N-ai telefon mobil nu existi! N-am telefon mobil deci nu exist. Telefonul mobil ne elibereaza dar ne si constrange.

Telefonul mobil ne cam ia si ultimul spatiu de libertate posibil: cel personal. Pentru anxiosi e terapie curata, fara indigestia provocata de pilule: cand simt inceputul crizei de angoasa pot pune mana pe telefon sa sune o persoana de incre dere si se calmeaza. Georges Pragier si Sylvie Faure (membri ai Societatii psihanalitice din Paris) s e intreaba: o data cu mobilul luam oare cu noi substitutul simbolic al propriei c ase pentru a fi protejati si siguri Bagheta magica sau substitut al cordonului ombilical, mobilul functioneaza in doua feluri: celui care telefoneaza ii confera putere si siguranta: pot sa iau legatu ra cu cine vreau, cand vreau. Si invers: cand suntem apelati putem resimti legatu ra ca o persecutie, transformandu-ne in marioneta, ale carei sfori sunt trase de un altul, pe care nu il vedem, dar e atotputernic (remarca Georges Pragier) Pare ca Buna ziua, ce mai faceti? este inlocuit cu Buna ziua, unde sunteti? Inainte de aparitia telefonului mobil stiai unde telefonezi (sigur, e posibil ca tehnolo gia sa faca posibila aceasta si in situatia data, dar pana atunci nimic nu mai e sigur) Suntem intr-o situatie in care sunt trei actori pusi pe rand in valoare sau excl usi. Cel care e contactat in intimitatea sa (o intalnire, de exemplu) se simte i mportant, iar cel care face apelul beneficiaza de un privilegiu avand acces dire ct la celalat. Primul isi lasa interlocutorul si se grabeste sa raspunda si inte rlocutorul devine spectator intrus al unei conversatii care nu-l priveste (fara a mai lua in calcul ce simte acest interlocutor brusc exclus). Devenind accesibil tuturor te privezi constient de posibilitatea de a avea momen te de intimitate durabila cu un altul. Raspunzand mereu prezent mobilul permite satisfacerea imediata a unor impulsuri. O forma de dependenta de telefonul mobil reperata de sociologi sub denumirea de s indromul zapper-ului probeaza ca acesta ofera posibilitatea imaginara ca dorintel e infantile, profund ascunse in cei mai multi dintre noi, sa se realizeze: sa fi i centrul lumii, sa iti ai mama mereu langa tine, sa stapanesti totul etc., uneori in detrimentul realitatii. Aceasta pentru ca publicitatea stie sa se adreseze c opilului nesatisfacut din unii oameni. Etnosociologul Francis Jaureguiberry a publicat in Reseaux, nr 82-83, 1997, conc luziile unui studiu numit Folosirea telefonului mobil ca experienta sociala. [...] In general, nevoia noastra constienta de a avea un mobil ar fi martor al d orintei noastre de integrare in societate. Sa ai un mobil inseamna sa fii in mod particular integrat in lume, sa fii legat de ea mediatic si sa fii conectat la retelele sale de interlocutori. Pe scurt, ne supunem la ceea ce F. Jaureguiberry numeste logica integrarii. Cei conectati isi compun deci o viata a la carte, a care i programare are ca obiect satisfacerea imediata a dorintelor lor sau a finalita tilor pe care si le fixeaza. La un moment dat se supun riscului de a nu-si mai a partine si de a trai sub semnul urgentei. Acest vartej, in care se pot lasa antr enati daca nu sunt atenti, genereaza uneori ceea ce cercetatorul a denumit sindro mul zapper-ului. Utilizatorul isi traieste viata ca si cum ar trebui sa faca fata constant unei urgente. Ca urmare a anchetei sale, Jaureguiberry emite ipoteza unei noi inegalitati intr e cei care au puterea de a se deconecta si deci de a impune celorlalti inaccesib ilitatea lor si cei care nu o au, care sunt constransi sa se supuna unei disponi bilitati permanente. (Revista Psihologia nr 4, 1998)

Oriunde ai fi micul aparat uneori foarte sofisticat e cu tine. Mereu si mereu cu tine si nu-i iei piuitul ca de i-l iei... de ce-l mai tii pe micut asa aproape de tine? La cat de mici tind sa devina aceste telefoane va trebui sa avem grija sa nu-l a runcam in ceasca de cafea, pe post de zahar! Poate ca intelegem pe cei care sunt asa de ocupati (sau exercita o profesie de a sa natura) incat nu pot inchide telefonul nici chiar in timpul cinei cu familia sau cand sunt in pat cu iubitul / iubita. Dar ceilalti? Urca in autobuz, scot t elefonul si incep sa butoneze. Unii suna pe cineva doar asa, sa treaca timpul, a ltii trimit mesaje si altii doar se joaca. Da, ii intelegem: sunt in autobuz, au de mers mai mult si nu vor sa se simta singuri sau sa se plictiseasca. Devin ir itanti aceia care isi expun in public modul cum au petrecut cu o seara ianinte s i fac unele comentarii care n-ar trebui auzite de nimeni cu atat mai putin de st raini. Da, sunt straini in jur, nu au cunostinta despre cel care discuta, despre cel aflat la distanta si despre cel discutat (in cele mai multe cazuri) Dar ase menea conversatii ne spun multe despre persoana aflata in imediata apropiere. Si apoi, stiti cum e: se intalneste munte cu munte, dar om cu om! E tare neplacut sa iei parte la o conversatie in care o doamna povesteste alteia cum se gateste ciorba de fasole, iar cand persoana striga de parca ar vrea sa f ie auzita de la celalalt capat al orasului devine si mai neplacut. Oare nici azi n-au inteles unii ca la telefon nu trebuie sa urli? Doar au avut telefon fix pa na sa aiba pe cel mobil. Dar de ce sa nu asculte toti ce victorii marunte au avu t la munca sau la scoala sau in fata persoanelor de sex opus? Tare placute sunt si conversatiile de genul: Da, iubi (pisoias, motanel sau zice ti voi) si eu te iubesc, abia astept sa ne vedem. Hi hi. Sunt in aula universita tii, da (aici priveste in jur de parca ar cauta un complice care sa-i zambeasca pentru ca a auzit minciuna) Conversatie romantica, da, insa jenanta pentru cel care trebuie sa asculte, ca n u are dopuri pentru urechi. Daca-i spui celui de la telefon ca suni ceva mai tarziu, cand vei fi intr-un spa tiu mai liber s-ar putea sa inteleaga (sa presupuna) ceva gresit si cum increder ea e ultima pe care se bazeaza unii in relatiile lor poate fi de rau augur si la prima intalnire sa inceapa a da in clocot o ciorba de limba cu multe intrebari. Cum va simtiti atunci cand discutati ceva serios cu cineva (sau mai putin serios dar placut) si persoana raspunde la telefon si se lungeste la discutie si stati acolo ca tanatalaul si ascultati stanjenit ce discuta fostul dumneavoastra inte rlocutor? Apoi, dupa vreo juma de ora inchide si intreaba: Ce ziceam? Nu te simti aiurea cand cel care raspunde la telefon sta la discutii lungi ca si cum ti-ar spune: e mai interesant ce aud la telefon (desi s-a intalnit cu tine special (sa va mai vedeti) Da, e in regula: exista si urgente. Da, e firesc sa ras punzi, dar daca nu e o urgenta sau ceva excesiv de important atunci te scuzi si spui ca suni mai tarziu nu prea e indicat sa spui: te sun eu peste vreo ora! Cel de langa tine va intelege ca intr-o ora trebuie sa se faca nevazut. Deh, acum, fiecare stie cu cine se intalneste si de ce si cat timp e dispus sa aloce intaln irii. Vreti sa-i stanjeniti pe cei mentionati mai sus? Le trimiteti un mesaj, sau ii s unati pe numarul respectiv sau pe celalalt mobil. Da, evident: celalat mobil! Ac um, ca sunt multe societati sunt si multe telefoane in buzunarele si gentile uno ra: cate unul pentru fiecare companie, sau cate unul asa, pe caprarii: pentru fa milie, pentru munca, pentru prieteni, pentru rude in general, pentru cunostinte etc. A! Sa nu uit nici de cei care asculta muzica si adesea au un mers ciudat, de zic i ca sunt in pragul unei crize de epilepsie (dar asa au vazut ei in filme si e c ool) Si-s haiosi si cei care vorbesc in timp ce merg cand se cearta cu interlocu torul de la telefon chiar crezi in prima clipa ca sunt razna. Azi nu mai suntem siguri cine, pe strada, vorbeste cu un interlocutor imaginar sau cu sine cu voce tare sau vorbeste la telefon, cu un interlocutor real.

Si soneriile! Muica, ce sunete si-au tras unii! Planset de bebelus, cotcodaceli sau racnete si altele asemenea si, bineinteles, arii din manele (si se lalaie pa na raspund, sa asculte si altii ce jmecheri sunt ei) Va amintiti perioada cand au aparut telefoanele mobile si erau cat o caramida si vedeai pe te miri cine cu telefonul agatat la curea sau tinut in buzunarul de l a piept? Pe atunci doar isi expuneau telefoanele, ca nu prea vorbeau era costisi tor dar, mai ales, nu prea aveau multi telefon mobil (iar cei care facusera impr umut la banca, sa aiba, doreau sa epateze) Pentru ca nu am telefon mobil oamenii doresc sa imi dea in dar cate un telefon, sa am si eu! Oare ce e greu de inteles in propozitia: nu vreau telefon mobil? Nu -mi place sa fiu la dispozitia tuturor oriunde si oricand si oricum iar de-as av ea l-as tine inchis mai mereu: la instanta de judecata il inchid, in masina il i nchid, pe strada cand sunt il inchid, in club daca sunt il inchid, cand mananc i l inchid, cand sunt cu prietenii il inchid etc s.a.m.d. Pentru ce sa mai am grij a lui? Am avut, candva, dar am renuntat din motivele expuse mai sus si pentru in trebari de genul: ce faceai? ca te-am sunat si aveai telefonul inchis! Multumesc , nu-i de mine. Cand economia se va zdruncina serios din cauza mea sau cand fort a majora ma va obliga atunci da, voi avea telefon mobil. Sunt asa multe de scris despre politete si telefonul mobil incat prefer sa las e xperienta tuturor sa lucreze. ** Zece reguli de utilizare a telefonului mobil 1. Daca nu ai cel putin doua ar trebui sa-ti mai cumperi, sa castigi in importan ta. Si numarul succeselor va creste. 2. Alege pentru sonerie un ton cat mai ciudat, sa te faci remarcat imediat si fa ra dubii. 3. Vorbeste la mobil tare, clar si raspicat. Cei care sunt pe langa tine au drep tul sa stie despre ce se discuta. 4. Cand esti la masa intr-un local public dar nu numai sa nu uiti telefonul in g eanta sau in buzunar; expune-l pe masa, langa tacamuri si mai castigi putin resp ect, mai ales daca e o marca ultimul racnet. 5. Daca auzi un tarait in apropiere nu te lasa pacalit chiar daca tonul nu prea seamana cu ce ai setat tu. Ridica aparatul si verifica sa nu fii chiar tu persoa na apelata sa stie toata lumea ca si tu ai mobil. 6. Daca suna mobilul si esti singur ignora-l nu are sens sa raspunzi daca nu te vede nimeni si nu poti arata cat esti de important. Poti chiar sa il inchizi can d esti singur apelurile primite in acest interval le poti asculta / citi cand es ti in societate. 7. Cand folosesti mobilul sa ai in vedere incaperi cu acustica buna: muzee, bibl ioteci, sali de spital, biserici, sali de teatru. 8. Nu te jena pentru ca cei din jur afla multe lucruri despre viata ta intima in timp ce vorbesti la mobil, pentru ca e la moda. Cea mai buna dovada: rating-ul emisiunilor in care se barfeste la greu, sau talk show-urile. 9. Daca ai o intalnire importanta (de afaceri sau romantica) vorbeste cu cineva sa te sune in acest timp. Sa vezi ce succes vei avea! 10. Inainte sa raspunzi spune cu voce tare: "La naiba! O clipa de liniste nu pot avea! Nu sunt in stare sa se descurce fara mine. Superstitie: A telefona sau a vorbi la telefon in timp ce conduci chiar daca esti dotat cu ha ndsfree aduce ghinion. Dar esti omul mileniului trei! Nu crezi in superstitii! Indemanarea nu poate dau na.