Lucrarea Tehno 2

METALE SI ALIAJE UTILIZATE IN INDUSTRIA ELECTROTEHNICA

Lucrarea cuprinde:
1. 2.

Noiuni de baza; Comentarea standardului -SR EN 10027 1: 2005 -SR EN 1412: 1997

3.Activitate laborator; 4.Concluzii; 5.Bibliografie.

1. Noiuni de baza In industria electrotehnica, pentru fabricarea mainilor si aparatelor electrice se folosesc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele metalice, pe scurt metalele se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt combinai chimice sau amestecuri obinute de regula prin 1

topirea mpreuna a doua sau mai multe elemente dintre care cel puin unu, este metal. Astfel, otelul este un aliaj la fierului cu carbonul, iar bronzul un aliaj al cuprului cu staniul. Metale si aliajele frecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice, sunt standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula urmtoarele date: denumirea materialului, modul de simbolizare, calitile de materiale ce fac parte din categoria respective, compoziia chimica, proprietile fizico-chimice, mecanice, tehnologice, forma de livrare, dimensiuni, modul de marcare. Principalele proprietati ale metalelor si aliajelor se deosebesc intre ele prin anumite proprietati care determina posibilitatea de utilizare in industrie. Avem proprietati: fizice, chimice, mecanice, tehnologice. Principalele proprietati ale cuprului (Cu) si ale aluminiului (Al)

Cuprul este caracterizat prin maleabilitate buna, conductibilitate electrica si termica foarte buna, rezistenta mare la coroziune, se sudeaz si se lipete bine. Este folosit pentru fabricarea conductoarelor si a cailor de curent, calitile lui conductoare sunt dependente de puriatea pe care o are. Cuprul electrolitic: -rezistivitatea =0.01724 mm 2 /m la 20 grade C 3 -densitatea =8,93 g/cm ; -conductivitatea termica =392,72 W/m*K la 20 grade C; -temperatura de topire =1083 grade C; -caldura specifica c=14,6 J/kg*K; -caldura latenta de topire t =205 kj/kg; - rezistenta de rupere =20-30 kgf/mm 2 ; -costul este acceptabil desi este un material deficitar; Proprietile tehnologice ale cuprului sunt in funcie de gradul de ecruisare (STAS 9872 Cupru si aliaje de cupru. Simbolizarea strilor de baza se face astfel: -brut de fabricaie avnd simbolul M; -recopt, simbol O; -ecruisat, simbol H; -tratat termic, simbol T. Daca cuprul tare este supus recoacerii la temperatura de 330-350 grade C, dup rcire se obine un cupru moale, cu rezistenta mica de ntindere si cu alungire mare la ntindere. Aluminiu este al doilea material in ierarhia materialelor utilizate in construcia infasurarilor masinilor si aparatelor electrice ( SR EN 546:1998 Aluminiu si aliaje de aluminiu) si se caracterizeaz prin urmtoarele proprietati: - rezistivitate =0.027 mm 2 /m la 20 grade C (mai mare cu ~70% dect cea a cuprului); - densitate mica =2,7 g/cm 3 (~ de patru ori mai mica dect cea a cuprului); - conductivitate termica =221,9 W/m*K (la 20 grade C); - temperatura de topire =660,1 grade C ; -caldura specifica c=38,5 J/kg*K; -caldura latenta de topire t =400 kj/kg; -rezistenta la rupere =6-11 kg/mm 2 ; -grad ridicat de tehnologicitate (ductil, maleabil) fiind foarte uor de prelucrat la cald si la rece (prin laminare, tragere, turnare sub presiune).

2.Comentarea standardelor: SR EN 10027 Sisteme de simbolizare a otelurilor Simbolizare alfanumerica Acest standard reprezint versiunea romana a standardului european EN 10027-1: 2005. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelai statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. 1. Domeniu de aplicare: Acest standard european stabilete regulile de simbolizare a otelurilor bazate pe simboluri literale si numerice prin care se exprima caracteristicile principale si utilizarea de exemplu mecanice, fizice, chimice in scopul identificrii abreviate a otelurilor. Acest standard european se aplica otelurilor specificate in standardele europene, specificaiilor tehnice, rapoartelor tehnice si standardelor naionale ale membrilor CEN. 2. Referine normative: sunt prezentate referinte date si nedate, prevederi din alte publicaii. ex: EN 10079:1992 Definition des produits en acier. 3. Definiii: In cadrul prezentului standard se aplica definiiile prezentate in EN 10020: 2000 si EN 10079: 1992 4. Principii Unicitatea simbolizrii alfanumerice: Pentru fiecare marca de otel se aloca o singura simbolizare alfanumerica.

5.Alocarea simbolizrilor alfanumerice Pentru otelurile specificate in standardele europene, specificaiilor tehnice si rapoartelor tehnice, simbolizarea alfanumerica trebuie atribuita de ctre comitetele tehnice ECISS corespunztoare. Pentru otelurile specificate in standardele naionale ale tarilor membre CEN si pentru alte oteluri, simbolizrile alfanumerice sunt atribuite de ctre sau sub responsabilitatea organului naional de standardizare corespunztor. Pentru a se evita atribuirea mai multor simbolizri alfanumerice ale aceleiai mrci de otel si in scopul stabilirii unei simbolizri alfanumerice informe, Biroul European de nregistrare trebuie sa colaboreze cu comitetul naional de standardizare la stabilirea simbolizrilor alfanumerice, aa cum se prevede in EN 10027-2.

6. Simbolizarea 6.1 Simbolizarea alfanumerica: conform EN 10027-1 pot apare simboluri suplimentare care se mpart in 2 grupe. Simbolurile din grupe diferite se despart prin +. 6.2 Simbolizare numerica: Tabelele pentru simbolurile otelului conin informaii despre: 3

-simboluri principale: litera si caracteristicile mecanice; -simboluri suplimentare pentru otel: grupa 1 si grupa 2; -simboluri suplimentare pentru produsele de otel: standarde, simbolizare alfanumerica anterioara, simbolizare alfanumerica conform EN 10027-1 si CR 10260. 6.3 Simbolizarea otelurilor in funcie de utilizare si de caracteristicile mecanice sau fizice; 6.4 Simbolizarea otelurilor in funcie de compoziia chimica. Exemple pentru simboluri suplimentare pentru otel: grupa 1 care este alctuita din energia de rupere (J) si temperaturi de ncercare; iar in grupa 2 apare simbolul si semnificaia acestuia( G=zincare, L= temperatura sczuta) . Pentru fiecare dintre urmtoarele oteluri sunt ntocmite tabele standardizate: - Oteluri de construcie; - Oteluri pentru recipiente sub presiune; - Oteluri pentru evi destinate conductelor; - Oteluri otel beton; - Oteluri pentru sau sub forma de sine de cale ferata; - Produse plate laminate la rece din otel cu rezistenta ridicata la ambutisare la rece; - Tabla neagra, tabla alba, tabla stanata; - Oteluri magnetice; - Oteluri nealiate cu un coninut mediu de mangan< 1%; - Oteluri nealiate cu un coninut de mangan > 1%, oteluri nealiate pentru automate si oteluri aliate al cror coninut al fiecrui element de aliere <5 %; - Oteluri aliate al cror coninut al unui element de aliere>=5%. Exemple de simboluri care indica o stare de tratament: +A = recoacere de nmuiere; +C = verificare la rece; +CR= laminare la rece.

SR EN 1412: 1997 CUPRU SI ALIAJE DE CUPRU. SISTEM EUROPEAN DE SIMBOLIZARE NUMERICA.

Acest standard este aprobat de Directorul General al IRS la 22 mai 1997 si conine informaii despre cupru, aliaj de cupru, simbolizare, simbolizare numerica:

Introducere: sistemul de simbolizare numerica descrie in prezentul standard european are la baza Anexa A din ISO/TR 7003, in care se atribuie un singur simbol unui material de cupru (cupru sau aliaj de cupru) pentru clasificarea lui. 1. Domeniu de aplicare: Sistemul se aplica : a) materialelor de cupru precizate in standardele europene; b) materialelor de cupru care nu sunt specificate in standardele europene. 2. Referine normative: sunt prezentate referinte date si nedate, prevederi din alte publicaii. ex: ISO/TR 7003 Format unifie pour la designation des metaux. 3. Definiii: 3.1 material de cupru- termen general pentru cupru si aliaje de cupru ; 3.2 material de cupru standardizat- material de cupru indicat intr-un Standard European 3.3 material de cupru nestandardizat - material de cupru neindicat intr-un Standard European 4. Detalii referitoare la sistem: 4.1 Generalitati : numrul se compune din semne alfabetice si numere 4.2 Structura simbolului: 4.2.1 Simbol complet: simbolul se compune din 6 caractere; 4.2.2 Poziiile caracterelor: 1 2 3 4 5 6 4.2.2.1 Poziia 1: Prima poziie trebuie sa contina litera C 4.2.2.2 Poziia 2: Poziia a doua trebuie sa contina una din urmtoarele litere: B, C, F, M, R, S, W, X; ex: M=prealiaje, R=cupru brut rafinat, X=materiale nestandardizate 4.2.2.3 Poziiile 3-5: Trebuie sa contina numere cuprinse intre 000-999 4.2.2.4 Poziia 6 Caracterul destinat poziie a asea este o litera care precizeaz unul din grupele de materiale indicate in table. 4.2.2.5 Exemple: CW024A, CB752S, CC383H 5. Atribuirea, nregistrarea si gestionarea simbolurilor de material Exemplu: Cupru ia o valoare din intervalul 000-999 in poziiile 3-5, iar in poziia 6 se completeaz cu litera A sau B; 5

Aliaje cupru- staniu ia o valoare din intervalul 000-999 in poziiile 3-5, iar in poziia 6 se completeaz cu litera K.

3. Activitate la laborator In cadrul laboratorului nr.2 care a avut ca tema Metale si aliaje utilizate in electrotehnica am discutat despre metale si aliaje. Am aflat ca intr-un STAS cu o asemenea tema ntlnim informaii despre denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea materialelor, mrcile, proprietile tehnologice, forma de livrare. Simbolul este alctuit din cifre si litere. Am avut pe masa un desen specific cu titlu placa de baza. Am discutat despre principalele proprietati ale metalelor si aliajelor: fizice : permeabilitatea magnetica, densitatea ; chimice: refractari, dilatarea; mecanice: elasticitatea, duritatea, rezistenta la oboseala; tehnologice: ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudabilitatea . Materialele care se folosesc in industria electrotehnica se mpart in doua grupe: materiale metalice feroase si materiale metalice neferoase. Despre materialele metalice feroase am invatat ca sunt materiale care la proporia masiva a fierului este mai mare decata oricrui alt element al aliajului. Dintre aceste materiale distingem fontele si otelul. Fontele sunt de mai multe feluri: Brute ; Fonta cenisie (SR EN 1561:1999 Fonta cu grafit lamelar) ; Fonta cu grafit nodular; Fonta maleabila ( SR ISO 5922:1995 Fonta maleabila) ; Fontele austenitice; Fonta refractara. Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul maxim 2% carbon. Otelurile sunt: aliate si nealiate. Cele nealiate sunt de uz general ( uruburi, piulie ,etc.), nealiate de calitate ( buloane, arbori, buce, etc.), nealiate speciale (axe, tije, boluri, etc.).

4.Concluzii: Metalele si aliajele frecvent utilizate in industrie sunt metale tehnice si sunt standardizate. In STAS se dau informaii despre: denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatea materialului, mrcile, proprietati tehnologice, forma de livrare. Principalele proprietati ala aliajelor si materialelor sunt permeabilitatea magnetica, densitatea, refractaritatea, duritatea ,rezistenta la oboseala, elasticitatea, ductibilitatea, prelucrabilitatea, sudarea. Sunt metale feroase si neferoase. Metale feroase sunt fontele si sunt de mai multe tipuri. Otelurile care sunt aliate si nealiate. Otelurile nealiate se mpart in mai multe categorii. Cel mai utilizat neferos este cuprul. Modul de simbolizare se face conform standardelor europene.

5. Bibliografie : -Activitatea de laborator; -Manualul de laborator; -SR CR 10027-1: 2005; -SR EN 1412:1997.