Grile psihologia educatiei Alte grile: 1. n conceptia lui E. Meumann pedagogia este: a. o psihologie experimental b. o psihologie a instruirii c.

o psihologie experiential 2. Cel care a utilizat pentru prima dat termenul de Pedagogie psihologic a fost: a. C. Rdulescu-Motru b. A. Binet c. J. Fr. Herbart 3. Reprezentantii pedagogiei psihologice, pe latur experimental sunt: a. S. Hall b. E. Meumann c. A. Binet 4. Sub ce denumiri a fost cunoscut Scoala activ? a. Scoala muncii b. Scoala pentru toti c. Scoala n aer liber d. Scoala vietii 5. Pedologia este: a. stiinta de a-i nvta pe toti, toate b. stiinta copilului c. psihologia muncii 6. Ce proces psihic era foarte solicitat n cadrul nvtmntului scolastic? a. memoria b. gndirea c. imaginatia 7. Din Scoala activ rmne si astzi valabil, la propria instruire, principiul: a. nvtrii prin actiune b. nvtrii permanente c. nvtrii spontane, nedirijate 8. Crui psiholog i apartine urmtoarea afirmatie esential pentru psihologia educatiei: istoria dezvoltrii functiilor psihice superioare reprezint un domeniu al psihologiei cu desvrsire necercetat: a. A. Ferriere b. L.S. Vgotski c. S.L. Rubinstein 9. Cine este de prere c actiunile copilului cu obiectele care reproduc procedeele socialmente elaborate de a opera cu ele, se conformeaz propriettilor obiectelor si servesc la cunoasterea acestora? a. M. Montessori b. L.S. Vgotski c. S.L. Rubinstein 10. Teoria organelor functionale care justific si astzi ideea potrivit 1

creia este posibil de format orice fel de intelect specific (n conditii potrivite) apartine psihologului: a. S.L. Rubinstein b. A.N. Leontiev c. P.I. Galperin d. L.S. Vgotski 11. Teoria actiunilor mintale apartine lui: a. J. Piaget b. L.S. Vgotski c. P.I. Galperin 12. Cine a formulat pentru prima dat conceptul de didactic psihologic? a. H. Aebli b. P.I. Galperin c. J. Piaget 13. Psihologia pedagogic nu putea s se mpart dect n dou prti: psihologia pedagogic a instruirii (a nvtrii) si psihologia pedagogic a: a. cercetrii b. educatiei c. copilului si adolescentului 14. Esenta psihologiei educatiei este ......................, nteleas ca proces general si esential al formrii omului, adic: nvtarea de informatii, de capacitti si operatii ale gndirii, de emotii si sentimente, de relatii sociale si de trsturi de caracter. a. nvtarea b. metoda experimentului c. memorarea 15. Cine a elaborat primele masini de nvtare n SUA la nceputul anilor 20? a. E. Mayo b. S. Pressey c. J. Locke 16. Potrivit conceptiei lui F.A. Diesterweg, Didactica intuitiei sau didactica cretei colorate are la baz principii valabile si astzi: de la intuitie la concept, de la particular la general, de la: a. general la particular b. concret la abstract c. abstract la concret 17. Cine este generatorul celei mai avansate didactici psihologice, respectiv al nvtrii programate? a. J. Fr. Herbart b. B.F. Skinner c. F.A. Diesterweg 18. ntegrarea noului n ceea ce deja se stie, reprezint nssi esenta nvtrii, un proces de organizare care se numeste: a. aperceptie b. gndire c. conexiune invers 19. Cel care a propus pentru prima dat etapele (secventele) unei lectii, pe

care le-a numit trepte formale a fost: a. J. Fr. Herbart b. E. Meumann c. W.A. Lay 20. Potrivit conceptiei lui J. Fr. Herbart, treptele herbartiene sunt urmtoarele: a. redesteptarea vechilor reprezentri si revigorarea lor b. predarea noilor informatii, n pasi mici c. evidentierea ideilor principale d. formularea definitiei (concluziilor) e. aplicatii practice 21. Elementul fundamental al gndirii n conceptia lui J. Piaget si H. Aebli este operarea cu: a. informatii b. instrumentele de cercetare c. materialul didactic 22. Care este al doilea concept fundamental al didacticii psihologice a lui H. Aebli? a. asimilarea b. organizarea c. clasificarea 23. B.F. Skinner nu era numai un psiholog experimentalist, ci si un gnditor, iar de numele lui este legat: a. nvtarea liniar b. conditionarea total c. conexiunea invers 24. n ce sfer a aprut esecul reformelor scolare din diferite tri? a. Teoretic b. Practic 25. Termenul de test a fost introdus n 1890 de ctre: a. J. Piaget b. A. Binet c. J.M. Cattell 26. Intelectul este comun tuturor indivizilor si se msoar prin diferite categorii de teste. a. dezirabil anticipat b. specific c. general 27. Intelectul este o categorie de intelect cerut de o societate viitoare previzibil, creia i s-ar usura astfel mult aparitia si dezvoltarea. a. dezirabil anticipat b. general c. specific 28. Cine si-a pus problema nvtrii n termeni de capacitti ale intelectului pe care dorim s le exersm n instruirea copilului? a. W.R. Houston b. J. Piaget

c. R. Gagn 29. Prima scoala experimentala apare in anul 1773 la: a. Roma b. Londra c. Paris 30. Prin teoria aperceptiei, preocupat de trecerea de la intuitie la notiune, J.Fr. Herbart il completeaza pe: a. S.L. Rubinstein b. J. Locke si J.J. Rousseau c. Pestalozzi 31. Didactica experimentala a lui W.A. Lay aduce o contributie importanta, fiind bazata pe cele trei etape esentiale ale instruirii si anume: perceptia, prelucrarea si: a. actiunea b. cunoasterea c. generalizarea d. abstractizarea 32. La nceput, pedagogia experimental a avut dou componente si anume: a. filosofic si experimental b. psihologic si filosofic c. experimental si filosofic 33. Termenul de Scoala activa este inventat de P. Bovet (1917), iar G. Kerschensteiner o denumeste n Germania: a. Scoala muncii b. Scoala educatia pentru adulti c. Scoala european d. Scoala primar 34. Cei mai autorizati analisti ai domeniului psihologiei pedagogice in Rusia sunt D.N. Bogievlenski si: a. J.J. Rousseau b. N.A. Menciscaia c. J.Fr. Herbart 35. Bazele psihologiei ideologice sovietice au fost puse dup anul: a. 1900 b. 1915 c. 1917 d. 1925 36. Trebuie pornit de la clasificarea notiunilor fundamentale, de la formularea problemelor de baz, de la fixarea sarcinilor cercetrii ideea ii apartine lui: A. L.S. Vgotski b. N.A. Menciuscaia c. E.R. Hilgard 37. Conditionarea total reprezint dirijarea n ntregime a comportamentului uman sau animal, iar ideea i apartine lui: a. L.S. Vgotski b. B.F. Skinner

c. A.P. Neceaev 38. Termenul de .................... indic un cadru de analiza si modernizare a nvtmntului, n care se pune explicit problema obiectivelor sau a tintelor la sfrsitul unui anumit proces de instruire. a. evaluare b. curriculum c. predare d. obiective educationale 39. Scoala de la Iasnaia Poleana nfiintat n 1859 a fost organizat de: a. J.H. Badley b. L.N. Tolstoi c. A. Ferrire 40. Gndirea reprezint: a. reflectarea generalizat a realittii b. un mod de organizare a informatiilor n sfera cunoasterii c. organul functional cel mai complex n ordinea evolutiei filogenetice 41. nvtarea intelectului specific presupune: a. nsusirea de informatii specifice b. construirea intelectului dezirabil anticipat c. interiorizarea de concepte specifice si organizarea lor n structuri d. integrarea structurii specifice n intelectul general 42. David Ausubel consider c factorii cei mai importanti care influenteaz nvtarea sunt cunostintele existente, constituite din fapte, notiuni, propozitii, teorii si date perceptuale brute, de care cel ce nvat poate dispune n orice moment, respectiv: a. structura afectiv a fiecruia b. structura cognitiv a fiecruia c. structura motivational a fiecruia 43. Pentru Jean Piaget inteligenta nseamn, n primul rnd, adaptare, respectiv un echilibru ntre organism si mediu, care este rezultatul interdependentei a dou procese complementare: a. ntelegere si aprofundare b. cunoasterea si experienta c. asimilarea si acomodarea 44. Jean Piaget a descris dezvoltarea inteligentei printr-un numr de stadii, care, la rndul lor se divizeaz n substadii. Acestea sunt: a. Stadiul senzorio-motor b. Stadiul preoperational c. Stadiul analizei si generalizrii d. Stadiul operatiilor concrete e. Stadiul operatiilor formale Stabiliti dac asertiunile de mai jos sunt adevrate sau false: 1. Pedagogia experiential este forma primitiv a pedagogiei experimentale. A 2. Psihologia educatiei nu continu experienta acumulat n instruirea

copiilor la gnditori ca: J.J. Rousseau, J. Fr. Herbart, J. Piaget etc. F 3. G.deLandsheere este autorul lucrrii Istoria universal a pedagogiei experimentale), lucrare tradus si publicat si n limba romn. A 4. Printre teoreticienii de seam ai Scolii active se numr: A. Ferriere, M. Montessori, O. Decroly, C. Freinet etc. A 5. M. Montessori nu este reprezentanta Scolii active. F 6. Pedagogia ideologic se caracterizeaz prin ruperea de continuitatea istoric a practicii educative. A 7. Primele masini de nvtare gndite de Sidney Pressey se ocupau cu testarea cunostintelor si a inteligentei, aspecte esentiale ale oricrei modernizri. A 8. Didactica intuitiei sau didactica cretei colorate, potrivit conceptiei lui F.A. Diesterweg are la baz principii valabile si astzi: de la intuitie la concept, de la particular la general, de la concret la abstract. A 9. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezint marile contributii practice la didactic, atentia involuntar reprezentnd calea desteptrii interesului pentru ceea ce urmeaz a se preda la lectie. A 10. Ceea ce l-a deosebit pe B.F. Skinner de H. Aebli, nu a fost punctul de pornire, ci extinderea nucleului experimental de la parte la ntreg. A 11. Unul dintre principiile programrii liniare este principiul pasilor mici. A 12. Deosebirea ntre programarea liniar si programarea ramificat const n faptul c elevul nu mai completeaz rspunsurile cuvenite, ci alege din cteva unul singur ca fiind cel potrivit. A 13. Didactica psihologic reprezint o parte a psihologiei educatiei si se deosebeste de didactica pedagogic prin faptul c are la baz cercetarea experimental psihologic, pornind chiar de la teoriile nvtrii. A 14. Ideea unei pedagogii inteleasa ca stiinta independenta este formulata in 1806, anul aparitiei Pedagogiei Generale si este deplin fundamentata in 1835, anul aparitiei lucrarii Prelegeri pedagogice (J.Fr. Herbart) A 15. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile contributii practice la didactica, in ciuda conceptiei psihologice atomiste si asiciationiste de la care pornise J.Fr. Herbart. A 16. Cnd realizeaz cercetri experimentale, Ernst Meumann respect regulile bine cunoscute si anume: tema bine conturat, acoperire total a factorilor implicati, concluzii limitate, dar ferme. A 17. Pedagogia ideologica a fost una din dominantele gndirii pedagogice ale secolului XX. A 18. Din punct de vedere al intelectului specific, R. Gagn a elaborat piramida construirii treptate a structurii capacittilor. A 19. Intelectul general nu este comun tuturor oamenilor si nu se msoar prin diferite categorii de teste. F 20. Intelectul specific este sinonim cu intelectul dezirabil anticipat. F 21. Intelectul dezirabil anticipat este sinonim cu intelectul general. F 22. Intelectul specific nu este sinonim cu intelectul general. A 23. Intelectul (gndirea) reprezint reflectarea generalizat a realittii, organul functional cel mai complex n ordinea evolutiei filogenetice, un mod de organizare a informatiilor n sfera cunoasterii. A 24. nvtarea intelectului specific presupune nsusirea de informatii

specifice, interiorizarea unor concepte specifice, organizarea lor intr-o structura si integrarea acesteia in intelectul general. A 25. Pentru L.S. Vgotski si psihologia veche si cea noua sunt, n fond, psihologii ale proceselor elementare. A 26. Didactica intuitiei sau Didactica cretei colorate are ca esent fundamentarea a ceea ce se preda pe perceptie, pe simturi. A 27. Pentru Eduard Claparde gndirea nu poate fi avut n vedere dect n contextul actiunii. Gndirea este unealta, instrument al actiunii. A 28. Potrivit formulrii lui B.F. Skinner, tehnologia didactica sau tehnologia stiintific a nvtmntului se ocupa cu tehnici verificate de instruire in diferite domenii. A 29. Spre deosebire de limba matern, pe care copilul o stie la intrarea n scoal, n linii mari si esentiale, la matematica notiunile trebuie formate n mod sistematic. A 30. Dac intelectul general se formeaz, n mare msur, spontan, cel special se formeaz numai prin scolarizare ndelungat. A 31. Intelectul general (nespecific) reprezint trunchiul comun al intelectului tuturor oamenilor. Ternmenul a fost cercetat, sub diferite aspecte de Cattell, Binet, Spearman etc. A 32. Didactica psihologic a lui J.J. Rousseau se va numi nvatare programat. F 33. Psihologia educatiei s-a dezvoltat mai ales in directia elaborrii unor instrumente practice de instruire. A 34. Scolastica medieval aduce o contributie important la clarificarea conceptelor legate de viata spiritual a omului. A 35. Lucrarea Algoritmii si nvtarea programat aparut n anul 1965 i apartine lui Norman Crowder. F 36. Ca si Scoala activ, pedologia poate fi considerat o continuare a pedagogiei psihologice. A 37. n cazul msurrii intelectului specific, testele de inteligent devin probe pentru msura atingerii sarcinilor formative ale unui anumit obiect de nvtmnt. A 38. Aperceptia termen promovat de J.Fr.Herbart reprezint o legare a instruirii de structurile mentale existente n interiorul intelectului, iar antrenarea acesteia n contextul unor informatii noi care urmeaz a se preda la lectie constituie o contributie important la cresterea eficientei instruirii. A 39. n ceea ce priveste conceptia psihologic a lui J.Fr.Herbart, aceasta porneste de la ideea c la baza vietii psihice elementele initiale sunt reprezentrile, iar asocierea lor dup anumite reguli determin ntreaga varietate a vietii spirituale, a psihologiei umane n ansamblul ei. A 40. nvtarea este un fenomen exclusiv uman deoarece ea nu se regseste si n conduita animalelor. F 41. Psihologii educatiei definesc nvtarea drept o activitate sistematic, dirijat, desfsurat ntr-un cadru organizat (institutii specializate de instruire si educatie), orientat n directia asimilrii de cunostinte si a formrii structurilor psihice si de personalitate. A 42. Modelele asociationiste ale nvtrii sustin faptul c nvtarea este produs prin existenta unor relatii ntre cel putin dou clase de evenimente,

cum ar fi stimuli sau comportamentele. A 43. Conditionarea clasic a fost descris si explicat de filosoful rus, laureate al Premiului Nobel, Alexei Nikolaevici Leontiev. F 44. Conditionarea reactiilor emotionale, respectiv calitatea emotiilor si a sentimentelor trite de elev n scoal, reprezint un aspect important pentru activitatea didactic. A 45. nvtmntul programat a fost initiat n anul 1925 de ctre Sidney I. Pressey de la Universitatea din Ohio, prin realizarea unei masini autocorectoare destinate aplicrii de teste; studentul citeste ntrebrile, selectioneaz rspunsul din mai multe posibilitti, apoi apas pe butonul corespunztor acelui rspuns. Dac e corect, pe ecran apare ntrebarea urmtoare, dac exist o greseal, ntrebarea nu se schimb. F 46. Cnd este vorba despre om, nvtarea reprezint procesul de nsusire a cunostintelor, a priceperilor, dar si procesul de formare a capacittii necesare utilizrii lor. nvtarea nu poate fi privit ca un proces simplu, elementar, asa cum credeau Pavlov si Thorndike, ci este rezultatul dezvoltrii functiilor psihice si al unei ndelungate experiente. A 47. Psihologul american Jerome S. Bruner, puternic influentat de cercetrile lui Vgotski, dezvolt si aplic ideile acestuia n educatie. A 48. Copilul prescolar traverseaz etapa cunoasterii prin lrgirea comportamentului su cu mediul social si cultural din care asimileaz modele de viat ce determin o integrare tot mai activ la conditia uman. A 49. n psihologie procesul de socializare a copilului este privit ca un aspect esential al dezvoltrii personalittii, cercetrile n aceast directie bazndu-se pe teoriile unor personalitti marcante ca L.S.Vgotski, J.Piaget, H.Wallon etc. A ntrebri de tip da sau nu 1. Didactica psihologic poate fi considerat o programare liniar ? DA 2. Elaborarea didacticii disciplinei mentale i apartine lui G. Kerschensteiner ? DA 3. Istoria universala a pedagogiei experimentale din 1986, ii apartine lui G. De Landsheere? DA 4. Psihologia educatiei constituie o ramur a psihologiei generale? DA 5. Permanenta obiectului, respectiv capacitatea copilului de a-si reprezenta obiectele si n absenta lor, constituie principala achizitie a stadiului senzoriomotor descris de Jean Piaget? DA 6. n perioada prescolar tipul fundamental de activitate a copilului este jocul? DA