Introducere lit pt copii ,,Copilul, scria George Clinescu, se nate curios de lume i nerbdtor de a se orienta n ea.

Literatura care i satisface aceast pornire l ncnt (.); ca s fie opere de art, scrierile pentru copii i tineret trebuie s intereseze i pe oamenii maturi i instruii. A iei din lecturi cu stim sporit pentru om, acesta e secretul marilor literaturi pentru tineret.Literatura pentru copii investigheaz universul propriu de cunoatere al copilului, nzuinele lui cele mai nalte, printr-o ingenioas transfigurare artistic. Produciile populare n proz sau n versuri (basmele, povetile. povestirile, snoavele, doinele, cntecele de leagn, proverbele, zictorile, ghicitorile, .a.) au format dintotdeauna fondul de aur al acestei literaturi. n imagini poetice adesea greu de egalat n literatura cult, creaiile populare le dezvluie copiilor aspectele capitale ale vieii omului, bucuriile, necazurile, idealurile lui, tradiiile i nelepciunea lui secular, frumuseile limbii, oferindu-le norme de via demn, modele desvrite prin eroi ideali. Tematica literaturii pentru copii este vast. Curiozitatea nelimitat a acestor asculttori se ndreapt ctre multiple aspecte ale vieii. Problema care se pune este nu ce li se ofer copiilor despre realitate, ci cum li se ofer.La nivelul capacitilor lui de asimilare, copilului trebuie s i se dezvluie, firete, cu mijloace specifice artei, adevrul despre via, prin ceea ce are el viguros, constructiv, mobilizator, prin ceea ce cultiv ncrederea n om, n forele lui. Problema accesibilitii literaturii pentru copii se pune n legtur cu particularitile dezvoltrii intelectuale i psihice a copiilor la diferite vrste.Dintre creaiile literare n proz, basmele i povetile au rmas de-a lungul veacurilor operele cele mai ndrgite de copii, ncepnd din primii ani ai copilriei i pn aproape de adolescen. Valoarea instructiv-educativ a basmelor este deosebit.Ele aduc o preioas contribuie la dezvoltarea proceselor de cunoatere, a proceselor afective, la formarea trsturilor de voin i caracter, la formarea personalitii copiilor.Exprimnd nelepciunea i nzuinele poporului, necazurile i bucuriile sale, lupta cu forele naturii, relaiile dintre oameni, basmele i ajut pe copii s neleag complexitatea aspectelor vieii.Inelegnd conflictul dintre cele dou fore care apar n basm, micii cititori i formeaz reprezentri i noiuni despre dreptate, cinste, curaj, vitejie, hotrre, perseveren, hrnicie.Ascultnd basmele, copii sunt de partea dreptii, adevrului, binelui i detest nedreptatea, lcomia, ngnfarea, rutatea i minciuna.Basmul este preios i pentru c pune ntr-o lumin vie ce e bine i ce e ru, ajutndu-l pe copil s-i nsueasc aceste reprezentri morale.Lectura basmelor prezint o deosebit importan educativ i prin reliefarea calitilor eroilor, care constituie pentru copii modele demne de urmat.Din faptele eroului pozitiv ( Prslea, Ft-Frumos) ei nva s fie curajoi , persevereni i hotri, modeti i harnici, cinstii i drepi, prieteni adevrai.Basmele sunt i puternice mijloace de dezvoltare a ateniei i a memoriei. Ascultnd sau citind basmele, copii i exerseaz atenia urmrind cu ncordare peripeiile narate.Basmul este valoros att pentru educarea artistic a copiilor ct i pentru dezvoltarea limbajului. Alturi de coninutul de idei, copilul sesizeaz i expresiile poetice pe care i le nsuete mbogindu-i astfel vocabularul cu cuvinte i expresii

noi.Povetile au anumite trsturi specifice, diferite de cele ale basmelor att prin subiect ct i prin personaje, fiind mult mai apropiate de realitatea vieii de toate zilele.Tema povetilor este aceeai cu a basmului, lupta dintre bine i ru, dar la baza conflictului st, de cele mai multe ori, contradicia dintre reprezentanii unor interese antagoniste:ranul i boierul, argatul i stpnul, ranul i popa.Alte conflicte se contureaz n sfera relaiilor de familie, provocat de rutatea, viclenia, invidia sau lcomia mamei vitrege.Subiectele povetilor sunt de proporii mici, cu peripeii mai puine.Ele sunt axate pe aspecte din viaa social sau de familie.Prin caracterul lor satiric, povetile au scopul de a combate unele deprinderi morale sau trsturi de caracter dispreuite de popor: zgrcenia, minciuna, lenea, lcomia, ngmfarea, viclenia etcCompoziia povetilor cu subiecte izvorte din din viaa real este deosebit de cea a basmelor.Aciunea este simpl, asemntoare cu faptele din viaa de toate zilele, desfurndu-se dinamic.Nararea faptelor este nviorat de un dialog viu.Ca not caracteristic, din majoritatea povetilor se desprind umorul i gluma,care apar ca o trstur dominant a personajului principal.Valoarea educativ a acestor poveti const tocmai n contribuia pe care o aduc la formarea unei atitudini de combatere a unor manifesti negative din comportamentul oamenilor: lenea, lcomia, ngnfarea, prostia,etc.O alt specie a genului epic deosebit e apreciat de micii cititori este legenda, o povestire de dimensiuni reduse, care,utiliznd evenimentele miraculoase sau fantastice tinde s dea o explicatie genetic i n general cauzal unor fenomene, ntmplri, caracteristici ale plantelor, animalelor, omului.Lectura legendelor mbogete fondul cognitiv i afectiv al copilului de vrst colar.Analiza atent a structurii legendelor i a personajelor supradimensionate i ajut pe copii s descifreze mesajul estetic, fondul real al operei,,concizia, simplitatea i expresivitatea limbii i stilului, le dezvolt capaciti intelectuale i verbale, trsturi de voin i de caracter.Se pot aminti legende cum ar fi: Povestea Vrancei, Legenda albine, Privighetoarea, etc. Atractive i apreciate de micii cititori sunt i alte genuri literare:povestiri, schiele, nuvele sau chiar romanul.Povestirile i schiele despre vieuitoare sunt modaliti extrem de importante n realizarea unor obiective instructiveducativ la nivel colar i precolar. Deosebit de apreciate de copii sunt povestirile lui Emil Grleanu din volumul Din lumea celor care nu cuvnt. Ele constituie un mijloc de cunoatere a unor aspecte ale vieii animalelor, psrilor, insectelor i chiar a plantelor redate ntr-o form literar accesibil. Lectura acestor schie le trezete copiilor dorina de a observa mai atent viaa din natur i mrete interesul pentru cunoaterea vieuitoarelor, contribuind la dezvoltarea spiritului de observaie.La formarea i educarea colarului mic un rol de seam l are i poezia, creaia liric n versuri care, pe lng faptul c le dezvolt vocabularul, i sensibilizeaz i i atrage prin ritm, rim, imagini i expresii

artistice. Muzicalitatea versurilor i atrage pe copii nc din primii ani de via.Conciziunea cu care sunt redate faptele, ideile, tablourile sau sentimentele este un motiv pentru care poeziile nu numai c sunt uor accesibile copiilor, dar le i memoreaz cu destul uurin.Poeziile pentru copii se gsesc la poei valoroi ca Tudor Arghezi, , Otilia Cazimir, George Cobuc, Mihai Eminescu, Elena Farago, Octavian Goga, George Toprceanu i alii. In concluzie, dac coala are ca finalitate instruirea i educarea copilului, daca viitorul adult trebuie sa fie un om bine educat i format, aceasta se realizeaz i prin cultivarea gustului pentru lectur.Copilul trebuie permanent ndrumat spre lectur, ajutat s aleag acele cri care s se potriveasc cerinelor i dorinelor lui de cunoatere1)Cantecul de leagan s-a nascut in cadrul familiei traditionale din dorinta ssi nevoia de a statornicii o atmosfera de liniste si calm,chiar monotona atat de necesara pentru adormirea copilului prin melodie si realizarea poetica,cantecul de leagan este o specie aparte a liricii populare,care se situeaza la graita dintre lirica rituala si cea profana.Prin tematica apartine cantecelor ce oglindesc relatiile de familie .Mamele isi exprima in versuri spontane dragostea pentru copiii mici,nazuinta de a le asigura deopotriva o copilarie si o viata fericita.Prin cuvinte si modul de adresare cantecul de leagan es te de provenienta materna fiind deseori inganat de mama pentru a transmite linistea momentului si sentimentul ei de duiosie mijlocind adormirea pruncului.Intre cei doi se stabileste o relatie biunivoca,mama fiind costienta de versurile cantate,iar copilul se lasa leganat de melodia auzita care il predispune la somn.Cand copilul creste si devine constient fetitele transfera cantecul de leagan asupra papusilor.Asadr cantecul de leagan are functia terapeutica a unuei incantatii magice menite sa-l adoarma pe copil.Prin continutul textelor se face cunoscuta viziunea folclorica asupra vietii.Se poate canta de leagan pe orice text liric sau epico-liric dar nu pe orice melodie.Asadar o melodie devine de leagan nu pentru ca in textul cu care poate fii cuplata apare un nani-nani,circumstanta facultativa ci in primul rand pentru ca functia pe care o indeplineste este de leagan.Functia este aceea care determina adaptarea atat a textului cat si a melodiei.Pe langa prezenta in cantecul de leagan a unui refren specific,mentionam o alta trasatura

diferentiala ampla refe rinta animaliera la care trimit versurile de factura canonica:vino rata/de-l ia-n brata si tu gasca /de-l ia-n carca/si tu mata de-I da tata/vino stiuca de mi-l culca/si tu somn de mi-l adormi.Prezenta acestor vietati a fost motivata gresit din necesitatile de rima insa tocmai prezenta acestor substantiv (curca,mata,cioara)determina rimele din textele respective.In general cantecul de leagan incorporeaza aspecte variate din intimitatea vietii familiale:sentimente de dragoste fata de copil si sot,sperante in depasirea greutatilor vietii,accente de revolta sociala.Cantecul popular de leagan este costituit pentru poetii romani un model si un punct de plecare be ne fic in creearea unor compoziii culte care se disting prin ac eleasi caracteristici,gingasie si delicatete sufleteasca,prezenta diminutivelor si repetitiilor,apelul la apsari si alte vietuitoare pentru al ocroti pe cel leganat.Proverbele , zictorile i ghicitorile sunt o adevrat comoar de nelepciune , ele oferind nvturi izvorte din experiena de veacuri a poporului . Proverbele i zictorile contribuie din plin la formarea personalitii copiilor , de la cea mai fraged vrst prin valoarea estetic i prin nvturile morale transmise pe cale specific , prezentnd modele de aciune n cele mai variate mprejurri cu care se confrunt omul .Prin intermediul proverbelor i zictorilor copiii nteleg noiuni cu coninut pozitiv,ca: cinstea , hrnicia , rbdarea , buntatea , curajul, modestia, etc.; cele cu coninut negativ sunt chiar mai multe dect celelalte deoarece omul nva mai repede din ru dect din bine , din necaz dect din fericire , din situaii similare cu cele trite. Cu ajutorul proverbelor i zictorilor se pot forma caliti moral civice ca : cinstea , hrnicia , rbdarea , dragostea de munc , dragostea de oameni i de ar, buntatea , curajul , atitudinea just fa de colegi , respectul fa de cei mari , modestia. Zictorile se aseamn foarte mult cu proverbele . Deosebirea principal dintre ele const n aceea c proverbul are forma unei propoziii dezvoltate complet , iar zictoarea se reduce la o expresie eliptic , la un grup de cuvinte pe care l putem introduce ntr-o propoziie a noastr Astfel , expresia Vorb mult srcia omului este o zictoare . Dac o dezvoltm , spunnd : Nu-i pierde vremea flecrind , cnd vrei s faci treab cu spor , avem un proverb.Ghicitorile vorbesc , de asemenea , despre munc i unele despre nsuirile i defectele oamenilor , despre lene , lcomie etc. Ghicitorile sunt un mijloc foarte bun pentru dezvoltarea gndirii i a vorbirii elevilor . Ghicitorile sunt pline de haz . Ele , ns , nu au fost nscocite doar ca s distreze . Ghicitorile sunt izvorte din isteimea minii omeneti i din nevoia ascuirii gndirii , dar i din nevoia omului de a cunoate mai bine cele ce-l nconjoar.

Folclorul copiilorreprezint o parte a culturii naionale a unui popor, reflectnd n modul cel mai direct profilul spiritual i talentul artistic al unei naiuni.Folclorul copiilor.. Folclorul reprezint o parte a culturii naionale a unui popor, reflectnd n modul cel mai direct profilul spiritual i talentul artistic al unei naiuni. Tradiiile folclorice ale copiilor pot constitui primul pas ctre cunoaterea muzicii, dansului, educaiei fizice, artei plastice i decorative, dar i a literaturii pentru copii. Acompaniamentul este predominant ritmic, corporal (prin bti din palme, picioare, sau mers ritmic pentru marcarea timpului sau a ritmului), sau instrumental (cu obiecte sonore sau instrumente de percuie ce mbogesc sonor atmosfera de joc).Folclorul copiilor aduce o nsemnat contribuie la modelarea personalitii precolarilor, fcnd parte din grupa activitilor al cror scop principal const n realizarea educaiei estetice, n cultivarea aptitudinilor i capacitilor de a cunoate realitatea, nvnd pe calea emoiilor artistice s admire frumosul, s adopte o atitudine civilizat i sensibil n relaiile cu ceilali. Oferind un model de cmp interdisciplinar i transdisciplinar, folclorul copiilor trebuie considerat un model de instruire n cadrul instituional (grdinia i coala primar), n care nvarea i consolidarea tuturor cunotinelor i deprinderilor specifice acestor vrste, s fie realizate firesc, fr bariere ntre diferitele domenii de cunoatere. nvarea transdisciplinar favorizeaz dezvoltarea unei viziuni globale, transferul informaiilor n contexte diverse, genernd experiene fundamentale de formare a creativitii copiilor. Genul liric-poezii(despre animale,despre anotimpuri).Orizontul de cunostinte al copiilor se imbogateste nu numai prin lectiile din clasele primare ci si prin observarea naturii inconjuratoare,unde ei intalnesc o sumedenie de vietuitoare:animale,pasari,gaze pe care le observa cu sporita curiozitate intreband pe maturii din jurul lor cum se nasc,cu ce se hranesc,in ce fel de familii traiesc.In acestsens,poeziilesi prozele scurte care prezinta,intr-un limbaj accesibil,caracterizticilor acestor vietuitoare sunt de un real folos pt a potoli setae de cunoastere a prescolarilor si a scolarilor incepatori. Elena Farago-Este considerata de critica literara o poeta a iubirii,cu urmarile ei firesti:leganarea copilului,emotiile si bucuriile materne.Timbrul intimist este transferat si in poezile ei pt copii,unde duiosia,delicatetea si simplitatea exprimarii

sunt trasaturile caracteristice multor poezii in care vietuitoarele indragite de cei mici ocupa locul central. FABULA:specia genului epic dei este de obicei n versuri;este de scurt ntindere;are drept scop corijarea unor defecte omeneti;de obicei conine n final o moral;este o naraiune alegoric;procesul esenial de scriere a unei fabule este personificarea, ce conduce spre alegorie;ironia i umorul se mpletesc;prezena dialogului de naraiune face posibil dramatizare fabulei.Catelusul schiop .Poeziile despre vietuitoarele din acest volum au fost republicate in alta placheta,intitulata Catelusul schiop ajunsa in 1985 la a 3-a editie. Aceasta poezie este o opera lirica in versuri,fiind totodata o fabula deoarece are drept scop corijarea unor defecte omenesti si contine in final o morala,totodata prezinta povestea dramatica a unui catelus care devine victima a rautatii unui copil.Poezia are intentii moralizatoare,explicite,realizate totodata prin monologul poetic al catelusului schiop:Eu am numai trei picioare/si deabea ma misc:top,top/rad cand ma-ntalnesc copii/si ma cheama cutu schiop.Cu toate ca face parte din lumea necuvantatoarelor acest animal iubea jocul enorm de mult,dar ceea ce i-a produs o schimbare radicala in viata lui nemaiputand participa la nicio activitate ludica este autoritatea si rautatea unui copil cu suflet rau care l-a lovit cu o piatra in picior provocandu-i o mare suferinta:fratii mei ceilalti se joaca/cu copii toti dar eu/nu pot alerga ca dansii/ca sunt schiop si cad mereu. Din cele intamplate inca de la inceput putem deduce ca exista copii care au un suflet rau prin comportamentul si atitudinea pe care o au fata de animalele din jurul lor:Dar copii rai la suflet/sunt urati precum acel/care m-a schiopat pe mn/si nu-I pot iubi la fel.....Ma lovit din rautate/cu o piatra in picior/si-am zacut,si-am plans atata/de credeam ca am sa mor.Cu toata rautatea lui, copilul in cele din urma este cuprins de remuscare, simtindu-se vinovat pt absolut tot ceea ce a facut.Totodata Elena farrago ne prezinta gandirea copilului care desi se simte vinovat transformandu-se imediat in iubire fata de acest animal,iar pe moment isi schimba atitudinea in acel baiat bun care fuge repede sa ii aduca zahar:acum vine si-mi da zahar/si ar vrea sa fie bun...Catelul ar putea deveni si el rau,sa-l pedepseasca,sa se razbune,muscandu-l de picior,dar razbunarea lui se transforma in bunatate si-as putea sa-l musc o data/de picior sa ma razbun

lasand-ul sa vada ca un biet catel are o inima,un suflet mai bun decat al sau:dar il las asa sa vada/raul,ca un biet catel/are inima mai buna decat a avut-o el.Aceste ultime versurio arata pe intelesul copiilor purtarea mai inteleapta a catelului care nu musca chiar daca sufera,il lasa sa inteleaga singur ca a facut o fapta rea.In concluzie poezia Catelusul schiopeste o fabula a carei morala este cuprinsa nu numai in ultima strofa ci in intreaga poezie indemnand copii la grija fata de micile vietuitoare.Limbajul nici este unul expresiv,avand de o rima imperechiata,masura versurilor de 7-8 silabe,iar ritmul este iambic,iar de aici nu lipsesc figurile stil,precum epitetele:rau,singur,etcPASTELUL:aparine,genului,liric;modul,de,expunere,folos it,este,descrierea;aparine liricii peisagistice n versuri ;descrierea se opreste asupra unor aspecte pitoreti din natur ;sentimentele autorului , sterea sa afectiv se exprim direct prin aspectul i paleta coloristic a peisajului ;autorul folosete imagini vizuale, auditive, orfactive i tactile ;epitetul este figura de stil cel mai mult folosit, mai ales cel cu variant cromatic : alb, galben, rou ;poetul utilizeaz i alte figuri de stil : comparaie, metafor, personificare, hiperbol, repetiie, inversiune.George Cosbuc este al doilea mare pastelist din literatura romn dup Vasile Alecsandri. Spre deosebire de Alecsandri, n pastelurile cruia domin stagnarea, nemicarea, chiar gravitatea, n pastelurile lui Cobuc domin,micarea,culoarea.veselia.Pastelurile lui Cosbuc cuprind o mare varietate de forme i culori.Una dintre operele lui George Cosbuc este Iarna pe uli care este o opera lirica in versuri in care sunt infatisate aspecte din natura,ideile sunt exprimate direct de catre autor,iar ca si mod de expunere predominant este descrierea.Aceasta poezie nfiaza un tablou expresiv al unui sat acoperit de plapuma groasa a zpezii.Desi in aceasta poezie soarele lipseste ,atmosfera este tot animate de zarva,veselia si joaca fara griji a copiilor ceea ce sugereaza vitalitate si prospetime ,seninatatea provocata de specificul anotimpului:A-nceput de ieri sa cada/cate-un fulg acum a stat..Sunt copii cu multe sanii/de pe coasa vin tipand/si se-mping si zar razand/prin zapada fac matanii/vrand-nevrand.n poezia Iarna pe ulita privelilstea este pictoral- narativa. n prim- plan, se aflap un copil care urca anevoie pe ulita troienita, matutnd

zapada cu haina- i n care pot sa- ncapa cinci ca el ":Haina-I maturand pamantul/si-o taraste abea,abeacinci ca el incap in ea/sa mai bata,soro,vantul/dac-o vrea.Frematnd de nsufletire, de la sanius, alti copii mai mari nchid drumul " micului Barba- Cot ", facnd haz de caciula lui, ce li se pare " ct o zi de post ". O batrnca, ncuisa peste cojocul rupt cu sfori de tei, scoate copilul din hrjoana celor mari, nvrtndu- se cu batis, atarta. In finalul poeziei copii fac zarva mare astfel incat oamenii ies din curtea lor intrebandu-i: Cei pe drum atata gura?nu-I nimic copii strengari/Ei auzi vedea-i-s mari/parka treceadunatura de tatari.Ca si n alte poezii, si n Iarna pe ulita, compozitia e dinamica si exceleaza prin imagini de miscare, prin ritmul clar alert, ce municnd o molipsitoare bunavoie si bucurie spontana, nevinovata.Ca in toate pastelurile si in poezia iarna pe ulita sunt prezente figurile de stil cum ar fi epitete:nu e soare,fac matanii,acum rasare,metafore:caden branci si se ridica,limbajul este unul expresiv avand o rima imbratisata,masura versuriolor este de 7-8 silabe,iar ritmul este trohaic.Prin modul de expunere,figure de stil,descrierea unor aspecte din natura Iarna pe ulita de G Cosbuc este un pastel. Balada unui greier mic.G.Toparceanu este cunoscut ca poet al anotimpurilor,al lumii gingase,a florilor si a micilor vietuitoare.Balada unui greier mic a fost publicata in saptamanalulLumea bazar(1923)si inclusa in volumulBaladele vesele si triste.Poezia incepe cu sosirea toamnei si se incheie cu monologul delicat si duios al greierului.In primele patru versuri este prezentate sosirea rapida a toamnei care a pus stapanire pe intreg peisajul.Elementele cadrului natural sunt caracterizate prin epitetele zgribulite si zdrentuite dar si prin enumeratiile:peste dealuri, peste tarini c evidentiaza una din trasaturile annotimpului si anume atmosfera mohorata.Poetul insista apoi asupra chipului toamnei care lasa in urma sa toate relele posibile. ploi marunte/frunze moarte/stropi de tina/guturai aceste epitete transmit un sentiment de neliniste si de teama.Natura reactioneaza diferit in fata toamnei:care vine de la munte/blestemand si lacrimand,cuprinsi de panica,ciulinii se pitesc prin vagauni,macesii o intampina cu grabite plecaciuni,iar greierasul isi face aparitia din casuta lui de huma.Partea finala cuprinde monologul greierului,care

copleseste prin delicatete si duiosie:motiveaza lipsa hranei prin credulitatea izvorata dintr-un calcul gresit:nu credeam c-o sa ma vii/inainte de craciun/ca puteam si eu s-adun/o graunta cat de mic;posibilitatea imprumutului este exclusa:fioindca nu-mi da niciodata/si-apoi umple lumea toata/ca m-am dus si iam cerut...,incercarea fiind urmata de refuz si de barfa;dar de-acus/dar de-acus s-a ispravit,in cuvintele sale isi fac loc disperarea si resemnarea,singura consolare fiind autocompatimirea:cri-cri-cri/toamna gri/tare-s mic si necajit.In intreaga poezie isi face loc umorul ca mijloc de transmitere a duiosiei.Prin personificarile folosite,poetul prefigureaza fabulele de mai tarziu ,iar aceasta balada putand fi socotita un exercitiu preliminar chiar daca isi are nota ei de originalitate evidenta. Revedere.Mihai Eminescu este cel mai valoros poet roman,fiind denumit de critica literaraultimul mare romantic universal.El apartine perioadei marilor clasici ai literaturii romane,alaturi de I. Creanga ,I.L. Caragiale ,I .Slavici . Creatia sa este vasta ,cuprinzand cele trei genuri literare-liricul ,epicul , dramaticul.Opera eminesciana in versuri reprezinta un univers al imaginarului cuprinzator si original,imbinand teme si motive romantice,de circulatie universala,cu elemente autohtone ale specificului national.Poezia Revedere a fost publicata in revista Convorbiri literare,la 1 octombrie 1879.Ea se aseamana formal cu o doina populara ,avad ritmul trohaic,masura de sapte-opt silabe si rima imperecheata .In ciuda caracterului oral,ea este conceputa ca o meditatie filosofica pe tema perisabilitatii omului,aflata in antiteza cu vesnicia naturii.Titlul,un substantiv comun derivat cu prefixul reexprima ideea centrala a poeziei:momentul reintalnirii dintre ipostaza imaginara a poetului si codrul personificat,continand si o referinta temporala.Poezia este alcatuia din patru unitati strofice inegale,fiind structurata pe doua planuri:al omului,care intruchipeaza elementul efemer si al naturii,simbol al eternitatii.Este utilizata astfel lirica mastilor:poetul isi atribuie doua ipostaze,anume a calatorului care se intoarce cu drag in mijlocul naturii ocrotitoare si a codrului personificat,care dialogheaza cu fiinta umana.I.Prima secventa lirica este o ampla interogatie retorica in care eul liric se adreseaza codrului cu admiratie si afectiune,acestea fiind sugerate de prezenta

diminutivelor:Codrule,codrutule,/Ce mai faci dragutule.In acelasi context apare si regretul trecerii timpului:Ca de cand nu ne-am vazut/Multa vreme a trecut.Este discret surprinsa antiteza dintre statornicia naturii si firea ratacitoare a omului (Si de cand m-am departat/Multa vreme am umblat).II.Raspunsul codrului personificat denota nepasarea fata de trecerea timpului.Pentru el,schimbarea nu inseamna imbatranirea si apropierea mortii,ci repetarea ciclica a anotimpurilor::Iarna viscolu-l ascult/Vara doina mi-o ascult.Anotimpul rece actioneaza distructiv asupra naturii,dar vara aduce cu sine regenerearea codrului si bucuria de a asculta omului doina,cantecul este prezentata timpului strabun,specific in nu antiteza implica spiritualitatii cu destinul si romanesti.III.Soarta codrului:daca,pentru

natura,trecerea

degradarea

sfarsitulTu din tanar precum esti/Tot mereu intineresti,pentru existenta umana,timpul actioneaza ireversibilVreme trece,vreme vine.IV.Codrul este nepasator fata de trecerea vremii pentru ca universul cunoasterii sale este alcatuit din constante:aceleasi stele se oglindesc pe lacuri,Dunarea curge vesnic,vantul bate mereu acelai;destinul fiintei umane este total diferit de soarta imuabila a naturii,iar codrul-personificat exclama silentios: Numai omu-i schimbator/Pe pamant ratacitor,marcand puternica antiteza.Natura isi continua existenta pe baza dualitatii:Marea si cu raurile/,Lumea cu pustiurile,/Luna si cu soarele,/Codrul cu izvoarele . Pustiurilecare insotesc lumea simbolizeaza suferinta si zadarnicia la care este supusa aceasta.Poezia este construita pe modelul prozodic popular,ea familiar contine,de asemenea,cuvinte sugerat dativului si expresii prin etic imprumutate din folclor,aparitia sporadica a figurilor de stil fiind specifica oralitatii stilului.Limbajul este diminutivele(codrutule,dragutule),interjectiaia,folosirea

(Crengile-mi rupandu-le,Vantu-mi bate,frunza-mi suna).Utilizarea timpurilor verbale sustine antiteza,figura se stil dominanta in poezie:eul liric este proiectat in timpul trecut,datorita caracterului efemer,iar codrul personificat foloseste prezentul etern,simbol al vesniciei. Otilia cazimir- a compus poezii pt cei mici cu intentie vadita si cu preocuparea de a tine seama de puterea de intelegere a acestora.Ea s-a straduit sa nu faca

rabat reconstituirii lumii infantile ,pe care o proiecteaza dinauntrul ei ,rezultatul fiind o literatura destinata copiilor care nici nu socheaza nici nu ofera capodopere.Poezia Baba iarna intra-n sat este reprezentativa pt profesionista literaturii de acest gen.Desi se simte influenta lui G Toparceanu,personificarea iernii intr-o batrana rea care coboara de la munte si patrunde pe furis in sat este un element de basm familiar copiilor.Atmosfera nu este feerica pt ca doamngerului batrana a venit ci ganduri rele de aceea baiatii din sat inarmati cubiciusti,nuiele si prastii,vor s-o alounge.Poeta exceleaza deopotriva in portretizarea babei,reprezentata in costum popularde capatat si in enumerarea consecintelor nefaste pt natura si vietuitoare:Cu cojoc de capatat/cu naframa de furat/cu catrinta de aba/vantul sa-l strecori prin ea/si-a lasat in urma ei/promoroaca si polei/pe ogoare/ciorbi si cioare/prin paduri/lupii suri/si de-a lungul drumului/numai scama fumului. Iarna" de V Alecsandri este o creatie lirica care ,din punct de vedere tipologic ,prezinta toate trasaturile specifice unui pastel :este o descriere in versuri prin care poetul isi exprima direct trairile sufletesti legate de contemplarea unui colt de natura .Titlul poeziei sugereaza incadrarea si poate functiona de asemenea ca o invitatie catre cititor , de a privi spectacolul,iernii,cu,ochii,sufletului.Prima strofa contureaza imaginea de fundal a tabloului hibernal :pamantul este unit cu cerul de catre "lungi troiene calatoare" .Din punct de vedere cromatic ,predomina albul si nuante care se asociaza acestui fond :"fulgii zbor" "ca un roi de fluturi albi" ,"raspandind "fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi" . Ne aflam in fata unui grandios spectacol al fortelor naturii ,redat prin multimea epitetelor ("cumplita iarna" ,"nori de zapada" ,"umeri dalbi" ,"fluturi albi") ,care descriu imaginativ caracteristicile cele mai importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea peisajului . Tabloul este conturat in linii generale .Se zugraveste cu precadere dimensiunea cosmica a acestui anotimp ,caci poetul isi opreste privirea asupra vazduhului ,a norilor ,a fulgilor care plutesc in aer .Singura miscare ,dar si ea lina ,dulce ,este de fapt jocul micilor cristale de gheata (sugerat prin intermediul comparatiei : fulgi "ca un roi de fluturi albi") .Existenta planului terestru este doar amintita :orizontul

este redat printr-o linie confuza ,iar personificarea si inversiunea "ai tarii umeri dalbi" nu desemneaza un contur clar .Strofa a doua imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii .Soarele ,un alt simbol al macrocosmosului ,isi face aparitia pe bolta ,chiar daca nu mai are puterea caldurii si stralucirii de odinioara .Poate de aceea poetul se simte nostalgic si neputincios ca si soarele ,intelegand ca iarna si-a castigat atat de multe drepturi ,incat nu mai exista speranta reinvierii naturii vegetale .Poezia se transforma ,din perspectiva acestei comparatii metaforice (soarele "ca un vis de tinerete") , intr-o meditatie pe tema scurgerii timpului si a efemeritatii tineretii.Pentru a realiza sugestia unui fenomen al naturii (ninsoarea) de o forta nemaiintalnita ,poetul foloseste un alt procedeu artistic ,repetitia : "Ziua ninge ,noaptea ninge ,dimineata ninge iara" . Asadar fulgii de nea invadeaza pamantul si determina "mandra tara" sa "se imbrace" (personificare) intr-o "zale argintie" (epitet adjectival) .Se remarca faptul ca adjectivul "mandra" este antepus substantivului "tara" ,accentuanduse,astfel,frumusetea,peisajului,romanesc. In urmatoarea strofa se realizeaza ,cu ajutorul descrierii ,extinderea campului de observatie . Tabloul se imbogateste astfel cu detalii ce zugravesc planul terestru :camp ,deal ,plopi ,drum , sate . Din punct de vedere artistic se remarca splendida comparatie : "ca fantasme albe plopii..." Fantasmele ,inchipuirile "albe" ale plopilor pierduti in zare ,invita din nou la meditatie :"ce se va alege din lumea aceasta ?!" pare sa intrebe retoric poetul .Tabloul a devenit atat de alb ("tot e alb") ,incat e ireal .Vag se mai pastreaza ideea de prim plan (adverbul "impregiur") sau cea de fundal (substantivul "departare"Metafora "clabucii albi de fum" ,referindu-se de fapt la rotocoalele din hornuri care se indreapta spre cer ,pune de asemenea in evidenta prin imagistica ei senzatia de iluzie (caci toate par pierduta intr-un vis al zapezii) . Predomina imaginile vizuale si se observa aplecarea poetului catre cuvinte care contin vocalele a ,a ,e ,ilustrand,prin,urmare,luminozitatea,tabloului. Fire optimista si solara ,Alecsandri nu accepta o astfel de natura coplesitoare .De aceea ultima strofa a poeziei consfinteste revenirea la viata ,increderea in

luminile si frumusetile ei :"Dar ninsoarea inceteaza ,norii fug ,doritul soare / Straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare" .Si in aceste patru versuri se regasesc imagini vizuale (metafora "ocean de ninsoare" ,epitetul "doritul soare") impletite cu imagini auditive ("clinchete de zurgalai") si sugestia miscarii ("sanie usoara care trece") In prim plan este introdusa o "sanie usoara" ,simbol al prezentei umane .Se evidentiaza astfel o noua perspectiva de interpretare :numai privirea omului poate sa inteleaga sensul si valoarea naturii ,ca una dintre,reprezentarile,concrete,ale,frumosului. . Strofele-catren cu versuri lungi ,de 15-16 silabe ,dau trairilor respiratie ,fiind croite parca pe masura spectacolului iernii .Rima imperecheata ,ritmul trohaic impletit cu cel iambic ,confera muzicalitate poemului . Si versurile acestei poezii ,ca de altfel ale tuturor pastelurilor lui Alecsandri ,se disting prin simplitate ,limpezime ,cursivitate si armonie ,acestea fiind insusiri importante ale unei creatii artistice menite sa cuprinda ,in orizontul ei de frumusete ,sufletul ,sa-l rascoleasca si sa-l incante cu ecouri ce dureaza dincolo de hotarul clipei. Genul epic-operele literare. Emil garleanu-CaprioaraNaratiunea Caprioara este o opera literara culta deoarece apartine unui autor cunoascut,Emil Garleanu.Lectura este iclusa in volumul Din lumea celor care nu cuvantaaparut in1910.Intamplarile imaginate de autor sunt povestite prin intermediul unei voci care se numeste NARATOR,iar faptele narate(povestite)sunt prezentate in ordine cronologica,adica asa dupa cum s-au intamplat. TITLUL exprimat printr-un substantiv comun articulat, caprioarasugereaza gratia si gingasia numelui personajului principal al acesteio opere litarare. TEMA este reprezentata de dragostea caprioarei pentru puiul ei. Expozitiunea prezinta personajele si creeaza premizele actiunii:o caprioara trebuie sa se desparta de puiul ei pentru ca a sosit vremea intarcatului.Intriga se declanteaza cand caprioara hotareste sa iti lase puiul in munti, pentru ca acolo, intre stanci, va fi ferit de primejdii. Desfasurarea actiunii prezinta drumul pe care il face caprioara cu puiul ei,este un drum plin de primejdii si caprioara incearca puterile iedului,facand salturi puternice.Iedul zburda si behaie vesel si caprioara intelege ca e pregatit si ca se va putea descurca singur. Ca sa ajunga la stanci,trebuie sa strabata o padure intunecata si in acest loc se realizeaza punctul culminal.Iedul o i-a inainte,dar caprioara simte primejdia.Un lup pandea

si e gata sa atace iedul,dar caprioara se sacrifica pentru puiul ei. Zbiara si se arunca in fata lupului care vede prada mai mare si o sfasie.Deznodamandul prezinta momentul: caprioara moare fericita,fiindca si-a salvat puiul. Ion Creanga-Amintiri din copilarie Opera de maturitate a lui Ion Creanga este un roman autobiografic in care se prezinta varsta inocentei si a formarii personalitatii umane.Aceasta creatie este in literatura romana primul roman al copilariei in mediul taranesc,dar in egala masura ea prezinta si copilaria copilului universal.Romanul contine si o evocare a satului traditional fiind o monografie a satului moldovenesc din secolul al XIXlea.Evocarea copilariei se impleteste cu tema jocului,a familiei si a scolii,toate acestea contribuind la structura personalitatii lui Nica.Romanul este alcatuit din 4 parti ce debuteaza cu o prezentare a satului natal.Subiectul se dezvolta gradat si respecta in linii mari ordinea cronologica a evenimetelor,in ciuda unui montaj narativ mai liber.Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe Calul Balan si Sfantul Nicolai pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat,la cirese etc. Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii. In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.Romanul urmareste procesul de formare a unei personalitati si reconstituie in mare itinerarul scolar a lui Nica ce traieste procesul devenirii sale umane conceput si realizat de mama sa:Humulesti,Brosteni,Targu Neamt,Falticeni,Iasi.Fiind un roman despre copilarie,un roman al varstei inocente si al modelarii fiintei umaneAmintiri din copilarieabordeaza si tema jocului.Creanga surprinde in aceasta opera Copilaria copilului universal,copilaria nevinovata care sta sub semnul neastamparului.Jocul alaturi de scoala,de familie,de comunitatea in care Nica traieste reprezinta o cale de initiere in tainele lumii.Legatura dintre copilarie si joc este de altfel subliniata in roman prin vorbele pe care le citeaza tatal:daca-i copil

sa se joace,daca-i cal sa traga,daca-i popa sa citeasca.Cele mai multe aspecte de joc sunt cuprinse in capitolul al II-lea,dar ele nu lipsesc nici din prezentarea vietii scolare.Povestea lui Harap-Alb-basm cult Basmul este o specie a epicii populare si culte in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare(zane,fat-frumos) aflate in lupte cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii simbolizate prin balauri,zmei,vrajitoare pe care ajung sa le biruiasca in cele din urma.Povestea lui Harap alb este un bildungsroman,deoarece fiul craiului evolueaza de la adolescentul naiv cu incredere excesiva in propriile calitati,la tanarul chibzuit si destoinic,maturizat prin depasirea tuturor piedicilor ivite in cale si neaparat necesare dobandirii experientei de viata.Naratiunea la persoana a 3-a imbina supranaturalul cu planul real armonizand eroii fabulosi cu personajele taranesti din Humulestiul natal al autorului.Tema basmului este triumful binelui asupra raului,iar motivele narative sunt:superioritatea meziunului,calatoria,muncile,supunerea prin viclesug,pedeapsa,demascarea raufacatorului,casatoria.In basm Ion Creanga foloseste,dialogul,exclamatii.interjectii: ei apoi....hai,haii!,dimi9nutive:mititelul,trebusoara,fetisoara,etc.Aactiunea reliefeaza conflictul dintre fortele binelui si ale raului,dintre adevar si minciuna,iar deznodamantul evidentiaza triumful binelui asupra raului,toate aceste elemente fiind specifice basmului.Basmul incepe cu o formula tipica Amu cica era o data intr-o tara,un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara indepartata pe nume Verde-Imparat.Cei 2 frati nu se vazusera de multa vreme,iar craii nu se cunoscusera intre ei,pt ca imparatia fratelui mai mare era departe.Verde Imparat avand 3 fete si fratele lui 3 baieti,i-a trimis vorba, sa trimita un fecior sa-l urmeze la tron.Craiul isi pune feciorii la incercare,dar numai mezinul reuseste sa treaca proba cu ursul deghizat.Povatuit de Sf Duminica pe care o miluieste cu un ban,mezinul isi alege calul,armele si hainele,pe care le avusese tatal sau cand fusese mire.Inainte de a porni in calatorie,tatal feciorului mic,iii spune sa se fereasaca de omul span si ros.Pornind feciorul s-a intalnit in codru cu spanul si pt ca avea nevoie de ajutor,l-a luat cu el.In aceasta secventa apare motivul labirintului,incrucisarea incurcata a cararilor presupune capabilitatea drumetului de a gasi calea cea buna,iesirea la luminna.Spanul ii cere fiului de crai,apa,apoi o risipeste spunand ca este o fantana in apropiere cu apa rece.La fantana acesta este pacalit sa intre in ea,iar acest lucru i-a schimbat statutul social,iar din fiu al imparatului acesta devine sluga spanului,deci s-au inversat rolurile,iar spanul i-a pus numele de Harap-alb.Ajunsi la curtea imparatului,spanul s-a dat drept nepot lui,iar Harap-Alb sluga acestuia.Intr-una din zile avand la masa niste salati foarte minunate care se obtineau cu multa greutate,spanul ii porunceste slugii sa-i aduca acele bunatati din gradina ursului.Calul acestuia il duce in zbor pe Harap-Alb la Sf Duminica,iar aceasta il ajuta sa-si indeplineasca misiunea.Urmatoarele episoade in care Harap-Alb este supus la alte incercari sunt: sa-i aduca pielea cerbului cu cap cu tot,asa batute cu pietre cu tot,peste care trece cu bn,dar tot cu ajutorul Sf Duminici.O alta incercare la care este supus este aceea cand spanul i cere lui Harap-Alb sa-i aduca fata Imparatului Ros.Aceasta incercare este alcatuita din mai multe episoade.Pe un pod intalneste o nunta de furnici si trece prin apa ca sa curme

viata gazelor.Regina furnicilor ii da voinicului o aripioara,pt ca atunci cand va avea nevoie de ea sa-i dea foc.Dupa un timp,vede un roi de albine,care se invarteau bezmetice,neavand pe ce sa se aseze,iar atunci Harap-Alb le face un adapost,iar craiasa albinelor ii da o aripa,ca in caz de nevoie sa-i de-a foc.Autorul foloseste o formula mediana: Mai merge el cat merge si Harap Alb intalneste pe rand 5 personaje care ii devin prieten:gerila,setila,flamanzila,ochila si pasari-lati-lungila,mergand impreuna spre curtea imparatului. Aceasta incercpresupune la randul ei alte trei probe,cifra trei revenind in mai multe randuri ca si in basmele populare.Incercarile la care e supus sunt menite al pregati ca viitor conducator mostenitor al unchiului dar si in vederea casatoriei prin stapanireafarmazoanei cumplitcare era fata imparatului Ros.Toate obstacolele sunt depasite cu bine cu ajutorul furnicilor, albinelor si a lui Gerila, Setila, Pasari-Lati-Lungila, Flamanzila,Ochila.In final, Harap-Alb ajutat de calul nazdravan este repus in drepturi,iar spanul e demascat si pedepsit. Harap Alb devine un erou exemplar, nu prin insusiri miraculoase ci prin extraordinara lui autenticitate umana.Stapanit adeseori de frica, plin de naivitati si slabiciuni omenesti este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie.Bunatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui.Prin ele isi face ajutoare care il, scot din impas.Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe primejdii fara de care destinul sau de conducator intelept receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s-ar fi implinit. Prin actiune,conflict,existenta cliseelor campozitionale,prezenta cifrelor magice,personaje fantastice,putem spune ca povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult. Povestea Capra cu trei iezi este una dintre cele mai ndrgite poveti ale celor mici. n aceast poveste, eroii sunt animalele (cei trei iezi, capra i lupul) i omul aflat n relaie cu natura. Tema: drama unei mame a crei copii au fost ucii fr mil i care-l va pedepsi pe cel care a nclcat legile descrise de oameni. Textul vorbete despre necesitatea de a pedepsi abuzul n numele unui ideal de via superior. Este alctuit din dou secvene narative: - omorul (aciunea) si rzbunarea (contraaciunea) Aceasata povestire se realizeaza pe momentele subiectului:Expoziiunea: constituie prezentarea familiei, a iezilor.ntr-o zi capra pleac de acas i le cere iezilor s fie cumini i s nu deschid ua la nimeni pn ce nu vor auzi: Trei iezi, cucuiei,Ua mamei descuieiAuzind acestea, iezii promit c nu vor iei din cuvntul mamei lor (capra) i astfel are loc plecarea caprei de acas.Intriga: ncepe o dat cu venirea lupului, care a stat n dosul casei, la pnd pn ce aplecat capra.Desfurarea aciunii: lupul bate la u, dar iezii nu-i deschid zicnd unul la altul nu-i mmuca pentru c nu are glasul aa de gros. Atunci lupul se duce s-i ascut dinii i, revenind la u, iedul cel mare deschide n timp ce iedul cel mic se ascunde n cuptor iar cel mijlociu sub albie. Lupul ptrunde n cas i i ucide pe cei doi iezi mai mari, apoi le aeaz capetele la geam. Dup plecarea lui, iedul cel mic nchide ua i i ateapt mama. Cnd aceasta sosete, vede nc de afar capetele iezilor la geam i crede c o ateapt cu nerbdare, dar, intrnd n cas, iedul cel mic ncepe a boci. Acum are loc rzbunarea caprei, astfel nct la poman l invit i pe cumtrul lup,

aezndu-l pe un scaun de cear, deoarece capra a avut grij ca lupul s moar aa cum au murit i ieziorii ei. Czut n capcan, lupul ajunge chiar s o implore pe capr s l salveze, dar capra i rspunde fr mil:Las, c i tu mi-ai omort ieziorii.Finalul textului este unul nefericit pentru lup i unul fericit pentru capr, deoarece i-a putut duce cu bine pn la sfrit rzbunarea.Morala: Copiii trebuie s-i asculte ntotdeauna prinii. Schita D-l Goe-I.L.Caragiale Caragiale este considerat creatorul schitei in literatura romana, desi aceasta specie a fost cultivata si de alti scriitori (Emil Garleanu, Alexandru Gratescu Voinesti); ii revine acest merit deoarece el a atins perfectiunea artistica. Personajele schitei lui Caragiale sunt selectate din diferite medii: din familie si scoala, din presa, justitie, din viata moderna sau din viata politica. Schitele D-l Goe si Vizita satirizeaza contrastul dintre pretentiile unor parinti de a fi buni educatori si ceea ce sunt in realitate (ingaduitori peste masura). Schita este o opera epica in proza de dimensiuni reduse, cu o actiune restransa la care participa un numar mic de personaje surpinse intr-un moment semnificativ al existentei lor. Titlul schitei poarta numele personajului principal caruia autorul i-a adaugat apelativul domnul prin care anticipeaza intentiile sale ironice. El sugereaza si faptul ca autorul inverseaza cele doua universuri umane (cel al copilului si al maturului), intrucat Goe se comporta ca un om mare,pe cand cele trei cucoane se copilaresc pentru a fi pe placul puisorului.Fiind o schita, Caragiale nareaza faptele intr-o anumita ordine, determinata fiind doar de un singur moment semnificativ din viata personajului pricipal: Calatoria cu trenul pana la Bucuresti in compania celor trei doamne: mam-mare, mamitica si tanti Mita. Atitudinea si sentimentele scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul faptelor si al personajelor, caci schita este o opera epica in care exista narator, personaje si actiune. Intamplarile narate intr-o succesiune logica se constituie in momente ale subiectului literar. Astfel, in expozitie aflam ca tanarul Goe impreuna cu cele trei doamne frumos gatite, asteapta cu nerabdare pe peronul din Urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca la Bucuresti. Autorul precizeaza inca de la inceput un amanunt semnificativ care arunca o lumina cruda asupra mentalitatii unor parinti si anume faptul ca Goe este dus la Bucuresti ca sa nu m-ai ramana repetent si anul acesta. Goe este imbracat intr-un frumos costum de marinar si este imapacientat si incruntat deoarece trenul nu soseste. Deprins sa i se indeplineasca orice dorinta, Goe ordona sa vina trenul: eu vreau sa vie.O discutie filologica vizand pronuntarea corecta a cuvantului marinar se incheie cu concluzia surprinzatoare prin oraznicie, dar categorica: Vezi ca sunteti proaste amandoua.Sosirea trenului si urcarea precipitata a celor patru distinsi pasageri constituie intriga actiunii. Cativa tineri politicosi le ofera locurile, dar Goe ramane pe coridor cu barbatii. Calatoria cu trenul este evenimentul datoria caruia i-a nasteresi se dezvolta actiunea schitei.Desfasurarea actiunii curpinde intamplarile din timpul calatoriei lui Goe si a insotitoarelor sale pana la Bucuresti admirabil gradate si desfasurate intr-un timp relativ scurt.

Folosind ca principal mod de expunere dialogul, autorul ni-l arata pe Goe cum scoate capul pe fereastra, dar este apostrofat de un tanar care il trage putin inapoi, sfatuindu-l sa nu scoata capul pe fereastra. Mititelul se smuceste si, raspunzandu-I oraznic uratului, scoate capul pe fereastra. Urmarea neascultarii este pierderea palariei si a biletului de calatorie care era in pamblica palariei iar tipetele lui Goe, ca sa opreasca trenul, sunt zadarnice. Sosind conductorul si cerand biletele, femeile il scuza pe Goe, fiindca biletul era in pamblica palariei care a zburat. Dupa lungi parlamentari, cele trei cucoane sunt nevoite sa plateasca biletul puisorului, si o amenda pe deasupra.Afectoasa si nervoasa, mamitica il cearta pe Goe, mam-mare ii ia apararea si, din aceasta disputa, odorul, tras de mana de o parte si de alta se reazama in nas de clanta usii de la cupeu si incepe sa urle. Totul se termina cu bine, caci bunica, prevazatoare ca de obicei, aluat un berec pe care i-l ofera lui Goe in locul palariei. Dupa ce se preface ca este suparat, mamitica ii da o ciucalata si scena i-a sfarsit prin pupaturi.In timp ce cucoanele converseaza, Goe dispare de pe coridor. Mam-mare este disperat pana ce aude bubuituri in usa toaletei. Gratie interventiei conductorului, captivul este eliberat. Cucoanele rasufla usurate si il saruta pe Goe ca si cum l-ar vedea dupa o indelungata absenta. Mam-mare se hotareste sa stea pe culoar si sa-l pazeasca pe puisor asezanduse pe un geamantan strain.Actiunea atinge punctul culminant, moment de maxima tensiune in desfasurarea actiunii, deoarece Goe trage semnalul de alarma, in ciuda sfaturilor lui mam-mare: -Sezi binisor, puisorule, sa nu strici ceva. Trenul se opreste, lumea se alarmeaza, personajul de serviciu umpla forfota, dar nimeni nu poate stii cine a tras semnalul, deoarece mam-mare doarme in fundul pupeului cu puisoul in brate. Se constata totusi ca ata rupta si manivela rasturnata era tocmai in vagonul de unde zburase mai adineauri palaria marinelului.Deznodamantul marcheaza sfarsitul actiunii. Trenul porneste, iar in scurt timp pasagerii ajung la Bucuresti. Cucoanele se urca cu puisorul in birja si pornesc in oras, carandu-I birjarului sa le duca la bulivar.Compozitional, schita D-L Goe are o actiune conceputa linear, autorul urmarind aspectul tematic, gresita aducatie data de familie tanarului Goe, pe un singur plan. Din reluarea subiectului, scriitorul releva contrastul dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce vrea sa para aceasta familie (educata, culta, cinstita, cu un limbaj ales) si ceea ce este in realitate (inculta, necinstita, cu un limbaj de mahala). De aici de naste si hazul. Construita in cea mai mare parte pe dialog, schita propune un numar redus de personaje: Goe, cele trei doamne, conducatorul, un tanar.Limbajul viu, colorat, savoarea dialogurilor si naratiunea, naturaletea replicilor, succesiunea dinamica a intamplarilor si talcul lor fac din acesta schita un adevarat monument de arta literara. Puiul de I. Al. Bratescu Voinesti impresioneaza prin induiosatoarea nefericire a unui puisor,de prepelita, ranit la o aripa si lasat sa moara singur, de gerul iernii, de catre prepelita-mama, care nu-l mai poate lua in marea calatorie spre tarfle calde. Aceasta povestire se potriveste perfect unei lecturi naive, sentimentale, fara nici o intentie de intelegere mai adinca ori de studiere a textului sub aspectul frumusetii artistice. Prozatorul apeleaza la cele mai firesti sentimente ale

cititorului, precum curiozitatea fata de viata necuvintatoarelor si mila fata de o biata pasare ranita. Textul se adreseaza in primul rind copiilor, caci puisorul este si el un copil" al prepelitei, iar autorul aseaza ca moto al povestirii un semnificativ indemn: Sandi, sa asculti pe mamica!" De la aceste vorbe, pe care le vom pune in legatura cu titlul, va trebui sa incepem o lectura putin mai atenta a povestirii. Daca o istorisire care priveste numai-viata pasarilor e precedata de un sfat adresat lui Sandi sau oricarui copil, inseamna ca ea este pilduitoare pentru puiul de om, intocmai ca o fabula pentru adulti. Pe de alta parte, scriitorul putea imagina si altfel o intimplare cu tilc, fara sa-si aleaga personajele din universul natural. Prin urmare, descoperim un dublu interes al autorului: curiozitatea fata de intimpmrite marunte, nestiute, din natura, fata de modul de viata al pasarilor, fata de obiceiurile lor, fata de dramele lor posibile si analogia (corespondenta, asemanarea) cu lumea oamenilor. Morala, invatatura care se detaseaza din text priveste, desigur, universul uman, nu pe acela al prepelitelor. Dar o opera literara nu se scrie inainte de orice pentru a transmite sfaturi si principii de viata. Autorul umanizeaza vietuitoarele inaripate, caci tot ceea ce priveste omul cu interes si participare sufleteasca se umanizeaza, capata trasaturi omenesti. Or, acest lucru nu se mai intimpla in fabule, unde animalul nu este decit o caricatura a unor soiuri de oameni .Puiul sintem impresionati, pe de o parte, de faptul ca scriitorul se lasa cucerit de infinitele aspecte ale naturii, de farmecul tainic al infatisarii si obiceiurilor vietuitoarelor, incit aceste obiceiuri, de fapt instinctive, par dictate de o constiinta, iar pe de alta parte, de exemplele pe care le ofera natura, exemple ce se constituie in adevarate modele de comportament uman. Pentru aceasta este necesara cunoasterea adinca a ambelor lumi: aceea.a vietuitoarelor ji aceea a oamenilor. Nu mai putin adevarat este faptul ca exista instincte care le unesc, precum instinctul matern, atu de fin nuantat in Puiul. Sa observam in text imaginile concrete ale iubirii de mama. Ea transpare inca din grija pentru cladirea cuibului,viitor,adapost,al puisorilor. L-a facut indata ce si-a recapatat fortele dupa lungul rum, si l-a asezat mai sus, ca sa nu i-1 inece ploile". O nemarginita grija are pasarea-mama si fata de oua, mici ca niste cofeturi" - noteaza autorul cu acea tandrete de care vorbeam, in legatura cu viata zburatoarelor. El se adreseaza unui copil, ajutmdu-i intelegerea prin exemple cunoscute din universul domestic: Ai vazut cum sta gaina pe oua? Asa sta si ea..." Cu dragoste paterna, povestitorul indruma conoasterea copilului, ii arata tainele vietii, ii invata, mai ales, sa observe cu atentie, sa nu treaca superficial peste aspecte ale vietii care par banale, d$r care, privite indeaproa-pe, pot,destepta,un,mare,interes. Prepelita indura obositoarea veghe a clocitului pentru ca nici o picatura de ploaie sa nu atinga ouale. Pentru a convinge mai bine pe cititor (si pe ascultator) de dragostea prepelitei, scriitorul descrie cu o gingasie care tradeaza propria lui dragoste pentru puii de pasare, dragalasenia vlastarelor prepelitei. Cum sa nu fie acestia iubiti cind sint atit de draguti", goi ca puii de vrabie" (o alta comparatie care-1 ajuta pe copil sa inteleaga, sa si-i inchipuie, vrabia fimdu-i foarte cunoscuta), imbracati cu puf galben , parca erau sapte gogosi de matase". In

general, obiectele si fiintele mici sirnesc duiosia (astfel se explica existenta diminutivelor in limba - puisor"). Puii tuturor vietui-toarelor, chiar ai celor mai dizgratioase sint draguti" pentru ca sint neajutorati, cerind ocrotire, pentru ca sint nevinovati, intocmai ca puiul de om. Gingasia si candoarea puilor apare si in felul in care erau hraniti. O lacusta e farimitata de prepelita in bucatele mici", ei o maninca cu cioculetele . .Imitarea ciugulitului e so-nora": pic! pic! pic!" (onomatopeea). Lumea celor mici este o lume a diminutivelor", totul este marunt in acest univers, este adus la dimensiunea lor. Doi feti cu stea in frunte-Ioan Slavici ........................................................ Dumbrava minunata-Mihail Sadoveanu Dumbrava minunata este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la casa bunicilor fetitei. Dupa moartea mamei Lizucai , tatal acesteia, domnul Vasilian s-a recasatorit cu o doamna pe care o chema Maria Papazoglu, si care nu o agrea deloc pe fetita. Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei,insa dupa casatorie tatal sau a luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii, deoarece mama vitrega spunea ca a fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor sociala.Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti, mama vitrega a primit vizita a doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus. Lizuca in timpul acestor vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata.A fost certata de mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest. Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi, Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat cainele sa o insoteasca la bunicii ei.S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei Buciumenei. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un semn pe unde treci, asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga pana s-a terminat De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece,ca intr-o poveste ,florile vorbesc, animalele vorbesc,si,tot,ce,se,intampla,in,dumbrava,pare,a,fi,dintr-o,poveste. In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce mai face,si i-a spus unde merge ea si Patrocle. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun.Au coborat printre livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii, punctate cu negru pe care Lizuca,le-a,numit,vacile,Domnului. u ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri,si au vorbit cu ea .In dumbrava si-au continuat drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul.Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se,face,ziua,si,l-a,rugat,pe,Patrocle,sa,caute,un,loc,unde,sa,doarma. Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita, iar Lizuca a cerut gazduire rachitei.In

timpul noptii au aparut stelele, iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile.Pana sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in padure este bursucul, deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau. Chiar in clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat, insa Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra. Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si el de ei. In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la numar. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica, iar Lizuca le-a spus ca-i recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a dat de stire cand au intrat cei doi in padure.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori noaptea si petrec cu vietatile care fug de om. Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei.I-au povestit fetitei ca traiau si ei demult in lumina zilei,dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace.El avea o moara si cand oamenii veneau sa macine il necajeau pe batranel care se numea StatuPalma si de atunci lui nu i-au mai fost dragi oamenii si a fugit departe de ei. Deasemenea i-a mai povestit domnita si despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne,Sfarma-Piatra si alti uriasi din stravechi timpuri. I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul. Toate acestea se intampla i-a spus domnita pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile,si-si,uita,usor,prietenii. Ispravile lui Pacala-Petre Dulfu Snoava reaia popular n proz, de scurt ntindere, n care se relateaz o ntmplare final hazliu i se face haz pe seama unor defecte omeneti cum sunt lenea, prostia, ngmfarea, minciuna, zgrcenia sau hoia. Unul dintre carturarii care si-a dat seama de insemnatatea morala si literara a snoavelor populare a fost Petre Dulfu.Profesor si pedagog cu inclinatii literare, el prelucreaza cu talent snoava populara in cartea intitulata Ispravile lui Pacala aparuta in 1894.Dincolo de jovialitatea personajului predispus la glume si farse,Petre Dulfu descopera latura de gravitate a eroului din snoavele populare.In manifestarile ludice a lui pacala, autorul vede modalitati de razbunare a suferintelor celor apasati si chinuiti.De asemenea ,ramane fidel structurii compozitionale a snoavei populare,iar povestirea desi in versuri,este cursiva si incitanta.Tipul compozitional cel mai simplu cuprinde actiunea unui singur personaj,reliefandu-i o anumita trasatura de caracter.In acesta structura domina dialogul.Structura compozitionala de tip ciclic care este mai apropiata de basm este aceea in care se include si aventurile eroului comic Pacala din snoava populara romaneasca.In acest caz naratiunile se desfasoara linear,inlantuite pe orizontala ,fiecare fiind independenta tematic si cu actiune proprie.Aventurile eroului sunt relatate succesiv,iar povestitorul in functie de talent si imaginatie poate adauga mereu alte episoade,pt ca ciclul nu are sfarsit,intrucat nici eroul nu are parte de moarte si nu dispare din

discursul narativ.Aceasta structura compozitionala este specifica cartii lui Petre Dulfu,Ispravile lui Pacala.Autorul e constient ca lumea aventurilor lui Pacala este una imaginata, apoi pt a suplini formula introductiva din basme scriitorul in postura de povestitor prefateaza snoavele cu un Cuvant inainte prin care urmareste atat conturarea cadrului necesar povestirii episoadelor cat si stimularea cititorului:E povestea lui Pacala,nazdravanul din nascare/cela ce-n ispravi istete pe pamant pereche n-are/vreti s-o auziti intreaga?adunati-va deci roata/cati graiti aceeasi limba,dragi romani din lumea toata.Aceeasi invitatie adresata cititorilor incheie ciclul snoavelor insa el ramane deschis pt ca autorul nu a putut cuprinde toate ghidusiile lui Pacala sugerand ca oricand se pot adauga altele,pt ca eroul traieste chiar si astazi....Asadar snoavele cuprind un univers rotund unitar,imaginar prin si pt Pacala.Acesta pleaca de acasa,calatoreste in lumea larga pe care o rascoleste cu ispravile lui evidentindu-i pacatele si strambatatile intorcanduse totusi in satul lui ca sa vietuiasca asemanator unui gospodar obisnuit.De la un episod la altul,lumea rurala colindata de eroul peregrin se imbogateste cu alte intamplari hazlii,cu noi tipuri umane, cu nebanuite defecte omenesti exprimate intr-o limba colorata de comorile oralitatii.In cartea lui Dulfu ispravile sunt grupate in 24 de episoade care surprind 4 mari aspecte din viata satului:moartea tatalui lui Pacala si consecintele mostenirii pt erou si fratii sai,peripetile eroului la un popa hapsan,ipostaza argatului Pacala la curtea lui Stancu cu scopul de a scoate dracii din Stanculeasca cea infidela,intoarcerea in sat unde necazurile gospodarului Pcala se inmultesc datorita consatenilor prosti,invidiosi si rai.Tematica snoavelor e pe cat de variata pe atat de pitoareasca,evidentiind relatiile familiale si sociale,tipuri specifice mediului rural:preotul hapsan,boierul lipsit de omenire,femeia adulterina,sotul incornorat,prostul si lenesu.lFiecarui partener Pacala ii da o lectie morala uneori mai aspra alteori mai blanda ,insa nu-i iarta pe niciunul dintre semenii sai care s-au abatut de la etica rurala.El se desparte de ei fara sa-i compatimeasca si fara sa regrete pedepsele dure aplicate acestora.In acesta privinta eroul nostru e departe de preceptul biblic privind iubirea si respectul pt semenul apropiat.Mai degraba ii ironizeaza,rade de defectele lor,le insceneaza farse care se sfarsesc tragic uneori.Insa eroul ramane acelasi:jovial poznas,generos,curajos,justitiar si deosebit de inventiv.De pilda ingeniozitatea lui Pacala se vede in suita de intamplari una mai surprinzatoare ca cealalta menite sa-i dejoace planurile diabolice ale popii sal saraceasca sa-i ucida treptat sotia,soacra si fiul,implinind totodata razbunarea fratilor saiPe de alta parte in timp ce prostii,lenesii,cei lipsiti de caracter sunt pedepsiti ceilalti-necajitii satului-sunt ajutati cu generozitate si buna dispozitie.Sigur ca specie a epicii populare snoava a preluat de la basm anumite particularitati:tema general umana lupta dintre bine si rau,personajele simbol care sunt animate de idee de bine,frumos,adevar,dreptate,modestie,apelul la elementul fantastic,desi mai putin in snoava si mai mult in basm.Lumea lui Pacala e una romaneasca desi ispravile sunt plasate vag in timp si spatiu undeva paici sub cerul scumpei noastre Rom

Petre Ispirescu-Praslea cel voinic si merele de aurUnul dintre cele mai frumoase basme ale romnilor care sintetizeaz concepia omului din popor despre lume i de via este Prslea cel voinic i merele de aur, cules de Petre Ispirescu.Basmul este o creaie epic oral n proz n care sunt prezentate fapte ale unor eroi fantastici, pe fondul luptei dintre bine i ru, avnd o aciune simpl n care elementele reale se mbin cu cele imaginare.Aciunea basmului Prslea cel voinic i merele de aur conine eroi supranaturali, mprii n dou tabere, binele i rul, care trec prin peripeii fantastice, n ncercarea de a recupera merele furate din grdina mpratului i de a-i gsi pe hoi. Aceasta este structurat pe momente ale aciunii.Basmul ncepe cu o formul consacrat a fost odat. Deci, expoziiunea ne prezint timpul, care este unul mitic, neprecizat, locul (mpria) i o parte din personaje.n intrig aflm c acest mprat avea n grdin un mr cu mere de aur, dar niciodat nu s-a putut bucura de ele, deoarece, cnd erau coapte, i se furau.ncercrile de a-i gsi pe cei vinovai de dispariia merelor reprezint desfurarea aciunii. Astfel, fiul cel mic al mpratului, Prslea, se ncumet s pzeasc mrul, dup ce cei doi frai mai mari ai si eueaz. El l sgeteaz pe ho noaptea i-i duce mpratului merele, dar neprinzndu-l pe fpta, pleac pe urmele sale, nsoit de fraii mai mari.Mergnd pe urmele hoului, ei ajung la marginea unei prpstii, n care Prslea coboar. Aceast prpastie reprezint trmul cellalt, unde lucrurile au cu totul alt nfiare dect pe pmnt. Fiul de mprat d de nite palate (de aram, de argint i de aur) ale unor zmei, cu care se lupt i pe care i omoar, eliberndu-le pe cele trei fete de mprat. n lupta cu zmeii este ajutat de corbul nzdrvan. Deoarece fraii l trdeaz rmne n ateptare, Prslea va iei pe cellalt trm cu ajutorul zgripuroaicei, pe ai crei pui i-a salvat de un balaur. Prin intermediul unui mr de aur, meterete o furc cu fusul i caierul de aur, apoi o cloc cu puii de aur, fiind astfel recunoscut de fata de mprat cea mic.Punctul culminant poate fi considerat momentul n care Prslea l las pe Dumnezeu s fac dreptate i, trgnd cu sgeile n sus mpreun cu fraii si, acetia sunt pedepsii i mor.Deznodmntul este specific basmelor. Binele nvinge rul, fora benefic triumf: Prslea se cstorete cu fata de mprat, dup ce i-a ndeplinit misiunea i i-a pedepsit pe toi cei ce erau malefici. Basmul de fa dovedete ntreaga miestrie de creaie n proz a poporului. Eroul lupt cu toate netrebniciile omeneti, att cu cele ale trmului nostru, ct i cu cele ale trmului fantastic, dovedind un curaj i o vitejie ieite din comun. Credina lui n Dumnezeu, dovedit n special prin finalul operei, l afut n aciunile sale. Toate trsturile pozitive s-au adunat n protagonistul nostru care devine eroul pozitiv al basmului.Frumuseea basmului este sporit de forma povestirii. Se folosesc, n mod firesc, expresii consacrate. Prslea l strnge pe zmeu n brae de-i prie oasele, fraii i poart smbetele mezinului, zgripuroaica vrea s-l nghit de bucurie. Eroii basmului i aciunile lor, cu tot fantasticul peripeiilor, sunt simboluri lae vieii reale, iar obiectele miraculoase sunt ntruchipri ale dorinei omului de a supune forele naturii.Unul dintre elementele simbolice cele mai importante,

caracteristice basmului, este cifra trei, ce apare n repetate rnduri: Prslea este cel de-al treilea fiu al mpratului; fetele de mprat sunt trei, zmeii sunt tot trei. Aceasta este o cifr magnific, simbol al ordinii perfecte.Puternicul caracter educativ pe care-l are basmul, ndemnnd cititorul la curaj, aciune, eroism, lupt, pentru dreptate, fac din aceast specie literar oral o oper desvrit, o dovad de nelepciune i miestrie popular. Comedia-O scrisoare pierduta Comedia este o specie a genului dramatic,in proza sau in versuri care provoaca rasul prin surprinderea moravurilor sociale,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate,avand un final fericit si deseori,un rol moralizator. Opera literara O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri,in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului,fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883. Tema comediei o constituie prezentarea vieii social-politice dintr-un ora de provincie n preajma alegerilor pentru Camer, n lupta electoral antrenndu-se att forele proprii, ct i ale opoziiei. Comedia este o specie a genului dramatic al crui sfrit este fericit i n care personajele i actorii provoac rsul. Titlul ei are n vedere pretextul n jurul cruia se dezvolt ntmplrile pierderea de ctre Zoe Trahanache a unei scrisorii de amor care i era adresat de tefan Tiptescu, prefectul judeului. Finnd destinata reprezentarii scenice,creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte,in zilele noastrea,adica la sf sec al 19-lea in perioada campaniei electorale,intr-un interval de 3 zile Comedia are patru acte, cuprinznd fiecare cte nou, paisprezece, apte i paisprezece scene, iar aciunea, n totalitatea ei, cuprinde o serie de ntmplri ale farsei electorale din anul 1883, n care sunt angajate toate personajele. Actul nti cuprinde dou scene expoziiunea, n care Pristanda discut cu Tiptescu. Intriga comediei o constituie pierderea scrisorii, care se consum ns nainte de nceperea aciunii, n actul al doilea desfurare aciuniicontinu,tensionndusetreptat.Actul al treilea este actul discursurilor candidailor i al punctului culminant al aciunii. n actul al patrulea, dup punctul culminant (ncierarea violent dintre cele dou tabere) care se petrece n actul al treilea, aciunea evolueaz ctre deznodmnt. Modalitatea principal de comunicare din textul piesei, deci principalul mod de exprimare, este dialogul, cruia i se altur monologul dramatic. Descrierea i naraiunea nu apar dect n replicile personajelor sau n indicaiile de regie scrise ntre paranteze. Caracteristic structurii piesei O scrisoare pierdut este ns prezena unor scene alctuite numai din monolog, datorit prezenei unui singur personaj, prin care se face legtura dintre diferite scene i aciuni ale piesei. De asemenea, n cadrul dialogului se remarc diversitatea replicilor, care constituie i o modalitate de realizare a comicului. Aceeai miestrie deosebit dovedete I.L. Caragiale i n dezvoltarea conflictului de baz al piesei cruia,i,subordoneaz,o,serie,de,conflicte,secundare.

Conflictul principal se declaneaz o dat cu ameninarea lui Caavencu de a publica scrisoarea i evolueaz treptat, pe msur ce i antajeaz, pe rnd, pe Zaharia i pe soia acestuia Zoe Trahanache. Conflictul principal antreneaz cu sine i alte conflicte secundare. Astfel, Farfuridi i Brnzovenescu, temndu-se c,vor,fi,trdai,,intr,n,disput,cu,Tiptescu,cu,Zoe,i,cu,Trahanache. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului,in final feicit al piesei:scrisoarea revine la destinatar,Zoe,iar trimisul de la centru,Agamita Dandanache este ales deputat.Este utilizata tehnica amplificarii treptate a conflictului Derularea faptelor, evoluia conflictelor i comportarea personajelor pun n eviden trstura esenial a oricrei comedii: strnirea rsului i finalul comic. Exist mai nti un comic de situaie obinut prin pierderea i gsirea scrisorii de amor, prin postura ridicol a lui Caavencu, de a ajunge, din stpn pe situaie, victima unei escrocherii asemntoare,celei,la,care,apelase. n al doilea rnd exist un comic de moravuri, realizat prin nfiarea relaiei dintre Tiptescu i Zoe, ori a felului n care se pregtesc i se desfoar alegerile sau se obine victoria. Actiunea piesei este constituita dintr-o serie de intamplari care in succesiunea lor temporala nu misca nimic in mod esential,ci se deruleaza concentric in jurul pretextului si anume pierderea scrisorii,iar atmosfera destinsa din final reface starea initiala a personajelor fara nicio modificare a statutului initialSursele comicului sunt diverse si servesc intentia autorului de a satiriza defectele omenesti puse in evidenta pe fundalul campaniei electorale.Prin toate mijloacele de realizarae,piesa provoaca rasul ,dar in acelasi timp atrage atentia cititorilor in mod critic asupra comediei umane.Fiind o opera dramatica prin conflicte,personaje,tipuri de comic, O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale este o comedie. Barbu Stefanescu Delavrancea Piesa APUS DE SOARE face parte, alturi de Viforul i Luceafrul dintr-o trilogie dramatic, inspirat din istoria Moldovei, n care Barbu tefnescu Delavrancea evoc artistic momente din domniile voievozilor tefan cel Mare, tefni Vod i Petru Rare. Titlurile celor trei opere sunt metaforice. Aciunea acestei piese, a crei premier teatral a avut loc n 1909, este plasat la nceputul secolului al XVI-lea, n ultimul an al domniei lui tefan cel Mare. n centrul evenimentelor relatate se afl tefan, btrn i bolnav, care dorete s asigure viitorul rii prin nscunarea, nainte de a muri, a fiului su Bogdan. Desfurarea faptelor parcurge mai multe momente dramatice, marcate de altfel compoziional de dramaturg prin cele patru acte. Primul act indic timpul, locul, personajele i atmosfera de toamn n care e nvluit cetatea din Suceava. Aceast parte are rolul de expoziiune. Actul al ll-lea conine intriga, adic mobilul (cauza) care grbete desfurarea ntmplrilor, pregtit pe parcursul mai multor scene, dar clar precizat n scena a Xl-a. Actul al lll-lea adncete conflictul dintre tefan i personajele (paharnicul Ulea, stolnicul Drgan i jitnicerul Stavr) care, pe ascuns, i se opun, agravnd, totodat, starea sntii domnitorului. n aceast parte a aciunii, tefan se ridic la dimensiuni

eroice monumentale. Figura lui se ntregete treptat, printr-o acumulare succesiv de trsturi (gingie fa de Doamna Mria i Oana, buntate fa de supuii devotai, asprime fa de uneltitori, perspicacitate politic, voin nezdruncinat n ndeplinirea planurilor), pentru a pune n lumin, spre sfritul actului, simultan cu momentul culminant al aciunii, o personalitate eroic puternic i impresionant prin intensitatea, cldura i sinceritatea dragostei de patrie.Galben la fa, cu cearcne la ochi, chioptnd, tefan apare, sprijinit de braul Doamnei Mria, n sala tronului, unde se aflau adunai oteni, boieri, curteni, pentru a asista la nscunarea lui Bogdan de ctre nsui btrnul voievod. tefan rostete un discurs, care este, de fapt, o scurt trecere n revist a principalelor evenimente din ndelungata sa domnie i o explicare a politicii de neatrnare, pe care a slujit-o cu consecven. ...i cum vru Moldova aa vrusei i eu"; Eu am fost biruit la Rzboieni i la Chilia, Moldova a biruit pretutindenea! Am fost norocul, a fost tria!...i numele ei trecu grania, de la Caffa pn la Roma..."; Oh, pdure tnr!... Unde sunt moii votri?... i pe oasele lor s-a aezat i st tot pmntul Moldovei, ca pe umerii unor uriai!";inei minte cuvintele lui tefan, care v-a fost baci pn la adnci btrnee... c Moldova n-a fost a strmoilor mei, n-a fost a mea i nu e a voastr, ci a urmailor votri -a urmailor urmailor votri, n veacul vecilor..." Momentul nscunrii lui Bogdan este realizat cu o mare for artistic. El este urmarea unor acumulri conflictuale treptate (contradicia dintre voina lui tefan i uneltirile celor trei boieri, n frunte cu paharnicul Ulea; contrastul dintre dorina lui tefan de a nu.muri nainte de a lsa n mini sigure viitorul rii i nrutirea sntii sale.La sporirea tensiunii scenei n discuie contribuie apoi i concordana dintre caracterul dramatic al faptelor, sentimentelor personajului principal i violena fenomenelor naturii. Fulgere, tunete, trsnete i o ploaie torenial subliniaz relatarea anumitor fapte sau stri sufleteti. n actul al IV-lea, aciunea scoate n relief dou momente dramatice distincte, care fac s se uneasc, n deznodmnt, cele dou aspecte (politic i psihologic) ale conflictului i care evideniaz alte trsturi ale personalitii personajului principal: extraordinara trie moral, care l ajut s-i domine suferina fizic, i intransigena fa de sine i fa de dumani. Momentul n care tefan este ars cu fierul rou, ca i acela n care personajul, muribund, face s se mplineasc legea", trecnd cu sabia prin paharnicul Ulea ca printr-un aluat ce se dospete", strnesc sentimentul sublimului, adic acea stare sufleteasc n care teama, frica, groaza se mpletesc cu admiraia fat de inepuizabilele resurse ale fiinei umane. Apus de soare este o dram n care se contureaz chipul unui personaj literar cu o mare for educativ, pornind de la existena unui personaj istoric. tefan, ca erou literar, aduce multe din trsturile domnitorului tefan cel Mare, ca personaj al istoriei. Mu trebuie s uitm ns c personajul din Apus de soare este expresia unei subiectiviti creatoare, ceea ce face ca n structura sa moralcaracterologic s se rsfrng ceva din aspiraiile dramaturgului nsui, privit i el ca personaj reprezentativ al epocii sale. n figura lui tefan, Delavrancea a

proiectat idealul de libertate i independen naional a poporului su. Nzuina romantic de a polariza ntreaga atenie asupra unui erou excepional (chintesen a patriotismului) explic de ce celelalte personaje ale dramei sunt, cu mici excepii, simple elemente de decor. Ele au rolul de a constitui fundalul pe care s se proiecteze profilul masiv i impuntor al lui tefan. Pe lng procedeul caracterizrii personajului principal prin propriile aciuni, fapte i vorbe, dramaturgul folosete i caracterizarea prin vorbele celorlalte personaje (Ulea nsui l numete pe tefan oiman", vultur"; Petru Rare i spune zmeu", alii slvitul", sfntul"). Nuannd o opinie a lui I.L Caragiale, care vorbea despre o art pictural n drama lui Delavrancea, putem spune c, n Apus de soare, scriitorul folosete tehnica basoreliefului, care, n artele plastice, const n scoaterea n relief a unei sculpturi (figuri) fa de un fond cu care, de altfel, face corp comun. Concluzii. Prin calitile artistice menionate, la care putem aduga i altele: folosirea limbajului popular (fr stridene arhaice, doar cu civa termeni regionali), cu articulaii cronicreti, mpletirea lirismului cu scenele de ncordare dramatic, Apus de soare este piesa cea mai nsemnat a trilogiei din care face parte, nscriindu-se ca o realizare deosebit n irul dramelor istorice, inaugurat de B.P. Hasdeu (Rzvan i Vidra ) i V. Alecsandri (Despot-Vod).