POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

I. INTRODUCERE n ara noastr protecia mediului nconjurtor constituie o problem de interes naional n scopul pstrrii echilibrului ecologic, meninerii si imbunatatirii calitaii factorilor naturali, asigurrii unor condiii de viaa i de munc tot mai bune generaiilor actuale i viitoare. Dezvoltarea industrial este caracteristic epocii actuale n problema mediului nconjurator, o ,,problem care ne poate ajuta s inem ct mai departe factorii dunatori mediului nconjurtor, astfel putem avea grij de santatea noastr respirnd un aer curat att in zona urban ct i in cea rural. Degradarea mediului are drept cauze att unele fenomene naturale ct i cele datorate activitii umane.Dac factorii naturali cum ar fi uraganele, cutremurele de pmnt, eruptiile vulcanice, ele acionnd intermitent, la intervale de timp variabile i pe durate scurte, factorii antropicii ( datorai aciunii omului ) se manifest continuu i drept urmare efectele negative ale acestor sunt mult mai grave, amenintnd chiar cu producerea unor dezastre la nivel planetar. Problema proteciei mediului prin adoptarea msurilor de prevenire i respectiv de combatere a polurii mediului a constituit una din preocuprile comunitii tiintifice de pe malurile Atlanticului, concretizat prin conferintele internaionale in cadrul crora s-au stabilit proceduri coerente de identificare i limitare a impactului surselor de poluare. Legtura dintre dezvoltarea economica durabil i protecia mediului evidentiat nc de la nceputul anilor 90, este unanim acceptat la ora actual prin implementarea sistemului de management al calittii produselor in corelaie cu sistemul managementului de mediu de ctre marile companii comerciale. Cele mai renumite firme internaionale au promovat proceduri noi, moderne n domeniul atestarii i verificrii gradului de protecie a mediului prin apelarea la cele mai avansate cunotinte tehnico-tiintifice. II. OMUL-CREATOR AL MEDIULUI NCONJURATOR Creaie a naturii, omul a acionat asupra acesteia transformnd-o in interesele sale i devenind totodat creator al mediului su de viaa. Prin capacitatea sa de a descoperi, a inventa i a crea, omul s-a dovedit apt s realizeze modificri asupra naturii, s transforme mediul nconjurtor n favoarea sa, putnd provoca ns i pagube imense.

Dar tot cu ajutorul invenilor i a creaciei omului, aceste pagube pot fi rezolvate la timp dar si inevitabile, lasnd urme pe unde au trecut.Pentru ca aceste pagube s nu duneze naturii i nici oamenilor, omul este intr-o continua cercetare pentru a descoperii ct mai multe lucrurii despre tot ce nseamn protecia mediului, a naturii, a sntaii noastre. Datorita faptului c activitatile noastre au stransa legatur cu mediul inconjurator i de educaia ecologic pe care trebuie s o avem, s-a hotrt c data de 5 iunie s reprezinte ZIUA INTERNAIONAL A MEDIULUI, zi in care sunt dezbateri despre problemele si protecia mediului inconjurator, proiecte si activitati pe diferite teme ce au la baza protectia mediului.Aceasta zi este destinat tuturor categoriilor de vrst care iubesc natura.[6] III. POLUAREA SOLULUI Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul, corp natural tridimensional situat la suprafaa uscatului cu proprietati si funcii specifice, capabil sa intretina viata plantelor teresre, produs in timpuri geologice prin aciunea factorilor climatici si biotici asupra rocilor de la suprafaa uscatului, conditionati de relief si uneori de apa freatica, la care se adaug, tot mai mult si mai intensiv, aciunea omului. Prin natura lui, solul prezint particularitati pe cat de deosebite de ale celorlali factori ai mediului inconjurartor, pe att de importante pentru biosfera, pentru om. Ca suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul, mai ales orizontul sau cu humus este unul dintre principalii depozitari ai substanei vii ai uscatului si ai energiei potenial biotice captate prin fotosinteza, ca si al celor mai importante elemente vitale ( carbon, azot, calciu, fosfor etc. ). Multitudinea ierburilor si a florilor din pajiti, pdurile, cmpurile de plante cultivate, toata aceasta vegetatie diversa depinde de energia solara si de fertilitatea solului. In orice ecosistem care cuprinde si solul, are doua funcii eseniale: de depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa, pe de o parte, si de recipient si transformator de reziduuri si deeuri, pe de alta parte, avnd deci rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului nconjurtor. Datorita fertilitatii, respectiv capacitatii de a intretine viata plantelor, solul constitue principalul mijloc de producie in agricultura. Existenta si dezvoltarea societatii umane vor fi condiionate vital, inca multa vreme in viitor, de abundenta si calitatea plantelor superioare terestre, care trebuie sa asigure oamenilor hrana si materii prime pentru imbracaminte, adpost, medicamente si alte cerine. Prin asigurarea omului cu produsele alimentare necesare vieii, solul constitue si condiia hotrtoare pentru reproducia lrgita a forei de munca.

Solul odata distrus nu se mai reface aa cum a fost, dar prin utilizarea lui raionala, el nu se epuizeaz ci din potriva el este protejat si isi sporete fertilitatea. Din estimrile fcute pe glob suprafaa totala a terenurilor este de 13.395 miliarde hectare. Dei nu exista un consens in ceea ce privete populaia care poate fi suportata pe pamant, este cert ca acesta poate fi de cteva ori mai mare dect cea prezenta.Concomitent cu celelalte masuri de mrire a suprafeei arabile, de intensificare a produciei, este necesar daca nu cel mai important ca terenurile arabile sa nu li se diminueze suprafeele. In prezent o parte din solurile bune pentru cultura, chiar cele mai fertile sunt pierdute definitiv prin prin extinderea oraelor, cailor de comunicaie, a platformelor industriale, precum si prin eroziunea solului, unul dintre cele mai vechi procese de degradare, prin salinizarea si mlastinirea secundara datorita aplicrii neraionale a irigaiei, contaminarea si intoxicarea solului cu ageni patogeni, metale grele, reziduuri de pesticide si alte substane chimice utilizate in agricultura si silvicultura ca si prin diverse emisii provenite de la industrie. Cu toate aceste sunt puine tari din lume care se preocupa de protecia terenurilor agricole si nu cu fermitatea si rigurozitatea impuse de urgenta cu care ar trebui sa se acioneze. Sunt inca muli cei care gndesc ca amantul suporta multe, dar si solul ca orice corp natural are o limita de ncrcare, de suportare, peste care nu se poate trece fara pericolul degradrii. Spre deosebire de apa si aer, unde in general substamtele toxice se diluaeza pe msura ce se amesteca, in sol poate avea loc concentrarea lor datorita faptului ca aici circulaia substanelor este foarte lenta. Asadar poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca mediu de viata, in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica, biologica a solului care afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bio-productiva, din punct de vedere calitativ sau cantitativ. IV.PRINCIPALII POLUANTI: Cu toate funciile vitale ce le are pentru asigurarea de alimente, cu toate ca este o sursa limitata, nerecuperabila, solul a fost si este supus tot mai multor solicitri ale sectoarelor din afara agriculturii si silviculturii, ceea ce face ca anuala sa fie dezafectate suprafee nsemnate. Cea mai mare pierdere este datorata eroziunii, din estimrile existente se apreciaz ca se pir anual peste 3,5 miliarde de tone de sol, in afara iederii unor nsemnate suprafee de sol, eroziunea constitue si cauza directa a polurii apelor cu sedimente, a degradrii unor soluri de lunca prin colmatare, a scoaterii din funciune prematura a bazinelor de acumulare si rezervoarelor de apa.

Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigaie, a lipsei de drenaj adecvat ori calitatii necorespunztoare a apei, in prezent sunt afectate de salinizare sau de inmlastinire. In urma aplicrii irigaiei cu ape alcaline continand silice, a drenrii sau suprapasunarii in savane, stepe apare adesea compactarea solului ( tasarea puternica a acestuia ). Pe msura extinderii dezoltarii urbane, construciile, strzile, pavajele, acoperind terenurile care devin tot mai impermeabile la precipitaii, ca urmare scurgerile de apa devin mai rapide si mai mari, favoriznd eroziunea solului si producerea inundailor. Creterea populaiei globului are drept urmare pierderi suplimentare de teren folosit iniial pentru producia vegetala. Efecte nedorite asupra calitatii solului il au deeurile si reziduurile menajere din industrie, comer si agricultura care nsumeaz anual circa 5 miliarde de tone de substane minerale, 32 miliarde mc de ape industriale uzate, 250 milioane de tone de praf, 70 miliarde de tone de substane toxice gazoase, dejeciile de la animale etc. Probleme deosebite ridica deeurile si reziduurile solide, faptul ca degajarea acestora pe lng substanele chimica folosite in agricultura, prezint cea mai importanta sursa de poluare a solului. Metalele grele ( plumb, mercur, crom, cupru, zinc etc. ) provenite din diferite surse, ajunse pe si in sol pe diferite cai se pot acumula in sol de unde trec in plante cu efecte duntoare. Pesticidele sunt si vor continua sa fie sursa de poluare a solului care afecteza direct sntatea omului si a animalelor, impunndu-se folosirea limitata a DDTului, reducndu-se astfel riscul de poluare pentru mediul nconjurtor. Ingrasamintele cu azot duc la suprafertilizarea solului, constatndu-se o acumulare mrita de nitrai in unele plante. V.COMBATEREA POLUARII: Particulele solide evacuate cu aer si/sau gazele de ardere in atmosfera sunt purtate de curenii de aer pe zone ntinse, viteza vntului fiind un parametru important privind dispersia poluantului in atmosfera. Sedimentarea acestor particule solide sub aciunea greutatii proprii sau prin umezirea lor de ctre picturile de ploaie reprezint principala sursa de contaminare a solului cu poluani din atmosfera. O parte din emisiile de NOX in atmosfera provin de la gazele de eapament ale vehiculelor. Evitarea polurii solului in acest caz consta in epurarea aerului si gazelor de ardere in instalaiile industriale si respectiv reducerea polurii cu emisiile autovehiculelor.

Apele reziduale neepurate nainte de evacuarea in emisar constitue principala sursa de contaminare a solurilor. Lund in considerare textura solului si insusirile ecologice ale solurilor se constata ca acestea prezint capacitati diferite de reinere a apei, mpreuna cu impuritatile coninute in apa sau se comporta ca material filtrant si in acest caz creterea concentraiei contaminailor in sol depinde de caracteristicile solului. Aplicarea tehnologiilor de epurare a apelor reziduale reprezint o cale sigura de protecie si in cazul solului. Agricultura utilizeaza o gama larga de substante chimice, unele cu rol fertilizant altele cu scopul combaterii daunatorilor. Problema care se pune atat in privinta ingrasamintelor cat si a pesticidelor este reducerea dozajelor actuale deoarece excesul de substante chimice are o influenta nociva intai pentru plante si urmand lantul trofic, pentru animale si sanatatea omului. Masurile luate la nivel comunitar privind excesul de nitrati, au rolul de a reduce dereglarile ce apar in activitatea microorganismelor fixatoare de azot din atmosfera, azotatii fiind transformati de catre flora bacteriana in azoti care afecteaza organismul uman. Apa din precipitati poate transforma substantele poluante din sol in care au fost incorporate in alte zone care sunt astfel contaminate. De aceea se impune ca depozitele de reziduuri sa aibe prevazute santuri colectuare care sa permita controlul transferului in natura. VI.POLUAREA CU PESTICIDE SI EFECTELE SALE Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important. Spre deosebire de alte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumiti paraziti ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafetele tratate cu pesticide ocupa 5% din teritoriu, iar in Franta anual se trateaza cca. 18 milioane ha. Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza. Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor daunatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaza in trei grupe principale: organoclorurate, esteri si carbonati. Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea pesticidelor in agricultura (cresterea productiei, reducerea miini de lucru etc.) utilizarea lor pe scara larga si in doze mari si repetate provoaca numeroase incoveniente de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modificari in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc:

ele prezinta un spectru de toxicitate foarte intens atit pentru organismele animale cit si pentru cele vegetale; au un grad de selectivitate destul de redus si se folosesc adeseori contra populatiilor si nu contra indivizilor; efectul lor nu depinde de densitate desi aplicare lor are in vedere densitatea; multe dintre ele au un grad de persistenta ridicat in sol care poate fi de ordinul lunilor sau chiar al anilor; o parte din pesticide se disperseaza la distante foarte mari si sunt incorporate in biomasa, in apele oceanelor sau in sol. Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are importante consecinte asupra speciilor si biocenozelor. Acesete efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura biocenotica cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice. Efectele demografice sunt imediate si rezulta din toxicitatea specifica a pesticidelor. Ele se traduc din moartea unei anumite proportii din efectivul populatiei contaminate cu atit mai mare cu cit doza aplicata a fost mai ridicata. In acest fel, efectul lor nu depinde de densitate. Efectele tratamentelor cu insecticide pot fi directe sau indirecte. Cele directe sunt cele care afecteaza direct populatiile unor specii de plante sau animale pentru care se face administrarea pesticidelor sau a celor contaminate accidental. In aceasta categorie intra si efectele tratamentelor cu insecticide asupra padurilor pentru combaterea defoliatorilor dar care afecteaza si o parte din avifauna. Efectele indirecte rezulta din trecerea pesticidelor in biomasa cu acumulari la fiecare nivel trofic, astfel incit concentratiile atinse in organis- mele consumatorilor carnivori sunt totdeauna ridicate. Astfel plantele absorb si concentreaza o parte din pesticidele ajunse in sol. In continuare insecticidele acumulate in biomasa vegetala contamineaza intreg lantul trofic de consumatori primari, secundari si tertiari. Spre exemplu, campania de eradicare a scolitidelor ulmului in nord estul S.U.A. s-a dovedit catastrofala pentru avifauna in special pentru mierla migratoare ( Turdus migratorius). Efectele biocenotice indirecte se refera la reducerea hranei disponibile pentru anumite specii si lanturi trofice, la diminuare locurilor de adapost iernat si cuibarire pentru unele pasari. Contaminarea apelor dulci cu pesticide exercita o influenta catastrofala asupra faunei ihtiologice, ca rezultat al reducerii hranei prin saracirea zooplanctinului si a larvelor de insecte cu care se hranesc pestii. Un alt efect este legat de disparitia speciilor concurente. Spre exemplu prin tratare cu ierbicide a culturilor agricole se reduce numarul speciilor de dicotiledonate si creste proportia de graminee.

Combaterile repetate determina o dregradare evidenta si uneori deosebita a echilibrelor naturale din biocenoze. Folosirea pesticidelor poate favoriza inmultirea in masa a unor specii de insecte pina atunci inofensive fie prin modificarea competentei intraspecifice, fie prin reducerea presiunii pradatorilor si parazitilor. Combatera daunatorilor culturilor cu pesticide (ierbicide) determina o reducere a densitatilor biocenozelor din ecosistemele in care s-au folosit. Folosirea combaterii cu ierbicide afecteaza sensibil si sucesiunea speciilor si a biocenozelor. Folosirea unor ierbicide putin selective are aceleasi efecte succesionale ca un incendiu. Ele deci favorizeaza declansarea unor succesiuni sau blocheaza ritmul si modifica sensul de desfsurare al acesteia. Ploile acide sunt o alta cauza a poluarii solurilor cu substante din atmosfera. Dupa cum se stie, ploile normale din zonele nepoluate au un pH in jur de 5,65 datorat CO2 din atmosfera. Ploile acide au un pH sub 4 uneori chiar sub 3 datorita prezentei oxizilor de sulf si de azot din atmosfera. Prin combinarea lor cu oxigenul acesti produsi dau nastere unor acizi dezhidra- tati, sulfuric si azotic. Acizii iau nastere si prin reactii fotochimice care transforma oxizii in acizi. Ploile acide determina mai intii o spalare a solului de elementele nutritive si o cresterea a aciditatii sale active. Aceasta crestere a aciditatii influenteaza stabilirea si accesibilitatea unor elemente nutritive precum si activitatea biologica din sol. VII.CONCLUZIE Trebuie sa acumulam mai multe cunostinte asupra naturii mediului nconjurtor, asupra strii actuale si tendinelor care au avut loc in mediul nconjurtor, desfasurarii proceselor naturale, efectele poluantiilor asupra omului, vegetaiei si materialelor. ntreaga experiena dobndita de omenire pana acum arata ca erorile costisitoare fcute pana in prezent, mai ales in statele industrializate, pot fi evitate si ca o analiza serioasa a lor poate duce la concluzii valabile pentru ntreaga omenire. Ca factor de importanta vitala pentru societatea noastr, se impune cu necesitatea ca fiecare om sa devin un participant contient, practic si energic in munca de prevenire a degradrii mediului nconjurtor, de ameliorare a calitatii vieii lui. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme pe plan naional este o chestiune stricta, proprie fiecrui stat in parte, totui la elucidarea lor trebuie sa se tina seama de

faptul ca mediul uman este global, in natura, si ca pentru mai eficienta soluionare a problemelor, cooperarea internaionala poate juca un rol important in protecia si gospodrirea raionala a mediului nconjurtor.