Sei sulla pagina 1di 56

FADIA FAQIR

ST ALPI DE SARE

o P OVESTE IN TE NSA, ADANC INRADACINATA IN VECHEA

T R A DI T I E A BASMELO R ARA B E

D o u a fe m e i m chi se mt r - un s pi t al d e b o l i m i nta l e d i n I ordania, In timp u l ~i dup a M and a tul Br i t a ni c, I~ i I mp a r ta~esc v i e~le . Ma h a, victima a violen~ei p o li tice, vede c u m e ngl ez i i II u cid om u l i u bitj i ar Urn Saad cedeaza In fa~a umi lin ~e i can d so ~l I i a du ce acasa 0 femeie ma i ta n a r a. Dincolo de apriga l upt a pen tru supra v i e~ uir e mt r - o societate dom in a ta de b arba~, se Intre -

za re~te t o tu ~ i id ee a unu i v i i t o r I n c ar e t o a t e aceste a vor r amane amintir e .

0 simp l a

o s c riitu r a puternica fi deosebita , c a re i mbina istoria r e c e nt a a Iordaniei c u

permanenta o presiune sociaJa f i p o li t i ca a Je m ei lo r a r ab e.

- T h e Sunday Ti m es

FA Df A FA QlR , sc r i i to ar e i o rdanian o - br i ta n ica , u niversitar, c u noscuta fi ca aparatoare a d r e p t uriI o r o mufui , s -a n asc u t f a Am m an, In f 956. Cre a t ia sa cuprinde ro m ane-

Nisa ni t ( 1 987), Ma num esc Sa l ma (2007, pu bli cat ~i I n fimb a romona In an u l

2 0 08 l a E d it u ra L e da ), nu ve l e, p iese d e teatr u , ese u ri ~i lu c r a ri d e s p ecia litate d edi-

cat e co ndi tie i j em e ii I n tarile arab e. I n p rezent, tra i 9te I n M a re a B r i ta n ie, un de preda l iter a t u r a arab a la Uni v ersitatea din Durham .

LE D A , i mp ri n t al

GR U PU LUI EDITORIAL CORI N T

Designul co p e rte i: l u l i a n Fr a t il a Im ag in ea co p e r tei © isto c k p h oto

Fadia Faqir

STALPI DE SARE

T r aducere din l i mba engleza de lOANA vAcARESCU

GRUPUL

A

LEDA

EDITORIAL

CORINT

Redactor: EMIL P A R A S C HIVOI U

Tehnored a ct a r e computerizat i i: C O RI NAH UTAN

Fadia Faqir , PILLARS OF SAL T

C opyright © Fadia Faqir 1996 , 199 7, 2004 , 2008

All rights reserved.

Toate drepturil e asupra ace s tei edi~ii

s unt re - . lervateEditurii LEDA , imprint a l

G RUPULUI E DITORIAL C ORINT

Descrierea CIP a Bibliotecii NaJionaie a Romamei

FAQIR, FADIA

StMpi de sare / Fadia F a qir ; trad. :

Ioana V i ic i re s cu . - Bucure § ti: L e d a, 2009 ISBN 978-9 7 3-102-213-0

Mul/umiri

Facand parte din primul doctorat in Creative W r iting din Marea Britanie, acest roman a avut nevoie {fi a beneficiat} de contribu{ia multor persoane. Ii sunt deosebit de indatorata lui Malcolm Bradbury, pentru sprijinul fi sfaturile sale nepre/uite; lui Jon Cook, care mi-a lost alaturi ori de cate ori am avut ne- voie de el fi ale carui critici m-au ajutat sa trec prin fiecare etapa; fi lui Julian Hilton, pentru permanenta fi profUnda lui evaluare a manuscrisului. Ii sunt recunoscatoare regretatei An- gela Carter, ale carei critici fi sprijin imi vor lpsi multo Af vrea sa mul/umesc fi colegilor absolven{i ai School of English and American Studies de fa University ofEastAnglia, in speciallui Anne Enright, Mark Ellis, Belinda Hamer, Louise Doughty, Kathy Page, Gerri Brightwell, Janet Hutcheon fi al{ii, precum Ii lui Rolf Hughes, ale carui scrisori de incurajare au flcut ca eforturile mele sa capete sens. Le mul/umesc in mod deosebit lui Soul Hyman, ale carui prietenie fi ajutor m-au ajutat sa con- tinui, fi prietenilor mei Nawal fi Roger Fenwick, Samira Kawar fi Yakoub Dawany, precum fi lui Karim al-Rawi, ale carui incurajari m-au flcut sa perseverez. Pentru Royal Jorda- nian fi The Overseas Research Scheme, care, prin finan/area acordata programului doctoral au flcut posibila crearea aces- tui roman, toata gratitudinea mea.

Fiului meu, Haytham $i tribului meu, A jarimah

118 7

Saladin al - Ay y uby traverseaza tinutul muntos

a l T ransiordaniei, i nf r angand deci s iv franci i in batalia de la Hattin, din apropierea Lacului Ti- beriada.

d i n

regiunea caucaziana unde f u sesera persec u tati

de ru§i.

Sharif Hussein d edan§eaza Marea Revolta Araba

impotriva otomanilor din Mecca .

Ministrul britanic de Externe , Arthu r James

Balfour, de c lara angajamentul Marii B r ita nii

de a sprijini aspiratiile sioniste pentru un "c i m i n

national" in Palestina.

1878 - 1909 Imigratia cerchezilor dtre T ransiord a nia

1 916

1 917

1919 Tratatul de la Versailles stabile§te tinuturile arabe ca teritorii sub mandatul Aliatilor .

1920 Cand regele Faisal este foqat sa paraseasd Si r ia, 0 mare pa r te din anturajul sau politic - aldtuit din sirieni, irakieni §i libanezi - plea-

d

din Damasc §i se refugiaza in Transiorda -

ma

.

1 920

Autoritatea mandatara britanid preia admi -

nistratia Transiordaniei, ca parte a mandatului asupra Palestinei.

Britanie creeaza Emiratul T ransiorda-

1921 Marea

mel .

Emiratul Transiordaniei este recunoscut drept stat national, c a prim pas spre independenta. Sultanul Ibn Adwan de c lan~eaza revolta impo- triva emirului Abdullah ~i a britanicilor. El exer - citi presiuni asupra emirului pentru a rezolva nemultumiri grave ale populatiei, din domeniul fiscal , fiind yorba in special despre colectarea unor impozite restante din anul 1918. Catre sfar~itulanului, sultanul avanseazacltre Amman; trupele statului, sub comanda lui Peake, inving foqele lui Adwan dupa 0 lupta incd.ncenata. 1925-1927 Emirul Abdullah oferi azil druzilor refugiati din fata francezilor din Siria, in urma unei re- volte lo c ale. Satenii din Wadi Musa se ridica impotriva gu - vernului ~i refuza sa plateasca impozitele res - tante. Rebeliunea lor , este inabu~ita de foqele guvernamentale. Transiordania semneaza un tratat cu Marea Britanie, prin care i se conferi 0 mai mare in - dependenta. Un nou tratat anglo-transiordanian of era Ior - daniei independenta formala. Hussein ii urmeaza la conducerea tarii tataIui sau, regele T alal .

1953

Hussein este incoronat rege al Iordaniei.

1956

Comandantul britanic al Legiunii Arabe, gene -

a l - locotenentul Sir John Bagot Glubb, este eli- berat din funqie. Regatul H~emit al Iordaniei dobande~te independenta totala.

r

Povesta§ul

A

I nnumele lui Allah eel Milos §i Milostiv: "Nu inve§man- tali Adevarulin de§ertaciune! N u aseundeli Adeviirul, de

vreme ee-l §tili!"l

Prea miirelii mei stapani, rugali - va pentru profetul nostru

Mohamed, al carui suflet este preeum luna,

panionii sai eei drepli. In seara aeeasta, prima din Ramadan,

luna postului §i a rugaciunii, am sa va istorisese 0 poveste

teribila. In timpullunii Ramadan, Atotputernieul

a revelat Coranul, eartea ee indruma omenirea prin padurea binelui §i a raului. Dar eu, Sami al - Adjnabi, eel mai prieeput

povesta§ din intreaga Arabie §i eel mai batran ealator din Le - vant, am sa va dezvalui povestea Mahai, am sa va arat secrete

am sa va fae sa tremurali de

groaza §i sa dorili sa aflali tot mai mult . Rugali-va pentru mila §i iertarea lui Allah §i implorap izbavirea. De fapt, poate ca eea care ar trebui sa va spuna povestea este magarila mea, Aziza. Ce erezi, Aziza? Ai sa Ie vorbe§ti tu

ale treeutului §i ale prezentului,

§i pentru eom-

Rege Allah

J Pentru citatele din Coran a fost utilizatii vesiunea in limba romana:

Coranul, rraducere de George Grigore, Editura Kriterion, 2000 (n. red.).

oamenilor acestora, pentru ca unul dintre jinnii soldari I,

unul dintre spiritele cu puteri stranii, despre care se spune ca

se supuneau poruncilor stipanului nostru sa iri interpreteze ragetul §i sa ne arate

gre§it de urechile

prostii? Doamnelor §i domnilor, dupa cum vederi, compa - nioana mea Aziza scutura din cap, i§i flutura coada §i love§te din copite. Cat de Inreleapta e§ti, Aziza. Nu vrei sa istorise§ti povestea blestemata. Sa Incercam atunci, genero§ii mei stipani, sa - l convingem pe Maymoon, maimura, dragostea mea nesfar§iti, sa va spuna povestea femeii blestemate care transforma in bazalt tot ce atinge. Piatra neagra! Allah, in-

gerii Lui, trambirele Lui §i iadul Lui insariabil transforma tot ce atinge Maha In gunoi. Maymoon scutura din fusta-i de pai §i din cerceii aurii. Love§te-ri tamburina de §o l d.

Solomon eel Mare, cum e§ti inreleasa

muritorilor - urechi ce pot asculta doar

Maymoon, dulce Maymoon, Du-ne pan' la luna, Scutura-ri tot trupul, Vom pieri - n curand.

Oamenii spun ca Allah I - a transformat pe prietenul meu

Maymoon In maimura

bucara de paine. Dar daca 0 va face din nou? Va fi transfor - mat la loc Intr - un muritor pacatos, ca noi? Ha, ha, ha. He, he, he. Fie ca Allah sa ne §tearga toate pacatele §i sa ne of ere

iertarea Lui. Maha Ii era numele . a caprioara ce cutreierase de§ertu -

rile Arabiei de cand Eva, plamadira

strabunului

nostru Adam, a fost alungati din rai. Maha. a

din coast a stramba a

atunci cand s - a §ters la fund cu 0

femeie fermeeatoare care provoca §i se lasa cucerita. Unii spun ca Maha era pioasa §i pura precum Rabia al-Adawiyya 1 , mama sufismuluF §i dntareala aleasa de Allah.

Supunerea, lumina, Si dnara hurie 3 Este timpul ca sufletul strainului Sa ajunga In laca§ul sau.

Eu spun ca Maha era 0 scorpie care devora carnea sf~ia t a

a muritorilor,

sabii asculite Infipta In §alele du§manilor arabilor: tatarii, crucialii §i romanii. Sufletu l Mahai era 0 lampa ce se hranea cu uleiul stralu - citor al unu i maslin, ce nu era nici din est §i nici din vest. Lumina asupra focului, pard a§a se spune. Sufletul ei pururi tulburat bantuise de§ertul atat de mulli ani din trecut, §i 11

de la rasarit pana la apus. Era asemenea unei

va bantui §i In anii mulli ce vor veni. Cei care §tiu despre ce

v arbesc var spune d Maha s - a nascut dnd prima capila a

fast Ingropata de vie de tribu l Bani-Quraish . Cand tribul a aflat d se nascuse a fiiea, nu un fiu, oamenii s-au Innegrit la fala de suparare. Chiar In clipa In care lacrimile lui Adam curalau trupul fetilei pe care 0 Ingropa de vie, aripile sufle- tului Mahai se agitara, fluturara §i Incepura sa pluteasca deasupra orizantului sumbru a l Arabiei . Acea prima fetila, ucisa In pacat, a fost cea care a pornit lupta sangeroasa din- tre barbali §i femei. Plansetul ei rasuna In sufletul fiecarei femei, cerand razbunare. De aceea nici un barbat nu se paate

(n.

I Rabia al - Adawiyya (717 - 801), e e lebr i i mistidi §i poera musulmana

red.) 2 Sufism, d i mellsiunea mis t i c a a i slamului (n . cr.). Hurie, f i inra ideala deserisa d e i s l am ea f i in d eu totul §i ell towl p u d

3

in c rede in so r ia sa , nici un sdp a n nu poat e avea in c redere i n aman t a sa . Cu doi ani inainte ca Maha sa fie conceputa, mama ei, Ma l iha, i - a vraj i t tat al pe dnd aces t a s tr abatea rinutul arid. Mama, c areia ii curgea ceva sange de ri g anc a pr i n vene, I - a

s edus pe §ei c ul Nimer din tribul Bani-Qasim. El 0 vazu pen -

tru prima oara pe Maliha dansand i n jurul focului intr-unul di n tre or e l e calatoare a le rigan i lor . Intr-o zi, i - am l u at pe magarira Aziza §i pe maimura May -

moon §i - am p o rnit spre a§ezarea tr ibului B a ni - Qasim . Ale -

s e s era sa se stabi l easca in rinutul l ui Lot . Trib cu s oa rra

nefericid, a§ezat intr - o va l e blest emara

r i a noast r a glorioasa, fusese nu mi t d e un rege ismail i t i n spi- rat de spirite, I ordania . Dinco l o de un povarni§ abrupt de bazalt spart - Aziza mai mult a l uneca acolo decat mer - gea - se intindea 0 va l e acoperita de un nisip nehorarat: in -

cerca sa fie ro§u, dar ramanea galben

timp ce ma indreptam spre sat , am observat c a intinderile frematau de tineri soldari englezi. Sos i sera pentru prima oa r a in v a le i n Anul Domnului 1921. Prietenul meu, calatorul eng l ez, car e cercet ase fiecare piatra din munrii §i camp i ile lor, masu r ase rinutul §i apoi notase t otul, ii spunea " Man- datu l " . Ma§inile §i tan c ur i l e lor rasuflau fum negru spre cerul senin. Am salutat din mers figurile cojite a l e cel or din Man - dat §i mi-am contin u at drumul . Mandat , ne - Mandat , nu-mi pasa . Eram pe juma t ate arab §i aveam 0 sete neostoir a de a afla po v e§ti. Des t inar i a m ea e ra satul Mahai , feme i a a l e ca rei

ge ne erau ascurite pr e cum sagerile .

ce o d inioara, in i sto -

§i lipsit de speranra. In

L - am gasit: satul H a mia. Petice ve rz i § i maronii, mono -

t one, raspand i te la linia ori z ontu l u i . Planta r iile de cit rice for - m a u 0 centura de ve g e tar i e in jurul t al iei sal e . Cas e le erau

c on st ruit e din l ur §i paie , in t r a rile I e er au modelate cu mana ,

u n ele p a trat e, a l t ele rotund e. B a l eg a r u l e ra l a f e l de d es

indlnit ca ~i paduchii pe ulirele inguste ale satului. Copiii despuiari se jucau pe stdzile ce semanau cu ni~te grajduri,

f ad sa Ie pese de duhoare ~i de mizerie. Tinerii incercau sa

a r ate cat de activi ~i de curajo§i erau, mai ales dad aveau no -

rocul sa gaseasca vreun spectator . Faceau orice ca sa distreze

s tr ainii, inainte de a Ie fi aflat chiar §i numele. Aziza mea dgi

tare ~i lovi din copite, protesrand impotriva demonstrariilor

g l orioase, dar naive, ale puterii lor. Arabii din Hamia, care

nu aveau d emnitate,

i n t re Marea Moa r ra

g a nd acii inaripari, mureau tot acolo ~i erau astfel con-

damn ari la uitar e. ~i cine sunt eu? Sami al-Adjnabi. Cine sun t e u ?

erau nascuri in rinutul acela sarat, prins

~i riul Iordan. Tdiau acolo, numarind

Eu sunt povest a~ul, Cufarul mi-e plin cu pove~ti. Da, d e panatorul - tordtorul . T orc ~i tot torc zile intregi.

O n o rar ii mei stapani, am vazur-o. Da, am v azut-o pe

M aha. Ingenuncheara in rarina gospodariei, era precum 0

l una perfecta , era inalta ~i bine facura, era asemenea primei

fem e i, e r a

me i fetire ingropate de Adam inainte ca Eva sa-i fi nascut pe Cain ~i pe Abel . Oamenii adtau sp r e ea. Nu se puteau horari dad umbra

Ochii ii erau stdlucitori, asemenea celor ai pri-

b ine ascunsa in spatele ~irurilor de portocali era Maha sau

M aliha, mama ei, intr - arat ii semana. Frunzele ~u~oteau.As -

cultari, ascultari, Maha i~i spunea povestea pietrelor din Val ea Iordanului. Nu eram sigur dad sapa brazde sau dad

plivea buruienile, dad avea pielea maslinie sau alba ca lap -

t e le; cu toate aces tea, eram sigur d era frumoasa precum dsaritul proaspat din Wadi Rum. Cand lumina palida se

strecoara in Rum, toate vedeniile din mintea mea, a magarirei mele §i chiar din mintea ingusta a lui Maymoon

incep sa danseze in fara noastra, pe dunele de nisip. Minu-

nata mare de nisip, lumina, umbre

§i umbre. Ascultari, ascultari, inca mai aud vorbele ei, pur-

tate de vam

§i miraje. Miraje, lumina

UmSaad

E u, Maha, fii c a Malihai , fi i ca Sabhei, mi-am intors capu l pe perna alba, am cercetat camera goala de spital ~i am

oftat. Allah a creat oamenii ~i a creat plecarea. M - au adus pe

mine, Maha, smochina indiana - "puternica" , spuneau oa -

menii din Hamia, "dar amara pre c um colochinta" 1 - in ca -

mera aceasta de spital invadata de

pentru ca nu voiam ni c i macar sa a u d cuv a ntul " plecare". Allah a creat despaqirea. Allah ne numara zile l e ~i Ie inlocuia cu ani. Sunt sigura c a in catastife l e eterne ale lui Allah nu ex i st, numele meu nu e mazgalit nici macar in cartea noro- cu l ui. Maha a devenit 0 d . mpie intinsa, unde putea veni orice

voci care c anta ~i ceara ,

pastor sa - ~ihraneasca oile, unde orice asistenta i~i putea infige acul . Ei i r i otravesc sangele, t e imping in dunele de nisip ~i iri spun: "Lui Allah ii aparrinem ~i la El ne yom intoarce." In

l oc u l meu preferat din livada, sub porto c alii infloriri, adierea vantului atingea fiecare particica din trupul meu. Aroma

I Coloehinta (Citrullus coLocynthij') plan t ii din familia e l le urbitaeee l or ell fmete foarte amare ( n . red.) .

invalui a intreaga v a le ~ i ma purta intr -o ald lume. N o rul de parfum ostoia fo cul din mintea ~ i din inim a mea. Deven ea m asemenea prietenei mele Nasra, iar oile aveau sa ma cond uc a

spre p~uni. Cer c eii lun g i ai Nasr ei

se l eganau ~i din c aiau .

Mama, noaptea am zarit luna. Pe cer, era foarte sus. lard-ma, Allah , am pacatuit . Seva pasiunii m-a schimbat.

M - a trezit z gomotul ta . cut de 0 femeie care striga spurca -

ciuni. M-am dezmeticit imediat cand i-am vazut silueta sub-

~ire, gri, ~i bocceaua alba de haine.

- Ma cheama Urn Saad! ii striga ea lui Salam, asistenta,

~i lui Kukash, brancardierul .

L-a imp ins pe brancardier ~i a rostit cu 0 voce atat de lina ca te - ar fi putut ridica la cer:

- Blestema~isa- ~ifie parin~ii, m - ai adus la casa de nebuni. Am sa te omor .

I! lovi cu p i cioarele pe Kukash

~i incepu sa se rostogo -

leasca pe podea ca un arici. Tipa ~i tot ~ipa. Dintr-odata, dadu cu ochii de mine.

- Ce - i asta? 0 beduina mizerab i la. Nu pot cu putoarea

ta de balegar . T u dormi cu oile. Nu am deschis gura, n-am rostit nici un cuvant . $tiam ca inima lui Urn S a ad era acum arsa de flacara despar~irii. Orice

ar fi spus despre beduini, nu aveam sa ma cert cu ea. In l oc

sa ~ip ~i eu la ea, mi - am acoperit gingi i le gol~e ~i am zambito

- Eu sunt 0 femeie de la ora~, din Amman. Refuz sa im-

part camera cu 0 beduina care ranje~te, a spus ea. Eprfa roz ii aluneca de pe cap ~i i-am va z ut parul c arunt ~i drept. In c epu sa-~i calce in picioare e~arfa ~i sa bleste me tatal, bunicul ~i stra - strabunicul asistentei. Injurand, Kukash

tr a se din mucul de Iigara, se scirpina in cap prin parul zbfu - - lit §i-§ifreca ochii somnoro§i. tncepuse sa-§i piarda rabdarea.

Ar unca trupul batran allui Urn

§ i picioarele de cadrul de metal al patului. Salam zfunbi an-

gelic §i-§i infipse acul intr - una din venele lui Urn Saad. Ea

s c a nci, tremura §i apoi se cufunda intr-un somn profund,

i n tunecat. Salam 0 acoperi cu un cear§af alb, iar Kukash scuipa pe

p odea §i apoi ie§i din camera. Salam ma privi §i-mi spuse:

- Maha, nu mai ai co§maruri. tnseamna ca te simIi mai

bine. Am dat din cap a aprobare. Orice spune Salam e adeva-

r at. Viitorul angelic disparu din camera asemenea unui nor

alb. Clinchetul cheilor. Tacere. Dincolo de fereastra cu gratii, randunelele se oprisera din

ciripit. Se facuse mai cald. Era ora pranzului.

Ma gandeam ca de acum cosa§ii trebuie sa fi fost ocupaIi

s a taie grau! ' Livada mea, nestemata din fruntea Vaii Iorda-

n ului, era acum la mila lui Daffash. Trebuie sa i - o fi vandut

d eja lui Samir Pa§a sau stilpanilor lui, englezii. Englezii il ucisesera pe Harb, geamanul sufletului meu. Mana lui bIanda imi mangaia capul saracit de cosiIe.

- Nu plange, geamana sufletului meu. Nu pIange. Pe

Saad pe pat §i-i lega mainile

v iaIa bunicii tale, Sabha, ai sa fii fericitil cu mine. Trebuie sa-mi scot din minte amintirile. Hakim, inIelep- tul , ar putea avea ni§te ierburi magice care sa vindece dure-

r ea ce tot cre§te §i cre§te in mine. EI ii ingroapa pe cei moqi

§ i nu are nimic de-a face cu cei vii. Pribeag.

T e indrepIi spre adancurile de§ertului, oh, gazela?

U nde mergi? Plecarea ta na§te durere.

Pribeaga, u rmandu-mi inima . lad unde m - a adus inima . La c apatul cala t oriei mele, cap a t pe care nu I - am In t rez ar it nic i odad. Spi t alul de Boli Mintale d i n Fuhais . Cateva ore mai rarziu, cand soare l e se Intorcea In lumea sa, Urn Saad se agid In pat, apoi In c epu sa geama. Auzeam zgomote slabe ie §ind dintre buzele-i pli n e de spuma, ca §i cum inima i - ar fi plans In piep t . Inainte priveam cum portocalele se leganau pe ramuri, sub rasu£larea u§oara a rasaritului; acum Ie vad stand In dcere, pe 0 farfurie , sub lumina becului electric . Am desco - ji t 0 portocal a §i am stors feliile In gura uscad a lui Urn Saad. Dupa injeqie te simti Insetat, uscat, totulin tine Incepe sa se crape. Si inima mea suferea. lnima-mi plangea dupa Mu- barak, fiul meu.

fata §i incepu

din nou sa planga . Cu 0 voce moale §i densa precum cati - feaua, ros t i:

In cele din urma desc hise ochii, ma privi In

- larta - ma, so r a.

M-am §ters pe fru n tea §i am spus:

- Pentru ce sa t e iert? N u ai fac u t nim i c.

I§i intoarse capul de pe 0 parte pe alta, pe perna, §i con- tinua sa p l anga. Am inmuiat 0 buca t a de bandaj in paharul cu apa r ece §i am §ters - o pe fata , pe maini, pe picioare. N asra putea sa - mi § t earga durerea cu mainile ei. Unde e ea, prie - tena care mi - a fost ala t uri? Printre hohotele de p l ans pe care Incerca sa §i Ie sdpa - neasca, Urn Saad ma intreba:

- Vezi £la c a r i l e ? - Da .

Fara- i era t r ecud de primavara vietii, avea ridu ri In jurul

gur ii §i pe lan g a och i. Ochii ei mici §i gri trebuie sa fi fost od a d mari, ne g r i . Na sul ii e r a s ub r i r e §i ascu ri t, a§ezat d e a - supra une i g u r i g eneroase. Pie l ea, de§i £ l asc a , 0 a v e a ne t e d a

§i curata. I - am strans mana legata de cadrul de metal al pa-

t ului.

- Cum te cheama, sora? m-a intrebat.

- Maha.

- Maha?

Da, Urn Saad. a§ fi avut gramezi intregi de bandaje, tot nu a§ fi

r eu§it sa usuc toate lacrimile pe care le - a plans Urn Saad in

n oaptea aceea, prima ei noapte in spit a lul de nebuni . Am

tot frecat §i am us cat pana dnd lumina palida a rasaritului

s - a strecurat il1 camera, iar ea a adormit. Patul meu era umed

§i rece. M-am acoperit din cap pana - 11 picioare cu cear§afuri,

ca sa-mi indlzesc macar pUlin trupul inghelat . Jinduiam

du pa mana lui Harb, dupa pieptullui moale §i rasuflarea - i

c alda.

-

Dad

Ma h a

E raintotdeauna H arb , geamanul s ufl e t u lui meu. C e mi- nunad frunte inal t a! Demnitate. t mi spunea :

- C e l mai mult iubesc ochii a§ti a ca prui s t r alucito r i.

A i lui e rau c ap r ui. L umina slaba a r asaritul u i atingea incet

t a van e le rotunde ale c aselor din lut . Vocea puternica a ima-

mului Rajab chema la rug a ciunile de dimineara :

- Allah-u - Akbar .

Tadl meu, §eicul N i mer, inca dormea, inca mai v isa la mama mea, Ma l iha. - Maha , lumina ochi l or mei, imi spunea mama, bea ni§te lapte.

C a nd am tras de ugerele lui Halabeh , vaca noastra, lap -

t e le m i se scurse pe maini . Harb era c hiar in spatele meu.

Aroma de mosc se amesteca cu mirosul laptelui gras. Fara sa - mi ridic capul sau sa ma opresc din muls vaca, I-am in -

trebat:

- Ce cauri aici ? Daca Daffash, fratel e meu, te gase§te aici, are sa ne omoare pe amandoi .

-

Buna dimineata, frumoasa mea iapa .

Ochii l ui ma tachinau, ma provocau. Am zambit o Odad goli s em p i s to l u llui Daffash de toate gloantele §i

m

i Ie ascunsesem s u b saltea. Daffash t ocmai 11provo case la

lu

pd pe Za i d, f i ul § eic ului Talib . Imi amin t esc cum s t udia

tea va pis t o l u l ui negru §i c um m - a m arun c at pe covorul pe car e incercam sa-l tes § i am izbucni t in hohote nesdpanite de r a s . S - a repezit la mine ca un catar ranit .

- De ce r azi? a la tr at la mine §i mi-a i ndreptat pistolul

s pr e frun t e. Nu m-am putut abt i ne, muream de ras:

- Pistolul e gol .

Daf fas h a privit arma, m - a privit §i pe mine, apoi a iz- bu cn i t in ras . Cand i - am spu s lui Harb povestea, a ridica t din t r - o spranceana §i a zambit o Soarel e urea pe cer. Frunz e le tremurau §i lumina palpaia. Har b nu mai zambi , rosti serios:

- A§ vrea sa-ti pot darui 0 sud d e camile, 0 cutie plina

cu b i juterii § i zece metri de matase ind i ana pud. Aplec a ndu - se, imi acoperi u merii cu un §al purpuriu §i i§i

p ropti mana pe teaca pumnalu lui sau.

- Maha, vreau sa te vad in sear a a st a.

- E§t i ne b un? D aca 0 f a ta iese di n casa noaptea i § i pierde on oarea. Au sa ma i m pu§te intre oc hi .

- 0 sa te apar e u , o ch i-de- c a p ri oa r a . - Nu .

-

V reau sa te iau de

sotie.

Mi

- am inta§urat mai strans §alul peste sani § i am scutu -

r at din c ap. Feme ile c a r e - l iube au pe f rate l e m e u Daffash,

care se stre c u r au n oapt ea pe furi § ca sa se v ad a cu e l , era u

onoa re a d e d r agu l

proa s t e . I d io a te tara m in t e, care i § i r i sca u

Ra masa s ingura, balanganindu-m i picioarele i n can a l, ma

g andeam la i nt al nire a cu Harb din sea r a aceea. D a d m- fi

dus? D ad a § fi cedat? Mi-am a dus amint e de Nasra , prieten a m ea . O chii de un ver de - inchis §i fara incadrad de par ro§c a t-

caf en iu . M a rg e le m a ri, m a ron i i , in jurul g a tului . Rochia

n ea g ra, sa r ad cioasa, contrasta c u pantalonii verzi. Gura cu

bu ze d rn o a se era mere u ascun s a i n sp a t e le f luie r ului, zi-

cand u- l e o il o r despr e t ris terea e i. C hi a r c and ma g and eam la e a, Nasra a par u , aler gand c a t de repede putea, ca mu§cad de 0 v i pe ra n eagra . Se ar u nd pe jos,

l an g a cana l, § i in cep u sa se pa l muiasc i p este fara §i sa s e l egene.

-

Maha, vai, Maha . Maha , a h , M a ha, g afai ea.

-

Sora , ce n enoroci re te - a lov it?

I

- a m Imbraript umerii .

-

N u m a at i ng e !

N

as r a ur l a ca 0 l upoa i d ra n i d § i s e Indep ard de mine.

T re mura § i se l ega n a c a § i c um pa ntec e l e i -ar fi f o st ch i nuite

d e 0 d u rer e g ro a z ni d.

- C e s-a I nr a mpl a t?

T rup u l i se curr e mu r a, fara Ii era sdldata I n lacrim i, ro - chi a Ii era s f a §i a d p an a sus, la buric. Mainile au Inc e put

s a -mi tremur e cand mi- a m d a t s eama d e r a deja prea rarz i u.

Er a prea tarz iu. Nu nii §i sa lo v esc aerul.

mai pute a m decat sa-mi In c le§tez pum-

Nasra s orbi purin a apa.

- M-a r anit, el , spuse cu vocea - i pirigaiad, apoi Incepu sa planga deznadajduita, In tacere . lmi venea sa-mi acopar urechile cu mainile.

- N u plange, sora, te rog.

- Vai, Allah! suspina ea.

Surorile noastre cred d dad Iri pui mainile pe cre§tet §i ape§i tare, opre§ t i nefericirea sa intre. Ei bine, n - au decat sa manance balegar . In dupa-amiaza aceea nu a funqionat.

- Neferieita de tine. Cine a faeut asta? Cine a faeur-o? Privi in pamfult.

- Nasra, cine a faeut-o? Te rog, spune-mi.

Plangea in eontinuare, tacuta.

- Cine a taeut - o? Spune- mi, Nasra. Cine a taeut - o?

- Fratele tau, Daffash, §opti Nasra §tergandu-§i laeri-

mi le eu mainile tremuratoare . Pasarea prevestirilor rele zbura prin aer §i mi se a§eza pe pie pt . Pe obraji imi §iroiau laerimi. Love§te-ti pieptul , 10-

ve§ te-ti pieptul §i desehide-l , lasa -l sa se reverse. Presiunea

tot e re§tea in mine.

- Nasra, so r a, nu pot sa respir, am ingaimat §i am inee-

pu t sa ma legan .

P r i etena mea i§i pierduse virginitatea, onoarea, viata.

Ae um era un nimie. Daca nu mai era virgina, nu insemna

nimi e . 0 bucata de carne . 0 r a rra ieftina. Nasra mormaia eeva §i plangea. Inima- mi era sf a §iata de pumnale.

- Daffash , fiu al Malihai, am sa-ti beau sang e le!

Mi-am bagat poala roehiei in pantaloni §i am pomit spre easa, tinand-o pe Nasra strans de mana. Aerul raeoros di ntre case imi mangaia fata §i ma implora sa ma potolesc . N u . Nieiodata. Aveam sa-l omor pe eararul ala §i sa salvez fem eile din Hamia . Nasra se a§ezajos, imbrati§andu-§i genunehii §i plangand. A m luat pu§ca englezeasca de pe perete, am deblocat sigu-

ran ta §i am indreptat arma spre fratele meu, care se prefaeea

c a doarme. Seieul Nimer, tatal meu - Allah sa- i pazeasca

br atul drept - ma invatase eu ani in urma sa trag eu pu§ca. M ergeam cu el la vanatoare, in vreme ee Daffash ramanea

a casa, pretacandu - se ca doarme sau ascunzandu - se dupa ma-

ma . Seotand eartu§ele, tata - mi spunea: "Fiiea tigrului de§er -

t ului trebuie sa fie 0 tigroaica." I-am infipt teava de metalintre coaste §i am strigat:

- Trez~te-te, caine, sa vezi cu propriii ochi cum am sa te ucid!

Deschise Incet ochii §i 0 vazu pe Nasra. Cand l§i dadu

seama ca vorbeam

serios, i§i acoperi capul cu mainile :

- N u trage! Sunt fratde tau, fiu al mamei §i al tadlui tau.

- I-ai nenorocit viara!

Am pus degetul pe tragaci.

- Pe Allah , asculta- ma inainte sa ma omori!

- N-am sa ascult un violator neru§inat.

lacomi asu-

- Ea a cerut-o. De cate ori i§i arintea ochii

pra mea

Ea m-a ispitit!

- T e - a ispitit?!

- Mereu canta din fluier . Cantecde e i ma chemau s-o

ating.

- Te chemau?! E§ti un

- Fluierul e de vinal

- T u e§ti de vinal

- N u sunt, pe All a h!

-

N asra clatina din cap §i rosti:

- M - am dus la pe§tera sa- mi caut capra, pe Nawmeh.

- T e-a foqat?

- Sub san, pumnalullui, jur .

Aratand-o pe Nasra cu degetul , Daffash izbucni:

- Nu te-ai mai impotrivit, te - ai lasat pe spate. Ti- a

A

spus ea" d a.

"I A

spus.

1

placut!

- Taci din gura! $i-a pierdut virginitatea. $tii prea bine

ce inseamna asta. Am indreptat pu§ca spre d, pregaticl sa trag. Gramada aia de balegar , butoiul ala umplut doar cu aer merita sa moara. Eram gata sa apas pe tragaci, cand camera se rasturna cu susu-n jos. Doua maini ma inhilrasera de glezne §i cazusem. Nasra!! Nasra? Nasra I-a salvat pe Daffash? Vai, de ce?

Daffash arunca patura de pe el, sari in picioare ~i apuca repede pu~ca.

- Am sa va ucid pe amandoua, tit - Fenebune! latra el.

$tiam ca avea s - o faca, ~a ci am inchis ochii ~i am imbra - ti~at-o strans pe Nasra, care incepuse din nou sa planga .

- Nu plange. Lacrimile tale sunt pietre pretioase. Frun-

t ea sus. Sa ne impu~te. Mai bine moarte decat fara onoare.

T ata deschise u~a de lemn ~i striga la Daffash:

- Ce e-n capul tau, ce faci aici? Lasa pu~ca imediat!

Lovi cu bastonu - i lung in teava armei.

- Am vrut sa Ie bag mintile-n cap femeilor astora nebu -

n e , ii raspunse Daffash, apoi i~i freca pantecele

~i izbucni in

r

as .

 

T

ata 0 privi pe N asra: avea fata patata de lacrimi, rochia

r

upta. Se uira la Daffash ~i apoi ii intinse Nasrei mana dreapta .

- Ridica-te, fiica mea. Fie ca Allah sa- l blesteme pe dia-

v ol . Lui Daffash ii spuse:

- Daca te mai apropii vreodata de femeia asta

- Imi pare rau, tata.

Tata 0 mangaie pe Nasra pe spate ~i - i spuse:

- Nici tu n-ar fi trebuit sa-l ispite~ti.

!

Abia atunci mi-am dat seama cat de inalri erau peretii din

lut care ne tineau prizonieri. M - am a~ezat pe jos, mi-am

a pasat tamplele cu palmele ~i am inceput sa plang.

~i umed, incarcat

A fost 0 noapte lunga. Vantul fierbinte

cu sarea Marii Moarte, ne invaIuia peretii casei, asedia satul intreg. Prin fereastra mica am reu~it sa zaresc fata rotunda a

l unii. Luna imi tot punea intrebari . Sa rise la ora aceea tir - zie sa ma intaInesc cu Harb? M-ar disprerui Harb daca m-a~ duce sa-l intaInesc? Era el asemenea celorlalti barbati din tribul nostru? Daca ar afla Daffash? Cu siguranta m-ar ucide ca pe un iepure neajutorat. Nashmi, dinele nostru, latra

inraratat . Nasra i§i pierduse virginitatea. Harb ma a§tepta langa ferma. Lumina lunii il transforma intr-o uria§a umbra

alba. Inima-mi batea atat

barbarii din sat 0 puteau auzi. Trecea prin pererii gro§i din

lut §i se strecura prin urechile surde. N u Ie dari ascllitare. 0

ureche facura din lut, una facutil din cod.

paznicul

toarce-ri incet capul pe perna, inchide ochii §i llitil-l pe Harb. Mi-am intins trupul tremurand, mi-am imbrari§at coapsele §i am of tat adanc. Imi rasunau ni§te cuvinte in cap.

Se repetau. Ecou. Eram virgina - alba preCllm 0 porum- bira - pura ca stropii de roua - virgina - miere ascunsa inauntru. In ce1e din urma, raz e le de soare incepura sa se strecoare prin fereastra mid, rotunda; simream 0 durere surda in sto- mac. Mi-am tras peste cap rochia neagra, m-am frecat la ochi §i m-am proptit de peret e le din lur. Lacrimile mi se scur- geau pe fara. Apa unui izvor nou, pe care pietre1e 11rinusera prizonier timp de sute de ani. Probabil pierdusem dragostea lui Harb. De ce sa iubeasca un iepure fricos? Mama era vi-

novatil, ea imi spusese sa nu Ie cedez barbarilor . Barbarii, imi spusese ea, cred ci femeile sunt ingeri care coboara din al §apte1eacer . Eu eram 0 beduin a, libera precum 0 randunid §i curajoasa ca bunica mea Sabha. Trebuia sa- mi fi ascultat chemarea inimii. Pielea pard mi se miqorase, scorand la iveala oase1e ascurite, picioarele-mi pareau mai slabe in lumina palida a rasaritului, iar mainile mi se scurtasera. Voiam sa dispar §i sa nu ma mai gandesc la ce se afla dincolo de u§a din lemn. Tanjeam dupa brare1e lui Harb. eu degetele- i blande, e1 imi putea deschide petalele florii. Mi - am §ters lacrimile cu

maneca §i am impaturit salteaua §i patura, apoi

zat peste celelalte saltele de pe cufarullung din lemn. Am

Ie - am a§e -

de tare in cat mi se parea d tori

Strigatele lui Raai,

satului , umpleau ulire1e - i§i face a rondul . In-

ar uncat covorul cu negru §i ro§u peste maldarul

cu grija ca toate sa fie acoperite. Casa noastra gemea de

o aspe~i pe cand

p e jos. Rochiile mamei putrezeau acum in cuBir. Moliile se

i nf r uptau incantate. Si eu aveam sa imbatranesc, sa decad, sa

p ier. Am umplut un vas de tinichea cu graunre §i un altul cu ap a . Gainile cloncaneau lini§tite in coterullor . Mi-a§ fi dorit

s a fiu §i eu un pui m i cur, sa pigulesc graunre cu c i ocul . Gra-

un~ele pe care Ie- am aruncat s - au impr~tiat §i au

capetele gainilor adormite. "Noroc u l meu este precum Biina

i mpr~tiad pe 0 campie." V aca noastra, Halabeh, rumega foarte calma iarba. Am ar uncat 0 mana de orz pentru ea §i pentru Mujahid, calul . £1

i §i intinse frumoasa coama §i necheza . L - am mangaiat pe

b ot. Camilele erau legate de trunchiul palmierului din col~ul

c uqii. Mestecau orzul , mest ecau intruna, ca un mojar ne -

o bosit al de§ertului. Am apucat uger e le fine ale lui Halabeh

§ i am inceput sa 0 mulg. Lap t ele imi curse pe

ga leata de tinichea . Gustul o s toitor de lapte cald imi ramase

p e limba.

Tesutul era 0 dorinra nesdpanita de a transforma lana murdara. Am gasit in cuBirul mamei ni§te sculuri de lana

r asucid §i 0 roata de tors ruginid. Na§ra mi-a adus un sac

p lin cu smocuri de lana tunsa de pe oile §eicului T alib, care

a vea 0 singura femeie in casa, cu vederea prea s l aba sa poad

t oarce . Tineam firel e in

ce a mica, apoi cu mana dreapta invarteam roata. Mama imi

sp usese ca secretul resurului este 0 coordonare buna intre m ana dreapta §i cea stanga. Fire1e nu trebuie sa iasa nici

b utucanoase §i grele,

de saltele ,

mama mai traia. Perne §i saltele impra§tiate

aterizat pe

maini §i apoi in

mana

s t anga §i Ie treceam prin brida

nici subriri §i slabe .

Fire in poala mea, fire dincolo de orizont, 0 panza care se

izvoarele minerale. Firele se intindeau pana departe, ajun- geau la Mukawir, unde englezii i§i spanzurau prizonierii,

unde traiau Hakim

vreun leac pentru 0 inima impovarad?" Hakim i§i imbrari§a

capra §i raspundea: "N u." T orsul ma ajuta sa uit noaptea ce trecuse, promisiunile indIcate §i iepurele la§ ce traia in mine. T ata ie§i din casa §i, ajurandu-se de baston, reu§i sa mearga drept. Sunetele fluierului Nasrei se schimbased. Le lip sea bu- curia pe care 0 aveau odinioara. Biata femeie, spera d schim- band melodiile se apara de Daffash. Sarmana, 11crezuse.

§i capra lui neagra, §i-lintrebau: "Exisd

- Ar trebui sa fii pe camp, imi spuse tata.

- Mainile-mi jinduiau sa toard, a§a d m-am gandit sa fac un fir sau doua.

- Ridichile §i henna au sa fie insetate.

Am lasat roata la 0 parte, langa eel care ma intrerupsese.

Covorul nu avea sa fie niciodad terminat.

Ca sa ajung la livada de portocali, trebuia sa tree peste vechiul canal §i sa merg prin noroi. Era mereu la fel, aceea§i lini§te care imi cuprindea sufletul at unci cand lucram in livada. Am atins fiecare copac, am curarat straturile de bu-

ruieni §i am imp ins

In

ca §i cum ar fi §tiut cat de trisd eram. Am sapat §i am tot sapat, durand radilcinile durerii mele ca sa Ie pot smulge cu

propriile maini. Aerul era arat de amar §i de sarat in dimi- neara aceea. Harb avea sa ma dispreruiasd, iar eu ma dis- preruiam deja . Vocea tadlui meu zbura printre copaci:

sapei §i greblei mele

sdvilarul, lasand apa din canal sa curga.

dimineara aceea, pamantul raspunse

- Maha, Maha, fiica mea. Vino aici.

Trebuie sa fie ceva important. Batranul nu ma intrerupea niciodata cand lucram pamantul; intreruperile Ie pastra pen - tru clipele in care torceam. Mi-am cufundat mainile inapa

rece a canaluIui, incercand sa Ie curar de noroi, insa murdaria

d e sub unghii nu ie~i la frecat. Am pornit spre casa. Tata era ~ezat pe covorul pe juma-

tate terminat. Mama nu reu~ise sa-l Termine de resut. Un

co vor bej cu maro, lung de zece palme. Trebuia sa aiba eel

p urin cincisprezece. "Bunica ta Sabha a tors primul fir . T e

ro g, termina tu ceea ce bunica ta ~i cu

mine am inceput."

- Da, tad.

t~i legana trupul , lovi pamantul cu bastonul ~i rosti:

- Stai jos, fiica mea.

Ma batu

- Harb a fost pe aici.

Sangele- mi navali in obraji. Mi-am plecat ochii. Pentru

pe spate ~i continua:

nu mele lui Allah, oare ce - i spusese tatei? Mi - am apasat mai - nil e pe pantecele incordat, am oftat ~i am a~teptat.

seara asta au sa vina ~eicul T alib

- Ti-a cerut mana. In

~

i mai-marii tribului sa mi

te ceara.

Nu reu~eam sa inreleg ce-mi spusese tata. Sunetele rasu -

n

a r a 0 vreme in aer, iar abia apoi luara forma unei voci. Vo-

c il e i~i dadura rarcoale, iar apoi se unira in cuvinte. Harb

vo ia sa ma ia de sorie?! Dar

a c eea afara din casa. Mama, Allah sa- i binecuvanteze sufle -

t ul , imi spusese ca barbarii sunt asemenea pasarilor de prada :

u rm areau vanatul cad vreme era viu ~i se lupta, dar dupa ce

1 1o morau ~i i~i umpleau buqile, incepeau sa caute altul .

M -am cutremurat ~i am rostit:

- Allah sa apere femeile de nenorocire, de pasari de

pra da ~i de ru~ine. T ata ma intreba:

nu ma aventurasem in noaptea

- Ai sa - l accepri pe Harb?

Ca tori barbarii din tribul nostru, ma ceruse de sorie pen - tru ca-l refuzasem. Ca lui Daffash, ca Iui Raai, ~i lui ii placea

s a vaneze. Beduin ~i fiu de bedu i n. Mama avusese dreptate.

Stomacul mi se stranse cand am recunoscut [ala de mine insami cat de mult 11iubeam. In ciuda inlelepci unii mamei mele, ma indragostisem de un vultur. Da , 11iubeam a~a cum henna iubea apa. Cad vreme cimilele aveau sa rumege orz ~i parnantul avea s a rodeasci portocali, eu aveam sa - l iubesc pe el . Aveam lacrimi in ochi atunci cand am incuviinlat din cap.

UmSaad

M aha, unde e§ti? ma striga U m Saad.

Lumina palida a apusului inunda salonul de spi-

t

r o su l de medieamente, de u r ina §i de sudoare. Din eerul

-

al. Mi-am astupat narile eu degetele, ea sa nu mai simt mi-

i nt uneeat pioua eu flori de portoeal . Am zambit §i i-am

r as puns:

- Dorm aiei, pe patul asta, Um Saad .

- Maha, iarta-ma .

- Ti-am spus ca nu am nimie de iertat.

- Sora, dnd m-au seos din Amman §i au Iuat-o pe dru-

m ul spre Salt] , mi-am adus aminte de pienieur i le pe care Ie

f i ceam aeolo dnd eram mica . Mi - am spus: "Haniyyeh,

o e hii di au sa vada 0 zi ferieita . Te due Ia izvoarele din Salt. "

P e urma, sora, am vazut araeii vitei-de- vie din Fuhais §i dru -

mu l ingust se ineolacea in jurul mumelui asemenea unui

Panici, asta era. M - au adus la Fuhais, unde traiese ere~tinii

~i unde sunt du~i nebunii. Haniyyeh, mi - am spus, au sa te

bage Intr - o Inehisoare ridicara pe pamant pagan. Mi - au pus

o cima~a de forta ~i m - au Impins prin u~a Inalra, grea. Am

privit In urma ~i am vazut soareIe iordanian fierbinte, care invaluia totulintr-o lumina galbuie. tn eeIe din urma, stru -

gurii aveau sa se usuee ~i sa devina stafide. Daci pa~ese peste pragul c ladirii asteia, mi-am spus, nu am sa mai ies nicio -

data. Nu sunt un personaj din ,,0

N - am sa-l pot ehema pe Hasan e e I Ister ~i sa-i port tiehia

care te face invizibil, n- a m sa ma pot strecura in aIra identi- tate, In alt trup, n - am sa pot ealatori I n alte timpu r i ~ i - n 10-

euri m a i ferieite. Barbatul ala im e ns m-a I mp in s ~ i m-a m pravalit In camera. -Kukash.

mie ~i una de nopri".

- Cum? Par zburlit?

- Da, Kukash.

- I se potrive~te num e Ie. ParulIui seamana eu 0 matura. Am ras amandoua. Un sunet straniu , sparr, de rebab 1.

uitat una Ia alta ~i ne-am oprit . Urn Saad, Inci lega-

Ne-am

ta de pat, l~i Intoarse eapul spre stanga, ca sa se uite prin camera.

- N u te obosi. Salonul e gol, sunt In eI doar paturile ~i masur a .

- Allah sa ma ierte , c a nd te-am vazut dormind In patul

ala, eu roehia neagra, bentira neagra , nu m - am putut abrine . Sa stai In camera eu 0 ora~eanci e una, iar sa stai eu 0 bedu- ina mizerabiIa e alteeva. Dar, Maha, tu nu e~ti mizerabila deIoe. Cand mi - ai faeut freqie eu apa rece, mainile - ri miro- seau a gradini, a pa~uni eu fruete eoapte. M-ai purtat In mica mea gradina de pe Muntele Castelului . Pe viara ta, nu mi- ai

a l inat d o ar pi c ioarele §i mainile c u degetele t a le , c i §i inima. Av eam patru ani, eram imb c a c ati in roch i a m e a por t ocali e ,

c u ghe t ur e l e verzi §i alergam cat de repede puteam spre

l

t

ele . t m i era teama sa nu - l pierd, iar odati cu e l sa- mi pierd

§

c

A m manul in doua. Niciodati

t

ea gane. St c angeam tare in mana piastrul pe care mi-l daduse

a t a in dimin eara a c eea, a r a t de t are incat ma dureau dege -

i r andulla leagan §i vata de zahar pe care voiam s a mi- o

um par . Instalau leaganele in apropiere de raul care imparte

nu puteam sa dorm in noap -

t e a dinaintea marii s a rbatori . S t i t eam pe perne, a§tepran d

n eca b datoare sa aud cele douazeci §i una de s a lve ce anunrau

i n cepe r ea festivitar i lor . A do u a zi urma sa fie una a incanta-

r i l or , plina cu vata de zahar §i l eagane. Ziua urmatoare purta

p r omisiunea u nor hainure noi §i a liber t arii. Mama, Allah

s a -i bine c uvanteze sufletul, mi - a t a . c ut 0 rochie din restur i le

d

e material pe care Ie rinea in §ifonier . Era d i n §ifon turcoaz,

p

re sarati cu inimi mici din alabast r u . Eram s i gura ca vazu -

s em de cateva ori cum inimile ba t eau . Tum -t i - tum- t i -t um.

L ea ganul urea sus - sus, spre cer , §i tori copi i i din leaganele

d

e l anga rau cantau laolalti :

Azi e sarbatoarea mea, ya - Ia-Ia . Port haine noi, ya -I a - Ia . o roch i e cu franj u ri, ya - Ia - Ia . Cu pieptarul brodat, ya - Ia - Ia .

Mama nu ui t a ni ci odara s a- mi dea §i 0 banda de ca uciuc,

p

r idi e a m in pieioare pe leagan . Pamant, eer . Pamant , cer .

C ar tierul Imig r anrilor, unde srateam noi, apoi c eru l albastru

n e sfar§it . Casel e erau impodobite cu pan g l i e i de eulori des -

e care 0 fixam in jurul fustei, ca sa nu 0 ridice vant u l . Ma

c h i se , ves e le, §i eu fl o ri de hartie. Sub e opa e ii de p e mal ul

d ului, va nz atorul de v at a de za har terminase de aran j a t in

car u cior no r i§o r ii r oz, pu f i § i - n c epu s a str ige :

-

Bucle-d u lci, vata de zahi i r ! De li cioasa § i gus t o a sa!

C

u tia cu Minuni dma 0 melodie sal t ii r ea~a, ves e l a .

Pa m ant, c er. Pamant, eer . M - am ~inut §i mai strans de fd n-

g hi a l eaganului § i am zb u ra t sus, mai sus dedt to~ i ceila l ~ i

copi i , mai sus dedt casele d i n Cartier . Ya - la - la . Cand omul

a

oprit fdngh i i l e d i n

invartit eram ame~itii, fruntea m i - era

as

u dat i i §i mainile- mi

tremurau. Atunci, jur, am vazut cum

inimile micu~e de pe roch i e bateau tare . Cu jumata t ea de pias t ru ramasa mi-am cumparat 0 v a tii de zahar imensa, roz §i am inceput s a 0 mol f fi . Bu c l e l e - d u l ci

mi se topeau in gura ne l i is a nd nimic in u r ma l or . Mai a pu-

earn 0 bucatii, ca sa prind gustul ac e la dul ce , c a 0 furnic a tu r a .

asemen e a vatei de zaha r : din a farii

pare pufoasa §i plina, dar pe dinaumru e go a la ca salonul asta

b l estemat de sp i ta l. ~i i -au spus vatei de zahar "bucle - dul c i".

Ca via~a mea. Via~a unei fete. a minciuna pufoasa pentru

Mall a, sora, v i a~a m e a e

juma t ate de piastru . Ya-la- l a.

Maha

T ata ~§irar§ai. picioar e le pr i n pamantu l umed a l cuq ii §i

em spre mme .

- Bin e ai venit, tara.

v

Capullui p e jumatate ra s imi a mintea de 0 cirt i ra batra-

n a , cenu§ie. E§arfa a l ba pentru cap i i era in£i§urara in j urul

ga tu lui, i a r cama§a in dung i avea manecile pa t ate.

-

T e rog, tara, lasa - ma sa- ti spal cama§a.

N

u v oia sa ma lase, doar Mal iha §tiuse cum sa- i sp e le ca -

m ~ i le. Nu trebuia sa u mble a§ a , cu kohl-uP s c ur g andu - i - se

pe ob r aji . Pro bab il 0 pl an s ese i ar pe mama . Frecand u- §i d e-

g e tele sla b e §i uscat e , m a intre b a:

- To t ma i luc r ezi, Maha ?

De c and deven i sem femei e , nu ma i voia sa munces c l a

ca mp, era obosi t or §i ru§inos . Lo c u l f emeii e r a intr-o I n c a-

p er e bine i n chisa. Dar n - ar fi vru t nic i sa ma o p re s c di n a

m unci paman t u l , pe nt ru ca eram singura care av e a g rija de

- L-ai vazut pe Daffash azi? Trebuie sa puna orzulla

pastrare. In spatele nefericirii tadlui meu se afla un singur om, un singur cuvant: Daffash. I§i dorise un fiu bun. Un taran in

stare sa - §i afunde mainile In tarana §i sa transforme bucata aceea de pamant Intr - o livada Infloritoare. Allah i - a dat un afemeiat §i un iubitor al ora§ului. Voia sa modernizeze ferma. Cu 0 mana lovea §i cu alta aplica leacurile.

- N u, nu I - am vazut . Poate ca a plecat la ora§.

Se a§eza §i-§iIndrepd spatele, sprijinindu - se de baston. Am cufundat cana de tinichea ill apa rece.

- Bea, tad, bea fericit §i sanatos .

Incepu sa - §i legene u§or trupul, in timp ce priv ea soa re le

a punand.

- Fiul meu e ademenit de luminile o ra§ului. Na v igheaza

In d rumat de stele false. Uid - te la fiii §eicului T a lib. Cum au tinut ei plugulin tarana, de Ia rasarit la apus!

Daffash pleca la ora§ In fiecare joi dimineata §i se intor - cea abia duminica seara. Stiam prea bine cum se Intampla totul . Diminetile de luni erau cele mai dificile. Cauta nod In papura pentru orice. Unde Ii erau pumnalul , micul dejun, cainele? Un de Ii erau sandalele? Ma tragea de par . Sobolan mizerabil, cea mai urata femeie din lume. Fa ce-ti spun! Po -

topul de insulte §i lovituri nu putea fi oprit decat de basto - nul din lemn al tadlui. Atunci Daffash I§i cerea scuze §i Imi dadea un pachet de ciocolad straina.

- Pe sufletul mamei mele, am sa- ti rascumpar durerea, tata, i - am spus .

I§i trecu degetele uscate peste cositele mele §i rosti:

- Fie ca niciodad sa nu cuno§ti 0 zi nefericita, Maha.

Tata obi§nuia sa-mi Impleteasca pletele lungi In doua cozi . Mangaierile lui Imi ostoiau durerea. Imi spunea ca - i aduc aminte de mama mea, Maliha, Allah sa- i binecuvanteze

s ufl etul . Aceea~i ochi mari, caprui, ~i barbia tremuratoare.

Mam a Ii cerea lui Allah sa 0 apere de deochi ~i sa - i dea 0

v i a ta pe care s-o poata In dura. A murit la putina vreme dupa

c

e fu sesera culese recoltele . Oamenii din Hamia nu au ~tiut

c

a re a fo s t motivul bolii ei. J umatate din corp Ii era parali-

z

a ta, i a r din ochiul sting nu mai putea clipi. Ochiul bolnav

pr ivea

c ur te a sanctuarului lui Abu Aubayydah . Au a~ezat sicriulin

f ata m ormantului sfantului, care era bine ascuns sub covoa-

r e le g ro as e, verzi, ~i sub perne ro~ii din catifea. Iti pui coa - ce le p e acele perne ~i te rogi lui Abu Aubayydah sa i te laude

noptii ~i au dus-o In

snopii de orz. Au luat-o In toiul

p ro fe t ului Mohamed. In noaptea In car e am pierdut-o pe

ma m a, a e r ul umed ne - a acope r it asemenea unui cear~af ud

d in ca t ifea ne a gra. Din departare, dinspre m i naret