SPIONAJUL - este cea mai dura si cea mai disciplinata meserie de pe pamant.

Cu ea nu poti castiga bani, nici glorie, dar cu toate acestea este cea mai interesanta din lume. Spionajul este un duel dur, numai ca in loc de arme fizice se folosesc cele spirituale. In loc de sabie-inteligenta, memoria, experienta de viata. In loc de pistol si glont-informatiile si trucurile de manipulare. In loc de fente-spiritul de observatie, de orientare rapida in situatii noi, rezistenta fizica, spontaneitate, etc. E un duel adevarat, cu victime adevarate. Nu exista mila si iertare. Cel mai bine inzestrat psihic va invinge si va sacrifica pe cel mai slab.

JOCUL INFORMATIILOR - pentru a folosi eufemismul politicos modern pentru spionaj - a fost numit "cea de-a doua profesie veche de cand lumea" si are mult din aceeasi reputatie batatoare la ochi ca si celelalte doua contemporane ale sale. Potrivit istoricilor, spionajul a fost una din cele trei profesii primordiale, care au aparut la inceputul experientei umane pe aceasta planeta : saman(vrajitor), prostituata si spion. Samanii, in cele din urma, au devenit politicieni si juristi, in timp ce spionii si prostituatele s-au transformat in ..., ei bine, in spioni si prostituate. In zilele noastre, intr-o vreme a vastelor retele nationale de spionaj, care au facut o afacere din spionarea institutionalizata, "spion" este un cuvant neplacut. (Motiv pentru care organizatiile de spionaj prefera sa se numeasca "agentii de informatii", iar angajatii acestora, pentru ocupatia lor titlul de "ofiteri de informatii". Totusi, cinismul politic modern ar putea recunoaste ca spionajul care inseamna a da tarcoale unor oameni intr-o lume periculoasa nu este o profesie in care parintii spera ca vor intra copiii lor. Spionajul si-a

dobandit o reputatie urata din momentul nasterii sale, acum vreo 5000 de ani, undeva in Egiptul antic, cand faraonul Thutmosis (sau Tutmes III,1468-1436 i.Hr., din dinastia 18; cel mai insemnat faraon al Regatului nou) a gasit ideea de a ascunde in saci de faina, pentru a spiona in orasul asediat Jaffa, oameni. Thutmosis a organizat primul aparat de spionaj guvernamental, de stat, din istorie, inovatie pe care mai tarziu a sculptat-o printre hieroglifele care inregistrau triumful domniei sale - desi a fost prudent si a categorisit actiunile sale de spionaj sub inscriptia de "stiinta secreta". Thutmosis poate ca a fost un renumit maestru al spionajului, dar el a inteles ca nu era un lucru prea agreabil sa dea tarcoale, chiar si dusmanilor sai, si-i clar ca a preferat sa fie amintit pentru alte aspecte ale politicii sale. Biblia l-a consemnat ulterior pe Moise trimitand spioni pentru "a cerceta regiunea", insa asta n-a devenit o parte integranta a artei guvernarii pana la crearea, acum trei secole, a marilor state nationale, care au organizat spionajul si spionii. In acelasi timp, a inceput o repulsie pentru spioni si spionaj. In secolul al douazecilea, s-au desfasurat armate intregi de spioni in decursul unei perioade din istorie marcate de un razboi aproape continuu. Iar unde exista razboi, exista si spioni. Acest secol a fost denumit uneori "secolul spionului", din cauza ca goana nepotolita in cautare de informatii a statelor industrializate moderne a creat imense armate de spioni, care au jucat un rol decisiv in cursul istoriei universale. Spionajul este o profesiune ce implica, care cere o mare implicare in activitatea ei. El opereaza cu INFORMATII, care insa pot fi foarte usor deformate sau falsificate, neputand la socoteala subiectivitatea oamenilor care deformeaza realitatea. De aceea, munca informativa implica multe incertitudini. Informatiile cu care se lucreaza aici sunt numai cele foarte bine verificate si reverificate.

Spionajul este o activitate desfasurata de una sau mai multe persoane numite spioni; scopul aceste activitati este de urmarirea unei sau mai multor persoane sau institutii sau tari pentru a afla intentiile sau activitatile acestora, pentru a afla ce intentioneaza sa faca sau sa spuna, si aceasta cu scopul de a informa o terta parte. Termenul de spionaj este deseori asociat cu statul care spioneaza dusmani potentiali sau actuali, in primul rand pentru scopuri militare, dar acesta s-a extins la spionajul care include corporatii, cunoscut sub numele de spionaj industrial. Multe natiuni spioneaza la o anumita perioada atat dusmanii cat si pe aliati, desi mentin o politica de a nu comenta asupra acestui fapt. Dictionarul legislativ al lui Henry Campbell Black (1990) defineste spionajul ca fiind "...strangerea, transmiterea sau pierderea informatiilor referitoare la apararea tarii." Spionul este un agent angajat sa obtina astfel de informatii. Termenul de ofiter de informatii este de asemenea folosit pentru a

descrie un membru a fortelor armate, politiei sau agentiilor de spionaj, care sunt specializate in strangerea, fuziunea si analizarea informatiilor, pentru a se sfatui cu guvernul sau cu alte organizatii. Spionajul poate fi de mai multe feluri:

spionaj industrial-economic spionaj militar contraspionaj spionaj politic

O meserie a tainelor si a adevarurilor. O meserie in care e la fel de greu sa taci, pe cat e de greu sa vorbesti. "Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va elibera" - oricine intra in sediul CIA, poate citi acest verset din Evanghelia dupa Ioan. Dincolo de referiri alegorice - definitia rece, de manual: "Spionajul este activitatea de culegere a informatiilor, in secret, cu privire la o tinta ale carei interese sunt diferite sau potential ostile in raport cu entitatea ce colecteaza datele". S-au scris biblioteci intregi si inca alte biblioteci despre ceea ce cunoscatorii numesc "a doua meserie ca vechime in lume, dupa prostitutie". Totusi, nimeni nu a reusit sa inchege din cuvinte esenta spionajului, asa cum nimeni nu poate alcatui constructia de vorbe care sa cuprinda tot ce inseamna dragoste. Pana la urma, sa faci spionaj inseamna sa minti in numele adevarului, intr-o lume in care foarte des ucidem in numele iubirii. Spionajul este un razboi fara uniforme si fara transee. Un razboi tacut, purtat sub aparenta pacii. Si totusi, cum se face spionajul? Cu grija. La fel ca intotdeauna. INFORMATIA INSEAMNA PUTERE!

TIPURI DE SPIONAJ Spionajul militar Spionajul militar, are in vedere obtinerea de date si informatii din domenii ce au tangenta directa cu apararea tarii.Ele nu se refera insa, in mod simplist, doar la concentrarea sau dislocarea de trupe si tehnica militara ori la anume planuri strategice, ci priveste complexitatea de date privind fortele umane si materiale ce au legatura cu apararea tarii, moralul trupelor si altor formatiuni ce participa la sistemul de securitate (aparare), dotarea, activitatile de stat major, nivelul de pregatire al cadrelor, atasamentul si moralitatea lor, problemele economice specifice armatei si industriei de aparare.in sfera spionajului militar intra si culegerea de date despre capacitatea uzinelor care pot

lucra pentru nevoile razboiului, productia unor materiale strategice, caile si mijloacele de transport etc. Spionajul militar pe timp de razboi difera fata de cel din timp de pace, atat sub aspectul imperativitatii cu care trebuie obtinute informatiile, cat si al ariei mult mai largi de date care se impun a fi cunoscute.in decursul razboiului, timpul care sta la dispozitia spionajului este delimitat precis. in cazul celorlalte genuri de spionaj, politic sau economic, aceasta caracteristica se regaseste intr-o masura mai redusa sau cu totul intamplator. Spionajul economic Spionajul economic implica cunoasterea si obtinerea de informatii privind strategia, orientarile si evolutiile politicii economice ale unui stat, ramura, domeniu de activitate sau chiar intreprindere. Notiunea de spionaj economic este relativ noua. Unii autori il substituie, in mod impropriu, cu spionajul industrial, care este de fapt o subdiviziune a acestuia. Daca spionajul militar si spionajul politic isi au campul de actiune la nivel statal, in schimb spionajul economic coboara pana la nivel de intreprindere si chiar la nivel de individ. in literatura se vorbeste si de alte tipuri de spionaj, in functie de domeniul vizat, cum ar fi: stiintific, industrial si comercial. Toate aceste subdiviziuni apartin de fapt aceluiasi domeniu, spionajul economic, dat fiind ca problematica abordata se circumscrie laturii economice. Spionajul stiintific Spionajul stiintific presupune obtinerea de informatii referitoare la cele mai valoroase idei si descoperiri din domeniul stiintelor. Simplul fapt de a afla unde se gaseste o anumita personalitate din lumea stiintei sau la ce problema intentioneaza sa lucreze, constituie deja o informatie de valoare care permite angajarea unei cercetari proprii sau a unei actiuni, care sa invinga concurenta pe propriul teren. S-a putut constata ca in momentul desfasurarii unor conferinte sau congrese stiintifice, multi savanti isi "pierd" servietele sau le gasesc violate. Agentii spionajului stiintific, pentru obtinerea datelor si informatiilor, nu folosesc numai asemenea metode brutale.Adesea, munca lor de "documentare" este mai simpla. Dupa aprecierea unor ziaristi, peste 98% din informatiile stiintifice sunt obtinute in urma studierii detaliate a milioane de publicatii care apar anual in lume. Exista centre specializate care colecteaza si difuzeaza informatiile stiintifice. Cercetarea atenta a materialelor publicate, chiar si a stirilor izolate, ofera unor firme si laboratoare date stiintifice care, puse in legatura cu alte informatii culese, pot da indicii pentru activitatea de cercetare intr-un domeniu sau altul. Spionajul industrial

Spionajul industrial urmareste captarea inventiilor si descoperirilor tehnice, aplicate sau cu posibilitati de a fi aplicate in industrie. Frontul pe care actioneaza agentii secreti ai acestui fel de spionaj este foarte intins si adeseori se suprapune cu spionajul militar sau public. Spionajul comercial si financiar Spionajul comercial si financiar are drept scop obtinerea de informatii din domeniul vizat si inlaturarea concurentului de pe piata economica.Agentii unui asemenea tip de spionaj urmaresc aflarea conditiilor in care s-a produs o anumita marfa, publicitatea ce va fi facuta, pretul de vanzare, canalele de distributie utilizate, pentru ca la randul sau, concurentul sa ofere conditii mai avantajoase di astfel sa obtina intaietatea De ale spionajului..... Intre diversele tipuri de spionaj, cel mai cotizat si mai putin fiabil este spionajul politic. El se ocupa de a prevedea comportamentul fortelor politice in tarile straine, utilizand rapoartele din surse publice oferite de personalul diplomatic (mai ales atasatii militari), completate de investigatii ale serviciilor secrete de spionaj. In acest sens, cea mai valoroasa informatie este cea relationata cu organizatia militara, care in mod ironic e mai accesibila si mai putin eficient protejata in timp de razboi decat in timp de pace. - colectarea informatiilor despre comert, finante, resurse naturale, capacitate industriala etc. sunt de competente spionajului economic, asa cum analiza acestor informatii e relevanta pentru orientarea politicii exterioare - Avansul tehnologic a generat o cursa neoprita intre capacitatile militare si masurile de aparare, si a generat noi metode de acces la informatie, dar si noi tehnici de protejare a informatiei secrete. In aceste procese un rol important il detine spionajul tehnologic. - Daca sistemele de inteligenta trebuie sa faca predictii ale comportamentului statelor straine, ele trebuie sa duca o munca de culegere de informatii legate de inteligenta personala, caracteristici personale, biografice, comportamentale, emotionale ale celor ce iau deciziile politice in acele state straine - in ultimul timp, a crescut importanta altor factori : culturali, ambientali etc. care pot determina evolutii noi in specialitatiile din cadrul sistemelor de inteligenta. Conform altor criteri, acest tip de activitate trebuie clasificat in: - inteligenta strategica

- inteligenta tactica si - contrainteligenta Prima se ocupa cu obtinerea de informatii despre capacitatiile si intentiile celorlalte tari. Inteligente tactica se poate numi si operationala sau de lupta si are obiective militare. Contrainteligenta se dedica protectiei propriilor sisteme de inteligenta de catre celelalte sisteme de inteligenta straine si protectiei inaltei tehnologii a propriului stat. Aceasta este lumea agentiilor dubli si al spionilor (informatorilor). Legat de surse, majoritatea muncii de culegere de informatii se bazeaza pe cautarea minutioasa de surse publice : monitorizarea emisiunilor radio si de televiziune, analiza publiccatiilor de toate tipurile, analiza informarilor diplomatice legate de politic, comert, sectorul militar si alte tipuri de observatii. Toata aceasta munca e dusa de catre birocrati si profesionali universitari. Sursele nonpublice, private, sunt, in functie de importanta lor : - recunoasterea aereo-spatiala - penetrarea electronica si descifrarea codurilor si cheilor de criptare - si, in final, spionajul cu agenti secreti (informatiile umane). Contraspionajul reprezint spionajul direct mpotriva sistemului de spionaj al dumanului, cum ar fi recrutarea agenilor n organe de informaii strine. Multe guverne i armate au organizaii care ndeplinesc special acest rol. Metodele includ supravegherea suspecilor i a comunicaiilor acestora, ageni sub acoperire, monitorizarea comportamentului personalului diplomatic (de obicei chiar spioni sau ndrumtori ai spionilor), etc. Cnd spionii sunt descoperii, ageniile au de obicei drept de arestare, dar este mult mai productiv s-i pstreze pentru a afla ce vor, care este scopul i cu cine vorbesc. Mai departe dezinformarea poate fi folosit pentru a-i pcli pe spioni i pe sponsorii acestora sau s-i fac s nceteze din activitate dac informaiile nu sunt de ncredere sau dac secretul lor a fost compromis. Activitile de informaii i contrainformaii nu apar numai ntre guverne, dar i ntre industrii i grupuri teroriste. Agen ii de contrainforma ii

Agncia Brasileira de Inteligncia (Abin) - Brazilia Australian Security Intelligence Organisation (ASIO) - Australia

Bundesnachrichtendienst (BND) - Germania Canadian Security Intelligence Service (CSIS) - Canada Direction de la Surveillance du Territoire (DST) - Frana Federal Bureau of Investigation (FBI) - Statele Unite Counterintelligence Field Activity (CIFA) - Statele Unite FSB - Federaia Rus Shabak - Israel KGB - Uniunea Sovietic MI5 - Marea Britanie National Intelligence Agency (NIA) - Africa de Sud Inter-Services Intelligence - Pakistan

Istoria spionajului Incidentele cu privire la spionaj sunt bine documentate de-a lungul istoriei. Egiptenii antici au avut un sistem bine dezvoltat pentru obinerea informatiilor, iar evreii au folosit i ei spioni. Mai recent spionii au jucat un rol important n Anglia elizabetan. Japonia feudal a folosit deseorininja pentru a strnge informaiie. Multe metode moderne de spionaj au fost deja stabilite atunci. Rzboiul Rece a implicat spionaj intens ntre Statele Unite i aliaii si si Uniunea Sovietic i Republica China i aliaii acestora, referitor mai ales la armele nucleare. Recent, ageniile de spionaj au urmrit comerul ilegal de droguri i persoanele bnuite de complicitate sau activiti teroriste. Timp de trei decenii Statele Unite i-a cultivat cele mai bune i inteligente dispozitive n domeniul comunicaiilor i controlului. Pe msur ce tehnologia a evoluat, mijloacele i metodele de spionaj au avansat ctre supravegherea tuturor transmisiilor electronice, incluznd telefonul mobil, mesageria vocal, e-mail i transmisii fr fir, etc. Totui, se spunea c Uniunea Sovietic avea cele mai mari i mai avansate reele de spionaj n timpul existenei sale, infiltrndu-se i n cele mai sigure locuri de pe planet, fapt care a cauzat multe scandaluri. Pentru a obine informaii politice i economice, care ar putea fi n avantajul Statelor Unite, comunicaiile strine sunt din cnd n cnd subiectul supravegherilor. n 2002, noi programe de supraveghere prin satelit, narmate cu rachete, au fcut posibil nu numai supravegherea n timp real ci i rspunderea prin for.

Transmiterea informaiilor n spionaj Prin radio. De peste 30 de ani undele scurte au purtat mesaje codificate ale spionilor din toat lumea. Aceast metod este perfect pentru o comunicaie ntr-un singur sens, protejat de anonimat. De cele mai multe ori, mesajele sunt transmise prin intermediul numerelor spuse clar de ctre o voce de brbat sau femeie (ori chiar de copil, cum este n cazul Rapsodiei Suedeze) i sunt precedate de muzic sau sunete care avertizeaz asupra faptului c va urma o transmisiune. Alteori se utilizeaz codul morse, ori o melodie simpl, compus din tonuri de diferite lungimi. Pasionaii de radio din ntreaga lume au adunat multe astfel de nregistrri n ceea ce este cunoscut sub numele deProiectul Conet. Printre acestea se afl i una n limba romn, n care se poate auzi la nceput cunoscuta Ciocrlie a instrumentistuluiGheorghe Zamfir, iar mai apoi o niruire de cifre. Aceste posturi clandestine emit n mare parte i astzi. Toate nregistrrile din arhiva proiectului pot fi gsite liber aici. Exista site-uri unde se gasesc diverse instrumente de spionaj. Un exemplu este www.spionaj.com Spionaj i ficiune Deoarece nu se cunosc prea multe despre adevrata via a spionilor, concepia popular a agenilor secrei a fost format n cea mai mare parte n secolele XX i XXI prin intermediul cinematografiei i literaturii. James Bond, protagonistul romanelor lui Ian Flemin este probabil cel mai cunoscut agent secret ficional dintre toi. Un alt spion cunoscut este i Alex Rider, creat de Anthony Horowitz. Dar i personajul femininSydney Bristow din serialul Alias (2001-2006) a devenit destul de popular.

Transmiterea, precum i sustragerea sau culegerea de informaii ce constituie secret de stat n scopul transmiterii lor unui stat strin, unei organizaii strine sau agenturii lor, precum i transmiterea sau culegerea, din nsrcinarea serviciului de spionaj strin, a altor informaii pentru a fi folosite n dauna intereselor Republicii Moldova, dac spionajul este svrit de un cetean strin sau de un apatrid, se pedepsete cu nchisoare de la 16 la 25 de ani. 1. Noiunea de spionaj este bine reflectat n dispoziia articolului dat. 2. Obiectele (generic i nemijlocit) ale spionajului coincid n totul cu cele ale trdrii de Patrie. Obiectul nemijlocit al Spionajului l constituie relaiile sociale a cror existen i desfurare normal sunt condiionate de asigurarea suveranitii, inviolabilitii teritoriale sau securitii de stat (externe i interne), precum i a capacitii de aprare a RM. Ca obiect material sunt documentele transmise altui stat care conin secrete de stat ale RM. Suveranitatea rii reprezint calitatea suprem de a fi independent, de a se manifesta de sine stttor n relaiile cu alte state, de a elabora i promova politica sa intern i extern n conformitate cu interesele naiunii sale i de a exercita atribuiile specifice puterii statale asupra teritoriului rii i populaiei ei. Inviolabilitatea teritorial a RM presupune integritatea (pstrarea netirbit a teritoriului rii) i unitatea, inadmisibilitatea dezmembrrii unei pri a acesteia. Prin securitatea statului se nelege protecia suveranitii, independenei i integritii teritoriale a rii, a regimului ei constituional, a potenialului economic, tehnico-tiinific i defensiv, a drepturilor i libertilor legitime ale persoanei mpotriva activitii informative i subversive a serviciilor speciale i organizaiilor strine, mpotriva atentatelor criminale ale unor grupri sau indivizi aparte (art.1 din Legea securitii statului nr.618-XIII din 31.X.1995). Prin ameninri la adresa securitii statului se nelege ansamblul de aciuni, condiii i factori ce comport pericol pentru stat, societate i personalitate. 3. Articolul nominalizat stabilete responsabilitatea pentru dou categorii de spionaj care se deosebesc prin obiectul lor. Obiect al primei categorii pot fi datele care constituie secret de stat. Obiectul celei de a doua categorii pot fi celelalte date, folosite n detrimentul securitii RM: date despre persoanele concrete, probe de sol i ap din localiti concrete, planuri i scheme ale cilor ferate, drumurilor auto, aerodromurilor i ale altor edificii strategice; date despre situaia socialpolitic i starea moral a oamenilor etc. 4. Latura obiectiv a spionajului se realizeaz prin svrirea uneia dintre urmtoarele aciuni: a) transmiterea de informaii ce constituie secret de stat al RM unui stat strin, unei organizaii strine

sau agenilor lor; b) sustragerea unor astfel de informaii n scopul de a le transmite; c) culegerea aceleiai informaii cu acelai scop; d) transmiterea sau culegerea altor informaii ce nu conin secret de stat, ns aceasta se efectueaz din nsrcinarea serviciului de spionaj strin pentru a fi folosite n dauna intereselor RM. 5. Transmiterea datelor nseamn comunicarea lor prin orice metod (oral, n scris, prin intermediar, cu folosirea mijloacelor tehnice etc.) unui stat strin, unei organizaii strine sau reprezentanilor lor (agenilor, emisarilor). Sustragerea de informaii const n scoaterea fizic a documentelor respective din sfera de stpnire a lor (statul). Din instituii, ntreprinderi, organizaii, de la persoane aparte se scot anumite documente care conin secret de stat. Culegerea de informaii nseamn adunarea, obinerea acestora din diverse surse secrete n mod oral sau scris (prin nregistrare, copiere) n scopul transmiterii lor unui stat strin, unei organizaii strine sau agenilor lor. O modalitate de a culege informaii poate fi i procurarea acestora de la unele persoane sau chiar furtul lor. Transmiterea sau culegerea altor date, destinate pentru utilizarea lor n detrimentul securitii RM, formeaz componena spionajului doar cu condiia c aceasta se efectueaz din nsrcinarea serviciului de spionaj strin. Acest serviciu poate fi de stat ori al unor organizaii internaionale, sindicate, firme etc. 6. Conform laturii subiective, spionajul se caracterizeaz prin intenie direct. Inculpatul i d seama c svrete aciuni prevzute de articolul menionat, c ele sunt orientate n detrimentul securitii RM i dorete s svreasc atare aciuni. Scopul i motivele n acest caz pot fi diferite i nu au importan pentru calificarea infraciunii. 7. Subiect al spionajului poate fi doar un cetean strin sau un apatrid care a atins vrsta de 16 ani. Aciunile ceteanului RM care a activat n calitate de complice al unui spion necesit calificare pe art.337 ca trdare de Patrie. Pe pagina de Flickr a CIA au aprut mai multe fotografii, luate n primvara lui 2007, reprezentnd o serie de obiecte ingenioase care erau folosite n spionaj de Agenie n al II-lea Rzboi Mondial i n Rzboiul Rece, scrie The Guardian.

Muzeul CIA este nchis publicului, dar, din cnd n cnd, se mai deschid expoziii pentru a educa populaia despre "importana spionajului n securitatea rii". Iat cteva dintre obiectele folosite de spionii CIA: Petele-robot "Charlie"

O sond subacvatic n form de pete construit n anii '70, pe care muzeul o descrie c ar fi fost menit pentru a studia tehnologia robotic subacvatic. Petele-spion se cheam "Charlie", are un sistem de propulsie n coad i era ghidat prin radio. Libelula-robot

Tot n anii '70, CIA a inventat o gz-spion numit the Insectothopter. Era un roboel n form de libelul care zbura, nu sunt oferite delatii despre cum funciona sau la ce folosea mai exact. Detectoare de micare camuflate

CIA mai folosea i mici detectoare de micare pe care le puneai pe pmnt de unde puteau s detecteze micare i pn la 300 de metri. Aparat de fotografiat din anii '30

Aparat de fotografiat, creat de Walter Zapp n Letonia n anii '30, era cel mai mic din lume la vremea aceea, ncpea ntr-o mn i era folosit pentru fotografierea documentelor. Aparat de fotografiat ataat de porumbei

O alt invenie ingenioas este un aparat de fotografiat creat de ctre Biroul pentru Cercetare i Dezvoltare al CIA. Aparatul fiind foarte uor, era ataat de porumbei-curieri, astfel, putea s ia fotografii la doar cteva sute de metri de int. Ustensil cu care se scot scrisorile din plicuri

n al II-lea Rzboi Mondial, CIA a folosit o ustensil care scotea scrisorile din plic fr s-l deschid. Cilindrul era introdus n partea de sus a plicului care nu era sigilat iar hrtia era rulata i scoas. Pudrier pe care erau scrise coduri

O alt invenie, o pudrier, avea scris pe oglind coduri care puteau fi vzute numai dintr-un anumit unghi. Hart de mtase

Hrile erau pictate pe mtase cu vopsele speciale, erau uor de mpachetat i foarte rezistente n aproape orice condiii. "The Enigma Machine"

"The Enigma Machine" este aparatura cu care nazitii i codificau mesajele. Setrile acesteia permiteau 150,000,000,000,000,000,000 (150 de sextilioane) de combinaii posibile, ns aliaii au reuit s decodifice 10% din mesajele nemilor pn la sfritul rzboiului cu ajutorul primului calculator electromagnetic.