Sablarea cu zapada carbonica se extinde in domenii variate de la eliminarea zgurii pana la curatarea placilor cu semiconductoare.

Spre deosebire de metodele chimice conventionale, sablarea cu elemente abrazive sau apa sub presiune, sablarea cu zapada carbonica foloseste zapada carbonica in stare solida si curata suprafetele fara a le deteriora.

Introducere Fabricatia zapezii carbonice a devenit posibila in anii 30. Primele utilizari au fost in refrigerare, iar mai apoi s-a extins in domeniul alimentar, in conservarea produselor alimentare si protejarea produselor perisabile. Primele experimente de sablare au fost efectuare de U.S. Navy in 1945 pentru lucrari de degresare, iar in 1963 s-a eliberat primul patent pentru o metoda de curatare a carnii de pe oase folosind un jet de particule de particule de bioxid de carbon. in 1972 s-a eliberat al doilea patent privind O metoda de eliminare a particulelor nedorite de pe un articol folosind particule de zapada carbonica. Tehnologia s-a dezvoltat in anii 80, odata cu dezvoltarea masinilor de producere a granulelor si scaderea costurilor. De ce zapada carbonica? Zapada carbonica este forma solida a CO2. La presiunea ambianta si temperatura de -78 oC, zapada carbonica sublimeaza fara formare de faza lichida. De aceea, agentul de sablare dispare lasand in urma numai contaminantii, care se elimina. Procesul este deosebit de eficient in aplicatiile sensibile la apa. Calitatea CO2 este aceeasi cu cea utilizata in industria alimentara si a bauturilor racoritoare. Bioxidul de carbon este un gaz netoxic, in faza lichida, usor de stocat. Nu este conducator electric si este neinflamabil. Bazele procesului Sablarea este similara sablarii cu nisip sau alte materiale abrazive, cu particule accelerate care lovesc suprafata piesei. Particularitatile la sablarea cu CO2 sunt sublimarea dupa impactul cu suprafata si racirea rapida a suprafetei. Efectul combinat al transferului de caldura si al socului mecanic este sublimarea instantanee. Particulele isi maresc volumul de aprox. 8 ori producand micro-explozii pe punctul de impact. Energia particulelor este data de viteza. De aceea, este necesara accelerarea particulelor la viteze mari, de obicei supersonice. Deoarece zapada carbonica este foarte rece, peste efectul mecanic se suprapune un fenomen termodinamic de fisurare a suprafetei datorat socului termic (contractie diferita a stratului si substratului). Deoarece la temperatura zapezii carbonice majoritatea materialelor sunt foarte fragile, fisurarea stratului de suprafata este instantanee.

Gradientul termic si diferentele in coeficientii de dilatare accentueaza efectele cinetice si duc la ruperea legaturii intre materiale. Efectul este evident la sablarea straturilor nemetalice pe substraturi metalice. Tensiunile termice induse in material sunt foarte reduse, mult sub nivelul celor induse de procesele de tratament termic sau sudare. Tipuri de echipamente de sablare Pe piata se gasesc doua tipuri de echipamente, caracterizate de modul de transfer al particulelor in pistolul de sablare: cu un furtun sau cu doua furtunuri. La fiecare sistem este importanta asigurarea sectiunii adecvate a furtunului pentru aerul de sablare si alegerea unui material adecvat, date fiind temperaturile reduse de exploatare. In sistemele cu doua furtunuri, particulele sunt transportate de un furtun la duza situata in pistolul de sablare, folosind vacuum-ul creat de jetul de aer comprimat care iese prin injectorul din duza de sablare, adus pe un alt furtun, de sectiune ridicata. Viteza particulelor este usor supersonica (putin peste 360 m/s). Avantajele acestor sisteme sunt: - simplitate - costuri cu consumabilele mai reduse - dozator compact Dezavantajele sistemului sunt: - Duzele nu sunt disponibile intr-o varietate mare (pt. orificii, inclinate etc.), - Eficienta este ceva mai scazuta decat la sistemele cu un singur furtun. La sistemele cu un furtun, particulele sunt transportate din dozator la pistol de jetul de aer de sablare. La iesirea din duza, particulele au viteza intre 1,7 si 3,0 Mach. Avantajele sistemului sunt:

- Duze variate ca tip - Eficienta ridicata Dezavantajele sunt: - Consumabile mai scumpe - Sistem complex de dozare.