b gu; pa kua) Exist i alte forme printre care aceea descris de Zhou Dun yi Chou Tun-i (1017-1073), utilizat in practica alchimiei interne taoiste( ni dn nei tan) pt a vizualiza procesul de creaie a "celor zece mii de lucruri"( wn w); E: supreme ultimate symbol("diagram of ultimate power"); a term which refers to any of the Chinese symbols for the concept of yin and yang (Taiji; tai chi; t'ai chi), which is sometimes extended to similar geometric patterns used historically by various cultures. The concept of the Taiji "supreme ultimate" appears in both Taoist and Confucian Chinese philosophy where it represents the fusion or mother of Yin and Yang into a single ultimate, represented by the Taijitu symbol; Zhou Dunyi: The Metaphysics and Practice of Sagehood http://www2.kenyon.edu/Depts/Religion/Fac/Adler/Writings/Chou.htm F: Le tij (pinyin : ti j, Wade-Giles : t'ai-chi; japonais : taikyoku,), que l'on pourrait traduire en franais par fate suprme reprsente aussi la poutre fatire d'une habitation et l'ide d'ultime. C'est un des principaux symboles taostes. Il est reprsent graphiquement par le diagramme de taiji ou taijitu, et est dans la philosophie taoste trs li au symbole [] w du vide ou non-existant, un cercle vide, et au symbole du tao ( do). Le taiji est aussi le nom donn au symbole du yin-yang; le figure du fate suprme, encore appel symbole du Yin et du Yang ou symbole taoste, est un symbole chinois associ au taosme et au noconfucianisme. Ce sont les penseurs no-confucianistes, en particulier Zhu Xi, qui lont popularis partir des Song sous la forme ci-contre, la plus gnralement connue, parfois entoure des huit trigrammes ( pinyin: b gu; pa kua) . Dautres formes existent, dont celle dcrite par Zhou Dunyi ( ), utilise pour la pratique de lalchimie interne taoste neidan ( ni dn nei tan); Le terme taiji, ou fate suprme, apparait dans le Zhuang

Zi. Bien quil puisse recevoir diffrentes interprtations, la plupart dentre elles drivent de la phrase suivante du xici (), commentaire du Yi Jing : Les mutations ont un fate suprme, qui donne naissance aux deux aspects [yin et yang], qui donnent eux-mmes naissance aux quatre figures, qui donnent elles-mmes naissance aux huit trigrammes qui dterminent le favorable et le dfavorable, qui donnent naissance aux vnements humains [ ]. Souvent considr comme quivalent au Tao, il est parfois associ au concept du wuji: "sans-fate".

[] ti j t t'ai chi t'u al lui Lai Zhide (1525-1604)

La figure ci-contre est couramment appele laishi taijitu ( ) daprs le nom de son crateur Lai Zhide ()1525-1604), no-confucianiste et pratiquant taoste de la dynastie Ming, auteur du Zhouyi jizhu () (1598), important commentaire du Zhouyi dans lequel se trouve son diagramme. On lappelle aussi figure circulaire de monsieur Lai Qutang (). Elle schmatise le rle pivotal du principe li (), lopposition des deux catgories yin et yang et la circulation du qi.

[] ti j t t'ai chi t'u al lui Zhou Dun yi Chou Tun-i (1017-1073)

La figure ci-contre, appele zhouzi taijitu ( l), est la forme la plus anciennement connue, celle du Commentaire du taijitu de Zhou Dun yi Chou Tun-i [] (1017-1073). Particulirement associe la pratique taoste de lalchimie interne, elle aurait t cre selon la tradition sous le nom de wujitu (figure du sansfate), en mme temps que dautres diagrammes rituels, par Chen Bo ( ), n sous les Cinq dynasties et mort sous les Song. L'ensemble aurait t transmis Zhong Fang (), puis Mu Xiu () (979-1032) et Li Gai (), avant d'aboutir entre les mains de Zhou Dunyi. Le taoste des Song du Sud Xiao Yingsou () et le 43e Matre cleste Zhang Yuchu () l'inclurent dans leurs ouvrages. Lue de haut en bas elle reprsente le processus par lequel le Tao donne naissance aux dix-mille tres et choses de la cration ; dans le sens inverse, il sagit du parcours alchimique de retour au Tao au cours duquel le pratiquant transforme son "vieux" qi anctre en qi originel pur. Le cercle du bas reprsente le champ de cinabre infrieur xia dan tian () encore appel porte de xuan pin ( ) ou de qiao (), site du qi anctre zuqi ( ). Le deuxime cercle reprsente le processus lianji ( ) (auto-alchimie) de transformation du jing () (essence excessivement yin) en qi ( q), puis du qi en shen () (constituant des esprits divins). Le troisime diagramme reprsente la fusion he he () des cinq lments, chacun associ un viscre (foie-bois cur-feu, rateterre, poumon-mtal, rein-eau). Le cercle suivant reprsente la compltion du trigramme li () par le trigramme kan ( ) pour former le trigramme qian ( ) entirement yang. Le dernier cercle reprsente le retour au wuji (sans-fate), libration et atteinte de limmortalit. Dans son commentaire du diagramme, Chou Tun-i dit: "Inconditionn este aussi l'Un suprme L'Un suprme se met en mouvement et cre le Yang. Aprs avoir atteint son degr extrme, le mouvement revient au calme. De ce calme nat le Yin. Aprs avoir atteint son degr extrme, le calme redevient mouvement. Mouvement et calme alternent et se conditionnent mutuelment. Quand le Yin et le Yang agissent sparment, on reconnat clairement les Deus Forces(Liang-i). L'union du Yin et du Yang produit une mutation en Cinq lments: le feu, l'eau, le bois, le metal et la terre(wu-hsing). Ces cinq souffles( q ch'i) ou lments se repandent dans l'ordre harmonieux et creent le quatre saisons. Les Cinq lments sont la mme chose que le Yin et le Yang; le Yin et le Yang sont la mme chose que l'Ultime Suprme. L'Ultime Suprme est originellement l'Inconditionn. Quand les Cinq lments apparaissent, chacun possde sa nature spcifique. La ralit de l'Inconditionn, allie l'essence des deux forces et des Cinq lments, constitue une unit miraculeuse. Le principe Ch'ien devient principe masculin, le principe K'un principe fminin. Par leur fusion, les deux forces Yin et Yang engendrent les Dix Mille tres. Par leur incessante production et reproduction, les Dix Mille tres se transforment sans jamais s'puiser." http://jacques.prevost.free.fr/cahiers/cahier_21.htm http://fr.wikipedia.org/wiki/Taijitu#Taijitu_de_Zhou Zhou Dunyi: The Metaphysics and Practice of Sagehood http://www2.kenyon.edu/Depts/Religion/Fac/Adler/Writings/Chou.htm

Dualismul Yin i Yang - o alt viziune asupra lumii / The dualism of Yin and Yang - a different world view/ Le Dualisme du Yin et du Yang - une autre vision du monde Dualismul Yin Yang este diferit de cel maniheist pe care il cunoatem in Occident care nu este doar eronat i superficial, ci i nociv, fiindc reprezint suportul ideologic care a finanat intolerana, dictatura dogmelor( cenzurarea i uciderea "noului" care a ingheat progresul civilizaiei terestre), conflictele interne i internaionale(rzboaiele), i a condus la distrugerea ecosistemului la nivel planetar( s-au pierdut specii de plante etichetate drept buruieni i specii de animale etichetate drept duntoare). Prin "maniheism" se inelege un dualism redus la principiul contrariilor: ntunericul, care se opune luminii, rul, care se opune binelui, albul, care se opune negrului, cei buni, care se opun celor ri. Aceasta conduce la o viziune simplist i reducionist care cel mai adesea s-a dovedit plin de consecine nefaste. Dualismul taoist al yin-yang, care genereaz fr lupt multiplele aspecte ale ansamblului realitii noastre fenomenale, reflect realitatea vieii, ceea este opus dualismului artificial din "maniheism", o viziune virusat care impregneaz toate religiile monoteiste. S ne reamintim c Mani (secolul III e.n.), s-a nscut in Persia, o

ar n care la acea vreme se practica Mazdeismului (religia dualist predicat de Zarathustra). El a trit timp de 20 de ani ntr-o comunitate religioas, pe jumtate iudaic i pe jumtate cretin, numit "Boteztorii" (inspirat de Sf. Ioan Boteztorul). El credea c este o intrupare a Duhului Sfnt, prezis de Hristos, i a fondat propria sa religie, bazat pe pe lupta dintre lumin i ntuneric. Aceasta virusare a principiului dualitii, care nu sesizeaz identitatea contrariilor(intunericul nu este dect o lips a luminii), a fost o rtcire de la calea de eliberare prin WuWei(aciunea direct paradoxal de dincolo de aciune i inaciune) i o ancorare in lumea de la periferie prin practica aciunii subiective (lupta dintre bine i ru). Relaiile dintre Yin i Yang/ Relations between Yin and Yang /Relations entre le Yin et le Yang Ar putea s fie descrise n termeni de Yin i Yang, tot ceea ce exista: - n relaie de opoziie, tiind ins c, aa cum se arat n diagrama YinYang(Taijitu), fiecare dintre cele dou contrarii poart n ea germenul celeilalte; - n relaie de interdependen, unul nu se poate concepe fr celllt; excesul sau deficitul unuia conduce la efecte asupra celuilalt i la un dezechilibru al ntregului; - n relaie de generare i transformare mutual(a unuia in celallt), cum ar fi atunci cnd ziua face loc nopii Yin-ul i Yang-ul pot fi mprite fiecare n sub-elemente Yin i Yang; astfel, dac nu distingem dect dou categorii, n conceptul de temperatur, recele este yin i cldura este yang , dar este posibil s subdivizm conceptul de cldur n dou categorii, n conformitate cu un criteriu oarecare(de pild tolerana), i s distingem o cldur yin i o cldur yang. Care sunt principiile dualismului Yin Yang care confer acestuia capacitatea de a da natere ansamblului realitii fenomenale ?/ Quels sont les principes du dualisme chinois du Yin et du Yang qui lui donne la capacit de engendrer lensemble de notre ralit phnomnale?/ WhIch are the principles of the Chinese dualism of Yin and Yang which gives it the ability to produce all of our phenomenal reality? Inainte de a face nenumrate i infinite liste care cuprind lucruri( procese) contrare asociate conceptelor de Yin i Yang este esenial s se neleag c acestea dou nu sunt dect manifestri ale unei micri, deci ale unui proces dinamic. Acest dinamism respect patru principii: 1. Polaritatea: "Marele Unu produce cei doi poli [adic Cerul i Pmntul]. Cei doi poli dau natere forelor feminine obscure sau centripete [Yin] i masculine, centrifuge sau ale luminii [Yang]". Yin i Yang sunt dou aspecte opuse care alctuiesc toate lucrurile, faa i spatelel aceleiai monede. Yin i Yang sunt dou polarizri ale aceleiai realiti, legate una de cealalt printr-un sistem complex de atracie respingere. 2. Interdependena: "Totul(fiecare) este acordat cu tot ceea ce este: 1." Universul este o estur n care fiecare fenomen este conectat la toate celelalte fenomene. n acest context, Yin-ul unuia poate fi Yang-ul altuia. 3. Complementaritatea: "Un Yin, un Yang, acesta este Tao.1" Yin i Yang sunt entiti procesuale(nu lucruri ingheate) complementare. Ele nu pot exist separat, una fr cealalt. Impreun cu Principiului primordial din care acestea ii au izvorul, Yin i Yang reprezint motorul creaiei i al permanentei schimbri. 4. Regenerare: Prin cuplajul care le ine impreun, Yin(femininul) i Yang(masculinul) creaz noi fenomene i regenereaz lumea. 5. Fluctuaia/Permanenta schimbare: "Energia obscurului[Yin] i a luminii[Yang] se transform; o parte urc spre inlimi, cealalt coboar n adncuri. Ele se reunesc pentru a forma fiinele, nelinitite i plutitoare". "Yin si Yang sunt n perpetu micare una in raport cu cealalta. Echilibrul perfect nu exista. Viaa este o permanenta insiruire de stari, mereu n schimbare. 6. Ciclicitatea: "Odat ce acestea[prile yin i yang] sunt separate, ele se reunesc. Odat ce acestea sunt reunite, ele se separ. Astfel este mersul etern al

Cerului. Cerul i Pmntul sunt antrenate ntr-un ciclu. La fiecare sfrit, urmeaz un inceput, la fiecare capt, o rennoire". n aceast lume, toate procesele sunt ciclice. Omul trebuie s respecte aceast stare a lucrurilor pentru a nu perturba cursul evenimentelor i ca s nu afecteze grav ordinea universului. Interaciuni intre yin si yang /Interaction between yin and yang/ Les interactions entre le yin et le yang Aspectele yin i yang n cadrul unui obiect sau fenomen nu sunt diviziuni pur i simplu arbitrare, ci interaciuni constante care au mai fost etichetate drept principii. Astfel de interaciuni ntre yin i yang, diverse ca manifestare, conduc la iniierea, dezvoltarea i la transformarea lucrurilor. Ceea ce urmeaz este o scurt descriere a celor majore. 1. Principiul opoziiei ( Du L) sau al perechilor formate din termeni antagonici(situai simetric sau diametral opus pe aceeasi ax) / The Principle of Opposition /Le Principe d'Opposition (dui li) ou d'axe oppos. Yn Yng Du l --> Opoziia diametral Yin i Yang/ Diametrical opposition of Yin and Yang/L'opposition diamtrale du Yin et du Yang Ar trebui remarcat faptul c aceast opoziie diametral pe aceeasi ax definete o regul esenial care este aceea de a compara doar ceea ce este comparabil(ce aparine aceleiai axe). Se pot lua n considerare cupluri sau perechi Yin/Yang de genul: pmnt/cer; noapte/zi; rece/cald; femeie/brbat; imobilitate/mobilitate; moarte/via, greu/uor; gravitaie/levitaie; materie/energie; densificare/rarefiere; grosier/subtil; coborre/urcare; jos/sus; Si aceasta la infinit. Din contr, afirmaii cum ar fi "cerul este Yang i deci, un cartof este Yin" sau "Pmntul este Yin i deci, o pasre este Yang" sunt excluse de acest prim principiu i considerate drept complet arbitrare sau fanteziste, dac nu ridicole. Le regsim n pofida a tot ce s-a spus n unele teorii contemporane, care au cauzat mari daune dietei/dieteticii tradiionale chineze. O aplicaie a acestui principiu la traducerea lui Lao Tzu este c putem pune in relaie de opoziie existena cu nonexistena, prezena cu absena, inaltul cu josul, lumina cu intunericul(dac scoatem lumina rmne intunericul), vocea/sunetul cu tcerea(dac scoatem vocea/sunetul rmne tcerea, ecranul pe care il umplem cu vorbe), iar nu vocea cu muzica(corul), cum fac comentatorii textului eronat al capitolului 2 din Tao Te Ching(unde apare caracterul omofon shng (muzic) in loc de shng sheng3(tcere)[vedeti mai jos in note]. 2. Principiul generrii mutuale sau al interdependenei dintre contrarii ( H gn )/ The Principle of Mutual Generation (yin and yang rooting in each other) /Le principe d'engendrement rciproque (Hu Gen). Yn Yng H gn --> Engendrement rciproque du Yn Yang; Interdpendance du Yn Yang; Interdependence between Yin and Yang; Dei opuse Yin / Yang se genereaz reciproc. Activitatea(incordarea; starea de veghe; prezenta) genereaz repausul(oboseala; absena; inhibiia care genereaz relaxarea i somnul), iar acest ciclu este necesar pentru a susine viaa, activitatea. Activitatea duce la repaus, dar repausul este necesar pentru reluarea activitii. Viaa genereaz moartea, dar moartea este necesar pentru a susine viaa(mica moarte zilnica este somnul; marea moarte care declanseaza nasterea din nou, trezire, este transa mistica). Cldura(yang) provoac transpiraia(yin), care se permite rcorirea(compensarea cldurii excesive; pstrarea homeostaziei prin meninerea constant a temperaturii interioare, unul dintre parametrii care fac posibil continuarea vieii). Recele(yin) provoac tremuratul(yang) care, la rndul su, permite nclzirea(albinele care se adun iarna in form de sfer i vibreaz, adic fac acelai lucru ca i in cazul tremuratului). Ceea ce urc (Micul Yang) i produce Cerul (Marele Yang) provine iniial de jos (Vechiul Yin), n timp ceea ce coboar (Micul Yin) i produce Pmntul (Marele Yin)provine iniial de sus (Vechiul Yang). Interdependena dintre yin i yang, indic faptul c fiecare termen al unui cuplu sau pereche de contrarii ii are rdcina in cellalt si c depind unul de cellalt pentru a exista. In concepia taoist, yin i yang trebuie s existe n pereche i nici o parte nu poate exista separat (independent; solitar). Nu putem arunca o fa a unei monede, fr a o pierde i pe cealalt. Acest principiu ar putea fi numit si al sumei nule. Cineva scoate nisip de pe o plaj i face din el o movil, dar simultan el creaz o

groap de volum egal(suma celor dou este zero). Cam aa se petrec lucrurile cu producerea particulelor elementare ori in generarea de valuri pe suprafaa unui ocean. Particulele elementare se nasc in perechi (materie-antimaterie), fiindc crearea oricrui surplus (a unui pozitron; partea de deasupra a valului sau undei) inseamn crearea simultan unui deficit egal(electronul, valea, partea goal din spatele valului sau undei), care la recombinare elibereaz energia(fotonul), care a creat fluctuaia in substratul universal pe care noi il numim vid. Unii cercettori consider c averea(imbogirea excesiv) i srcia( lipsa cronic de resurse financiare) la nivel de individual sau organism social statal(ar; uniune de state) sau planetar reprezint procese patologice(acumulare in exces; deficit), care afecteaz ciclic sntatea organismului social prin perturbarea bunei circulaii a sngelui, reprezentat de resursa financiar. O maladie cronic care s-a manifestat i in trecut in crize i rzboaie, fiindc nu s-a inteles maladia 3. Principiul descreterii i creterii ( Xio zhng)/ The principle of decline and growth/ Wane and wax Principle /Le principe de dcroissance et croissance (Xiao Zhang). Yn Yng Xio zhng : descreterea i creterea Yin [] Yang [] / Dcroissance et croissance du Yin [] Yang [] /Wane and wax of Yin and Yang Dac unul(din termenii cuplului) se ridic sau se mrete asta inseamn ca se disperseaz in timp ce cellalt coboar sau se micoreaza i deci se concentreaz. Atunci cnd Yang(cldura; durata zilei) crete, Yin(frigul, durata nopii) scade. Atunci cnd Yin(noaptea) crete, Yang(ziua) scade. Acest raport mutual cretere/scdere permite realizarea unui echilibru dinamic. 4. Principiul transformrii reciproce ( Zhun hu). Mutual convertibility of yin and yang; Mutual transformation between yin and yang /Le principe de transformation mutuelle = Yn Yng Zhun hu -- Transformation mutuelle du Yn Yang se transform unul in cellat; turn one into another Principiul transformrii reciproce( Zhun hu Energie uoar i subtil devine (se transform n) Cer. Materia grea i dens devine (se transform in) Pmnt. In concepia clasic, dac dorim s analizm un cuplu de fore contrare e nevoie s fie luate n considerare dou aspecte: tipul de micare (yundong) i tipul de transformare (bian hua). Orice micare (Tai Su sau "Marele Flux") acioneaz n cadrul unitii de baz formulat astfel: Unul urc in timp ce cellalt coboar Unul devine luminos, n timp ce cellalt devine intunecat Unul se extinde(dilat; rarefiaz) n timp ce cellalt se contract (concentreaz), Unul crete in timp ce cellalt se micoreaz Unul devine mobil in timp ce cellalt se oprete(transformarea energiei cinetice, in energie potenial i invers; transformarea energiei magnetice in energie electrostatic) Unul se inclzete in timp ce cellalt se rcete Unul se nate in timp ce cellalt moare Si aa la infinit ... In medicina tradiional chinez se studiaz manifestrile perechilor de contrarii, simbolizate de cuplul Yin / Yang[ Materie( xu: snge) / energie( q ); frig / cldur; rapiditate / lentoare; suprafa / profunzime] i, eventual, s fie reechilibrate prin utilizarea raional a tonifierii / dispersiei. Bibliografie / Bibliography/ Bibliographie Anne Cheng, Histoire de la pense chinoise, Seuil, 1997 ; Marcel Granet, la pense chinoise, Albin Michel, 1999 ; Dictionnaire de la Sagesse Orientale, Robert Laffont, 1989. Ingrid Fisher-Schreiber (qui a rdig tous les articles se rattachant la pense chinoise),

Nonaciunea Nefptuirea wi w wi Conexiuni:

vedei: Wei Wu Wei-Abandonarea luptei i intrarea in starea divin de funcionare holografic http://www.scribd.com/doc/26758022/ http://www.scribd.com/doc/27238503/ "A practica Non-Aciunea, ...aceasta este Calea(Tao)"( 63) A aciona fr a aciona mijlocit permite accesul la Tao- gustarea a ceea ce este fr gust(14)

Nonaciunea sau actiunea fara reactiuni (naishkarmya) in Bhagavad Gita[BG]

In capitolul 3 din Bhagavad Gita[BG] intitulat Karma Yoga ( Yoga actiunii= alinierea actiunilor) este explicata trecerea la regimul divin de functionare, in care se realizeaza actiunea directa, nondualista sau holografica, actiunea fara reactiuni (naishkarmya), care tradusa prin nefaptuire(inactiune) induce in eroare pe cititor fiindca textul spune: BG 3. 4. " Nu prin abtinerea de la actiuni(inactiune) ajunge omul la nonactiune (naishkarmya; la actiunea fara reactiune) si nici doar prin renuntare (la lume) cineva poate sa realizeze perfectiunea (siddhi; sa realizeze accesul la regimul de functionare divin, nondualist, holografic; sa obtina acces la capacitatile de actiune directa, considerate puteri paranormale, extraordinare sau divine )". Adica avem de a face cu un alt tip de actiune, la fel de diferit de actiunea obisnuita, cum este un un corp viu ( care are o nanostructura care asigura puntea de legatura intre lumea cuantica si lumea macroscopica), fata de un fragment alcatuit din aceleasi elemente, dar iesit dintr-o turnatorie. In realitate nu putem opri actiunile prin fortare fara ca simultan sa ne pierdem viata ( oprirea respiratiei) atat timp cat suntem o parte a curgerii universale, dar putem sa aliniem atentia la realitatea sursa si atunci actiunile mintii si ale corpului se aseaza in matca. Asta inseamna sa scapam de obiceiul de a traii in viitor cautand fructe( rezultate, efecte, profit; gratificare simturi) sa ne eliberam de dependenta/inlantuirea de efecte. BG 3.5: Nimeni, niciodata, nu sta macar o clipa fara sa savarseasca fapte, caci savarseste fapte fara sa vrea, prin tendintele (guna) naturii (prakriti); de aceea nimeni nu se poate opri din a face ceva, nici chiar pt o clipa. BG 3.6: Cel care, stapanindu-si organele de actiune, sta [nemiscat], dar cu mintea ancorata in obiectele simturilor(rataceste in realitatea in continua schimbare), acela cu siguranta se insala singur si este numit prefacut. BG 3.7: Pe de alta parte, daca o persoana sincera incearca sa-si retraga simturile ( de la obiectele lor) si mintea ramane fara atasare, atunci incepe karma yoga (alinierea, conjunctia sau unificarea actiunii ) in planul organelor de actiune, iar acela este mult superior [celorlalti]. BG 3.8: Savarseste datoriile prescrise fiindca actiunea este mai buna decat inactiunea si chiar n-ai reusi sa-ti pastrezi nici trupul prin inactiune. In chapter three of Bhagavad-gita, named Karma yoga( yoga of action =alignement of actions) is explained the direct action or the action without reaction (naishkarmya) as nonaction which is different from inaction, as we can see in: BG 3.4: "Not by merely abstaining from action(inaction) can one achieve nonaction (naishkarmya; freedom from reaction) , nor by renunciation alone can one attain perfection(siddhi; holographic or divine functioning)". BG 3.5: Everyone is forced to act helplessly according to the qualities he has acquired from the modes( guna) of nature (prakriti); therefore no one can refrain from doing something, not even for a moment. BG 3.6: He who, restraining the organs of action sits[ still], but whose mind dwells on sense objects certainly deludes himself and is called a pretender. BG 3.7: On the other hand, if a sincere person tries to withdraw the senses ( from their objects ) and the mind is without attachment, then begins karma yoga [the alignement, conjunction or unification of actions in Krsna consciousness] with the organs of action, and he is by far superior. BG 3.8: Perform your prescribed duty, for action is better than inaction. One cannot even maintain one's physical body prin inaction.

Alegoria carului [Bhagavad Gita-BG 3.42] dupa asezare in constienta(stanga) si dupa realizarea alinierii/ conjunctiei/centrarii (dreapta) BG 3. 42. Se zice ca simurile sunt superioare (corpului; obiectelor lor), s deasupra simturilor este mintea(manas; simtul intern); deasupra mintii este intelectul (buddhi; constienta; discriminarea); deasupra intelectului este Acela [Atman; Sinele] . BG 3. 42. They say that the senses are superior (to the body; sesnse objects); superior to the senses is the mind( inner sense; manas);; superior to the mind is the intellect (buddhi; intelligence) and one who is superior even to the intellect is That(Atman ; the Self).

Ce nu trebuie sa aflati niciodata ? Dezinformarea cu privire la Nonaciune ( wi w wi)/ What you should never know ? Misinformation about Non-Action / Qu'est-ce que vous ne devriez jamais savoir? La dsinformation au sujet de la non-action
Muli autori i traductori, care nu au ineles nimic despre aciunea paradoxal (directa; nondualista, holografica), care este dincolo de aciune i de inaciune, folosesc termenul de "inaciune", in loc de nonaciune sau de nefptuire wi w wi (lit.: "a aciona fr a aciona"; "action without action"; "agir sans agir" ). Acesta este i cazul crii scrise de Anne Cheng, "Istoria gndirii chineze (Histoire de la pense chinoise, ditions du Seuil, 1997), aprut in limba roman in 2001 la Editura POLIROM, in traducerea realizat de Florentina Vian i Viorel Vian. Anne Cheng inelege prin aciune(wei), acea fapt voluntar, care ine de Om, a cuiva care caut s-i "impun eul" mergnd mpotriva cursului firesc al lucrurilor ( "aciunea care foreaz firea"). Dup ce spune c "nonaciunea apare n 57 din cele 81 de versete ale textului Lao Tseu" (in realitate in toate capitolele este vorba despre wu wei) Anne Cheng definete nonaciunea(wu wei) drept aciunea care merge n sensul lucrurilor ("aciunea care se acord cu firea"), aciunea care nu impune nici o constrngere i ine de firesc (adic de Cer sau de Tao), aciunea care se las dus de curent, asemenea nottorului care "urmeaz cursul (Tao) rului, fr s caute s-i impun eul". O astfel de definire nu are nimic de a face cu nonaciunea taoist, ci cu o inelegere limitat la oportunism i defetism, care conduce la uciderea oricrei iniiative (chiar vntul contrar ne poate propulsa pentru a naviga in direcia in care este nevoie). Sigur c nonaciunea taoist presupune punerea in repaus a falsului guvernator(ego), a prii din om care eticheteaz, analizeaz, care face distincii i compartimenteaz realitatea, dar care nu reprezint dect partea periferic a fiinei sale( ego-ul; partea implantat prin condiionare, dup tergerea adevratei identiti a fiinelor umane de pe Terra, in urma colonizrii planetare este o iluzie sau un miraj cu care am fost programati sa ne identificam, o umbra proiectata pe peretele din alegoria pesterii, despre care vorbea Platon in Republica VII).

Numai cnd renun la acest centru fals (exterior interiorizat) omul i regsete centrul real- scnteia divin(axa divin; centrul; miezul), care nu este doar o parte a Cerului, ci chiar a intregului univers, fiindc acest centru este realitatea surs prezent holografic in fiecare parte a sa. Adic in aciune(wei) avem doar o parte periferic i superficial, care acioneaz( mijlocit, din afar apelnd la instrumente, unelte; de aici opoziia, reaciunea), in timp ce in nonaciune putem vorbi despre aciune holografic ( nemijlocit, venit din intreg asupra fiecreia din prile sale). Afirmm c in realitate in toate capitolele este vorba despre wu wei. De pild, chiar dac in primul capitol ni se pare, la prima vedere, c nu se abordeaz subiectul Wei Wu Wei ("a aciona fr aciune" mijlocit; aciunea direct, nemijlocit sau paradoxal, situat dincolo de aciune i de inaciune, tradus de obicei prin nonaciune, sau nefptuire, pt a indica faptul c este diferit att de aciune, ct i de inaciune), in realitate se vorbete chiar despre aceasta, fiindc Wu Wei este un mod de a aciona ancorat in Acum(fr a avea expectaii, ateptri, sperane ori dorine), astfel nct aciunile fiinei umane s izvorasc i s curg intr-un flux neintrerupt din miezul real al fiinei sale. Dorinele(expectaiile, ateptrile, speranele, planurile, motivaiile) fractureaz unitatea inimii [ xn entitatea minte-inim (psiho-afectiv)] prin ruperea de Acum i blocheaz calea de a realiza o minte-inim clar sau limpede, care este eliberat din realitatea secund ( eliberat din lumea proieciilor i a identificrilor: ego, nume, forme, idei i concepte; realitatea secund este lumea proieciilor de pe peretele peterii, descris de Socrate discipolilor si in alegoria lui Platon din Republica VII); Vedei articolul: O realitate separat/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27464855/ Nonaciunea se poate inelege i practica pe mai multe planuri simultan: in realizarea autocunoaterii i a autocontrolului( care este ceva diferit de cunoaterea dualist i de controlul directiv exercitat de ego, adic este o experien a adevratei noastre identitii), in guvernarea organismului social, n artele mariale, n cutarea unor metode de prelungire a vieii [ incepnd cu dinastia Han, comentariile lui Heshang gong (secolul al II-lea e.n.), Xiang'er (sfritul secolului al II-lea) i Jiejie (nceputul secolului al IV-lea), au artat c in aluziile din mesajul lui Lao Tzu se face referire la practicile viznd prelungirea vieii : "intreinerea principiului vital", meditaie, ascez, "alchimie intern"]. Este fals s se incerce s se dateze acest text legat de ceva mereu actual(eliberarea umanitii) pe baza faptului c rspunde unor preocupri dominante din epoca Regatelor Combatante [ Zhan Guo Chan' Kuo Perioada State Combatante/Warring States (-475/403- 221 .e.n.)] problema cea mai presant era de a ti cum s iei din cercul vicios al violenei, cum s supravieuieti n mijlocul unor superputeri care se distrug unele pe altele, intr-un context n care regatele cele mai puternice au ajuns n situaia de a se lupta pe via i pe moarte pentru hegemonie. Lao Tzu respinge explicit att moralismul voluntarist al lui Confucius, ct i activismul interventionist i utilitarist al lui Mo zi, folosind n mod deliberat proprii lor termeni pentru a arta c astfel de atitudini au provocat nlnuirea oamenilor in periferie(efecte; imagine,virtui fr rdcin; faim; avere) i declinul ancorrii oamenilor in realitatea cauzal (Tao: adevratul izvor al puterilor, virtuilor morale, al iubirii autentice) : Anne Cheng d urmtoarele citate din Lao Tzu i apoi ajunge la o concluzie aberant, care indic neinelegerea cii taoiste: "Pe cei mai vrednici nu-i mai preamri, i poporul nu se va mai glcevi[lupta] ( 3). Inelepciunea i judecata la o parte las-i, i oamenii vor fi nsutit mai ctigai. Alung-i simul omeniei[ineleas ca prtinire in cap 5] i pe cel al dreptii i taii i feciorii din nou se vor iubi ( 19). Din prsirea Cii celei mari s-au nscut simul omeniei i al dreptii. Din nfiriparea inteligenei i a dreptii(justiiei) s-a nscut marea neltorie. Din dihonia dintre cele ase nrudiri s-au nscut pietatea filial i dragostea patern. Din confuzia i haosul din regat s-au nscut credina i loialitatea ( 18). Din cauza neinelegerii cii taoiste care solicit trecerea la nonaciune (adic la aciunea nemijlocit sau holografic, care restabilete puterea real divin a fiecrei fiine umane) i la cunoatere direct (eliberare de orbire, ignoran; dac oamenii rmn prizonieri in realitatea secund, in petera despre care i vorbea Socrate lui Platon, atunci nu au dect vedere mijlocit de umbrele proiectate pe ecranul mental i rmn orbi, vulnerabili la manipularea care ii transform pe band rulant in carne de

tun, in sclavi, in fiine care alearg dup lucruri efemere pe care le numesc: bogii, bani, putere mijlocit, plceri). Ann Cheng scrie la pagina 145 in cartea citat anterior: Rspunsul dat de textul Lao Tseu const, orict de paradoxal ar prea, n "a nu face nimic", a rmne n "inaciune" (wu wei). Aadar, cel mai bun mijloc de a pune capt jafurilor, tiraniei, masacrelor, uzurprii ar fi acela de a nu aciona . Ceea ce pentru Anne Cheng este paradoxal i o ocazie de a-i dovedi superioritatea fa de Lao Tzu, este in realitate o eroare de inelegere datorat orbirii i condiionrii confucianiste care cultiv efectele(virtutile morale) in locul cauzei acestora. Rspunsul dat de textul Lao Tzu nu const in inaciune, ci in aciune direct, care intotdeauna este precedat de cunoatere direct ( de vindecarea orbirii). Aa cum cunoaterea mijlocit este insoit ca de o umbr de puterea mijlocit(magic; instrumental; tehnologic; distructiv, fiindc altereaz mediul), tot aa cunoaterea nemijlocit este insoit de puterea direct(divin; holografic), o putere care se exercit prin intermediul aciunii paradoxale, nondualiste(in care dispare prpastia dintre subiect i obiect), o aciune pe care Lao Tzu a numit-o wu-wei (nonaciune), tocmai ca s o diferenieze de lumea periferic sau de planul in care se invrt in jurul cozii aciunea(micarea; activitatea) i inaciunea(repausul, inactivitatea). Fiindc nu a ineles nimic despre ieirea din minte(gndire) Anne Cheng se preface in paragraful urmtor c ii mai acord o ans lui Lao Tzu (de fapt caut un rost palpabil pt afirmaiile sale despre wu-wei), care este acum identificat cu un autor de paradoxuri pt a ne nva s gndim: Dincolo de aspectul intenionat provocator al paradoxului, cultivat ca art de a gndi de-a lungul ntregii cri, trebuie s ncercm s discernem ce se nelege prin "inaciune". In al doilea rand paradoxurile nu ne invata sa gandim. Rostul lor in toate traditiile spirituale este de a opri mintea de a ne scoate din gandire( vedeti nota din capitolul 11 privind folosirea koan in buddhismul zen in: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf). In paragraful urmtor Anne Cheng sesizeaz esenialul c orice aciune genereaz o reaciune, dar ii scap printre degete aciunea fr reaciune, aciunea holografic, aciunea intregului asupra prii, ca in cazul cderii libere a corpurilor in cmpul gravitaional ( observaie care a condus alte civilizaii la propulsia holografic), din cauz c era ocupat s-si susin teza pacifist. "Lao Tseu pornete de la constatarea, de altfel foarte simpl i la ndemna oricui, c att n lumea natural, ct i n cea omeneasc fora sfrete ntotdeauna prin a se ntoarce mpotriva ei nsei: "Nu ncerca s fii cel dinti prin puterea sabiei, Cci a fi cel dinti prin puterea sabiei atrage dup sine dorina de nfruntare (NOTA DM: setea de rzbunare) ( 30). "Cel ce acioneaz va distruge, Cel ce ia de la altul va pierde. Sfntul, neacionand asupra nici unui lucru(NOTA DM: practicand doar aciunea fr reaciune), nu distruge nimic, Nenstpnindu-se pe nimic, nu are nimic de pierdut" ( 64). Aadar, inaciunea are drept scop ruperea cercului violenei. Dar n ce fel ? Absorbind agresiunea, abinndu-te s agresezi la rndu-i pentru a nu ajunge la exagerare, la o escaladare fr sfrit a conflictului i, pn la urm, fcnd astfel nct agresiunea s devin inutil". Cu alte cuvinte Anne Cheng pierde din vedere principiul aciunii i reaciunii i il reduce la o aplicaie ( ruperea cercului violenei prin abinere de la un rspuns adecvat dat cotropitorilor, care astfel au ingenuncheat toate popoarele libere existente pe teritoriul asiatic ocupat azi de China). In mesajul lui Iisus ni se cerea s nu ne opunem/s nu luptm cu rul(" do not resist to evil/ nu te opune raului") pentru a nu rmne prizonieri in planul aciunii i reaciunii (identificare cu agresorul; finanare energetic a entitii cu care luptm); in cretinismul alterat, de ctre cei ce l-au acaparat i care l-au transformat in ideologie imperial(colonialist), in religie obligatorie aplicat popoarelor ocupate( colonizarea minilor popoarelor ocupate prin implantare de credine false) se cerea "s ii iubeti vrjmajul/ agresorul" prin transformarea empatiei (milei; compasiunii) in simpatie . Iisus de pe cruce a aratat mil i compasiune(empatie): "Iart-i Doamne c nu tiu ce fac(sunt inc orbi)", iar nu iubire(simpatie; identificare), cum ni se cere in varianta

alterat de cotropitori. Din cauza neinelegerii principiului aciunii i reaciunii oamenii lupt, intresc obstacolul i sfresc in a fi infrni (transa accidental declanat de ingustarea cmpului ateniei la obstacol, face imposibil ocolirea acestuia; de aici: " de ce ii e fric nu scapi"; "i apoi, cine dintre voi, chiar ngrijorndu-se, poate s adauge un cot la lungimea vieii lui?" - Luca 12. 25) ori in a se identifica cu lucrul cu care se lupt (identificarea cu agresorul). Zeia Isis spunea: "Nu luptai cu rul fiindc, il finanai, il intrii" (http://en.wikipedia.org/wiki/Isis). Prin lupt cu insomnia aceasta nu se vindec, ci se intrete, se prelungete pn dimineaa. Nici o dependen nu se vindec prin lupt (controlul se realizeaz, dup deschiderea prilejuit de abandonarea luptei, adic prin nonaciune, prin noncontrol). vedeti: http://www.danmirahorian.ro/Atitudini-Trezire.pdf Inelegerea principiului aciunii i reaciunii inseamn s trecem la aciunea nemijlocit ( wi w wi), fiindc altfel rmnem prizonieri in cercul vicios al aciunii mijlocite( orice aciune finaneaz o reaciune, o aciune invers). Nonaciunea este o aciune paradoxal fiindc genereaz efectul contrar celui ateptat de mintea liniar [Conexiuni : 22(golete-te i vei fi plin; coboar i vei urca), 26(Greul este temelia uorului), 27 (Cel ce tie s mearg bine nu las urme) 36 (contract pt a dilata; urc pt a cobori) ] Nonaciunea penetrez tot i este vecin cu aciunea feminin i fr form a apei (moale; flexibil) din cap 8, 78 i cu aciunea infinitezimal a crei eficien este utilizat n psihoterapie( influena subliminalului) i n homeopatie( influena infinitezimalului). 43.3. Iar nimicul [ w yu: fr substan, fr atribute/caracteristici; cel mai mic; imperceptibilul; vidul; nefiina ceea ce este fr form] ptrunde [intr pretutindeni] (chiar i) n ceea ce nu are lacune[ jin: fisuri, interstiii; lipsuri; fracturi; falii guri ; n ceea ce pare de neptruns]. 43. 04. , w sh y zh w wi zh yu y, De aceea tiu c nonaciunea ( w wi; aciunea infinitezimal) are eficien [cci nefptuirea este flexibil (moale; cedeaz) i vid (infinitezimal)]. Kai-Uwe Herthneck, in teza sa de doctorat intitulat "Principiul "aciunii fr aciune" in filosofia din Orient si Occident i importana acesteia pentru psihologia contemporan, psihoterapie i psihanaliz ["Das Prinzip des Handelnden Nichthandelns in der Asiatischen und in der Westlichen Philosophie in seiner bedeutung fr die zeitgenssische Psychologie, Psychotherapie und Psychoanalyse" ; Le principe de "l'action sans action" dans la philosophie Orientale et Occidentale et son importance pour la psychologie contemporaine, la psychothrapie et la psychanalyse; The principle of "action without action " in the Eastern and Western Philosophy in its importance for the contemporary psychology, psychotherapy and psychoanalysis], care se poate descarca de la adresa de mai jos (http://www.yangtaichi-form.de/Dokumente/Wu%20Wei%20Dissertation.pdf) ajunge la o concluzie similar cu aceea a lui Mirahorian (Wei Wu Wei-Abandonarea luptei si intrarea in starea divina de functionare holografica http://www.scribd.com/doc/27238503/), c a aciona fr a aciona inseamn a nu aciona mijlocit, ci direct, prin nonaciune sau aciune paradoxal, situat dincolo de aciune i inaciune. In sprijinul aciunii nemijlocite autorul citeaz din Noul Testament pasajul despre femeia vindecat care a atins roba lui Iisus(Marcu 5.25 Luca 8.43). Luca 8.43: "Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse s fie vindecat; 8.44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indat s-a oprit curgerea sangelui ei; 8.45. Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te stramtoreaz si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?; 8.46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Cci am simtit o putere care a iesit din Mine. 8.47. Si, femeia, vzandu-se vdit, a venit tremurand si, czand inaintea Lui, a spus de fat cu tot poporul din ce cauz s-a atins de El si cum s-a tmduit indat; 8.48. Iar El i-a zis: Indrzneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace". In cele 81 de capitole ale TTC combinaia de caractere "Wu Wei w wi " (sau mai corect "wei-wu-wei wi w wi"), apare n mod explicit n capitolele 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48 , 57, 63, 64 (dar se afl in subtext sau implicit la baza fiecrui capitol al TTC) Din interaciunea celor dou caractere Wu Wei au rezultat numeroase traduceri din care citm cteva (in parantez este indicat numele autorului traducerii): Expresia wu wei este tradus astfel n capitolele 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48 , 57, 63, 64 din lucrrile aprute in limba roman( autorii sunt indicai in paranteze):

"De aceea sfntul se aeaz in aciune nondualist[ w wi: non-aciune indistincie, imparialitate nondiscriminare; lips de prtinire; non-interferen; contien n starea de martor imparial]"(2); "Acionnd prin non-aciune( wi w wi: aciune direct) nimic nu rmne nemplinit" (3); "Eti tu capabil s intri in starea de a face asta fr a aciona mijlocit (w wi ) [i fr s apelezi la cunoaterea mijlocit( w zh)] (10); "Tao [rmne constant in non-aciune (Wu-Wei; aciunea care declaneaz gravitaia i curgerea timpului)" (37); "Virtutea/Puterea(Te) superioar practic nonaciunea/nefptuirea [Wu-Wei; nonintervenia; non-interferena] i nu are un scop [acioneaz fr intenie; motivaie subiectiv; fr gnd de fptuire; fr efort, nu ntmpin opoziii] "(38); "De aceea tiu c nonaciunea ( w wi; aciunea infinitezimal) are eficien"(43 ); Diminueaz i nc diminueaz [d drumul, micoreaz continuu fptuirea mijlocit i cunoaterea indirect, orizontal]; Pn cnd ajunge s nu mai fptuiasc mijlocit [ajunge la non-aciune (Wu-Wei)].(48); "fr s intervin(prin nonaciune; aciune obiectiv) poporul/celulele se vindec firesc "(57); "acioneaz fr s acionezi [mijlocit, ci direct, paradoxal]."(63); "De aceea sfntul care acioneaz direct (nu interfereaz) i nu distruge"(64) ; (Tao Jian Wen, Florin Bratila si Dan, Mirahorian, Cartea Cii spre Cer i Putere, Editura Dragon Canp Fundamental, 1992). "Iat de ce ineleptul practic doctrina Non-Aciunii"(2); "fr s acioneze, poporul va fi bine crmuit"(3); Non-Aciunea(10); "Tao practic etern Non-Aciunea i totui, nimic nu rmne nefcut" (37); "Virtutea superioar corespunde Non-Aciunii"(38); "Puini oameni in lume pot instrui fr a vorbi, pot folosi fr a lucra"(43 notat eronat 44); "Cel care se ded studiului ii sporete zilnic agitaia. Cel ce caut Cararea micoreaz nelinitea sufletului. O micoreaz neincetat pn cnd ajunge la NonAciune. Prin Non-Aciune, totul poate fi infptuit"(48 notat eronat 49); "cel ce practic Non-Aciunea va obine impria"(57 notat eronat 58); "A practica NonAciunea, ...aceasta este Tao"(63 notat eronat 64); "urmeaz Non-Aciunea i nu se teme de nereuit" (64 notat eronat 65) ; (Lao Tse, Crarea i virtutea, Editura Ram, Aninoasa-Gorj,1932). "De aceea ineleptul infptuiete lucrurile prin nonaciune i realizeaz invtura fr mijlocirea cuvintelor"(2); " De aceea, crmuirea omului inelept caut mereu ca poporul s nu aib cunotine i patimi iar cei care au cunotine s nu indrazneasc a aciona. Realizarea nonaciunii [de ctre inelept] aduce intotdeauna linitea "(3); " Dragostea pentru popor i guvernarea rii se infptuiesc fr a filosofa. Porile lumii se deschid i se inchid, dac pstrm linitea. Cunoaterea acestui adevr face posibil nonaciunea."(10); "Tao realizeaz in permanen nonaciunea i, prin aceasta, nu exist nimic care s nu fie fcut de el." (37); "omul cu de superior este inactiv i acioneaz prin nonaciune"(38); "Nefiina ptrunde pretutindeni i peste tot. Iat de ce cunosc eu folosul nonaciunii. In lume nu exist nimic care s se poat compara cu invtura tcerii i cu folosul nonaciunii"(43 ); Prin micorarea continua, omul ajunge la nonaciune; Nu exist nimic care s nu poat fi fcut de nonaciune. De aceea, cucerirea lumii se realizeaza totdeauna cu ajutorul nonaciunii. (48); "Cucerirea lumii se realizeaz cu ajutorul nonaciunii. "(57); "Trebuie s infptuim nonaciunea, s respectm linitea i s gustm ceea ce este fr gust."(63); "Iat de ce omul inelept este inactiv i nu sufer eecuri. " (64) ; (Lao Tz - Dao De Tzn, a lui Ian Hin-un aprut in lb. rus in 1950 i tradus in lb. romn in lucrarea: "Filosoful antic chinez Lao Tz i nvtura sa"; Editura de stat pentru literatura tiintifica,1953). "C'est pourquoi le saint adopte la tactique de non-agir et pratique l'enseignement sans parole"(2);"Il agit en sorte que la caste De lintelligence nose pas agir. Il ny a rien qui ne soit gouvern". (3); "En aimant le peuple et en gouvernant lEtat, Peux-tu ne pas agir ? En ouvrant et en fermant les portes du ciel, Peux-tu jouer le rle fminin ?"(10); "Le Tao demeure toujours sans agir Et pourtant il ny a rien Qui se fasse sans lui." (37); "La vertu suprieure nagit pas et na pas de but."(38); "Le plus tendre en ce monde Domine le plus dur. Seul le rien sinsre dans Ce qui na pas de failles. A quoi je reconnais lefficacit du non-agir. Lenseignement sans parole, Lefficace du non-agir Rien au monde ne saurait les galer."(43 ); "Celui qui continue son tude Augmente de jour en jour. Celui qui pratique le Tao Diminue de jour en jour. Diminue et diminue encore Pour en arriver ne plus agir.

Par le non-agir, Il ny a rien qui ne se fasse. Cest toujours par le non-faire Que lon gagne le monde entier "(48); "Mais cest par le non-faire Quon gagne le monde entier."(57); "Pratique le non-agir, Fait le non-faire, Gote le sans-saveur,"(63); "Le saint nagit pas et nchoue pas; Il facilite la spontanit de tous les tres, sans oser agir sur eux." (64) ; (Lao Tseu, Tao T King Le Livre de la Voie et de la Vertu de Lao Tseu Traduction de Liou Kia-hwai, Gallimard, 1967, 1969 ). "Therefore the sage manages affairs without action And spreads doctrines without words."(2);"He always causes his people to be without knowledge (cunning) or desire, And the crafty to be afraid to act. By acting without action, all things will be in order. ". (3); "Can you love the people and govern the state without knowledge (cunning)? Can you play the role of the female in the opening and closing of the gates of Heaven? Can you understand all and penetrate all without taking any action?"(10); "Tao invariably takes no action, and yet there is nothing left undone." (37); "The man of superior virtue takes no action, but has no ulterior motive to do so"(38); "The softest things in the world overcome the hardest things in the world. Non-being penetrates that in which there is no space. Through this I know the advantage of taking no action. Few in the world can understand the teaching without words and the advantage of taking no action. "(43 ); "The pursuit of learning is to increase day after day. The pursuit of Tao is to decrease day after day. It is to decrease and further decrease until one reaches the point of taking no action. No action is undertaken, And yet nothing is left undone. An empire is often brought to order by having no activity. If one (likes to) undertake activity, he is not qualified to govern the empire. "(48); "Administer the empire by engaging in no activity...Therefore the sage says: I take no action and the people of themselves are transformed. "(57); "Act without action. Do without ado. Taste without tasting."(63); "He who takes action fails. He who grasps things loses them. For this reason the sage takes no action and therefore does not fail. He grasps nothing and therefore does not lose anything" (64) ; (Wing-Tsit Chan Tao Te Ching in A Source Book in Chinese Philosophy, Princeton University Press ,1963). In ce mod a fost redata non-actiunea ( w wi) de diferiti traducatori "Fr a-face" (Debon) nu-face (Strauss) fr-aciune (Wilhelm), non-aciune (Moller); neefectuarea (Bachofen) (Mira illa sancti) actio sine actione, (ars sine arte, internum ac suave regimen sine externa vi) nihil non obtinet efficacissime (1720 by French Jesuit Jean-Franois Nolas). Ohne-Tun (Debon) Nicht-Tun (von Strau) Ohne-Handeln (Wilhelm) Nicht-Handeln (Mller) Ohne-Wirken (unbekannt) Nichtwirken (Bachofen) non-agir; pas agir; ne pas agir; sans agir; non-agir; non-faire (Liou Kia-hwai); sans-faire (Debon) la non-action (Strauss) sans aucune action (nom inconnu) nonfonctionnement (Bachofen) No-action (unknown author) non-operation (Bachofen);Without action (Crowley) Doing nothing (Feng); Not-doing (Mitchell); without doing; without interfering (Hilmar Klaus); Without-doing (Debon) non-action (Strauss) El no-obrar (Hernn) Il non agire (Sanasi); T'ang Yung-t'ung in lucrarea "Despre ko-yi[in pinyin: geyi], metoda prin care primele texte ale buddhismului indian i ale gndirii chineze au fost traduse" indica cum au fost traduse conceptele buddhiste pentru "a face s coincid sensul" sau "a mperechea noiunile" cu cele din experiena mistic chinezeasc, n principal cea taoist.[Whalen Lai, "Limits and failure of ko-i (concept-matching) Buddhism", in History of Religions, 18, 3 (1979), pp. 238-257]. Trezirea (bodhi) sau iluminarea este neleas ca trecere la cunoaterea nemijlocit a lui Tao, stingerea (nirvna) si nefaptuirea(naishkarmya) ca nonaciune (wuwei), arhatul budist este asimilat cu "omul adevrat" (zhenren) si "omul divin sau sacru "(shenren si sheng ren ) taoist, iar noiunea de "astfel" (tathat) este redat prin cea a "nonexistentului originar" (benwu)[vedeti in capitolul 15 o prezentare a tipurilor de nemuritori taoiti] Cunoaterea intim, imediat, determin o aciune natural, fr efort, care amintete de "inaciunea" taoist : cnd eti capabil s cunoti i s vezi [Principiul], cum ai putea s nu te

compori [n funcie de aceast cunoatere] ? Cnd orice aciune este fcut cum trebuie (suo dang), nu mai este nevoie s faci s intervin intenionalitatea. Dac exist o asemenea nevoie este pentru c spiritul se afl sub influena eului [Yishu 17, in Er Cheng ji, p. 181. De notat c Cheng Yi vorbete despre "aciune conform cu inaciunea" (wei wuwei), cf. Yishu 18, in Er Cheng ji, p. 226.]

2. Lista caracterelor din capitolul 2 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te King] insoit de transcripie i semnificaie d di4 ti: R: prefix numere de ordine; secven, categorie; clas; grad vedei: capitolul 1 r er4 erh/r eul R: doi; 2; de dou ori; al doilea; ambele, cuplu; polaritate; dualitate; vedeti: 42.6; zhng zhang1 chang tchang R: capitol; seciune; paragraf; vedei: Dicionarul capitolului 1 2.01. Prima propoziie din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) tin xi ji zh mi zh wi mi , s y (text in pinyin tonuri) tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e3 yi3(text pinyin cu numere pt tonuri) T'ien Hsia Chieh Chih Mei Chih Wei Mei, Ssu E I (text in Wade-Giles) T'ien hia Kie Tche Mei Tche Wei Mei, Sseu Ngo Yi (text in EFEO) cer sub toi tiu frumosul a lua ca i frumos, astfel urt la fel (text tradus in lb. romn) 2.1: tin tian1 tien tien: R: cer; vedei: 1.15 ; 2.2: xi xia4 hsia hia R: jos, sub; dedesubt; mic; inferior; coborre; a micora; degradare; a depune ou; traducerea acestui termen poate fi spaial (sub; coborre) temporal (dup) sau calitativ (degradare); a nscrie; a trece n contul cuiva; tin xi: subcerescul; lumea, universul; E: down, below, under, lower, low, inferior, subordinate, second, next, cut down, sit, lay down, lay (eggs), descend, get off, fall, issue, put in, form an idea, finish work, give birth to, F: sous; ci-dessous, en bas, diminuer; descendre; suivant-e; prochain-e; faible, infrieur, subalterne, deuxime, prochaine, rduire, come, dposer, pondre des oeufs, de dpenser, a t adopte (commandes); G:unten, unter, untere, hinab, niedrig, gering, minderwertig, Untergebener, ich mein, zweite, nchste, senken, hinabsteigen, sich daranmachen, anfangen, beginnen, ablegen, niederlegen, Eier legen, ausgeben, erlassen(Befehle), ein Mal. ein Schlag; 2.2; 2.3: ji jie1 kie : R: toi; toate, fiecare, toat lumea; n toate cazurile; cu totul, integral; mpreun ; E: all; every, everybody, each and every, in all cases; whole; F: tous; tout, sans exception; tout le monde, tous et chacun, dans tous les cas; G: alle, ganz, smtlich; 2.3; 2.4: zh zhi1 chih tchi/ tche R: a cunoate; a percepe; a fi contient; erudiie; cunotine; a inelege; cunoatere mijlocit (in lb.skr: jnana), care e luat de confucianiti drept inteligen, nelepciune, deteptciune, cand de fapt e doar o acumulare, o memorizare de texte i intipriri transmise sau memorate(in lb.skr: smrti); (influen confucianist care identific inteligena i inelepciunea cu "umplerea cu invturi"); E:know, to percieve; be aware of, inform, notify, tell; knowledge, wisdom; wise, clever; zh qng educated; F: savoir ; connatre ; connaissance; zh dao savoir; connatre; zh ju sentiment; perception ; conscience; connaissance; zh mng connu; clbre; zh qng tre au

courant d'une affaire G: wissen, verstehen, kennen, erkennen, Kenntnis haben von-, sich bewut sein, sich erinnern, bekannt, vertraut sein mit -, beherrschen, das Wissen, die Kenntnis, die Erkenntnis; apare in: 2.4; in 3.55 este inlocuit de: zhi4; 2.5: me mei3 mei : R: frumos, frumusee; graios; graie feminin, excelent, bun; bine, artistic, plcut din punct de vedere estetic, distins, pur, rafinat; purificat, subtil;fin, superb; avantaj; me gu : America, american; United States of America, USA; me gun: plcut ochiului, frumos, artistic; me ha : fain; bine; fericit; fine, OK; me d: virtutea/calitatea/puterea frumosului(nu este in ochi, ci in minte); me mn : fericit; beatitudine; E: beautiful, pretty; pleasing; graceful, feminine beauty, excellent, good, artistically, aesthetically pleasing, advantage, very satisfactory, good, America, american; me gun: pleasing to the eye, beautiful, artistic; me ha : happy, fine, OK; F: belle, gracieuse, la beaut fminine, excellent, bon, artistiquement, esthtiquement, Avantage, Amrique, amricain; me gun: agrable l'oeil, beau, artistique; G: schn, anmutig, weibliche Schnheit,vortrefflich,gut,knstlerisch,sthetisch, angenehm, Vorteil, Amerika, amerikanisch; 2.5; 2.6: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.7: [] wi; wi wei2,4 wei wei R: a face, a lucra; a opera; a funciona; a aciona ca i, a fptui; a cauza; a servi drept; a deveni; a fi; a administra; n numele; pentru c; din pricin c; motiv; E: to do, to work (to operate), to act, to function, to become (to) act as, serve as, make, let, make, form, to serve as, shall be construed as, become, be, mean, together with [suo3 so actually;place]to indicate a passive structure;indicating the object of one's act of service; F: faire, agir, en qualit de, comme, devenir; pour; pratiquer, tre utiliss comme, sont considrs,pour; ; afin de; en vue de; wi su y wi agir sa guise; se conduire en matre absolu; se conduire en despote; G: tun, handeln, ben, machen, lassen, veranlassen, bilden, sein, dienen als-, gelten als-, (4) zur Bestimmung als Objekt; wirken, handeln; bewirken; werden (zu); 2.7; 2.8: me mei3 mei : R: frumos, frumusee; graios; bun; bine, artistic, plcut: fericit; vedei: 2.5; 2.9: s si1 sse : R: particul fonetic; acest, aceasta; de aceea; cum ar fi, deci, aa c, aa; astfel; ca i; aici; acum; atunci; apoi, particul emfatic, mpinge, a avea o prere proast, puin, mic; jos; ndat, n curnd, imediat; n mod direct; desigur; n consecin; a fractura; a despica; tiat; E: (phonetic), this, thus, such; to lop off; emphatic particle such, as, then, thereupon, push off, to have a low oppinion, little, straightway, directly; F: (phontique), ce, cela, tel, telles que, alors, de sorte, alors; ensuite, peu, faible, basse; donc, par exemple, particule emphatique ; avoir une pitre opinion, bientt; aussitt, immdiatement; directement; coup; G: dieser, solcher, so, sodann, abhauen, gering, alsbald; 2.9: 2.10: [] e3,4 w w wu1,4; e ngo R: ("deformat n inim/suflet") ru; urt; nedrept; imoral; vicios; a ur, a displace;cum; interjectie vicios; nociv; malign; rusinos; odios; feroce; demn de dispre; hain; blestemat; : greos; grea; dezgust; dezgustat; a respinge cu scrb; w: ur; a ur, a detesta; a respinge; a displace; cum; interjectie; malign tumoare; cancer; E: "ugly-hearted": ugly; evil, vice, wickedness, vicious, ugliness; fierce, ferocious; wicked, bad, foul; k w: (adj) hateful; curseful; disgust: nauseated; w: to hate, to reject, to detest; to loathe; abhor, dislike; F: "mal dans le cur", mal, mauvais, mchant; laid; vicieux; crime, mfait, dtester rejeter; (rejet) en horreur; odieuse, honteuse; G: "hsslichHerz"; bse, schlecht, lasterhaft, Aussprache wu(4) hassen, zurckweisen (verwerfen), verabscheuen. verabscheuen, abscheulich, schndlich; 2.10; 2.11: y yi2 i sau y yi3 i R: deja; ca i; de asemenea; la fel; stop; a opri; sfrit; fcut; a nceta; atunci; pe urm, dup aceea; fr indoial; probabil; poate; in final; in definitiv; n cele din urm; hei; iat!; e terminat! yi3[ particul final ce indic finalitatea, opinia subiectiv decis]; b y: fr sfrit; neincetat; E: already; as well; probably; no doubt; finished; to stop; cease, end!; then; afterwards; oneself; personal; own; particle of completed action; used at the end of a sentence to indicate completion of an sentence; after all; b y : endlessly, incessantly F: dj; fini; arrter; puis; ensuite, soi-mme; personnels; propres; utilis la fin d'une phrase pour indiquer la fin d'une phrase; particules finales; utilis pour indiquer la fin d'une phrase; sans doute; peut-tre, vraisemblablement; possiblement, probablement, environ, en fait, serait; pourrait; voudrait; G: Schlupartikel, die dem Satz subjektive Bedeutung gibt: drfte, knnte mchte, wre, wrde wohl, wohl auch; zweifelnd: vielleicht, wahrscheinlich, etwa, eigentlich, ausrufend: wre doch, mchte doch, wenn nur erst; Subjektivitt uernd; aufhren, haltmachen, enden schon, beendigen, zu Ende, letztlich, Zeichen der Vergangenheit, - sehr, uerst, ausrufende Finalpartikel.

vergl.: RS1696 = ki(3) selbst-Himmelstamm, RS5643 sse(4) Erdstamm 9-11 Uhr, Sdost, vormittags 2.11; 2.02. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) ji zh shn zh wi/wi shn, s b shn y (text transliterat in pinyin) jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4, si1 bu4 shan4 yi3 (text pinyin cu numere pt tonuri) Chieh Chih Shan Chih Wei Shan Ssu Pu Shan I (text in WadeGiles) Kie Tche Chan Tche Wei Chan Sseu Pou chan Yi (text in EFEO) toi tiu binele a lua ca i bun, astfel nu bun la fel (text tradus in lb. romn) 2.12: ji kie : R: toi; toate, fiecare, toat lumea; n toate cazurile; cu totul, integral; vedei: 2.3; 2.13: zh zhi1 chih tchi R: a cunoate; a percepe; a fi contient; vedei: 2.4; 2.14: shn shan4 schan : R: bun; binevoitor, plin de buntate; amabil; legea naturii; onest, cinstit, loial, integru; virtuos; destept; abil, priceput; ingenios, dibaci; descurcret; a aproba, a ncuviinta; a se dovedi; a fi de acord; a accepta; E: good, virtuous, charitable, kind; wise, satisfactory, friendly, familiar, be good at, be apt to, do well, properly; G: Gte, gut, tugendhaft, edel, Wohlttigkeit, sich verstehen auf-, gewandt, erfahren, vertraut, gut, jawohl, ganz heil; 2.14; 2.15: zh zhi1 chih tchi el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.16: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 2.17: shn shan4 schan : R: bun; benefic; binevoitor, a accepta; vedei: 2.14; 2.18: s si1 sse : R: acest, de aceea; deci, aa; n curnd, apoi, a tia; puin, mic; vedei: 2.9; 2.19: b bu4 pu pou R: nu; non; fr; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; mai puin, nu face; comand negativ, nu nc; termen folosit cu semnificaia lui w (vedei: 1.13), pentru a indica aciunea nemijlocit nondualist sau paradoxal: [ ] w wi non-aciunea ori nefptuirea (vedei: 2.52-53), atunci cnd e situat inaintea unui verb: de pild expresia b yn lit.: "fr cuvinte", desemneaz "aciunea de comunicare direct, nemijlocit de cuvinte" i a fost tradus drept: "instruire nonverbal", "tcere"; fr s vorbeti; fr cuvinte; (b yn zhng): miezul (se afl n ceea ce este) nespus explicit; comunicare nonverbal; nu se strduiete; nu aspir s; nu ncearc s; y b y: "dorete lipsa de dorine/desire no desire"[64.20]; b zhng : fr lupt (conflict; controvers)[8; 66]; b yi l xian kang: fr for/ nu te opune cu fora/ do not resist with force; b dng: fr micare; fr aciune; menine nemicarea, invariana ori imobilitatea centrului(indic: w wi); b dng : nemicat/ motionless; b di b dng: nici respingere, nici opoziie/No losing/rejecting, lose nor resisting/going against; Do not lose contact and do not resist; b di dng jn ): puterea de a nu respinge i de a nu te opune/ the Jin of no losing and no resisting; b c : nu e prsit; nu e refuzat; fr control/fr direcionare; not refused; nicht abgewiesen; b j b l : nici apucare(atracie; ataare; control) nici separare/ neither controlling nor separating; b tio er tio : control fr control; coordonare fr efort /regulation without regulation; b yu: fr s posede; b zi: fr s domine; b sh: fr s atepte/reclame; b gn: fr flatare(laud; indrzneal; intietate; practica modestiei; nonimportane, umilinei); b rn : imparialitate, neutralitate, stare lips/eliberat de identificare, fr prtinire; b ku: fr s priveti; , b ku yu, jin tin do: "Fr s priveti pe ferestrele [casei; corpului: apelnd la simuri], se poate vedea Calea Cerului" (47); (), b jin r mng: "Nu privete dar vede[47. 5]; bu xian bu hou: nici inainte si nici dup; nici in trecut nici in viitor; not prior and not after; , b xng r zh, fr s mearg/nu cltorete, dar cunoate[47]; , zh b zh shng: A stii ca nu stii/a cunoaste ignoranta este cel mai inalt lucru/To know, not to know the highest[71.01] b jin fr s vezi; : sh zh b jin Privim fr s o vedem / On regarde sans le voir/We look at it without seeing it[14.1]; b zhng q - a fi infrnt; dezamgit, a nu reui s se ridice la nlimea ateptrilor; bq: fr ridicare; Qi Bian Shen Qu Bu Sao Zhi : to circulate Qi around the entire body without slight stagnation; png rn zh b bng

y: "un om cu egalitate mental/ linitit/impcat /calm nu se imbolnvete"/ "A peaceful man will not get sick" unii comentatori consider c forma veche, care a fost ulterior simplificat ca b este: [] hui: a gndi la; a nutri (un sentiment, o speran); a pstra cu duioie, a pstra n suflet; minte; inim; sn; decizia de a realiza eliberarea; /to think of, to cherish, mind, heart, bosom, breast; carry in bosom; E: no, not; without; negative prefix: un-; negation, used to form a negative, used to indicate non-action, indifference; used to indicate a choice to get free, freedom within limits; : in-adequate, de-ficient; b g: without offending; don't strive; never attempt"; F: ne pas (tre), non, la ngation, utilis pour former un ngatif; ne... pas; ne doit pas tre ainsi, ne pas faire; ngation absolue, -moins; la forme ngative de commande; n'a pas envie de faire; utilis pour indiquer le nonagir, la nonaction, ce qui rend trs libre de se dtacher, l'indiffrence; utilis pour indiquer un choix pour obtenir gratuitement, la libert dans les limites; plac avant un mot au quatrime ton; G: grundstzliche, absolute Verneinung, nein, nicht, (nicht so sein, nicht da sein, nicht tun), un-, -los, verneinende Befehlsform, wolle nicht, tue ja nicht, noch nicht, gebr. fr erheblich, sehr sich frei machen, sich lsen, Freiheit in Grenzen; : un-gengend, un-zulnglich. erstreben nicht; versuchen nie. 2.19; 2.20: shn shan4 schan : R: bun; benefic; binevoitor, a accepta; vedei: 2.14; 2.21: y yi2 i sau y yi3 i R: deja; stop; a opri; sfrit; fr indoial; probabil; vedei: 2.11; 2.03. Propoziia 2 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) g yu w xing/xing shng , (text transliterat in pinyin tonuri) gu4 you3 wu2 xiang1/xiang4 sheng1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ku Yu Wu Hsiang Sheng (text transliterat in Wade-Giles) Kou Yeou Wou Hiang Cheng (text transliterat in EFEO) astfel a avea a nu avea reciproc genereaz (text tradus in limba romn) 2.22: g gu4 ku Kou R: baz, temelie, cauz, motiv, deci, prin urmare; aadar; vedei: 1.25; 2.23: yu you3 yu Yeou R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19; 2.24: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; gol; vid; vedei: 1.13; 2.25: xing xing xiang1,4 Hsiang Hiang R: reciproc; mutual, interdependen; complementaritate; (se genereaz) unul pe altul; (se transform)unul in celalalt; relaie; impreun; ambele; este adesea precedat de cuvinte care se refer la activitile reciproce, cum ar fi lupta, cearta, discuia(a intreba; a rspunde), corespondena(rspuns); ciclu; shng xing: ciclul de creaie intre cele cinci elemente vibratorii w xng [; ; ; ; ]; [] xing k: ciclul de distrugere sau control intre cele cinci elemente vibratorii w xng[; ; ; ; ] impreun; indic cum se comport o parte fa de cealalt; a observa; a fi atent la; a supraveghea; a privi fix; a contempla; a ine cont de; semne distinctive; a avea grij ca; ajutor; pastor, preot, executor al voinei cuiva; impreun; unite; E: mutually, mutual, reciprocal, each other; one another; indicating how one party behaves towards the other; together; cycle; F: mutuellement; l'un l'autre; rpondre; rciproquement, ensemble, est souvent prcd des mots qui se rapportent aux activits rciproques, comme la lutte, les bagarres, rpondre; G: gegenseitig, wechselseitig, zusammen, wird oft Wrtern vorgesetzt, die sich auf wechselseitige Ttigkeit beziehen, wie kmpfen, schelten, begegnen; 2.25; 2.26: shng sheng1 sheng cheng R:a tri; via; a da natere; genez in lb. sanskrit: jati; sheng1 ming4: fora vieii; energia vital; trai; viu, a aduce la via (supravieuire); brut; crud, natural, proaspt; nou, neobinuit; inedit; nvat; erudit; savant; discipol; student, literat, maestru; relaia de genez in legea celor cinci elemente vibratorii w xng (vedeti si k ke4 relatia/ciclul de dominare); yng shng: a hrni/cultiva/intreine viaa; indic principiul generrii reciproce H gn; E: existence, life, life (force); give birth to, bear, grow,get, light a fire, living, unripe, green, raw, uncooked, unprocessed, unrefined, crude, unfamiliar, unacquainted,strange, stiff, mechanical, used before a few words to express emotion abs sensation: extremly, very, livlihood, pupil, student; yng shng: nourishing/cultivation of life; life cultivation; body cultivation; F: vie; existence ; natre ; lve; accoucher; pousser ; vivre; cru ; inconnu; tranger; nourrir/entretenir la vie/lexistence ; G: Leben, leben, lebendig, gebren, erzeugen, sich bilden, geboren werden, entstehen, werden, wachsen, roh, frisch, unreif, unerfahren, unbekannt, neu,

fremd, wild, Schler, Jnger, der einen Beruf Ausbende, ein Schauspieler, sehr, durchaus, bud. Existenz, Geburt skr. jakata, neue Geburt; skr.: jati; 2.26: 2.04. Propoziia 4 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) nn/nn y xing/xing chng (text transliterat in pinyin) nan2/nan4 yi4 xiang1/xiang4 cheng2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Nan I Hsiang Ch'eng (text transliterat in Wade-Giles) Nan Yi Hiang Tch'eng (text transliterat in EFEO) dificil uor reciproc transform (text tradus in limba romn) 2.27: [] nn nn nan2,4 nan : R: greu; dificil, anevoios; nn d: greu de dobndit (3.3.) obositor; dificultate, suferin; suprtor; a nu fi in stare; incapabil; aproape imposibil, plictisitor, enervant, neperformant, hrui, pronunie dificil; nn nan4: dezastru, primejdie, necaz, adversitate, dificultate, problem, durere, stres; urgen; a certa/mustra; E: difficult, hard, arduous, unable; difficult (to...), problem, difficulty, difficult, not good; almost impossible, tedious, annoying, non-performing, harass, pronunciation; bad, unpleasant, put somebody in a difficult position; nn nan4: disaster, distress, to scold; difficulty, trouble, sorrow, adversity, stress; emergency; F: difficile, difficult, dsagrable, infortune, malheur; dur, ardu, incapable; problme, pas bon, presque impossible, fastidieux, ennuyeux, non performants, harceler, de la prononciation; mauvais, mettre quelqu'un dans une position difficile; nn nan4: catastrophe, la dtresse, difficult, ennui, tristesse, l'adversit, le stress; d'urgence; gronder; G: schwer, schwierig, kaum, unmglich, mhsam, lstig, notleidend, belstigen, Aussprache; nan4: Schwierigkeit, Mhe, Leid, Widerwrtigkeit, Not; 2.27; 2.28: y yi4 i yi R: uor; superficial; simplu; accesibil; calm; neglijent; neatent; nepstor, a trata superficial; natura; nume de familie; casant; fragil; vulnerabil; y dng: uor de ineles; b y: nu uor de fcut ceva; dificil; a schimba; schimb(comercial); comer; tranzacie; transformare; mutaie; [] y jng; yi jing; Wade Giles:I Ching; EFEO: Yi King: Cartea Mutaiilor; Canonul schimbrilor/transformrilor; E: easy, simple, amiable, brittle, fragile; vulnerable; transaction; change, trade; exchange; [] Y Jng; I Ching; Classic of Changes; Book of Changes; F: lger; simple; calme; la nature; nom de famille; mutation; changement; trasformation; [] Y Jng; EFEO: Yi King: le Livre des Mutations; G: leicht, einfach, ruhig, sanft, verwandeln,austauschen, wechseln, Wandel, das Buch der Wandlungen, die Wandlungen der Natur, Familienname; 2.28; 2.29: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.30: chng cheng2 ch'eng tch'eng R: a reui; a mplini, a desvri; a deveni; a se transforma in; a duce la capt; a completa; a sfri; complet, perfect, ntreg; rezultat; fruct(al unei actiuni); a prsi(eliberare; cderea din pom a fructului copt); pregtit; terminat; gata; pe deplin crescut; copt; chng rn: omul complet/implinit; totul s-a ncheiat; a zecea, zece Li ptrai, nume de familie; [ ] chng y: proverb, zical; expresie fix; E: to complete, accomplish, finish; to become; turn into, win, succeed, one tenth; completed, finished, fixed, perfect, perfection; fully developed, fully grown, bring about, become, turn into, perform, achievement; in considerable numbers or amounts; quit; get ready, the whole thing to end, tenth, ten Li square; surname; [ ] chng y: proverb, idiom; F: devenir; accomplir; russir; complet; completer; raliser; excuter; rsultat; fruit (d'un travail); trs bien; parfait; d'accord; capable; tre prt, le tout la fin, dixime, dix carrs Li, prnom; chng rn: lhomme complet; G: vollenden, beendigen, ausfhren, zustandebringen, glcken, gelingen, werden, fertig, vervollkommnen, vollstndig, das Ganze, zu Ende, Zehntel, zehn Li im Geviert, Familienname; 2.30; 47.36; 2.05. Propoziia 5 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) chng dun xing/xing xng, (text transliterat in pinyin tonuri) chang2 duan3 xiang1/xiang4 xing2, (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ang Tuan Hsiang Hsing, (text transliterat in Wade-Giles) Tch'ang touan Hiang Hing, (text transliterat in EFEO)

Lung scurt romn)

reciproc

se descriu/msoar

(text tradus in lb.

2.31: [] chng zhng chang2 tschang tch'ang R: lung; lungime; mare; mreie; larg, extins; mult timp; a dinui; dura; etern; venic; constant; continuu, regulat, excelent, benefic, bine, putere personal; a depi pe cineva; a crete; a (se) dezvolta; maturiza; a se face mare; a excela n; zhng: conducatori; oficiali; a conduce; lider; mare[adult], senior; cel mai n vrst dintre fii; chng chng: Marele zid; chng dun; EFEO: tch'ang-toen: lungul si scurtul; E: long, length, forever, endure; always, constantly; of long duration, lasting, to grow; to develop; mature; to raise; strong point, forte; leader; F: longue, large, grande, continue, rgulire, toujours, constamment; de longue dure, ternelle, excellente, bnfique, bon, le point fort, forte; force personnelle; guider; chef; chng ch fort ; chng jing: Yangzi; le Fleuve Bleu; chng qing: lance; chng shu: longvit; longue vie; chng t: longue distance; G: lang, lange, dauernd, dauerhaft, regelmig, weit, ausgezeichnet, vorteilhaft, gut, persnliche Strke; entwickeln, gro ziehen; 2.31; 2.32: dun;duan3; tuan toen: R: mic; scurt; mrunt; puin; incomplet; insuficient; n minus; n lips de; chng dun; tch'ang-toen: lung-scurt; E: short, lack, brief, short be short of, owe, weak point, fault; F: court; bref; manquer de; faiblesse; dfaut; G: kurz, zu kurz, zu wenig, Mangel, fehlen, Fehler, fehlerhaft, schulden; 2.32; 2.33: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.33bis: jiao4 clar; distinct; a compara 2.34: xng xing2 hsing R: A. form; contur; aspect; B. corp; entitate; organism; C. a aprea, a se ivi; a da impresia; nftiare exterioar, aparen; D. a compara(msura), a fi comparabil (cu); form asemntoare; neted, plat; comparaie; a fi n contrast; a concura (la curse de care); test, a critica, disput; n general; n ansamblu; loc de amplasare; w xng w xing: fr form fr imagine; capitolul 41: d xing w xng: "marea imagine nu are form"; E: shape, form, body, entity; appearance, to appear, to look; location, resembling; F: la forme, le corps, l'apparence, l'emplacement, apparaissent, ressemblant; G: Form, Gestalt, Krper; Erscheinung, Aussehen, Lage, erscheinen, sich bilden, hneln,-frmig glatt, eben; 2.34; 2.06. Propoziia 6 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [], (text in caractere chineze) go xi xing/xing qng, (text in pinyin tonuri) gao1 xia4 xiang1 qing1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kao Hsia Hsiang Ch'ing (text in Wade-Giles) Kao Hia Hiang K'ing (text in EFEO) Inaltul josul reciproc curg/se apleac (text tradus in lb. romn) 2.35: ga gao1 kao : R: nalt, mare; avansat; superior; n frunte; eminent; E: high, tall; elevated advanced, superior; lofty; G: hoch, hochschtzen, erhaben, hervorragend, gut, laut, gro, Familienname; 2.35; 2.36: xi xia4 hsia hia R: jos, sub; coborre; dedesubt; mic; a cobor; a micora; vedei: 2.2; 2.37: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.38: [] qng qing1 king R: a tind a se nclina; a cdea; a se rostogoli; a ruina; a se topi [a pierde forma]; a da fru liber; E: to incline; to lean, to tend, lean towards; to pour out; empty, to overturn, to collapse, to pour out; collapse; F: incliner, pencher, tendance, s'crouler, verser, s'employer ; G: neigen, umwerfen, strzen, zuneigen umfallen, ausschtten, eingieen, sich ergieen,schmelzen, zerstren, zerrtten, untergraben, verderben, gnzlich (Mensch schaufelt Kopf); 2.38; in MWD si GD: yng ying2 ying : R: a umple; plin, abundent; exces; surplus; depi; profit; vedei: 4.8; 2.07. Propoziia 7 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] , (text in caractere chineze) yn shng xing/xing h/h/hu/hu, (text in pinyin tonuri)

yin1 sheng1,3 xiang1,4 he2,4/huo2,4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Yin Sheng Hsiang He (text in WadeGiles) Yin Cheng Hiang Ho (text in EFEO) voce/sunet tcere/ecou reciproc se armonizeaza (text tradus in lb. romn) 2.39: yn yin1 yin sau gua1 R: sunet, zgomot, glgie; voce, ton, inlime/frecven(a unui sunet), muzic; cuvnt; comunicare; pronunare; raport, referat, dare de seam; tiri; m yn: sunet mam; vocal; gua1: a asurzi; zgomot asurzitor; strigt puternic; glgie; reclamaie, plangere zgomotoas; a vocifera zgomot, vacarm; a bate capul cuiva cu ceva; a vocifera; a face zarv; dezordine, nvlmeal; apare n loc de: yin1 yin n :2.39; E:sound, noise, tidings; news ; tone, pitch, pronunciation m yn vowel; G: Laut, Schall, Ton, Klang, Stimme, Aussprache, Anlaut, Reim, Nachricht; 2.39; 2.40: shng sheng1 scheng : R: sunet; voce; ltrat(80); ton, ecou; reputaie; muzic; , d yn x shng (41.16): marea muzic celest/voce n-o putem auzi/e inaudibil [iese din raza temporar de integrare a stimulilor senzoriali pentru a deveni muzic (pentru a fi auzit)]; Great music[ or sound] cannot be heard/grte Stimmen wie stille Klnge/La grande musique n'a gure de sons; shng q: voce; ton; [] tcut; fr zgomot; linite, tcere; E: sound, voice, noise; tone; music reputation; crowing and barking(80); G: Laut, Schall, Stimme, Klang, Ton, Note, Musik, Ruf, Ruhm, aussagen, erklren, bekanntmachen, mndlich; Krhen und Bellen; caracter gresit care apare in 2.40; (adevratul caracter Unihan U+35C2 shng sheng3 este omofon omofon cu redat mai sus i inseamn "tcere"; vedei note); 2.40; 2.41: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.42: h; h; he2; 4; hu; hu huo2; 4 ho hounn: R: armonie; uniune; coeren; impcare; panic pacificare; armonios, sociabil, prietenos; blnd; blajin; pace; mpreun cu; japonez; etym.: orez(cereal) + gur; fr armonie=foame; realizarea celor trei armonii externe (wai san he) presupune unitatea mental care susine i genereaz integritatea energetic care permite corpului s acioneze unificat; pt unificarea aspectelor externe se adopt poziii cheie care leag/unific umerii cu oldurile (jian yu kua he), coatele cu genunchii (zhou yu xi h) i palmele cu tlpile picioarelor (shou he zu he). E: harmony; harmonious, union; peace; gentle, mild, kind, on good terms, and; together with; with; draw, tie, denoting relations, comparison; F: ptrir; mler; hun h attnuer ; dtente ; soulagement ; rmission ; lnifier ;radoucissement ; teindre ; dulcorer ; ddramatiser ; attnuer ; attnuation ; apaiser ; adoucir ; assoupir ; calmer ; amortir ; dsarmer ; corriger ; dcrisper ; dtendre ; assoupissement ; amortissement G: Eintracht, Einvernehmen, Einklang, Zusammenstimmen, Friede, Freundschaft, einig, befreundet, friedlich, sanft, bereinstimmen, sich vertragen, in Einklang bringen, zustimmen, wohlklingen, reimen, passen; Holland(selten), Japan, Familienname; 2.42: 2.08. Propoziia 8 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) qin hu xing/xing su (text in pinyin tonuri) qian2 hou4 xiang1,4 sui2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Ch'ien Hou Hsiang Sui (text in Wade-Giles) K'ien heou Hiang souei (text in EFEO) Inainte dup reciproc se urmeaz (text tradus in lb. romn) 2.43: qin qian2 tsien : R: nainte ( in timp i spaiu); n fa; anterior; precedent; trecut; naintare; a preceda; n frunte; cel dinti; (faa ctre) sud; qin rn: strmoi; strbuni; [] qin be: seniori, generaia in vrst; semnificaie dup occidentalizare: viitor: qin chng: viitoarea (carier, etc); viitoare proiecte; planuri; qin jn: a merge inainte; a avansa; qin sh: cunoaterea soartei/originii; ghicirea norocului; a devenit: profeie; citirea viitorului;[]sh: a recunoate, a inelege; a cunoate; cunoatere; intuiie; E: front, before, forward, in front, ahead, preceding, earlier, former, previous, ago, past; first; south, proceed; qin jn: to go forward, to forge ahead, to advance, onward; or: prophecy, foretelling, fortune-telling; F: avant (dans le temps et l'espace), au sud, avant, plutt, pass; l'ancien, prcdent, prcdemment; G: vor,vorn, voraus,vorwrts,

vorgehen,Vorder-,vor-,sdlich,vorher,eher, frher, ehemalig,vorig, vorerwhnt, verstorben; Prophezeihung, Weissagung, Wahrsagung. 2.43; 2.44: [] ho ho hou3,4 hou heou R: dup (in timp si spaiu); ulterior; a urma(in spate); n urm, spate, napoi; a fi puse deoparte; urmeaz (n spatele, dup); mai trziu, viitor; posteritate; descendeni; succesori; pentru a seta anularea; nord, nume de familie;n urm; n spate; aezarea in spate; modestie, umilin; cel din urm; la nord; xu rn hu zh b z: "Cu ct studiem mai mult, cu att mai mult descoperim ignorana noastr" Educaia este o descoperire progresiv a ignoranei noastre; E: after (in time and space), later, future; afterwards; behind, to follow (behind) back; rear, at the back, offspring; descendents; future posterity,to the north, surname; ho zh: the latter the latter ho ch to pull back (an army), to retreat; ho empress, queen, surname; ho: back, behind, rear, afterwards, after, later; ho rn: later generation; y ho: after, later, afterwards, following, later on, in the future; xu rn hu zh b z: "The more we study the more we discover our ignorance"; The more you study, the more you will find yourself ignorant. Education is a progressive discovery of our ignorance; F: aprs (dans le temps et l'espace), derrire, le dos, la postrit, futur; plus tard, l'ancien, prcdent, prcdemment; mettre de ct (des graines); tre mis de ct, au nord, prnom; xu rn hu zh b z: "Plus on etudie, plus on voit que l'on ignore de choses" L'ducation est une dcouverte progressive de notre ignorance [Proverbes chinois recueillis par Paul Perny ; 1869); G: nach (rtlich und zeitlich), hinter, hintere, hinten, hintan-sein, folgen (dahinter, hinterher); spter, knftig, Nachwelt, Nachkommen, hintansetzen, nrdlich, Familienname; 2.44; 2.45: xing xing hsiang hiang R: reciproc; mutual, complementar; ciclu; vedei: 2.25; 2.46: [] su sui2 sui souei R: a urma; a veni dup; a nsoi; a acompania; a fi n acord cu; mpreun; simultan; succesiune de dinastii; atunci; mai tarziu; nume de familie; E: to follow, to comply with, let somebody do as he likes; to allow; listen to; submit; to accompany; subsequently; then; surname; F: suivre, accompagner; respecter, laisser quelqu'un faire ce qu'il aime; permettre, couter; soumettre; ensuite, puis, ds que - plus tard; nom de famille; G: folgen, nachfolgen,entsprechen, gem, begleiten, zusammen, zugleich, sofort, sobald als -,darauf, spter; 2.46: 2.09. Propoziia 9 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] [] [] , (text in caractere chineze) sh y shng rn ch/ch w wi/wi zh sh, (text in pinyin) shi4 yi3 sheng4 ren2 chu3/chu4 wu2 wei2,4 zhi1 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Sheng Jen Ch'u Wu Wei Chih Shih (text in WadeGiles) Che Yi Cheng jen Tch'ou Wou Wei Tche Che (text in EFEO) de aceea sfnt om aeaz non aciune ale sale treburi (text tradus in lb. romn) 2.47: sh shi4 shih che R: desigur, da, corect, drept, a fi; este, sunt; pronume demonstrativ: acesta, aceasta, acela; indic mijlocirea; particul pentru legtur; sh y: de aceea; prin urmare; astfel, aa; deci; sh wi aceasta se cheam; asta e numit; se afirm; se zice; sh fi adevrat i fals; bine i ru; discordie; sh fu da sau nu; dac; E: correct, indeed, yes, right; to be; is, are, am, demonstrative pronoun, this, that demonstrative pronoun, this, that; used as the verb to be when the predicative is a noun, used for emphasis when the predicative is other than a noun, used to indicate existence, used to indicate concession; sh y : therefore; sh wi: this is called; it's called; is that; F: oui; d'accord; vrai; correct; tre; il y a; n'importe; tout ; ce; cela; sh y : ainsi; c'est pourquoi; puisque; sh wi: on lappelle; sh fi le vrai et le faux; le bien et le mal; discorde; sh fu oui ou non; si G: richtig, Recht, ja, dieser, jener, solcher, so sein, der Fall sein, sein, ist; sh y: darum; daher; sh wi: das nennt man; sie heit; 2.47; 2.48: y yi3 i R: a folosi; folos, n acord cu; pt.ca s; de, de ctre, de la; vedei: 1.29; 2.49: [] shng sheng4 sheng scheng : R: sfnt; sacru; divin; nelept; de prim rang; imperial; religie; autoritti laice si religioase; caracterul shng este alctuit din: wng suveran; imprat; rege, simbolul omului care a realizat alinierea celor trei trmuri/planuri din geografia sacr ( sn): pamnt, om si cer(din cap. 25), in cursul transei mistice ( sn mi : Samadhi); deasupra omului aliniat wng(care si-a regasit centrul si axul universului) se afl dou simboluri: 1. r: ureche(pt. a

indica pe cel care are auzul divin; care aude muzica sferelor si cruia i se reveleaz cuvntul sacru(in lb. sanskrit termenul "shruti" desemneaza textele revelate diferite de textele memorate si transmise create de oameni: "smrti") si: 2. ku: gura(pt. a indica c acea fiin a devenit flautul in care cnt divinitatea; existena acestui caracter atasat la omul sfnt shng rn i a textelor revelate de cei prin care s-a exprimat sau a cntat divinitatea, infirm traducerea actual a capitolului 56: "cel ce tie nu vorbete"; shng rn sheng-jen : omul sfnt; ineleptul; cel care a trecut la cunoaterea direct i la aciunea nemijlocit; E: the saint human being; the holy human being; the wise; E: saint, holy, sacred; sage emperor; a sage of the first rank; imperial; m shng prophet; shng rn sheng-jen: the saint human being; the holy human being; the wise; F: sacr ; saint ; sainte, saintet; sage; plus haut degr; plus haut degr d'excellence, sublime, parfait, infaillible, divin, imprial; shng rn: le saint; le Saint homme taoste; une personne sacre; le sage ou lhomme "ralis", cest dire se confondant avec la rgulation mutative de la ralit; shn shng dignit ; G: hchster Grad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen, unfehlbar, gttlich, kaiserlich, konfuzianisch; 2.49; 2.50: rn ren2 jen jen R: om; oameni; fiina uman; omenire; toat lumea; uman, fiecare; altcineva; ceilalii (n opoziie cu sine nsui); persoan; personalitate; E: human being, homo, man, person; others (as opposed to oneself), people, personality, character, everybody, each; mankind; someone else; F: homme; humain; personne; personnel; peuple; jen wou: personne / personnage / protagoniste; nou jen: femme; jen cheng vie; cheng jen tranger / inconnu; ch'eng jen: adulte / majeur; jentao: humain; humanit; chien cheng jen: tmoin oculaire; G: Mensch, Menschheit, Person, Leute, jemand, jemand anders; 2.50; 2.51: [] ch ch chu4 tschu : R: a sta; a locui; reedin; loc de edere; loc; a (se) stabili; a se aeza; a fi intr-o anumit poziie; locuin; a avea de-a face cu;a mnui, a manipula; a conduce; a trata (cu blndee, etc.); a trata (un subiect); situatie, conditie, materie, substant; fond, subiect, continut; chestiune; a fixa un loc; a se limpezi; a decide; a judeca, a pedepsi. E: to stay, to reside, to live, to dwell, to be in [a certain position]; get along with somebody,to be in a position of, deal with place, locale; department; handle, G: wohnen, bleiben, dauern, entscheiden, regeln, verweilen, Manahmen treffen, zu einer Strafe verurteilen; 2.52: [] w wu2 wu wou R: nu exist, nu are; fr; nu; gol; vid; vedei: 1.13; 2.53: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 2.52-53: [] w wi; wu-wei; in japonez: mu i ; in versiunea Guodian: wng wi; R: (lit.: "nonaciune; non-aciune nefptuire"); aciunea fr lupt; aciunea fr reaciune; a fptui/aciona fr a fptui/aciona; aciunea necondiionat; a aciona in stare de inaciune (fr prtinire, alegere, preferine, expectaii, dorine, planificare); aciunea nondualist(in care are loc uniunea i identitatea subiect-obiect); aciunea paradoxal(aciunea care nu este nici aciune i nici inaciune; aciunea din mijlocul inaciunii; aciunea sincronic in care aciunea este simultan cu inaciunea), aciunea holografic(cu centrul peste tot) in care se suspend dualitatea subiect-obiect, in care dispare subiectivitatea exprimat prin dorine, ateptri, expectaii, sperane, care conduc la delocalizare, adic la ruperea de "acum i aici"; w wi este aciunea centrat in Acum(fr planificare, ateptri), pura constien imparial sau prezent in Acum; starea paradoxal de dincolo de aciune i inaciune, in care se instaleaz funcionarea nondualist, holografic, in care se deschide /manifest capacitatea de cunoatere direct si de aciune nemijlocit. Miezul invturii taoiste este reprezentat de conceptul de Wei Wu Wei [] termen tradus prin: non-aciune; aciunea fr lupt i subiectivitate; aciunea fr reaciune, aciunea direct(nemijlocit; noninstrumental), aciunea nondualist( in care se suspend separarea subiect-obiect) aciunea paradoxal ori holografic; aciunea din mijlocul inaciunii, care ne indic atitudinea i modalitatea de a parcurge Calea (Tao) spre Centrul omniprezent al universului holografic (care conine in fiecare parte intregul; invariant cu scara la care este cercetat), centru situat inclusiv in noi inine; calea de a ne reintregii i de a elimina separarea de izvorul care ne finaneaz. Ideal fixat in Tao Te Ching pt cei ce guverneaz; starea nedomesticit, neconditionat; w wi desemneaz un regim sau o modalitate de funcionare caracterizat de termenul [] w: golire, vidare, indistincie, imparialitate, nondiscriminare, lips de prtinire, non-interferen, contien n starea de martor imparial, stare incolor (in skrt.: "vairagya"; "naishkarmya"): "Prin modalitatea [] w accesm lumea cauzelor; prin modalitatea yu yu abordm lumea efectelor (periferia; suprafaa) [capitolul 1]; cuplul [] w wi apare i in varianta: w sh; nefptuire, nonaciune, noninterferen; non- [fr-] control, - fptuire -implicare, -ataare, interes

subiectiv; ocupare (48.6; 57.01); sh w sh: svrete fr s svreti; ocup-te fr s fii ocupat; f afaceri fr s devi sclavul lor; (63.02); vedeti articolul din notele cap 2; E: in Guodian: wng wi: without action; non doing; non-action; paradoxal action beyond action and inaction; non-interfering; "without pretension"; do-nothing, plan-nothing; unconditioned; un-domesticated; "Pure human awareness, prior to experience or knowledge.", 'no thing', "nothingness"; [] w wi is also presented as: w sh: non- [not-] controlling, -doing [ado], -involvement, -busyness; (48.6; 57.01; 63.02 ); colourless state, nonattachment (in skrt.: "vairagya"; "naishkarmya"); F: sans action; non-action; non-agir; action sans lutte et subjectivit; l'etat incolore, le non-attachement , sans agir, non-faire, (en les laissant suivre) leur impulsion inne, sans subjuguer, sans avoir visit, sans-saveur : "Par la modalit [] w on peut accder au monde des causes (Par le non-tre, saisissons son secret); par la modalit yu yu nous abordons son accs (par l'tre, nous abordons le monde des effets; la priphrie; la surface) [Chapitre 1], 2[sans qu'il en soit l'auteur; Il produit sans s'approprier. Il agit sans rien attendre. Son oeuvre accomplie, il ne s'y attache pas. Puisqu'il ne s'y attache pas,son oeuvre ne passera pas], 3, 10 [sans tche; ne pas agir; te passer de toute connaissance? produire sans s'approprier, agir sans rien attendre, guider sans contraindre], 15[peut subir l'usage sans se renouveler], 23, 27, 29, 30, 32, 33, 37 ["tao insusi nu actioneaza si totusi totul se face prin el/le tao lui-mme nagit pas, et pourtant tout se fait par lui "], 43, 47[sans sortir, sans regarder, sans marcher], 48, 51, 57, 60, 63 64["sfantul nu actioneaza si nu esueaza/le saint n'agit pas et n'choue pas"], 64, 75, 80, nu lupta; non-lupta/nonstrife/ne dispute point: 3, 7-9, 22, 24, 66, 73, 81 G: nicht-eingreifenden; NichtGeschftigkeit; 2.52-53; apare in capitolele: 2, 3, 10, 37, 38, 43, 48, 57, 63, 64; 2.54: zh zhi1 chih tchi R:el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.55: sh shi4 schi : R: afacere, fapt; treab; munc; activitate; sarcin; aciune; fptuire; w sh; nefptuire, nonaciune, noninterferen; non- [fr-] control, - fptuire -implicare, -ataare, interes subiectiv; ocupare (48.6; 57.01); sh w sh :svrete fr s svreti; ocup-te fr s fii ocupat; f afaceri fr s devi sclavul lor; (63.02); ocazie; j sh: ocazie fericit(31); relaie, legturi, implicri; ren shi: relaii umane; (abstract) lucru; ceva; materie, circumstan, incident, aciune, slujb; job(loc de munc), accident; a executa; a face; a servi; sh tin: servete cerul(59.01); a merge, inconvenient, problem, nelinite, a servi(a administra afacerile n calitate de:); E: matter, affair, thing, item, deed; work; action; activity; business, trouble, accident, job, work, responsibility, involvement, be engaged; to serve; accident, incident; or: non- [not-] controlling, -doing [ado], -involvement, -busyness; ren shi: human relations; sh tin serve Heaven; G: Angelegenheit, Sache, Umstnde, Vorfall, Vorgang, Ttigkeit, Anlssen; Beschftigung, Unternehmen, ausfhren, tun, dienen, etwas los, Ungelegenheit, Schwierigkeiten, Unruhen, Hndel; Nicht-Kontrolle, -Getue, -Engagement, -Geschftigkeit. 2.55; 2.10. Propoziia 10 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) xng/hng b yn zh jio/jio (text in pinyin tonuri) xing2/hang2 bu4 yan2 zhi1 jiao1,4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Hang Pu Yan Chih Chiao (text in Wade-Giles) Hang Pou Yen Tche Kiao (text in EFEO) practic non verbal a sa instruire (text tradus in lb. romn) 2.56: xng xng xing2,4 hng hang2 hsing hang hsin hang R: a merge; a urma(a practica); a se mica(inainte); a pleca; a face, a executa; plimbare; mers; traseu; cale; drum; cltorie(in capitolul 64: qin l zh xng sh y z xi; o cltorie de o mie de leghe, incepe cu un pas); aciune, a aciona; conduit; faz; a se comporta; comportament; purtare; funcionare; o firm; depozit; magazin; serie; ir; rang; grad; element (dinamic; funcional; vibraional); in capitolul 69: xng w xng "s progresezi fr s avansezi" going ahead without advancing xng xng wu hsing: "Cele Cinci Micri/Faze/Elemente " [pmnt(, pinyin: tu), metal(Chinese: , pinyin: jin), ap(, pinyin: shui), lemn(, pinyin: mu), foc(, pinyin: huo)] considerate de antici c alctuiesc universul fizic. Medicina Tradiional Chinez[MTC] utilizeaz relaiile dintre Cele Cinci Elemente pentru a explic diferitele fenomene fiziologice si patologice dup relaiile/ciclurile de genez/creaie ( shng) si de dominare/ distrugere/ inhibiie ( k ); E: go; walk; move, travel; circulate; do, carry out, be all right, trip, behaviour, capable, competent; Five Elements, Movements, Phases or Five Stages w xng wu3 xing2: " [Wood (Chinese: , pinyin: m),

Fire (Chinese: , pinyin: hu), Earth (Chinese: , pinyin: t), Metal (Chinese: , pinyin: jn), Water (Chinese: , pinyin: shu)] are chiefly an ancient mnemonic device, in many traditional Chinese fields: TCM (Traditional Chinese Medicine, Feng Shui([ ] fng shu; fengshui, geomancy); F: marche, marcher; agir; acte; conduite; faire; pratiquer; appliquer; rang; range; file; d'accord; habituellement traduit par: lment; xng xng Les 5 lments: w xng : jn : mtal, l'or. m : bois. shu : eau. hu : feu. t : terre; G: gehen, reisen, es geht, gelingen, begehen, tun, handeln, verrichten, veranstalten, ausben, vollziehen, vor sich gehen, stattfinden, Betragen, Wesen, Wandel, zeitweilig, nicht feststehend, dient als Vorwort zur Bildung von Zeitwrtern, die (fnf) Elemente ; Linie, Reihe(NCS 320); 2.56; 47.26; 2.57: b bu4 pu pou R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.58: yn yan2 yen jen; Canton: jin4: R: A. cuvnt, limb; vorbire; grai; B. a zice; a afirma explicit; a vorbi; a spune; comunicare verbal; (b yn zhng): miezul (se afl n ceea ce este) nespus explicit; comunicare nonverbal; C. caracter; simbol; cuvnt (lucrarea are 5000 de caractere-cuvinte"/ wu qian yn/wen".); yn y: aceasta inseamn; b yn bu4 yan2 comunicare non-verbal; tcere; vedeti si capitolele in care apare [2, 5 (plus on en parle, plus vite on aboutit l'impasse), 17(se garde de parler), 43, 56, 73 (La voie du ciel sait vaincre sans lutter, rpondre sans parler)]; E: word, say, talk, speak, character; yn y this means; F: dire; mot; parole ; opinion; propos; yn mng explicitement b yn r y Cela va sans dire. / Cela se comprend. G: Worte, Sprache, Rede, sprechen, reden, bedeuten; yn y Das heit: vedeti si capitolele in care apare [2, 5, 8, 17, 22, 23, 27, 31, 41, 43, 56, 62, 66, 69, 70, 74, 78, 81]; apare prima data in: 2.58; 2.57-58: b yn bu4 yan2 pu yen pu jen: R: "fr cuvinte", tcerea; transmisia non-verbal; calea de comunicare nemijlocit de cuvinte este o caracteristic comun n taoism i n buddhismul zen. Termenul "zen" este prescurtarea cuvntului zenna(sau zenno), transcripia japonez a termenului chinez "chan-na" (prescurtat chan), el nsui derivat de la cuvntul sanskrit Dhyna, care desemneaz starea de meditatie, n care se manifest o asemenea concentrare i reculegere a spiritului nct este abolit orice distincie ntre Eu si Tu, subiect i obiect, adevrat i fals. Termenul sanskrit Dhyna este definit de Patanjali n Yoga-Sutra ca a VII-ramur(anga) din calea cu opt ramuri(in lb.sanskrita: ashtnga), care conduc fiecare la iluminare i eliberare[in lb.sanskrit: "moksha"]; E: wordless teaching; silence; F: sans dire; silence; I: Il silenzio; G: ohne Worte zu lehren; Schweigen; sich von selbst; Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii eseniale: 1. O transmisie direct n afara Scrierilor[orthodoxe](Kyge-Betsuden); 2. Nici o dependen fa de cuvinte i de simboluri grafice(Fury-Monji); 3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(Jikishi-Ninshin); 4. S-i contemple propria sa natur i s realizeze starea de "trezire" a unui buddha (Kensh-Jbutsu). Aceasta definire foarte exact a buddhismului chan este n mod traditional atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul zen. Numeroi eruditi moderni consider ns c aceasta definire eman de la un maestru tardiv, Nanchan Pu yan (jap.Nansen Fugan). 2.59: zh zhi1 chih tchi R:el; ea; acesta; a lui; a ei; a lor; semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 2.60: jio jiao4 kiao : R: a preda; a instrui; a nva(pe altcineva); nvtur, doctrin; instruire; instrucie; a comanda, a cauza, a face; E: teaching teach, instruct, religion; G: lehren, belehren, unterrichten, Lehre, Glaube, Religion, Sekte, Lehrstze, Erziehung, befehlen, veranlassen, lassen, Zeichen des Passivs; 2.11. Propoziia 11 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] [] (text in caractere chineze) wn w zu/zu/zu yn r b c (text in pinyin tonuri) wan4 wu4 zuo4 yan1 er2 bu4 ci2 (text pinyin cu numere pt tonuri) Wan Wu Tso Yan Erh Pu Tz'u (text in Wade-Giles) Wan Wou Tso Yen Eul Pou Ts'eu (text in EFEO) Toate lucrurile apar acolo dar fr respingere/control (text tradus in lb. romn) 2.61: [] wn wan4 wan wan R: zece mii; nenumrate; vedei: 1.21; 2.62: w wu4 wu wou R: obiect, lucru; vedei: 1.22;

2.63: zu zu zu zuo4,1,2 tso ts R: a face; a fabrica; factor; autor; a ndeplini; a aciona; a se purta ca; a lua loc; a juca rolul de; a rsri; a apare; a aduce; a fi; reprezint, servesc drept; pentru a scrie, mic atelier; munc manual; manufactura; meteuguri; care urmeaz s fie cauza, vor fi luate n considerare; E: to do; to make; to take (somebody) for, to grow; to write ; to compose ; write; act, perform; work; production; to pretend; to regard as; to feel; writings or works; prepare; build; act as, arise; be;[] w su zu we: without any initiative or drive; to regard as; zu zh: author, writer; zu a : to make love F: faire; agir; produire; effectuer; travail; se lever, atelier; composer, crire, soit, ce que; considrer que, prendre (quelqu'un) pour; faire ( on dit mme en franais faire sa demeure de tel ou tel lieu); G: tun, handeln, machen, herstellen, hervorrufen, sein, werden, gelten als-, stehen fr-, dienen als -, schreiben, kleine Werkstatt, Handwerk; 2.63; 2.64: yn yn yan1,2 yan yen R: A. el(neutru); B. aici; acolo; atunci; odat; (b yn): n alt parte; minte absent; B. cum? de ce? cand ? unde? C. sufix adverbial; particul final cu funcie descriptiv; D. i aa; astfel c; E: here; herein, there; then; thereupon (adverb); it (pronoun) ; how? why? when ?, where? etc. (interrogative); and so; so that (conjunctive) ; a final particle indicating numerous senses rhetorical how... ; F: ici; il; cela, comment?, seulement; (employ la fin d'une phrase); G: wie?, warum?, wie knnte! hier, dies, erst dann, nur wenn; 2.64; 2.65: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 2.66: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.67: [] c ci2 tz'u ts'eu tse: R: cuvnt; expresie; dicton; afirmaie; declaraie; vorbire; mrturie; discurs; fraz; sentin; a controla; direciona; a acuza; acuzaie; decizie; a pleda; a se scuza, abdica, a demite, a renuna; a decade; a se sustrage; a abdica; a demisiona; a cobor; a decade; a se apleca; a abandona; a lua concediu; lua rmas bun; la revedere, a refuza; a evita; od, form poetic; versiunea Fu Yi i in versiunea Mwngdu B caracterul este inlocuit cu sh("a incepe); b c: a nu vorbi/fr opoziie/fi dispus s/ fr refuzare/fr ezitare; fr control/fr direcionare/stpnire; a nu prsi/a nu intoarce spatele; anu refuza; E: word; term; speech, expression, words; phrase; diction; sentence; speech, statement; opinion, poetic form; refined language; wording; poetic genre (so far, interchangeable with []); instruction; testimony, accusation, charge, abdicate, to resign; to leave; to take leave; bid farewell, say goodbye, to dismiss; to decline; dismiss, abandon; avoid, evade; vacation, to reject, to abstain, to be controlled by smth; bc: be willing to; no opposition; without any hesitation F: mot; parole; terme; diction, expression, sentence; ode, forme potique; , prendre cong, fuir, donner sa dmission; discours, dclaration, mouvement; affirmation, accusation, abdiquer, dmissionner; dmission, dclin; viter; se soustraire; licencier; Au revoir, adieu, fuir, vacances, rejeter, refuser; abandonner, renoncer, s'abstenir; G: Worte, Ausdruck, Satz, Rede, Aussage, Anweisung, Anklage, Abschied nehmen, abdanken, urlaub, ablehnen, verzichten, aufgeben, Gedichtform; 2.67; 2.12. Propoziia 12 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) shng r b yu , (text in pinyin tonuri) sheng1 er2 bu4 you3 , (text pinyin cu numere pt tonuri) Sheng Erh Pu Yu (text in Wade-Giles) Cheng Eul Pou Yeou (text in EFEO) creaz dar fr s posede (text tradus in lb. romn) 2.68: vedei: 2.69: 1.45; 2.70: vedei: 2.71: shng sheng cheng R:a tri; via; a da natere; genez; crud; natural, 2.26; r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; 2.19; yu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19;

2.13. Propoziia 13 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] [] (text in caractere chineze) wi/wi r b sh , (text in pinyin tonuri) wei2 er2 bu4 shi4, (text pinyin cu numere pt tonuri)

Wei Erh Pu Shih (text in Wade-Giles) Wei Eul Pou Che (text in EFEO) acioneaz dar fr s atepte (text tradus in lb. romn) 2.72: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 2.73: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 2.74: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.75: sh shi4 shih che ; R: a se baza pe; a depinde de; speran; ateptare;
ncredere; a avea ncredere n; a se ncrede(n); a se bizui (pe); a depinde de; a se intemeia pe, a fi sigur; a se sprijini pe; siguran; se rezema de; confiden, mrturisire; a se destinui cuiva; siguran de sine; b sh: fr s se bizuie; fr s atepte sau s reclame; E: rely on; rely upon; presume on, trust to; depend on; to claim; to depend on; to hold on / F: compter sur, tre base sur, soutien; se fier indment , faire usage de; confiance; force; G: vertrauenauf, sich sttzen auf,Sttze, sich unrechtmigerweise verlassen auf-, sich zunutze machen, im Vertrauen auf, kraft-; fordern; abhngen von; voraussetzen;

festhalten an;

2.14. Propoziia 14 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) gng chng r f j (text in pinyin tonuri) gong1 cheng2 er2 fu2 ju1 (text pinyin cu numere pt tonuri) Kung Ch'eng Erh Fu Chu (text in Wade-Giles) Kong Tch'eng Eul Fou Kiu (text in EFEO) lucrarea mplinit dar nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) 2.76: gng gong1 kung kong R: [kung() este scris ca o combinaie a caracterelor gng kung: a lucra, lucrtor; i l : putere; for] realizare, lucrare; a lucra; munc; oper; merit, performan, succes, abilitate; capacitate; srguin, activitate, exerciiu; fapt, efort; munc grea; cucerire; scop, int; efect; gng f kung fu: practica kung fu: a exersa sau practica Qigong indemnare, capacitate; talent; maiestrie; abilitate; realizare, rezultat; art, munc, efort; gng nng: funcie; gng l: putere; yng gng: studios; E: meritorious deeds, work; deed; achievement; merits; success; honor; credit; good result; ability, skill (of dancers, gymnasts etc); diligence, activity, service, exercise, effort, hard work; purpose; gng f kung fu: kung fu practice: to exercise or practice Qigong; skill; achievement; result; art; labor; effort; F: mrite; exploit; effet; services; effort, travail; uvre; habilet; adresse; gng f: exercer ou pratiquer Qigong; habilet; comptence; ralisation; rsultat; art; travail; effort; gng l: puissance; gng nng: fonction; yng gng: studieux; G: Verdienst, Leistung, Erfolg, Fhigkeit, Flei, Ttigkeit, Dienstleistung, Zweck, harte Arbeit; 2.76; 2.77: chng tscheng: R: complet, perfect, ntreg; a mplini, a desvri; a reui; vedei: 2.30; 2.77-78: gng chng R: a termina munca sa, a termina lucrarea, fapte implinite; a atinge (a realiza; a implini) performane (merite); E: to finish one's work, to achieve (accomplish) performances (merits); F: terminer son travail, atteindre (accomplir); service accompli; performance (le mrite); G: die Arbeit beenden, Leistungen vollbringen; 2.78: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 2.79: f fu2 fu : R: nu; non; fr; termen folosit cu semnificaia lui w (vedei: 1.13), pentru a indica aciunea nemijlocit sau paradoxal: [] w wi nonaciunea ori nefptuirea (vedei: 2.52-53), atunci cnd e situat inaintea unui verb: f j: fr acumulare; fr ataare; fr s se laude(2); inlocuiete in textele vechi caracterul: b bu4 pu pu; E: not, no; G: nicht, nein, phys: Volt; 2.79; 2.80: j ju1 k: R: a locui; a ocupa (o poziie); a rmne; a se ataa; a se localiza; a fi n(o poziie); acas; locuin, domiciliu; reedin, a tri(localizat; identificat); a sta, a te opri ntr-un loc, cerere, reclama(merite); afirma, a stoca; a acumula; a ine; a nu da drumul; a se odihni; repaus; a deine; inerent, intenie; prenume; f j: a nu acumula(a sta peste); fr ataare; fr atrnare (localizare; identificare); a nu te sprijini/bizui pe; a nu cere recunoastere merite; fr s se laude; (2); in mod obinuit; viaa civil; in pace; viaa zilnic; lit.: loc de locuit; E: reside, dwell, live, sit; occupy, remains; claim, assert, store up, lay by; in ordinary, civil life; in peace; daily life; lit.: place to dwell; Located between

two eyes, it is the residence of the Chen (spirit). principal; F: rsider, habiter, rsidence, domicile, occuper; prtendre;s'arrter; vivre; s'asseoir; occuper, rclamation, s'affirmer, stocker jusqu', poser; en direct, appartement, logement, sjour, rester; prendre, accumuler, tenir, inhrente, attentif , prnom; G: wohnen, Wohnung, bleiben, dauern, anhufen, sich befinden, sein, innehaben, innewohnen, bedacht auf, Familienname; in gewhnlichen, zivilen Zeiten; im Frieden; lit.: Ort zum Wohnen. 2.80; 2.15. Propoziia 15 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) f wi/wi f j , (text in pinyin tonuri) fu2 wei2/wei3 fu2 ju1, (text pinyin cu numere pt tonuri) Fu Wei Fu Chu (text in Wade-Giles) Fou Wei Fou Kiu (text in EFEO) doar fiindc nu se ataeaz (text tradus in lb. romn) 2.81: f f fu1 fu : R: [deriv din caracterul pentru om ( rn ), avnd in plus braele deschise larg i acul de pr al unui brbat adult ] brbat, so; masculin; autoritate; maturitate; desvrire; miestrie; f q: so i soie; f zi: stpn; maestru; f : hamal; da fu: doctor; [ ] y f: pescar; acela; aceia; cel despre care se vorbete; (particul iniial): oh, da, "bine", cu adevrat ; da, "acum", mai presus de orice; doar; tocmai; n special (de asemenea), deoarece; pentru c; fiindc; n ce privete; f we: ins; doar; fiindc doar; tocmai fiindc; pentru c numai; acest lucru se datoreaz faptului c; particul final(exclamaie); E: husband, man; male adult; person; porter; (initial particle): oh; yeah, truly; well; for; those; above all, because; f we: for only; yet only; for alone (just); f zi: Master; gng fu: skill, art, kung fu, labor, effort; F: conjoint, personne, homme, serviteur, le matre; (particule initiale): ah oui, bien, vraiment pour, ceux, surtout, parce que; si; f we: parce que seul; c'est parce que; simplement; G: Gatte, Person, Mann, Knecht, Meister, Weiser; (initial Teilchen): weil; ja, nun, wahrlich vor allem (darber hinaus), f we: denn nur (gerade); 2.81; 2.82: we wei2 wei R: da; dar; doar, numai, singur; anume; doar cnd; numai n cazul n care, doar pentru c; totui; cu toate acestea, adic; s ia n considerare; particul care deschide o propoziie i face legtura; strict vorbind, numai, ns; f we: acest lucru se datoreaz faptului c; pentru c numai; fiindc doar( tocmai); E: just; only, alone; yes; only when, just because; however, to consider; -ism; f we: for only; for alone (just); F: seulement, seul; cependant, toutefois, considrer; f we: parce que seul; c'est parce que; G: nur, aber; allein; nur wenn, gerade weil; gebraucht fr RS8385 wei(2) berlegen, betrachten, allein einzig, nur,jedoch, aber, und, mit, ist, satzeinleitendes Wort RS8386 wei(2) Auenschnre eines Netzes, Grenzen, binden, verbinden, zusammenhalten, festhalten, helfen, satzeinleitendes Wort; 2.82; 2.83: f fu2 fu : R: nu; non; fr; inlocuiete caracterul: b pu; vedei: 2.79; 2.84: j k: R: a locui; a ocupa; locuin, a sta; a acumula; a rmne; a se ataa; vedei: 2.80; 2.16. Propoziia 16 din capitolul 2 in variantele[WB][HSG][FY] (text in caractere chineze) sh y b q (text in pinyin tonuri) shi4 yi3 bu4 qu4 (text pinyin cu numere pt tonuri) Shih I Pu Ch'u (text in Wade-Giles) Che Yi Pou K'iu (text in EFEO) De aceea nu pierde (text tradus in lb. romn) 2.85: sh shi4 Shih Che R: desigur, da, drept, a fi; acesta; sh y: de aceea; sh wi aceasta se cheam; asta e numit; vedei: 2.47; 2.86: y yi3 i yi R: a folosi; folos, n acord cu; pt.ca s; de, de ctre, de la; vedei: 1.29; 2.87: b bu4 pu pu: R: nu; non; fr; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 2.88: q qu4 ch'u k'iu k : R: a pleca, a prsi; a pierde; a dispare; a fi luat(furat); a (se) ndeprta; a (se) distana: xing q: distana intre; a evita; a se dizolva; a inceta s existe; a muri, mort; apus; trecut; q nin: anul trecut/apus; a alunga un gnd; a scpa de; a evita; a se elibera (de); a scpa (de ceva); a respinge; respinge accept; a cobor; a abandona, a ndeprta, a terge (o pat); a suprima (o virtute sau un abuz); a extirpa; a demonta; a demobiliza;

a scoate; a ridica (un sigiliu); a sustrage (un document); a goni; a concedia, a destitui; zo q: a merge ctre; ctre(plasat dup un verb arat direcia sau destinaia); in direcia la; pentru; dup; E: go away, leave, depart, leave, lose, remove, get rid of , to be taken away, the one before this; to reject to accept; F: aller; quitter; enlever; hiang k'iu: diffrence entre; distance entre; tseou k'iu: aller vers; (plac aprs un verbe pour marquer la direction ou la destination) vers ; dans la direction de; pour G: gehen, hingehen, weggehen, fortgehen, verlassen, aufgeben, fort, ab-, vorbei, vergangen, der vorige, abgehen, absetzen, entfernen, verstoen, entfernt sein von-; 2.88;

Bibliografie 1. Sanderson Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by http://www.san.beck.org/Dhammapada.html "Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death. Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already" 2. Diogenes Laertios, Despre vieile i doctrinele filosofilor" Traducere in lb. romn de C.I. Balmus; Studiu introductiv i comentarii de Aram M. Frenkian, Editie ingrijit de Bogdan Olaru , Colectia Plural Clasic Editura Polirom Iai, 1997 3. Diogne Larce, Vies et doctrines des philosophes de lAntiquit, tomes I et II Traducteur Charles Zvort, Maison ddition Charpentier, Paris , 1847 4. Diogenes Laertius. Lives of Eminent Philosophers. R.D. Hicks. Cambridge. Harvard University Press. 1972 (First published 1925). 5. G.W.T. Patrick, The Fragments of the Work of Heraclitus of Ephesus on Nature, translated from the Greek text of Bywater by G.T.W. Patrick, Baltimore: N. Murray, 1889. This was originally Patrick's doctoral thesis at Johns Hopkins University, 1888. A note states that this 1889 edition was reprinted from the American Journal of Psychology, 1888. http://classicpersuasion.org/pw/heraclitus/herpatu.htm http://www.ellopos.com/study/default.asp? h=http://classicpersuasion.org/pw/heraclitus/ 6. Cele 139 fragmente rmase din opera lui Heraclit: http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf). http://www.ac-nice.fr/philo/textes/Heraclite.pdf http://philoctetes.free.fr/heraclite.pdf Heraclitus- The Complete Fragments http://community.middlebury.edu/~harris/Philosophy/heraclitus.pdf 7. Osho Rajneesh The Hidden Harmony (in English) cartea in format pdf se afla la adresa: http://www.messagefrommasters.com/Beloved_Osho_Books/Western_Mystics /The_Hidden_Harmony.pdf discursul in format mp3 la adresa de mai jos http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=75 8. situri unde gasiti variante de traducere ale capitolului 2 http://home.pages.at/onkellotus/TTK/_IndexTTK.html