Sei sulla pagina 1di 80

Coperta de DONE STAN

Editura SAECULUM I.O.

ISBN

,et3-9tl tr23a, -

VES"fAI-A

' "I

Editura

',

ISBN 973-9200-18-4

@ Toate drepturile pentru aceasti edilie

sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

MIRCEA VULCANESCU

RAZBOIUL PENTRU

INTREGIREA

NEAMULUI

Cu o prefaftr

de

TITUS BARBULESCU Postfat[

de

IIORIA STAMATU

E F

CI'

aO

o

(t,

.o

E

m

Editura SAECULUM I.O.

Editura VESTALA

Bucureqti, 1999

4?6 371

Regele Ferdinand I

decoreazd. urr dmpel

Mircea Vulcdnescu

Am cunoscut mai bine seminarul de sociologie qi

cei care il dirijau. Pe

,patron",

Dip. Gusti, nu-l

pe

vedeam decdt la cursurile magistrale. Inlepat, iritabil, fi;ne!. avea o inteligentd aqa de fluturatica - cam aga

se exprima

Eminescu vorbind

de anumiqi boieri con-

polemic la Timpul,

!ard!

- incdt parcd

servatori care nu apreciau stilul lui

de boiemaq mdrun! de r5zeq de

qi ideile $colii de la BucureSti de sociologie, ce ni le

lansi in prelegerea

a dou4 a treia,

de deschidere, dobdndiri in lecfia

de str5lucire de

de mare

prin repetilie, un fel

prospect publicitar,

obsesional: La Vulfi.,rul

ca peStele in gheare!.,, Prin ce minrme, in jurul lui,

tofi colaboratorii, toli erau de o aleasi si rard calitate:

onestitate [i modestie in expunere, terneinic[ pregdtire

qtiintificA? lndregosti! de problemeie de fond ali crilturii

qi civilizat'ei romdneqti, informali pe teren despre

realitatea romdneasc5, de to{i imi aduc aminte cu recunostinld qi emolie; de la fiecare, des,i deosebifi ca

formalie

;tiinflficA

sau convingeri politice (gama opfi .

unilor lor politice se intindea de la ,dreapta" ideologiei

legionare pind la ,,stinga" socialist-marxistd), am in-

vbtat ceva din ,prospect", rm midulm viu si concret

din corpul complex al reattnfii romdnegti dintre cele

doui rdzboaie. Cme, evident; tratatii formal ca o tablS

de materii nu putea

baptismal - adicd metodologic

cdnd de un Em. Durkheim; cind de

fi decdt veleitate stiinlifici, stropit2i

nu-i aga?

-,

-

cdnd de un G. Tarde,

,,onoratul si marele

d-l X de la Colldge

;i

cam

prieten al nostru -

de France!" lfos academic. rostit solemn

aqezare a ideilor gi amintirilor, cand am in fala ochilor

MIRCEA VULCANESCU

Sociologia Militans,

!<omdniei,

rntocmrt

superbul

mai ales Enciclooediu

mai multe v6lume

sub dir,ecfia Si autoritatea profesorului D. Gusti

sau

in-folio

in

:

cqe

qupryge,

Mzrn,

necenzurat,

slgur

ci

respect si

ql

toata istoria civilizatiei

chrnrrarul care a

asadar, un

stiintifice

Ne

Komantet

.

omul qi

ncut-o.menta

mare anmator

admiragie. Fu,

de ennrziasme

semindtor

ge-nerosul iubitor gi ctitor al

cum

ptace

u$urAtatea ei,

suqrb.re-a

luj

birfa balcanica,

Pirvan,

sociologiei fia;;.tl-;;

romdnedc.

caragrale este creatoml leatrului

sau nu ne

place,

dar aroganta academic5-

opuse Funloari sravitAdi

virulente

si

lufriinoaie

lui Gosa_

_;;i;

gravitalii

a tur .tlmmescu, cAntecului

cAntecului firii al lui

bun gi

Blaga,

iredentist al

umorului

al lui

F,{"";;

thdmdntat ca p6inea. -

Creang5, toate

sunt rom6nesti

Dintr. e cei 5-6 conferenliari

mi se

pare ca'nu

^seminar,

universitari

anul XXX al exilului

prin

qi

'a

asigtenli,

-"i

nici

?ndrumdtori

de

m tuncfle

.

;;";;ti;;i

in

dupd 1945,

intem

viatd asllzi

si extem*. Unii au

{upd

dispdnrt

mat

sufletul

mimetisme administrativ",

-

un moment -

al1ii au murit'

drepfii !

simplu

clci

;tiu

eu

Aiii ,_ur- un _

ce b

R

fosi m

,politic",

lor?

-sa_i

De acestia voi vorbi, mai exacl

eroic. Oun nereu

ocfhneascd cu

de acela care,

confenln1iar, ba chim asislent.

nu trecuse doctoratul, a fosi

in wemea

dacA nu rni-ngel,

pentru mrne s! cet

aceea> sansa

dg

-

a fi

er ce fiu-a

care aveau 2O de ani

intahit inteligenla ddruitoare a

invd{dcei.

Marea. cea

mai

fenit5 in comunicarea

pe

pdmdnt si sub cer

maesEutur merut sd tacd

trumoasa

rnteligen(i, cea mai

lbst dat sd intdlnesc

romAnesc: MTRCEA VLILCANESCIJ.

Era un om

inalt si gras, pdrul si ochii nesri.

fine,

rnsul,

gura

fii_rmos

desena"te-

trdslturile fefei erau

plelea

cu gesfuri

cauza

albe, nici o zbdrcituri pe-Iluntea inalta. Mobil-

vii,.se.deplasa l,otugi

de

artilerie

cu oarecare efort

din

complexiunii

grea. pugin peltlc: ;_11a;1s,

* Articolul scris in 1976_

RAZBOIUL PENTRU 1NTREGIREA NEAMULUI

s-eurile se telescopau, defectul dispdrea dupd prima

replicS, incorporAndu-se

de o claritate de izvor

bdut la izvor gi qi-a

qi

ablufiune

spiritului. Te

intr-o frazd arnonioasA,

!6gnitor.

ampl4

Md in{elege oine ^a

de transpira{ie

un Ceahldu

spilat fala colciitti

de arqild, dupi un suiq obositor

purifiiatoare, o

,,tabula

spre

pietros dar accesibil. Mircea Vulcdnescu era, intdi, o

rasa" a frrninginei

izbe4 apoi, densitatea ideilor si usurinla

cu

duitd muzical pe trepte, cu o ordonan$

care se inlAn$iau intr-o expresie curgatoare, oran-

partiiuri

intemd si

de Bach. Spiritut mui orh

contra-punct d6

cu

inteligenld cercetitoare are tendinla sA serieze o

in dou5, in trei, mai rar in

patu

categorii

antinomice, oontrarii sau convergente. Aqa

acestuia era

. problemb

rationale

proceda, bunSoard, Tudor Vianu. Efortul

laborios, aproape

incet, cu pauze, rAstumiiri

9i,

se

de argumente,

fiziologic, in inaintmea pas cu pas,

citafii savante

la sfir;it, o str*firlgemre de sintezd personall care

proiecta pe textul supus analizei, in chip de concluzie.

Pasiunea cercetiitorului se comr.rnica auditorului in cursul

,,travaliului".

hu

ca

te

,point

Efortul in

Participai la o tensiune; rezultatul, insii,

mai interesa dec6t anecdotic, aveai sentimentul

n'est besoin d'esp'lrer pour entreprentlre."

el insugi era spomic prin calitatea lui didacticd

qi de suferinld fizicd. Despre L. Blaga,

cd.

elaborcze romanul

,,tace"

zicea:

,Sdd!"

catihetic al intrebirii qi

-

cA

ascultd, provoacd qi

era a Sfintului Pavel, din epistola

9, 2l):

,,Cu

cei ce n-au lege, m-am

deSi avdnd legea lui Christos,

iariqi, se spunea

continuand, detaqat de interlocutor, sd-si

melafizic

DupE

cum Sadoveanir

cind cineva incerca s5-1 prindd in jocul

rispunsului. Despre Nae Ionescu

intrd-n

7bc.

Maieutica lui

citre Corinteni (I,

jdrd

Jdcat

lege,

"

ca sd-i cdStig

Mircea Vulcdnescu nu sembna cu

personall.

Asculn,

stdrnea

in nenumdrate trepte,

nici unul, sau,

ca intr-un drum

poate,

a lui,

pe toli ii asimilase, depdqindu-i ilrtr-o maieutici

intercsul disculiei,

seriii problema

al cruail, intrerupt de popasuri determinate.

MIRCEA VLTLCANESCU

Q .limltii,

procesul serierii

putea aiunse

,,strofe

"

_

la

drscrrmmeri

,.

graduale, tot atatea

-icoase

24

si

9o&race - cat in Acatishtl Sfintei

lbre

freste. Niciodati

sau mutil iesind

ir p

din

"&.t,

mpropnu

11,

tnsemna in acelasi

cred cd pleca tot Aie U

"-"-

Fecioare.

;;

Formulb

;;#"i

gura lui, Rosrrl, pentru

-"Fri,-u[ia-ffi;;ril;.

'#r.

ini,

Sfintoi-F";i-,,:.';;;

i"ray-p.

"o iniiga;:d.i "a

sd rostesc cinci cuvinte cu.inleles,

(e^gdt_zece mii de vorbe tn

tnta

l2_9ts1lll

paslonat

cte

(i;'."r,

din el era dubtarde nu.o-riii

#st.il-ii'tar,

cxnoagtere, dar qi de

comunicare. de contact

Vorbea,

bundoari. de

std

in

i;;;,i"_

"O-*

".iL.

viat5

-}ili

Ci",iiiut

ir=-Ci"aiirt

era

Cuvdntul,,.

dialos

'"*ati-"1

cu sensut.ongmar al cuvintelor.

Jnrea cuvintelor.

^stu

barri,

Dificultatea de a comunica

au

ajutorul

ieri,

circulit

"""i"i;il.

"f"Ua-

ae

"i

fo-rmulme. Formulezi cu

tele

Cuvdntul esle mai ales substanld

dumnezeie^sc:

era ta

.

;i

,,La

inceput era

Si

l)umnezeu,

lui

loan).

lLvanghelia

inte

tt

fdcetor

Dumnezeu

Cuvdnt insean:lird. deci.

Cr"uio.

.i

.

Iumea frcutii, intre

freSte,

in

este qi

purcedti

(ete).

trebure rostit,

inima naturii interne' si

una si alta; uO"rl"""'u

di"

; n.-;;

fi

in- 6at si

".uwA"t'

de

a

exte-me. Firea rominului

Iui la natura exterioarh

l-re acr. sgntrmentul t?iranului romdn

narura tul rnconJurZitoare,

spre

occrdental a cdrui rl;afuin ,,citadtnizeazd Mircea

despre

fue

ca

deosebire de cultivatonil

tinde spre

"i.iu*

oras.

-*l"ii

se

,alii

VJZar".*

despre o frdfie "

artistic pldsmuitd

.u-""ijoi- io

si

crealer, care este

.

mereu pldsmui_

toare de artZi. Eforhll artistului

dreapta I

morue

necuratul din Dar sentimentul

frumusefli vin- din rai. De

stii'intre insLrul din

,n"r""?e-,i a"*_

st6nga, t"r"

rom6.nului este ci' arhetiirurile

,l'r=rati

aci, grija iri-a" "**

m6ntuindu_1.

99 mgarte lintiumuse(Andu-se,

Sp :?lCa

M.

gr, intr-un

fel,

sabm

prctorutui

Sabin Popp):

cdlcand peste neiuritul

Pot inchina lui

oictorului

.

vutcanescu gandurile de el inchinate

Popp- (in

Gdndirea, Gdndui pentru pbmenirea

l6ngA

el ,,aveai s'entimennrl

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

cd

fost

intri lntr-o imparafie de ceasuri cl5ditoare

c9 mi-au

date in via!tr, bueuros de a fi descoperit cheia de

boltii a creatiei".

intr-o dfiineap de toamn6, am inceput seminarul

de lntroducere in

sd vinl maestrul. Asteptdnd, ne

alqii cu bdgme de searha" far6 15'n"

flosofe.

Vreo 10-15 invSlicei astep-

priveam unii pe

tam

gun6astein,

judecdndu-ne

in sinea noastra ca intre orltdrrii necu-

vdntitome,

dupi strAmbdturi. Unul avea fruntea teEi?i,

peste

niqte ochi holbati;

qi

rmul

mai des decdt pe aI

plr,

cu nasul

lung

tmul isi

altul foarte increlitii

inchidea un ochi mai iute

doilea; altul isi freca o guvrtd de

adulmec6.nd intr-un caiet, citind, indreptdnd; ftcea vAnt cu Universul Literar, cu aerul cd

ii miroase

a

ceva supArdtor. Poate a mitocan, poate a filfizon!

unghiile

Ce curioasi mi se pare astf,zi,

care amintirile s-au cristalizat,

Altu-qi rodea

dupd atdta vreme in

prima

int6lrrire intre tineri destinafi se-nvete a cugeta.

sentimentul dominant era

Cugetam unii despre a[ii,

de

ostilitate: Cine-i Ssta? Ce wea? Ce-i in capul lui?

C6teva fete formau

un

grup

aproape compact, comu-

azvdrleam cAte o

nicdnd sur"azdtoare intre ele. Le

uitatur5 pe furi-s, pandind parcd din partea ureia apro-

barea sau blamul. In fond, procesul

are doui resorturi: unul psiho-somatic,

,,umanizdrii" omului

te

defineqte in

functie de voinla ta de putere; altul este cultural, te

defineqte in funclie de adeziunea

ta culturald aparentd; ili

gdndeqti, fiindci te

judecd

place

,,Vous

,,celuilalt'',

sau nu-ti

la structura

place

cum

un invdjEtor.

I'Apollon de Bellac, de Giraudoux,

ddntuind din birou

de hArtii

mucegdite; iar acesta, din microb cenusiu, odat6 s-a

luminat

o fati frumoasd, un public,

€tes beau", spunea frumoasa din

qi

covArgit

in birou, firnclionarului inAcril

Daci gi pdmul gi al doilea resort s-au tocit,

urmeazd destrdmarea, un fel

de

moarte surdi

si chioari

La ora l0 s-a deschis usa. Intr6, suflAnd ca o

locomotiv5, Mircea Vulcdnescu.

ocupat. Trecuse intdi pe la Ministerul de Finanle,--unde

$tiam

cA este foaxte

t0

MIRCEA \,'ULCANESCT'

era directorul vimilor. peseste

servie+a, se intoarce

_catre n,ii 3i, i"

respraga, ne rnconJoare

scrutitoar^e.,

spre catedrd, isi pune

timp

".-si;r.lilr';;

din ochi cu o privire directd.

.oprindu-se la fiecare. Ochi negri, sn-alui

clTon,. ,malrute fme, contrastand cu corpul mare. se

deschrd qi se inchid,

degetele se destind,-se resfireazd.

pdlnie receptivd_ de

ire Henri

reporterului muzeul cin'ematecii.

,

din fatd. am tresirit: in

se- i'mpreune, cautiloare. ca intr-o

P,rezentat ,,en gfos plan

otlcranl. ( lntr-o zi, l-am vdzut la televiziune

_Langlols. ardtiind

degetele fine gi mobile, in privirea iniensd" in miscdrile

zvelte. de trup greu, l-arn zat'lt o clipi _ vedenie! _

pe Mircea Vulcdnescu. )

-_Voqr

inv5r! astZii cum se intocme5te o dizertatie

tnsliiarea planului,

hlos^o ca. V-om proceda impreuni la

plec€rnd cle la o lema pe cme

vor copii

in filosofie?

mi-o veti da d_voasti-

Dunmeata, in prima banc5, ce te intereseazi

Fe fiecare ne-a irtrebat ce ne intereseazf, si fiecare

g1l_ Jaspuns ce stiam, chiar mar' mult decdt stii,m. dend

brblogralie savan6, lechri

rroreson ne asculta

incepute sau'proiectate.

intr_un

cll multzi atenqie, lua nole

cainet nou inceput, in care ne-a insemnat p" fi""-"

claiice, limbi

cg-luml prenume, studii paralele, limbi

str€me.

Dupa ce ne-a trecut pe toti in revista. comnulsd

c6nt2iri: recolta era abundentA. Eiam

6arte

notele, le

FJ*q

g foarte curiosi de cele filosoficesti: i(ant,

platon, Descartes,

S,fdntul Toma de Aquino, Aristotel,

Eegel, Marx, Bergson, Kierkegaard, Spensler. Vasile

Sjonta,

Dosjoievski, Eminescu, Tolstoi.

SIEntul . Auguslin

-L.

bhga, Nae

cametul, s-a sculat, a cobordt

_/onescu,

Profesorul qi-a-nchis

de pe estradE printre noi:

^ -

Ei, acum vom incepe, zise, el cu un infinit

incepem -orin

be teha:

farmec maliflos, pirn a uita- lot ce .ltrn.

a lbce

,,tabula rasa"

gi a construi un plan

+ltim cd nu Stim nimic. Ca sd gtim ceva, pomim de

la

un material dat. Dar de cine? De cine_ini place

RAZBOTUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

1l

Despre ce? Despre ce v5d qi pipAi, eu cu mana mea

Ce Etim? cd nu gtim, dar poate vom sti ceva. Acesta-i

materialul gi ipoieza

de unnarit. Din'ignoranp trebuie

Iese o obscuritate

sd iasi ceva, odatii observat2i, judecatii.

fecundi, ca dintr-o magmd informd din care se ldmuresc

nigte

cur6fim, le ;lefuim. Cum? Cu

noduri cu vine de metal prefios. Le alegem; le

ajutorul unui aparat care

se numeste inleligenla critic6, sau metoda. Eu l-aq

numi, mai sknplu: mosorul cunoasterii,.,

Apucd capitul

Si atunci scoase dip br:zunar un mosorel cu a{i.

firului. Incel cu aplicalie meti-culoasd,

il desfiqurd lungime de un metru aproximativ. Il rupse.

FIcu mai multe noduri, unul mai mare la cdpdtAiul

final. i-

Acesta-i aparatul metodologic, continud pro-

fesorul, sau, practic, instrumentul de mdsurd al soldafului

pontonier

$i

Un fir diriguitor, aplicat materiei mdsurabile.

fi cif-abil sau for-

dacd ignoranla poate fi formulatii, inseamni

este opac[ qi strainA mie, ci provocatoare,

at6t cat o pot mdsura gi comunica

confruntdndu-ma cu altii. Si

o intrebare;

secundo, ce zic

Orice cr6mpei de ignoranld poate

mulabil.

cA ea nu mai

ci permeabild rnie,

aTtora: stiu cd pot Sti,

iata, planu-i gala: primo,

unii, ce zic a\ii; terzio, ce zic eu. Ce zic eu, este

rdspunsul, nodul final;

Apoi, gi-a pus

concluzia.

mosorelul in buzunar. S-a uitat la

de copil care a demontat o s-o dregeh.

noi cu rm fel de bucrrrie

jucirie, dAndu-ne-o noui

Dragii mei, orice dizertafie filosoficd este o

operalie de soldat pontonier, in bun6 parte rnanuah.

-

Ea consistS in gesturi repetate,

in exercitiu logic, in

qi

divergente, cme

se desprind

stabilirea de raporturi armonioase

nu se-nsurubeazA

in serii de cunoaqtere

toate unele in altele, ci

pa4iala, invdrt'rrdu-se fiecare,

Peste ele, se

ca nigte bile in rulmenfi autonomi

incheagd un ansamblu de tensiuni contradictorii. In ele

cdntd mesterii cfurtire$ din Niimberg

gtie ce face, de

aceea c6nti

Fiecare meq(er

cum alt_ii se roag5!

t2

MIRCEA VIILCANESCU

Ceteodat5 opera insdqi cdnti o melodie noui, o noui viziune elobald a viefii, a universului. Aceasta-i altceva,

aceasta-i lumea attistului. Eu nu vd cer decAt sd-mi

demontali un mecanism de g6ndire fir raporturi logice,

sd-l explicali. Cinstit, cu simpatia pe care

efortul celui ce qi-a ars puterea

inspird

operii

qi pe cme ai satisfaclia de a-l crmoaste in intimitatea

iuii un om la ,,masd

fi-o

de crea{ie lntr-o

hi de brad' si mdrturia scrisii

Data viitoarL, vom demonta

de ce poate ,.,ii om

impretnd Antinomiile lui Kant. Cine ne face o expuneie

liminarA? Romulus?

Profesorul ne cunoa$te de-acum,

Ei

pe fiecare, pe

mai straniu, ne

numele mic. Dar ceea ce era

cunogteam intre noi" ucenicii. Un curent de simpatie

strdbdtuse prin inimile noastre, de emulatie leald. Ne

vedeam nici o firrnte

infruntam cu pl6cere. Nu

mai

teEitS" nici un tic. Chipurile din jurul meu erau lumi-

noase, fetele iubitoare. Aga am inceput,

cu dragoste,

si descifrez texte obscure gi limbi moarte.

*

Prin anii 194l-1942, Rom6nia eru angajatl 1n

rdzboi. Frontul era incd departe in Rusi4 veqtile rele.

Mircea Vulcdnescu,

promovat subsecretar de stat la

Finanle, era din ce in ce mai ocupat, din ce in ce

prieteni ai lui,

sub impulsiunea lui Constantin Noica, au hotdrat sa

mai rar in mijlocul studen{ilor. CAfiva

fac6 nn cenaclu: Imoare de

o activitate liberi de contingen(e, str

flosofe,

menit sd intrelinA

scoatii o publicafie,

poate un diclionar filosofic. Cele doui nrunere care

au aparut, de altfel,

ales pentru ce a dat M.

swrt astiizi rarisime, prefioase mai

Vulcdnescu. - Hai, Mircea,

scrie despre

Firea romdnului, il indemna C. Noica.

scu-

cotidianul sumbnr sau

De fapt, el era izvorul izvoarelor, iar Dinu Noica,

redactorul neobosit, stimulAnd, compilind,

turdndu-ne cu bldndele din

frivol, cu sentimentul ca eram in ceasul al l2-lea,

in

ajunul unei cdderi in istorie, din care cine qtie cdnd

RAZBoIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

13

ne vom ridica. Din ce werni, din ce altii omenie,;sau

neomenie?

Ne intdlneam seara,

int6i intr-un beci al

Teatrului National. fostul,

Vi"to.i"i. Vehise

vArdte sub palton.

Bogdan, scfuand

frigul,

lenine iaiate'firrmos,

o tasct Dlint. Deste

acum ddramat' din Calea

fiecare aduceam 2-3 lemne

Parc6-i vdd pe profesorii Floru qi

ain buzunarele ad6nci,

uscate; pe Dinu

caiete si

din geanta'

Noica putand

hArtii; Sandu, Miqu qi

cu niine,'mai-multe, intr-o vil;nd,

Petre Tutea uita lntotdeauna

cd eram rnai tineri '

Nea Fdnicb ($tefan Teo-

dorescir).'se

toti in iirrul

multumea sd aib6 chibrite. Ne perptrleam

foculiri ce incepea si dogoreascd aqteptAnd

s6' vini maesEul. Venea, suflAnd mai tare ca soba

brmd de teracotd, venea

- Draeii mei, iertati-m6, a trebuit sd stau la o ,,conferin{6

de siriteze" i ministrului' - generalul Potopeanu -. El

ca la facultate, de la minister.

vede situatia militarb bun4 mie mi se pare

Caucazul e o Fata Morgana'

o necesitate a stategiei

qi

himericl- pentru noi

ioun[ altceva.

'

amegitoare.

Drumul petrolului este

logisticii gerrnane, pentru

'

Jonctiunea cu

noi e calvarul corpului

Afrika-Korps este tal6 pentu

qi

de cavalerie

nemti, este costisitoare

Dar stiu cit Dinu wea sA ne

Draei Mircea vrei si vorbim despre dicfonar,

Imoare? zise

hA{i.

aooi de simar.tt primului numtrr din

-

'un

aiesta, deschizd.nd

caiet, punind rAnduiald in

Cg scumDe si atemporale

-

imi apar astZizi disculiile

de atunci! Sporite

incooatZi in

de mirabih sdmintd,

cimitire sub stele Si luna! Petre Tufea

in irhetipuri

programh cu

cu demonie. Dinu Noica

rlbdare: - Tu faci asta, tu asta. Voi, copii, sd-mi

"o"nt"itu tot,

traduceti din latina medievald De Monarchia, de Dante,

este perfect inactuald. Mircea'

Mircea Vulcdnescu

se aptul

cd n-axe tmp; apol

inchidea cirietul,

relua tot materialul, ne formula planul 9i sumanrl

definitiv. C. Noica

nota mullumit,

fixind int6lnirea viitoare. Ne

angaja si nu fim leneEi

- cdci lenea 6 podoabd de estet decadent, de imperiu

t4

MIRCEA. }'TJLCANESCU

in descompunere.

Noi nu putem fi imperiali,

ci suntem

huml cu ochi din

cu rod, de veniturile

noi, de lirani hamici

Humuiesti, calcati. viofata. rmeori

istoriei, dar fiimdntatii numai de

Cdnd fi-igul s-a intelig ne intdlneam acasl la Mircea

unul

dupd alhrl in salonul cald,

Vulcdnescu. Intram

cAptugit cu etajere

_de cdrfi; o credenp de marmurn,

un vas cu flod, deasupra wr tablou tot cu flori _

nu-m] ,rrv amrntesc -,

poate tm ToniEa, un Luchian?

un pian. Ne cdntji

intr-o seard,

Schumarur.

.o

pe mapd" o tavd

In unghi. ul salonului,

maestrul, rugat de noi, b sonatd de

baladn si

lTensA gu prajituri, sticle

un studiu de Chopin

cu vin alb, cupe, farfurii de

dupi 'noi.

noi, rdsu-

oasoetii

o ionfeiinia

seara

aceea

palama

f_ajan-(6.

Maestrul sosi,

ca intotdeauna,

fland din greu si fericit sd fie primif de

.

lui, scuzdndu-se c-a

intArztat, ietinut de

,.

Ne-a

i,orbit

lui lisus

ir

mi-nisteriali, de sintezi

de

a lbst

^IsihaSti

qi Rugdciunea

si

torturat ca

Grigore

Pascal de problema-harului. Dar

stii in sfintenie. cu

u ai"ot ii

-"rJJ;;':

pasiune.

a

sratiei se usLca.

'n;;;rir;;

Ui

natura r5sariteanl a grafiei

in

lipsd de argumen-te

in timp ce, in apus,

t?ilmac-indu-se iir

,lr'sas nu poate fi

'rationale

nahra scolasticd

paradigmele l:ltirrr,j1

decdt contemplativ-ortodoia. il chemi,

rifnul

respiraligi, pand cdnd

Dumnezeu inghite

-in

Durnnezeu qi

repetat neintrerupt,

mrma ,,lngfute pe

inima".

.N"u lq-q4 incepea sd inghitA vdrtos din prAjituri,

a;a, 5arecum; lumirU,'arnintire

Mircea Vulcinescu zAmbi

bodogdnind eliptic: - Da,

-

si ne pofti pe

cei

-mai

dispereau

sfioqi.

in

ritm

.

mecanicd psiho-somaticd

toli sd

ne servirn, servind

in

e[

insusi oe

Apoi relud,

timp ce Uunaiafile

repetat st votos:

Numele reprezintd puterea celui care il poartd.

miluie$te*md pi

mine

contemrjlativului

ZicAnd cinci cuvinte: Doamne

-.

pdcdtosul!, de

sute, de mii de ori, fiinta

este strabAtufii si

covArgiti de lumina harului. Aceasti

o nutnesc isthastii aitntiiei

contopire cu lumina hanilui,

RAzBoruI- PENTRU INTREGTREA

NEAMTT'LUr

15

lui lisn, Sigur .c6 nu oricine e in stare sd simtd

numele lui, Iisus mai ,drrlce ca lmierea". Mistica este

o depisire a puterilor noastre qi

receptivitate pe

dragostea divin6?

infinit

a vielii care

il

recunoaste

o dilatare a fortei de

mAsura dragostei divine. Existii

Exist5, ontologic, o pmceld de

muzical cu care ne-arn niscui. Exist2i- o s6m6ntd

lu

poate germina decdt

din dragostei

soarta, sau chiar pe Dumnezeu,

revenim la isihai5ti:

Dar si

la sincop5

-,

ExistA cwdntul, adici minunea expresiei, prin care un

om. blestem6ndu-gi

,,Iisus este

crrvAntul prin cme Dumnezeu a fdcut lumea". prin

cuvdnl -

omul are o cgnlopirii lui

cinci cuvinte' repetate pdnd

strdfulgerare de lumina, care este sdmnui

cu Dumnezeu. De aici purcede ,,iubirea

de frumuse{e" (filocalia) a monahului ortodox. Rugdciu-

sihdstrie, rostitd necontenlt, cu

capul aplecat qi mdinile intinse,

nea lui pe munte, in

si

e ,,ficatoare de Dum-

Poate

p"tti,

asa dr

f;.U-S

vdzlt

i."t

:

ifi; rid;tti;;

nezeu

lumina taboricd cei trei ucenici,

nescbtoare de lumin5".

iniliali in chip tainic de oumneleu

vocatia ascezei vine

cdteodatii peste tine si din lum6;

dintr-o provocare si din iubire pentru 'provocator;

dmtr-o sutbrinl5, o mare suferinli, chiar o moarte pe

care o asumi,

iluminAndu-l pe el, pe cdldu, si incil-

Muntele Tabor e-n timp. in

zindu-l cu arderea lui.

noi, cind bate miezul nopfii

Rosti apoi, cu un fel de delectare grav6: - Moartea

inghe{ toropitor ih noapte.

ale trupului,

pihare.

trebuie sE fie un

$i via

iar

--

bodogini

Am

.

nige amiezi desfiuitoare

!

Nea Fdnic5, care,

acum, tuma in

glumit. biul

qi mdncat, unii cu m5surA alfii

lErd. Mircea Vulcdnescu devenise din nou comunicativ,

voios Ei

parcd dornic si

ne cerceteze pe fiecare, sd

se dezarticula't" ti-p"t

ne asculte si sa forhuleze apoi rostul definit, in lurnea

nebunl car]e ne inconjura gi

gi spaliul romdnesc.

- Nu, Dinule, tu ai dreptate, nu eu. intr-o lume

l6

MIRCEA VL'LCANESCU

bunl au inllorit mediocr4 is^torico-academicir,,,fo$tii*

lupdtori, pontifiantii, fonfii

In cea nebrmtr, hebuie sd

se nascd mucenicii,

fecioarele carc prm untdelemn

pentru llristos.

profefi, vizionarii,

eroii anonimi,

ln candelS. Nebunii

Nu, dragd Jutea, inteligenla nu-i luxul sAracilor,

ci

-

neputinla bogatului de a crea. Cum spui: infre

qi

candoarea olarului mut, inver-

,,wortrnasturbation"

qlnat pe roata lui ftrcatoare de ulcioare cu,,rnijloc de

sfinte pacAtoase

c6nte universal.

o pricepe?

dilinuie o substanla menfte sA

^fete",

lntrebarea este: cine o ascul0l? Cine

-

urdtd

Nu-

Floru, iubitule, tu niciodatit n-ai

Ia

spune-mi, ai injurat

rostit o vorbi

mdnie? -

vreodata, h

Voi, cop4 - ni se adresi nou6, - voi cdnd

plgcali pe .front? Eu am fost prea t6ndr in primul

-

rdboi, prea varstnic acum. Nu e un privilegiu, oh! nu

- ci soarta martorilor neoculari. Aqezem experienla

altor4 din auzite.

Voi aveti bqcuria'unica de'a fi

uita

in

as,ezdmAnt, in inima

lucrurilor. lnt6mplArile, bune-rele,

Lumea

ale voastre sunt. SA nu le ocolili, nici

voasffi este norocul vostru. Nu se poate sd nu-l iubi(i.

Cu el vi

veli petrece in nenorocul istoriei noastre

Cine qtie, cine-i va cAnta tdlcul? Cine? Cind?

,

*.

Cum s-a stins Mircea Vulcdnesctt? Cam

prin anii

1948-1950 fu judecat

qi condamnat la temnip grea,

in lotul fostilor demnitmi din guvemul generalului

Antonescu. iru inchis la Aiu4 aUfiri

Ae muTte victime

din toate

orizonturile spirituale gi polifice ale Rominiei

de fiare cu chip

de om (cel care

invinse. Era pdzit

mi-a povestit

ln

calvanrl lui, i-a fost ortac gi interlocutor

pe care continua sd le condui5,

seara, la cina caldi, de arpacaq, a os6ndi{ilor)*. SlSbise

,,symposioanele",

----E;"tffi--G-Tfaian Herseni intr-o conversatie la

Paris.

RAZBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI

17

h-?

c6t in tinerelea lui; inalt, sup! rlvdqit hP.,tf'

virsata ii aluneca pe umeru osoq ; nutnal ocm' rnal

n uirosi ca niciodad. sffiluceau in

fundul cearcanelsr'

No o,it"a dormi, ochii,

tot timpul deschigi, dogoreau

fuliEinos Deste cei care il ascultau, peste gratii 9i sdrnp

shii;oata. Nu putea indura