Sei sulla pagina 1di 5

Evoluia calculatoarelor personale La dezvoltarea calculatorului personal au contribuit, n mod direct sau indirect, multe desco periri si invenii.

Examinarea ctorva dintre momentele hotrtoare n evoluia calculatoarelor v-ar putea ajuta s v formai o imagine asupra ntregului proces. La originea oric rui tip de calculator s-au aflat nite simple maini de calculat. Acestea au evoluat de la stadiul de mecanism la cel de dispozitiv electronic digital. Cronologie In continuare sunt prezentate cronologic cteva evenimente semnificative din istoria calcula toarelor. Nu este o trecere n revist exhaustiv, ci doar fixarea ctorva din principalele jaloane din evoluia calculatoarelor. 1617 John Napier creeaz Bastoanele Napier", nite baghete de lemn sau de metal utilizate la efectuarea calculelor. 1949 1642 Blaise Pascal prezint sumatorul digital denumit Pascaline. 1822 Charles Babbage concepe ma ina diferen ial, iar mai apoi, maina analitic o 1950 adevrat main de calcul de uz general. 1906 Lee De Forest breveteaz trioda cu vid, folosit drept comutator electronic n primele calculatoare electronice. 1952 1937 John V. Atanasoff ncepe lucrul la cal culatorul Atanasoff-Berry (ABC), care ulterior va fi considerat oficial drept primul calculator electronic. 1953 1943 Alan Turing realizeaz Colossus, un calculator britanic secret, destinat s 1954 decodeze mesajele secrete germane. John von Neumann scrie First Draft of a Report on the EDVAC" (Prima variant a unui referat despre EDVAO), 1954 n care contureaz arhitectura calcula torului modern, cu programe pstrate n memorie. Apare ENIAC, o ma in electronic 1955 de calcul construit de John Mauchly si J. Presper Eckert. n 23 decembrie, William Shockley, 1956 Walter Brattain si John Bardeen tes teaz cu succes tranzistorul cu contact punctiform, declan nd revoluia semiconductoarelor. Maurice Wilkes asambleaz maina EDSAC, primul calculator cu pro grame memorate realizat practic, la Cambridge University. La Engineering Research Associates din Minneapolis se construie te ERA 1101, unul intre primele calculatoare produse n scopuri comerciale. Maina UNPVAC pe care am predat-o Biroului de statistic al SUA este primul calculator comercial ce se impune ateniei publicului larg. IBM vinde primul s u calculator electronic, modelul 701. Un tranzistor cu jonc iuni realizat din siliciu, pus la punct de Gordon Teal de la Texas Instruments, Inc., duce la o scdere extraordinar a costurilor. Calculatorul cu tambur magnetic IBM 650 devine primul calculator cu pro ducie de mas, compania vnznd ntr-un an 450 de buci. Laboratoarele Bell anun realizarea primului calculator complet tranzisto rizat, TRADIC. Cercet torii de la MIT construiesc TX-0, primul calculator programabil, de uz general, realizat cu tranzistoare.

1945

1946

1947

1956 Era stocrii pe discuri magnetice ncepe cu livrarea de ctre IBM a unui RAMAC 305 ctre Zellerbach Paper din Sn Francisco. 1958 Jack Kilby creeaz primul circuit in tegrat, la Texas Instruments, pentru a demonstra c rezistoarele si condensa toarele pot coexista pe o bucat de material semiconductor. 1959 Calculatoarele din seria 7000, de la IBM, sunt primele calculatoare tranzis torizate ale acestei companii. Circuitul integrat de uz larg, inventat de Robert Noyce de la Fairchild Camera and Instrument Corp., permite impri marea canalelor conductoare direct pe suprafaa de siliciu. Laboratoarele Bell proiecteaz dispo zitivul Dataphone, primul modem co mercial, cu scopul de a converti datele digitale din calculator n semnale ana logice pe care s le transmit la dis tan mare prin reeaua proprie. Precursorul minicalculatorului, PDP-1 al firmei DEC, se vinde cu 120.000 $. Din revista Datamation aflm c IBM deine 81,2% din piaa de calculatoare n 1961 an n care a introdus seria 1400.

1959

1960

1960 1961

1964 Supercalculatorul 6600 de la CDC, proiectat de Seymour Cray, efectueaz pn la trei milioane de instruciuni pe secund viteza de prelucrare fiind de trei ori mai mare dect cea a celui mai serios concurent, Stretch de la IBM. 1964 IBM prezint System/360, o familie de sase calculatoare compatibile reciproc si 40 de echipamente periferice ce lucreaz mpreun. 1964 Prelucrarea online a tranzaciilor de buteaz cu sistemul de rezervri SABRE, realizat de IBM pentru American Airlines. 1965 Digital Equipment Corp. lanseaz PDP-8, primul minicalculator comer cial de succes.

1966 Hewlett-Packard ptrunde n industria calculatoarelor de uz general cu echipamentul de calcul HP-2115, oferind o capacitate de calcul ntlnit anterior numai la calculatoarele cu gabarit mult mai mare. 1969 Baza a ceea ce va deveni Internet este pus cnd Departamentul Aprrii Statelor Unite stabilete patru noduri pe ARPAnet: dou n campusurile de la University of California {unul la Santa Barbara si unul la Los Angeles) si cte unul la SRI International si la University of Utah. 1971 O echip de la laboratoarele din Sn Jose ale firmei IBM inventeaz discheta de 8". 1971 In revista Electronic News apare prima reclam pentru un microprocesor Intel 4004. 1971 In revista Scientific American apare o reclam pentru Kenbak-1, unul dintre primele calculatoare personale, de vn zare cu 750 $. 1972 Hewlett-Packard i prezint produsul HP-35 drept o rigl de calcul electro nic rapid si extrem de precis", cu un bloc de memorie similar cu cel al unui calculator. 1972 Apare microprocesorul Intel 8008. 1972 Steve Wozniak construiete cutia albastr", un generator de ton pentru convorbiri telefonice fr restricii. 1973 Robert Metcalfe imagineaz metoda de conectare n reea Ethernet, la Xerox Palo Alto Research Center. 1973 Micral este primul calculator personal, comercial, nemodular, cu microprocesor-Intel 8008. 1973 Tastatura pentru TV conceput de Don Lancaster ofer, pentru prima oar, posibilitatea afirii informaiilor alfa numerice pe un televizor obinuit. 1974 Cercettorii de la Xerox Palo Alto Research Center proiecteaz Alto prima staie de lucru avnd ca dispo zitiv de intrare un mouse ncorporat.

1975

Scelbi face reclam calculatorului 8H, primul calculator american cu microprocesor Intel 8008 cu reclamcomercial. 1976 Se nate Telenet, prima reea comer cial de transfer n pachete, chivalen tul civil al reelei ARPAnet. 1975 Numrul din ianuarie al revistei Popular Electronics are pe copert calculatorul Altair 8800, cu microprocesor Intel 8080. 1975 Prototipul modulului de afiare (VDM), proiectat de Leo Felsenstein, marcheaz prima implementare a unui afisaj video alfa-numeric cu memorie, pentru calculatoare personale. Steve Wozniak proiecteaz Apple I, un calculator mono-plac.

1980 Primul disc optic de stocare a datelor are o capacitate de 60 de ori mai mare dect o dischet de 5 V4".

1976

1976 Unitatea de dischet si discheta de 5 V4" sunt introduse de Shugart Associates. 1976 Cray I devine cunoscut drept primul procesor vectorial cu succes comercial. 1977 Tandy Radio Shack lanseaz TRS80. 1977 1977 1978 -Apple Computer lanseaz Apple II. Commodore lanseaz PET {Personal Electronic Transactor). The VAX 11 /780 de la Digital Equipment Corp. are posibilitatea de a adresa pn la 4,3 GB de memorie virtual, oferind o capacitate de sute de ori mai mare dect majoritatea minicalculatoarelor.

1979

Motorola lanseaz microprocesorul 68000. 1980 John Shoch, de la Xerox Palo Alto Research Center, inventeaz viermele" de calculator, un program de mici dimensiuni ce exploreaz o reea pentru a descoperi procesoare neutilizate. 1980 Seagate Technology creeaz prima unitate de hard-disc pentru microcalculatoare, numit ST-506.

1981 Xerox lanseaz Star, primul calculator personal cu interfa grafic cu utilizatorul (GUI). 1981 Adam Osborne definitiveaz primul calculator portabil, Osborne I, care cntrete 11 kg i cost 1795 $. 1981 IBM i lanseaz PC-ul, declannd o extindere rapid a pieei de calculatoare personale. PC-ul de la IBM este bunicul tuturor PC-urilor moderne. 1981 Sony lanseaz si pune n vnzare primele dischete si uniti de dischete de 3 Vi". 1981 Philips si Sony lanseaz unitatea CD-DA {Compact Disc Digital Audio). Sony este prima firm ce ofer spre vnzare un dispozitiv de redare a CD-urilor. 1983 -Apple lanseaz Lisa, care ncorporeaz o interfa grafic foarte asemntoare cu cea prezentat iniial de Star, de la Xerox. 1983 Compaq Computer Corp. lanseaz prima clon de PC, care utilizeaz aceleai programe ca PC-ul IBM. Apple Computer lanseaz Macintosh, primul calculator de succes cu mouse si interfa grafic, printr-un singur spot publicitar, de 1,5 milioane de dolari, difuzat n timpul competiiei Super Bowl din 1984. IBM produce PC-AT (PC Advanced Technology), de trei ori mai rapid dect PC-urile originale, folosind cipul Intel 286. In AT apare magistrala ISA de 16 bii, acesta fiind calculatorul ce st la baza tuturor PC-urilor moderne. Philips lanseaz prima unitate de CD-ROM. Compaq prezint Deskpro 386, primul calculator de pe pia ce folosete noul, la acea dat, cip Intel 386. IBM lanseaz mainile PS/2, care impun unitatea de dischet de 3 Vi" si tehnica video VGA ca standard pentru PC-uri. Tot la PS/2 se introduce

magistrala MicroChannel Architecture (MCA), prima magistral autoconfigurabil {plugand-play) pentru PC-uri. 1988 Co-fondatorul companiei Apple, Steve Jobs, care plecase de la Apple pentru a-i forma o companie proprie, lanseaz NeXT. 1988 Compaq si ali productori de clone de PC elaboreaz Enhanced Industry Standard Architecture (EISA) care, spre deosebire de MicroChannel, i pstreaz si compatibilitatea cu magistrala ISA existent. 1988 Viermele lui Robert Morris invadeaz reeaua ARPAnet. La 23 de ani, Morris, fiul unui expert n securitatea calcula toarelor, de la National Security Agency, trimite un vierme nedistructiv pe In ternet, provocnd probleme pentru circa 6000 din cele 60000 de gazde legate la reea. 1989 Intel prezint microprocesorul 486 (P4), ce conine peste un milion de tranzistoare. Tot Intel introduce seturile de cipuri pentru placa de baz cu 486. Ia natere World Wide Web (WWW) cnd Tim Berners-Lee, cercettor la CERN, laboratorul de fizic atomic din Geneva, elaboreaz limbajul HTML {Hypertext Markup Language). Intel produce procesorul Pentium (P5). Intel ncepe s dea cipurilor sale nume n loc de numere cnd afl c este imposibil s nregistreze ca marc de produs un numr. De asemenea, Intel produce seturi de cipuri pentru plci de baz i, pentru prima oar, i plci de baz complet echipate. Intel realizeaz procesorul Pentium Pro, primul din familia de procesoare P6. Microsoft lanseaz, printr-o campanie impresionant, Windows 95, primul sistem de operare modern, pe 32 de bii.

1990

1984

1993

1984

1995 1995

1985

1986

1997 Intel realizeaz procesorul Pentium II, n esen un Pentium Pro cu un supliment de instruciuni MMX.

1987

1997 1998 1998

AMD prezint K6, compatibil cu Intel P5 (Pentium). Microsoft lanseaz Windows 98. Intel prezint procesorul Celeron, o versiune ieftin de Pentium II. Ver siunile iniiale nu au memorie cache, dar n cteva luni Intel introduce ver siuni cu memorie cache de nivel 2, de capacitate mai mic, dar mai rapid. Intel lanseaz Pentium III, n esen un Pentium II la care adaug SSE {Streaming SIMD Extensions). AMD prezint procesorul Athlon. Microsoft lanseaz Windows Me {Millennium Edition) i Windows 2000.

1999

1999 2000

2000 Att Intel, ct i AMD, realizeaz procesoare ce funcioneaz la l GHz. 2000 AMD prezint procesorul Duron, un Athlon ieftin cu memorie cache de nivel 2 redus. 2000 Intel introduce Pentium 4, cel mai nou procesor din familia Intel Archi tecture de 32 de bii (IA-32). 2001 Intel lanseaz procesorul Itanium, primul procesor de 64 de bii pentru PC-uri (IA-64) al firmei. 2001 Productorii de PC-uri celebreaz cea de-a 20-a aniversare a apariiei primului PC IBM. 2001 Intel introduce primul procesor de 2 GHz, o versiune de Pentium 4. Au fost necesari 28 l/2 ani pentru a se ajunge de la 108 KHz la l GHz, dar numai 18 luni pentru evoluia de la l GHz la 2 GHz. 2001 Microsoft lanseaz Windows XP Home and Professional, unind pentru prima dat liniile de sisteme de operare pentru utilizatorii particulari (9x/Me) i pentru societile comerciale {NT/2000) prin aceeai baz de cod {o extensie a Windows 2000).