IUL

S^o

,n. 19s1) este absolventl a univerulttrltl dln BucureFti, Facultatea de Filologie, prozatoarc, publlclstd, au-

rrro

DOINA

JEI-A,

toare a unui mare numer de eseuri, cronici, recenzll, intr_ viuri, apdrute in reviste ca ToflIk, Arca, Antflclttu, Ronl(i n literurd, Cofitenporutlul, Faflilia, obsetuator
Vatra. in 1995,

Miinchen, 22,

publca la Edifura Humanitas romrnul non-fictiv

Cazul Nichita Duntitnt, resphtit de Asocialia Internalionald a Scriitorilor 9i Oamenilor de Arta Romeni, cu sediul la Washington, cu premiul de onoare pe anul 1996. in 1997, ta Editura Polirom - I agi, volurr..ul Telej rnalul de noapte. in 1998, ii apare in colectia ,,Procesul comunismului" vohtmul Aceasld dragute cnre e leagd. Recotlstittirea unui csasi,ltt, Cartea a fost desemnat{ la Tirgul intemalional de carte de la Tim4oara drept ,,Cartea anului". A tradus pentru Editura Humanitas AlrfoloS( 3 ta dini juidice de Philippe Malaurie, pentru seria ,,Procesul comunjsmului" a aceleiagi edituri a tradus Sfdlitt de Boris Souvarine, iar in colaborare, Cartea neagtd a con\ltnisnflIui, coordonate de St6phane Courtois, 9i Sdrutd 1ftifla pe care n-o pori tfit$ca de Edward Behr. Se ocupd la Humanitas de coleclia ,,Procesul comunis-

Drumul
Damascului
SPOVEDANIA UNUI FOST TORTIONAR
Edilia a ll-a Biblioteca .|STR'1

mului".

ililililwroffiilrilffi
.,,.ri.:1-^
t.'-.--:,,

l-:r.ru-l _:-
ffiffi

IgT"A"1
|

HU MAN ITAS

Cope

a colecliei

MULTUMIRI

DONE STAN

Cartea aceasta a fost greu de scris. De aceea aq vrea

sd le mu$umesc aici acelora care au contribuit Pentru ca

tt[bg0q

scrierea ei sd devini mai ugoari.

Primul cdruia ag vrea sd-i mullumesc este chiar editorul me4 dl Gabriel Liiceanu, cel care, 9i de data aceasta, a inleles cu intuilie PromPd 9i cu rara Pasiune
gi disponibilitate, ca o asemenea carte trebuie s-o facem noi. Monicei Lovinescu 9i lui Virgil Ierunca Ie datorez

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

JELA" -

enorm pentru cildura 9i eficienta sPritinului lor in momente de lndoiall. Degi omagiat deja prin rolul de ,,personai" pe care i l-am conferi! dlui profesor Fronea Bidulescu i se cuvin mulfumirile mele. Cu noblele 9i atenlie, m-a inttuit in

Drumul Damasculuir spovedania unui fost to$ionar

DOINA

Doina Jela. - Ed. a 2-a. - Bucuregti: Humanitas, 2002 zo4 p.; 18 cm. (Top H) Index. IgBN 973-50-0217-5

precarul echilibru in lungi 9i chinuitoare convorbiri,

convingerea cd aceastd carte este necesarA. Lui Frant Janddrd - cel de acum - care Si-a riscat mulgumesc de asemenea. Tuturor celor care au citit, inainte de aparilie, aceas6

ii

carte nu utor de citit, Gabrielei Omdt 9i Angelei

Ardeleanu, Multumesc lui CdHlin Strat, pe4tru controlul gtiinlific asupra docurnentelor de arhivi. in fine, mullumesc familiei mele, fdrd de care toate cirlile le-ag fi scris mult mai greu sau deloc.

343.8(4e8xo:82-e4)

[(q.c

-tAh
@

Jt

HUMANITAS, 1999,2002

rsBN 973-50-0217-5

MARTURISIREA

Bucuregti, 23 martie 1993

[prof. Fronea Bidulescu]: - Stntem in ziua fu 23 martie 1993 Fi ali aenit la noi la asociatie sd ne ffituturisili ce ftili dus. din experia$a si din ainla dos. Vd tog sd ne spuneli
Voce

cine sinteli gi cttna date despre copildria das.

inceputul copildriei mele a Voce II [Fran! landdrd]: fost foarte tragic. La 12 ani m-am dus coPil de truPa h un regiment, 5 infanterie, din Giurgiu, din localitatea unde m-am nlscut. Aici a durat copildria mea de truPd Pina la

sfirgihrl rdzboiului din 't14, cind regimentul s-a desfiinlat, s-a contopit cu altd divizie de la Cehragi, Unitatea 5 cu 23 infanterie. Dupa aceea am ramas al nimdnui, dormind prin gdri. M-am dus, m-am angaiat Pe la CF& Muzeul CF& fost arsenalul armatei la Tirgovigte, gi am stat acolo. Deja incepea ceva, inceputul comunisrnului. Era prin '45. $i m-am indrdgostit aga, m-am indrdgostit de comunism, acolo a intrat comunismul i:r mine. Eu, dacd am trdit prin regimente, am invelat diferite lucruri, am furat nigte ceargafuri 9i am fost eliminat din gcoald, exrnatriculat, mai precis, 9i am luat drumul Bucuregtiului, am dormit Prin Gara de Nord 9i acolo am furat, am treit, am revenit gi la

Giurgiu. La Giurgiu am fost in scurt timp racolat de nigte oameni, cum sd spun eu, care vrea binele, oameni fird c6pdtii care vrea se faci ceva in Romdnia. Au fdcut ce s-a
vdzut. Eu am fost abturi de acegti oameni, firtr sd gtiu ce vreau. $tiam ci sint aga cum cintam noi ciliva, eram vreo

gapte-opt: ,,Noi nu slntem nimica-n lume. luPttrm ca totul noi sd fim." $i-mi pldceau versrrrile astea, simleam ci eu sint oropsit al viefii, 9i era totlll bine, decurgea bine, aveam mincate, aveam dormib ne-am simfit ca intr-o familie, cu plrinfi. Perinlii erau partidul, Partidul era totul pentru mine, partidul me cregtea, me educa gi md forma pentru viitot spurea cA eu sint victima burgheziei, victima trecutului. $i sigur ci asta a durat o perioadd de timp pind la alegeri, la alegeri am activai foarte bine, foarte bine, am fost unul dintre cei mai buni, activam serios Pentru Pariidul Comunist RomAn. Tot ce intilneam ii 9i tundeam la barbe. Mai sint cifiva care treiesc, sint in vi4e, ne lntilnim, ne vedem, ne ddm 9i bund ziua, sd gtifi. Nu gtiu cit sa va sPun cd a durat treaba asta. A durat Pind in '47, inceputul lui '47,liin'47 tatdl meu s-a gindit ca are un fiu gi trebuie sAJ apropie de el. Thtd] meu avusese mai multe femei, traise in concubinai cu citeva femei, s-a gindit ctr ar fi bine sd mi aducd acasd. Avea citeva zeci de oi, 20-30 de oi ale lui, mi-a cerut sa-i ingriiesc oile- Nu voiam, dar a plins, mi s-a flcut si mie mild. Mi-a spus ce viitorul nu este al comunittilor, vor veni americanii, ml vor spinzur4 bd, te spinzurd atnericqnii, se tK acasl, heci acasd, cA nu rn1 are decit pe mhe. E adeverat, m-au induiogat lacrimile dinsului, am venit acasa. lntimplarea a fost ce n-a durat mult, s-a recdsitorit 9i in vara aceea cit am stat eu la dinsul a finut inci vreo trei-patru femei, asta era in vara lui'47 spre '48, inclu-

am participat cu nigte dedaralii, ce sd vd spun, e o poveste

mai lungd.
Acest Pavel Stefan mi-a spus: ,,M4, tatdl idu !i-a stricat a doua oarA, gtii, o daet cind te-a aruncat, noi te-am adus se te refacem, gi a doua oare Hu te-a distrus. Eu ili spun sigur, dacd ar fi fost tatAl meu, eu i-ag fi dat una in cap. Un asemmea tatA e un om care nu gtie ce vrea, gi nu wea viitorul copiilor, nici pentru el nu gindegte nimic, ti-a distrus viitorul." Nu pea am bdgat zu la bild tohrl. Am ldsat a9a, sd curge. M-am desperlii de dinsul, ultima oard a fost cind m-am intilnit. M-am mai intilnit cu primul secretar, Cristache Vasile, care ulterior a ajuns la regiunea de partid, prim-secretar la regiune, md iubea foarte mult. Pentru ci acest om, un om care eu am gi spus si fie pro-

viitorul

tat

movat in locul dinsului ca prim-secretar de regiune, am tinut la 1, 9i la el, cd altfel eu enm, cum se zic, calelul lu' tovartrgu' Pavel $tefan, ii spuneam totul, ce se discutd pe margini, eram un fel de informator al dirxsului, tot ce auzeam, gi nimeni nu se ferea de mine, din cei mai in vtstA. Aveau multe incredere, dar eu totugi eram Iud5, ii vindeam lui acest tovartrg Pavel $tefan. Eu vreau sA fiu mai scurf a venit evenimentul cind s-a petrecut cea mai mare nenorocire din viata mea, gi aici nmorocirea mare. 9a petrecut h iami, in 7 decembriq intr-o rnarfi, chiar marli cddea. [.a orele 7 a izbucnit un scandal, care pot sd vi documentez, dar vreau s, fiu scurt, un scandal intre mine 6i tata, din cauza concubinei, ameninfind cd se plec, m-a fdcttl bolgevic, pleacil de la mine, du-te dracu la partidul tdu
ncolo, acolo

siv '48. intr-o zi s-a intimplat nenorocirea. Eu tot mai treceam pe la partid din cind in cind 9i auzeam: rdt ai fdctt cd lai
ascrlfat. Tlrimiseseri brigadieri la Bumbegti Livezeni, trebuia se mA duc 9i eu sa activez, eu eram acuma un cioban pe lingd oi, mi cilLcau,rfut ai fdcut cd ai plecat, ce etti? ' un amdrit, un cioban, care mai de care, m-am intilnit 9i cu

lia

oamenii tdi.

I-am cerut cdciuld, i-am cerut si-rni dea 9i mie ce mai era, era iam[, eraT decembrie, n-a vrut sa-mi dea nimic. Nu premeditasern, nu era ceva premeditat, dar in scurt timp u am iegit afare Fi mi-am adus afi:Ju:.te, acest pittinte

nra neaorocit, are dreptate tooardgul Paoel $tefon, mai bine

sl-i dau in cap, unde m-oi duce pe urmd, m-oi duce, dn' sd tetnrin o datd..$iin sl.:urtul dsta timp iau hotiirirea sd-l ucid. M-am dus, am luat un topor, noi ne scandalizasem un pic, dar fAri agresivitate. El iese afari din casi, era intuneric,

un secretar, primul secretar al judelului Vlagca, o dattr, tovaregul Pavel gtefan, care a fost 9i membru al Comitetului Cenhal. A fost o polemicA clnd a fost ir ocuit de Dej, 9i eu

nu aveam lumine electricd, el iese nepregdtit, 9i'i dau ca un lag cu toporul in caP, ii dau doul lovituri "

...bupa ateea fug repede la tovartrgul Cristache Vasjle ce-arn fdcut eu' lui 9i-i spun: ,,Tovardgul Cristache, uite drePtate tovaraqul 9tefan' $i i-arn dat iatil'meu. A avut in cap." La care el: ,,Bii, nu 9i-a spus el sd-i dai in cap' fii atmice-ai
dedari. Du-te rePede acasa, stai acasd, ca eu trebuie sd chem polilia, eu dau acum telefon la polilie, dar du-te direct acas6, cA inir-o iumatate de ori polilia vhe' hai, du-te direct acas5, ca am eu gdia de rest " M-am dus vtrd acasa, nu gtiu Precis, cd n-aveam ceas, foarte repede o trisur6 cu comisarul de noapte 9i cu doi sergenti de
sa

convorbire confidenfiald cu tovardgul Pavel Stefan. in care cl m-a incurafat. Mi-a zis ci va incepe acum in primdvarA Canalul, tu iei sentinta pe care o iei, sd nu te supeli, poate oi
Iua oreo pedmpsd mai mnre, nu are itnportanfd, chiar dacll n-om putea sd facem noi ceoa, prin graliere gi tot te scoatem, Fi tot trebuie sd redat socktdtii. Mi-a sp..]s, te scoatem Fi chiat mai

nrult,

oei

t'i rcqbilitat, gi chestii de-astea. Insd, mi-a zis, tre-

fi

buie sd lucrezi foarte bine. Vezi cd cinma o sd ztind de Ia

Mini*

lerul de Inteme, de la Direclia generald a penitmciarelor, eu am wfii| ai sd fi bine prhnit, ted cd de mtine o sd treci sd lucrezi undez.ta, pe la bucdtdrie, pe la popotd. Aveam incurajdri din toate direcfiile, m-am simlit foarte calm. $i la

shada.

Viciregti nu mai eram un de,rnut, nu mai

dimiSi m-au arestat. Nu mi s-a dat nici o palmd' De care trebuia s' neatd au venit citiva tovariti, anchetatorul m5 ancheteze, foarte atenJi au fost cu mine, eram o victinoud m6, nu eram un criminaf eram o victimd' A doua zi' local, Vlapca liberd' veslea' sau zece, a gi apdrut in ziarul fost Scria in ioi peri, ciutau s-o scalde, am citit 9i eu' Am
deDus la penitencia r. peni'tenciar era director fratele lui Teohari Georyescu'

mi-a Bebe deorgescu. M-a primit foarte frumos inauntru' plec la Viciregti, si am r5bdare ca multl Pesous ca o alupta n" o'ta u- , cd sigur cd da' erti neainooat' md'.5i bine

eram un strdin. M-am simlt doar privat de libertaie, in rcst aveam de toate. A durai puFn timp si am trecut la bucet:irie. Mi s-a dat o seclie la pottici, sd dau mincare. Mi se spunea cum sA dau mincare: pufin ulei, care il dddeau 9i Ia dreptul comun, 9i putini cartofi, pulind fasole. in rest, zeaml lungd. Le fdceam un cazan. Din gapte cazane, unul era pentru politici. Misiunea mea nu era numai asta. Mai intram, ce vedeam trebuia sd spun. Supravegheam nu nu-

ai ficut. bine ai fdcut. Eu ma simleam foarte bine' fiindc; bund Eu oJntru toli eu n-am fdcut o fapta rea, ci o faptx nu ma mai ginlu rnai sindeam ca am fdcut bine, sau rdu, Dar deam ci"e nici bine, nici rdu, nu md gindeam la nimic' adevdd' SiSur' Pdmit m-am simgit in Iargul meu, esta-i foarte bine, mi se tiimiteau de la partid pachete' mircare'

de la bucltdria partidului, prirneam de toate' A venit timP;l cand trebuia si fiu judecal qe Cur91 la Victrregti' de ia Bucuregti' in februarie 1949 m-au trimis iar i:r primire' Dupi 2-3 septdmini t.,.t iu Va.aregti ^-au am mi se anunle vorbitor. Nu stiam cine vine' cu cine o sd arr" in cabinetul direciorului' Acolo a velroiUito., rn-u.t era nit tovard;ul Pavel gtefan El era la vorbitor' Director avut o am Mircescu, tov Mircescu. El a iegit afar6, iar eu
10

mai delinu1ii, ci 9i pe gardieni. Ce observam trebuia sd spury irrformam cu probleme politice, fiindci vechea gardd nu se schimbase, erau vechii gardieni. Mi se spusese cd igtia erau oameni care au lucrat cu regimul trecut si vor fi inlocuifi, deci hebuiau supravegheaf - cu cine iau contact, ceea ce putea sd vadd fiecare. Cdutam sd-mi formez gi eu nigte informatori tot din rirxdul delinutilor de drept com.,t . in felul asta puteam str aflu despre fiecate gardian cum acloneazd el pe sectie, cu cine are contact dintre plantoane. $i plantoanele jucau un rol foarte important in penitenciarele din Rominia. Asta a durat pini in mai, cind am fost condamnat. Am primit 13 ani cu drept de recurs, dar n-am mai fdcut recurs, fiindcd aga mi s-a spus, si nu fac recurs, sd renun!, pleca dupi condamnarea mea o cursd la Canal. N-am reugit sa plec cu prima cursd care a plecat de la Vdcdregti, am plecat cu a doua, de la Aiu4 tot cu criminali. Numai criminali
11

se alegeau, sd

gtiti era o tactic{ 9i asta Eu mai tlrziu mi-am ce fel de dat sJama cind am vazut care au Plecat primii'
oameni.
care Noi am mers toti in centru, la Poarta Albd' duPd la Tagaul, la Capul Midia' .,"-" Jeipattit. Eu am mers Uaracamente' Ni s-a spus: "Vom aduce "..r* tu.iari'a"9i voi ve$ fi brigadierii Vef fi cei mai iqirqi p.U,i.i

cu cigiva oameni pe care mi-i alesesem eu, pentru a supravcghea comitetul celila.lt. De fapt, noi, care supravegheam, noi gtiam ce executi, eu ftrceam parte 9i din comitetul dla, supravegheat, dar aveam eu un altul cu care-i urmdream, tot ce fdceau. De exemplu, era un comitet cultural in care era actorul Mircea $eptilici, Horia Cdciulescu, era Niculi.te

.o.o"iuiti, r"-i.iul

;-.il;;;t,
f,ir.t

tehnic, autoconducere' voi conduceli bhnic, absolut, to!, dar trebuie sd alegefi

"d i" r"#g "ru

i*

"loi pr"ra, .toi scriam un articol de fond' aveam acrru

ou

."i *ui buni' Vom

avea presd"' Adevdrul'

"i"t"f, Sclntein' Aqa ui ." touu:.aqi, ." "gricultori, tot ce era' di'r. presl format f^."otr, faaui un comitet cultural de

dar scriam articol de fond' in care scri-

";;;;J;

erau mai pregatiF, ei, dar nu erau moralicesjemoralicette' aveam aa mine, ci tot la nivelul meu' Eu nl"i ,r,., dar erau "tuu oatru-cinci clase, ei aveau zece-doutrsprezece'

"* 9i mine Adicd vreau sd spun' chiar daci ."

L"i

lompromisi, se cunogteau,-se comPromiteal'

s-a auorooo, p" Strtt.ingel Marin, un ligan' "Hercules"' tot El e mort' acum' dar acest iiii" "i, t-. t-uit Peste ;il;;;"I ; fost unul dintre cei mai buni torfionari' cei

Eu l-am Si a venjt momentr.rl sd alegern trei brigadien'

l,"i t"i"^i.i

direcfiei' iosii"* ti J"",ir, de pe margini' cu concursulacest edu'fil"d.d ilt *il "ia un educalor Nicolau' carespune1.fig ata"a mina liberd noui oi ne "Liiiri""r""i" Adicl tot ce se confisca de la politici .l^iu .a * aaa""' nici nu Ie mai luau ei' noi le luam fu Iea"" "o"e, "nii Mai luau 9i miliFmii gulin' da.1 "" lil;;;l"* noi' ; colnandant' verul cu frictr, si nu simti. Era acest Timofte' Duman dsta a fost un coair"i i.i."i*" f"i Duman, cd

torlionari ai penitenciarelor' desigur cd

i#a*i J" g"tat"-, Pe la Doftana' ne goPtiserr Sardienii' i*i .or,t *"* noi, cu ciliva, vreo Patru inh-osead' doflrasla

" nul colonel Constantinescu, Marin Constanhnescu' ne-a sPus ce avem de fdcut' a Ni s-au trasat sarcmr pe cap de om' Doua comitete eu Parte' facui din noi: un comitet secret, din care faceafi 12

Teodoru, mai era compozitorul Jean Ionescu, muzician bun, Fi altii pe care-i cooptasem. $i dgtia trebuia sd scrie scenete, tot ce trebuia str rrie, 9i eu bebuia sd ved. Vedeam 9i eu, de exemplu o piesd care s-a scris, Muncitorul Sam; era: hopa sus ca malagamba,/ hopa sus, nu sta degeaba,/ hopa sus, lntr-un picion/ domnule exploatatoL/ cd acuffi e indul nrcu,/ ca sd te mai joc Ai er. Piesa aceasta o jucam eq ca pe urmi tot eu se fiu mustrat ce nu mi-am dat seama ce 6ttia Si-au bdtut joc de comunigti, adicd i-au ales, nu liai dat seoma, zice, cit de inteligent eFtiEu nu eram atit de inteligmt, dar eu rri feceam ce sint. Unu a zis: ,,Stai se vezi ce le fac eu acum, cd-i scot cu marguri afari, ii scot cu mar9uri." Am fdcut nigte compoziiii, eu arn ficut nisJe favoruri, sd nu mai iasi cu lopata la spinare: domnu' Feinstein, imi scii aid margui pentru delinuli. Eu am iucat o piese gi am fost mustrat gi de domnul colonel Constantinescrt 9i de domnul colonel Crdciun. A ve nit si Albon, era unul Albory ofipr de securitate, am avut ocazia sd-l primesc Ai pe dinsul la arest. L-am primit, dar pe el il supravegheam prin evrei. Aveam nitt contacte cu cvreii, prin nigte fifuici, prin Banu Zaharia, aga s-a descoperit e mort siracu, el a spus mai multe despre Albon. Aici, la Canal, am inceput sa lucrez foarte bine, foart bine. li dedeam lui Stenciugel sarcini precise. Ornul venea obosit, delinuhrl, ca sd vede! cit de incongtimt eram, am dat la fiecare brigadd ordin str cinte: Noi sintem mlouisti d.in Poarta Albd / 9i am aenit cn sd muncim gi sd caednt, sn fn mindi, mlonigti, de ceu e lufidm ,i ralizlm, erau versuri cu melodii, 9i chernam la intrecere pe cei din Tagaul. Fralii trogtri din Tagaul era alt marg. Erau marguri patrio tice, mobilizatoare, noi construiam ceva pentru tara asta. A9a gindeam zu. Era obositot nu iegea nimic, nici un sunet

1.1

din gura definutului, inainte. 9i acum, la ieiire, coman-

danirl era foafte indntat cind m-a vizut cum ies brigdzile cinfnd incolonate, 9i cu cifil mirxdrie cintau versurile delinulii politici. ' adurat asta pina in 51 dnd eu duia sA plec la Culme'
Un timD scufi am se stau la Culme, mi s-a spus' Dar acolo am primit sarcind ce hebuie se Plec la Spitalul nr' 9 Nu gtiam ce e Spitalul nr.9, a vmit 9i mi-a explicat un cePitan, care atunci l-am cunoscut Pmtru Prima oare' M-a luat intr-un cabinet al comandantului 9i mi-a exPlicat ce trcbuie sd fac acolo. Am sd triiesc bine, mi se aduce totul 9i nu stau decit perioade, decit dte 30 de zile, 35 de zile maximum, si pe urrnd plec in alt'e Penitmciar' 9i in '52 voi fi eliberai. Aqa mi s-a ptomis, 9i chiat tooardpul Teohati Geotsesca o sd

erau ciini, erau goareci in spatele cHdirii, cobai de experienfA. $i m-au mutat intr-o celul6, dar ce se ftrtirnpla, erau toate patru celule goale, se pregetea ceva, 9i eu singur intr-o celuld m-am sirnlit mai bine. De fapt, aveam nevoie de liniste, dteva ziie, dar acegti trei necunosculi mi-au spus De ce m?ine seard, astll-seard nu, dar mtine surd ai de trubd. ce? Vin nigte indiaizi care au omoit nigte ostafi, au tras in ei, au impugcat n$te osta1i in munli, Fi wm face an&etd impreund, chhr dacd nu oenim noi, oine altcinetm, ai sd particiVi 9i

ttr.

$tii

ce ai de

fdcut.
ce

Dar nu gtiam nimic. Ei mi-au spus: $tii

ai

de

fdcut.

dar eu nu gtiam nimic. $i au apdrut a doua seard alli indi11. De-abia au venit, 9i o dubd - am vizul chiar eq o pragd, dubd, cd a9a erarl prdgi - o bdgau cu spatele, 9i au coborit cu ei. Pe picioare

vizi. Au venit mai devreme, la ora

lind
to

sd te Mdd, 9i ai

sd

iui'SZ, pt

fi grafial. A'9tepqm, da1 ir.ant* parctr nu credeam eu, cum aga, repede, sl-mi dea drumul'
anutui, ai
sd

fi

grafiat. Pe parcursul anu-

s{ fiu grafat. A diuai foarte pulin timP, a venit lm alt cePitan' Totin uniformd a venit cipitanui dsta 9i a spus c{ merg la V{cdregti. Acolo, dnd am aiuns, au venit cu doi civili 9i m-au
intrebat dacd am vizut in viata mea cum
se

au coborit, definuli, patru la numer, i-au bagat hauntru gi i-au condus separat, doi intr-o celultr, ti doi intr.o celuld. Eu eram singur intr-o celuld, in celehlt capet 9i m-au
chemat la ei, oni cil incepan cercetllile. Ni sa spus cd tu ftii tu gtii cam trebuie sd k scoti din gufi tot adcvdruL Deci ce trcbuia pugi la tortud. Nu gtiam nimic cum sA procedez cu ei. Domnule, nu mi s+ spus nimic, ntm discutat nimic, cum sd procedez, qtit am auzit, cd trebuie sd oin aici. Nu li-a spus, zice, totsardgu Cocog ce ai de fdcut? Acest Cocog eu nu l-am vizut in viala mea. Care din cei cu care am discutat era Cocog nu 9tiu, ci nu s-a recomandat nici unul cum il cheamd. Zc: Nu-l cunosc W acest Coco1. Insmmnd cd n-am fda* nimic, totugi trebuie sd facem caa, trebuie sd acfiondm, dc aici nu pledm ftrd il swtem de la bandilii dgtin caa din gurd. $i au inceput ei cercet5rile, dar a inceput unul sd zbiere, 9i a venii militianul care a spus: Doffinul4 optili tortura, aici nu se torturuzl, nu aaeli ooie, bolnaaii trebuie sd fu littiftili, ali agitat ululelc, uite, bolnaaii nu gade linigtili.S..au oprit. Ei au plecat dimineats a verit altcineva din dire4ie a venit cu Constantinescu, 9i mi-a spus ce avem de ftrcut. Totul trebuie luat de la cap, 9i Cocog ista, care am spus c{ s-a recomandat Cocog, a fdcut un plan de ancheti, 9i
metoda,

manifesti un

bolnav psihic. Sau, mai pe in;eles, rm nebun' Eu zic cA am vlzut nebrmi destui, in-copilirie, era chiar la noi in GiurPdi diferiti' atn adzut ' ziu. Si ai otuut cttm x nanifestlt? "- ei sd nngi amlo, dar ai sd faci iruinte niFte exercilii cu noi, aici. E triaba sd descoperim cana la nr' 9, ,i tu trebuie sd

ne ajuli.

Siitatul vrcaregti nu avea seclie de neuropsihiatrie, 9i eu fird s5-mi dau seama, m-am Pregatit intr-un fel' Ei au spus ctr e foarte bine, am corespuns, ioci fmrte bine teat.ru' 'I'rebuia si nu md descoPere cA nu sint bolnav mintal' Am mers acolo. Pentru prima oartr' cind am inirat, am intilnit un olutonier pe coridor, 9i m-a bdgat la o celul5 de comun' Erarn patru in celula, dar nu mi'a convenit, am stat Pin'
la ora zece, cind au

Chdictr nu e locul meu aici' eu trec Pe ariPa din dreapta' de ler, aic! in fun4 sPrc uzina electricd' rea era intr-o formi
14

vmit trei ceteleni in civil

9i mi-au spus

15

de secuoDrit totul, ca sa inceaPa discuBile cu alti oflterl o sdPttrmind a venit aPararitate. N-a durat inult, dupd

turd. Aceastd aParaturd.

gaiuht*i
'--'..'.rai

dM - atrt spuneti tia soeciald a SPitalului 9'

lPauzd si intrerupere pe caseti,

"

ti intrebarea lui Fronea nli fost dw' instruit la sec-

a treit pulin dupA intrat in comi, n-a mai vorbit nimic. I s-au umflat testiculele, s-au irmegrig s-au umflat exkaordinar, n-am cum sa va spun. A doua seara esta tot mai

Primul om la care am experimentat

aceea. Dimineala a

trdia, dar l-a luat de aici, cd trebuia sh-l i4 si nu vadtr ci neva, nu ptiu, cd toli acegti cu testiculele umflate ii lua aceeas. i

asta este, Primii care au venit n-au fost nu anchecaoabili sl md instruiasctr, n-aveam sPecialitate' fost anchetat' dar nu antalem i.rn viala mea, nu 9tiam, am patruzeci de ani . ,fupat"t o doamnE, in iur de "tr"i""" i.4at' e ua"s rmul, a trebuit o aParature' adicd urtu de picioare' un scaun de torture, unde se legau de miini' scaunul dsta' dar .rici nu gtiu crrm se numegte, s-a adus

,o.*ui

pragd care-i aducea, aceeagi

dubi,

acelagi gofer, veneau

**

trebuia omul care sd foloseascd de"' care ...Exista rmul, Banu, un de$nut de drept comun' era 9i-n come' era incurabil qi nici nu mai eJa conttimt' 9i ii u ,i" ta-t tucrifi.dm pe asta sd-mi arate mie cum sa dau irritrttu * .*io"ul. Un creion lung neascufit' cu care losa bat m veam peste testicule. imi ardtau cum se lovesc' circa zce minute' at"upl, tou"". "umai un pic Dupi "a el intre timP ceea ce se mai lovesc, dar daci nu spunea care stitea la mase il *iJ". eai"i .""" ce anchetatorul irltreba. Era ti o mdsute mice, Pe linge acest Pat' . erau N,, erur. pacienti, erau delinuti venili normali' 9i de armament' sa dea -"i".it"t""'ti*ti, io$ erau intrebafi adici nei.flt "Ui a" *S*i;.ri subversive' "Sumanele prieteni' amici' camasre". ce cunosdu din sate, ora'e, liri, tot t."u"lu" th spund' Aici era durerea mare cd am totuqi nu u"J,. O"pe * -i-." arltat cu delinutul 6sta' eu

mi-a spus: pe stiam. tretuia pe parcurs si invd! Doamna dupd doi-trei' 'r*rr* aiii irlel, Am devenit exPert "i duPa ora '11, incePeau cerceterile' la f" +S dimineala' Dar nu le dadea drumul ", "f"a a" garda Securitdfii' pleca, 9i venea gutau "oapte Dimineala venea garda Ia 6'

* i*Jii i"i*-"."ara, i".. lliiti-# iri ".? " p"ttit"nciaruiui'

"" schimba se

nu cu adevtuat, venea garda Penitencianrlul 9i

It)

era o gardl stabil6, unii nu-i mai vedeai'

cinci, 9ase. Dar unii spuneau ce sprmeau, allii nu, 9i spunea, dd-i mai tnre, md, lope1te fiai tare, s.i loveam, intr-ade' vd4 nai tar, de multe ori aveam o satisfacfg ca se ve spun sincer, devenisem un automat, un robot, fare creier, fdre nimic... Sau eram un paranoig un schizofrery nu mai gtiu ce eram, lucram la disperare, trdiam bhe, aga vedeam eu, 9i dgtia erau dugmanii poporului, trebuia si-i lichiddm. Acesfi oameni, anchetatorii a9tia veneau doue se4 trei seri, probabil gd erau clienlii lor dgtia, nu pot sA gtiu, dar eu eram al tuturor, eram permanent. Dar ce se intimpltr, cd eu am plecat, 9i schimb n-am vdzut, la o lund iumetate, cftrd am venit, c! am cerut pe urme str plec tot pe Canal. Am irrceput str luoez irx 51, am plecat acolo: iar sirnulam in penitenciare. Vorbeam aiurea, credeam eu cd sint bolnav, 9i zic a9a se manifesttt boala, nu-mi fecea tratament. lmi dedeau 9i sidngi aveam siringi la mine,f 9i tu un tratament, dacl se simte fiu ti faci o injecfie, dar injeclia mea ii era fatali, ii fdceam o inie4ie cind fdcea spume la gurd. Pacienlii mei de aici, eu erarn doctorul lor, nu am vezut dexhizind o uql doctorul Tomorug sau sanitarul eu des. chideam ugile. Ce se intimpla ziua ei nu ttiau, ei aveau treaba pe aripa lor, pe aripa unde acfionam eu n-aveau treabd. Dar totugi me cunogtea sanitarul, dar nu mi lntreba ce-i cu mine, md vedea in halat, dar nu mi intreba, ttia ci si)xt delnut, gtia 9i Tomorug, nu gtia ce lucrez acdlo. Tomorug m-a irntrebat o date gi mi-a dat o fud. Cind i-am spus. Pdi.zice, astua stnt consecinlele, tu ai onofit pe taict-tu, apa se manifestd boala, dar n-am inteles despre ce e vorba. $i tn situalia Esta, Ac, mi se face tntaffiat, cen? Ct ltatament, zice, tratament ili faci tu singw. Asta a tost u,ltima disculie cu el. Nu stateam acolo decit 3G-35 de zile, nu suportam
77

nici eu mai mult, Plecam la relaxarc, in Penitenciar, unde vream eu chiar, Dar ce s-a infmPlat, ultima datd am lucrat la o colonie, Culmea. Acolo md imprietenisem cu un fost comunist, ca gi mine, fost ofitet qi zice: m-au bitgat Ia pupclltie dgtia' Aici a foot problema, ctr eu i-am Pus cetuge lu' {sta la mind, 9i el mi-i cintat Zdrobite cdtufe in urmd rtuntn, gi-i sp'url lrt'

Partidului Comunist Ronr5n. $i-n afard de asta, aveam privilegii, aveam zoni limitaH, de p de, inh-o irchisoare puteam sd plec pentru 2-3 ore 9i reveneam, primeam colete, tot ce se conlisca, inxi alegeam tot ce-mi placea, figdri, nu sufeream de lipsa tigirilor, bani, de exemplu aveam nevoie de fernei, tot din detinute, aduse de la Vdcdregti, erau isterice, toate astea pe timp de noapte, mi se acordau nigte

comandantul Iosipescu: Do ffitt' colnandant (dar nu-mi aduc aminte, ce gid avea, ctrpitan, da, dar nu clpitan din armata hecuct, aPitan din muncitor, il ficuse cePitan, devenise un antipartinic Ai un critic aspru al comunismului), domnu comandant, cdpitanu zice cd zdmbite cdtu* ln umtd td' md, tu i4i pns dtugele-n fald, pune-le, md' la spa\, m?n. - Pdi, are gi el drcptate, mtni-i-le, cd ala este, el clntd bine, pune-i-lc Ia spate, Fi bagd-I cu liganii acolo. Etau doi lgani intr-o carr,-urn p,rtut itrJ bag acolo, au venit doi gardimi: ."ia, a
sous

fac iteF, nu pot str neg. Dar acum si revin la Culme. Aici, ctnd am revmit dupa ce v-an spus ci nu mi-a mai convenit s{ mai lucrez, nu gtiam ce si fac, cum sd ma intorc sd nu mai tucrez pentru ei, str scap, aici este toaH drama. Am gdsit solutia, ii tai pe esta, tot a f{cut riu, era un informator, le fecea riu h delinu;i, aici erau numai de drept comun gi erau pentru
cote/ terani care erau condamnali cite zece ani, cincisprezece ani, chiabwi, nu erau oameni care nu aveau de unde da, aici arn gdsit momentul ce eu febuie sd-l lichidez pe Bade4 toatd colonia mi cunogtea ce sint bolnav mintal, 9tifi. Am apelat la un delinut politic care gtiam eu cd avea

"u domnu imandant cd hebuie sd-l bdgdrn acolo, 9i acolo seracu i-a venit rau lu' cipitanu', 9i a doua zi acest cAPitan s-a dus ln sirrne, l-a irnpugcat paza. A scris un bilet,
Darca l-am avut pe constiinte, fiindcA toatA noaPtea mi-a 'stieat: spuneai ci nu iubegti comunismul, eFti un IaF, nici ru stii"ce orei.Pr&ebilca dsta a trczit in mine ceva N-a scris cd Procuratua din Constanla ,rimic d"spre ", Pentru a fdcut ceicetlrile, nici nu gtiu ce-a scris despre mine, nici

-it

n-am intrebat, dar Pe mine m-a mustrat Prea murt con-

gtiinta desPre .icest iapitan care a murit Pe sirme, ziua,la ora it. $i itunci cind eu trebuia sd merg, nu mai imi venea se plec, eram cu congtiinta mai lncircatd ca de tatel meu, 9i1i, ce-i facusem eu lu'esfa. Fiindci una vorbisem cu el, alta ftrceam. Acum urma sd Plec din nou, 9i atunci

cutit, erau cutite lucrate prin colonie, i l-am cerut, nu era de acord ca s!-l ornor, mi-a spus numai str-l sperii, las cd-l tnlep nilel, dar et eram hottrrit sd-l omor, c ontopesc cu aia, cu aia, o sd nai imi den, nu mult, totufi, pmtru el o sd-mi dea p4in. qi a$a amhotddt intr-o zi. L-am atins, dar el a fugit 9r, prin spate, l-am ajuns din urmi, cd era mai greoi, 9i n-am linut cont sA dau in s6ng4 am dat ln dreaph, 9i i-am perforat plimlnul. L-a dus la spital, pe mine, gata, m-au prins gardienii, nilifimii gi m-au bigat in fiare. Eram foarte periculos, dadeam 9i in ei, dar alffel dideam, mtr gtiau
mi.lilienii de frica, de sttipin. A doua zi de dimineatd, asta intimplat duminica, relin bine, era duminica intre 10 11, iar luni la ora 9 a sosit Drdghici la Culure. A deschis 9i uga un plutonier, si Dreghici s-a uitat la mine fdrl si schiCe caut dsta aici dacll e nebun, ai tu Jez nici un gest se4ie de mintali aici, gtii unde e locul lor? N-am aout dubd, nu gtiu. Ceea ce am omis sd spun este ca Drdghici Ird cunogtea de pe timpu.l lui Teohari Georgescu. Numai dupd ce luase
9i

eu am cdtunat

Badea se numea, profesor de fizici, care fecea Pe Primul brigadier. L-am tdiat, cu intenfia de a md duce undeva, de a fl"condamnat, sI scaP, si nu mtr mai duc acolo, la Num{rul 9. Am facut toate astea fiindcd mi se promitea ce voi fi

ti

am tdiat un brigadier cu culitul, unul

s-a

un om comPlet reabilitat 9i cu drepturl depline adic{ dreptul de a'devmi 9i membru de pa'rtid str rcvin ln sinul
18

19

doui ori vorbisem cu el ln Prezenta lui Constantinescu, 9i-mi Promisese 9i el ce mai stau un an de zile, a arany'at el pentru gratiere, gi-mi g{seqte ceva in Drec$a gmerald a penitenciarelor, in orice caz in Ministerul de Inteme, dace nu, ilx constfuctii. Eu inv{tasem zidArie, cel pulin constructii, tot ln cadruI M'4.1., ei tot wea se rna fine pe nngl ei. El mi cunos.tea foarte bine, ca fizic, ca om, gtia ctr trebuie sd aiung acolo, dar se nu mai aiungd sd-mi facd mie proces, aga ci rn-a trimis la Nr. 9. M-am mai intllnit cu detinutul Ah, s-a ficut bine la Constanla, n-a avut nimic cu mine, nici eu cu el, l-am vtzut sandtos gi pe picioare. Md, Acum, la Nr. 9, intr-o sear{, Drdghici a venil
el conducerea, de

N-am mai dus-o bine, se degajasertr de mine, dar nu mai lucram. Plntr dnd l-am intilnit pe Timofte. ca inspector de penitenciar, a venit la Poarta Albi, era unul ComiJea t: - Md, anm te simfi?, - nai bine, - dor csre e sitlnlia ta, cum e cu tine, e cfla deoserit? Am stat numai cu el intre patru ochi/ deoparte,Zic: Ag aoea neaoie de ajutorul dvs.

pe unde - Da, md, da tu ai fdcut nigte nercguli, pe Ia Culme, lnceput. le*i nu mai mrespunzi cunt corxpundui la
ftcut,

Ba dn, cd am Jdcut trataflent Ia Nr. 9, am aaut o scdpare, dar acum d sitnt mai bine, aS putea sd luctez. Bine, o sd te vsdd too. C.onstantinescu. $i a venit Constantinescu la

fr-ai al dracu,

dracu, dacd nu ml lnsd-n pau, din potolEti? - Pdi, zic, ai Pdi, zice, nu egti nebun, md, nu Eti nebun nu fld scotea. nebun? Dacd-l face pe unu pocdit, trebuie sd se supere cd-i po' edit? E pocdit, md! Dacd-l face pe unu bolyaic, e bolryic, rttd,
dacd-l face pe unu comunist, e comunist, ml! Dacd-| face pe dla ldrdnist, ce, ffiuie d x supere d-i ldrdnist? 9i atmci Pe mine

cine te-a ?us

sd-l tai, fld, stai md, linigtit' xu te

Mi-ali promb
pi cred cd ptnd

rhine, la Vdctrresti, 9i i-am spus de ce nu mai lucrez. cd ies, a trccut '52, slntem la sfrgitul lui,53,

tu ai sd bdiat bun, zice, sd md lnlelegi pe mine, zice, eu tli promit cd la anu' egti liber. Da, domnu, eu uamtnleles tot timpu' . W tu ai fost bdiat bun ca fline, tu m-ai tnteles tot

fi

noi face intreaga

pedeopsd nu md lasd,

Dacd

iar m-a zdruncinat ceva, adice daci mi-a sPus cuvinhrl ne bun, egti nebun, sint nebun. Ei, 9i-am schimbat calimera:

nu mai lucrez, 9!am irceput sa-mi

de adeviratl nebuneald. $i am luat-o pe nebuneale,

fac eu strategia nea de nebunealil, ce nu

ficut, ce-ai flcut de te-ai schimbat ... Nu i-am spus ce.aveam ln capul meu, ce ag fi vrut se ma rehag undeva, s{ stau linbtit, vede}i, eraur obitnuit se am tigdri, se am toate, n-am putut se stau aSa ca orice de.rmut, pe mine n-avea cine si me caute de acasd, eu nu primeam colete, coletul meu trebuia sd mi-l iau de la Securitate, de la partid, aici arn sirnft c{ trebuie din
complet?

tinpu',

- de data asta ce-ai da

nou sa actionez cumva.

A venit Gicirrn, colonelul Crdciun 9i mi-a spus din nou Ministerul de Inteme. 9i am lucrat acolo, la Ministerul de Interne, la subsol, la celulare, nu pot sd gtiu in care sediu, fiindcd m-a dus cu duba, numai la subsol, am stat acolo o luni 9i jum{tate. Asta in iama lui '54, 9i tot aici, cu anchetatorii lucram, numai cu anchetatori. Aici me cunogtea pe mine rm fost detinut de drept comun, sPdrgetor, Jidic se numea, acum era, eu nu l-am vizut cu grade, dar se zicea cA fusese maior, acum se zice cA ar fi fost avansat colonel. $i Jidic ista avea o stime pentru mine, avea o simpatie, sdme n-ag putea sA zic, avea o simpatie, actionam aga, le fdceam iocul lor, mi-a spus cd a vorbit cu Dr{ghici, care e superat pe mine, too. ministru
cd e nevoie sd merg la

mai zuportam nici gardieni, nimic, veneau anchetatori diferifi, str stea de vorbi cu mine, pini cind a renunJat la serviciile mele, dar totuti, pe mine mI frlminta ceva' fiindca duceam lipsi de libertate, nu mai Pu-team sd ies, nu mai puteam sd merg la buclt?lrie, la spital' lntr-o seare m-a lungit tot pe scaunul unde tortuam eu, 9i mi-a ficut o iniectie in vmi, nigte combinalii' M-a luat nigte temPeraturi, nu mai puteam, am intrat in comd, atunci am vdzut cd mi-am pierdut memoria. 'Iiranspirat leoalcd - dar mA mutaserd pe pat,9i aici trebuia sl gindesc ce trebuie sd fac' Mi s-au mai fhcut trei stricnine, ce le ficeam eu Glorlalti, dar eu n-am murit, ei mureau. Eu gtiu, dacd m-au vindecat?, dar am plecat. 20

spun cum nclionezi' cd qi lucral un a curn trebuie, rAspunzi bine Ia intrebdri, fi-ai reuenit' t'ost domnullti, md simt bilu' Slaod goc, a trecut, cum te simti? 'E bine, zice, aezi cd o sd pleci acum Ia Aiud'
e

supsn! pe tine,

Fi eu

am

sd-i

ministru de Inteme, director general de penitenciare, 9ef

de escortd, tot? Asta va spun, ca nu Pot sa sPun totul, dar am pe congtiinla mult, am mult Pe congtiinld, ei n-au nimic, eu am, le-am luat eu asuPra mea, toate, 9i ale lor, ei sint foarte cura.ti, acum ce sa ve sPun, ca dupe ce am venit de la Dumbrlveni, unde tot in misiune fusesem, am ve-

md ia Er, ata,lroiu- u.olo, ionstantinescu nu voia sd pe dube, voia sd lucrez 30 de zile u.Jo, u,rua ,,iqte treabl pielea auU". r.u it"uOa vari, h caldurd, erau chiar in pe culoar, aici era treaba' cd unii loald, eu trebuia si stau

i"

!"r"uu inarrntru, ii bigam la celuli, de exemPlu' nu toti a" arrba utt"uu sifletul sd facd ce trebuia, erau mai nevoie "ufii omenogi, asta pot si sPun, dar Pe dubd ei aveau itt momentuLcind incepeau sd vocifel" J"ti, o**i.a itt.tutil,.l"d era oprirea, gi trebuiau sco9i afard ,"r"

Vdcdregti unde n-am mai lucrat nimic, eram oaredezorientat, nu mai ttiam ce sd fac, altfel a9 fi vrut cum se irec mai bine in dreptul comun, sd nu mai fiu cu poli-

nit

tr

"tf"l ca sh-i posi potolid, sX-i izoldm, le mai ardeam loviturile nu eram numar ioii^, tt,.,-l potoleau ei, ii Potoleam eu, 9i
e,.r,

a ci doi, eral.rn"l mai dur, Filip, din parfile-Olteniei' mai rePede' Eu' care .crpat inaintea mea, altii au scaPat crieam ca o sa fiu primuf am fost ultimul, am ai'ut niste coninftzreri, nis.te opriri la ei, dgtia au lucrat mai intens 9i aveau o nesiguranih ir'mine' tn"", fete ta t*a opriri. Ei puAm lucrat foarte bine, dar i-am dus 9i eu de nas' n-a9 dus de nas cd le-am fdcut servicii' satea si spun ci i-am

Mi-a dat o cerere 9i a hotarit Draghici sa ma gratieze' o de gragiere pe care"si i-o trimit cu potia de la Giurgiu' nu cerJre fdcutd in numele lui mama, cine-o comPusese' n-avea de mine' ,rju, ,,fil.rl^"rr", ,,^u^a mea", care habar iit',nt,. a*n, tafir,0 fost cuminte, a sufetif' motivalii de 'senul dsta. Si pe'baza asta, dar a mai durat si asta vreo a fost 3."oouo," f,*i, u* fost eliberat pinS la urmd' Asta Drighici, el m-a ceutat' 9i am i.,;SS,.i"a rn-u- i"tilnit cu

crificiul meu.

tici, sd-mi fac toatii pedeapsa, incepusem se me resermez cu ceea ce era la dreptul comun. $i am mers de la Dumbrdveni la Vtrciregti, 9i de la Vdciregti md trimite la Canal, la Poarta Albd, fdri nici o misiune, m-a begat intr-o baraci unde erau diferi;i recidivisti, 9i de toate felurile' 9i inapli, 9i de toate, asta in '55. Dupi-amiazd, cird trebuia sd-mi iau peturA, gameH, tot md duce la poart5, 9i se merg la liberare, sd dau in primire. Abia le luasem, sd dau in Primire din nou. Nu-mi venea sd cred, nici nu mai credeam ci am fost graliat, credeam ce md trimit in alta misiune, nu mai voiam si plec, ldsali-md cd nu mai areau. Stau gi eu mdcar o sdptihnind - Fi Am adzut delinut care nu area sd plece- Am Corndfeanu: trdit sd odd gi ea un delinut cnre nu rtea sd plece libet. Adev6rul e ce adresa asta mi ciuta de o lun{, dar nu mtr gdsea. 9i a venit fulger. Seara m-a descarcerat 9i mi-a dat biletul de eliberare 9i o anexi, sd md prezint la Ministerul de lnteme, ir ziua de 3 ianuarie. Asta se irfmpla pe 24 decem-

AJ

am fdcut nigte trebuli br'rne, bune Penbu ei' ""*"t ce cineva se intreabd, eu sint autorul tuturor faP"tt", ooate am eu in iutor. Out toti, toute cadavrele, toli mor.tii' o sd-i iarp.lltdeam de toate? Ei Pot sd se lepede' cd *irlur", au dat ordine, inseamnd ci eu am fiitlt"r., "" "i*ii, aut ordin, eu am executat' eu am fost totul' "i"" rt, utot

t iqt"

o"U*i

Uune, care mi-e 9i jene'nu pot sd le zic'

brie, in ajunul Crhciunului. Urma sdrbitorile, 9i pe 3 sl md prezint la Ministerul de lnteme. Eu nu scosesem buletinul populafiei. Pe 3 m-am dus la Jidic ista. Am intrat cam 8reu, ce nu mai aveam
nirnic la mini, la ce camere, am intrcbat de colonelul Jidic. Vezi sll te duci sd-li scori Asta a coborit 9i mi-a spus: buletinul de identitate, pentru angajare' M-au trimis str lucrez la Sectia a 5-a Psihiatrie, 9i aici era uul, Octav Mahler, profesor de pavilion 9i gef de salon la agitali, 9i doctor era, la Elias, evreu. Nu gtiam de ce mI duc acolo. De-abia la ora 10 iumetate a venit un civil gi

-i

",t

22

S-a prcnntat ca Pacient Taltddrd de Ia Giurghr? aintrebali Eu sint, arrt raspuns. Mi-a flcut intemarea acolo, procuratura, trimis{ adrcsa: o inscenare. Acolo era un 9ef de gari de la Pitegti, mi s-a spus numele, mi s-a spus unde e, in ce pat, eu eram expert se-l innebunesc pe ista. $i mai era un avocat. $i era gi unul din Giurgiu. Aici a fost durerea, cd m-a recunoscu! era bolnav din betei, din tortud.. ' Nu mai gtiam ce str fac aici, era foarte greu, dar a fost dettept profesorul care m-a chemat se-mi facd figa. I-am spus corect ce-i cu mine, ce-am fecut, ce-am fost, m-am eiiberat, cinstit. ,i acrm culn te flanifegti? Dacll crui cd n-ai nimic ai nu arei sd te intbolflltaefti, noi aici avan electrotocuri, aoent de toate. Mi-a fost teama. A urmat ca sa vina Bd, n-ai aa t tot dsta care ma instruia de la Securitate: cap, h'ebuia sd iei cinci nii de lei de Ia nine azi, dar ai decktrat N-ai ninric, e1ti un om perfect, toi. Profesorul mi-a spus: ai o nelrozd, stai acasd, nu e problena sll Jii inteffiat, sd fii cuminte, sd nu te flai abali de Ia eticd,lucreazlt o meserie ffiai rc'

iNrirl,IInna
ln
Dall,asc em un

tmic

runtit Anania. Dofinul

Ia

zis

tra ?xlenie: .Anat a!"

,,htd_1rd, D@n @!', a rdsryns

el. Si Dont ul I-a zis: ,,Scoald-te, hFte W ulita cate se clcnnd Dt"aptd gi cattd cltsa lui hda pe ufi l zis Saul, !11 on dit Tars. Cdci i.ttd, eI se roagd,,'

(Faptele Apostolilon

9, 10-11)

in contact cu colectiaitatea, sll fii nni separat, mi-a dat nigte sfaturi. $i a;a m-am retras din viala asta a mea zbuciumaie, si am triit pina asidzi. [Pe eticheta lipiti de casettr, scrisa cu Pix, cu o PasH rG gie, se afltr data ti o iscdlituri clar6: Tanddrd Fnnt.l
asd',

sd nu

fi

ca gi lumina.

pilitua_se plimbe cuminE deasupra, dupi cum plinrib eu dedesubt.magnetul. Magnetismul este el tot Jenergie, 9i

care-e energig nu trece prin suprafata aceasta de placaj, ca si pot vedea ce e sub ea, deti prin aceeagi suprafagi de placaj energia magnetici hece? Adici, atunci cfid de-asupra pilitura de fier gi dedesubt o bucata de magpet,

in Univers nu efsta nimic fere cauze. Dace ceva produce acum aici, vizibil sau invizibil, este fiindce altceva, vizibil sau invizibil, de aici sau din altd parte, l_a ficut sd se producE. O frunzi care se desprinde si cade, gheala care se topegte, trezirea brusci din somn a cuiva, aparila unei mici pete pe suprafaF netedtr a pielii. Un cu_ tremul, o inundalie, o recolte abundentd de griu, o invazie de insecte. Tbate fenomenele din universul vizibll si invizibil sint supuse unuia 9i aceluiagi principiu al car,-;titeFi. 9i totugi, lumea este plind de miracole pe care mintea noas_ tri nici nu le mai iffegistreazd. Putefi dumneavoastre si-mi spmeti cum se face cd lu_ mina hece prin geamul acesta, gi nu trece prin aceasg parte a compartimentului nostru care e fecutl din lemn lau din carton presat, sau din tablA? Sau de ce nu trece ea prin corpul dumneavoastrd, prin care hec, dimpotri ve, razilex, permilindu-i rnedicului sd vadl ce a1i miniat de dimineaF, sau pe grinicer s{ vadd prin peretele valizei ce avem lntre bagaiele noastre cind.le prezentem h vamtr? De ce tumin4
se

p;

A-tl
.

mtca m Uruvers cu

TT*"

Lumina este corpul care se propagA, se cea mai mare viteze, trei sute de mii
25

mitce' se de kilometri pe secundd' Dar existtr ceva care se dumneaDroDasa cu o vitezl incd 9i mai mare' Gindul ne-arn voa'strX, doamnat tar acasta este o minune, cu care obisnuit si n-o mai sesizdm. Datorite ei, dumneavoastrtr outeti fi cu mine aici, in acest tren Giwgiu-Ruse' 9i vl Pui*i ninai, oauitta pe geam, Ia luna, care n-a disptrrut inci de departe, in spafiu' sau la faaJ p'" ."t ii .ut" "^im'ens depdrtatd' dar e care e mai

totuti eu nu mai sint. Este adevarat ce vd spun, eu nu mai sint, degi ramin aici in fata dumneavoastra, pArtnd
ce sint. Mai mult! Puteti dumneavoastrA sd-mi explicati de ce camea aceasta nu s-a stricat timp de gaptezeci 9i gapte de ani, Fi se stdcd apoi irx trei zile? Asta sune chiar ca intr-o poveste latino-americand 9i nu pot sd nu admit cd metafizica unui om de gtiinte este mai bogatd si sugestive dedt ca a unui literat. gi-mi vine in minte autorul meu preferat, Emesto S6bato, fizician

rnilia dumneavoastrd,

,li a*ut*, t""

Caligula, situat undeva departe' intimp' ti t*puf fii"a tot o'dimmsir'rne a SPatiului' sau la alt"i. Lui, ind*pUt u"um o mie de ani' Gindul este omnipre,"t t'9i i*ti"tut uu. 9i aceasta este tot o minune' Dar o gtii"gnAf O".e se Poate sPune aga! Fiindca 9i gin^i"""" Lt Universul sensibil este fdcut din rna-

Pu,n

la origine si el. Domnul din fala mea aratd inalt, aproape degirai, ugor adus de spate, cu un chip ovaf cu un zuris ugor stinghel, de o tristele discreti.
Cum sti;i, fdri indoiali, in univers existA nenumtrrate corpuri. Universul material numtud clteva milioane de asemenea corpuri cunoscute. Sd mai fie alte citeva milioane necunoscute lnctr. Iate, aceasta este baza, pe care am s-o pun aici pe o axd orizontale, o coordonata. pun

JJ""t"
u"oudi

""".gi". terie gi enelgie.

i.rceoina

sosind ut l" 9i Poate iriiare i-am Provocat ".oti" aproape din mers in trenul acesaipi 5i urdnd i" "lri--" arir privilegiul id ta ufl'.r u"utt' 9i sd md gin;;

i*ili

de airect, aproape ca pe o conlerinfd' contl*ttri, ao ttU ain fap mea vrea evident sd ml

ltit

";;" mei' adonnifi inc5' Jesc in acetaqi'timp, laca vreau, la ai su.i i. httta, aflate ince Pe cer' dar albd 9i a f" "ti, obraz din care a fugit tot singele'au

""*t i*to"*"H, * "" slnt la Caiieula. Nu md sindesc la nimic din toate astea
"iJrs ^.llruiliu "a "-r"ie Mai ir-p" l*" t"i"

aici o ax! verticald. $i-mi deseneazd pe geamul aburit gi murdar al compartimentului faimoasa axa de uritul ctrreia p{rdsisem foarte devrema orice interes pentru gtiintele exacte, - Iate, continud profesorul, aceasel bazi foarte, foarte largtr este alcehritd din cele citeva milioane de corpuri.
Citeva rnilioane. $i trasea"i o orizontala ltrngd. La rindul lor ele sixt alcetuite din elemente. Nu existe decit citeva sute de elemente in univers- Si presupunem iar ci mai sint citeva sute nedescoperite. $i traseazd, paralel cu prima, o alta orizontalll, mult mai scurtA. Observati cit se ingusteaze in sus. Mai departe, trebuie si gtili cd fiecare element este alcituit din atomi gi acegtia sint 9i rnai pufini. Iar un atom, toti atomii sint alcdtui;i la fel din nucleu 9i invelig electronic. Absolut to!i. $i cei din structura meteorililor, 9i din fruchrl unui arbore, 9i dinh-un fragmenlel dh pielea rnea, fi dintr-o picAture de api, tot. Adicd din doar trei elemente: electroni, protoni, neutroni acegtia din urmA, aflagi irn nucleu. 27

demonstra9i sint concentratd la ales fiindcd nu gtiu unde vrea

sd aiun8e. fri am fost, doamni, foarte prcocuPat de demorstrape cale rationa.ld a existeniei diviniHlfii' Demonsharca rea .u numai pe cale intuitive' a credintei .'"i" "fii"fii.r,reueit in acest sens Am ginut un curs la "" aceastat Stiinta in cdutatm diuinit.dtii' o! sd fii om de gtiintl ca s6-9i pui.in6". "tr"'n"""t* 9i revelagii' Iat{' stau arcl m rala trebtrri. Ca sI ai uimiri

en;;;;;;ui ittl""*i"i" "# i"

sedumneavoastrt 9i str PresuPunem ca in urmetoarea mlne? Din mine nu lipsl" i''ilmplai c.' ;;J;;;4" ili" JJ., .ia o .elula, nici un organ' inima' pldminul' la locul lot $r stomacul, fierea, pielea, ochii' toate sint

26

Mai departe, cind atomul a putut fi spart, iar asta nu mult timp ir1 urmtr, s.a gasit un singur 9i ultim element. Mai departe nu s-a aiuns. 9i acest ultim element ireductibil este quarkul. Aici, in virf. Ce vedeli dumneavoastri aici, sub forma acestui triunghi, este lumea materiale in intregul ei. ln afara ei nu existd nimic. Dar prin extrapolare, prelungind cele doud axe, eu obfin, ce? Triunghiul acesta simetric cu primul, aflat deasupra lui. Ob$n lumea imateriale, antimateria. - Lumea materiali e in continui mitcare, or, miScarea, fie 9i de aici pinl ir culoarul acestui hen, Bucuegti-Giurgiu-Ruse, se produce fin timp. $i deplasarea o tumdtate de milimetru a unui obiect presupune timp. Mbcare ti timp. Migcarea 9i timpul sint inseparabile. Imperiul lor este acesta, triunghiul acesta de io6, universul sensibil in migcare, pieritor 9i schimbdtor. Antinuteria, degi sime trice cu el, este nemitcabare qi eteme.
s-a petrecut cu prea

este gtiinffic demonstrat. Este desigur, cum spunegi dumneavoastr5, 9i psihologSc. Este congtiinla dureroasd gi eternd de a nu te putea aproph mai mult d.e ncustd lumind Si cllldurd. De a rdm?ne departe de ea in lntufleic, a ui'merat sd-i

inrogeasce..

copaci singuratici gi, la orizont, cerul care incele sd se

,

biguu. Sedus de propria lui demorutrafie, interlocutoru.l meu nu-l obsewe, dar am sentirnenhl c{, gi dacd l_ar observa. nu l-ar infelege. Nu are ochi penku peisajul acesta, gi rai 9i iad un purgatoriu unde fiinp ca ,,-* "l ceuta gi pe care poate tocrnai de aceea il suporH mai "r,"" "" bine decit cei care, participind la metabolismui lui colcditor, nu slnt ix starc sd-i indure miasmete. Nesffrgite -o*r-" de gunoi, trupuri putezite de animale, cii; vagabonzi,
.

Iadul, doamnl. Peisajul pe care-l stribate henul nostru este unul am_

fii

aproape. Acesta este

9i

incep sI inleleg unde rrya se ajungA demonstratia ttiin-

;ifici a Profesorului.
brusc. li rfspund

9tili

c este raiul 9i

iadd doamnl? mI

interpeleaze,

cd eu cred in Dumnezeu, in sersul ca mi-este de pedeapsa lui, dar ln lumea de dincolo gi in viala de apoi nu cred. $i cd pentru mine iadul 9i raiul exisE intr-rm sers psihologic, ele se all6 in noi aqine. Din punchrl

fricl

de vedere al rmui credincios fervent, este poate prea pu!n, dar eu cred c[ dace facem rdu sintem deia Ar iad. Este maximum de sim! etic ai religios pe care pot s{ le am. Bdtrinul domn mtr aprobi fericit cA nu am infeles dinainte gi c{ poate s5-9i incheie demonstraFa: Iattt, doarrurd, aici avem obfinutd, prin extrapolare, antimateria. Pe desenul meu, aici, in cmtru este Divinitatea, etemA gi imuab e, inversul materiei, in eteme migcarc ti pieke. Dvinitatea, deci, Sursa Luminii Eteme. Fiindce Dvinitatet doarux{, este Lumini Carc Nu Orbette, C5ldud Care Nu Dogoregte- Sufletul meu, dupe faPtele sgvhgite aici pe pdmint, trece dincolo ti se agazd mai aproape, sau mai departe de sursa acestei lumini 9i cdlduri. Iadul

al Consiliului Mondial al p5cii, direct la ruli, fostul lui patron in persoani, Joliot Curie.

prin 1967-196f., comunis.tii au incercat de multe ori s{_i inidture de la cqrducerca institutului,i s-a opus, cu o ner_ T"]""b.ipjet T!*enjnd, de pe pozitia lui de pregedinte

$tie, de exemplu, cI pe Horia Hulubei pind la moartea lui,

de hzicd nucleara din Bucuregti. Iar acesta a fost asistent 9i colaborator, vreme de 18 ani la paris, al lui Joliot Curie.

numele, ca Diesel4J,l gi watluL penhf el, Traian Gireorghiu, Horia Hulubei, Henri Coandi, chiar 9i Joliot Curie, au avut o existen!tr cum nu se poate mai reald, El insusi a lucrat multi ani in preaima lui Horia Hulubei, acade_ mician, profesor, doctor h gtiin.te, directorul Institutului

substantivele comrme denumind nisje imfisibilesubstants 9i aparate- Profesorul Bidulescu a brevetat 9i el inovagii 9i invenfii recunoscute intemafiona.l, carc i_arputea puri:a

rcali. Gheorghe Jifeica, Hnri Coandi;lotot Curie, De;l qi Watt, Horia Hulubei, Traian Ghmrghiu. Singurele cu_ nostinte legate.de ei sint fie portretul desenat;e caietul de. aritm:ti:i din gcoala priunri - Gheorghe liieica _, fie

Profesorul Fronea Beddescu face parte dinh-o elitA cdreia marele public nici nu-i acordi piopriu-zis o existen
e

28

Doutr istorii senzaiionale Poveste9te Profesorul Fronea Bddulescu: cum, neputind sd-l inltrture din cauza inaltei protecfii, au incercat comunittii se-l otraveascd Pe Horia Hulubei, dindu-i o ceagci cu cafea, cum ;i'a pierdut pe loc cunogtinla gi a cdzut la ptrmint, apoi cum l-a cunoscut el tnsugi, Fronea Bddulescu, pe Alexandru Nicolschi, monstrul absolut din istoria Rominiei, 9i hmgile ,discut'i" pe care le-a avut cu el. Aga le numegte profesorul - ,discufii". $i-mi vine sd cred c[ are dreptate cine sPunea cd trebuie s5 ii se fi intimplat in viate lucruri cumplite ca sd fii un om optimist. ln ciuda unei tristeti difuze, misterioase pe care o degaj{ persoana lui, aceste PoveSti, 9i toate povegtile lui Fronea Bddulescu se terminA intotdeauna cu bine. Savanhrl Horia Hulubei a fost salvat ca Prin minme de secretara lui, o femeie extraordinartr, de un devotament

mai putin de doudzeci de interogatorii cu Nicolschi si mai ales a fost condamnat la moarte.

Mult mai bucuros ar vorbi despre gtiin;d, sau despre poezia lui, decit despre experienta lui de viatd. Iatd ce am reugit totugi sd scot de la el- Dom' profesor, ce simte un om ci:nd i se citerte sentinla, articolul 1., ntera c din Decretul 199l1950? Este articolul care prevede pedeapsa capitald. Ca 9ef allotului, prima lui sentinte, cu care a trait tei saptamtni, a fost aceasta. I u paginile memorialistice care vorbesc de. spre aceste tlei saptemini sint aproape... anodine. poate acurn oblin ceva mai rnult... Trebuie si gtili ca am uecut prin clipe grele tn pri
zile de dupd ce.am fost dus in celula de t" U.ur,ui... In subsolul de la Uranus erau criminalii de rtrzboi si condamnatii la moarte. ln celula condamnagilor la moaite erai singur- Eu am stat acolo mai mult de trei s{ptemini
me^le

durrmezeiesc, numite doamna Condru!, iar Nicolschi a murit in oprobriul public, in fricd 9i in rugine, cunoscut drept cel mai mare criminal din istoria Rom6niei. Da, recunoagte cu un zimbet foarte tineresc, in ciuda unei vieli nu scutitit de lncrcdri, este tm om optirrrist. Nimic nu e niciodata pierdut, sau in tot cazul trebuie se luF tdm paltr h capdt. Eu ag zice ce este oPtimist din decente, gi cd un om ca el reabiliteazA oPtimismul' El spune ci a fost dintotdeauna, de foarte tinar. in ciuda aPlectrrii cetre gtiinti 9i a faphrlui ce paradisul lui este laboratorul, un om cu un crez, cu un ideal, adice un luPtdtor. $ia povestit intr-un text de citeva zeci de pagini viala lui de lupt6tor, ln sensul propriu al cuvintului, iar textul, Publicat intr-o coledie editata de Asociafia Fo9tilor Detinuti Politici, Docurnentele rezistentei, se numegte ,,Migcarea de eliberare

nalionalA". in mod ciudat, despre inchisoarea lui profesorul prefera si vorbeasctr nu ln poezia gtiinlei lui, ci in versuriversuri. Ca gi cum acele intimpltrri 9i sentimente nu s-ar putea exprima de-a dreptul, ci doar transfigurate liric, cu prelul artificializdrii lor, ceea ce un om de gtiinF indragostit de poezie nu vede. A Petrecut totugi mai mult de gapte ani 9i jumatate in anchete gi in carcere, a avut nu
30

citit ceva de pe o hirtie, mi-au dat-o s-o semnez, nici n-am auzit ce au citit, n-am vazut c setrnez. Dup! csau plecat, am inteles sensul celor citite, cd mi se con rrtas" ped"apsa d9 alicotut l,-litera c la snrinta de munce ;ilnicipe viate, gi in primele momente am simtit o adlncd dezam{gire: schimbasem o cliptr de sublim pe o via!{ de sclavie. Apoi insd m-am bucurat. Am incput se sper c, ei nu vor rtrmine la putere pinl la sfir5itul zilelor mele. Acum, dupl ce mi-a rdspuns h Artrebarc, poate se scoa_ ttr din servied poezi4 pe care, pentru ca sl mi-o recite, se ridica in picioare. Degi o gtie pe de rost gi pe aceasta.

Dup{ trei zile am inceput sd me [nittesc, nu-mi mai doream decit str mor in picioare, demn. pot s! vd spun ca eram atit de resemnat de impdcat cu glndul mo4ii, irxcit atunci dnd au vmit rm procuror, un o6pr trlr civif mi-au 9i

in agteptarea executiei. Am avut clipe de mare tuiburare.

tltima dorinti
Fusesem condamnat de ei la moarte $i-apoi la munci silnici pe viatr. Mi-a fost o vreme inima ie gheaftr 9i am hait un sentiment apaite.

31

Mi-a aP{rut trecutul tot in fata,

Speran;e, idealuri erau sParte' $i visele ce le-am visat, degarte' Tot ce a fost s-a estomPat in ceatd'

o antipatie totaH, spontane. Continui, dupd ce i-am intins rrina aproape fdra str-l privesc, dupi ce-i dau Seanta de

voiaj fdri sd-i mulgumesc, sa vorbesc cu profesorul:

Vorbesc repede, fSrd sa spun nimic, despre orag, despre cdHtorie, despre ziua neobignuit de caldtr, neincetind o cliptr sd observ cu aviditate pe omul mdrunlel de lingd mine. Este

Dar mi-a rimas o singurd credintd: Ce iertfa va se nasce biruinF' DescAtugat de amintiri, sint gata

inbrecat foarte ingriiit, intr-o camagi albi, un pu-

Destinului sI ii Primesc r5sPlata, 9i-l rog str-mi mai acorde o favoare: Sd moi cu fruntea sus ti in picioare'

Profesorul Fronea Bddulescu este azi Pensionar' Are' imi soune, o pensie cit doui salarij onorabile, fiindcd prolrine hin *ai rrrulte surse cumulate, plus din hei sau Patru scutiri de taxe, impozite 9i ddri. Nu pletette electricitatea' imi spune, ca fost iucrtrtor in centralele electrice, la proiectarea'clroia a contribuit, mai Peste tot' Nu PHtette radioul t"l"*ri"otul, .u ,r"teran de r-dzboi, existd o lege in sensul "i nu pEteste miiloacele de transPort in comun' ca penLta, sio.ru. oiigtt.,it 9i, in fine, ca fost delinut Politic' Primegte o pensie cit un salariu ceva mai mic in Romdnia anului
1998.
Este

lover de linl englezeasctr, pantaloni din doc albastru imitind blugingii 9i pantofi luciogi de piele neagre' lngdjit este toqnai cuvinhil potrivit, fiindcd aldel blugii lui nu se Potrivesc cu puloverul crem, prea elegant Mai corect ar fi sd spun doar cd tot ce a pus pe el ir dimineata asta este nounou!, este imbracat cum se imbracd oamerrii la lard in duminica Pagtelui, ca sd se duci la biserice. Poarte ochelari mari, cu lentile irnpdr,tite in doui, 9i pentru ciiit, 9i Pentru distanld, iar in spatele lentilelor ochii neobignuit de mobili aleargA in toate pdr,tile. Ceea ce impresioneazi mai ales la el sint miinile, disproporfionat de mari Pentru statura lui mai degrabd sctmdi. Pare un om foarte vinjos, degi mi-

Asociatia dedice unor activitdli civice care-l ocuptr enorm: fostilor detinuti politici, Societatea culturalt Lucian Blaga' Societateaoamenilor de gtiinfi, 9i intilniri cu fogti camalea rnai publicat, ln Documefttele Rezisten'ei' i*i "ato.u in cea mai mare Parte a timPului, la diverse textele. Este,

multumit de aceste

esniri, fiindci-i permit sise

runt gi slab. in timp cel obsew abia disimulindu-mi interesd el rispunde la intrebirile desdvirgit de politicoase ale profesorului. Dacl aici, in Nord, mai opresc gi alte trenuri" decit
cel cu care am venit noi, Bucuregti-Ruse. Omul confirmi, dind explcafii atente, fdra ca agitatia din migciri 9i de pe chipul foarte mobil str-i dispard complet. Ne conduce spre o Dacie gri, parcatii ceva mai departe, scuzindu-se cd este magina lui de lucm, Este, intr-adevdr,

foruri cu problemele asociatiei sau chiar la sediul Asociatiei detinutilor politici din Bucuregti' ' ecio il'g{sise in urma cu rnai bine de cinci ani Fran! pe undeva Pe Peron' Tand&e, ca; trebuie si ne fi agtePtat oinit de o emotie vecine cu panica' Partea Proasta era ce ?ieura lui sbbi, bofitd de riduri 9i adunatr in iurul unei
Mi-a fost evident de cum l-am zirit, ca omul este sta-

toate inse, cu ma*it"t"t ieqit, ochii imenti' fugind in "t sub ochelarii cu dioptrii mari, paloarea chipului 9i iertile hica c..r ca.e semet a emolia lui mi-a insPirat mie insemi

rJti

o magind veche, ruginitd iar omului ii ia un minut lung sl deschide portiera. Mina ii tremur{ ingrozitor, schimbd de citeva ori cheile intre ele, pi in ctipa cind in cele din urmd reutette, amindoi mtr invitii si urc in falA. ln magini un miros urit de haine foarte vechi gi pline de praf, de beci. El ii di inainte cu scuzele despre Dacia veche, e masina de lucru, despre dezordinea din ea, n-a aPucat sd cure,te, fiindci muncegte mult, scuze pe care profesorul
are in fine inspirafla sA i le intrerupd cu intrebdri desPre

albintuit.

32

N-ai spune,ludecid duptr aparenfe, cd de aPrcaPe heizeci gi ciirci de ani omul acesta practicA o meserie atit de

subtild. Profesorul, care diriieazd delicat conversalia in aceastd direcfe, spune nobilt. Milenare, ancestraH. Profesie biblca. Dacd gtiam cd mierea nu se altereaze. Ca arheologii au gdsit miere pastrata in vase de lut, de ceramice, mii de ani. CI au putut minca din ea, c{ este intacttr, din punctul de vedere al gustului, numai culoarea, stralucirea gi consistenta aceasta divina, pe care mierea proaspate o are, n-o mai pasFeaz{, bineinteles. Mierea, dacd nu o vinzi, o poli tezauriza, tot aft de sigur ca orice alHi comoar{. $i e rnai folositoare decit comorile, fiindce vindeca multe boli. Toate acestea, profesorul aPt se facl Poezie din orice mi le explce bine disPus. Dacd mergem acum la fermd. Nu e propriu-zis o ferme, spune omul grdbit, e o cdsufi, o baracd in miilocul cimpului, dar acum nu mergem acolo, Pentru ctr de faPt acum a dus stupii la iernat, in pidure. E prima date cind ii duce in pddure, de obicei ii ;ine pe loc. Dar acum, acolo, la baraca nu mai e nimic. prumul este foarte Prost, sPune el, gi din nou se scuzd, nu l-au reparat, degi taxele el gi le-a pleiit. Ca ti cum l-ar fi invinuit cineva c{ din cauza lui nu s-au reparat drumurile. Nu, Dundrea nu e in aceasta directie, ci undeva lateral, la rreo ci;iva kilomehi, dacl vrem, mergerr so vedem. Bulgaria? Bulgaria este dincolo, a r{mas in sPate, acum' Nu, n-a iegit niciodatii din tad, nici Pina in BulSaria, care'i aicl la o azvirliturd de be!. Nu Fi-a scos Pagaport. Munca Pe care o face el gi problemele pe care le are nu-i lasd timp pentru ata ceva. Trebuie sd recunosc, dactr ar fi dupi el, omul este mai degrabd tacitum. Intrebdrile profesorului il obligi si dea explicafii. Dacd in pddure albinele iemeazi mai bine. Crede cd da. El nu le a ltrsat niciodate, le hsA acum, experimental. Spre sfugitul viefii vrea s{ vada cum e, imi explici profesorul in locul lui. El completeaztr doar cd in alli ani s-a ocupat mult mai bine de ele, acum nu prea le-a ingriiit, a avut 9i problerne cu sdndtatea, n-a mai Putut munci.

Si din nou rnas, ina, care-i murdard gi veche, pe cea noua feciorul i-a interzis sa o ia, degi el i-a fAcut-o, ,,eu i-am f{cut-o, cum i-am fecut gi am sd-i fac tot, numai sX nu mi-l ia Dumnezeu", 9i in clipa aia ochii care-i fug in toate pdr-

rotii 9i inundali de lacrimi, iar fata bolitl devine 9i mai micd gi se botegte gi mai tare: omul nu-9i mai suporta tensiunea nervoasd 9i plinge, gi-a adus aminte ceva care si-i desfunde izvorul lacrimilor, se lasi in voia
gile se opresc acestei amintiri 9i

plhge.

Noroc cu profesorul care gtie sa orienteze discu.tia in altl dircc.tie. Partidele, la Giulgiu? Este nenoroche cu partidele aici, la Giurgiu. El n-a intrat in politice, a dat bani peste tot, dar membru de partid n-a fost decit pentru 24 de ore. ,,24 de ore, vorbegte in locul lui profesorut, in ianuarie 1990, cind cei de la F.S.N. i-au arestat pe liderii
PN.T.C.D." A a!'ut o mare stime pentru Comeliu Coposu, intrervine el irsus, i cu explicalia. A dat bani peste tot, la Alianla civicd, la far5nitti, la toate organizaliile care credea el ca pot sI scape lara de comunisti, peste tot. ln iaruarie '90 insi, fesenigtii, adicd fogtii comunigti. luaseri cheia de la P.NJC.D. gi-i ddduserd afard, iar pe lideri i-au arestat. 9a dus atunci la ei, la fosta iudeteand de partid, 9i le-a

spus: da! inapoi cheia de la sediul peneteului imediat. Aceia i-au spus: nu poli s-o iei, nu egti membru, bine, md fac membru, a semnat o adeziune, le-a ardtat-o gi aceia i-au dat (heia, apoi el a rupt adeziunea. L,e.a mai dat nigte bani, a dat bani peste tot, la Alianta civici, la Fondul Libertatea, completeazd el. A ajutat ca si nu iasd comunittii. Pe care el ii cunoagte mai bine decit oricine. Toate acstea nu mi le mai povesteste mie. I se adreseazi ln fine doar profesorului, cu aerul cd slnt lucruri discutate 9i rrsdiscutate. Au aen:l cd s-au inElnit de nmumtuate ori, de aceea vorbesc acum ca vechi cunogtinle, oarecum ignorindu-md. De aceea-i spune profesorul, cu o exaltare care rnie mi se pare un pic adolescentind la un om hecut de gaptezeci de ani: ,,Eu |i-am mai spus, domnule Janddri, eu cu dumneata a9 face un partid." $i poate ca arc dreptaie. Acesta este un om care n-ar trida. Dar mi se pare evident 35

c5 hotarlrea disperate pe care o pune acum in ispigirea pecatului este pe misura necugetirii cu care s-a aruncat atunci in sevfuFirea lui. - I-am dat-o, gi o sd-i dau, pine clnd am si mor, tot ce am, repete trAgindu-gi zgomotog nasul, numai str nu mi-l ia Dumnezeu. Fiindctr el este pedeapsa mea de la Dumnezeu. $i-a adus aminte 9i plinge contractindu-gi dureros fata. Privindu-I, ai impresia cd i se inEmplil asta zilnic. De aceea ,pi-a adw aminte" nu e bine spus. Bdiatul lui pare si fie o

iNcspurunnE

-nha

de

&w

ul nuft, acq,ti

mnlutiotui lrnlsculi."
(Lnirr Scaso/i)

suferintd continud, de neuitat, pe carc o suportii insl demn, cu un fel de voluptate, or aceeagi violmle a sentimmtelor, angarate total intr-o direcSe. La gaizeci 9i cinci de ani treculi, bolnav, munce;te ir:r locul feciorului trecut de trcizeci 9i cinci- Care e 9omer. Desigur, mi gindesc, odrasli asupra cereia n-a indriznit sd ridice degehrl in c@ildrie, 9i i s-4 urcat acum in cap. Prilei de ispigire, aga cum ii fusese cehlalt piairi de poticnire, me gindesc. il intreb cu receale: Dar bdiahrl dumneavoashd nu poate rnunci el iraugi? DeFi rostit fIrA nici o vehemenla, dspunsul imi cade usturAtor ca un bici pe obraz:

Giurgiu, 27 septembrie 1998 Vocea mea pe banda de reportofon este la inceput exhem de ezitantA 9i de slabd. Mult nai ezitanttr dedt a omului din fata mea, ale ctrrui emogii abia incepeau gi pe care

il atteapfii o zi grea. - Crnd a! venit ln 193 la Bucuregd la Asocialia fogtilor definuti politici, ca se rnirturisiF ce Ftiafi, regimul Iliescu nu cdzuse, regfunul comunist era incl la putere, era un fel
de a vd preda, de ce v-ati dus, totu9i? Interlocutorul meu nici nu me lasi str temin. DacA ei nu mai veneau, doamnA!? M-am dus, penbu cd ei nu mai veneau. fl privesc in ochi gi omul inri zusfine privirea, cu hotdrire. Eu am vrut s{ fiu judecat, doamn{, vreau sd fiu judecat, dar cine sd mA iudece, la cine sd mi

- Nu. lui nu are decit 37 de ani, dar este de la 19 ani Biiatul

bolnav de ciroztr. Este pdcatele mele pe care le trag, abia rcutegte omd se spuni, cu gura intepenit{ de plins, 9i din cauza eforh:lui vocea ii seminase cu un Htrat, apoi iti sufli zgomotos nasul. Dar eu imi spun in gind cd are dreptate, slnt pdcatelr lui, cd 79 ani este fx olrsta clnd el lnsugi gi+ ucis tatitl cu doud looitui de topo, Fi cd aceastd coincidentd, rui mult decit graficul dcwnal de profenr pe geatnul nurdar al compartitnentului de tren, xte argumentul d.e rctdgdduit al existmlei lui Dumnezeu. Fiindcd Dumnezeu se aratll in lwne, ca un percEtot, mai ales cind trebuie sd adune plata pentru pdcatele noastre. ,i cd s-a prezmtat a1a sdSi ia plata 9i de la fanddrd Franf.

duc? ii gtiam pe tofi, 9i gtiarn cine fuseserd. Vedeam ctr nu schimb{, 9i atunci rmde si mi duc? Am zis: mE duc la cei care au suferit ed md judece ei. Pe urmd, cind am vdzut ci nici dinsul nu mai dd nici un semn, am zis: ce sd fac,
se

se atbpt se mot ca sd m{ judece Dumnezeu poate. Dar voiam str fac Si aici ceva. Sd fac ai un bine, cd destul rdu fdcusem, daci am str vi spun, o si gtifi. Vreau str fiu jude. cat. Eu nu pot se fiu propriul meu judecdtor, Crnd m-am dus la judecetorii care sint acum, adicd tot cei de atunci, s-a crezut ce sint pHtit de tdrenitti. Nu sint pldtit de nimeni, nu m-a pus nimeni. - Am ascultat caseta pe care afi inregistrat-o cu domnul profesor gi gtiu.

Agezat pe cehlalt fotolir.r, din fala mea, aceeagi politele desdvirgiti, gata si-mi dea el insugi exPlicatiile, Profesorul. krterlocuionrl meu se uitd la el ca la o veche cunogtin!5'

sau nu mai gtiu cum, o Porech legata de cizntrrie Cum, ma, s-a mtat, ah, Seneral? D4 ma, general, dacd-1i spun?l Vreli sd spuneli cd-l cunogteau de pe vremea cind

cu o expresie oarecum Protectoare. Fiindctr ei degeaba mdrturisesc, doamnd Etr trebuie sd spun ce a fost aiolo, nu ei, sirlculii, care au suferit Ea trebuie sd spun ce este comunismul, ca sd nu mai fie alegi din nou. Vidau un exemplu, doamnd, comula asta de aici de lingd mine era foarte anticomunistd in 1946, ce gtiu, eu fdceari atunci comunismul, iar acum ducefi-vd acolo, sirt foarte comunigti acum. Si, la revolufie, feciorul m-a tltrebah Bine, mi, da ce-ai fdcut tu? Cam ce rol ai iucat? Nu dacl s-o schimba? ti-e frice lie ce te ia? Nu mle fricdl Pdi bacd s-o schimba, eu am sPus ce aF Prefera in fata unui tribunal, dar dacd intirzie, mecar se ajut la ceva' Zceli cd dumneavoastrl gtili cel mai bine ce este comunismul, vrefi sd ne sPuneli ce este? E un partid de criminali, doamn5, ca mine, de borfa'i. De oameni fare cdpa6i. li gtiu de tindr' De Ceausescu sivA spun cum am auzit prima dattr. Am fost la inchisoare cu unul Blagoie Ieftici, din Timigoara, un sirb nenorocit, maimular el, adicd, ho9 de buzunare, sau de valize, prin trenuri, condamnat a nu gtiu dta oar6 Pentru furt de

furau?

- Da, doamnd, zor se spune, gi avea dreptate, dar nu l-au ldsat' Nici nu-9i

era infractor' A incercat unul la televi-

mai ari rostul acum, dar era un nenorocit. Ce, Pe mine, cind le-am dat bani gi m-am dus se b iau cheia, n-au vrut sl md punl in funclie? Mi, staii, md, cuminfi, voi nu gtifi cine sint eu? SA gtili cd 9i Dej are antecedente. Attia au fost, doamne, oammii partidului. t a inceput spun, la incePut' Cd au venit pe urme oameni ca Mircea Malila si a$i. Ce s-au ldudat ei & asta, care a fost ministru de Exteme, Corneliu Mdnescu, cirrd prindeau cite o somitate, ca Sadoveanu, ca Mtrnescu, se ldudau mult cu el. Crnd au venit ei, in '46, primd la Penitenciar, la Gherla gtili cine director pe care l-au
era?

iraimutari. L-am au"it zicit d, Ma dr.,c, cind ies, la Ceaugescu, ci am auzit ctr e general. Adicd asta ce insearmd? ii ce-l cunogtea, de unde-l cunogteau hofii de buzunare? Si.a uil,r,r"r" *"n"ral! Prima oard am auzit de el prin'50 ie b dhgoie le"ftia. Eu cit fusesem liber nu-l vlzusem, degi era la Ui.C. 9i avusesen o invitalie sd merg la Craiova' unde se linea un congres al tineretului pe care-l prezida

eeamantane. Aqa se spune in iargonul borfagilor la a96a'

ehiu-Dei in inchisoare, ij daduse din mincarea lui, 9i la veiire, ce il faca? Sa-l pund director Dar el a avut 9i consilier pe unul, Sami $araga. Dacd-l clutati prin arhive, o sA-l gesili. Era spargator de case de bani, cu Iancu Broitman, cind urla ziarele (cAtre profesor), dvs. sinteli rnai mare, eu citeam putine ziare, te luam 9i fugeam cu ele, dar tin minte,

Un hot de buzunare, Voinescu, il ajutase pe Gheor-

Pus

Ceaugescu. Dar l-am cunoscut la Bucuregti pe moldoveanul care l-a ridicat' Ce este cu Ieftici, de unde-l cunogtea? Blagoie Ieftici zice intr-o discutie cu alnrl Pdi nu-!i aduci amlte, ba, h Piatra Olt, acolo unde se dideau lovituri, la Teiu9, la Piatra Olt unde erau nodui de cale feratd' la toate nodurile, rni, zice, dla de-i ziceam noi Ciubotaragu'

urlam: Mari evenimente, brigizile Aliminescu, Iancu Broi man, Floricl Florescu, mari evenimente' Am avut ocazie si fiu cu tovardsi de-ai lor, spirgitori, in Puscarie' Pe 6sta-l pune la Gherla direct, director... Ei au pus bazd mare pe delinugi, pe infractori' pe lumea interlopd' Ei 9i lau apropriat. Ali vizut Iliescu de ce oameni s-a inconjurat. C-o fi mintit presa, ci n-o fi minlif dar eu inclin cd n-a minFt. Giva dintr-ai lui aveau dosare de drePt comun' Deci !'reau sa spun ca gerau inteligenti la ho!' Hoful este inventiv. Voinescu ista, directorul, a murit pe urmi in gara Ploiegti, omorii de ho!i, fiindci umpluse Gherla de ho!i'

Dupi

ce ajursese dfuector, s-a aPucat deci

si-i trideze' Ali-

mdnescu gi el fdcea la fel, cind a ajuns cu putere Politici, ii impugca noaptea pe strlzi 9i pretindea ci i-a prins fu-

rind, sau punea pistolul linga ei, ca sd spune ca au mudt in lupta cu polilia. $i acest Voinescu a inventat la Ministerul de Inteme brigada-fr:lger. Ceea ce ei, comunittii gtiau: Pune consilier la Ministerul de Inteme pe $araga, faci treabi cu el! -ii spunea lui Dei care aga a lucrat, cit a guvemat, cu delincven.ti. $araga era evreu, gi ce spunea el era bun spus. Era un om degtept pentru Dei, Nea Ghiie faci aga, nea Ghil6

dregi a9a. imi spunea unu, Ghili Silicovski: ml,lasd-l md, pe Dej. $i dsta, Silicovski, tot evreu gi basarabean. Dar el imi spunea istoricu penitenciarelor, ca sd cunosc cea mai bund lume interlopi. Deci, lumea buntr, interlopd, inlele ge!i? (Ride pentru prima oard.) Societatea inalte a delincvenfilor, imi repetii, ca si fie sigur cd irteleg enormitatea ti totodate adevArul spuselor lui. Nu erau oameni de lep{dat, doarnn5, intr-o privinte. Cunogteau limbi streine, fdcuseri inchisori pe h Znrich, prin Elvefia, prin Germania, prin Polonia. Marii escroci sirt oameni inteligen!, intervine gi profesorul, domnule, nu un prost poate face ce fac ei. Nu, vai de mine, aprobtr Janddrd Franf, sd furi dintr-o banci, str schimbi servietele fArl sd se vadd, la un ghi9eu, e o treabd. Adica sd te trezegti cu altd servietd cind egti la ghigeu la o bancA. CA ai fost urmtrrit fdre sI ttii.

salvat. in vdzul a vreo 8 000 adunafi acolo, in careu, sd-l indmpine pe Dei, care airmsese 9efu statului, cel mai mare' Era unu, Klein Zaharia, eu ii ziceam Mog Zaharia, mos,, dar el era de etatea mea de acum. Condamnat pentru trecere frauduloasd de frontierh: el a venit din Spania sau din Portugalia, fugise 9i s- a repatrial, in'47 , 9i tr9tia au pw mira pe el 9i i-au dat cinci ani. Culmea culmilor, de ce trecere frauduloasi, ce tecere frauduloasd, cd el doar se intorsese la el in !ari! El punea intrebarea asta Prin memorii, Petilii
cdke iustifie, stat diar cind era Pdbigcanu ministru de Justitie... Dar altu, cel mai sirnpatic din detenlie, mo9 Anghel.

Veniseri Dei, Teohari, Dr{ghici, erau toli, stafu Ministerului de lnteme, cu primul secretar, se viziteze ilxchisoarea. $i cu ocazia asta, ca sintem ata. ce nu gtiu ce, fdceau observafi, iar mog Anghel a spus: Rdu a fdcut ci nu l-a omorit. Dej era acolo, 9i l-a recunoscut. $ii spune: $tii cd in 'at4 v-am dat deoet, v-am scos Pe toti, 9i-n '45 v-am nai scos o datd 9i pe fiu-tu, 9i Pe tine? A al'ut un bAiat mo9 Anghel, pe care l-a impusJat Alimlnescu in gara Filaret. A imputcat acolo doi inti, dinte care unul, bliatul lui mog Anghel, infractor, care cdpatase din cauza asta oftice Pe comunigti. Avea nigte mustali mari, aga, 9i se lua i:r gurd

- Erau metode, domnule [profesorul lescul.

cI nu uitau
cd le-ai fdcut bine. Bineinleles

Fronea Bidu-

- Sigur cd da, nu erau oameni cd erau nigte gdinari. $i eu ii iubeam pe Aqtia.9i sA 9ii!i
ci erau
9i tur-

de lePtrdat' E adevdrat

ilveFt h tinerele, aia faci, dar vorbegti c{ de doui ori te-am scos. $i Teohari: Pei, dac{ vtr intreb, mi, pe toti, toti sirxteli nevinovafl Ia si vdd, care zice c5 e vinovat dintre voi? $i jidanu', Klein Zaharia, iese din front 9i zice: Eu sfurt, domnule, vinovat,
cu el, cu Dej. $i Dej: Ce-ai

tu

sd nu

ndtori. Era unul Volosin Pandele, un spdrgdtor, tot un basarabean, 9i esta a tinut cont cd l-am salvat. Cind a auzit de Silicovski, cd-l cunosc sd nu-i spui lui SilicovsK cd iei

;tii unde sint, Erau unii care spuneau ce fusese tumdtor gi ctr-i era fricd. Dar s-au folosit mult de definufi de drcpt comun, comunittii atfia. Ceea ce inainte nu s-a intimplat. Unul mai bdtrin i-a spus-o o date lui Dei in fa!e. A venit Dej la Poarta AlbA 9i, cu toti hotii adunati acolo pe platou, i-a spus: Regret, domnu Ghifd, cd v-am
contact cu mine, cA 40

Ia spung mogule, de ce egti vinostr fiu inpugcat. vat? Sint vinovat ce ce am cAutat eu sA mai vin in tara asta. Sint vinovat gi merit sd md impugcafi cd m-am intors irn tara asta! Ce frumos respuns i-a dat, dom'Ie... Dar Intri front. Ce se intre inaPoi, in Teohari i-a spus: ftont. $a apucat imediat brigadierii si tragd de el, sA intre in front. Era vinovat, deci, cd ce a cdutat el sd mai vini in tara asta. Asta se lnfmpla in '50-'51... De-aia vreau si mtrr-

merit

il

turisesc... - Credeli cd sint mulgi ca dvs., care doresc sd sPune ce au ficut gi ce au vezut?
41

mai conving pe cite unii. Mi-au spus: tu egti nebun. Dace

tu egti nebun gi wei
gw. Eu vreau
str

Eu am incercat, doarRne, imediat duptr revolulie, sa

sA te nenorocetti, nenorocegte-te sinmor cu caPu Pe Pema mea. Asa mi-a zis... Atunci am zis, bine, lasd si fiu eu nebun de unu singur. . . Aici se opregte, iar eu nu gtiu ce si-l mai inireb. Simt cA disculia noastrA va decurge greu, 9i totugi nici o clPa nu-l vdd regretind chinul la care singur s-a hoterit sa se supuna. Dar nici el nu gtie ce sa spuna, 9i nici eu ce sa-l mai intreb. Omul este descurajatl Profesorul il ajuti: DumneavoastrS, care aU cdzut intr-o capcani sufle- extraordinard, din care a1i avut teria sa ve ridicaJi' teascd Acesta este un lucru deosebit Fi noi sintem aici ca sd afle ioatd lurnea ca ai avut aceastii tirie gi ca sd da;i un exemplu' Deci, cum a inceput ton{? intreb 9i dedarsez din nou

- Adici mai viclean, gtiam se intorc omu. $i pe urmd gi furam. Furam, ch de-aia m-au 9i exclus. Despre Bizim
ci era rudi cu Gheorghe Apostol. Care se trage toi din Moldova. $i avea nigte prize acolo' Cam toli aveau frica, fostii maistri, inginerii, 9i ciutau toli sA se dea bine. Dar eu, chd am cazut il cursd, m-au Prins cu nigte
asta se spunea

De ce spuneli ca erali mai ho!?

ceargafuri impachetate, noi, m-au exmatriculat' vrut se faceli cu ele? - Ce-alivind, sd fac rost de bani Si Ie - Haideli s-o ludm pugin sistematic. Gli ani aveali cind - despdrlit mama gi tatal dvs.? s-au Cind s-au despdrfit ei eu aveam 12 ani, dar nu era prima date. Mama chd a plecat a plecat cu un alt bdrbat, cu un alt so!, cum ar veni. Cum erau pdrinlii dumneavoastrd, ce fel de oameni? - Thta era rm om rcce, fdri suflef nu se ingriiea de mine, sd gtili. Mama, mai sufletiste, ca a murit acum doi ani, eu am ingropat-o, de ea rni-a fosi mild, de ea, cu toate moravurile ei... Care totugi erau din cauza lui'.. Deci tatil dvs. era un om rece, iar mama o fenreie mai afectuoastr. Decit cd ea a fost cea care a plecat, 9i dvs' ali ramas cu tatil. Dar pi:rd atunci, cum v-afi imPAcat cu ei? Ptri, iar se despdrteau, iar se luau. De-aia am aPucat eu prin cafenele. Eram inteligent la gcoali, luan 9i premiu, mi se dadeau premii, ca acum. Pii dactr eram dasa a doua gi aveam gi gestiune, vindeam la cooperativi, la libririe, caiete, tdblife, condeie. Ce lucrau pdrinfi dvs.? - Thta era vinzdtor la un depozit de cherestea, provenit din nordu judefului, cornuna Scurtu, care acum face parte din jude;u Teteorman. El avea numai doui clase, 9i zicea ce-mi trebuie mie, adici daci el avea nurnai doui dase 9i se derurca, mie ce mi hebuie mai mult. Mie-mi pldcea cartea, dar el zicea fir-ar cartea, ce-ti trebuie? A9a ci am i:rvdlat mai mult cu oile. $i mama?

reportofonul.
rni-am i:rceput activitatea de utecist la Tirgovigte, - Eu cu unul, Bizim, care l-a lansat gi pe Ion Iliescu. Era la Arsenalul armaiei, se transformase Cefereu in unitate militara'

in unitdlile militare erau primifi orfani. Unii mergeau la fanfard, allii dactilografiau, unii in birouri. Eu am fost trimis la meserie. lnvdlam la pahory mergeam seara la gcoald, la seral. Unitatea ne didea imbrlcdminte, mincare 9i loc de dormit. Eu nu eram orfan, dar totu9i m-au Primit, ce

divorlaseri Pdrintii gi amindoi s-au recisitorit' M-a pri-

mit o unitate de infanterie care fecea Parte din Dvizia 10' Acolo Cefereu se transformase in Uzinele C .F R' - Tirgovigte, Fi se afla acolo Arsenalu armatei 9i o gcoali de ofileri de cavalerie. Acolo a ficut gcoall 9i Antonescu, Ia Tirgo-

vigte. Liceu l-a fdcut la Minestirea Dealu, dar aici a {dcut gcoala de ofileri. Acolo altceva' aici altceva'

n-am cum sd-i Jpun, impulit eram 9i eu, imputii era ti el, tot nenorocit ca;i mine, n-avea oameni, 9i hai str formeze uteceu, Ctnd a venit, pri-mul lingi el am fost eu Eu aveam aproape 16 ani, el avea 18. Dar eu erarn mai hieni decit trlui tto1. tUotaoveanu era mai prost ca mine, de9i mai "i. mare cu doi ani.

Acolo l-am gdsit Pe imPutitu Ssta de Bizim, cd altfel

43

Mama era casnici si avea 9i ea un pogon de vie, scoteam 300 gi cwa de deca, Mama se ocupa cu via, dar bineirxteles ce gi tata finanla. A putut, din nimic a ficut, dar era un om foarte zgircit, s{ gtifi, econom, calculat a venit

minte acolo. Am fost foarte cuminte la patronu dla. N-am

Si patronu mtr iubea. Eu fdceam toate treburile acolo, focu in cas5, lemnele, gi mi cinstea. Pute au venit rugii. Gnd au venit rugii Divizia a 4a s-a contoPit cu a 10-a, 9i m-a dat la 23 infanterie, CeHragi. 5 infanterie cu 23 infanterie Cildragi. Acolo dia trebuia si facd nipte irie4 mi-a spus un major. Erau ti de la regimente de artilerie, 9i de infanterie, erau mulgi, o grlmadd. N-aveam eu sPor acolo. $i, fdrd sI le spun, m-am urcat in tren gi am luat-o sPre Bucuregii. Am ajuns tn Nord, am dormit vreo doud siptemini prin geri mai cAram de la tren valize, mai furam. Ce sA fac, me gindeam, 9i mi-a venit o idee inh-o zi 6d me duc pe Uranus. Era bombardat Arsenaiu arrnatei. Sd zic: uite, eu aga 9i aga, am fost la Tirgovigte. Gasesc Ai acolo un maior simpatic: md, te trimit eu, lli fac acte, dar trebuie sI aduci o adeverinfe cA ai vechime trei ani in meserie. Ca sl n-o iau acolo din anu I, ci din anu III. Dar vii cu adeverinli de la patrory prin Camera de munci. Ca tocmai atunci se-l cunosc pe Bizim esta. Se transforma armata, atelierele le luase Cefereu, nu se mai ficea armament, nu se mai repara, tot ce era acolo rdmdsese pe loc, urma sd meargtr la topit, 9i acum ficeau holguruburi. M-a dat la un atelier de aiustori mecanici. Hai se mai intirziem la gcoala dvs., pind la 12 ani. Pmd in clasa a V-a a mers bine. Pe urmd nu m-am mai dus. Trebuia sd merg in a gasea sau a gaptea ti nu m-am

fumt

de la tard fdri nimic, a cumperat doui pogoane de pdsau trei, doue le am eu acum, des.i nu am drcphl sa le am, spune legea, cel ce atenteaze h viata parintelui nu are &eptu, mi le-au daL nu Ftiu cum, dgtia nu cunosc legile, mi leau dat. l Cind s-au despirlit ei definitiv?

min!

- In 1946 a fost divorlu la Ttugovigte.

acasd?

lor definitiv. Atunci eu eram

- Afi fugit de de acas6, m-am dus la 12 ani la Regi- N-am fugit mentul5. M-am dus copil de trupd. Primeau doar orfani,
dar m-au primit 9i pe mine. M-a prirnit un maior. Era ln

plin rizboi.
Ti.ebuie sd ne oprim. Avalanga asta de fapte disparate, amestecul de epoci, bombardamenhri cu nume care nu-mi spun inci nimic m-au zeptrcit deia, la nici o jumtrtate de

ord de la inceputul convorbirii. Am impresia ce e o tactice, dar nu e. OmuI nu este in stare se-9i organizeze discursul, atita tot. Tiebuie mereu sdl intorc la firul principal. ..-Nu am fugit, m-am dus la gcoali, m-a primit un maior. Am 9i plirs, mi-era Fi foame..., vmisem de la cafenea, md injuraseri tria. in cafenea erau numai ordinari, nu era o lurne normali, era lume de rrina a gaptea, de mahala, binein-teles... in cafenele mai luxoase nu intram, cd acolo nu ne didea voie sd intrlm. Aici ftrceam diferite servicii. Auzisem gi eu prin copii ce primesc la regiment, 9i e bine acolo, mi duc la fanfard, nu prea-mi pltrcea mie fanfara, dar, zic, oi gdsi eu acolo ceva. 9i maioru asta, care era comandant, a dremat un rnaiot Minescu, i-a cerut str mi duct la depozit, s{-mi facd imbrdclminte. M-a imbrecat 9i am rtrmas copil de trupd. Ce s-a gindit pe urmd tot el, a vorbit cu un patron, de la atelieru mecanic, si md facd mecanic. Ml, ziie, ili place meseria de mecanic? imi place goferie, iam spus. Te dau la unu, Cogu Marinescu, da' sd fii cu44

mai dus, Cum mergea, ce - Am avut pe unu, fel de trv{lebri aF avut?iubeam. Oancea, ce str vi spun, il Era legionar, pot sd vtr spun, 9i directoru era legionar, tofi
erau, dar eu m-am indrdgostit de legionari . Sfxtd tiner4e... cintam. Nu vi spun ctr in '40 am purtat. . . toti, profesori, invalato4 cu o exceptie, doue, trci, un fdrinist, Constantin Ilie. Care rnai 6rziu nu mtr agrca, ce fusesem legionar, dar

mie imi phcea cintecu, uniforma, rni-a ftrcut directoru 9i mie o bluzictr verde, cu un pantalonag negru, mi-a dat o centura cu diagonall ... la 10 ani. in a doua am luat premiu, menliune, in a heia premiu II, nu se fdceau diferen45

ve!a, se putea, doainni, cine mergea, invdfa. Eu nu invdtam acasd, nu toceam, dar ce prindeam acolo, prindeam, ca sa am timp sa md joc, imi fdceam rePede temele. Din clasa a V-a n-am prea mai mert din cauza familiei, sI 9ti!i.

lieri, erau copii de negustori, spun unii ce nu

se

putea in-

md mai bombardeazd cu numele 9i cu istoriile secundare, nu mai pierde firul. Ca gi cum, cind ajunge in fata pedcolului, ar simli, inainte de a fi chiar congtient, 9i mintea lui
s-ar lansa intr-r.rn ocol disPerat, ca rm contor Geiger-Miiller

Dace nu existe in familie linigte, copilu... Ce atmosferd era in familie? Nu era buntr, sd 9ti1i. Numai injurdturi, drdcuituri, lovituri. Mama avea ceva pentru mine, dar am pirit-o o datd lui tata, 9i atunci a betut-o'rau, Fi esta a fost finalu. N-a9 vrea si vorbesc prea mult, cd mama e moart5, dar dsta a fost finalu. N-o pirisem pine atunci, cd-mi didea bani, gi gtili ci copilu e 9i speculant. Eram sPeculant. Mama irni dedea bani, 9i tatel nu-mi dddea. Aveli vreo amintire mai senine, mai frumoasd, legatd de pirinJi? N-am, doamni. N-am dedt triste. Triste. Foarte triste' N-am a!'ut o copilirie... Fdrl str vrea, ii dau lacrimile, ca in drum spre casd, cind vorbea despre boala fiului. Continua, totu9i, parctr de dragul lucrului bine fdcut dacd e

se se mtrturiseascd, atunci s-o facd:

ttiam - Eu plingeam la regimmt ctr copiii dorm cu mamele 1or, in casa lor, 9i eu mi culcam,
cfnd sma stingerea,

puneam patura pe cap, se nu mA aude allii. Dimineala, la cinci, cind suna degteptarea, me sculam, trebuia sA fac patrl ceea ce alli copii nu fdceau. Am avut o copil6rie foarte, foarte grea. Cind am plecat de la Tirgovigte am spus: incotro o iau? $i Bizim a spus: Ba, te duci la Giurgiu, te duci la partid 9i incepi activitatea. Partidu comunist' . . Co-

munitti nu prea erau aici- Cum e acuma. Erau citreva iavre, gi ce era rnai mult, vd spun, erau legionari. M-au Primit toti cu bucurie. Hai sa facem Tineretu Cornunist' Aveau nevoie de theri, sd vii cu tineri, str-i atragi' Nu era Sreu sd-i atragi. Acolo am gesit o mincare. Am gdsit mincare la partid, sd gtiji, era o femeie, lata Leana, flcea mincare pentru 10-12 ingi. Bani erau.
Observ cd atunci cind sintem departe de subiectele dureroase, discursul lui devine mai stdns 9i mai coerent. Nu 46

deasupra locului contaminat cu radioactivitate. Ceva de felul 5sta, dar care loc nu e periculos pentru el? Unde nu este ingropat un cadavru, in pdmintul pe care calcd el? De unde erau bani ? era, sd gti!i... Sa ve sPun cum era. Nu-mi e -...Bani jend. Aici in orag era cifi'ira magna!. Era unul, Marin Jdranu, avea hotel, un vir de-al lui, tot hotel, manufacfuri, era unu.l cerealist bogat, cu moare, PoPescu' ii sponsoriza, le dona nigie bani comunigtilor. Dorra.tii, doamnd, unu dintre ei mai tirziu m-a pus martor la Securitate, sd spun ca el a dat bani comr:nigtilor in ilegalitaie, ti am spus asta la un maior de securitate, Mocanu, currr a dat el partidului bani, pe vremea cird nu avea fonduri. Ne dddea 9i carnere la hotel, fiindcl eu la el in hotel am dormit, la Ilie ldranu. Pot se vd spun gi camera unde am dormit. De aia am spus Ia Secudtate. De ce a avut nevoie de merhria dvs. 9i cind? - Mai tirziu, incoace, ca str-i dea voie s5 plece la fiicd-sa, in Occident, la Borm. Avea chemare. Am spus: da!-i voie, cA a fost bun pentru comunigti. Erau liberali. Liberalii de la Giurgiu. Nu cunosc nici un feranist, ca liberalii, sd sponsorizeze. Mai tirziu, cind era amfuit, i-au confiscat toate Nea Ilie, ista-i blestem, casele, eu lucrarn zidirie, ii zic sa n-ai casd acum. Dormea intr-o castr demolatd, pe aici, prin centru. Unde ai avut mata case, o sA cumPdr eu. - D4 zicea, voi, comunigtii. Avea curaiu se vorbeascl cu mine, gtia ca discutasem cu el nigte probleme, altedatii. Cu toate ce acum nu prea avea incredere ir tofui tot, nu avea, credea cd lucrez cu funcfii, cd-l trag de limbi. Mai ciripea el cite ceva, se mai scipa, considera ci a fdcut rau ca i-a arutat pe comunigti. Regret cd i-am ajutat, zicea. Dar i-a aiutat, doamnd, 9i a9a s-a format partidu gi nu cu aiutor de la rugi. Ai nogtri, domnule, noi, javrele, Pe de o Parte, 9i dgtia, liberalii, pe de alta parte. Puteli sd fili liberali, eu 47

nu-i agreez Pe liberali. $tiu ce au fdcut, aici pe plan local, nu gtii in alia parte. Pe urmi, cind 9i-au dat seama, a fost prea tirziu. Asta a fost copil5ria mea. la partid m-am simfoarte bine. acum cinci 'it - Sprmeati, Pe caseta Pe care ati iffegistrat-o erau nigte oameni fdrd cdpdtii' ani cu domnul profesor, cd De unde veneau ei?
ce cunosc eu, - e Dininve$tor, Nedelcu, $erban Nedelcu, a scris 9i la mai un
Scinfern, pe

Nu toli comunigtii au fost din clasele de ios, fiindca, totuqi, Constanla Cdciun era fiicd de director de bancf,. A fost acolo, la Constanfa, 9i la Bucuregti, 9i in alte judefe. Eu aici spun ce era o mind de oameni de nimic, nu de farnilii bune. $i in cel mai bun caz, meseria9i, strungari. Zamfirescu, Stamate. Stamate. Care a fost 9i secretar de

de la Giurgiu. Pavel dsta gtefan,

timpul lui Brucan, nu gtiu cu ce se ocupa in pardar era prieten cu Ana Pauler. Prieten de famfie, prin tid nevaste-sa. Nu gtiu. $i Ana Pauker, cu influenld in C C , fiindcd era printre cei gaPte, ii crease nisje posibilitdli dstuia. Pavel $tefan fusese cesdtorit cu Elena Pavel, eroina comunigtilor, dar s{ ttif ce el a bcut Pe la legionari' Crnd a fost in 1962 polemica, eu am dat nitte declarafii' Deci acest Pavel ptefan era dintr-o familie oarecare' Declt ca luase pe fata unui scafandru 9i intrase in familia asta' El, mai pugn ae tamitie rea, si zicem, dar nu avea caPacitate' Mai era Crista$i nici familie extraordinarS, de scafandri. locomotivi, presedinte de sindicat, che Vasile, mecanic de
propus de mine. Luasem ceva oameni de la TingovisJe' Aici amiuat legdtura cu socialigtii. De acegtia erau mai mulli, si ei voiau si facd ceva, 9i noi am venit pe sub aripa 1or, dnd am venit, ca nu aveam noi for;i... Mai venea 9i-unu, gtefanescu, de la Bucuregti, altcineva n-a PAtruns' Attia doi. $erban Nedelcu era dintr-o comund de pe aici, cunoy tea bine teritoriu' 9i sPunea: Primili Pe oricine vrea sl virla in partid. Nu lineli coni cX e legionar, lirlnist' S-a Primit mii tirziu vreo doutr elemente mai cu carte, dar erau tot legionari. Unu mai e in viafd, are aProaPe optzeci de ani, intr-un taxi' El n-a ficut mult rdu, .rrii i,,rtt-o di^it "ate a participat la doua evenimmte. $tiu precis ce el avea cera studii, fiindctr la regimen! cind era concentrat era terist, termen redus, Deci avea un liceu, facultate in nici un caz nu cred ci a avut. $i avea o stare materiald bund, nu de nobili era el, dar totuti, stare bune. gi-l chema Gheorghe

"

Dumitru.
48

raion, a fost cazangiu la gantier, pe urmd a promovat. Un cizmar, un nenorocit care nu gtia si faci o pereche de pantofl unu, Marin Argint a fost gi ambasador, 9i gef de cooperafe, un nenorocit. Au mai fost mecanici de locomotivS: Neagu lon, Ion lovin{ care veneau de la }ard. Ei nu intrau in pirtid. I-au pecdlit sd fie membri de sindicat, cind la alegeri au mers la ptopagandd. Ce inseamnA asta? Cind mergeam noi la propagandi, eu aveam plasa Ghimpali. Erau acolo nigte comune: Schitrl Biela. Trebuia sd pltrurui acolo cu ziaruVestea satelor, noi il duceam din partea Fronfirlui plugarilor. Nu ne manifestam Pe fate cd sintem comunigti, ci ne spuneau: $tifi care-i drurnu vostru? B.PD., blocu partidelor democratice. BP.D. inseamnd Bucuregti, Ploiegti, Doftana. Noi ne duceam duminica, noi mai devreme, nu cum au inceput PJrI.!.-ul 9i ceilal$. imi luam o sacoge 9i mai stringeam oud. Fiecare ziar, un ou. Ziaru era gratuit, dar eu luam un ou pe el. $i nu veneam cu mina goald de h tarani. Dacd se luau de mine, spuneam ci sint de la Frontu plugarilor, nu de la comunigti. De ce? Oamenii fdcuserd rdzboiu 9i maioritatea care fdcuserd rdzboiu - asta pot s-o sPun ti o suslin, erau t rani 9i muncitori, nu bogdtagi. Aveam atunci o ure Pe ei, Pe burgheti, o urtr nemaispusa. Dar liranii erau a9a de indirji$ pe comunigti, reveneau 9i spuneau ce au vezui, colhozurite in Rusia. ii urau giranii pe comunigti, deaia muJ!, care lncercau se-i ldmureascd, luau bahie cu bastoanele. Au mincat bitaie comunigtii, sA gtiti- eu n-am rnincat niciodaei. Ma vedeau probabil mai mic, mai pugtan, coPilandru, eu eram cu ziarele, ziceau ce am fdcut treabi bund. Unii nici nu dtrdeau ziarele, se fereau de tarani, le ascundeau sau

49

le aruncau din tren, dar eu ii prindeam pe uJif, duminica, cind iegeau la plimbare, 3-4 qi le dldeam ziaru. I)e multe

ori pierdeam 9i magina.

Ce magind? - Erau magini rechizifionate cu care plecam in campanie. Unele erau chiar date' Erau proprietari de camioane
care le dedeau. P.N.!.-ul nu prea avea. Se vedea deja cd vor ajunge cornunigtii la Putere? Nu. ln iudetu asta, nu. Nu se agtepta nimeni la comunigti, nu era agreat comunismu deloc, Patronii poate gtiau cev4 dar satenii, nu' Noi am bdtut satele, 9i gtiu. Cei din comuna Stinegti, de exemplu, care acum e foarte ro9cata, comunista adicd, erau atit de anticomunigti, ci au fost adugi la Giurgiu, la votat, ca se Poata fi ionglali la voturi' Sd nu se numere voturile seara. 9i nu s-au numArat' Ali spus pe caseta inregistratA cu domnul profesor

- Cine la Giurgiu, Pavel 9tefaru dar nu prea le fdcea - Aici, nu-i cunottea Pe Siurgiuveni. Lfirgi el stdsingur, fiindcd
tea

vi

didea acea lisie?

toteanu,

ca

si-i spuni. Coteanu

dsta l-a

omoft

Pe Pana,

ctr

- '46, pentru alegeri, ali fecut treabe bun6' in

- Buni, bunA pentru s-a tot scris in ziare despre el. Am citit mulli au scris cum

comunigti... Da, a fost unu, Pan6,

au vrut ei. Eu n-am vezut moartea lui, dar cind l-au impugcal l-au imp"tcat mort, domnule, ctr a fost bdtut noaP tea, ti luni de dimineala era mofi. Ce s-a intimPlat cu el?

- --.Noi l-am irestat la 10 seara, nu mai era nimeni pe la ume, delegafi. Ordinul era aga: sd fie ridicali tofi !6i5nigiii
pe cine-sd 9i liberalii. De la liberali irsd ne spunea luEm ti pe cine sa nu ludm. De exemplu, mie mi s-a dat arm6. Cum si dai la un Pugtan armA? Mi s-a sPus sd n-o folosim, asta de ce se sPun, mi s-a spus cd si n-o folosesc, dar mi s-a dat armd parabel gi doudincdrcdtoare, de folosit numai in caz de forla majora. Seara am intrat cu pistoalele in secfie. Crnd ne-au vizut, nu eram decit nitte Pu9ti, era unul, avocat social-democrat, Gal, cir:rd ne-a vezut cu Pistoalele, ce si mai zici Afard, noi aveam douileE-uri, atita aveam dotare de la n4i, dou| jeeVuti', ca se-i cerAm' Ne-a spus cl sx-i mai ldsem o ord. o ord ti ceva, sa nu-beaca 10, lu 10 td fi" -"siali, erau dati Pe list6' Erau cite 3-4 la fiecare cenhu de votare.

dar a murii gi el intr-o situafie destul de nenorocitd, damblagiu, nici nu m-am dus sd-l vid, niciodata. scoseserh dupd linie cind a murit. ii spusesem lui Pavel $iefan. $i spunea, d4 m6, dar noi ne folosim de el, voi, tineretu trebuie se fili in fate. Fiindcd aici vreau eu se aiunS: ce-a {ost partidu comunist pentru mine, cum m-a dus el la dezastru 9i ce au invdlat comunigtii dgtia: sd n-ai suflet nici pentru aproapele teu. AProapele meu cel mai aProPiat era tata 9i mama. ...E1, Pavel gtefao linea se me himite la Moscova. Ce el mi-a fecut un bine. Poate cA Durnnezeu mi-a f{cut treaba asta, ca sd nu aiung acolo, gtili? Cl nu se gtie ce a9 fi fdcut. Am fdcut 9i a9a destule, dar bine cd n-am aiuns la Moscova. Adicd in ce fel v-a aiutat Dumnezeu ca sd nu aiungeli la Moscova? Ce ,,treabi" v-a ftrcut? Tieaba asta, ci si-l omor pe tata. Cred ce Dumnezeu a fdcut-o, cd altfel, aiungeam acolo, 9i promovam, 9i eram acum cine gtie ce. Eram foarte crud, doamnl. $i a9a de bine te formau agtia, sa nu crezi in Dumnezeu, ca nu mai credeai. Eram numai pentru mine. Pentru alfii nu mai eram. Te pregdtesc, spuneau ei. Mai era unul, Petre Denice, eu nu;int mai prcgetit mult ca el dar nici el ca mine. A facut gcoli de partid dupe ce au luat Puterea, dar dacd l-ali cunoatte bine pe Ddnicd, gef de cadre in C.C., a1i vedea ctr

nu era cine gtie ce. Asta mi-a luat mie locu aici. Cind v-a luat locul?

- Dupd alegeri, duPe ce am plecat eu, cd a venit tata 9i m-a luat. Ctr alegerile au decurs curn au decurs ele, nenorocite...

- Ce va infmpla! neli acolo, pe casetd, cd s-au lntimplat lucruri cumPlite. '.

giiu
51

cum a fost cu moartea lui PanA? SPUam aiuns noi la fabdcd, noi am

-r

- Eu aici. Dar cind ajuns tirziu 9i am infimpinat pulind rezistente. S-au oPus

50'

dfiva, dar nu aveau ganse, fiindci afard circulau rugii. Ei gtiau ci circultr afarA patrule rusegti, 9i nu prea aveau curaiu sd se opund. Numai dacA aveai legitimatie de Pecerist' dacd nu, s-a terminat. Toate Patrulele rusegti i1i sdreau in aiutor dacd cereai arutor. Mai ales atunci, in campanie. Deci nu aveau ce str factr. Ei, rugii, aveau obligatie sd ne proteieze, pe noi, comunigtii. Dacd mergeam rmdeva la o patruld, 9i spuneam ridicd-l pe Ila din cas6, ei rnergeau ln castr gi-l ridicau. Dar nu numai ei. $i Siguranla. ta Siguranld era unu, Marin Dumitru, care avea 9i esta ceva cu legionarii. Ci la noi au fost gi comisari legionari. Comisari, de la Siguranfd, care au servit 9i la legionari, 9i pe urmd, ca se scape, au servit 9i la comr.nigti. Era unu, Boborodea, pe urme am fAcut PutcArie cu el, cu Boborodea esta. a fost atu.nci. Haideli sd - Da, pdi astavedem ce Deci Pavel dsta diriia. Dar vi povestesc. Pavel nu era capabil de ceva, era aiutat de 9iefinescu dsta. $i $tefdnescu spunea toate detaliile de la CC. Cum si se desfigoare alegerile, cum sd se facd. $i a9a le executam. Cum le executali, adici? - Dimineala, la ora & a trebuit sI le ddm drumu la to!i, acasd. l-a 8 s-au eliberat toti. to!i? - Careretinulii... Din secliile de votare! - Toli li finusereli Pine atunci? Unde - Era o clddire unde dormeau muncitorii de la fabrica de zahdr. N-am amenajat-o cu nimic. Am scos afard pal turile, le-am bdgat stivuite in alfit camertr, 9i am Esat acolo liber. Ca str avem trei camere libere pentru cei arcstati. I-am tinut acolo pina h ziui. Unu singur l-am scos, Pe Gheorghe Pana dst4 ce s-a scris inh-un ziar, a scris cineva ci gtie.
Pdi de unde, cd n-a fost de fald decit unu, Joian, Ssia a fost de fale, ti a fugit gi esta, n-a mai vdzut nici el, a venit armata, a trebuit sa fu8a tot satu cu dsta, era dePutat, era

Sreutate, - Nu, n-a meni au vrut, erau solizi, Gheorghe Dumitru, eu, pe lin-

putut se-l scoale, cu

vreo cinci oa-

ga ei acolo... Durrmeavoastrd l-a!i ucis in campania electorald pe Gheorghe PanI, profesorul tdrenist, asta vreF sE sPuneti? Nu. Nu gtiu cine l-a ucis. Incercau sa-lbagein ieep, si-l duci acolo, in dormitoru de la fabrica de zahdr, 9i nu voia sd in e, eu me invirieam Pe lingtr ei pe acolo, 9i ce am putut sd fac, i-am dat levieru lui unu, Cristescu Leonida, ci nu putea s6-lbage in jeq-ul eh. Era solid gi nu puteau nici se-l migte. Am luat levieru , era in fali la jeep acolo, nu la go{er,lingd scaunul al doilea. fl iau, !a dat una peste cap, l-a amorfii, 9i l-a bagat rePede ix ieep, 9i fugi cu el la fabrica de zahdr. Asta se iniimpla cam pe la 10 9i iumatate noaptea. intre 10 9i 11. Atunci a iegit scandalu cu satul esta, atunci a incePut sA bagd" iniii sus, pe urma jos, la picioare, ce faranii nu voiau, voiau sd-l salveze, pe el 9i pe dla care mai e ilx vial6, lmul de 90 de ani, Joian. Noi pe el aveam ofticd, Pe Joian, asta era dispozilia, pe el si-l ridiclm. Eu ttiu ctr era rezervist, locotment, mi-am

luat obligafia str-l arestez. Au fost betuli arestatii?

- Betuti ca dsta, ca Pantr, n-au fost. Numai ciflva, care au opus rezistenla. Dar nu ca trsta. Asta a rdmas lugit.
Eu cu certitudine nu gtiu, cd nu l-am mai vtrzut de seara, dar sear4 cind el horciia, dnd sd plec eu, m-am uitat acolo, la el, cum era lungit. M-am uitat, fiindce mama mea era din comuna Stenegti, 9i il gtiam. Bdtrtnu lui md toi siciia: mi, te-ai fdcut comunist. Cdutam manifeste prin gar'. Plecau preolii cu manifeste liberale, 9i eu trebuia sd-i dePistez. SA depistez cit mai mulfi. Din ce gdseam mai mulf, de-aia ziceam ci eu fac rnai bine, str md vadtr ca activez, ce activitatea mea e bund, cd aga sPunea vigilenla, ne spunea cd sa fim vigilmti. Sd distrugem bughezimea' Iar tatel profesordui esta ma siciia. De aceea am vrut si-l rnai vtrd o dati, ce face acolo. Era unu care pdzea, cu pistolul pregdtit, dace vine cineva, 9i eu am intrat se vad ce face pro6soru fsta din satul maica-mii. ' ' ln donaritoru 5la golit 53

profesor, 27 de ani avea... Ce s-a intimplat a fost ucis acolo?

52

de paturi. Noi adusesem patru, Pe urmd au adus de la o gcoaH doi, unii au simlit si au fugit. Erau r'teo 11 delegati, iar eu pe el am vrut sd-l Yed. Era acolo, gemea, horcdia' A doua zi am auzit cd era mort. De ce ii inchideati? Ca sa Puteti falsifica votuile? - Nu, doamnd, cd nu s-a falsificat nimic! Nici mAcar

Pdi de ce, md, sd nu devenifi voi administratori? Tu nu vrei si fii administraior pe mogie? Imediat am respirat ei, Pei o sd fim mai fericili. Era tot aga, nu a durat indoiala mea, se simlea ceva nelalocu lui in suflet, dar Pe urma m-am obignuit. Cd nu te Hs4 doamld, singur cu gindudle tale, si !i le rumegi tu. Ca 9i mai tirziu, sigur cd da, era bine ce am iegit noi ir'l alegeri, fiecare se plasa pe colo, pe colo,

nu s-au mai numdrat. De-aia era disPozilie sd fie inchigi' Ca se nu se mai numere. Nu s-a mai obosii nimeni se mai falsifice. Dacd spune cineva cd s-au numerat aici, 9i cd au avut tdrdnigtii ttit, mie imi vine si innebunesc Sa dat cifra, nu s-a numarat. gau inlocuit umele' La ora 11 am desfdcut nigte sticle de vin alb, alb, nu sarnoanie, pe rnhe m-au trimis, du-te tu, Frinfic, 9i adu nigtJ vin de jos, am coborit de la etaj ios, unde era rnagazia de alimmte, era plin de salamuri, doamnl, luam salamuri de acolo 9i le dddeam 9i la amdrili' Gti ani aveali atunci ? - Aveam 16 ani 9i ceva. $i cind am venit sus, aici si refineli. Si relineli aici. Pe mine mI doare la inimi acum' cd eram un idiot. Atunci, dupd ce se pune in pahare, eram
11-12 iryi, nu venisere

i:rcepea, se fdcea liste, unde sd plece fiecare, a doua zi incepea balamucu, mincatoria, fiecare nu-i convenea Postu pe careJ primeau. Nici nu se crcaserd, doar se preconizau

postud. Deci dvs. unde trebuia se mergeli?

vel

duPa teren, dar n-am mai a!'ut ribdare, la 12 noaptea trebuia sa fim toli acolo, dar n-am mai avut rdbdare, de fericire, dt si raporteze cd a luat BfD',

tof

blocu partidelor democrate. gi cind a ciocnit paharu pentru izdinda, pentm tot, sd fie, delegatu de la Bucureqti a zis: Mai avem un singur pas, pe lsta l-am realizat, la anu
De vremea asta sd

lichidim 5i monathia Deci in'46, era i9 noiembrie. Monarhia a fost lichidatd mai tirziu, in 30 decembrie, dar de unde gtia el asta, ci nu era aft de cult?
De unde gtia

ci mai avem de lucru? de ce v-a durut? - $i durut, pentru ca, 9tili, eu, cind a venit regele' i4-a la 18 ani, in Giurgiu, a venit cu Carol, cu tatdl lui, 9i cind ne-a scos pe platiru, am cAutat s6-I ating cu mina' Va remdsese de atunci un resPect Pentru rege' - O durere' Am avut o durere..' Dar pe urmd a inceput sa sPune - vedea cA eram ciliva dintre noi care nu prea eram sd ddrimirn monarhia, 9i el i9i revine 9i zice:
54

La Moscova! Pentru Moscova eram Programat' Pacazut de $tefan md pregetea pentru Moscova. El era informaliile mele, cu dica' aici, dacl nuJ Jprijineam elL cu era o clicd impotriva lui, unu, Zamfirescu, Stamate Ion, toli de la el din coalifie, cei care se fdcuserd comunigti mai inainte, deci dacd nu-i tumam pe dia 9i nu trageam sfori, el nu iegea. Dumneavoastrd cind ali devenit membru? - Eu camet n-am avut niciodati' Me mi se dddea ade ziunile, 9i am lucrat cu adeziuni, faceam membd Pe allii, dar camet n-am avut niciodatd. Dadeam, Primeam adeziuni, ca secretar, dar eu n-am avut. Era unu care fusese Iegionat unu Bearcd, ah era Pregedintele organizaliei de U..-T.C.9i eu am spus: nu-mi convire sa fie ah care a fost leeiondr. Eu nu dau adeziune. Dar m-a convins Pavel $tefai, mai tirziu, aproape de ategeri. Nu se Poate, tu trebuie sd fii inainte de alegeri, si dai adeziune, ca se PoF se Promovezi. Cum vii tu cu adeziune dupi alegeri? $i a trebuit sd dau adeziunea in septembrie. Dar eu activasem toata iarna lu '4$-'46. Cind am venit de la Tirgovigte, fugit, eu

aici imi gdsisem refugiu. '.

PARICIDUL

Aici neam lntrerupt ca sA rnincem. Nu mai vorbim' Sofrugale: mdsline, lia lui intri cu o tavd plini de mincdruri Lrirud, rnezeluri. Are pdrul alb. Ochii nu i se vdd, fiindcd poartd ochelari fumurii. Presupun, dupd tenul deschis, cd ;int albagtri. Are un chip de o mare linigte, si-mi amintesc privinil-o vorba cuiva: trebuie se !i se fi irxtimplat in viaie lucruri teribile, ca si fii un om linigtit. Dar cit de mare trebuie sd fie sulletul cuiva, ca sa incaPd in el atita grozdvie, iar el si nu debordeze, s6 nu fie inecat? Femeia lastr tava pe masd, ne indeamna sA mincam 9i iese' Este 5o!ia lui Fran! Jandird un fel de Sonia Marmeladova? Este ea o femeie care gtie totul despre solul ei 9i care traiegte totugi cu el de patruzeci dc ani, care-I impinge acum sd se mfuturiseascl 9i in fala oamenilor, nu doar in fata conftiintei proprii, s6-9i strige pdcatul la o riscruce, si se umileascl? irlu-mi dau seama. Forma pe care o ia in zilele noastre strisarea ptrcatului la rascruce este sd srii o carte, sau sI aPari ia tele'vizor. Aici nu mai gtii citd umitinta e, si citd trufie' li spun lui Franl landerd ca are o solie frumoasd - $i bund, spme el. Ca un ciine oedincios. Cit a fost el bolnav ne spune, a dormit pe jos, cd el se zvircolea, si nu-l deranse auca h copii, trei strazi ieze, a dormit ea pejos. In loc sa la ei. Bem sucuri, din cele cumpdmai incolo, str doarmtr rate de la chiogc, cu coloranli sint'etici, cu arome artificiale' Mincim mezeluri. Mi gindesc la idealul lui de socialisrn, cu candelabre de salarnuri in magazia de alimente, atit de multe cit sa dea gi ,,amdri!ilor"' landere Frant mdnince pulin cu sfiald, ca gEranii care au aerul si se intrebe min9i

cind, dactr meritd piinea pe care o mdninc{. 9i totu9i, numai un asemenea tdran sfios nu este cel pe care-l am in fat{... tmi aduc aminte cd trebuie se reludm disculia. Apoi v-a chemat tata acase... Da, asta incepind din '47. A venit, a aPerut tata la circiurna unde mtr duceam. Era un circiumar, care'mi tot spunea: Cmd or veni americanii or sd vi spinzure pe to!i' Curajos era, de-rni spunea asta-n fate. Tata ii rnai dddea intre timp 2-3 femei, acum oi. Si a venit acolo. Tata nici din nou nu mai avea pe'inuseuna. Una dintre ele ii ldsase o fetife de trei ani acasd. Era zgircit la maximum, de-aia plecau femeile. Pdrerea mea e ctr de-asta plecau. Eu sufe risem mult de mincare la el. Mama imi ddduse $ maninc numai pe furate. Era un om exagerat de hapsin. Dar incepusem sA lin la el. Cind a venit prima datd 9i a inceput sd plingi, la circiumaru ast4 am zis: are suflet! Eu nu crezusem cd tata are suflet. Cind l-arn vdzut Prima datA Pfngi:rd, am zis: tata are suflet, l-am descoperit cd are m e, hopa, zic, tata are mild, mtr-ntorc la tata. 9i am uitat de partid. Eu n-am pe nimeni, a zis el, numai pe tine te am, 9i

mi

s-a Armuiat sufletul.

Nu - Nu, avea nimeni? avea osurori?pe la Scurtu. Am sord, nu avea. De fapt, cunoscut-o gi pe ea. Am sl vd spun, dar ne indepdrtdrn
prea tare.

pe

Fraji,

Nu-i nimic... - El avea o sor5, cam infirmi, slabd, anemicd, distroficd, aga, cum sd vd spun? Avea niqte minile strirnbe, gi
acum o vtrd tricotind cu ele. El a luat-o pe sora asta la el, penku ca avea nis,te pamini, ca sd-i ia pemintut. Aceea avea doud fete, 9i nu avea bdrbat. Am gdsit-o chiar la el, atunci cind m-am intors. li spunea: Uite, nu mie mi-l dai, il dai biiatului. Aia era cu miinile anchilozate, nu putea face nimic cu ele, dar fdcea ciorapi cu miniple alea inlepenite a9a. DistroficA la maxirn, o epavtr. A i:nceput sA-mi fie miH 9i de ea, era mdtuttr, nu? Sora lui, doar de mamd, ce mama lui ,Lnuse gi ea mai mulli bdrbali, bunica mea din partea lui. Zc: E sora lui. 9i semana cu el.

56

- Cum era? alba9tri, m[ ro8. cum avea el ochii' ver- Avea ochii dactr nu-fi zui. nu aibastri' Tinearn Ia ea Dar el zicea: Md' ea-mi zicea: tac-tu e face tie, pe numele tiu, o alung' lar si zici ginerii ntei cd il;,; 9i eu doud fete, gi ce are tu, maicA' la P5mintu ai-r* aut tie pimintu? Te bucuri Nu ma bucur, bre, nu-mi trebuie' zic' las cd avem meu?
"oi.
Cu

- tt i..e it o-

"i "" ;';;i;"

a dracu Cit i* ii* z+."i_ a u vmit a inceput sd iniure: Fir-ar asta-mr care era 9i mama lui -' acum sl fie cu mama ei -

zi un infarct, mai precis tur preinfarct' ait"i"uup u^ gdsit-o rece' Md uit la ea' pun mina .".i. 5j el a venit dupa tura de noaPte' fe-

pe calea feratd, pe unde stam noi, se impiedica, iar mai stam ios, am dus-o pind la gard. Era foarte betdna? - Nu era foarie batrind, dar boala o ficea. Era femeie la cincizeci 9i ceva de ani. Am urcat-o in trenu de Videle, s-o duc la Videle. Pe lingd calea ferati, nici drum nu era, mergeam poticniJi pe calea feratd, dar am dus-o, sd scap de ea. $i atunci m-a blestemat si se aleagd prafu de noi. cu mine, bre, pe mine de ce md blestemi? - Pai ce ainu tii la minel $i ce si-! fac eq e fratele lu' Pei nici tu
matale. M-a dojenit pind acolo, cd nici eu n-am suflet. Probabil cd a9a era... De la Videle la fturhr, satu ei. nai erau, nu gtiu, vreo 20 de kilometri, nu mergeau magini, cineva de acolo, din garb, a luat-o probabil cu cdrufa, nu giiu. Ce s-a infmplat cu ea nici azi nu gtiu. $i s-a terrnirnt gi cu sora asta. A scdpat 9i de ea. Bre, eu o si plec Pe urmd, mtr impingea sd mi insor. militar, nu gade nimeni aici, cu mata, sd me agtepte. Bre, Sd fac indi nu sint de inswat. Cd insoard-te, insoard-te. armata, ii ziceam. El avea pici, fiindcd auzea cd md duc pe la partid. Sd nu te mai duci pe la parti4 la mine nu mai stai dace te duci pe Ja partid, ai auzit? 9tia ce totu.si eu md nai duceam. De doul ori m-a indl-

li*ti, tt ^, a* eu s5-i iau coqciug' sd-i fac' Sa dus la J"J*, " ptatit, "ind a venit: Bd, zice, nu-l maisacherndm itl"- ae aici, pe margine' cu ceruF' nu sPui ""i-?, ".t -*rt. N-arn spus nimic' la nirneni Dar deo' i. i"iJ
Juta uo"r"

"

"", - Zic: Sa-fj fac un ceai? I-am f:cut un cear de murit. ci aveam izmd de cimp, altceva nu aveam' i-am Pus Pe Zic: Stai iirz" ir,aU.ia .., p"fin zahdr, nu se putea ridica Fr-ar Cind a venit el' iar: acolo, i-am dat eu cu lingurifa Las' , Jt".", p"g"U" dracuhii, am plitit 9i cogciugu' -turali' zic, aveam eu nitte bani ii, i",e" ii'%r"f"a- noi, eu-in orag' Intotdeauna aveam o economie, ci iegearn 9i

^l*ut" ftqi.l, iu9ictr, era vie Mi-a pirut mie bine ctr n-a rzma'

acolo, in pat unde era ea

Mi

duc la

De unde-i aveam? Vindeam -*i.""* fi-""i -ici acolo' la I'iruare' gi-mi pistram'.Duel oit itil- - ""* ^a "* l"tl]" itoaut, r" i"urgiu 9i iar mai pdstram' EI nu-mi^di-

nit Pavel esta Stefan, care mi-a spus: - Mi, daca ar fi tatdl meu, i-ag da una in cap. -.. - Era in '47la imceputul lu '47. Se gtia cd unii Plecau, Era deia
aranjearl dar eu n-am mai visat se plec, eu visam la tata, Eu acum eram cu el. Dar Pavel $tefan avea oftici pe tata, Tovardge Pavel, voia sd-l dea afard de unde lucra. Eu: Ce tatd, md, ce f-a distrus nu-l dafl afard, e tatel meu. viitorul. Eu il dau afare, s6-9i pascd singur oile acolo, nu sd i le pagti tu, c6.ai rimas cioban din cauza lui. Ci tata avea oi, 9i eu md duceam cu oile, irrcepuse sd-mi placd oile, aveam pasiune pentru ele, invatasem sd Ie tund. Prnd s-a insurat din nou, El nu era om de femeie, dar simtea cd trebuie o femeie in casi. Poate ci era nevoig nu gtiu, eu faceam tot. SpAhm 9i feti!4 copilu. Ctr am omis si
se

urmant' Mmca dea, dar nu cd minca el, cd nu minca L-am

ili-tii"a ." ,irc. comPotu

era la el otas' Era sclavu baavut eu crncr nului, cJmai. Nici casd str facem n-a vrut' Am Cinci mii era s-a fhcut stabilizarea'

JiTJi "ot"gi, .itta ;;J;. c" ; je*t el cu banii nu gtiu' ii ascundea.unfurat o i"*, ." .,it. Cf^a eram mic gtiam' cd i-amgtiu undedat5' sint acum nu mai gtiut Nici ;";;;;;t.-"^ ascunsi banii lui. *ilj-"-."i", tt duc pe batrina de la noi Hai s-o duc' ,i"li".tt *o o ou* el Da' m-a blestemat 9i ea' Mergeam
.

58

59

vtr spun de ea, duPtr ce a Plecat ma-sa, ea a rdmas acolo' asta am omis sd vi sPun. Ca-i ziceam dteodattr: Nu-!i seamine mable, aflasem cu cine e fecute, dar el sd nu fi auzit' c{ e fata lui o ,nea ce e fata lui. Am zis, tbuie sA me abgin,

si nu-i mai spun, cE nu-i convine'

Ce s-a mai intimPlat cu fetifa? E moartd.

ra aia, cind cu balamucu' lor", a omorit 9i un copilag de el 3 ani, si partidul ,,lui" l-a iertat ti Pentru asta' 9i nici

- ardriznesc s{-l intr$ pe Fran! landirl Nu

...O*rr"t, atd

balamucu' nostm, in seara aia" '

dacd ,,in sea-

nu-mi spune- Conborul lui Geiger-MiiLLler incepe

irsl sI

zbimiie, incepe iar ,,ocolul", nu e in stare sd plonieze dintr-o date in miilocul iadului de el creat 9i str zicd ,,da' am omorit-o". Ocolegte, dd tlrcoale, se rotegte tot mai rePede si mai dezordonat in iurul acestei anintiri atroce' ca se insoare iar, am zis: lasi-l sd se in- ...Cind a zis Am zis: scap 9i eu de splla! de curdsoare. M-a convmit. tenie, are cine se ingriieasctr 9i pe el, 9i casa' - Bine' bre' ie insori. A venit o iemeie, o vhduvtr de Plutonier-maiot carc murise Pe front. Noi nu aveam in casi nimic' Femeia aia nu mai iedea cu un ochi, dar era foarte cumsecade' I-am spus: Matale trebuie si gtii cd femeia asta a avut ordonarip, 9i n-o sd suporte se munceasca mult, 9i nici str nu m5r&rce.-Da el zicei: Tu ai s-o moqteneg0 asta are cizne Eu de Ia bdrbatu-su, pantofdraie, haine, tu o moqtenegti' turnos. Dar lui i-am spus: ti tu h-e9uie m-am comportat J t" .o*pi4i f"o^*. - Iasr, m6, ce h noi o str aibd de dar porcul o dati Pe an il tai' toate, creite^ porci' - Da, zi. Prajituri, oua ProasPete" ' ea poftegte came in fiecare Ce prdlituri, cI la noi nu s-a flcut niciodatd ata ceva' Lasi, mi, ci o aducem noi, o se geteasce aici' A accePtat str ferneia asta, 9i m-a iubit extraordinar de mult' A vrut era nev.oe je dar .,ina ta proces 9i se spuna despre eL 1u araaDtuar. De fapt, toate femeile lui a linut la mine" ' In a fost periculoastr Pmtru mine' .i d" t lti-"' Aot , ultima, Deci ultima n-a fost vlduva plutonierului?

asta-i de la fartr, cu asta o sd me inFleg. ...9i totul a pomit de la o oaie. Ea n-a vrut sI recunoasca pe urmi ci tohrl a pomit de Ia o oaie. El m{ mai ficea pe mine bolgevic. $i inainte, unadoud - ,,bol9evicule", eu gtiam ce e cuvintul bolgevic ai mi satisficea, eram srindru, nu-mi trecea pasiunea pentru bolgevism, era ceva brm pntru mine dar inima mi ficea sd rdmtn totu9i daturi de el. Nu md distanJam de el. ini spuneam cd el rimine amdrit, are gi copilagu acolo. $i eu incepusem sd indrtrger copilagu acela... Simt nevoia si ies. Scena irni evoc{ cu putere pe Stavroghin, cu istoria lui neterminatlt 9i pe care nu reugegte niciodaei s-o termine, despre rm copil Cu ocolurile lui, cu neputinla lui de a numi direct reul; aceeati neputintd. Pe care s-ar putea str-l numeascl doar ata, nedindu-9i seama
61

Nu, vdduva plutronierului a stat doar doui sdpetunini Hmurit. A zis: Domnule, in halul 6sta trditL tu n-ai viale aici, tu n-o duci mult cu tac-tu: 9i i-a zis: Gheorghe, eu nu stau ata. Dar eL Nu, ctr la mine hoituri n-ai str vezi. Adict avea el o vorbi, came, pesdri dliate erau ,,hoituri". $i a conchis cu asta, femeia a vizut cum e treaba, 9i a ple O gtii pe fala cat. Mai trec doue sapurfni, 9i a zis: gi ea copii. Leana? Aia-i murise birba-su, avea O ttiu, bre. Dar nu te mai ilstua. 9a insurat. Iar ea a zis: Nu gtiu, de ce n-ai l6sat copilul dsta pe unde era el! De mine spunea, c{ de ce nu m-a ltrsat la gcoald, la partid unde fusesem plecat. Nu gtiu, eu cred cA asta a avut in cap str scape de noi amindoi, nu gtiu, poate iar vorbesc o prostie... 9i-n tot timpul esta futita era acolo? D4 in permanmtd fetita era acolo. Pine in clipa card s-a infmplat necazu. $i din nou tncepe s{ vorbeascd despre orice altceva, str divagheze nesfirgit, si fugd de eser4ial, nici nu este un ocol, ci o fugtr dezordonate printe detalii. ...I-am spus lu'respectiva femeie: Bre, nu irrcerca sd-l iei, cA cu tata nu merge. Bre, uite, mama n-a fost bune, dar pe urmi a fost aia, aia, aia, de ce n-a stat nici una? tl intrebam ti pe el. 9i el: Ei, astea erau femei pretmtioase,
gi s-a

ca l-a numit, ca

intr-un fel de scdpare, dar cu

natural4e

care e mai rea decit ocolul. 9i ce s-a intimPlai totuqi cu fetit,a? ...Deci seara, m-a trimis el sd iau o oaie de la cimp' mi Era frig, era noaPte, se pierduse o oaie N-am vrut se sd recunoasce duc. D"ar la cercetari, aii, femeia, n-au vrut ci de la o oaie a pornit, a spus cA n-am vrut eu se sParg

- Am fugit gurd. I-am spus: L-am omorit Pe tata. Ea mi-a zis: Stai aici.
L-a chemat pe bfubatu-su, care era la partid, mi-a dat

acase la tovaregu Costache. Era solia sin-

un

pahar cu ap6. A venit 9i iam spus. Mi-a spus str fug repede acasd gi sd agtePt acolo. Aga am fecut, am fugit repede acasi. Cred ci zece minute a durat. Eu am ceuht sd ascund toporu. Pe care nu-l migcasem de acolo' Decit, ce sa va spury dupa ce-l omorisem, mi dusesem la o vecind gi cerusem o luminare. I-am ginut lurninarea aPrins}. ... Fiindcd eu, totugi, irni faceam gi-n Penitenciare ideile astea: Cum l-am omorit eu? De ce? $i astdzi md gindesc: Cum poate face un om o crimd?
ajuns? $i - Nulaa ce concluzie alicreieru. Eu ata imi spun. Relin mai reaclionat gi asta, cu Pavel $tefan, cd el de o mie de ori mi-a rePetat chestia cu tata. ,,Md, trsta nu e tatd, el te-a nenorocit, !i-a distrus viitoru." $i cd eu atunci il credeam un om deqtePt, 9i deci credeam in el. Pentru nivelu meu de atunci el era degtepi. Pentru mine, la tirnpu ila, era bine pregatit' ,,Asta, dace era tata, il omoram. O sA te goneascd dupd ce o sd te aducd la el." $i cu asta, vedeli, a fost prevezetor, a gtiut cd md va goni, mi s-a Parut ca era degtePt, 9i credeam in el. ,,Me, futa te gonegte pe tine, md, eu am auzit despre taice-tq tu n-o se stai la el, dar atunci nu gtiu unde o se te duci, ci sd vii la noi o sd fie prea tirziu." Era in pragul iernii, unde md duc eu, era decembrie, doamne, 9i chiar sufla un vint, cum se spune, de Sfintu Niculae, cu barba albd. Md duc acum sd stau prin gdri? Unde sl mi duc, cd nu mai am trecere la partid, nu mai sint tot eia. Era in iarna lui '47 spre ?8. Nu mai erau, veniserd alii. incepuseri sd curgd valuri spre comunigti, acum, igi ficeau loc, ocupau posturile, eu unde mai gisesc ceva, Ani Puneam intrebarea. 9i toti mi-o puseserd: ,,De ce-ai plecat de la partid, de ce-ai plecat de la iac-tu?" Cid aia, cind aia. $i imi spuneam: eu sirt un om nenorocit acum. Atunci m-am vazut ln halu dla, ln timpul iemii, fere imbrdcdminte, fere nimic, ce aveam eu, aveam cinci mii de lei strirrs,i. Voiarn 6e md imbrac cu ei. I-a cafenea nu mi mai duceam, str-i

ni$te butuci' 'imi

vine sd-l intreb Prostegte, exasPeratd, dacd ea-n-a la o recunoscut, de ce n-a spus el, tatdl, la cercetdri' ci de am in fate oaie a pomit. Adt este de greu de realizat ce un paicid. Ca h cercetdri era singur, singur cu Partidul

lui,'singur curn numai un om care a ucis Poate fi'

n-a vrut sa rccunoasca, a sPus cd eu am refula poligie' nu irai ttiu de ce au ajurs la poli-tie Nici el nu mai Nici pare sd gtie... '9i itttimplat nenorocirea, necazu Ea a pleag" ... "-"fetila. Avea ea o fedji a ei' de vreo 7 9i cat din case, cu

-sd..]Ea nigte butuci, aga a dedarat sparg zat ' -

anisori, ea a plecat, ti fetila cealaltd a rf,mas in leagan $i eu am crescut, zicea el, tot in leagdnu trla ' Ce s-a intimplat cu ea, acolo, in leagen? ... Ea a ramal acolo, in leagtrn 9i, cum ne-am zbatut pe jos Eu noi, cum ne-am imbdncit acolo, coPilul a cdzut lui nu l-am vAzut, nu ttiu cum s-a intimplat, duPd ieFirea afard, eu n-am mai vezut coPilul, cred ce era cdzut Pe tos'

in leagdn nu mai era... A murit din cdzaturd?.'.

...Nu Poate. -acolo maici-sa, duPd ce s-a Peste a venit 9i a luai-o' 9i auzit, de
a gtiu,

A mudt

un an 9i ceva'

luat-o

murit la marna ei, dupd vreun an, poate din cazaturi' nu gtiu... numele fetitei? - Vd amintili Nu. - Ce ali facut aPoi? - inielege cind, ,aPoi"' Nu inielege ce am renunlat Nu sal intreb dipre omor 9i ce l'reau sa trecem mai deParte'

pierd la iocud de noroc, ca acum me tinea din scurt, md urmdrea. ...Nu mai avanseaze, nu mai iese din impas' Trebuie

si stai, o si-!i face ca ta-su, are toate defectele lui ta-su. 9i ei nu i-a fost ftice. Sau i-a fost 9i nu s-a manifestat. Dar eu m-am impus la ea. Crnd am spus
un om cu care n-ai
,,faci lucrul esh", trebuia sd-l facd. L-a fdcut, a fost supusd. $i eu am apreciat, dacd mi-a suportat darul esta, rdutatea asta. Ce am reutate, se 9fiti. 9i n-a eistat zi ca sd n-am remugciri' Dar str 9ti!i cd nu mai am de la un timp. Tot m-am spovedit, tot m-am rugat... Dar sd rcvin la treaba cu polilia. A sosit polifa acas5, m-a ctrutat, m-a pus in trdswe, 9i a raras curtea deschisi. A venit femeia aceea, a luat tot ce a Putut de acolo, lin5, piei, oi, aveam un cioban, dar nu era acasi. Daci era, nu se intinrpla nimic. Cmd am aluns la poligie, acolo se primise deja telefon. Chestoru primise telefon acasd de la secretaru de partid, venise gi cineva de la SiSuranr6, toli primisere ordin se aibd griid de mine. Sd aibi grijd sd nu fiu bitut. Am simJii eu atunci ce Paftidu are griji de mine. ...Cd, de fapt, acum incepe treaba. Acurn, cind eu intru pe fir cu Securitatea. Directoru Penitenciarului de la Giurgiu era fratele lui Teohari Georgescu, Bebe Georgescu. A fost primu om pe care l-arn intilnit in Penitenciar. Directoru. Se spunea cd era gofer de neserie, ce lucrase Pe taxi, la patron, pind la venirea la putere.* Nu gtiu dactr in la cifiva: Sd nu vi atingeli de el. Aici, la Penitenciar, ma cunogteau. Erau iavre de-astea care me cunogteau... De unde va cunogteau? $i de ce erau iavre? Pdi, cine aiunge la pmitenciar nu e javrd? Md cunogteau de la partid, din cafenele. CA m-au dus la drept comun, la infractori. Ei m-au primit acolo, gatal m-am simtit linigtit, partidul avea grili de mine, Primeam Pachete,
Bucuregti sau in altd parte. Asta, cum m-a Primit,lea spus

deblocat 9i indepirtat de sursa acestui ocol innebunit' VA era frice de el? VI betuse vreodaH? De mai multe ori. Dar nu gtia sd bati' Dacd nu aPucai si te smulgi din mina lui, bitea urii Nu cred eu cd mi omora, dar bitea wit, adictr dddea unde nimerea' Era un om Putemic, solid? Nu, era cam de talia mea, mai plin, mai robust, mai osos. Eu eram distrofic, nehrfit. Mai sHbut' M-a batut' dar nu de multe ori. De mai multe ori me bdtea mama' Decit ce mama gtia 9i se me cigtige. Md cigtiga ugor' Ea m-a betut urit de tot, dar ea era liPicioasi 9i gtia sd se introduce in sufletul meu foarte ugor. $i nu avea dugmdnie' Tata era dugminos. Erau amindoi nigte oameni nervogi' dar diferili unul de altul. Mama, li pldcea de exemplu bdu-

tura. Thta. nu. Tata, cu ligara, ca mine in resL la el se ribda. $i de mincare, 9i de bdutur5. Eu nu beau, la fel ca el' dar ia noi, sd nu se mdnince, solia mea sd nu mdnince ce

vrea, bineinfeles cd in limitele posibilitifilor, daci avem' dacd nu... Vorbim despre copildrie 9i despre pdrinli ca loi oaleni obisnuiti. Cred cd selizeaza 9i el absurdul fiindcd revine: Da, asta voiam sd spun, cd la Pdrin;ii mei n-a exis-

tat asta. Str ai ce-1i doregir. Am remugcare atita, pind oi inchide ochii, cu tata. Cu mama mai Pulin, ci cu ea mi-am fecut datoria, eu am ingroPat-o' am ingrijit-o: N-o agrea iau' De nevastd-mea, cd e oirbd, cd e siracS, n-a vrut s-o ea e mila ia ei sint gapte copii, n-a r'nrt-o, dar eu am spus: mea. $i mila mei a fost. Dar cred ci 9i eu am fost cu- ea

--

cum trebuie. E aici de fate, 9i Poate se spund, dacd am fost cum trebuie. Am sPus: ea e Partenera mea de viald' lntr-adevir, solii lui s-a tntors 9i s-a a9ezat tdcutd Pe

s-au ocupat de mine. Bebe Georgescu imi sPunea: Bd, nu-ti face griji, te iau cu mine la Arad, duph ce te judec{. Nu

marginea unui fotoliu. j A qtit t, d lr-a luat, cine ati fost? "it spus mul[ ca: sa te omoare Sj - Da. Da. I-au mea a fost Poate care i-a spus: E prima spus. Mama mama i-a
64

m-a luat, ce am plecat

Vec&egti. M-a iudecat Curtea

* ln biografiile mai cunoscutului siu ftate, Bebe Georgescu figureaztr cu ocupaiia de factor pogtal, inainte de 1.944.

65

criminaH Bucuregti. Aici nu Puteau si md jddece, ctr nu aveau sectie criminald. Judecitorul de instruclie a Primit ordin se urgenteze treaba gi a rezolvat rePede, cu martori"
ce.a declarat dla, ce-a declarat trla. Spuneali in discutia inregistraitr acum Patru ani ce s-a scris in ziar. Ce au scris in Vlagca libern libetd au avut Sriie sa scrie 9i ei cum cerea -lnVlngca partidu. Adici ll descria Pe tata ca exploatator, cd el m-a impins la omor. Ci sht o victimd a exploatdrii. Eram o victim5. Pe urmtr vine Bebe 9i zice B{, te cer {9tia de la Bucuregti. Pavel giefan md voia la Bucuregti, incerca sd facd transfer. Nu aveau dubh, aveau una singur5, nu Puteau s-o trimite cu mine, decit daci aveau drurn Phe h tribunal. A rdmas cd mai dureazi doutr sdptlmini. M-au dus, arn ajuns la Vdcdregti. Cind am ajuns acolo, era director unu Mircescu. $i-a dat 6sta seama cd era ceva cu mine. Mircescu era avocat vechi, de carier6, iai comandantul gardienilor era Duman. ...Duman esta nu m-a Primit chiar a9a cum trebuie. M-a dat pe mina lu unu, Bugnili, un oltean. Nici trla nu m-a primit bine, m-a sfidat. Simleam eu asta. BuFile 6sta era prim Sardian, fiindce avea trese, doua trese. Cu doue erau prim gardienii, cu trei comandanlii, nl.-a dus la pioinld. A zis: Iasil, rni" ctr te bag io6, nu te bag sus, la etaj, la qerpdrie. M-a dus la rnuncitori, cei care ieglau h sertr. Era bine afari, cd mai veneau cu ceva de

atenfia, sd nu mai imi zici tovaregu, tu nu mai egti tovarAt

cu rnine acum. Ai fost. Acum imi zici domnu Pavel. De ce a spus aga. ii era fricd? Nu. in tot dosaru meu, nici la Proces, eu n-am Pome nit nimic de el gi de partid. Dupi zece zile, doue sePtitnini, apare unu. Sa recomandat Cocog. Sau nu s-a recomandat,

nu mai gtiu. Se revenim un pic la Pavel gtefan.

- ...Da, ci sd nu vorbesc nimic, se am incredere in cine vine, ci vine din partea partidului, sint rim$ii lui oricine
ar veni.

- Unde era ellaatunci ministru? ce h lnteme era Teo- Eu cred ci lnteme nu era, hari, iar adiunct era Drlghici. Deci a venit Cocog asta, a9a
recomandal Bd, eu mi numesc Cocog. Vezi cf, pleci in curind de aici. - Unde plec, cd am proces in toamn6. Era primlvara lui 'tE, iar in mai aveam primul termen de jus-a

decatd.

Cum a fost procesul? - [,a primul termen, ei au cdutat sA-mi Puntr martori fal9i. Au fost judeceiori car au simtit ce e fals totu, ctr martorii sint falgi. Au trimis vreo trei?atru, nigte tigani. 9titi incepuserf fganii s{ se factr nrernbri de partid. I-au rnontat ei acolo, dar iudecitorii nu i-au luat in seama, {iindca era declaralia mea care spunea tot, era clar. Eu recunogcA

acolo, de la sertr. Dupe trci zile, sau Patru, nu mai rc,ur, me strigtr la vorbitor. Eu atteptam pachetul. Cind ies, Pavel $tefan.

ministrul Vi Persoand? - Da. vizitaPavel gtefaninsi-mi spund: Mai ai niJice rebVne darc, nu conteazd cind te iudeci, unde te ludec6. lncepem

Canalu. incepem Canalu Dunire-Marea Neagrl, 9i tu o sd fii acolo. Vezi acum str nu mai faci gregeli' sa md asculli pe mine, sA nu goPteiti nimic. O se vine cineva la tine, eu il trimit. Tot ce primegti instrucliuni, se hci, sd P{shezi secrefu. Eu am tinut la tine, nu m-ai ascultat, uite unde ai ajuns. !i-am spus c[ aici ai sl aiungi. Eu, cI si vedefi, Str nu-mi rnai zici tovar5g' mi-a atras tovaregu Pavel.

team tot. Au puhrt doar se scoate Premeditarea, cl nu a fost crilni cu prcmeditarc. A fost un exces, o nebunie. N-au spus ei nebunie. dar asta au inteles ei din tot dosaru, concluzia asta au tras-o. Au cheltuit mult gi cu avocatii, am avut mulli avocafi, am avut pe unu Matei, pe ww Costrut nu gtiu cili au tras de mine. Phe h urnd mi-au dat 13 ani. Ei n-au vrut sd-mi dea pedeapsd mare. Dar au zis sd nu mai fac recurs, ctr plec la Carnl. Afi plecat deci imediat la Canal. Nu, asta e, cd n-am plecat imediat. Ce se intimpld? Cocog dsta a zis cd mi trimite, 9i dupa aceea m-a rc.tinut sd

Ministerul de Inteme. 9i me bage intr-o celul{. ln celuld cind te bagd, te bage cu betdi, asta-i regula.
mA trimitd la

66

Ei voia sd vade daca rezist la bdtaie. Mi-a dat un pumn

peste nas, de m-a umplut de singe 9i m-a irnbrincii intr-o

celuli. Cind te irnbrinceau

aga,

plin de singe, nu te mai

blnuiau oamenii.
Pentru - Eram trimis in celuH ca sd raportez despre ce discuid ceilalti definufi. in special politicii Dar nu md atenam intrat acolo, aga, lionasera dinainte despre pumn' Cind pe fali 9i imbdncit m-au intrebat imediat pentru cu singe ce sini acolo. ,,M-au prins cu nigte manifeste", sPuneam' Deci md trimiteau sd tom 9i citeodate sd instig Eu, senPf,i, sibil la nas, mi-a curs sirge l-am 9i spus lu Cocog: ce se te bdnuiascd?

n-am putut sd fac nimic. M-au chinuit, m-au bitut degeaba, mi-au dat degeaba pumnu gi picioru dla, eu n-am gtiut c5 attia gtiau unguregte. Ardeleni, dar n-au vorbit romAnegte o boabe. M-au scos 9i m-au kimis la Vicdregti. Aveau nevoie unii la dreptu comun. Eu ce nu, nu md mai duc. Md feream si md bage cu drePtu comun, n-am cu dreptul comun nimic, sd nu md foloseascd acolo' Ce trebuia sd faceli la dreptul comun? aproape la perfeclie. Acum nu Eu gtiam mai gtiu sA vorbesc, dar atunci gtiam. Voiau sd md bage 'igenegte intr-o afacere cu figani. Erau nigte Jigani de la Urziceni cu nitte crime, nu ttiu ce. Dar eu evitam se md bag la dreptu comun. Adevdru este ce i:r pmitenciare tot dreptu comun finea la mine. Le apdram drepturile, la recidivigti, formam o brigadtr 9i le ceream drepturile: mincare 9i normd. Acolo unde erau ei, eu le ceream sa resPecte obliga,Lile. Sd fie cuminli, sd nu facd agitalie, 9i treaba mergea bine. Nu le tdiam pachetele, nimic. La redrini asta trebuie; le dai mi:rcare, ti toatd treaba merge bine. Chiar dace miroseau ctr sint informator, Ftiau cd nu le fac rdu la nici unul. Dacd jucam barbut 9i ne prindeau, eu ii scdpam 9i pe ei. Ei' dar a inceput pe urmi calvaru cu mine, ca eu am rlmas cu Pedeapsa de 13 ani. Adicd miau dat o hirtie se renunt la recurs. ,,Gata, pleci la Canal", au zis. Cu prima cursl, in aprilie. Dar comandantu a fost schimbat, iar Duman, gefu gardienilor, nu m-a bdgat pe Prima cursi. $a spus cd Duman merge, dar nu gade decit vteo doud-trei zile, ci va fi inlocuii de un alt conandant, 9i acolo nu se gtie ce Ya fi . Pinl la urm{ pe Duman asta l-au 9i arestat, ca aveau informalii ci bdtuse comunigti. Era pe lista gardienilor vechi care se purtaserd rau cu comunigtii. Dar cind s-a plecat la CRnal, nu m-a luat 9i pe mine. Cind a auzit Teohari Georgescu c{ eu n-am plecat, a venit la Vdcdregti. Atunci l-am 9i cunoscut eu Prima oara. Ce se intimplase? Duman nu mi luase, fiindcl vdzuse in dosaru meu cd eu am un termen in aPrilie. Era un avocat Costin, din Bucuregti, care fdcuse aPel. Venise la mine 9i $pusese: Las'ci te scot. Era trimis de Cristache Vasile. Ei

mie daci-mi mai faceJi de-astea, uite ce mi-a fdcut Plutol,as', mtr, fir-ar rnama lui a dracu, ci n-ai s{-l nieru ila, mai vezi. in celuli acolo, ce sa ascult. Toate beaba e ce ve' nise un lot de ardeleni. Am stat acolo toatd noaPtea, gi a doua zi m-au chemat. Asta aveam de sPus, ce fac dia, ce vorbesc. Se mirosise cE se dau grade in mililie, ci incep transformdrile. Ne-au adus mincarea, ne-au begat-o Pe vizetd. Ei au mai fost chemafi, pe mine nu m-a chemat nimeni. Md fdceam cd me mir, bdteam in u9* Pe mine Stai acolo, cd stai nu mA cheamA nimeni, stau aici a9a? bine, strigau, o se stai mult. Auzeau oamenii cd o se stau mult. Aii de pe coridoare nu gtiau ce caut eu acolo, nici la subsol, nici gefu de pe 9efu de coridor, nici nimeni de segtie. Se schimbau des intre ei, cd aveau gdia asta, sanu prinzi ridacini nicnieri" erau foarte iscusi;i' Curd m-au chemat dupa-rnasa, am zis ci nu vreau se mai stau aici' nu mai stau. A apirut Cocog 5la: Mai stai irx noaPtea asta,

cA

n-ai aflat nimic. Dar ardelenii vorbeau ungurette, nu eu nu gtiu o boabd unguregte, avearn ce sd aflu. - Domle, Ei erau romAni, dar vorbeau le-am zis, nu inleleg nimic'
ungues, ie, inlelege.ti? ---i Pei ce mama dracu facem, domle? Pdi muti-i in camera cu spunea Coco9. $i unu-i zice: Aveau doar o celull cu rnicrofoane, mai tirziu rnicrofoane.

au bdeat pe microfoane, dar acum aveau doar o camere Bagi-i acolo, a zis Acolo puteau sd cu insialagia asta. vorbeascd gi engleza, orice vorbea se inlelegea Dar eu

68

vorbeau intre ei, dar nu gtiau unu de altu 9i a9a s-a fAcut o incurcdfurd la dosar, gi a aparut termen in dosar, de n-am

prima qurs6. A r;mas sA plec cu urmltoarea. Venea de la Aiud o cursd cu asimilalii politic. Nu po' litici, ci asimilalii politici. putut
sa plec cu

Ce inseamnd asta? - Asimilalii politic erau cei cu trecerea frauduloasd a frontierei. Mai mult tentative, ce nu erau printi Pe granitd.

El, da, era deja venit. Cind au venit primii de la Aiud, rebegili, Timofte dsta, noul gef, nici nu luase in primire. Nici nu gtia ce e cu el, $i atunci, ci eram pe acolo, eu rn-am lipit de el. El zicea: Aici trebuie s5 facem noi brigizi, sb punem brigadieri.9i eu, Pe lingi el.lntimplarea face ca venise de la Aiud, o datd cu asimilalii politici, cu frontierigtii, liganu esta.

Erau chiar unii care venisere irx fara, 9i au fost Printi la granila, 9i au fost asimilati politic, 9i erau trimigi la Canal, Deci, cu aceastd curstr trebuia sd merg eu. Acolo, cind am aigns, era libertate. Nu erau leru9i, nu erau sirme, nu era nimic, Se dormea in corturi. Eram deodat2l in libertate, cimpu cit vezi cu ochii, 9i nici o imprejmuire' V-ati simtit bine? Da, era libertate, incepeam si construim, nimic nu era fdcut. $i Duman 5sta, care dfuija iot. Duman n-a rezistat decit o lun6. O luni gi ceva, dou{ luni. lntr-o dimineald, pe la ora 1.0, a venit in locu lui un t'gan. Un fost clarinetist Ia fanfara 2 gficeri, 9i bolnav de plirnini, galben, palid. A venit civil. lntre timp a vmit de la partid din Constanla unu gi a zis; Tovartrgu Duman, mata dai in Pdmire tot ce ai aici. Da' nici n-avea ce si dea in primire, nu era dosale, nu era nimic, n-avea unde si facd o grefi, un birou. Dar era mincare bund. Iar delinulii, hberi. Le 9i spusese la togi: Pleci pe a ta rispundere. Te prinde, bine, nu te prinde, bine.

Care - il 9ti!i,ligan? cred cd la ista nu i se uita numele, asta ca eu e in istorie, e faimos.

$i el a fost ca gi mine, nu mai voia sd iastr din inchisoare, nu mai voia si triiascd afard, cd-i era fricd si nu-l omoare' $i mie irni era fricd, nici eu nu a9 mai fi vrut se ies. Vorbesc de Marin Stdnciugel. Cum arata acest Marin Sienciugel*? Un ligan solid, un Hercule, fierar de rneserie era el' De ce era inchis? O omorhe pe nevastii+a dintr-o singurd palmd. A9a zicea el, eu nu 9tiu. El zicea ci doar o palmd ii d{duse' Eu nu am citit dosarul, nu gtiu. Dar n-avea interes se minta. 9i s-ar putea o palrnd, cum era el solid, sd-i fi dai, sd fi cdzu! 9i sd se fi lovit la cap. Cu palma lui grea...

Degi Securitatea sosise. Albon sosise. Cu ce se ocupa Augustin Albon* la data aceea? El era cu paza. Cu batalionul de griniceri impinzili pe toati raza Cartalului.

in evocirile

* Colonel de securitate, originar din Turda. Numele lui apare a numerogi supraviefuitoli ai lagirelor de munci din primii ani ai comunismului. Informaliile despre atribugiile lui sint contradictorii. $tim sigur ctr era un cadru mostenit de la Siguants ,,burghezi" 9i cd in perioada canalului a fost director al Centrului de coordonare a coloniilor de muncl din regiune.

noscut printre fogtii definu;i politici. Exemplu: Remus Radina, Testanentti din morgd, Miinchen, 1981 .

$i numele brigadierului Marin Stinciugel este foarte cu-

7l

CANALUL: ACUMA DUB4 DUBE, DUBE"... ,,VENEA

intelectuali. Crnd aude comandantu zice: Pei o sl facem peste o sutd de brig{zi, ctr uite, vine dube, vin curse. $i
am plecat cu trasatu. Trasam de dirnineafa, din zori 9i pln! seara. Era primivara. Clmpu, cit vedeai cu ochii, era gol. Era semenat pe o parte cu floarea-soarelui, resdrise gi era mdrigoarl, pe alt2( parte nu resErise nimic. 9i am inchis, 9i intr-o zi, dupd hasar, totu a fost impreimuit. O sute 9i ceva de oameni erau la lucm, fiecare groapi, fiecale stilp

- Deci primii oameni ajungi Albon, directorul de lagtrr, Timofte, 9i, foarte curind, -

la Canal au fost colonelul

cu

transporhrl de frontierigti de la Aiud, Marin Stinciugel. Iar durnneavoastra erali pe lingl acest Timofte..Am venit la Canal nu cu prima, dar cu a doua curstr, cea care venea de la Aiud. Era in 15 iulie 1949. Primul lagdr a fost cl de la Poarta Alba. De acolo au Pomit celelalte. iar eu eram aciuiat pe linge comandant ata, ca un cArelug, ii spuneam sd facem aia, s! facem aia. $i lui Marin StInciugel i-am spus: Vrei sn intri brigadier? [.a incePut esta era un figan prostinac, 9i am zis cl-l manipulez eu cum vreau. fl manipulez cum vreau, zic, il proPun Pe-asta. Era de culoarea lu' 6sta, Trmofte Gheorghe, o sd-l accepte. Pe Timofie dsta 9i pe el il gtie toaa FIa. Am zis in glndu meu, decit str pun un degtePt, mai bine pun un Prost. Aveam un interes al meu, str nu Pun un dettePL 9i sI me inilture pe mine. Aveam gi eu niSte profituri acolo. $i spun: O sd iie impundtor, domnule, nu vedeli ce colos de om e? Ce-l propuneafi? propuneam prim-brigadier. Cd. veneau brigdzi, incepeau acum sd curgi brigizi.Venea dube, dube, dube' Venise vreo doud sute taizeci de oameni. Pe urmd au venit oari de salcim. Totul se fdcea in ordine, dar nu veniserd inci la trasat. intr-o zi am plecat la trasat, tot in ordine' Cu ingineru Ionescu, cu arhitectu Joja, detinut, unii sPuneau i[ ar fi rudi cu Atanase Joia, ministrul de Finan]e, de mai tirziu, da' eu nu cred cd era rudi. Se fdceau acolo

de salclm era pus de cite unu. ...Acum, cA lrnprcimuiserdn, au incput se soseasce materiale pentru baracarnente. $iPci, carto& tot ce hbrria, pentru acoperiguri. $i discutii: ce tencuite, ce varuife. Tocmai cd aici am cigtigat eu mult! Aici l-am cigtigat eu Pe Teohari. Pe ministrul de Inteme? Pe el, doamnd. Ctr eram gmecher. L-am auzit eu Pe dl foja, zice: Uite, mi, ai dracu, aduce varu de la Gmpulung Muscel, cind aici Dobrogea e plintr de calcar. Se Pot face cuptoare, 9i de var, 9i de cardmide. Eu gtiam c{ vine Teohari, 9i cum a venit la mine, i-am spus, noi trebuie str facem aici cutare Si cutare. Asta-i, cd tot ce auzeam, bagam la bil6. Don/ ministru, zic, treaba e cd noi trebuie Da' unde, mi, se mira avem spafiu? s{ facem var aici. Ca sd nu zicd ca nu s-a gindit ce avem calcar, zice ,,avem Avem, mai lntindem plasa, avem dmp, facem spafiu?" Aha, fdcuptoare pentru c6ramida, facem aga, aga... cea, md, Timofte, ai aici un orn, mi, asculta-I, consultd-te Da, zice Timofte, l-am cu el, asta e omu t{u de bazd. am pus gi brigadier duptr cum mi-a spus el. ascultat, ctr (9i i l-a aretat pe Sttnciugel.) Pe el l-am ascultat. Ci era prostdnac gi Timofte esta- I-l arate pe Stinciugel, c{ era eolid 9i gras, nu gtiu ce mincase el la Aiud. Ce fdcuse el pind atunci, acest Stenciugel? Primise 7 ani, 9i executase 2- Lucrase la dreptul co-

mun,

comentarii mai multe intre intelectuaui ingineri. Ctr erau

ficuse, de ii fricd si din inchisoare? - Dar ce primit ordin eranu plece.plecerdmini acolo, sd lntii a sd Sd le facd servicii. Dar de la un timp nu mai acliona nici el. /J

se numesc Primise nigte scrisori. in lumea interlopi astea p.irr,i"" u."tt" exioe, adicdbilel,ele, cd dacd iese' o sd doui' trei' "r;ur. fie omorit, ameninldri cu moartea' 9i nu una' pleca cu ele sd vada de unde sint' .'i -rltt", t" t"u -iligia, l"ne .a ."i."i"ru t.tit", cine il amenin,ta pe esta' ii cauta

cred cd dgtia doi au fdcut-o, cA tiganu' singur nu l-a adus el acolo, sd-l arunce. Pdrerea mea. Dar cind a venit Procuratura Constanla, i-a interogat Pe dFtia, mi-a spus Marin Stdnciugel: Tu si nu spui ch .ti-a spus cineva ce a mirosit
a came friptd.

;" u- ""rit Prin'57 l-au omorii tot ai lui holii spus El era de Prin Mehedinti' nu iui. fot a"F"uF ^i-au intorc' eI tin minte comuna, o gtiam si pe aia $i' ca se mI nu fdcea o migcare firtr sd md intrebe pe mine' iop." definutul care a fost ars in cuptor de C"

;;."ri "--

cd

- V-a cerut a mirosit wit, a9a, toli care au iegit au - Da. Fiindch putut sA simti. Iegeau Ia WC de$nulii, iar W'C -urile erau
in spatele bardcilor. Barlcile erau deschise noaptea, 9i plantoanele pdzeau. Toli care au iegit sd-ti faca nevoile in
,roaptea aceea te-a mirosit. Pe mine m-a sculat Plantonu': Tan'darica, scoala, ma, cd miroase aici, chiar in spate' Cind m-am dus eu ir spate, rniros, miros, dar sfiriia nigte oase' Tieanii de la foc nu mai erau acolo, la cuptoare, erau ple' caii. $i atunci am tras eu din foc o labi de piciorde om' ... t" to" in {oc laba aia 9i m-am dus la Stdn-

Stdnciugel sa nu sPuneti asta?

siiii

Stdnciusel?
s-a

-'lX;

la ,tcolo iucra,, tiguni ardeleni. care dddeau randament

infmplat cind a fost t{eaba cu cirtrmida'

a

"arJ-iri. .i"^ii or""to"u'ii

avut o ceartd cu ei atunci' Pe mine m-a sculat La unu noaPtea Eu nu l-am ,raJriort. Dar if vZusem devreme, 9i de atunci nu l-am jignit' tot cu culoarea' pe -"iui",rt. fieu"" zice calea el l-africa' 9i cind au fost cerfost ."uu, t-u fa""ilig-. Alfii, "tlg*"t sd spuni, aia au spus Fiindc{ cer."uti,." u "*i Dar putere avea cetare s-a fdcut de formd, duptr aceea cont' J"oii"a, ta t,i i. rutea s6-l omoare, nu-i ,mea nimeni i.? uJ"ti "t fu.ru, dimineala au cdutat la numSt ieqea sd iastr nqexi"riotut af"ta 9i ce rdminea, adunat' trebuia Sta*t="gel

ciueel la camerd. $i el avea camera lui acolo, se zhvorea

.if- i-pi*

gi eu la fel, dormeam zivorit, ce ne era frica cd vine cineva gi ne omoard. Ctr aveam frici de tofi' Marine, zic, deschide, eu sint, Jdnddricd. Nu se culcase !iganu'' Nu,l lua somnul. Mdi, Madne, mA, cine arde, acolo, cd e un os, daci n-or fi doutr-trei?, cred cl ,teasta arsese toatd, era un oe de la picior, l-am uas ert dar l-am impins la loc'

inhintru,

.ri- *.c, *Urilt dac{ a evadat, si fie urmd de evadare' indeparta nimenl 9i pe u-Ufa, -"lt nu se Puteas-a cautat' dar eu ii spun "t",a-f, ir,i fu t"t, ""au ", o zi intreage r"a*n fU pfi", dirnineala: A ars, domle' e ars ir cup". o vorbi, imi spune' il ddm evadat Ce i".. -i-Jt".oirr t"t. De unde, domle' a dispdrut' cd n-a euudut. Dispf
"-si" iesit

perut !ie, nu-i nimic. Du-te, mA, 9i culci-te. E Varga acolo? Nu e, zic. E Tiberiu Da'Tiberiu esta era la al treilea cuptor, acolo unde ardea nu era nimeni. Dimineala, dnd nu iegea numlrul, iam sPus corftrnNu-i nimic, bi-, !i
s-a
Se taci din gurd, mia spus, nu sufli o vorbd, n-ai vdzu! me auzi, nu sufli o vorbd. A venit o comisie de procurori, doi au vorbit cu comandantu.. ' Asta a fost" $i astea sint lucruri pe care le-au mai mirosit oamenii, doamn6. Dar sint lucruri pe care n-au Putut sa le descopere. N-aveau cum.

dantului.

in exterior. l-a aruncat in cuPtor? - Stinciugel gtiniu-att"rrte nu pot si dau nici eu' dar existd - t'L.,scrise de d.elinuti care au fost acolo 9i au vezut' in cdrti ardelmi' Unrl.'Varsa, u fost acolo $i a avut doi 'tigani' tot cd s-a pehecut noaPtea' Doi t"

$titi numele celui ars*?

Jai"J"lN" 'i"*.

i-*"; ai" f"tau ouu d'e serviciu in noaPteaaia' ca sa bage l"t""u flacari, nu mai iegea fum' ci flacdrd i;tJ" """at. e'.aeau butuci de salcim' de doi metri' Eu t"i"J"
74

ttie, Pentru

* Printre fogtii delinuli Politici se gtie cl acesta se nurnea I)rapos Rambela, era un ,,frontierist", bucurettean, fiu de general, iocuind pe linga biserica Elefterie 9i avea in jur de 30 de ani' (Cicerone loniloiu, interviu cu auloarea)
75

- Atunci il ttiam. Prima oare de armata. Pe urma s-a spus cd e profesor.

litatea, nu gtiu. Dar la brigadl Eu il numisern. $i ca brigadieri numai lgani puneam: Epu-

a aPdrut cd a fost maior Care a fost rcagtia. Asta era St?inciugel. se

Astia mergi la spart de piatrd. Cind am intrat induntru, doarura, am vazut numai fele fine, bdtdne, nu clmo9team

ran, Badea. Dumneavoasha ce fel de gef era! acolo?

- [a Canal era un corp tehnic. Cd se zicea cd era auto conducere. Agtia erau termenii. Dal nu se fdcea autoconducere. Propuneam eu, 9i ProPunerea era ca 9i hotdrire definitive. Dar nu se poate zice cd fdceam noi ce voiam. Aveam tehnicieni, desenatori, normatori, de toate cateSoriile. Absolut. Se fdceau Fedinte, participam la gedinlele

pe nimeni. De ce trebuia sa-i cunoagteli? Nu trebuia, dar vreau sa spun ce la drcpt comun cunogteam, aici nu gtiam pe nimeni. Dar 9i la politici, sau asimilati, cind intram in vorbd, primu lucru care-l intrebam,

- Tomescu. - Ia vino, bre, - Cum te cheami? camere. Aveam cameri de briincoace, zic. L-am bdgat in
giu.
gadieri, vizavi era baia. Aici o sd fie camera mea, ia zi, Tomescu. Familia Tobre, de-al cui egti din Giurgiu? mescu, de avocali, auzisem de ea. Omu era in etate. Toli erau in etate, unu fusese colonel de contrainformalii, bdAici, zice, sint numai ofi1eri: gai la criminali de rdzboi. generalu Paul Teodorescu, amiralu Tdutu, generalu Atanasiu, Pretodan, medic. Pe toli ii descoseam: Ce ai f{cut, bre? O siptlminl, cit am lucrat la piatre. Cereau norme. Dar minilele lor erau prea fine. in prima zi au fdcut tofi bigici. Miinile erau fine. Au f{cut b{9ici, de la ciocane, de la baroase, si iei baros de zece chile, si lovegti cu el intr-un bolovan de granit. Sereau scintei, Fi nu se sfarima. Noma era un metru cub de om. Iar ei au fAcut toli impreune un metru cub in prima zi. $i am mai spart 9i eu pe lingd ei, Nu era ugor. Norma era un metru cub de piatre sparta. Era imposibil un om betrh sd facd norma asta. Colonelu Tomescu, printu Sturza. Era unq prinlul Ghica, avea o basctr. $i avea pe basca stema regald. ...9i iam rupt-o. A9a de riu am fost, doamni. Eu zic ce asta a fost... Nu mai erali regalist? Gata, imi trecuse complet, nu mai eram regalist, nu mai eram nimic, eram ateu, nu mai credeam in Dumnezeu, in nimic. Nu mai credeam decit in partid, doamntr. Nu mai aveali remugcdri, indoieli... Nu mai aveam nimic, gata. Totu imi trecuse. Ce era la mine, era o teamA ca nu cumva sd se intoarce roata, gi

care e din Giurgiu? Care egti din Giurgiu? Nu era nimeni. Ca se resPunSint din Giurdd pe urrnd unu, sd mi tragd de minecd:

astea. Eram a9a, omul administraliei Printre ei toti, venit

printre primii.
Curd aveau loc asemenea gedinte, daca toatd ziua se muncea gi-i lnsofeali Pe delinuti? Seara, Brigadierii seParat, noi seParat, aveam mereu gedinle. Venea un educator politic, raportam ce rnetri cubi s-au ficut acolo, cit s-a excavat, cit a ramas, fiecare brigadd venea cu informarea de afard: civilii pe gantier, slp6turi, incdrcatud, spart de Piatre. Mi.a venit timPu Fi mie sd iau o brigadi in primie. Cu o siptArnint inainte a venit Albon 9i mi-a spus cd vine o brigadd de 85 de persoanq 9i ci si iau in primire. Eu nu eram brigadier, 9i ceutam pe orice cale sd nu fiu brigadier' Dar brigada mi s-a dat obiigatoriu in sarcind. Albon mi-a dat sarcina asta. Mai tirziu o si revin, dar se iau acum sarcina lui Albon, care mi-a dat-o. Zce: DacA nu iei, tea luat mama dracrllui, aici nu mai stai. Zc o iau gi o sa mA descurc eu. Cind a venit cursa, noaptea, dimineala, ma cheamd gornistu.

- Adici numai a9a comunicam. Dupe sunetu goarnei gtiai pe cine cheame. Dacd il chema pe Stdnciugel, sau Pe
altul, sau pe mine. Comandantu a zis; Sa vie Jdndirici la poartd. Te duci la trag, imi zice comandantu, ti iei in Primire o secfie. (Primele 32 de bardci au fost o serie, era mapoliiici) Te duci toritatea de drept comun. Hcp 9i ge luau preiei o brigadi acolo. Brigada 8 o preiei tu. Vezi cd cu 9i

Cum adicd?

/o

ce o sa pdlesc. Singura teama pe care o mai aveam' Nu de

Dumnezeu. De Dulrmezeu nu aveam frici' Frici aveam de schimbare. $i credeali ci se putea schimba ceva? Da, sigur. Au inceput nigte manevre, veneau trenu4 eu cel pulinledeam trenwi, ti politicii vedeau 9i vorbeau' Treceau trenurile spre Marea Neagrd de la Bucure-sti, se fdceau nigte manevre, era reilarmarea Germaniei lh '50,

Germania se reinarma, cu Adenauer, urmdream ziarele' Era voie si avefi ziare? Ei, nu. Cu ziarele, dacf, aveam oftictr Pe cineva, introduceam un articol la el, 9i il intrebam de unde il are, giJ terminam cu bdtaia. Se dideau ziare, dar nu lor,lor ie citeam articolul de fond. Eu am spus sd nu Petrunda ziarul acolo, la ei, in baracd. Doar ce le dddeam noi Se citea, se repeta de doud ori. Este adevirat ci inchisorile din Rominia erau singurele in care se interzicea cu destrvirgire lectura? Unde i-au interzis cititul 9i scrisul? Era inteEis, siSur' Decit atunci cind trebuia si se faci

propasandi, sI
hstl,

tim chiar. Ni s-a cerut. Dar nu mergea' l'e-am citit deci'

L t oi.

noi

se citeasce ce voia regimul, ce voiam noi' se citea, doarrmd Ni s-a cerut se b ci-

gi i-am spus lu comandantu: Domnule, eu degeaba le citesc, eu ie citesc Ai ei, nu Pot sa folosesc expresia pe care

zice comandantu', le am iolosit-o, ei fac pirt, iic. -Pal, Le spun da' dacd ei se uitd la mine spui sd fie atenti. sd md vade? Pe deasupra md 9i in"na" o.ttli, .e nu vrea uitam la ei sdracii, cd erau obosifi. $i a doua zi, pe gantier' feceau doud sute de Srame de Piatre Ei incercau, sdracii' sd facd, de multe ori mA uitam la ei cd incercau"' Totugi ii bAteafi De ce? Mie mla cizut ochii pe unu care rn-a luat pe mine' M-a deraniat pe mine zice, culoarea, ci ai fi adice Vedeli ce oammi coloraii ne diriieaze? a zis chestia asta: 'igan. la altu. M-a deraniat ce m-a fecut !i8an' Aveam ligani destui, Stdnciugel era tot ligan. Eu nu eram, dar m-a deranjat

pe mine.

Ei,

ca str

mI iubeasci comandantul mai mult'

78

gtiti cd fiecare natie fine la ai lui, iam spus cd sint ligan. Dacd tot aveam posibilitate, aveam mai multa hecere ca lgan decit ca roman, atunci i-am spus lu comandantu cd sint ligan. 9i atunci dsta, care fusese cdpitan de artilerie, fdcuse studii pe la Berlin, o perfeclionare, ceva, sau toate gcoala, nu gtiu, m-a atenlionat cu culoarea' Era solid, un om solid. L-am injurat, i-am dat citeva cozi de lopatd. AdicA, ce mai, i-am dat citeva cozi zdravene, mi se pare ci la o mind, nu s-a aPdrat bine 9i i-am fracturat osu' Curn il chema pe omul acesta? ... El a intrat in conflict cu mine o singuri datd. Dar eu am continuat, nu l-am l6sat aga. kltrase pe urml si facd o gcoald de dulgheri, nu l-am ldsat nici acolo 9i le-am spus: Nu-l suport pe dsta, cA m-a fdcut cioartr, fir-ar mama Las, cd nu-l ldsdm, comandantu, te tii de lui a dracu. el, e-n sarcina ta, faci ce vrei cu el. A9a mi-a spus: ,,Faci ce vrei cu el." Prnd au fecut o bdgada de cfudmidari. CA acolo s-a intimplat cu un profesor de politicd nafionali, tot de la Aiud, venise cursa cu el. Am dat brigada ir primire la un jigan, Epuran. $i comandantului i-am spus ctr nu se fAcea nici planu, i-o dau ca si scap de brigada asta, poate liganu scoate ceva de la ei. Ii bdtea tiSanu, ii bdtea Epuran mult mai reu ca mine. Ce nu fdceau norma. Dar norma nu se putea face, Cum s-o facd? Cu un sote de morcovi? Poate dac5 le-ar fi dat gi came,4000 de calorii, nu 2000, dacd le avea 9i pe alea. Dar nu le avea' Dumneavoastre credeli cd aveau 2000 de calorii? Nu, nu. Nu le avea. Mai intii cd se fura, rafa cea mai buntr, grdsimea, o lua drePtu comun. La drePtu comun se intimpla si atingd norma, dar Ia ei, imposibil. Cu gtire se flcea treaba asta, nu cd se fura cu negtiinla lor, nq era gtiutd de toti. Era dispozitie str-i extermine.. ' Nu aveau cum sd atingd acele calorii. Am vorbit o prostie. Poate din gergeriFle alea care pluteau deasupra sd le atingd. Dar nu. Gnd s-au fdcut, in 1968, anchete despre Canal, s-a spus acolo de martori, cd in iama '52-'53, au murit Peste 7b de delinuli doar la Cemavoda. ln 23 februarie '53, un raport al Procuraturii Constanta vorbegte de 10 morii inh-o
cd

79

singuri zi. Iar alJii vorbesc curent desPre 3G40 de mo4i. Este posibil sI fi murit iama, in lerle de la Canal, 9i cite
30-40 de oameni Pe sePctnine? Mureau, iama, 9i cite 40-50 Pe sdPtimi:rtr, dar ei nu erau mullumifi cd murau doar a6t ce hebuiau se moare

9i mai

mulfi.

Cum il drema pe omul acela pe care l-a! Persecutat, i-ali fracturat osul, mai 9ti9i? Da, it chema Sari, Gheorghe Sari. Spunefi-mi curn ii blteafi' Sireali la ei a9a, din senin, 9i li luali la b{taie? Erau acolo pmtru exterminar, doamntr. li b{t arn din orice. Cd nu flceau norma, ctr se odihneau. ,,Ceai fdcut pinA acum?" 9i invocai motivul' ,,Ai trlit, te'ai dus la Par;, h Istambul, la Barclona." De astea, pe care ni le d{deau ei ln instructiuni: ,,Agtia s-au distrat Prin baruri, Pe la Barcelona, tr9tia sint filfizonii RomAniei." Iar eu eram lrudit impotriva burghezimii, la maximum. Eram eu iruait, nu cd mi se cerea. I-ag fi omorit Pe to;i, dar aveam fricd str nu se schimbe regimu. O datl Lam dremat Pe Paul Teodorescu la mine 9i mi-a spus: Mdi, bdielele, e pecat sd-ti distrugi tinerefea aga. L-am spus irnediat la comandant' De ce i-am spus? Deci vreau sd spun cd era de la mine, nu

-i

ce ne

inv{tau ei.

- Se organizau, doctrinare?

totuFi, cu brigadierii, ledinle de infilme, ca se se

rtrutatea de noi'

Prindtr - Dar s-au dat 9i Lucru esta se fecea, se gtiti. Facusem o baracd, repede, se

fecea totu repede, in citeva zile, fiindc{ erau miini multe de lucru, 9i iu adus filmu trsta Pentru toti brigadierii' El era lrntm toattr colonia. dar ln special brigadierii tretuiau siJ vadi 9i sd se umple de ura Pentru cei care se aflau in colonie. Acolo in film era Antonescu cu o Parte din generali din cei vmi$ in colonie, cu sigeli indrePtate sPre ei'

r{i eram? Ni se spunea: ,,Str-i intreba}i ce cdutau ei in Uniunea Sovietictr, ce au ctrutat peste Nistru? A aparlinut vreodatA Romaniei Nistru? Voi afi invdtat geografie, ali invdtat istorie, a apar,nut Nistru Romdniei?" Ne intreba pe noi- Maforitatea nu invdJasem nici istorie, nici geografie. Cd nu punea un om cu culturd brigadier. Nu pun la socoteald ce s-a fdcut la Galegu, ce aici nu erau brigadieri dintre eiCe s-a fdcut la Galegu? Acolo s-a gdsit metoda, sa se pun{ oameni culfi ca brigadieri, adicd dintre ei. Era unul, Petricd Girliceanu, care lucrase la kilomerul3l. La tedinte participam 9i eu, cu ei. [,e mai dideam idei, c{ eram inventiv ,,Cum, dom1e, eu pe generalul Mocinski am putut sil corup, gi dumneavoastr, nu puteti? Pune brigadier dintre ei, nu unu de drept comun, se se omoare ei intre ei. Da nu punefi din capetenii, vfufuri, cum ar veni. Puneli de mai de ios, decit se fie delinut politic." $i s-a intimplat gi aga. A mers 9i a$a. A dat roade. Ci ei ziceau c{ nu. ,,PIi ce, zic, numai dla care omoari pe ta-su poate sa omoare?" 9i mi-a dat dreptate cA aga e. Nu trebuie s! mergi pe premiza cl numai eh care a omodt poate sd omoare. la Capu Midia, Ba, treacolo, cind era comandant Zamfirescu, spmea: buie si punern brigadieri de la drept comun, ctr ai lor nu fac ce trebuie. Lasi-i, domle, cd sd vezi dumneata cd, dactr e de-ai lor, mai ai dracu' se fac. Si vezi dumneata ce iese. Cd el cerea brigadieri de la drept comun, fiindci zicea ctr n-are ce-i trebuie. $i dvs. a! venit cu ideea sl puni dintre ei... Selectali cu atengie irsd, doar st sune la ureche ctr e deai lor, ctr uite, pe mine m-a fdcut figan, pe StSnciugef pe Epuran, pe Badea, brigadieri ligani, ne fdceau ligani, uite ne conduc liganii. De-aia fac rele, cd sint figani. Lasd-i str faca gi ei, care nu erau.
ce

Ni-i aretau, ca se gtim

se fePe cine trebuia sa chinuim' 9i

ceau comentarii. Intr-unu era Paul

Tdorcscu

cu generalu

Antonescu. Se sPunea in film, in commtariu: ,,Criminalu cutare ln timP ie face cutare." VX dali seama dupi filrn 80

Cind s-a luat iniliativa asta? - Au fost Burghisan Petrici, la Galegu, Zamfirescu la Midia, Liviu Borcea tot la Midia. Ast4 cind a venit prima
dat5, a

ficut un curs la Poarta Alb5, de o lund. El a ap5rut

81

de la Salcia cu Pavelgtefan. Pe timpu lor s-a experimentat metoda asta. sA punem brigadieri dintre ei, ca sd-i coru-

militienii mei,

frici si

pem, atunci, la inceput, in '49-'50. Cum ve mai asmuleau tnpotriva lor? Mai erau gi alte metode? Da. Multiple. Aveau mai multe. ln primu rind, fare sa ne arate irragini, la gedinlele cu brigadierii: 8G-100 9i ceva de brigadieri 9i tot comitetu, ei asta spuneau: ,,Vedeti cd avem pe cutare aici." Ei au incercat, au crezut ca acolo,

cd aveau posibilitatea doar se m{nince acolo, 9i sd ascundi pe undeva pachetele mici, dar cu pachete volu_ minoase n-aveau cum iegi. Mincam noi, pe unde puteam.

care aveam o simpatie pentru ei. Lor le era iastr cu pachetele afartr, c! se tumau intre ei. Asa

mi _

la Poarta Albi, dac5-i bagi cite .}-6 mii, intr-o iund ii omoard brigadierii pe toti. 9i pentru asta brigadierii trebuia indochinafi. Comandantu nu prea avea papagal politic. Nu era cursiv. Era unu, Mihalcea, ofifer politic. Ce ne spunea esta? ,,Trebuie si le cr.rnogti funcfiile in viafa ci vild." li luai pe fiecare. Dar liganu, Badea, nici nu ttia sd scrie. ,,Ce funcfie ai avut in viafa civili?" il lntreba. Omu ii sptrnea: ,,Am foot avocat, profesot ofiter de carieri." Fiecare ce a fost. El ii scria acolo, da pe urmd nici el nu mai inlelegea ce a scris. Nici nu-i irrteresa pe ei sd gtii carte. Tir scriai avocat gi pe urmi, la indoctrinare, ofilerul politic ili spunea; ,,Pai avocalii 59tia a a!'ut averi." Asta era indoctrinarea. Uri. Sd bage ur{. Pe urme: ,,Da' ta-su, cea fost? Mos,ier? Pei cili copii a fost? Ah4 unq p6i a avut un copil, l-a trimis la Paris, l-a trimis la Londra, tu gtii unde e Parisul? rmde-i Londn? Tu n-ai putut sd te duci, el a fost." Ei aveau de-a face cu oameni redugi mintal, total. Daca simleau cd unul e mai ist4, nu prea le trebuia, sd gtili. Trebuia se toci ti teahu. Dacd erai mai ist4, fdceai 9i pe prostu, ca sd mai rezitti a9a. De exemplu, sd gtii sn-i lingugegti. Curn se intlmpla cu pachetele confiscate. Veneau pachete. De unde sl fi vdzut liganu iambon, icre negre, de Manciuria? Era unu, Frangopol, sdracu, din Constanla un bitdn mogier, cu mogii in Dobrogea, dupe cum se spunea, care avea vreo doul dosare, Eia un om meruntel. Asta, cind primea pachetu, nu lua mai nimic din el, n-avea voie aia, n-avea voie ailalte, 9i pleca cu traista goali. 9i nu se retuma nimic, se confisca, se didea la brigadieri. Mincam noi. 9i atunci nu se hiia bine? Eu am mincat acolo c n-am mincat in viata mea. incl veneau si-mi cereau. Aveam eu 82

spuneam, chiar cornandantu ar fi mincat. isa ci_i Mai am eu nigte icre negre, hai sA vi h jau. Me, tu nu me tomi? Pdt, zic, eu, care lin la dumnea_ voastrd ca la ochii din cap? Deci trebuia sd fii gmecher gi s{ intri pe sub piele, dar adevaru, e ctr am 9i finut la el. . . A venit o dati Crtrciury de la Direclia penitenciarelor, 9i i-am spus: Domnule, tot ce vedeli aici domnul comandant a fdcut, 9i arc in prciect sd factr o fabric{ de cirdmidl. Chiar dacd n-orn avea noi pres!, facem cu caii. Aveam papagal, vorbeam eu, nu comandantu,ln caseta inregistratd cu domnul profesor vorbigi 9i despre o lndochinare a lor, a defnufloi. prin activiuti ar_ tistice. Aveati activiteli artistice la Canal? Nu participau dedt de,tinulii la activitdlile astea. Brigadierii 9i comandantu asistau la spectacole. Dar le fdceau definulii. $i nu aveau voie artipti adevtuafi. Textele hebuiau scrise de neprofesionigti. De exemplu, un profesionis! ca Mircea $eptilici*, n-avea voie sd scrie.

$i

vi

spuneam:

Povestiti cum era. - Eu eram responsabil cu activitatea artistica. Lucram de fapt in subordinea lui C.Va Dacd parcd
o fi el.

d4 parcl

detenlie adminisbativd la Canal, pentru tentaUva dd trecere -Irontierei. A lucEt acolo ca desenator tehnic. Dupe deknlie Mircea 9eptilici a continuat str luqze ca proiectant li un lnstitut dc proiectdri, degi era actot de meserie,'aUsof"e"t uf Clnservator. A rcvenit in teatru datolitd aiutorului Iui "e"f,iui"i RaJu iel llgaJt, unul din artiStii resfdlali ai regimuiui. A lucrat la Teatrul dc Comedie pine in 1983, cind a pdrdsit Rominia. A murit in 19gZ (lc o criztr cardiacr, intr-o stalie de metrou din Montreal. +{ Intrucit portretul care urmeaztr este deosebit de nesativ hr identitatea nesitura pin! in momentul i"cheierii vcrilrgalx, voi reduce numele la initiale.
de-

toate - .:.lpr9a.p:nuros informafrile lui Fran! Tandlrt despre Mircea exactie. A executat intr-adevlr aproape 5 ani Vepnncl srnt

tl

a;;i:ii;j

nu. 9tiu c{ era din Ardeal, din Sibiu, 9i a lucrat foarte bine, foarte subtil. El pe rnine m-a sfidat tntotdeauna, cd eram irnpoiat. Eram foarte inapoiat. Dar pintr la urma nu eram, ce md aiutau alfii. Totus, i eram inapoiat faF de el care avea o mare cultur{. Acum am auzit ce e profesor doctor docnt. Aveam respect pentru el, penhu cultwa asta. Nicolau mi-a spus: Mi, nu tre pot pune gef pesie eL ce este rrai rnarc, dar tu-l supraveghezi. Me mai aiutau allii, 9i lucam cu el. El superviza textele. Fdceam dtar eu citeodatd texte, nitte poezii. De fapi, eram subaltemu lui dar trebuia str-l supraveghez, si spun cine iese, cine intri in birou lui. Deci C.V., dacd el este, era delinut la Canal 9i avea

Da, s-a - rizbunare? Cd era fdcut in bdtaie de ioc, ti de atunci cem

s-a introdus cenzura. Despre ei, despre artigti, nu ziceafi gi cA trebuie gi ei nimiciJi? tori

introdus cenzura. Aga s-a socotit, ce, noi fa-

cl si:It exPloata-

un birou?
Da. fl supraveghean gi il tumam, 9i eram in acelagi subaltemul lui cu activitatea culturald. $i n-aveam voie se am texte de la profesionigti. Tiebuia si fie scrisul meu gi sd-l sermez tot eu. De ce nu aveau voie profesionigtii? Pii, ziceau: ,,Cum, tocmai trla?" Ei voiau se Promovez, sa inalte talente noi gi str arate cA n-au nevoie de burghezie. $i de profesionigtii burgheziei. in realitate, tot ei, profesioniptii, le compuneau, 9i noi le copiam 9i le senuram. 9i eu am cerut permisiunea ca la repetilii se vine totugi un profesionist. Am irsistat clar: ,,Domnule, ne trebuie unul care str 9tie. Eu nu itiu se ioc Pe scend, ne trebuie unul care sd ne indrume," Se jucau piese, toate intr-un act. Era unq Niculili Teodoru, foarte agresiv cu comunismu, nici unul nu-l agrea dar esta, pint nu biga el ceva s{ impungi comunismu, nu se simtea bine. Era altu, Negri NoreL scria piese mici, scenete. I-am dat o piesd gi lui domnu

timp

gi

Nu, eu aveam pentru ei o sHbiciune. Dar 9i din ei, gtiau unii s{ se lipeascS, allii nu gtiau. Care erau mai descurcdreli se mai descurcau. De exemplu, acest domn C.V. si-a luat oameni, ti eu l-am prins cu oamenii lui, 9i n-a mai avut ce sd nege. Eu arn ce am cu el, gi str vi spun de ce. Daci ag gti cd este cel pe carel ved h televizor, un falsificator de istorie, dace a9 9ti, cu el a9 avea ce aF avea. Fiindctr el gtie 9i nu spune ce a fost. Str spund cd delinufir de drcpt comun au fdcut mai rdu ca milifienii. CI eu nebrm, dla ne' bun, dacd spunem adevdrul, zice cd sintem nebuni, aftrnci cine si-l mai spund? Era unu, Mircea Negreanu, i se spunea 9i Lupr! vmea pe la pugcirie cu mai multre, de cite ori venea, lucra penku Securitate. Ca se scaPe rePede: Securitatea il scotea repede, fiindci venea Pentru furturi, nu era criminal- Dar, sA Ftiti, fecea mult reu. Ce fdcea? Ehe, doamnd, mai bine lua capu la unu decit sd ne' noroceascd o sute. Adicd mai salYai noudzeci 9i noud. $i de multe ori am gdsit urme dupd el, de la Lupu ista. El era intotdeauna cu cineva, era acoperit. Eu ii ziceam nea

Mircea sI faci, dar domnu Mircea a dat-o cotit6. A mai fost unu care a fecut o piesd cu muncitoru ursar. Dar versul acela, care spune: A aait gi rtndul meu
ca sd te tnai joc Ai eu, hopa hop s-a

Mircea, dar el avea multe nume, ii zicea Petre Lupu, ii zicea Negreanu Mircea, din Consianla. A fost un infractor nenorocit. El era linge C.V., sustinut de el. Cd 9i el igi alegea oamenii. Era intelectual, dar fdcea mult rau. De exemplu, era azi o comisie de la Ministerul de Inteme. Sau de la Securitatea din Constanta. Mai Sreu me chema pe mine,

tntr-un picior, domnuk expha-

tafo, nu era batiocoritor la adresa comunismului. De ce

introdus, dupd el, cenzura? A9a gistratA cu domnul profesor... 84

a!

spus in caseta

inre

rareori md chema pe rnine. El era primu care era chemat' 9i atuncj pe el il binuiam. De multe ori ii spuneam comandantului sa fie atent cu el. il auzisem o datd spunind: liganu {sta trebuie terminat. Vorbea de T:rmofte. A mai spus: Pe Albon il termin, 9i l-a terminat. in ce fel l-a terminat pe Albon?

85

Era unul, Goldenberg, Se spunea ci Albon era dh Turda, ceaprazar de meserie, Prin evrei se aflase toattr situatia lui. 9i de la Goldenberg am aflat cd de acolo i s-a tras.* Se cunogtea ce fdcuse el in Turda, gi s-a sPus. Dar i s-a tras de la C.V., mi-a spus Goldenberg, care a rdmas in pugcdrie 9i m-am mai intilnit cu el. Era de prin pdrflle Sibiului, gtiu ci a primit o dati un pachet 9i vnea de acolo. Era asimilat politic, ftontierist. Politic era altcev4 cum v-am spus. A fi politic insemna sd faci Parte dinb-o organizafie, sau si fi dus o munce. Asimilai Putea sa fie ce a avut o tentativa, o intenFe de ceva. VC. n-a fost politic, ci asimilat. Eu aga cred, Dumnezeu sd mi ierte, m-am uitat la televizor, la istoricui ila, eu asa cre4 cd era el, ahrnci avea 30 9i ceva de ani, nu l-am mai recunoscut, dar tot ata, nu i-am recunoscut nici pe Drighici, nici pe Nicolschi. Sau pe Crdcir:n cu care de atitea ori am discutat. Vreli sd mai povestili despre teatru?... Da. Pe urmi, la un moment dat s-a sPus ca sa nu se mai joace, gi nici ziare nu s-au mai adus 9a aiuns la con-

la picioarele lui. Am intrat o date h el ln birou, la tehnic gi i-am ridicat pantalonii, sa-i vadd picioarcle, avea nigte picioare anormale, mergea greu: Ce sd-i cereti, dace vreli, daF-mi un tocetor se-i iau gitul, gi il ucid. lineam la el. Mtr inv{fa la repeti}ii cum sd devin artist. Sau domnu Mircea geptilici? Ma lnvatase meserie, imi predase h puicdrie de sen tehnic, si il prinsesem. Curd l-am intilnit dupi aceea, a venit cu un spectacol la Giurgiu, l-am ceutat in pauze: De la mine ai invdtat me, meserie. Era 9i un arhitect, gi s-a ftrcut un curs seara, propus de mine. L-am mai cunoscut pe violonistu Jean Iorcscu. Ce rn-am rugat de domnu |ean: Domnu Jean, ifi aduc vioara de acasi, gi facem aici o orcheshd, 9i eu md duc 9i descarc la vagoane, la cazma, in locul matale. 9i domnu Mircea: Lasi, me, cd o date gi o date, un sufleur 9i tot o se fii Fi tu, la teatru, cu noi, ce tu ai perspective- Deci nu conta cd erau
obositi. Nu conta asta. $i cu ziarele, la fel. Dup{-masl, inainte de stingere. La 9 era stingerea. La ora 8,8 9i ceva se

cluzia ci politicii sfideazl 9i cd nu trebuie si li se aducl ziarc, gi intorceau seara atit de - Dacd plecau dimineata se obosili, imd nai era timp gi pentru activiteti culturale, piese gi aga mai departe? Cine dorea aceste spectacole? Conducerea lagdrului voia spectacole. Pii veneau - $au dat citeva, a venit 9i Teohari. Artittii ne ficeau toli. scenetele, dar nu apireau ei. Mie imi pHcea sd ioc in scenete. Le mai scria unul, Mircea Dohatcu, nu gtiu daci era tot asimilat politic, eu, duptr cite am avdt, era. persecutali, Pe - Nu,artigti nu-iV-am spus ca deci? o sldbiciune Penaveam pe ei, nu. tru ei. Pmtru Horia Cdciulescu, m-am 9i luPtat pentru ei, l-am bdgat pe domnu Horia Cdciulescu la serviciu tehnic. I-am 9i spus comandanh.rlui: Domnu comandant uitati-v{
* Augustin Albon s-a aflat duPe 1955 in inchisoare Pentru citva timp, inkucit fusese denuntat de fostele lui victime cd a! fi persecutat cindva comurritti. 86

citea 5 minute. Vd uitafi la .,Memorialul durerii"? Nu, nu prea rnl uit la ,,Memorial". 9titi din ce cauzd? Si vd spun de ce. Pli ei, sdracii, nu-i vedea nimeni cind murea. Nu ei trebuie sd povesteasctr. S{ spund eh carc a ucis, care a bdtut, a torturat. Eu de aia nu mai stau sa md uit. Sd-i aducd cum i-a adus pe Nicolschi 9i pe Drdghici. Nu pe delinuti. $i si spuna tot, nu ca Drdghici. PiL Dreghici, daci era curat, de ce a fugit din tare? Iar Ciolpan, Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestegte la ,,Memorial" ci lea dat mincare buni? Cum le-a dat mincare buntr la delinuti? t-a dat bdtai bune. $i de scipai, cum se vd spun eu? Ftrrtr refinere. Cili au scdpat? Cine? Si rna ierte Dumnezeu, eu am o marc stimd perrtru domnu Coposu, dar ce a fost mai interesant noi trebuia sd lichidem. ,,Uchidali-i!", asta ni se spunea. Canalul pentru asta s-a facut. $i in '58, pe cine nai fineau ei in pugcnrii? Sd md ierte Dumnezeu, domnu Coposu n-a fost o piesi importante, ce, dace era important, il termina. Acum el este important, 9i el a fo6t demn im pugcdrie, dar dace era im-

87

portant atunci, sau dacd s-ar fi vdzut ctr va fi important,

il terminau. Noi am avut sarcind clard.

Vi se spunea clar: omoriti-i? - Mci nu trebuia sl ni se spund. Erau ontori!. $i cei mai importanti au fost acolo omorifi, la Secfia a V-a psihiatrie a spitalului- Si rnai riminem putin la Cand. lmi puteti spune dteva nume de brigadieri de acolo, de la Canal? De unde
veneau ei? Cei mai mulfi erau criminali. Era Biriaru, unu cu 25 de ani, era rom6n din Oltenila. Era unu cu 10 ani, imi scapi numele- Era Badea. Era Epuran. Erau mul1i. Eram oameni duri, f6rd inimd. Ce fdceau, de spunefi cd erau duri? lmi aduc aminte cum lucram. Erau mor,tii intr-o baie, pe nitte Bretare. Tohrs, i, nu era s{-i las pe mozaicul dla, pe ciment, li puneam pe grdtare. Goi, a9a cum au fost ntrsculi. $i ne mai iucam acolo cu ei- ...Eu zic de multe ori ca nu era nimeni dintre noi sinetos. CA un om sdnatos la minte

tru Canalul nou, nimeni nu cred cE gtie unde e cimitiru de la Poarta AlbI. Cmosc rm caz pe care a9 fi vrut se-l aiut, din Bucuregti: era un prieten bun, ti nevasta lui a vrut sa

deropere unde e cimitiru.

s-a - Cmd era pebecut asta?Unu, falsificator, m-a rugat. Asta prin ,5F'@. - spus: Nu se poate afla. Cineva a pus doui-trei cruci, I-am aga, cu

tinut weo - Credefi dumneavoastra cA ei au n-a9 crede. statisdce la morfi? Asia, 9i dactr mi s-ar spune, Interesu
lor era si lichideze filfizonii,
aga le

asentimmtu lui Bebe Georgescu. Nu existe, deci, niciieri, nici o statisticd?

spuneau. Clasa supe-

rioarl. N-au pus-o cd era superioard prin cultud, sau aga, ci exploatatorl toti erau exploatatorL i-a bAgat pe toF intr-o oali. - Medicul inchisorii avea totuti lista mortilor zilnici? Cum spune Remus Radina, intr-o carte despre Canal? - Nu era nici o liste, dacd era azi, miine se distrugea, cd nu o cerea nimmi s-o pasftze. Ve spun cd am fost bestii mari. 9i poate cd nu-m.i rcveneam niciodatd. Dar eu am fost mai frziu atagat de culturtr, ti asta tot de acolo mi s-a tras. Ci am intilnit acolo oameni bine pregitili, cu facultate. Am cunoscut pe unrt Corcoveanu, el mi-a spw, Omu esta avusese case de toleran!tr, un cabaret pe Gabroveni, a fost arestat cu fratele lui Piki Vasiliu, Constantin Vasiliu. Un supemobil, acest Constantin Vasiliu. Capabil si factr fate h lumea interloptr, descurcdref. .Aqtia, care erau mai descurcdreli, s-au descurcat, dar altii, care au fost numai cu cerfile, nu gtiusere nimic altceva, 9i nu s-au descurcat. Acest Vasiliu s-a descurca! fiindci gtia se se poarte bine 9i cu hofii. $i fusese arestat cu Corcoveanu. Asta, patron .le bordel ti cabaret, dar licentiat in drcpt la paris, gtia
el sA se descurce cu holii. gtia sI te cumpdre, iti lua gi suflehr. Era un fel de escroc, dar nu chiar escroc. Era prieten cu Mircea Cardas,, neurologul, gi mfuosisere amindoi c{ eu nu sint nebun qi cd lucrez pentru Securitate. Mai era fata

nu fdcea

a9a ceva.

- Ne v! si-i punem pe unii cu nasu in fundul ce. - iucam luilalt, cum erau ei inlepeniti a9a. Aga de ugori erau, 40
Cum
jucafi?
9i ceva de kilograme, oase, numai oase, se simtea pielea atimind in ios, ii ziceam 9or!. Asta, colegu meu, ii arunca la c{ruti. Eu nu prea, cd mi feream de greuttti, oricum, 20 de kilograme tu, 20 celdlalt, 20 partea mea $i erau unii mai solizi, care mai de care sd-i arunce ln sus, Cum ctrdea, a9a cddea, cu capul pe loitrile cdrufii, nu erau atzali bine... Veneau sd asiste ofilerii de secwitate gi ofilerii pa-

zei interioare, 9i rideam, ftrceam glume. $i noi, 9i ei. Erau numirali mo$ii aceia li se ttiau numele? Ce nume, doarnnd? Acolo, mo4i? Erau numele in dosare, la greftr. Dar cind pleca cdrula, nu, nu-i num{ra nimeni. Se punea o rogojinA deasupra lor 9i plecau. Transportu se ftca nurnai noaptea. Zua se trimetea escavatoru care sdpa groapa. La Valea Neagrd era in cimitiru sahrlui. Ia Poarta Albi era undeva lateral, ac'um, cu dpaturile pen-

9i

lui Parhon, sofia lui $tefan Milcu, tot la psihiatrie, care ficea parte dintr-o comisie gi ea, ca gi Cardag. Ei au gtiut
89

88

ceva dspre mine. Cardat mi-a spus o datli in cabinel

Mii,

eu sint prieten cu Mahler, 9i mi-a vorbit despre tine, egti un beiat eminmt, am vrut sd te cunosc, mi-a vorbit de tine, dar si nu te ratezi, salveaztr-te. A cdutat nea Sandu dsta, Corcoveanu, std pe Polizu la o sdr{ de-a dirsului nu mai avea nimic, cd-i nafonalizase tot, pierduse tot $i l-am gesit acolo. Mi-a dat 9i trsta nigte sfaturi, dar eu ctd am scApat, toi am dat-o cotitd. Cd nu-mi gdseam asfmpiru. . . .Nu-mi geseam astimperu nici dupd ce am iegit, nu-mi Btseam locu. Parci locu meu era tot acolo. Vedeam ce in libertate nu me pot desculca. $tifl ce fricd aveam de libertate? Acolo parc{ simtisem cd era traiu bun. Traisem r&fetat cu dc -toate. Cu dilecfia generali eram bine. Dacd un mililian se lua de mine, sau daci eu aveam ofticd pe cineva, nu mai stiitea el acolo. Cum qi in ce fel, ii luam eu mo!u. $tiau tofi cA sint bolnav de nervi, ci sint nebun intr-un cuvint. M{ ducearn 9i-n sirme. Am fecut-o gi pe aia. Dar s-au dat

se termine. Me, asta dureaz{ plnl ii terminl pe toti, duPe

ai4
se

semnale dinainte, 9i nu s-a tras. Ctr pentru alfii s-a tras... Ce v'a spus acel Corcoveanu? Mi-a spus ci regimul asta va avea un sfirgit, cl o si

potolege. Daci nu se infmph intr timp ceva la rugi,

remutc{ri,

sd cadd. De aia imi intrase o fricd. Era;i acolo cind a fost ucis doctorul Simionescu? Tot aga s-a dus.in sirme? Nu cd la Peninsula n-arn fost, dar gtiu ctr s-a tras. $a tras 9i pentru cipitanu acela care v-a prcdus apoi

carei face bine.

ter de cariere, ca cei dinainte, politicn, el era cu regimu, regimu il inchisese, 9i atunci am inceput si mi intreb da ce e comunismu Asta care zice ce omu e o valoare, o valoare, da, cel mai pregios capital - 9i eu vedeam acolo ci omu nu era nimic. Da am vizut asta mai tirziu, a hebuit sd treacd timpul, str m,{ coc, si me maturizez. Sd gtiti cd, ftrd educafie, un om n-are nici autoeducafie! Dinir-o familie destrtrbdlatll, ce se vad6 prin ganguri, prin baruri? {lrolacii eia ce sa invefe, domnule, de unde str invete? Dac{-e la rcgiment, la regimmt e educat, e disciplin{. Da, ce folos, cd n-am stat acolo? A venit o dattr gmeralu Panr'?i, in inspec tie, in 1942, la regiment 9i am iegit la raport gi m-a intrebah Ce egti tu, mtr? I-am spus: Fruntag viitor major. Cind a auzit el: Bravo, mi. Pe umt{, cind l-am vezut la pugcdrie, nu l-am uitat, ce pe$rai n4te sentimente totugi... L-ati revizut la pugcdrie 9i i-afi vorbit? Nu, nu i-am vorbit. Nu m-am apropiat de el. Dar mi-era mild de el, si gtiF. N.am putut salvez. pe unul singur am putut se{ salvez de la moarte. Se numea Traian Niculescu, ofiter de geniu. M-am niscut vecin cu el. Cind l-am intilnit ta psihiatrie, era terminat sdracu. Este prima datd cind vorbegte despre psihiatrie ftui ca povestirea lui sd lnceape sd sartr de la una la alta, ftue ca mintea lui se intre tr migcarea aceea dezordonata, in acea zbatere disperatd. Parc str nu-9i dea seama cd a ajuns pe teren periculos- Sau poate fiindca povestegte o amhtire
.si

- Nu-l uit eu pe trla. Care a strigat cetre comandant; Domnule locotenen, gfii sA dnle;E Arcbite dtuFe in unnd
/drdfl? 9i locotenentu: Da mtr Tnnddricd, schimbd-i, mi, citugele, pune-ile la spate, are dreptate omu, i-ai pus cetugele in fa!E. Singura m e ce am avut-o gi eu o dattr, de ela. Din c cauzt, cd era membru de partid. Era nigte che.stii... Era nigte drestii pe care le vedeai pe parcurs, vedeai membri de partid, Fi puteai se le iei locu. 9i atunci ince peai se te glndetti: uite, mtr, seracu, de ce a intrat? Intrase pentru un soldat, ce nu l-a declarat dezertor, ci nu era ofi90

recunoscut, 9i el m-a recunoscut pe mine

vreo opt anitori. 9i mi-era dra& era frumos cind era mic, in linuta aia de elev era la liceu militar, la Timigoara sau la Sibiu, nu giiu unde fdcea liceu de geniu. $i ctnd l-am

tatea, daci-l trimetea, il trimetea terminat. Sau, dace ve. nea incepuL trebuia acolo terminat. Unde aiungea dupd ce era terminat nu se 9tia. Asta, cind l-am vazut, am spus clar: Asta m-a crescut pe mine, Era mai mare ca rnine cu

-..Era terminat sdracq venise dupd cerceteri. Secud-

spunea...
91

- Frinjigor imi

scdpat, - Cum l-a$ dat voieatunci? inieclii $i cu mincare. sd-i fac6 Nu leam Mincarea l-a scipat. li dadeam eu str menince sii sPuneam: Traiane, nu mdninci nimic, fdrtr mine nu mdninci, nu mdninci decit in prezenla mea, duph ce gust eu. ,,Vrea se me ohdveasci ettia, striga, comunigtii {gtia." $i dupd ce iegise, tot aga. Nu mai zice, bre, de comunigti, nu mai zice nimic. nea Tiaiane- Dar el o linea lncontinuu ctr e impobiva comunigtilor gi nu-i suportd. Era cu monarhia, cu astea. Probabil cd nu mai era nici sendtos, ci nu se Puteau furtelege cu el. Crnd vmea Ceaugescu, pe aici, ln vizite hebuia sd-l ia cu doue zile ixainte, ti duPe ce pleca el, ii dddeau drumul. li spuneam mereu: Nea 'fraiane, taci, brc, din gure. Era in libertate pe vremea lui Ceaugescu?

MITRAN MIHAI _ SINGURUL MORT cu cogcIUG DE LA CANAL, 9I CU NUME

- Era, dar el s{racu a scePat din balamuc lirziu, cf, era agresiv. ln '68 i-au dat drumul. 9i a murit prin'70 9i ceva.

Dir nu rrai gtia, nu mai finea minte cd eu l-am salvat, cd mi intllnise acolo... Nu mai era sdndtos, el a venit 9i cu diagnostice. Era bobnav. Mu$i s-au imbolnivit de nervi acolo. Erau nigte tehnici ale lor irdt si te imbolnlveasc{,
acolo la psihiatrie. Pulini au sctrpat. Putini sint care Pot se povesteascl.. . 9i sd fie 9i dt de cit s{ndtoti, ca str-i crezi. Cit de cit.

erau la fel de rrepdsdtori cu ce se irfm- Toli medicii pla in se4ia lor? - Nu. Pei, ltili, a fost la Poarta Alb{ un timp domnul profesor jovintr. inaintea lui fusese unul, llartmanu, un ivreu. Era o diferentd. Nu ce era evreu, dar era o diferenli. Cind a venit domnu profesor - am auzit cd acum a rnurit, era de la Clui, profesor universitar - am auzit cd cerea limii sd le dea la definuli, la hepatici. El n-a cerut pmtru politici, nu fdcea deosebire, a cerut, daci se Poate de acasl, nu de la Ministerul de Inteme, dar sd li se dea celor bolnavi. $i Comileanu, acum el era comandant, c{ Timofte fusese avansat, Comateanu zice: Auzi, me, ista vrea sd le dau gtocd umplut' $i eI era evreu 9i avea un accent aga, ,,Si le dau gtoctr umplut." Era foarte suPdrae Eu il trimit pe.dsta de aici, a zis' A avut mare noroc stracu, l-a dat medic la altd colonie. $i l-a luat de la Poarta Albd. DaJ a fo6t recomandat tot de cineva de acolo. Un om eminent. Se cunogtea cd cerea ceva legat de medicini. Era in sdrimb un altu, de Ia Constanla, un sPucat, ttiti ce se infoia la ei? Pe altu ll cherna Blazian, prin '38 i9i tdiase gagica, a urlat presa cu pachetele rracabre aruncate din tren. Era o afacere dinaintea celei a lui Sile Constantinescu Doctoru Bta"iart padretele macabre.. ' Doctorului Blazian i s-a luat drePtul sd mai Profeseze, ti duPa ce s-a eliberat. Am luat leg{tura cu el mai 6rziu' Fusese condannat pe via1i, i s-a dat Pe urme 15 ani, cind a dat Petrei canu decretu dla pentru surtarea Pedepselor, Atunci au scipat 9i Sile Constantinescu, 9i Blazian. Blazian era mai 93

in firea lui 9i lucra pe la Pantelimon. Sile Constantinescu ii omorise gi pe md-sa, Fi pe ta-su, nu mai era in firea lui, nu mai era normal. Dar Blazian era normal. I s-a dat o slujbe de asistent. 9i medicul dsta de la Constanta, un nenorocit, spunea: Ce/ bA, aF venit aici se ve ingregnm? N-are Ministerul de Inteme bani sd vi dea vouA. Asta de la Constanta se ocupa de penitenciare. Ce era mai grav este ce penitenciarele n-avea oftalmologie, n-avea specialist. Cum ii priveafi dvs. pe medicii dgtia car erau omenogi, in timp ce dumneavoastrd nu erati? Ptri, eu aveam ofticd pe Jovind trsta, cd trateazA ome-

cd-l aveam pe congtiintA, cA m-a invetat meserie, nu gtiam ce o s-o profesez vreodatd, dar ma invelase, 9i-mi Pov$tise cum s-a pricopsit el de la meserie, cum s-a imbogdtit el numai prin muncd. $i la mine era o ldcomie aqa, se aud ctrm se pricopsegte omul. Trebuia sd gtiu cum s-o fac Ai eu la rindul meu. Povestea de Dragomir Niculescu, marele comerciant, cum s-a pricopsit el, cum a vindut cu cobilita, la inceput in Basarabi a deschis prima oard prdvfie in pial" Basarabi. Erau lucruri care me interesau. ...$i-nri spune

ne9te, dar cind am vezut ce nu face pdrtinire gi diferen-

tiere ixtre drept comun 9i politici, ca igtialalfi, incet-incet n-am mai avut. Adice, s-a intimplat aga- Eu lineam mult la unu, Mitran. Era pentru valuta bdgat, sdracu, prin '47 l-au prirs cu valutd, cind s-a dat decretu cd trebuie dedarat auru. El a declarat ceva, dar nu s-a indurat si declare tot, cd avea o fat5 plecatd pe la Paris, gi pdstra pentru ea. 9i l-au prins. La esta eu lineam, fiindca md inveFse el pe mine meserie. Fost antreprenor ti zidar bun, m-a invatat el pe mine cum sd dau cu mistria. $i s-a imbolnlvit. Jineam atit la el, cd pe dsta eu l-am ingriiit. Eu l-am 9i ingropat, i-am fecut coFciug, omenette, cu mina mea, cred cI a fost singuru de la Canal care a al'ut cogciug. I-am cerut lui ComAfeanu: Cu mine ai balamuc, sint capabil s5-fi dau i1 cap pentru esta. M-a hvatat meserie, doamne... Deci cum v-a! impecat cu doctorul Jovind? L-am auzit pe el cefnd ldmii. $i am cerut Fi eu ldrfi pentru Mtran. I-am spus lui Cometeanu; Domnule, se poate sd i le aducd cineva de acasi, prin cineva, ldmiile. Ce, zice comandanhr, faci tu legile? Te trimit eu pe cursa, zice. Aveam ciudtr pe el. Fir-ar el al dracu, zic, las ctr-i bag eu nitte sbimbe. CA de.astea, incuietori aga, puteam sd fac. Acum me interesam de aproape de el, de Mitrarg sdJ salvez. $i md duc la doctoru Jovinn, ti-l inheb ce se poate face. Imi spune: Da' sd gtii, zice, cd e nevoie 9i de ceva alimentalie, la el, sd bage came de vite. Eu trebuia sd-i aduc ceva supe, M-am ocupat mult de el. A fost un caz e6ta. Un caz,

Din ce cauodatd domnu Jovind: Mult n-o mai duce. Icter negru. Gata. Atit m-am prcocuPae sd-i fac co9ciug. Erau scinduri destule. Dar a fost imposibil. Atunci, zic, fac gurd: Mata 9tD zic, de cite ori plec eu de aici ti unde md duc clnd.plec? Am gi eu relatii sus. Am incePut sa-l amenint cu CJAcirm, cu Baciu, am inceput se fac scandal. ,,Domnule, dacd dumneata nu-mi faci mie serviciu 6sta, eu ili fac cel mai rnare rtru posibil. Eu vreau un cogciug, atit." 9i mi-a adus cogciug. Singuru care a fost in cogciug la ora aia, acolo, a fost Mitran Mihai. Un singur cogciug omenesc. Eu nu m-am dus la inmormintare, cd n-am putut. Dar eram aqa topit pentru el atunci! A murit azi, miine l-a ingropat... Eram a6t de topit, ca n-am putut sd md duc. De la Spitalul 9 cum ali scepat? N-am scipat, v-am spus. Nu sHteam mai mult Ce o lund. O singuri datd am stat douA luni. ln rest, cinci sip
zA?

tlmini, maximum tase. n-a!i fdcut numai injecfii. Am inleles - Acolo, a! spus, c4... ali fost obligat sa 9i torturali. Nu obligat, doamnl, nu eram obligat! Asta accePtasem eu. Nu am fost amenintat, dactr nu faci asta pdlegti ceva. Asta pot sd spun in fala lui Dumnezeu, a9 minli se spun cd cineva a fdcut presiuni asupra mea, daci nu faci asta o pAle9ti, sau eu qtiu ce altceva. A existat o presiune la mine, din partea lui Drdghici, dupi gra$ere, cind n-am vrut se md angatez la ei, dar nu inainte. Dar toF egti4 ce-am facut prin toate inchisorile, cei de la Direclia Canal, nu le-am fdcut oblig,"$, doamni, nu. $a fdcut totu cu bune 96iniA, cu voia lui, fiecare, cum am flcut-o gi eu. Tot ce 95

credeam eu atunci era cA partidu dsta are se me respHteascd, ti ata spunea, ci ni se dd posturi. Cind a spus Teo. hari, inainte de a cddea el, nu era inci '52, era '51: Cred cd anu esta igi dau drumu. Cind a cdzut el, eram la Dej, inh-o treabtr, trimis de el acolo. Dar in '51, cind mi-a spus cd-rni dd drumul, 9ti!i ceam spus, doamnd? I-am spus ln felul urmitor: Nu, mai ldsati-ml. Afi remarcat? ,,Mai ld-

$iiu - Tu singur trebuie si te bine, de nebunia asta vorbea? Nu e meseria ta, nu-ti aPa4ine.
faci spunea.

eu daci

sati-m6"! lnseamni ce rrd distra, doamnd. - 9i totus. i cum s-a produs treztea asta a dumneavoastrd, pentru cA acum nu mai sintefl acelagi om, nu? - Oarc nu mai sint? Binear fi... 9a produs incet, incei ... incet-incet. Prima date, cind cu ;la , cu Zdrobite cdtuge am avut eu aga, o bAnuiald. O blnuial{ 9i o tresdrire. Ci prima benuiah am avut-o cind cu monarhia, gtiJi, v-am spus, ,,Ia anu, pe vremea asta,lichiddm Fi monarhia". Dar
bAnuiala aia, prima, a murit, peste un an eu uitasem de monarhie, md irulisem. A doua oar{, cind tovardtu Cristache mi-a zis: Ce, md, ce, te-a invelat tovaregu' Pavel 9tefan? Ji-a zis el sl-l omori pe taicd-tu? Cind m-am dus la el acasd gi l-am anunlat de nenorocire. Se nu mai spui una ca asta. Pe urrni a venit tt Zdmbite cttup... cel mai mult. Credeam cd la comunigti, comunigti la comunigti adic{ nu le face... Am inceput, incet-lncet, dar iar cideam, iar cddeam. Cd acolo, la Spitalul 9 incepusem sd-mi gi placd... Ce mai, cred cd nu mai eram zdravdn.

Ia gindegte-te la un viitor, la altceva, lie ili trebuie Jinigte. lie iJi trebuie linigte, sA te retragi undeva, la aer. Imi explica Cardag, am stat de vorbd fata-n fald cu el. El sta pe aici, pe Filaret. Am fost gi pe la el pe acase, m-a invitat datoritd cunogiinlei aceleia, a mea, nea Sandu Corcoveanu, care a fost arestat, gi care era prieten gi cu el. M-a invitat gi mi-a vorbit. Eu cred cd a vrut sd salveze vieli din mina lmui cdhu, atita tot, dar aga m-a salvat 9i pe mine. Sd gtili ce ei aveau inlocuitror. Nu r;minea un post vacant. Cd n-am fost eu, erau destui. Aveau rezerve! Ca la fotbal, aveau rezerve. Cd n-au fost doar unsPrezece iucito4 au avut gi pe al doisprezecelea, 9i pe al treisprezecelea, 9i Pe al Saisprezecelea. De dgtia erau asigurafi. Care lucra mai bine, adicd iucitorul nai bun, pe eh il baga in fafd. Dactr nu mai voia ista, nu poate, s-a imbolnivit, altnl, se gdsea repede!

fost'deci mulli se - N-au nu mai gtiu. Eu care semai putut sa verific, 9i n-am Asta n-am mai verificat. An verificat pe unii care au trecut la retrage...
exteme. Adicd s-au retras aFa. Au fost unii mai isteli ca mine, sau eu gtiu? mai progti. Nu mai 9tiu. au trecut unii la - Cumce, Securitatea n-a exteme?exteme? La exteme, avut 9i Pdi,
adictr

- Acolo nu s-a gesit nimeni si vi deschidl ochii? N-aveafi nici un rdgaz si rirnineli singur cu picatul dvs. 9i se ve daf seama de cddere, togi vd asigurau cl e bine ce facefi, cd servi!. clasa mrmcitoare? - Nu, doamnd, ci nu prea gtia ce fac eu anume... MA rog, gtia. Ce se petrece in penitenciare, gtiau to!i. 9i neurologu Cardag gtia. Cred c{ gtia gi ce fac eu, fiindc{ mi-a spus odatd. Pe mine el m-a salvat. M-a spus: Nu !i-ai ales o meserie prea bund. Cardag mi-a spus-o. Poate sd-ti fie fatah. Odatd aiungi de nu te mai faci bine. - Psihologii vorbesc de o ,,intotcare cu cn:zimea", un ,,circuit" al nebuniei aseminetor toicoinaniei, la asta credeti ca se referea?
96

dupi

ce

nu rnai pofi sd servegti, ceri 9i te trimite Peste

Eu imi alesesem meseria proasaga, ce gtiu cd n-ati intilnit. Pe

granild, undeva, ili pierzi urma. Era intotdeauna o iegire

bunl, si gtifi. Un avantai. td. Nu rni mir, vi explic

mine m-ar fi bucurat dacd mai geseati doui-trei cazuri

ca mine. Pe mine m-ar fi bucurat, ca poate cazul altuia nu era ca al meu. Vedeli dumneavoastrd, cI este rutinea asta,
sd

spuni, dar mie nu rnai mi-e rugine. Me rugine de DumMd gindesc cd da, pentru oameni ca el, care au mers

nezeu.

pinl la cap{L in riu, nu mai existe posibilitate de confuzie intre esenlial ti neesential. 9tie ce e imPortant gi ce e o
bagateld.
4.7

mie, ci - si fiu judecat

Mie nu-mi

frici de dvs.

Sau de justilie. Ce.mi e

fri-

de comunigti. Vreau si fiu iudecat de tineri, str n-aibi mai mult de 30 de ani. Ce dacd n-are

criminal 9i sadic, 6sta-i adevdrul. A distrus tot

ce era

va-

loare. oamenii politici - Spune!-mi, aji intilnit ln tnchisoare dinainte de venirea rugilor? fost Maniu, o singurd datd, - Singurul vizut o dati a cind intra la baie. $i m-am dus sI chem un frizer, carc trebuia s{-l btubiereasce, avea barbe albe, era alb complet' L-a bdrbierit Gulinescu. Ne aflam la Vacaregti, era in trecere. Venea de la Galali gi mergea spre Sighetul Marmafiei. Era in primul sau al doilea an, 9i eram la VAciregti' Ce - Nu ftrceali acolo? psihiatrie atunci- Venisem la Vdlucram pentru cSregti, trebuia str plec la Dej, unde era tot o fabric{ de

mai mdte expedente? Am vdzut un student cind l-a pus la punct pe Paler. Cu doutr intrebdri l-a ficut gah-mat. Eu am incredere in tineri. $a tot vorbit la noi,9i am mai citit 9i eu, de procesul nazismului. La noi un proces al comunismului sd fi avut loc, mdcar unul moral, cd am vizut cd romanu este ingeduitor, dacd ii explici, uite ce am fdcut eu. Da'uite cd nul mai intereseaze pe el treaba asta. Tu vrei si vorbegti, dar dacd pe el nu-l mai intereseazd? M-a spus mogu ah h carc
m-am dus sd-l iau
sd
str

ne predim amlndoi: FIai, m,{, cu cine

se te spovedegti, ca un prost! Imi perea riu pind la urmd ce m-am dus gi la detinulii politici. Sd md duc $ la justilie? Care iustilie? fua de acolo trebuie 9i ei str se spovedeasci. Str md duc, zic, Ia iia care au suferit din cauza mea. Dar am vdzut ce a trecut rm an, doi, hei, 9i nu se infmpld nimic. Zc, mA, undeoi fr cdzul, mfr Dar ce vd agteptali sd se intimple? Un proces. Ce daci nu mai sat ftr viali? Lui Dreghict

discuf, tu singur

daci a murit, nu i se poate face un proces pogt-mortem?

tat se spuni adevirul ADEVARUL. Am sezut ci sint doar contraziceri intr ei. Dar nu, nu sprm adevtrrul. Cum si aib{ copiii o istorie curatai, ci:rd noi ascundem adeverul? Eu am avut o stLni penbu domnu Copo6r, prtru verticalitatea lui dupd '89, dar el, in inchisoare, n-a fost Piesa ca mai importanct, ce era important s-a distrus tot ti de-asta e atit de greu acum. Dar mecar st se spuni. Comunismu

li aud pe politicienii {9tia. Vorbesc mult de comunism- De stinga. Cd este mai bun un comunism cu fatl umane. Ce decit fascism, nafional-socialism, taranism, mai bine un socialism cu fage umand. Comunismul nu are gi nu poate si aibtr, doamnd, o fatd umani. Cum-necum, el Eebuie inlocuit 9i si se predea gtafeta, ti sA nu mai fie. Fiindci nu este bun, nu e s{nd.tos. Comunismu e sadic ai mai sadic ca la noi n-a fost irn nici o tard. Am vezut istoricj s6nd la masl ii discutind. Am atteP

cdrdmidd, a penitenciarelor. Mergeam cu specialigti, cu c6rimidari. 9i atunci, in drumu {sta, l-am vdzut. Seara en, pe la 8 9i ceva, a venit la baie. Lan mai vAzut Pe Prcftsorul JovinA, la televizor dupi rwolufie. Nu gtiam ce mai treiegte, ti m-am bucurat. Pe urme am auzit ci a murit' Nu l-am vdzut niciodatd pe Bratianu. L-am vezut Pe 8eneralul Pretorian, gefirl stahrlui-major ln ultima Perioade, iuinte de comunigti. L-am auzit spunind in fafa comandantr:lui Timofte: Domnule comandant, n-a existat impe' riu str nu cadlt. Nu existlt cetate fird sffr9it. Totul e cu sfirgit. 9i pentru asta sa ttiti cd n-a sulerit torhri. intr-o zi au fost iugi de acolo, dar n-a murit. O sPusese clar: inceput f{rd sfirgit nu se poate. Ce va dura 2O 30, tlO de ani, nu se 9tie. Se a-stepta atunci, la moartea lui Stalin, ceva... Am avut ocazia s{-l v{d pe Pltrigcanu, la Ministerul de Inteme, era in anchettr. P! Ghmrghe Cristescu, la Cemavodtr. Asta nu gtiu cum de-a sc{pat se ia contact cu ceilali detinuli, pentru c! ei celular nu fdceau, la comun n-au staL nurnai izolali: pe Petrdgcanu l-am vdzut doar clnd iI scoteau pe culoar,.Era foarte urm{rit. Nu aveau lncredere nici in es-

cor6.9i

escorta era urnrArittl. De obicei un

d4inut de drcPt

comun era cel care urmdJea. Dar fi eh era la rtndu-i urmerit. Orice prost de mililian carc scltea pe coridor, orice planton avea la fndul lui un urmdritor' 9i un lustragiu, lustragiul care le lusbuia lor cisnrele, la plantoane - nu gtiu
99

98

dace Ftiti cd la toate penitenciarele existe un lusfagiu -, 9i trla era pus de Securitate. Dar aveau ti informatori cane um-

folosit la Ministerul - Cind ati fost tatorul nu tortura niciodata?

blau din celuld in celul5, in permanenfi. ...Dar dacd rnd intrebali de poliiici, ata, uite ce Pot sa vd spun. Eu, ca sd fac bine la politici, eu nu le-am facut bine niciodaHt. Nurnai rtru. Dar dacl vreF sA gtif cum erau ei aga, pot iar sa va spun. PersonaUtatile mari erau nigte oameni cu comporteri foarte manierate, nobile. $titi cine era persecutat, doatrud, in rcalitate? Oammi cu rnai pulini culturd, 9i care erau mai agresivi in vorbe. Ei nu dideau cu bita, dar nu se lEsau la colf: ,,Bd bandlgilor, crirninalilor!" Te enervau. Sau, la noi se folosegte exprsia ,,am omorit pe tata". ,,Doar n-am omorit pe tata." Mi se Ptrrea cd
e

El, acolo, la Postu lui, torhrra 9i el. Ti-l didea in mire, nu gtiai de Ia ce anchetator vine. Dar cind eram impreuni, nu tortura, pe rnine md folosea. El decit era cu injuriturile. Era puline cazuri, dar exista, cind nu Putea si scoatd de la el acolo la birou, nici o vorbtr, veneau aici'

pri-

Aici era mai la largu lui. Nu edstau camere de torturd 9i la Securitate? torturat nu shiga?

- Ba da, dar aici erau mai la largu lor. De exemplq sosea la 8-9 seara, 9i incepea cind nu era nimeni'

el

aluzie la mine. $i-atunci ziceam: de unde o gti md, fir-ar

Dar omul acela - Ba striga. doamnd, dar chel auzea? Cine-l auzea? Tot nigte oameni distrugi, ca 9i el? Nu se auzea, Pentru ce
acolo au fost 9i camere de tu$ali. Pe timpuri au fost nigte camerc tapifate, nu 9tiu, Pentm torturi sau Pnhu turbaF' Eu am vdiut camerele alea. Iar sanitarul Diaconescu imi explica, militienii habar nu aveau, erau oameni venili de -tara, dar eu eram curios s{ deropdr; cd am vlzut Pereti h

mama lui a dracu, ce.am fecut eu. 9i mi se urca la cap. Mi gindeam ctr chiar ei mtr cinte. Uite, zic, eu le fac servicii, 9i ei spun: ,,Vezi, ci trla l-a omorit pe ta-su." Vedeli gi durmeavoasH det timpmie era la mine. Da existll rnulte, vd spun eu, nu mi le aduc eu aminte, dar sint multe care se lovea de treaba asta. Erau 9i oameni fini, care nu-fi rtrspundea. AsA avea mai bun efect. De exemplu, pringul Ghica, cind i-am luat basca ti i-am smuls stema. A lisat aga caput ios, incit geshrl lui, am rimas eu ca prostul, fird se mai am vreo replici. Pe el ll durea cd eu am smuls stema aia, dar n-a spus nimic. Deci nobletea lui, sufletu lui. $i pe mine parci rn-a lovit ceva, aga, ce nu mi-a dat rdspw$. Eu atteptam aga, sA am contrazicere, sA inhu in contact cu el. Nu mi-a dat posibilitatea sA intru ln contact cu el. M-a lnut la distanle cu gestul lui... Spuneafi ce m-a abdtut incet-incet. Cite un Sest ca esta... ei, nu? Au murit totuti - Sa murit mult demai ales hranf proasti, de mr;ncAl boli, de

tapifali, de
care se

ce erau taPilali- El sPunea

ci sint Pentru

cei

dtrdeau cu capul de Perete' Se gtiti ca 9i eu tot a9a feceam' Mi repezeam cu capul, sd se vadd cd existi in mine ceva

loveau cu capul. Era pentru Prcteclie, pentn: c{ se

nebuneald.

in - se scriau doar o paginS-doutr? care

ca

De ce dura atit de mult un interogatoriu? 1G-12 ore

- Pentru ctr si-l innebuneascd

uneori

ti-am respuns? uite ceai sPus, aici, adineawi ai spus a9a, lipsea un cu-

rePeta intrebarea de 50 de ori, anchetat. Pdi, ziceai: domnule, nu Pe Ia mai spune o datd, ia mai rePete, ia

ili

vint - revenea brusc la altA treabS. Il aducea pe om in situalia sd nu mai poate rePeta, Permanent ii scdpa ceva' Unii incepeau cu b{tii de la prima irrtrebare. $i mergea

* Cele mai multe dintre decesele ituSistrate de

oficia[te]i

evident de fiecare dati sub numlrul real

lozei, enterocolitei, deb itelii fizice, anginei Pectorale. Un document apirut ln ancheta din 1968 vorbea de 656 de mo# ln toat'e lagdrele de munce intre 1950 ti 1955'

se

datorau tubercu-

cu lagitatLa ptntr acolo cd-mi spunea mie sd... adici se nu apese el pe ugd, cind ii punea degetele. Mi Punea Pe mine sa imping. inpinge, md, iar eu aritam ca am o bdrbdlie. El nu, md Punea Pe mine... ...1n ce alt fel mai erau torturati?

100

T4I Z9g

101

Erau torturi diferite. Fiecarc avea metoda lui. Nu erau sA ve spun cd au fost 9i anchetatori caie au cercetat fdrd agresivitate. Exista. Am vdzut unu care a incercat asta acolo. Nu era ancheta lui, a venit seara, 9i ila care anchetase a venit a doua zi. Cind a venit din nou, nu l-a mai gasit in viate pe arestat. $i mi intreabd; Cine a fost dl+ cum areta? Adici ei hhe ei nu se Ftiau. Dar nici eu nu-i spuneam cum areta. ,,Era inalt, a9a, era cdlare pe r:n cal alb", cd se me creade cd eram nebun. ii dddeam un rdspurs de nebun, ii spuneam ce-i spuneam, ca si nu mai creadd. Dace vmea seara, mie imi convmea. Scipam din calvaru 5la 9i incepea cazul dsta- Ah rdminea pentru a doua seard, degi ceilalli presa. Nu erau camere

toli-cu aceeati metodA. Pot

mureai pe loc. Dar nu rasPundea nimeni de moartea asta' N-a fost niciodatd nici o cercetare- Poate Ia drePtu comlrn, dacd murea unul la dreptu comun. da, cum a fost cazul cu ila din sirme, da, venea Procuratula, dar Penku un anchetat de la politici nu s-a intimplat sd vind un procuror da. Umbla familiile Fi se inEebe c a fost. ta drept comun, pe la procuraturi, se interesau, aflau decesul gi Procu-

;aturt kebuia se intervine. La ceilalfi,

se

dactr mai umbla,

- Erau aduse acolo gi femei? - Da, dar nu gtiu ce se petrecea acolo, la femei, era o ariptr separatd. Mi se creau posibiliidli deastea, sd mi ArdL
nesc cu femei, de acolq din spitaf dar nu slnosc

multe. Trebuia si le golesc repede. - Cite camere erau? 9i femei. Erau gase, dar aveau

aninunte

despre cercetdri. N-am putut se descopar. Erau nenorociri gi la femei, pentru ce se auzau zgomote, urlete, dar noi

ziceam

ci femeile sint mai a9a, mai zgomotoase. $i acolo nai folosit dururea-

sg auzea.

voastrA?

Ce alte metode de torturd ali

Metodele erau clasice la ei, devmise aga, dasice. Toate torturile erau uniforme. Dactr fiecare ceuta se fie inven-

tiv

cduta varianta lui cea mai buni, descoperirea lui... Ia care din ele ati fost dumneavoastrd martor gi par-

ticipant?
De exemplu, era sugrumarea, pind acolo aiungea. Crnd il sugmma, ii dddea drumul, iar il stringea, de mai multe ori. El se mai opunea, se zbdtea gi atunci il aiutai pe anchetator. Iar ii dndeai drumul iar il strlngeai. $a intirnplat sd gi moari. Din foacd. Cd zicea: ,,Ia mai stringe, md. Nu vrea? Ia mai stringe-I." Unii era lovili. l,ovitura dupd ceafd. Cauza moartea. Daca te lovea la creieru mic,

rdspundea ,,A fost bolnav", la cauza decesului Lua act de acolo, ci la fiecare detinut se trimetea acasA o ingtiintarc la un an, la Sase luni. Semna medicul. Dar la Spitalul9 eu cred cd Tomorug n-a semnat nici rm deces' Eu am nimerit o dati in acnele alea. Dar nu gtiam eu atunci ce acum o si fiu interesat. Sau ci o se se intoarce timpul. Dacd erarn degtept aflam eu mult atunci, dar atunci nu eram degtePi, eram in intuneric. Atunci, nu eram interesat umblam str vid a9, cine-i dla, cine-i dl4 prea pu!n, citeodate nu m-a interesat nici atiL cine e. Nu m-a interesat. Pentru mine era dugmanul poporului, ci asta imPrima la toti- Vedeam pe an ce trece ce nu prea era a9a, dar nu Prea mai gtiam cum s! scap de ei. Voiam, dar nu mai gtiam cLrm inkasem acolo. $i rni compHceam acolo, in Penitenciare. DacA vd spun ci seara, cind am plecat, m-am intors 9i am vdzut colonia, parca imi pareseam casa. 9i Pllngeam. Ce o s{ fac eu acum, ce bine o duceam aici! Adici nu stilteam vefnic intr-un loc, dar era casa mea, de care mi indrtrgostisem eu acolo... Dupe ce-ali ieFit din tnchisoare, l-ati mai gisit pe Pagtefan gi pe cei la ascensiunea c{rora ParticiPaserali? vel Din momenhrl in care am iegit de la ei, n-am mai activat, n-am mai particiPat la ascensiunea lor, iar pe urma, voiam sa me distantez eu voiam str ml distanlez' O singura dati, cind a venit Ceaugescu la putere, a fost o Pc lemicl intre ei. $i clnd l-a reabilitat pe Pavel $tefan, care cezuse, am avut ocazia str mai dau nigte refednle desPre el. L-a reabilitat, cum a rcabilitat ti Pe alfii, dar in ce scop a fost reabilitarea, e altd problemi' Asta a intrat in Pole mice cu cineva din Comitetu Central, Persoana n-at Putea

102

103

s-o Ftiu, Fi atunci s-a btrgat Securitatea pe fit 9i a inceput sd urmdreasctr nigte fapte de-ale lui din trecut. Cine era instrrcinat cu treaba asta trebuia sA vine se o ia de aici, de unde pornise el, d unde a inceput cariera lui politici, fiindctr inainte de '116 el nu avusese activitate. N-a fost ilegalist, el gi-a inceput activitatea la Giurgiu. Era bine cunoscut aici cum a inceput. $i aici era deja in conflict cu rmul, Sfetcu llie, cu unul, Drumeg Stan, Neagu. Ata ci ln '68 mi s-a cerut si mie declaralii. Pentru cd el urmdrea inldturarea lui Drdghici, ca si ia toatA puterea, asta urmerea. Fiindcl Drtghici era periculos. $i deci mi-a cerut gi mie referinfe. A fost cercetat de Securitate, gi s-a cerut rferinte la fiecare ir parte. El fusese trimis undeva la nigte ferme, in Baragan, ca Si Cristache Vasile. Pe toti de aici, cu com-

toate. lmi ziceam, uite, Asta e om desjept, meritd sd fie in rlndurite noastre,ln fo4ele noastrc muncitoregti, sd fie pro-

movat, 9i alte asemmea vorbe. Vasile Cristache, el ce pregetire avea?

- Asta avea o profesie bund. Cred cd fdcuse un Simnaziu, gcoald de meserii. A murit gi el acurn, tot tf de ferme
Ali fi putut sd-i ceutati dacd aveali nevoie de ei, gtia;i pe unde locuiesc? 9tiam. Pavel 9tefan a locuit bine, in Dorobanfilor, pe Strada Londrei la nr. Z le gtiu, toate strdzile ale4 Roma, Tokio, Iondrei. Avea o vild buni, nu gtiu azi cirle mai gade in ea, nu cred cd a fost de protocol. Cristache Vasile sta
il diduse, undeva pe Bdrigan. Copii, nu gtiu dacd avea, cred cd avea o fetile Fi tm beiat.

plotul lor, ii trimisese pe toli la fermd, in Bdrdgan. 9a vorbit atunci de cultul personalititii, ctr il avusese mult Def. $i am zis: uite, esta e omul carc vrea si facd ceva. Am fo8t adeptul lui. 9i 9i-a ci9tigat atunci rm pic de popularitate, 9i am fo6t 9i eu adeptul lui. Crnd mi s-a cerut acele declarafii, n-arn dat referinte bune, mi-am dat seama cd este ceva, o schimbare. $i am intors-o, imediat am intors-o, ah.rnci tebuia str dai declaraiii duf,e cun bdtea vinh4 simtsai atmosfera. Trebuia str fii informat, eu arn simfit ctr incepe polemica, gi a trcbuit sI me adaptez.lli feceai socoieala, dacd se intirnpld ceva, sprmeai c{ ai fdcut-o sub presiune. Mergea. Se inthilea treaba asta. Aveai intotdeauru dou{

tot intr-o

vili.

ftoala profesionald
lnchisoare?

Pe care-l mai cunogteafi de aici, de la Giurgiu? Pe Petre DInicI. Petrre Ddnicd nu avea nici el studii,

de cazangerie. A ficut Pe ume. El a fost succesorul meu la U.T.C. gmd asta? Atunci cind dumneavoashi a! plecat la

venit - Nu, 9i inainte, cinda aavut? tata m-a ce traiectorie 9i - Da,elcind zu nu am mai activat, irrri spunea Pavel $te fan: N-am decit pe Denici, ti reget cd nu etti tu. 9i i-a
gi dat acolo cadle, dosarele alea. Dar dsta a fost cinstiL dom-

luat acase-

scipdri, puteai face gi aga, 9i

a9a.

Ce a'i declarat rdu despre Pavel $tefan? Am declarat ci avea guvemante ftanfuzoaice. Imediat cum a venit la putere, avea fefite de gapte ani, ii ne-a interzis sd vorbim cu fata lui rcmanegte. Nu aveam voie, nu se putea vorbi cu ea decit in franluzeite. Era izohH. Ce meserie, ce pregitire amsese Pavel $tefan? Nu cred cd avea vreo prcgefte h incePut, dar pe urmA se pregetise. Avea darul dsta, al oratoriei. I se formase vocabularul. La ei se formase- Era lirnba aia de lemn, bine zice cine a numit-o aga. Bitea cu limba aia: paca, Paca, paca. Zicea aceleagi fraze, ti aceleagi poezii, gi alea erau

nule, un comunist nenorocit, cinstit, asta e, nu pot str zic. El a devenit geful cadrelor, pe urmi a luat Elena Ceaugecu funclia lui, dar el era un om cinstit, a avut un frate care era dispecer la Gala;i, 9i a avut o incurcaturi. 9a dus fraAi fdcut-o, te descurci, te.su la el, la Cornitehrl Cmtra} la mine nu vii, iegi afar{. Atunci s-a terminat. $i cind a cizut 9i el, si dau nigte declaratii gi pentru el. Ce se gtiu, cd nu gtiam nimig dsta fusese cinstit. Pe el nu l-am mai vlzut declt o datil. La inmormintare la maicd-sa l-am ztrrit, a venit tirziu, cu o magine, a stat a$a, deopade. Ultima lui funcgie a fost in cooperafie, era mafginalizat. De ce spunefi: un comunist cinstit. nenorocit?

i04

105

- Pentru ca un comunist cinstit interesul tau, fdceai numai ce sPunea partidul, n-aveai
mame, n-aveai tatA, nu-l salvai pe un frate, dacd ficuse ceva, de-asta spun,.. Orice i1i cerea... Dar nu vd dideali seama cd Partidul va cerea se

erai cind nu-!i feceai

induiosali de definufi. Dar erau

faceli rlu?
urmd, Ba da, - inceput pind la gindesc la o scepare. V-am spus, pri me sA Am ma dati, cind s-a aruncat in sirme capitanul ah, eu am zis: la lgtia orice le-ai face, nu existd omenie, nu au omenie. Atunci am stat 9i m-am gindit mult timp, 9i pini acum, cind stau de vorbd cu dumneavoastrd, eu sprm cd nu existi la 69tia suflet. Nu era o Sravitate, ca s{ vd spun, am facut eu o analizd, pentru ce a aiuns ila acolo, dosarul lui era cd nu l-a denunlat Pe un soldat ce UPsise la raPort' E un termen, nu? Un regulament. Dar nu fdcuse o mare fapCi, ca sa-i dea trei ani de pugcarie, sI-l bage acolo. Era grav, el voia si moartr, scria memorii 9i nimeni nu i le lua in consideralie. El a murit cu memoriul.in mine'.. Puteau oamenii sA factr memorii? Ca si faci memorii trebuia se ai cu ce scrie' Sd ai aprobdri, si-ji dea hirtie, se-f dea creion. Pe urmd, memo' riut dla nu erai sigur niciodattr cd pleacd mai departe' Rdmirreau intr-un dosar, sau erau distruse. Ar fi trebuit se rdminn h gref{, cate nu Plecau. Anchetatorii veneau la gre f[ si dldeau dispozilie sl nu plece memoriile lui cutare, ale lui cutare. 9latunci, la greftr, nici nu mai scria ce a Prida, dar nu mai aveam scdpare.

9i milifleni in care aveai incredere. Ca si scoatd o scrisoare sau a9a ceva' Le scoteau pe bani, bineinteles. O datA am dePistat chiar eu in brigada mea. Ia Virgil Economu, foshrl ministru, 9i la amiralil Tdutu. Am simJit cd dupl gantier vine ceva' Mi-au spus tot nigte delinufi de drept comun: Vezi ci igtia din brigada din spate aduce ceva. La Poart5, control aminunla 1it.-Am dat biigada deoParte, ca sa nu-i lind pe 6ilalfi, pe rind' I-am tras pe numaretoare, cinci pe rind, cinci dreapta gi am incePut controlul. Acolo s-a gasit tot ce vrei: scrisori, bani, tot ce vrei. Hotii sint oameni foarte inventivi, ce nu politicii fdceau, ci ho1ii, 9i anume evteii erau inventivi. intr-un timp, s-a fecut o cantind cu cartele, ca sd nu mai aibd bani. Erau unii atit de inventivi, cd de pe orice gantier aducea ceva. 9i aveam toti nevoie. Tiebuia str nu-l tumam,.ce toli aveam nevoie. De exemplu, c{mdgi'

mit un memoriu, Ca si nu rdmin{ nici o urmd, nici nu-l

mai inregistra- Fiindcd 9i la grefd mai veneau insPe4ii' 9i atuncL inainte de inspecfie, fiecare igi verifica dosarele pe care le avea in primire,Iar anchetatorul fr spunea: ,,84, ia si.retragi tu memoriul dla de acolo." Aveali toiugi contact cu lume din afare' Era un jidan, i-am uitat acum numele, alhrl decit Banu Zaharij, atit de inventiv 9i de subtil, lncit toate ii reugearl 9i se pricepea Fi sd-i cumPere Pe miligieni' La Ca-

Eu aveam multe cerh dsi., de jalm, de poplin, acolo am auzit eram, ctr nu 9i eu de poplin 9i de ialm' Atit de lnaPoiat gram decit de-alea de burnbac, a.iici, anerictr. Acolo m-am iegteptat. Era, siracii, unii, care pentru mincare didea 9i ultim; haina. Ce avea 9i el acolo' $i erau 9i haine bune, stofd englezeasctr, cum era. $i le dtrdea Pe nimic, ca se-i aducd ceva. Dacd mili,ranu' era ingdduitor, aiungea sd ceari prin civili. Era un mililian ingaduitot unu Ghinea, care se ietrlgea. ii explicam ce si facd: Durnneata te retragi 9i lasd-i dracu. igi lua gi el partea, bineinfeles. Ii spuneam: Sd-mi spui mie dacd nu-fi iei drephrl, cd pe urmd nu mai iese nimic. A9a se fic ea ct exipele.se xoteau bani 9i se duceau afard 9i scrisori. Se afla citeodatd. Prin informatori' Eu le-am dat ideea cum sl formeze informatori' ,,Dile un

nal 9i in inchiiori, militienilor li se fdceau instructaie serioas se nu se lase cumPerati, sa nu se lase sedugl sau
105

avantai, zic, 9i imediat formdm in{ormatori." Da'i-le vorbitor, si vind femeile, sau pe cine au ei acolo, aga se formau informatorii in fiecare brigadl. Chiar 9i dintre Politici au fost, dace le-a mers bine. Am auzit oameni care acum spun ce au fost, eu gtiam dinainte, dar acurn spun 9i ei' La Midia, in alte inchisori, au fost, sd 9titi, ea tradat 9i la ei. Era un general, Filipescu, care a fost tumat de fiu-su. Ce sd mai vorbim. DacA eu pe tata il tom 9i fiu-meu pe
'107

mine, atunci ce s{ mai vorbim? lar asta, pentru promisiuni, pentru cA s-au fAcut nitte promisiuni, i! daq ifi fac, sau eliberarea mai devreme, Asta a fost marea tentalie. Asta a fost comunisrnul: a al.ut nevoie de oameni sadici. A avut nevoie, Fi i-a creat! Sint scene la care ali asistat in inchisoare 9i vi obsedeazi? Nu intelege cuvintul. Sint scene la care vd gindili gi care vi fac rAu? Multe, doamnd. De ce v-am spus cd trebuia si fiu intr-o chilie, sd stau singur? Am fdcut cea mai mare prostie ce m-am insuat.9i-am gdsit-o 9i pe arntuita asta, carc mi-a fost miltr de ea. Mi-a fost tare miltr de ea. M-a ascultat ca un ciine credincios .si a stat lingi mine. A fost sd mor acu-

domnule, nu e... li, -

Domnu' Janddrd, iadul nu

e,

nu sint caz:me cu slnoa-

$tiu, - $i nu iadul e cd, dacd ali povesti, v-ati utura? Vd incredeli treb, nu ve oblig, nu incerc se ve conving. $i nu gtiu daci
v-ati ugura... Dar observali cd, de cite ori va intreb ceva de felul dsta, incepeli sd ocoliti 9i nu ajungeli se spunef?
ocolesc?! E dureros, doamni, e prea dureros... Vd e greu sd ve amintili? Vd e greu sa revede! in fa-ta ochilor? Sau str vorbifi? E foarte greu, totul e grcu. Da ve sPUn ce am fost foarte sadic. Ce mai vreli, doamnd, sd spun? Am fost foar-

aici. in inime...

tri -ci

Ati vAzut cum

ocolesc?!

Ali obsewat

9i dumneavoas-

ma, ea s-a chinuit pe tos, pe o saltea, ca

sE

si mi

lase pe mine

odihnesc. $i md gindeam clnd nu dormeam: oare d nui fiinta asta cu mine? Eu stau aici in pat, ti ea se chinuie pe jos, ca sd rre hse sd me odihnesc. De cite ori am fost eu bolnav. Ce am fost mai mult bolnav. Am muncit 9i am impins-o gi pe ea la munci. Fiindcd mi-a dat Dumnezeu copilul dsta, pe care trebuie si-l ingrijesc. Acum gtiu: ocolul. El nu-gi dd seama, n-o face intentio nat, dar nu se poate op4 nu poate contempla oroarea. Ivan Stavroghin, cind se spovedegte starelului Trhon, sPune tohrl, dar oroarea, in toatd nuditatea ei, n-o afldm nici de la el, n-o poate spune, ...Cirozd, doamni, ce vreli mai reu de-atit? Ce n-am fost un om fericit. Da' am mmcit ca prostu-aga... De-aia spun cd eu nu mE duc in cer. Am atitea pe cap, mi-a dat Dumnezeu desh:.Ie. Acolo era locul meu, sd stau intr-o dtilie 9i sd md rog la Dumnezeu plnd md ia el singur. in loc si fac averi aici, pe pimint, 9i cind m-oi duce in cer... Nu gtiu dac{ o fi cer, eu sint un om atit de nenorocit, ce nu gtiu ce str mai cred. Ce sd fac eu in cer? in iad, ce sa fac eu in cer? in iad, str fiu ars. Mi-ar pldcea acolo. Am suferit atit.
de ce s-o

mi

Clinfa lui TandAre Frant este autentici. Vocea lui aspra nu htrd acum, urh. ln gasul lui este afta durere, incit
profesorul intervine.
108

te sadic. Aga trebuia sd spund 9i colonelul Crdciun, ci a fost sadic. Ci n-a dat el cu mina. N-a dat cu mina, da' a dat cu cizma, de gdsea dracii. El nu didea cu mina, el cu cizma. Sau Draghici esta. Pii, ce, Drdghici avea nevoie sd mi ia pe mine de la celuli 9i sd-mi sPune ,,omoara-l pe-ila?" Eu omoram m om, 9i La el nu conta. Avea nevoie de mine sd mi puni sd fac aftea? Sd ma ia de acolo, se mi ducd la Spitalul9? Nu venisem decit de trei-patru luni acolo. SI mtr duci la Spitalul central, str lucrez acolo? El nu ttia cA eu eram acolo voluntar, lAudat, cA lucrez bine? $i eu lucram cd mi punea el? Eram eu un idiot, doasule, eram chiar nebun. Cd 9i eu mi-am zis, de multe orl cd un om normal nu fdcea ata ca mine, 9i eu arrr zG cd aga se manifestl nebunia. 9i mi-a perut r{u ce n-am vezut dosarul. Dar nu l-am cerut niciodati sd vtrd ce e. Am vezut gi eu o daie dosarul meu, avea o dungi rogie pe el. Ce o insemna dunga aia rogie pe el nu stiu nici azi. Periculos? M-am intrebat gi eu. Pe urmd am zis, lasd-l dracu, nu m-a interesat. Puteam sA mi-I iau, dar nu m-a interesat. Nu m-a interesat, nu voiam se-l citesc, orice ar fi *rjs ei acolo. E foarte greu sd vezi nigte lucruri. Sd !i le amintegti dupd patruzeci gi ceva de ani. Zdruncind, doamnd, zdruncind creierii. Sd nu credeli cd existd zi la mine si nu md gi::rdesc. Nu la tata. Mai mult la a$ii... La cine vi gindili mai mult ca la taia...?

109

La faranigti.

La taranistii dia cind murea cite unul, 9!i spunea: D6 ce te-ai facut, ma, lerenist? Oameni simpli, doamni, oameni tineri. li zicea ah: De ce te-ai fecut, me, tarenist? Ia mai de-i, me, De-al dracu m-am facut teranist. murea, doamnA. Eu eram cmd fu-ar mama lui a dracu - 9i atunci, gi acum me ghdesc cit era dla de cregtin 9i de roman, gi cit eram eu de Pagin. Durerea lui Jandird este mare. Cred cd sfurtem toli trei tulbura!. Nu mi mai intreb de ce de mila celor care au suferit in miinile lui nu pling, 9i pling de mila unui ciItru care se ceies1e. El is,i revini primut. i9i trage zgomotos

...Toate au fost foarte grave. Cruzimi, cruzimi, afard din ci la noi nu s-a dat carne de om... N-am ttriat came din oameni, sd le d&m la Silalli, dar a fost greu. Torturi mari. Nu se poate vorbi' Eu v-am spus doar adt' Ei n-au venit cu rizbunare, dar ei, comun4tii au ce au cu nationat-terdnis. tii. Eu cind m-am dus h casa h behinul dsta... Primul, eu m-am sPovedit in casd la un invAtetor. Era de fa!5 9i el, 9i nevastA-sa Tdrinistul dsta, Joian, pe care-l persecutam in '46. Amindoi, invi!trcale. Dacd dumneavoastrd spuneli

nasul, 9i continud: ... in m-a;i intrebat de ce-i iubesc Pe tdrenigti. fl iubesc, partidut dsta, pentru cl au murii din Partidul Nafional Tdrdnist, au murit, doamnd, oameni care sPuneau aqa: ,de-al dracu sint prfist". Eu nu gtiu ce culoare ave!, eu va spun - ti din nou divagheazd, gi-l inleleg acum: e ca 9i cum s-ar ridica din iadul propriei remugcdri, la suprafa,te, pentru o scfftl respirafe 9i pentru a putea cobori din
notr, sd mai aducd o rndrturie. El gtie cd acum facem o treabi. Cind spune o treabd, are acea hoterire teribild, oarb5, pe care o punea gi in rdu probabil. Este in efortul lui de i mirhrrisi o mare moralitate, de asta sirrt sigurtr. Are voie sd-gi tragi suflehrl, inainte de a continua. Are voie 9i dace n-ar mai avea nimic de sPus. ...Pot sd vI spun, asta Poate sd ve sPune 9i rnama lui Quintus, 9i a lu' nu gtiu cine, care e liberal' Liberalii n-au fost torturali. N-am avut nici rm liberal torturat, 9i de-asta

tod. La ei m-am dus sl le spun. $i el a spus: Mi, Fran!' md, dacd ar fi toatd lumea ca tine, ce bine ar fi! Altul' dacd era rm rduvoitor, Putea se sPune orice, sd nu rrri asculte, dar m-a ascultat' La el n-am simlit privirea schimbatd, n-am simlit o raceaH, o rautate. De-asta ii iubesc" ' Dar ei nu vor rdzbunare,9i ar trebui sd vrea- -. Ar hebui si vrea' Pe urmd am venit la dumneavoastri. $i se irtoarce sfios
cdtre profesor.

Care, dupd ore ti ore, vorbegte, Pentru Prima datl' Pentru mine faptul ci dumneavoastrd v-ali ridicat din ciderea asta, la nivelul de a trece peste Prmctul cdtic, s{ ajungeli sn vre! se mtuturistL este o faPtii clegtineascd' Maiturisirea este o taind cregtind, Fi eu sint cregtin' Faphrl cd ali reugit si face! acest lucru, str sPuneli ce mi-a;i spus afunci, este extraordinar de imPorhnt, iar durnneavoastra rdminefi pentru mine un om mai rnoral decit muti altii care n-au avut nevoie se se ridice, ce nu au cezut' Pmtru ci a te intoarce de pe un drum rdu este mai valoros dedt daci n-ai mers pe un drum rdq ci mergi pe cel brm de la

inceput.
cu resPect dar scePtic: Se putea inlimpla, la mine, sd merg pina Ia caPet. Dacd nu se intimpla si md ia tata la el, se aiung sd fac nenorocirea care am fecut-o, daci nu fdceam nenorocirea care am ficut-o, si-I omor pe el, eu mergearn pe drumul lsta lnainte, 9i eram foarte nenorocit. Nu se infelege prea bine cum ar fi fost mai nenorocit decit este. Nenorocit la el irseamne criminal? iI FianJ Jandlrd

il ascdte

nu-i iubesc. De ce dgtia invali... comunismu 6sta. '. Dacd-l vedeli pe nenorocitu ista de lliescu, cd ata Pot sd-i zic, alifel nu pot se-i zic... El are ce are cu talEnitfi' De ce irnpohiva lor stre, v-aF htebat? Eu am vtrzut !fuAnis.ti, doamne, gi gtiu. Nu vreau str fac politici, nici un fel de politici, dar am o stimA pentru cei mor,ti. ME intrebali cum a fost? Vorbele lui landdri se privdlesc ca bolovanii. Acum nu

Pmi la caPat se melg, n-am mers.

mai este marturisire, este profefie:

L10

intreb.
111

Da, imi rdspunde. $i a fost bine cd m-am oprit. Da' timp... Pentru ce am fecut rAu, 9i mai incolo am fecut du mult. Dar clt aveam sA fac de rtru, cit de rdu a9 fi fecut, dace nu ctrdeam, dacd nu-l omoram pe tata gi nu md aftmdam dintr-o date! Fdceam poate cit a ficut nenorocitu dsta, de Ceaugescu vorbesc, sau Dr5ghici, sau Nicolschi- Fera se m5 gindesc la ce fac. Cd am ficut 9i aga
a fost in

OCOLUL

destul...

.Grut lli

este

tie sd izbeFti cu Piliorul ln tepuFe." (Fnptele Apostolilot, 9, 5)

Se intimpla ceva curios, intr-adevdr, cu ocolul acesta. Aproape ce renuntasem sd-l mai ascult. Me asiguram din cind in cin4 cu discretie, cd rolele reportofonului se ixvirteau, degi mdrturisiJea aceasta, pe care el voise &o face, incepea si-mi semene a egec. Din partea mea, aproape o necuviinld, iar din partea lui, o incercare nereus. ite de a fi altceva decit era, inevitabil fatal un om care feptuise crime. Felul cum povestegte cd ii intreba mereu ,,care e9ti, md, din Giugiu?" Pentru omul capab se fdptuiasca aseme. nea crime ceilalli nu existl, spr.rne Soljenifn. Existtr doar

el irsugi. $i cei din acelagi loc, acelagi singe, aceeagi familie, ca un alt el insuti. Cei din Giurgiu. Cel mult ei sint ca gi el, oameni. Venisem pentru cd profesorul mi-o ceruse. Pentru el, faptul cd pe undev4 prin sh'afundurile neumblate ale Frii traiette cineva pe care-l incearci sentimentul cdintei era un motiv sulicient si te roli la patru dimineala, se strdbali in preistorice tramvaie cartierele cele mai sordide ale Bucuregtiului, s&.iei un bilet pind la Ruse, ca sd cobori in oragul dsta de frontierd prifuit 9i murdar, plin de figuri suspecte de traficanti, qi sd-l lntilne*i.9i, da; dnd il vSzuse, omul ii spusese: ;,Afi venit in fine, dom' profusor. Credeam cd m-ali ldsat gi dunureavoastre balte." Or, profesorul nu e omul sd lase pe cineva baltd. 9i nu numai pentru ce nu existA iertare farf merhrisire, cum lmi spusese, cregtinette. Dar nu edst6 mfuturisire autentice ferd cdinti, ,,iar omul dcsta se ceiegie, doamn{". Ei bine, ca sd vld Ceinp, d{dusem eu fuga. $tiam ce nu era treaba mea si primesc 113

ticip, sau sa asist la iertarea cuiva. Tieaba mea era si scriu' Credeam, ca gi profesorul, cA remugcarea inseamne salvare. Dac{ in vremurile gi locurile noastre triia cineva pe care.l incerca sentimentul c{in}ei, irseamne cd eram salvati. Nu iertarea era aici in joc, ci renaqterea. Profesorul spune c{ nu existd nici rcnattere, nici revenire la vialn fdrl ceint5" 9i mi se pnruse, ca gi lui, ca salvarea noastre, cum venise pine atunci de la arhangheli, de la monarhul lurninat, de la victime, de la tineri, trebuia sd vintr de la un

mdrturisirea cuiva gi sa iert Pe cineva. Nici mdcar

str

par-

gi tot ce poate face este sd plonieze din ci:rd in cin4 fulgerdtor, sdprindi ceva, din zbor, 9i sd se indePerteze aPoi,

din nou...
.-

- .Erau nigte tehnici miteau prin dgtia care ne inspectau. Era un sistem, ata se
zice cd era. De exemplu, pe prefectul Gabriel Marinescu nul ltrsa sd doarml. $i noi foloseam metodele astea cu nedormitul. ,,Ce faci, m{, iar dormi?" Vd dafi seama, erau

care sd te innebuneascd.

I trans-

torfionar care se c5iegte. $i intr-adevdr, se ctria. Ca ln filmul lui Abuladze. Vocea lui, aspr6, metalicd, unmri ldtratt, ca gi cum gi-ar fi smuls-o din piept cu efort, in rafale
scurte, era aproape de strigat gi de urlet. Nu exisci cuvinte

pentru marturisire. Pentru merturisirea intreage. Nici nu poate fi ficutd din cuvinte. $i acolo, in filmul lui Abduiadze, ea era un urleL un blestem de sine 9i un gest. lmi irLchipuisem ctr e ugor se smulgi din mormint un cadarrm, gi siJ azvlrli urlind in prdpastie. Nu este a9a, fiindca tu irsugi egti acel cadavru. Celuld moartd lingi celda vie, in acelagi trup, pind-n vhful degetelor, 9i pinl la ultimul fir de pdr. Unde-i Saul, 9i unde-i Pavel, aici? fi ce caut eu in

istoria asta? Fiindci nu-l mai priveam 9i nu-l mai ascultam, omul
din nou mocuvinte, 9i din nou se inmenhrl greu, oroarea muta, fere virtea lnnebunit deasuPra amintirii, a imaginii aceleia de nenumit, pe care totugi el voise s-o numeascd. Ca o Pdmejdie, ca un abis, nicicum ca o salvare. Prne scaPd din nou gi se indeparteaza, in cercuri din ce in ce mai largi, de prdpastie. Degi se vede ch nu cu voia lui face ocolul esta, cd el se petrece incongtient. Nu uite de ce-am venit, qi cd el m-a chemat, nici in momentele cind, involuntar, se indepdrteazi gi se indreaPta spre zone mai calme. Ca sd revintr apoi, cu lacrimi in ochi, cu felcile incle9taie 9i chipul congestionat, rostind o scuze 9i redevenind incoerent. gtiu de-acum cl asta va fi toate mtuturisirea lui: ci se va roti, se va roti, irx cercuri strinse deasupra abisului

din fala mea devenise

9i mai incoerent. Venise

patru patud... Doar atlta am salvat gi eu, un om. Ce mulea' Dar nu i-am spus, sdracu, cd prindea ofticd. El sPunea Peste tot ctr s-a descurcat. Nici nu mai finea minte. Nu mai avea nici memorie. Nu mai retinea ce s-a inflnit acolo cu mine. aalo? -Unde, La psihiatrie. A fo6t dezastru acolo, doamntr' Mi-era mild de el. A fost dezastru, ce btrrbat frumos era, Prezentabil, luase o fati de bogdtqg, avea un local aicl ,,Dunirea", i l-a luat. ,,Nea Miticd, si nu-fi dea igtia nirric, cd ai fost impotrivi?"...To! s-au lepldat de ei. Asta e. Ei au sufedt, da; toli s-au depdrtat de ei... Puterea actuald Putrea se face ceva mai bine. E foarte nePutincioase. Eu m{ agtePtam la mai mult, adicn, dnd am venit eu la dumneavoastrd, duPtr alegeri (se intoarce sPre Profesor), in '93, alegerile fuseserd in rnartie '92, 9i am vezut cd nu se schimbi.-. Dacd nu se schimbh nimic, zic, ce se mai aqtept se vind cineva si md intrebe, md duc eu str le cer sI me trage h rtrsprmdere. Ci cineva trebuie tras la rtrspundere, nu? Dar la cine sd mtr duc? Tot la ei, care m-au nenorocit? 9tiam, ca am fost la o seclie aici, delegat din partea Aliantei civice, m-am dus prima date gi am dat bani, dar se foloseau nigte idiog de
6ann mei 9i ai altuia care era cu suJle! ctr mai erau 9i alfii. Am dat la bani, am dat magina asta, am zdPtcit-o Plednd pdn sate, Fi cittr benzind am bdgat in ea!

Ali - lnfi activat de tdrenigti, dar cind am vizut ca acolo am linut s-a fdcut un focar, am plecat. Nu mai puteam sd-i inghit.
Fura bani. Eu spun ce s-a intimPlat aici la Giurgiu, nu

in Alianfa civici?

in

alta parte. 9i am plecat la Alianld'

115

Ll4

Ia se gtia cine - Da, Aliantd gtia. Dar nu ati fost? oricine le-am perrnis sA md bage in conducerc. la PN.!. voiau sI md bage ix comitet. N-am
$i

sA-l doari. SA simte prin copil ce e durerea 9i

ciinp. intr-o

dumneavoastre... -

vrut. Nu me scofi pe mine in fari, dacA pot sA fac ceva, fac, dar nu te duci in fate cu un trecut urit. Afi spus inainte cd v-a!i dus 9i la unii dintre fogtii
colegi... Nu gisesc cuvintul potrivit. n gdseqte el, prompt 9i fire

fi fost prea simplu... ...intr-o chilie era locul meu. Dar e greu. Nu se mai poate da inapoi. Sd iau firul de la capdt, a9 lua-o acum,
chilie ar
ag gti ce sd fac, dar cum s-o iau inapoi?

$i ce - N-ami-a!i spus bdiatului? mama, traia mam4 ce putui sa-i spun. Uitali, gi ea me inderrurase. ,,Si-i dai in cap", imi spusese cind o
bdtea tata. Cind eram copil de trupd" mi indemna: ,,Cind cregti, se-i dai in cap, cd m[ chinuie." Are gi ea partea ei.

sfiald: Da, dintre torfionari, ca mine? M-am dus, da. ,,Hai str mdrturisim, mtr", am spus.
spus? - $i ce v-au,,Ce, eu sir:tt nebun ca tine?" Cd eu eram Mi-au spus

Cmd am venit o date in permisie, voia sa-l omor cu baioneta. Deci ce i-a!i spus copilului? $tifi, doamni, e greu se-i explic. De multe ori. clnd am o iegire - aveam cite o iegt cind era in liceu, 9i mama: Uite, Iti dd in petec, ca ta-su. Lam bdhrt o datd, cu cureaua. $i mama: Uitg are aceleagi simptome, tot iegirile alea... Md controlam, dar aveam iegiri de nu md puteam controla totdeauna, pe moment, atunci... DacA am fAcut atunci pasul ila, acum mereu cind fac ceva, zic se ml controlez un pic. Acum, zu cred ce mi controlez totuti. Zc ca e virst4 nu 9tir.1 dar vid gi oamni carc in tinercle au fost... 9i acum nu se pot inlelege cu copiii, nu se pot lntelege. E mai rdu

- Copilul dvs. gtie? - ...Ce acolo, nu. ttie lucru. - omoritam fecut eu aia, cind era elun singur a aflat Ci l-am pe tata. $i la 14 ani de
la copii. Am inceput atu4ci sa am mustrlri de congtiinle. Imi pArea rtru ce l-am fdcut. Locul meu era sd fiu intr-o chilie de mindstire. 9i asHzi regret ce l-am fdcut, 9i ctr nu sint acolo. Poate acolo era locul meu.. - Eu nu cred.voia rnea, aceastA declanFe. Asta mi-ste imi scapi, fdri clar. Locul lui era in lume, si trAiascd, str trudeasce ti str se chinuie, ca toatd lumea. Sd dea cu piciorul in lepugl 9i

nebun! ,,Am copii de crescut, feceau, vrei str-mi ahmg copiii, s{-mi plece? Fugi, md, de-aici, mla zis altul, cd se intoarce roata." Asta are o fermi de porci. A avut-o ti in comrmism. Dar gi eu am trdit bine in comunism. M-am descurcat. Toli pe care ii aud s-au descurcat. De exemplq 6sta avea o sutl de oi. Ne-am descurcat bine tn comunism, zice. Bine, mtr, zic, da' erai de acord? Sigur, mtr, ce mi-a fdcut rnie comunismul? Md, Vasile, md, Nicolae! lntii i-am luat pe 59tia din Giurgiu. E unu, fata profesoari la Bucuregti. Crnd o auzi fie-mea, zice... Eu vreau si mor pe pema meaFiica lui gtie ce a fost el? $tie, cum sd nu gtie ce a fost?

ca

mine este ceva schimbat. Simt eu ce e ceva schimbat. M-a schimbat Dumnezeu. M-ar fi schimbat mai mult dar la mine este banul. Nu rmunf la el. $i gtiu bine, ci am

in tinerele.

citit

1n

ctu'i, averea trebuie ftrcutd in cet nu pe pimint.

Cum pot eu str md simt credincios? Ce credincios este eh care merge la biserictr, da e cu gindul in altd pade..- Aici intervine profesorul, pentru a doua oard. Asculta, domnu' Jandtrri, daci il cigtigi cinstit 9i-l folosegti cinstit, banul nu este oprit. . . Iar dunneata ai un copil bolnav, nu poti sd te duci intr-o chilie. Poate cd Dumnezeu a rinduit si tragi. $tiu ctr fac banul cinstit, cA muncesc de-mi vine rdu. Uitali, eu Fi acum sint cu un briu pe mine, 9i trag ca nebunu. Dacd ag face un lucru necurat, ce s-ar zice? ,,Uite-l

\16

117

p-Asta, pdi voi 9ti!i cine-i ista? Cine-a fost el?" Eu caut str am o moralitate cit de cit. Cit de cit. Dar m-am mai scdpai. $imi pare r5u. Cu bdiahrl meu. Daci nu-l bdteam, dnd murearn, ar fi zis: Uite, tata nu mi-a dat o Palmi. ,,Acum o sd spund: A fost rdu." * Nu ve gesili totugi nici o explicaiie, in indemnurile mamei, ale acelui Pavel 9tefan, in copildria nefericit5?... Nu, ce explicafie s{-mi glsesc. O iertare, o scuza?

- Domn' bile, dar in general,

familiei...

TandErS, mai sint 9i minuni aqa, inexplicacind ai acasd, copil, cdldura gi iubirea

il aprobd mai muli din politele:

Agtia, aurolacii, caplttr ceva, o liPsd, am trAii-o, o 9tiu, liPsa de cdlduri sufleteascd, ce el vede 9i traiegte un an, doi, cit

ExistA ceva Pe sistem nervos, aga simt eu...

Copiii

- Da, si spunem... :--

!i- Nu, gan. Un exemplu triit aici in orag, de mine. O fanilie de

tigani destrdbdlati. MA-sa, intr-o Parte, destrdbdlattr, ta-su
in alta, lucra cu mine, a lucrat zidlrie cu mine, n-avea cine sd se ocupe de copii. $i, pe la 14 ani, bdietelu asta, e mare

doamnd, ce explicalie? Uitali, este aici, r'rn

acum, are 9i el vreo 50 de ani ;i copii mArigori, la liceu, venea: ,,Md prim.ifi 9i pe mine Ia lucru, sd fac 9i eu bani?" CEra cildirile cu mortat ii mai dedeam eu cite zece lei, cincisprezece lei, lua caiete, lua ce-i trebuia, si invefe, nu l-a invdlat ta-su nimic, mi-sa. Respectuos. Chiar azi imi De ce, spune: gtii ca de h mata am eu ceva educafie? mi, de la mine? Ce educalie? De lucru, poate Nu-l mai vizusem, nu-l mai cunogteam. O dati mA duceam la Bucuregti, la spital, bdiatul meu era internat la Colentina, 9i il gdsesc in tren, cu diplomat, zic: ce linutd, ce elegant, gi-l Da' de unde md cunogti? zic, 9i-mi vdd cd md salutd. spune de unde. Intru in vorbi: Ce treab6 la Bucuregti? Pdi ce treabd ai Pii, zice, arn un proces cu Fructonul, - juridic aici. Pdi, zice, sint consilier tu cu Fructonul? Bravo, mtr, zic, ai fdcut Dreptul. Ma-sa fugise la Bucuregti, luase un co9ar. Ia spuneli-mi durnneavoastrd, acum, dac5 asta avea educatie? De unde educalie la Asta? Cd gtiu ci sociologii dgtia, filozofii, psihologii spun ci de Ia familie e tot. Chiar dacA rni-ar spune cineva cd la Drept intri oricine, uite cd el a intrat. Deci nu e educafia. $i din nou, aceeagi expresie chinuittr, tot desPre el vorbegte Fran! TandArd. Vrea sa spunA cd nu mediul explic5 drumul pe care a luat-o el. 9i tot profesorul ii alind sufe-

rinta:
118

traiegte, intr-o ambianld sElbatictr, nu mai e uman 9i rdmine infiripat in el, 9i el ia, Peste tot, tot ce e rdu. 9i rAul Asta unii il eliminA foarte greu. . Unii se pot debarasa de rdu. Eu am experientA Pulina, dar din Pu.Lna exPerienld pe care o am, din cazwile pe care le 9tiu... Dumneavoastra, dupd inchisoare, dupd ce-afi fdcut ce-ati fdcut, nu ali vrui sd plecali in alt ora9, in alta Parte, sd vd pierdeli urma, se vA ascundeli? Nu. De ce sA md ascund? De oameni sd mi ascund? -caut oamenii. De Dumnezeu nu poli se te ascunzi, zic Eu eu. A9a zic eu... mulji oameni care au fdcut ce afi fdcut dumnea- Sint se caiesc acum? Care ezita str mfuturiseasca de gi voastri fric6, dar le pare riu? Nu. Nu sint- Eu am stat de vorbtr cu ittia, 9i oricare ar spune: asta e nebun. Oricare zice cd el e in firea lui, 9i eu sint nebun. Nu gtiu, dar acuma, ca si iau un camet de gofer, am dat un test Psihologic, exista un examen. DacA n-ag fi capabil si-l iau, inseamnd cA a9a e, cum spun ei'.. Cei implicafi md fac nebun. Cei neimplicali au spus: cum nebun, md, cd poate conduce o magind, a Putut sd construiascd case, sd lucreze duPa o schifd, dupd un plan, pAi, zice, unu care e nebun invata tot. A cre9te albine, cA ai pasiune, ci n-ai, trebuie sa cunotti meserie, trebuie sd ai carte, e o meserie foarte grea, trebuie sa ai simt, sim!, domnule. Dar cum am trecut, am cautat sd cem aici, am vizut Fi am cemut. Am facut analize. Au fost noPfi intregi cind am fdcut anallze, nu dormeam, avearn insomnii cumplite, ce trebuia sA fac, ce am fAcut, am v6zut ti eu lumea, cum decurge, eu nu gtiam. De aia, 9i daca mi iniurd unul tindt eu nu ma supAr. Nu gtie ce face.
119

fdcut?

Poate dupd ce n-a!i mai treit bine, ati inleles ce ati

Vndeam miere pe piale,

Am dus-o bine in comunism, pentru ce am a!1:t rese putea nimeni atinge, doamnd- Clnd a venit Ceaugescu aici, s-a spus de mine cI sint dejist. Dar aveam tupeu. Md duceam la ei, mai ales la Pavel, atunci,

lafii. De mine nu

m{ duceam la primul secretar. Nu-mi dddeau voie

crez ziddrie, cd nu pl{team impozit, 9i spuneau ce

este raiul.

gi lumea e hoap, falsificd. Am oameni bolnavi de sida care vin la noi. Fac ce pot, dar nu cred eu cd penku mine

9i i-am spus nevdste-mii,lntrca_ bd cite unii, sdracil: e miere naturale? Cu ce si_|i dovedesc eu? Ia-o gi du-te undeva la analize. Slnt oameni bolnavi,

sd

lu-

mi bagd

la evaziune fiscald. Md duceam la Bucuregti, gi se telefona

eram scutit 9i de timbru fiscal. Cine vtr scutea? Partidul, prin Ministerul de Finante. Dupe ce am devenit producitor particular de miere, nu phteam im-

aici,

ii

cu cei doi - $titi parabola prea pufindlhari? intreabd profesorul. I ;!", dar e asta. E prea putin. Exista aceastti cale a marturisirii, de care a1i

vorbit dumneavoas_

spuneam ce - Eu le unde ai ajunsam netezit calea partidului. Am spus: Aici, dumneata pe fotoliu, domnule
prim-secretar, aici eu te.am pus, Nevasta mea a avut o sore care inka in cas{ la Lina Ciobanu. Noi n-am arrrt lipsuri, cozi, in comunism. pe Dianei erau magazinele Comitetului Central. Cind mergeam la Bucuregti, ne intorceam incdrcafl. Sora ei a fost femeie de serviciu fur casa lui Lina Ciobanu. Deci am dus-o bine in comunism. Dar n-am votat niciodati cu ei. 9i tot neamu a votat dupl mine. Le-am spus, nu ce-am ficul dar le.am spus cd am gretit. Ctr am f{cut gregeli mari, nu cu toate

pozit, printr-o scutire telefonici, aga, sau in plic. Pentru ce vA scuteau? Pentru serviciile aduse?

mai mult, din lucruri de-astea, le socoteam eu semne, cI Dumnezzu are grijd de mine. Din orice se ixtdrea credinta. .dsa de greu a intrat, 9i a9a de ugor a iegit! $i acum ce greu revine.,.
M-arn d"s o dati la o adunare, la evangheligti; Fraflog, a venit Pavel, apostolul pavel e printre noi. Care pavel, md, vd bateti joc de minel Eu nu am nici o calitate din Pavel, nu-l batjocodti pe el. O vag adiere de plicere mi se pare cd slmt ioturi in

trd, domnu profesor... M-arn dus sd me fac evanghe_ 9i list. Adventist. 9i cind am vdzut, minciuni, minciuni] Eu voiam sd md duc predicator. Cmd eram mic cirtam in co_ rul bisericii. Avearn religie cind eram mic. Aveam o religie. Eram credincios cind eram in 9co al6. Sptneam Tatdl nostru. De multe ori plecarn ftrd un ban de acas{, 9i giseam pe calea feratit un leq cind mergeam la bisericd. f,aica rni_i arunca cineva, banii. $i aveam gi mai multt cedinld, cI am gdsit bani pe calea feratd. Cite sedinte aveam cind eram mic_, nespus de multd aveam. ti se intArea, incet_incet, tot

amdnuntele.,. Din nou se apropie de locul pericolului. Din nou dd cu piciorul in teprgn, Fi-l doare. Curd repet5 rar: ,,Nu cu toate amdnuntele", ochii i se inrogesc, ca de efort, ca 9i curn ar ridica o greutate de ios. - Nu cu toate arndnrmtele. N-am putut. Nu existe om care se nu ascundA ceva: gtiu cl Dumnezeu tot md vede. Bine ar fi, cirnd md spovedesc, si o fac cu tot sufletul, nu cu tum{tate4 sau un sfert, sau trei sfertud sau se pdstrcz o zecime importantd. Normal e cind te spovedegti, sd intri cu sufleful curat in rai,.. Eu nu cred cd mi duc in rai, n-am cum sd cred, vreau eu se fiu curat, cinstit, dar nu cred.
120

vocea

lui.

obtire iertarea.

Nu v-a displicut tohqi ca v-au comparat cu eL nu? -.o cale fusd vdtolu9i iertareaprea ugoare? Si staliii sa "e rugaliZ -era pice $i din cer, a9a? Aici intervine profesorul, care spune blind, dar ferm: - Nu. Domnul nu ne vrea smerifi, intunecari, trirti el ne wea demni. Spun toh'Si ctr e simplu, sd stai sd te rogi. Mai sim_ . plu- decit sd hude$ti, sI te indoiegti,i sa nu ltii daca vei
127

Nu gtiu, zice Fran' Tandera. Eu am crezut ctr, ata, Dumnezeu imi va fi mai aproape. M[ va supraveghea tot timpul. 9i sd me aiute sd nu mai gregesc, ar avea mai mult timp de mine, daci ar vedea cf, eu il caut peste tot, nelinis. tit aga, ca un om nebun dup{ el, alery caut lumina lui. . . Nu vre! totugi sI vorbim curn ali aiuns la psihiatrie? Atunci, spre iama lui '50, cind tohrl se aranjase la Canal, intrase pe fdgag se continua la Midia, se trasase 9i la Galegu, se gtia c{ la Galegu va fi numai pentru delinuti, am participat peste tot la construeii, se simlea nevoia de o stmctuie.... Deci in toanura lui '50. ...Au venit o datn Drlghici, cu Crdciun, cu Constantinescu Marin. Eu pe Jean Baciu* nu l-am vfuu t niciodata cit am fost in detentie. Asta cred cI nu s-a implicat. Daci a dat ordine el, Marin Constantinescu** a fost cu punerea lor ln practici. Dupe informatiile pe care le aveam de la bragoveni, Baciu era osptrtar, se tregea tot de la Bragov. Era unul, Clinciu, tot din Bragov cred ctr mai Eeiegte, de vreo 10 ani nu l-am vizut, mai inainte de revolulie prin '88 l-am vezut gi eram in contact cu el. A lucrat tn Securitate, bine, a fdcut bune servicii, pe urmd l-au rdspldtit, l-au dat la exteme, a fdcut nigte cursuri cu rmu, Bebe Mihalache Nicolae care s-a eliberat, a plecat de aici, la Arad. tot prin ei, prin Teohari Georgescu, a fdcut nisje cursuri de limbi, unul care a fost in ltalia, are o barbd albi, 9i de cite ori vine, lasi cite o magini la Giurgiu, cu mine nu vor-

seviciile aduse, cu o slujbd la externe, 9i misiuni in str{inatate. - ...Crnd eu m-am eliberat, in 1955, am ap;rut pe ecran la Ploiegti. Lam gdsit pe Mihalache ospetar la Ploiegti, gi era unll, Ceautq tot ospdtar. Un4 Fran!, care se potrivea cu mine la nurne. Unu bine pregdtit, avea 9i un bacalaureat de pe timpuri. Dactr mai trdiegte acum, ar avea vreo
optzeci de ani. Auzisem cd mai fusese o dati arestat gi politic. Avea ta-su un restaurant acolo, in Ploiegti. $i cind am aiuns acolo, in localu ila, numit ,,Ciocirlia", ista servea acolo. Mi-a spus: E unu din Giurgiu, de la tine, pe aici. Unu, Micu Alexandru, poreclit Sandu Pugtiu. Erau numai gaji de buzunare, spdrgetori, maioritatea pzfi. Cu ei eu md comportasem frumos, avuseserd ei de la mine multe servicii. Adici le aduceam de la confiscdri mincare, de toate. Ce si vd spun, ci eu m-am simlit bine pdnhe ei, doamnd, imi pldcea lumea inierlopi, jalgonul lor, era atdgetor pn-

tru mine. Pe copilul meu l-am ferit, dar mie imi pldceau... $i zice: Aici e unu' din Giurgiu. 9a recomandat el, Petund. informator. - Pai, zic, asta epovestiJi despre psihiatrie... Ag vrea se

- Stati se vedeti, ce are legiturA, se termin cu ploiegtiul. Eu am incercat mult dupe iegire, se md angajez la BraGiurgiu. Nu gtrseam nimic niceieri. Ce faci la ora actuald? m-au htrbat acolo, la Ploiegti, cind m-am inflnit dh nou cu ei, cu lumea asta, interlopA, cd nu-mi g{seam
gov, la

rostul.

begte ci m-a dat la Ploie9ti... Gata, a scepat din nou. Este din nou deshrl de departe ca sd nu mai fie in primeidie. Poate povesti coermt un epi-

sod, dar altul. Altceva decit i-am cerut eu,

ti

deci

il Po-

lin departe.

v-au eliberat, nu v-au dat ti ceva de lucru? Ei imi asigurau, dar nu mai voiam eu. Voiam

Deci dupi ce le-aii fAcut servicii, v-au eliberat. Cind

se

mtr

vestegte shins, coerent, logic. Episodul cu Bebe Mhalachg delinut de drept comun, ca 9i el, rispldtit de partid pentru
$eful Serviciului Penitenciare din Direcfia genemLl a lagarelor 9i coloniilor de riuricd in anii 1950-1952. ** Marin Constantinescu era un hditmct al gefirlui Serviciului Penitenciare.
*

Ce asigurau? - Pei vd v-am spus. A venit o date gi m-a intrebah Ce, ce tu nu poti invdfa o limbtr sheind, ca eb, ca Mihalache? in-

vdlam o limbA sheine

ti

me trimeteau peste granitd.

- Me trimeteau acolo, str lichidez pe tnu,, pe altu,. Mai veneam gi-n .tarA... Nu am avut talent la limbi strdine. Da,
'123

Ce sd faceJi peste $anitA?

r22

9i voiam sA scap. Asta e. Numai ctr nu-mi gdseam echilibru mental- Singurul lucru bun care l-am avut este ce nu m-au tentat nitte bani. Aici am scdpat, cum am scapat nu gtir; dar am scdpai. Aici, la Ploiegti, a fost un caz grav. Cu Aron dsta Ilie. M-am dus la el: Nea IIie, n-am bani de hotel. Lasd, me, ctr e un hotel aici. Da'vezi, ce es. tia me gtiu cd-sint de la Vilcea, cu mere. Merarul. Avea o paporni!6. Un co9 de papurd, stil geamantan, indds, 9i le dtrdea cite un chil-doud, pe la futele alea de la hotel. - Sd nu-mi mai zici 9i llie, cd sint pd.nasoale..Pd nasoale inseamni, in iargon, in pericol. - Imi zici Grigore, ci aga imi zice fetele. El avea buletin. Eu nu mai aveam. 9i am dormit in

Nu-mi gdseam echilibrul nintal... ftepasem. scapasem gi de la psihiatrie, mA ferise Dumnezeu de prima tentatie mare, cu banii, de la Ploiegti, da nu reugeam sd-rni gdsesc locul. $i cinrd plecasem de la psihiatrie, gtiam cd trebuie sa md Hn deoparte. Aveafi un dosar, o figd de bolnav psihic, cind ati ies-it? Nu aveam a9a ceva. De unde si am? Poate era un dosar. Eu fdceam cursele astea inhe psihiatrie gi inchisoare,

noaptea aia acolo. De dimineate am plecat, hai spre gad. De la piat{ pind la gar{, sI mergi pe buleva{, e o distante. Am mers noi, discufii, pe bulevard. Me, toate treaba e $ dAm o loviture buni, a zis el. Asta a fost, cd m-a ajutat Dumnezeu, nu m-au tentat banii, El era om la vreo 60 de ani, mai maJe, tattrl meu, ce mai, da gtiam meseria lui, de ani de zile il cr.rnogteam, venise, mai evadase, iar venise in inddsoare, era periculos. Mi[ tenta, cd-mi d{duse sd mAninc. Avea nigte bani, dar erau pe termirate. Ata ctr a ciutat se me bage in cird. Uite, impe#m. Am stat gi m-am gindil parce ceva m-a luminat atunci. M-a dus la o casie. rie, casieria centrali. Era pe hol, se dormea acolo in timpul nopfii, oameni care mergeau departre, sprc Moldov4 erau

se aduceau banii la casieria centrala, urmdrea asta de doud-trei sapterrfni, turele, tot, de cind evadase, asta urmira. Uite, zice, impe4im, umplem doue papomile, nu iei dedt de sute gi de

adormi! acolo, pe bagaie. El ttia ora dnd

- ...Nu gtiu. ce faceti - Ei gtiauun nebun acolo 9i credeau cd Securitatea se folosegte de in treburile ei murdate?

treceai mereu prin Vdcdregti, dosarul rdminea acolo, dar de multe ori nu era nici un fel de dosar, era o hirtie oare. care, o adresi, n-am citit-o niciodatd. Cine mtr irsolea o aducea cu duba, o ldsa acolo, eram inregistrat cu numirul, dar nu dosar. Aveam poate o fisd. Tomorug gtia ce e cu mine. lmi zicea: Mi, miine ili fac o punctie. Md inflnea pe holuri gi-mi zicea: Md, miine te trimit la o punc'ie. La plecare, cind pleca, fiindcd eu eram pe coridot nu eram in celuH, in timpul ";lei, doar sear4 md inchidea sub cheie. Ziua, doar dacd intervenea ceva, undeva, mtr scotea, dar altminteri nu. Tomorug gtia tohrl despre mine- ,,Miine o str-fl fac aia. aia", dar.nu-nri fdcea nimic. Cred cd-mi scria tot a9a, de formd, ca se aibd el acoperfue 9i o fi55 de observatie. Dar n-am pus mina nici pe aia, niciodate. Credeli c{ ei, doctor4 vA socoteau nebun?

cincizeci. Nu iei altceva- Umpli doud coguri, lagi restul, eu stau pe afare in caz de ceva. Dar trebuia ucis casieru'. El credea ci am singe rece 9i pot sd.-. 9i a remas ce, me, Nea Ilie, vedem la noapte, ce sd fac, md gindeam, nu vedeam ce o si fac, mX vedeam din nou acolo. Adevdrul e cd s-a ficut operafa. in '56. I-a prins ti i-a executat acolo, in piaJi, au fost iudeca$ in public ai termhafi. A fost o hagedie, eu mi-am dat seama. $i ce-i tenta;ia... Eu am avut oferte multe, dar tot iigodii...
'124

- Cred ci ei is,i inchipuiau ci execut tohrl mecanic. intr-trn fel, asa 9i era. Dar, dacA Ftiau ca sint nebury de ce md Hsau str fac? Spuneau: Md, vrei se-i faa torpiiajlui
$tef6nescu?

torpiiaj? - Ce esle aceea la tdlpi. Electrocutare Tiebuie si nu manifest nici o surpriztr. Si-l las sd vorbeasce neintrerupt. Este atenL din fericire, mai pulin la reaclia mea cit la uga remast intredeschistr dupA iesAea neauzitll a sofiei. O irnping eu, care mA aflu mai aproape. ...O datd am avut in mind o asemenea fi9d. Nu scria pe ea decit: Negulescu gtefan. il cunogteam. Eu ii ziceam

725

,,nea Ftrnice". L-am gdsit inconttimt. Am trecut Pe linge pahi lui, dar m-a vezut sanitarul Diaconescu. Diaconescu

era mina drcaptll a lui Tomorug. Era civil, dar PHtit de Ministerul de Inteme, in lipsa lui Tomorug ficea el totul. 9i l-am g{sit lingd nea Finici de 7-8 ori, c{uta Poate sdl salveze. Clnd am plecat tot acolo eraCum ali ajuns acolo, totugi? De la Canal? Nu, fiindcn h Canal aveau ei ce le hebuia. Ia Canal venise de la Pitegti. Cu Bogdlnescu vmisertr toF to4idtarii de care aveau nevoie. Dar la psihiatrie trebuia altceva. Tie buia gcoalli fdcuti. Trebuia unul de meserie. Care si cunoascd psihiatria. C{ psihiatria asta cuprinde o groaz{ de diagnostice, nu e numai schizofrenia, sau paranoia, cuprinde pAri h amnezii, epilepsii. $i epilepsiile sint de mai multe feluri. Aici, la Canal, s-a recrutat. M-a oPrit o dati pe hol Nicolau Ssta de la Constanta. Nu mai gtiu de unde vmeam. M-a vdzut din poartd ii mi-a zis: Vino-ncoace. Mtr, zice, am o beabi bune PmAm intrat in birou la el. tru tine, tu mi se pare cd o str mai ai putin, se te eliberezi 9i ai sd ai nevoie de spriiinul Ministerului de Inteme' TU 9i a9a o sd fii o persoanA care n-o se te distanlezi niciodatil de noi. Ai str iegi la pmsie de la Ministerul de Inteme- Tu vei fi dintre colonigtii oragului Via. Aga se numea Poarta AlbA, locul unde erau executat' cei condamnagi. $i, deci, imi spune: Mtr, vezi ce o se vind un tovardg de la Ministeru' de Inteme, si stea de vorbe cu tine. Asta o s{ fie sAPfitmina viitoare- Pe cine mai gisegti tu aga, biiat brm, ca Fi ting istet si avem noi incredere in el? zice. Mai pofi Doruru' Nicolaq zic. nu gtiu, str ne recomanzi pe unul? rm bdiat din Giurgiu, unul, Nicu Modomnule. Eu aveam raru, a murit slracu', avea atunci 20 de ani, Era mai mare ca mine. ft spun lu' 61a: M{i, Nicu, uite aga, aga. Era cam prostlnac eh, dar il iubea Bebe Georgeru, fusese la Arad gll trimisese Bebe Georgescu la Canal s{ mai bmeficiNu, me, Frdnlitor, nr1 ml. Chiar daci mai am zece eze. ani de ficut, nu md bag eu cu Agtia. Scurt, aga. Erau deci 9i dintre etti4 cu drephrl comr:n, oammi cuminfi. Suferea de mincare, suferea de orice, nu se lasa corupli.

M-a dus irntr-o cameri- Acolo, ce credefi, am gdsit umrl dsta nega de c este acolo, fiindce toti aga am fost, sa nu gtim unul de alhrl. Nici Ssta care a vmit, civilu', nu avea intercs ca noi sd ne cun@s.tem. Nu avea el interes, dar ce putea face? Ne-am mai qi intilnit. Deci, a cerut o camer{ ctnd a venit civilul dsta. Trebuia sd dlm probe de Tu ai v&ut, lucru. I-am fdcut deci dteva zile exhibifii. am zice, ln viala ta un om nebun pe strad6? Zj.ci -Daa, vlzut, era unul la noi la Giurgiu, unul Dure nebunu. $i curn fdcea, mI? Ia explicS-mi h, mie, Iti mai aduci aminDa, zic, fdcea a9a. Nu vi spun cd me corrte cum fdcea? centram cum fecea dla, si fac ca el 9i inc{ ceva nlai bine ca el, daci se putea. ,,Bravo, md, pii tu gtii, Dar altceva ai mai vdzut? Da zic, am mai vtrzut pe rmul, Vasilicd. Rideam de el cird eram copii, avea nigte picioarc uite ataDar dla era 9i agresiv zic. Ftrcea r{u, zic, dac{-l supiram Dar cum ficea? Dar noi- Numai dacd-l suptrram, zic. Da, sigur. Si cum face, mi? Ptri, epileptici ai vdzut? Ai putea sd faci ca un epileptic? Pdi sigur. face aga. Pii, cum faci? P{i, sare in sus, di ochii peste cap, Pdi, cum face spume? Pdi indi se zbate, face spume. trebuie sd adune in gurd mai mdtd spumd, ca sd dea gi afar{. Aga, md. Unii nu fuce spumtr, zic eu, di ochii peste cap gi atit. Nu gtiam, cd n-am fdcut niciodat{, dar m-am concentrat. Ce interes aveau s{ facefi pe nebunul? Ia sd vedefi acum, stafi sd vedefi. Cd am rimas gi eu ata. Ce vlea esta, me, igi bate joc de mine? Nici eu nu inlelegeam. A rdmas treaba ce vine el. Md trimite intr-o zi ca pbac6 cursa la V{clregti, 9i sn plec cu ea. De ce, cum, nu se gtia nimic. Am plecat cu dosarul. De la Vdc6res.ti, me trimite pe unde nu gtiam nimic unde. Dar gtiam cd nu md lasd DirecFa generald a Canalului sd ajwrg departe, m{ intoarc irnpoi. Gnd arn aiuns la Vdctuegti, el nr-a luat sd ma duci la Direcfie, pe 9tfan cel Mare, acolo. Aveau acolo o camerd. N-am discutat mult, ce am hecut la treabd. Ai venit, aa, bine, tu ai sd lucrezi imediat, cd egti recomandat de toate Direcfia, mi-a spus tovarigu' colonel Crdciun ci egti biiat bun, mi-a spus gi tovarigu colonel

din Buziq

726

Constantinescu, noi avem nevoie de ajutoru tau. Btr, o sd trliegti mai bine. D4 domnule, zic eu, dar 1mde? Uite o sd mergi la un spital, 9. 9i, eram deja cam nelinigtit eu, ziq O sd md ldsagi acolo? M-am gindit, {gtia md hterneazi, zice cA am fo6t nebun dacd l-am omorit pe tata. Am devenit suspicios. Numai cine nu e in fuea lui igi omoard pdrintele, pe mi-sa, pe ta-su, un om anormal. Ei, las cd m{ descurc eu, stai sd vedem ce face esta...

porti cu ei.

deja?

ln tl5Z-'53

se petreceau

lucrurile asiea in psihiatrig

Da, doamnd, se petreceau. De aceea, cind s-a fecut str merg sd depun mirturie. Valeriu* spunea cd nu este adevdrat, si un doctor, Vianu**, i-a aiuns lui la ureche ceva, gtia ceva, dar nu tot, a spw despre abuzuri 9i torturi in psihiatrie. Oamenii aceia pe carei aretau ei erau nebuni din bdtiii 9i din torturile de atunci. Nu era mistificare. Emanuel Valeriu spunea cd e mistificare, dar nu era. S-au fdcut in psihiatrie torturile cele urai mari. M-am dus la unu, Filip, cu care am lucrat, m-am dus la unu, Vasile Ioneru, care acum a murit, am vrut str depunem mdrturie, era adevdrat ce oamenii dia, care pdreau nebuni din alte cauze, erau nebuni din torturi" 9i rdmagi acolo de treizeci de ani. $i deci voiau sd vA bimita acolo, 9i v-ati ingriiorat

filmul dla, la televizor, din nou am vrut

cd

- interneazi la psihiatrie. vi

Da, mi-a fost fricd. pe urmtr am zis. mtr descurc eu, stai str vedem ce face dsta. Zice: Uite, vezi, tu ai se cunotti mai multe, ai sd faci gi o gcoaH de medicind, are ministerul nevoie de oameni ca tine, trebuie si cunogti boli, cum evolueaztr, sd cunogti la bolnavi, cum trebuie sA te

neavoastrd m-a!i intrebat daca pot sA fac a9a 9i a9a, dar cum sd cunosc eu la un om bolrlav? Ai sd cuno$ti, ce inveti meserie. Tir ai irxvAFt gi ziderie, nu? Ai practicat-o? Nu prea. Ei, dace ai invdtat teoretic, ai sd inveli si practic. 9iii? Nu e departe, dace ai teorie, ai 9i practicd, dar s-o faci. Aga a rAmas cu el. Urmdtorul program care-l ai cu mine nu mai e aici, ci la spital. Cum intra acest om in spital? Dindu-se drepi ce? De fapt, nu avea voie sd intre in spital. in spitalul acela nu erau vizite. Nu efstau nici vizite, nici vorbitor. Acolo nici o familie nu-gi vedea pacientul. Acolo puteai sd stai 9i gase ani, nu aveai o vizita sau un vorbitor. Ia penitenciare existau. Dar in spital, eu nu am vdzut, de atitea od am fost, nu o date, poate de 10-12 ori am fost, nu gtiu precis, dar nu exista. Ajunsese in miezul fierbinte al povestirii lui 9i nu se oprise incd. $i nici nu incepuse ocolul. Acum vorbea daq, in fraze scurte, degi in vocea ca un tAcdnit de mitralierd se simtea uimirea ti disperarea: O singurd dati n-am vezui o vizite. Nu-l intrerup. Dar se opregte singur: ...De 10-12 ori am fost. 9i stateam aproape... Afi spus in inregistrarea fAcutA cu dornnul profesor ce steteati cite o lune, ce mai mult nu rezistali... Da. Dar am stat o datd doud luni. Crnd am spus cd nu mai merg 9i nu mai lucrez dacd me tine mai mult de o lund. [,e-am pus conditii. Simteam cd innebunesc dupd o lund. Le-am explicat pine h urme. Lui Cocog Ala, care se ocupa de mine, i-am spus: Domnule cepitan, nu ttiu ce grad avefi, nu spunea nici el ce grad are, i-am spus lui

Pii, zic, domnule,

asta mA depdgegte,

dum-

* Emanoil Valeriu - ziarist de televiziune, reputat pentru slugdrnicia fa1tr de regimul comunist. A lecut in lunile de dupd revolulia din decembde 1989 un reportaj cu bolnavii din spitalele de psihiatrie, ca si dovedeascl faphrl cA acegtia eiau inlr-ade vdr bolnavi gi ce abuzurile psihiatrice sint o invenlie a opozitiei,

menitl

str

compromittr fostul regim.

tru

Dr. Ion Vianu, medic psihiatru, pregediniele Asociatiei pencombaterea abuzurilor in psihiakie. Trtriegte la \4ena.

Dar il cunogteam, cA fusese pe vremuri spargAtor. I-am spus: Md distrugi, nea Mitici, daci md mai fii acolo. $i el imi spune - Lastr, md, cl nu mai stai mult, o ltrnd, maxim. Daci e, cauli 9i prin cineva, prin cine crezi tu, iei legitura cu mine... Prin cine se iau legdtura cu el?...
729

nea Miticd |idic. Cine este Miticd Jidic? Mitice Jidic era acum maior in Ministerul de Inteme.

128

se

Deci, dvs. trebuia ziua sd facefi pe pacientul, adicd simulaF cd sint4i nebm, ia.r noaptea erati folosit ca tor-

!ionar? Erarn folosit gi ziua, dace era nevoie. Eram gi ziua tortionar. Eu intram acolo ca pacient. Ca gi ei. krtram ca bolnav, jucir:rd 9i cintind, sau fdcind altfel de sceni de nebunie, ca si dau impresia ce sint bolnav. Adictr de unde plecam, din penitenciarul de unde plecam, plecam in ci zi. Chipurile, de-aia ml ducea la spital, cd eram bolnav. Tineceam prin Vtrcaregti, toi aga, in cdza. Ma cunogteau oamenii gi ziceau: Uite-I, mA, nu mai e 6la care era, a irnebunit. Md cunogteau tofi. Nu steteam mult acolo, dar hebuia sd trec, era inchisoarea de tranzit. Dacd ajungeam seara, tot rdmineam acolo o noapte, cu trimiterea cl eram in crizd. A doua zi plecam, dar ce misiune aveam eq nu gtia Directia generall a penitenciarelor. Nu gtia decit o Parte din ei. Era un secret. $i numai dla care lucra acolo. gtia. Tomorug dla, o fi in viata, n-o fi in viatd, el putea str gtie ce este acolo, domnule. Eu nu pot si cred ctr el nu 9tia, nu cunogtea, nu cred ctr el ar putea sa nege nigte treburi. Nu pot sA cred. Deci aiungeam acolo. Cind aiungeam acolo, de multe ori la intrare loveam un mililian care era de serviciu acolo. lncepearn balamucul chiar de unde se f6cea trierea. Era un gef gi doi subofiteri. Ofiteri superiori nu erau. Era unul care raspundea de toati seclia, dar el nu era niciodatd acolo. Iar garda se schimba sipitiminal. Nu-i mai vedeai strpt5rnina urmetoare tot pe aceiagi, se schimba. Nimeni nu era permanent acolo. $i la VdcareFti, pe ce' lulare, rmde erau somit$ilg un ofiter de Secudtate nu fdcea de serviciu decit 24 de ore. Crnd pleca de la unitate sa intre in serviciq nu gtia unde pleacd. ,,Plec la direclie." Pleca la Drec.tia Sectrritdgii, de care apa$inea, 9i de colo primea sarcina: ,,Mergi la punchrl cutare" , . . Pentru ca sA nu Poatd face legitura intre de!inu!. Nu avea cum de acolo. Pentru ce era gi el ptrzit, supravegheat 9i spionat, de planton. $a intimplat cazuri cind nu gtia, 9i a vorbit unul la vizete. Plantonul l-a raportat cd a vorbit la vizetd 9i au trecut 9i ei in celuld.

...Deci ajungeam acolo. Irnediat md bdga la o camertr, dace nu era sanitaru acolo, md btrga 9i stam acolo. Cind venea sanitaru Diaconescu, me scotea 9i mi blga la celula unde era de lucru. Ce inseamna ,,de lucru"? V-am spus cd intr-o celuld erau Patru Paturi. Cite

doud, puse cap in cap...

El se opregte gi nu mai gtiu ce si-l intreb. De acum dialogul nostru mi se pare indecent. Eu sint cea care pindesc zgonotele de vase din bucitirie, senm cd solia lui nu se apropie, sd ne audd. in incinta Spitalului 9? $i torturile aveau loc - Aveau loc intr-o secjie tot speciald, separatd. Acolo, direcionrl spitalului 9i nirneni din spital nu avea voie sd controleze, Nu intra decit ministrul de rrteme. Era un teritoriu al Ministerului de Inteme, in incinta spitalului. Dar conducerea spitalului nu intra. Dacd un pacient avea nevoie de o comisie de expertizd, expertiza nu se ficea unde voiau dia, se fdcea unde voia directorul spitaluluL Tomoru& in fala comisiei. Dar la deginulii politici n-a fost comisii de expertizd. Din nou se indepdrteazd. -..Era un bolrnv odati. De drept comun. Se ficeau comisii penhu de.attia de drept comun. Eu am vdzut cazud. Era nnul din Tingovigte. Sd zic ce re,m ce a zis el, a zis cA e din Tirgovigie, cd e economist, contabil 9i cA il cheami Marcu. A venit cum ar veni azi, gi noaptea urmetoare a murit. Marcu sau cam aga ceva a zis. A cerut ci are rievoie de o comisie. I-a spus asta sanitarului Diaconescu. 9i esta ai pi dar in primul i-a spus: - Da, mi, bine, o sd comisie, rind ili trebuie somn. O se-!i face o inie4ie baiatu inainte

de culcare, diseard, 9i o str dormi. I-am fecut inieclie, 9i dimineali a fost terminat din inte4ia aia. Cd el lncepuse str lipe ce este o inscenare, o fars6Sau allii veneau, cd pind la urmd ajungeau de se dtrdeau

profefi, sdracii...

innebuneau din torturd?

131

- Veneau de la anchetd innebuniti. 9i cu zile. Adici unii nu mureau acolo,la ei... Doarruttr, Pai
Ftili cum veneau? Colonelul dsta, pe care a vrut se-l salveze Diaconescu, a fost colonel de aviatie, 9i se sPune ce a fo6t piloh- lui Carol al ll-lea. $ti! cum a vgnit batut Peste testicule? $i imi aratd ceva de marimea unui dovleac. Nu murise, dar nu a putut el vorbi. A venit un alhr.l 9i a spus ca o femeie este aceea care-l betuse. Cu creionul' Ii spunea asta sanitamlui ista, Diaconescu. Diaconescu esta era bahin. Era 9i el tot un criminal, decit ce pe acest aviator a vrut el si-l salveze. Dar gi el era tot la fel. Ve sPun ctr era behin, pentru ce se zice ce, daci egti tin{r, faci mai multe, cd nu ai minte oi

scdpau de acolo

jidan, Mahler, a spus, saracu, Dunnezeu sl-l ierte: Ma, termine urgent cu astea, ftr ce faci gi termini? M-a salvat in felul dsta? M-a salvat, cred eu. De ce Tomorug n-a fdcut-o? Am eu motive str cred, sau n-am motive str cred cd
a fost securist? Odce mi-ar spune. Sd mi se arate delinutul politic cu care el s-a putat ommeFte. Fiindcd putrea so facd.

bitrin...

De data asta

ifi mai revii la bdtrinele. El era imi dI fiola 9i imi zice: Fi-i-o. Deci,

fdcind pine atunci nu gtiu cite fiole. toate Pe care le-am fdcut au fost fatale. lntelegegi? N-a fost una care sA nu-ti factr efechrl. I-am ftrcut-o. 9i nu a avut efect. Atunci mi-am
dat seama cd el a vmt sl-l salveze. $i dnd a fost cu sublo cotenenhrl lsta" de la mine din Giurgiu Niculescu Traian, i-am spus; Domnu Diaconescu, am gi eu o ruSaminte' 9i eu am vazut multe, dar asta mi-e mai mult ca mama, ca tat4 mai mult il prc,tuiesc, va rog, salvaF-l daca se poate. il salvez, dar nu aici, trebuie str plece de aicl dactr vrei SA-l ia VACATIEbuie si plece, dar unde? sd-l salvezi. regtiul. ii fac eu adres{, zice. $i ia ftrcut-o, nu el, i-a ftcut-o Tomorug. Dar Tomorug m-a trtrebat de unde-l cunosc eu E din {ia nebuni, de la mine. Nbuni pe esb. I-am spus: de-ai mei, zic, am fost cu el la Mtrrcuta. Sau Socola i-am spus, cd ttiam de acum de Mtrrorta, Socola. fimbolia, le gtiam toate astea acum. Auzisern de la nebunii adevdrali. Da de cite ori, ii ziAi fost tu acolo? $i Tornorug: Culegeam la rogii, cre9. ceam. $i ce ftrceai tu acolo? team porci, 9i deastea. Fiindcd ei de mu.lte ori imi ziceau.

ai care me instruiau: Me, ai 8rii5, tu 9i cind vorbegti cu profesoru' trebuie sI vorbegti ca nebun. Dar probabil cl el nu mi-a fdcut toate analizele, str-mi facx 9i s5-mi zici, mA, e nebun sau nu e. Nici acum nu gtiu, doamn6, dacd am fost sau nu... Pe Tomorug nu l-a interesat. De ce {la, 132

,,matale", nu ,,dumneavoastrd", dar lui ii eram simpaDu-te, o ratd - Umblafim6, la buctrtdrie, ia voiali? ti minince. aga, liber, pe unde Pe la bucdtdrie? - Luai de la buctttrrie cite porFi voiai, pasdri lntregi, noi-le ziceam caralii la milifieni, 9i luam doud-trei pisdri, ci voiau caraliii str mdnince 9i ei. Seara nu plecau cu mincare la ei, cE le era frictr, dac{-i intilnegte pe drum. Se mai intimplase. ...Era unul pe care-l porecleam Pdcald. ii dddusem o gtrinl 9i, la iegirea din spital, se intilnegt cu unii care fitic.
ceau inspecfie, de la Vdcdregti. Il cautd irr servietd ti gtrseFte gtrina: De unde ai luat asta? A doua zi n-a mai fost acolo. $i-mi spune trla venit in tura lui ce gtie ci eu i-am 133

Un mililan nu sufla in fala medicului. Am v6zut la Dumbriveni, la Gherla, la Dei, pe unde am fost prin penitenciare, nu sufla in fala medicului. Nici aici nu suflau. $i era un om impundtor... Dar chiar ata, si plece morti de la el?... Plecau la 11 noaptea mor.ti. Ce confinea fiola aia? Nu gtiu, dar mureau toli din ea. Nu ttiu. ci n-avea scris pe ea nimic. Curios e cd eu mi-am f{cut-o 9i mie, ca sa ved ce e, da n-am murit, V-a!i fdcut-o din curiozitate? Md 9i schimbasem, nu mai eram sensibil la nimic, la durere, la nimic. Md lnlepai h telpi 9i nu mai simteam. $i injeclia aia, la fel, devenisem imun. Ce alli medici afi cunoscut acolo? Pe Arsene. Era morga, unde erau dugi, acolo, la Arsene. Eu mI duceam s{-l vid la disecfii. Md interesa se vad... $i ii eram simpatic lui Arsene. Cind m{ vedea: Vreau sd ved crreierii, Du-te, mtr, in me-ta, pleactr de aici. si vdd ti eu putin cum umbli matale la creier. ii ziceam

eu i-am begat, fdrd sd gtie el, in servietd gdina. ,,Mi-a bdgat-o Nebunu', ca sl me infunde, nici nu m-a intrebat nimic." A venit 9i Tomorug sA mA intrebe care a fost treaba. bunh acolo? Era mincare atit - Era mincare bund, de sI 9ti!. Budinci, fructe, compoturi. - Nu zicefi dvs. ca Vasile Ciolpan*, cu mincdrurile? - Era bunt" 9i spun. Deserturi la fiecare masi. Nu minvd cau delinugii. Sau, care venea de minca. Este ienant gi n-am cum sd ve spun de neomenesc. Ca si nu mai rndrince, ficeam heaba mare in gamela lui. Oamenii dgtia care erau cresculi fin. .. Eu le povesteam. Chiar lui Crdciun i-am povestit ce le fac. Ridea ha, ha, ha, ridea cu o pofitr, doamnd, de nedescris. A cui fusese ideea, cine v-a invdfat? - Nimeni nu m-a invdtat! PIi, gtiti ce spuneau? ,,Fifi vigilenii gi inventivi." Eram vigilent 9i inventiv. Sd aplic metode. 9i ei conta cd eu aplic nigte metode foarte bune. Chiar Drdghici a spus asta... L-ali cunoscut deci pe Drdghici? - Da, l-am vdzut. De mai multe ori, o datA a venit 9i special pentru mine. Cind l-am tiiat pe dla la Culme. De ce ali ficut-o? - De mai multe ori md aduseseri la Spitalul 9 nu 9i mai rezistam, Am vrut sa scap, si md duc la drcpt comun definitiv 9i sl-mi fac pedeapsa. Am vrut str mai fac un
cA

ficut-o. Ah ar fi declarat

nou de lacrimi, e un fel de ndduf, dar se tine tare 9i con-

tinud.

Cdutam sa scap, me seturasem de sPital 9i voiam si fac orice, am vrut sd-l omor Pe ila. Cind s-a petrecut asta? Asta era in'53. L-am 6iat Pe ela, Badea, profesor. Badea era intelectual, 9i mi se pare cI ii pllcea sporh:l' Ficuse in tinerele box. Era bucuregtean. Attia m-au bagat in lanluri, au sesizat imediat Ministerul de Inteme 9i urma ca peste patru zile sa md duca iar la SPitalul 9' Tot la SPitalul 9, unde nu mai voiam eu sd ajung! Cum s-a infmplat? El a spus; Bd, cu mine nu-ti merge cu nebunia, ti s-a dat la mine. Am fugit repede, rni-era teami, chiar dace avea aproape cincizeci de ani, dar am fugit. Mi-au dat ni9te holi un culit, zic: Pe dsta il mininc. Nu conta la mine,

omor, ti sd intru la drept comun. intr-un fel a9a, a;i vrut sd luaii - Vreli sd spuneli cd, viala de la capht? Adictr viafa de dinainte de a deveni tortionar. Pentru asta trebuia se comiteti inca o cdmd? Da, doamnS, da. Vede el morrnitatea: viata cuiva - gia omorit tatAl nu poate9ifi luatd de la capat. Cel mult, care din punctul acela fdri intoarcere. Ochii i s-au umPlut din
+ vasile Ciolpan, fost director de inchisoare la Sighet. A declarat intr-un interviu cd delinulii elau atit de bine hrinili, incit el insugi prefera se mlnince cu ei, decit acasd.

zic: ,,il omor". I-am sarii in sPate 9i i-am Perforat Phminu L-au dus la Constanla, n-a murit. L-am intilnit dupd aia, 9i gtiu ce n-a murit. Dar s-a auzit pind sus,9i a venit Drdghici. ...Cmd a venit i.ia au strnat goama, primirea de gme ral. Eu eram in nigte carcere- Chiar in carcera unde fusese chpitanul care murise in sirme. Care dnta Zdrobite cdtute-.. Era acelagi comandant losiPescu, tot acolo s-a intimplat gi moartea lui eh, nevinovat... Intrase la carceri fiindch scrisese un memoriu. Pe urml il intrebase pe comandant daci gtie margul Zdrobite cdhqe... ii eq exact i:r aceeagi carcerd. Stiteam acolo ti am auzit goama care dddea semnalul st se facl primire de general. El, Dreghici, le-a cerut se oPreascd imediat goama 9i raportul. El n-a venit sd inspecteze, a venit pentru mine. Ce-i cu goama, ia terminali. Ce-i cu dsta aici? Eu eram Ptri, zice, e nebun. L-a tdiat Pe eh. chiar la poartd. Pii, ii zice lui Iosipescu, tu ar trebui sA fii in lanluri aici, cd el este bolnav mintal 9i tu il lii aici? L-ai bigat 9i in languri? ii spunea astea lui Iosipescu. L-a terminat. C6 de ce sd md lind pe mine in lanlr:ri. De mihe , zjce, Bafa, cu ma curs, il trimif la spital. Cind am auzit eu, aoleu, mai bine md trimitea la Ai;d. Decit la spital' imi venea grerl

pi-

734

135

domnde, incepusem sd nu mai pot. Lucrasem gedinle multe, gi nu mai, acum me gindeam cum sd scap. Acurna, mtr duceam acolo, ftrceam rdu, gtifi, deveneam 9i mai riu, mai agresiv nu md potoleam, nu gtiu, poate eram pe punctul de a irurebuni. Nu mai puteam, se indrigostiserd de mine, mergea treaba bine acolo, cddea cadavre acolo... Cred cd in xhimburile alealaltre se murea mai pu$n... Nu gtiu dacd murea mai mult sau nu. Eram ir schimburi. Nu rdmi:nea nimeni acolo. Se lua 9i nu se cunoFtea unii cu alFi, n-avea cum. Decit simfeam, dacd mililienii erau aceiagi, simleam ca sintem tot noi. Daca o zi, doue se rotea, se mai nimerea sd auzim: ,,Era biiat bun dla de era planton. Cum il chema?" De multe ori veneam 9i cu numele aiurite, nu le spunea corecL sa-mi spuna Tandfud Fnn'. Imi spunea alt nurne, sau nu 1m nurne, ci un numir. Erau nigte chestii cind gi ei remineau tresnili. Atunci cind m-a chemat Jidic dla, ce-am zis Nu mai pot nea Miiice, se starl nu mai Pot Uite, bre, noag Pdi, de ce? si fac nimic, n-am condifi. tea, am nevoie Fi eu de aer, 9i ei mi lin acolo cu un nebun Pei, bine, md, nu-F de.6la, acolo, mai bine stau la Aiud. acolo? Nu, bre, ii gisesc bolnavi. Eu nu bagd sdndtogi spuneam, 9i el se ftrcea cd nu gtie. Nu erau botnavi, ci b6tuli, ti se vditaq ei nu mai gtiau de ei, nu puteai se dormi. ci se viitau. Cu dgtia care veneau mai incorytienli, mai in agonie, era rnai bine. Dar cind veneau ag4 mai congtienii, era mai greu. Ctr erau cu vdietdturi, cu gemete, durea, il durea, cu oase rupte, cu unghii smulse,.. Ceea ce poveste9te Frant Tanddre, cu vocea lui asPra, line parcd de un vis cogmaresc. El descrie acea lume, fdrd conturud prcise, nurni imagini disparate, neverosimile, incoerente, care ne apar in vis gi imPotriva ctrrora noi nu putem face nimic. Umbre care n-au nurne, n-au identitaie' ...Eu pinl pe la 9 9i jumdtate steteam mai mult pe afard, ceutam s{ md tie eia cit mai mult afari, dar pe urmd, cind sd pun capul jos, inchidea u9i, zdvoare, se ducea 9i ei 9i se culca pe rind. $ti!i, dac{ erai doi. se ducea unul gi se culca, dormea o orddoud-hei, nu dormeau amindoi odattr. Eu voiam sd fiu singur in camerd, dar nu se putea,

trebuia sd lucrezi, si faci produclie 9i dla trebuia sd dispard, sd vini allii... ...Eu cred ci a fost cea mai oribiH inchisoare din lara asta. Sec.tia aia acolo a fost cea mai oribiH. Acolo s-a murit cu zile. $i cine intra nu iegea. Nu gtiu daci existd un delinut politic care sd-mi spund cd a iegit de la seclia aia, cd a trecut pe acolo gi acum e in vials . lbate cArtb pe care lea$ citit, ati gesit vreunul care sd povesteascd ce a trecut pe
cA asta era,

acolo?

Nu citisem, intr-adevar, 9i asta e6te trfuetura unui cogmar, sau a unei halucinalii. Numai cel care povestegte o vede. O rea-Iitate ei, cu un singur martor. ...Sint oammi care au trecut prin zarcd, la Aiud prin Pitesti. $i din Pitesti au mai s.dpat. Dar nici unu nu spune cA a fost dcolo. De ce? Fiindcd nu s-a intors nici unu de-acolo, Cind veneau acolo, nu mai erau oameni, gi trebuiau terminafi. Nu putuse se-i termine, 9i il aducea aici... La ora 11, 11 9i jumetate noaptea. lntre 11 9i 12 noaptea. $i morlii dgtia nu plecau la morgtr. Venea o Skode micd, o dubi;5, pe aia am vdzut-o. De multe ori am cArat gi eu cu brancardele morgi, 9i i.am dus. ii aruncam a9a. Dar ce se intimpla, dnd murea? Dacd cidea azi unq nu-l lua. A9tepta se cadl miine, doi-trei, ca se vind si-l ia 9i pe dla. Care sta intr-o cameri in fund, aruncat acolo. Noi aveam griji sd-l dezbrdcdm de haing fdceam pachet, chiar eu le feceam pachet, nu scriam nimic pe el. Iar pachetu se punea ll cabinetul lui Tomorug*, cd iar revin la el, pachehrl stAtea acolo la el, gi el nu se intreba al cui e, nu spunea aJ6 cui sint astea? El, sau mina lui dreaptS, sanitaru Diaconescu? Nu se intreba ce-i cu pacientii eia care au ve'oalele nit? Ce-i cu esta, cu fiola aia, de ii iniecta? Pute,ti si spuneti dacd au fost mul[ cei care au murit

aqa?

lucrat la Spitalul ,,Gheorca Sefde secfie la Psihiakie. Inainie lucrase in Directia General5 a Penitenciarelor 9a pensionat la 1 noiemblie 1969. A decedat zece ani mai tlrziu.
a

ghe Marinescu"

' Doctorul Epaminonda Tomorug

de la

I august

1951

136

L37

i se face ce i se fdcea, murea, la o ortr-doue dupa ce venise. Venea gata terminat. 9i cedeau mulli a9a. Mai mulli decit cu fiole. Dar ei probabil cd-i aduceau acolo din mai multe motive. Si nu le aparA ,,mort" acolo, se aibtr certificat de deces. Si zicd ci i-a dat o gansd: mort in sPital. Altfel m-am htrebat d ce-i trimitea, ce nu mai avea nici
a

n-am cum si Pdi, sd - cddeaucalculez, dar f{rd injeclie. Venea 9i, inainte de singuri, A$ii 9i

calculez! N-am cum.

DESPARTIREA

o ganstr. Crnd era unul pe moarte in celuld, il lua 9i-l ducea la spital. Nu-i dddea nici o asistenfd, dar spunea cd l-a dus la spital. Nu-i dedea nici o asistenld, il ltrsa pini

in ultimul moment. Sau chiar il tortura pitxi in ultimul

moment.
9i - Atunci cind dvs. aE torturat rm om in agonie. A! ficut lec.ri pe el. Cu

ali vorbit cu dl profesor ali spus ci

- in caseta inregistrati cu donmul profesor spune! ce ati fecut ,,treburi bune pentru ei" de care ve e iene".
Astea sixt trebudle bune. 9i altele, Pe care nu pot se le spun... Sint prea grele...

o femeie...! Citi credeti, totuFi, ci au murit aga?... ' ...Poate si fie o sute, numai la mine.

Cu ce ,,misiune" - Cu duba. Multe 9i grele, da' cred cd fdceam 9i mai multe, eram 9i mai nenorocit, daca nu se i:ntimpla nenorocirea cu tata,..

afi fost la Dumbriveni?

Ne ridicdm sd plecdm. Tlebuie si ne interesim de un tren de intoarcere. Ce a spus Frant Tandird ultima datd Ird ,ne inoernenitd pe xaun. Dacd nu-gi ucidea tatil, ajrmgind dintr-o datl in fundul iadului, el ar fi putut face un rau mult mai mare decit a fdcut. Este greu sd cuprinzi cu mintea un asemenea gind. Cit mai rau de atit? Continud disculia cu profesorul. Eu ii cer soliei lui gn pahar cu apd, 9i pentru prima oara, dupt zece ore aproape remarc locuinla in care cei doi ne-au primit atii de cuviincios. De fapt apartamenhrl lor esie o garsonierd stintd, incdrcati cu mobild, in care se mitci greu doui persoane. Pe deasupra, blocul este sordid, ca rnai toate blocurile de locuinJe din cartierele muncitoregti, cu semne ale sdlb{ticiei devastdrii: o ugi arsi, un placaj smuls, tabla cutiilor de scdsori resucite, mirosul de prljeli gi de goareci, ciini, pisid vintul care guierd iama gi vara prin toate spdrturile. Cind rna intorc, reportofonul nu mai merge, 9i ei vorbesc despre rtrul ficut de ,,nenorocitul esta de cizmar". La el cuvintul ,,nenorocit" este greu de sens. - Deiasta trebuie, domnule, oameni de-egtia st nu mai fie, domnule, ca mine gi ca el. Acum realizezi ctr Ceaugescu era, in fond ,,ca el", - Oameni care n-au capacitate, n-au culture, n-au nirnic. Stiti ce un om daci nu lnvar.6 filozohe, psihologie, sd cunoasctr, domnule, nu poate str conducd
decit la dezastru. $i pe urmi, el mereu trebuie se fie con-

trolat psihic. Profesorul este de alta pdrere. Dupi el, caracterul conteaza, ,,fiindci eu cultivat sint, dar daci n-am caracter?" Frant Tanddri este de acord, dar argumentul
139

Dacd, 9i cultivat Poaprofesorului tot lui ii dd drePtate: te sd gregeascd, dar daca mai e gi incult... Pdi, uite ce a iegit de la incultura noastre. $tim ce am avut doi pregedinf, adici un prim+ecretar 9i un Pretedinte, adicd nu mai vorbesc de igtia de la revolutie, dar nici unul n-a avut culture. Aud pe unii ca n-au condus ei, au condus allil culJi. N-au condus, domnule, nici Leana, nevaste-sa, n-a con-

MA intereseaza tot ce spune omul Asta. Acum ii povestegte profesorului despre perioada cind a inceput el se se ocupe de albine. Dar din nou ai de asistat la ocoluri lungi, pentru ca se afli ce-ti promite se spunA din prima frazd. Prin urmare, nu doar emoliei i se datorcaztr dezlinarea asta: Cind m-am apucat eu de apiculture, in '64, 9i esta mi-a mai dat ceva, unguru dsta, m-am atagat de eI sufletegte, ca de un perinte m-am atagat. N-am tinut cont de el ca e ungur, ce e figan. Eu cunosc, am botezat 9i ligani 9i unguri, 9i rom6ni. Doud farnilii de jigani, dar cu caracter. Intru in casa lor, eu drdcui, el nu drdcuie. El zice ,,str m{ battr Duqrnezeu", asta e vorba lui, ce drag mi-e de el, eu nu folosesc cuvintul asta, pe Durnnezeu nu-l folosesc des, eu cu dracu, dracu, dracu. Am vrut si dau exemplu

dus. El a condus. Dar au cdzut toli in Plasa asta. 9i a vrut el comunisrn. El nu gtia ce e 5la comunism? $tia. Dar dacd era r.m om cult, cu pregltfue?... D4 9i cu caracter, da1, dac[ n-a existat culturd, n-a existat nici caracter. Aici trebuie sI Hmurim nigte chestii. Sint terani, oamerri simpli fdrd culturd, dar cu un caracter de cristal deci

nu cultura de caracterul. eu am in$lnit. dreptate. Nu, aga - Cultura ile, aveli Saranta, il $i cizela, dar sint oaPoate Poate meni simpli care au caracter. D4 foafie multi, aprobd fanddrd, consecvent in res-

de un |igan cu omenie. Cu caracter,.. Apoi vorbegte despre bliahrl lui bolnav de cirozd.

pectul lui pentru culture. profesorul didactic, nu e nevoie - Deci, vedeli, spune sd ai culturd. . . continud el- Am intilnit FAtunci credinlA - citili, foarte citifi: Poate. invdtat meseria asta de aPieu am rani cultor de la un ungur. Nu avea decit patru dase. Dar era citit, domnule, despre ce nu-rni vorbea! Nu mi gindisem decit in ireacdt pine atunci la tAcerea concentrata in care ascultase profesoruf firi sd intervini, dialogul meu cu fostul tor.tionar. La civilitatea 9i bunevoinla lui' Din cind in chd, un semn de aprobare, o mici explicatie. O complicitate, o comunicare stranie exista Parcd intre ei, care dePede pe pozilii diferite, 9ea impreiurarea cA imPIrH9isera, aceagiexperienla. Nu-mi PuhEem nici o secundi imagina, dupl expresia mereu ateng 9i cuviincioase, ce simte PrG feslrul Cind ceHlatt rememora scenele de torturd' Aveam sentimentul impur ci felul in care Jandere iti triise acea experienttr me interesase mai mult decit PersPectiva profesorului asupra ei.
140

trateazi cu miere 9i produse apicole de 18 ani, a plecat pe 19. patru ani dupd operalie ci - Cind a auzit doctoru, la treiette, s-a crucit. 9i iate cd din 4 martie '80, cind l-a operat, sint 18 ani, a plecat pe 19. El n-a dat patru ani. A zis trei ani maximum. Ficah. puhed. A cusut qi a legat la loc. A scris acolo in dosar, nu gtiu ce, inci beiatul a luat dosaru.l gi a zis: Uite, mE, mA minte, uite ce scrie. Eu ii spuse. sem si il ascundi. Dar s-au iucat studmfi cu dosarul, i l-a adus un bolnav. Eu vorbisem cu doctorul se i-l ascunda, sa i-l acopere. Dar studenlii erau primii care fdceau experiente cu bolnavii. $i a9a a aflat. $i atunci a fost mare durerea. Si-i ascund lui. Cum? A trebuit sd vorbesc destul, sa-l iei, sd-l intorci. $i cit l-am hrdnit eu cu mina mea, cu lingurila, ca si-l scap... Felul cum i9i iubegte landdrd copilul este unul special. il iubegte ca pe instrummtul pedepsei lui. Nu l-a rnai l{sat de atunci s{-l vada nici un doctor. Decit pentru cametul de conducere a fost mai grar. Ce fac eu cu cameh.rl? Pei rupem dosarul, md duc eu 9i fur toate figele. A rdzbit peste tot cu bani.

741

- Cu banii zolvi cu banii.

merge orice. 9i acum merge. Pe toate le re-

Iar biiatul a obosit de atita boald. Nu mai are sistemul nervos pe care l-a avut. $i dactr un om bolnav nu-l crede pe un om bolnav, cine st-l creade? De9i, baiatul oricit ar Mi, zice, fi de nervos 9i de supdrat, Pe el nu se supdrd. poate certa cu el, degi are un temtu egti un filozof. Nu se perament foarte iute, in care se recunoagte. Ctnd avea 40 de ani, a fost turbat, si-l tdmitd la 9coli, sA intre, mediialii la limbi strAine, dar n-a mers, nu se lega de el. Pe urmi, abia a luat bacalaureatul 9i s-a imbolndvit. I-a dat la unu atunci o suttr cincizeci de mii de lei sdl bage la facultate, la Galali. in 1980, o suttr cincizeci de mii era costul unui apartament mare. Acela i-a sPus cal bagd numai dacd gtie sd dea cu piciorul in minge. CiJ bagi pe locurile rezervate sportivilor. Treaba lui. Dar a intervenit boala. 9a dus in alte parte, la Constanla, la unu care era ginere de procuror. Acela l-a bdgat la o gcoald de calcul. kt comunism corupeai repede. $i acum la fel. Dacd ai bani, corupi repede, dacd nu ai, nu. lndi ciutam oamenii, ii studiam, gtiam ce Piesd tre- acolo in joc. Calculam. buie La atita experienla, sPune singut eram gi timPit sd -gtiu cum sd-i corup. $i.a fdcut gcoala. $i-a luat diploma. nu M-arn dus, l-arn bdgat la o fabricd de confecfii, pe urmf, aici. Cind se ducea, cind nu se ducea, am zis pinl la urmi, Uite, md, sint Posturi, Poti lasd-l in pace. Pe urmd el: mi, spune unde vrci. Am luat legdTe bag, sI md bagi? tura cu unu, Drdgan, unu al dracu, dar eu md aveam bine cu el, fiindcd avusese o nepoate bohavt de hepatitd, gi-mi spune, cu miere, cu plante, am fdcut-o bine. ii ftrceam 9i stupari, sl gtifi. Ctr Pe la Partid toli aveau stuPi' Pe la statisticd, pe la planificare, 2-3 stuPi aveau fiecare, aveam nevoie de transpoarte, transPoartele erau gratuite. Telefon de la partid, Irta, Degaia, Isaia, mi se didea orice. Cind il auzi vorbind aga, te indoiegti cd s-a schimbat

N-ati fost niciodate ur'mirit? Nu mA pot abline sd intervin din nou. Ba da, eram chemat, dar nu in legeturA cu hecutu. Am deraniat o datd nigte vecini, cu o mice pehecere, cu
muzicd. A venit 9i m-a reclamat. M-am dus la gefu judevrei, ori - De citeNu, am deranjat eu? Daci intre plAtesc o contravenlie. nu, lasd, zice, rimine noi. Altd dattr a venit la mine unu, Mititelu, era mare Asta. M-au chemat la Securitate: Ni s-a rclatat ce a venit la mata tovaragu Mititelu. Nu, domnule, n-a fost, zic. Dar gtiu precis, zice dla, mi s-a relatat 9i telefonic, 9i - alte pe Bine, uitati, eu md duc la jude!, 9i daci se confirmd cdi. cA a fost, inseamnd ce a fost, - Nu, nu. Ce-or fi zis: are nenorocitu dsta vreo combinalie cu el... Dacl ei veneau

tului. I-am spus:

pentru stupi, pentru nutrii. Cind am fdcut crescitoria de nutrii, au venit unii cu
nigte rectori de la $tefan Gheorghiu, si-i dau de reproductie. Am inceput cu una, Monica, nora lui Bodnerag, fostd nora, cd se desplrtise de fiu dstuia. Agronomd, lucrase prin Ministerul Agriculturii, pe timpul lui Angelo Miculescu. Aveau stupi, pe la Snagov Era o femeie in afar6 de frumusete, 9i isteati. Lni lisa stupii pe mind. Ne-am inprieienit. Trdia socru-su, Bodndrag. Era retras, dar triia, mai avea

influentA. Mi-a 9i dat magini. Dupe ce a murit socru-su gi a divorfat ea, mi-a spus intr-o zi. Plec in Rusia sd aduc nutrii, am putea sd crettem. Nu gtiu, zic, nici ce-i aia nutrie. N-am condi.ri, li-aduc carte, zice, te inifiezi.

zic, n-am unde

sA le cresc.

vreun pic,
142

M-a chemat la Bucuregti, mi-a dat o broswi tradusd din rusA, cum se ingriiesc animalele astea, pina h urmA am fecut singut dar ideea de la ea a venit. CicA s-a ficut la unguri 9i a mers. O perioadd. Cd atunci cind ajung de se irrmullesc, mor. ,,Ddm lovitura gi gata", zicea ea. Ea a investit bani la Siligtea, unde avea o castr, dd-i cu jgheabwi, cu cugti, eu numai am improvizat, cu celofan pe jos, numai cu9ti, pe care le-am vindut la sfirsit. Unii au cheltuit bani, au distrus sere de flori, mi uitam la ei, pe la Bucuregti, au investit bari grei, si i-au pierdut. Se cresc greu.
143

la scrie acolo, dar cind sa lucrezi, Practic, e greu' Aveam telefonau, str le dau, fdceam proTirsu Mures, la Bragov g.u"rnari. P^a lu *md le mureau la toli, trebuia ingrijite bine, au renuntat.

in fir,al, dr.,ttt ,eavoastri

ce

ati agtePtat de la aceastd

schimbare? Eu am rrmt si fiu judecat. Vreau 9i acum' A9 prefera in fala unui tribunal. Indifererrt. Ca sd spun adevdrat' n-aq vrea singur in proces. M-ag simli prost N-am fost eu conducetoril acestei 6ri. Am fost eu conductrtorul ei? Conducitorul acestei mir9ave Secudteti? De ce legile astea vor numai dosarele foqtilor delinuli? Ei trebuie incriminafi? in De ce nu ale securigtilor? Nu veti gdsi nimic, domnule' cu o adresd, cu o hirtie' dosare. Eu gtiu cd plecam uneori dar alteori nu plecam cu nimic' S-a lucrat aft de conspirativ incit n-ai'cum sI le mai iei urma' Dedt dacd vine cineva care a colaborat, 9i mdrtwisegte Cum a fost PacePa' -are, un sfirca 9i generalul Pretorian, a gtiut cd va veni el, dsta nu spune Nu sit. a fosi Jrevdzdtor. Dar despre soune el cum a aiuns atit de in virf' Ce a lucat in dnereie' serc'a sd aiunei atit de sus, trebuie sd faci mari servicii' sd fi fost un bun anche El trebuie tit ui.ii "'ir, "t"fe. intram tator, Bun, ca mine. Dar eu eram prea fndr 9i nu azi. Dacd gtiam eu atunci! Daca in arnAnunte, cum intrdm sa-l citesc' eu nici dosarul meu nu l-am citit, cfird puteam Aveam Posibilitatea $i dosarele altora'.. Sau o ancheti' si retrag din el ceva. Dar nu aveam interesul asta' inte luouresul pe"care l-a9 avea azi. Nu gtiam cd azi o si vid

poimiine o sA fii un om mai - Miine grad gi o sd delii o fun4ie... mare ca mine in ideea cd veJi avea o funclie? Vi - Da, irnbtrtafoarte mult. Asta PinI in '52, clnd s-a terdaaa, minat cu Teoha4 cu Ana 9i cu Luca. Am visat asta. Funcin'52, am inceput sd me schimb. TrcPtat, cind a fost

omorig terminati...

b,

rile altfel.

trcbuie sd piad. Pentru ce-l urmdrea partidu

Adicd nu gtiali ca o se vine sfir9itul? Ce gtiam era ce dsta este dus,man al poporului' 9i
gtiam cb

slrt

am oameni insarcinali si ducd la bun sfirqit asta' 9i eu la unu' De-asta nici nu-i nuinleles ca ei o sd Piard pind miam pe eia care piereau, ci pe tria care rlmineau' Da' Me, t gtii i-tt"' partidului?-imi sputrebuia ; Piare' -Cum sa nu-l gtiu' L-am cintat Zdrobili' nea cite unul'

cu schimbarea lor'ia. Atunci v-a cuprins frica? Remanierile care s-au fecut atunci nu s-au ficut numai cu ei, cu 69tia cifiva. $au ficut 9i mai ;'os. Eu nu eram vizat. Eu eram omul lui Drtrghici. Iar Drighici a rezistat... Pdi, cum se nu reziste? Cine i-a mincat Pe cei trei? Dej? Drdghici i-a mincat, nu Dej. Fau mincat unu Pe a.lhl, la ei, cum esie gi acun, intotdeauna a fost minciiorie. Constantin Doncea ajunsese de se ninca cu Dei, de exemplu. Si imi cerea sa depun nigte merturii din inchisoare, referitoare la Gheorghe Cristescu: cum l-am vizut in inchisoarc 9i ce f{cuse. So,tia lui Doncea era directoare la magazinul Obor. $i chiar acolo, in birou la nevastd-sa, m-a chemat el. MI, fie !i-e fricl de microfoane? Mi se niscuse deja biiatu, zic, ai dracu, m-or incol! acuma din nou? Aveam Nea Coseu incredere, cl mtr salvase dsta de dteva ori. ticd, zic, dacd mata vrei sd-mi faci mie rdu, fd-mi. Cum v-a salvat? li cunogteam din 1946, ctnd mergeam la Bucuregti 9i md recomandase Pavel la el. Mai frziu era primar al capitalei, avea in tot cazul un cuvint greu de spus in Comite: tul Central in '46. Nu md salvase, dar cred ce me aiutase... il vEzusem deci pe Gheorghe Cristescu la Cemavodd. Me, imi zice, tu egti inventiv tu pof sa inventezi nigte tle buri. Tu egti inventiv. Tot timpul ai fost, 9i tu lucrezi bine. Am nevoie de doui mdrturii de la tine. Ca a fost torturat Dactr lu mata Cristesan,,Me mi.a spus cd a fost toitwat. spus, inseamni'cd a fost, zic, dar eu n-am vezut, n am !i-a stat mult la Cemavodi. O datd l-am vdzut cind a iegit la lucru, 9i atunci, ci mi l-a aretat cineva. Eu inainte, in '46, nu-I vtrzusem.

744

145

cd a fost torturat Cristescu? Ce se intimph? Prin '57 se forrnase la noi ceva mai intelectual gi mai romAnesc. De la inceput fusese, de exemplu, Grigore Preoteasa, era director la Direclia presei, la Romtnia liberd, ptn'46-'47 .Mi &zi'r a ajuns ministru de Exteme ti a murit, s-a pribugit cu avionul. N-a fost curate moartea lui ceea ce gtia bine un prieten al lui, Paul Filigan,

De ce trebuia si depuneli dumneavoastrtr mArturie

a semnat 9i invers. Condamndri la moarte de ldrani care refuzau sd se coleclivizeze-.. A semnat ce nu e de acord cu gralierea lor. Da, pentru ca eia nu ,,inteleseserd" poli-

care avea, ultima

dati cind l-am vdzut, prin '67-:6, o gar-

sonierd prin Bulevardul $ulea. Preoteasa ceruse r&bunare pentru Pehetcanrl carei fusese prieten. Amindoi erau jurigti. Gruparea asta fusese, de la inceput, rma mai de inte lectuali, impotriva lui Dej, care era marea maioritate din

muncitori. Mi-a confirmat-o Doncea prin intrebtrrile lui;

pe cine - Ce este cu Preoteasa gi cu Del, cum vede lumea,de Preouregte? De Dej, spury de el se lovesc to!i, nu teasa. Atrmci m-au agelat ultima daei fi mi-am dat seama
cd intre aripa asta, mai intelectuald, gi gruparea, mai de primitivi, a lui Dei, este o mare rivalitate. Dar m-au lasat in pace. pini la urmtr graNu mi-afi spus totu9i -de Mihail Sadoveanu? cum ali fost |iat

Venea un decret. Se anunla un decret. 9i a venit de la dire4ie la mine, faci cererea de grafierc, zice, 9i otrimifi acastr, ca sd vin{ chipurile din partea mamei, de la Giqgiu. Dacd n-ai pe nimeni, gisim noi pe cineva s-o semneze de

tica clasei muncitoare, pe ei nu i-a gratiat, pe mine m-a graliat. Eu eram poporul. Ei nu erau poporul. ...Vd spun un caz acum. M-am dus sd lucrez in civil. Nu mai aveam mentalitatea aia. Md schimbasem. Mi-am luat un cemin cultural, gi lucrez intr-o comund, Oncegti. Un figan, Tudoric{, era inshuctor de partid. L-a dat afari partidu, mai tlrziu, dar atunci, in '5&'59, era instructor. Eram deja cdsdtorit gi md duceam la Oncegti cu bicideta. Era in '58. - Domnule, mi intreabi, ce mtrcare iti dau tdranii dgtia aici? Trebuia sA se ocupe de nrine directorul gcolii 9i finvildtorul ei dddeau dispozife la prim5rie, fiecare teran presta acolo zile de muncd voluntare gi ii venea rindul fdranului sd-mi aducd mincare. liranul venea ;i-mi aducea o oal{ de pdrnint, cu fasole. Eu nu mai eram obignuit, gat4 me invdlasem si mlninc bine, dar nu spunearn eu primarului, sau activishrlui, cd vezi, ce-rni aduc oamenii, cA e murdar, sau cd e aga. Dar a venit intr-o zi tiganu gi a gdsit-o. A aruncat oala: - Ce mincare e, domnule, aici, asta e mincare? Gata, nu mai lucrezi. Vrefl sa avef, cemin cultural, vref sa vd dishali in sat? Cum vreli megteri fdra sd-i hrEnifi? ldranii: Pdi ce sd facem ? A dat ordinr in fiecare zi, pentru - zidari, imi tdiaji o doi
pasdre, doud

acolo, in numele manei. $i merge la Sadoveanu, preqedintele Marii Adun{ri Nalionale, pretedintele lArii, nu? Am ficut-o singur, ca in numele mamei: ,,Am un singur fecior, el a fost aga 9i pe dincolo, ascultetor, cuminte..." Mama, analfabetil, a pus degetul, ca sa ias{ cd altcineva i-a scris-o, mi rog. $tifi ci am pestrat actul dla de galiere semnat de Sadoveanu,'pini cind s-a ferimitat, s-a fdcut bucdgele. Era un fel de legitimalie, erad pe el.mai multe semndturi de oameni mari, Acum, si gti9i, eu nu cred cA Parhon a gtiut ci esta o sd fie un partid de oameni sadici, sau rdzbundtori. Cind a vdzut Sadoveanu, ,,oameni sdrmani, mamd analfabete", a semnal... gtiu ctr Sadoveanu L46

piini de casi, o felie de brinz6, doud felii de

brinzd, un kilogram, nu gtiu cit a stabilit tiganu. gi almai zis clar: nu se mai di sarcina la ftrranii siraci, numai la chiaburi. Dar ci! boga! erau in sat? Seraci erau mai mul!. $i cind au auzit dia strraci, au zis, ce bun e tovaregu Tudorici! Numai tria bogati trebuie sd dea. Si, zice, unde dormi? Ia Nu, - in camera de oaspefi de lalaprimdrie. - de nu, nu. Dormi camera aia gdtit{, de Mocanq la Rebigan, de la cutare. Camera de la drum. Cd la !are, camera de la drum e gedta, 9i nu se doarrne in ea. Omul avea o
gospoderie bund, 6G-70 de pogoane, mergeam, am mers cu |iganu, cind a vdzut omu, m-ar fi mincat. Uite ca-

147

mera, zice. Tiganu zice:

Dactr nu-l duci acolo,

ili iau tot

din patul.
lua figanul ce era, ca sA-i - Dar instructor de partid pepoatdnrultetotuI din pdh:I? era mai - Era9i mine. $i, ca si-mi arate ci fine Iacomune,la9ime zidari, zidar ca

tid inaintea lui. ,,84 sa tineli cont d esta a luptat pentru comuhigti, a fost primul dintre activul de partid, in tinerelea

seriagii din tagma lui, se purta aga. 9tia cd am fost in par-

lui."

aiuns zidar, dactr - Nimeni nu se i:ntreba cum de ati fuseserili un astfel de luptdtor? Zice: -Yezi, - Nu, nimenl Ei nici el nu m-a intrebat. dace aud ceva, te trimit pe B5rdgan, auzi, nea llie? ii spuLas, cd-mi spune megBine, aga sd fie. teru miine. Hai, du-te, las cd md derurc eu. Am rdmas cu omu acolq vmise omu de la dmp, era toarrtrti, incepuse pe la porumb lucru, terminase cu griu 9i incepuse po Domnule, rumbu. Cred ci era in 1958. ldranul zice: Nu, zic, eu dorm aici, era o buceteuite, asta e camera. rioard in curte, chiar aici dorm, cd miine seari plec cu Stai bicicleta acasL (imi luasem o bicicletii ,,Caryali".) linigtit, ct-i spun cA dorm la dumneata, 9i ci mtr cu-lci in Pei, domnule, gtii camera din fat6, dar mA duc acasd. ce pdlesc cu esta? Mai acum un an mi-a luat tot din pihrl. Mi uitam la el, avea un btriat de vreo patruzeci de ani, muncea gi dla cu ef amdrit, cu miinile crepate. Am hsat ceminul neterminat, cind am vdzut cum s-a pus dla pe ei, cu munca voluntard, cu plata. M-am dus in alte Parte, lucram pe bucate, pe bani, pe ce avea omu, cind avea. Din sat in sat a9a, n-am mai vrut cu ei. Allii fdceau gmecherii cu primaru, scria aft 9i dedara at, n-am IIIai vrut. Ti8arut Lasd. zic, Le-ai ltrsat acolo, la 6ia banii. cind a vdzul Am luat gi eu ceva cit am la megteru eh, care-a rdmas. luat, s-a uitat La metrai dt am lucrat, 9i am plecai. Nu mai imi trebuie mie nimic, mi-am zis in gind. Cild am vezut asuprirea care era acolo, nu-mi mai trebuia mie asia' $i de atunci n-am mai avut de-a face decit cu particulari. nea omului.

- Cum se poate sa n-ai de-a face decit cu particulari? Dovezi, a'utolizalij' acestea nu de la stat se iau? - N-am avut niciodatd autorizajie, 9i n-am platit niciodatii impozit. De-asta n-am pensie. N-am pldtit statului niciodatd nimic. Cind m{ inheba cineva ceva, md duceam la ei gi le spuneam: ,,Eu v-am adus la putere." - Dacd erali aft de agresiv cu ei, cum de nu v-au lichidat ei niciodatd? Nu s-au temut ce o se spuneli? - De ce sd se teama, ce sA spun? Dactr era unu care doar vdzuse ce fdceau ei, da, dar eu nu vdzusem, eu facusem. Nici nu aveam dovade cd me puseserd ei. Eu fusesem complice, de ce sI le fie fricd? De ce si mI lichideze? Deci cum vd existenla? - Am inceput sicigtigali numai cu particulari. Lucram lucrez Fi in rate, ti pmtru senci. Cind au auzit ei ce luoez in rate, mA cdubu. Iarna, ea era acase, gi mi ceuhu, cind luau pe 15 lichidarea, avarsul care cind putea, ii aduceau ei banii. Le spuneam: Nu pot sd te termin anu dsta, ce dace imi pica o lucrare mai buntr, si-i fac loc la aia, 9i omul accepta. Eu lucram cu un ucenic, dar, duptr cel mult gase luni, dla lucra megter. N-aveam multe rabdare, sear4lucrarea
trebuia si fie terminate, dimineata me duceam intii la retuFurL ca sd incep pe urmd altceva, alt perete. DacA era ceva, nici nu mi mai schimbam, incepeam direct, Lucram mai mult singur 9i mtr pasiona mult meseria. Singur si cu nevasti-mea. A lucrat sdraca, o inpingearn sd lucreze 9i peste tot venea cu mine, arunca cu mistria. Asta zicFu, c5 aveam congtiint5, dac5 as incepe din nou tot cu construclia a9 incepe, dar era gi o invergunare a9a, o disperare. Pirxi la urmA m-am oprit gi am facut bine cd m-am oprit cA mueam. 9i o asupream gi pe ea, pe ling6 mine... $i atunci mi-am gdsit refugiul la albine. Un leran m-a inspirat, Lucram acasd, la un sdtean 9i se uita la mine cA md omor. Lucram parcd cu gindul sd md omor. $i el imi spune ca sht lm prost, ce el gade la umbrd, 9i albinele, paca-paca-paca, fac treab{ in locul lui. Eu nu gtiam ce e aia albinS, ce e aia trintor, arn luat 9i eu cartea, mi-a spus, citetie, am nimerit un autor mai slibut lmul Viclor Petrus.,
1,49

148

totu9i, bun, nu Constantin Flristea, dar totugi, bun, cite9te, citegte, m-am indrdgostit. Orice-ar fi, m-am lipsit, aveam materiale sd fac casa, am vindut tot, cArdmidd, tot, am terminat-o atunci gi pe ea, cind a vAzut cum i se duce casa, toatd stfrsura ei se ducea, lemne strinse, grinzdrii. Tdiam, munceam, am facut din ele stupi. Nu mai eram interesat, voiam si scap, sh termin. Atita nu m-am ldsat, sd lucrez datoriile cetre clienfi, obligafiile pe care mi le luasem. $i am pomit altceva. Acum nu m-a9 nai despdrfi de meseria asti de albindrie, ci ea a fost ugoarH . In miilocul naturii, fera efort fizic mare. Atita, cd la albine bebuie sd suPorli la injepdturi. Nu sint ca alte vietiiti, care se invaid cu tine, te cunosc. Albinele au o viata scurte, nu merge aga, te-a vazut 9i te-a qnoscut. Ele au o altfel de orientare, disting

acolo cu iia, 9i nici nu md vede. Adici mi vede 9i intoarce capu. Eu ii spusesem ce sd facd acolo, la Poarta Alb5" cug toare de cdrdmide gi tot eu il atutasem sd promoveze, 9i acum, la Dej, nu mi mai vedea. Pdi, zic, esta daca aiunge nfine gef de stat mA impugci, figanu. Ia uite pe cine am pus eu umdru sI ridic! Dacd dsta ajunge mai sus, eu ziceam ci, dacd promovez pe cineva, am un om sus. A9a consideram eu. Ei, chd aiungea sus, nu te mai vedea. Atunci

iam zis lui Marin

culorile, anumite culori, nu toate, au un cod de comuni care intre ele... Dacd le cunogti, dacd citegti mult desPre albine, afli despre ele lucruri foarte curioase. Altfel de cdrfi vi mai place sd citifi? - AS citi istorie, cd istoria 9i matematica mi-ar fi pldcut, dai istoria noastrd e falsificatii. Citesc Pe Giurescu. el mai spune adevirul. Dar dnd ii aud, aici sint sate intregi anticomuniste, gi acum voteaze cu comunigtii. Le spun, md, pe taicd-tu l-au impugcat comunigtii, nu, mi, zic ei, rugii l-au impugcat. $i voteaze acum cu comunigtii, ca ttuanigtii au tras in lArani in 1902 la Strne9ti, la Putineiu. Citifi-l pe Giurescu, le spun. $i vede!, ci nici de la mine nu luaf ade vdrul. Ci e microbul 6sta comunist, ce sA vd sPun, cunoagteli pirul? Planta aia care unde pdtrunde foarte greu se scoate? Eu cred cA gi in mine a remas, gi-mi face riu. De-aia zic eu cd comunismul n'ar mai trebui si fie, cd e foarte greu de scos. Pdtregcanu? I-ati cunoscut pe Belu Zilber gi - in '54 cind au fost ei judecali, euPe in decddere. eram Eram in retragere. incepusem din '53 sA bat fuI retragere Fi sA me inheb cum sl scap. Eram obosit, obosit moralicegte, $i intrasem in conllict cu mai multi, intrasem in conflict cu saladafii. Timofte nu mai era, promovase. Cind a ajuns inspector, eu eram la Dej. $i trece el in insPectie Pe
150

zice, dsta are Nu - Timofte, md?Lasd cred,cd ia fost jeni o stimA deosebite pentru tine. zic, de comandant sd Nu, rla, zice, e o discref,e acolo. se arate ca me cunoagte. ce crezi, tu egti bliat inteligent, 9i gtii ce are pentru tine...
Creciun. Creciun ve- Cum are, domnulg cum arc? Uite, ligdri 9i zicea ,,lu dsta nea in inspec.tie, scotea pachetele de

Constantinescu, zic - Inspectore, dumneavoastri cind mi vedefi, nu md bdgafi in seamd, nu mai muncesc. Cine, mr" cine? Pdi, zic, Timofte.

i-am dat, lu ista i-am dat". Nu-l laud ew ce dsta a fost cel mai nenorocit. A negat ce a fost inlpector ln '50-'51 9i nimeni nu a spus. brspector general din '49-'51, pe urml i s-a dat postu de la Aiud" de director. Dar intii asta a fost, 9i a intrat in conflict chiar cu directoru Marin Constantinescu, cue era omu directorului general, Jean Baciu. Deaia a cazut el. El, ca dtectot era decdzut, dar gi acolo a lucrat tot cu suflet. Cu suflet pentru ei. A fost cdltru. Declaralia lui m-a gocat, pentru ci perioada lui a fost de infometare cruntd. Cea mai nenorocitd a fost. Mai nenorocit ca toli inspectorii. Se bega urlt de tot in inchisori, ti, pentru avansare, se intreceau unii pe alfii, care str fie mai crud. Ca sd promoveze. PEi, dacd venea Albon, dla zicea: de ce a evadat dh acolo, de ce s-a bagallapoliaci eri|E, cum a pehuns acolo un ziar, il lua pe comandant gi il scutura. $i; la rir:rdu-i comandantu il scutura pe brigadier. Vd dali seama, acolo nu mersese treaba bine. $i, ca str meargd bine, dddea gi exemplu. Comandantu trebuia sd arate cum se bate, ti pe urme bdteai 9i tu la fel ca el, era un exemplu bun. Pe unde trecea Albon gi nu mergea treaba bine, pe urmi meigea bine, str Ftili. Cind a venit in Poarta AlbI ca defl151

nut, nu mai gtiau unde sX-l ascundi, cd fl omorau holii. $i bine ficeau dacd il omorau, cind a venit ca delnut la Poarta Alb6. a fost inchis din cauza inundagiei de la colo- Albon nia Salcia? treaba cu Salcia. Nici n-a stat multd - Nu avea numai vreme. Din Poarta AlbA l-au luat foarte repede, a stat vreo citeva zile izolat, pentru cd il omorau delinulii. Iar asta fiindcd el fusese grozav de riu. Rdu, 9i fard sd fie treaba lui. El nu fusese director de penitenciar. Era responsabil cu paza Canalului. Atribulia lui era cu ostagii din Pazd. Nu avea voie sd se bage intre defnuli. 9i a inirat astfel in conflict cu Comefeanu. Eram de fa!i' I-a spus lui Comdleanu de nigte brigdzi pe care le-a gisit dezordonate. Cornateanu i-a spus: Atribufia dumitale nu e aici, n-ai ce cduta aici. $i de aici i s-a tras. Amindoi erau jidani, 9i cu ajutorul unuia, Goldenberg, de la Cluj, s-a descoperit ctr fusese informatoru poli$ei legionare, ci ii tumase Pe iidani. A recunoscut la recurs, dar tirziu. A fost amestecat ix asta gi C.V. care spusese cd-l termini pe Albon. EI a fdcut 9i bune, dar 9i rele. Rele, ca nu-i inghitea Pe actori, Pe artis, ti. Cu toate ci era intelectual. Pe Jean Ionescu voia morpe Albon. !i9 si-l trimeati la nuncE. Bun, ci l-a infundat Iar el, el n-a fost niciodatd la muncd. Clnd a terminat cu culturalul, i9i gdsea loc pe acolo, pe la tehnic, 9efu serviciului tehnic, iti gesea locu. Crnd se instala el, pmtru altul nu mai era loc. A ciutat sd-l dea la o parte pe Horia CdDe ce si-l dai ciulescu, aga in{irm cum era. I-am spus: afard? Bagi unul sdntrtos? Eu am vorbit cu dl comandant Timofrc,9i rimirre aici. Uitete la Picioarele lui, ce nu Poate Iasa , zice, cA ia o magazie de scule. Domnu sa mearga. Septiiici, la fel. il persecuta. Nici el nu era la politici' L-au luat din Bucuregti pentru tentativd de trecere frauduloasd de frontierd. Ca 9i Jean Ionescu. Dl $eptilici avea ir el ceva franluzesc. Plin de maniere gi de o finele extraordinartr. A murit in Canada, pe shadd. 9i moartea lui Horia Cdciuleru m-a surprins. A murit la revolulie, impugcat la tele-

foane. Jean Ionescu a murit, mi se pare, prin Spania. Toli visau sd plece. Dar Agtia erau artigtii. Beligan a ftrcut ceva bun pentru ei toti, i-a bdgat inapoi
cd altfel nu mai intrau ei i:l teatru. Dar avea gi prize la comunigti, avea merite comuniste. Sint unii care au lucrat a9a, 9i pentru comunigti, 9i pentru prieteni. Dar eu nu-i inghif gtili de ce? Pentru cA un om de tatia lui, ce avea talent, eu nu contest, dar un om de talia lui, ca un Sadoveanu, un Arghezi, ca 9i actoru acela francez, ajungi la comunism, dar cind ai vezut ce e, te-ai retras. Cmd vezi

in teatru,

ce e, de ce nu te rehagi? Mergi pind la capit? pini la firnd? A a!.ut timp se se trezeascA. La virsta gi la capacitatea lui de culturd, nu a vezut ce se intimpH in tara asta? Nu e de condamnat? E de condamnat numai Tand5rd? Sau dla, sau Ala? Eu nu concep ce un om de talia lui Sadoveanu e de scuzat. Eu n-am simlul culturii chiar ata, am citit cind eram mic Sadoveanu si mi-a pldcut, dar gtiu ctr un om de cu.ltud kebuie sel rcspect pmtru ce e ph de invd'iminie. Pdi cum imi dovedegte el cd e plin de invalaminte, daca a participat la aceeagi pomani, a mincat din aceeagi cofive? Unu care era neluminat gi incons. tienf da, il mai scuz.

Nu total, nu total. Dar unu ca Arghezi? - Credeli ctr puieau str nu 9tie, tinind cont de conspirativitatea in care s lucla?
9i ei

Eu nu petrecea tr inchisori secret - nu 9tiau.cred cd ce seprietenii lui nu trecuse era acolo? Cineva din pe
acas6, l-a

Nu-i venea la ureche? A dispdrut unu de

lual

l-a ridicat. El nu se trezea, nu se intreba cine l-a luat? Sair poate ci apropiali de-ai lui. Plecau unii ce erau tracasali, ldsau casd, avere, lAsau tot numai se scape. Eu spun ci nu e scuzabil nici un amdri! un hcult, dar str-l siuz pe ala, cu capacitatea lui? Un muncitor spune cum a spus minerii: noi muncim, nu gindim- Dar el nu gindegte? Eu sint prost, am fost de acord cu sculali ooi oropsili ai ztielii, uoi osindiri la foame, sus, cum era sloganu, versurile alea, cine le-a scris, al dracq ci incitau la nenorocire, wi oslndili la moarte, sj aga mai departe, rob cu rob sd ne unbn, se facem pe dracu, dugmanii poporului sd-i zdrobim, pind la unu sd 153

152

acolo? Numai ila cu sfnfd ,idrd. El nu se gindea ce era '':,--- . t"-;^hn lrpbuie condaffinatl Aia mdcar credea-in ooDontui sd piar ptnd

zut, Gorbaciov a zis perestroikd gi glaslnosti, las-o dracu, mai moale, las-o ca Gorbaciov, el a zis si fie schimbare,
ata ce sa fie schimbare. Lisali-i in pace pe ldranigti. Dati-le

ne-au '" dugmanu' nu din afare cl iifir,'!* a-*l ii rugam pe rugl' "t"rior ll -rit, J'^t-"t""t Noi ii cautam fdceam' 1o-i erau nuasiste la ce rele ; ; iiii'G;; neEu n-am vezut rugi aici' Ctr ce-vedecit *qi' il"i-"^i.i.il pe romini' ei tdiau #" J;;;;;ie ca sd-i insoleascd ca li""#"*", ;," erau doar de sperietoare' va sPun' arn^vdzut asta in '46'

'::;:;;:,'i:;T'i ;

io"i

a's*o'ii

cheia.

- Md ascultau, fiindcd eram agresiv. Au vdzut ce sint hoterit: Nu ies de aici fdrd cheie. Mh scoateii mort de aici.
Eram in stare sA nu plec, doamnd. Ce, eu nu gtiam cum se Stai, nea Frant - a vmit unu, Mdfdcuse, cum se face? celaru, de la Frontu Salvdrii - stai, domnule, ca-'i dau eu cheia, avem gedinle h Bucureg$ da F-o dau eu. I-am dat-o rimin, gi am rupt adeziunea. Cd str rdmin cu ei: - Nu nu merit eu. Da' Peste doud luni au rdmas iar domnule, fAra sediu. Pdi, zic, ce oameni sintegi? M-am dus, a slrit unu: Jdrdnigti imputili, care au omorit gi au facut, au tras in Vasile Roaitd i:n '33, au tras la Grivifa. $l atunci am iegit in fatA gi le-am sPus cA eu am fost comunist 9i am ornorit mii de nevinovali, mii, nu unu, mii de terani, cu cote, cu nu gtiu ce. Eu, commist nu terdnist. Erau nigte ligani nenorocili, iarigi, la primdrie acolo, fiecare cu gAgtile lor, cd se formaseri badigatzii dglia, aveat) sediul lor, acum au Fi tdrdnigtii. Ei zic ca sint mulfumili' Alianta civica au aruncat-o Prin blocwi, n-aveau bani de chirie, ce erau intelectuali, profesori, salarii mici, de unde sd cotizeze, le-am pldtit gi la dgtia chiria, n-aveau bani de phiit o chide la un apartammt de doui camere. O pldteam

Cum de

vi

ascultau?

""

",t? '#;;;;;"; f#il;;ii".bar i".i ** *. * n*1.9'-"".T:1'"1"dif[tl*il"':;

nu-mi trebuie mie politicl' 9i 9t-at

,*t,-S*u-

Nedelcu' unu $tefdnescu lese Yda ordonat' ei a ei spune cd Partidul oace'ficea partidu fara unealta?

*'*1""*l*;?;oi"?"i-"ll"oXtT;:T'"'11."8 Dacf, sr dea am etiut ;:-fi;;i; ;;."*eti, au fecut-ocda odoua zi' replicl reAm tugit ';;;il;;" aia' luat cheile' cd o str le ia sediul' t'ea intra' ea desfiinfat' ".1"i*""i.JSu"t Nu mai puteau ffiilH;iletta.

l*ffi,n;ffi*-*t'ffiE*
ilo':iil;; etti
Zici cd
""i1,
secretar' hai cu mrne

dus sd le iau cheia de la am rupt adeziunea Dar m-am

":o." ry-T

#.lolil*i"

merg si eu cu matale' a mers 9r

.i tit*Gtt "" -'r p. "*i

sinteJi adeavut cuai' hai si vdd dacd

H:;f:H ffiY'.
tlIiN'Iti
fost coiar po-r-

-*';igilY $#'Jn::il:
9r

lrri"lfu["t p" *p"r comunismului' acum ili iJ** ln, - -u*, ll:-l;#,T:':'flfi'lf*il br' I
mata ai remas? la, de-ne'

*ata ai fost comunist' eu am iliiJf"."* * r"l"*,',ar o lulm-de la capdt' incepem

Ut",

"iii"- "iJ 'ur"r*ti ila : ;ti";;t"ot, "l"*"ri Si

zice:

$i eu am fost comunist'

9r eu n-ai vaLas-o' domne' dracu'

bani fdra chiiantl? I-am vezut, erau oameni de bun5-cre dinle care mai donau aFa, cum s-a intimplat gi cu contul ,,Libertatea", bani, da-i, doneaza, ce o fi cineva care rdspunde. Nu rdspunde nimeni, pini la urmd, unde-i conhrl, care cont, nu se gtie nici azi. Nu tineau socoteald la nimic. Mergeam in campanie, la lard, ei luau bani din cont, Pentru benzini, eu am dishus gi magina, am cheltuit 9i pe benzind, nimic. Toli aveau magind, dar sPuneau cd au bigat-o la reparafie, nu voiau s-o bage prin gloduri. Cd s-o iei pini in nordu iudefului, 9i si-i faci pe aici, prin GhimpaJi kilometrii dgtia e mai greu. Ei, dilalJi, cautau locuri unde e 8ard,
155

eu.

Pdi, zice, chitanfd nu-i.

Ptri cum a9a, lucrali cu

154

ceea ce se gase9te

greu, trebuie se mei Pe la hotare. Am

renunlat. Am vAzut cd peste tot se ceutau aranjamente' Avantaje. Era unu, profesor de fizicd, in casi aicl la mine, a venit pe wemea comunismului. Eu ii spuneam ce a fost
comunismul, ii povesteam, ca sd gtie, 9i el imi spunea: Eu n-am putut sd rrra fac, fiindcd tata a fost legiornr. Eu ii ziceam: Domnule, partidul e$a nu medtii sd te inscrii in el, $ faci copiii de ris. Avea copii, fie-sa era la Mdgurele. El, nu, ce n-a putut sd fie membru din cauza lu tata-su. Eu ii spun cd nu era oameni de caracter acolo, era cite unu, s-a intimplat cite unu care incerca sd facd ceva, sd fie cinsti t. Incerca. $i poate cd ar fi vrut, dar era oPortunist, avea interese. Acum este pregedinte la A[ante. A fost, adicd, 9i
la Aliangd, 9i la liberali, a venit 9i la !6r5nis. ti, str-i dea post de conducere, ctr n-a fost membru de partid. Pe mine voiau si mi bage in comiiete, cum sI mA begati, mi, pe mine? Aj fost cu colectivizarea, ai bitut in sate. M-arn dus cu un profesor de istorie, n-am ftiut ce a fost. Cind intru in sai, il opregte unu 9i aud nigte lerani: PAi, asta ce mai vrea sd

Mi, nea Vasile, cade Agtia, mA, nu te mai gindi! mi, timpitule, bine, 9i dac{ cade Agtia ce i4tigi tu? Bun, md, cad da dgtia care vin, anticomunigtii, de ei nu
eu: Bine,

ti-e fricd? Cind mi-am dat searra ce gata, s-a terminal 9i dnd am vdzut in fine lumea ies, ind nu mai erau politrucii pe stradd, am plins de bucurie. Ca sd fiu sincer, eu nu voiam decit rdzbunare. Ce am simFt eu ce hag de pe urma lui tatdl meu n-am se uit niciodaia. Comunismul asta a fAcut, str omoare ta-su pe fiuu, fiu-su pe ta6u, ca gi azi, atita criminalitate existtr, tot de aici. kr toate tlrile poate, dar la noi sd gtiF ce a fost dezas-

tru. Dezastru.
$i nu v-a fost totugi deloc - Doam5, ea mi-e martord, fricd? nu mi-a fost fricd. Eu nu dormeam noaptea, ascultind. Eu nu credeam
cA

ajunge

la '89. Eu m-am agteptat se cadtr mai devreme. Fiecare

schimbare care se fdcea la ru9i, eu credeam cd va fi 9i la noi. $tian eu de la politici de acolo, ti aga era, ce urmeream, orice schimbare la rugi aducea o schimbare si la noi. Dar nu destuli. Nu destuld. Iar acum, dacd am vdzut eu ce nu e nimic aici, mii, zic, ce sd fac eu, unde sd md duc eu? La justilie, vedeam procesele cum decurg, 9i aici nu s-a schimbat nimic. Nimic. Pregedinta tribuna.lului, care a fost tot aia este azi. Ace9i iagi procurori. S-au schimbat cA au venit allii mai tineri, dacd se face ceva aici. Dar erau nigte bAtrinituri, unul a mai murit, tdt dintr-un sat cu alful, care am avut eu conflict cu ei, Marciu. Eu le spuneam intotdeauna: - Nu vd luali cu mine, cu meseria, cI n-aveti nici o calitate dum-

fuci, cd doar el ne-a bdgat in colectivl! $i el voia sd fie preSedinte, consfier, ceva. Dar pe unde nu se bagi igtia? Dacd nu a luat funclie la ei, la tdrdnigti, se duce in alte Parte. Te duci in F.S.N. Hai sd zic ci n-ai giiut ce e partidul, ce e F.S.N-u, dar cind eu te avertizez? Ctr la revolufie eu am plecat cu el- L-am luat de aici, de la mine, era la mine. Am venit de la Bucuregti in seara de 27 spre 22. Y Azwsem, eu mirosisem ceva, gtiam de Timigoara, abia agteptam s{ ajungd 9i la Bucureqti, gtiam ci trebuie sd ia foc peste tot. Crnd am venit de la Bucwegti unde incepuse deja, se tregea, nu era nimeni Pe strada. Era pustiu. Tofi erau ascunti in case. Nigte polili9ti Pe la colfuri, 9i eu plingeam de bucurie nevast2l-mea zicea: Hai acase, ca te ia estia pe la poligie. Chiar ei ziceau: Du-te, nene, acasd, ce te sdltam. Pei, zic, asta vreau, asta vrealL se Du-te, mA, nene, acasd, nu-!i face pdcat. Nu me luali. era nimeni pe centru. Mai md lua unu, era unul, activist de partid vedri, un coleg de-al meu, nea Vasile Cimitir: Du-te, me, acasa, cd te leage dgda, du'te dracu acasd, 9i

neavoastre, Nu dumneavoastre hebuie sd o faceli, ci administralia financiard, pe terery Si nu dvs. Ci vrefi si lucrez la o familie de a dumneavoastrd, asta e altceva. Dar zu fac exceplie. Nu pldtesc ddri, nu lucez cu statu. Nu s-a schimbat nimic, si cind am vezut cd nu s-a schimbat nimic, m-am dus la Bucuregti. $i acolo e la fel. Ce spun eu e ceva care nu deranjeaze pe nimeni. ,,Si ce dacd ai ficut
157

156

asta? Ce-i cu asta? Ce dacd a

mudt atif,a?"

Zc

$i dacd mu-

rea toata Fra, tot aia ziceali? Voiafl sd fili arestat, vA autodmuntali, voiali ca iustitia sd se autosesizeze? Da, voiam si fiu pedepsit. Sd fie ceva. Vedeli, pe mine m-a deraniat Prima datd ci:rd Iliescu a recunoscut indepmdenJa Moldovei. Primul om de stat care

vizut, trednd prin sate. toate necazurile- Unii i-au primit cu drage inima. Intrau in case cind era cantonament in sate. $i nimereau in sate unde nu erau partizani, gi le
au spuneau gi de partizani, 9i cum e comunismq gi tot. Povesteau cum le omorisertr familiile, exact ce s-a pehcut la noi

a recunoscut Moldova independentS' Nu din Europa

din

lume. Nici americanii n-au recunoscut-o, el, da. Dscut pe urmn cu alfi, mai inv{ta! ca mine. Zce: $i ce dacd, domne? Lastr-i, domne, pe eia cu sdrdcia lor, noi cu sardcia noastre' Pdi atunci, eia unu, Petre, avea Pe giner'su securist, l-a ldsat deoparte Iliescu, cd era securist, l-a avansat acum Constantinescu, el nu gtie, da l-a avansat, la Bucure9ti' Corstantinescu nu gtie nimic, da puterea e la el. Spun asta ci se in9i ei: ,,Pii, ce dace?" Iar acum sint unii fricogi Partide nu ioarce comunismu. Nu mai e posibif doamnd. exista, penetigti nu exista, dar vor veni, vor veni 59tia tinerii, care au acum 20 de ani. Sint unii care au avut Posturi in partid. Ce activist era socru-su ti toati familia, 9i el venise cu gindu la deputtrfie. Eu am ftrcut oricum sd ajunge

un deprirat b gran4ti, de aici. Nu era din Giurgiu' E unul Grigoiiu. Unii spun ci a fost la Brdila 9i a fost huiduii' 9ti! de ce sint din alte plrfi? Ca sd nu-i cunoascd lumea Au un trecu! ca n-ar trebui nici se voteze' De ce sa voteze? Orice javri str voteze, dupA ce au stricat mersu !5rii? Este la Proieclia consumatorului o ingineri care venea la noi in casd, sd facd partid cu mine' Plingea cd sint amAriti, doamnd,

fuseseri mari comuni;ti la Buzdr; sd faci acum partid firenist. Acum, dupd ce comunigtii distrusese tot' simpli, in 1946, ce este cu adevdrat co- $tiau rom6nii cd dumneavoastra, h 16 ani, nu munismul? Am inteles aveali cum gti... Pii, ldranii, cind md duceam la ei cu propaganda, -spuneau cA drumul nostru este B.P.D. - Bucuregfl Plonu ieFti; Doftana? ,,B.P.Dul vostru, dsta e", spuneau' $tiau, spuneau oamenii ce'au vazut in Rusia. Ei trecusera cu frontu peste Volga, 9i 9tiau. Au ajuns pind la Stalingrad, 9i

mai tirziu. Ci la noi colectivizarea a fost la fel. Pe mine m-a apucat colectivizarea lntr-un sat, iegisen de doi ani gi lucram ca zidar, m-a intebat un ldran instirit avea fata studenti la farmacie Fi beiatu student la &pt. - Dl Frant zice, m-a chemat la sfatul popular - eu oprisem lucrul c{ a venit seara -, ce si fac, domnule, ce sd fac? - Bre, nea Stane, zic, nu te opune. Sint ciFva care nu vor si lntre. ii chemau pe cei mai instarili, 9titi, pe cei care aveau copii la gcoli, care aveau gineri pe la orage, cu serviciu. Eu am spus; Nea Stane. asta-i solulia, irscrie-te ce poate s{-}i dea copiii afard. lrscrie-te, ci or s-o faci. Fiindcd o ficea. Au fdcut-o. Unii m-au condamnat, ci nu trebuia sd-l trvet aga. Am stat gi eu 9i am analizat. in comuna aia erau cinci. - Mdi, nea Stane, cili sinteli? - Cinci. $au ficut intovereFirile deja in satg el nu en. Toti erau. Aveau o oftice pe el. Ctr 9i sdracu a contribuit la comunism, sd gtiii. Agtia lnfometalii spun cd e rdu. Era rnai bine ieri decit azi. Erau aici nitte btrieli care mi-au fdcut mie treaba aici in casd, timplari. Lucra la gantieru naval. $tia cd-i dd afard de pe gantier. Unul fusese secretar de partid acolo. - Pii, zice, mata gtii cd 59tia inchid toate fabricile? Ne.au spus noud de la P.D.S.R. Ci, daci vin dgtia la puterc, Archid tcdte fabricile. unde, domnule, bani, dacl - Pf,i dePtri n-avem. Da' bani ne de.nu lucra!? Aveli de lucru? - Ptri cit o str vd dea? De unde? Dacd iei dintr-o traisttr 9i aiungi la fund, pdi are gi asta o limiti, tnprumut, ia imprumui, la un mo. ment dat se termine. Dumneata nu te gindegti la copilu matale, ce lad ii lagi? Ce toti aveau copii. ,,Dacd era Ceaugescu, era locuri de munci,- .Asta e omul nou, co. nerali. Tiebuie
munigtii a vr.ut sdl seze,l-a creat. Tiebuie sd vini alte ge. se se premeneasci. $i o si se premeneascd.
1.59

Ne-am hotdrit pentru un tren care pleace h ora 8. Mai avem cincizeci de minute de stat, iar profesorul propune o iumetate de ori de mers pe jos, spre gard. Nu mA mai simt in stare, pur 9i simplu, si mai iau pade la discufe. Continud profesorul, care pini acum a tecut. landf,ri ii povestegte despre stupi. Despre incercdrile statului de aJ exploata. A venit un agronom zice, gata, faci stupi, dai numai la stat. Pdi, zic, cum la stat? A94 bdgdm la oale. Mierea se pdstreaze 9i mii de ani. 2000 de stupi are I.A.S.ul, dumneata pui atit. iti creez condifii. Crea el condifii, crea el. N-am putut sA-i respund, sd intru in polemicd cu el, domnule director general, dumneata ai capital, ai tot ce-!i trebuie, n-ai rnateria prima. Un om capabil iti face meseria 9i cu 20 de stupi. Eu am invelat de la unu cu 40 de stupi, care-l bdtea pe unu cu 200. Ungur era, nu rom6n. El zicea: Fran! sd iubegti neseria asta. 9i invat-o tu, sd nu te invele altcineva. Meseria se fure, atunci egti inteligent, cind furi rneseria. Altceva nu fura, dar meserie 9i invAtature sA furi. Ca asta iti prinde bine. 9i am furat. Aici profesoru.l se simte dator se inhrvine. Domnule, asta e o metaford. Cd eu, dacd-;i fur dumitale paharul esta, nu-l mai ai, pe cind meseria o ai 9i dupd ce fi-o fur eu. Sigur cd e o metafor5, este de acord Fran!.fanderd. Adica se nu te bucuri la avutu alhria, dar meserie, dt poti, furd. E metaford. Crrd fur meserie, nu e bun cuvinhrl, ca nu te prcjudiciez cu nimic, nu-i simf lipsa a ceea ce !i-am furat con-

tinue profesorul.

- Sigur, sigur, il aprobtr landdrd. $i continu{ evocarea maestrului lui, ungur. Ia-!i oammi apropiaJi, ii spusese
acela, oameni cu care

si poli

sd

colaborezi. Sd ai incredere

in ei. Eu, daci ag face un p;rtld, l-a9 face cu oamari de-ag tia. Cu unul ca mine, cum sd faci un partid? - Un om capabil sd facd ce-aJi fdcut dumneavoastri, domnu Tandirl, cu mArturisirea dumneavoastre 9i cu ce Ielalte...
160

N-am ftrcut nimic. Nimic n-am fdcut, se apere cu vehemente. - Acum lasi-md se spun Fi eu ce cred. Acesta e punctul dumitale de vedere. Dar lasi-md si-l spun 9i pe al meu. Eu gtiu cI un om adevdrat dacd am pornit cu el Ia o treabd, merge pind la capdt, nu o se rre hse in drum. Dumneavoastrd gtiu ce n-o sd md ldsaji in drum. Daci vorbim, uite, domnule landdrd, facem a9a, gtiu ca n-o sa ma Hsati. Este prima datd cind zimbegte, pentru a spune: Dumneavoastre, domnule profesor, eu v{ respect foarte mult, dar n-ave;i Scoala lumii. Asta se poate, asta se poate, admite profesorul. - Eu sint un om bolnav. Psihic bolnav. fizic. De-aia $i gi ur5sc comunismu! Comunismul distrugea tot. Gdsise o unealtd bund,ln mine. Si dt avea sd tinl unealta? O unealtd, fier, rnetal, ce-o fi ea, are o uzur6. Se uzeazi. Ei o folo sesc pirrd la epuizare. A9a cun au folosit fabrici, tot pind la epuizare. Nu conta omul, viala lui. $i nici la ce il foloseau. Cit il foloseau, era bun. $i ei au folosit omul contra omului. Ca pe o scul6. Acum am devenit bolnaw Nu sinteli bolnav, spune profesorul, E un proces de trezire. Eu sir:rt convins ce h alegerile viitoare... - Str sperdrn in tineret. N-aF vezut pensionarii? Pensionarii egtia sint o piedici. 20 la sute dace gdsesc din pensionari cA gindesc. Domnule, dupe ce o viatd irtreaga au stat. C{ a pus tinerehi trsta intrebarea... Foarte bine ctr pune intreberi (profesorul). - Mi-a pus intrebarea de ce am acceptat, de ce am fost la9i. Le-am spus, da, am fosg sd nu mai fi! voi la9i, cd uite, noi am fost gi uite ce reu e. Ca nu ne mai poate scoate nimeni din mocirld. Cd noi o micd parte, o mici parte, am dus fara de ripd. Dar restul? Sd vd dau un exemplu, spune profesorul. Merg pe stradd, eu merg pe stradd, gimi de cineva una in cap.9i-mi face o rand putemica. $a furtimplai tntr-m moment, stau in spital o lund, un an, cinci, pina md fac bine. Asa si poporul nostru. Avem nevoie de spital. Am primit o loviturl groaznici, nu atit din partea rus. ilor, cit din tradarea care 161

a fAcut-o Apusul fate de noi, cu Yalta prima dat6, ctr ne-a l5sat pe mina rugiloq, apoi cu restul. $i ne hebuie cincizeci de ani. Nu ne putem reface dintr-o date. Noi o sA ne ducem, dar se pare ctr procesul de refacere va continua, ti generalia care vine dupi noi va fi alta.9i lara va fi altaN-am pierit de 2000 de ani, nu pierim nici acum.

EPILOG

Nu. - Oricit(!andiri.)ar fi. Nu mtr lupt pentru mine. Istoria de gru n-a inceput cu mine gi nu se termin{ cu mine. Eu sint o piesi, un pion- (Profesorul.)
care, o piese, ceva, dar s{ rdmind, sd conbituie. (Tandfte.)

Adici fiecare si facd ceva, o rndrturie, cit aduce fie-

De aceea sintem - Eu nu vreau si seaici. (Profesorul.) sptmi miine-poimiine ce comunismu a fost a9a, roz, cum aratd rmii, cd comunislii a ftrcut, cum spune, a fecut metroq a ftrcut Canalq pii domnulq a fdcut,.. (Tanddra.) Numai dumneavoastrtr puteF spune ce a fost cu ade

v{rat, din interior. (Profesorul.) - Numai eu. Nici d4inulii politici n-a vlzut nimic, ci el inha in celuli seara, ii-l scotea diminea;a la plimbare
30 de minute, alea, dacd-l scotea. DacA nu, nu. El nu gtia c se petrcce in peniienciarul 5la, unde sint tortudle, cd el simlea numai ce i se intimpla lui, dac6-l lovea pe el, nu

9i cind ii lovea pe alfli. Cu asta profesorul nu era de acord.

Aflam, c{ btrteam morse Fi ne - Dumneavoastrd, dom' profesor, inJormam. capii, cit nu gtia! cit torlionarii. Nu avefi gcoala lor.
Ne in&eptim, in fing sprc ietirc. Aiuns pe trpte, Franl

landtud i9i aprinde o tigare. Prima pe ziua

aceea, dupd

aProape douesprezece ore de tensiune pentru el.

Fumali mult? il inkeb. MuIt, peste un pachet. 9i v-aF putut abtine... Am o voinld putemica. Voinfe, da, asta am.

Acesta era omul. Acesta era omul gi acasta este povestea lui, pe care am spus-o cind rezumind, clnd transcriind ceea ce mi s-a plrut semnificativ de pe cele 10 casete inregistrate in ziua de 27 septembrie 199& cind l-am vazut la el acastr, unde m-a primit irnprcuni cu profesorul Fronea Bddutescu. lntrevedera noashi a durat l2 ore. Doudsprezece ore mai tirziu, cind ne-am despi4it pe peronul gdrii din Giurgiu, ii dddeam mina cu sentimente mai bune decii dimineata, cind venisem. Nu ca profesorul, care il imbrdligeazl 9i il sAruti pe amindoi obraj[ ci doar atit cit se mi se par{ ci pot si-i pun o intrebare care md rodea, desi neruia scnariul rnertffiste-cAinld-iertare. regenerare, atit de drag profesorului. Azi, dupd aproape cincizeci de ani, vd crredef in alara pericolului de a ucide un om? Mi-a rdsprns cu vocea lui litrate: Nu, nu mA simt in afara pericolului. Dimpotriva. M-e fricA cd oricind at putea s-o fac din nou. Eu, doamnd, sint un criminal. Nevasta mea 9i fiul meu poate ma condamni. Ea imi spune cd fiul meu n-o sd md ierte nici in pirnint ca stau de vorbi cu durmeavoashd. gi v-am spus ce v-am spus. Dar eu n-o sd fiu acolo, in pdmint, hoih.rl esta o se fie gi o str pubezeasce acolo, dar suflehrl meu n-o se fie acolo, nu gtiu rmde o si fie sulletul rneu, cd pe mine Dumnezeu nu are cum se md ierte. De ce nu crede;i cI sinteti la adepost, nu ve ceif?

163

sapinite, de-aia... 9i i9i mai aprinsese o figard. Nu-mi d{dusem seama ca e fumetor. Avusse totugi
o zi de incordare dementi. Vorbise timp de 12 orc, aproa-

Ba md cdiesc, doamni, dar am o fire nenorocitd, ne-

pe nelntrerupl hdrfuit de intrebdrile mele, iar casetofoanele iuegistrasertr tot timpul. Nici o clipd nu i-am simlit

agitafa 9i nerdbdarea aceea a fumetorilot ciutind incongtient o tigari, undeva- Poate ce nu fumeazd mulL mi-am spus. $i l-am tntrebat. Fumeaztr mulh doue pachete pe zi. Cmd am ajurs la nrine in propriul meu paradis, in acea zi de 28 septembrie 1998 era 12 noaptea. In uS5, un gindac. Am luat bomba ti l-am strivit indelung sub jetul de

otravd. Cind l-am vdzut restumat, contorsionlndu-se pe rnarginea covorului, m-a izbit asemenarea intrc mitc&ile agoniei lui 9i cele ale unui trup omenesc chinuiL al ori-

cdrui trup chinuit. M-am trezit peste trei ore gi mi-am notat fraza aceasta. De multe ori Dumnezeu ii inzesheaze pe ci pe care-i h:imite in fundul iadului cu calitili mai prelioase decit ale celor care plutesc pagnici 9i ftrri mari accidente pe suprafata vietii. Ca sa ne par{ r{u de ctrderea lor, dar gi ca sd gtim bine cd ei infrunte primejdia de a fi om in locul nostru, al hrturor. Nimic nu-mi doream mai mult decit se-l vid iegind de acolo. Apoi n-am mai atins, nici cit sa b verific, acele casete, gi nici nu n-am mai gindit la ele, atit cit am putut, vreme de citeva sdpatmini. Din fericire pmtru mine, intervalul
a cohcis cu o celetorie a mea, de o luni. 1. M! obseda insd spovedania lui Frang Jand6rtr 9i mai ales mtr obseda altceva. Am vezut cu aproape un an ln urmtr, un fiIm pe care nu l-am uitat, cum mi se intimplt de obicei, imediat ce am inchis televizorul. De fapt, cred cA e filmul cel mai ingrozitor pe care l-am vezut in viata mea. lnb-un spital de psihiatrie doi medici, unul virstnic, generos gi modest, ti celSlalt dndr, intersat de natura umani 9i orgolios, se ocupe amindoi de unul 9i acelagi pacient, aflat h clinictr din vremuri imemoriale. Primul se multumes.te sa-i cunoasc{ suferin}a in manifester e ei, se

sd gtim totul. irsugi Dumnezeu vegheazl la granila cunoatterii noastre gi ne interzice se fumintem prea mult. CeHlalt is. i petrecea zile 9i nopf in conversagii cu pacientul lui care ii povestea iar gi iar, fare sc{pare 9i firl sd-9i etbereze suflehrl povestind cum a ucis doi .tari ai Rusiei gi intreaga familie a celui din urrnA. ln final, nredicu.l cel tinir X9i insuFegte identitatea tarului Nicolae aiteplihd se fie ucis, iar pacienh:l lui il ucide, continuind astfel rcpetarca la nesfrqit in destinul lui de ucigag, a uneia 5i aceleiagi crime, de neispStit. Fie cd nu credeam deshrl in mintuirea prin spovedanie, fie cd ernpatia mea cu foshrl uogat rnersese prca departe ca gi cum ag crede cd nici rmul dintre noi, niciodattr nu sintem la addpost de pericolul de a face ce a facut el - tre. ceam prin indoieli cumplite, privind drephrl meu de a fi ascultat gi transmis mai departe aceastd spovedanie. $i, de fapt, mi-era fricd si scriu carEa, in ciuda hcomiei imert se de a o scrie, eu 9i nu altcineva. Sim;eam cd n-ar fi nici o deosebire inte nebunia acelui medic ai a mea, afta doar ci eu mi identificam nu cu victima, ci, oroare, cu torlionarul. Degeaba imi rpetam ctr eu sint aproape de cel care

fie acolo tn momentul cind se produce 9i se i-o ugureze. Ceidlalt vrea si pdtrundi mecanisrnele bolii 9i sA o ir etw. Sint lucruri pe care nu trebuie sI le 9tim, spune bitrinul.

Nu avem voie

devenise el acum, prin ceinli, 9i nu de cel de acurn cincizeci de ani. Totugi, dovade ca dorinra de a scrie cattea era at de mare incit invingea orice pruden.tA, in 19 noiembrie, la nici doul luni, deci de la singura mea intilnire cu

Fran! Jand5rd, notam deia

irn

iumalul meu:

tre ei, pe care eu doar si-l inregistrez, ar fi fost mult rrai semnificativd. N-a fost a9a, iar rarele intervmf,i ale profe sorului, care ne-a asistat politicos, va trebui se h consemnez ln alte locuri, ca sd nu dishag prin inovalii in structura
155

1.9 noiembrie 7998. Am terminat de ascultat cele 10 casete irugistrate cu ornul din Giqgiu fostul to4ionar. Snt uimite de absenF profesorului, care a fost, totu9i, de fattr tot timpul. Poate ca inflnirea aceasta intre un om care a suferit ti unul carc a adminishat suferinF, 9i dialogul din-

164

clasicd d r:nui interviu, atenfia cititorului. Alte intervenlii n-am de ficut. Decit, din acelagi motiv 9i tot cu regret, sa elimiru din loc in loc, singura grepald dh vorbirea lui Fran! landdrd, singularul verbului pus aldturi de pluralul pronumelui de persoana a treia, dezacordul, deci. Altful, fdrd

fi subtile, nici exprimarea lui landirtr 9i nici gindirea lui n-au nevoie de nici o intervenfie. Dar mi-am amintit
a

de Solienifin, cu ,,peni!a noastrd care scrie gros, a celor care am vdzut orori". $i el a vtrzut orori. Crnd se apropie de una din ele, mintea lui, asemeni acelor unui contor Miiller4eiger, incepe si se invirteasci innebunitd, 81ndurile ii sar in toate dirccfile pierde coerenla, 9i, ascultind frazele rostite, cu o voce metalicd, aproape Htratd/ ii revdd chipul congestionat, ochii Plini de vinigoare rotii. Constat gi blocaiul din inhebirile mele, abandonul. Mi se fecea mil5 si insist. ln ciuda celor spuse de Frant Tandtue, care se crede bolnav nevoia de a fi prins 9i pedePsit este curenu la crimiruli. Pentru profesorul Fronea Bddulescu nevoia

instrument al unei justijii... drepte. Nici Pmtru Fran! Tanddre cehlalt nu exista, nefiind om, semen al lui, decit dacA era, ca gi el, din Giurgiu. Devenit om, prin dedu4ie: dacd el, din Giurgiu, era om, celehl! tot din Giurgiu, era 9i el om. $i Mitran,fe-i ttulna uryd, sir.garul mort de la Canal care a avut un cogciug, era om fiindce l-a invelat pe el meserie. $i totugi nu este mai putin rdsPindita nici in afara lagdrelor 9i inchisorilor mentalitatea asta. De unde, probabil i tulbumrea c! carei arult chinuita ti totu9i incompleta istorie. Dar m-arn intors de doue septlmini, ti Frant Jandiri nu mi-a dat nici un senm. in seara de dinaintea pleclrii, pe 2 octombrie, mi sunase acasi, la 9. Precipita-t. Suna d-e la o cabina. intrebasem dacA s-a intimplat ceva.Irni spusese ci nu, dar ce a a!'ut impresia ce-l sunasem eu. Nu, i-am sPus, Pentru cd ne-am inJeles sd vorbim cind ma intorc. Eu plec miine dimineati 9i revin intr-o lund. Piruse dezamdgrt, surprins. Insistasem sd-mi spund dacl s-a indmplat ceva, doar ne intelesesem dar in privinta asta: luim legitura din nou peste o lund. Fusesem contrariatd, dar nu ingrijorat2t. Clnd am vazut insa ca nu mai dd nici un semn, l-am rugat Pe profesor se-l caute.

lui Dumnezeu. Dacd este a9a, putea adtruga cA ateismul profund al comunigti.lor el ar este dovedit de felul in care au ignorat ei aceastd nevoie' De felul in care gi-au exPloatat unealta pintr la epuizare, cum spune Fran! Tanddre, ripindu-i pind 9i dreptul la mustrirea de cuget. Obligindu-l sd 9i.o reprime vreme de aproape cincizeci de ani 9i fdcindu-l pin{ la urmd s{ cread; cd numai un nebun se cdiette cA a ucis. Am remarcat gi eu la el ceea ce tot Soljenilin numegte ,,nentalitatea bandituluf intllniti in inchisori ti laglre. Preocupat numai de propria supravieluire, acesta nu mai are congtiinla asemdnirii lui cu ceila$i, nu se recunoatte in ei 9i nu-i mai privegte ca Pe nigte semeni. Am vazut o cantitate apreciabild de docummtare despre fogti tor;ionad. AproaPe toli sPun cA nu gtiau Pe cine to*ureaza. Nu cereau gi nu li se didea decit un minim de date despre identitatea victimelor lor, de cele mai multe ori abstracte, categoriale, din cele invocate 9i in marturisirea iffegistratA de mine: dutman de clas5, terorist, chiar... .bandit".
aceasta este dovada existenJei

profesod Bddutotul este blocat. A fost totu9i la Giurglq fiindc, la telefon nu reugea siJ prindd. $a dus in piate, unde gtie ce-s. i vinde mierea. N-a gdsit-o acolo decit pe solia lui Tanddri. Aceasta i-a sPus cd solul ei e plecat in pXdure,la albine, nu gtie cind sein27 noiembia Dupa-amiaza, m{ suntr lescu. Ieri-seari a inceput sd ningd, 9i
toarce. Nu a fost foarte mullumite cind profesorul i-a spus ce oricum are alte treburi prin Giurgiu, 9i o sA rcvind mai
gdss1e. A plecat dupl el, acolo, in pddure, unde i-au spus vecinii cd se duce de obicei. Acolo l-a gdsit. Ca 9i prima datd, i-a spus profesorului ca-l attePta de mult. Au stat din nou de vorbd, 9i, la despirlire, i-a spus c! va veni la Bucuregti, joi, 25 noiembrie. Ne indlnim la 9, la Universitate. Da, gtie ctr s-ar putea, duptr ce am trarscris benzile, si mai fie intrebdri. Va rbmine doui zile in Bucu-

tirziu, poate-l

Atit cit

sd consolideze

imaginea de sine a to4ionarulul de 166

"t67

re9ti, ca sA aiba timp sA spund tot. 9i mai vrea ceva. Se stea de vorbd cu un psiholog. Profesorul nu este insd sigur cd va veni. Ata cd, panicaH, i-am scris imediat lui Fran' Tanddrd o scrisoare.

I-am mullumit pentru cd accepti sd vind, l-am rugat sA nu dea inapoi, fiindci ce a fdcut pind acum este enorm, sd nu-i fie fric5, fiindcd orice s-ar infmpla, o sA fiu abturi
de el, I-am rnai spus ci orice hotdrire ar lua, eu am mult respect pentru el, cd, dupa pererea mea, el nu mai este cel de acum cincizeci de ani, 9i cd totul este ca, oricit de nenorocita ar fi o viate, si-i gdsegti in final un sens. Iar el, spunindu-gi oammilor viafa, ii de poate un sens. Am adtrugai citeva rtnduri pentru sogia lui, rugind-o sd-l lase sd hoidrascd singur, gi si nu se tearrA. Am purtat scrisoarea in geante citeva zile, dupi care am rupt-o. 23 noianbrie .I-abiblioteca Academiei, ca se md uit in Vlaya liberd. PirA in anii '30 se numegte Vlaya, organ conselaator, in 194V 4-l este Wagca legionard, iar in peioada care mA intereseaze pe mine este Vlapca liberd . peste lol, din_decembrie 1946 pind tr martie-aprilie 1949, fotogrefra lui Pavel Stefan. Deputattrl ales de Vlagca este un 6nir de 35 de ani, cu o frunte largd, mdritd 9i rnai mult de o calviie prctimpurie, cu tresdturi prelungi, distinse 9i cu o privire rece. Gura, subgire, exprimi dispre! 9i plictiseaH. Ziarul

toare", a ,,vacilor model" 9i a ,,cotetelor de porci unde este intotdeauna curat 9i uscat". Mai ales acum, cind toti fogtii lui tovads, i de lupta ,,pomiserd pe drumul bunistddi": unii la Moscova" a$ii in Comitetul central. Ziarul era de altfel ilustrat din abundenlh cu fotografii si graficd brutal tendenfoase, focalizind obiectul obsesiv al urii: chiaburul, infdli9at in chip de garpe agezat de-a curmezigul unui drum de !ard, ,drumul luminos al colectivizdrii", putin inainte de a fi strivit de o cdruld plind de colectivigti cu obrajii rotunzi 9i veseli. O alti ipostazd: lup in blantr de oaie, crezind cu naivitate cd nu va fi recunoscut gi cerind sd fie 9i el irscris in colectivd. Me intreb dacd se poate sd nu vintr. lulburetor la Frant Tandertr este ce nu minte gi nu fabuleazi. Nu minte nici rnicar involuntar. Tot ce mi-a spus s-a verificat ulterior, Citesc nigte mdrturii recente ale unor supravietuitori ai experimentului de la Pitegti, care spun cd aici reeducarea a inceput printr-un asalt al unei bande de biteugi, venili in aiutorul echipei lui Eugen furcanu- Erau gardieni, iar in fruntea lor se afla chiar directorul inchisorii, Alexandru Dumitrescu, cale ,,a bdtut neintrerupt timp de citeva ore, 9i a iegit de acolo plin de singe ca un meceh/'. Este posibif de asemenea, ca insistenla lui landiri in legtrtur{ cu acel Nicolau care-l instruise in torturi sd fie justificati: personajul poate fi nici mai mult nici mai pulin decit Sergiu Nicolau,lndlrLit de Dej 9i devenit omul lui incd din inchisoare, de prin 1936, pentru a ajunge, dupd ce Dej ia puterea, una dintre ctrpeteniile oculte ale SeeuritAtii. Dace este a9a, Frant Tandere a intuit bine cit de sus in ierarhia regimu.lui se afla misteriosul personai venit se-l invete cum trebuie se-l sluieasci; istoricul Gheorghe Buzatu, cate a studiat arhivele Cornintemului, l-a gdsit pe Sergiu Nicolau, sub numele lui adevdrat, de Serghei Nikonog printre agenli sovietici cei rnai importan! in Rom6nia, aHturi de Nicolschi Si de Pantelimon Bodnarenco. Polemica din 1962 la care se referA el amintindu-gi cA fogtii lui tovardti l-au mai ctrutat o datd, dorind s6-Fi reactiveze ,,unealta", poate sd fie Plenara C.C. at P.M.R. din
't

din coleclie.

vorbette despre trccutr.rl lui de revo$onar, despre drep turile poporului, pentru care a suferit atita. Despre viala lui care este impletiti cu lupta clasei muncitoare, oezul lui cel mai inalt. Despre indlnirile cu oamenii muncii de peste tot, care-l ovalioneazd 9i-l aplaudl furtunos. Un mic cult al personalitdlii la scard judeleantr. ln rest, acelagi entuziasm, aceiagi ldrani care construiesc drumuri, gajduri, cdmine culturale, fac serbdri, laudi partidul. Ariicolul despre Frani Jandird nu e nicdieri, sau e in numerele lipsd

Am citit pe indelete, cu ochii lui, cel intors in gospodiria meschini a tat{lui ca sd pasci oile, paginile cu disene, fotografii, caricaturi. Am incercat si-mi firchipui ce simtea la vederea ,,munfilor de bumbac", a ,,grddinilor inflori158

69

30 noiembrie-S decembrie 1961, care i-a condamnat din nou pe Ana Pauker, Tmhari Georgescu 9i Vasile Luca, dar al cirei scop real era inlaturarea definitivi a unor rivali

singuratatea asta. Decit credinfa in Dumnezeu 9i credinla dvs. cd facefi bine. Eu cred ci ali fi fdcut bine.
Scrisoarea mea continua pe tonul Asta alarmai

incd activi: Iosif Kiginevschi 9i Miron Constantinescu.

Miercui, 25 noianbnie. Dimineafa md suntr profesorul Fronea Bddulescu. Frant Tanddrtr nu poate sA vina nfine. Este gi pulin recit, iar cu vremea de afarl, nu este sigur nici de henuri- SI agtepte de la el un nou telefon. Profeso rul are unele indoieli. Crede ci familia l-a disuadat. Nu indrdzrresc sd insist. Cine ti-ar asuma un asemenea risc? Sd iasd singur Si primul in fat5? Nu-mi pot reprima
tohtti dezanlgfua d, da, drumul Damardui nu tec prin RomAnia. Sau trece, dar se lnfundd la fumttate, in glodurile ei, rlnine rEterminat. Nu e wr drum, este o fundeturd. Fundtrfura Damascului. Dar asla e cu adevdrat dezamd'
girea mea, sau faphrl cI anuntasem o cartebombS, 9i n-o s-o fac?
Stimate domnule Tandlbd,

M-a sunat de dimineajtr dl profesor 9i mi-a spus cd nu

dn Faptek Apostolilor, unde bus ii spune lui Saul: ,,Greu ili este fie sa izbegti cu piciorul ln tepu9d", adicd amintirea riului
Cred cd gtiu ce simfili. Recitesc versetele
fecui doare, 9i teana este greu de irrvins. V{ inleleg. deci. 9i in leg{turi cu asta vreau d vi spun doar dteva lucruri. Stima 9i admirafla rrrea pmtru dvs. au remas aceleagi, Nu vd pot promite nimic ai nu indrdznesc sa vd influenlez

putefi veni la Bucuregti. Ce pot $ ve spun?

- nu voiam chipurile si-l influenfez, dar asta fdceam - pe inca vreo doua pagini. Mai mult, addugasem o pagintr intreaga pentru sotia lui, 9i mai contradictorie. Nu voiam st-i tulbur viala, dar i-o tulburam, o asiguram ctr sogul ei nu e un om obignuit, susfineam mai ales cd din ce voi scrie despre el nu va rezulta imaginea unui monstru, fiindcd el nu mai este cel de acum cincizeci de ani. Cel de acurn cincizeci de ani este pntnl el un striin rdmas in urmi. Stsiinul Asta insl il dinuie. Cd eu sint convinsd ci binele pe care l-ar fuce el cu mirturisirea asta s-ar ateza in celilalt taler, 9i ar compensa micar in parte riul flcut de celdlall, h urmf, cu ani. $i numai aga el $i va g6si in cele din urmd linigtea. Sau mAcar o parte din qa. ln final, ii spuneam cd eu, ca scriitor, gtiu cf, oamenii din fara asta au nevoie, pmtu a se insinAtog-i gi pentru a scepa de frice, de pi.lda unui om ca solul ei. $tiu 9i cA, intr-o zi, copiii lui vor fi mindri de tiria lui sufleteasci. E mult mai ugor s{ treiegti de pe o zi pe alta, nici rau, nici bine, decit de la cel mai marc reu sa te ridici la cel mai mare
de contradiclii bine. 9i
cA

ti plina

agtept cu toatA stima 9i intelegerea un sernn

din

partea lor.
Vineri, 27 noienbrie,la bibliotecl, sl trdiesc eu gocul inde acum cincizeci de ani". Articolul era acolo, dar un an mai tlrziu declt credea Franf land5rA.

tilnirii cu ,,strdinul

nici un fel. Nici micar in bine. itt atte ordine de idei, am vorbit cu un psiholog. V-ar

putea vedea septemina viitoare. Dar, dacd vre,ti sd ve spun ti ptrrerea mea: dvs. nu sinteti un om bolnav. Sinteli singur, afta tot. Atunci cind tu mergi intr-o dire4ie, 9i restul lumii in alta, te crezi nebun. In realitate nu egti nebun, ci singur. Ji-e frici, nu fiindci ceilalgi au dreptate, ci pentru ce ei sint muli. in general, nu existd nici o resplate pentru

Iatd-l: Fioroasa cimd ilin Giurgitt Cu looituri de topor un fa tgi ucide pdrintele. Zilele trccute populafia oragului nostru a luat cunottinlA de crima fiptuita in strada Dragot vodd, nr- 67cubina sa, Dumitra Vigan, 9i cu un fiu al sdu din prima cdsitorie, Frant Tandard. Este necesat pentru cunoatterea mobilului crimei, sA aratilm citeva date din viala acestui tinAr.
771

(a aceasti adresl locuia Gh. JandSrd, impreund cu con-

170

A fost crescut in rnizerie de mama sa, cu toate ce, prin divorf, trebuia sdJ inhetind tatdt. Nemaiputind aJ !ne, ea l-a trimis tatdlui care, degi avea posibilitilli de a-l cregte, il trimite Regimentului 5 Dorobanfi ca copil de hupe. Revenit acas{, tindrul trdia chinuit de acest ptuinte. ln seara crimei, revenind acasi, tattrl a irnceput obig-

vdr bolnav. Cd nu este ce-am crezut eu. li spun ci il cred, dar stiam si ci familia se opune, ti poate ca l-a fecut sA se indoiascl. lmi dtr acest rdspuns: Nll md intoarce pe mine nimmi.$ine dtmlulflnire hmi, la ora 9, in staia de la Universitate.
15 decembrie.lml prm ir ordine cele 2G-30 de pdtrtrtele de hirtie cu irtrebdrile pe carc le-am preg{tit agteptinduJ. Pe cele care mi se par prca dificile le tot imping mai sprc sffrgitul teancului, gi nu mai aiung s-o peshez deasupra

nuita cearte. in toiul certei, Gh. Tanddri

a incercat a-l

a pus mina pe un

cufit

lovi.

Fi

Fugind afard, tautl l-a urm6rit, 9i el a pus mina pe un topor 9i 9ia lovit pdrintele. Dindu-qi seama c{ l-a omorit, a inceput a chema vecinii pentru a-i line lumlnarea. Sosind organele poligienegti, a fdcut declaraliile cuvenite gi, cu acte dresate, a fost inaintat Parchetului. Cor*p. $,C,
(Vlagca liberd, pagina 4,

luni,

13 decembrie

19.)

Am iegit din biblioteci extrern de tr. burat6. Cizusem in propria-mi capcane. Ca 9i cum, preocupatd s{ dau personaiului ,,meu" cit mai multl pregnanut literartr, n-at mai fi crezut eu lnsdmi in realitatea lui. Degi acum, dup{
ce am cepatai oarccarc

distanli, cled cI alta era explicafia.

Nu intre personaiul literar 9i cel real se infmplase o substitufu, ci inlre cel de azi 9i cel de atunci. Din autoprotec!e, rnn gindisem prea pufin, sau aproape deloc la omul care comisese acele fapte. $i acum cred ca am ficut bine, altfel nu le-a9 fi putut consernna. Oricum, dup{ intilnfuea cu Frant Tandbr{ cel ,de atunci" gindul intilnirii cu cel ,,de azi" mai degrabd imi producea oroare. Ziua de 7 decembrie a fost cumplit{. Am 9i notat in iumal:
decanbrie.Ieri a fost Sfuitul Nicolae. Pentru mine este gia omodt tat . Crnd s-a in6mplat nenorccia. Fac rar lucrul acesta, dar ieri m-am rugat cu frenezie, 9i candela a stat aprinstr toati seara.
7

decit pe una: Ce aiseazd Franl fanddrd? El crede cd toli care au fdcut ca el viseazi la fel. Vise foarte rele. in ultima weme mai putin, ba chiar poate str spune ce n-a mai visat nimic, dar altfel, c poate sI viseze? Mult timp cind cei de la Securitate inc{ il cdutau, o convocau pe solia lui sd o intrebe cum se comporEl, dactr este agresig iar ea spunea, da, e nebun, face noaptea crize de epilepsie, pentru ca ei se gtie ctr e un om terminat gi sd-l lase in pace, nu visa propriu-zis ceva, dar se scula ca 9i cum ar fi avut o grutate pe piept 9i ceva, sau cineva incerca str-l inlbuge, si-l gtranguleze. O cduta in somn pe ea, cu mlhile, ca s-o zgiliie, 9i ea, la rindu-i, seJ hezeascd Pe el. Pe tatll lui dace l-a visat de trei ori ln cincizeci de ani. De fiecare datd la fel: trece pe lirgd el, suptrrat, fdre si-i vorbeasce fi fdrl sd-l priveasctr, iar el vrea sa-i ceartr iertare. In vis gtie ctr I-a ucis, dar uitl pe moment, sau sperA ce lovitura de topor nu l-a omorit. Ci el ti-a rcvmit dupd
aceea,

Citeodatd viseazl,

seara cind Franl Janderd

care i-a ucis, 9i carei spun, inainte de a muri: ,,Domnule, iartli-mi, nu md omod." Astea sint visle cele mai drinuitoare. Unii mureau, aga cum a spus, zidnd; ,,m-am fdcut cu el, il implorau si-i ierte. Singura lui griji atunci este se nu lase urme. $i, pe spinarea goald, cu slculefii de nisip, nu mai rdminea nici o urmd, Acel Marin Constantinescu care-i instruia periodic le spunea a9a: ,,Vede1i cd noi sintem trecuti pe liste ce comitem crime contra umanitAtii.

inv6ln4ite chipude terdnittilor pe

lerenist deal dncului", dar al[i, cind rdmineau singuri

Sirnbete seara, pe 12 decembrie, mi suni de la cabind din Giurgiu Franf landtrri. lmi spune cI a fost intr-ade172

Avefi grild sd nu comiteli crime conha umanitdfii. Ascuns. Ascuns." Asta era cuvintul lui: ,,Ascuns." Se renunlase, prin urmare, la btrtaia la testicule, aceeagi femeie venise 9i ii instruise cum sd bata cu sacdelii cu nisip. Erau nigte ciorapi de nailon, de dami, plini cu nisip. In urma acelei btrtAi nu rtrminea nici mdcar pielea rctie, dar pldminii se dezlipeau, omul scuipa singe 9i murea. Uneori ii viseazd pe cite unul dintre cei molti aga, sau mai mulli, care-i spur ,,Dacd ai credinfe, noi te iertAm." $tie cd nu crede destul, fiindci in 4 martie 1981, cind doctorii i-au deschis abdomenul bliah:lui 9i nici micar nu l-au mai cusut la loc ca lurnea, i-au spus s{-l ia acasd, se nu moare prin spital. Atunci s-a dus la biserica Sffntu Dumitru, din Colentina, s-a rugat, a spus: ,,Doamne, nu mi-l lua, ce nu mai fac averi aici pe per$nt, ci ln cer", dar nu s-a finut. Atmci, pe pieEele de la bisericS, a stat nu mai gtie dte ore, a facut lac de lacrimi, s-a rugat si a promis. Nu s-a linut. Ii mai viseazt pe cei din salonul nr.2 de la Spitalul9. Fusese unul, gef de gartr la Ploiegti, care intrase irx conflict cu ninisEul Cdilor Ferate, Florian Dinlhche, 9i fr:sese adus in salonul nr. 2. Salonul acesta avea circa 20 de paturi, in el existau pacienli nebuni 9i unul-doi adugi acolo pentru

loc." $i aceeagi femeie care descoperise, dupa bdiaia la

testicule, bitaia cu s5culeFrl din ciorap. Nu gtie dactr o chema vida Nedici*, nu ttie cum o chema, a avut citeva inbc vederi cu ea, de-astea, pentru instruire, a zdrit-o o datd 9i la Vdcdregti. Era o femeie in iur de paeuzeci 9i cinci de ani, nu udte, dar cu o privire ftrtunecattr, 9i o voce asprd.
gaizeci gi cinci, gi mai curind dabe. 9atend gi tunsd scurt. A doua oard n-a rezistat acolo decit doul-trei luni. $i-a dat seama ca va innebuni. A profitat de ajutorul rnedicului Mahler 9i a ie;it. Acest Mahler trebuia sd-9i fi dat seama ce era cu el. O datd, salariul lui a venit la Mahler, in plic. El personal i l-a dat. Pentm ce fecea el acolo, ca salariat al Ministerului Sinetetii, bttaia cu ceargafuri ude gi cu ciorapii plini cu nisip, primea atunci, in '56 5 000 de lei, ori o leafi era de citeva sute de lei.** Cum ajunsese din nou acolo? S eliberase, deci, in iarna lui'55. in seara de Crdciun a anului 1955. Nici cu ce s{-l imbrace canarazii de lnchisoare n-au gisit, i-a dat fiecare ce avea, 9i ni'te incdlteminte mai rnare, 9i o bonetd. Primul drum a fost pe undeva, prin cartierul Colentina, la o casd cu curte. Ducea unei femei ves,ti de la fecioru-su. A gasit-o cu nore-sa gi cu nepoati-sa de 13-14 ani- Trei fe' mei singue. Era flimind, dar in casa femeii nu era nimic de rnincare, agtepta sd vini vecinii cu impertitul. El n-a mai stat. Nici ln cealaltd castr, unde s-a dus se duce vegti de la tm alhd, spirgitor, acsta, n-a rnincat. Acolo era cva

lnaltd,la un metru

lui era sA nu-i lase sA doarmi in timpul noplii. Erau desemnati. Venea anchetatorul sau cine veanchete. Sarcina
nea gii spunea: dla grasu, din patul numdd cutare. Cind adormear! se ducea la el 9!l bitea cu ceargah ud. Erau unul sau doi vizafi astfel, 9i, degi in salon erau 20 de pacienli, nici r,rnul nu sdrea in apdrarea acelora, sau pe el. Ii era bineinleles frici, dormea 9i cu o miciucd sub pat, 9i mai mult pe furig. Nu se intimplase totusj niciodatit. Pe dgtia ii viseazi, 9i cumva balamucul din salonul dl4 in care a stat aproximativ 3 luni, pind l-a eliberai Mahler. Era tn iama lui '56-'57, dupe revolutia din Ungaria, cind fusesere adugi acolo in special studenti pentru manifeste. Ciliva dintre ei n-au murit, dar n-au mai scdpat sAn{togi, 9i au trdit pina tirziu, incoace, a9a. Nu din cauza b6te or, ci a medicamentelor. TotuFi, pe el il scoteau din cind in cind, se plimba printre pavilioane cu un necunoscut, care-i spunea: ,,Nu activezi bine, nu activezi bine, nu progresdm de-

Ofitsr de Securitate la Tmitoara in anii 50. Una dintre cele mai sinistre figuri de toi.tionari din lumea anchetelor comuniste. Fostele ei vic-time cred ce tdiegte Fi astlzi, intr-un sat din Banatul sirbesc. ++ Opinia lui Fran! Tandlre despre Mahler, medic, gef de sc.tie la psihiatrie in ann '50, este una pozitive. Unii bucure9teni, h epoctr, ii cunotteau lui Mahler porecla sinistre de ,,Mmgele". L-am ctrutat printr-un e-nuil pe doctorul Ion Vianq cerindu-i relalii despre el. Transcriu Ecrisoarea primite in aceagi zi: Drugd doannt Doina ]ela, cind am i ceput eu dclioitatea de psihiatru llt Spitalul Centfttl, en tu 7963, doclotul Mthler pleqse din tad. Llsase n nintirea n i om opothffiisl ti afacerist. Nu-mi aflifltesc desprc porecLl ,,Mengele". Al dw., Ion Vianu,

774

175

Giurgiu. $a oprit la casa naicd-ii, acum mlritatd" cu trei copii ai bdrbahrlui. Nu putea sta aici. Casa in care il omo rise pe tatdfu era acum ocupati de nigte chidati. Dupi citeva luni, aproape un an, de peregriniri prin !ard, cind i-a iegit buletinul, insolit de o adresd sd se prezinte la acelagi Jidic la Ministerul de Inteme, S-a prezentat. Acesta ia spus cA nu va fi salariatul lui, ci al Ministerului Sdndtdlii, 9i va lucra la 9. Dar pentm asta avea nevoie de o hirtie, semnatd de mama lui, tot de ea, cd era agresiv, cd a ameninfat-o cu culitul 9i altele. A rezistat la 9 pind in februarie '57. Acolo nu visa nimic, nu avea cogmaruri, fiindcd hdia in plin coy
mar. Era rdu, era cru4 igi dddea seama cA era crud, 9i era din cauztr c6-l omorlse pe taictr-su; cind se gtndea la ce fdcuse 9i devenea 9i mai cru4 ca 9i cum o crimi in plus n-ar mai fi contatPrimul vis de felul dsta, care l-a zguduit pe el mult, s-a intimplat la pufine vreme duptr ce a scdpat definitiv din ghearele lor. Se cAsltorise, lucra zidar, dar dteodati se rnai scdpa la ndravurile de pe vremuri, ln special iocurile de noroc. $i ii cigtigase unuia, car avea nevas*l ti trei coPii 20 de mii de lei. 20 de mii de lei insemnau o cdsufe modestt, cam atita pierduse dla la iocuri. Acesta se tinea duPe el in vis gi-l ruga sd-i dea banii inaPoi, ce are nevastl ti copii. Decit ci omul din vis nu avea figura celui care pierduse la 1'oc. Avea figura unuia dintre tfueniFtii pe car-i omorise. El, ferdnistul, spunea ce are nevastd gi coPii, 9i str-i dea banii, ca 9i cum lui i-ar fi luat banii, 9i nu cartoforului. S-a trezit foarte intors pe dos,9i s-a dus gi i-a dat nevestei aceluia banii pierdugi de blrbatul ei. Prima datA
a ficut asta, Pe urma a iucat din ce ln ce mai rar, 9i, de la un moment dat, n-a mai jucat deloc. intr-o vrme visa treaba asta: ,,Daci crezi, noi te ierclrn." Dar nai recent, e curios, a visat pentru prima datd ceva diferit il

de mincare, dar a refuzat el. Gara gi ea era plini de oameni cu pachete, cu cozonaci, oameni care duceau cadouri. N-a primit ti n-a cergit. A luat un tren gi a aiuns la

unqurul, invdtase mult de la el, ch.ipurile 9i il intreba dacd tot-ata de oedincios este. A fost Prfuna data 9i singura datl cind a avut un vis mai linigtit. Dar nu visele sint totul, nu sint partea cea mai rea' Po! si nu visezi. Dar de schimbat nu te schtnbi. Adicd? Adicd mai toti comunigtii au mudt comunitti. Cu moarte rea, dar comunigti. Este unul, lonida Cristescq a fdcut doi coPii; pe unul l-a gisit impugcat, in Fan, acum, frziu, tot sub iomun4ti, dar ftziu incoace, nu se gtie cine l-a imPutcat,

celdlalt i-a murit sPinzurat. Alh.rl, c5ruia ii sprrnea mereu: ,noi toli o s{ murim rau", Ei eL .Vezi-Fg ni, de treabl, bine

n-o sfiigegte nimmi." Se intilneau ei incoace, dup[ revolupotolit, 9e se sPul, Fe, Ah se areta foarte linigtih ,,StaL md, de ce str spui?" $au intilnit acum, spre sfirtiL da, inainte de '89. Are o gauri in 8it, tr voia sd-i zice cva lui lui Franl fandari, dar nu mai avea voce deloc. ,,Scrie, bre", i-a zis landarI. $i 5la a luat caiehrl gi ia scris: ,,Ai ai'ut drcPtate' Toli o sd rnurim rdu." Dactr-i e frice de moarte? Nu, categoric nu- Nu mi-a sPus ce-a fost la revolulie cu alergahrl de la Giqgiu la Bucuregti 9i inapoi la Giurgiu,
9i

in viala lui cind

intilnise pe ungurul cari l-a irlvagat p" el albinlrit. ii spunea cd il agteapte acolo, ce a invtrlat mult de la el. Arpad,

bucuiia lui cI gata, J-a terminaL 9i cind a vdzut, in fine, iumea ietin4 nuhai erau Politrucii Pe strad[, cum a plins de bucurie? $i ce se mirau toti: ce cigtiga el? Ce cigtiga el, Fran! Jandird, dacd c{dea dgtia? Nevoia lui de isptrgire cigtiga, sufletul lui care se perpelea in fltrctrrile iadului cigtiga. $i singur se2indeFte dace nu Pune el in aceastd-neae ispagio(aieeagi patimd pe care a Pus-o ahmci, in "6ie Tot ce ficuse, fdcuse cu pasiune. Cd fl intrebasem cddere. atunci, cind am fost Prima datd la el, in sePtembde dac5 ar mai fi in stare sd omoare un om'. . Crede cA ar fi in stare si omoare, degi a devenit'.. Milos? Nu rnilos, a devenit slab de nervi, nu mai este in stare sd Panseze o rana, pentru ca nu suportit si vadd sirxge. Poate 9i milos, totugi, dar slab de nervi. Solia lui 9tie, 9i nu-l impinge se taie Pui, dar nora parcd expre o face, zice: cine s{-l taie? El nu mai suportd singe. Pbate, gi milos''. Dar 9i foarte slab de nervi" de-asta a vrut sd consulte un Psihiatru' sd vadd dac6 e

bolnav...
177

Nici cdqti de felul Ssta nu poate si citeasce. Ce i-am dat eu, sau i-am trimis sA citeasce, pentru a confrunta nigte mirturii sa-mi spund dacE el igi amintegte la fel lucrurile, n-a putut sA citeasca. Se intoarce spre mine pentru prima data gi se scuzi. Nu mai poate sd citeascd a9a cevl. Psihologul, care ne primise pe la ora 19, incepuse prin a-i spune c{ impdcarea noastri cu noi ins,ine depinde de povestea pe care ne-o sprmem noi, noud firghe, despre noi intine. Viata noastre e un puzzle pe care, dactr reugim in poveste s{-l aranidm convenabil, sintem in acord cu noi, dacd nu reugim, suferim, 9i atunci ne ducern la cineva si ne aiute se-l aranjdm. Dar ctr e o diferenld.gntpuzzle-ui car nu se mai aranjeazi, 9i atunci apelAm la psihiatu. Dar povestea se aranieaz{ mereu, fiindctr viafa nu din adevar se nutregte, se inhfine, continud, ci din minciund. Discursul nu e pentru mine o noutate. Scopul vietii fiind viaF ins69i, nofiunile morale fihd extrapollri ulterioare, acest echilibru sffrgegte prin a se reinstaura ,,povestea,,, deci se aranFazS. Intervin 9i-i fac specialishrlui, de fapf o femeie, o cunottinte a mea mai veche, observatia ca sint ti teorii care sustin contrariul, de pildl cd orice criminal dorette incorqtient si fie pedepsit. pi explicalia gtiinliffci este, culmea, aceeagi: nafura este cea care reclam{ pedeapsa, tot pentru rcstabilirca unui echilibru carc s-a stricat, prin crimd. Prezenta noastri acolo este mai degrabe o dovadd ca lui i se potrivegte mai bine a doua teorie. Omul meu nu lngelege nimic 9i, imediat ce are ocazia, o spune franc. ,,M5 intelegeti?" il lntreabe ea. ,,Nu,,, respmde el. Intervin 9i eu, gi-i spun ci nu cred, cd dimpohive, duptr mine, minciuna e factor de dezechilibru, qi impiedicA puzzle-ul se se araniezn, gi cd, admdrul il aranjeazd, cI trebuie s{ fie ceva ca ciobwile unui vas sp art, acel puz)e, ,i cI bucdlile lui nu se pot arania decit intr-un singw fel, pe

un om care a ftrcut rdu sdji aranjeze povestea? El vrea sd fie iudecat, 9i el nu poate fi propriul lui ludecitor. Pe el trebuie sd-l iudece victimele, el nu poate se creadd despre el insugi o poveste frumoasi, dacl ea n-a fost frumoastr. Trebuie impreuni cu victimele lui si o aranieze/ nu el aranieze povestea lui. Nu, tot durnneavoastrd o aranjali. Des.i asta este, spune ea, o problemd rela$onala. $i problemele relaiic nale depind tot de asumarea 9i rezolvarea lor individuald. Chiar 9i aceea intre vidimA gi c nu? intreb eu, amintindu-mi ce vazusem rm om traumatizt in lag6rele naziste, carc, la cincizeci de ani distanfe, evident nevrotic, plingea ti spunea ci vrca se-gi lntilneasci cdliuf ca acela si-i ceartr ieriare, ca el sdl ierte, 9i asdel sdSi poatll g5si linigtea. . . Toate rclaiile dintr oameni sint relafii de puterc, mai ales relalia dintre victimd gi cdhu este o relatie de putere spune psihologul. Simte protestul nostru mut, Fi atunci

slfi

ne arunce povestea ei, ahoce. ,,Legea vielii este adaptarea, gi adevarul ucide." Se adreseaza lui Frant Janddr6. Dormule drag{, imaginaii-vd urm{toarea scena h Auschwitz: in coloana de prizonieri c;ue merge spre la-

gar de zile 9i zile, se afle o femeie cu un sugar la piept. Femeia igi tine sugarul la piept 9i mi9ctr picioarele aga,
de zile 9i zile, fldmindd , epuizalA, abrftlzati. $i ea adoarme, sugarul li cade din brafe, iar ceilati, tot adormili, trec peste el, peste copilul ei. $i merg mai departe. Exclan: Da, dar pe urma ea are mustrdri de cuget
gi devine nevrotic{, se imbohevegte, dac{ nu exorcizeazi

cum trebuie aceastd imagine, 9i noi de-asta am venit. natura, 9i ea face alti copii 9i uita. Dace n-ar tnvinge... landdrd ii spune prompt ti politicos c{ nu e de acord cu asta.9i pe bune dreptate. El de-asta este aici, fiindci
simte bolnav. Bolnav din cauza a ceea ce a ficut. 9i nu rcugette sa-Fi aranieze acea poveste. Culpabili toli ne simfim, spune A, toli avem nelinitti, la toti ne e frice.
se

Da, are mushiri de cuget, dar natura invinge, ea este

liniile spirturii iniliale.

- Da, spune prietena mea, dar viala il aranieazd, adevdru.l, viafa, adicd natuta.
landdd incearcd
9i eL

nu

lui,-9i vorbegte despre situafiile mai speciale. Cum poate

178

timid, se se adapteze limbaiu-

179

omorit tatil?

Asta e, ce faicd nu-mi este - gi pentru prima datd A. deYine atenta. Nu mi-e fricd de nimir - tonul pe care a spus_o omul are ceva excesiv. Dar cum sd-ti construiegti o poveste, dup{ ce !-ai

Adici ce sens? - Adici in sersul propriu, completez - L. este, in fine, destabilizaH. Cere sd eu. A. in i se
vestea 9i, cu ocolwile

pina-n presele, ifi clipa aia, cind ai vdzut ci !i-ai ucis ptrrintele? Tanddri ii spune ca s-a desPicat, cd a inceput sd plingd, cd a cerut luminare la vecini, cd i-a aprins lumirLare 9i a stat linga el, cA a simlit o durere mare, o durere mare care nu trece nici acum, gi n-o s{ treace niciodati, 9i ir acel
moment izbucnegte inh-un hohot enorm de Plins. AProape rm urlet- Sixt aProaPe Pe punchd de a-I urma, 9i A. se ridic{ 9i aduce nigte pahare. Nu gtiu dacd, sub masca ei de specialisti care a vezut multe, n-o face din acelaqi mo-

spuna po-

jeclie putea sa suporte sd-l cresteze cu lama la tilpi, sau str-l intepe cu ace, sau sArea gi se zbetea in crize de epilepsie, il invdlaserd gi asta: ce hebuie sd sari de la unila alta, Acum n-o mai face intentionat, nu I'rea s{fi oboseasce inbrlocutorul, se teme il$a ca a ramas cu asta. Acum ii povestegte lui A.L., gi-l intrerup de nenum{rate ori, ca s{ scurtez. ln general, rezum bine, dar ori de cite ori rezumaful meu devine vag avocdtesc, el m{ intrerupe spunind: ,,Nu, n-a fost aga." ,,Dar cum a fos! ia ziceli?" inteabA A. $i el se avinti in ocolurile lui in care ideea este asta: nimeni nu l-a indemnat, nineni nu l-a influentat, el a fdcut totul, singur, din proprie vointA. A. se concentreazA, nu mai spune o vorbtr. intr-un tirziu, cind el s-a oprit, spune: Plni aici, inleleg. Un atagament rdu plasat. partidul care era tohd. Grupul social, nu atagamenhrl normal pentru celula primd, mama, tata, oricit ar fi ei de rdi. O nevoie de alectiune 9i de ocrotire riu plasattr. Dar, domnule, ce nu inteleg eu este cum de nu s-a dspicat pimintul,

lui obositoare, Janded is. i spune povestea sub ochii ei din ce in ce mai atmli. De ocolur e lui, A. L. nu se mirtr. Cu Jand{rd eu vorbisem despre acest ocol lncercasem se-l pregetesc de dimineap pentru intilnirea cu psihologul spunindu-i c{ nu-l cred bolnav. Numai un lucru irni d{ degindit, i-am spus: aceste ocoluri, aceaste impregtierc a gindului. $i el imi spusese ceva stupefiant atunci cind instTuctorii aceia il invdlaseri si simuleze nebunia, si o simula atit de bine, incit, de la un moment dat, si fdrd in-

tiv

ca sd nu

se

vadi

emoJia.

Fiindcd asta e problema.

Nu.

O intreb: Tu crezi cd remugcarea este serm de boaH psihictr?

- Nu. Nu. Nu.trebuie se facd? Pentru cd de asta am ce - $i atunci venit. De-asta a vrut, i:r fond, se te vade.
ridice 9i aduce o sticld de coniac Metaxa. Vorbegte, din nou stlpine pe ea, despre faptul c{ omul nu s-a maturizat, ctr nu se bizuie pe el nu are destuH independenle, ce s-a atagat cind de un partid, cind de alhrl, ca a9teaptd cind de la Alianli, cind de la PN.!., cd ii iubegte cind pe unul, cind pe altul, hebuie sa inteleagd ce i F-a intimplat, si coboare acolo, la oriSinea rdului 9i sd 9i.\explice. Str se accepte aga cum e, 9i sd traA.L. este ti ea tulburate.
Se

iascA.

El spune cd nu poate str se accePte, cd el nu poate si ierte, eu spun cI nu egti Dumnezeu ca sa nu te ie4i, cd e 9i asta un fel de exces, 9i-9i aminteste cd eu l-am intrebat dacd a vrut vreodatd sA se sinucidtr. Nu, fiindci nu l-ar fi primit ln bisericd, dar s-a gindit la un fel de sinucidere: prin nemincare. Acum inteleg. Venise dimineala la nou5, gi nu voise se mdnilce nimic decit citeva feliu,te de grepfruit ti o cafea. Acum era opt seara gi, in afard ci fumaseri amindoi, incontinuq nu bdgase in gur{ nimic. Nici rn6car paharul de coniac cu care A. ne-a servit. A. ii spune cd sinuciderea este o continuare a gin:lui de acte distructive, qi nu un act reparator. De fapt, o tEetarc
se

180

primului act, spurg e4 intorcindu-se sprc mine, ca ,i curn ar fi vorbit codificat cu ruda apropiati a cuiva care nu mai are ruci o gansd. Fiindcd, a continuat ea, ucid.erea latillui este o anulare tle sine, a autodistrupere,
a

fia de-mehor.r de la pieptanari, azi Lroii rwoiuF"i. D" pley, dn,umihte in iumitate de ord" o mapini cahe Giur_ rp,".rT1.i-l asreaptit oricind cu interes. U9a ei e T mereu derh.isi. Crede ci trebuie sA vorbeara muli, pinl cind reugeste sA asume tohrl, povestea lui 9i se aranieaza. pynte: ftue minciuni, fiindca el nu iubegte min_ :9t Y 7a: La rind{ mu i_am spus ci mai agtept deia et un ,cll111: rereron peste o sdptdmind. DacA nu poate citi ce-am scris, trebuie doar sd verific nigte date, punindu-i ultimele

:e mai poite aranja povestea? Cum sa ciobudle unui vas spart care e viaga ta, cind tu lar nu mai rnsuF exigti? N-am mai pus intrebdrile astea. Era 10 seara cind l-am condus pe Fran, . il;ta_

?i,.uh:i,..y^ xpegh

incheiat-o apoteotic, ca eroi ai clasei muncitoare intonind acelagi imn in sunetul cdruia uciseseri, tot ca Fran! Tandhrd, pentru a ajunge la putere. De ce el, care-gi dd seama cd i.a slujit, dar gi-a pierdut suflehrl, n-are dreptul la compasiunea noastri? Conchideam, pentru o dipA, cd are. Apoi me intrebam: Si victimele lui?

Tandard

Nu este imorali viziunea mea?

L-am ceutat atunci pe Profesor. in fond, el se afla nu numai la originea cdrfii, ci gi a viziunii ei. Er4 intr-un fel, reprezentanh. gi simbolul celor care suferiserd in miinile unora ca Frant Tand6re. Lam intrebat ce sentimente nutrFte fate de acest om pe care l-a vdzut in nenumfuate dnduri gi cumva il cultivA: Admirafie, respect, dorinla de a-l

;;

li' ^

:f?"r. Ft nu se "

Ctnd a plecat, am avut sentimentul straniu cd am ple_ cat eu,9i a rdmas el. Ci ficusem sch.imb de idenfitaie. Chiar te temi ctr ai mai fi in stare sd omori un . om, chiar urds, ti pe cineva aft de mult? il intrcbasem h ment dat. Da, cred c{ ag fi in stare s6 omor.

Wte

pldteascd un tayr, nu pot sd plec ara, ".^*-.d.-ry sd

inl

cheltrrsc eu. Ne_am strinr'rniinll".

;;;

aiuta. El credea cf,inta lui? Da, mi-a spus. Dar daci ar fi cel care v-a torturat pe dumneavoastri, l-ati ierta? Da. Pmi aici atitudinile noashe erau compatibile. ,,VI este mili de el, donurule profesor?" l-am intrebat in final, nereugind str-i explic lndoielile mele 9i de cel pusesem pe drumuri. ,,Miltr? De ce hebuie sd ne fie miltr?" Mi-au mai trebuit citeva sept5mini bune ca sd infeleg de ce nu trebuie sd ne fie mild. ,,Ei sint ei, gi noi sintem noi, doamni, imi spusese profesorul, 9i aga trebuie se ri-

il

Pe cine? Pe pavel ttefan.

min5." $i nu fiindci n-ar fi inleles irn ce confuzie morale md aflam. Dar el, impotriva acelei confuzii, era vaccinat- Un

Nu l-am mai vdzut de atunci pe Fran, Tanderd. A ur_ mat pentru mine un fel de perioadd de dezintoxicare. Nu vorbesc psihologii despre o intoxicare cu cruzimea, la cei care p_racdce tortura, sau la cei traumatiza! de rlzboi? De ce ar-fi^povestitorul la addpost? inni spuneum dege"bu ca mea se indreaftd spre Itl-1.!?j"9".gu,.compasiunea acum,, 9i oroarea spre cel ,de atunt,,. I algbtcl La Frant Jandfue "dede atunci nu este decit un strain cel carc_l chinuie pe cel de acun gi de care acesta trebuie sI se elibe_ reze, mbrturisind. CA sint a6tia care au comis ace.leasi orori ca si el, gi-si duc linistiti 9i feric.ifi viafa. Unii

singur momnt de poticnire avusese, la un moment dat. Era spre slfugihrl detentiei, atunci cind atenfia slibegte, se relaxeaz{ uneori. Se aflau la Aiud unde Crdciun, odiosul comandant care bdhrse sub ochii lui pe atltia dintre colegii lui, 9i chiar pe el, incepuse s5 se poarte cu ei omenette, invidndu-i s{ participe la construqia lumii noi. Primise ahmci penhu prima data, dupe ani 9i ani, nigte instrummte
de scris, de masurat, i se ddduse si construiasci nigte aparate simple, a simtit atunci un fel de recunogtintd fald de

::Tl

chiar si_au

182

Criciun. Un moment de sldbiciune. Imediat l-a indrit Durmezeu gi n-a mai avut-o. Am ceutat-o apoi pe fiica lui Nichita Dumitru, muncitorul condamnat la moarte gi executat de comunigti la
183

fiindci el are mai multd nevoie, mi-a spus. m_a asi_ $i gurat ce nu trebuie si dau inapoi. Dar ea iste o cregtind.
Da,

Canal, pentru a justifica in fala poporului egecul lucrtrrii. l-ampus aceeagi intrebare: Tu, dacd ar veni, ciindu_se, cel care l-a torturat pe tatdl tdu, l-ai ierta? _ Da, mi_a spus. L-a9 ierta 9i mi-ar fi mild. Nu se poale sa nu_g fie miia de un asemenea om. Mai mult decit de victimele lui? _

REZUMAT

este cel.din.care rezdta imaginea comunismului ca operA a unor inti iegiti din bandele de bit?tu9i de la alegerile din aceastd opere: Esenrial mai este 9i cd astezi nu edsHl in Rom6nia o instanfit irr md_ surd sd iudece ur om care-gi clameazd vina gi nevoia de a fi iudecat. -Franf dishibuii doar misiuni diferite in
1-9.46.

mommhl cind Asugi editorul meu, domnut Gabriel Liiceanu, m-a convocat la o disculie. Mi-a spus cu multe menajamente cd nu este tocmai inctrtat de titlu. irni dau seamain ce vecinitate imi pun personaiul? Firul rogu aici
te in

Acestea erau sentimmtele mele fata de propria_mi car_ ,,lar Saul, sufltnd tnc amminlare gi ucidere lmpotrioa ucenicilor Domnului, a mers la arhineu. $i a cerut de la el stisoi cdtre sinagogile din Damasc, ca, dacd oa afla acolo pe ureunii, atit bdrbali ctt 9i femei, cd merg pe Calea aceasta, sd-i aducd legali la lerusalim. Dar pe cind cdldlorea el 9i se apropiay'e Damasc, o lumind din cer, cn de fulger, l-a inpdluit deodatd. $i cdz?nd Ia pdmlnt a auzit un glas zicindu-i: <Saule, Saule, de ce Md prigonegli? >

Tanddre gi Mcolae Ceaugescu sart fra!. U s_au

pledat din dsputeri pentru titlul meu, pentru fi_ .Am rul rogu carc unegte crima cu remugcarea, cu spovedania, cu iertarea gi cu renagterea. Conversia morali, netanoia. Minrmea, fird de care am fi azi morfi. Dar observatiile lui rispundeau indoielilor mele;i le precizau. Am aiuns la un compromis. Capitolul de personaje se_ cunclare, care urmeaza dupd... Epilog, va urmlri se ingroage acel fir rogu. Titlul, care rAmine totugi, ii va restitui personajului dreptul la cdinti, care-i fusese rApit.

slnt

Iar el a zis: <Cine egti Tu, Doamne? > $i Domnul a zis: <Eu Isus, pe carc tu ll prigonerti. Gleu ?!i este lie sd izbesti cu

piciorul tn lepusd.> $i el, tremurlnd gi ins?dimlnta| a zis: (Doamne, ce ooieFti sd fac? > Iar Domnul i-a zis: <Ridicll-te, intrd tn cetate gi li se
aa spune ce trebuie sd

faci.,

Iar bllrbalii, care eruu cu el pe cale, stllteau tnmdnnuit| nuzind glasul, dar neadztnd pe nimeni. $i s-a ridicat Saul de la pdmtnt, dar, degi aaea ochii deschigi, nu aedm nimic. $i luindu-:l de mind, l-nu dus tn Damasc. $i trei zile a fost fdrd oedere; 9i n-a ffi\ncaL nici n-a bdut. $i era in Damasc un ucenic, anume Anania, gi domnul I-a zis ?n aed.anie: <latd-md, Doqmne!, "Anania!, lar el a zis: Domnul a zis cdtre el: <Scoald-te, mogi pe ulila care se $i cheamd Ulila Dreaptd pi chutd ln casa lui luda, pe un om din Tars, cu numele Saul; cll iatd, se roagd.> 5i a adzut in aedenie pe un bdrbat, anume Anania, intrind Ia el pi puninduai mtinile peste el, ca sd aadtl iarllgi. 185

$i a rdspuns Anania: <Doamne, desprc bdtbatul austu am auzit de la nwlli cite rele a fdcut sfinlilor tdi tn Ierusalim. gi aici are putere de la arhierei sd lege pe toli care chcamd numele
Tda.>

PERSONAJE SECUNDARE

$i a zis Domnul cdtre el: <Mergi, cd acestn lmi e tsasul ales, cs sd poarte nwnele meu lnaintea neamurilol Fi a regilor, Fi a filor lui Israel. Cdei eu ?i uoi arllta cite tlebuie sd pdtineascd el pentru numele meu., $i a mers Anania, 9i a intrat in casd, Fi puntndu-Fi miinile pe el a zis: <Frate SauI, Domnul Isus, cel ce li s-a ardtat W
W carc tu oeneai, ma tinis ca sd oezi iardgi pi sd te umpli de Duh sfnt.> Chiar ln clipa aceea au cdzut de pe ochii sdi un fel de solzi; el gia cdpdtat iafigi uederea. Apoi s+ sculat Fi a fost botemt ." Si

ctlu

(Faptele Apostolilol 9, 1-79.)

nescut la 31 ianuarie 1908, la Bucuregti. DuPA Patru ani de gcoale primarl, a fost ucenic intr-o tipografie gi in 1923 a fost angajat la tipografia Cartea rom6neasctr. in 1928 a intrat in sindicahrl tipografilor 9i a contribuit la organizarea unei greve. Rolul siy in aceasti grevtr l-a adus in aten$a Siguranlei, care l-a Pds sub supraveghere. in anul urmator a fost arestat Pentru rAspindirc de manifeste comuniste gi a fost de,mut citeva luni inainte de a fi eliberat din liPsd de Probe. A fost arEstat din nou, in iunie 1934 Pentru activitate comunistd, dar eliberat pe cau$une. A fost aPoi arcstat din nou la Ploiegti, in ianuarie 1935, pentru nePrczmtare la Proces, 9i detinut citeva luni, inainte de a fi eliberat pind la fixarea datei Procesului. Acesta a fost aminat de mai mult de zece o4 intre 1937 qi 19a10, dnd, in cele din urmd, Teohari Georgescu a fost condamnat la doui luni de hchisoare' Din 1937 pint in 1938 a lucrat ca tipogralla znrul Ade; udruf 9i h Imprimeriile Nalionale. La ordinul lui Gheorghi Dimihov, secretar al Comintem-ului, in august 1940 a fost himis la Moscova Pmbu a primi instrucliuni de la NK'VD. asupm codificerii mesajelor 9i tehnicii scrierii pe sticla. Arcstat in aprilie 1941, ca membru al organizafiei de partid Bucuregti, condusi de Iosif Chiginevski (Roitman), 9i

Teohari Georgescu

mai, la zece ani de inchisoare. Prima Parte indrisoarea de la Caransebeg. in aprilie 1942, a fost transferat la inchisoarea Vecire9ti, pentru a lucra in tipografia acesteia, 9i apoi retrimis la condamnat,
a

ir

condamnirii

a executat-o la

"r87

Caransebeg la sfirsitul lunii august, rdminind acolo pind la eliberarea sa, la sfirgitul lunii august 19114. O evaluare a lui Georgescu, realizat6 la misiunea politicA britanicd in 1946, aruncd o lumind interesantA asupra originii sale familiale: ,,Citeva surse serioase pretind cd, degi botezat in religia ortodoxd (Georgescu), era de origine evreiascd, gi cA numele sru adevdrat era Burah Tescovici. CAsdtorit a doua oari cu o erzreicd, Eugenia Samoih, fosu

tru

croitoreasi. Are o fiicd. Familia sa ofere un exemplu interesant de nepotism. Este curnnatul generalului (Nicolae) Pdrvulescu, subsecretar la Ministerul Aproviziondrt, care

prin Georgescu

intrat in contact cu comunigtii. Are un

polilienegti denumit .,Birou Documentar". (Apud Dennis Deletant, Rorr.hnrln sub reginrul mnunisl, Fundagia Academia CivicA,1996,pp.28-29.) La 6 martie 1945, generalul Nicolae PArvulescu a fost numit de cdtre Teohari Georgescu devenit Ministru al Afacerilor Inteme - secretar general in Minisierul de Inteme, fiind insircinat cu problemele Politiei. Nemullumit de post, a fost fAcut subsecretar la Mi-

frate, care este comandant de polifie, la Circa 3l Bucuregti. Solia sa are doi frali, dintre care unul a fost geful biroului de presi de la Tribunalul Poporului in timpul proceselor criminalilor de rizboi, iar altul, la reintoarcerea sa din Rusia, in ianuarie 1946, Fia deschis un birou de inlormalii

dovedi numeroasele abuzuri Pe care cei doi le-au futD:rtii De vremea c'rnd conduceau Intemele 9i Securitatea' a fost a-resi*ir"ri G.o.g"*u Perioada cind el insugi "vocd pufnfvreme duPd inldturarea din funclie, pentru tat, la a fi cerLiat, dupa modelul sovietic, in aceleagi dosare Explicd fogtilor lui tovaragi, metamorfozali acum in acuzaiori, ca s-a linut tare 9i nu a recunoscut nimic din ce i se imounea (o declaraue incriminatoare la adresa lui Pitrdtcaiu), dai ce apoi i-au fost adugi solia si copiii, unul de trei luni qi altrn de ciliva ani, 9i cd atunci a cedat' Verdictul tovare9ilor este nesutAtor: ,,Nu te stimez deloc Pntru asta' i-a resDuns Stoica sau Patilinet, il stimez Pe Pafi;ic/nu care, ca un membru de partid, nu s-a indinat niciodatd in
a

faJa

trederii."

Printre cei mai timpurii definuli Politici anticomunigti din RomAnia, cei arestali duPa demonstraliile monarhice gtia despre Teohari Georgescu cl 9i alegerile din 1946, se t..,n dosat de drePt comun, instrumentat la Crairr,lsJse iova de procurorul Giugiuc, inainte d e 1944'DuPA 1948' Giusiuc a fost adus la Bucuretti in stare de arest ti aruncat ie h etajul cinci al Prefecturii de polilie Acel dosar de

nisterul Aprovizionerii in vara anului 1945. Este unul dintre primii comunigti pdtrunti in aparatul de stat din Romania, func.tionind si inainte de 6 martie '45, ca subsecretar de stat la Ministerul de Inteme penhu chestura administrafiei. De unde gi marea lui putere, 9i posibilitatea de a-gi proniova rudele. Din 30 decembrie 1947 pind in 13 aprilie 1948, este Ministrul Afacerilor Inteme- Mandatul i se prelungise pine in 28 mai 1952, cind este inlocuit de Alexandru Drdghici. Spre deosebire de ceilalti mari activigti luafi de valul de epurtrri (Petregcanu, Luca), el va suporta doar un an gi citeva luni de anchetd (arestat in februarie '55 - eliberat in apdlie '56). in primdvara lui 1968, cind, din iniliativa lui Nicolae
Ceaugescu, se reanalizeazi dosarele Pdtrdgcanu-Luca pen-

drept comun a disPSrut. (Sursa: Cicerone loniloiu, mdrtude fecute autoarei.) Cind Fran! Jandlrd a fost arestat, fratele lui Teohari Georgescu, Bebe Georgeru, acum director de inchisoare' a avu"l sarcine sa-l Proiejeze. Pe Teohari Ceorgescu il Putem vedea azi in filmele documentare ale epocii' Are o fieuri de rus, amintind fizionomia lui Lenin, ochi 9irefi si Eonomi 9i o frunte mare, cheall, o veselie de bon viveur'

Cd a fosto persoantr care gtia multe o dovedegte faptul c{ rriciodute n',, a clt rt definitiv, ci marginalizal a fost trecut director la tiPoSrafia ,,13 Decembrie"' Nu-i mai rama'

prea mult din puterea de attadatd' Un fost Profesot emigiat apoi in Statele Unite, i9i aminteqte cd a fost nevoitftra un-mornent dal si intervini la el PenFu Publicarea
sese

unei culegeri de versuri a unei case de crealii de amatori' Trecut aim de pe fronhrl violent in frontul persuasiv al luptei de clasd, fostul 9ef al Politiei Politice !a resPuns
189

profesorului cA nu poate publica acea culegere nici chiar pe banii autorului, fiindctr ar priva copiii patiei de citeva sute de manuale. Pine h moartea surveni tA in 19Z6 (inainte de care i s-a amputat un picior), Teohari Gmrgescu a servit cum a putut clasa muncitoare, dar Jandird Franf era prea mic ca si-l mai intilnearA. In plus, el n-o mai servea de mult. Alexandru Drighici. L-a vizitat o singurd datd pe Frant Jandere, h Canal, in rnommtul dnd acesta a incrcat sA-l ucidi pe profesorul Badea. A avut o singuri discu.tie inle patru ochi cu el, dnd i-a spus, cu o logicd rce gi teioase:
,,De c ie supe4 mi, cd tre face nebun? Nu egti nebun? Dace egti nebun, egti nebun, dacd egti ungur, egti ungur, evreu, egti evreu gi aga mai departe. Te superi cd te face cineva Fggn, dacd egti !igan?" Inh-trn dicgionar aI criminalilor comr.rnigti aplrut in Sta-

ministru al Afacerilor Interne. Din

brie 1955, cumuleazl funcliite de ministru al Secudtetii Statului Fi ministru secretar de stat. hnl in 19 martie 1957 continui se fie ministm al Securitllii Statului care, dupi aceasti datd, se reune9te cu Ministerul Afacerilor hteme, a" ft4i.i"tittt Afacerilor Inteme' lncepind din r"U ".-a"1961 9i Pind tn 27 iulie 1965 va cumula aceastd 21 martie functie cu aceea di vicepreqedinte al Consiliului de Mhiy tri. La 2l august e inldturat din func$i, ca sd revind, pe-n' tru foarte p;iin timP, tnhe 9 decembrie 7967 qi25 aprilie 1968, ca pregedintell Consiliului de Minigtri' (Conf' Ion Alexandiescu, Ion Bulei,Ion Mamina, Ioan Sctrrtu, Partidele politice din Rominin. Enciclopedie, Editura Mediaprint,

20 sePtembrie 1952 24 ianuarie '53. cumuleazd si fun4ia de ministru oini la ;l Securitdtij Statului. lntre 24 ianuarie 1953 9i 3 ociom-

ti

Bucure*i, 196.)

Unite', DrAghici ocupd 4 coloane intregi. Exkag de acolo doar datele biografice: s-ar fi ndscut in 1913, fiitr-o
tele-

Dosad pe care i-l Pregdtiserd, pentru un-Proces care n-a avut niiiodati loc, fostele lui victime il face vinovat

familie de fdrani prahoveni. Din 1928 a f6t ucenic la ate. lierele C.F.R. Buzdu. Peste 3 ani particip{ deja la grevele contunigtilor de la C.FR. Din 1934 se rnuQl la Buiuregti, unde lucreazi tot la Atelierele CF.R. Este primit in partid. Se ocupd aici de organizarea tineretului $ de irutruirea tui h lupta grevistd. tn 1935 este condamnat la un an de inchisoare. Este eliberat condi$onaL dar, rcarestat, e condamnat la 9 ani de inchisoare, pe care ii va face la Jilava, Doftana, Caransebeg fi Tirgu Jiu. Va fi eliberat la intrarea rupilor in lard.lncd din octombrie 1945 este membru supleant al PCR. iar la primele doui congrese ate plvfRapare ca membru plin. Din 1948 este gi deputat in Marea Adunare Na.tionald. Din 1954 este membru supleant al Biroului politic al CC. al P.M.R., iar din 1955, mimbru plin. Din 1951 primefte fundii de stat. Pe toatd durata carierei lui va fi rninisru de Inteme, sau al SecurieiFi Stahrlui, dupd cum urmeaztr: din 28 mai 1952 pine ln 24 ianuarie 1953,
* _ Cristian Petnr Belan, Arlionarul criminalilor ditici comnitti din Romania, Edituta White Wings, S.U.A., 1993.

de moartea tuturor marilor oameni politici ai RomAniei inteftelic: Iuliu Maniu, Constantin Tltel Pebescu, Gheorehe Brdtianu, Ion Mihalache, de lichidarea lui Lucretiu Fatragcanu 9i a tutumr rivalilor gefilor stri pe linie de partid de distrugerea 9i anihilarea intelectuateitii, de moartea oammilor nevinovali prin munci fortat6, fti& infometarc
9i torturd, la Canat, de studenlii

mo4i in reeducare, la Pi-

iegti 9i Gherla, de incarcerarea 9i moartea celor care

nu-ti

plitiserd cotele sau

s imPotriviserd colectiviztrrii' ,.Nu-

ttre*l .'i.ti-"lot p" care le are pe corgtiinla bece de o sute de mii.- (Cristian Petru Bdlan, oP. ci,.) ln 30 octo*brie 1968 Alexandru Drighici a fost exclus

din partid, de fogtii lui tovaregi, Pentru una singur5 dintre crimele sale.ln 1954 ordonase uciderea fird iudecatA a unui fo6t detinut de drept comun' acum anticomunist, familiar al inchisorilor, Ibrahim zis Turcu Din toate funcs-ar pufrjle fusese inldtuat ol greu 9i, trePtat, 'dislocaf' grele manevre, numai iea spune, ln urma a indelungi 9i

dupi invazia rugilor in Cehoelovacia, in august

79L

1968,

cind

vaiul entuziasmului Popular l-a Purtat Pe Ceauqescu destttl

190

m{tur{ cu fo4a tui pe cel mai putemic dintre adversarii politici. aceshri tomunist, iesit parctr din testamen-Idaturarea hrl lui Neceaev, un industriag al crimii, ca Dzeriinski, era
cd

de sus, ca st nu se mai

vadi

tidului, Stoica Gheorghe, cel ce conduce Artneagi ancheU, li spune, tutuindu-l admirativ: ,,Cum te cunolc eu, dacd cineva ar fi indreznit sd incalce 5olo ordinul pe care l-ai dat - pentru cd erai un om foarte strict ln privinp asta, 9i asta e bine - ai fi luat mdsuri inpotriva tuturor.,, Iati 9i ultimul cuvint al acuzatului: ,,Eu socotesc ctr nu mi-am f{cut decit datoria si ce am adus o contribugie foarte mare la intirirea statului acesta
' la cuceririle

doar-o necesitate. IncA ura, implacabilr, a luptei de clasd. FiindcS verdichrl partiduJui in privinta lui iste unul net favorabil. Ultima datti cind discuti cu el ca delegat al par_

Bo- ...-Numele adevtrrat al lui Alexandru Nicolschi este ga nescut la 2 iunie 1915, la Chiginiu' cel ;.'6riinte.e. aceea mai imDorta;t orag al Basarabiei, aflata Pe vremea ln 1932 a intrat in organizalia de *t"iscd. r"C -UiC. "taift*" sa", iar in anul umitor a fost definut timp u'".+rfU

Ji et-tr a" cehe Siguranli' in 19!7-799 a efer.*^,."Jiuf *ifit* intr-un rfoiment de transmisiuni din la SocieJ"

i""e

ir"i"i.
i"Lu

ir-i

i" tileto*"

auoe tisarea la vatrd,

i oblinut o slujbi ain Chitinru' ln decembrie 1940' gase

sovieticd a Basarabiei' a fost recrutat

un curs de N.K.V.D. 9i mutat la CemAuti, unde a urmat agmfi ai Direcliei de Inforrnatii Sheine J"

d.rod

*"*"t"a

rrrl.u.

de democratie populard, la cuceririle clasei muncitoare, poporului muncitor din noastrd, ctr am indreptat acSunile represive numai impotriva dugmanu'ara lui, dar e posibil sa fi fost unele gregel'i. Se gtie ci asttrzi dugmanii sint duSmani, iar miine sint prieteni. Ara este. Eu socotesc cd mi-am fecut datoria gi n-am ce sa-mi repro-

WXVD. fchipat crr acte de idmtitate false' pe nula 26 mai J" V""il" St"fU""scu, a fost aimis peste granip migcdrile legdture cu 1941. Dentru a culege informafi in a fost areslat de tru'pe romeneptil DuPi numai doue ore procesului verbal al intero J" erifticerii .o-ani. Potrivit nut;ri"t"i t"i, .u"oqthlele sal; de limba rom6ni i-au hii.i ia."ttut"u tttainr, si s-a dat drePt rus' cu numele de Alexandru Sergheievici Nicolski' A fost iudecat Pentru
S

it"**" p*r"

gez
a

nimic."

Drdghici, protecfie 9i azil politic.

Ultimul domiciliu al lui Alexandru Drdghici in Rom6nia fost strada Sofia ru. 13, din Bucuregti. De acolo a dispirut in octombrie 1991, la aproape doi ani de la moartea prin impugcare a fostului lui tovadt Ceaugescu, pentru a se refugia in Ungaria. Unde a obfinut, mulFmitl ori_ ginii ebdce a soliei, Fi ea iegite din dndurile clasei muncitoar, croitoreasd de mesede, gi ea comunistA, If{arta Cziko

condamrnt la mrmcd silnica pe viala Ploiegti, apoi mutat la Aiud' aHii. e first intentnltai irui ae atli spioni sovietici, printre care Vladimir Gribici' .oionai in irrtie

islf
si

9i

Alexandru Nicolschi. Pe acesta Fran! Janddr6 nu l-a intilnit niciodatf- in schimb, cu profesorul BAdulescu Nipublicat de istoricul Marius Oprea in revista Cuaintul,
N. 112-176, 192,
9i rezunr,at de Dennis Deletani

colschi a avut mai bine de 20 de discufii-interogatoriu. Cel mai substanfal studiu carc s-a scris despre-el a fost in Rol'rirriz

X"nasie $i9man, care au rdmas cu totii in RomAnii dupe eliberarea din august 19414' In octomUri" fg++, Ni"oit hi a intrat in Polilie (Dtectia General5 in mara Politiei) si, dupd instaurarca guvemului Groza' Corpului de detectivi' irspector 9ef al t" fgiS i*t " "t;-it i^at7 aoti\etg$Z a fost numit ksPector gmeral al Poliliei iar aupd irdiinlarea DGSP' in anul urmbtor J" "is;anta, aitt;dtunclii lui Pintilie' ln 1953 i s-a ina"iJi ""U " al Ministerului de In-"dit pt p*tU a" secretar general teme." (D. Deletat r, o7'cit., P'75't ---frr

iit l*

Z"ls"t

acest rezumat nu figureazd dteva detalii biografice: Nitolschi absolvise oPt alase ln oratul natal' dupdcare'

sub rcgimul comunist,

Fundafia Academi a transcris in intregime acest rezumat:

Ciica,lgT.late

"iticat a" ouu*a ii"u?i

un

ae situatia grea din familie, a intrat ucenic la urr metal A lucrat pind in 1937 caffe la giuvaeigiu in Chigin{u. Numele de Nicolschi' ntrscut

ii

192

193

rn.Cemiugi, te declari et insugi, ln pnmeF rnterogatorii de dupA arcstare si il mentine a.,.,i rn mterogatoriile in care dezviluie secrete de stat sovi.tl."-

l:}1fflo"^lciliat
sr . .

secretard de cabinet a

privindComisariatulpenrruAf
Dena
. !,ra [a cetAtenilor

"";h;;;;.;i;r:'J facu sovi6tici. Numai cind t Fi_a flra acrivului p.c.R., t" i1,l-T_ryI" T a oechrat cA este ft1 realitate Boris Griinberg. Corpului de detectivi din Direcfia Generali S-i,.?"i "l i^i^"_iLii" i.Tlp"t de organizarea urmeri;i ,i aresrrrii partrdetor istorice, de lichidarea oricirei :rq:ruor opozili m;unre de alegerile din 1946. inainte se ocupase de irstnr_ O" frovocatori comunigti irl"r^u;i, u"irra rorlu de a dezorganiza intimida

ili""irr i"^r1iJ "ar'e ;;:; il;;;t".e Lucia Hossu Longin' in fata cdreia sPuruno:
foshi tortionar ti-a iustificat toate crimele

primului rninistru' Nicolae Ridescu' i-a luat un interviu a fost realiza-

*;;#" i;;;

*1,t1f11*

Si

adunirile partidelor

la centrala tetefoni"a crrt+I", 11T.11T"_ 9! "J,""rar r-a cunosot pe Vasi.le Luca, pe ahrnci deputat bolgevic Chigindu 9i un fel de tutore p;rHnic. ln S]err.r"-rcl romarne din 1941, Nicolschi se plingea "ri"f,ut"f" ca fostuliui 9e1 p.e.linie de partid avea o leafd de zece ori

in

de_

::*31:9":"*,tjer specE[st ln torturi.

. Dn1946-1947 ris", und^e
'

lll?P9 i":"bh: ti 1952, 200). L_a anchetat acesra a tost arestat in _d-oar pe Vasile Luca. L-a cunoscut eeful potigiei din Cemduf, cel care :-."1TT** p: g.lov,Bandera. ucnrdase armatele Iui Orlov a venit in'Romania K.G.B., o dattr cu ermata rogie. Era
Nicolschi se va muta de la hotelul ,,pa-

el

mai mare decit

ap;;.;;;

un 198e?" E vorba de anu.l ci#;';]i-;; ".Jodatb ierii resimului comunist' -'i" fzlotifi. fgs2, cind era agtePtat Ia Procurahrd Penh "ederea unui proces ce se Pregetea in*.";; lui "til;; Jit-"it"i". io"t"lui regim, farnilia incds-a Prezentat cu pe nimeni care Nu"cunoagtem J"a*"s. ""iin*J corPul neinsuflelit' * sa-i fi vezut lt -"1n J" iae"gat ce h Procesele "salcia"' "Pdtrdl , t 1968, in iare au fost audiaf tof, gefii ".""" "l-i-"i mai toli au ;;;;Fi ;; "P*4, 9i in urma cdroraei' Alexandrucezut' Drdde nedislocat dintre ilii"*? J ,iar tiiJ et"*una* nicolschi nu a fost audiat' ""i"ilf-J" "oa-i:i h Franla in 1972' prelucrfid docuce Alexanoru
mente D.S.T",

"une

iijtd.h;; .ni

Frunze 9i al-alto-r gcoli militare "ilrJi"!* "i,q""aemiei totul imProbabil: T "*utT c" parc cu moscovite, ceeu apa-

iutorii, doi ziaristi' pretind fi .ht";eiexandru isicbkhi' agent.K'G3'

ei

a"t"t" o*"*le din 193G1938' de la Moscova' rnar ln cea ," r,u-"i" ttt ni t'licolschi, anchetator incercat

avea locuinie provizorie, pe mcr nr. 39. unde_va locui pinl tirziu"h"d" $i sotia lui,Iosefina tvrarcovrcr, membrtr PC.R., era tot angaiat{ in direc,tia po_

Ail6;

. profest""bi otA l:.Ii:.Ylu doulzcisd. anchetezeinterogatorii ft;;;; qovada cele I gi doutr de cu Frinea gf te numea :1llr"ry p: Scin lera, pentrudiscufii polirice gi ta care ve_ nea cu zurul a_l
in fagd, sa colaboreze. Dar cu zece ani iruiite el o tortuase saroatrc, cu propriile miini, pe Adriana Georges.u,

A iegn1a pensie tn 31 ianuarie 1961, la numai 46 de ani, cu gradd de general maior, 9i a murit in locuinga lui srrada OIga Bancic, azi Alexandru philippide. general de Securitate, la 'vreo 40 de ani, . furd-aitrrrsese

alui Robert ..-.t*ie art * "le, Marm tnoare' numele unur C,onquest Nrcolssu' 1998), aParc itad. rom. Humanitat tun4ior; Prin Ministerul Ac""ul.q;nejl;;&il,il"lt ;.hd il;h"k 9i probabil executat in anii 1938-19'10' "il il;;;bil;;;t""rea ia provind din aglutinarea a-doui alras NrcoF
sau

Jil

;ii.

iei

ctnd

biografii, scontatil de chiar Griinber& ;;;E;" iecuriutlii rom6ne ei personaiul nostru' gil aeaa."t in fata anchetatorilor acest nume'

Pavel Stefan. intre 6 aprilie 1951 9i 20 septembl-e-19-52j 1953 Ptna ministru al Gospoddririi silvice' Din 24 ianuaie lnteme' in perioaa'l Afacerilor fgST
rt

convinge, cu realizdrile fostu

,*fs -;" i" .-*"-l-I*rit"Oi

",ittittru securitelii

9i cea a

lntemelor

se

separ6'

d" lu srr-"i[u,tae du Territoire - serviciu de supraveghere a teritoriului in Franta'

Dr"or*

794

195

silvicuttu , pe ia ape,,. n ifteabe cum se simte, daca multumit. Uneori pe fanddr{ il apuci plinsul gi-i spune ci e greu. Pavel Stefan ghicegte frdmintlrile protejatului lui ti-i spune o dau: ,,Ci, mi, tot la ila te giniegU'? DaJ, md, dracu, ci dla a fost o bestie, n-a fost dfil, nu hebuie
,,pe la
e

apoi se rcunesc, in urma idntudrii glupului pauker-LucaTeotnri Georgescu. ln aceastd cahLte probabil, vine de mai multe ori la vorbitor la landdrd, care-l gtia ministru

H#J*fii'JffiT"utr'iltrli'ffi ii:r*H ":lu:,n*#:xi=*r;6*ui::L#tr

scttea intins, avusse

ri"1"t a'r in peme cind l-a vezut, dar de din Fra' aPoi soFa r cht,. c5 aibi incredere in medrcii
.

itfffi lt.l*i1fi"'ifi"t
1

i-:
'-"

'

musbdri de cuget. Tu trebuie sd te linittegti. Sa te a$ezi undeva, uite, zice, ai sd te agezi la Medgidia, asta e bund pentru tine, aici, pe la Constanfa.,, Din 19 martie 1952 cele doui ministere. de Inteme 9i al Securit{Fi, devin din nou unul singur, sub numele de Ministrerul Afacerilor Inteme, 9i ministu rdmine Drdghici. Pavel gtefan dispare de pe lista inalJilor funcfiorni guvemamentali, ca si revind, ca ministru at Trarsporturilor, pentru o scurttr perioad{ de timp intre 19 august 1969 9i 11 februarie 1971. cind este aflocuit de Rorian-Ddn].lache. Din structura aparatului de represiune dispfruse insi definitiv. Nu inainte de a-l grafl; pe fandlia Frang. , Nu gtim rnotivul dispariSei lui, 9i nici pretextul. inainte de a i se indmpla lui insugi nenorocirea care i-a distrus viafa, protectorul lui ii mai ceruse lui Frant Tanddri un serviciu. Exista in Giurgiu un ceHlean, Traian Chivu,legiorur, care a murit impugcat de rus, i, dar care avea afunci o poz{ cu Pavel $tefan. Pavel Stefan i-a cierut s{-i fure poza. Acesta a ilcercat, dar n-a nai gdsit-o. ,,Avea un copil de o seami cu mine, deci puteam sd intru la el in casl, dar n-am mai gtrsit poza. El gtia ci exista poza asta, 9i voia si dispard'." L-a mai vdzut o datd pe fostul lui protector gi ministru, in 1981, clnd i s-a imbohevit fiul. Auzise ce undeva, tn Germania, la Flamburg, i se poate face o operafie pentru care era nevoie de o trimitere din partea ministrului de atunci al SenitlfiL Eugen Proca. Atrmci tanddrd Fran! s-a interesat la o rudd a acestuia din Giurgiu, unde il poate gtrsi pe Pavel Stefan. Ruda l-a intrebat ce treabtr areiu el. I-a spus 9i a oblinut astfel adresa, Strada Londra nr. 7 din Bucwegti. Femeia de serviciu n-a vrut s{-l primeascd, degi 196

se ai

'd;;ilil"sa I
i',""]i**, i..itte #;;J[;Pioieeti
iiii-J"tn*u'a

a,r,.'ii".i*igti"

iffiftffi;;oboseete repede' ei a Plecat' o vot la ancheta din 968' pe care

aate

**1r.1*

chioul comunistului de grarut-cer oe urnanitate' Arc de facut areindoieli, frici 9i momente eroini a clasei ;"k1;; *;."n amare'-Fosta lui sofie'l9al4' nu are Pe in la bombardament

Sf iXH:

;ffiT#

acelea alte coroane 9i flori decit

H"ffi :TjilTiffi:"1fff:'hixTr[9;l"H# iar apoi ii uite'

si studeni la mediBlazian' Profesor de limba frarrcezd concubinei sale' drsecarea cinf,. inchis pentru uciderea 9r rcsPecPoarta etbe la vremea prima asasinatul comis de el linuse

""Piii'

;;fi;;"il ff;*..ii;ffik, 'pitalului

ffitrf.ffitffiil*frilr,,i'ffi I
(conform rmei liste Pe ca1-1ln

).,"*-n"ii* r*, a"u"* ryIl.l,X}l.y"$ffi Testafient dffi m(

morii intihrlatd 'it

hffi#:*ffinntrffiJlffi"l ffiffi.[r*t ;*
indxisi

i- *r"

a-"

^"at"i

a fost

dus h lnched

la Ministenrl de

ti:il;

'-ii"Ifi rr*t r.a vazut Pentru ori 9i dupa.iegirea din de multe

""ffi la Pantelimo&

cota iar el pentru cocot'l'

#;

f;i';;;Gi" .' ",ry'rtti$".ltJl? ;i::ffi care t in Gara de Nord

ziaru-l 197

;;;; * ry:-.11*; S*';;,,"*iil:i*:

era un om lnte[8

El insugi strigase: ,,Pachetele macabre! pachetele macabreli pmtru ca, doi-trei ani mai tirziu sdJ lndlneascd pe faimosul criminal, la inchisoare, fiind el insugi criminal.
Constantin Doncea. Dinh-o carte a istoricului Gheofghe Buzaa, Romlnii tn Arhiuele Kremlinului (Bucuregti, 19t6), aflem ce pe Constantin Doncea fl chema in conspirativ! tate Victor Pandelescu. Se ndscuse in 25 septembrie 1904, in comuna Cocu, judegul Argeg. Era fiu de tdraq 9i lntr-adevtr1, avea o meserie: tumtrtor in font5 si bronz. Fdcea parte din vechea gard;, fiind membru al partidului comunist din RomAnia incd din 1931. La Grivila, in 1933, avusese funcfia de pregedinte al Sindicatului revolufionar. Dupe procesul intentat grevittilor s-a ales cu munc5 silnicl pe viafd. In 1934 pedeapsa i-a fost comutati la 15 ani munce s nice. Apropiat al lui Dei, a evadat din inchisoar 9i a fugit in U.R.S.S. Aici a urmat gcoala intemaliona_li a partidului comunist bolgevic. Documenhrl din care provin aceste date este o foaie de
andrcl2l ulterioarl obignuitei autobiografii, anchet{ la care Doncea a fost supus la Moscova in 17 iunie 1935. ln Rom6nia, fusese dat in iudecattr de mai multe ori 9i lnchis cite 10 zile, 15 zile, 20 de zile, dup6 fiecare participare la dte o pehecere, Revelionul din 1933, de exemplu. Se intelege ce pentru provocare gi scandal. Actiunile lui in stuiba U.RS.S. Ei a idealului comr.rnist aduseseri prciudicii;i familiei. L"a data cad dEdea declarafa, de exehplu, sqia

mai modegti" ai lui Dei P.MR-, fiind unul din "baronii

#$mnt,.;tn'm:*igx"'u:"
Perioada scudd cit a fost mlrustr

m';ffin+}il*f*'i'ffiffi
l-a ceutat la Bucue9ti 9i i-a crut

alutod' Constantin Don-

ffill:ffi'H;nt:j!;*Hig'ffi3 P"n*P u'T'ljJ;J.ffiilG;i.r.,

;*"" ;;;;;;; ;"'J;;ffil"t,

lua dupe asta cr e trrx Doncei i-a oferit rln Post la un eu lie servrclu: "acum ili cer 9i dar i-a cerut Ia rindu-i un se-i curd! Pe 5stia"' vorbea Pesemne de landaii pe scari' cu Pugninainte'

frp**fi{**;*mru'* '"i-il*.
".i"f"lr"I" if .o*i.ierau

securist, venit acolo str-i supraA fost ultirata n'ecar str ia vreo leaftr' n na'ocazie cind a auzit de uoncea'

piJ

a""iieri"ll,

de documente' inq cel: Paul Filigan' Vechi falsificator ficut de

a"

^ti

multe ori inchis' l-e-a

'mai

lui nu lucra, nefiind primite nicdied din cauza activitlt$or lui comrmiste. lvtai mult, fiind la rindu-i fiici de muncitor, era ,,intrebuintati in migcare". A fost gi ea arestattr 9i ,,s-a purtat binei asigurtr Doncea. El A$uti ,,a rcspectat de fieeare dat{ regulile conspirativitdtii". Nimeni nu gtia in Roninia cd el este venit la Moscova, la gcoaltr. Conform propriei declarafii nu are decit cinci clase. De la Moscova, Doncea a plecat voluntar in rdzboiul din Spania. In 19 august 19114 a fost paragutat pe teritoriul Rom6niei. DupI 23 august 1944 a fost deputat de Argeg
9i ajutor de primar al capitalei. Dupe 1948 a funcfionat in aparahrl central de partid ca membru supleant al C.C. al

n**1*n#ms**x*g,l

198

799

|-.-..-..

..iJ

l ' \t

ap-ararea

vrcu cauzei,,, fusese ucis ulterior din

nruiffi
vent ca nume ale unor vechi c sefl lxregistreaza un"6 6*"

f*iiffir*ffiH:s-*m#ffii
rT3hfstenogramele in-

urui Ibrahim, zis Turor, care, degi ,,adusese

"e*"t rc9ti 9i a murit la 4 noiembrie 1952 la Vnukovo, aeroport din apropierea Moscovei, tn U.RS.S. Era militant comunist cu studii mivetsitarc, cu activitate in U.T.C" condanrnat in 1935 de Consiliul de rizboi. Este inchis la Doftana, Jilava, Craiova. Membru al Comitetului Cmtral al P.C. din Rom5nia intre 1937 9i 1938. Definut intre 1940 9i 19t14, in lagirele Ciuc, Camcal, Tirgu Jiu. htre- 19t14 9i 1946 a fost
9ef al ziarnlui RoiAnia libera.ln ac*t intewal l-a angaiat la el, o scurttr perioadl, pe Paul Filigan, fost falsificator, de mai multe ori indris, ln senm de rcunogtintA Pntru aiutorul primit dndva. Fran, Tandlrd aPrecia aceastil atitudine. Au fost unii comunigti care, o datA ajun-si politicieni, gi-au lichidat mafiotic vedrii camarazi de Archisoare, defnufi de drept comun, pmtru a fae se dispari, nu numai orice legdturd cu un hecut lipgit de onorabilitate, dar ti oric martor. Grigore Proteasa n-a procedat aga- Mai departe a fost membru d C.C. al P.MR. Ministm de Exteme al R.P.R. lntre 4 octombrie 1954 9i noiembrie 1957. in iulie t957 a devmit membru supleant d C.C. al PMR, indrumind sectoarele culturd, propagandi 9i agitafie. Pentru cd-l reabilitase pe Petregcanu, spune Filitarv trebuise rcabfitat gi Prmteasa, din a cArui grupare, rdcar prin apartnenta la o categorie de comunigti mai putin numeroasd 9i opuse lui Dej, intelechralii, acesta feca parb. Esie motivul pmtru carc, degi el lnsugi nu era un intelectual, CeauFscu a simulat pmtru el un respect, a l6sat nume de sbizi care se-i poarte numele, a lntretinut mereu insinuarea cl moartea lui nu fusesese tocmai cundt, iar Casa de culturd a studenfilor din spatele facult?ttii de Drept se mai numea incd, in decembrie 1989, ,,Grigore Preoteasa". Personajul meu nu l-a cunoscut pe el, ci pe falsificatorul de actie care a contribuit la venirea lor la putere, Paul Filigan. De la acesta gtia ce s discuta in mediile interlope cu legdturi in politictr: intr-adev5.f, moartea lui Preoteasa nu fusese curatl, ar fi cerut dreptate pentru Pltrdfcanu,

crigor

Preoteasa. $a

ru

zs."ld'LLlr! -

oJi'jilffi#.

ser_

reiactor

,,

lft*pgl9i".

fosr o scurtA perioa dd,16 iutie 1957_

fl fr ffS"H? 1l,'-"*r" " J"#* "oli"=Ji,li

y.."nul..i,, r rso
Nicolau.ln ciuda stridaniei. n

m.rnchisoa.re, asemenea situalii

rua, rhtocda dupd "

19g9.

Nu este eictus"sd

n"ra

r""rl??i^i""li

;;;"#;

"i

"*"li.ru:l:ffj:friilffjtrj
"# inJ"-;;;;r;J Ni"ii"
"f,iJ

adeyarul in multe privinfe. Este cazul aces*if fVr-l"" se-t_rnsb-,Iascd, vorbind voalar, :/:r:: spune: ,,ceutari-r p" a",", :fT:T.TTgiIi-mi ca ete tartoltrl." Nu este deloc exclus ca Ni_f", ,a fi"

*,*rlll,Htr;t'**,*#'"+:t't

tn perioada de dupd raporhrl Hnryiov. Iattr ce spun docummtele scoase din arhivele partidului 9i ale SecrriHfii dupl 1989, despre accidentul de avialie
200 201

aflt.uila qin Chilu

ae

de la Vlukovo. Se aflau in avionu.l rusesc IL 14, echipaiul acestuia, format din cinci persoane,

tofi

Stoica, presedintete

creng

ryopagandd din C.C., gtefan Voicu, redac_ ta Lupta d.e clas4 Mihai Novicov scriitor, .qet De Dost o translator, impreund cu Alexandru Micu, colaLoJato. ar acestuia, gi Ptrescu Ion, slenograf. Cu citeva momente rnarnte.de aterizare, avionul a pierdut din inalHme si s_a qzechrtrt rat. Si-au pierdut viafa incd trei oameni. oiiotl|l sr arF dor membri ai echipaiului. Cauzele dupd eiperti_ srnt legate de erori de pilotai, de inexperienfa echipaiului. oe nerespecfarea unor paramerri. Avionul

fru tor

m9tn, ;tetan Voitec AJexandru Moghiorog, ai locgiitori ai acestuia, Nicolae Ceau+eru, sesetar al-C.C" f"*.6

;il;;;; C;iil;;""#;
_rt 9i;

na"t".

11n-.i

shici, discutii in care fogtii lui tovartr;i se strlduiesc din idsputeri se-l infunde. k voi relata pe larg, 9i voi 9i transcrie din ele in anexq fiind extrern de semnificative Pentru felul in care liderii comunisti instrummtalizau ideologia a se ucide intre ei' 9i se serveau de ea pentru a ucide 9i Urmatoarea disculig din 13 mai 1968. nu dureazd decit iu.urdtate de ord. Degi fogtii lui tovardgi spun pe tonul cel
'mai

cA Grigore preoteasa a survenit dupd ce acesta acdzut in flAcdri, dar cauza mor,tii nu p.rflrt.o*-tu-,u] fiindci corpul era carbonizat, iar organele inteme "_u modifil cate dtn cauza arsurilor. 9a putut doar constata cA sufe_

moartea

copacilo$i s_a pribugit h fldcdri. Raportul medicului legist, Gorschi, consemreazA

e
lu_i

s-a

u*itlt a.

conciliant cd nu vor decit sa se consulte in Privinla unui loc de mrmc{, 9i-l intreaba daca s-a gindit unde i-ar oltrcea si lucreze, Alexandru Drdghici le spune ctr are duieri mari de cap, traie9te numai cu calrnante 9i n-a avut timp sd se gindeasce. Tot ce poate sPune este cd ar vrea sa iisa h pe-nsie, sd i se dea o altt cas5, fiindci cea pe care o detine acum ,,incumba chettuieli mari". CI fogtii lui to-

vareti, cu care tocmai ste de vorbe, iau luat toate rniiloacele cu care ar putea-o intreline, i-au luat 9i furtunulde udat, aga ci seitricd parcul din iurrl casei, care in plus DresuDune o chirie foarte mare. ,,A doua problem!, rog

:j: -".rozd sderozi a rinichilorare

o":"*:T:

s-i

obezitate a ficatului. Ca de o 9i

r de pe_lista membrilor guvemelor RomAniei din 13 gust 1972.

nistru al Transporturilor, iar din aprilie tSZt minist;t rur oevm al Iiarsporturilor gi Telecomunicatiilor. Disoa_

puteru comunistre. Este ministnd Cdi.lor ferate incepind cu 3 martie 1965. Din 1959 Florian Ddndt"ctre

Florian Dinilache, Apare tirziu in egaloanele de sus

este_gi^i

lu-

lT.,? ,113" I :"ur un conflict cu seftrl garii din ploiegti, de.psihiarrie represiv-a, de la Spitaiui :rTtsnu :ato:ul-2,ministru nr. y, 11 era ince
al ciilor ferate. zis lircul. tJn fel de alter ego al lui Tanderi, pe care acesta nu l-a intilnit niciodatd. Nyme]e^lui lblahim apare in mai 1968, cind au loc in LorrutetuI Chntral discu.Lile individua.le cu Atexandru Dra_

in:nomentul clnd iri amintegte Fran, landdri ci Flo_

Ibrahim

ce e ul meu, spune denuritad cdzut in dizde exemplu au fost relinute gainile de la Snagov eratie, !-u sprl".a tt,, rni dau pind la noidispozilii, 9i alte Iu"e cruri'ce am acolo. Mi s-au oprit gdinile, nitte iepud de casa, desi toate acestea le-am plttit, am chitanlele"' Interlocutorii sli, Vasile Patilinef 9i Gheorghe Stoica. sPun cd nu cunosc problema. Ei l-au convocat Pentru gzut- lui Jasile Luca giil lui Lucretiu Pahdqcanu. Pentru ilegalitilile comise cit a fost ministru de Inteme 9i al Securitdlii'. Dar Alexandru Drdghici nu e dispus se recunoasce nimic; ,,Eu am avut o munci de rdspundere acolo' Munca aceasta mi s-a incredinpt de partid a existat o conducere de partid, un conhol de Partid, ata cum se fdcea el, dar a eiistat. Desigur au existat Si gregeli dar au fost criticate, combetute aceste gregeli'" $i, din nou, mai mult nu poate spune, are dureri mari de caP, traie9te cu caknante' Repetd acest raspuns de hei ori. I se Propure si se intilneasia din nou cu ,,anchetatorii lui" a doua zi de dimineatd, dar el le cere sd amine disculia rndcar cu doud saPtemini' Obtine doar o sdptdminI. Nici dupd o sdptdmind insa nu poate vorbi mai mult:

la mi's" deu

202

203

,,Pentru mine este un groaznic cogmar, ti aceste clipe nenorocite pe care mi-a fost dat s{ le triiesc nu sint tm lucru ugor." Le amintegte fogtilor lui tovartrgi ce a petrecut ani de zile in inchisori 9i a luptat 15 ani pentru cuceririle clasei muncitoare. ,,Este fals cind se spune ce aceast6 luptti nu Securitatea a dus-o, nu Drdghici a fdcut lucnrl acesta. Nu este adevdrat. Aceasta a fost o lupte pe viatd gi pe moarte cu dutlnbnul. $a luptat atrrnci, 9i datoriQt lui Alexandru Drighici, au dispArut dugmanii. Dacd a distrus cineva spinarea Gdrzii de fier, eu am fdcut acest lucru. Organizaliile llsgale care se creaserd peste tot au fost distruse, eu am fecut acest lucru. A fost o lupet pe viati gi pe moarte. Dacd nu luam mAsuri, apoi gaia venea peste noi." Ceea ce tovarigii lui gtiu foarte bine. 9i nu ezite sa o recunoasce. Ei vorbesc doar de cazul Pehagcanu, de reabfitarea cdruia partidul are nevoie. Ori Drdghici nu vrea si inteleagi asta. El le amintette cd in momentul judecdrii lui Pitragcanu 9i Luca partidul era acolo. Adici eL cei care.l judecau acum. DiscuJia din 25 mai debuteaza abrupt. ,,Noi vrem str intrem de-a drephrl in probleme, spune tov. Gheorghe Stoica. Pe ce bazd ai dat ordin lui Briceag, in 4 decembrie 1954 de a-l lichida pe lbrahim zis Turcul?" Ibrahim zis ,,Turcu" era o matahali, ca gi Brinzaru, ca 9i Pdcald, cu mhte pufini, dar foarte soli4 pe carel crmos, teau muli din turchisori. Client vechi. Dupn md!, printre a$i, Constanla Criciun" cum am ardtat deia, el trcbuia proteiat, fiindcd fdcuse servicii partiduluL in inchisoare, degi acum, in libertate, era turbulent, vorbea irnpotriva partidului, intra in sedii, bitea activigti. in ce-l privegte, Dreghici nu era de perere cd adusese servicii partidului in ilegalitate, o putea confirma chiar Sandu $arag4 dimpotrivd, era un provocator, ba mai mult, ,,homosexual fiind, clnd venea vreun tovareg mai pirpidu se ndpustea asupra lui". $i ,,ruginea asta se terdgdna de citiva ani". ln 4 decembrie 1954 Drtrghici fusese trimis de partid la Sibiu, pentru adunat cotele. In sediul judelenei de partid, Turcu

s-a repezit asupra

;;i;ba;;"tit uchideze cu ir""rai p" -f*iul Briceag ti i-a cerut "se rusinea asta". '-"i," i.a, de chiar ridicol cd tovarigij se leagd u, "ra e, zecile de mii de dugmani ai Po"r" *"" .^r. f+a i" m munci*"iu*ft f"i iudecata' in numele clasein-a spus "r."ttj iJt" "*"lrr t."tia eri chiar ridicot' In plus' elDeii' d.acd asta"'
1li"*'l"i",or"r,
-rt
ir lichida pe loc, fiindcd compromitea ti" f-". ft Puhrt trimite hh-un azil? Nu' fiindcd "r*i"i. ft*". r',fi.l nu Putea fi arestat? (De9i acst interG ii rr" ." evident ridicol' Drdghici continui sd l^torJ "*,f".*p ir-.-aa.l ftf ", t f.i asta, fiindcd, ori de dte ori era arestat' nu a" pto.*aturd ca nebun' 9i nici un medic judecatl' "itatu"tua n aeptin sdnitos, ca sd fie trimis in semr,a .a ar partidul' ComiEra un delincvent oarecare, cornpromitea rezultatele cercesia riposteaza insa ca cercetase, 9i iatd f"*se un definut de drePt comun' ci incd iitii, i*." ."-"u .itld htel tui, Pescar in Deltd' intrase ,iiior,-o" t "" f.;.f; .;;tidtile, fusese inchis' Iatd concluzia la in urma cercetdlilor' care comisia '*'p.l*fJ.i aiursese cd n-a dat ormiza Aga incit

lui' Cete patru girzi de corP ale minist-a sd-l im;b izeze Aea cd ministrul

ftiJ"ti-f", C O*t ,,Lichida! cu ruginea

ar" ii[i"J "1, Briceag' ,rnui personai dinh-o Piesl, intra colonelul *';.;;;J"."" primit ordinul' tolui Stoica: ,,cum ai varlse Ericeag?" 'iau' nri"*g tdspunde tot ca intr-o piesi:

it i"f"ge

uiideze

Persista ru9inea asta" $i atunci' asemeni

Ni"J"

"Sd-l

sd-l lichidez imediat'" Gheorghe Stoica:

,;-

prin lichidare' irnpugcare? Drighici' Nu ce a infeles, ce am sPus eu"' intervine

Ce"ai inleles

dar Stoica ut"nt i; "tP-;;ocilesctr, seazl celuilalt in continuare: ,,- Ce ai ficut la Securitate?" Nicolae Briceag:
205

nu-l aude

Se

adre-

204

am organizat echipa formate din paaceea Turcu a fo6t executat." Sint convoca| gi cei paEu membd ai comandoului care rtrspund cum au procedat. L-au inchis in beci, l-au scos noapte4 au simulat o tentativd de evadarc, l-au AnpugcaL s-au intors se inhebe ce trebuie s{ facd cu cadavnrl 9i la loctrl crimei a revenit doar goferul, cu o lopatii. Acesta l-a ingropat pe Ibrahim in ptrdure. Apoi s-au fdcut forme legale. Sint lntrbati pe rind ce au inteles prin ordinul dat de ministru. Toti patru membri ai comandoului: I. Muirteanq O. Popa, locoienmt LuFnko, Vaides., au lnples acelagi lucru: sd-l lmpugteDrtrghici replictr din nou: ,,- Nu ce au inteles ei, ci ce am spus eu." Se infurie. ,,lmpoUiva celor care au ridicat arma impotriva republicii, peroreaz{ el, am dat ordin si fie impugca}i."
[^a Secudtate

,,-

tru persoane, ti in noaptea

"'il.1 t *r"". " "#;;i;;u",

*Phca PromPt Dreshici'cu foirte bine, de aceea o 9i line mor'h9tovardei nu-i r.eProtYl: i f oetii lui "#;i;;;?t"tt;it"potriva dugmanului activ nu numar l"riJut itt ropiu nu- era it ttit a in codurile iustiliei de clasi' i;riiJ iicuserl impreund Nici """""1, H#;;;;;il;cea i seiustiiie o imputa' ceci toate actele puteau ."fri'""Jr" i"rt" "u Als"' iu' ust fiindcd in lupra de :#^;H;;;"'uu lui Turcu o nisurd legalii' omorirea il;?fi;;"; singur' Iar Partidul- asta il*tr"g,r- crr; p" care o facuse caie ministrul in funcJ"t. 3 crnt i, fi" it numai una' pe Dar

faceli a6ta caz Pntru Tocrnai de aia nu infeleg de ce

;"#,;;;;;i;ile de 20 de ani,o comisese singur' ei cu ocrio'e' puttiau*u" fi mullumit HtJ" 5il;;; 5;:H#;;'lt-entara, comise in nume Propriu ti
nu la ordinul Partidului' ""N"J"U"a

Stoica:

d#I;;d ;;-;dtuit
ffi;;;te;'P"*tt*",
lonii

trriasce ff f"fr"dat, Dr'ghici a fo6t ldsat se

,,- Acesta este merihrl ttru." DrAghici: ,,Acum spui .merihrl rreu',, 9i la plenare aF spus to! <Huo, Drdghicb." ,,- Si nu amestectrm lucrurile", fi spune Stoica, dsta nu era un legionar irxarmat cu o grnadd. ,,- Asta era un dire turbat'', nu se lasd Dr{ghici gi continud, gtiind tr ce pericol se aIld, cu ,,Lichidati ruginea asla." Aici Gheolghe Stoica ll tutuiegte pntru prima oara fostul tovard't. Dar de ce nu vrei sd lr4elegi, Sandule? Lucrurile sau linigtit, biiefi cti l-au imobilizat, l-au dus la beci. Puteai sn dai dispozigii si 6e dus la casa de nebrmi. De aceea ti-a dat partidul gardd, ca intr-adevir str te aperc. 9i garda gi-a fecut datoria ln mod onorabil,l-au imobiliat. Dar dupd aceea vii tu 9i dai ordin ca sd-l execute. Spune, este asta legalitate? Nu se poate merge cu negarea celor mai evidmte fapte. Nimni nu-fi reprogeazd ctea ce ai fecut tu bine in lupta cu dugmanul activ. De ce confr:nzi lma cu alta? Dar aici e vorba de un nmorocit. Sd dai ordin ca o nimica toattr sa fie lichidat?

ffisriffmrJ,}:*run*s$'T :H oedeaosl'
de frica de Era mereu

P;babl

si edinile A murit cu

Ht'H}ffi-ffiil'Jki"'mtn'n:P;ru;l pe
'"'"titliil*"i" r"*t,
miini.
de la carc i se trage

"Tc-*u T"tT:

,,-

HtfiH*n*'lfri'ffiffiHnffi
zo

ir"*J" isiS, tt satrn Scomiceltl din oltmia' ca aI aflat iJ"Tiffii *Tr'Jr" *ac" de leruni' riindcd s-a ale 'ffii i"'i.i"p" o a;""" in cele mai de sus egaloane

comunist' 9a ndscut tn Nicolae Ceaugescrr' Om Politic trei-

-laDo*r^t,
cea

arn

afiide

werqu@1e;ffi1ff:H-

Chiritoir'i. Agesi! rct Comunismu

dei,a,

198, PP. 18't-230'

207

206

puterii, dintre care 25 de ani a controlat practic toate pirghiile, bio$afia lui a fost ocultatd sau transfigurat5 pro. pagandistic de biografi. S ttiu astfel putine lucruri certe despre copildria lui. Martorii, citi i-au supravietuit, ti au nai putut vorbi, pestrau ei ingi9i putine arnintiri sigure. Aceasta, fiindcd pur ti simplu memoria lor nu-l relinuse. Ca de exemplu, inv{fitorul lui, care, ne9tiind ce trebuia sdl fne minte, iar copilul neremardndu-se prin nimic, il uitase. Avea un tate pulin gospodar, violent gi alcoolig din cauza ciruia, ca aproape toli fratii ti sumrile lui a fugit de-acasd foarte devreme. la 11 ani, locuia h Bucureg[ la una dintre surorile lui mai mari, al clrei sol era cizmar.
La 15 ani a intrat, datorite acestui cumnat, in legature cu migcarea comunisul 9i a avut primele probleme cu Siguran!a burghezd. Prima arestare, din 1933, s-a produs, totugi, spun memoria.littii, din cauza unei incdierdri pe stradtr, firi nimic politic, viitorul lider avind la acea virste toate caracteristicile unui mic delincvent. ln 1934 a fost dh nou inchis, penbu timp, fiindci hansportase niSte mani-

cizrnenanta si ucnic, aducindu-i mincarea' lustruindu-i Cum ar sPune i.l"eii"a"-i *fae 9i asculHhdu-i lectiile

tusese i-Tt r*Jata. n*d cdlelul lui, aga cum el tsuti 6 rnargtefan' DuPd al lui Pavel .rnL,i, -J o"f" "o-&, Nicolae Ceaugescu este raPide lui ii-iils

pu*i.ioa"*'*ii"""" de alegeri din 1946' und tu .u*p*ia

este can-

ari"'ii^

:*.lrir" il-iJt "** e-i"-i" f-"^ i"tl, a- "-" it ;il; lintJ "d"cafe si indoctrinare i regasim in 1950' l"J i" .".att"* coLctivizarea in Dobrogea' ca.minisarrnate' ln-lv5z
trJadiunct al Aericulturii, apoi al
For-telor

i"*aului co:munist Dupd afirmafiih foq 1948, a efectuat un stagiu de 8.luni la sofS-a iubii niciodatd limba rusa 9i Pe o funqie foarte imPortante i1-g^tto cu

t"".L Ji"

."lill

r. E"*ttetul CLntral, iar in

1953' privilegiu

rrrt

ast4 pentru activitate comunistd, decit ce principalul inculpat nu era el, ci un alt comunist, remas ulterior in Moldova sovietici 9i care, din ordinul lui, nu a mai avut voie se intre in !ard. Tofi memorialigtii sint de acord ce era un 6n!r doar aparent gters. lnri.it de timpuriu Fi hottuit sd rdzbeascd, era foarte ambifios 9i violent. Era un comunist fanatic, neinteresat intelectual decit de doctrina marxist-leninisel. il admira pe Stalin fard rezerve. Un fost comunist, care l-a cunoscut in lnchisoar, confime ce aprcape nu l-a rcfinut, intr-atit de putine semne de excelente dddea la vremea aceea. Memorialistul (Pavel Cimpeanu, care scrie o carte
feste.
1936 este iudecat la Bragov 9i achitat. De data

in

"Jdrl iluu"if" u," iSt, J" -.i^Uru gi lor*l irl"i" a" -"mbru al comi;iei de cadre din C C Este' practic' al doilea il"* * pJf"-e organizatorice pmtru ca in 1965 si i. p".rii, a"pa g.f,il l,.rl tt'pt"*,
"- primul. devini vorbea oelocul, Acelagi iost camarad de inchjsoare' care despre stingacia cu care se imr"*illu-rJi r"i it"posibiltr, in vreun 8ruP' b'.Eca, despre neputinla lui de a se integra acum Votise Cn"otgne Gheorghiu-Dej' iar el ii luase

aaegalia trimisl la ftrneraliile lui Stalin' lui Lucre$u Pltratcanu' in aPriaupa ^oitea at Biroului politic Din 1955' ocupl

despre tap desore nesffrsita ilugimicie fald de superiori 9i abia l-ar mai f" sair doar numele pieselor' orf '.a Wat

fi recunoscut' Acum

-J-*i"

despre el) aprecia rctrospectiv ctr la 10 ani dupd ce plecase de acasd, triise la Bucuregti, intilnise in tnchisoare figuri proeminente ale migcarii mmcitorgti, tinIrul de douizeci de ani, viitoml 9ef de stat, nu evoluase intelectual aproape

imbrdca bine' vorbea mdsurat' cu profesronqti li *"ftt ltiie lui, aiustate cu Sriid.de alt fel de comumsm' ai vorbirii, promiteau supugilor un -tui de glorie absolutd este august 1968' O"t t"i antiiusegti izbucner 9i sint adarnate ana "enttimmtete d"iu lut ot , a" co*"tt4ti 9i de anticomunigti' Antirusisrti' n"9ii i?rvadaserr, impreuni cu celelalte
se

^ot"**f

-"1.

i*

*"EL

deloc. Totu9i, pozilia lui se consolidase, datoritl devotamenhJui faltr de un mai vechi lider comunist, Gheorghe Gheorghiu-Del, cdruia ii servea de gard{ de corp, ordo-

ine""t

".raanste,

si fara el, dar asta fiindcd nu-l in;tiinfaserl C"nojo"u.iu. RomAnia devine, datodta lui'o lard

ttf"t.a

il*loi

Uttit",

f" -"aa. n vizit'eazi Richard Nixon' Pregediniele qi d Frangei, generalul Charles de Gaulle
""f
209

iar Jiruny Carter vorbegte despre el ca despre rm erou. Se

plimbtr in caleagcd cu regina Angliei. i se conferd titluri, diplome, medalii. I se dau toate motiveb se creadd cd va lua premiul Nobel penhu pace, ln semn de recunoagtere a persverenlei cu care intermediaze in marile conflicte, Acum heiette h palate, participf h expedifi de vintrtoare, primegte daruri de la regi 9i regine. I se dedici spectacole omagiale grandioase, in care numele lui este scris din trupuri multicolore de copii, tine discusuri. Fogtii lui lnvititorL care nu-l refinuserd la vremea cop! liriei, gi camarazii de inchisoare, care-l ignorasertr, nu l-ar
mai fi recunoscut. Cu toate acestea lindrul delincvent, necioplit dar ambifios, nu era departe. Fura tablouri gi obiecte de valoare de prin palatele unde era gdzduit ca rm rege, admonesta pe interlocutodi ilugtri gi ameninta cu plecarea de cite ori era contrazis. Aceasta cind se afla in vizite- La el acastr, in tara lui ordona personal execulii gi pedepse nemiloase. Rimdsese a$amat gi incult chiar dactr monteuse gi regizori munceau zile intregi sd-i aranjeze discursurile spontane, iar lingvittii erau gata si modifice dictionarele gi gramatica pentru a le potrivi cu vorbirea lui stllcittr gi a inceteteni in limbl ite un cuvint ca ,,pretini". pronunta chiar, cind dtrdea indicafii, ,,gustere butiminoase,,. Dupd procesul intentat de fogtii tovarSgi gi terminat cu execulia lui, din decembrie 1989, au iegit la iveali 9i alte fapte; in timpul campaniei electorale din 1946 ar fi ucis cu lovituri de culit un bancher care refuzase s{-i finanleze pe comunigti. Se vorbegte de asemenea despre dovezi distruse, sau marto4 rcdu9i la tdcere, a numeroase crime co. mise cu mina lui, in timpul colectivizirii din Dobrogea. Franf landfud nu l-a cunoscut pe Nicolae Ceaugescu. Prnd in clipa cind unul a luat-o vertiginos in sus, iar altul vertiginos in ios, haiectoriile lor sint insi adt de aseminitoare incit, atunci cind un camarad ii spune, bdi, dla care furu tn gafi a aiuns gexeral, Fr"lrl|Tarldtud trebuie si se fi simtit nu doar pecelit, pur gi simplu, ci atins de aripa necrultrtoare a destinului.

DOCUMENTE DE ARHIVA

STENOG RAMA
declaragiei date in fala Comisiei de partid* la data de 18 martie 1968 de citre tovardgul Pavel $tefan

Too. V.

Patilhel:

ca, in citeva cuvinte, str ve sPunem despre ce Prezidiul Pemranent a format o comisie de partid cale sd studieze situafia care a existat in partid 9i pe care dumeavoastre o cunoagteli. Este vorba de Petregcanrl Forig 9i alte cazuri de ilegaliQtli care s-au s{vbit fa$ de unii tovarlgi care au fost in csrducerea partidului, cadre de rdsprmdere. Din studiul ficut au reiegit gi unele referiri cu privire la cazudle de la Salcia. Dacd puteti sa ne faceli un scut istoric de felul cum s-a lnfmplat, 9i in sPecial dnd dumneavoastri aii cerut pedepstea ofi'erilot subofiferilor gi a altora care s.au ficut vinovali de cele irtimplate, 9i a;i luat chiar misuri de trimiterea lor in instantE. Ulterior inse s-a fecut o intorsetur{ la 180", 9i acegtia au fost grafia$, iar unii dinbe ei chiar au primit funcfii in M.A.L

Am dori

este vorba.

Poaie ne

put4i aiuta ti cu alte

aspecte pe care le cunoagtefi.

To!. Gh. Stoiq:

ln ce perioadd afi fost?

Toa, Paoel $telan:

Din septembrie
de zile

1952 pine in octombrie 1953 - un an Colonia Salcia era in subordinea Ministerului

* Comisia - iniliattr de N. Ceaugescu irn cel mai mare sctet, la nici un an de la luarea puterii - o fomau apropia$ ai lui din partid: Vasile Patilinet, Gheorghe Stoica, Mcolae Guint, Ion Popescu-Puluri pi Gngore Rlduicl. Scopul era inEh[ara lui Drtrthid, cel mai putemic dintr adversarii Edi, prin controlul total asupra Secudttrtii, executat timp de 15 ani (1952-1964 $ compromiterea postumt a tuvemtrtii Dej, dupi modelul sovietic.

273

Afacerilor Inteme gi se ocupa in Bdljile Briilei cu agricultura. In aceastd perioadd mi-au venit citeva rapoarte gi irx special col. Stoilescu care mi-a spus cA acolo s-ar comite o serie de atrociteli 9i nu numai acolo, la Salcia, ci 9i in
celelalte lag5re, de la Tdtarq Brdila, Poarta AlbA 9i altele. Era un sistem de a bate fSrd mild, in mod barbar. Am avut citeva gedin.te cu comandanlii lagdrelor gi inchisorilor, la care am cerut ca neap;rat sA se pund capAt acestor metode, deoarece in trecut s-au in6mplat chestiuni groaznice: delinutii erau btrtufi in aga hal, incit pierdeau camea de pe ei. Am atras atentia cA cei care nu vor respecta indicaliile date vor fi tragi la rtrspundere 9i irnpotriva lor se vor lua mdsuri serioase. M-a venit informafa ce h Brdila oamenii sint bdtuti crunt iar cadavrele erau cdrate pe tdrgi improvizate din doud befe. Am trimis pe tov. Stan Gheolghe sd vade care este situatia. 9a fdcut o anchetd la care a participat 9i colonelul Stoilescu*, 9i, cu dosarul respectiv, pe cei vinovali iam trimis in ludecati. Ancheta a stabfit cd comandanfii si subaltemii bAteau de,tinuFi gi incwaiau betaia cu delinufi atrasi de ei sd facd asemenea lucmi. Medica-

Ai sPus ce ei trebuiau sl respecte indicaliile date' Ce indicalii erau date?

respecte Programul de lucru, si dea alimenta$a respectiva, cei bolnaii s6 fie ingriiiti 9i sI li se dea medicaSe Too. Paoel $tefan:

Too. Gh. Stoica:

mente,
Too. Gh. Stoica:

Pe ce bazd aclionau ei?

Ton. Paoel

Pe

bazi de abuzuri. Eu am luat mtrsuri" '

P\tiline!: $t44n:

$t{f,n:

T0o. V.

Comandant era Pavel Ion.

trim; in inchisoare. A tustificat cd in perioada aceea era Jianu adiunct* ti lbohari ministru' in relaf e dintie noi 9i Securitate au fost disculii seriA fost
oase.

Too, Paoel

mmtele care trebuiau date detinulilor bolnavi pentru a fi in stare de lucn: erau valorificate de ei. De fap! era o bandd de asemenea escroci care valorficau aceste medicamente, compusa din comandant, lo4iitor politic, unii olileri 9i subofileri. Situatie similar{ era gi la celelalte lagtue.
Toa, Gh. Stoica:

si ni-i'trimitea noutr. Asa a fost faph'rl ctr nurnai intr-o sinLrd sear5, fdra o bazd legald, au iost arestali Peste 700 de Lrneni. pentru simplul motiv ctr, cu 15 ani in urmtr, unii

De;bu faphrl cd flceau arestiri ftrrl o bazd legala

Prnd la proces ancheta ce a stabilit?

Too. Paael

Stqan:

aintre ei furase un lucm de nimic, sau cl unele femei fusi resese, tot cu cite 15 ani in urmtr, Prostituate' A9 vrea am infiinfat, dupd 23 August 19t[4, centre amintesc ctr noi de reeducare, unde se oblineau succese frumoase' Tovarisul Drdshici nu a Stiut de cei 700 de oameni' Dimineala' # po."i"t. * tt t raPort ti, cind verific, Sasesc muncitori din fabricd care pur 9i simplu nu aveau nimic serios'

Cd se foloseau abuzuri samavolnice; oamenii erau terorizali, gi nu educati. Ancheta a stabilit cd aceStia se fdceau vinova! ctr, in loc sd aplice misurile stabilite, incunjau pe diferili bandili si batd in mod bestial, fapt ce a dus ca multi dintre detinuli sa-ti piardd viala, memoria, sd de-

Am fost la tov. Gheorghiu-Dei 9i i-am spus ce toatl aceastd chestiune este o samavolnicie, cd fird ordinul Procuraturii, fdrtr o bazh legaH, ci numai ce acesta a furat cindva o pereche de ciorapi sau de pantofi, este bdgat dupe 15 ani la inchisoare. in legdture cu betaia, cind am inceput si analizez lucrurile,i rezultat ce, in trcut, Pe timPul lui Marin Jianu'
*

vind schilozi.
* Coman Stoilescu, loc,tiitor opemtiv in Direclia Lagbre

lonii de mtmcl dh Ministerul de Inteme in 1952.

ti Co-

Marin Jianu, ministru adjunct al Alacerilor interne in ePocA'

214

2t5

care conducea laggrele, apdruse o indicalie ca sA fie batuli definufii. par zcestea erau bAtdi barbare, banditisme. I-am relatat lui Gheorghiu-Dej toate aceste lucruri i.am 9i spus ce, dace rm om este condamnat la moarte, strl impugcdm, dar nu sd chinuim oamenii in halul acesta. El a fost de acord; mi-a spus ce am dreptate. ln urma acestui fapt am tecut si am luat mdsuri in vederea eliberdrii celor 700 de oameni. Deci am spus cd erau metode vechi. A fost o gedinti la Gheorghiu-Dej, unde a participat Voitinovici* 9i alFi, care spuneau ce sint bandi!. Atunci eu am spus cd hai si ve_ dem dacd este dugman 9i daci este sd-l condamndm, dar pentru o gregeah... Cine dinke noi nu a fecut in trecut in fabricd un cufit, o brichetit. $i ce, pmtru asta sA fie condamnat? Crnd m-am dus in inchisoare 9i am vdzut, stAteau ca sardelele; pur gi simplu nu se puteau migca; ca sd poli intoarce unul trebuia sd dai ci,tiva afard. A fost intrebat Niprlescu, care era ministrul Justitiei, de ce se admite aga ceva gi spunea cd erau allii mai mari decit el, 9i unul dintre acegtia era Teohari Georgescu. Ahmci Gheorghiu-Dei a dat indicalie si se formeze un colectiv in care si intre 9i de la Procuraturd, gi de la Juptifie, de la Inteme, se constate care este realitatea gi se propune mAsrri. in urma acestui lucru au fost elibera,tipeite Z5 000 de oameni. Atunci a venit la Justilie 9i Tatu-Jianu. Aceasta a fost o linie de a aresta 9i sctringiui f&d sd existe vreo invinuire. Cind intra pe mina celor de la Securitate, era vai gi amar. Sa v{ spun ce relata Marin Nicolae care a lost in procesul sindicatului la Canal, cu sabotajul. Era nebrmia aia ci daci spuneai ceva erai corsiderat saLotor, A! vrut sd-l bage intr-un proces mare, dar pirtr la urme a luat numai 7 ani lnchisoare. Ce se infmplase: inainte Alexandru Voitinovici, magistrat. ocupind dilerite functii in Procurafura Generall ince deL instaurarea pulerii comuniste
irx Rom6nia, acuzator *

- nu inkase in ilegalitate omul gia cumptrrat o hainl verzuie, 9i, de asemenea, dnd Antonescu a ordonat treceli Prutul, un pecetos a fdcut o piese de teatru sau o scenete, 9i Asta a jucat Al sceneta asta. Chd era la Canal s-a f{cut o verificare .si s-a constatat o lipsd de vreo 7 milioane lei, dar nu era el vinovat, ci un contabil era ]a mijloc in toata afacerea' 9a flcut intervenlie la Liuba*, pentru a fi scdpat, 9i pind la urme a fost condamnat numai la 7 ani inchisoare. Dupd 2 ani de zile familia lui a flcut un memoriu la Ministerul lustifiei 9i la Procuratura Generald, 9i a fost gratiat. DupA ce am fost ministru de Inteme am fost numit director la Centrul Otopeni - prin 1955. in perioada aceasta arn fost citat intr-un proces la Tiibunalul Militar. Ce s-a mai intimplat? irni reamintesc ca eu am dal Ordinul 101, rni se pare 9i luasem o serie de masuri in direcla asta. De exemplu, a fost scoaterea lui Cusmin, a colonelului Slode 1944 pmtru a se Pestra legal

bodi care era la lagtrre, ti pe chestia asta am aruns la un

conflict cu Ronea Gheorghiu Fi cu tovartrga Gruia, care il cunogtea pe Slobodd de pe la Oradea. Ce a fost? Eu l-am trimis pe Slobodd la Salcia 9i i-am spus ce se irxtimph acG' lo, dar el nu a fosg de acord. Attmci m-am inervat 9i i-am spus: dar ce crezi dumneata, pentru cei care mor, cine respunde, oamenii dgtia hebuie sA iase sdn{togi din inchisoare 9i se fie folositori mai departe societhlii. El s-a plins la tov. Gruia, ti aceasta vine gi ird spune cA ce md dau la
oamerri? Dar era un lucru revoltebr, se intimplau

lumrri

care

pur 9i simplu te uimeau; dacd s-a ajuns pini acolo se i se dea delinuh:lui si mdnince rnaterii fecale, 9i sA i se urineze in gurld inddpuiti. Pe urml am inceput cu misuri
drastice, 9i s-a soldat cu ordinul acela. A fost o gedinla 9i am pus in disculie problema aceasta, insd au speculat-o 6lharii. Eu am spus ca cei care nu vor respecta ordinul,
Uuba Chi5inevschi, so;ia lui IosiI Chiginevschi, ca gi el actide partid din vechea garde, cooptati in C.C. al Partidului Comunist incd din 1945. Marginalizattr, ca 9i el, in 1957.
+

in procesul lui lon Antonescu

275

vreme pregedinte al Tribunalului Suprem.

i:n

194( o

visti

277

nu vor aplica instrucfiunile, vor cornite abuzud, falA de ei vom lua cele mai drastice m{suri, ti, plin de indignare, am spus: La dracu cu acegti ticdlogi, acegtia sint dugmanii nogtri. Dupe aceea arn plecat de la Inteme gi am fost numit la Centrul Otopeni, c4 dupd o perioadd de timp, si m{ pomenesc cu o citatie, ca martor intr-r.rn proces. Mtr duc acolo 9i cine vid cd intri, o fumeie, pe care o cunogteam, dar nu lmi reaminteam de ea. in sffrgi! m-a citat ca martor. Vin heuntru, complehrl de ludecaei citette rcchizitoriu 9i, dupd ce se tennin , se ridicd un colorel care spune ce, in ba"a articolului 263 completat cu altele, nu le mai retin, sint exceptat. Atunci eu am spus ci le mulfumesc pmtru amabilitate, ,dar, pentru ce tot m-afi chemat, v{ rog sd-mi aprobati s{ fac o depozi;iq pentru a limuri o srie de probleme". Atunci colonelul spune; ,,Bine". Ei au
interprtare itr sensul ce tot ce au ficut acuzafii au lltcut din ordin. ins{, vtrzind care este situa}ia de fapt, mi-au dat cuvlntul gi am relatat cum stau lucrurile, ce am gdsit in acest minister tm aspect de temar, 9i prima surd a nea a fost s{ instaurim ordinea gi disciplina statutului nostru - toate acestea sint stenografiate ti se pot citi. Am nai aretat c[ inchisorile sint locuri de detentie pentru privaliunea de libertate, 9i nu pentru distrugera
str dea o

voie sI badl. Pentru orice abatere a detinulilor existi ple vederi ln regulament 9i Pe care sint obligaF sa le aPlic' In aceaste dkctie au fost finute tedinte cu tofi comandanfii M-am rc9i directorn de hgire Ei inchisorl cu doctorii. . Simionescu, care d4iamintit cf, femeiaaceea era doctora nea fun4ia de medic al lagdrelor, 9i care, in loc si ia mdsuri

ingriiiri 9i str ceartr comandanlilor sa dea medicammte 9i lor 9i participa efectiv la delinufilor, incurala instrdinarea aceste afaced. Am spus in continuare cd eu mi mir c{ mai existil la ora actuali colonelul Slobodl 9i Baciu. Eu am ce rut sl fie dati afari, Pentru ce nu au luat mdsuri 9i, dim-

pobivi, au ParticiPat efectiv la aceste mlrqevii' Aceasta s-a soldat cu arestatea lor, cercetarea de cihe un colectiv Fi au fost trimiti in iustilie pentru a fi condaurnaJi.
Too. Gh. Stoica:

vrut

mat ca martor schingiuit?

Eu a9 vrea str fiu dar cu acest proces unde ai foet cheera procesul acelor elemmete care au

lnni este dar ce pozilie ai luat dumneata in timPul cit ai fost ministru. Mtr intereseaze se sPui care este Ptrrerea

oamenilor. In aceasttr perioad{ a privitiunii de libertate,

cedltsanu ar toate cqdifrile ca s{ devini un cet?lFan derrm 9i util societifii. Faphrl c{ muncsc, nu o fac din obliga;ie deoarece li se pldte$te, ba mai mult, aici, unii dintre ei invati 9i o meserie. ln aceste locuri is.i isptrgesc pedeapsa 9i ingineri, tehnicieni, oameni de gtiing, dar ei nu sint dugmani, 9i acestor oameni, dac{ nu le dim posibilitatea sefi continue activitatea, ii vom duce La situalia de a-ti pierde cunoqtinlele. t a Poarta Albtr am facut un centru de pro iectitri cu asdel de oamerri, gi am vindut MJCM.-ului sute de proiecte, fabrica ,,Tudor Vladirnirescu" a fost proiectat6 9i construitd de acegti delinufi. Li proces am cerut permisiunea si relatez despre unele misuri. Atunci am explicat: iate, ca mxsur4 in primul rind am atras aten,ra tuhJror comandan$lor,9i le-am dat ordin categoric cd nimeni nu arc

dumitale - cind sPui ci acolo, in cadrul acestor lagdre, se cease diferite SruPud dinhe definu!, care exercitau aceste schingiuiri -, e posibil cd aceste lucruri au vmit de la ei, de la irstinctele lor, sau au fost organizate, diriiate de cineva gi cine a organizat 9i diriiat?
Too. Paoul $tefan:

Tot ce se intimpla, ptrrerea la care am ajuru 9i mdsurile carc le-am luat se datora 9i faptului cI, in primul rAt4 conducerei inchisorilor 9i lagirelor era formatil din elemmte care nu gtiu dace merita aceastd frmclie. Majoritatea erau recruta! din rindul.ttrranilor, 9i fecui ofiteri cu o serie de instincte 9i fere sA inFleagd rostul. Ca orice om slab, &rd nu ai argumente recurgi forgd. A9a fdceau acegtia. ln al doilea fn4 datoritl acestor aPuceturi a lor, c{ erau inca-

se Practicase 9i intrase ln obig nuinti; ata ce nu mai era o chestiune care aPeruse atunci,

pabili, sigur bdtaia aceasta

gi se continua i:r acelagi mod 9i ln perioada resPecdve. Ei,

2L8

219

in loc s{4i apropie oamenii care erau ataga}i regimului,

dar care aveau greteli mici, fdrl sI vrea, se inconiurau de elemente care erau impotriva noastre gi duceau o politici durtr. Am avut, de exemplu, la Poarta Albd. rni se pare, un proces cu un colonel pe nume Mihailovici. care fusese medic ai, acuzat de crime, era gef al lor, 9i gtia si find in mini inchisoarea iar comandantul sd atragd oamenii, se-i scoati mai ugor la munce, sl rezolve o serie de sarcini care ii revenea.
TIm-

Too. Patel

Erau inridicinate, pe care Cusmin le prosllvea' Baciu imi spunea cd asta nu-i nimic futi de ceea c era inainte'
Top. Gh. Stoica:

$Qan:

Cum se Poate, toate aceste crime Pe car leai constatat vrut s{ iei nisud, toate 9i te-au zgudui! irnpotriva ciruia ai au fost ahmci, au izbumit ahmci, slnt produse nuacestea mai din interior? Ce Ptrrer ai dumneata, dactr te-ar fi hsat, feceai ordine?
Too.

Gh. Stoica:

Totrqi era un ministru, rm ministru adjunct care nu era striin de lgcrt rile care se peheceau. lnseamne ce acest sistem a venit de undeva. Am stat gi noi cu cele mai rele
elenente, cu pleava socie*ltii, dar erau gardieni car stepineau lnchisoarea.
Too. PaTEI

Da. Ficeam ordine' Cit de cit, am rcugit ceva. De pildd, ce am ftrcut eu...
Tov. Gh- Stoica

Pntel $ttan:

$tqan:

Dar cine era comandant? Era un om cu pregdtte, nu

Ibate aceste crime sint produsul acestor elemente care nu puteau fi stePinite, sau a fost o anumitd linie, care' indifJrent ce formi i se dddea: interese superioarc de stat" ' gtii cum se inv{luiegte toatit aceastit problemtr?
$teftn: Ptrrerea mea este unndtoarca: ca oammii pugi si conductr aceste inchisori 9i lagtrre nu au fost finuS At ninE 9i nu ti s-a pus in veder cum trebuie si s comPorte'
Too. Gh. Stoica: Too. Paoel

un !&an.
Tou. Gh. Stoica:

Crezi ci nu era organizat? Cum se poate face asemerea

atrocitdti fere se nu fie instrudiuni?

Too. Papel

St4afl:

Nu pot spune ci nu s-au dat instructiuni

ir

perioada

Crezi

ci numai aft?

dinainte. Din rclatdrile organelor carc au crctat acesE cazuri, din cite imi amintesc, afirmau ctr comandanfii incuralau aceste btrtiii, prin luarea misurilor, adici lisau pe cei care se pretau l,a asemenea lucruri sd facd ce vor, ba mai mult, se compltrceau gi ei.
Too- Gh- Sloica:

Crnd ai venit la Inteme aceste Iagdre erau organizate 9i furrclionau de ani de zile, deci gi aceste nretode erau introduse. La dumneata a venit de acum strigdhrl acela de groazd. Poli se-fi inchipui c s-a pehecut acolo dacd a afuru 9i la urechea dumitale strigdtul de disperare. Cum se explic* ori cA pini la dumneata nu au fo6t asemenea lucrud, sau btrtdile au inceput o datd cu venirea dumitale.
2?:0

Too. Pael $tefon: Lea pernris sd bat!|, ca milloc de a sttrpini pe de$nu!' Lui Cusmin i-am atras atmfia c{, dace el face acest lucru/ ahrnci ce mai spui de comandantul lagirului sau al tnchisorii? Ce exemplu PoF se dai tu, cind tu te duci 9i bali definuiii? M s-a reprogat ce scot oamenii afartr, iar eu am rdspuns: cum se Poate sd fie ginufl asemenea oameni carc incalce bgalitatea? Mai mult, eu am feqrt in tnchisori cantine unde detinu;ii se poat5 si menince cu banii pe care ii cigtigl prin muncd. in felul acesb feceam doud lucrui: puneam in cirorit banii qL in al doilea dn4 se hrineau mai bine, pentru a putea mgnci 9i da randament. la un mo'

ment dat mi ea sPus de Vinte ce incuraiez du9manii.

227

T0o. Gh, Stoica:

Too. Pavel

Stqsn:

Clnd a spus?
Tov.

Pawl gtqan:

Dupd 1953, ctnd am fost anchetat. Mai era o problemd: Pintilie*, dnd voia scotea orice deginufi dorea din indrisoare, trccind peste capul altora. Atunci i-am spus: sd emit{ ministnrl dumitale un ordin, gi iti dau cigi vrei, dar poli si gtii ce se intimpli cu ei 9i cine rdmine incurcat? Tot eu. $i irni spuns ,,Ai vmit tu cu astea...,, pe drestia aceasta an luptat in perioada aceea gi eu a9 fi fdcut ordine. Ce mi-a spus o datl tov. Drighici, pentru cA ne frecam
pe chestia asta...
Tov. Gr.

Nu il cunosc. Am gdsit foarte nrulli d4inuF arestati de ani de zile, fere sd fie judecati, uitali ca mai sint inchili. Am fdcut o liste cu tofi ace*ia gi i-am dat-o lui Drdghici, care l-a chemat pe Pintilie 9i, dupe rm dmp, imi comunici ctr pe acegtia i-a eliberat. Sau, ctnd i-am spus lui Pintilie ctr sint oameni care au fost condamnaf la 3 ani ln&isoare, gi ei sint acum de 5 ani, imi spune cl a9a este ordinul.
Tsv. Gh.

Stoia:

Cine ii condamna?
Rnduicl Era la Securitate un tribunal a1a-zts al M.A.L-ului Securitd,ri, sub conducerea ministrului, erau uibunale de mari unitati Fi in f95&-1959 s-au lichidat.
Tor- GL

Mduicf\

Oarnenii spun ci vd frecali bine. Tw. Paoel gl{an:

bv.

Pavel

$tqsn:

de zile. De fapt, sint docarc de anchetll, am fdcut tabele cu fiecare delinut ix pate, deoarece, mergtnd in inchisoare 9i lntrebind pe dte unul de cind sl, sau dnd trebuie sd se elibereze, funi spunea ctr a pierdut 9i nofiunea timpuluL penru ce st{ necondamnat de ani de zile.
Too. V. Patiltual:

arhigi ani

Am pomit de la problema aceasta, ca se facem ordine in sectorul nostru, ti am muncit pe linia asta; era vechiul obicei de a se amesteca Secwitatea - ci au interesele lor. Atunci am spus cA: aveli voi munca voasH, dar dacd roatef, un om din indrisoare, scoate.ti-l cu forme. Dac! se pierde din evidmfd, atunci cine rtrspunde? De asemenei, ei arestau oamenii desh:l de samavolnic ai tineau oamenii

Clnd am vrut sl-i sprrn Fi lui Tatu Jianur, acesta nici nu a vrut s{ audd, pentru ci nu erau la ei.
Eu am vnit crr o serb de mAsuri

sl punem ordine in aceasti direciie, c, de ceea ce se intimpla tot noi dtrm socoteah, qi se pun{ capet odatil ile.
Se fie arestat un cetetsan pe baz{ de mandat, si fie tinut ln termme de aftea zile, 9i dupl aceea sa se face formele respective.

ti

am crut

ti lui Alexa*

galitililor.

Too. V. Patilinet:

lntr-o dedaralie

se

sprme; ,,Am gisit in carcera

at4

be-

gagi de sublocotenentul... doi in picioare gi doi cu capul in jos. . . l-am scos afarn 9i dupl doue ore a murit. . . "
Too.

Gt Mduicd:
Pwel $tefan:

Au fost 63 de delinu! la Salha care au murit.

Too.

Nu gtiu dacd se cunoagte raportul lui Voitinovici in legehrrtr cu cei inchiti prin ordinul L.M.
. Gheorthe Pintilie-Pantelei Bodnarenco-pantiuga, agent al serviiilor de spionaj sovietice, himis in Romeria incl din anii ,30. A condus, de la infiinlar, Securitatea. A mudt ln 1974. * Gritorc Rltduicr, apropiat aI lui Ceaupescu, din etalonut de virf al partidului, membru at comisiei secrete instituite de acesta pentru,,rcabilitarea" lui Pittetcanu,
?22

Eu arn spus lui Gheorghiu-Dei ctr ministru Securitltii nu gtie ce se intimpli. Eu le-am dat drumul unora, dar nimeni nu are drephrf sI linA in inchisoare oameni cane s[ fie la bunul plac al fiecdrui milifian. Am crut se s for{ Ministru al lustitiei la vrcmea rcspectivi. t* Neidentificat in arhivele consultate.

223

in Justigie eu am intrebat cd de ce acegtia doi (Baciu 9i Slobodd) mai sint in Inteme, cind irnpokiva lor trebuia se se ia mtrsuri? Slobodd a fost scos de-abia in 1955. Am crezut ce poate a fost o indicalie. Dupa ce am trecut la arrnatd, a venit la mine Olteanu 9i Voitinovici, si-mi multumeasca din partea tov. Alexa, gi Tatu Jianu, pentru poziJia mea, 9i atunci le-an spus cd pe mine nu mi incblzegte, dar vd rog pe voi sd l"ptuF pe"tru apararea legalitdtii 9i aplicarea corecti a legii, si nu se mai intoarce nenorocirile care au fost.
Too- Gh. Stoica:

imi rdspunde: si l-am intrebat cum se poate a9a ceva? $i ul"" * tit aul eil' Nu le era ruqine' mai bine sd le

.ecrr-

facd educafie, nu sa-i aresteze'

Too. Gh. Stoica:

igi A fo;t o Perioadd cind aparatul de partid 9i de stat baba ioc de legalitate.
utunci cind eram ministru de Inteme "a facd o serie de a fost o gedinli in care se ProPunea se se santiere (unele dintre acestea erau chiar pe marginea 5oIJ"io.lt" .ut" ta *unceasci delinufii' Am fost de acord' in interior, se nu-i vad6 lumea' Dupd ,eji UagaT07,.

l*i ,"u-ittt"."

Pauel $tefan:

Ceea ce au

ficut criminahi aia n-au fecut de capul lor.

J*

Tbo. Pauel $tefan:

Au fost elemente puse.

Tor.). V.

"ti.u.o.d. ou" a"finuf, J" "-

o#"it o pl^iald.

-"i

Eu am spus categoric cd

nusint

dar str se faci bardci cu instalalii

Patiline!:

9i au fost incuraiali.
Tozl Gh. Stoict:

cd Doncea sanitare, si cit mai deParte de gosea' Atunci spune: ,,Unde te treai tot arSgut Apostol

nerespectarea legalitdlii 9i ne- cum se nu fie abuzuri, cind trei oameni au drephrl sd dispund de viaJa oamenilor. Ar trebui facutd gi o socoteald cite condamndri au ficut aceste aga-zise tribunale, cd mi se pare,

Asta voiam sd vedem

dreptlfile care s-au sevirtit. Un tribunal seqet

',.rti.iou "i "1, i.tti a'"rr",""t", "a in dmpui rizboiului oamenii sovietici triiau i:n bordeie, sub pdmint" Eu m-am menfinut Pe Pc zifie gi arn spus cd nu dau in condifile astea'
Dac{ tovardgul Pavel are sd ne spuni ceva deosebit legeture cu Forig?
Too. Pauel $tefon: Too. V.

Patilirc!:

in

sint 9i condamniri la moarte.

Tou. Paoel $tefan:

Sigur, sint destule.

Tba. V. Pqtilinel:

"rnot. "ind cui ln secret. Poate

tSo

Sd

vedem cite au fost, cifi au fost condamrn!, la cifi ani

stiu eu este in legAturtr cu perioada cind ei foloseau u"tidtatea Comintemului' Asta a fost mare udi.a fo.i9

u tost iudecat ti arestat; totul a fost fdca l-a iudecat un tribunal special Ce

ir timpul funcliondrii
Too. Paoel $teJan:

lor.

Un fapl procurorul Georgescu Alexandru, in procesul lui Maniu, dupi judecare vine in audienld la mine, cu rugamintea sd-i dem o mini de ajutor: ,,9tili, eu am servit partidul, am executat toate ordinele, iar so,La mea esie arestaH penku ce, in timpul procesului manigtilot a dat unuia 25 lei penku a aiuta pe unul dintre acegiia. A fost arestatd fdrd s{ fie condamnata." I-am spus de acest caz lui Pantiuga 226

nu Punenorocire, cd de aceaste teama tof au tremurat' nimic. Noi, care am luPtat inainte de incePerea team face rtrzboiului, aveam un elan de luptl' Ei spuneau: nu-ac!onali decit din ordin, 9i toatd lumea a fost demobilizatd'
cd s-a

spriiinit pe front, 9i li se sPunea: merget-i in armatx dar parci si de acolo treieti de partea frontului sovietic;
acestia te primeau cu bralele deschise! lescu

C,l toaia iosistet ta noastr,, in special cu tov Ftrvunoashe DuPd

- sd ia mers pe Iinia iui, au trecut la demascarea

227

pozilie, nu a avut curai, de frica lui' Toli au

situatia aceasta au trecut se ne ia in muncd. Eu eram exdus din partid 9i conduceam celule de partid. Crnd am irtrebat: cum se poate aga ceva, nu sint membru de partid 9i conduc celuld de partid, mi s-a spus: nu-i nimic, noi te cunoagtem. MA intrebam mereu: ori am irmebunit eu, ori au irmebunit ei, ti de ce existd haosul dsta.
Tou, Gh. Stoica:

Too. Paoel $tefon:

Eu veneam de la Galati,

ti vedeam

ce truPe sint la gra-

niie. Noi l-am considerat

Pe

noi ne intereseaze dacd l-ai binuit pe Forig de trdda-

ce este un dugman duPd ce a luat asemenea m6suri' Cind am vdzut cd trebuie si predea lesdtura, am discutat cu Petre Gheorghe 9i i-am sPus ca sd 5 predam, ca altfel va Provoca caderea organizaliei' El a fost de acor4 dar a luit legdtura cu Bulgaria ca sd infor-

re, Fi pe ce te bazezi. Nevasta lui Forig este sora lui Elern*.

Forig a fost in casd la dumneata?

Too. Paoel $tejan:

1940 am trecut in ilegh.litate si am lucrat la Galali. Victoria**, in perioada aceea, a lucrat la Ploiegti, 9i era om de legdturd. Era solia lui Petre Nicolae - fost segretar. Forig a luat-o ca tehnici, ti cu timpul s-a legat pdetenie intre ei, lucru pe care nu l-am cunoscut. Nu gtiu dnd a inceput conflictul inainte sau dupi 7 Noiembrie 1941, cir:rd am avut tedinta cu tov. Pimrlescu, Petre Gheolghe*'* 9i Petre Nicolae, de am luat pozilie gi am spus ctr nu predim organizalia. Eu i-am spus lui Petre Gheorghe cA face o gregeali ce se duce la intilnire. Moartea lui putea sA fie evitaH, dacd nu ficea asemenea act de eroism. Spunea cd Comintemul agtioneazi prin Vama. I-am spus se nu se ducd, pentru [cd] acela este un agent al Gestapoului 9i aceasta pentru c{ ei nu trimit rm agent prin Vama, dar el, prin temperamenhi lui iute, s-a dw, 9i a cdzut. Si aceasta a dus la iixterirea banuielii asupra lui Forig. La fel 9i chestiunea cind ei puneau

Nu. NiciodatS. Eu din

meze Comintemul ce se intimPld. Forit a inceput sd Publice i:r Prese numele noastre ade' vtrrate, ti aceasta am considerat-o de asemenea o Provocare. Ei cereau de la noi toate numele adevdrate' Solia a cizut ca urmare a unei liste de 35 de Elena mea - Pe ea - condamnat-o la moarte, dar in urma rmei a oameni. iniervenlii i s-a comutat PedeaPsa 9i a murit h 19114 la inchisoare, in timpul bombardamentelor.
Too. V. Patiline!:

Cum este cu publicarea in Presa a numelor?

Too. Paael Stefon:

Sint listele cu numele legale, organizaJia din care fAcea parte fiecare, celula, fabrica etc' SiSurantei nu[-i] irebuia mai mult decit atit. El spunea cI era nevoie, cd daci se pierde legatura se o poate lua imediat. Din cauza aceasta ierea situafla. Era impotriva oriceror reguli de conspirativitate.
'foD. Gr-

Mduicd:

problema c{ nu va fi rizboi.
Too. Gh. Stoica:

Necunoscind realitatea. A luat dedaratia TASgului ca

Dovezi sau acte care se arate ctr s-au aruncat asemenea manifeste in curli nu existe. Existd hotdriri de partid 9i rezolufi redactate de Fo-ris, in carc sint condarnnati lancu*, Mihalcea, dar cu nume conspirative.
Too. Gh. Stoica:

reall.
t Elena Pavel, solia lui Pavel 9tefan, comunistn din ilegalitate. ** \tctoria Sirbu, lui

Elemente care te-au fdcut sd crezi cd Forit a fost du9rnan, ai?

* Numele, rcale sau consPirative, ale multor comunigti sint greu de identiJicat ti pentru ce ProtaSonittii acestor discu.ri evo-

sotia

ilegalitate.

9tefan For4,

ti

ea

comunisel din

romin de origine bulgarx, capturat de SiguEnld in timpul guvemirii Antonescu 9i executat conform legilor rtrzboiului.

8+ Comunist

ir

doar numele de familie, iar uneori un diminutiv elocvent Pen-

hu relafiile dinbe ei, mai mult de clan, decit Partinice.

229

228

Too. Paoel $tefan:

adevdrate. \ Noi am avut o disculie cu Pnrvulescu gi acestd a cerut lui Petre Gheorghe sd predea toate organizafile, sd dea
9i numele

Primul lucru care a stat la baza a fost cAderea Comitetului Central din ianuarie 1941, pentru ce, dintre toti, el a rimas singurul nearestat. A doua problemd, cu rdzboiul, cu ,,bluful". Al treilea lucru: chestiunea cu listele, cu organizatiile

listele cu numele legale 9i ilegale.

Tou.

Ch. Stoica:

Iancu a fost scos, 9i era legitim sd se ceari organizafa cu oamenii, organizafiile, clulele de pafiid din cine se com-

pun, sd le facd legitura.

Toa. Paael

Ei cereau 'tefan: numele membrilor de partid legale 9i liste cu ilegale, organizagiile din care fac parte, la care inteprinderi" care sint membrii de partid gi numele lor. Eu am avut o disculie cu Elena, prin care i-am cerut, discutind cu ea, si-9i dea pdrerea, cd era secretara sectorului III albasfu, pe linie de partid, 9i ea a fost unul din oamenii care mtr informa de acest lucru. Ea a fost pe linia noastrd, a gmpului nostru. Dupe ce am avut discufia cu Forig mi-am dat seama cd a continua inseamnd a impinge la frac,tionism, 9i i-am spus 9i lui Petre Gheorghe cd este o prostie se nu preddm, deoarece ei sint Comitetul Central. Orice se intimpld dupd aceea in capul nostru se sparge, ce nu am fIcut cum s-a ordonat ti ctr in felul acesta am fi {dcut iocul Siguranlei. Atunci toata lumea s-a supus, 9i noi am pre-

privegte activitatea lui Fodt, aceasta a fost negal-a fdtivd, dar asta e pulin spus/ nu arata tot reul pe care Din Punct cut in tot timP;l conducerii, a9a cum ai spus' fost mai mult decit tusfii [de vederel iactivittrlii politice a meirrUtotut"u t ti. Sit grtut regret a fost ce de ce aceastA 1944' Acesta surd mi a fost luati mai inainte de 4 aPrilie un Lrcru clur. Nici voi nu ali avut o linie ,usta' dace "ste aventue sd iudectrm la singe rece. Iancu avea aPuceturi aici Forig are meriste. A vrut si-l omoare pe Moisescu, 9i ritul ci l-a salvat, pentru c{ a sPus: i!:rtii se verificem 9i cazul si-l onrorim' in ce Privegte ches.a vua"- au"e ""t"e, noi avem astizi stabilit la milimetru tiunea cu arester mai toate aresterile din timpul lui Forig 9i incepind chiar chiar cu ciderea irainte ca Forig si fi fosl secretar general, secretariafului. Siguranla a avut o agenture in secretariat' fef Forig nu a fost agint, 9i asta s-a stabilit cu precizie La a fost o inscenare ca nici Kofler*. Toatd aceasG chestiune gi cu Pakascanu, o bunA Parte a Procesului lui Luca' afari

Too. Gh- Sloica:

ln

ce

sabochestiunea lui Luca cJagent, insi pariea aceea cu este o inscenare' tarea este inscenare; 9i Canalul

ie

Too. Paoel

Pe el l-a acuzat ca un sabotor Pentru Canal, 9i

5t4an:

dnd arn

auzit am rarnas surPrins.

Too. Gh. Stoica:

tiduhii, in frunte cu Pitrdgcanu 9i allii din celelalte prose axau cese, precum gi metodele acestea medievale, care

parToate Procesele acestea au atirs cadre de seamd ale

dat legetura.
Too. Gh. Stoica:

Mentalitate fracgionisttr avea.

Tov. Pauel Stqan:

oe teroare si samavolnicie, au atins nu ciliva oameni' ci zeci zeci de m.ii. Dumneata spuneai de 25 000, dar au fost au cAzut victime, nevinova!' 9i zeci de mii de oameni care b bund parte din ei erau terani, muncitori, intelectuali' care au sPus nu gtiu ce.
* Remus Kofler, activist comunist ilegalist, aProPiat al

Fali de Victoria avea rezerve/ pentru

Elena. Pe mine mtr suspecta ca nu cumva era suspicios. Alte elemente nu ag putea sA dau.

ce era sortr cu

sdl trddez

lui gte'

fan Forig. A fost condamnat la moarte 9i executat, o datd cu

Lu-

cretiu Pdtrrtcanu in 199.

230

231

inlegdturi cu Forig, noi am stabilit cd nu era agent, a avut in schirnb unele greseli politice [de] care putea fi judecat pe linie de partid, sd-l iei sd-l dezarmezi, sdJ sclli pentru un timp din rindurile cadrelor de partid, dar a fost omodi in mod mirgav - i-a dat cu ranga in cap, 9i pdrerea mea este cd nu a fost omorit definitiv dupd ce a fost lovit_ Mai mult decit atit, a fost omorit in felul icesta in vara\i 1946, cind puierca era in mina noastrd gi aveai toate posibilitifile si cercetezi, sd analizezi si, dacd este cazuide judecatd, sd faci un proces. Cu Lucrefiu PitrEscanq la fel, timp de 5 ani de zile de ancheta nu s-a gesit nimic pi, in 1954, dupi ce de acum 9i Stalin era morL gi Beria inldturat, 9i dupi ce se terminase gilaimoasele procese din Bulgaria, de la Budapesta al,i tele, a fost omorit si el_ Forig nu a fost agent. Cei care l-au omorii, 9i Teohari, care pentru propria lor congtiinltr au vrut sd afle daci a fost agent sau mt au fdcut tohrl 9i au dovedit ce nu a fost agent nici Foris, 9i nici P5trdgcanu. Nu au gisii nici cel mai mic element care sa ateste ca ei au fost ;genti. Dumneata ai incredere in Victoria Stbu? A fost agenta a Siguranfei?
Too. Paael gtefan:

Tor. Gh. Stoica:

Ce-au fdcut: chiar conducerea, dupa 4 aprilie 7944,1-a luat gi l-a bdgat intr-o camerS, 9i i-a dat de lucru, gi abia dupd ce ai pulerea in min5, l-au omorit. Ca sd vezi phi [unde] s-a mers. Cdderea din Cringului are o explca]ie: Pimr.lescu trebuia se se mute dinh-un loc irL altul, si a ple. cat impreund cu tehnica, siJ ducd la locul respectiv. Tehnica a alrrt cu dlnsa un plic cu tm manifest antifascist, nis.te rapoarte de la diferite organizatii, dar care se puteau ugor descifra. Acestea erau 9i de la Institutul de Statistic6. Acey tia au uitat plicul in mas, ini, iar goferul, citindu-l,l-a predat Sigurantei cdreia i-a fost ugor sd descifreze 9i sd-i aresteze. Biji*, care nu a ,mui la bdtaie, a spus tot. Cu arestare4 pentru noi, deci este clar.
Too. V.

Patiliref:

Avind in vedere cd am deschis asemenea disculie, putef, sd venili aici, sd vd punern la dispozilie faptele, documentele care atesti cum s-au infirnplat cdderile 9i diverse actiuni in timpul acela cind toti s-;u indreptat ftnpotriva lui Foris, ca el ar fi treditor gi agent, 9i cum se expuce. Noi avem totul, 9i ve putem pune la dispozifie.
Tov. Gr. Rlduicd:

A fost o unealet. Eu i-am spus ce s-a culcat cu un bdrbat a uitat ce este un partid. Oamenii acegtia au fdcut mult 9i rdu partidului, au abatut oamenil de la lupta lor. Am spus ci pe femeia asta str n-o vid in viata mea.
Too. Gh.

Pentru o serie de chderi pini in 1940 rolul dilect l-au avut cifiva agenfi, printre care gi Nicu Tudor.
To7,.

Paoel $t$an:

Stoiu:

A muncit cu convingerea cA dovedit cA a fost agenttr.

Toa. Paoel

aiuti partidul. Noi nu am

gtqan:

Ve spun sincer, eu am discutat cu o serie de tovardgi atunci, 9i md inhebam cum de acesta (Nicu Tudor) il conduce pe Luca sa treacd dincolo. $i, de fapt, s-a vizrlt" ce, in loc sdJ bage pe canalul care febuia, l-a bdgat pe cel comunT0.,. Gh. Stoica:

Eu nu inleleg curn se poate

Too. Gh. Stoica:

sel omod omorit.

dacd nu ai probe.

Le-au

ciuht dupe

ce l-au

Cind a fost plecarea aceea in U.R.S.S. era propus se mearge gi el, Si Siguranta a fost de acord, dar lui i-a fost
* Mircea Biji, comunist ilegalist, funcriona! la In$titutul Central de Statistictr, acuzat de tovaregii lui cd a colaborat cu Siguranta.

Tou. Paoel gtefan:

lui si ginerea de o parte, ca se nu aclioneze asupra paflidului, dar nu si-l omoare.

S-a dispus arestarea

233

fricd, dmarece a crezut ce este chemat pentru a fi executat, ti de la grani!, s-a intors inapoi. Adeverul este ce Comintemul nu a vrut sd-l puni pe Forig secretar general, ci pe Teohari, deoarece cdutau un muncitor romarr, dar acesta a spus ce nq este pregAtit.
Tozt. V.

Too.

Gh. Stoica:

Patilinel: acesta Forig a fost

se ducea

in felul

numit

ca secretar general gi,

din nenorocire, dacd

ma lui Forig.
Too- Gr-

la secretar general. Tot ce Mduicd:

Nicu Tudor, il pmea pe acea dat Nicu Tudor s-a pus in sea-

Faptul e pentru noi cd Forig nu a fost agent. Aceasta, ca Pintilie gi Teohari au luat toatd agentura gi nu au gesit nimic. Forig a {ost omorit i:r condi}iile ln care s-a spus, fdrd ancheti, fdrd judecatd, cu toate ca aveai posibilitate sa cercetezi lucrurile. Acesta nu este un caz izolat, ci are h baze un hnt intreg de procese la care au cezut victime cadre vechi, cum a fost PetreFcanu, care din fragedd copihrie, din iinerete a intrat in mitcarea munciloreasca ti care era un om capabil, corect, care a iucat un rol mare la 23 Augusi 1944, avea prestigiu gi era cel mai cunoscut.
Toa. Paael 1tefan:

in Unittrea Sovieticd impre. und cu Teohari, Siguranta a reus,it sa pund mina pe tehni-

ln

19410,

in timp

c Forig era

Nca
rican.

fost prczntat ca un agnt al spionaiului

cul de la Galali, care fAcea legdtura cu centru, 9i l-a um&it pe acesta din urmd pina a aiuns la Melita, unde l-a aresiai 9i pe Chiginevschi. Existd raporhrl celor de la filai. La locuinla lui Melita trebuia sa mearge gi Teohari, sl se intilneasca cu Paraschiva, dar cind a auzit Forig, a vrut sa trimite pe cineva se-l anunte pe acesta si nu se mai duci.

Tba. Gh. Stoica:

Pentru aceasta s-a oferit Kofler, care s-a dus sa-l agtepte in coltul strezii. Forig i-a spus sd nu stea mai mult de 15 minute. Acesta s-a dus la $50 9i a stat pind la 9,30 sau 10, insd Teohari a venit mai 6rziu cu 2 ore gi a intrat in case unde il agtepta Siguranta. La fel a cAzut 9i Birtatu.
Too. Paoel $tqan: Totugi in 1940 a procedai cu multe ugurinte

Noi am ajuns la conduzia ce trebuie condannati practica aceasta, cA partidul nu poate sd-9i ia asupra lui asemenea fapte. Aceasta rAmine ca un act in care partidul condamnd asemenea lucruri striine concepliei sale, metodelor sale, moralei sale atit in cazul lui Forig care, nefiind agent ti care a fost omorit, trebuie se reabiItdm.
Too. Paz,el

,tqan:
1941

Noi am cerut in noiembrie

To|t. Gh. Stoica:

sdl izoHm pe acest om.

h 7 noiem-

brie, in Galafi.
Tov. Gr. Rlduicd:

Rec* a dat intilnirea la Galati. Despre dsta spunea Taflaru cd a cdzut la Galali 9i a fost adus la Bucuregti de doi rnembri ai poliliei legionare, 9i predat ca informator. Iatd ce spune Taflaru: ,,in Bucuresti venise sl ne dea intJnirea din str. ... intre tehnicul regiunii Dundrea de Jos 9i iehnicul central..." * Nume conspirativ neidentificat.

Una este sd-l izolezi, 9i alta este str-l omori. Aici a fost un lanl intreg al ilegafitalii, al abuzului de putere gi al inscendrilor. Dacd ai gti in ce condilii a fost chinuit ca s, recunoascd ceea ce nu-i aparfinea! Toatd familia lui Victoria Sirbu a fost devotate. Era o familie devotatd migcdrii muncitoregti.
Too. Paoel $tqa1\:

Dacd mergeli la Ploiegti, sd vedefi cum arati morminh:l soliei mele (Elena Pavel) . . . Eu am lost 9i i l-am ficut din banii mei, Trandafirii care i-am pus eu au rlmas 9i acum. Au scos 9i placa de marmurd. A rdmas paragind unde a fost mormintul lui Petre Gheorghe, care era ahturi de al

234

235

Ar trebui fecLrt ceva penhu femeia acasta care a luptat pentru aceast{ cauze.
so,tiei mele.
Too. V.

Patiling:
cA

STENOGRAMA
declaraliei date in fala Comisiei de partid, la data de L8 martie 1968 de cdhe tovartrgul Bddicd*

Faptul

Victoria a fost solia lui Forit toli sint legali

de acest lucm.
Too- Pavel Stefan:

1958 incoace eram tare supdrali pentru faptul ce pintr atunci o gcoah ii purta numele - Elena Pavel iar din 1958 i l-a schimbat ln Elena Sirbu.
Too. Gh. Stoica: Too. V. Patilinel:

Din

Sfirt cu miile 9i zecile de mii care n-au nume.

Tba. Paoel Stefan:

Mtr rog. Dar, in orice caz, referitor la Fo-ris, se putea foarte bine sd i se condamne gregelile care le-a fdcut, dar ca sd i se ia viala nejudecat este o metode care s-a folosit la noi, 9i nu trebuie sd se mai repete.

Am vezut dedaralia datd in legdturi cu cele infmplate la Direcfia coloniilor de muncd, le-am citil insi mai avem citeva chestiuni de hmurit. DacA dumeata cunogti ceva
amdnunte in legituri cu; sub ce form{ a ajurs inlluenfa sau presiunea de sus in io6 in toate coloniile de munci, de au fost sdvirgite atrocittrtile cunoscute? DacA de sus a fost sprijinul acestor acfiuni care s-au sevirgit acolo jos, gi cit a durat?
Tov- Bddict:

[A.

S. R. I.,

dosar nr. 10 844, vol. m, flele 69-8.]

Eu cred cd un ordin de sus nu a existat.

Tov. Gh. Stoica:

ln ce an ai venit la Penitenciare?
Too. Bddicd:

ln 1950 am venit de la Deva ca director al uniH;ilor de muncd care se ocupau cu altceva, iar in 19.52 am venit la Penitenciare. Unittrflle de muncd se ocupau cu altfel de de$nuli decit cu condarrmati erau intemafi in colonii de munca. Au fost vreo trei asemenea colonii separate de penitenciare 9i ficeam muncd pe la grtrdinlrii, Canal. Acegtia erau intemali pe baza Deciziei nr. 9 a M"4.1. nu era nici o hottrrire a Consiliului de Minigki, sau lege ci o hotitrire ficutd de Teohari 9i pestratA pin{ s-a desfiinlat. Termenul era de 1-5 ani.

* nie Bldictr, locotiment-colonel de seclritate, in Drccjia Penitenciare, laglre ti colonii, inhe anii 1950 9i 1955; inhe 1953 9i 1956 a fost prim-loc,ritor al 9efului acestei direcfii.

237

Nu. De la doui luni la cinci ani.

too. Gh, StoEa:

Too, Bddicd:

Mai 6rziu
Ce se

venit Pavel. Deja se fecuse toatd treaba asta.

Cine stabilea?
Too. Bddicd:

intimpla ln penitenciare? Cele mai mari crime care s-au vezut gi s-au furdlnit, in perioada antlor 1949--1951,
9i este vorba aici de aga-zisa demascare, care era condusd personal de tovards,ul Pintilie. Nimeni nu avea dreph:l sd intre in penitenciare, decit organul care era desemnat cu asemenea drepturi. Vd spun aceasta, pentru ctr eu, citxd am venit la Penitenciare, am fecut primul drum la Ocnele Mari. Am vrut sd merg prin celule, sd ved care este situa!4 dar la unele dinhe ele nu mi s-a permis sd intru. Am intrebat de ce nu mi se permite, cd sint directorul Directiei, Fi mi-a rdspuns ce este ordinul tovardgului pintilie sd nu intre nimeni. Totuti am intrat in trei din ele, 9i m-am ingrozit de ce am putut vedea: oameni cu capul unflaL bAtuti groaznic g.a.m.d. Am intrebat ce se intimph aici, 9i spunea ci nu 9tie, pentru ctr nu i se dd voie sI gtie. Se bd, teau legionarii intre ei. Erau schingiuili ca se spund cine din sat sau din localitatea respedive a fost legionar, dl4 9i ca sA scape de bitaie, spunea pe cine ii venea in minte, chiar dac{ nu fusese. Cei care erau adugi erau bdtuli de legionari, s5 spunA cd au fost 9i, wind-nevdnd, trebuiau sI Jpu_ nd ci au fost legionari, chiar daci nu au fost. intr-o bund perioadd de timp au venit in lagir nu elementele reaclio_ nare, ci tocmai oamerLii cinstifi, despre care legionarii spuneau- ci au fost legionarii pe cei adevdrali nu-i spr:near9 gi s beteau inhe ei. Erau meiode fasciste. Mi-am intrerupt inspeclia, 9i am venit la col. Baciu, 9i i-am spus ci acolo se omoard oamenii intre ei. El spunea cd stie, pentru cA gi h Pitesti, 9i in alte pdrli este la fel. Mie rni-a spus se nu me arnestec in chestia asta. in 1951 se apropia de sffrsit ce fusese de aflat se aflase,9i tov. pintilie a dat ordin saie termine- Dupi venirea tovardgului pavel s-a organizat un proces despre cei care au sevAgit atociteg in penitenAare, 9i la acest proces au fost iudecali capii celor care erau pugi sd facA ancheta dinhe legionari. Un numdr de 19 dinhe ei au fost condarrurati la moarte (tot dintre de,LnuE). Atunci a fost inchis gi Sepeanu, penbu vreo 3-4 ani, ca unul care

Un colectiv condus de Dulgheru*, care prezenta tabele, gi nu gtiu dacd exista o comisie care si judece, pentru cd veneau tabelele aprobate, nu gtiu de cine, se dddea or9i din pe regiuni citi sd fie trimis, i, 9i noi mergeam la gard ca
sd-i

primim.

Tw. Gh. Stoica:

Decizia aceasta avea la baze vreun decret?

Too. Bddicd:

pe nici o bazd. Era o decizie de intemare. ln alard de faptul cd avea M.A.I. decretul, paralele cu aceste uniiaf de muncd exista gi unitatea Canalul, condusi de Dhe$ia penitenciare, unde erau dugi oarnenii condamnati sau preventivi; erau multi irr penitenciare gi debureul era Canalul 9i Bicazul, care inghileau de,tinulii. La uniteli veneau oamenii cate erau reacfonari, care vorbeau reu, care nu dAdeau cotele obligatorii pentru stat era vorba de tdrani, de tainuitori 9.an.d. Au mai venit studenti, Ar special de la Bucuregti care au frecventat Biblioteca francezd, gi erau irx numer de 500, unde se sprmea ce a fost focar de spioni. Noi am sesizat tovadgului pintilie, 9i timp de 3 luni de zile au fost nigte organe de anchete au triat...
To7.).

Nq

Gh. Stoica:

""re

Cine era ministru la Interne?

Too. Bddicd.:

venit tov. Drdghici.

Too. Gh. Stoica:

Ministrul de Inteme era tov. Teohari, 9i dupd

aceea a

Nu era Pavel?
*Migu Dulgheru (Dulberger), - ofi;er superior in aparatul de

conducere al

Securiutii..

238

239

a condus aceastA acfiune, inse h proces, sau mi se pare dup{ aceea, a spus cd a primit ordin de la tov. Pintilie sd faci acest lucru, 9i deci tov. Pintilie il lasi pe el singur acum. Iati deci cd organizarea pomea de sus. Tw. Gh. Stoica: Deci acest regim de schingiuiri, de maltratare, care a

in felul acesta s-a terminat. $a termirat cu aceasta categorie 9i a continuat cu alta.

gi
Too. Gh. Stoica:

Am inleles cd, incepind din 1948 pina spre 1952, era o metodd de a pune de.mutii se se batd irntre ei pind la omo. dre, pentru aga-zisa demascare. Dupd cum ai spus, nu era

mers pini acolo incit oamenii au fost omorili in bdtaie, pomea dh interiorul diferitelor laglre gi inchisori, dar a fost pe baza unor ordine, nu din iniliativa celor din inchisori, pentru cd unii cred cd a fost din inchisori.
Too. Blfulicd:

inifativa organelor respective de la inchisoare sau lagdre, ci acestea se fdceau pe baza unui ordin de sus, fdcut de
tilie. Ceea
un anume serviciu, 9i era sub conducerea directd a lui Pince era mai sus este o inchipufue a dumitale, o
Tba- Bddicd:

prezumlie.
Da.
Too. Gh. Stoica:

Actiunea a fost organizattr.

Too. Ch. Sloica:

Comandanlii au primit instru4iuni, 9i, pentru realizarea dispoziliilor, gi-au ales elemente din rindul definulilor. Deci pe baza acestor ordine s-a fdcut. Problema mergea mai sus.
ToD. Bddicd:

1952, sau duptr devierea de dreapt4 deci dupi ideturarea lui Teohari gi venirea unui nou ministru, s-a

Dupi

renuntat la metodele acestea de a se bate intre ei. Dar regimul terorilor tn inchisori a incetai? A luat o altd forma?
Tozt. Bddicd:

Cred, gi pdrerea mea este, ce Si tovaras, ii de mai sus cunosc. Au acceptat aceasd chestiune. Era prin 1951. De fapt, ea a inceput din 194&-1949, cind era Teohari la lnteme, gi a mai continuat o perioadi, dar nu s-au sffrgit definitiv ahocitat . A mai continuat gi dupd devierea de dreapta.
Toa. Gh. Stoica:

Nu a i:rcetat regimul de teroare, dar problema bitdii htre detinuli s-a sistat gi datorite faptului cd Ministerul de Inteme s-a impdrfit in doud, 9i tov Pavel, ctnd a venit, a cercetat sau a vrut si cunoascd indeaproape astfel
de probleme, 9i s-a ficut un proces al celor care au schingiuit gi maltratat oamenii, 9i atunci au fost condamnate

Aceasta inseamne
Toa. Bddicd:

ti dupe 1952?

cele 19 persoane.
Toa. Gh. Stoica:

Da. Adictr acfiunea a continuat in penitenciare, dar nu se mai foloseau acestea, precum de a se pune sd se batt{ unn pe allii.
Too. Gh. Stoic\:

ITnd in ce an ai lucrat?
Tov. B dicl: Eu am venit in 1950 la M.AJ. si am lucrat pind in 1952 la colonii, cind s-a desfiintat gi s-a impdgit in doud: Di. rectia Penitenciare, cu inchisorile propriu-zis, 9i Directia Lagdre, cu lagtuele de muncd. Eu am lucrat pind in 1956 dnd m-arn imbolnivit gi am plecat de acolo. Too. Gh. Stoica:

in

1952 ce forme a luat

regimul acesta?

Toa. Bddicd:

Sesizat fiind tovardgul Dr{ghici de aceste probleme, se pare ci a dat ordin sa se i:rceteze gi str se cerceieze cei carc au organizat sau au strviigit actiuni de au murit oamenii,

in acegti 4 ani de zile ce regim era?

247

'lou. Blldicd:

mul gi a fost numit comandant la o colonie din aceasta,

unde 9i-a fdcut de cap: btrtea 9i schingiuia oamenii. Dupd i 9a fecut un proces, dar pentru ce a flcut inainte, afaceri, nu'pentru schingiuir e fecute de el 9i admise.
aceea
Tov. Gh. Stoica:

Dupa asta a fost un regim corespunztrtor, unde nu se mai betea, nu se mai schingiuia ca in cadrul coloniilor.
Stoiu: Deci nu a lncetat schingiuirea?
Too. ChTsa. Bddicd:

Pentru ce crezi

cA

nu i s-a ficut un proces pentru schin-

ln colonii nu incetase. Comandanlii de acolo foloseau continuare aceleagi metode, ba mai mult, prima metod{ care au lncercat-o a fost de a irnpugca pe cei care evadau, asta ca si nu se mai infmple. gi ii d{dea exemplu ca scepati de sub escorti. Se cunoagte c{ s-a intimplat cu vreo 7
ire

guiti?
Tw. V. PatilinQ:

la aceste colonii, 9i ducindu-md in control cn tov. adiunct Jianu, la Poarta Albd, a atentionat toti comandanlii ,,sl nu se mai intimple aga ceva". Eu i-am spus sd le zic6 cd ,,nu au voie si lmpugte pe nimeni, ci sd-l prindd viu cind vrea

Conducerea ministerului ttia acest lucru. To0. Gh. Stoia: Era pe linia ministerului se se bat21, sd se schingiuiascd. Parcd spuneai cd s-a luat hotllrire sd se termine?
Tozt.

Blldicd:

9a luat hottrdre tot in ce mA privea pe mine, dar chestiunea a continuat.

To!- Gh. Stoicq:

s{ fugi, pentru ci altfel ii va impugca pe capete"- Exista un centru de coordonare la Constanta, unde era Albon
$i Cosmici, 9i coloniile trebuiau sd dea producfie. Pentru aceasta era mare bat ie, intrecere care se-gi faci planul. Ori, erau 9i delnugi care nu voiau si iase h lucru, 9i ahrnci se foloseau metodele acestea de a pune pe ati de,urufi sd batA, 9i bdteau 9i mili[enii, chiar si unii dintne ofiled. Acestea se intimplau la coloniile de la Culme 9i Poarta Alb[.
Tov. Gh. Stoica:

De ce?
Too. Bddicd:

Acestea erau metodele care le-au folosit, pentru ca, dace directorul de la Securitate betea sau didea cu piciorul in delinuli atunci, dupe ce acesta pleca, ceilalli ii omora pe

delinuli.
Too. V. Patilinet:

Cum se bdtea, se dddea o palm{, un bd}?

Tw. Bddicd:

9i eu am crezut aga ceva, dar s-a intlmplat cd au fost bdtuli pinn h le9in...
Too. Gh. Stoica:

Ce pdrere ai, au fost congtienli, sau influentati de sus? Cunogti, sub o forrnE sau alta, cd s-a trecut cu vederea, gi acegti comandanli de colonii de muncd au fost ldsali si-Si facd de cap?
Too, Bddicd:

...caie se cheamA tortur{Tw. Bddicd: Asta era la Culme, r.rnde se aflau peste 1 500 de oameni, metode care o foloseau unii ofiteri in frunte ctr comandan-

Eu cred ce de sus a existat o inlluenti, pentru cd Pintilie avea un serviciu special care ii dddea rapoarte era Serviciul ,,D" care informa 9i dacd un comandant de unitate bea o luicd mai mult,- gi despre asta gtia tovar4ul Pintilie. Era un serviciu de informare, care li raporta tG.

hrl. Acest Albon a fost condamnat pentru unele crime de r5zboi. lnainte de 1944 el si-a insusit de la evrei o serie de bunuri, 9i mai tirziu a aiuns la Securitate, dar i s-a dat dru-

varisului Pinhlie.
Too. Gh- Stoica:

Aceasta intre 1952 9i 1956. 243

24?

Too. Bddicn:

Se limitase.

Pintilie, acesta i-a spus: ,,Ce te bagi, cd nu-i treaba ta" spunea ci ii opregte pentru ancheta.
Too.

Tw. Gh. Stoica:

Gr Rdduicd:

Dupd

1952 crezi

ci

s-a terminat aceasta?

Tov. Bddicd:

Problema s-a terminat o datd cu inchiderea Canalului.

Toa. Gh. Stoica:

ln inchisori
Tozt. Bddicd:

ce regim era?

Procesul gi condamnirile de care vorbea tov Bddictr se refertr la unele elemente condamnate in leglfure cu atrG citetile care au avut loc la Salcia infiintate in primevara anului 1952. De la inceput, acolo s-au sdvirgit atrocitdti 9i au rnurit oameni. Dupi ce Ministerul de Inteme s-a despeltit, in vara sau toamna lui 1952, 9i a luat penitenciarelg

iar coloniile erau direct subordonate Secudtelii, atrocitdlile au continuaf 9i abia in iamn, cind a auzit ministrul (pe atunci era Pavel), a cerut si fie luate mdsuri 9i condamnali cei vinovati. La Salcia s-a inceput de prirna datd, de la infiintare, prin acliuni admise de sus, de teroare, prin impdgcare fdra vind, sau pentru fapte rninore. $a continuat chiar gi dupa ce s-a separat Secwitatea de lnteme, dar cird a ajuns la urechea ministrului, a luat mdsuri gi a aqionat pentru salvarea celor care mai era4 9i condamnarea celor vinovafi. Mai tirziu insd s-a revenit asupra celor care se ficeau vinovali de sdv'ugirea atrocitet ot au fost grafiafi 9i li s-a dat chiar funclii in Ministerul de Inleme, li s-a dat grade etc.
To!. Bddicd:

in

1956

nu mai era nimic.

Tozt.

Gh. Stoica:

Nu mai erau secfii?

Too. Blldicd:

Nu erau,
Tov. V- Patilin4: Cum? Dar zarca nu era? Toa, Bddicd:

Era o secle unde nu avearn acces, dar se bdtea. Aceasta era la |ilava, unde s-a construit o casi, gi cei care veneau

pe linia administraJiei erau cercetati, schingiuili, batuli, impugca!i.

Too. Gh. Stoica:

Acestia erau de la Salcia si Poarta Albd.

Dupi

cg au

fost

Cu sentinll, sau fdri?

To!, Bddict:

Erau omorili in bdtaie. De acest lucru vorbea 9i personalul care lucra acolo, cu toate ce nu avea voie sd spuni nimic. Acegtia nu erau pe bazd de sentinttr. Fiecare regiune
de securitate avea o seclie cu numele de contrarevolulionari, cum era h Figtua9, dar aici toatd inchisoarea era a lor, iar noi nu aveam decit paza definulilor. Acolo erau foarte multi necondamnaJi, nici micar cu decizia aceasta. Au stat ani mulli acolo. Cind s-a cautat se se intre in legalitate, mai erau 70 9i, spuntndu-i Bucgan de acegtia lui

judecali 9i condamnati, ei au apdrut in diferite penitenciare, cu derinuFi pe care ii bdtuse. lnse am primit dispozilie de la conducerea ministerului, respectiv tovarefld Drdghici, ca pe toli acegtia se-i stringem intr-un penitenciar separat, intrucit eisid pericolul sd iasi un scandal pe
chestia asta, intrc ei, 9i asa mai departe. ta dispozi$a datd de dinsul, au fost strirqi gi trecuti la Ocnele Mari. Acegtia mai tirziu au incepui sd facd diferite memorii in care arAhu cA sint nevinovati, au fost iudecali fdrd apdrare, cd martorii au fost delinuli cu care au avut conflicte, cd nu li s-a dat dreptul si aib! apirare, 9i ei considere ce sint nevinova'i si cd, pentru faptul cd au betui un detinuL nu trebuia sd ducd la condamnarea lor. Astfel de memorii si

2M

245

rapoarte se fdceau -si erau trimise tuturor organelor. Au fost trimise gi au primit gi col. Baciu, Fi Muregan, 9i mie, iar

Too. Gh. Stoica:

Dupi cite am auzit, ai fost la ancheta lui Pdtrdgcanrl

ai fost in uliimul Eroment al vie.d lui acolo. Ce rol ai avut?
Too. Bddicd:

altele, la conducerea ministerului, lntr-o toamnd 9i, mi se pare in toamna lui 1953, cind eu plecam spre Brad, sl primesc minele de aur de la Ministerul Minelor, eram impreuni cu tovarSgul Drdghici... imi reamintesc, era in 199. in &um, tovarigul Drdghici povestea ceva de penitmciarul de la Ocrrele Mari, inke care spunea ci acolo existli o u9tr de la celula unde a stat i:rchis tovardgul Gheorghiu-Dei, 9i pe care se afl6 o inscripfie, cl ar fi bine sl o aducem la muzeu. Cu aceaste ocazie me i:rtreabd ce fac ,,aceia" la Ocnele Mari. Am intrebal care imi rdspunaceia, cd sint mulli acolo? Cum care aceia aceia care i-a;i adunat acolo, ir proces cu degteptul de de Pavel gi care a vrut sd arate ca este mare om de stat. Am spus cd sint acolo to!i. Zice: am primit gi eu nigte memorii, 9i se pare cd nu sint driar aga de vinovafi. Zice; cine nu a putut sd dea o palrntr in asemenea condilii; e revolulie doar. Sd-i condamni la muncd silnictr! M-a intrebat: sint multe cazuri? I-am spus c{ da, sint vreo 20; i-am spus de Pavel Ion de la Salcia, care era cel rnai rdu' Se pare cI tovarigul Drdghici a fost ixtr-o anumitd tnpreiurare la Ocnele Mari, sau i-a spus MuregarL Pentru cd unul dintre ei, pe nume Borcea Liviu, spunea in memoriq printre altele: ,,noi nu ne-am pierdut increderea in partid, degi sintem in situalia aceasta". Acest lucm a frapat {oarte rnult, 9i tovardgul Drighici a dat ordin $ luAm un memoriu 9i sd-l ducem la minister, lucru care s-a intimplai. Tov. Drdghici a ordonat o ancheti, dar nu gtiu in ce mdsurd s-a fdcut. Am auzit ca se cerea si se revizuie procesul' Pmd la urrnd nu s-a mers pe calea aceasta de revizuire a procesului, pentru cd se crmogtea rezultatul, ci s-a mers pe o cale de proiect de decet, in baza anchetei fdcute. Decretul a mers la semnat gi, dupe aceea, dgtia au iegit din inchisoare ca eroi, cd au suferit degeaba 9i au fost repugi in drcpturi, li s-au dat grade, 9i unii chiar incadrati in M'A'I. A fost un decret care nu s-a publicat niciodata. Nu s.a facut rcvizuirea procesu.lui cu mfi$erdi, pentru ca se areta rcalitatea'

Din partea Securitdlii statului a fost col. Savenco. Seara, eu am primit ordin sa pregetesc tohrl. Am fost chemat la tov. Draghici, carc mi-a adus la cunogtinJtr ci, conform procesului, trebuie s{ fie executati Kofler gi Pehdgcanu, sa
mergem acolo, sd luem toate mAsudle, se invhJdm oamenii ce trebuie sI facA, sd pistreze acest seqet, sA se faci groaP4 executia sa se execute ln prezenta procurorului, 9i altele.
Tw. Gh. Stoiu: Acestea erau mesuri administrative.
Too. Bltdicd:

PdtrSgcanu 9i Kofler se gtrseau la o celuld a SecuritIlii stahrlui, de la Jilava. Oamenii lor au venit de i-au ridicat, adicd ai Securitefi, se-i duce pentru execufie. I-a luat de la ceh.rla asta, lea scos cetugele gi, dup{ aceea, procurorul l-a intrebat pe Pehegcanu: ,,Mai aveti ceva de spus?" acesta a rtrsprms ce nu are nimic de spus, gi sA se termine odata cu aceaste parodie. ,,Si md lisali in pace, 9i termi-

ii

nali odate cu parodia asta." Au fost dugi in fun4 9i din

culoar trebuia sd intre intr-o camerS. Cutd au intrat ixeuntru, acegti ofileri i-a impugcat in ceafi. Dupe ce au murit, a venit medicul Securitdtii de a cor$tata moartea, 9i au fost luati pe targe.
'loo. Gh.

Stoiu:

A fost instantaneu?
Too. Bddicd:

Cred ci da.
Toa. V.

Patilin4:

Ai asistat?
Toa. Bddicd:

Nu. Acolo unde s-a facui executia au fost doar acegfi doi ofileri 9i procurorul. Noi am stat afard, si se termine
groapa. $a semnat procesul verbal, 9i am plecat. 247

246

Toa. V. Patilinel:

Procurorul nu a asistat, cum trebuia de fapt sd asiste.

Too. Gr. Rdduicd:

ANEXA

II

A vizut ci:xd a tras, 9i a intrat cind

Toa. Bddicd:

vazut cd

murit.

STRICT SECRET DE IMPORTANTA DEOSEBITA Ex. nr.

Cred

ci procurorul i-a spus ceva lui Ptrtrdgcanu, proba-

EXTRAS
Din dosarul rc. 2 667 /1959 privind abuzurile 9i crimele sSvirgite la colonia de muncd ,,CERNAVODA".
(fila 200-201).
Declaralia delinutului CARDEI I. IOSIF, din 14. 0S. 1953

bil ln legdturi cu respingerea cererii de clemenld. Ceva i.a

spus, cd aceasta atitudine a lui era agitattr, nervoase, era nervos, dar nu lipsit de curaj. A spus: ,,Terminaf ce aji inceput cu rnine, 9i lesati parodia asta."
Toa. Gr. Rdduicd:

Procurorul, in afard de ceea ce a discutat cu el la Malmezon, nu a mai discutat nimic,

Tbp. Gh. Stoica:

Cu Kofler cum a fost?

Tsu.

BIdicI:
cd a albit ln scurt timp. Deci

9a pierdut cu tohrl, penku

gtja unde se duce. [A.S.RJ.

,,Zilnic se petreceau astfel de scene, unele mai impresionante ca altele, acte de torturl ti schingiuire cart nu pot fi concepute de mintea unui om sdnitos congti9i ent de urmtrrile loq, cu toate acestea scenel" a"puiuu "u zilnic, cu singura dmsebire cI actorii erau mereu schimbaii. Intr-o dimineala am asistat la o noud scend din
aceeagi piesd. in timp ce detagamentele iegeau pe poar-

dosar nr. 10 844, vot. III, filele 89-99.]

til pentru a se aduna la locul de munci, doi-trel epilep ti^ci din cauza bolij pe ca.e o piirlr.e .au.cdzut, "rrear.,, rinduri, chiar in fala portii de la iegire. Acest dcu, cu toate ca era iama grea, zepadl 9i ger, n_a binevoit si aprobe ca acegti nenorociti s6 fie ridica! din z5pad5 unde cizuserd. Ba, din contri, a ordonat ultimu.lui de_ urma sA iase pe poartd sd treace peste ei ?:a-m:nt.ca]e celcindu-i. Cu toate acestea n-a fost nici unul din cei g0 din front s-o face, cu toate ce privirile.d-lui prim erau tl&eptaie spre picioarele celor care nu vroia sd execute ordinul siu. In acelapi timp insd o cdruld incarcatd cu gunoi-trasa de doi cai se indreBta ea spre poarttr. Un 9i gind diabolic ii impinge pind acolo bestiali-tatea, incit comande cdrutatului sd treacA cu caii Fi cAruF pesle cele trei epave nenorocite culcate in zipadd, lucru pe care incearci sd gi-l fac{ cdrufagul, fd{d pic de govaire, insa, in ultimul moment, cei trei au fost tragi de sub copitele cailor de cigiva definuli care priveau cu groazd la sce_ na ce se perinda in fafa ochilor lor.,, 249

Declaralia datd de delinurrl ZMBACOV LAVOC la 14 mai

1953 (fila 185).

,,ln seara zilei de 14 ianuarie 1953 am vdzut pe prim brigadierul Crrcu Nicolae, impreund cu dejinuhrl Kiss, cum au mers la penitenciar unde au bdtut cu un ciomag pe toti detinulii de acolo, in special pe deginutul $HWARTZ IOSIF, pe carc l-au luat in grajd unde l-au electrocutat pentru a-9i satisface anur^rite pliced si distractii. Dupe 2 zile gtiu ctr acest detinut SCHWARTZ a murit in urma acestor maltratdri,"
Declaralia din 23 mai 1953 a slt. FLOREA gTEFAN, sef birou operativ fna 71-12).

a murit in infirmerie.,,

laspital era_necesare pextru a se face amputarea gi a salva viata detinutului. in ziua de 16 martie detinutul
O uprfie 1954, datd de foshrl definut DIMA fara Trib. milirar penrru uniHlile MA.I. (fila

MCOLAE in
72-.:73).

lfgqai"

,,inhe datele de 1G20 ianuarie 1953 au fost scogi din ordinul locot. CORMOS, un numdr de 1F17 delinuli
la muncA pe gantierul Dealul Sofia - Cemavodd, care erau imbrdcali foarte subtire ti in majoritate bolnavi de epilepsie. inainte ca acegti delinuli id ajunge h locul de muncd, cinci dintre ei, bolnavi de epilepsie, au p! cat pe drum, f{cind scenele obis.nuite de acei ce sint prc-

dominali de aceasti boaltr."

Declarala datit de MLINTEANU fost medic (fila 58-59).
P.

,,ln ianuarie 1953 am fost betut de Circu Nicolae, pentru ci nu am putut face fafi normei de lucn:. M_a dus ln grajdul de cai, unde m-a bdtut cu o coade de furce pind am cdzut in nesimlire. De aici am fost ridicat de alli definufi si dus in poarti, pentru a fi scos Ia lucru. Cind m-am intors de la lucru Circu m_a dus din nou ln grajd unde am fost iadsi bAtut.,, ,,Cormos avea obiceiul sd scoatd la munca oameni cu scutiri medicale, rupindu{e scutirile. Crnd se htorceau oamenii de la muncd Cormos ii c6lca cu cizmele gi ii lovea pe_unde nimerea, ca pe nigte ciini.,, ,,r,u am Jost tinut o noapte intreagd legat de miini in zipadA, lrrdt mi-au ingheFt miinile;din 6rai"U f"i Vo_ roganu."

GFIEORGHE, detinut,

,,ln ziua de 5 martie 1953 a fost adus de la penitenciar de,Lnuhi RArcIUG ION 9i intemat in infirmeria coloniei. Acesta a stat 15 zile la carcerd in lanturi gi apoi a fost trecut la penitenciar, fiindci i se umflaseri picioarele, Fi nu le mai simtea. in urma vizitei medicab facute de nedicul $TEFANESCU la penitenciar, a fost ridicat 9i adus pe targd la infirmerie, pentru a i se da ingriiirile medicale necesare, L-am refinut in infirmerie, deoarece membrele inferioare erau tumefiate pind aproape de genunchi, iar labele picioarelor, pinA h miilocul gambelor, erau de culoare aproape neagri-vinefe, fdrd puls gi reci. Am intocmit foi de evacuare la spital, dar pina la 16 martie nu am pufut obline eyacuarea. Tiimiterea
250

"Orilie REl)l.U h fara rribunaluJui unitdfile S.-I.II9OLAE, M.A.L (Iila 7W9).

PSSjn{in

1954, dard de fosrut delinut

#ttal p"nt*

CHIG

-in decembrie

1952,

IJjl*fh, !"Y"oj:":".^-: labatut in poartE pin! "* l"s;i,;l m-a obligat sE ies munce timp
care Si

de scutire de la medic. Acuzatul MORO$ANU, care era de_serviciu, n-a vrut sA recunoasca bif"t rt 9i *-u lrui m-a umplur de singe. Apoi m_a dus la

fiind bolnav, am obfinut un bilet

tire

odihnd.,,

de 36 ore, fare min_

,,Acuzatul MOROS, ANU a dat ordin la 3 delinuti si fiu urcat intascu.lantd 9i si fiu aruncat in Dundre. De fri_ fugit intrc.definuti ,i am racnit cit am putur. 3f, bdtur MoRoSArw cu o lopati pina :y11"::*? mr-am prerdut cunogtinla, iar apoi am fost dus in fata

aI

T.

251

lui CORMOS care a dat ordin se fiu btrgat la carceri i:r fiare, de miini 9i picioare, pe timp de 3 luni. Am stat aici timp de 42 de zile, 9i ag fi muriL la fel cu alli 6 delinufi care au murit in ochii mei, dacd nu ar fi venit un

ANEXA

III.

slt. care m-a scos gi m-a dus la infirmerie. Crnd am fost scos de la inlirmerie CORMOS a dat ordin si fiu b[gat din nou in carcerd, pind la implinirea celor tei luni. I-am spus lui CORMOS cd nu mai Pot rezista' la care mi-a spus ca noi trebuie sd Pierim. Nemaiputind suporta, mi-am Procurat o lamd cu care mi-am tdiat vinele de la mina sftrgd. Apoi iartr9i am fo6r bdrut de ctRcu, de fale fi.ind MoRo$AN. CIRCU m-a linut, iar MORO$AN m-a lovit cu cizma in testi-

STRICT SECRET DE IMPORTANTA DEOSEBITA Ex. nr.

EXTRAS
din arhiva Consiliului Securittrlii statului, privind abuzurile 9i crimele sevirgite la colonia de muncd ,,CAPUL-MIDIA".
20 757
Declaratia din 10 decembrie 1955, a deginutuId MTESCU $TEFAN, fost medic la colonia ,,CAPUL-MIDIA,, dattr in

din dosarul N.

cule gi in gurd, rdminind nenorocit Pe viaitr. Am fost operat 9i mi s-a extirPat testicolul drept, devenind impotent pe viata."

Declaratia din 12 mai 1955 dati de PATRA'ICU IORDAN, l,ocot. forma$unea ,,Poarta Albd" ln fala Tribunalului M-

litar pentru unitdlile M.A.I. (fila 98).

MOROEANU a tdiat tuvile din Ptrrul unui de,,$tiu care a refuzat si lucreze pe gantier." tinut ,,Cunosc faptul cd un definut, al cdrui nume nu-l cunosc, a fost intemat in spitalul din Cernavoda, de unde a evadat. Fiind prirs 9i readus la spital, 9i apoi la colonie, a fost betut de CORMOS 9i bdgat la carcerd unde, dupd citeva zile, detinuhrl vii6ndu-se, a venit CORMOS impreuna cu locot. CAt-pAnanU,;i primul l-a bltut
ca

fata Procuraturii militare (vol. II, fila 12-20): ,,Bolnavi cu rdni grave, sldbiti in ultimul hal, astfel ci nu mai rdmesese decit scheletul de ei, erau trimisi in cirii la lucru. Au fost cazuri cind au venit de pe gantier definuti morti de frig, sau in agonie. Este astfel cunoscut cazul detinuhrlui LANTIANU \{CTOR, care a fost adus tn coma de pe gantier, fiind cu
greu readus in viajd." Dedaratia din 22 decembrie 1955 a detinuhrlui RADU LIVIU, fost medic la colonia ,,CAPUL-MIDIA ,' , dattin tala Procuraturii militare (vol. II, fila 34-32):

,,Prin octombrie 195f locot.-major BORCEA

aflind cd dejinutul general IGNAT se afli bolnav in baracd, mi-a dat ordin sdl aduc in faga sa, des.i acest
definut nu putea merge, avixd o fradure a coloanei vertebrale, neconsolidatd. Definutul a fost adus de alli doi detinuli, cehre pe o bitd, ir fata lt. rnaj. BORCEA LIVIU care, dupi ce l-a vAzut, m-a intrebat pe mine ce boald are ti pentru ce nu vrea sd mearge. Dupi ce i-am spus ce are coloana vertebraltr fracturattr gi o anestezie a membrelor inferioare, lt. major BORCEA LIVIU m-a insultat qi mi-a spus se tac din guri, dupi care i-a ordonat delinutului se meargd. Bolnavul, mergind un pas, s-a prdbugit la 253

LM,

cu cizrna pind a rtrmas h nesimtire. A fost luat cu ta4 dupd aceea, de doi detinuli doctori, 9i dus la infirmerie unde a murit duPd doud zile-"

[A.S.R.I.

dosar nr. 10 8t14, vol. III, filele 48-52']

pAmint. Vdzind aceasta lt. maj. BORCEA LIVTU s-a ndpustit asupra de,rnutului 9i l-a cdlcat cu cizmele lovinduJ putemic pe tot corpul dupd care a dat ordin sd fie

INDICE

virit in inchisoare."
,,intrucit erau foarte mulfi delinuti bolnavi grav eu nu am putut str mi conformez dispozifiunilor date de

LMU m-a raportat col. ALBON, care era directorul centrului de coordonare CONSTANJA medic 9i care venise irsolt de BUDU ALEXANDRU al MA.I. pentru a face control. Lt. maj. BORCEA 9ef LfVTU m-a raportat acestora, ce eu le-a9 fi virit in cap definufilor ca sd nu munceasctr gi str spune cA sart bolIt. rnaj. BORCEA

Abuladze, 114 Adenauel, Konrad, 78

Beligan, Radu, 83, 153

navi,
Colonel ALBON mi s-a adresat atunci cu cuvintul de bandit, spunindu-rni ce eu am uitat cd sint delinut 9i cd imi fac de cap, ti din aceastd cauzd imi va da o prelungire de pedeapsd, ca s{-mi plezneascA oasele in fun-

Albon, Augustin" 13, 70, 72,

76, 85, 86, 157, 152, 242,254 Alexa,223,224,226 Alexandrescu, Ion, 191 Alimtrnescu, 39, 41 Anania (personaj biblic), 25,

Beta, I-awenti P,, 194, 232 Biji, Mirce4 233 Bidaru, 88 Birla

!, 2i4

Bizim, 42, 43, 45, 45

Blazian,93,94, 197
Boborodea, 52

dul Canalului."
Depozilia fdcui5 de delinutul MCOLAE I. ION la 17 mai 1956, in fala Tribunalului Regiunii a II-a militard (vol. II, fila271): ,,D4inutul ENE era bolnav de ulcer, 9i nu a iegit la rnunci. Acest delinut era lingd patul meu. in dormitor a intrat acuzatul (BORCEA LIVIU) inarmat cu un ciomag 9i, dup6 ce ENE a raportat ce nu a iegit la munctr deoarece este bolnav de ulcer, acuzatul i-a dat mai multe lovituri cu ciomagul. Din gregeall, BORCEA m-a lovit 9i pe mine cu ciomagul in genunchiul sfng, 9i nu am putut pune piciorul la pdmint 2 sdptitmini. Cu aceeagi forli l-a lovit 9i pe ENE."
[A.S.R.I.

185, 186

Anghel (mo9 Anghel). 41

Antorlscu, Ion, 42,

Bodnarenco, Pantelimon, v.
Pintilie, Gheorghe
Bodnlras_, Emil, 143 Bogdinescu, Ion, 126 Borcea, Liviu, 81, 245, 253,

Apostol, Gheorghe, 43, 227 Ardeleanu, Angela. 5 Arghezi, Tudor, 153 Argint, Marin, 49

ffi, ZIG, 2lz

Brltianrt Consbntin
99

E4

I. C.

(Dinu),

Aror; Ilie,
kpad,,776

123

Arsene, 133 Ata^as ),77

Baciu, Iean, 95, 151, 2L9, 227,
224, 226,239,246

Brdtianu, Gheorghe, 191 Briceag, Nicolae, 204 205

Brinzatu,204
Broitmary lancu, 39, 199
Brucan, Silviu, 48
BucAan, 244

Badea Odgadier), 78, 19,26,

81, 82, 88, 135, 190

Budu, Alexandru, 254 Bulei, Ion, 191

BurghigarL Petricd, 81

dosar nr. 10 8114, vol.

I[,

filele 53-54.]

Bandera, 194 Banu (detinut de drept comm),

76

Bugn n,66 Buzatu" Gheorghe, 169. 198,

199,207

BAdicA,llie, 237-248 Bedubscu, F onea, Z 15,29, n, 32, 40, 1,63, 166, 167 , 170, 792, 194 Bilan, Cristian Petru, 190, 191 Bearci, 55

c., v., $-a6, $2 Caligula (Caius Iulius Germanicus), 26

CalotA,224 Catd,a1, Mjrcea, 89, 96, 97

255

Cardei, IosiL 249 Carol II, retele Romaniei, 54

Carter, Jimmy, 210 Caciulescu, Horia, 13, 86, 152

Criciun, Constants,49, 2m, 204 Crlciun, Gheorghe 13, 21, 83,

95, 1@, 122, 127, 7sl, 183 Cristache, Vasile 9, 10, 48, 69, 96,104, 105, Cristescu, Gheorghe, 9, 145, 146 Cristescu, I-eonida, 52, 17

Fanic; (nea FidcA), v.

lescu, $tefan Feinstein, 13 Filip,22, 728

Negu-

Hadmanu, 93 Hossu tongir! Lucia, 195 Hristea, Constantin, 1.50

Cdld*at\t, Ez
Ceaugscu, Elena, 105, 1,!0

t9

Hrutciov Nikita

S., 201

Filipescu, 107 Filigao Paul, 146, 799,201

Rorea, 9tefan, 250 Florescu. Florictr, 39 F oni, iteta^, 227 -232, 234-2i6

Hulubei, Horia, 29, 30

Ceaugescu, Nicolae, 38, 92,

-t03,712, 720, 139, L59, t84, 18f, 79r, 20't, 202, 207, 2@,

la

c]t,229,231
204-207

Cusmi^,217, 21,224

Ibrahim (Turcu), l9l, 200, 20? Ieftici, Blagovie, 38

Ierunca, Mrgil, 5

210,2L3 Ceautu, F.ant, 122 Chioreanu, Nicolae, 251 Chiriloiu, Mircea, 207 Chiginevschi, lcaif, 770, 187,

Flangopol, 82

Denilache, F'lorian, 774, 796,

202

Fra t,

122

Dinicd, Petre, 51, 105

Deletant, Dermis, 188, 192, 193 Daconescu, 101, 125, 131, 132, Diesel, Rudolf, 29

Ignat, 253
Gal, 50 Gaulle, Charles de. 209 Georgescu, Adriana, 195 Georgescu, Alexandru, 226 Georgescu, Bebe, 10, 65, 89, 126,789 Ceorgescu, TeoharL 10, 14, 19, 41, 65, 67, 69, 73, 86, 96, 122, 145, 170, 1 87-190, 795,
21

)t'7 t1L

Chiginevschi, Liuba, 217 Chivu, Traian, 196 Cimitir Vasile, 156, 157

Ciobanu, Lina, 120 Ciolpan, Vasile, 87, 134

Ciubotrra9u, v. Ceawescu, colae

N!

Dima, Nicolae, 251 Dimitlov, Gheoryhi, 187 Dohatcu, Mircea, 86 Doncea, Constantin, 145, 145, 198,199,227

llie (nea llie), 47, 124,148 Ilie, Constantin, 45 lliescu, Ion, 39, 42, 110 158 Ionescu (inginer), 72 Ionescu Quintus, Mircea, 110 Ionescu, Jeary 13, 87, L52,753
Ionescu, Vasile, 128 Cicerone, 75, 189 Iosipescu, 18, 135

Ioniloiq
l$ael,

Cimpeanu, Pavel, 208 Grcu, Nicolae, 249-251

Drlga ,742
DreghicL Alexandtu, 19-22, 41,

5, 276, 232, 234, 235, 237,

234

186

Clinciu,122 Coandi, Henri, 29

Cocos, 75, 67, 68, 128

67,86, 87,95,98, 704, 1,09,

772, 722, 135, 145, 188, 790-192, 795, 196, 200,

202-207, 273, 2r5, 222, 223,

Condrul

30

Gheorghiu, Ronea, 217 Gheorghiu, Traian, 29 Gheorghiu-Dej, Cheorghe, 8, 3941, 704, 145, 746, 769,
79V201, 208, 209, 213-276,

Isus, U1, 185, 186 Iuda (personaj biblic), 25, 185 Iela, Doina, 175 Jianu, Marin, 215

Conquest, Robert, 195 Constantinescu, Emil, 158 Constantinescu, Marin (colorel), 12, 13, 75, 20-22, 122,

225,238,240,245,246 Dreghici, Ma a Cziko, 192

Drumeg, Stan, 104

223-225,246
Ghica (pdnt), Ghinea, 107

Jiant, Tallu, 276, 223, 225, 226,

242

100

Dulgheru, Migu @ulberger),

238

Jidic, Mitice, 27, 23, 729, 136,

727,157,773
Constantinescu, Miron, 170 Constantinescu, Sile, 93, 94

Giugiuc, 189
Giurescu, Constantin C., 150

t/6

Duman, 72, 66, 69,70 Dumitrescu, Alexandru, 169

Ioia ,52,53,171
Joja
J

Coposu, Comeliu, 3$ 87, 98

Corcoveanu, Sandu, 89, 90, 97 Cormos, 250-252

Dumitru, Gheorghe, 48, 53 Dumitru, Ma n, 52 Dumitru, Nichita, 183

D'ure,127 Dzedinski, Felix 8., 192 Economu, Virgil, 107
Ene,

Goldenberg, 86, 152 Gorbaciov Mihail S., 155

Gorschi, 202

(athitect),72,73

ota, Atl\anase, 72, 200 Joliot-Curie, Frederic, 29

Gribici, Vladirnir, 193

jovine Orofesor), 9!95, 99

Jovine, Ion, mecanic, 49 Ki$s, 250 Klein, Zaharia, 41 Kofler, Remus, ?31, 234, 247,

Com,Pa !,23,93,94,752
Cosmici, 242
Costache, 63

Grigoriu, 158 Gruia (,,tovartta Gruia"), 217

Griinbery Boris,

v, Nicolschi,

Costin, 69 Costrut, 67
Coteanu, 51

2g

Alexandru Guind, Nicolae, 213

Gulinescu, 99

Epwan,76,79, al, 88

28

256

%7

L., A., 180, 181

253 I-eana (tafa lana), 46, 61 lana, v. Ceaugescu, Elena lenur, V. 1., 37, 189, 797, 2W Liiceanu, Gabriel, 5, 184 Lovinescu, Monica, 5 Luca, Vasile, 145, 170, 188, 194, 195, 203,204, 231 Lulenko, 206

Mocanu (maior de securitate),

47

lantianu, \rictor,

Mocanu, 147 Mocinski (general), 81 M(8hioros, Alexandru, 202

Moisescu, 231 Monica (nora lui Emil Bodnd-

OmIt, Gabriela, 5 Oprea, Marius, 192

Orlov, 194
Pacepa, lon Mihai 144 Paler, Octavian, 98 Pane, Gheorghe 50-53

Pintilie, Gheorghe, 193,

243

200,

2D-224, 226, 2i5, 238_241,

Plrvulescu, Constantin, 228,

23/j,233 Pirvulescu, Nicolae, 188, 222
233 Popa, O.,205 Popes{u" 47

rat), 143 Moraru, Nicu, 126 Moroganq 251, 252

Munteanu, Gheorghe, P, 250 Munteanu, I., 206 Muretan, 246 Neagu, Iorr 49, 104
Neceaev S- G,, 192 Nedelcu, $erban, 48, 154

Pandelescu, Victor,

Doncea,

Mahler, Odav, 23, 89, 133, 17 4, 175 Malifa, Mircea, 39

Constantin Pantazi, Constantin, 91 Pantiuga, v Pintilie, Gheorghe

Paraschiva, 234 Parhon, L C., 89, 146 Patilinet, Vasile, 189, 203, 213, 21 5, 222-227, 229, 233, 23 6,
237, 199

Popescu-Puluri, Iorr 213

Pteoteasa, Grigore, 1,16, 199-202

PrctoliaJ].,77,99,
Proca, Eugen, 196

lU

Mamina, Ion, 191

Maniu, Iuliu, 99, 191, 226 Marciu. 157 Marcovici losefina, 194
Marcu, 131 Marin, Nicolae, 216 Marinescu, Gabriel, 115 Marinescu, Gogu, 44

Quintus,
Mircea

lonescu Quintus,

2U, 247,248

Nedici, Vida, 175 Ne$eanlr Mirea (Pehe Lupu),

85

Pauket, A^a, 48, "145, 170, 195, Pavel (apostolul), 114, 121 Pavel, Elena, 48, 228,230, 235, 236 Pavel, Ion,215,246 Pavel, 9tefarL &-11, 48, 51, 55,

Negri, Norel, 84 Nicolae al lllea, larul Rusiei,

165

Mate|67
Mtrcelaru, 155

Negulescu, 9tefan, 125

Radina, Remus, 71, 89, 197 Radu. Liviu" 253 Rambela, Dragot, 75 Rapciug, IorL 250

Ridescu, Nicolae, 195

Rtduice, CriLgorc, 213, 222, 223,

Migureanu, Virgil, 154 Mlnescu (major), 44

MXnescu, Comeliu, 39

Nicolae, Ion I., 254 Nicolau, 200 Nicolau, Sergiu, 72, 84, 126,

229,233,2i4,248

s9, 63, 66, 67, 82,

96,

RIuh, Ionte,
RebigarL 147
Rec,

202

Melita, 234 Micu, Alexandru (Sandu Pug-

169,2N
Nicolschi, Alexandru, 3Q 86, 87 , 112, 169 , t92-795 Niconov, Serghei, v. Nicolau,

tiu), 123 Micu, Alexandru, 202

Miculescu, Angelo,

103-105, 718,720, 145, 168, 182, 195-797, 209, 27}215. 219-230, 232, 233, 236, 238, 239, 241,245, 246
PAcaH (porecH), 133, 204 Ptrtlalcu, Iordan, 252 Petrrtcanu, Lucre$u, 41, 93,

23

Roaiti, Vasile,

155

Sabato, Emesto. 27

S..gtu
Niculescu, Dragomir, 95

Mihailovici, 220
Mihalache, Bebe, Nicolae, 122, 123

Niculescq l|aian, 91, 92 Nikolski, Alexan&u Selgheie

vici, v, Nicolschi, Alo<andru Nitescu, Stefan, 253 Nilulescu, Stelian, 216 Nixor; Richatd, 209

Mihalache, Ion, 191 Mihalcea (ofiter politic), 82

Mihalca (activist ilegalist), 229 Milcu, 9tefan, 89 Mircescu (directorul inchisorii VectueFti), 10, 66

Novicov Mihai, 202

Oancea, 45

Mititlu, 143 Mitran, Mihai, 9!95, 167

OlteamL 226

99, 746, 150, 188, 789, 191, 19 s, 201, 2$, m4, 209, 273, 231.232, 235,247,248 Petre, 158 Petre, Gheorghe 228-230, 235 Petre, Nicolae, 228 Petrescu, Constantin Titel 191 Pekescu, Ion, 202 Petru9, Victor, 149 Petune. 123

Sadoveanrl Mihail,39, 146, 153 Sarnoil5, Eugenia, 188 Sari, Gheorghe, 80 Saul din Ta!s, 25, 114 171, 1S5,
1

Savenco, 247

Schwartz, Iosif, 250

Scultu, Ioa& 191

Sepeanu, lbodor, 238 Sfetcu, [ie, 104 Silicovschi, Chil5, 40 Simionescu, 90, 219 $rbu, Elena, 235

258

259

Sirbu, Victoria, 228, 230, 232, 235,236 Slobode,, 2t7, 279, 224, 26 Solienitin, Alexandr, 113, 166 Stalin, I. V, 99, 197, 208, 209,
Stamate, Ion, 55 Stan, 159 Stan, Gheor8he, 214 S6nciugel, Marin, 12, 13, n-76,
78,

Tomoru& Epaminonda, 1Z 125,130-132, tZt, 137

1O3,

CUPRINS

Tirdor, Nicu, 233, 234 Tudoricd, 147

T

ar.d}ir,, Fr a

4,

.t, 5, 7, 24, 32, 35, W, 6, 83,,91,lc8-711, 117-179, 722, 136, 139-141,

15T155, 159-762, 764-173,

189, 190, 792, 207 , 2@ , 210 iZ2 Tandtud, Gheorghe, 61, 175,

7n-1U,

at

799+A,

Stoica, Chivu, 202

in,

Stoica, Gheorghe, 189, 192,

20T206, 213-215, 219-224,
226-228, 231-233, 231238, 240-244, 247,248 Stoilescu, Coman, 214 Strat, Cxtelin, 5

Jiranu, Ilie, 47
Jtrranu, Marin, 47 Titeica, Cheorghe, 29 Jurcanu, Eugen, 169 Yaideg,206 Valeriu, Emanoil, 128 Yarga,74,75
Vasilicx, 127

Mullwniri
Merturisirea

intilnirea . . lnceputurile.
Paricidul Canalul: ,,Venea acuma dube, dube, dube" . , . . .

25

Stvza, (pti^),
199,2M

37 56
72

Mitran Mihai

$araga, Sami (Sandu), 39, 40,

9eptilici, Mircea, 13, 83, 84, 8Z

152 Sigman, Afanasie, 193 9tef6nescu (activist), 4U,52, 1g Stefanescu (dejinut), 125 $tefinescu (medic), 250 gtefenescu, Vasile, v Nicolschi,

Vasiliu, Constanti& 89 Vasiliu, Piki, 89 Manu, Ion, 128, 175

Vil].te,221. Vi9an, Dumiha, 171 Voicu, 9tefan, 202 Voinescu, 39, 40 Voitec, 9tefan, 202 Voitinovi4 Alexandru, 216, 222, 226 Volosin, Pandele, 40 . Watt, James, 29

de la canal, 9i cu nume.
Despdrfirea Epilog . . .

- singurul mort cu cogciug

93
113

139

L63
185
1,87

Rezumat.
Personaje secundare Documente de arhive
Indice
.

217

Alexandru

255

Taflar\1,2U Te.ut\t, n , 107

Teodorescu, Paul, Z, 80 Teodoru, NiculitS" 13, 84 Tescovici, Burah, v. Georgescu, Teohari

Zaharia, Banu, 13, 105 Zamfirescu (comandant de la-

Tiberiu, 75 Timofte, Gheorghe, 12, 71-73, 85,93,99, 15U752

Tomescu,

ger\,49,55,81
Zeiger, Simion, 193 Zilber, Belu, 150 Zimbacov, Iavoc, 250