CIOCNIRI

Ciocnirea a doua sau mai multe corpuri reprezinta un proces de interactiune care dureaza un timp foarte scurt astfel incat inainte si dupa ciocnire corpurile nu interactioneaza. In procesul de ciocnire se disting doua faze: faza comprimarii in care energia cinetica de miscare relativa a unui corp fata de celalalt se transforma prin lucrul mecanic al fortelor interne in energie potentiala de deformare si in alte forme de energie nemecanica (in special caldura). La un moment dat viteza relativa a unui corp fata de celalalt devine nula si in acest moment deformarile sunt maxime. Corpurile au o viteza comuna; faza separarii in care corpurile se indeparteaza unul fata de altul, viteza relativa a unui corp fata de celalalt creste, deformatiile se reduc, corpurile cauta sa revina la forma initiala. Energia potentiala de deformare se transforma in energie cinetica relativa a corpurilor (partial sau total). In cazul in care deformarile dispar total, iar energia cinetica relativa se restituie integral, ciocnirea se numeste perfect elastica. Un caz particular de ciocnire este aceea in care corpurile se cupleaza si isi continua miscarea impreuna, cu aceeasi viteza. In timpul ciocnirii apar forte mari de interactiune, dar ele nu schimba impulsul total al sistemului, fiind forte interne. De asemenea, intrucat timpul de ciocnire este foarte scurt, impulsul fortelor externe este practic nul si deci nu poate schimba impulsul total al sistemului. Prin urmare: In timpul ciocnirii impulsul total al sistemului se conserva. sau Suma vectoriala a impulsurilor corpurilor inainte de ciocnire este egala cu suma vectoriala a impulsurilor corpurilor dupa ciocnire.

Ciocnirea perfect elastica

In ciocnirea perfect elastica energica cinetica se conserva. In natura nu exista ciocnire perfect elastica, dar in multe situatii ciocnirile reale pot fi considerate elastice (de exemplu ciocnirea a doua bile de otel). Sa consideram cazul unidimensional a doua corpuri. Acest caz presupune ca, atat inainte, cat si dupa ciocnire cele doua corpuri se misca pe aceeasi dreapta. Din conservarea impulsului si energiei cinetice: m 1 v 1 +m 2 v 2 =m 1 v' 1 +m 2 v' 2

din cele doua se obtine: m 1 (v 1 -v' 1 )=m 2 (v' 2 -v 2 ); m 1 (v 1 2 -v' 1 2 ) =m 2 (v' 2 2 -v 2 2 ) Si prin impartirea celei de a doua relatii la prima, rezulta:

Ultima relatie evidentiaza faptul ca in ciocnirea perfect elastica unidimensionala, viteza relativa a particulei 1 fata de particula 2 (v' r =v' 1 -v' 2 ) dupa ciocnire este egala in modul, dar de semn schimbat cu viteza particulei 1 fata de particula 2 inainte de ciocnire (v r =v 1 -v 2 ); Adaugand ultima relatie la ecuatia conservarii impulsului, vitezele dupa ciocnire se deduc simplu:

Ciocnirea cu un perete Prin ciocnirea cu un perete se intelege cocnirea cu un corp de masa foarte mare, astfel incat viteza acestuia dupa ciocnire nu se modifica. Din relatiile de mai sus obtinem:

Tinand cont ca

, vitezele finale sunt: v' 1 =2v 2 -v 1 si v' 2 =v 2 .

Ciocniri particulare In cazul ciocnirii cu un perete aflat in repaus, v' 2 = v 2 =0, rezultatul este evident: v' 1 =-v 1 Daca ciocnirea elastica este oblica, unghiul de "reflexie" ' este egal cu unghiul de incidenta .

Ciocnirea plastica In cazul ciocnirii plastice corpurile se cupleaza dupa ciocnire si isi continua miscareaimpreuna. Exemple: cand un glont ramane infipt intr-o tinta si se deplaseaza apoi impreuna, cand aruncam o piatra intr-un vagonet.

Fie doua corpuri de mase m 1 si m 2 avand vitezele plastica, viteza comuna a corpurilor este obtinem:

si

. Dupa ciocnirea

. Din legea conservarii impulsului total

Pentru cazul unidimensional relatia de mai sus devine:

In ciocnirea plastica o parte din energia cinetica se transforma in caldura:

Introducand formula vitezei v in expresia de mai sus, rezulta:

unde v r este viteza relativa, iar m r este masa redusa a celor doua particule. Exemplu: Doua bile de mase m 1 si m 2 sunt suspendate de fire paralele, astfel incat bilele se ating. Prima bila este deviata pina la o inaltime h si apoi este lasata liber. La ce inaltime se ridica bilele daca ciocnirea este: a) elastica; b) plastica. Raspuns: Din legea conservarii energiei putem determina viteza bilei 1 inainte de ciocnire:

in urma ciocnirii elastice vitezele celor doua bile devin:

Inaltimile la care urca bilele se determina din conservarea energiei:

Similar se obtine

dupa ciocnirea plastica cele doua corpuri se deplaseaza impreuna si capata viteza:

Bilele se ridica apoi la inaltimea:

1. O bila de masa avand viteza v=10m/s ciocneste perfect elastic o alta bila aflata in repaus careia ii imprima o viteza egala cu a n-a parte din viteza ei. Determinati raportul maselor celor doua bile precum si viteza primei bile dupa ciocnire. 2. Un vagonet de masa M=10kg se misca cu viteza v=2m/s. In vagonet cade un sac de masa m=40kg. Determinati viteza finala a acestuia. 3. Un om sta pe o platforma ce poate aluneca pe gheata, coeficientul de frecare la alunecarea platformei pe gheata fiind =0,01. Omul trage in direactia orizontala un glonte de masa m=50g si viteza v 0 =800m/s. Masa omului, armei si platformei este M=80kg. Sa se calculeze spatiul parcurs de platforma pana la oprire, dar si energia produsa prin tragerea golntelui. 4. Intr-un carucior de masa m=10kg, ce se misca cu viteza v=2m/s, cade un corp de masa m 0 =2kg de la inaltimea h=1,25m. Sa se determine viteza caruciorului dupa ce corpul a cazut pe el. 5. Un obuz de masa m=4kg, se deplaseaza orizontal cu viteza v=100m/s la inaltimea h=20m. La un moment dat obuzul explodeaza in doua fragmente. Stiind ca imediat dupa explozie un fragment cu masa m 1 =1kg se deplaseaza vertical in jos cu viteza v 1 =300m/s, sa se calculeze viteza celui de-al doilea fragment imediat dupa explozie, dar si in momentul atingerii solului. 6. Un glont de masa m 1 =10g, ce se deplaseaza orizontal cu viteza v 1 =500m/s loveste o bila de lemn de masa m 2 =1kg, suspendata de un fir subtire de lungime l=1,5m ramanand infipt in ea. Sa se calculeze cu ce unghi deviaza firul fata de verticala. Ce viteza ar trebui sa aiba glontul astfel incat bila sa efectueze o rotatie completa. 7. Un copil ce se afal in repaus pe un skateboard arunca o minge in directia orizontala cu viteza v=5m/s. Stiind ca masa copilului si a skateboard-ului este M=20kg, iar masa mingei este m=1kg, sa se determine lucrul mecanic efectuat de copil. 8. Un corp este aruncat oblic sub unghi =60 0 cu viteza v 0 =10m/s. La ce distanta d=4m fata de punctul de lansare se afla un zid vertical. La ce distanta fata de punctul de lansare va cadea corpul dupa ciocnirea perfect elastica cu zidul?

9. Un corp avand masa m=100g este aruncat orizontal cu viteza v 0 =5m/s de la inaltimea h=1,25m fata de sol. a) Considerand ciocnirea cu solul perfect elastica, sa se determine distanta dintre doua puncte succesive in care corpul ciocneste solul. b) Sa se determine forta de impact asupra solului, daca ciocnirea dureaza t=1ms. 10. Pe o podea orizontala se afla o scandura de masa M si lungime 1 peste care este asezat un corp de masa m. Coeficientul de frecare dintre corp si scandura este , iar intre scandura si podea nu exista frecare. Sa se determine lungimea scandurii stiind ca viteza minima orizontala ce trebuie imprimata scandurii pentru a iesi de sub corp este v.

11. O minge cade pe o podea de la inlatimea h=20m. dupa fiecare ciocnire cu podea, viteza ei devine egala cu o fractiune f=0,2 din viteza inainte de ciocnire. Sa se calculeze: a) Viteza v 1 si inaltimea h 1 la care urca mingea dupa prima ciocnire cu podeaua. b) Viteza v k si inaltimea h k dupa cea de-a k-a ciocnire. c) Distanta totala parcursa si timpul total pana la oprirea mingei.