ELEMENTE DE TOPOGRAFIE

MINIER
1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Pentru a pune n evidenta sau pentru a exploata un zcmnt de
substane mine rale utile, se sap anumite excavatii subterane, numite
lucrri miniere, care au un rol bine stabilit n procesul de tehnologic si care
se amplaseaz conform unor proiecte tehnice ce trebuie s conin toate
elementele topografice necesare materializrii lor n teren.
Pentru realizarea legaturii rutiere sau feroviare intre anumite puncte de
pe scoarta terestra este necesar sa se realizeze anumite excavatii subterane, care
vor fi amenajate corespunzator, pentru a inlatura lungirea excesiva a caii de
comunicatie si uneori chiar pentru a face posibila realizarea legaturii.
Din motive tehnice, economice sau de spatiu se prefera realizarea
anumitor amenajari (hidrocentrale, depozite, bazine, amenajari socio-culturale
si administrative etc) in subteran, iar pentru realizarea acestor amenajari in
interiorul scoartei terestre este necesar sa se realizeze anumite lucrari si
excavatii miniere subterane.
Lucrarile miniere subterane sunt realizate in interiorul scoartei terestre
si sunt constituite, in general, din: galerii, puturi, plane inclinate, camere
subterane etc.
La o lucrare minierea se deosebesc urmatoarele elemente (fig. nr. 1.1.):
- vatra 1 partea inferioara a unei excavatii miniere;
- tavanul 2 partea superioara a unei excavatii miniere;
1
1
- peretii lucrarii 3 partile laterale ale excavatiei miniere.
Fig. nr. 1.1.
Operaiile prin care se execut lucrrile miniere se numesc operaii
miniere, iar suprafaa n direcia creia lucrarea minier nainteaz se
numete front de lucru (3). Partea lucrarii minere ce incepe de la
suprafata sau dintr-o alta lucrare miniera se numeste gura lucrarii (4) care,
in functie de tipul lucrarii miniere, se numeste gura galeriei, gura putului
etc.
Distana cu care frontul de lucru al lucrrii miniere se deplaseaz
ntr-un interval de timp determinat se numete naintare in intervalul de
timp.
Lungimea lucrarii miniere se masoara in lungul axei acesteia.
Sectiunea perpendiculara pe axa principala se numeste sectiune
transversala sau profilul lucrarii miniere.
Totalitatea lucrrilor miniere i a instalatiilor necesare desfurrii
procesului de producie i de extracie a substanei minerale utile dintr-un
zcmnt pan la zi alctuiesc o min. Mina este o unitate de producie n
cadrul unei ntreprin deri miniere care are ca scop explorarea sau
exploatarea unui zcmnt.
Din punct de vedere al destinatiei lucrrile miniere pot fi:
2
- de cercetare sau explorare, care au ca scop principal cercetarea
zacamintelor;
- de exploa tare, care au ca scop principal exploatarea
zacamintelor.
Dup cum lucrrile miniere se execut la suprafa sau n subteran,
ele se impart n lucrri la suprafata sau la zi i lucrri subterane.
Dup cum snt legate direct sau nu cu suprafaa, lucrrile miniere se
mpart n:
- lucrri cu acces direct la suprafata, numite si lucrari la zi;
- lucrri fr acces direct la suprafata sau lucrari oarbe".
Din punct de vedere al poziiei lucrrilor miniere fa de zcmnt,
se disting lucrri miniere n steril i lucrri miniere in zcmant.
Dup rolul pe care-l au lucrrile miniere in procesul de extragere a
substanei minerale utile din zcmnt, se deosebesc:
- lucrri de deschidere;
- lucrri de pregtire;
- lucrri de abataj;
- lucrri miniere cu destinaii speciale.
Prin lucrari miniere de deschidere se intelege efectuarea unor lucrri
miniere subterane ctre un zcmant sau in interiorul lui, in vederea
stabilirii unei legturi a acestuia cu suprafaa.
Lucrarile de pregatire sunt lucrarile miniere care se executa in
continuarea lucrarilor miniere de deschidere si au scopul de a pregati
zacamantul in vederea exploatarii lui.
Lucrarile de abataj sunt lucrarile miniere executate in zacamant din ale
caror fronturi de lucru se extrage substanta minerala utila. In urma extragerii
3
substantei minerale utile raman o serie de spatii subterane numite si goluri de
exploatare.
Lucrarile miniere cu destinatie speciala sau constructiile miniere
speciale se numesc asa datorita modului special de realizare a acestora si sunt
camerele subterane executate in diferite scopuri: rampele puturilor, camerele
compresoarelor, pompelor si ventilatoarelor, casa masinii de extractie, depozite
de exploziv, silozuri de minereu, bazine de colectare a apelor, garaje de
locomotiva etc.
Dup poziia n spaiu, lucrrile miniere se mpart n:
- lucrri miniere verticale;
- lucrri miniere inclinate;
- lucrari miniere orizontale.
Lucrarile miniere verticale se caracterizeaza in principal prin pozitia lor
verticala, avand axa principala verticala, iar modalitatile de excavare difera
functie de conditiile de roca, rolul avut, tehnica si tehnologia avute la dispozitie
etc.
Principala lucrare miniera verticala este putul, la care partea superioara
se numeste gura putului, iar partea inferioara se numeste fundul putului sau
jompul putului si in functie de legatura sa cu suprafata poate fi:
- put la zi, atunci cand gura putului este la suprafata;
- put orb atunci cand nu are iesire la suprafata.
Adancimea puturilor variaza functie de conditiile de roca si de utilitate
dar in general poate ajunge pana la 1500 m.
Sectiunea transversala a puturilor (profilul) depinde de modul de
excavare, de modul de sustinere, de utilitate, de adancime, de natura rocilor in
care se sapa etc. si poate fi (fig. nr. 1.2.) de obicei: patrata a, dreptunghiulara
- b, circulara - c, elipsoidala - d, combinata e etc.
4
a. b. c.
d. e.
Fig. nr. 1.2. Tipuri de profile pentru lucrari miniere verticale
Pentru a se pastra caracteristicile constructive cat si pentru dirijarea
eficienta a presiunilor care apar in jurul excavatiei unui put acesta se poate
sustine (arma) in lemn, beton monolit, boltari din betona, prefabricate etc (fig.
nr. 1.3. )

5
Fig. nr. 1.3. Sectiune transversala printr-un put armat cu lemn si beton
O alta lucrare miniera verticala, care in functie de pozitia ei in spatiu,
poate fi si lucrare miniera inclinata, este suitoarea care se deosebeste de put
prin sectiune, lungime, folosinta, dotare si in general nu are legatura cu
suprafata.
In categoria lucrrilor miniere orizontale intr galeriile si camerele
subterane.
Galeria este lucrarea minier orizontal ce se caracterizeaz prin
lungimea foarte mare in comparaie cu limea.
Camerele subterane se deosebesc de galerii prin aceea c lungimea
i limea sunt aproximativ egale.
Pentru inlesnirea transportului produciei din fronturile de lucru la
principalele ci de transport din subteran i apoi la suprafa, cat si pentru
asigurarea scurgerii apelor, galeriile nu se execut perfect orizontale, ci cu
o anumita inclinare numita pant, cuprinsa intre de 5-7.
Dup locul de amplasare a gurii galeriei, dup scopul urmrit si
dupa poziia pe care o ocup fa de zacamant, galeriile poarta denumiri
diferite: galerie de coast, tunel, galerie transversala, galerie directional
etc.
Galeria de coast are ieirea la suprafata si se execut in scopul
deschiderii zcmntului atunci cand relieful este accidentat.
In cazul deschiderii zcmntului prin galerie de coast, aceasta avea
diferite pozitii fa de direcia zcmntului:
- poziie transversal, cnd direcia galeriei face un unghi de 90
cu directia zacamantului;
6
- pozitie directionala cand galeria se executa pe directa
zacamantului;
- pozitie diagonala cand directia galeriei face un unghi cuprins
intre 0-90 cu directia zacamantului.
Tunelul este lucrarea miniera orizontala, in general cu caracteristicile
unei galerii, avand doua iesiri la suprafata.
Galeriile se caracterizeaza prin forma sectiunii transversale (profil),
dimensiunile acesteia si modul de sustinere.
Forma sectiunii transversale a lucrarilor miniere orizonatale poate fi
(fig. nr. 1.4.): dreptunghiulara - a, trapezoidala - b, poligonala c, potcoava
d, boltita - e, circulara - f, arcuita g, eliptica - h.
a. b.
c. d.
e.
f g.
h.
Fig. nr. 1.4. - Tipuri de profile pentru lucrari miniere orizontale
Dimensiunile sectiunii transversale variaza in functie de rolul lucrarii
miniere orizontale, de conditiile de roca, tehnica si tehnologiile avute la
dispozitie.
Dupa modul de sustinere lucrarile miniere orizontale pot fi sustinute: in
lemn, in metal, in prefabricate din beton, in zidarie si in beton.
Din grupa lucrrilor miniere inclinate fac parte: planele nclinate,
puturile inclinate, suitorile i rostogolurile.
7
Planele inclinate se deosebesc de galerii, in special, prin inclinarea axei
principale fata de orizontala, intre 1-25 si se caracterizeaza prin forma
sectiunii transversale (profil), dimensiunile acestora si modul de sustinere.
Forma sectiunii transversale poate fi: dreptunghiulara, patrata,
trapezoidala, circulara, eliptica sau potcoava.
Dimensiunile sectiunii transversale variaza in functie de rolul planului
inclinat, de conditiile de roca, tehnica si tehnologiile avute la dispozitie.
Dupa modul de sustinere, planele inclinate pot fi sustinute: in lemn, in
metal, in prefabricate din beton, in zidarie si in beton.
In fig. nr. 1.5. am prezentat o schema de amplasare in scoarta terestra a
catorva tipuri de lucrari minere.
Fig. nr. 1.5. Schema de amplasare a lucrarilor miniere in subteren: 1 galerie
de coasta; 2, 7 suitori; 3 - galerie transversala; 4 camera pompelor; 5
camera masinii de extractie; 6 plan inclinat; 8 - put orb; 9 jumpul putului.
1.2. GENERALITI
Masuratorile topografice subterane cuprind ansamblul lucrrilor
topografice de la suprafa i din subteranul scoartei terestre si dupa metodele
8
generale de lucru se incadreaza in categoria masuratorilor terestre si
cadastrului, dar adaptate in cea mai mare parte, la conditiile din subteran.
Din categoria masuratorilor topografice subterane fac parte urmatoarele
categorii de lucrari, desi unele nu fac referire strict la subteran:
- msurtorile i calculele care se execut n scopul transpunerii pe
planuri a ansamblului de lucrri miniere din subteran cat si a
edificiilor de la suprafata;
- transpunerea pe planurile topografice ce conin lucrrile miniere
existente si edificiile de la suprafata a lucrrilor miniere
proiectate, proiectarea unora cat si rezolvarea problemelor de
geometrizare a zacamintelor;
- msurtorile i calculele topografice care se execut n scopul
materializrii i conducerii n spare a lucrrilor miniere.
- msurtorile i calculele topografice necesare verificarii
instalatiilor mecanice de transport, aeraj si a stabilitatii diferitelor
constructii si lucrari miniere subterane;
- msurtorile i calculele topografice necesare verificarii
manifestarii presiunilor in lucrarile miniere si influenta spatiului
exploatat asupra principalelor lucrari miniere si constructii
subterane cat si asupra suprafetei;
- msurtorile i calculele topografice necesare determinarii si
delimitarii piulierilor de siguranta pentru protectia principalelor
constructii si lucrari miniere subterane cat si asupra suprafetei;
- msurtorile i calculele topografice necesare determinarii
volumelor de substanta minerala utila extrasa din subteran cat si a
stocurilor de la suprafata;
9
- msurtorile i calculele topografice necesare realizarii
cadastrului minier si reglementarii sub aspect juridic a terenurilor
folosite.
Masuratorile topografice subterane se desfasoara in condiii, aproape
complet, diferite de cele de la suprafata: n absena luminii naturale, n spaii
restrnse i n general dup trasee obligate ce urmresc configuraia lucrarilor
miniere sau a zacamintelor, sub puternici cureni de aer, circulatia intensa a
mijloacelor de transport, prezenta noroiului pe vatra lucrarilor miniere, situatie
in care trebuie s se pun problema utilizarii unor aparate si metode specifice
de lucru.
De asemenea lucrarile miniere din subteran nu se executa in mod
haotic, numai in legatura cu obiectivele din subteran ci se realizeaza in stransa
legatura si cu existenta edificiilor de la suprafata, astfel incat masuratorile
topografice din subteran trebuie sa se realizeze intr-un sistem de coordonate
identic cu cel de la suprafata.
In aceasta situatie se impun folosirea unor metode si tehnologii
specifice de transmitere a sistemului de referinta planimetric si altimetric de la
suprafata in subteran folosind aparatur care trebuie s permit centrarea pe i
sub punctul de staie, s poat permita iluminarea artificial a cercurilor gradate
si a firelor reticulare, sa asigure protectia antigrizutoas si la umezeala
corespunzatoare, sa asigure claritate in campul lunetei pentru puncte situate la
distante mici fata de punctele de statie i s permit msurtori i n zonele
apropiate de zenit i nadir.
1.3. SISTEMUL TOPOGRAFIC MINIER DE REFERIN
10
Sistemul de referin al unui bazin minier sau al unei zone in care se
realizeaza lucrari miniere subterane de mare anvergura si de lunga durata
const din anumite suprafee i axe, cu poziia cunoscut n spaiu, fa de care
poziia punctelor topografice se determin dup reguli geometrice de proiecie,
prin valori numerice (coordonate).
Sistemul de referin i proiecie pentru bazinele miniere are caracter
local si se alege astfel ca distanele i suprafeele reale s fie ct mai puin
deformate n reprezentarea lor grafic datorita proiectiei la elipsoidul de
referinta.
Sistemul de referin al bazinului minier (fig. nr. 1.6.) se caracterizeaz
prin:
1. Suprafaa de referin, M-M are cota egal cu cota medie a
ansamblului de lucrri miniere. Un punct topografic P din teren se proiecteaz
pe suprafaa de referinta, dup verticala sa n punctul P

.
Fig. nr. 1.6. Sistemul topografic de referinta minier
11
2. Planul de proiecie, N-N este un plan tangent la suprafaa de referin
n punctul O, care este un punct situat aproximativ n centrul bazinului minier.
Un punct P

de pe supafaa de referin se proiecteaza pe planul de proiectie n
punctul P. Valoarea deformaiei liniare, la trecerea de pe suprafaa de referin
M-M, pe planul de proiecie N-N, crete proporional cu distana, fa de
punctul de tangen O. Pentru distane de pn la 20 km, deformaia nu
depete 10 mm/km i se neglijeaz, lungimile de pe suprafaa de referin se
vor considera astfel, n planul de proiecie.
3. Sistemul de coordonate plane este stabilit n planul de proiecie (N-
N) si este concretizat prin coordonatele punctului origine, O (punctul de
tangenta al planului de proiectie la suprafata de referinta) i valoarea orientrii
unei direcii (OP). Punctul de tangen (punctul de origine) O i orientarea
direciei de referin se adopt astfel incat sa fie comune cu reeaua
triangulaiei de stat.
4. Suprafaa de nivel pentru cote. Eete adoptata suprafaa geoidului,
respectiv nivelul mediu al Mrii Negre.
5. Denumirea sistemului de referinta minier, este format, de regul,
din denumirea bazinului sau a localitatii cea mai importanta din zona i
ultimele dou cifre ale anului constituirii sistemului (ex: Baia Mare 60).
1.4. GRAFICUL DE RACORDARE
mprirea n plane unitare - Suprafaa planului de proiecie (N-N)
se mparte dup o reea cu ochiurile de 6x8 km (cu latura lung pe est-vest),
paralela la axele de coordonate plane, din plana, denumit plan de baz.
Plana de baz este, de regul, aceea care conine punctul de tangen a
planului de poiecie cu suprafaa de referint.
12
Coordonatele colurilor tuturor celorlalte plane se obin prin adugarea
(respectiv scderea) a 8 km pe est-vest i 6 km pe nord-sud. mprirea n
plane unitare este exprimat prin indicativul graficului de racordare, care
const din denumirea sistemului de referin i coordonatele colului sud-
vestic al planei de baz.
Exemplu:
Baia Mare
x.6861; y.3951
Coordonatele sunt scrise n km, prima valoare referindu-se ntotdeauna
la axa orientat spre nord.
Nomenclatura planelor unitare
Planele unitare la scara 1:10.000 poart denumirea unui obiect
important cuprins n cadrul lor (localitate, form de relief etc.), sau se
denumesc prin coordonatele colului sud-vestic, exprimat n km.
Exemplu: Plana Baia Mare sau plana x. 6861; y.3951
Submprirea planelor unitare 1:10.000 n plane 1:5000 1:500,
nomenclatura i suprafaa planelor rezultate - Plana la scara 1:10.000 se
imparte n plane la scrile 1:5.000 pn la 1:500, astfel c dimensiunea forma-
tului util al desenului (600 x 800 mm) i trasarea reelei de coordonate s
rmn constant, pentru toate scrile.
Modul de mprire i nomenclatura respectiv sunt redate n tabelul 1,
iar suprafaa reprezentat i numrul de plane, n tabelul 2.
13
Tabelul 1
14
Tabelul 2

Scara
planei
Suprafaa real
reprezentat
[km
2
]
Dimensi-
uni ale
suprafeei
utile a
planei
[m
2
]
Numr de plane ntregi cuprinse
n plan la scara:
1
:
1
0
.
0
0
0
1
:
5
.
0
0
0
1
:
2
.
0
0
0
1
:
1
.
0
0
0
1
:
5
0
0
1:10.000
6x8=48,00
0
.
6
x
0
.
8
=
0
.
4
8
1
1:5.000
3x4=12,00
4 1
1:2.000 1.2x1.6=1.92 25 - 1
1:1.000
0.6x0.8=0.48
100 25 4 1
1:500
0.3x0.4=0.12
400 100 16 4 1
1.5. BAZA TOPOGRAFIC A DOCUMENTELOR
GRAFICE MINIERE
Reprezentrile grafice convenionale (caroiajul planului, curbele de
nivel etc), valorile numerice (coordonate, cote, orientri de seciuni i profile
etc.), precum i textele explicative (sistemul de referin etc.) i alte elemente,
cu ajutorul crora detaliile din documentele grafice se pot localiza n teren sau
15
se pot corela cu elemente reprezentate n alte documente grafice, poart
denumirea de baz topografic a documentului. Coninutul bazei topografice
variaz n anumite limite, dup natura documentului. Ca regul general, baza
topografic a documentelor grafice miniere cuprinde:
- Reprezentarea grafic a coordonatelor, folosind caroiajul rectangular i
curbele de nivel;
- Valorile numerice ale coordonatelor reprezentate grafic;
- Indicarea sistemului de referin, n care este ntocmit documentul, prin
denumirea stabilit n caietul minier.
1.5.1. Documentele grafice privind sistemul de referin
i graficul de racordare
Elementele grafice i valorile numerice, care caracterizeaz sistemul de
referin i graficul de racordare al bazinului minier, se concretizeaz n
urmtoarele documente grafice:
- Fia sistemului de referin,
- Graficul de racordare a planurilor (desene de detaliu).
Fia sistemului de referin - Fia sistemului de referin (tabelul 3)
cuprinde:
1. Reprezentarea n plan, la scara 1:500.000 a bazinului sau
perimetrului minier, cu detaliile principale din teren: punctele topografice, ce
caracterizeaz materializarea sistemului de referin, mprirea n plane
unitare scara 1:10.000, planele unitare constituite cu denumirile lor, liniile
caroiajului geografic, ce delimiteaz foile de hart n proiecia Gauss-Kruger i
numerotarea acestora.
2. Indicarea elementelor caracteristice ale sistemului de referina
(suprafaa de proiecie, plan de proiecie, sistem de coordonate etc.) i valorile
16
numerice ale coordonatelor principalelor puncte topografice, care
materializeaz sistemul.
3. Indicarea documentaiei de baz, privind determinarea punctelor, ce
materializeaz sistemul de referin.
Graficul de racordare a planurilor (desene de detaliu) - Graficul de
racordare se deseneaz n detaliu, secionat pe foi, la scara 1:25.000. Fiecare
foaie reprezentat astfel, la scara 1:25.000, o plan unitar scara 1:10.000, de
6x8 km. Aceste desene conin:
- mprirea n plane 1:5.000 1:500;
- Detaliile principale ale suprafeei;
- Scheletul lucrrilor miniere principale;
- Punctele topografice din reeaua de sprijin de la suprafa;
- Denumirea sistemului de referin;
- Denumirea planei unitare reprezentat i acelor cu care se
racordeaz aceasta.
17
Tabelul 3


18
Pentru a menine corelarea ntre lucrrile topografice de la suprafa i
din subteran la nivelul unui bazin minier este necesar s fie constituit un sistem
unic de referin.
n acest sens la suprafa este constituit o reea de triangulaie
dependenta de triangulaia naional. Totodat n bazinul minier este necesar s
fie transmis cota din reeaua naional de nivelment. Fa de acest sistem de
referin (planimetric i nivelitic) sunt raportate toate obiectivele din incinta
minei.
Msurtorile care se efectueaz n subteran n scopul transpunerii pe
plan a lucrrilor miniere, este necesar s fie executate n acelai sistem de
referin cu cel de la suprafa. Sistemul de referin se transmite de la
suprafa n subteran prin lucrrile miniere de acces n subteran (puuri, planuri
nclinate, galerii de coast etc.).
Pentru a fi posibil acest lucru n apropierea acestor lucrri sunt determinate
puncte topografice noi folosindu-ne de metode specifice ndesirii reelelor de
triangulaie. Pentru fiecare punct nou ncadrat se utilizeaza cel puin 2 metode
de ndesire. Se constituie aa numita reea topografic de apropiere.
Punctele nou determinate vor fi amplasate la o distant de max. 30m de
puuri i max. 150m de galeriile de coast. Cota este adus la gurile de acces n
subteran prin metoda nivelmentului geometric de mijloc din reperele de
nivelment geometric.
2. RIDICRI TOPOGRAFICE I OPERAII DE TOPOGRAFIE
MINIER LA SUPRAFA
19
2.1. Reele topografice de sprijin la suprafa.
Ridicrile i operaiile topografice de la suprafaa perimetrelor miniere
sau al arealelor unde se vor realiza lucrari miniere subterane se sprijin pe o
serie de puncte topografice ale cror coordonate sunt determinate n sistemul
de referin stabilit pentru perimetrul respectiv si pe cat posibil si in sistemul de
referinta national. Aceste puncte, repartizate omogen n teren materializate i
semnalizate n mod adecvat (borne, piramide) constitue reeaua topografic de
sprijin.
Punctele tari la suprafa.
Punctele prin care se realizeaz direct legtura dintre reeaua
topografica de sprijin de la suprafa cu reeaua topografica de sprijin din
subteran (scheletul topografic al subteranului) se numesc puncte tari.
Punctele tari la suprafa trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie determinate cu precizie maxim;
- s fie staionabile i ct mai apropiate de cile de acces n subteran
(pu, galerie de coast, plan inclinat);
- s fie stabile in timp si sa poata fi materializate durabil;
- s permit vize lungi dup direcii cu orientari cunoscut.
Soluia optim este ca mcar un punct tare s fie chiar un punct de
triangulaie. Cnd acesta nu este posibil, punctul se determin prin: tehnologia
GPS, intersecii sau, n cazuri extreme, prin poligonaii de precizie, sprijinite pe
punctele din triangulaie.
Desigur aparaia si evolutia tehnologiei GPS a schimbat datele clasice
despre retelele de puncte tari de la suprafa, dar n principiu, punctele se
plaseaz urmrindu-se ca din punctul tare A (determinat ct mai sus) s se
poat da vize lungi de orientare cunoscut (spre punctele B, C, D) spre
lucrarea minier LM i spre cteva puncte de control 1, 2 (fig. nr. 2.1.).
20
1
D
B
C
LM A
2
Fig. nr. 2.1. Amplasarea punctelor tari de la suprafata
Puntele ndeprtate asigur laturi cu orientare stabil pentru legtura cu
subteranul, iar vizele scurte servesc pentru controlul stabilitii punctului tare.
Dac, spre exemplu, punctul tare A va suferi o deplasare de 10 cm,
orientarea laturii A- C presupunnd c are lungime de 500m se va
modifica cu circa 4. Aceeai deplasare va modifica ns unghiul dintre vizele
scurte, cu circa 40, presupunnd laturile A-1, A-2, de circa 50 m.
2.2. Ridicri i operaii topografice la suprafa.
La suprafaa bazinelor miniere sau a arealelor unde se executa lucrari
miniere subterane se realizeaz masuratori i calcule topografice pentru:
- realizarea planurilor topografice la diferite scri
(1:10000 1:200) necesare pentru: prospeciuni i explorari
geologice, proiectarea cailor de comunicaie si a construciilor
industriale, sociale si admnistrative, cat si a lucrrilor miniere de
deschidere etc;
21
- ampasarea i trasarea construciilor industriale,
sociale si admnistrative, a cilor de comunicaie i a lucrrilor
miniere de deschidere conform proiectelor;
- urmarirea deplasrii suprafeei sub influena
exploatrii subterane pentru delimitarea pilierilor de siguran sau
stabilirea condiiilor de exploatare pentru prevenirea pagubelor
miniere;
- realizarea lucrrilor de topografie minier n
exploatrile miniere la zi;
- realizarea cadastrului minier.
Una din operatiile topografice de cea mai mare importanta realizate la
suprafata perimetrelor miniere este aceea de amplasare si trasare a
construciilor miniere in categoria carora se incadreaza si principalele lucrari
miniere subterane.
Construciile miniere se amplaseaz n teren conform proiectelor prin
care se stabilesc elementele de poziie (coordonate i orientri) ale axelor
geometrice ale acestora.
Pentru lucrrile miniere cu seciune circular sau poligonal cu dou
sau mai multe plane de simetrie, se consider c axa lucrrii este data de
dreapta de intersecie a acestor plane.
Pentru lucrrile cu un singur plan de simetrie vertical, cum este cazul
galeriilor trapezoidale, se considera ca axa lucrrii este data de intersecia
planului de simetrie vertical cu un plan paralel cu vatra lucrrii, situat la
nlimea de 1,0 m de la vatr. (fig nr. 2.2).
22
Fig. nr. 2.2. Axe si plane de simetrie la lucrarile miniere orizontale
Poziia n spaiu a axei se determin prin (fig nr. 2.3.):
- Coordonatele punctelui de atac A
) , (
, A A A
z y x
, orientarea exei
AB
i unghiul de nclinare sau declivitatea (n grade, procente %
sau promile ) sau
- Coordinatele a dou puncte A
) , (
, A A A
z y x
, i B
) , (
, B B B
z y x
, prin
care axa este obligat s treac.
Fig. nr. 2.3. Elementele geometrice ale unei lucrari miniere orizontale
23
Din coordonatele punctelor A i B se obin elementele cu care se
lucreaz obinuit n practic prin calcularea direciei i a inclinarii cu
relaiile:
A B
A B
AB
x x
y y
tg

(1)

2 2
) ( ) (
A B A B
A B
y y x x
z z
tg
+

(2)
Aceste elementele de poziie se stabilesc prin proiecte de realizare si
amplasare a constructiilor miniere.
2.3. Elemente privind trasarea lucrarilor miniere de la suprafata
Trasarea galeriilor de coast i a planelor nclinate se realizeaz
materializnd:
- poziia axei galeriei, prin repere stabile (I,II i III) si
- punctul de atac - G.
n mod practic trasarea galeriilor de coast i a planelor nclinate se
poate realiza prin dou procedee, in functie de situatia concreta din proiect:
1. Cnd punctul de atac este stabilit prin coordonate plane (punct
obligat), punctul G se determin printr-o drumuire scurt B-2-3-4, sprijinita pe
punctul de indesire B si viza de orientare B-F determinndu-se coordonatele
punctului
) , ( 4
4 4
y x
plasat in apropierea punctului de atac G (fig. nr. 2.4.).
24
Din 4 se da o viza sub unghiul
4

calculat dupa cum urmeaza:

4
4
4
x x
y y
tg
G
G
G

;
G 4 43
'
4

;
'
4
4
400


(3)
Pe aceasta directie se plaseaz un reper provizoriu - a, dupa care pe
aliniamentul 4-a se msoar distana orizontal:

2
4 4 4
) ( ) ( y y x x d
G G G
+ + (4)
si se plaseaz la aceast distan un reper materializat printr-o borne din
beton armat sau printr-un ru metalic, care va reprezenta materializarea
punctului de atac G.
Fig. nr. 2.4.
25
Apoi se staioneaz n G, se vizeaz spre 4 si cu lectura
4

,
oarecare, la limbul teodolitului i se rotete alidada pn se obine
lectura:
G AX 4 4 1
+
unde:
AX
- direcia axei din proiect
G 4

- orientarea calculata din relaia (3).

Pe aceast directie se plaseaz bornele I, II, III,care materializeaz axa
lucrrii. ntruct punctul de atac G dispare odat cu nceperea lucrrii, bornelor
I,II, III li se determin coordonatele plane i cotele, prin nivelment geometric,
pentru a avea axa materializat stabil cat i elemente pentru dirijarea lucrrii n
subteran. Grupul de borne I, II, III se poate organiza ca un grup de puncte tari.
- n anumite situaii punctul de atac nu este definit iar prin proiect se
stabiliete numai poziia n spaiu a axei iar punctul de atac urmeaz s se
plaseze acolo unde axa lucrrii neap terenul.
Asemenea cazuri se ivesc la plasarea unui contrafront la zi cu o lucrare
minier cu axa A-B determinat (fig. nr. 2.4.)
Trasarea puurilor verticale de la zi
Ca elemente geometrice principale la puuri se disting (fig.nr. 2.5.) axa
C-C care este axa cilindrului puului, la seciuni regulate i planul de extracie
E-E definit ca planul vertical fa de care coliviile V
1
, V
2
, ale puului sunt
situate simetric. Direcia acestui plan corespunde cu direcia rampelor i
direcia de circulaie a vagoanelor din ramp n colivie i invers.
26
La alte amenajri de transport (colivie, schip etc) planul de extracie
este determinat, de asemenea, de direcia de circulaie i acces al materialelor
din ramp n vasele de transport.
Fig. nr. 2.5. Elemente geometrice ale puturilor
Elementele geometrice necesare trasrii sunt:
- coordonatele centrului C al puului;
- orientarea
E

al planului principal P (aceeai cu al

planului de extracie E);
- centrul de extracie
E
C
cu poziia sa determinat fa
de sistemul de referin al puului.
Trasarea puului const n materializarea acestor elemente n teren.
Procedeele de trasare depind de situaia puului proiectat fa de ansamblul
lucrrilor miniere din care face parte.
Dac puul este prima lucrare de deschidere, poziia sa (centrul i
orientarea axelor) este condiionat n principal de natura suprafeei.
27
Cnd puul trebuie s strpung lucrrile miniere deja existente sau
trebuie amplasat cu un contrafront al unui pu ce se sap din subteran spre
suprafa, elementele geometrice ale puului sunt strict condionate de poziia
acestor lucrri. Precizia operaiilor de trasare va ine seama de aceste condiii.
Trasarea puurilor la zi se realizeaz fie determinnd direct centrul i
axele puului fie n mod indirect, prin intersecia axelor cu anumite figuri
geometrice de sprijin n zona puului.
Trasarea directa const n determinarea poziiei centrului puului
P
C
(fig. nr. 2.6.) cu ajutorul unei poligonatii scurte 10-11-
P
C
sprijita pe un
punct tare P i pe viza ndeprtat P Q.
Fig. nr. 2.6. Trasarea unui put la zi prin porcedeul direct
Fiind cunoscut din poligon orientarea
P
Q
-11 iar din proiect
orientarea planului principal al
E

puului, unghiul de trasare C

se
calculeaz cu relaia cunoscut:
11

CP E C

(5)
28
Staionnd n punctul
P
C
se traseaz direcia planului principal P al
putului care se materializeaz cu bornele A, B, C, D. Perpendicular pe aceasta
se traseaz i planul principal P care se materializeaz cu bornele E, F. Paralel
cu planul P, la distana (data in proiect) se materializeaz planul de extracie
E.
Trasarea indirecta. n anumite situaii, n special cnd n zona
viitorului pu sunt construcii, este indicat ca ntreg complexul de construcii
legate de pu s fie ncadrat ntr-o figur geometric 1,2,3,4, adaptat la
condiiile din teren i proiect cu punctele materializate stabil (borne mari),
avnd determinate coordonatele cu precizie corespunztoare n sistemul de
referin al bazinului (fig. nr. 2.7.). Axele se materializeaz prin punctele a, b,
c, d, care reprezint intersecia acestora cu laturile figurii de baz 1,2,3,4.
Poziia punctelor se stabilete pe laturile figurii de baz prin distana la
care se gsesc fa de punctele figurii. Modul de calcul se va expune cu
exemplificare pentru punctul a de pe aliniamentul 1-2.
29
Fig. nr. 2.7. Trasarea unui put la zi prin procedeul indiret
Fiind cunoscute coordonatele: 2 2 , 1 1
, , y x y x
, orientarea planului de
extracie,
E

i coordonatele centrului de extracie

E
x

i
E
y
, coordonatele
punctului a se obin cu relaiile cunoscute:
E Ea E a
d x x cos +
E Ea E a
d y y sin +
(6)
Cu procedelul artat se pot plasa n teren i alte axe importante pentru
elementele constructive din zona puului (casa puului, turn, axele mainii de
extractie etc.)
Figura de sprijin pentru trasare asigur o lucrare topografic unitar i o
materializare stabil a elementelor trasate.
30
Amplasarea altor lucrri miniere, n general mai puin pretenioase,
(foraje, puuri de cercetare etc.) se realizeaz prin metoda direct, cu ajutorul
poligonaiilor.
3. RIDICRI TOPOGRAFICE DIN SUBTERAN
RIDICRI TOPOGRAFICE I OPERAII DE TOPOGRAFIE
MINIER IN SUBTERAN
3.1. Scopul i principalele tipuri de ridicri topografice subterane
Masuratorile topografice care se execut in lucrrile miniere subterane
denumite in general ridicri topografice subterane se realizeaza in vederea:
- dirijarii din punct de vedere topografic a lucrrile
miniere subterane;
- realizarii planurilor miniere;
- proiectarii lucrarilor miniere si planificarea programului
anual de exploatare.
Ridicrile topografice subterane se imparti in:
Operaii de transmitere a sistemului de referin planimetric si
altimetric de la suprafa n subteran, prin care se realizeaz legtura dintre
ridicrile topografice de la suprafa i cele din subteran. Aparatura i metodele
de lucru sunt specifice topografiei miniere.
Ridicri topografice de ansamblu, urmaresc stabilirea scheletului
topografic al minei si se realizeaza, n general, prin lucrrile principale de
deschidere a zcmntului (galerii direcionale, galerii transversale, planuri
nclinate) .
31
Pe scheletul topografic al minei se sprijin ridicrile topografice
curente, de detaliu i cele speciale, asigurndu-se prin aceasta omogenitatea
tuturor ridicrilor topografice din subteran.
Ridicri topografice curente, urmresc determinarea poziiilor sucesive
ale fronturilor de naintare ale lucrrile miniere subterane cat si caracteristicile
geometrice ale zcmntului: grosimea, nclinarea i direcia etc.
Ridicari topografice de detaliu, urmaresc cunoaterea n detaliu a
caracteristicilor geometrice si a elementelor constructive ale unor lucrri
miniere. Ridicarile topografice de detaliu sunt necesare pentru proiectarea i
dirijarea lucrarilor miniere subterane cat si in cazul reprofilarii sau rearmarii
acestora. In general, ridicarile topografice de detaliu se realizeaza prin
metodele cunoscute din topografia generala, adaptate la conditiile din subteran,
cu exceptia lucrarilor miniere verticale unde se adopta metode speciale
adecvate.
n realizarea anumitor lucrari miniere subterane, cum ar fi: trasarea
axelor galeriilor care se excaveaza front-contrafront, trasarea axelor unui pu
care se realizeaza de la mai multe orizonturi, trasarea axelor masinilor de
extracie, a moletelor sau a pompelor este necesara aplicarea unei metodologii
specifice care fac obiectul ridicarilor topografice speciale.
Tot din categoria ridicarilor topografice speciale fac parte si
masuratorile topografice pentru determinarea fenomenelor de deplasare a
rocilor i manifestarea presiunilor n lucrrile miniere, trasarea pilierilor de
siguran, cat si cele pentru receptia si evaluarea inaintarilor si a productiei
intr-o unitate de timp stabilita.
3.2. Marcarea si semnalizarea punctelor topografice n subteran
32
Pentru realizarea tuturor tipurilor de ridicri topografice descrise
anterior se impune marcarea si semnalizarea punctelor topografice.
Totalitatea lucrrilor de marcare i semnalizare topografic a punctelor
topografice din subteran urmrete realizarea si conservarea unui schelet de
puncte de coordonate cunoscute, determinate n acelai sistem, stabil n timp,
care inpreun cu punctele de la suprafa, vor asigura preciziile necesare
executrii lucrarilor miniere att n sistemul de referinta minier ct i legrii
acestor puncte la reeaua geodezic de stat.
Datorita conditiilor specifice (circulatie utileaje si personal, spatiu
limitat, apa etc), in subteran punctele topografice se materializeaz de obicei in
tavanul sau in peretii lucrarilor miniere si mai rar in vatra acestora.
Materializarea punctelor topografice se realizeaza in functie de
importana i durata lor cu repere temporare sau permanente, iar semnalizarea
se realizeaza aproape in exclusivitate prin fire cu plumb. In conditiile utilizarii
statiilor totale se utilizeaza pentru semnalizarea punctelor topografice jaloane si
mire cu prisme reflectorizante.
Indiferent de tipul repererilor topografici amplasati in tavanul sau
peretii lucrarilor miniere acestia trebuie sa asigure suspendarea firului cu
plumb de fiecare dat n aceeai poziie, fr abateri verticale.
Materializarea punctelor topografice prin repere temporare este
utilizata pentru ridicarea curent a lucrrilor miniere sau in cazul punctelor
intermediare din scheletul principal al lucrarilor miniere.
In mod curent, reperul topografic temporar este numit cui topografic
minier sau stifit (fig. nr. 3.1.) de diferite forme si demensiuni.
Cuiele topografice se planteaz de obicei n armtura lucrrilor miniere,
orizontale sau nclinate (pn la maxim
0
60 ). n lucrarile miniere nearmate
33
zidite sau betonate, cuiul topografic se bate n fisura rocilor, n resturile zidriei
sau ntr-un dop de lemn ncastrat n roc, in zidrie sau beton.
Fig. nr. 3.1. Cui topografic
In general un cui topografic se decupeaza din tabla din alama sau din
inox cu lungimea de 4-5 cm si latimea de 1,5-2 cm, in care se perforeaza o
gaura cu diametru cat mai mic posibil (1-1.5 mm), pentru a asigura o pozitie
unica firului cu plumb
Pentru materializarea punctelor tari sau a punctelor cu destinaie
special sunt utilizate repere permanente de tipul reper cu cap mobil, ancora i
borna.
Reperul cu cap mobil se folosete pentru a feri reperul de lovituri
accidentale (fig. nr. 3.2.). Reperul se betoneaz pn la nivelul rocii sau
zidriei, iar captul se protejeaz cu sigurana 1. In timpul lucrului n locul
siguranei se nurubeaz capul 2, prin orificiul creia este trecut firul cu plumb
3.
34
Fig. nr. 3.2. Reper cu cap mobil
Borna de tip ngropat se utilizeaz n lucrrile miniere, acolo unde
conditiile de lucru si de mediu permite si este protejat cu un capac. Se
semnalizeaz cu ajutorul unui fir cu plumb suspendat centric, deasupra bornei
sau cu un jalon topografic (fig. nr. 3.3).
Fig. nr. 3.3 Borna topografica din subteran
Datorita specificului lucrului in subteran pentru semnalizarea punctelor
topografice pe langa firul cu plumb si jalonul topografic cu mire sau prisme
reflectorizante se mai utilizeaza lampa de mina situatie in care aceasta se
pozitioneaza in spatele firului cu plumb pe directia de vizare, dupa ce pe sticla
lampii de mina se amplaseaza o hartie alba sau de calc, pentru ca in campul
lunetei sa nu apara imaginea izvorului de lumina care deranjeaza ochiul
observatorului.
35
Avand in vedere ca in subteran pe toate lucrarile miniere circula un
curent de aer, in cazul utilizarii firelor cu plumb pentru semnalizarea puntelor
topografice, acestea se vor deplasa de la verticala, astfel ca in momentul vizarii
firului cu plumb se va obtine o viza excentrica, la care excentricitatea va vi cu
atat mai mare cu car curentul de aer va fi mai intens. Dar excentricitatea se mai
poate datora si legarii gresite a firului cu plumb sau orificiului prea mare a
reperului topografic (fig. nr. 3.4.).
Fig. nr. 3.4.
Pentru reducerea erorilor de excentricitate a semnalului si de punere in
statie a aparatului se pot utiliza dispozitive speciale de centrare fortata,
alcatuite din mire sau prisme reflectorizante astfel construite incat se pot
monta pe ambaza aparatelor topografice prinsa pe trepied. Punerea in statie sub
punctul topografic si centrarea acestor dispozitive se realizeaza cu ajutorul
36
dispozitivelor de centrare optica special construite in acest scop iar calarea se
realizeaza cu ajutorul suruburilor de calare si al nivelelor torice de pe ambaza
aparatului.
Pentru realizarea drumuirilor in subteran utilizand, pentru semnalizare
mire sau prisme reflectorizante, se folosesc trei trepiede cu trei ambaze, doua
dispozitive de semnalizare si un aparat topografic, situatie in care teodolitul se
va muta de pe un trepied pe altul fara ambaza, in locul prismei, si nu va mai
necesita centrare si calare, aceste operatii fiind realizate in etapa montarii
prismei in statie.
Indiferent de tipul reperelor topografice utilizate in subteran acestea vor
fi amplasate astfel incat sa se poata stationa cu un aparat topografic de masurat
unghiuri pe sau sub acestea si se vor individualiza printr-un nume propriu
singular, care nu sa va regasi in interiorul unui perimetru minier decat o data.
Numele punctelor se inscriu langa reperele topografice prin incrustare in beton,
prin vopsire cu vopsea rezistenta la intemperii sau prin imprimare pe placute
metalice fixate in apropierea acestora, iar coordonatele acestora si schitele de
reperaj se vor gasi evidentiate in registre speciale la compartimentul topografic.
3.3. Grupe de puncte tari n subteran
Pentru realizarea in conditii normale a lucrarilor topografice in subteran
este necesar, ca si la suprafata, sa existe o retea de sprijin.
Dac la suprafa reteaua de sprijin este constituita din puncte ale
retelei geodezice nationale si ale retelelor de indesire si, in general, au o
distribuie relativ uniform si o densitate de puncte pe unitatea de suprafa
corespunztoare pentru ridicrile de detaliu, n subteran reteaua de sprijin sau
scheletul topografic const din puncte topografice, denumite grupe de puncte
37
tari, a caror distribuie este condiionat de forma i dimensiunile reelei de
lucrri miniere de deschidere.
Conditiile de mediu corespunzatoare mediului subteran (vizibilitate
redus, umezeala, spatiu limitat) i dezvoltarea lucrrilor minere n diferite
planuri orizontale impun ca reeaua de puncte de sprijin din subteran s fie
realizat de o manier diferit de cea de la suprafa.
Daca la suprafa punctele de sprijin au, n general, vizibilitate direct
ntre ele, sunt singulare si sunt situate la distante mari, in subteran punctele de
sprijin, denumite grupe de puncte tari, sunt materializate in grupe de 3-4
puncte cu vizibilitate ntre ele, plasate la distane de ordinul zecilor de metri.
Grupele de puncte tari sunt situate la distane de 300 - 500m unele fa
de altele, dar amplasarea lor se face n funcie de dezvoltarea lucrrilor miniere
subterane.
Legtura ntre grupele de puncte tari se realizeaz prin drumuiri.
Pentru a se putea verifica stabilitatea punctelor n subteran, grupele de
puncte tari constau din trei- partu puncte topografice, verificarea fcndu-se
periodic prin msurarea unghiurilor , , , i compararea acestora cu valorile
iniale ( msurate de la data detreminrii lor).
Materializarea punctelor tari n grupe de cte 3-4 (fig. nr. 3.4.) este
impus de necesitatea de a se putea verifica local stabilitatea acestora,
verificarea fcndu-se periodic, in functie de pozitia acestora fata de zonele din
masiv in miscare, prin msurarea unghiurilor , , i compararea acestora cu
valorile iniiale apreciind astfel stabilitatea punctelor.
38
Fig. nr. 3.4. Grupe de puncte tari
a - in galerii; b in ramificatii; c in rapa unui put
Grupele de puncte tari repartizate, ca amplasare, aproximativ uniform
n lucrrile miniere au coordonatele determinate n sistemul de referin al
bazinului.
Fiecare din aceste grupe de puncte tari materializeaz sistemul de
referin al bazinului i servesc ca sprijin pentru ridicrile topografice din zona
respectiv, ndeplinind pentru subteran aceeai funcie care o ndeplinesc la
suprafa punctele din reteaua de triangulaie i ndesire.
Totalitatea grupelor de puncte tari dezvoltate concomitent cu
dezvoltarea lucrrilor miniere subterane alcatuiesc scheletul topografic al
subteranului.
In functie de dezvoltarea lucrarilor miniere se deosebesc urmatoarele
tipuri principale de schelet:
- Schelet axial (fig. nr. 3.5.) ntlnit n lucrrile de deschidere de la zi
prin galerie de coast sau la deschiderea unui nou orizont printr-un pu.
Grupele de puncte tari A, B, sunt situate n lungul acestor lucrri, la circa 500
de metri ntre ele i se deteremin prin poligonaii flotante sprijinite pe punctul
39
1
O
de la zi sau pe punctul
2
O

din subteran, determinat prin operaii de
transmiterea sistemului de referin sau de la un orizont principal.
Fig. nr. 3.5. Sachelet axial
- Schelet ramificat (fig. nr. 3.6.), dezvoltat din scheletul axial O, A, B,
D, odat cu dezvoltarea unei alte lucrri miniere din lucrarea minier de
deschidere.
Fig. nr. 3.6. Schelet ramificat
Scheletul ramificat se realizeaz prin amplasarea punctelor tari sub
forma unor poligoane la distane de circa 500 m de noi grupe de puncte tari, de
felul grupei C.
- Schelet poligonal, este intalnit in cazul dezvoltarii lucrarilor miniere
pe mai multe niveluri (orizonturi) cu legaturi intre aceste lucrari.
40
Din cele prezentate se desprind urmatoarele concluzii:
- ntregul schelet topografic al subteranului se sprijin de
fapt pe primul grup de puncte tari, O, celelalte grupe fiind
determinate succesiv unul din altul prin drumuiri;
- precizia scheletului topografic al subteranului nu poate fi
verificat dect prin repetarea msurtorilor aproximativ pe aceleai
trasee sau pe trasee diferite prin drumuiri repetate;
- trebuie acordat o importana deosebit realizarii
poligonaiilor O- A A- B ; A C; B- D, pentru determinarea
progresiv a noilor grupe de puncte tari;
- nainte de realizarea unui nou grup de puncte tari trebuie,
in prealabil, verificata stabilitatea punctelor din grupele de puncte
tari, pe care urmeaz a se spijini drumuirea pentru determinarea
noului grup;
- acolo unde orizonturile sunt deschise prin mai multe
lucrari miniere este indicat ca verificarea si determinarea grupelor
noi de puncte tari sa se realizeze prin drumuiri inchise sprijinite pe
puncte transmise prin toate lucrarile miniere.
In cazul exploatarilor miniere dezvoltate se ntlnesc schelete
topografice complexe n care se regsesc toate tipurile de schelet topografic
(fig. nr. 3.7.).
41
Fig. nr. 3.7. Schelet topografic complex al unei mine
3.3. Msurarea lungimii laturilor drumuirilor
In lucrarile minere subterane lungimea laturilor drumuirilor se poate
msura direct sau indirect.
Pentru msurarea direct se folosesc rulete metalice sau din materiale
compozite etalonate si divizate milimetric pe intreaga lungime, aezate pe
vatr, pe sina de cale ferata sau suspendate la aceeasi inaltime.
La msurarea cu ruleta pe vatra galeriei, punctele topografice A, B (fig.
nr. 3.8. a.) se proiecteaz la vatra galeriei i se marcheaz cu cte un cui 1 i
2. Cnd lungimea laturii este mai mare dect panglica, se mparte prin cuie
intermediare 3, 4, btute n aliniamentul AB. Cuiele intermediare se alineaz,
conform celor invatate la jalonarea aliniamentelor, cu ajutorul lmpilor de min
plasate n aliniament sau cu teodolitul in momentul realizarii statiei.
Msurarea cu panglica pe vatr este admis numai la drumuirile
secundare.
42
A
B
1 2 3
4
A B 2 1
a.
b.
ruleta intinsa pe vatra
cui
fir cu
plumb
fir cu
plumb
fir cu
plumb
fir cu
plumb
Fig. nr. 3.8. Masurarea distantelor in subteran cu ruleta
La msurarea cu ruleta suspendat aceasta se ntinde orizontal i se
citesc gradaiile n dreptul firului cu plumb. Cnd lungimea este mai mare
decat lungimea unei rulete, aceasta se mparte prin plasarea n aliniament a
firelor cu plumb intermediare 1, 2,, (fig. nr. 3.8. b.), distana AB
obinndu-se prin nsumarea distanelor pariale.
Datorita extinderii utilizarii noilor aparate topografice de tip statie
totala, cat si datorita performantelor deosebite al acestora este indicat ca cel
putin in cazul lucrarilor topografice importante sa se utilizeze pentru masurarea
unghiurilor, dar mai ales a distantelor metoda de masurare indirecta folosind
statii totale si prisme montate pe ambaze prinse de trepied.

4.2. Reeaua topografic de sprijin din subteran sau scheletul topografic al
minei.
43
4.2.1. Grupe de puncte tari n subteran.
Scheletul topografic al minei const din puncte topografice, denumite
grupe de puncte tari, repartizate, ca amplasare, aproximativ uniform n lucrrile
miniere, cu punctele materializate stabil n teren i avnd coordonatele
determinate n sistemul de referin al bazinului.
Fiecare din aceste grupe materializeaz sistemul de referin i poate
servi ca sprijin pentru ridicrile topografice din zona respectiv, ndeplinind
pentru subteran aceeai funcie care o ndeplinesc la suprafa punctele de
triangulaie i ndesire. Deosebirea dintre ele const n faptul c, la suprafa
distanele ntre puncte sunt mari, pe cnd n subteran, aceste distane sunt mai
mici, de ordinul zecilor de metri.
Pentru a se putea verifica stabilitatea punctelor n subteran, grupele de
puncte tari constau din trei-patru puncte topografice, verificarea fcndu-se
periodic prin msurarea unghiurilor , , , i compararea acestora cu valorile
iniale (msurate de la data determinrii lor).
4.2.2. Scheletul topografic al minei.
Scheletul topografic al minei, const n totalitatea acestor grupe de
puncte tari i se dezvolt concomitent cu lucrrile miniere, n funcie de stadiul
de dezvoltare al acestora. Se disting mai multe tipuri principale de schelet:
44
-Schelet axial (axa poligonal), ntlnit n primele lucrri de deschidere
de la zi prin galerie de coast sau la deschiderea unui nou orizont printr-un pu.
Grupele de puncte tari A, B, sunt situate n lungul acestor lucrri, la circa 500
de metri ntre ele i se determin prin poligonaii flotante sprijinite de puncte
tari 0
1
, de la zi sau 0
2
din subteran, determinat prin operaii de transmiterea
sistemului de referin sau de la un orizont principal.
Coordonatele acestora se determin progresiv cu dezvoltarea lucrrii:
grupa A se determin din grupa 0
1
, respectiv 0
2
, grupa B se determin din
elementele grupei A, prin metoda poligonaiei.
-Scheletul ramificat, dezvoltat din scheletul axial O, A, B, D,(fig.4.3.)
odat cu ramificarea unei alte lucrri miniere din lucrarea minier de
deschidere. Se realizeaz prin executarea de poligoane i plasarea la distane
corespunztoare ( circa 500 m ) de noi grupe de puncte tari, de felul grupei C.
Se observ c, n acest stadiu ntregul schelet topografic se sprijin de fapt pe
primul grup de puncte tari, O, celelalte grupe fiind determinate succesiv unul
din altul prin poligoanele respective. Precizia scheletului nu poate fi verificat
dect prin repetarea msurtorilor aproximativ pe aceleai trasee ale
poligonaiei successive. De aici, rezult importana deosebit ce trebuie
acordat att operaiilor ct i poligonaiilor O- A A- B ; A C; B- D, pentru
determinarea progresiv a noilor grupe de puncte tari, fcndu-se n prealabil
45
verificarea stabilitii punctelor din grupe de puncte tari, pe care urmeaz a se
sprijini aceste poligonaii.
Scheletul poligonal ( fig. 4.4.a). Dezvoltarea lucrrilor miniere att n
cadrul fiecrui orizont ct i la orizonturi diferite cu legturi ntre aceste
lucrri, necesit realizarea unei reele nchise de poligoane n care se
ncadreaz grupele de puncte tari. Acelai grup de puncte tari noi se pot
determina cu poligonaii sprijinite pe mai multe grupe de puncte tari deja
existente, ceea ce mbuntete calitatea determinrilor.
La minele dezvoltate se ntlnesc schelete topografice complexe n care se
regsesc toate tipurile de schelet.( fig.4.4.) schelet axial ( JK ) la lucrrile noi
de deschidere; schelet ramificat ( A,D,E) la nivelul aceluiai orizont, schelet
poligonal ( A, D, a, F,B, G,b, E,A) ca reea spaial cu legturi ntre orizonturi
prin puuri sau lucrri ntre orizonturi prin puuri sau lucrri nclinate.
46
4.3.TRANSMITEREA SISTEMULUI DE REFERIN DE LA
SUPRAFA N SUBTERAN.
4.3.1. Generaliti
Operaiile topografice prin care se face legtura dintre reeaua
topografic de sprijin de la zi i scheletul topografic al minei realizndu-se
astfel o reea de sprijin unitar suprafa- subteran, determinat n sistemul de
referin stabilit pentru bazin, se numesc n ansamblul lor, transmiterea
sistemului de referin de la suprafa n subteran.
Operaiile de transmitere au ca scop final s determine n subteran (la
un orizont dat al minei) cel puin un punct R de coordonate cunoscute ( X
R
,
Y
R
, Z
R
) i o orientare Q
RP
n sistemul de referin al bazinului.
47
Punctele R i T fac parte n mod obinuit dintr-un grup de tari, cu
coordonate determinate pentru a putea verifica periodic stabilitatea punctelor.
n practic transmiterea coordonatelor plane X
R
, Y
R
i a orientrii
Q
RT
se execut prin operaii separate de cele pentru determinarea cetei Z
R
,
numite i transmiterea cotelor n subteran.
Metodele de transmitere sunt condiionate de cile de legatur ditre
suprafa i subteran, si anume, se disting transmiterea prin galerii de coast
sau plane nclinate i transmiterea prin puuri.
Transmiterea prin galeri de coasta sau plane nclinate nu reprezint
particulariti fa de metoda obisnuit de poligonaie. Grupul de puncte tari A
se determin prin poligonaie sprjinit de punctele tari de la zi O
1
(vezi
fig.4.2.). Cotele acestora se determin prin nivelment geometric sau
trigonometric, dup metodele cunoscute din topografia general.
Transmiterea prin puuri se realizeaz dupa metode specifice topografiei
miniere, prin operai separate pentru coordonate plane (orientari) i separate
pentru cote.
Operaiile pentru transmiterea coordonatelor plane au un grad de
complexitate mai ridicat i constau fie din transmiterea concomitenta a
coordonatelor i orientarilor, fie din transmiterea separat, prin operaii
distincte, a orientrilor i a coordonatelor unui singur punct.
Dupa fenomenele fizice care stau la baza operaiilor de transmitere,
metodele de transmitere prin puuri se pot grupa n:
-Metode mecanice, bazate pe proprietile cmpului gravitaional sau
ale corpurilor n rotaie, utilixandu-se fire cu plumb, corpuri de mici
dimensiuni n cdere liber sau giroscopul. Metodele uzuale sunt cele cu firul
cu plumb, care materializeaz vericala locului precum i cele cu giroscopul
care se orienteaz dup meridianul geografic al locului.
48
-Metoda magnetic, bazat pe orientarea acului magnetic n cmpul
magnetic terestru.
-Metoda optica, bazat pe propagarea rectilnie a luminii, pe fenomene
de refracie, n aparate special construite pentru transmiteri sau pe proprietaile
lumini polarizate (orientarea planului de polarizaie).
8.3. Transmiterea sistemului de referin pe galeria de coast
Acest gen de legatur necesit la suprafa cunoaterea unui punct A,
dat prin coordonatele sale planimetrice (x
A
,y
A
) i o orientare de pornire
0
,
sprijinit pe acesta. Metoda de legatur utilizat este metoda radierii simple
(fig.8.3), care impune ca elemente msurate: unghiul orizontal
0
i distana
orizontal s
1
.
Calculul orientrii:
0 0 1 A
+
Calculul coordonatelor punctului radiat 1:

'

+
+
1 1 A 1
1 1 A 1
s i n s y y
c o s s x x
Ca atare, sistemul este bine stabilit n subteran prin orientarea:
g
1 A A 1
200 +
i coordonatele corespunztoare punctului subteran 1 (x
1
,y
1
).
n subteran sunt constituite n continuarea radierii diferite tipuri de
drumuri planimetrice tratate corespunztor.
0
P

A
0
1
S
1
2
49
Fig.8.3
Transmiterea erorilor punctuale i pe orientri este corespunztoare
metodei radierii simple.
Abaterea pe orientare
1 A
m

a laturii nou determinat

1 A

este dat de
relaia:
2
0
2
0
1 A
m m m

+ t
n care:
0
m

- este eroarea orientrii iniale luat din protocolul de triangulaie,

sau expeditiv:
D
m
m
xy
0
t

unde: m
xy
este eroarea de ncadrare a punctului vizat (max t 5 cm);
D lungimea vizei (de la punctul A la P);
0
m

- eroarea de msurare a unghiului

0
; poate fi luate cu bune
rezultate;
a 0
p ) 5 2 ( m t

unde: (2-5) este coeficient de omogenizare, 2 pentru aparate mai puin precise
unde p
a
= t 50
cc
i 5 pentru p
a
= t 2
cc
; p
a
precizia aparatului
Abaterile pentru coordonate vor fi calculate cu relaiile:
2
cc
1 A
2
1 A
x
2
1 A
y
2
2
A
y
1 y
2
cc
1 A
2
1 A
y
2
1 A
x
2
2
A
x
1 x
p
m
f m m
p
m
f m m

,
_

+ +

,
_

+ +

unde: m
xA
i m
yA
sunt erorile de ncadrare a punctului A, care pot fi luate cu
aproximaie:
2
cm 15
m m
y x
t
5000 2000
1
f

- eroarea unitar de msurare a distanelor:

- pentru suprafa
5000
1
- pentru subteran
2000
1
50
1 A
y
1 A
x
si
- sunt relativele pe x i respectiv pe y de la A pn la
punctul ncadrat 1.
51