Sei sulla pagina 1di 16

Universitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Master Prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri

Aspecte psihosociale ale consumului / consumatorului de droguri

Masterand Caraboi Adrian Daniel Bucuresti Martie 2011

Aspecte psihosociale ale consumului / consumatorului de droguri


Societatea romneasc contemporan se confrunt cu transformri majore n toate sferele vieii sociale, care au un impact negativ asupra membrilor societii. Aceste schimbri sociale au generat o insecuritate social, suspiciune i frustrare, un sentiment de descurajare i chiar de inadaptare, n special n rndul tinerilor. Comportamental, aceste percepii i atitudini se materializeaz n comportamente deviante. n multitudinea formelor pe care le mbrac deviana social, un loc aparte l ocup consumul de droguri. Efectele negative ale stupefiantelor asupra strii individului i asupra relaiilor lui sociale sunt incontestabile. Consumul de droguri reprezint o provocare major cu care se confrunt societatea contemporan romneasc, un fenomen demn de luat n calcul n cadrul politicilor sociale din Romnia. Adolescenii i tinerii constituie categoria cea mai vulnerabil, ntruct acetia sunt mai deschii la nou, mai predispui la diferite experiene, mai permeabili n adoptarea unor comportamente de risc. Este o vrst caracterizat prin dorina de a face descoperiri, de a explora mediul nconjurtor, o etap n care se deschide un orizont de posibiliti aparent nelimitate. Fiind o perioad confuz, de schimbri i de cutare a propriei identiti, tinerii recurg la consumul de substane. Consumatorul se prezint ca o personalitate deformat, ceea ce i permite comiterea unor aciuni atipice cu caracter antisocial. n ceea ce privete cauzele care genereaz iniierea consumului, au fost date multe explicaii, n funcie de perspectiva tiinific a autorilor: biologic, medical, psihologic sau social, modele centrate pe individ sau pe societate. Identificarea unor mijloace eficiente de control a abuzului de substane presupune o cunoatere clar a cauzelor acestuia. Se impune cunoaterea, evaluarea, explicarea i determinarea cauzelor i condiiilor care genereaz sau favorizeaz uzul i abuzul de droguri i apoi elaborarea unor modele etiologice i predictive care s cuprind complexitatea factorilor delictogeni. Consumatorul de droguri - un pacient dificil? innd cont de numrul mare de consumatori de droguri injectabile i de problemele pe care le au acetia cred c ar fi bine s vedem ce nseamn s fii consumator de heroin (pentru c de acest drog este vorba) i cum anume trebuie s ne comportm cu ei. Heroina (diacetilmorfina) este un compus de semisintez, din clasa opioidelor, n Romnia fiind unul dintre cele mai folosite droguri. Trebuie tiut ca nu se gsete heroin pur ea fiind n combinaie de obicei cu benzodiazepine, barbiturice, neuroleptice, precum i alte produse solubile n ap. Calea de administrare este n pricipal injectarea intravenoas dar poate fi i fumat sau prizat. n acest articol nu m voi axa dect pe consumarea intravenoas a heroinei pentru c acest mod de utilizare este cel mai periculos. Intoxicaia acut cu heroin se caracterizeaz n prim faz printr-o stare euforic, cu agitaie psihomotorie i o a doua faz, cea de deprimare n care capacitatea de concentrare este diminuat, apare o dificultate n exprimare, somn profund i chiar com cu abolirea reflexelor. Pe lng aceste manifestri se mai poate constata mioz,

hipotensiune arterial, hipotermie, bronhospasm, bradipnee, uscciunea gurii, retenie urinar, senzaie de grea, vom. Intoxicaia cronic se caracterizeaz prin dependen psihic i fizic intens, instalarea toleranei i sindrom de abstinen foarte grav. Sindromul de abstinent (sevrajul) i face debutul la cteva ore de la ultima administrare i se caracterizeaz prin simptome asemntoare unei gripe: rinoree, lcrimare, sudoraie excesiv, frisoane cu piloerecie, vom, midriaz, anorezie, iritabilitate. Datorit deshidratrii excesive poate aprea colapsul vascular, acesta putnd duce chiar la decesul individului. Sevrajul atinge intensitatea maxim la 48-96 ore de la ultima doz i persist n medie ntre 7-10 zile. Starea depresiv, insomnia, dorina compulsiv de a consuma heroin, agitaia pot persista luni i chiar ani. Avnd n vedere comportamentul de injectare i particularitile consumului de heroin aceste persoane sunt foarte predispuse la a contacta hepatit C, B chiar D i HIV. Pentru a transforma heroina din stare solid n stare lichid au nevoie n primul rnd de heroin i apoi de ap (de preferat apa distilat), sare de lmie (heroina n stare solid este o baz insolubil n ap) pentru a solubiliza heroina i de un recipient n care s se fiarb acest amestec. Pentru a-i injecta heroina este nevoie de o sering, de preferat o sering cu ac hipodermic, i de un filtru (de obicei fiind luat un filtru de tigar) i eventual un garou. Avnd n vedere toate aceste aspecte este lesne de neles la ce riscuri sunt expui aceti consumatori pe lng riscul de a consuma heroin. Neavnd seringi i ace sterile, i mprindu-le ntre ei, consumul fcndu-se de obicei n grupuri, riscul de a contacta hepatit C, B, HIV este foarte mare. Foarte muli consumatori i refolosesc seringa, atunci existnd riscul de apariie al abceselor cutanate i uneori chiar a septicemiilor. Lund n considerare toate aceste aspecte exist cteva situaii n care un medic intr n contact direct cu un consumator de droguri injectabile: 1. cel mai frecvent acest lucru se ntmpl atunci cnd heroinoman este la limita sevrajului i caut cu disperare un ajutor; 2. vine la un medic pentru c are o anumit problem de sntate legat mai mult sau mai puin de consumul de droguri; 3. este n cutarea unei seringi cu ac hipodermic i unul din locurile unde o poate gsi este camera de gard a celui mai apropiat spital; 4. situaia n care consumatorul a suferit o supradoz. Riscul medicului de a ajunge nt-o situaie conflictual cu o persoan consumatoare de droguri deriv din comunicarea defectuoas dintre cei doi. Comunicare defectuoas nseamn nenelegere sau nelegere parial eronat. Din punct de vedere strict informaional n comunicare exist urmatoarele elemente : emitor, mesaj, cale de transfer i destinatar. Cnd la oricare dintre aceste nivele apar factori care paraziteaz, comunicarea are de suferit. Ca fiin uman, medicul este influenat de factori de natur situaional : oboseal, suprasolicitare, idei preconcepute. Aadar mesajul poate fi din start influenat negativ de aceti factori i n consecin neadaptat situaiei. Medicul trebuie s in ntotdeauna cont de complicaiile psihiatrice care apar la consumatorul de droguri injectabile astfel nct s poate preveni o situaie conflictual. Cele mai frecvente compicaii sunt cele depresive, particularitile constnd ntr-o mare frecven a iritabilitii i a comportamentelor agresive, violente, generate de o intoleran la frustrri.

n concluzie, dac sunt respectate precauiile universale i se ncearc rezolvarea problemei consumatorului avnd n vedere toi aceti factori se pot evita, sau n orice caz, aborda ntr-o manier productiv (corespunztoare) situaiile cu potenial colflictual. Infectia cu hiv si grupurile cu risc crescut de infectare Infecia cu HIV/SIDA constituie, n continuare, o problem sociala i de sntate public pentru rezolvarea creia este nevoie de implicarea activ a profesionitilor din domeniul sntii. Conform raportului Demonstrating the impact of civil society involvement in the target setting process for universal access: Romanian Case study realizat de Central and Eastern European Harm Reduction Network in 2007, Romania este una dintre putinele tari din Centrul si Sud-estul Europei cu un numar semnificativ de cazuri HIV. Compartimentul pentru monitorizarea si evaluarea infectiei HIV/SIDA in Romania IBI Prof.Dr.M.Bals precizeaza ca pana la sfarsitul anului 2006 erau inregistrate 16,877 cazuri de HIV. Dintre acestea, 10,264 erau cazuri de SIDA. La sfritul anului 2006, Romnia este inc considerat o ar cu o prevalen HIV sczut, dar datorit poziiei sale geografice, situaia se poate schimba dramatic. Romnia se afla la grania cu Ucraina, ara cu cea mai crescut rat de infectare din Europa , iar din cauza procesului de migraie dintr-o locaie n alta, Romnia poate deveni o ar cu o prevalen HIV crescut n urmatorii ani. In anul 2006 au fost nregistrate 391 de noi cazuri de HIV, majoritatea (222) dintre cazuri aveau vrste de pana la 29 de ani. Mai mult de 25% dintre cazurile identificate aveau vrste cuprinse ntre 15 i 19 ani. Transmiterea pe cale sexual a virusului HIV continu s ramn una dintre principalele ci de infectare. Grupuri cu risc crescut de infectare Institul de boli infecioase Prof.Dr.Matei Bals n cadrul raportului Date statistice HIV/SIDA n Romnia la 31 decembrie 2006 a relatat faptul c ntre anii 1992 i 2006, numrul de cazuri HIV, dup calea de transmitere, la aduli cumulativ este de 2125. n ceea ce privete cile de transmitere, cele mai frecvente ci menionate sunt: sex neprotejat (heterosexual, homosexual sau bisexual), transfuzii de snge/derivate i utilizarea drogurilor i.v. UN Reference Group precizeaz c n Romnia sunt 100,000 de consumatori de droguri. Studiul realizat de Agentia Nationala Antidrog in 2004 arat c 24,000 de consumatori de droguri injectabile triesc n capital aproximativ 1% din populaia acestui ora. Practicile cu risc crescut de infectare ale consumatorilor de droguri injectabile sunt foarte des ntlnite. n Bucureti, 73% dintre consumatorii de droguri injectabile au folosit echipament nesterile la ultima injectare iar 90% au folosit o seringa nesteril n ultima lun, date precizate n cadrul studiului realizat de Agenia National Antidrog n 2004. Asociatia Romana Pentru Studiul Ficatului, membr a Societii Romne de Gastroenterologie i Hepatologie subliniaz faptul c folosirea n comun a acelor,

seringilor de ctre consumatorii de droguri intravenoase are o rat de infecie cu virusul hepatitei C de 90% i este calea de transmitere cea mai des ntlnit n infeciile noi. Grupuri vulnerabile Persoane fr adpost; [] n rndul persoanelor fr adpost, produsele consumate cu predilectie sunt aurolacul i alcoolul, ins exist i n acest grup semne ale consumului de droguri injectabile, alturi de practicarea sexului comercial ca surs de venituri. Comportamentelor cu risc de infectare HIV/ITS li se adaug condiiile de via neigienice ce predispun la tuberculoz, boli de piele, boli produse de parazii externi sau interni. Dintre toate grupurile vulnerabile la HIV/ITS, persoanele fr adpost prezint cele mai multe probleme din punct de vedere medico-social. De asemenea, acest grup are accesul cel mai restrns la servicii specializate. Din cauza mobilitii lor crescute, singurele modaliti de contact cu persoanele fr adpost sunt unitile mobile i centrele de zi, beneficiarii din aceasta categorie fiind greu incadrabili in programe de detoxifiere sau substituie [].1 Comunitile de rromi; [] Comportamentele sexuale din cadrul comunitatilor de rromi nu reprezinta un risc semnificativ in ceea ce privete infecia cu HIV, ns contextul economic, cultural i social poate duce la creterea nivelului de expunere la factori cu risc. Factorii din cadrul acestui context care pot crete numrul situaiilor cu risc la care acest grup se supune sunt: natalitate crescut, venitul mediu insuficient pentru procurare de prezervative, rata crescut de omaj, un procent crescut al persoanelor i familiilor care au un domicliu nestabil, grad sczut de adresabilitate ctre servicii de sntate, lipsa informaiilor despre infectia cu HIV/ITS i nu n ultimul rnd tendina de a ascunde sau nega existena infeciei cu HIV ceea ce face mult mai dificil procesul de identificare a cazurilor de HIV/SIDA n cadrul acestui grup[]. Existena discriminarii fa de persoanele infectate cu HIV, consumatori de droguri injectabile, persoane implicate n sexul comercial, brbai care fac sex cu brbai, determin, nu numai suferin pentru persoanele discriminate, ci i limitarea accesului acestora la servicii, ceea ce poate agrava problemele medicale i sociale pe care acestea le au. Att societatea civila ct i instituiile publice i private, ministere i guvernul Romniei se pot implica n cadrul programelor de prevenire a infeciei cu HIV, hepatita C i alte boli cu transmitere sexual adresate adolescenilor cu risc crescut de infectare. Implicare poate fi att la nivel de sprijin financiar acordat organizaiilor non-guvernamentale care implementeaz deja proiecte adresate adolescenilor cu risc crescut de infectare ct i prin dezvoltarea de astfel de proiecte i programe. Experiena organizaiior non1

Sursa - Managementul programelor de schimb de seringi, UNICEF/RHRN, noiembrie 2005

guvernamentale poate fi un punct de pornire important n strategia de prevenire a unei eventuale epidemii HIV/SIDA. Outreach Definiii i precizri: prin outreach se nelege o activitate desfurat n afara (biroului). Obiectivul activitii de outreach: schimbarea situaiei sau comportamentului beneficiarilor / membrilor grupului int. Activitatea - desfurat pe strad poate fi: promovarea unor idei (termenul este folosit de organizaii misionare, adesea), educaie, consiliere, recoltare de probe biologice pentru testare, ngrijiri medicale, nsoirea beneficiarilor la diverse servicii, distribuirea de produse variate, recuperarea de produse (aa cum se ntmpl n serviciile de harm reduction) . n afar poate nsemna strada, locuinele beneficiarilor, locuri frecventate de acetia (baruri, cluburi, autostrzile), serviciile medico-sociale, etc. Outreach ul presupune un schimb, o interaciune ntre membrii echipei de outreach i beneficiari, care se efectueaz pe terenul acestor din urm; echipa de outreach este n cutarea acelor beneficiari care nu reuesc sau reuesc mai dificil s se adreseze serviciilor fixe, publice, private. n domeniul prevenirii infeciei cu HIV/ITS, outreach are ca obiectiv schimbarea comportamentului beneficiarilor n sensul reducerii riscurilor de infectare cu HIV. Activitile incluse n activitatea de outreach sunt: Educaie i consiliere pentru reducerea riscurilor de infectare cu HIV i alte ITS. Distribuire de materiale de igien/schimb de ace i seringi (distribuie i recuperare). Referire i acompaniere la servicii medico-sociale i de educaie existente la nivelul comunitii (testare i tratament pentru infecia cu HIV i alte ITS, servicii pentru utilizatori. Planificarea activitii de outreach presupune: -evaluarea nevoilor beneficiarilor i ofertei de servicii disponibile n comunitate pentru acetia. -cercetarea locurilor frecventate/locuit de beneficiari i a stilului lor de viaa (limbajul, modalitile potrivite de abordare, momentele din zi cele mai potrivite pentru intervenie trebuie, de asemenea, cercetate). -stabilirea obiectivelor programului de outreach. -stabilirea activitilor de desfurat. -stabilirea sistemului de monitorizare i evaluare. 2. Organizarea activitatilor presupune : -asigurarea (total sau parial, n limite acceptabile) a resurselor necesare desfurrii activitilor. -stabilirea protocolului/modalitii de lucru i a normei de lucru.

-stabilirea programului de lucru. Consumul de droguri. Aspecte cu caracter general Subliniez in aceasta sectiune faptul ca una din cele mai importante amenintari la adresa sigurantei populatiei, a sanatatii si integritatii acesteia o reprezinta cresterea consumului de droguri. n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni folosesc droguri. Acest lucru nu se ntmpla doar n societatile moderneConsumul licit al unor droguri se face n domeniul medical atunci cnd se folosesc ca remedii contra durerii (opiul, morfina si heroina, de exemplu) sau la ameliorarea unor stari n diverse afectiuni, precum si n actiunile de dezintoxicare a consumatorilor de droguri. Iata, numai cu titlu de exemplu, fara a intra n detalii, ca drogurile pot fi folosite: ca anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente (narcoticele, alcoolul); pentru alungarea insomniei si nelinistii, n calitate de somnifere" sau calmante", precum si n cazul persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul; (barbituricele); pentru ameliorarea anxietatii si n tratarea epilepsiei (benzodiazepinele); - Narcotic: substanta care provoaca narcoza, somn. n acceptia internationala, prin acest termen sunt desemnate substante stupefiante( ex: morfina, cocaine, opium). mpotriva intoxicatiilor si pentru a contracara efectele heroinei (metadona); n tratamentul narcolepsiei, o dereglare a somnului caracterizata prin atacuri de somn n timpul zilei si a hiperaciditatii la copii, prin producerea unui efect de calmare (amfetaminele); n tratamentul pacientilor pe moarte, pacientilor cu boli mintale, drogatilor si alcoolicilor (halucinogenele); pentru a vindeca tusea, si a induce o stare de indiferenta psihologica (opiumul si celelalte derivate); pentru a produce anestezia n chirurgia nasului, gtului, pentru constructia vaselor de snge si pentru a reduce sngerarea n timpul operatiei (cocaina); ca antitusiv, analgezic si antidiareic (codeina). In continuare am facut precizari privitoare la urmatorii termeni: dependenta, dependenta fizica, dependenta psihica, toleranta,sevraj. Impactul psihosocial al consumului de droguri Consumul drogurilor ncepe cu efecte psihice naltatoare" (nalta perceptie a sunetelor si culorilor, starea de beatitudine si chiar transa) si sfrseste cu efecte fizice, psihice si sociale dezastruoase. Drogul te scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce n lumea falsei bucurii, dupa care te arunca cu brutalitate n chinuri cumplite, afectnd att sufletul, ct si trupul. Sunt autori care opereaza cu conceptul complicatii ale consumului de droguri. Potrivit punctului lor de vedere acestea sunt: complicatii infectioase si complicatii psihiatrice. a. Complicatiile infectioase vizeaza:

Complicatii legate de modul de viata al toxicomanului: boli cu transmitere sexuala, legate de promiscuitate si prostitutie; tuberculoza - aceasta afectiune este n prezent ntr-o plina recrudescenta si se caracterizeaza prin rezistenta la tuberculostatice; leziuni buco-dentare, care apar ca urmare a deficitului de igiena bucodentara si a malnutritiei; sunt la originea focarelor infectioase si a complicatiilor loco-regionale si metastatice (cardiace, pulmonare); scabia; Complicatii legate de prezenta asepsiei; principalii germeni incriminati sunt: stafilococul auriu, streptococul, bacili aerobi Gram negativi, coci si bacili Gram negativi, candida si aspergillus; infectii ale pielii: furuncule, abcese cutanate, celulite, limfagite, flebite, tromboflebite septice, piomiozite, necroze, gangrene si embolii gazoase; metastaze septice cu puncte de plecare cutanat: osoase, cardiace, pulmonare, cerebrale, generale (septicemie); infectii osteoarticulare (osteite si asteoartrite); endocardite infectioase; infectii cerebrale, care pot evolua catre abces cerebral; Contaminari pe cale venoasa directa: hepatite virale B, C, D; infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV). b. Complicatii psihiatrice ale consumului de droguri Starile depresive Acestea au cteva trasaturi particulare, cum ar fi o mai mare frecventa a iritabilitatii si a comportamentelor agresive, violente, generate de o intoleranta la frustrari Sindroamele confuzionale se caracterizeaza prin: dezorientare temporo-spatiala; ngustarea cmpului constientei cu amnezie anterograda, acompaniata uneori de agresivitate incontrolabila si chiar acte delictuale (inclusiv homicidul); manifestari halucinatorii (auditive, vizuale si chinestezice); stare confuzionala acompaniata de halucinatii si de un comportament interpretativ - delirant cu tema de persecutie care poate avea urmari fatale n masura n care afecteaza discernamntul toxicomanului. Starile psihotice Acestea pot fi cauza sau consecinta conduitei adictive (farmacopsihoze). Ele sunt declansate fie de consumul de stupefiante (halucinogene, cocaina, amfetamine sau cannabis sativa), fie apar post-sevraj sau n cursul tratamentului de substitutie. n acest ultim caz prognosticul toxicomaniei depinde de natura tulburarii psihotice asociate; recurgerea la drog poate fi motivata prin efectul sau anxiolitic, euforizant, folosit ca automedicatie de catre pacientul psihotic.

Perceptia sociala a consumului de droguri


Arat aici ca fenomenul consumuuil de droguri este unul cu determinare si impact social, fiind unanim acceptat faptul ca este vorba de o problema sociala, de prima marime, ca rezultat al unui anumit tip de influenta a societatii, a mediilor de socializare: familia, scoala, grupul de prieteni, cartierul, societatea n ansamblu. S-au dat multe explicatii consumului de droguri, n functie de perspectiva stiintifica a autorilor: biologica, medicala, psihologica sau sociala, modele centrate pe individ sau

societate. Teoriile sociologice se centreaza pe principiul normelor, regulilor sociale si deviantei de la ele (teoriile lui Merton), pun accent pe asimilarea lor n interactiune cu ceilalti (teoria nvatarii sociale), pe controlul social (sau deficitul de control) din partea instantelor de socializare, pe subcultura ca set de norme ce conduce la o socializare devianta ori pe valori de socializare selectiva. Familia Familia reprezinta mediul primar de viata al copilului si instanta socializarii primare. n familie se asimileaza si se recreeaza experienta umana, se constituie spatiul de viata, fiinta umana avnd cea mai lunga si cea mai complexa copilarie dintre toate vietuitoarele. Familia confera totodata un statut legal si psihologic membrilor sai. Importanta familiei n dezvoltarea normala a copilului este sublimata n psihologia si pedagogia de dupa 1960. Ulterior, structurarea teoriei atasamentului, observatiile facute asupra fenomenului de deprivare materiala prezent la copiii de vrsta mica au consolidat ideea importantei familiei pentru dezvoltarea normala a copilului. Violenta domestica afecteaza functionarea familiei n cele mai evidente dar si n cele mai ascunse mecanisme ale sale. Ea conduce la construirea unor destine nefericite pentru toti membrii sai. Exista caracteristici ale vietii familiei unde este prezenta violenta care sunt dimensionate n timpul prezent, dar exista trasaturi psihice dezvoltate de membrii familiei violente care vor proiecta o evolutie a indivizilor cu pierderi pentru ei nsisi dar si pentru societate. Copiii strazii - reprezinta o alta consecinta a unui stil parental neadecvat care mpinge copilul catre consumul de substante, de obicei inhalanti. n concluzie putem spune ca mediul familial impropriu, mostenirea genetica, structura de personalitate l determina pe individ sa alunece pe panta toxicomaniei. Factori precum: supararea, durerea, tracul timidului, conflictualitatea, prozelitismul pot fi elemente din aceasta nefericita ntlnire dintre toxicoman, drog si contextul psihosocial dat. Printre factorii de risc ambientali pentru consumul de droguri la adolescenti putem enumera: defavorizarea economico-sociala, comunitatea dezorganizata, tranzitia, accesibilitatea, legile si normele comunitatii. Cei individuali pot fi: antecedente de alcoolism si toxicomanie n familie, imaturitatea afectiva, metode de educatie familiala slabe si inconstante, comportament antisocial sau esecurile scolare, hiperactivitatea. Scoala Este institutia cu rol informativ si formativ, unde se continua procesul de socializare secundara. Considerata un factor cheie n dezvoltarea societatii, scoala, prin rolul sau educativ, constituie unul dintre cele mai puternice instrumente de care dispunem pentru a modela viitorul. Tot aici se cauta si solutia tuturor problemelor grave si cronice cu care se confrunta societatea contemporana, desi se stie ca socializarea n scoala nu are profunzimea celei din familie. Obiectivul major al scolii este acela de a oferi un context adecvat nvatarii si dezvoltarii, n care toti beneficiarii sa se pregateasca sa nteleaga lumea n care traiesc si n care vor deveni activi n viitor. Dat fiind statutul ei privilegiat, care provine din functia de asigurare a reproducerii valorice a societatii, educatia din scoala contemporana suporta presiuni tot mai mari din partea celorlalte subsisteme ale societatii. Scoala este prima institutie care i confrunta pe elevi cu exigentele integrarii socionormative si toate cercetarile demonstreaza convingator ca modul n care se adapteaza un copil la scoala reprezinta principalul indicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult.

Grupul de prieteni . Grupul de prieteni este un predictor foarte evident si pentru consumul de substante. Cei mai expusi sunt si cei mai sensibili la influentele semenilor sai, creznd ca vor gasi prin legaturile cu acestia o modalitate de a fi n siguranta, de a scapa de privirile si supravegherea ,,depozitarilor legii". Caldura grupului nu este dect aparenta, afilierea este superficiala, relatiile cvasi-inexistente. Totul este centrat pe produs si nicio alta preocupare nu pare a fi posibila: daca unul dintre membrii ar hotar sa lase grupul, ar fi considerat tradator si nu ar putea dect sa fie exclus, orice diferenta fiind considerata ca ,,insuportabila". Adolescenta este o perioada vulnerabila din perspectiva consumului de substante psihoactive, suprapunndu-se adesea peste etapa marilor deziluzii. Acum este mai evidenta discrepanta dintre lumea ideala si cea reala, mai pregnanta dezamagirea, cnd se pierd reperele anterioare, considerate absolute, de sprijin, care l determina pe copilul de ieri sa nceapa lupta cu sine pentru a decodifica sensurile. Adesea se ajunge la consumul de substante doar n semn de razvratire n raport cu normele socialului, uneori influenta grupului mpinge spre consum. Putem concluziona ca adolescenta este o perioada de confuzie valorica n care se adopta cu usurinta comportamente neconformiste, de multe ori la sugestiile prietenilor, parintii avnd o autoritate mai scazuta n fata lor. Adolescentii sunt foarte dornici sa ncerce senzatii noi si de aceea ncalcarea normelor sociale este de multe ori atractiva pentru ei. Toate aceste caracteristici sunt factori de risc si cresc vulnerabilitatea lor fata de consumul de droguri. Cartierul Un alt factor cu putere de predictie al consumului de droguri poate fi reprezentat de locul de resedinta al tinerilor. De regula, cartierul sau zona, pot fi descrise prin anumite caracteristici ce le fac usor de recunoscut pentru locuitorii comunitatii. Astfel exista ,,zone bune, zone problema, cartiere bogate, modeste sau sarace, avnd anumite caracteristici prin care se disting. Astfel, o zona saraca va fi de cele mai multe ori o zona nesigura, cu probleme sociale multiple. Aici sunt concentrate excluziunea sociala, saracia, spatii de locuit necorespunzatoare si criminalitatea ridicata. Aici accesul la droguri ilegale este mai usor, iar contactul cu consumatorii si traficantii este mai probabil. Aici este prezent mai intens si consumul de droguri legale. Faptul de a locui n urban este o conditie de acces la asemenea cartiere si un predictor mai bun n ceea ce priveste consumul de droguri ilegale. Societatea O alta categorie de tineri sunt cei care, sub influenta curentelor din Occident se orienteaza mpotriva valorilor clasice ale societatii. De multe ori n aceste culturi zis revolutionare valorile pozitive sunt reprezentate de indiferenta, de opozitie cu societatea. De obicei, tinerii devin pasivi fata de obligatiile sociale, prezinta interes scazut fata de scoala, prezinta probleme serioase n insertia n cadrul familiei, munca este devalorizata, proiectiile de viitor sunt neconturate. Grupurile sunt consolidate de comuniunea de idei, tinuta, tunsoare, limbaj. n interiorul grupului exista o ierarhie bine definita. Uzul timpuriu al substantelor tolerate de catre societate (tutun, alcool) constituie uneori o poarta de intrare pentru folosirea drogurilor ilicite, mai ales daca vulnerabilitatea biologica sau trasaturile psihopatologice ale individului predispun la aparitia fenomenelor de dependenta.

Concluzii Etiologia multifactoriala a comportamentului adictiv este n prezent cea mai larg acceptata, ponderea fiecarui factor fiind variabila la diferiti indivizi. Astfel, experimentarea initiala a drogului este determinata de cele mai multe ori de influenta de grup, toleranta mediului, de accesibilitatea la drogul respectiv, climatul familial si valorile transmise n cadrul socializarii primare, n timp ce efectele consumului si persistenta comportamentului adictiv sunt mai probabil datorate trasaturilor biologice si psihologice ale persoanei.

Aspecte referitoare la comportamentul modificat al consumului de droguri


Conceptul de comportament Comportamentul deviant Devianta este o notiune larg utilizata n psihologia sociala, n sociologie si criminologie, aceasta notiune desemnnd n sensul sau cel mai general ndepartarea sau abaterea indivizilor fata de normele si valorile sociale. Categorii de comportament deviant M.Cusson face o lista aproximativa n acest domeniu mpartita n sapte categorii: a. Infractiunea si delictele cuprinznd: omorurile, furtul, violul, delicventa juvenila; b. Sinuciderea; c. Consumul de droguri cu implicatiile dezorganizate de factura psiho-sociala; d. Conduitele sexuale deviate includ: prostitutia, homosexualitatea, lesbianismul, pornografia; e. Deviantele religioase care prin atitudini fanatice antreneaza unele secte religioase, erezii, vrajitorii; f. Bolile mentale au fost si ele analizate din punctul de vedere al abaterii de la normele sociale; g. Extremismul politic; h. Handicapurile fizice. Tulburari de conduita la adolescenti La adolescent crima, este mai rara. n aceste cazuri rare, omorul din neglijenta, accidental este mai des. Cu implicatii dintre cele mai grave, n tulburarile de comportament este furtul. Studiile din domeniul psihologiei delicventei juvenile, evidentiaza faptul ca la baza majoritatii furturilor se afla un sentiment de frustrare cu pronuntate note de anxietate. Furtul efectuat n banda mbraca forme mai grave si cu pronuntate note de teribilism, mai ales la tineri. Vagabondajul, fuga de acasa se constituie ca o deteriorare comportamentala grava cu o evolutie spectaculoasa ce este dublata deseori de alte forme aberante cum ar fi prostitutia si perversiunuile sexuale. n raport cu furtul, jaful este o forma de comportament foarte grava si are loc sub amenintare sau ca act de violenta. Situatia comportamentala este tragica si mai complexa cnd jaful se produce n banda, ceea ce evidentiaza caracteristicile peronalitatii dizarmonice.

Comportamentele sexuale deviante au loc datorita maturizarii sexuale; se manifesta prima experienta sexuala si apoi se structureaza conduita sexuala, care poate lua forme aberante, deviate, sub influente nefaste sau sub influenta agresivitatii si opozabilitatii: violul.. Sinuciderile au n anumite perioade si zone functii contagioase. n general tentativele de sinucidere sunt mai numeroase dect sinuciderile propriu-zise. Toxicomania din spirit de aventura, n combinatie cu dorinta de a ncalca interdictii, adolescentii organizeaza reuniuni excentrice unde fumeaza, beau si de multe ori ncep consumul de droguri cu marijuana si heroina. Este deja cunoscut faptul ca un adult consuma alcool, cafea si tutun, asanumitele droguri legale, ntr-o masura mai mare sau mai mica, nsa n rndul adolescentilor, alcoolul este consumat n cantitati destul de mari deoarece le sporeste siguranta de sine, i face sa se simta fericiti, mai spirituali. Deviantele religioase. n formele ei autentice, protestare (filozofice si sociale), erezia este o miscare de emancipare, revendicnd libertatea de constiinta, libertatea politica, dreptatea sociala si nu neconditionat o accentuare a starii de religiozitate. Bolile mentale:am facut referire aici la depresie;psihoza si schizofrenie. Extremismul politic: nca din copilarie asistam n familia noastra la discutii politice, apoi ne maturizam si ideile politice ale parintilor ramn nchise undeva n memoria noastra si ne influenteaza. La maturitate, multi dintre adolescenti, sunt implicati n conducerea partidelor politice ale tineretului unde se observa un spirit competitiv si loial partidului caruia apartin de cele mai multe ori, acesta fiind partidul cu care pe vremea copilariei familia simpatiza. In incheiere am vorbit de devianta, ca fenomen cu impact asupra ordinii si stabilitatii sociale ce a constituit/constituie un obiect al interpretarii sociologice din varii perspective existnd la ora actuala numeroase modele si conceptii teoretice. Consumatorul de droguri, asa cum rezulta din cele relevate mai sus, are un comportament deviant generat att de actiunile ntreprinse pentru aprovizionarea si posesiunea unui drog controlat, n vederea consumarii sau cu intentia de a-l vinde, ct si de urmarile impactului fizic si psihic al consumului de droguri. n prima situatie comportamentul deviant al individului este vadit, ntruct se abate, cu buna stiinta, de la normele si regulile stabilite n social, cu privire la folosirea drogurilor. n cea de a doua situatie comportamentul individului devine deviant ca urmare a tulburarilor de ordin psihic si fizic generate de abuzul de droguri. Tipuri de comportament deviant determinate de consumul de droguri a) Comportamente psihotice, uneori n forme grave. Individul aude voci, are iluzii ciudate ,crede ca oamenii vorbesc despre el sau este urmarit de cineva, inducpanica si stare psihotica acuta, ceea ce este foarte periculos, caci pot rezulta fapte de o violenta extrema. b) Comportamente agresive, violente sau criminale. Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, n vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararea drogurilor. c) Comportamente labile. Consumatorii de droguri devin agitati si imprevizibili, pot fi un moment calmi si prietenosi, ca apoi sa devina furiosi si amenintatori. d) Comportamente confuze. Dificultatile psihice produc confuzie, dezorientare, scad coordonarea si echilibrul, prelungesc timpul de reactie si diminueaza memoria recenta.

De aceea este periculos sa se ia decizii sa se conduca masina, motocicleta sau bicicleta, sau sa se munceasca cu utilaje si masini n aceasta stare. e) Comportamentul suicidar. Daca nu fac rost de bani prin violenta, ncorsetati de durerile fizice si psihice, toxicomanii se gndesc la sinucidere si, multi dintre ei, chiar apeleaza la aceasta portita". f) Consumul de droguri afecteaza n mod serios comportamentul afectiv. n general, toxicomanii n perioada de sevraj, nu mai au sentimente. Nu au mila, nu au dragoste, nu au jena, iar de rabdare nici nu poate fi vorba g) Vagabondajul. Fuga de acasa se constituie ca o deteriorare comportamentala grava cu o evolutie spectaculoasa ce este dublata deseori de alte forme aberante cum ar fi prostitutia si perversiunile sexuale. h) Comportamentul depresiv. Nevroza depresiva este probabil cea mai grava afectiune nevrotica. Cei ce sufera de aceasta sunt incapabili sa treaca peste necazurile vietii ntr-o anumita perioada de timp. Ei sunt cuprinsi de tristete, apatie si letargie, pna cnd mintea lor nu mai functioneaza normal. i) Comportamentul paranoic. Toxicomanii cu tulburari paranoice sufera halucinatii. Ei pot avea halucinatii de gelozie (acuza persoana iubita de infidelitate), de grandoare (se considera persoane superioare), de inferioritate (si autosugereaza scopuri nalte, ireale, n vederea depasirii sentimentului de esec). Reactiile sociale fata de devianti Reactiile sociale nu epuizeaza ansamblul reactiilor societatii fata de devianti. Stigmatizarea si marginalizarea reprezinta, n mod fundamental, probleme bioetice si sociale. Indivizii fac parte dintr-o retea morala n care binele social inter-relationeaza cu realizarea individuala. Prin aceasta interdependenta umana s-au derivat modalitati de existenta comunitara. O comunitate organizata pe baze morale presupune un acord mutual n cadrul interactiunilor sociale dintre indivizi. Este important de remarcat ca, din punct de vedere social, toate caracteristicile discriminatorii ale grupurilor sociale marginale sunt privite ca trasaturi sociale, ca ele sunt inventate constient drept constructii sociale ale realitatii sau sunt preluate ca traditii, de regula, chiar de catre stapnitori, de catre institutiile sociale dominante. Aceasta acceptare nu este valabila numai pentru caracteristicile invizibile, de exemplu: statutul de nebun, ci si pentru caracteristicile vizibile - culoarea pielii, a parului, anomaliile fizice Un subiect care atrage atentia n mod particular este cel al reactiilor oamenilor fata de toxicomani. Societatea actuala i condamna pe consumatorii de droguri ilegale dar, sunt toleranti fata de consumatorii de alcool si tutun. Foarte putini parinti se asteapta ca fiii sau fiicele lor sa nu consume niciodata alcool sau sa nu ncerce sa fumeze, pentru ca aceste produse li se par mai putin nocive si nu sunt n afara legii. Tinerii de azi, nsa, nu vad nici o diferenta ntre consumul de tutun, alcool si cel de droguri ilegale usoare desi, ar trebui sa fie constienti ca, separat de efectul daunator al drogului n sine, chiar si implicarea ntmplatoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegala si se poate solda cu dosar penal.

Sanctiunile penale sunt alte mijloace prin care societatea ncearca sa restabileasca ordinea sociala perturbata prin comiterea diferitelor infractiuni precum si un instrument al prevenirii si combaterii fenomenului criminalitatii. Se poate concluziona ca devianta nu poate fi nteleasa ca fenomen sau ca un comportament detasat de contextul social. Fiind intim legata de conditiile fundamentale ale oricarei vieti sociale, devianta reprezinta un fenomen normal n cadrul evolutiei societatii, a moralei si a dreptului, iar individul deviant nu trebuie considerat neaparat ca o fiinta nesocializata, ca un element parazitar, neasimilabil, introdus n corpul societatii, el avnd uneori rolul unui agent reglator al vietii sociale (Durkheim, 1974). Devianta, desemnnd distantarea semnificativa de la normele de conduita si de la valorile sociale acceptate ntr-un spatiu cultural determinat, ntr-o anumita societate si la un moment dat, are att o semnificatie negativa, disfunctionala, ct si una pozitiva, functionala.

Bibliografie 1. Abraham Pavel, Introducere n probaiune. Supraveghere, asisten i consiliere a infractorilor condamnai la sanciuni neprivative de libertate, Editura Naional, Bucureti, 2001; 2. Abraham Pavel (coord.), Ghid de prevenire a consumului de droguri n rndul adolescenilor i tinerilor, Editura Detectiv, Bucureti, 2007; 3. Abraham Pavel, Nicolescu Daniela, Justiia Terapeutic. O nou abordare n tratamentul consumatorului de droguri, Editura Concordia, Arad, 2006; 4. Abraham Pavel, Nicolescu Victor, Iasnic Bogdan, Introducere n Probaiune, Editura Naional, Bucureti; 5. Abraham Pavel, Rus Vasile Toma, Crciun Adriana, Drogurile, reglementri internaionale i interne, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004; 6. Abraham Pavel, Introducere n probaiune. Supraveghere, asisten i consiliere a infractorilor condamnai la sanciuni neprivative de libertate, Editura Naional, Bucureti, 2001 ; 7. Abraham Pavel (coord.), Prevenirea consumului de droguri. Ghid pentru profesori, Editura Detectiv, Bucureti, 2005; 8. Abraham Pavel, Prevenire i consiliere antidrog, Editura Ministerului Administraiei i Internelor, Bucureti, 2004; 9. Abraham Pavel (coord.), De ce cad ngerii?, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007; 10. Adler F., Mueller G.O.W. i Laufer S.W., Criminology. New York: McGraw-Hill, Inc., 1995; 11. Berchean V., Pletea C-tin., Drogurile i traficanii de droguri, Editura Curtea Veche, Bucureti, 2003; 12. Baciu Dan, Crim i criminalitate. Tendine, evoluii prevenire, Facultatea de Sociologie i Asisten Social, Bucureti, 2005; 13. Banciu Dan, Control social i sanciuni sociale, Editura Hyperion XXI, Bucureti, 1992; 14. Banciu Dan, Voicu M., Rdulescu S., Adolescenii i familia, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1981; 15. Banciu Dan, Sociologia victimei, Bucureti, 2004/2005; 16. Bdescu I., Istoria sociologiei: perioada marilor sisteme, Editura Porto-Franco, Galai, 1994; 17. Boudon R., Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucureti, 1997; 18. Buzrnescu ., Sociologia opiniei publice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995; 19. Ceccaria Cesare, Despre infraciuni i pedepse, Editura Rosetti, Bucureti, 2001; 20. Boroi Al., Drept penal-partea general, Editura All Back, Bucureti, 2000; 21. Buzducea Doru, Riscuri la tineri, Editura Universitii Bucureti, 2007; 22. Campbell Ross, Copiii notri i drogurile, Editura Curtea Veche, Bucureti, 2001; 23. Chelcia Septimiu, Chestionarul n investigaia sociologic, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1975;

24. Chelcia Septimiu, Cunoaterea vieii sociale. Fundamente metodologice, Editura Institutului Naional de Informaii, Bucureti, 1995; 25. Chelcia Septimiu, Metode i tehnici de cercetare sociologic, Editura Universitatea Bucureti, Bucureti, 1992; .www.ana.gov.ro/rom/.htm www.emcdda. Eu.int/?nnodeid=1380. www.Anti-drog Braila.Net. www.alege viata ana.ro www. SIDA.md./drugs/mushrooms http://tabac-net.aphp.fr/tab-connaitre/te-bd-epirante/te www.fumat.ro www. Anti droguri.ro. www.Testo.ro/Tipuri www. Armonia.ro www.Proiect despre droguri - drogul referat.htm www.AntidrogHD_ro.htm www.Droguri. Detectie dorguri, clasificare droguri, www.Autoritatea de Sanatate Publica Bihor - Consum de droguri.htm www.Deviante sociale.htm. www.Abuzul de droguri.htm www.Fundatia de Ingrijiri Comunitare servicii integrate medicale, sociale, psihologice si recuperare.htm http://europa.eu.int. www.DESPRE DROGURI.htm www.just.ro./directii Minister. http://stats05.emcdda.eu.int www. just.ro. www.cria.ro/ro/motivatie.asp, www.savethechildren.net/romnia/cefacem/programe/fenomen.html www.col.int/T/E/Social-Cohesion/Pompidou/Group/ http://medicamente.romedic.ro/medicamente.php?med=3196&fl=1 http://www.5pm.ro/content.php?id=32