Sei sulla pagina 1di 69

CUPRINS

1. DATE INIIALE........................................................................................................4 1.1 Tema proiectului: Programarea i conducerea produciei pentru fabricarea unui set de repere din componena produsului P.........................................................4 1.2 Condiii generale: beneficiar, executant, cadru legislativ, volum de producie, condiii i termene de livrare etc..................................................................4 2. ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCIE............................................................4 2.1 Structura de dezagregare a produsului (SDP).............................................4 2.2 Structura de dezagregare a lucrrilor (SDL)................................................5 2.3 Calculul necesarului brut..............................................................................7 2.4 Calculul necesarului net...............................................................................7 2.5 Elaborarea Planului de Producie Director (PPD)........................................7 2.6 Determinarea tipului de producie................................................................9 2.7 Stabilirea formei de organizare a produciei..............................................10 2.8 Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive).....................................11 3. VARIANTA I: PROGRAMAREA I CONDUCEREA PRODUCIEI N CONDIII DE RESURSE NELIMITATE I FR DATE IMPUSE.............................................14 3.1 Ipotezele de baz.......................................................................................14 3.2 Stabilirea resurselor de producie..............................................................15 3.3 Determinarea lotului de fabricaie optim i a lotului de fabricaie

economic....................................................................................................................16 3.4 Stabilirea lotului de transport optim i a lotului de transport economic......19 3.5 Determinarea duratei ciclului de producie.................................................20 3.6 Determinarea perioadei de repetare a loturilor..........................................22 3.7 Elaborarea programelor de lucru i a planurilor de sarci cumulat.........22 3.8 Elaborarea tabelelor de sarcin cumulat i a graficelor de sarcin cumulat.....................................................................................................................23 3.9 Corelarea programelor de lucru cu PPD....................................................26 3.10 Calculul costului de producie..................................................................28

4. VARIANTA A II-A: PROGRAMAREA I CONDUCEREA PRODUCIEI N CONDIII DE RESURSE LIMITATE I DATE IMPUSE............................................31 4.1 Ipotezele de baz.......................................................................................31 4.2 Stabilirea resurselor de producie i a calendarelor corespondente..........31 4.3 Elaborarea diagramei resurselor critice.....................................................32 4.4 Structura organizatoric a atelierului de producie....................................33 4.5 Elaborarea reelei logice a proiectului de producie...................................33 4.6 Managementul proiectului n funcie de timp.............................................34 4.7 Managementul proiectului n funcie de resurse........................................35 4.8 Managementul proiectului prin ordonanarea resurselor...........................35 4.9 Selectarea scenariului optim......................................................................38 4.10 Corelarea programelor de lucru cu PPD..................................................38 4.11 Elaborarea tabelelor de sarcin cumulat cu i a graficelor de sarcin cumulat.....................................................................................................................38 4.12 Amplasarea optimal a resurselor...........................................................39 4.13 Calculul costului de producie..................................................................41 5. COMPARAREA VARIANTELOR..........................................................................48 5.1 n funcie de durata ciclului de producie....................................................48 5.2 n funcie de numrul de resurse i de gradul de utilizare a acestora 5.3 n funcie de sarcina de producie raportat la unitatea convenional 5.4 n funcie de costul de producie 6. CONCLUZII FINALE............................................................................................50

CAPITOLUL 1. DATE INIIALE

1.1. Tema proiectului Programarea i conducerea produciei pentru fabricarea unui set de produse din componena ansamblu (P). Vor fi analizate trei produse din cadrul ansamblului P , fiecare produs fiind obinut n urma unui proces tehnologic : Reperul (P5) cu procesul tehnologic PT1; P5 cu procesul tehnologic FT11; P15 cu procesul tehnologic FT5

1.2. Condiii generale Beneficiar : S.C. RomPress S.A. Executant : Universitatea Politehnica din Bucureti, Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice; Cadrul legislativ : anul 2011; Cererea brut pentru asamblul P este de 1900 buc/an; Termenele de livrare stabilite de client sunt: 190 bucai la sfritul primului trimestru (10% din volumul de producie anual); 380 bucai la sfritul trimestrului al II lea (20% din volumul de producie anual); 570 buci la sfritul trimestrului al III lea (30% din volumul de producie anual); 760 buci la sfritul celui de-al IV lea trimestru (40% din volumul de producie anual). 1.3.Regim de lucru Numrul de zile lucrtoare sptmnal : zs=5 zile/sptmn; Numrul de schimburi dintr-o zi de lucru : ks=1 schimb/zi; Numrul de ore de lucru pe schimb, h=8 ore/schimb.

Se cunosc urmtoarele date privind produsul i constituenii si: Ansamblul P se livreaz n 4 trane anuale, de aproximativ 10%, 20%, 30%, 40% din volumul anual de producie; Livrrile ansamblului P sunt programate pentru sfritul sptmnilor 13, 26, 39 i 52 din perioada de producie; Durata stadiului de asamblare a produsului P (din componentele de pe nivlul 1) este de 2 sptmni; Durata stadiului de asamblare a asamblurilor A1, A2, A3 (din componentele de pe nivelul 2) este de 1 sptmn; 3

Stocul iniial de produs este de 0 buci; Stocul iniial al fiecrui articol de pe nivelul 1 este de 120 de buci; Stocul iniial al fiecrui articol de pe nivelul 2 este de 240 buci; Stocul iniial al fiecrui articol de pe nivelul 3 (semifabricat SF) este de 0 buci. CAPITOLUL 2. ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCIE 2.1. Strunctura de dezagregare a ansamblului (SDP) Produsul oricarui proiect poate fi considerat o structura de sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea ansamblului in structuri de ordin inferior, numita subsistem. La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri , iar acestea din urma in subansambluri. Aceasta activitate logica, ce are ca obiect dezagregarea unui ansamblu in grupuri structural inferioare este denumita conventional Structura de Dezagregare a Ansamblului. . Structura de dezagregare a ansamblului se poate reprezenta grafic sub forma unei arborescente. Ea poate fi reprezentata la diferite niveluri, in functie de cerintele concrete ale proiectului. De cele mai multe ori, structura de dezagregare a ansamblului este condusa pana la nivel elementar, adica pana la obtinerea pieselor componente ale sistemului. In figura 2.1 este prezentata structura de dezagregare a ansamblului.

Fig 2.1. Structura de dezagregare a produsului P

2.2. Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect si poate fi reprezentata sub forma arborescenta, la fel ca si structura de dezagregare a ansamblului (SDP). SDL permite structurarea programului de lucru pana la orice nivel de detaliere, dar nu se recomanda o detaliere exagerata, din cauza complicarii proiectului de programare si conducere. 4

Problema esentiala este de a identifica toate activitatile importante. In caz contrar, activitatile neidentificate nu vor fi planificate, proiectul putand intra in deriva. Aceasta structura logica poate constitui baza elaborarii planului de sarcini si a bugetelor necesare realizarii proiectului. Fiele tehnologice ale reperelor sunt prezentate n urmtoarele tabele: Tab. 2.2.1 Nr. crt. 1 2 3 4 5 OPERAIA Denumirea Strinjire 1 Strunjire 2 Strunjire 3 Strunjire 4 Gaurire COD S 1.1 S 1.2 S 1.3 S 1.4 G1 TIMPUL Tu Tp [min./buc.] [min./lot] 8,38 22 7,14 25 2,86 22 3,42 22 1,46 18 RESURSA Denumirea CNC CNC CNC CNC CNC COD R1 R1 R1 R1 R2 Tab. 2.2.2 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 OPERAIA Denumirea Frezare Strunjire Brosare Mortezare Spalare Inspectie Conservare si depozitare COD F 5.1 S 5.2 B 5.3 M 5.4 Sp 5.5 I 5.6 CD 5.7 TIMPUL Tu Tp [min./buc.] [min./lot] 4.2 30 12.2 40 1.5 10 4.2 30 2.4 5 1.9 10 1.2 5 RESURSA Denumirea FUS 32 SNA 400 BO 100 M 320 Instalatie spalare Banc inspectie Banc depozit COD R3 R1 R4 R5 C1

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

OPERAIA Denumirea Strunjire Inspectie Gaurire Alezare Spalare Inspectie Conservare-depozitare COD S 15.1 I 15.2 G 15.3 A 15.4 Sp 15.5 I 15.6 CD 15.7

TIMPUL Tu [min./buc.] 12.4 1.8 8.8 5.3 2.2 2.7 1.4 Tp [min./lot] 40 10 50 40 5 20 5

RESURSA Denumirea SNA 400 Banc inspectie G40 G40 Instalatie spalare Banc inspectie Banc depozit COD

Activitatile administrative ale proiectlui sunt prezentate in tabelul 2.4: Tabel 2.4 Nr. 1 2 Denumire Aprobare inceput proiect Aprobare finalizare proiect Activitate administrativa Simbol S F Durata 0 0

Activitatea proiect-structura dezagregata a lucrarilor pentru reperele considerate este prezentata in fig 2.2

Figura 2.2 Structura dezagregat a lucrrilor 2.3. Calcului necesarului brut (NB) Necesarul brut de component, determinat n funcie de ansamblul P, care se livreaz i de necesarul de component (ansambluri, subansambluri, piese) , utilizate pentru formarea unei buci de produs poate fi observat n cadrul Planului de Producie Director.

TRIMESTRUL Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV TOTAL

PRODUSUL P5 260 760 1140 1520 3680

Tabelul 2.5. Necesarul brut PRODUSUL PRODUSUL P15 P16 0 0 212 670 576 1140 760 1520 1550 3330

2.3. Calcului necesarului brut (NB) Necesarul brut de component, determinat n funcie de ansamblul P, care se livreaz i de necesarul de component (ansambluri, subansambluri, piese) , utilizate pentru formarea unei buci de produs poate fi observat n cadrul Planului de Producie Director.

TRIMESTRUL Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV TOTAL

PRODUSUL P5 260 760 1140 1520 3680

Tabelul 2.5. Necesarul brut PRODUSUL PRODUSUL P15 P16 0 0 212 670 576 1140 760 1520 1550 3330

2.4. Calculul necesarului net (NN) Necesarul net se determin cu ajutorul necesarului brut i al stocurilor cu urmtoarea relaie: NN=NB-S Unde : NN-necesarul net; NB-necesarul brut; S-nivelul de stocuri. Necesarul net este prezentat n Tabelul 2.6 TRIMESTRUL Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Ng [buc] PRODUSUL P5 260 760 1140 1520 3680 7 PRODUSUL P15 0 212 576 760 1550 Tabelul 2.6. Necesarul net PRODUSUL P16 0 670 1140 1520 3330

2.5. Elaborarea planului de producie director (PPD) Planul de producie director este elementul fundamental, n jurul cruia se construiete arhitectura sistemului de planificare a produciei. Obiectivele planului de producie director sunt: Utilizarea optim a resurselor; Minimizarea costurilor de producie; Respectarea termenelor de livrare.

Pentru atingerea obiectivelor menionate, PPD trebuie s permit: Determinarea necesarului de componente (subansambluri, piese finite, semifabricate); Stabilirea sarcinilor de producie care revin posturilor de lucru, n vederea realizrii necesarului de component; Determinarea capacitilor de producie incluse de sarcinile de producie; Evidenierea capacitilor existente, a excedentelor de capacitate i a locurilor nguste.

n funcie de aceste elemente, PPD permite definirea politicii de producie. Aceasta producie precizeaz modul de desfsurare a produciei, care poate fi: n regim de capacitate constant i formare de stocuri; Adoptarea capacitii de producie la sarcini (prin ore suplimentare, lucru n mai multe schimburi, etc).

Planul de producie director este prezentat n tabelul 2.7.

Plan de productie director 2.6. Determinarea tipului de producie Pentru determinarea tipului de producie la nivel de operaie se utilizeaz metoda indicilor de constan. Aceast metod ia n considerare gradul de omogenizare i continuitate n timp a lucrrilor care se execut la locul de munc. Acest grad poate fi cuantificat pentru fiecare produs i operaie cu ajutorul indicilor Tpk, k reprezentnd numrul operaiei de la produsele respective.

2.6.1. Fondul nominal de timp Fn=zn*ks*h Unde: zn- numrul de zile lucrtoare; ks- numrul de schimburi dintr-o zi; ks=1; h- numrul de ore dintr-un schimb; h=8;

Numrul de zile lucrtoare din perioada de producie considerat, zn, este determinat la termenul de livrare cel mai timpuriu al reperelor din ultimul trimestru al planul de producie director. Astfel: Zn5 = 50*5=250 zile Zn1-2 = 49*5=245 zile Aadar, fondul nominal de timp, Fn , este: Fn5 = 250*1*8=2000 ore Fn1-2 = 245*1*8=1960 ore 2.6.2. Ritm liber de fabricaie Rg = 60 * Fn Ng Unde: Fn- fondul nominal de timp al perioadei considerate [ore]; Ng- cantitatea de piese(repere) de tip g(buci). [min/buc]

Ritmurile medii de fabricaie pentru cele trei repere sunt: NgP5= 3680 => RgP5 =
60 * 2000 = 32,60 min/buc 3680

60 *1960 = 75,77 min/buc 1552 60 *1960 NgP2=3330 => RgP2 = = 35.31 min/buc 3330

NgP1=1552 => RgP1 =

2.6.3. Gradul de omogenizare TPk = Unde: Rg ritmul mediu de fabricaie al reperului g [min/buc]; Tuk timpul unitar de prelucrare al reperului g la operaia k;
Rgi Tuk

10

ncadrarea unei anumite operaii k ntr-unul din tipurile de producie de serie sau mas se face, dupa cum urmeaz: Dac TPk < 1 atunci operaia corespunde produciei de mas; Dac TPk >1 atunci operaia corespunde produciei de serie;

Producia de serie poate fi mprit astfel: Dac 1 < TPk 10 => producie de serie mare (SM); Dac 10 < TPk 20 => producie de serie mijlocie (SMj); Dac TPk > 20 => producie de serie mic (Sm).

n tabelul 2.8. sunt prezentate caracteristicile tipologice ale produciei pentru cele trei produse: Tabelul 2.8. Caracteristicile tipologice ale operaiilor produselor P1 Nr. Op. 1 2 3 4 5 Tu 8,38 7,14 2,86 3,42 1,46 32,20 Rgi TPk 22 25 22 22 18 Tip producie SM SM SM SM SMj

P5 Nr. Op. 1 2 3 4 5 6 7 Tu 4.2 12.2 1.5 4.2 2.4 1.9 1.2 Rgi TPk 30 40 10 30 5 10 5 Tip producie SM SM SM SM SM SM SM

75,77

11

P15 Nr. Op. 1 2 3 4 5 6 7 Tu 12.4 1.8 8.8 5.3 1,2 1,8 1.4 Rgi TPk 40 38 50 25 30 40 30 Tip producie SM Sm SM SM Sm Sm Sm

35,31

Este posibil ca nu toate operaiile unui anumit produs g s se ncadreze n acelai tip de producie. De aceea, se pune problema determinrii tipului de producie predominant,specific fabricrii produsului g. n acest scop, se calculeaz ponderea operaiilor, corespunzator fiecrui tip de producie:

A[%] =(

M )*100 n

B[%] =(

SM )*100 n SMj )*100 n

C[%] =(

D[%] =(

Sm )*100 n

Unde: n- numaul total de operaii din procesul tehnologic de fabricaie al produsului. n tabelul 2.9. este prezentat tipologia fiecrui reper

Tip producie M SM SMj

Tip pondere A B C

Tabelul 2.9. Tipologia produsului P5 P15 P16 0% 90% 10% 12 0% 100% 0% 0% 42,85% 0%

Sm D Tip producie final

0% SM

0% SM

57,14% SM

Din tabelul 2.9. se pot trage urmtoarele concluzii: Pentru produsul P5 tipul de producie va fi producia de serie mare (B>50%), pentru produsul P15 alegem producie de serie mare (B> 50%), iar produsul P16 va fi preluat de producia de serie mare (C>50%). 2.7. Stabilirea formei de organizare a produciei Forma de organizare depinde de tipul produciei i poate fi: Succesiv : pentru producia de serie mic; Mixt : pentru producia de serie mare i mijlocie. Tabelul 2.10. Forma de organizare a produciei P5 P15 Mixta Succesiva

Produs Tip organizare

P1 Mixt

2.8. Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive) n practica curent raporturile comerciale ale ntreprinderii cu furnizorii si se bazeaz pe tarife regresive. Aceasta nseamn c furnizorii pot acorda reduceri de pre de la un anumit nivel al cantitii comandate. n felul acesta preul unitar al produselor este strns legat de mrimea comenzii. n cazul tarifelor regresive cu reducere de pre uniform trebuie s se ia n considerare costul total de aprovizionare.

CTA= Dg * P +

Dg * c 1 + * q * p * q 2

Unde:

Dg cantitatea anual necesar Dg = Ng - St P preul de achiziie c constul de lansare a comenzii: c= 250 lei/ comand; rata costului de posesie a semifabricatelor : = 0,25% 13

q cantitatea optim de aprovizionare : q=

2* D*c p *

Valorile celor trei preuri corespunztoare fiecrui produs se regsesc n tabelul 2.11 Tabelul 2.11 Valorile preurilor P15 1041560 56122411560 2240 3360 4,2 6 4,8 3,6

Produs Cantiti 620 [buc] Pre[lei] 8

P1 6212480 6,4

24813720 4,8

260 7

P5 2611040 5,6

Conform valorilor Ng ale celor trei produse, rezult valorile lui S1 si S2: P1 3680 620 2480 P5 1552 260 1040 Tabelul 2.12. P15 3330 560 2240

Ng S1 S2

Pentru a reduce preul i a rezulta tarifele regresive, aplicm metoda reducerii uniforme, enunat astfel: dac se depete un anumit prag S, al cantitilor comandate, reducerea se aplic la toate ansamblurile cumprate. 2.8.1. Produsul P1 Datele iniiale: p1 = 8 lei/buc; p2 = 6,4 lei/buc p3 = 4,8 lei/buc; c = 250 lei/comand; =25%; Dg = Ng St =3680 0 = 3680; S1 = 620 buc; S2 = 2480 buc. qopt1 = 959,16 (0;620] qopt2 = 1072,38 [620;2480] qopt3 = 1238,27 [2480;3680]

14

Q[buc] CTA[lei]

155 31358

400 32140

620 31544

621 31542

Tabelul 2.13. Costuri totale de aprovizionare 1072,38 2480 2481 3000 3680 31358 32271 32269 32746,66 33370

Cost total de achizitie [lei]

Qopt = 3680

p1 p2 p3

Cantitate [buc]

Fig. 2.3. Se observ c CTA este minim pentru 2480 buci, ns aceast cantitate nu permite un numr ntreg de aprovizionri pe an. Astfel, se adopt 3680, aceast cantitate presupunand un cost total de aprovizionare de 33370 lei. 2.8.2. Produsul P5 Datele iniiale: p1 =7 lei/buc; p2 = 5,6 lei/buc; p3 = 4,2 lei/buc; c = 250 lei/comand; = 25%; Dg = Ng St = 1550 0 =1550 S1 = 260 buc; S2 = 1040 buc. qopt1 = 665,90 (0;260] 15

qopt2 = 744,50 [261;1040] qopt3 = 859,67 [1041;1560] Tabelul 2.14. Costuri totale de aprovizionare 744,50 1040 1041 1300 1552
9781 9839 7473 7535 7621

Q[buc] CTA[lei]

65
16977

100
14908

260
12648

261
10413

Cost total de achizitie [lei]

p1

Qopt = 1552

p2 p3

Cantitate [buc]

Fig. 2.4. Se observ c CTA este minim pentru 1041 buci, ns aceast cantitate nu permite un numr ntreg de aprovizionri pe an. Astfel, se adopt 1552, aceast cantitate presupunand un cost total de aprovizionare de 7621 lei. 2.8.3. Produsul P2 Datele iniiale: p1 = 6 lei/buc; p2 = 4,8 lei/buc; p3 = 3,6 lei/buc; c = 250 lei/comand; = 25%; Dg = Ng St = 3330 0 = 3330 S1 = 560 buc; 16

S2 = 2240 buc. Qopt1 = 1053,56 (0;560] qopt2 = 1177,92 [560;2240] qopt3 = 1360,14 [2241;3360]

Q[buc] CAT[lei

140
28423

300
22935

560
22080

561
22070

Tabelul 2.15. Coturi totale de aprovizionare 1177,92 2240 2241 2800 3330
13221 13397 13397 13545 13735

Cost total de achizitie [lei]

p1

Qopt = 3330

p2 p3

Cantitate [buc]

Fig. 2.5.

Se observ c CTA este minim pentru 2240 de buci, nsa aceast cantitate nu permite un numr ntreg de aprovizionri pe an. Astfel, se adopt 3360 de buci, aceast cantitate presupunand un cost total de aprovizionare de 13735 de lei.

17

CAPITOLUL 3. VARIANTA I : PROGRAMAREA I CONDUCEREA PRODUCIEI N CONDIII DE RESURSE NELIMITATE I FR DATE IMPUSE

3.1. Ipoteze de baza n managementul produciei se consider c fiecare operaie de fabricare a produselor are asigurat pe toat durata de desfurare a proiectului un numr necesar de resurse. Se consider c lansarea lotului de produse n fabricaie se va realiza la aceleai date pentru toate cele trei produse. 3.2. Stabilirea resurselor de productie Stabilirea resurselor de producie presupune calculul numrului de maini-unelte care particip la realizarea fiecrei operati i a gradului de ncrcare. Pentru calculul numrului de maini-unelte utilizate n producie se folosesc urmtoarele relaii:
Tuk Rg mck kii = mk kii kiT = n

mck =

unde:

kik gradul de ncrcare; kiT gradul de ncrcare total; mck numrul de maini calculat; mk numrul de maini adoptat.

3.2.1. Produsul P1 Nr. operaie 1 2 3 4 5 Tabelul 2.16. Resurse de producie produsul P5 Mck mk kik 0,2 1 0,2 0,2 1 0,2 0,08 1 0,08 0,1 1 0,1 0,04 1 0,04

Tu [buc] 8,38 7,14 2,86 3,42 1,46

Rgi

32,20

18

3.2.2. Produsul P5 Nr. operaie 1 2 3 4 5 6 7 Tabelul 2.17. Resurse de producie pentru produsul P1 Rgi mck mk kik 0,05 1 0,05 0,16 1 0,16 0,01 1 0,01 75,77 0,019 1 0,019 0,031 1 0,03 0,025 1 0,02 0,015 1 0,01

Tu [buc] 4.2 12.2 1.5 4.2 2.4 1.9 1.2

3.2.3. Produsul P15 Nr. operaie 1 2 3 4 5 6 7 kiT =0,094 3.3. Determinarea lotului de fabricatie optim si a lotului de fabricatie economic Lotul optim se determin cu relaia N0 = Tabelul 2.18. Resurse de producie pentru produsul P2 Rgi mck mk kik 0,35 1 0,35 0,05 1 0,05 0,24 1 0,24 35,31 0,15 1 0,15 0,062 1 0,06 0,076 1 0,076 0,039 1 0,039

Tu [buc] 12.4 1.8 8.8 5.3 2.2 2.7 1.4

2 * Ng * L (cm cl ) * z * E

Unde : Ng cantitatea de repere de tip g [buc]; L costul fix total la nivel de lot : L = A + B; A costuri determinate de pregtire ncheiere a fabricaiei i pentru activitile administrative de lansare a lotului:

19

A = (1+

n p Tpik * Srk * mk )* 60 100 k 1

p coeficientul de pondere a costurilor activitilor administrative de lansare n fabricaie: p = 15 Tpik timpii de pregtire ncheiere; Srk - retribuia orar a operatorilor reglori Srk 6 lei/or

mk numrul de maini adoptat la fiecare operaie; B cheltuieli cu ntreinerea i funcionarea capacitilor de producie pe durata pregtirii-ncheierii fabricaiei: B=

Tpik * ak * mk 60 k 1

Tpik - timpii de pregtire ncheiere; ak - cota orar a costurilor de ntreinere i funcionare a capacitilor de producie; ak = 6 lei/or

mk numrul de maini adoptat la fiecare operaie; C1 costuri curente (sunt independente de lotul de fabricaie): C1 = cm + cr + cif + cind

cm - costul obiectului muncii pn la intrarea lotului n stadiul respectiv de prelucrare cm =


CTAopt Dg

cr - costul cu retribuia personalului direct productiv: cr =

Tuk * Sk 60 k 1

Sk retribuia orar a operatorilor direci care particip la exectia fiecrei operaii: Sk = 5 lei/or 20

cif - costuri necesare ntreinerii i funcionrii capacitilor de producie pe durata lucrului efectiv: n Tuk * ak cif = 60 k 1 cind - costuri indirecte(de regie) ale seciei de fabricaie: cind = cr *
Rf 100

Rf regia seciei n care se prelucreaz lotul de piese identice: Rf =150 zorganizare mixta : zm = xm =
xm Rg

(T
k 1

uk

Tuk 1)

xs =

Tuk
k 1

E coeficientul asociat pierderilor cauzate de imobilizare a capitalului circulant n producie: E = 0,3 Tabelul 2.19. Lotul de fabricaie optim i lotul de fabricie economic P1 P5 P15 156 130 253 8,28 14,95 14,38 7,2 13 12,5 15,48 27,95 26,88 22,57 27,6 29,5 5,46 1,88 2,25 2,82 12,42 9,17 0,28 277 4,88 2,3 2,76 3,45 13,39 27,6 0,36 210,24 4,12 2,45 2,95 3,68 13,2 14,8 0,42 283,79

Tpik [min] A [lei/lot] B [lei/lot] L [lei]lot] Tuk [min] cm [lei/buc] cr [lei/buc] cif [lei/buc] cind [lei/buc] Cl [lei/buc] xm / xs[min] zm No [buc]

21

Lotul optim trebuie rotunjit,n plus sau n minus, la o valoare ntreag, apropiat de cea din calcul, care s permit lansarea unui numr ntreg de loturi n perioada considerat. Aceast valoare, notat cu Ne , reprezint lotul economic. Stabilirea lotului economic se realizeaz cu ajutorul reliei : Ne0 N astfel nct
Ng Z Ne

i prin ndeplinirea condiiei : NL =


NgD1 NgD 2 NgD3 = = NeP1 NeP2 NeP3

Ng [buc] No [buc] Ne [buc] NL [buc]

P5 3680 277 368

P1 1550 210,24 150 12

Tabelul 2.20. Lotul economic P2 3330 283,79 330

3.4. Stabilirea lotului de transport optim i a lotului de transport economic n cazul organizrii mixte, transmiterea obiectelor muncii de la un loc de munc la altul se face pe fraciuni din lotul economic, numite loturi de transport. Lotul de transport, Nt , poate varia ntre limitele 1 Nt Ne. Valoarea optim a lotului de transport se calculeaz cu relaia : Nt0 =

2 * Ne * Ng * Ct [ Ne * (cm cl ) L] * z * E

Unde: Ct costul mediu al unui transport pe ntregul flux tehnologic [lei/lot]: Ct = 20 lei/lot Lotul de transport economic se determin prin satisfacerea condiiei:

22

Nt = Nt0 N, astfel incat Nt0P5=314,32 buc Ne/Nt = 310/155 = 2

Ne Z Nt

Nt0P5=248,16 buc Ne/Nt = 280/140 = 2

Reper Ng [buc] Ne [buc] Nt [buc] nt

P1 3680 368 184 2

Tabelul 2.21. Lotul de transport P5 1550 155 75 2

3.5. Determinarea duratei ciclului de producie n procesul de productie, obiectele muncii sunt supuse unor transformari succesive, in conformitate cu procesul tehnologic adoptat. Aceste transformari se repeta identic pentru fiecare lot, formand un ciclu de productie , avand ca indicator de baza durata sa. Durata reprezinta timpul calendaristic masurat de la intrarea obiectelor muncii in primul stadiu de fabricatie pana la obtinerea productiei finale, servind la: stabilirea corecta a decalajelor diferite dintre stadiile de transformare a obiectelor muncii in unitatile productive de baza; fixarea unor termene reale de livrare a produselor; stabilirea necesarului de capital circulant angajat in productie si a vitezei de rotatie a acestuia; elaborarea unor grafice calendaristice de programare si de conducere a productiei; aprecierea gradului de organizare a productiei si de utilizare a resurselor.

Durata ciclului de organizare a productiei de programare se poate calcula analitic pentru fiecare reper in parte, adaugand la componenta tehnologica suma timpilor de pregatire-incheiere si a celor de intrerupere: Tcm = Nt *

k 1 n k 1

Tnk+ (Ne Nt )*

k 1

(Tnk-Tnk+1) ,pentru organizarea mixta

Tcs = Ne * Tnk, pentru organizarea succesiva Unde: 23

Tnk timpul normat pentru operatia k : Tnk = Tuk + 3.5.1. Produsul P5 NeP5 = 310 buc; NtP5 = 155

Tpik . Ne

n tabelul 2.22 este prezentat timpul normat pentru produsul 5 Tabelul 2.22. Tnk [min] 7,24 6,56 2,22 4,26 2,52

Nr operatie 1 2 3 4 5

Tu [min] 7,17 6,5 2,2 4,2 2,5

Tpi [min] 22 20 5 20 5

Tcm = 4972,45 min/lot = 82,87 ore/lot

3.5.2. Produsul P1 NeP1 = 130 buc n tabelul 2.23 este prezentat timpul normat pentru produsul 1: Nr operatie 1 2 3 4 5 6 7 Tu [min] 4,2 12,2 1,5 4,2 2,4 1,9 1,2 Tpi [min] 30 40 10 30 5 10 5 Tabelul 2.23. Tnk [min] 4,43 12,5 1,58 4,43 2,44 1,98 1,24

Tcs = 3718 min/lot = 61,91 ore/lot

3.5.3 Produsul P2 NeP2 = 280 buc, NtP1 = 140 In tabelul 2.24 este prezentat timpul normat pentru produsul 2: 24

Nr operatie 1 2 3 4 5 6 7

Tu [min] 13,7 6,5 2,4 1,5 2,2 1,4 1,8

Tpi [min] 50 20 15 20 5 10 5

Tabelul 2.24 Tnk [min] 13,88 6,57 2,45 1,57 2,22 1,44 1,82

Tcm = 6280,4 min/lot = 104,77 ore/lot

Tcm [ore] Tcs [ore]

P5 82,87 -

P1 61,91

Tabelul 2.25 P2 104,77 -

3.6. Determinarea perioadei de repetare a loturilor Perioada de repetare a loturilor, Tr ,reprezinta perioada de timp care trece pana ce intra in fabricatie un nou lot de repere. Pentru calculul perioadei de timp, Tr , se utilizeaza relaia: Tr =
Fn Fn , daca Tcm/ Tcs NL NL Fn Tcm Fn , daca < Tcm/ Tcs NL 1 NL

Tr =

Unde : NL numarul de loturi care se lanseaza in fabricatie: NL = 12 Fn5 = 2000 ore. 3.6.1. Produsul P1 Fn/NL = 98,13 98,72 Astfel, Tr = 98,72 ore 25 Fn1-2 = 1960 ore.

3.6.2. Produsul P5 Fn/NL = 98 > 65,63 Astfel, Tr = 98 ore 3.6.3. Produsul P15 Fn/NL = 169,71 98 Astfel, Tr = 138,05 ore Perioada de repetare obtinuta din calcul se corecteaza in functie de conditiile concrete, astfel incat sa rezulte un numar intreg de zile sau schimburi lucratoare. In felul acesta se simplifica activitatea de programare si lansare a productiei. Corectia lui Tr , se face, de regula, prin diminuarea valorii sale si numai in cazuri exceptionale prin majorare. Se alege, Tr = 160 ore. 3.7. Elaborarea programelor de lucru i a planurilor de sarcin cumulat Desfasurarea partial paralela a fabricatiei implica unele decalaje minime in circulatia obiectelor muncii, care sunt necesare pentru completarea lotului de transport si inceperea prelucrarii la fiecare operatie urmatoare. Completarea lotului de transport este necesara ori de cate ori duratele vecine se gasesc in relatia Tnk > Tnk+1. In aceste cazuri marimea decalajului se calculeaza cu relatia: Dk,k+1 = Ne * Tnk (Ne Nt) * Tnk+1 Atunci cand Tnk <Tnk+1, marimea decalajului se calculeaza cu relatia: Dk,k+1 = Nt* Tnk

3.7.1. Produsul P1 Nr operaie 1 2 3 4 5 Tabelul 2.26. Dk,k+1 [min] 1551 2229,36 535,44 1056,48

Tnk [min] 8,43 7,20 2,91 3,47 1,5

Tnk+1 [min] 7,20 2,91 3,47 1,5

Tnk </> Tnk+1 8,43 > 7,20 7,20 > 2,91 2,91 < 3,47 3,47 > 1,5 2,52 > 0

26

3.7.2. Produsul P5 Nr operaie 1 2 3 4 5 6 7 Tnk [min] 4,39 12,45 1,56 4,39 2,43 1,96 1,23 Tnk+1 [min] 9,45 1,56 4,39 2,43 1,96 1,23 Tnk </> Tnk+1 4,3 < 9,45 12,45 > 1,56 1,56 < 4,39 4,39 > 2,43 2,43 > 1,96 1,96 < 1,23 1,82 > 0 Tabelul 2.27. Dk,k+1 [min] 933,75 1804,95 351,2 486,05 219,85 205,4

Nr operaie 1 2 3 4 5 6 7

Reper P5 Tnk [min] Dk [ore] 8,43 25,85 7,20 37,15 2,91 8,92 3,47 17,60 1,5

Tabelul 2.28. Reper P2 Tnk [min] Dk [ore] 4,39 5,45 12,45 30,08 1,56 5,85 4,39 8,10 2,43 3,66 1,96 3,42 1,23

Durata operatiei pe lot se determina cu urmatoarea relatie: Tei = Ne * Tnk [min]

Valorile asociate celor trei produse sunt prezentate in tabelul 2.29.: Tabelul 2.29. Durata operaiei pe lot P1 P5 P15 Operatia Ne = 368 Ne = 155 Ne = 330 Tek [min] Tek Tek [min] Tek Tek [min] Tek [ore] [ore] [ore] 1 3102,21 51,7 658,5 10,97 4131,6 68,86 2 2649 44,15 1867,5 32,58 632,62 10,52 3 1070,88 17,84 241,8 4,03 2953,5 49,22 4 1276,96 21,28 680,45 11,34 1772,5 29,53 5 376,65 6,27 435,6 27,26 6 303,8 5,06 633,6 10,56 7 190,65 3,17 491,6 8,19

27

Programul de lucru pentru produsul P5 este reprezentat in figura 2.6., programul de lucru pentru produsul P1 este reprezentat n figura 2.7., iar programul de lucru pentru produsul P2 este reprezentat in figura 2.8.

28

29

30

3.8. Elaborarea tabelelor de sarcin cumulat i a graficelor de sarcin cumulat Graficul de sarcina cumulata este o reprezentare grafica plana, care pune in evidenta cumulul de sarcina al unei resurse sau pe ansamblul proiectului. O etapa intermediara, necesara elaborarii graficelor de sarcina cumulata, o constituie centralizarea intr-un tabel de sarcina cumulata a cumulului de sarcini pe interval temporare. Astfel, se evidentiaza, pentru toate cele trei produse, tabelele de sarcina cumulata si graficele corespunzatoare: Tabelul 2.30. Sarcina cumulat pentru produsul P5 P5 Sarcina curenta Sarcina cumulata [ore/persoana] [ore/persoane] 0 0 25,85 25,85 51,7 77,55 11,3 88,85 3,84 102,85 1,92 104,77 17,84 122,61 8,68 131,29 7,36 138,65 5,52 144,17

Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Intervale orare [ore] 0 0 25,85 51,7 63 70 71,92 80,84 89,52 93,2 0 25,85 51,7 63 70 71,92 80,84 89,52 93,2 98,72

0 1 2 1 2 2 1 2 1

31

Sarcina cumulat P1

Sarcin cumulat [ ore/persoan]

Timp [ore]

Fig. 2.9.Graficul de sarcin cumulat pentru P1

Nr. Crt. 0 1

Intervale orare [ore] 0 0 0 169,01

0 1

Tabelul 2.31. Sarcina cumulat pentru produsul P1 P15 Sarcina curent Sarcina cumulat [ore/persoan] [ore/persoana] 0 0 169,01 169,01

32

Sarcina cumulat P15 Sarcin cumulat [ ore/persoan]

Timp [ore]

Fig. 2.10. Graficul de sarcin cumulat pentru P15

Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Intervale orare [ore] 0 0 9,45 10,97 40,57 42 43,42 44,6 51,72 54,76 55,38 57,79 59,04 61,65 0 9,45 10,97 40,57 42 43,42 44,6 51,72 54,76 55,38 57,79 59,04 61,65 62,46

0 1 2 1 2 1 2 2 1 2 2 1 1 2

Tabelul 2.32. Sarcina cumulata pentru produsul P2 P2 Sarcina curenta Sarcina cumulata [ore/persoana] [ore/persoana] 0 0 9,45 9,45 3,04 12,49 29,6 42,09 2,86 44,95 1,42 46,37 2,36 48,73 7,12 55,85 6,08 61,93 0,62 62,55 4,82 67,25 1,25 68,5 2,61 73,72 1,62 74,53

33

Sarcina cumulat P2 Sarcin cumulat [ ore/persoan]

Timp [ore]

Fig. 2.11. Graficul de sarcina cumulata pentru P5

Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Intervale de timp [ore] 0 0 0 20,46 20,46 37,4 37,4 48,62 48,62 49,44 49,44 54,35 54,35 60,01 60,01 61,91 61,91 64,77 64,77 69,85 69,85 74,38 74,38 76,35 76,35 80,1 80,1 82,15 82,15 82,87 82,87 85,81 85,81 89,48 89,48 92,81 92,81 96,17 96,17 99,53 99,53 104,77

Tabelul 2.33. Sarcina cumulata pentru ansamblul P Nr. Masini Sarcina curenta Sarcina cumulata [ore/persoana] [ore/persoana] 0 0 0 3 61,38 61,38 4 67,76 129,14 3 33,66 162,8 4 3,28 166,08 5 24,55 190,63 5 28,7 219,33 4 7,28 226,61 3 8,58 235,19 2 10,16 245,25 3 13,59 258,84 4 7,88 266,72 3 11,25 277,97 2 4,1 282,07 3 2,16 284,23 2 5,88 290,11 2 7,34 297,45 1 3,33 300,78 2 6,72 307,5 2 6,72 314,22 1 5,24 319,46

34

Sarcina cumulat Sarcin cumulat [ ore/persoan]

Timp [ore]

Fig. 2.12. Graficul de sarcina cumulata pentru ansamblul P 3.9. Corelarea programelor de lucru cu PPD Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune determinarea stocurilor asociate fiecarui produs, dupa livrarile efectuate pentru fiecare trimestru. Stocurile se determina cu relatiile:

Sc(t) =

Fn(t ) Tcm Ne + [ ] * Ne CNT(t) , Tr

0,

daca Fn(t) < Tcm daca Fn(t) Tcm

Unde: CNT cererea neta cumulata pana la sfarsitul saptamanii t; Fn(t) fondul nominal de timp disponibil pana la sfarsitul saptamanii t in care se produce livrarea produsului; [x] parte intreaga din x.

Pentru fiecare produs se va calcula Fnmax = (NL 1) * Tr + Tcm Daca Fn(t) > Fnmax , atunci se va utiliza in calcul Fnmax in calculul stocurilor.

35

3.9.1. Produsul P5 Tabelul 2.34 Tcm[ore/lot] 82,87

Trim. I II III IV

Z 11 24 37 50

ks 1

h [ore] 8

Fn(t) [ore] 440 960 1480 2000

Fnmax = 1842,87 ore Fn(t)IV > Fnmax , atunci se stabileste Fn(t)IV = 1842,87 ore Tabelul 2.35. SC(t) 666 828 916 0

Trim. I II III IV

Ne 310

Fn(t) [ore] 440 960 1480 1842,87

Tcm[ore/lot] 82,87

Tr [ore] 160

Cn(t) 264 1032 2184 3720

3.9.2. Produsul P1 Tabelul 2.36. Ts[ore/lot] 61,91

Trim. I II III IV

Z 10 23 36 49

ks 1

h [ore] 8

Fn(t) [ore] 400 920 1440 1960

Fnmax = 1821,91 ore Fn(t)IV > Fnmax , atunci se stabileste Fn(t)IV = 1821,91 ore Tabelul 2.37. SC(t) 390 564 508 0

Trim. I II III IV

Ne 130

Fn(t) [ore] 400 920 1440 1821,91

Ts[ore/lot] 61,91

Tr [ore] 160

Cn(t) 0 216 792 1560

3.9.3. Produsul P5 Tabelul 2.38. 36

Trim. I II III IV

Z 10 23 36 49

ks 1

h [ore] 8

Fn(t) [ore] 400 920 1440 1960

Ts[ore/lot] 104,77

Fnmax = 1864,77 ore Fn(t)IV > Fnmax , atunci se stabileste Fn(t)IV = 1864,77 ore Tabelul 2.39. SC(t) 840 1008 696 0

Trim. I II III IV

Ne 280

Fn(t) [ore] 400 920 1440 1834,33

Ts[ore/lot] 104,77

Tr [ore] 160

Cn(t) 0 672 1824 3360

Valorile stocurilor pentru cele trei produse sunt prezentate centralizat in urmatorul tabel: Tabelul 2.40. Trim IV [buc] 0 0 0

Produs P5 P1 P2

Fnmax [ore] 1842,87 1821,91 1864,77

Trim I [buc] 666 390 840

Trim II [buc] 828 564 1008

Trim III [buc] 916 508 696

Analizand programul de productie director, se poate observa ca volumul de productie realizat pana la data livrarii acopera necesarul de produse care trebuiesc livrate. 3.10. Calculul costului de producie Calculul costului de productie pentru fabricarea unui reper se calculeaza cu relatia: CT = C1 + C2 + C3 + C4 [lei/buc] C1 calcului costurilor curente; Formulele referitoare la C1 se regasesc la Capitolul 3.3. Celelalte trei costuri care intra in componenta costului de productie sunt detaliate mai jos. Costurile fixe sunt dependente de lotul de fabricatie si se calculeaza cu relatia: C2 =
L [lei/buc] Ne

Costurile de imobilizare a capitalului circulant variaza direct proportional cu numarul produselor din lot: 37

C3 = Unde:

U [lei/buc] Ng

U costurile suportate de intreprindere pe durata fabricatiei produselor Ng , ca urmare a imobilizarii a capitalului circulant:

U = (C1* N e + L) * V * M * E [lei] V coeficientul care cuantifica angajarea treptata a capitalului circulant: V=


Ne * (cm Cl ) L 2 * ( N e Cl L )

M coeficientul care exprima numarul loturilor care se gasesc simultan in fabricatie:

T cm Tr E coeficientul asociat pierderilor cauzate de imobilizarea capitalului circulant in productie; E= 0,3


M=

Costul de amortizare a resurselor de productie se calculeaza cu urmatoarea relatie: C4 =


n * am * Vm * kam [lei/buc] Ng

Unde: n numarul de resurse (egal cu numarul de operatii); am rata de amortizare anuala a resurselor de productie: am = 0,15 Vm valoarea medie actuala a resurselor de productie : Vm = 100.000 lei kam - coeficientul de repartizare a amortizarii kam =

T cm Tr Costul mediu al fabricarii celor trei repere se calculeaza cu relatia:

38

CTmed =

N *C N
3 g 1 g 3 g 1 g

tg

Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 2.40.:

Coeficient CTAopt [lei] Ng [buc] Tuk [min] Sk [lei/ora] ak [lei/ora] Rf [%] p [%] Srk [lei/ora] E Tpik [min] Ne [buc] Tcm/Tcs [ore/lot] Tr [ore] cm [lei/buc] cr [lei/buc] cif [lei/buc] cind [lei/buc] Costuri curente C1 [lei/buc] A [lei/lot] B [lei/lot] L [lei/lot] Costuri fixe C2 [lei/buc] V M

Produsul P1 33370 3680 36,78 5 6 150 15 6 0,3 156 184 98,72 100 9,06 3,06 3,678 4,56 20,358 17,94 15,6 33,54 0,05 0,72 0,97

Produsul P5 7621 1550 28,2 5 6 150 15 6 0,3 130 150 64,1 98 4,91 2,35 2,82 3,85 13,93 14,95 13 27,95 0,22 0,67 0,66

Tabelul 2.41. Produsul P15 13735 3330 32,7 5 6 150 15 6 0,3 253 165 169,01 160 4,01 2,2 3,27 3,87 13,87 29,095 25,3 54,35 0,1 0,64 2,37

39

U [lei] Costuri de imobilizare a capitalului circulant C3 [lei/buc] n [operatii] am Vm [lei/buc] kam Costuri de amortiare a resurselor de productie C4 [lei/buc] Costul de productie CT [lei/buc] Costul mediu al celor trei produse CTmed [lei/u.c.]

791,86 0,12

146 0,09

1073,62 0,14

5 0,15 100000 0,52 10,48

7 0,15 100000 0,39 26,25

7 0,15 100000 0,65 20,31

23,07

39,95

33,75

30,27

40

CAPITOLUL 4. VARIANTA A II-A : PROGRAMAREA I CONDUCEREA PRODUCIEI N CONDIII DE RESURSE LIMITATE I DATE IMPUSE

4.1. Ipotezele de baza Managementul operational al productiei celor trei produse se va realiza pentru situatia in care: numarul de masini de o anumita marca este limitat, fiind egal cu numarul de masini necesar pentru realizarea activitatilor din proiect; unele masini alocate proiectului sunt indisponibile periodic in anumite intervale de timp pe parcursul fiecarui ciclu de productie. Astfel, activitatea de mortezare realizata pe masina M 320 (R8) pot incepe nu inainte de t0 + 48 ore si pot sa se termine nu dupa t0 + 72 ore pe parcursul fiecarui ciclu de productie, deoarece in celelalte perioade masina este indisponibila pentru proiect. datorita caracterului limitat al resurselor utilizate, duratele operatiilor de fabricare se vor majora astfel incat sa includa si timpii de transport ai produselor intre operatii, precum si alti timpi de intrerupere ai operatiunilor din diverse motive (pene ale masinilor, piese neconforme etc). 4.2. Stabilirea resurselor de producie i a calendarelor corespondente Inaintea lansarii in fabricatie a pieselor, se analizeaza sarcinile de productie si se stabilesc resursele necesare. Pentru fiecare operatie se aloca resurse corespondente, cu o anumita intensitate, in functie de disponibilitatile de capacitate din perioada respectiva. Observatie Intensitatea este de 100% deoarece o masina este utilizata la maxim la fiecare operatie. Durata activitatilor are valoarea Tk (cap. 3.7.), rotunjit in plus la Tk *. Astfel se calculeaza Tk * = [Tk] +1 Tabelul 2.42.Stabilirea resurselor produsului P1 TIMPUL RESURSA Tu Tp Denumirea COD [min./buc.] [min./lot] 8,38 22 CNC R1 7,14 25 CNC R1 2,86 22 CNC R1 3,42 22 CNC R1 1,46 18 CNC R2

Nr. crt. 1 2 3 4 5

OPERAIA Denumirea Strinjire 1 Strunjire 2 Strunjire 3 Strunjire 4 Gaurire COD S 1.1 S 1.2 S 1.3 S 1.4 G1

41

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

OPERAIA Denumirea Frezare Strunjire Brosare Mortezare Spalare Inspectie Conservare si depozitare COD F 5.1 S 5.2 B 5.3 M 5.4 Sp 5.5 I 5.6 CD 5.7

Tabelul 2.43.Stalibirea resurselor produsului P5 TIMPUL RESURSA Tu Tp Denumirea COD [min./buc.] [min./lot] 4.2 30 FUS 32 R3 12.2 40 SNA 400 R1 1.5 10 BO 100 R4 4.2 30 M 320 R5 2.4 5 Instalatie spalare C1 1.9 10 Banc inspectie 1.2 5 Banc depozit

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

OPERAIA Denumirea Strunjire Inspectie Gaurire Alezare Spalare Inspectie Conservare-depozitare COD S 15.1 I 15.2 G 15.3 A 15.4 Sp 15.5 I 15.6 CD 15.7

Tabelul 2.44. Stabilirea resuselor produsului P15 TIMPUL RESURSA Tu Tp Denumirea COD [min./buc.] [min./lot] 12.4 40 SNA 400 1.8 10 Banc inspectie 8.8 50 G40 5.3 40 G40 2.2 5 Instalatie spalare 2.7 20 Banc inspectie 1.4 5 Banc depozit

Numarul de resurse necesar se calculeaza cu relatia:

mu = unde:

ek

* * NL * mak

Fn NL * Tiru

Tei* - durata rotunjita a operatiei; NL numarul de lansari; mai numarul adoptat de resurse; Fn fondul nominal de timp; Tiru durata indisponibilitatii resursei u in cazul fiecarui ciclu de productie;

Valoarea obtinuta pentru mu se rotujeste la [mu*], unde: mau = Max (Max(mck); [mu]). Pentru resursa R7, Tiru = 48+ Tr 72 = 48 + 160 72 = 136 ore. In tabelul urmator sunt prezentate toate resursele si numarul de masini adoptat: Tabelul 2.45. 42

Resur Denumire sa resursa R1 SNA 400 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8

Tek* 51,7+44,15+1 7,84+21,28+3 2,58 9,2+50+30 11 6 14+3+9 11 5+27 8+3 167,55

NL

mak

Fn

Tiru 0

mu 0,68

mu 1

G40 FUS 32 BO 100 M 320


SNA 400

Instalatie spalare Banc depozit

99,2 11 6 26 11 32 11

12

2000

0 0 0 0 0 0 136

0,39 0,17 0,28 0,16 0,17 0,07 0,06

1 1 1 1 1 1 1

Reprezentarile grafice ale calendarelor resurselor sunt reprezentate in figura 2.13..:

Fig. 2.13. Calendarele resurselor

4.3. Elaborarea resurselor critice Diagrama resurselor critice este prezentata in figura urmatoare:

43

Fig. 2.14. Diagrama resurselor critice 4.4. Structura organizatoric a atelierului de producie Primul obiectiv al structurii de dezagregare a organizatiei este acela de a preciza cine face si ce anume face. In cadrul structurii de dezagregare a organizatiei accentul se pune pe identificarea responsabilitatilor care decurg din structura de dezagregare a lucrarilor. Structura organizatorica a atelierului de productie este prezentata in figura urmatoare:

Fig. 2.15. Structura de dezagregare a organizatiei 4.5. Elaborarea reelei logice a proiectului de producie

44

Legatura este o relatie intre doua evenimente: inceputul sau sfarsitul predecesorului si inceputul sau sfarsitul succesorului. Semnificatia generala a legaturii este urmatoarea: evenimentul succesor poate avea loc in acelasi timp cu evenimentul predecesor sau mai tarziu. Legatura poate fi caracterizata prin valoarea duratei sale, durata implicand timpul minim prin care separa evenimentul succesor de evenimentul predecesor. Durata permite precizarea unui anumit timp de asteptare, efectuandu-se, astfel, introducerea unei activitati intermediare fictive. Legaturile din reteaua logica a proiectului sunt de tip sfarsit-inceput, iar valoarea negativa a legaturii semnifica faptul ca activitatea succesoare poate incepe inainte de sfarsitul activitatii predecesoare, cu acea valoare. Valorile legaturilor pentru organizarea mixta se determina cu relatia: Lk,k+1 = Dk,k+1 Tek* [ore] Unde: Dk,k+1 = [Nt * Dk,k+1
Tek * ], pentru Tek* T*ek+1 Ne Tek * 1 = Tek* - T*ek+1 + [Nt * ], pentru Tek* > T*ek+1 Ne

Datele pentru realizarea retelei logice a proiectului sunt prezentate in tabelele 2.46. si 2.47.

Tabelul 2.46. Nr. Op. 1 2 3 4 5 Activitatea S11 S12 S13 S14 G15 Produsul P1 Durata activitatii Tek*[ore] 52 44 18 21 9 Dk,k+1 [ore] 26 37 9 18 Durata legaturii Lk,k+1 [ore] -26 -7 -8 -3

Tabelul 2.47. Nr. Op. 1 2 3 4 Activitatea F51 S52 B53 M54 Produsul P5 Durata activitatii Tek*[ore] 11 33 6 11 45 Dk,k+1 [ore] 9 30 4 8 Durata legaturii Lk,k+1 [ore] -2 -3 -2 -3

5 6 7

SP55 I56 CD57

6 5 3

4 3

-2 -2

Pentru produsul P1,deoarece forma de organizare este succesiva, durata legaturilor Lk,k+1 este egala cu 0.

Figura 2.16. Reeaua logic a proiectului 4.6. Managementul proiectelor in functie de timp Modelul de programare si conducere PERT cuprinde patru etape: Calcului datelor Cel mai devreme (CMD); Calculul datelor Cel mai tarziu (CMT); Calculul marjelor; Stabilirea drumului critic.

4.6.1. Calcului datelor Cel mai devreme (CMD) In calculul datelor CMD , timpul se scurge in sens natural. In consecinta, succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea: Activitatea nu este inceputa; Inceputul activitatii; Activitatea este in curs de desfasurare; Sfarsitul activitatii; Activitatea este terminata. Pentru efectuarea calculului CMD , activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp care are originea in momentul t0 si se deruleaza pe viitor. 46

Reprezentarile grafice CMD cu date impuse ale celor trei produse sunt reprezentate in Fig. 2.17.

Figura 2.17. Reprezentarea grafica a datelor CMD

4.6.2. Calcului datelor Cel mai trziu (CMT) In calculul datelor CMT , timpul se scurge in sens invers celui natural. In consecinta succesiunea starilor fiecarei activitati este urmatoarea: Activitatea este terminata; Sfarsitul activitatii; Activitatea este in curs de desfasurare; Activitatea nu este inca inceputa. Reprezentarile grafice CMT cu date impuse ale celor trei produse sunt reprezentate in Fig. 2.18. 47

Figura 2.18. Reprezentarea datelor CMT 4.6.3. Calculul marjelor i stabilirea drumului critic Calculul marjelor se bazeaza pe punerea in corespondenta a scarilor CMD si CMT. Prin definitie, marja unei activitati este diferenta dintre data de inceput CMT si data de inceput CMD. Drumul critic se obtine din scara CMD retinand numai activitatile cu marja nula.. Valorile corespunzatoare celor trei produse sunt prezentate in tabelele 2.48., 2.49. si 2.5. Tabelul 2.48. Calculul marjei pentru produsul P5 P5 Nr. Op. 1 2 3 Activitati S11 S12 S13 Data de inceput CMD [ore] t0 + 0 t0 + 26 t0 + 63 48 Data de inceput CMT [ore] tf 100 t0 + 129 tf 74 tf 37 t0 + 155 t0 + 192 Marja 129 129 129

4 5

S14 G15

t0 + 73 t0 + 91

tf 27 tf 9

t0 + 202 t0 + 220

129 129

Nr. Op. 1 2 3 4 5 6 7

Activitati F51 S52 B53 M54 SP55 I56 CD57

Data de inceput CMD [ore] t0 + 0 t0 + 8 t0 + 39 t0 + 43 t0 + 51 t0 + 55 t0 + 58

Tabelul 2.49. Calculul marjei pentru produsul P1 P1 Data de inceput Marja CMT [ore] tf 31 tf 52 tf 22 tf 18 tf 10 tf 6 tf 3 t0 + 168 t0 + 177 t0 + 207 t0 + 211 t0 + 91 t0 + 223 t0 + 226 168 168 168 168 168 168 168

Tabelul 2.50. Calculul marjei pentru produsul P2 P2 Nr. Activitati Data de inceput CMD Data de inceput Marja Op. [ore] CMT [ore] 1 S15.1 t0 + 69 tf 229 t0 + 69 0 2 I15.2 t0 + 103 tf 160 t0 + 103 0 3 G15.3 t0 + 153 tf 126 t0 +153 0 4 A15.4 t0 + 183 tf 76 t0 + 183 0 5 SP15.5 t0 + 210 tf 46 t0 + 210 0 6 I15.6 t0 + 221 tf 19 t0 + 221 0 7 CD15.7 t0 +229 tf 8 t0 + 229 0 Drumul critic se obtine din scara CMD, retinad numai activitatile cu marja nula. In mod obijnuit, o activitate critica are urmatoarea consecinta: daca se prelungeste cu o anumita durata, intreg proiectul se va prelungii cu durata respectiva. In acest caz drumul critic al proiectului este: F21, D22, I23, B24, SP25, I26, CD27. 4.7.Managementul proiectului n funcie de resurse In cadrul programarii si conducerii productiei, termenul resursa desemneaza un mijloc necesar derularii si indeplinirii unor activitati. In cazul de fata resursa desemneaza masina pe care se realizeaza fiecare operatie.

49

Orice resursa este reprezentata simbolic printr-un calendar. Termenul de calendar are un sens particular : descrierea esalonata in timp a numarului de unitati de munca pe care resursa il poate consacra activitatilor din proiect. Aceasta esalonare se poate realiza in : ore, zile, saptamani, luni, etc. Alocarea unei resurse pentru o anumita activitate din proiect consta in disponibilizarea unei parti din calendarul resursei in scopul realizarii activitatii respective. Partea din calendarul resursei disponibilizata pentru indeplinirea unei activitati din proiect se numeste sarcina. Intensitatea resursei desemneaza procentul din calendarul resursei respective alocate unei unitati. Stabilirea planurilor de sarcina ale resurselor Aceasta etapa consta in proiectarea duratelor activitatilor pe calendarele resurselor corespunzatoare, tinand cont de intensitatea fiecaruia dintre acestea. Planurile de sarcina CMD cu suprancrcri ale resurselor sunt prezentate in figura. 2.19.

Fig. 2.19.Planul de sarcin cu suprancrcri ale resurselor

50

Lisajul planurilor de sarcin.

Lisajul planurilor de sarcina are ca scop eliminarea supraincarcarilor resurselor utilizate in proiect. Atingerea acestui scop se face prin decalarea activitatilor spre viitor. Decalajul trebuie sa fie cat mai mic pentru a nu prelungi inutil durata de realizare a proiectului. De obicei, la apariia unei suprancrcri la o anumit perioad de timp, dou sau mai multe activiti se desfsoar in paralel. Problema de bay care se pune este aceea de a se decide care dintre activiti trebuie decalat pentru a realiza lisajul, din cauz ca decalarea unei activiti poate antrena si decalarea succesorilor si, iar, astfe,l este posibil s apar suprancrcri. Rezolvarea unei supranrcri locale nu constituie o garanie a optimizrii programului si conducerii proiectului. Chiar dac nu exist garania unei rezolvri optime, regula de baz a lisajului const n decalarea activitilor, avnd prioritate cele cu marja cea mai mic Planul de sarcin CMD ale resurselor dupa lisaj, Planurile de sarcin dup lisaj pentru dou loturi succesive(cu apariia de suprancrcri) i Programul de lucru sunt prezentate in figura. 2.20, 2.21, respectiv 2.22

51

Deoarece durata scenariului obinut este egal cu perioada de repetare a loturilor nu vor aprea suprancrcri ale resurselor utilizate la repetarea fabricaiei loturilor (planul de sarcini va putea fi repetat la intervale Tr pentru toate loturile de fabricaie) 4.8. Managementul proiectului prin ordonanarea resurselor Metodele de ordonanare reprezint asemnri cu cele utilizate in programarea activitilor, asemnri care provin din faptul c i modelele de oronanare permit elaborarea unor planuri de sarcini de lucru ale resurselor. Ordonanarea cuprinde trei etape importante: Alctuirea listei de activiti; ncrcarea activitilor din lista pe calendarele resurselor corespondente; Elaborarea planului de lucru al resurselor; Alctuirea listei de activiti se poate realiza prin dou modaliti de lucru: - Ordonanarea nainte (CMD), adic parcurgerea reelei de la nceput ctre sfritul proiectului; - Ordonaarea napoi (CMT), adic parcurgerea reelei de la sfrit ctre nceputul proiectului; ncrcarea activitilor din lista pe calendarele resurselor corespondente se face n funcie de tipul odonanrii, n felul acesta se obin sarcini i programe de lucru de tip CMD i CMT. Criteriile n funcie de care se elaboreaz lista de activiti conduc la diferite scenarii de ordonanare, dintre care cele mai utilizate sunt: -scenariul ordonanrii n funcie de ordinea de declarare a activitilor; -scenariul ordonanrii n funcie de marja curent; Ordonanarea n funcie de ordinea de declarare a activitilor: 1) Elaborarea listei de activitati, care se face pe baza urmatoarelor criterii, prezentate n ordinea importanei acestora: C1: Criteriul legturii de dependen din reea -la ordonanarea nainte orice predecesor se plaseaz n list naintea succesorilor si direci sau indireci; -la ordonanarea napoi orice succesor se plaseaz n list naintea predecesorilor si direci i indireci; C2: Criteriul datei impuse : activitile cu date impuse au prioritate; C3: Criteriul ordinei de declarare a activitilor: -la ordonanarea nainte au prioritate activitile care ncep cel mai devreme n CMD; -la ordonanarea napoi au prioritate activitile care se termin cel mai trziu n CMT; C4: Criteriul duratei : activitatea cu durata cea mai mica are prioritate; 2) Incrcarea calendarelor resurselor cu activitile din list, obinnd astfel planurile de sarcini ale resurselor, la ordonanare nu se obin suprancrcri, deoarece activitile se plaseaz ntotdeauna pe poziiile libere din calendar (cu respectarea legturilor din reea).

52

3) Proiectarea activitilor din planurile de sarcini pe o scar de timp, n funcie de tipul ordonanrii, obinndu-se astfel programul de lucru al resurselor.

Lista activitilor este prezentat n Tabelul 2.51., pentru ordonanarea nainte. Tabelul 2.51. Activitatea S F51 S15.1 I15.2 G15.3 A15.4 SP15.5 I15.6 CD15.7 S11 S12 S13 S14 G15 S52 B53 M54 SP55 I56 CD57 F Criteriul de departajare C1 C2 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C3 C1 Resursa R3 R1 R7 R2 R2 R6 R7 R8 R1 R1 R1 R1 R2 R1 R4 R5 R6 R7 R8 Durata 11 69 34 50 30 27 11 8 52 44 18 21 9 33 6 11 6 5 3 Intensitatea 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Sarcina 11 69 34 50 30 27 11 8 52 44 18 21 9 33 6 11 6 5 3 -

Ordonanarea nainte n funcie de declararea activitilor este reprezentat n fig. 2.23. , iar programul de lucru aferent acesteia este prezentat in fig. 2.24.

53

54

55

4.9. Selectarea scenariului optim Utilizarea diferitelor tehnici de programare i conducere a produciei a condus la elaborarea mai multor variante de programe de ordonanare a produciei celor trei produse, conform tabelului 2.52. Scenarul optim este scenariul care respect data impus i are durata ciclului minim. Tabelul 2.52. Nr. Crt. 1 2 Program de ordonanare Lisaj CMD Ordonanarea nainte n funcie de ordinea de declarare a activitilor Durata ciclului de producie Tc [ore] 231 230 Respectarea datelor impuse DA DA

Astfel, dintre cele dou variante prezentate mai sus, se alege ca varianta optim Ordonanarea nainte n funcie de ordinea de declarare a activitilor, care are durata cea mai scurt i respect datele impuse. 4.10. Elaborarea tabelului de sarcin cumulat i a graficului de sarcin cumulat Tabelul de sarcin cumulat evidentiaz, pe fiecare interval, att sarcina curent, ct i sarcina cumulat a fiecrei resurse (Tab 2.53 ). Graficul de sarcin cumulat este o reprezentare grafic plan care pune n eviden cumulul de sarcin al unei resurse (Fig 2.24.).

56

Tabelul 2.53 Tabel de sarcin cumulat Nr. Crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 Intervale temporare [ore] 0 0 10 31 38 42 48 58 59 65 71 77 81 88 93 95 97 98 113 122 128 130 134 138 141 144 145 148 0 10 31 38 42 48 58 59 65 71 77 81 88 93 95 97 98 113 122 128 130 134 138 141 144 145 148 153 0 1 2 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 2 1 2 1 2 2 1 2 3 2 1 Sarcina curent [ore-persoan] 0 10 42 21 12 18 30 3 18 18 18 8 21 15 6 6 3 30 9 12 2 8 8 3 6 3 6 5 Sarcina cumulat [ore-persoan] 0 10 52 73 85 103 133 136 154 172 190 198 219 234 240 246 249 279 288 300 302 310 318 321 327 330 336 341

57

Sarcina cumulat

Sarcin cumulat [ ore/persoan]

Timp [ore]

Fig.2.24. Graficul de sarcina cumulat

4.11. Corelarea programelor de lucru cu PPD Corelarea programelor de lucru cu PPD presupune determinarea stocurilor asociate fiecrui produs, dup livrrile efectuate pentru fiecare trimestru. Stocurile se determin cu relaiile: Sc(t) = 0, dac Fn(t) < Tcm Fn(t ) Tcm Ne + [ ] * Ne CNT(t) , daca Fn(t) Tcm Tr

Unde: CNT cererea net cumulat pn la sfritul sptmnii t; Fn(t) fondul nominal de timp disponibil pn la sfritul sptmnii t n care se produce livrarea produsului; [x] parte ntreaga din x.

Pentru fiecare produs se va calcula Fnmax = (NL 1) * Tr + Tcm Dac Fn(t) > Fnmax , atunci se va utiliza n calcul Fnmax n calculul stocurilor. 58

Din programele de lucru obinute n urma ordonanrii nainte, rezult: TcmP1 = 98 ore TcsP5 = 64 ore TcmP15 = 169 ore Tabelul 2.54. Tcm [ore/lot] 98

4.10.1. Produsul P5 Trimestru I II III IV z 11 24 37 50 ks 1 h 8 Fn(t) 440 960 1480 2000

Fnmax = 1858 [ore] 1858 < Fn(t)IV Fn(t)IV = 1858 ore Trimestru I II III IV Ne 368 Fn(t) 440 960 1480 1858 Tcm 98 Tr 160 CNT(T) 264 1032 2184 3720 Tabelul 2.55. Sc(t) 666 828 606 0

4.10.2. Produsul P1 Trimestru I II III IV z 10 23 33 49 ks 1 h 8 Fn(t) 400 920 1440 1960 Tabelul 2.56. Tcs 98

Fnmax = 1858 ore 1858 < Fn(t)IV Fn(t)IV = 1858 ore Trimestru I II III IV Ne 150 Fn(t) 400 920 1440 1858 Tcs 64 Tr 160 CNT(T) 0 216 792 1560 Tabelul 2.57. Sc(t) 260 564 378 0

59

4.10.3 Produsul P2 Trimestru I II III IV z 10 23 33 49 ks 1 h 8 Fn(t) 400 920 1440 1960 Tabelul 2.58. Tcs 153

Fnmax = 1913 ore 1913 < Fn(t)IV Fn(t)IV = 1913 ore Tabelul 2.59. Sc(t) 560 728 696 0

Trimestru I II III IV

Ne 330

Fn(t) 400 920 1440 1913

Tcs 169

Tr 160

CNT(T) 0 672 1824 3360

Valorile stocurilor celor trei produse sunt prezentate centralizat n tabelul urmtor: Tabelul 2.60. Valorile stocurilor Trim III Trim IV [buc] [buc] 606 0 378 0 696 0

Produs P1 P5 P15

Fnmax [ore] 1858 1858 1913

Trim I [buc] 666 260 560

Trim II [buc] 828 564 728

Analiznd programul de producie director, se poate observa c volumul de producie realizat pn la data livrrii acoper necesarul de produse care trebuiesc livrate. 4.12. Amplasarea optim a resurselor ntruct fluxurile tehnologice a celor trei produse care se fabric sunt diferite, amplasarea resurselor utilizate la fabricarea acestora se optimizeaz aplicnd metoda verigilor. n tabelul urmtor sunt prezentate loturile de transport pentru fiecare produs: Tabelul 2.61 Nr. loturi 24 12 24

Produs P1 P5 P15

Ng 3680 1550 3330

Nt [buc] 184 165

60

n vederea amplasrii resurselor pentru scenariul optim se va ntocmi un tabel centralizator al gruprii resurselor. Tabelul 2.62 Operaii Nr. de Produs loturi 1 2 3 4 5 6 7 P5 R1 R1 R1 R1 R2 24 P1 R3 R1 R4 R5 R6 R7 R8 12 P2 R1 R7 R2 R2 R6 R7 R8 24 Nr de loturi pentru produsul P5 :
Ng 3680 Nt 1184 Ng 1550 Ne 75 Ng 3300 Ne 165

Nr de loturi pentru produsul P1 :

Nr de loturi pentru produsul P9 :

Matricea de amplasare a resurselor completat cu indicii de flux total i numrul de flux total i cu numrul corespunztor de verigi este prezentat n figura 2.25:

Fig. 2.25. Matricea de amplasare a resurselor Criteriile n baza crora se determin prioritatea de ncarcare sunt ierarhizate astfel: Max (numrul de verigi care corespunde grupului de resurse care se amplaseaz); 61

Max (densitatea de flux). Poziia fiecrei resurse care se amplaseaz n clasamentul obinut este specificat lng matricea de amplasare. Dup realizarea matricei de amplasare se reprezint graful amplasrii teoretice, innd cont de legturile existente i de datele obinute n matricea de amplasare. Reprezentarea trebuie fcut astfel ncat: S nu existe intersecii ntre legturi; Distana ntre legturi s fie minim. Amplasarea optim a resurselor este prezentat n figura 2.26 , iar apoi sunt prezentate amplificrile optime pentru fiecare produs.

Fig. 2.26.Amplasarea optim a resurselor proiectului

62

Fig. 2.27. Verificarea amplasrii optime a resurselor pentru produsul P5

Fig. 2.28. Verificarea amplasrii optime a resurselor pentru produsul P1

Fig. 2.29. Verificarea amplasrii optime a resurselor pentru produsul P15

4.13. Calculul costulul costului Calculul costului de producie pentru fabricarea unui produs se calculeaz cu relaia: CT = C1 + C2 + C3 + C4 [lei/buc] Relaia referitoare la calculul costurilor curente, C1, este urmtoarea: C1 = cm + cr + cif + cind [lei/buc] Unde : cm = costul semifabricatului; cm = Unde: 63
1 p cmj [lei/buc] p j 1

p numrul de produse diferite, fabricate simultan pe aceleasi resurse de producie; cr costurile cu retribuia operatorilor direct productivi:

cr =

k 1 p

Sk * hi

[lei/buc]

Ne j 1

Unde: Sk retribuia orar a operatorilor direci care deservesc resursele de producie; hk numrul orelor de utilizare pentru fiecare resurs k, n vederea prelucrrilor tuturor produselor j: hk=
n

T
j 1

ek

* [ore]

a
cif =
k 1 n j 1

k*

hk
[lei/buc]
e

cind =

Rf * cr [lei/buc] 100

Unde: Rf regia seciei n care se prelucreaz loturile de piese Ne Celelalte costuri (C2 , C3, C4) care intra n componena costului de producie se calculeaz analog cu cele prezentate n cadrul capitolului 3.10. Calculul costurilor de producie. Rezultatele calculelor sunt prezentate n tabelul : Tabelul 2.63 Coeficient NgT [buc] Tek Sk [lei/ora] ak [lei/ora] Srk [lei/ora] Rf P [%] E NeT [buc] Tr [ore] cm [lei/buc] cr [lei/buc] cif [lei/buc] cind [lei/buc] C1 [lei/buc] A [lei/lot] B [lei/lot] 64 Produsul P 8560 402 5 6 6 150 15 0,3 853 160 9,06 2,29 2,75 3,44 13,3 17,94 14,95

L [lei/lot] C2 [lei/buc] V M U [lei] C3 [lei/buc] n [buc masini] am Vm kam C4 [lei/buc] CT [lei/buc]

29,095 0,024 0,67 1,43 2464,23 0,077 8 0,15 100000 0,96 13,45 26,85

65

CAPITOLUL 5. COMPARAREA VARIANTELOR 5.1. n funcie de durata ciclului de producie Pentru prima variant, durata ciclului de producie corespunde duratei procesului tehnologic cel mai lung: TcPR = max(TcmP5; TcsP1; TcmP2) = max{98,72; 64,01; 169,01} = 169,01 [ore/lot] Durata produciei pentru a doua variant este TcPR = max{96, 230} = 230 [ore/lot] Astfel, se observ c varianta I prezint o durat a ciclului de producie mai mic dect cea de-a doua variant. 5.2. n funcie de numrul de resurse i de gradul de utilizare a acestora Prima variant const n organizarea proiectului la nivelul de produs n funcie de operaii. Fiecare produs se prelucreaz, asftel, pe cte o grup de maini separate. Numrul posturilor de lucru este egal cu numrul total de operaii: n = n1 + n2 + n3 = 5 + 7 + 7 = 19 resurse In cazul variantei a II a, cele trei procese tehnologice se lanseaz simultan pe aceleai resurse. Numrul posturilor de lucru este egal cu numrul resurselor. n = 8 resurse Gradul de utilizare, kT ,se determin cu relaia: k mk [%] kT = mT Unde: mk numrul de resurse calculate pentru fiecare operaie a fiecrui produs; mT numrul de resurse adoptat. Varianta I : kT = 9,4% Varianta II : kT = 25% Prin compararea celor doi coeficieni se observ c varianta a II a prezint o ncarcare mai bun a resurselor.

66

5.3. n funcie de producia raportat la unitatea convenional Sm = Varianta I : Sm = 0,19 [ore/buc] Varianta II : Sm = 0,26 [ore/buc] Conform rezultatelor de mai sus, sarcina de producie raportat la unitatea convenional este mai mare n cazul variantei a II a. 5.4. n funcie de costul de producie Varianta I : CT = 30,27 [lei/buc] Varianta II : CT = 26,85 [lei/buc] Costul total este mai mic n cazul variantei II.

TcPR

k 1 Nek
3

[ore/buc]

67

CAPITOLUL 6.CONCLUZII FINALE n urma analizei rezultatelor obinute n cazul celor dou variante se constat c: Durata ciclului de producie n cazul variantei I este cu aproximativ 48,23 de ore mai mic dect durata ciclului de producie n cazul variantei a II- a. Gradul de utilizare al resurselor n cazul variantei a II-a este de aproximativ 15,6 de ori mai mare dect n cazul variantei I. Sarcina de producie raportat la unitatea convenional n cazul variantei I este cu 0,06 mai mic dect n cazul variantei II. Costul total de producie n cazul variantei I este cu 3,31 lei/buc mai mare dect n cazul variantei II. n urma comparrii celor dou variante s-a ajuns la concluzia c varianta a II a este mai eficient, deoarece are un grad mai mare de ncarcare a resurselor, sarcina de producie este mai mare i un cost mai mic de producie dect varianta I.

68

BIBLIOGRAFIE

[1] Neagu C. ,Ingineria Sistemelor de Productie, Note de curs, 2010-2011 [2] Neagu C. , Nitu E., Catana M. , Ingineria si managementul productiei:Bazele teoretice, Ed Didactica si Pedagogica R.A. , 2006 [3] Neagu C., Nitu E., Catata M., Rosu Magdalena, Ingineria si managementul productiei: Aplicatii, Ed. BREN, 2007 [4] Neagu C., Melnic L.,Rosu Magdalena, Managementul operational al proiectelor, Ed. BREN,2004

69