Sei sulla pagina 1di 65

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Specializare: Contabilitate si Informatica de Gestiune

Student - Popescu Dana Raluca , An II, Grupa IV

Raport de practica privind activitatea de desfasurare in calitate de Economist la Departamentul Financiar Contabil la SC AUTO SERVICE SRL SUCEAVA Numele si prenumele Popescu Dana Raluca Programul de studiu : CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE Organizatia gazda: SC AUTOSERVICE SRL SUCEAVA Tutorele de practica: IANOVICI ANGELA Perioada stagiului de practica: 16.05.2011 5.06.2011 Responsabil de practica: Lector univ. dr. CAMELIA CATALINA MIHALCIUC

Prezentarea generala a stagiului de practica Obiectivele stagiului de practica Facilitatea dobandirii unui set minimal de competente tehnice/profesionale; Completarea si adancirea cunostintelor practice in domeniul contabilitatii; Familiarizarea cursantilor cu modul de aplicare in unitatile patrimoniale a cunostintelor teoretice insusite in procesul instructive; Dobandirea abilitatilor necesare aprofundarii elementelor de contabilitate financiara sin u numai, evidentiind de altfel principalele aspecte ce asigura o evidenta contabila corecta cu accent deosebit pe inregistrarea contabila a principalelor operatiuni economico-financiare , in cursul exercitiului financiar; Prezentarea celor mai importante fenomene care au loc la nivelul societatilor comerciale si refletarea lor in contabilitate , pe baza documentelor financiarcontabile; Capacitatea si menirea de a invata cum sa fie insusite practicile contabile in vederea obtinerii eficientei si performantei in domeniul financiar-contabil; Abordarea problematicii complexe, reflectand succesiunea claselor si grupelor de conturi din Planul de conturi general actual cu modificarile si completarile ulterioare; Dezvoltarea abilitatilor de comunicare si lucrul in echipa; Dezvoltarea capacitatii de a utilize cunostintele acumulate in situatii noi, nepredictibile si complexe; Interpretarea si aplicarea reglementarilor/normelor legale in viguare; Formarea gandirii critic-reflexive, stimularea exprimarii si argumenarii parerilor personale cu privire la realitatea practica;

Prezentarea organizatiei gazda SC AUTOSERVICE SRL SUCEAVA s-a infiintat in anul 1991 la initiativa fratilor Daniel Mitric, Emil-Florin Mitric, Stefan-Dinu Mitric. Initial ca un mic atelier de reparatii auto, prin abnegatie si daruire din partea fondatorilor ei , firma s-a dezvoltat an de an ajungnd n prezent sa fie cunoscuta mult peste granitele judetului Suceava. In anul 2001 sa realizat contractul cu DU si s-au reprofilat pe Volkswagen. Pe perioada 2001-2004 acestea si-au desfasurat activitatea doar in Radauti, in 2004 s-au distins si in Suceava. Anul 2008 a reprezentat pentru firma an de varf dar in 2009 s-a instalat criza economica unde domeniul auto a fost atins cel mai profund dar acestea au gasit mereu solutii pentru a se mentine la cel mai ridicat nivel pe piata. Mai nou acestea si-au lansat si o linie de transporturi aeriene.

Ceea ce am invatat de la aceasta firma, printre multe altele, tinand cont de promptitudinea cu care au deposit criza economica este faptul ca performanta in afaceri se reflecta in mod special in motivatia salariatilor. SC AUTOSERVICE SRL isi desfasoara activitatea conform cadrului legislativ in vigoare. Aceasta s-a inregistrat in Oficiul Registrului Comertului, in conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comertului , pe data de 14.03.2011. Aceasta este in conformitate cu Legea nr. 26/1990, deci nu figureaza mentiuni referitoare la condamnari ale comerciantului pentru fapte penale, punerea sub stare de interdictie , instituirea curatelei, declararea starii de insolventa sau faliment, nu se afla in fuziune sau divizare, proces de dizolvare sau lichidare ( conform Legii nr. 31/1990, republicata ), reorganizarea judiciara sau faliment ( conform Legii nr. 85/2006, republicata ). Sediile si/sau activitatile autorizate deruleaza in conformitate cu art. 15 din Legea nr. 359/2004 iar activitatea principala conform codificarii ( ordin 337/2007 ). Prezentarea Serviciului/Compartimentului/Biroului unde a fost efectuat stagiul de practica Departamentul contabil din cadrul firmei , a fost locul unde noi mi-am desfasurat stagiul de practica, insa am avut sansa de a petrece scurt timp in cadrul altor departamente unde am observat ca, contabilitatea este pusa in relatie cu toate departamentele, legaturile dintre acestea si contabilitate sunt chiar foarte stranse. In cadrul celorlalte departamente mam lovit de lucruri noi si neprevazute, insa interesante. Aici am dobandit un set minimal de cunostinte practice in domeniul contabilitatii si competente tehnice/profesionale astfel amplificand cunostintele teoretice acumulate in decursul anilor in cadrul facultatii intr-un mod practic. Ceea ce am observat imediat este ca teoria este doar baza de la care porneste practica , diferentele exista. Am avut sansa de a deprinde abilitati necesare pentru aprofundarea elementelor de contabilitate financiara dar nu numai. In cadrul acestui departament mi-au fost prezentate cele mai importante fenomene care au loc la nivelul societatii comerciale AUTOSERVICE SRL SUCEAVA si reflectarea lor in contabilitate , pe baza documentelor financiar-contabile, am invatat sa fac fata provocarilor create de anumite situatii complexe, sa nu ma feresc de neprevazut , ba chiar sa fac fata cu brio oricaror situatii dificile. In aceasta firma am invata importanta muncii in echipa, perseverentei, curajului, ambitiei, mi-am dezvoltat abilitatile de comunicare si exprimare. Aici am indraznit sa imi sustin argumentativ propriile pareri personale cu privire la realitatea practica.

Tema nr. 1 Studierea statului firmei Stautul firmei s-a constituit pe baza mai multor articole referitioare la toata activitatea pe care o desfasoara SC AUTOSERVICE SRL, pe domeniul auto cuprinzand informatii cu privire la forma juridica, denumire, emblema, sediul si durata societatii, obiectul de activitate, durata societatii, dizolvarea societatii, fuziunea si divizarea societatii, litigii, dispozitii finale s.a. Denumirea s-a constituit de catre subsemnati sub denumirea de SC AUTOSERVICE SRL. Sediul societatii este in Romania, jud. Suceava, localitatea Radauti.Sediul societatii poate fi schimbat in alt loc din tara, pe baza hotararii adunarii asociatilor potrivit legii. Societatatea poate avea filiale sau sucursale si in alte localiati. Conform statului obiectul de activitate al societatii il reprezinta reparatiile auto si tinichirerie. Prin vointa asociatilor, obiectul de activitate al societatii poate fi modificat prin restrangerea sau extinderea sa, cu respectarea prevederilor legale. Privind capitalul social subscris ,in statut acesta este in valoare de 1270000.00 RON, integral varsat, cu 127000 parti sociale a carei valoare pep arte sociala este de 10.0000 RON. Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a dou luni din ziua n care hotararea a fost publicat n Monitorul Oficial. Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital legal, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Orice creditor poate face opozitie n termenul prevazut la aliniatul 1 n cond art. 62. Conducerea societatii se realizeaza prin asociati, care are urmatoarele atributii: - sa aprobe bilantul si sa stabileasca repartizarea beneficiului net; - sa desemneze pe administratori si cenzori, sa-i revoce si s le dea descarcare de activitatea lor; - sa decida urmarirea administratorilor i cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand i persoana insarcinata s o exercite; - sa modifice actul constitutiv. Administrarea societatii se face de catre asociati, in cazul n care nu a numit unul sau mai multi administratori. Administratorul poate infiinta puncte de lucru, n limita imputernicirii acordate de catre asociati. Exercitiul economico - financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecrui an. Primul exercitiu va ncepe la data constituirii societatii.

Durata de functionare a societatii este nelimitata incepand cu data inregistrarii in Registrul Comertului. Privind dizolvarea societatii,aceasta are loc doar in urmatoarele cazuri: - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; - imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia; - declararea nulitatii societatii; - hotararea asociatilor; - hotararea tribunalului, la cererea organului financiar teritorial sau a Registrului Comertului in a carei raza teritoriala se afla sediul social principal al societatii; - falimentul; - alte cauze prevazute de lege sau de modificarile prezentului act constitutiv; Fuziunea sau divizarea are loc la urmatoarele date: - in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data inregistrarii n Registrul Comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele; - in celelalte cazuri, la data inscrierii n Registrul Comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante. Litigiile societatii nascute din contractele economice incheiate cu persoane fizice sau juridice precum si litigiile patrimoniale dintre asociati si societate vor fi solutionate pe cale amiabila,iar n caz contrar partile vor putea apela la instantele judecatoresti competente.Litigiile personalului angajat de societate se rezolva potrivit legislatiei muncii n vigoare n Romania. Prezentul statut intra n vigoare la data semnaturii de catre asiciati si a dobandirii de catre societate a personalitatii juridice, conform legii, constituind actul constitutiv al acesteia.

Tema nr. 2 Descrierea activitatii firmei SC AUTOSERVICE SRL , se bazeaza pe mai multe puncte de lucru, atat principale cat si secundare , cum ar fi: prezentarea si comercializarea de autovehicole,service auto, piese si accesorii auto, atat testari si analize tehnice cat si verificari tehnice periodice, show room si comercializare piese auto. Legat de acest domeniul firma isi desfasoara activitatea impartita pe mai multe departamente, puse in relatie , unul dintre cel mai important fiind departamanetul financiarcontabil, unde am avut ocazia sa-mi desfasor in cea mai mare parte stagiul de practica. SC AUTOSERVICE SRL SUCEAVA este una dintre cele mai noi reprezentante ale Concernului Volkswagen in Romania, in present principalele domenii de activitate constand in prestarea intregii game de de servicii in domeniul de reparatii auto, comercializarea de autoturisme noi,comercializarea de piese de schimb , consumabile si accesorii auto, servicii de inchiriere autoturisme. In prezent acestea isi desfasoara activitatea pe locatia Suceava, E85, Km 432. Serviciile oferite de societate se reflecta in toate activitatile desfasurate in firma: Service rapid ( Lucrari de complexitate medie sunt rezolvate cu maxima operativitate, cum ar fi: schimb ulei, placute frana, anvelope ); Receptie directa ( Un serviciu unic de diagnoza in prezenta clientului, dedicat fiecarei marci in parte si efectuata cu un echipament tehnic de varf, menit sa ofere din prima clipa siguranta ca sunteti pe maini bune; Statie ITP (Linia ITP acreditata RAR, dotata cu echipament de ultima generatie, asigura verificarea tehnica periodica a masinii ); Tinichigerie (In atelierul de tinichigerie masina poate fi readusa in starea originala. Efectuarea reparatiilor de calitate superioara, cu garantie si la preturi accesibile. Vopsitorie (In vopsitorie ultramoderna utilizeaza vopsele ecologice pe baza de apa ); Tratamente speciale; Depozitare roti; Anvelope; Serviciu tractari; Programare telefonica ( Termenul de programare pentru masina se stabileste telefonic. Piesele de schimb se livreaza in timp util si asteptarea la receptie se reduce semnificativ, deoarece totul este pregatit ); Finantare consiliere ( Programul Porsche Leasing ofera cele mai avantajoase oferte de finantare ); Spalatorie (Statia de spalatorie auto foloseste exclusive produse ecologice pentru infrumusetarea masinilor clientilor);

Autovehicule de ocazie( Echipa Weltauto pune la dispozitie pentru a prelua autovehiculule, oferind posibilitatea de a opta pentru unul nou ); Autovehicul la schimb ( Pentru cazuri exceptionale au gasit solutia deplasarii clientilor la birou si inapoi la ei. Autovehicul la schimb, la un pret special ); Accesorii, Shop (AUTOSERVICE merge pe ideea : pentru fiecare cate ceva! La ei se gasesc oricand articole din domeniile: siguranta, confort, sport, optica, imbracaminte, antifurt si multe altele ); Boutique ( Aici se gasesc cele mai elegante accesorii si super-idei pentru cadouri la cele mai avantajoase preturi ); Cafeterie; Shuttlebus ( In cazul in care masina clientului ramane in societate , firma asigura transportul gratuit pana la cel mai apropiat mijloc de transport );

Tema nr. 3 Prezentarea principalelor indicatori economico financiari Indicatori de eficien economic 1. Rata capitalului de lucru
RCL = profit net 1.260.052 100 = 100 = 63,17% nefavorabil capital de lucru 1.994 .600

Capital de lucru = Active curente-Pasive curente Indicatori de rentabilitate 1. Marja de profit


profit net 1.260.052 100 = 100 = 3,01% favorabil cifra de afaceri 41.789.917 2. Rata rentabilitii economice Mp = profit net 1.260.052 100 = 100 = 7,09% favorabil total active 17.762.609 3. Rata rentabilitii financiare Rre = Rrf = profit net 1.260.052 100 = 100 = 7,39% favorabil capital propriu 17.041.330

4. Rata rentabilitii activelor totale


Rrat = profit brut 1.490.234 100 = 100 = 8,39% favorabil active totale 17.762 .330

Indicatori de lichiditate 1. Rata lichiditii imediate


Rli = active curente stocuri 17.762.609 4.385.034 = = 2,16 favorabil pasive curente 6.206.200

2. Rata lichiditii curente

Rlc =

active curente 17.762 .609 = = 2,86 favorabil pasive curente 6.206 .200

Indicatorii solvabilitii 1. Rata de ndatorare


Ri = datorii pe termen lung 721.279 = = 0,30 nefavorabil capitaluri proprii 2.386.934

Indicatorii de lichiditate arat c societatea AUTOSERVICE S.R.L. este n afara oricrui pericol de blocaj al activitii de exploatare, dar solvabilitatea patrimonial a firmei reflect un grad destul de nalt de dependen, creditul pe termen lung contractat la sfritul anului 2011 punnd firma ntr-o situaie delicat. Totui, rata profitului indic un nivel ridicat de randament al exploatrii activelor, puterea de pia a firmei (capacitate nalt de satisfacere a cererii) i confirmarea ncrederii asociailor n derularea afacerii.

10

Tema nr. 4 Arhihavarea in ordine cronologica a documentelor contabile aferente perioadei de analiza SC AUTOSERVICE SRL SUCEAVA ofera servicii de legatorie arhivare. Arhivarea documentelor consta in urmatoarele operatii: furnizare de mape de arhivare; selectie documente; legarea documentelor pentru arhiva; scrisul pe cotor; ordonarea unitatilor arhivistice in functie de indicativul din nomenclator; intocmirea procesului verbal de selectionare si a inventarelor cu documente ce se caseaza. Societatea ofera servicii in domeniul legatoriei finanaciar-contabile, secretariat, operative, etc., in vederea arhivarilor in conformitate cu prevederile legale, Legea nr.16 publicata in M.O. 71/1996 precum si Legea nr. 82/1991 a Contabilitatii, in care sunt prevazute obligativitatea snuruirii si copertarii documentelor arhivate. Scop : Scopul acestei proceduri este: 1) stabilirea unui set unitar de reguli si proceduri pentru arhivarea, pastrarea si reconstituirea documentelor. 2) stabilirea responsabilitatilor privind arhivarea, pastrarea si reconstituirea documentelor. Referinte normative: - Fisele posturilor pentru titularii din statul de organizare; - Legea contabilitatii nr. 82/1991 modificata si completata; - Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii aprobat prin HG 704/1993; - O.M.F.P. nr. 1917 din 2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice si Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare ale acestuia; - O.M.F.P. nr. 556 din 2006 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice aprobate prin O.M.F.P.nr. 1917 din 2005; - Graficul cu circuitul documentelor; Descrierea procedurii: -Pregatirea documentelor in vederea arhivarii respectiv, gruparea documentelor n dosare, de maxim 300 file, in functie de: continutul economic al documentelor justificative si de termenul de pastrare: - dosare care se pastreaza timp de 50 ani; - situatii financiare; - state de plata; - dosare care se pastreaza timp de 10 ani: contracte de prestari servicii, situatii lunare, inventarierea anuala, corespondenta, fisele conturilor, note contabile si documente justificative, proiect de buget si bugete aprobate, procese verbale de cercetare administrativa, etc.

11

-Documentele se aranjeaza n dosare n ordinea cronologica producerii sau nregistrrii n contabilitate; -Arhivarea efectiva a documentelor (legarea documentelor n dosar). -Numerotarea filelor din dosar si aplicarea semnaturii pentru confirmarea exactitatii numarului de file; -Inscrierea pe coperta dosarului a urmtoarelor informatii: denumirea n clar a structurii, denumirea compartimentului care a creat dosarul, numarul de dosar din inventar, indicativul din nomenclator, continutul pe scurt al dosarului, datele de inceput si de sfarsit, numrul de file, termenul de pastrare; -Intocmirea inventarelor; -Predarea dosarelor pe baza inventarului la arhiva unitatii; -Informatiile n format electronic vor fi stocate si pe dischete si CD-uri si vor avea aceleasi termene de pastrare ca si cele pe suport de hartie. 6. DISPOZIII FINALE a) Procedura este adusa la cunostinta personalului care executa activitatea respectiva. b) Actuala procedura este revizuita in cazul in care apar modificarile reglementarilor legale cu caracter general si intern pe baza carora se desfasoara activitatea care face obiectul acestei proceduri. c) Aceast procedur a intrat n vigoare la data de 01.10.2009.

12

Tema nr. 5 Prezentarea modului de organizare a contabilitatii capitalului Contabilitatea capitalurilor se conduce cu ajutorul contului 101 Capital. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris si varsat n natura si/sau numerar de catre actionarii/asociatii unei societati, precum si evidenta majorarii sau reducerii capitalului. In credit se inregistreaza: capitalul subscris n natura si/sau numerar, capitalul majorat prin subscriptie publica sau emisiune de noi actiuni, precum si capitalul preluat n urma operatiei de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice prin debitul contului 456: rezervele destinate majorarii capitalului prin debitul contului 106; primele legate de capital ncorporate n acesta prin debitul contului 104. In debit se nregistreaza: capitalul retras de actionari/asociati precum si capitalul lichidat cu ocazia fuziunii sau lichidarii prin creditul contului 456; pierderile realizate n exercitiile precedente care reduc capitalul prin creditul contului 117; reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate prin creditul contului 502; Exemplificarea contabilitii operaiilor privind capitalul la AUTOSERVICE S.R.L ( datele sunt reale ) 1) Constituirea societatii comerciale cu raspundere limitata, cu capital social de 1270000.00 ron, varsat integral la la banca inainte de inmatricularea societatii: 5121 = 1012 5121 = 1012 1270000.00 13

Conturi la banci in lei

Capital subscris varsat

2) Constituirea unei societati pe actiuni cu un capital subscris de 1270000.00 ron, divizat in 127 parti sociale. La infiintare s-a depus la banca contravaloarea a 100 parti sociale, restul urmand a fi varsat in contul bancar la 12 luni de infiintare. trecerea restului capitalului de la subscris nevarsat la varsat: 1012 = 1011 50.000 subscrierea capitalului: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 1270000.00

varsarea partiala capitalului in momentul infiintarii: (127 parti sociale * 100000 ron/parte sociala ) 5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 12700000

trecerea capitalului social de subscris nevarsat la varsat: 1012 Capital subscris varsat = 1011 Capital subscris nevarsat 12700000

varsarea ulterioara a restului capitalului 5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu asociatii privins capitalul 114.300.000

trecerea restului capitalului de la subscris nevarsat la varsat: 1012 Capital subscris varsat = 1011 Capital subscris nevarsat 114.300.000

14

Tema nr . 6 PREZENTAREA MODULUI DE ORGANIZARE A CONTABILITATII ACTIVELOR IMOBILIZATE

Imobilizarile reprezinta bunuri si valori destinate sa serveasca o perioada ndelungata n activitatea unitatii patrimoniale si care nu se consuma la prima utilizare. Structura activelor imobilizate delimiteaza urmatoarele grupe: - imobilizari necorporale; - imobilizari corporale; - imobilizari financiare. Dupa natura lor, imobilizarile pot fi de natura financiara (cazul imobilizarilor financiare) si nefinanciare (imobilizari necorporale si corporale), iar dupa destinatia lor pot fi imobilizari profesionale (acelea care concura la realizarea obiectului de activitate) sau neprofesionale (servesc unor functii ale ntreprinderii, cum ar fi constructiile de locuit pentru realizarea functiei sociale a ntreprinderii, dotarile sportive si culturale, etc.). Astfel, pentru imobilizarile necorporale distingem urmatoarele obiecte de evidenta: cheltuieli de constituire, indiferent de marimea lor, fiecare categorie de lucrari sau obiective de cercetare, fiecare brevet, licenta, concesiune, marca de fabrica sau de comert sau oricare alt drept similar, fondul comercial n totalitatea sa, fiecare program informatic. Imobilizarile corporale reprezinta bunuri care au o structura materiala asupra carora agentii economici exercita un drept real, fiind elemente de patrimoniu ce definesc capacitatea tehnica de productie si comercializare, creeaza venituri n concordanta cu obiectul de activitate al acestora. Imobilizarile corporale au o durata ndelungata de functionare si participa la mai multe cicluri de productie, iar valoarea lor se transmite treptat sub forma amortizarii, asupra cheltuielilor fiecarui exercitiu. n categoria acestora intra constructiile, terenurile, instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor materiale si alte active corporale. Pentru ca un obiect corporal sa intre in categoria imobilizarilor corporale trebuie sa indeplineasca anumite conditii cum ar fi: sa aiba o valoare nominala mai mare dect limita stabilita prin hotarre a Guvernului (n prezent 1.800 lei). Aceasta valoare poate fi actualizata anual n functie de indicele de inflatie; sa aiba o durata normala de utilizare mai mare de un an;

In firma SC AUTOSERVICE SRL principalelel categorii de active imobilizate intalnite sunt:

15

imobilizari necorporale sub forma cheltuielilor de constituire si dezvoltare in suma de 134.232 lei; imobilizari corporale in categoria carora intra: terenurile 2.078.934 lei, constructii 8.141.925 lei, instalatii tehnice si masini 12.535.328 lei, alte instalatii, utilaje si mobilier 436.712 lei, avansuri si imobilizari corporale in curs 209.271 lei;

Pe baza bilantului se observa faptul ca din categoria activelor imobilizate lipsesc imobilizarile financiare. In cadrul firmei SC AUTSERVICE SRL nomenclatorul si circuitul documentelor primare, care permite evidenta operativa a contabilitatii imobilizarilor corporale, este conceput astfel nct sa permita consemnarea completa si la timp a tuturor operatiunilor privind miscarea imobilizarilor corporale. n functie de operatiile economice care intervin, de caile de intrare si destinatie a iesirilor se ntocmesc documente specifice. Intrarea activelor imobilizate corporale n gestiune poate avea loc prin achizitionarea cu titlu oneros, aport n natura de asociati la constituirea capitalului social , din productie proprie, donatii, sau plusuri de inventar, iar n folosinta temporara prin concesiune, locatie de gestiune si nchiriere. Complexitatea operatiunilor care intervin n consemnarea existentei, miscarii si deprecierii activelor imobilizate precum si caile de intrare, respectiv de iesire din unitate, presupun gruparea documentelor de evidenta n patru categorii: - -documente care privesc intrarea n gestiune a activelor imobilizate; - documente care privesc deprecierea activelor imobilizate; - documente privind iesirea din gestiune a activelor imobilizate; - documente de evidenta operativa. Exemplu de operatiuni reazlizate de SC AUTOSERVICE SRL cu active imobilizate: La constituirea societatii se realizeaza aducerea de aport in natura de catre asociati sub forma de terenuri, mijloace de transport, mobilier. % 2111 Terenuri 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii 214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte activ corporale 7.500 = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 28.359 10.934 9.925

16

Societatea comerciala AUTOSERVICE SRL achizitioneaza un teren la pretul de 3 000 lei, TVA 24%. Se realizeaza lucrari de amenajari n suma de 1000 lei. Durata de amortizare a amenajarilor este de 2 ani. Dupa un an de exploatare a terenului acesta se vinde la pretul de 4000, inclusiv TVA. cumpararea terenului: % 2111 Terenuri 4426 TVA deductibil = 404 Furnizari de imobilizari 3720 3000 720

plata furnizorului: 5121Conturi la banci n lei 3720

404 Furnizori de imobilizari = -

nregistrarea amenajarilor de terenuri: 722 Venituri din imobilizari corporale 1000

2112 Amenajari de terenuri =

An I

nregistrarea amortizarii: (1000 : 2 ani = 500)

6811 Cheltuieli de exploatare =

2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri

500

privind amortizarea imobilizarilor An II 461 Debitori diversi = % vnzarea:

4000 3361

7583 Venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital 4427 TVA colectata Descarcarea gestiunii pentru terenuri:

638

17

6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte = operatii de capital -

2111 Terenuri

3000

Descarcarea gestiunii pentru pentru amenajarii: % = 2112 Amenajari de terenuri 1000 500 500

2811 Amortizarea amenajarilor de terenuri 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital ncasarea: = 461 Debitori diversi

5121 Conturi la banci n lei

4000

18

Tema nr.7 Prezentarea modului de organizare a contabilitii elementelor de stocuri i producie n curs de execuie Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta n activitatea nterprinderii si n general participa la un singur circuit economic modificndu-si n permanenta forma. Cuprind ansamblul de bunuri si servicii care intervin n ciclul de exploatare al nterpriderii si sunt destinate fie a fi consummate la prima lor utilizare, fie a fi prelucrate n procesul de productie, ori a fi vndute n starea n care au fost procurate. Stocurile pot intra n nterprindere pe mai multe cai: achizitie, productie proprie, aport, donatie, etc. Din punct de vedere financiar, tinnd cont de perioada scurta n care sunt regasite n structura patrimoniului, sunt considerate alocari ciclice. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, stocurile sunt considerate active cu o lichiditate partiala. Stocurile, prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza n structura activelor: - se afla succesiv si nentrerupt n diferite faze ale procesului de productie si comercializare; - descriu mai multe rotatii (circuite) n cadrul unei perioade de gestiune; - sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiale consumabile, materiile prime), sau a fi vndute n aceeasi stare (marfurile) sau a fi vndute dupa prelucrare (produsele); - contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului. Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important n activitatea AUTOSERVICE SRL. Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor sa vizeze mentinerea unui nivel corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii, si al volumului productiei si al modului de realizarea al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil interprinderilor. Un nivel minim poate genera disfunctionalitati pe relatia furnizor-beneficiar si opriri ale procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizari importante de stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita perioada, fapt ce genereaza dificultatii n fluxurile financiare ale firmei. Astfel permanent la AUTOSERVICE SRL se verifica care este stocul fizic ( palpabil) si stocul disponibil. Este posibil ca aceste doua tipuri de stocuri sa nu coincida deoarece intervin stocurile care sunt rezervate ( care au prioritate fata de cele disponibile). Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent. Metoda inventarului permanent Metoda inventarului permanent presupune ca n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric. n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La

19

sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real. n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO. Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta: stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi dect debitor, intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului, iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului, n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri se va stabili n permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. Folosirea acestei metode presupune: utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor, folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor, conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica. Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor. Metoda inventarului intermitent Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:

20

n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare. Metoda inventarului intermitent consta n: nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri, regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin: destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar, restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor Metode de evideta analitica a stocurilor n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea contabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si pe fiecare categorie de stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupa urmatoarele metode: -metoda cantitativ-valorica; -metoda operativ-contabila; -metoda global-valorica; a) Metoda cantitativ-valorica. Presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind Fisele de cont analitice. Fisele de magazie, mpreuna cu actele justificative(receptii, facturi), mpartite n functie de sensul miscarii bunurilor(intrari si iesiri), se predau compartimentului financiar-contabil, care prelucreaza datele si nregistreaza stocurile att cantitativ ct si valoric, n Fisele de cont analitice, deschise pe feluri de bunuri si locuri de depozitare. b) Metoda operativ-contabila (pe solduri). Presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitatea valoric, pe gestiuni, iar n cazul acestora pe grupe si subgrupe de bunuri, ntocmindu-se documentul numit Registrul Stocurilor.

21

c) Metoda global-valorica. Are n vedere conducerea evidentei stocurilor numai valoric, att la nivelul gestiuni ct si a compartimentului de contabilitate. La nivelul gestiunii, Fisele de magazie sunt ntocmite cu Raportul de gestiune, n care se nregistrteaza zilnic intrarile si iesirile pe baza de documente justificative. Aceasta, mpreuna cu documentele justificative se predau la compartimentul de contabilitate, care verifica realizarea documentelor si a valorilor consemnate. Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie Principalele obiective ce revin contabilitatii n acest domeniu ale AUTOSERVICE SRL sunt: Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare prin organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare se realizeaza prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, si n cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, nregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii lor. Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor neutilizate, precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea n sectiile de fabricatie. Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel nct acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare. nregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor. Evidenta si urmarirea stocurilor de produse n procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive. Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare. Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si nregistrarea n contabilitate a stocurilor.

Sistemul documentelor justificative si de evidenta operativa

22

Operatiunile privind existenta, intrarea, iesirea si deprecierea stocurilor sunt consemnate n diferite documente specifice, care se pot grupa dupa urmatoarele criterii: Documente privind existenta stocurilor: liste de inventariere; registru de inventar; proces verbal de inventariere; Documente privind intrarea stocurilor: comenzi; facturi; aviz de nsotire; borderou de achizitie; note de receptie si constatare de diferente; bon de predare transfer restituire; rapoarte de productie;bon de primire; liste de inventariere; declaratii vamale de import; ordine de plata extrase de cont; chitante si registru de casa; borderou de primire a bunurilor n consignatie;procese verbale de predare primire; procese verbale de inventariere; procese verbale de donatie; Documente privind iesirea stocurilor: facturi; avize de nsotire; bonuri de predare transfer restituire; borderou de vnzare; fise limita de consum; bonuri de consum; foi de parcurs; procese verbale de predare primire;bon de predare;declaratie vamala de export; declaratii de ncasare valutara; decizii de imputare;procese verbale de donatii; procese verbale de inventariere; buletin de analiza; extrasele de cont bancar; chitante si registru de casa; rapoarte zilnice de productie; Documente privind descrierea stocurloir: listele de inventariere ; procese verbale de inventariere; situatii de calcul a perisabilitatilor; procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate; note de constatare; Evidenta operativa a stocurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor documente: fisa de magazie; registrul stocurilor; raportul de gestiune; Prezentam, pe scurt, cteva din cele mai importante documente de evidenta a stocurilor: Factura se ntocmeste n momentul livrarii bunurilor, constituind, pe lnga functia de intrare - iesire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontare (ncasarea plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate. Avizul de nsotire serveste ca document pentru eliberarea primirea n gestiune si ca act de nsotire a stocurilor pe timpul transportului. Nota de receptie si constatarea de diferente evidentiaza bunurile intrate n gestiune. Este ntocmita n baza documentelor eliberate de furnizor. Bonul de predare transfer restituire folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate, etc.) obtinute din productie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul n cadrul aceleiasi unitati. Nu serveste ca document pe timpul transportului. Operatiuni contabile : achizitionarea de stocuri de la furnizori: % = 401 Furnizori 301 Materii prime sau 302 Materiale consumabile 408 Furnizori facturi nesosite 303 Materiale de natura obiectelor 542 Avansuri de trezorerie de inventar 4426 TVA deductibila darea in folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar:

23

= 303Materiale de natura obiectelor de

inventar 603Cheltuieli privind materialele de natura obictelor de inventar 471Cheltuieli nregistrate n avans si D.D. 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta - stocuri vndute n starea n care au fost procurate (se trec la marfuri): 371 Marfuri = % 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar scaderea din gestiune a valorii produselor, lucrarilor si serviciilor care reintra n procesul de fabricatie ( destocare): 711 Variatia stocurilor = % 331 Produse n curs de executie 332 Lucrari si servicii n curs de executie - vnzarea produselor finite: 4111 Clienti % 701 Venituri din vnzarea produselor finite 4427 TVA colectata - scaderea din gestiunea produselor vandute: 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite - constatate lipsa la inventar a produselor finite : 711Variatia stocurilor = 345 Produse finite produse finite transferate n magazinele de vnzare proprii: 371 Marfuri = 345 Produse finite produse finite acordate salariatilor ca plata n natura conform legii: 421 Personal-salarii = 345 Produse finite datorate -produse finite retinute si consumate n aceeasi unitate: % = 345 Produse finite 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar la achizitia pieselor: =

24

% = 401 Furnizori 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibila Iar cand intocmiti factura, pe baza devizului, atasat facturii: 602 Cheltuieli cu materiale consumabile = 302 Materiale consumabile La intocmirea facturilor: 4111 Clienti = % 704 Venituri din prestari de servicii 4427 TVA colectata

25

Tema nr. 8 PREZENTAREA OPERATIUNILOR CONTABILE CE PRIVESC RELATIILE CU FURNIZORII SI CLIENTII In cadrul firmei SC AUTOSERVICE SRL principalele departamente care intra in contact direct cu clientii sunt departamentele de: - vanzari - programari Departamentul de vanzari: In cadrul departamentului de vanzari distingem: -vanzarile de autoturisme noi -vanzarile de piese de schimb,consumabile si accesorii auto. Atat in privinta autoturismelor cat si a pieselor de schimb,consumabilelor si accesorilor auto AUTOSERVICE SRL prezinta o gama foarte diversificata. In cazul vanzarii de autoturisme noi, clientul poate opta pentru unul din urmatoarele modalitati de plata : -plata cash, -contractul de leasing, -contractul de creditare. Situatia in care clientul opteaza pentru un contract de leasing: -In cazul persoanelor fizice avansul ce trebuie acordat este cuprins intre 15%-50%. Durata leasingului este cuprinsa intre 12-84 de luni. -In cazul persoanelor juridice avansul este cuprins intre 15%-50%. Durata leasingului este cuprinsa intre 12-72 de luni. Pentru contractarea leasingului atat de persoanele fizice cat si juridice sunt necesare o serie de documente care sunt prezentate in Anexa nr. Situatia in care clientul opteaza pentru un contract de creditare: -In cazul in care clientul, indiferent ca este persoana fizica sau juridica, opteaza pentru un contract de creditare nu este obligatoriu ca acesta sa acorde un avans. Durata maxima de creditare in ambele cazuri este de 10 ani. Relatia cu furnizorii In relatia dintre furnizor(VOLKSWAGEN) si clienti, AUTOSERVICE SRL joaca rolul de intermediar autorizat.Intermediarii de distribuie ndeplinesc funcii tehnice( lotizare , transport,stocaj,recepie cantitativ i calitativ,negociere pstrare) i funcii economice (prospectarea clientelei,acumularea de informaii de pia pentru productor,asigurare a mrfurilor,vnzare,promovare,ofert de servicii/garanie,mentenan,servicii nainte,n timpul i post-vnzare.

26

In cazul in care clientul doreste achizitionarea de piese de schimb,consumabile si accesorii auto AUTOSERVICE SRL ii pune la dispozitie un compartiment distinct in care poate primi consultanta gratuita si piese,consumabile si accesorii auto originale si de calitate la preturi accesibile. Politica de pre pe care o dezvolt firma ii aduce acesteia rezultate pozitive,n mediul concurenial al pieei,ea caracterizandu-se prin flexibilitate,eficacitate i vitez n generarea de efecte utile pe pia.

Departamentul de programari. Persoana desemnata in cadrul acestui departament se afla in permanenta la dispozitia clientilor pentru a le raspunde si ai consilia in efectuarea unei programari pentru Service, in functie de problemele pe care le au masinile detinute de acestia. Atunci cand o persoana solicita efectuarea unei programari, responsabilul de la acest departament trebuie sa solicite clientului anumite date cum ar fi: - numele - numarul de telefon - adresa - numarul de inmatriculare al masinii - seria caroseriei - problemele pe care le are autovehicolul - data in care doreste programarea - daca doreste sa i se ofere mobilitate, de exemplu un taxi sau o masina la schimb - i se recomanda un consilier si o oferta de pret. Dupa efectuarea programarii se realizeaza pregatirea contractului. Ca urmare a deschiderii contractului de programare, se inscrie in acesta tot ceea ce solicita clientul (revizii, ITP, inlocuirea placutelor de frana etc.), se verifica daca masina este afectata de actiuni si se verifica ce pachete (oferte) sunt valabile pe masina respectiva. La anexa 1 este prezentat un model de fisa de programari pe parcursul unei zile intr-un anumit interval orar. Dupa aproximativ 3 zile de la plecarea clientilor din Service se realizeaza un raport telefonic pentru a se verfica daca au fost multumiti de serviciile oferite. In cadrul departamentului de programari se realizeaza si oferte de mobilitate clientilor pe baza unui contract de inchiriere care contine date despre firma, client, obiectul contractului, durata, valoarea si obligatiile partilor, dupa modelul prezentat la Anexa 2 -Contract de inchiriere. Inainte de a preda autotourismul clientului, se realizeaza un proces verbal de predare- primire in care sunt descrise starea componentelor autoturismului predat, iar dupa primirea autoturismului inchiriat se verifica starea masinii si a componentelor acestuia. Procesul verbeal de predare primire este prezentat la anexa 3.

27

Tema nr. 9 Prezentarea cheltuielilor salariale ale firmei Tema nr. 10 Prezentarea operatiunilor contabile aferente decontarilor cu statul Exemplificarea contabilitii operaiilor privind salarizarea pe luna mai 2010 la AUTOSERVICE S.R.L Societatea comercial AUTOSERVICE S.R.L. are 10 salariai, angajai cu contract individual de munc. Fondul de salarii aferent lunii mai 2010 a fost de 2140 ron. n luna mai 2010, la AUTOSERVICE S.R.L au loc urmtoarele operaii referitoare la remunerarea personalului: 1) Pe data de 01.06.2010 se ntocmete lista de salarii pe baza datelor din tabelul de mai sus, pentru perioada 1- 31 mai. Tabelul nr. 3.4. Extras din Statul deplat pentru luna aprilie 2010 (Anexa: Stat de plat)
Nr. crt. Nume i prenume Nr. ore Salariu complet Salariu brut CAS 10,5% 0 1 1 Andrei Cezar 2 84 900 4 700 5 74 4 Contribuii salariale Deducere de baz Somaj CASS Ded 0,5% 5,5% Per. 6 39 250 De plat Impozit pe sal. 7 53 8 530

2 3 4 5 6

Lazurca Toader Lzurc Vasile Tiniuc Cristina Saviuc Cristina Popovici Filon

84 168 168 168 168

1200 900 1100 1100 1100 856

932 700 856 856

98 74 90 90 90

5 4 4 4 4

51 39 47 47 47

250 250 250 250 250

84 53 74 74 74

694 530 641 641 641

7 8 9

Pop Cristian Pascu Bogdan Costin Petre

168 168 168

1000 1000 950

777 777 738

82 82 77

4 4 4

43 43 41

250 250 250

64 64 59

584 584 557

10

Lauric Vasile

168

900

700

74

39

250

53

530

28

TOTAL

10150

7892

831

41

436

2500

652

5932

2.1) Pe data de 16.05.2010 se nregistreaz conform extrasului de cont nr. 265131, ridicarea din cont a sumei de 1526 ron de ctre casier, n vederea achitrii salariului 581 = 5121 5932 Viramente interne Conturi la bnci n lei 2.2) Pe data de 16.05.2010 se nregistreaz, conform registrului de cas, depunerea la casierie a sumei de 1526 ron 5311 = 581 5932 Casa n lei Viramente interne 3) Pe data de 01.06.2010 se pltete salariul n sum de 1526 ron, conform listei de avans chenzinal 421 = 5311 5932 Personal avansuri Casa n lei acordate 4) Pe data de 01.06.2010 se ntocmete statul de salarii pentru luna mai 2010: Contribuiile salariatului i ale angajatorului sunt prezentate n tabelele de mai jos:
Contribuiile Salariatului ctre Bugetul Statului Contribuia la Asigurarile Sociale (CAS) Contribuia la Asigurarile Sociale de Sntate (CASS) Contribuia la Fondul de omaj (CFS) Deduceri Personale (DP) Venit Baza de Calcul VBC=SB-(CAS+CASS+CFS+DP) Impozit pe Venit (IV) Total Contribuii Salariat (TCS=CAS+CASS+CFS+IV) Salariul net (SN = SB - TCS) Salariul brut (SB) 10,5% SB 5,5% SB 0,5% SB 831 436 41 2500 4084 652 1960 5932 7892

16% VBC 32,5%

Contribuiile Angajatorului catre Bugetul Statului Contribuia la Asigurrile Sociale Contribuia la Asigurrile Sociale de Sntate Contribuia la Fondul de omaj Contribuia pentru Concedii Medicale i Indemnizaii Contribuia la Fondul de Accidente de Munc i Boli Profesionale Comisionul la Inspectoratul Teritorial de Munc Contribuii la Fondul de Garantare al Plii Creanelor Salariale Total Contribuii Angajator (TCA) Total Contribuii (TC = TCS + TCA) Salariul Complet (SN + TC)

20,8% SB 5,2% SB 0,5% SB 0,85% SB 0,4% SB 0,75% SB 0,25% SB 27,5%

1642 410 39 67 32 59 20 2269

Cheltuielile salariale suportate de ctre unitate 5) Se nregistreaz, conform statului de salarii, fondul de salarii brut 29

641 = 421 7892 Cheltuieli cu salariile Personal avansuri personalului acordate 6) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia unitii la asigurrile sociale - contribuia unitii la asigurrile sociale: 789220,8% = 1642 6451.1 = 4311.1 1642 Contribuia unitii la Contribuia unitii la asigurri sociale asigurri sociale 7) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia unitii la fondul de omaj - contribuia unitii la fondul de omaj: 78921,5% = 39 6452 = 4371 Contribuia unitii pentru Contribuia unitii la 39 ajutorul de omaj fondul de omaj 8) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia unitii la fondul de asigurri de sntate - contribuia unitii la fondul de asigurri de sntate: 78925,2% = 410 6453 = 4313 410 Contribuia angajatorului Contribuia pentru asigurri sociale de angajatorului pentru sntate asigurri sociale de sntate 9) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia unitii la fondul de accidente de munc i boli profesionale - contribuia unitii la fondul de accidente de munc i boli profesionale: 78920,4% = 32. 6451.2 = 4311.2 32 Contribuia unitii la Contribuia unitii la asigurri sociale asigurri sociale 10) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia unitii la fondul de concedii medicale i indemnizaii - contribuia unitii la fondul de concedii medicale: 78920,85% = 6451.3 = 4311.3 67 Contribuia unitii la Contribuia unitii la asigurri sociale asigurri sociale 11) Se nregistreaz, conform statului de salarii, comisionul datorat de unitate la Fondul de Garantare al Plii Creanelor Salariale (FGPCS) - comisionul datorat de unitate la FGPCS: 78920,25% = 20 635 = 447 20 Cheltuieli cu alte impozite, Fonduri speciale-taxe i taxe i vrsminte asimilate vrsminte

Reinerile din salarii suportate de ctre salariai

30

12) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia personalului la asigurrile sociale - contribuia personalului la asigurrile sociale: 789210,5% = 831 421 = 4312 831 Cheltuieli cu alte impozite, Fonduri speciale-taxe i taxe i vrsminte asimilate vrsminte 13) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia personalului la fondul de omaj - contribuia personalului la fondul de omaj: 78920,5% = 41 421 = 4372 41 Cheltuieli cu alte impozite, Contribuia personalului taxe i vrsminte asimilate la fondul de omaj 14) Se nregistreaz, conform statului de salarii, contribuia personalului la fondul de asigurri de sntate - contribuia personalului la fondul de asigurri de sntate:78925,5% = 436 421 = 4314 436 Cheltuieli cu alte impozite, Contribuia angajailor taxe i vrsminte pentru asigurri sociale asimilate de sntate 15) Se nregistreaz, conform statului de salarii, impozitul pe salarii - impozit pe salarii: venit baz de calcul16% = 789216% = 652 421 = 444 652 Cheltuieli cu alte impozite, Impozit pe venituri de taxe i vrsminte asimilate natura salariilor 16) n data de 04.06.2010 se achit cu numerar salariul, conform statului de plat 421 = 5311 5932 Cheltuieli cu alte impozite, Casa n lei taxe i vrsminte asimilate 17) Se achit, conform ordinului de plat nr. 28, contribuia unitii la asigurrile sociale 4311.1 = 5121 1642 Contribuia unitii la Casa n lei asigurri sociale 18) Se achit, conform ordinului de plat nr. 18, contribuia unitii la fondul de omaj 4371 = 5121 39 Contribuia unitii la Casa n lei fondul de omaj 29) Se achit, conform ordinului de plat nr. 19, contribuia unitii la fondul de asigurri de sntate 4313 = 5121 410 Contribuia angajatorului Casa n lei pentru asigurri sociale de sntate

31

20) Se achit, conform ordinului de plat nr. 20, contribuia unitii la fondul de accidente de munc i boli profesionale 4311.2 = 5121 32 Contribuia unitii la Casa n lei asigurri sociale 21) Se achit, conform ordinului de plat nr. 21, contribuia unitii la fondul de concedii medicale i indemnizaii 4311.3 = 5121 67 Contribuia unitii la Casa n lei asigurri sociale 22) Se achit, conform ordinului de plat nr. 28, comisionul datorat de unitate la FGPCS 447 = 5121 Fonduri speciale-taxe i Casa n lei 20 vrsminte 23) Se achit, conform ordinului de plat nr. 29, contribuia personalului la asigurrile sociale 4312 = 5121 831 Contribuia personalului la Casa n lei asigurrile sociale 24) Se achit, conform ordinului de plat nr. 24, contribuia personalului la fondul de omaj 4372 = 5121 41 Contribuia personalului la Casa n lei fondul de omaj 25) Se achit, conform ordinului de plat nr. 25, contribuia personalului la fondul de asigurri de sntate 4314 = 5121 436 Contribuia angajailor Casa n lei pentru asigurri sociale de sntate 26) Se achit, conform ordinului de plat nr. 26, impozitul pe salarii 444 = 5121 652 Impozit pe venituri de Casa n lei natura salariilor

Tema nr.11 Prezentarea operatiunilor contabile aferente fluxurilor de trezorarie

32

Prin trezorerie se nelege ansamblul de operaii financiare pe care le face firma AUTOSERVICE SRL pentru procurarea mijloacelor baneti necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfurat. Termenul de trezorerie n sens restrns cuprinde disponibilitile bneti la bnci i n numerar, iar n sens larg termenul se extinde i la valorile mobiliare de plasament care pot fi transformate prin vnzare n disponibiliti bneti. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie i creditele pe termen scurt contractate cu bncile pentru pli. AUTOSERVICE SRL acord o importan deosebit cunoaterii permanente a valorilor de realizat i a valorilor disponibile, precum i a obligaiilor ei n vederea urmririi ncasrii drepturilor de crean i a plii datoriilor la scaden. Contabilitatea trezoreriei n cazul firmei AUTOSERVICE SRL asigur evidena existenei i micrii disponibilitilor n conturi la bnci i n cas, creditele bancare pe termen scurt i a altor valori de trezorerie. Prin calculul contabilitii firmei se urmrete: -gestionarea corect a numerarului i a altor valori aflate n caseria unitii patrimoniale; -respectarea plafonului zilnic maxim de pli; -controlul asupra operaiilor ce privesc avansurile spre decontare. ncasarea drepturilor de crean asupra clienilor i debitorilor, precum i plata datoriilor firmei fa de furnizori, stat, salariai, bnci, creditori, provoac decontri bneti cu i fr numerar. Un loc important n activitatea financiar a firmei AUTOSERVICE SRL l au operaiunile de ncasri i pli n numerar datorit n primul rnd frecvenei i diversitii acestora. Contabilitatea general a operaiunilor de ncasri i pli n numerar, efectuate prin caseria firmei se realizeaz cu ajutorul contului 531,,CASA,,. CONTUL 531 Cu ajutorul acestui cont se ine evidena numerarului aflat n caseria firmei, precum i a micrii acestuia ,ca urmare a ncasrilor i plilor efectuate. Contul 531 este un cont de activ iar n debitul acestuia sunt nregistrate: -sume ridicate de la bnci;

33

-sume ncasate de la clieni; -sume ncasate de la asociai; -sume ncasate de la debitori; -sume ncasate de la creditori diveri; -sume ncasate din prestarea de servicii,vnzarea de autoturisme,piese de schimb,consumabile i accesorii i alte activiti; -sume ncasate din despgubiri i alte venituri din exploatare; -diferenele favorabile de curs valutar aferente disponibilitilor n valut la ncheierea exerciiului financiar sau operaiunilor efectuate n valut. n creditul contului 531 se nregistreaz: -depunerile n numerar la banci; -plile efectuate ctre furnizori; -valoarea avansurilor acordate pentru livrride autoturisme,piese de schimb,consumabile i accesorii, prestri de servicii sau executri de lucrri; -sume achitate personalului; -sume achitate terilor reprezentnd reineri sau opriri din remuneraii; -sume restituite asociailor; -sume achitate diversilor creditori; -avansuri de trezorerie acordate; -pli n numerar reprezentnd alte valori achiziionate; -diferene nefavorabile de curs valutar,aferente disponibilitilor n valut la ncheierea exerciiului financiar sau operaiunilor efectuate n valut n cursul exerciiului; -pli efectuate reprezentnd alte cheltuieli din exploatare. Soldul contului reprezint numerar existent n caserie. Pentru sumele virate dintr-un cont de trezorerie n alt cont de trezorerie se utilizeaz contul 581,,Viramente interne,,,cont de tranzit, destinat s permit contabilizarea fr risc de dubl folosire a viramentelor de disponibiliti dintr-un cont de trezorerie n alt cont de trezorerie . contul de viramente interne este un cont de activ i de regul nu prezint sold. 1.Se ridic din contul de disponibil la banc o sum de 3000 lei.

34

581,,Viramente interne,, 5311,,Casa n lei,, 2.ncasri n numerar:

= =

5121,,Conturi la bnci n lei,, 581,,Viramente interne,,

3000 lei 3000 lei

-ncasarea unui facturi pentru prestarea de servicii n valoare de....................... 1000 lei -ncasarea unor debite, datorate de salariai n valoare de.....................................500 lei 5311,,Casa n lei,, = % 4111,,Clieni,, 461,,Debitori diveri,, 3.Pli n numerar: -acordarea unui avans spre decontare n valoare de...............................................450 lei -plata unui ajutor(concediu medical),.....................................................................300 lei -sume achitate n avans.........................................................................................2000 lei % 542,,Avansuri de trezorerie,, 423,,Personal-ajutoare materiale datorate,, 471,,Cheltuieli nregistrate n avans,, Contabilitatea decontrilor fr numerar Decontrile fr numerar const n stingerea drepturilor de crean asupra clienilor i a obligaiilor fa de furnizori pe calea viramentelor interne efectuate prin conturile deschise la bnci. Plile fr numerar folosesc intrumente i mijloace de plat emise pe suport hrtie, magnetic sau electronic. Plile fr numerar se caracterizeaz prin: 2000 lei 300 lei = 5311,,Casa n lei,, 2750 lei 450 lei 1500lei 1000lei 500lei

35

-natura lor dubl,determinat de un flux de nregistrri n conturi(transfer de fonduri) i de un flux de mesaje ntre pri coninnd instruciunile de plat. Instrumentele de plat fr numerar sunt purttoarele urmtoarelor mesaje: -diferena de timp ntre momentul iniierii i cel al finalizrii plii; -existena unuia sau mai multor intermediari(bncile) n realizarea acestui tip de pli. n cazul firmei AUTOMITRIC SRL decontarea n vederea efecturii plilor se face prin Ordin de plat. Ordinul de plat este o dispoziie necondiionat, dat de ctre firma societii bancare receptoare, de a pune la dispoziia unui beneficiar o aumit sum de bani la o anumit dat. O astfel de dispoziie este considerat ordin de plat dac: a)Societatea bancar receptoare intr n posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin ncasarea ei de la emitent,i b)nu prevede c plata trebuie fcut la cererea beneficiarului. Pe drumul parcurs de ordinul de plat de la pltitor la beneficiar se pot interpune mai multe societi bancare, acestea efectund succesiv operaiuni de recepie, autentificare, acceptare i executare a ordinului de plat. Toat aceast serie de operaiuni poart denumirea de transfer credit. Operaiunile bancare de ncasri,pli, viramente interne, transferuri, decontari etc. sunt foarte numeroase, diverse dar si repetabile. Principalele conturi n care se oglindesc asemenea operaii sunt: Contul 511,, Valori de ncasat,, ine evidena valorilor de ncasat, cum sunt cecurile i efectele comerciale primite de la clieni. Este un cont de activ. n debitul acestui cont se nregistreaz valoarea cecurilor i a efectelor comerciale primite de la clieni. n creditul acestui cont se nregistreaz valoarea cecurilor i a efectelor comerciale ncasate, precum i valoarea sconturilor acordate. Soldul debitor reprezinta valoarea cecurilor i a efectelor comerciale nencasate.

36

Cecul este un instrument de plat care pune n legtur, n procesul crerii sale trei persoane: -tragatorul; -trasul; -beneficiarul. Instrumentul este creat de trgtor care, n baza unui disponibil constituit n prealabil la o societate bancar, d un ordin necondiionat acesteia, care se afl n poziie de tras, s plteasc la prezentare, o sum determinat, unei tere persoane sau nsui trgtorului aflat n poziie de beneficiar. Cecul este pltibil numai la vedere(prezentare). Termenele de prezentare la plat a cecurilor emise i pltibile n ara noastr sunt: -8 zile , dac cecul este pltibil chiar n localitatea n care a fost emis; -15 zile, n celelalte cazuri. i se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare datei emiterii cecului. Contul 512,,Conturi la bnci,, ine evidena disponibilitilor n lei i devize aflate n conturi la bnci, a sumelor n curs de decontare, precum i a micrii acestora. Este un cont bifuncional. n debitul acestui cont se nregistreaz sumele depuse sau virate n cont. n creditul acestui cont se nregistreaz sumele ridicate n numerar din cont, virate n alt cont de trezorerie sau n contul diverselor persoane juridice pentru plata oblligaiilor create. Soldul debitor reprezint disponibilitile n lei i devize, iar soldul creditor, creditele primite. Contul 518,,Dobnzi,, ine evidena dobnzilor datorate, precum i a dobnzilor de ncasat, aferente creditelor acordate de bnci n conturile curente, respectiv disponibilitilor aflate n conturile curente.Este cont bifuncional. 4.Pentru soldul creditor al contului 5121,,Conturi la bnci n lei,,,s-au calculat dobnzile n sum de 600 lei.

37

666,,Cheltuieli privind dobnzile,, 600 lei

5187,,Dobnzi de ncasat,,

5. Plata comisioanelor cuvenite bncii pentru intermedierea operaiilor de decontare n sum de 150 de lei. 622,,Cheltuieli privind 150 lei comisioanele si onorariile,, Acreditivul reprezint suma de bani rezervat n mod special de cumprtor, din contul su, la unitatea bancar a firmei pentru ca acestuia s i se fac plile atunci cnd face dovada livrrii bunului/serviciului n cantitile,sortimentele i calitatea prevazute n contract. Deschiderea acreditivului se face la cererea unitii cumprtoare din disponibilitile proprii aflate n contu de disponibil la banc. Acreditivul deschis se nchide la utilizarea integral a sumei, la expirarea termenului de valabilitate sau la cererea pltitorului, cu acordul prealabil al firmei. La expirarea termenului de valabilitate al acreditivului soldul rmas neutilizat se vireaz de ctre unitatea bancar a firmei n contul de disponibil a unitii pltitoare. 6.Se deschide un acreditiv n sum de 9000 lei printr-un ordin expres dat bncii. 581,,Viramente interne,, 9000 lei 5411,,Acreditive n lei,, 9000 lei Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziia administratorilor sau altor persoane mputernicite de firm, n vederea efecturii unor pli n favoarea acesteia. Reflectarea n contabilitate a acestor operaiuni se face cu ajutorul contului 542,,Avansuri de trezorerie,, = 581,,Viramente interne,, = 5121,,Conturi la bnci n lei,, = 5121,,Conturi la bnci n lei,,

38

Avansurile de trezorerie se pot acorda n lei sau n devize. Dac avansurile de trezorerie sunt n devize, la sfritul exerciiului financiar se nregistreaz diferenele de curs valutar, dup caz, ca o cheltuial sau ca un venit financiar. 7. Se nregistreaz acordarea de care firm unui administrator a unui avans de trezorerie n sum de 1500 lei. 542..Avansuri de trezorerie,, 1500 lei 8.Ulterior se deconteaz din acetia 1000 lei(inclusiv TVA) pentru aciuni de protocol. Suma necheltuit se depune la caserie. % 1500 lei 623,,Cheltuieli de protocol,, 806,46 lei 4426,,Tva-deductibil,, 193,54 lei 5311,,Casa n lei,, 500 lei Firma AUTOMITRIC SRL nu deine n prezent investiii financiare pe termen scurt. Tema nr. 12 Organizarea contabilitatatii cheltuielilor si veniturilor la SC. AUTOSERVICE.SRL, pe cele trei tipuri de activitati: cheltuieli si venituri de exploatare, cheltuieli si venituri financiare, cheltuieli si venituri extraordinare. = 542 ,,Avansuri de trezorerie,, = 5311,,Casa n lei,,

Contabilitatea cheltuielilor Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

39

Principalele categorii de cheltuieli realizate de SC. AUTOSERVICE. SRL sunt: a) Cheltuieli de exploatare care cuprind: Cheltuieli cu materii prime si materialele consumbile, alte cheltuieli materiale, cheltuieli cu energia si apa, cheltuieli privind marfurile, reduceri comerciale primite.

-cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile -alte cheltuieli materiale -cheltuieli cu energia si apa - cheltuieli privind mrfurile - reduceri comerciale primite

4.010.679 lei 221.847 lei 212.774 lei 26.711.284 lei 1.083.392 lei

Cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala precum si alte cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridica.

-Cheltuieli cu personalul din care: -Cheltuieli cu salariile -Cheltuieli cu asigurrile i protecia social Alte cheltuieli de exploatare:

3.087.318 lei

2.424.846 lei 662.472 lei 5.741.239 lei

din care: -Cheltuieli privind prestaiile externe -Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate -Alte cheltuieli 4.719.789 lei 214.995 lei 806.455 lei

40

b)

Cheltuieli financiare care cuprind: cheltuieli privind dobanzile, cheltuieli in relatia cu tertii si alte cheltuieli financiare. Cheltuieli privind dobnzile 228.312 lei

din care: - Cheltuielile n relaia cu entitile afiliate -Alte cheltuieli financiare 228.312 lei 447.105 lei

c)

Cheltuieli extraordinare care sunt reprezentate de pierderile din calamitati si alte evenimente extraordinare.

SC. AUTOSERVICE. SRL nu a inregistrat cheltuieli extraordinare in exercitiul 2010. d) Cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare -Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i necorporale 2.410.745 lei

Contabilitatea veniturilor Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. Principalele categorii de venituri realizate de SC. AUTOSERVICE. SRL sunt: a) Venituri din exploatare, care cuprind: venituri din vanzarea marfurilor si alte venituri din exploatare.

-Venituri din vnzarea mrfurilor -Alte venituri din exploatare

29.758.667 lei 1.215.715 lei

b) Venituri financiare, care cuprind: venituri din dobanzi, venituri obtinute de la entitatile afiliate si alte venituri financiare.

41

-Venituri din dobnzi din care: - Veniturile obinute de la entitile afiliate -Alte venituri financiare

6.599 lei 6.599 lei 556.914 lei

c) Venituri extraordinare . SC. AUTOSERVICE. SRL nu a inregistrat venituri extraordinare in anul 2010.

Tema nr.13 Prezentarea lucrrilor aferente nchiderii exerciiului financiar Lucrrile contabile de nchidere a exerciiului financiar sunt: ntocmirea balanei de verificare primar (adic a balanei de verificare a conturilor nainte de inventariere); Inventarierea general a patrimoniului; Contabilizarea operaiilor de regularizare privind: diferenele de inventar; amortizrile; provizioanele pentru deprecieri; provizioanele pentru riscuri i cheltuieli;

42

delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor; variaia stocurilor. Determinarea rezultatului contabil; Determinarea profitului impozabil, a impozitului pe profit i contabilizarea acestuia; repartizarea profitului; ntocmirea balanei de verificare final; nchiderea conturilor de activ i a conturilor de pasiv.

ntocmirea balanei de verificare primar Balana de verificare primar elaborat n vederea redactrii situaiilor financiare anuale cuprinde datele sistematizate i prelucrate n conturile registrului sistematic - Cartea mare. Sistematizarea privete toate operaiunile contabilizate, accesibile cunoaterii prin documentarea primar obinuit, analizate i prezentate sub form de articole contabile n registrul cronologic. Cu acest prilej se descoper i se nltur erorile care au condus la tirbirea relaiilor de echilibru, la nivelul tuturor conturilor, ntre debitul i creditul acestora, precum i a egalitilor valorice, ntre mrimile de aceeai natur, din conturile analitice i contul sintetic supraordinat. ntr-o asemenea balan de verificare conturile din clasa a 6-a Conturi de cheltuieli prezint nc n soldurile lor cheltuielile fcute n cursul ultimei luni a exerciiului (pentru entitile economico-sociale din Romnia luna decembrie) i nregistrate conform documentelor justificative, iar conturile din clasa a 7-a Conturi de venituri prezint nc n soldul lor creditor, veniturile nregistrate conform documentelor justificative aferente ultimei luni a exerciiului de referin. Inventarierea general a patrimoniului Inventarul reprezinta documentul on care sunt enumerate si descrise cantitativ si valoric mijloacele, creantele si angajamentele unitatii, existente la un moment dat. Inventarul poate fi inventar scriptic, obtinut dupa datele din soldurile conturilor sau faptic, obtinut prin observarea si inregistrarea elementelor patrimoniale. Acesta din urma are rolul de a evidentia existenta reala cantitativa si calitativa a valorilor inregistrate in conturi. Analizat prin prisma relatiilor sale informationale cu bilantul, inventarul evidentiaza la un moment dat in expresie baneasca marimea elementelor patrimoniale sub forma mijloacelor, creantelor si a datoriilor. Desi nu se inventariaza, marimea surselor proprii se poate calcula in mod global in cadrul inventarului pe baza relatiei: Surse proprii = Activul inventariat Obligatiile intreprinderii Prin compararea surselor proprii cu cele calculate in inventarul anterior se constata in ce masura patrimoniul unei unitati a sporit sau s-a micsorat. Pentru elementele patrimoniale la care s-au constatat deprecieri se ntocmesc liste de inventariere distincte, iar pe baza acestora Comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor i a nivelului ajustrilor pentru depreciere sau nregistrarea unor amortizri suplimentare, n cazul unor deprecieri ireversibile, ce se refer la imobilizri. Pe baza listelor de inventar i a procesului verbal se fac consemnri n Registrul-inventar. Acesta este un document contabil obligatoriu de nregistrare anual i de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului.

43

Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate att n evidena tehnic-operativ ct i n contabilitate n termen de cel mult 5 zile de la data terminrii operaiunilor de inventariere. Plusurile constatate la inventar se inregistreaza in patrimoniu prin debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel: Constatarea unor plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si ca o reducere a cheltuielilor: 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 cheltuieli cu materiile prime, inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stoc. Se inregistreaza constatarea unor plusurile de materiale consumabile : 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza: 303 Materiale de natura obiectelor = 603 Cheltuieli privind materialele de natura de inventar obiectelor de inventar . Plusurile de produse finite se inregistreaza: 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor

Plusuri de numerar in casierie 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare Minusurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din patrimoniu a elementelor de active, prin creditarea conturilor corespunzatoare, astfel: 1. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate: 280 Amortizari privind = 20x Imobilizari necorporale imobilizarile necorporale 281 Amortizari privind = imobilizarile corporale 21x Imobilizari corporale

2. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate: % = 20x Imobilizari necorporale 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale 6588 Alte cheltuieli de exploatare % = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 6588 Alte cheltuieli de exploatare 21x Imobilizari corporale

44

3. Minusuri de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime 4.Minusuri de materiale consumabile: 602 Cheltuieli cu materialele = consumabile 5. Minusuri de obiecte de inventar: 603 Cheltuieli privind materialele de = natura obiectelor de inventar

301 Materii prime 302 Materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

6. Minusuri de produse finite: 711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna, in primul rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea: 4282 Alte creante in legatura = % cu personalul 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectata Contabilizarea operaiilor de regularizare Aceast lucrare premergtoare ntocmirii situaiilor financiare anuale se refer la consemnarea sub form de articole n Registrul-jurnal, a operaiunilor de regularizare privind: diferenele de inventar; amortizrile excepionale; ajustrile pentru deprecieri; provizioanele pentru riscuri i cheltuieli; diferenele de curs valutar; delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor; nregistrarea variaiei stocurilor n condiiile aplicrii inventarului intermitent. Contabilizarea operaiunilor privind variaia stocurilor se refer la acele societi comerciale n care se aplic metoda inventarului intermitent i care presupune ca la finele fiecrei luni, i deci i la finele lunii decembrie, s se scad din conturile de cheltuieli unde au fost consemnate stocurile pe msur ce s-au efectuat aprovizionrile, contravaloarea stocurilor neconsumate n procesul de producie. Evaluarea acestora se poate face utiliznd una din metodele: identificarea specific, metoda costului mediu ponderat, metoda FIFO sau LIFO. Plusurile constatate la inventar se inregistreaza in patrimoniu prin debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel: Constatarea unor plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si ca o reducere a cheltuielilor: 301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime

45

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 cheltuieli cu materiile prime, inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in creditul contului de stoc. Se inregistreaza constatarea unor plusurile de materiale consumabile : 302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza: 303 Materiale de natura obiectelor = 603 Cheltuieli privind materialele de natura de inventar obiectelor de inventar . Plusurile de produse finite se inregistreaza: 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor

Plusuri de numerar in casierie 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare Minusurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din patrimoniu a elementelor de active, prin creditarea conturilor corespunzatoare, astfel: 1. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate: 280 Amortizari privind = 20x Imobilizari necorporale imobilizarile necorporale 281 Amortizari privind = imobilizarile corporale 21x Imobilizari corporale

2. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate: % = 20x Imobilizari necorporale 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale 6588 Alte cheltuieli de exploatare % = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 6588 Alte cheltuieli de exploatare 21x Imobilizari corporale

3. Minusuri de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime 4.Minusuri de materiale consumabile: 602 Cheltuieli cu materialele = consumabile 5. Minusuri de obiecte de inventar: 603 Cheltuieli privind materialele de = natura obiectelor de inventar

301 Materii prime 302 Materiale consumabile

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

46

Minusuri de produse finite: ariatia stocurilor = 345 Produse finite Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna, in primul rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea: 4282 Alte creante in legatura = % cu personalul 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectata intregistrarea la sfarsitul perioadei, a costului productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie productie in curs de executie 28000 lucrari si servicii in curs de executie 49000 % = 711 331 Variatia stocurilor Produse in curs de executie 332 Lucrari si servicii in curs de executie 77000 28000 49000

inregistrarea sumelor reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli care privesc : exploatarea 3000 activitatea financiara 2000 cele cu caracter exceptional 1000 151 = % Provizioane pentru riscuri 781 si cheltuieli Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 786 Venituri financiare din exploatare 787 Venituri exceptionale din provizioane

Determinarea rezultatului contabil Pentru a stabili rezultatul exerciiului se procedeaz la nchiderea conturilor de cheltuieli ale perioadei curente prin preluarea acestora n debitul contului 121 Profit i pierdere precum i nchiderea conturilor de venituri ale perioadei curente prin preluarea soldurilor creditoare n creditul contului de rezultate finale 121 Profit i pierdere. clasa 7 = 121 "Profit si pierdere" 121 "Profit si pierdere" = clasa 6 Determinarea impozitului pe profit, repartizarea profitului i contabilizarea acestor operaiuni

47

ntre profitul contabil i profitul impozabil folosit ca baz pentru determinarea impozitului pe profit pot s apar diferene semnificative. Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal din care se scad veniturile neimpozabile i se adug cheltuielile nedeductibile. AUTOSERVICE SRL a nregistrat n anul 2010 urmtoarele: Profit brut = Venituri totale Cheltuieli totale = 43.569.145 - 42.078.911 = 1.490.234 Impozit pe profit : 1.490.234 * 16% =230.182 Profit net = 1.490.234 - 230.182= 1.260.052 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 230.182 121 Profit si pierdere 230.182 = = 441 Impozitul pe profit

691 Cheltuieli cu

impozitul

pe

profit

Balana de verificare final. Din jurnal micrile reflectate, dup ce a avut loc ntocmirea balanei de verificare primare, se sistematizeaz n Cartea mare n partida deschis fiecrui cont. Pe baza datelor Crii mari se ntocmete balana de verificare final. Modelul de balan de verificare trebuie s conin cel puin soldurile de la nceputul anului, rulajul conturilor n cursul exerciiului i soldul final. nchiderea conturilor de activ i a conturilor de pasiv. Pentru a marca nchiderea exerciiului n registrul cronologic (Registrul-jurnal) se formuleaz fie dou articole contabile compuse, fie un articol contabil complex sau mixt. n prima variant este nevoie i de intervenia contului 892 Bilan de nchidere, care va primi n debit soldul final debitor al conturilor din mulimea conturilor de bilan rmase nc nesoldate pn n acest moment, iar n credit soldul final creditor al conturilor nc nesoldate pn n acest moment. % = 891 Conturi de activ 891 % Conturi de pasiv Tema nr . 14 Intocmirea situatiilor financiare anuale ale firmei Tabelul nr. 3.1. Bilan la data de 31.12.2010 =

Denumirea elementului
A A.ACTIVE IMOBILIZATE I. IMOBILIZRI NECORPORALE

Nr. Rd.
B

Sold la: 01.01.2010 31.12.2010


1 2

48

1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) 2.Cheltuielile de dezvoltare (ct.203-2803-2903) 3. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare i alte imobilizri necorporale (ct. 205 + 208 - 2805 - 2808 - 2905 - 2908) 4. Fond comercial (ct.2071-2807-2907) 5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie (ct.233+234-2933) TOTAL (rd.01 la 05) II. IMOBILIZRI CORPORALE 1. Terenuri i construcii (ct. 211 + 212 - 2811 - 2812 2911 - 2912) 2. Instalaii tehnice i maini (ct. 213 + 223 - 2813 2913) 3. Alte instalaii, utilaje i mobilier (ct. 214 + 224 2814 - 2914) 4. Avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie (ct. 231 + 232 - 2931) TOTAL (rd. 07 la 10) III. IMOBILIZRI FINANCIARE 1. Aciuni deinute la entitile afiliate (ct. 261 - 2961) 2. mprumuturi acordate entitilor afiliate (ct. 2671 + 2672 - 2964) 3. Interese de participare (ct. 263 - 2962) 4. mprumuturi acordate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare (ct. 2673 + 2674 - 2965) 5. Investiii deinute ca imobilizri (ct. 265 - 2963) 6. Alte mprumuturi (ct. 2675* + 2676* + 2677 + 2678* + 2679* - 2966* - 2968*) TOTAL (rd. 12 la 17)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 1 0. 1 1. 1 2. 1 3. 1 4. 1 5. 1 6. 1 7. 1 49 48.426 8.979.295 7.244.071 248.278 197.332 16.668.976 81.129 9.258.796 5.959.234 222.920 209.271 15.650.221 48.426 81.129

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06 + 11 + 18) B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime i materiale consumabile (ct. 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323 +/- 308 + 351 + 358+ 381 + 328 +/- 388 - 391 - 392 - 3951 - 3958 - 398) 2. Producia n curs de execuie (ct. 331 + 332 + 341 +/348* - 393 - 3941 - 3952) 3. Produse finite i mrfuri (ct. 345 + 346 +/- 348* + 354 + 356 + 357 + 361 + 326 +/- 368 + 371 +327 +/378 - 3945 - 3946 - 3953 - 3954 - 3956 - 3957 - 396 397 - 4428) 4. Avansuri pentru cumprri de stocuri (ct. 4091) TOTAL (rd. 20 la 23) II. CREANE (Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o perioad mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.) 1. Creane comerciale (ct. 2675* + 2676 *+ 2678* + 2679* - 2966* - 2968* + 4092 + 411 + 413 + 418 491) 2. Sume de ncasat de la entitile afiliate (ct. 451** 495*) 3. Sume de ncasat de la entitile de care compania este legat n virtutea intereselor de participare (ct. 453 495*) 4. Alte creane (ct. 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187) 5. Capital subscris i nevrsat (ct. 456 - 495*) TOTAL (rd. 25 la 29) III. INVESTIII PE TERMEN SCURT 1. Aciuni deinute la entitile afiliate (ct. 501 - 591)

1 9.

16.717.402

15.731.350

2 0. 2 1. 2 2. 2 3. 2 4. 3.559.487

145.691

4.140.416

359.558 3.919.045

98.927 4.385.034

2 5. 2 6. 2 7. 2 8. 2 9. 3 0.

3.673.360

3.409.222

42.356

152.248

3.715.716

3.561.470

50

2. Alte investiii pe termen scurt (ct. 505 + 506 + 508 595 - 596 - 598 + 5113 + 5114) TOTAL (rd. 31 + 32) IV. CASA I CONTURI LA BNCI (ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24 + 30 + 33 + 34) C. CHELTUIELI N AVANS (ct. 471) D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN AN 1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din emisiunea de obligaiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 2. Sume datorate instituiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor (ct. 419) 4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 5. Efecte de comer de pltit (ct. 403 + 405) 6. Sume datorate entitilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7. Sume datorate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare (ct. 1663+1686+2692+ 453***) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 +4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)

3 2. 3 3. 3 4. 3 5. 3 6. 716.838 8.351.599 36.129 254.296 8.200.800 41.060

3 7. 3 8. 3 9. 4 0. 4 1. 4 2. 4 3. 4 4. 1.057.423 980.373 3.168.929 291.522 2.229.841 2.882.729 168.092 2.175.006

51

TOTAL (rd. 37 la 44) E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. 35 + 36 - 45 - 63) F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19 + 46) G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD MAI MARE DE UN AN 1. mprumuturi din emisiunea de obligaiuni, prezentndu-se separat mprumuturile din emisiunea de obligaiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 2. Sume datorate instituiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198) 3. Avansuri ncasate n contul comenzilor (ct. 419) 4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 5. Efecte de comer de pltit (ct. 403 + 405) 6. Sume datorate entitilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 7. Sume datorate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***) 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale i datoriile privind asigurrile sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197) TOTAL (rd. 48 la 55) H. PROVIZIOANE 1. Provizioane pentru pensii i obligaii similare (ct. 1515)

4 5. 4 6. 4 7.

6.747.715 1.632.150 18.349.552

6.206.200 2.031.259 17.762.609

4 8. 4 9. 5 0. 5 1. 5 2. 5 3. 5 4. 5 5. 6.076 2.166.047 721.279

5 6.

2.172.123

721.279

5 7.

52

2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 3. Alte provizioane (ct. 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518) TOTAL (rd. 57 la 59) I. VENITURI N AVANS 1. Subvenii pentru investiii (ct. 475) 2. Venituri nregistrate n avans (ct. 472) - total (rd.63 + 64), din care: Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*) Fond comercial negativ (ct.2075) TOTAL (rd. 61 + 62 + 65) J. CAPITAL I REZERVE I. CAPITAL 1. Capital subscris vrsat (ct. 1012) 2. Capital subscris nevrsat (ct. 1011) 3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) TOTAL (rd. 67 la 69)

5 8. 5 9. 6 0.

6 1. 6 2. 6 3. 6 4. 6 5. 6 6. 7.863 4.401 7.863 7.863 4.401 4.401

6 7. 6 8. 6 9. 7 0.

1.270.000

1.270.000

1.270.000

1.270.000

53

II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) IV. REZERVE 1. Rezerve legale (ct. 1061) 2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 3. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065) 4. Alte rezerve (ct. 1068) TOTAL (rd. 73 la 76) Aciuni proprii (ct. 109) Ctiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT() SOLD C (ct. 117) SOLD D (ct. 117) VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIIULUI FINANCIAR SOLD C (ct. 121) SOLD D (ct. 121) Repartizarea profitului (ct. 129)

7 1. 7 2. 7 3. 7 4. 7 5. 7 6. 7 7. 7 8. 7 9. 8 0. 8 1. 8 2. 8 3. 8 4. 8 5. 1.471.076 0 85.223 1.260.052 0 73.146 9.856.270 10.835.771 2.212.565 2.313.788 2.212.565 2.386.934 1.351.518 1.361.719

101.223

174.369

54

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 70+71+ 72+ 77 - 78 + 79 - 80+81 - 82 + 83 - 84 - 85) Patrimoniul public (ct. 1016) CAPITALURI - TOTAL (rd. 86 + 87)

8 6. 8 7. 8 8.

16.177.429

17.041.330

16.177.429

17.041.330

Contul de profit si pierdere

55

Denumirea indicatorilor 1. Cifra de afaceri net (rd. 02+03 04+05+06) Producia vndut (ct.701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vnzarea mrfurilor (ct. 707) Reduceri comerciale acordate (ct. 709) Venituri din dobnzi nregistrate de entitile radiate din Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing (ct.766* ) Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 2. Venituri aferente costului produciei n curs de execuie (ct.711+712) Sold C Sold D 3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat (ct.721+ 722) 4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417+7815) -din care, venituri din fondul comercial negativ VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 + 09 + 10) 5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile (ct.601+602-7412) Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) b) Alte cheltuieli externe (cu energie i ap) (ct.605-7413) c) Cheltuieli privind mrfurile (ct.607) Reduceri comerciale primite (ct. 609) 6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19 +20), din care: a) Salarii i indemnizaii (ct.641+642+643+6447414) b) Cheltuieli cu asigurrile i protecia social (ct.645-7415)

Nr. Rd. 1.

Exercitiul financiar 2009 2010 45.557.275 41.789.917 12.031.250 29.758.667

2. 12.951.206 3. 32.606.069 4. 5. 6.

7. 8. 9. 1 0. 1 1. 1 47.421.415 2. 1 3.601.427 3. 1 197.345 4. 1 214.671 5. 1 28.848.765 6. 1 7. 1 3.150.526 8. 1 2.471.894 9. 2 0. 678.632 43.005.632 4.101.679 221.847 212.774 26.711.284 1.083.392 3.087.318 2.424.846 56 662.472 1.864.140 1.215.715

I. Date privind rezultatul inregistrat A Unitti care au inregistrat profit Unitti care au inregistrat pierdere

Nr. rd. B 01 02

Nr.unitti 1 1 0

Sume 2 1.260.052 0

SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR PROPRII


la data de 31 decembrie 2010

Sold la 1 ianuarie Mii lei Capital subscris Reserve din reevaluare Reserve legale Alte rezerve
Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului financiar Profit/(Pierdere) Total capitaluri proprii

cresteri Total, din care 10.201 78.156 (979.501) Prin tranfer 10.201 -

reduceri Total, din care 5.000 Prin transfer -

Sold la 31 decembrie 1.270.000 1.361.719 174.369 2.212.565 (10.835.771)

1.270.000 1.351.518 101.223 2.212.565 (9.856.270)

1.471.076 16.177.429

88.357

10.201

211.024 216024

1.260.052 17.041.330

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE


la data de 31 decembrie 2010

57

2009 FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE Profit/(pierdere) neta inainte de impozitare si elemente extraordinare Ajustari pentru: Cresterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli Amortizare Valoarea neta a iesirilor de imobilizari corporale Venituri din dobanzi Cheltuieli cu dobanzile Profit din exploatare inainte de modificarile capitalului circulant Cresterea datoriilor pe termen scurt Cresterea creantelor (Cresterea)/descresterea stocurilor Numerar generat din exploatare NUMERARUL NET PROVENIT DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTITII Achizitii de imobilizari corporale Incasari din vanzarea de imobilizari corporale Dobanzi incasate NUMERARUL NET FOLOSIT IN ACTIVITATI DE INVESTITII FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE FINANTARE Plati aferente contractelor de leasing financiar Imprumuturi rambursate Imprumuturi primite NUMERARUL NET DIN ACTIVITATI DE FINANTARE Cresterea neta de numerar si echivalente de numerar Numerar si echivalente de numerar la 1 ianuarie Numerar si echivalente de numerar la 31 decembrie 1.471.076 2.195.649 2.195.649 32.606.069 17.285 514.312 2.284.829 3.168.929 3.715.716 3.919.045 2.951.206

2010 1.260.052 2.410.745 2.410.745 29.758.667 6.599 228.312 1.602.138 2.882.729 3.561.470 4.385.034 12.031.250

16.668.976 32.606.069 17.285

15.650.221 29.758.667 6.599

3.168.929 4.157.685

2.882.729 3.456.189

716.838 254.296

DATE INFORMATIVE LA DATA DE 31.12.2010 Nota I.

Nota II.
II. Date privind pltile restante Nr. Total, Pentru activitatea Pentru activitatea

58

A Plti restante din care Furnizori restani total - peste 30 de zile - peste 90 de zile - peste 1 an Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale total Contributii pentru asigurari sociale de stat datorate de angajatori, salariati si alte persoane asimilate - Contributii pentru fondul asigurarilor sociale de sanatate - Contribuia pentru pensia suplimentar - Contributii pentru bugetul asigurarilor pentru somaj Alte datorii sociale Obligatii restante fata de bugetele fondurilor speciale si alte fonduri Obligatii restante fata de alti creditori Impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetul de stat Impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetele locale Credite bancare nerambursate la scadenta total din care: - restante dupa 30 de zile 19 - restante dupa 90 de zile 20 - restante dupa 1 an 21 Dobanzi restante

Rd. B 03 04 05 06 07 08 09

din care: curenta de investitii 1 2 3 185.559 185.559 185.559 185.559 150.900 150.900 34.659 34.659

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Nota III.
III. Numar mediu de salariati A Numar mediu de salariati Nr. Rd. B 23 31.12.2009 1 120 31.12.2010 2 115

Nota IV.
IV. Plti de dobanzi si redevente A Venituri brute din dobnzi platite de persoanele juridice romane catre persoanele fizice nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene, din care: Nr. Rd. B 24 Suma(lei) 1

59

- impozitul datorat la bugetul de stat Venituri brute din dobanzi platite de persoanele juridice romane catre personae juridice afiliate*) nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene, din care: impozitul datorat la bugetul de stat Venituri din redevente platite de persoanele juridice romane catre persoane juridice afiliate *) nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene, din care: - impozitul datorat la bugetul de stat

25 26

27 28

29

Nota V.
V. Tichete de masa A Contravaloarea tichetelor de mas acordate salariatilor Nr. Rd. B 30 Suma(lei) 1 193811

Nota explicativa VI.


VI. Cheltuieli efectuate pentru activitatea de cercetare - dezvoltare **) A Cheltuieli de cercetare-dezvoltare, din care: -din fonduri publice -din fonduri prvate Nr. Rd. B 31 32 33 31.12.2009 1 31.12.2010 2

Nota VII.
VII. Cheltuieli de inovare***) A Cheltuieli de inovare total din care: cheltuieli de inovare finalizate n cursul perioadei - cheltuieli de inovare n curs de finalizare n cursul perioadei - cheltuieli de inovare abandonate n cursul perioadei Nr. Rd. B 34 35 36 37 31.12.2009 1 31.12.2010 2

60

Nota VIII.
VIII. Alte informatii A Imobilizri financiare, n sume brute din care: Aciuni deinute la entitile afiliate, interese de participare, alte titluri imobilizate i obligaiuni pe termen lung, din care: - aciuni cotate emise de rezideni - aciuni necotate emise de rezideni - pri sociale emise de rezideni - obligaiuni emise de rezideni - aciuni emise de organismele de plasament colectiv (inclusiv de SIF-uri) emise de rezideni - aciuni si pri sociale emise de nerezideni - obligaiuni emise de nerezideni Creane imobilizate, n sume brute, din care: - creane imobilizate n lei si exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute - creane imobilizate n valut (din Creane comerciale, avansuri acordate furnizorilor i alte conturi asimilate, n sume brute Creane n legtur cu personalul i conturi asimilate Creane n legtur cu bugetul asigurrilor sociale i bugetul statului Creanele entitii in relaiile cu entitile afiliate Alte creane Dobnzi de ncasat Investiii pe termen scurt, n sume brute, din care: - aciuni cotate emise de rezideni - aciuni necotate emise de rezideni - pri sociale emise de rezideni - obligaiuni emise de rezideni - aciuni emise de organismele de plasament colectiv rezidente (inclusiv de SIF-uri) - aciuni emise de nerezideni - obligaiuni emise de nerezideni Nr. Rd. B 38 39 31.12.2009 1 31.12.2010 2

40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 36.129 183.484 1.576.003

4.032.919

3.492.140 918 980.373

61

Alte valori de ncasat Casa n lei i n valut, din care: - n lei - n valut Conturi curente la bnci n lei i n valut, din care: - n lei - n valut Alte conturi curente la bnci i acreditive, din care: - sume n curs de decontare, acreditive i alte valori de ncasat, n lei - sume n curs de decontare i acreditive n valut Datorii, din care: mprumuturi din emisiuni de obligaiuni i dobnzile aferente, n sume brute - in lei - in valuta - Credite bancare interne pe termen scurt i dobnzile aferente - in lei - in valuta Credite bancare externe pe termen scurt i dobnzile aferente, din care: - in lei - in valuta - Credite bancare pe termen lung i dobnzile aferente, din care: - in lei - in valuta Credite externe pe termen lung, din care: - in lei - in valuta - Credite de la trezoreria statului - Alte mprumuturi i dobnzile aferente - in lei si exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute - in valuta - Datorii comerciale, avansuri primite de la clieni i alte conturi asimilate, n sume brute - Datorii n legtur cu personalul i conturi asimilate Datorii n legtur cu bugetul asigurrilor sociale i bugetul statului - Datoriile entitii in relaiile cu entitile afiliate

64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97

11.104 8.043 3.061 1.022.939 1.008.824 14.115

19.340 17.448 1.892 194.115 181.543 12.572

8.895.564

6.763.727

387.058 11.096 375.962

1.073.128 692.259 380.869

1.706.906 1.706.906

644.697 644.69

3.241.012 3.241.012

1.886.183 1.886.183

2.507.346 124.239 276.243

2.175.006 121.397 200.072

62

- Sume datorate acionarilor/ asociailor - Alte datorii - Dobnzi de pltit Capital subscris vrsat , din care: - aciuni cotate - aciuni necotate - pri sociale - capital subscris vrsat de nerezideni Brevete si licente

98 99 100 101 102 103 104 105 106

652.760

628.843 34.401

Nota IX.
IX. Informatii privind cheltuielile cu colaboratorii A Cheltuieli cu colaboratorii Nr. rd. B 107 31.12.2009 1 31.12.2010 2

*) Pentru statutul de persoane juridice afiliate se vor avea n vedere prevederile art. 7 alin (1) pct. 21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare. **) Se va completa cu cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, respectiv cercetarea fundamental, cercetarea aplicativ, dezvoltarea tehnologic si inovarea, stabilite potrivit prevederilor OG nr. 57/ 2002 privind cercetarea stiintific si dezvoltarea tehnologic, aprobat cu modificri si completri prin Legea nr.324/ 2003, cu modificrile si completrile ulterioare. ***) Cheltuielile de inovare se determin potrivit Regulamentului (CE) nr.1450/ 2004 al Comisiei din 13.08.2004 de punere in aplicare a Deciziei nr.1608/2003/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind productia si dezvoltarea statisticilor comunitare privind inovarea , publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 267/ 14.08.2004. Rd.102 - Titluri de valoare care confer drepturi de proprietate asupra societilor negociabile i tranzacionate pe piee reglementate sau alte piee secundare. Rd.103 - Titluri de valoare care confer drepturi de proprietate asupra societilor, care nu sunt negociabile sau tranzacionate pe piee organizate. 63

ADMINISTRATOR, Numele si prenumele


MITRIC DANIEL
Semnatura

INTOCMIT, Numele si prenumele


POMARLEANU ELENA
Calitatea

22-Persoane juridice autorizate, membre CECCAR


Semnatura

Tema nr . 15 Evidentierea concluziilor personale Activitatea desfasurata de-a lungul stagiului de practica a fost benefica atat pentru mine cat si pentru colegele mele, deoarece am avut ocazia de a ne confrunta cu lumea reala

64

a contabililor, am avut posibiltatea de a lua contact cu mediul de lucru al acestora si nu in ultimul rand de a ne familiariza cu rigorile si cerintele acestui mediu de lucru. Importanta stagiului de practica a fost reflectata in sansa ce ne-a fost acordata, mie si colegelor mele mele, de a pune in practica ceea ce am invatat pana acum si de a ne testa capacitatile. In plus am putut observa importanta cruciala a desfasurarii unui stagiu de practica pentru o mai buna asimilare a teoriei. Am observat, de asemenea, ca fara un bun suport teoretic nu ai cum sa faci performanta in acest domeniu si sunt ferm convinsa ca doar prin indemanarea constanta ale acestor doua aspecte : teoria si practica, se poate crea performanta personala. Dupa parerea mea, nu se poate desfasura aceasta activitate, la standarde europene, fara o pregatire temeinica a contabililor, atat teoretic cat si practic, iar persoanele nepregatite care nu au sedimentata teoria nu pot avea loc in nici o societate comerciala sub aceasta functie si nu numai. Experienta a fost cu atat mai benefica tinand cont de faptul ca am avut sansa sa observam schimbarea de mentalitate a personalului si deschiderea lor catre modificarea in bine a vechilor canoane. Modul in care au colaborat cu noi si permitandu-ne astfel sa le observam munca, ne-a dat de inteles ca avem o sansa sa schimbam ceva, iar acest lucru ne-a incarcat cu o doza de optimism, intelegand ca noi reprezentam viitorul, nu atat al contabilitatii, administratiei publice, sau a functionarului public, ci a intregii tari.

65

Potrebbero piacerti anche