Adoptarea monedei euro in Romania

Conceptul dateaza din anii 60. Parintii spirituali ai Uniunii Europene actuale au avut n vedere crearea unei Piete Unice, caracterizate prin libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. n cadrul Pietei Unice, urma sa se dezvolte o zona (asa-numita Uniune Economica si Monetara) caracterizata prin utilizarea unei singure monede, atat ca necesitate economica, cat si ca element firesc al Pietei Unice.Este moneda unica europeana incepand cu 1 ianuarie 1999. Ea s-a transformat ntr-o realitate a pietelor financiare si a mediului de afaceri, incepand cu acea data, urmand ca de la 1 ianuarie 2002 sa devina o realitate si-n buzunarele cetatenilor. In prezent statele membre participante la euro sunt Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia i Spania. Aceste tari sunt numite frecvent Zona euro sau Euroland. De la 1 ianuarie 2007 se va alatura zonei euro i Slovenia, Andora, Monaco, San Marino si Vatican folosesc de asemenea euro, desi nu sunt n mod oficial membri euro, nici macar membri ai UE. Din acestea, Monaco, San Marino si Vatican si-au creat propriile monede, cu propriile simboluri nationale pe spate. Andorra foloseste monede franceze si spaniole, de vreme ce au folosit francul francez si peseta spaniola ca si monedele sale. Aceste tari folosesc euro datorita unor intelegeri cu statele membre UE (Italia in cazul principatului San Marino si orasului Vatican, Franta in cazul principatului Monaco), aprobate de catre Consiliul Uniunii Europene. Muntenegru si Kosovo, care au folosit marca germana ca si moneda a lor, au adoptat de asemenea euro, desi, spre deosebire de cele trei state de mai sus, nu au intrat in nici o intelegere legala in mod explicit cu UE care s le permita acest lucru. Tarile care au avut moneda nationala fixa in raport cu marca germana, exemplu Bulgaria si Estonia, si-au fixat si ele ratele de schimb in raport cu euro. Din 2 februarie 2002, litas-ul lituanian (LTL) a intrat n ERM II, rata de schimb fiindu-i fixata in raport cu euro in locul dolarului american.Danemarca si Regatul Unit nu sunt apte in mod legal pentru aderarea la euro, pana cand guvernele lor nu decid altfel. Suediei nu i-a fost aprobata participarea de nici un act legal; totusi, Suedia a decis n 1997 s nu se alature zonei euro, asa ca nu a facut nici un efort spre a-si indeplini criteriul necesar, de a avea o rata stabila de schimb. Suedia a facut un referendum pe tema monedei unice europene pe 14 septembrie, 2003, participantii votand impotriva euroului, dupa cum puteti vedea mai incolo: Da 41.8%, Nu 56.1%. Aceasta a constituit o decizie pentru minimum cinci ani.

In Danemarca un referendum pe tema aderarii la euro a avut loc pe 28 septembrie, 2000, rezultand un procent de 53.2% impotriva aderarii.Documentele oficiale ale UE utilizeaza termenii euro si cent atat la singular cat si la plural, in functie de variatiile ocazionale ale limbiilor statelor membre ale uniunii: de exemplu pluralul italian al euro este euri, n timp ce cuvantul grecesc pentru centime este lepto .

Monede si bancnote
Toate monedele au o fata comuna (1,2 si 5 centi : Europa in lume ; 10, 20 si 50 centi : Europa ca si o alianta de state ; 1 si 2 euro : Europa fara frontiere) si o fata specifica tarii de catre care este emisa moneda (chiar si pentru Andora, Monaco, San-Marino si Vatican care si-au realizat propriile monede). Bacnotele au iesit toate dupa o macheta comuna pentru toata zona euro. Evident, toate monedele sunt utilizabile in toate tarile membre, de exemplu o moneda cu portretul lui Juan Carlos are valoare legala nu doar in Spania ci si in Finlanda, in Irlanda.Data finala de validitate a monedelor nationale variaza de la un stat la altul. Prima moneda care a disparut a fost Deutsche Mark (marca germana), pe 31 decembrie 2001 ultimele monede disparand pe 28 februarie 2002, data la care toate monedele ar fi trebuit sa-si inceteze valoarea legala in statele respective. Totusi bancile centrale ale statelor din zona euro vor continua sa accepte bancnotele si monedele vechilor devize. (de exemplu pana n 2012 in Franta pentru bancnote).Simbolul monedei europene , acel e cu doua bare orizontale , paralele, provine de la initiala continentului european, iar cele 2 bare paralele reprezinta stabilitate si siguranta.

Bancnote euro
Exista cateva denominatii distincte, fiecare avand culoare si marime diferita. Desenele pentru fiecare dintre ele au o tema comuna a arhitecturii europene din diverse perioade artistice. Partea frontala (sau recto) a bancnotei contine ferestre si porti, in timp ce pe verso se gasesc poduri. S-a avut grija ca exemplele arhitecturale sa nu reprezinte nici un monument existent la aceasta ora, pentru a nu aparea controverse in alegerea monumentelor ce trebuiau reprezentate.Comun pentru toate bancnotele este Steagul european, intialele Bancii Centrale Europene in cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, , EKP), o harta a Europei pe verso, numele euro si in alfabetul grecesc si in alfabetul latin si semnatura curenta a presedintelui curent al Bancii Central Europene. Cele 12 stele ale UE sunt incorporate in fiecare bancnota, cu desene realizate de artistul austriac, Robert Kalina.

1. II. Moneda euro in Romania De ce era necesara o moneda unica Utilizarea unei monede unice are ca rezultate: eliminarea comisioanelor de conversie dintr-o moneda nationala in alta; eliminarea riscului ratei de schimb in schimburile comerciale cu alti membri ai zonei Euro; eficienta crescuta a pietelor financiare si monetare; transparenta preturilor la bunuri si servicii in cadrul zonei Euro, ce determina concurenta crescuta pe piata; mai buna distribuire a resurselor si, n general mai buna integrare economica ntre partenerii europeni. Reducerea costurilor referitoare la tranzactiile n diferite monede si stabilitatea preturilor sunt avantajele cele mai evidente. S-a facut mai demult un experiment: un calator a plecat cu 1 000 de franci n buzunar sa viziteze toate statele membre UE. In fiecare stat, a schimbat suma pe care o avea la el n moneda nationala a statului respectiv. La intoarcerea sa in tara de pornire, fara sa fi cumparat nimic, doar convertind banii dintr-o moneda nationala in alta, a descoperit ca mai are doar 500 din cei 1 000 de franci cu care plecase. Restul fusese cheltuit pe comisioanele de schimb dintr-o moneda n alta.

1.Cum se desfasoara introducerea Euro n Romania

Banca Nationala a Romaniei nu este implicata in distribuirea noilor bancnote si monede, desi are la dispozitie o anumita cantitate pentru a facilita recunosterea lor si a fluidiza schimburile. Ea continua sa publice cursurile de schimb ale fostelor monede nationale pana in momentul incetarii puterii lor de circulatie si a cursului lor legal. Introducerea Euro nu influenteaza regimul valutar existent n Romania. Leul continua sa reprezinte moneda nationala si singurul instrument legal de plata pe teritoriul Romaniei, intre parteneri romani. Punerea in circulatie a noilor monede si bancnote se face prin intermediul bancilor comerciale si caselor de schimb private. Bancile comerciale au facut demersuri pentru a-si asigura necesarul de monede si bancnote pentru operatiunile in numerar. Ele asigura, de asemenea, conversia automata, gratuita si fara limita de suma a conturilor curente si de depozit,

din fostele monede nationale n Euro. Bancile comerciale ofera si posibilitatea de a se deschide conturi in Euro cu indeplinirea anumitor conditii, ce difera de la banca la banca. Conversia in euro a numerarului existent intr-una din monedele nationale ce sunt inlocuite de euro se va putea efectua prin intermediul bancilor si caselor de schimb private, incepand cu 1 ianuarie 2002. Pentru operatiunile numerar contra numerar se vor percepe comisioane, care sunt la latitudinea bancilor sau a caselor de schimb. Bancile efectueaza schimbul valutar atat pentru clienti, cat si pentru non-clienti (prin intermediul ghiseelor de schimb valutar din cadrul bancii). Pentru a realiza conversia in euro a unei monede nationale din zona Euro se utilizeaza ratele de conversie fixe, stabilite la 1 ianuarie 1999.

2.Care sunt avantajele introducerii Euro pentru cetatenii romani

Aceste avantaje sunt evidente in urmatoarele cazuri: - calatorie calatorul trebuie sa efectueze un singur schimb valutar; de exemplu, daca se viziteaza un muzeu in Italia, se poate plati biletul de intrare cu banii ramasi de la o excursie in Grecia sau se poate manca la restaurant in Franta cu banii schimbati la o casa de schimb din Spania, etc. - cumparaturi preturile sunt exprimate n aceeasi moneda in toata zona euro, deci se pot face mai usor comparatii si se poate alege cel mai bun pret. - afaceri nu mai exista riscul ca diferitele valute sa fluctueze; se cumpara, vinde si tranzactioneaza pe o piata mult mai mare si mai competitiva; gestiunea unei afaceri e mai usoara si mai putin costisitoare. Ce trebuie sa faca cetatenii romani pentru a converti in Euro fostele bacnote si monede nationale din zona Euro? Avand n vedere ca majoritatea bancilor ofera posibilitatea de a converti automat si fara commision conturile in valute nationale in conturi Euro, optiunea cea mai putin costisitoare pentru cetateanul roman este de a depune banii respectivi intr-un cont bancar, inainte de sfarsitul anului 2001. Mai exista posibilitatea, pentru cei care nu dispun de sumele necesare pentru a deschide un cont, de a converti valutele din zona Euro in lei sau intr-o alta valuta din afara zonei Euro (caz n care se poate percepe comision pentru efectuarea acestor tranzactii). Cetatenii romani care au posibilitatea de a se deplasa in strainatate, in tarile zonei Euro, pot sa converteasca valutele nationale direct la magazine sau banci (pana la data 28 februarie 2002), sau doar in banci si punctele special desemnate (dupa data respectiva).

Pana la 28 februarie 2002, convertirea se va efectua fara comision in majoritatea bancilor din aceste tari, pentru sume in limite rezonabile.

III.

Impactul monedei EURO asupra economiei Romaniei

Una din formele superioare de integrare europeana o constituie Uniunea Economica si Monetara (UEM), fiind la moment cel mai ambitios si totodata cel mai riscant proiect al constructiei europene. Astfel ca, fiecare stat care adera la Uniunea Europena, isi propune ca mai devreme sau mai tarziu sa faca parte din acest proiect-UEM. Acelaai obiectiv si l-au propus si ultimii doi membri ai Uniunii Europene care au aderat de curand la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007 Romania i Bulgaria. 1.Avantajele si riscurile care decurg din participarea Romaniei la Uniunea Monetar. Ce inseamna acest lucru? Aceasta inseamna ca Romania in momentul cand va deveni membra a UEM, moneda unica europeana-EURO va inlocui leul. Cel mai probabil, Romania va fi pregatita sa participe la acest sistem intre anii 2010 si 2012 deoarece pana sa ajunga la acest stadiu avansat, Romania trebuie sa intruneasca toate criteriile privind aderarea la zona euro. Cele mai importante sunt cele patru criterii de convergenta nominala cuprinse in Tratatul de la Maastricht. Aceste criterii presupun urmatoarele: Rata inflatiei trebuie sa fie scazuta, pana la nivelul de 2% anual; Deficitul bugetar trebuie sa fie de maxim 3% din Produsul Intern Brut al tarii; Dobanzile scazute pentru creditele pe termen lung, care sa nu depaseasca cu mai mult de 2% dobanzile din cele mai performante state membre participante in anul dinaintea examinarii; Datoria publica cumulata sa nu depaseasca 60% din PIB. In afara de aceste patru criterii mai exista o serie de cerinte care trebuie indeplinite pentru ca statul candidat, in cazul de fata Romania, sa poata fi admis si sa faca fata cu brio n cadrul zonei euro. Respectarea de catre Romania a acestor criterii si cerinte impuse de catre Uniunea Europeana, va duce la aparitia unor avantaje dar, totodata, si la posibile riscuri pentru economia romaneasca in ansamblu. Pentru a adopta moneda europeana, Romania trebuie sa accelereze agenda de reforme structurale. Prioritatile cele mai importante sunt eficienta serviciilor publice,

accelerarea planurilor de privatizare a sectorului energetic, crearea de noi locuri de munca si reducerea coruptiei si imbunatatirea mediului de afaceri. Tentativa Romaniei de a recupera distanta fata de tarile membre mai bogate ale Uniunii Europene va fi sustinuta si de fondurile financiare alocate de catre UE. Fondurile post-aderare, daca vor fi folosite rational si integral, ar reprezenta o injectie care ar echivala cu 3-5% din Produsul Intern Brut in fiecare an, in primii sapte ani din momentul aderarii ceea ce indubitabil va permite Romaniei sa faca parte din zona euro. In aceasta situatie, introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romaniei, avand n vedere ca 2/3 din comertul exterior este orientat catre tarile UE. Noua moneda va fi ca un catalizator ce va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana in prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate in dolari SUA. Romania a pierdut sume mari de bani datorita faptului ca pana nu demult erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din UE al caror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali locali cauzate de riscurile de curs valutar.Conform spuselor secretarului general al Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din Romania, Mihai Ionescu, pentru inceput agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca in tranzactiile pe care le deruleaza atat euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare. Unul dintre principalele avantaje ale introducerii monedei euro il constituie faptul ca euro va reduce costurile pe care firmele romanesti le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Aceste costuri, conform unor estimari facute, constituie circa 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot, datorita monedei unice europene se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli-profit pentru fiecare tranzactie in parte, efectuata de catre firma. Un alt avantaj care rezulta din adoptarea monedei unice de catre Romania il constituie faptul ca se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al intreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei. Accesul mult mai facil al exportatorilor pe pietele oricareia dintre tarile membre este un alt avantaj care ar putea fi fructificat dupa eliminarea barierelor monetare din cadrul Uniunii Europene. In acest caz se va reduce numarul de intermediari, astfel incat intreprinderile isi vor mari veniturile ca urmare a exporturilor directe efectuate si care totodata vor deveni mai competitive din punct de vedere al preturilor oferite. Un alt avantaj important care este oferit de catre moneda unica europeana il constituie transparenaa. Aceasta inseamna ca exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte produsele lor in acele tari unde pot obtine veniturile cele mai mari.

Pentru Romania, o importanta deosebita alaturi de introducerea monedei unice o are i Banca Central Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat mai multe atributii ale Fondului Monetar International in ceea ce priveste finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilire a preturilor. Toate aceste avantaje enumerate mai sus vor conduce pe termen mediu si lung la majorarea ratei de crestere economica a tarilor din Zona Euro.Riscurile generate de introducerea in circulatie in Romania a monedei unice europene sunt putine la numar, dar au impact direct asupra vietii cotidiene si a sistemului financiar. Cel mai cunoscut dintre aceste riscuri este acela privind cresterea generalizata a preturilor care se datoreaza lipsei de familiaritate a populatiei cu noile preturi exprimate in moneda unica, de specularea unor erori de rotunjire. Un alt risc legat de trecerea economiei romanesti la moneda euro, ca si de altfel, a tuturor tarilor care fac acest pas n directia integrarii in zona euro, il constituie dimensionarea adecvata pe termen scurt a lichiditatilor in euro la nivelul sistemului bancar, avand in vedere o cerere de numerar in moneda unica. Pierderea posibilitatii de alegere a ratei inflatiei si pierderea cursului valutar, ca instrument pentru inlaturarea dezechilibrelor macroeconomice constituie un alt dezavantaj care decurge din participarea la Uniunea Monetara. Trebuie, totodata, de mentionat ca schimbarea monedei nationale in favoarea monedei unice presupune si pierderea controlului si a puterii de decizie cu privire la problemele monetare si a flexibilitatii luarii deciziilor care sa permita protejarea economiei romanesti de socurile externe. In final, punand in balanta atat beneficiile cat si riscurile legate de trecerea economiei romanesti la moneda unica europeana, putem afirma cu certitudine ca directia aleasa de catre clasa politica romaneasca este corecta, si anume tendinta de integrare in Uniunea Economica si Monetara, care pe termen mediu si lung va contribui la obtinerea unor avantaje pentru intreaga societate romaneasca luata in ansamblu.

IV Moneda euro in sistemul bancar romanesc.

Incepind cu 1 ianuarie 1999, Uniunea Monetara Europeana (UME), alcatuita din 11 state (Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg,

Olanda, Portugalia si Spania) a adoptat EURO ca moneda legala. In perioada 01.01.1999 31.12.2001, EURO va exista numai sub forma valutei de cont si a substituitelor de numerar, concomitent cu mentinerea ca mijloace legale de plata a valutelor nationale ale celor 11 state componente ale UME. Caracteristic acestei perioade este faptul ca utilizarea EURO nu este obligatorie dar nu este nici impiedicata, exceptie fac cazurile cind partenerii de afaceri au convenit acest lucru. Cu toate acestea, marile companii europene efectueaza plati si accepta incasari in EURO, exemplificind in acest sens deciziile luate de Mercedes, BMW, Philips, Simens, Fiat, etc. fiind de asteptat acest lucru si din partea furnizorilor. Acest aspect coroborat cu ponderea pe care UME o detine in PIB mondial va determina cresterea semnificativa a facturarii in EURO la nivel mondial. In sensul noii reuniuni monetare din Europa, pentru a putea onora in conditii ireprosabile solicitarile clientilor, BRD GSG si-a adaptat relatiile cu bancile corespondente, evidenta contabila si sistemul informatic. Pe planul relatiilor cu bancile corespondente, majoritatea acestora nu au fost afectate prin introducerea EURO, atit din considerente de minimizare a riscului de contrapartida, cit si pentru a se pastra plafoanele de lucru acordate de bancile partenere. BRD GSG si-a deschis conturi NOSTRO la principalele banci corespondente, dar poate efectua plati in EURO si prin celelalte conturi deschise in valutele tarilor membre UME. Incepind cu 04.01.1999 BRD oferea clientilor operatiuni comerciale si financiare si in EURO, de tipul: incasari si plati, depozite la termen, conturi curente, credite, factoring, forfeting, acreditive, scrisori de garantie etc. In perioada de tranzitie clientii vor putea efectua plati/primi sume din/in contul lor fie in EURO fie in una din cele 11 valute cu reflectarea in extrasul de cont al echivalentului EURO. Contractele incheiate de ei cu partenerii externi inainte de 01.01.1999 si valabile dupa aceasta data nu vor fi afectate de introducerea EURO. Efectele pozitive ale introducerii EURO

Facilitarea fluxului de bunuri si servicii; Costurile tranzactiilor sint mai mici; Rata medie a inflatiei in spatiul UME 1,5%; Politica monetara va fi transferata catre BCE, care statutul unei institutii independente.

Avantajele monedei unice sunt:

Evitarea necesitatii de schimb a banilor si a cheltuielilor care le insotesc (comisionul bancar, costul cu plata celor angajati in gestionarea valutei). Aceste costuri sint diferentiate pe categorii de operatiuni, dar oricum ele reprezinta un procent mai insemnat in cazul firmelor cu cifra de afaceri mica; Absenta variabilitatii cursurilor elimina implicit riscul valutar. Numai firmele foarte mari au posibilitatea, prin diferite tehnici, de altfel imperfecte si foarte costisitoare, sa se acopere contra expunerii la risc valutar, fie prin management de trezorerie, fie prin operatiuni la termen, fie in caz deosebit prin constituirea unei retele de filiale in diferite tari

si schimbind sursa de aprovizionare, respectiv pietele de desfacere; Contabilitatea in interiorul firmelor ar deveni mult mai simpla decit cea existenta in cazul operatiunilor in mai multe monede. Ar fi inlaturata incertitudinea decurgind din modificarea neasteptata a cursului valutar si ar fi astfel stimulat comertul si investitiile. Usurinta in compararea preturilor produselor si serviciilor; Existenta monedei unice este un factor de stabilitate a preturilor si de consolidare a cursului valutar real. Aceasta elimina costurile provocate de inflatie: rate inalte a dobinzilor care descurajeaza investitiile, prima de risc pe care pietele financiare o aplica asupra monedelor considerate insuficient de antiinflationiste, ar fi eliminata incertitudinea;

Stimularea plasamentelor in diferite categorii de titluri exprimate in EURO, acestea fiind privite la fel cu plasamentele in exterior; Pentru guverne vor dispare constringerile traditionale in privinta balantelor de plati, piata financiara fiind capabila sa finanteze usor aceste deficite deoarece nu mai exista riscul valuta

1.BNR vrea ca Romania sa adopte moneda euro in 2014

Banca centrala va continua sa ia toate masurile necesare pentru ca Romania sa poata adera la zona euro n 2014, iar legea ii permite sa intre si pe piata valutara si chiar sa mareasca si mai mult dobanda cheie si rezervele minime obligatorii. Guvernul a stabilit, in urma cu doi ani, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei (BNR) calendarul de admitere in zona euro, iar tinta avuta in vedere era anul 2014, in ideea ca in cei sapte ani executivul si banca centrala vor avea timp sa ia toate masurile fiscale, monetare i de restructurare pentru atingerea acelei tinte. 2007 nu a fost tocmai un an de indreptare inspre acea tinta Deci un an din cei sapte a cam trecut. Riscam ca si 2008, daca nu se iau

masurile corespunzatoare, sa cam treaca si mai ramanem cu putini ani pentru tinta euro 2014. Prin masurile ferme pe care le ia banca centrala, prin faptul ca mentine tinta de inflatie, desi este extrem de greu s ajunga la ea, este exact acest semnal: c se va bate pana la ultimul cartus, pana la ultimul glont pentru pastrarea acestui calendar.

Tactica de lupta a BNR

In ultima vreme, BNR a intervenit pe trei cai in incercarea de a controla inflatia si cursul valutar. A intervenit verbal, si asta este o arma pe care toate bancile centrale o folosesc; a intervenit prin dobanda, crescand pana acum cumulativ cu un punct procentual; si a intervenit pe piata monetara, sterilizand leii, adica atragand in depozite la banca centrala excesul de lei de pe piata. Ce nu a folosit inca, dar poate sa foloseasca, teoretic, sunt interventia pe piata valutara, adica sa vanda din rezerva valutara pentru a stavili cursul de schimb, sa umble la rezerva minima obligatorie, oricat de groaznic li s-ar parea bancilor, si sa continue cresterea de dobanda la leu, care, colaborata cu reducerea dobanzii la alte valute internationale, cum e dolarul, sa confere din nou atractivitate leului. Banca centrala a majorat rata dobanzii de politica monetar pe 31 octombrie 2007, de la 7% la 7,50% pe an, iar pe 7 ianuarie a repetat masura, dobanda cheie fiind marita la 8% pe an. Cat priveste rezervele minime obligatorii, bancile trebuie sa depuna la BNR, in prezent, 20% din depozitele in lei si 40% din depozitele in valuta.

Ce trebuie sa facem ca sa adoptam euro,in locul leului

Intre 2007 si 2010, in perioada premergatoare adoptarii euro, Romania trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Astfel, ar trebui sa aiba loc consolidarea inflatiei scazute, formarea pietei interne de capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor de dobanda. De asemenea, trecerea la euro nu poate avea loc fara stabilitatea relativa a leului pe piata in conditii de convertibilitate deplina, in jurul nivelului de echilibru pe termen lung. Inainte de adoptarea monedei europene, orice tara trebuie mai intai sa intre, pentru cel putin doi ani, in mecanismul european al ratei de schimb ERM2

(Exchange Rate Mechanism), care presupune un interval maxim de variatie al monedei nationale fata de euro de plus sau minus 15%. Pentru aderarea la zona euro, Uniunea Europeana cere convergenta nominala, nu convergenta reala, la cele trei criterii de la Maastricht, dar guvernatorul BNR a subliniat in repetate randuri ca trebuie sa se asigure un echilibru intre acestea. Convergenta nominala prevede ca deficitul bugetar sa fie mai mic de 3% din produsul intern brut (PIB), datoria publica trebuie sa fie mai mica de 60% din PIB, iar inflatia nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflatia medie a celor trei tari din UE cu inflatia cea mai mica. Criteriile reale de convergenta se refera, in schimb, la indicatori raportati la populatie, precum PIB/locuitor sau salariul mediu. Contextul macroeconomic necesita masuri ferme din partea Guvernului si a BNR, Banca centrala incearca sa controleze inflatia prin masurile pe care le intreprinde pe piata interbancara, in conditiile in care anul trecut si-a ratat cu mult unica tinta asumata, de 4%. Inflatia atinsa la finalul lui 2007, de 6,57%, a depasit si limita superioara a intervalului de 3-5% avut in vedere de BNR. BNR e atenta si la deficitul de cont curent, alimentat masiv de deficitul comercial, care s-a adancit cu 52% in primele 11 luni din 2007, pana la 19,4 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). Deficitul de cont curent s-a adancit in primele 11 luni ale anului trecut cu 72,6% fata de acelasi interval din 2006 la 15,3 miliarde euro, valoare ce reprezinta circa 13% din PIB, alimentat in continuare de dezechilibrul comercial in continua agravare, potrivit datelor BNR. Ministerul Economiei si Finantelor se confrunta, insa, cu un deficit bugetar pe care trebuie sa il acopere prin datorii locale si externe. Deficitul bugetar s-a accentuat in 2007 fata de anul precedent cu peste 0,7 puncte procentuale pana la 2,4% din produsul intern brut (PIB), determinat de mai multi factori, printre care cheltuielile foarte mari ale administratiei locale din ultimul trimestru al anului trecut si plata unor subventii agricole semnificative, din cauza secetei din vara.