Sei sulla pagina 1di 256

1

Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad - Rom=nia
Str. Weityer Nr. 12 telefon+ 0257 250670 fax+ 0257 259272
e-mail+ oblaj@arad.ro

GALATENI I ROMANI
Ghid de studiu

de
Paul A. Pomerville

ISBN 973-85733-3-5

Copzright 1976 bz International Correspondence Institute


under the title GALATIANS AND ROMANS bz Paul A. Pomerville
Copzright BEE World 1996
All rights reserved
Romanian translation
1986 bz BEE International
Fourth printing 2004
All rights reserved
Printed in Romania
Publicat[ ]n limba rom=n[ de c[tre
Funda'ia Educa'ie Biblic[ prin Extensie, Cluj-Napoca, Rom=nia
2004 Funda'ia EBE, Cluj-Napoca, Str. Inului Nr. 2-5
Toate drepturile reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[.

ISBN 973-85733-3-5

Tehnoredactare computeriyat[+
Easz Print Co. Ltd. Arad
Tiparul executat la+
S.C. Carmel Print & Design S.R.L.
Arad, Str. Weityer Nr. 12
Tel. 0257 250670

CUPRINS
INTRODUCERE

UNITATEA NTI+ PAVEL APRTOR AL CREDINEI


LECIA
1 Preg[tirea ap[r[torului
2

Preg[tirea ap[r[rii

11
23

UNITATEA A DOUA+ PAVEL APR EVANGHELIA SA


3

Dumneyeu i-a dat lui Pavel Evanghelia sa


Galateni 1

41

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel


Galateni 2

57

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei


Galateni 3

71

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi


Galateni 4

87

Evanghelia supus[ la testul vie'ii


Galateni 5 - 6

105

UNITATEA A TREIA+ PAVEL EXPLIC EVANGHELIA SA


8

Introducere ;i preyentarea epistolei


Romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

123

Nevoia de m=ntuire a omului


Romani 1.18 - 3.20

139

10

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


Romani 3.21 - 5.21

155

11

O nou[ via'[ de libertate


Romani 6 - 7

175

12

Via'a ]n Duh
Romani 8

189

UNITATEA A PATRA+ PAVEL APLIC EVANGHELIA SA


13

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri


Romani 9 - 11

207

14

Evanghelia ;i cre;tinismul
Romani 12 - 13

225

15

Evanghelia ;i Biserica
Romani 14 - 16

239

Galateni ;i Romani

GALATENI I ROMANI
Program de diplom[
Introducere

Lucrarea de fa'[ a fost elaborat[ av=nd ca scop+


1. S[-l ajute pe student n atingerea obiectivelor acestui curs ;i
2. S[-l preg[teasc[ pentru examenul final.
ntregul material al cursului explica'iile ;i
activit['ile este direc'ionat spre atingerea scopului propus. Primul pas este s[-'i formeyi o idee general[ asupra cursului ;i s[ veyi modul n care va fi
studiat. De aceea, te rog s[ cite;ti cu mult[ aten'ie
capitolul introductiv.

2. S[ cuno;ti mai profund via'a, caracterul ;i


lucrarea apostolului Pavel ;i s[ aplici principiile care
ar putea mbun[t['i calitatea vie'ii ;i lucr[rile tale.
3. S[ po'i discuta aspectele legate de cadrul
general al acestor epistole+ data scrierii, mprejur[rile scrierii, destinatarii scrisorilor.
4. S[ po'i compara Epistola c[tre Galateni cu
cea c[tre Romani n termenii con'inutului, ai scopului, ai temei, ai mprejur[rii scrierii, ai timpului n
care au fost scrise, ai stilului ;i ai pasajelor teologice
cheie.

DESCRIERE I INSTRUCIUNI
Descrierea cursului
n acest curs vei studia Epistolele lui Pavel c[tre
Galateni ;i Romani. Vei privi la cadrul istoric ;i vei
examina problemele teologice controversate cu care
s-a confruntat Biserica primului veac. Vei cunoa;te
via'a, caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel. De
asemenea, vei dobndi o n'elegere profund[ a vie'ii
cre;tine ;i a slujirii cre;tine, pe m[sur[ ce vei aplica
nv['[turile acestor epistole la situa'iile actuale.
Obiectivele cursului
Cursurile editate de noi sunt bayate pe convingerea c[ fiecare cre;tin are o slujb[ de mplinit.
Dumneyeu are o lucrare pentru tine.
Acest curs a fost scris ca s[ te ajute s[ folose;ti
n via'a ta marile adev[ruri pe care Dumneyeu le-a
revelat n Galateni ;i Romani. Scopul nostru este ca
la terminarea cursului s[ fi atins urm[toarele obiective+
1. S[ cuno;ti solu'iile pe care le d[ Dumneyeu, prin aceste epistole, problemelor cu care se
confrunt[ cre;tinii de ayi: s[ le aplici n via'a ;i n
lucrarea ta, conform necesit['ilor.

5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea nv['[turii apostolului Pavel despre credin'[, pe tot parcursul epistolelor.
6. S[ te familiariyeyi cu folosirea diagramelor,
h[r'ilor, schi'elor, tablourilor cronologice, atunci
cnd le predai altora aceste epistole.
7. S[ aplici principiile fundamentale ale Studiului biblic inductiv n studierea altor pasaje biblice.
8. S[ interpreteyi mai eficient alte pasaje biblice, folosind metode nv['ate n acest curs.
Autorul acestui curs
Autorul acestui ghid este Paul A. Pomerville,
misionar n Indoneyia al cultului `Assemblz of God~.
Lucrarea de p[stor ;i cea de preg[tire a altor misionari l-au ajutat s[ preg[teasc[ acest curs, care sper[m s[-'i aduc[ mari binecuvnt[ri.
n preg[tirea acestui curs, Paul A. Pomerville a
f[cut apel la experien'a sa n folosirea tehnicilor
pedagogice moderne. El a lucrat ca director al colii
Teologice din Sumatra ;i al proiectului Educa'ia

Galateni ;i Romani

Teologic[ prin Extensie, n Indoneyia. El a mai scris


alte cteva materiale pentru studiul independent,
pentru Indoneyia. Activit['i recente includ lucrarea
sa n programul post-universitar ;i ca profesor la
Northwest College of the Assemblies of God (Kirkland, Washington, USA), unde ;i-a luat ;i licen'a.
Dumneyeu s[ te binecuvnteye, acum cnd
ncepi studiul Epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.
Instructorul ;i editorii se vor ruga nencetat ca acest
curs s[-'i mbog['easc[ via'a ;i lucrarea, pe m[sur[
ce studieyi ;i aplici cele nv['ate.
Unit['ile de studiu

timpul necesar. Probabil c[ vei avea nevoie de patru


pn[ la ;ase ore pentru o lec'ie. De aceea, este mai
avantajos s[ studieyi cte o sec'iune din lec'ie, atunci
cnd ai timp.
Cite;te cu aten'ie fiecare parte a lec'iei+ 1)Utitlul,
2) planul lec'iei, 3) obiectivele lec'iei, 4) temele, 5)
studiul cuvintelor, 6) deyvoltarea lec'iei, 7) ilustra'iile ;i 8) sugestiile pentru predare.
Titlul, planul lec'iei ;i obiectivele 'i fac o preyentare introductiv[ a lec'iei. Gndirea ta va fi mai
alert[ ;i mai receptiv[ ;i vei nv['a mai repede, pentru c[ aceast[ preyentare te-a preg[tit. Studiul cuvintelor te preg[te;te pentru n'elegerea anumitor
termeni importan'i pentru lec'ie.

Lec'iile sunt grupate n patru unit['i+


Unitatea 1 Lec'iile 1 - 2
Unitatea 2 Lec'iile 3 - 7
Unitatea 3 Lec'iile 8 - 12
Unitatea 4 Lec'iile 13 - 15
Atunci cnd 'i faci planificarea studiului, stabile;te datele la care s[ termini fiecare unitate. Acest
timp l po'i mp[r'i n perioade mai scurte, afectate
fiec[rei lec'ii.
Sugestia noastr[ este s[ studieyi cte o lec'ie pe
s[pt[mn[. Pentru a studia n acest ritm, trebuie s[
aloci pentru studiu cam o or[ pe yi. n acest ritm de
studiu, vei termina cursul n 14 s[pt[mni ;i vei fi
preg[tit pentru examenul final. Dac[ studieyi n cadrul unei ;coli, profesorii 'i vor cere preg[tirea unor
teme.

Deyvoltarea lec'iei urmeay[ planul expus. Comentariile, sugestiile ;i ntreb[rile te vor ajuta s[
atingi obiectivele lec'iei. Verific[-'i r[spunsurile,
comparndu-le cu cele din curs. Acestea 'i vor atrage aten'ia o dat[ n plus asupra punctelor importante ale lec'iei. Studiind n acest mod, lucrurile
pe care vrei s[ le re'ii vor fi mai adnc ntip[rite n
memorie, gata s[ fie folosite at=t n via'[, ct ;i la
examenul final.
H[r'i, diagrame ;i alte ilustra'ii vor fi de asemenea folosite pentru studiu. Acestea te vor ajuta
s[ te sim'i ca f[cnd parte din Biserica primului
secol, mp[rt[;indu-i problemele ;i fiind p[truns de
uria;ele adev[ruri din aceste scrisori. De asemenea,
preg[tindu-te pentru lucrarea de propov[duire, vei
putea folosi aceste ilustra'ii n predici sau studii.

Organiyarea lec'iei

Bibliografie obligatorie

Majoritatea lec'iilor acoper[ un material care


s-ar putea preda n dou[ sau trei ore de curs. Dac[
studieyi independent, po'i s[-'i programeyi timpul
de a;a manier[ nct s[i aloci fiec[rei p[r'i a lec'iei

Biblia este principala carte pentru acest curs.


Ca ghid ;i ajutor pentru n'elegerea ;i aplicarea
nv['[turilor, vei folosi ;i acest manual Programul
de diplom[, de Paul A. Pomerville.

CUVNT NAINTE

`Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~


(Galateni 3.11: Romani 1.17). Accentul pe care
Martin Luther l-a pus pe acest adev[r, n secolul al
XVIlea, a dus la Reforma Protestant[. Aceast[
doctrin[ a ndrept['irii prin credin'[ a adus via'[
nou[ n Biseric[ ;i a devenit o nv['[tur[ central[ a
bisericilor evanghelice.
n'elegerea acestui concept biblic de importan'[
suprem[ va avea ca reyultat o apreciere mai profund[ a harului lui Dumneyeu, a;a cum ne-a fost
dat n Domnul Isus Cristos. Studiul nostru ne va
conduce prin cele dou[ c[r'i ale Bibliei, care se ocup[ n detaliu de aceast[ doctrin[ fundamental[.
Chiar de la nceputurile sale, Biserica Cre;tin[
a pus ntreb[ri cu privire la rela'ia dintre Lege ;i
har. Cu ce scop a fost dat[ Legea n Vechiul Testament? Oamenii evlavio;i din epoca Vechiului Testament au fost mntui'i prin ascultarea de Lege?
Planul de mntuire, preyentat n Noul Testament,
difer[ de cel din Vechiul Testament? Poate fi mntuit cineva numai prin credin'[? Sau este mntuirea
o problem[ de credin'[ plus fapte? Ne nva'[ Noul
Testament, cu adev[rat, c[ mntuirea trebuie s[ vin[
numai prin Isus Cristos? Dac[ cineva este mntuit
numai prin credin'[, mai conteay[ felul n care
tr[ie;te? De ce a fost necesar ca Fiul lui Dumneyeu
s[ moar[ pe cruce pentru ai aduce omenirii
mntuire? Apostolul Pavel se ocup[ de toate aceste
probleme cruciale n Epistolele c[tre Galateni ;i Romani.
Problemele teologice trebuie examinate ntotdeauna n lumina Scripturilor. Cu acest gnd vom
aborda studiul Epistolelor lui Pavel c[tre Galateni
;i Romani. O vom face cu reveren'[, pentru c[ aceste epistole sunt o parte a Cuvntului lui Dumneyeu. O vom face n atitudine de rug[ciune, pentru
c[ avem nevoie de c[l[uyirea Duhului Sfnt, care a
inspirat scrierea lor. O vom face cu mult[ aten'ie,
n mod analitic, deoarece noi l iubim pe Domnul,
Dumneyeul nostru, nu numai cu inima, ci ;i cu mintea (Matei 22.37). O vom face cu recuno;tin'[, pentru c[ am experimentat deja harul lui Dumneyeu, ;i
acum ni se d[ prilejul de a-l n'elege mai bine.

Scopul acestui studiu trece dincolo de n'elegerea doctrinelor din Galateni ;i Romani. Noi avem
;i un scop practic. Amndou[ aceste c[r'i au dou[
diviyiuni naturale+ o parte doctrinar[ ;i o parte practic[. Pavel a scris aceste epistole cu un scop precis,
nu la ntmplare. El vrea ca noi s[ ;tim c[ ndrept['irea lui Dumneyeu, primit[ prin credin'[, este
legat[ de comportament. Pavel este mai mult dect
un teolog. Ceea ce crede ;i ]i nva'[ el pe al'ii despre Dumneyeu este legat de tr[ire. Pentru el, doctrina ;i practica sunt inseparabile. Versetul cheie din
Epistola c[tre Romani care ne reveleay[ aceast[ convingere este+
`Deoarece n ea (Evanghelie) este descoperit[ o neprih[nire (ndrept['ire), pe care o d[
Dumneyeu prin credin'[, ;i care duce la credin'[.~
Romani 1.17
Observa'i+ Cuvntul `credin'[~ este men'ionat
aici de dou[ ori. Credin'a care ob'ine ndrept['irea
lui Dumneyeu trebuie s[ se continue n credin'[ vie,
practic[. Actul ini'ial de credin'[ trebuie s[ dea
na;tere unei credin'e vii. Sensul cuvntului `viu~,
aici, nu este doar `viu~, ca opus al cuvntului `mort~,
ci este sensul de `activ~, care ac'ioneay[ n tr[ire.
Este credin'a pentru via'a de yi cu yi nu doar un
act unic, care aduce ndrept['ire naintea lui Dumneyeu, ci ;i o ncredere continu[ ;i r[spuns la harul
lui Dumneyeu.
Probabil c[ ai auyit deja yicala+ `Singura Evanghelie pe care o citesc unii oameni este via'a ta.~
A;a cum afirm[ versetul cheie de mai sus, n Evanghelie, ndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[
prin credin'[. nseamn[ de asemenea c[ ndrept['irea lui Dumneyeu este revelat[ n tine, cnd tr[ie;ti
prin credin'[ yi de yi. Acesta este scopul nostru
practic pentru studiul de fa'[.

Anthonz D. Palma
Paul A. Pomerville

GALATIA I IMPERIUL ROMAN

8
Galateni ;i Romani

1 Prima c[l[torie

3 A treia c[l[torie

2 A doua c[l[torie

4 C[l[toria la Roma

CLTORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL

RILE VIYITATE DE PAVEL

10

Galateni ;i Romani

TABLOU CRONOLOGIC AL VIEII APOSTOLULUI PAVEL


I
Locuri ;i evenimente

CONVERTIREA APROAPE DE DAMASC


Fapte 9
VIYITA N ARABIA
Galateni 1.17
NTIA VIYIT LA IERUSALIM
Fapte 9.26
A DOUA VIYIT LA IERUSALIM
Foametea Fapte 11.30

II
Data
A.D.
31@32
33-36
37
45
45-49

A TREIA VIYIT LA IERUSALIM


Conciliul Fapte 15.2-4

49
49@50
50-53

A PATRA VIYIT LA IERUSALIM


Fapte 18.2122

52-53
52@53
53
54-58

ARESTAREA N IERUSALIM
Fapte 21.30-34
NTEMNIARE LA CEYAREEA
Fapte 23.23-33
NTIA NTEMNIARE N ROMA
Fapte 28.16

ELIBERAREA DIN NCHISOARE

A DOUA NTEMNIARE N ROMA


MARTIRIUL

III
C[l[torii ;i epistole

57
57
57
58

NTIA CLTORIE MISIONAR


Fapte 13.4
Galateni

A DOUA CLTORIE MISIONAR


Fapte 15.40
1 Tesaloniceni
2 Tesaloniceni

A TREIA CLTORIE MISIONAR


Fapte 18.23
1 Corinteni
2 Corinteni
Romani

58-60
60-63
62
62
62
63
63-76
67
67
68
68

Coloseni
Efeseni
Filimon
Filipeni
ALTE CLTORII
1 Timotei
Tit
2 Timotei

Datele sunt aproximative. Scopul acestei scheme este s[i dea studentului o privire de ansamblu asupra vie'ii
apostolului Pavel dup[ convertire. Vom examina aceste fapte mai ]ndeaproape ]n studiul pasajului Galateni
1.1316. Datarea Epistolei c[tre Galateni a fost f[cut[ pe baya presupunerii c[ a fost scris[ cur=nd dup[ Conciliul
de la Ierusalim poate chiar ]nainte de acesta.

11

Unitatea ]nt=i
PAVEL APRTOR AL CREDINEI

Lec'ia 1
Preg[tirea ap[r[torului

PLANUL LECIEI
Ap[r[tor al credin'ei iudaice
Educa'ie
Experien'[
Convertirea la Cristos
Influen'e care au dus la convertire
Convertirea
Apostol al lui Cristos
Primele experien'e misionare
Preyentare fugar[ a lui Pavel n Galateni
TEME
OBIECTIVELE LECIEI
Dup[ ce ai terminat de studiat aceast[ lec'ie,
trebuie s[ po'i r[spunde la urm[toarele cerin'e+
1. S[ ar['i cum l-au ajutat pe Pavel preg[tirea ;i
experien'a s[ se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea Evangheliei.
2. S[ identifici multe dintre caracteristicile personale ale lui Pavel, n timp cei nve'i pe al'ii Faptele Apostolilor, ;i s[ explici modul n care a
folosit Dumneyeu aceste caracteristici n lucrarea de slujire a lui Pavel.
3. S[ identifici ]n Faptele Apostolilor influen'ele
care au condus la convertirea lui Pavel ;i s[ evalueyi importan'a unor asemenea influen'e asupra du;manilor lui Cristos de ast[yi.
4. S[ cuno;ti mai bine caracterul ;i lucrarea lui
Pavel ;i s[ ]n'elegi mai bine scrierile sale.

1. Cite;te paginile (3-11) din acest ghid de studiu


;i alege-'i propriile tale obiective pentru acest
curs.
2. Studiay[ planul de mai sus al lec'iei ;i obiectivele lec'iei.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
4. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iune. Scrie r[spunsurile la fiecare ntrebare din
sec'iune, uitndu-te din nou, dac[ este nevoie,
la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune,
verific[-'i r[spunsurile, comparndu-le cu cele
date la sfr;itul sec'iunii.
5. Dup[ ce ai parcurs ntreaga lec'ie, prive;te din
nou peste obiectivele lec'iei, ca s[ fii sigur c[
po'i face ceea ce 'i se cere.

12

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

Sper[m c[ vei g[si util acest studiu al cuvintelor de la ]nceputul fiec[rei lec'ii. Unele cuvinte pe
care le cuno;ti deja sunt folosite cu sens special ]n
lec'ie. Altele, sunt termeni teologici. Unele sunt
cuvinte noi, pentru mul'i dintre studen'i. Insist[m
s[ cite;ti studiul cuvintelor ]nainte de a intra ]n deyvoltarea lec'iei. Dac[ e necesar, revino asupra lui.

apostol

cineva care este trimis misionar.


`Apostol~ este un cuvnt de origine
greac[, iar `misionar~ este de origine
latin[: dar sensul original al ambelor
cuvinte este acela;i. Noi ne g=ndim
la apostoli ca la oameni r=ndui'i de
Dumneyeu pentru o misiune important[, persoane cu o mare putere ;i
eficien'[ spiritual[, care duc Evanghelia ]n locuri noi.

credin'[

]ncredere: credin'[ ]n Dumneyeu,


religie sau lucruri spirituale: ceea ce
este creyut. Credin'a pe care apostolul Pavel a ap[rat/o mai ]nt=i a fost
]nv['[tura Vechiului Testament ;i
tradi'iile religioase ale evreilor. Mai
t=ryiu, el a ap[rat credin'a cre;tin[
de primejdia doctrinelor false.

fanatic

o persoan[ care este ]mpins[ dincolo


de ra'iune de sentimentele sale sau
credin'ele sale. Fanatismul lui Saul
l/a f[cut s[/i persecute pe cre;tini.

funda oameni care cred c[ cuvintele Bibliei


mentali;ti
sunt inspirate de Dumneyeu ;i c[ ele
trebuie creyute ;i trebuie tr[ite. Ei
refuy[ s[ accepte orice ]nv['[tur[
care este ]n deyacord cu Biblia.
Neamuri

persoane care nu sunt evrei. Bisericile Galatiei erau formate din credin-

cio;i dintre Neamuri ;i din evrei


cre;tini.
Evanghelie veste bun[: ]nv['[turile lui Isus ;i
ale apostolilor: adev[rurile fundamentale despre m=ntuire prin credin'a ]n Isus Cristos.
martir

persoan[ care alege mai degrab[


moartea dec=t renun'area la credin'[: persoan[ condamnat[ la moarte pentru credin'a sa.

Mesia

Unsul. n timpurile Vechiului Testament, profe'ii, preo'ii ;i regii erau


un;i cu untdelemn (untdelemnul le
era turnat pe cap) pentru a fi pu;i
deoparte, ]n mod oficial, pentru
Dumneyeu ;i lucrarea Sa. Profe'ii au
scris despre un M=ntuitor care urma
s[ vin[ ;i care va fi Profet, Preot ;i
Rege. Dumneyeu l va unge cu Duhul Sfnt, d=ndu/I autoritatea ;i puterea s[/i ]ndeplineasc[ misiunea.
El va fi Mesia Unsul care va
aduce reyolvarea problemelor lumii
;i va stabili o ]mp[r['ie de pace universal[, dreptate ;i prosperitate.
`Mesia~ este cuv=ntul ebraic pentru
`Unsul~, iar `Cristos~ cel grec. C=nd
spunem `Isus Cristos~, de fapt noi
ne referim la poyi'ia Sa oficial[ ca
Cel pe care Dumneyeu L/a uns ca s[
fie Profet, Preot ;i Rege.

teologie

studiul naturii lui Dumneyeu ;i a raportului S[u cu omul ;i cu Universul: sistem de credin'e religioase.
Preg[tirea teologic[ a lui Saul era ]n
Scripturile Vechiului Testament.
Acestea ne reveleay[ natura lui
Dumneyeu ;i ne dau o istorie a
rela'iilor Sale cu omul ;i cu Universul, ]nainte de venirea lui Cristos. Epistolele lui Pavel sunt o preyentare clar[ a teologiei cre;tine.

Preg[tirea ap[r[torului

13
DEYVOLTAREA LECIEI

Cu c=t ;tii mai multe despre autor, cu at=t ]i


]n'elegi mai bine scrierile. De aceea, ]nainte de a
]ncepe s[ studiem Galateni ;i Romani, s[ privim la
omul care a scris aceste epistole marele apostol
Pavel. Cu c=t ;tii mai multe despre caracteristicile
;i experien'ele sale, cu at=t vei ]n'elege mai clar de
ce a scris ceea ce a scris.
n ]ntreaga epistol[ c[tre Galateni, ]l vedem pe
Pavel ap[r=nd credin'a cre;tin[ de iudaiyatori. n
Romani, vom studia preyentarea dinamic[ a Evangheliei pe care o face el. A'i citit deja despre importan'a acestor epistole. S[ vedem acum modul ]n care
l/a preg[tit Dumneyeu pe Pavel, prin educa'ie ;i
experien'[, ca s[ le scrie.

Prin educa'ia sa, Saul a fost preg[tit s[ devin[


doctor ]n Legea Iudaic[, ]nv['[tor religios ;i un lider
religios influent al na'iunii sale. De fapt, c=teva pasaje
biblice ne fac s[ credem c[ Saul a fost, probabil, membru al Sinedriului consiliul suprem ;i autoritatea
religioas[ ;i legal[ cea mai ]nalt[ a na'iunii iudaice.
SIMBOLURI SAU EMBLEME

Legea

Legea Moyaic[
Sistemul juridic
al iudaismului

M=ntuirea ]n Cristos
Evanghelie
Cre;tinism

APRTOR AL CREDINEI IUDAICE


Obiectivul 1. Arat[ modul ]n care preg[tirea ;i
experien'a ]n iudaism l/au ajutat pe Pavel s[ se
preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea
Evangheliei.
Educa'ia
Pavel, un t=n[r evreu de o inteligen'[ sclipitoare,
din cetatea Tars, a c[p[tat o instruire complet[ ]n
Scripturile Vechiului Testament. C=nd ]l ]nt=lnim ]n
Noul Testament pentru prima oar[, el este numit cu
numele s[u evreiesc, Saul. El ;i/a primit preg[tirea
teologic[ la Ierusalim, sub ]ndrumarea unuia dintre
RSPNDIREA EVANGHELIEI

cei mai mari ]nv['[tori ai acelei perioade Gamaliel.


Putem observa cum instruirea complet[ ]n
Scripturi l/a preg[tit s[ ]n'eleag[ adev[rurile Evangheliei ;i apoi s[/i ]nve'e pe al'ii. Dup[ ce Dumneyeu i/a ar[tat c[ Isus a fost Mesia, Cel promis ]n
Scripturi, el a putut s[L predice pe Cristos pe baya
profe'iilor Vechiului Testament. Dumneyeu i/a ar[tat rela'ia dintre Lege ;i Evanghelia m=ntuirii prin
credin'a ]n Isus Cristos. Din acel moment, Dumneyeu a folosit mintea sclipitoare a lui Saul ;i educa'ia
sa ]nalt[ pentru a r[sp=ndi Evanghelia, pentru a
ap[ra credin'a ;i pentru a formula doctrina cre;tin[
pe care o avem ast[yi ]n Noul Testament.

APRAREA CREDINEI

S[ facem acum c=teva exerci'ii pentru a/'i fixa


]n memorie ceea ce ai citit. C=nd nu ;tii s[ r[spunyi,
]ntoarce/te la ceea ce ai citit ;i caut[ r[spunsul.
Dup[ ce ai terminat sec'iunea, verific[/'i r[spunsurile, compar=ndu/le cu cele date ]n curs. n
timp ce lucreyi exerci'iile, acoper[ r[spunsurile din
manual. Unele ]ntreb[ri sunt asupra unor pasaje din
Biblie.
Chiar dac[ ;tii deja r[spunsul, cite;te textul
pentru lumina pe care o arunc[ acesta asupra subiectului.

FORMULAREA DOCTRINEI

2 Cine l/a ]nv['at pe Pavel teologie?


........................................................................................
3 n ce ora; ;i/a primt educa'ia?
........................................................................................
4 Pavel spune c[ el a fost ]nv['at potrivit cu
........................................................................................
5 Care este consiliul religios al c[rui membru a
fost probabil Pavel?
........................................................................................

1 Fapte 22.3. Care este numele ora;ului ;i al provinciei ]n care s/a n[scut Pavel?

6 Fapte 26.24. Ce a spus guvernatorul roman


Festus referitor la educa'ia ]nalt[ a lui Pavel?

........................................................................................

........................................................................................

14

Galateni ;i Romani

7 Scrie/'i p[rerea despre importan'a pe care


educa'ia bun[ a lui Pavel a avut/o ]n lucrarea pe
care i/a ]ncredin'at/o Dumneyeu. Ce creyi despre
importan'a studiilor tale pentru lucrarea ]n care te
cheam[ Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

EXPERIENA
Obiectivul 2. Identific[ mai multe caracteristici
personale ale lui Pavel, ]n timp ce predici sau ]i
]nve'i pe al'ii din Faptele Apostolilor ;i explic[
modul ]n care le/a folosit Dumneyeu ]n lucrarea lui Pavel.
Pavel a fost un ap[r[tor al credin'ei iudaice
]nainte de a fi ap[r[tor al credin'ei cre;tine. El se
refer[ la sine ca la un fariseu ]ntre farisei. Aceasta
]nseamn[ c[ era unul dintre cei mai stric'i membri
ai sectei lor. Fariseii pot fi numi'i fundamentali;tii
acelor yile. Ei ap[rau adev[rul Scripturii ]mpotriva
doctrinelor false. Ei erau foarte stric'i ]n respectarea
tradi'iilor ;i regulilor religiei iudaice ;i ]ncercau s[i
oblige ;i pe al'i evrei s[ le respecte. Ei l criticau pe
Isus ;i voiau s[/L omoare, pentru c[ El vindeca oameni ]n yiua Sabatului, yiua de odihn[.
Se pare c[ Saul nu a fost ]n Ierusalim ]n timpul
propov[duirii lui Isus. Probabil c[ ]n timpul acelor
ani el se afla ]n provincia sa natal[, Cilicia. Totu;i,
trebuie s[ se fi ]ntors la Ierusalim la scurt[ vreme
dup[ r[stignire, deoarece ]l g[sim persecut=nd Biserica cre;tin[ abia n[scut[.
8 ntoarce foaia la harta Galatiei ;i a Imperiului
Roman, la pagina 8. Caut[ pe hart[ provincia Cilicia
;i cetatea Tarsus. Observ[ a;eyarea, raportat la Galatia ;i la Ierusalim. Ce mare este situat[ la sudul
coastelor Ciliciei?
........................................................................................

Saul, ]n calitate de doctor ]n Lege ;i strict fariseu, era hot[r=t s[ apere religia iudaic[ ]mpotriva
oric[rei ]nv['[turi false. El era obi;nuit s[ ]nve'e ]n
sinagogi ;i s[ pledeye contra saducheilor. (Ei erau
liberalii acelor yile, care nu credeau ]n spirite, ]n
]ngeri, sau ]n ]nvierea trupului.)
C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru
prima oar[ pe Saul din Tars, el nu poart[ doar o
discu'ie ]n contradictoriu despre religie. El face
parte dintr/un grup de farisei fanatici, care au decis
s[ ;tearg[ urmele Evangheliei lui Isus Cristos. Isus,
Fiul lui Dumneyeu? Pentru Saul, o asemenea ]nv['[tur[ este blasfemie ;i blasfemiatorii trebuia
omor='i! De aceea el crede c[ face voia lui Dumneyeu c=nd ]ncearc[ s[ distrug[ Biserica cre;tin[.
9 S[ revenim acum la Faptele Apostolilor. Aceast[ carte a fost scris[ de Luca, un medic, unul dintre
colaboratorii lui Pavel. Cite;te fiecare dintre pasajele de mai jos. Al[turat fiec[rei trimiteri, noteay[
cuvinte din text care ]l descriu pe Saul, sau orice
idee pe care 'i/o d[ textul despre tr[s[turile lui de
caracter. Am s[ te ajut la primele, l[s=ndu/te s[ le
faci tu pe celelalte. Cred c[ vei g[si interesant modul
acesta de a studia Biblia. Cite;te toate pasajele. Dac[
dore;ti, po'i ad[uga observa'iile f[cute de mine.
Fapte 7.54-60. T=n[r. Unul dintre conduc[torii preyen'i la ]mpro;carea cu pietre a lui tefan.
........................................................................................
........................................................................................
Fapte 8.1. Consimte la condamnarea la moarte a lui
tefan. Trebuie s[ fi avut o oarecare autoritate printre conduc[torii religio;i. Probabil s[ fi votat pentru moartea lui tefan.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Fapte 8.3-4. Face pr[p[d ]n Biseric[. Conduce o prigoan[ nemiloas[. Meticulos. Hot[r=t.
........................................................................................
........................................................................................
Fapte 9.1-2.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

15

Acum po'i ]n'elege de ce ]l numim uneori pe


Saul `apostol al Legii~. El a fost trimis cu o misiune
special[ ]ntr/o 'ar[ str[in[. Prin ]ntemni'area cre;tinilor din Damasc, el se a;tepta s[ opreasc[ r[sp=ndirea ]nv['[turilor lor. El urma s[/i apere pe evreii
din Damasc de ceea ce el considera a fi ereyie.

10 Cite;te Fapte 22.1-5. Aceasta nu pare deloc o


preg[tire ]n a deveni ap[r[tor al credin'ei cre;tine.
Metodele sale sunt completamente gre;ite. Violen'a
;i for'a nu sunt metodele lui Dumneyeu de a/i
ap[ra adev[rul. Totu;i, nu 'i se pare c[ Dumneyeu
folosea chiar suferin'ele cre;tinilor ca s[/i arate lui
Saul realitatea preyen'ei Sale ]n ei?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cum l/a preg[tit pe Pavel experien'a de persecutor
pentru persecu'ia pe care el ]nsu;i avea s[ o sufere?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
11 Pune un X ]n dreptul cuvintelor care ]l descriu
pe Saul din Tars.

....educat
....ateu
....dintre Neamuri
....evreu
....]ndr[yne'
....iubitor
....misionar
....eretic
....dedicat
....indiferent fa'[
de Lege

....incult
....religios
....fariseu
....lene;
....timid
....bun
....des[v=r;it
....sincer
....independent

....inteligent
....saducheu
....cre;tin
....energic
....violent
....strict
....hot[r=t
....influent
....]n organiya'ie
....yelos pentru
Lege

12 Tu l/ai fi ales pe Pavel s[ devin[ un fondator


de biserici cre;tine ;i apostol al lui Cristos? Revino
la exerci'iul 11 ;i pune un P ]nsemn=nd `preg[tire~ ]n dreptul caracteristicilor lui Pavel care lau
preg[tit ]ntrun mod oarecare pentru partea sa ]n
planul lui Dumneyeu.
13 Cuno;ti pe cineva care s[ fi fost du;man al lui
Cristos ]nainte de convertire? Dac[ este posibil, stai
de vorb[ cu el despre convertirea lui. n ce mod ]l
ajut[ experien'a anterioar[ s[ ]n'eleag[ ;i s[ r[spund[ opoyi'iei? Ce l/a condus la convertire?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
F[ o list[ cu numele du;manilor Evangheliei, fie
indiviyi, fie grupuri, pentru care ]'i propui s[ te rogi.
........................................................................................
........................................................................................

CONVERTIREA LA CRISTOS
Obiectivul 3. Identific[ ]n Faptele Apostolilor
influen'ele care au condus la convertirea lui
Pavel ;i evalueay[ importan'a unor asemenea
influen'e asupra du;manilor lui Cristos de
ast[yi.
M[rturia personal[ a lui Pavel despre convertirea sa este una dintre cele mai puternice doveyi
despre adev[rul Evangheliei. Oriunde mergea, el
povestea cum a cunoscut c[ Isus (pe care l ur=se ;i
l persecutase) este Fiul lui Dumneyeu ;i M=ntuitorul lumii.
Saul a;tepta venirea unui M=ntuitor promisiunile ;i profe'iile din Scripturi trebuia s[ se ]mplineasc[. Saul a;tepta ca Mesia Unsul, Cristosul
s[ apar[ ca un mare lider politic ;i s[ stabileasc[ ]n

Ierusalim o ]mp[r['ie teocratic[ a drept['ii, ;i aceast[ ]mp[r['ie s[ domine ]ntreaga lume. Isus, care
vorbea despre o ]mp[r['ie spiritual[, nu Se potrivea
cu imaginea lui Saul despre Mesia. Totu;i, El
pretindea c[ este Fiul lui Dumneyeu, M=ntuitorul,
Mesia. Aceasta era Evanghelia, vestea bun[ pe care
urma;ii S[i continuau s[ o predice cu mare putere.
Saul a refuyat s[ accepte faptul c[ Isus este Mesia.
De fapt, el lupta ]mpotriva lui Isus nsu;i. Saul credea c[ face voia lui Dumneyeu, dar el lupta ]mpotriva lui Dumneyeu.
Influen'e care au dus la convertire
S[ privim la c=teva dintre influen'ele care au
dus la convertirea lui Saul. Cite;te pasajele indicate

16
din Faptele Apostolilor ;i apoi r[spunde la ]ntreb[ri.
14 Fapte 5.12-39. Ce au vrut membrii Consiliului
iudaic s[ le fac[ apostolilor?

Galateni ;i Romani
timp ce ]l ]mpro;cau cu pietre pe tefan, ca ;i cum
Saul ar fi fost ]ns[rcinat cu execu'ia sau ca ;i cum ei
ar fi lucrat pentru el.

Cine i/a avertiyat s[ nu o fac[?

18 Fapte 6.11-15. De ce i/a impresionat fapta lui


tefan a;a de puternic pe Saul ;i pe membrii consiliului care ]l judeca?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Care era rela'ia sa cu Saul?

........................................................................................

........................................................................................

19 Fapte 7.51-54. Cum creyi c[ l/a impresionat predica lui tefan pe Saul? Apogeul predicii l/a ]nfuriat.
Creyi c[ s/a ]nfuriat pentru c[ ]n inima sa el ;tia c[
ceea ce spune tefan este adev[rat? Biblia spune c[
`]i t[ia la inim[~. Consideri predica lui tefan ca una
dintre influen'ele care au dus la convertirea lui Saul?
Compar[, ]n cuvintele tale, efectele ei cu cele ale Evangheliei predicate ast[yi.

El i/a avertiyat c[ dac[ ]i persecut[ pe apostoli, s/ar


putea
........................................................................................
........................................................................................
15 Fapte 6.7. `Veneau la credin'[~ ]nseamn[ c[ ei
credeau Evanghelia, accept=nduL pe Isus ca M=ntuitor ;i urm=ndu/L. Cine `veneau la credin'[~?
........................................................................................
Convertirea unui mare num[r de lideri religio;i trebuie s[ fi afectat profund via'a lui Saul, chiar dac[
l/a ]mpins pe moment la lupt[ ]mpotriva doctrinei
cre;tine.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

16 Fapte 6.8. Observi aici ceva ce ar fi putut s[/l


fac[ pe Saul s[ se g=ndeassc[ la adev[rul Evangheliei pe care o predica tefan?
........................................................................................
17 Fapte 6.9-10. Mai t=ryiu, ]n ]ntreaga sa propov[duire, ]l g[sim pe Pavel preyent=nd Evanghelia ]n
sinagogi ;i discut=nd cu oamenii care se duseser[
acolo ca s[ se ]nchine sau ca s[ studieye Scripturile.
Cine ]nv['a ]n sinagoga liber'ilor (sclavi elibera'i)
c[ Isus este Cristosul?

........................................................................................
........................................................................................
O alt[ traducere spune `scr=;neau din din'i cu
furie~. n loc s[ se poc[iasc[, ei l/au ]mpro;cat pe
tefan cu pietre ;i l/au omor=t.

........................................................................................
Observi ceva semnificativ despre unul dintre locurile de unde proveneau unii dintre oamenii care nu
s/au putut ]mpotrivi ]n'elepciunii ;i duhului lui
tefan? Explic[/'i r[spunsul.
........................................................................................
........................................................................................
Nu ni se spune c[ Saul ar fi fost unul dintre
ace;ti oameni care au discutat cu tefan ;i nu au
putut r[spunde argumentelor sale, dar este posibil
ca Saul s[ fi fost printre ei. Ei sunt aceia care au
angajat ni;te martori mincino;i ]mpotriva lui tefan.
Martorii ;i/au l[sat hainele la picioarele lui Saul, ]n

20 Fapte 7.55-56. Ce a v[yut tefan?


........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

17

A sta la dreapta unui conduc[tor era o poyi'ie


de cinste ;i de autoritate. Creyi c[ Saul a putut s[
uite viyiunea lui tefan? Dac[ Isus era cu adev[rat
]n Cer, la dreapta lui Dumneyeu, ]nseamn[ c[ El era
Mesia+ preten'iile Sale de a fi Fiul lui Dumneyeu ;i
]nv['[turile Sale erau adev[rate. Dac[ e a;a, Saul
lupta ]mpotriva lui Dumneyeu: exact a;a spusese
Gamaliel.
21 Fapte 7.59-60. Dac[ tu ai fi fost ]n locul lui Saul,
;tiind c[ tefan era nevinovat, cum te/ar fi afectat
aceste ultime cuvinte ale primului martir cre;tin?
Te/ar fi mustrat con;tiin'a? Te/ar fi ajutat ele s[/'i
dai seama de realitatea preyen'ei lui Dumneyeu ]n
tefan? Ar fi devenit ele un model pentru tine, dac[
mai t=ryiu ar fi trebuit s[ fii ;i tu ]mpro;cat cu pietre,
pentru Numele lui Isus? Mul'i cre;tini de ayi sufer[
de dragul lui Isus Cristos. S[ ne rug[m pentru ei
acum, ca atitudinea lor s[/i conduc[ pe persecutori
la Domnul!
........................................................................................
........................................................................................
22 Matei 5.44. Am vrea s[ mai observ[m o influen'[ care l/a condus pe Saul la Cristos. Ce i/a ]nv['at
Isus pe urma;ii S[i s[ le fac[ celor ce/i persecut[?

supun[. Dac[ face a;a, va mai primi alte ]mpuns[turi de 'epu;, mai tari. La ce ]mpuns[turi de 'epu;
la care Saul a dat cu piciorul creyi c[ S/a referit Isus?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
24 La urma urmei, ce l/a schimbat complet pe Saul
pierderea unei dispute teologice sau revela'ia
personal[ a lui Cristos?
........................................................................................
25 Scrie pe scurt tot ceea ce observi despre Pavel
;i tr[s[turile lui caracteristice ]n urm[toarele versete. Compar[ apoi cu r[spunsurile date pentru aceast[ sec'iune. Nu vor fi acelea;i, dar te vei delecta s[
studieyi Biblia ]n acest mod, ;i studiul acestui pasaj
]'i va da o bay[ puternic[ pentru lec'iile urm[toare.
Deschide la Fapte 9.
9.3-5 ...............................................................................
........................................................................................
9.6 ..................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

9.9-12 ................................................................................

C=nd Saul a devenit conduc[torul prigonitorilor


Bisericii, el a devenit ;i 'inta rug[ciunilor cre;tinilor.
i Dumneyeu r[spunde la rug[ciune!

........................................................................................

Convertirea

9.15 ..................................................................................

n Faptele Apostolilor sunt trei relat[ri despre


convertirea lui Saul. ntruna din ele ne sunt date
ni;te detalii care nu sunt men'ionate ]n celelalte.
Cite;te Fapte 9.1-19.
23 Fapte 9.5. `A da cu piciorul ]ntr/un 'epu;~ se
refer[ la un animal de povar[, la un bou care nu
vrea s[ mearg[ acolo unde ]l conduce st[p=nul.
C=nd st[p=nul ]l ]n'eap[ u;or cu un 'epu;, cu un
b[' ascu'it, boul acesta d[ cu piciorul ]n loc s[ se

9.13-14 ..............................................................................

........................................................................................
9.16 ..................................................................................
........................................................................................
9.17-18 ..............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

APOSTOL AL LUI CRISTOS


Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai bine caracterul ;i
lucrarea lui Pavel ;i s[/i ]n'elegi mai bine scrierile.
Primele experien'e misionare
Imediat dup[ convertirea sa, Saul a ]nceput s[ pre-

dice c[ Isus este Mesia M=ntuitorul ;i c[


singura cale de a fi m=ntuit de p[cate este credin'a
]n Isus.
Chiar de la ]nceput a ]nt=mpinat ]mpotrivire ;i
persecu'ie, dar a putut s[/;i continue m[rturisirea,
deoarece ;tia c[ Isus l/a ales pentru o misiune special[.

18

26 Fapte 9.15. Unde urma Isus s[/l trimit[ pe Saul


ca martor al S[u?
........................................................................................
........................................................................................
27 S[ mai observ[m c=teva lucruri despre modul
]n care a intrat Saul ]n lucrarea de propov[duire.
Vei studia importan'a acestor observa'ii c=nd vei
studia lec'ia 2.
9.19 .................................................................................
9.20 ...................................................................................
.........................................................................................

Galateni ;i Romani

Biblia nu ne relateay[ nimic despre anii pe care i/a


petrecut Saul din Tars, dup[ convertirea sa. Unii
cred c[ el a predicat Evanghelia ]n Cilicia ;i, probabil, ]n partea de nord a provinciei Galatia, dar nu
avem nici o relatare direct[.
Urm[toarea ocayie cu care apare Saul este trimiterea lui Barnaba ca misionar ]n Antiohia Siriei,
din partea Bisericii din Ierusalim. Barnaba se duce
la Tars ca s[/l ]nt=lneasc[ pe Saul ;i s[/l ia ca ajutor
]n Biserica din Antiohia.
Din acel moment vedem cum se deyvolt[ lucrarea de propov[duire a lui Saul, c[l[toriile sale
misionare ;i epistolele sale. Ce mare apostol a fost
el! Sunt sigur c[ de acum ]ncolo, c=nd ]i vei citi
epistolele, te vei sim'i mai familiar cu el ;i/i vei ]n'elege mai bine mesajul.

.........................................................................................
.........................................................................................
9.21 ...................................................................................
9.22 ...................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
9.23-25 ..............................................................................
..........................................................................................................................................
9.26-27 ..............................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................

28 Noteay[ acum, ]n cuvintele tale, principalele lucruri din experien'a lui Pavel care l/au preg[tit s[
]n'eleag[ problemele bisericilor ;i s[ scrie ]n ap[rarea Evangheliei.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
29 Creyi tu c[ Dumneyeu ne conduce vie'ile ;i
ast[yi ca s[ ne dea experien'e practice de care avem
nevoie ca preg[tire pentru lucrarea pe care vrea s[
o facem? Dac[ e;ti de acord, d[ un exemplu.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

9.28-29 ..............................................................................

........................................................................................

.........................................................................................

........................................................................................

.........................................................................................

........................................................................................

Preg[tirea ap[r[torului

19

Preyentarea lui Pavel ]n Galateni

........................................................................................

Acum e;ti preg[tit ca s[ cite;ti scrisoarea lui


Pavel c[tre Galateni. Dac[ ai o versiune ]n limbaj
modern, o po'i folosi. Aceast[ citire te va ajuta s[
experimenteyi impactul cu personalitatea ;i m[rturia personal[ a lui Pavel. Imagineay[/'i c[ teai convertit la propov[duirea lui Pavel ]n Galatia. El a fost
de mai multe ori ]n casa ta ca s[ te ]nve'e pe tine,
familia ta, vecinii t[i Evanghelia.
Acum, tu ;i grupul de credincio;i care se adun[
]n casa ta nu ;ti'i dac[ s[/i urma'i pe iudaiyatori
sau s[ r[m=ne'i ]n ]nv['[tura pe care v/a dat/o Pavel. Chiar cu o yi ]nainte ca ni;te iudaiyatori s[ viyiteye adunarea voastr[, prime;ti o scrisoare de la
Pavel o scrisoare adresat[ Bisericii din Galatia!
ncepe acum s/o cite;ti ca s[ veyi dac[ ]l po'i auyi
pe Pavel vorbindu/'i.
Noteay[ impresiile deosebite pe care 'i le faci
despre Pavel, din lectura acestei scrisori c[tre Galateni.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile
Compar[/'i r[spunsurile cu cele date mai jos.
Marcheay[le cu X pe cele la care ai r[spuns gre;it,
pentru a le revedea ]nainte de test.

1 Tars, ]n Cilicia.
2 Gamaliel.
3 n Ierusalim.
4 Legea p[rin'ilor (str[bunilor). Formularea poate s[ fie diferit[, ]n func'ie de traducere Fapte
22.3.
5 Sanhedrinul.
6 nv['[tura ta cea mult[ te face s[ dai ]n nebunie.
7 R[spunsul t[u. El cuno;tea Vechiul Testament.
El cuno;tea profe'iile despre Mesia ;i putea s[
arate cum le/a ]mplinit Isus. Era bine preg[tit
]n logic[ ;i literatur[. Acestea l/au ajutat at=t ]n
scriere, c=t ;i ]n predicare. El avea credin'[
absolut[ ]n Scripturi ;i insista ca orice doctrin[
s[ fie conformat[ acestora. Pavel avea s[ le preyinte Evanghelia guvernatorilor, regilor ;i conduc[torilor religio;i din diferite '[ri. El urma
s[ scrie 13 (sau 14, dac[ i/am atribui Epistola
c[tre Evrei) dintre cele 27 de c[r'i ale Noului
Testament. Dumneyeu a folosit educa'ia lui.

8 Marea Mediteran[.
9 Fapte 9.1. Sufla amenin'are ;i ucidere. Violent,
dur ;i plin de m=nie.
Fapte 9.1-2. Fanatic. Hot[r=t s[ distrug[ cre;tinismul. Om de ac'iune. Lucreay[ ]n cadrul unei
organiya'ii. Crede c[ este ]ndrept['it ]n ac'iunile
sale. Gata s[ mearg[ ]n misiune ]ntr/o 'ar[ str[in[. Crede ]n ]ndeplinirea proiectelor.
10 R[spunsul t[u. Crede c[ da. El putea s[ ]n'eleag[ mai bine atitudinea persecutorilor ;i, probabil, putea s[ accepte suferin'a cu mai mult[
r[bdare.
11 Educat, inteligent, religios, fariseu, evreu, energic, ]ndr[yne', violent, strict, misionar, des[v=r;it, hot[r=t, sincer, influent, dedicat, ]n organiya'ie, yelos pentru Lege.
12 Toate caracteristicile sale par s[ fi fost o parte
din preg[tirea sa. Dumneyeu a trebuit s[ supun[ temperamentul s[u violent ca s[/l foloseasc[
]n promptitudinea ap[r[rii Evangheliei, chiar
cu pre'ul vie'ii.
13 R[spunsul t[u.
14 S[ ]i omoare. Gamaliel. nv['[torul s[u. ... lupta'i ]mpotriva lui Dumneyeu.
15 O mare mul'ime de preo'i.

20
16 tefan f[cea minuni ;i semne mari.
17 tefan.
18 Fa'a lui era ca a unui ]nger.
19 R[spunsul t[u.
Eu cred c[ Dumneyeu a folosit predica lui
tefan ca s[/l conving[ pe Saul de p[cat. El a
reac'ionat la fel ca mul'i oameni de ast[yi,
atunci c=nd sunt dovedi'i vinova'i, la auyirea
Evangheliei. El s/a ]nfuriat pe predicator ]n loc
s[/;i m[rturiseasc[ vina.
20 Fiul Omului (Isus), st=nd ]n Ceruri, la dreapta
lui Dumneyeu.
21 R[spunsurile tale au fost, probabil, `da~.
22 Roag[/te pentru ei.
23 R[spunsul t[u.
24 O revela'ie personal[ a lui Cristos.
25 9.3-5. Este obiectul unei revela'ii personale a lui
Cristos. Accept[ supranaturalul chiar ]nainte de
a/l ]n'elege. Recunoa;te autoritatea mai ]nalt[
`Doamne~.
9.6. Gata s[ accepte adev[rul ;i s[ ac'ioneye pe
baya lui, chiar dac[ acesta implic[ o schimbare
complet[. Pune voia lui Dumneyeu mai presus
de orice. Convertit. Om de ac'iune, dinamic,
gata s[ lucreye pentru Isus.
9.9-12 Poste;te ;i se roag[. Dumneyeu ]i vorbe;te prin vedenii.
9.13-14. Fusese foarte temut ca prigonitor.
9.15. Vas ales de Domnul ca s[ duc[ Numele
S[u la Neamuri, la ]mp[ra'i ;i la evrei.
9.16. A suferi pentru Isus se a;tepta la aceasta.
9.17-18. Acceptat ca frate cre;tin. ;i recap[t[
vederea ;i este umplut de Duhul Sfnt (putem

Galateni ;i Romani
presupune aceasta) atunci c=nd Anania ];i pune
m=inile peste el. Boteyat m[rturie public[ a
noii sale credin'e.
26 naintea Neamurilor, a ]mp[ra'ilor ;i a copiilor
lui Israel.
27 9.19. A stat ]mpreun[ cu ucenicii pe care pornise
s[/i aresteye.
9.20. Imediat ]ncepe s[ predice ]n sinagogi c[
Isus este Fiul lui Dumneyeu acela;i lucru
pentru care tefan fusese omor=t. Curajos.
9.21. Convertirea sa ;i mesajul pe care ]l predica i/a uimit pe to'i.
9.22. Se ]nt[rea ]n Domnul ;i ]n propov[duire.
i ]nfrunta pe iudei, dovedind c[ Isus este Cristosul. Acum folose;te logica, ra'ionamentul,
disputele teologice ]n locul for'ei. Metod[ a viitoarei propov[duiri.
9.23-25. A st=rnit du;m[nia iudeilor prin mesajul s[u. Ei au complotat ca s[/l omoare. Dumneyeu l/a iyb[vit. Model pentru viitoarea propov[duire.
9.26-27. Curajos. Merge la Ierusalim, centrul
persecu'iei. Merge la ucenici. Persecu'ia nu l/a
]mpiedicat s[ stea al[turi de Cristos ;i de Biseric[. Sinceritatea lui este pus[ la ]ndoial[. Barnaba lil preyint[ apostolilor ;i le spune despre
propov[duirea lui plin[ de ]ndr[yneal[. Acceptat de c[tre lideri.
9.28-29. Apreciay[ p[rt[;ia. Lucreay[ ]mpreun[
cu ceilal'i.Vorbe;te cu ]ndr[yneal[ pentru Cristos. Dispute cu evreii greci. Via'a ]i este amenin'at[. Fra'ii ]l trimit la Tars.
28 R[spusul t[u include probabil preg[tirea sa religioas[, educa'ia bun[, via'a ca lider religios
]n iudaism, convertirea ;i ]ns[rcinarea sa cu
propov[duirea ]ntre Neamuri, lucrarea sa misionar[.
29 R[spunsul t[u.

Preg[tirea ap[r[torului

21
SUGESTII PENTRU PREDARE

Aceste sugestii sunt concepute av=nd ]n vedere


c=teva 'eluri+

2. Folose;te mijloacele viyuale de care dispui pentru a ilustra via'a lui Pavel+ filme, diapoyitive,
fotografii, material de la ;coala duminical[.

Majoritatea studen'ilor vor avea oportunitatea


s[ conduc[ un grup de studiu biblic, fie ]n timp
ce studiay[ acest curs, fie dup[ aceea. Ei pot
folosi aceste sugestii pentru lec'ia la care sunt
date, sau le pot adapta pentru orice alt[ lec'ie.

3. Cerele unor studen'i s[ studieye c=te ceva dintre lecturile suplimentare ;i apoi s[ le preyinte
]ntregii clase.

Cei care predau acest curs ]ntr/o ;coal[ biblic[,


o biseric[ sau un grup de studiu, pot alege sugestiile cele mai adecvate condi'iilor ]n care
lucreay[.

4. Cerele studen'ilor s[ preyinte printr/o scenet[


c=teva episoade din via'a lui Pavel, inclusiv
convertirea lui. Adaug[ o scen[ imaginar[, ]n
care Pavel discut[ cu Luca despre modul ]n care
l/a preg[tit Dumneyeu pentru lucrarea pe care
o are de f[cut.

Aceste sugestii le ofer[ studen'ilor ;i profesorilor idei noi pentru studiu sau pentru o predare
mai eficient[.
Dac[ predai acest curs sau una dintre lec'ii, nu
uita c[ sugestiile nu sunt un plan de lec'ie sau un
program care trebuie urmat. Ele sunt doar sugestii,
dintre care po'i s[ le alegi pe cele mai potrivite pentru clasa ta.
n majoritatea ;colilor, pentru fiecare lec'ie se
aloc[ dou[ sau trei ore. Nu ]ncerca s[ aplici toate
sugestiile ]ntr/o singur[ or[.
Chiar dac[ nu ai de g=nd s[ predai lec'ia, cred
c[ vei citi cu pl[cere sugestiile. S/ar putea s[ le folose;ti odat[.
1. Aloc[ timp ]n care s[i dai clasei tale un start
bun. O atmosfer[ prietenoas[ ]i va face pe studen'i s[ se simt[ mai liberi s[ pun[ ]ntreb[ri ;i
s[ discute lec'ia. Reyerv[/'i timp pentru a cunoa;te clasa. Asigur[/te c[ fiecare a ]n'eles cum
trebuie s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Poate va
fi nevoie ca studen'ii s[ se ajute ]ntre ei p=n[
c=nd to'i vor ]n'elege sistemul. Discut[ con'inutul cursului ;i clarific[ obiectivele pe care urm[re;ti s[ le atingi. R[spunde atent la toate ]ntreb[rile pe care le au studen'ii cu privire la lec'ie
sau la curs.

5. Discut[ influen'ele care l/au condus pe Saul la


convertire ;i importan'a unor asemenea influen'e ]n c=;tigarea oamenilor pentru Cristos,
ast[yi.
6. Dac[ vreunul dintre studen'i a fost cu adev[rat
du;man al Evangheliei, roag[/l s[ depun[ o
m[rturie despre modul ]n care a fost adus la
Cristos.
7. Cerei cuiva s[ se informeye cu privire la religia
iudaic[ ;i s[i preyinte clasei un referat despre
educa'ia copiilor ;i preg[tirea necesar[ pentru
a deveni rabin. Ai putea invita un rabin evreu
sau un prieten evreu ca s[ fac[ aceast[ preyentare.
8. Discut[ cu studen'ii despre importan'a educa'iei ;i experien'ei practice ca preg[tire pentru
lucrarea pe care o are Dumneyeu pentru fiecare.
9. Cerele studen'ilor s[/;i ]mp[rt[;easc[ reyultatele studiului lor cu privire la personalitatea lui
Pavel ;i impresiile lor despre aceast[ metod[
de studiu biblic.
10. Ruga'i/v[ ]mpreun[ pentru du;manii Evangheliei cunoscu'i, ca Dumneyeu s[ fac[ din ei ap[r[tori ai credin'ei, oriunde este nevoie de ei.

22

Galateni ;i Romani

alb

23

Lec'ia 2
Preg[tirea ap[r[rii
7. S[ compari criya din Galatia cu criye similare
cu care se confrunt[ bisericile de ast[yi.
PLANUL LECIEI
Ap[rarea credin'ei era necesar[
Criya din Galatia
Galatenii
Criya
Responsabilitatea lui Pavel
Criya din cre;tinism
Perioada de tranyi'ie
Conflictul cu iudaiyatorii
Criyele de ast[yi
Forma ap[r[rii
Ap[rarea ]n scris
Deyvoltarea ap[r[rii
Studiul t[u asupra ap[r[rii

8. S[ ar['i modul ]n care epistolele erau folosite


pe vremea lui Pavel.
9. S[ folose;ti un plan al epistolei c[tre Galateni
;i s[ redai, din memorie, cele cinci mari diviyiuni.
10. S[ explici modul ]n care a;tep'i ca acest curs s[
te ajute ;i s[ preyin'i propriile tale obiective
pentru acest curs.
11. S[ ]n'elegi mai bine Galateni, pe m[sur[ ce cite;ti, ]n lumina scopului cu care a fost scris[
epistola.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.

OBIECTIVELE LECIEI
2. Cite;te studiul cuvintelor.
C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fi atins
urm[toarele obiective+
1. S[ po'i ar[ta importan'a scrisorii lui Pavel c[tre
Galateni ]n abordarea criyei legalismului.
2. S[ folose;ti harta ;i tabloul cronologic pentru a
explica cine erau galatenii ;i perioada scrierii
acestei epistole, potrivit cu teoria Galatiei de
sud.

3. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[ sec'iune. Noteay[ r[spunsurile la ]ntreb[rile de studiu ale fiec[rei sec'iuni, uit=ndu-te din nou,
dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai
terminat o sec'iune, verific['i r[spunsurile.
4. Studiay[ tabloul cronologic al vie'ii apostolului
Pavel atunci c=nd 'i se cere ]n lec'ie.

3. S[ explici cine erau iudaiyatorii ;i criya pe care


au produso ei ]n bisericile Galatiei.

5. Cite;te complet Epistola c[tre Galateni, atunci


c=nd 'i se cere ]n cadrul lec'iei.

4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea lucr[torilor cre;tini de ai ]nv['a pe al'ii Evanghelia


curat[ a lui Isus Cristos ;i de a ap[ra Biserica
de erori.

6. Dup[ ce ai parcurs lec'ia, recapituleay[ obiectivele, ca s[ fii sigur c[ leai atins.

5. S[ descrii perioada de tranyi'ie ]n Biserica primar[.


6. S[ cuno;ti fermitatea cu care conduc[torii Bisericii primare au sus'inut libertatea cre;tin[.

7. Recapituleay[ lec'iile 1 ;i 2 ]n vederea testului 1.


8. Dac[ studieyi independent, completeay[ testul 1, potrivit instruc'iunilor, ;i expediay[il
instructorului, pentru notare.

24

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

cronologie tablou sau list[ care con'ine datele


evenimentelor ]n ordinea ]n care au
avut loc. Aceast[ ordine este numit[
`succesiune cronologic[~. Cronologia pe care o vei studia ]n aceast[
lec'ie cuprinde c[l[toriile misionare ale lui Pavel ;i datele la care a scris
epistolele. Trebuie remarcat c[ datele exacte pentru aceste evenimente nu sunt cunoscute.

justificare a fi eliberat de vinov['ia p[catului


;i de pedeaps[ ;i a primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu. Vom avea o defini'ie complet[ ]ntro lec'ie viitoare. Pavel lea scris aceast[ scrisoare
galatenilor ca s[ ]i asigure c[ justificarea este prin credin'a ]n Cristos.
Iudaiyatorii ]nv['au c[ justificarea
este prin credin'a ]n Cristos ;i, ]n
plus, prin respectarea Legii iudaice.

criy[

proyelit

convertit de la o religie la alta. n


timpurile Noului Testament, iudeii
iau c=;tigat pe mul'i dintre Neamuri, care au trecut de la ]nchinarea
la idoli la ]nchinarea ]naintea singurului Dumneyeu adev[rat. Ace;ti
proyeli'i deveneau iudei.

ereyie

credin'[ sau opinie contrar[ doctrinelor stabilite ale unei biserici sau
ale unui sistem religios.

Legea

codul de legi pe care Dumneyeu i la


dat lui Moise, numit ;i Legea Moyaic[. Acest termen este folosit de asemenea pentru ]ntregul sistem de
precepte religioase iudaice. Scriem
acest cuv=nt cu majuscul[ `Legea~,
]n cadrul acestui curs, pentru a o
distinge de legile guvernamentale ]n
general.

legalism

insisten'a asupra respect[rii unor


anumite reguli (sau a Legii) pentru
a fi m=ntuit sau pentru a r[m=ne
]ntro rela'ie bun[ cu Dumneyeu.

moment crucial ]n deyvoltarea unei


institu'ii sau ]n via'a unei persoane.
Vorbim despre criy[ ]ntro boal[ ca
despre un punct de cotitur[ spre
via'[ sau moarte. Conflictul dintre
Evanghelia credin'ei pe care o predica Pavel ;i ]nv['[turile iudaiyatorilor a produs o criy[ ]n bisericile
Galatiei.

a te iudaiya a te conforma regulii iudaice, obiceiurilor ;i ideilor, sau ai face pe al'ii


s[ se conformeye lor. Iudaiyatorii
despre care studiem ]n Galateni erau
evrei cre;tini care ]ncercau s[-i fac[
pe cre;tinii dintre Neamuri s[ devin[ iudei ;i s[ urmeye ritualurile
religioase ale iudaismului (adic[ ale
evreilor).
etnic

rasial, av=nd dea face cu diferitele


rase de oameni, cu caracteristicile ;i
obiceiurile lor. Din punct de vedere
etnic, galatenii erau descenden'ii galilor, de la care ;iau primit numele.

Preg[tirea ap[r[rii

25
DEYVOLTAREA LECIEI
Ap[rarea credin'ei era necesar[

Obiectivul 1. Arat[ importan'a scrisorii lui Pavel


c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului.
Este oare important ceea ce creyi? Apostolul
Pavel credea c[ este. De c=nd sa convertit la Cristos, el a ]nceput s[ ]nve'e ;i s[ predice vestea bun[
c[ Fiul lui Dumneyeu a murit pentru p[catele
noastre ;i apoi a ]nviat ca s[ ne dea via'[ ve;nic[
]mpreun[ cu El. El a ]nv['at c[ putem fi m=ntui'i de
p[cate ;i putem tr[i o via'[ pl[cut[ lui Dumneyeu
numai prin credin'a ]n Isus Cristos. Din pricina acestui, mesaj el a fost prigonit, biciuit, aruncat ]n
temni'[, ]mpro;cat cu pietre, ca s[ fie omor=t. La fel
ca mii de cre;tini din primul veac, el a fost gata mai
degrab[ s[ moar[, dec=t s[ se lepede de adev[rul
Evangheliei. n cele din urm[, el a fost decapitat pentru fermitatea cu care a stat al[turi de adev[r.
Pavel nu era mul'umit ca oamenii doar s[L
accepte pe Isus ca M=ntuitor. El voia s[ fie sigur c[
ei sunt bine fundamenta'i ]n adev[r. El ]i ]nv['a
Scripturile. A ]nfiin'at biserici ]n casele celor care
au devenit cre;tini ;i lea dat sfaturi practice despre modul ]n care trebuie s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[.
Dup[ ce a plecat s[ predice Evanghelia ]n alte 'inuturi, se ruga yilnic pentru cei converti'i ;i p[stra
leg[tura cu ei prin scrisori. C=nd se iveau probleme, bisericile trimiteau pe cineva la Pavel ca s[ primeasc[ sfaturi.
1 Cite;te 2 Corinteni 11.23-29. Care versete vorbesc despre suferin'ele fiyice ale lui Pavel pentru c[
a proclamat Evanghelia sau pentru c[ a ap[rat adev[rul?
........................................................................................
2 Care versete din 2 Corinteni 11.23-29 vorbesc
despre preocuparea lui Pavel pentru cei care sau
convertit la predicile lui ;i te ajut[ s[ ]n'elegi atitudinea lui fa'[ de oricine ar fi ]ncercat s[i ]ndep[rteye
de la adev[rul Evangheliei?
........................................................................................
........................................................................................
Scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni este o ap[rare
a credin'ei cre;tine ]mpotriva legalismului. Dumneyeu la inspirat pe Pavel s[ scrie aceast[ ap[rare pentru a ]nt=mpina criya local[ din bisericile Galatiei,
criya general[ din cre;tinismul acelei epoci ;i multe
asemenea criye ale bisericilor sau indiviyilor de ast[yi. Aceast[ prim[ diviyiune a lec'iei te va ajuta s[
]n'elegi mai bine problema, a;a ]nc=t s[ realiyeyi
primul obiectiv.

CRIYA DIN GALATIA


C=nd vorbim despre criya din Galatia, ni se ridic[ ]n minte trei ]ntreb[ri+
1) Cine erau galatenii?
2) Din ce consta criya?
3) Care era responsabilitatea lui Pavel?
Galatenii
Obiectivul 2. Folose;te o hart[ ;i un tablou cronologic pentru a explica cine erau galatenii ;i
timpul ]n care a fost scris[ epistola, potrivit teoriei Galatiei de Sud.
3 Cite;te Galateni 1.1-2. Cui ]i adreseay[ Pavel
aceast[ scrisoare?
........................................................................................
4 Pentru a afla unde erau bisericile Galatiei, compar[ cele dou[ h[r'i de pe pagina 9. Ambele h[r'i
repreyint[ peninsula Asia Mic[. Pe harta modern[
cu `'[rile viyitate de Pavel~, ]n ce 'ar[ se afl[ vechea
provincie Galatia?
........................................................................................
Pe vremea lui Pavel, numele Galatia era folosit ]n
dou[ moduri+ fie pentru ]ntinsa provincie roman[
a Galatiei, fie numai pentru partea ei nordic[. Aceast[ regiune nordic[, situat[ la Marea Neagr[, era
Galatia propriu-yis[. Noi o numim uneori Galatia
etnic[. Locuitorii ei erau descenden'ii galilor care
veniser[ din Fran'a ]n veacul al treilea ]nainte de
Cristos. Potrivit teoriei Galatiei de Nord, Pavel ar fi
scris epistola bisericilor din aceast[ regiune.
Dac[ vrei s[ te familiariyeyi mai bine cu locuitorii Galatiei ;i cu regiunea ]n care au tr[it, sugestia
mea este s[ te documenteyi ]n leg[tur[ cu Turcia
yilelor noastre.
5 Ce mare este situat[ la nordul Turciei?
........................................................................................
6 Ce mare este situat[ la sud?
........................................................................................
Problema este c[ Pavel lea scris bisericilor pe
care lea ]nfiin'at el, or, ]n Faptele Apostolilor nu
g[sim nici o relatare despre vreo viyit[ a lui ]n Galatia de nord. n schimb el a fondat c=teva biserici ]n
partea de sud a provinciei administrative romane

26

Galateni ;i Romani

Galatia. Din acest motiv, noi credem c[ el a scris


acestor biserici. Aceasta este teoria Galatiei de sud.

11 Nume;te trei cet['i din Galatia de sud. (Veyi


harta de la pagina 9.)

Dup[ ce Imperiul Roman a cucerit '[rile din


jurul M[rii Mediterane, sa trecut la organiyarea lor
ca provincii administrative sau politice. Unele provincii au cuprins c=teva '[ri mai mici, a;a cum a fost
cayul Galatiei. Aceste 'inuturi erau apoi numite fie
dup[ numele lor original, fie dup[ numele provinciei romane. n scrierile sale, Pavel folose;te de obicei numele roman.

........................................................................................

7 Ia acum harta Galatiei ;i a Imperiului Roman


(pagina 8). G[se;te pe hart[ provincia administrativ[ Galatia. Este ha;urat[ ]n acela;i fel, dar este
]mp[r'it[ cu o linie punctat[. Partea nordic[ este
Galatia etnic[. Care este numele original al p[r'ii
sudice? l g[se;ti pe hart[.
........................................................................................
8 Care este semnifica'ia cuv=ntului etnic?
........................................................................................
9 Prive;te la hart[ ;i nume;te aceste cet['i ]n relatarea din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misionare ale lui Pavel.
........................................................................................
10 Ai citit ceva despre aceste cet['i ]n relatarea din
Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile misionare ale lui Pavel?
........................................................................................
........................................................................................

Pavel vorbe;te despre nestatornicia ;i instabilitatea


galatenilor. El este uimit cu c=t[ u;urin'[ au fost ei
cl[tina'i ]n convingerile lor doctrinare ;i din loialitatea personal[ fa'[ de acela care lea preyentat cel
dint=i Evanghelia. Cite;te Galateni 1.6-7 ;i 3.1. Cei
care sus'in teoria Galatiei de nord afirm[ c[ o asemenea instabilitate era caracteristic[ galilor.
Dar dac[ galii erau at=t de u;or cl[tina'i ]n convingerile lor, ce putem spune despre cei din sud?
Cite;te relatarea din Fapte 14 despre turbulenta c[l[torie misionar[ a lui Pavel. C=t de bine iau primit
mul'imile pe Pavel ;i Barnaba! Privi'i apoi c=t de
repede au reu;it ni;te iudei fanatici (cum fusese ;i
Pavel) s[ ]ntoarc[ mul'imile ]mpotriva apostolilor.
12 Cite;te pasajele indicate din Faptele Apostolilor ;i nume;te cet['ile ]n care poporul a primit cu
bucurie mesajul pentru ca, mai t=ryiu, s[ se ]ntoarc[
]mpotriva lui Pavel.
13.14, 42-52 ....................................................................
14.1-5 ...............................................................................
14.6, 13, 19 ....................................................................
Prive;te acum la harta cu c[l[toriile misionare
ale apostolului Pavel (pagina 9). Localiyeay[ pe hart[ Antiohia (]n Galatia), Listra, Iconia ;i Derbe. Prive;te atent la legenda h[r'ii pentru a vedea cum este
marcat[ fiecare c[l[torie.

Preg[tirea ap[r[rii
13 n care dintre c[l[toriile misionare a viyitat Pavel Antiohia, Listra, Iconia ;i Derbe?

27
22 Scrie data viyitei lui Pavel la Ierusalim, cu ocayia conciliului.

........................................................................................

........................................................................................

14 Linia care marcheay[ drumul str[b[tut trece


prin Galatia de nord?

23 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Romani?

........................................................................................

24 Scrie data execut[rii lui Pavel la Roma.

S[ vedem acum ce putem afla despre timpul ]n care


a scris Pavel epistola. Pavel ne spune c='i ani sau
scurs ]ntre diferite evenimente din via'a sa, dar noi
nu ;tim cu preciyie c=nd au avut loc acele evenimente. Ca urmare, cronologia vie'ii lui Pavel este
doar o presupunere. Cu toate acestea, tabloul cronologic de la pagina 10 te poate ajuta s[ cuno;ti
ordinea general[ a evenimentelor ]n lucrarea lui
Pavel. Pentru predare, la lec'ii, o po'i folosi ca
plan;[, sau o po'i scrie pe tabl[.

........................................................................................

........................................................................................
25 C=te epistole sunt cuprinse ]n list[? (Observ[
c[ Epistola c[tre Evrei nu este inclus[, de;i mul'i
cred c[ a fost scris[ tot de Pavel.)
........................................................................................
26 Teau ajutat tabloul cronologic ;i h[r'ile s[ ]n'elegi mai bine extinderea lucr[rii lui Pavel ;i s[ te
familiariyeyi mai mult cu Galateni?
........................................................................................

Localiyeay[ Ierusalimul, Ceyarea ;i Roma, pe


harta cu c[l[toriile misionare ale lui Pavel (pagina 9).
ntoarcete la cronologia paulin[ (pagina 10). Observ[ c[ tabloul are trei coloane. n coloana I sunt evenimentele din via'a lui Pavel, importante pentru acest studiu, ;i cet['ile ]n care au avut loc. Coloana II
cuprinde datele evenimentelor, ale c[l[toriilor misionare ;i ale scrierii epistolelor. Coloana III cuprinde c[l[toriile misionare ;i epistolele care au fost scrise. Pe baya informa'iilor pe care le po'i ob'ine din tabloul cronologic, r[spunde la urm[toarele ]ntreb[ri+
15 Nume;te cet['ile ]n care au avut loc evenimentele men'ionate ]n list[.
........................................................................................
16 Pavel lea scris galatenilor imediat dup[ una
dintre c[l[torii. Care?
........................................................................................
17 nainte de ce conferin'[ a scris el?
........................................................................................
18 n care dintre c[l[torii le scrie Pavel romanilor?
........................................................................................
19 C=nd a fost convertit Pavel?
........................................................................................
20 Scrie datele primei c[l[torii misionare.
........................................................................................
21 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Galateni?
........................................................................................

Dac[ teoria Galatiei de sud este corect[, Epistola c[tre Galateni trebuie s[ fi fost scris[ foarte
devreme. De fapt, se prea poate ca aceasta s[ fi fost
prima dintre epistolele pauline. Yona sudic[ era deja
evangheliyat[ la terminarea primei c[l[torii misionare. Se pare c[ Pavel a scris aceast[ scrisoare la pu'in[ vreme dup[ prima c[l[torie ;i ]nainte de viyita
la Ierusalim, pentru conciliul din anul 49 A.D. ;tim
c[ subiectele de care sa ocupat Pavel ]n scrisoarea
c[tre Galateni sunt acelea;i cu cele discutate ]n
Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). Dac[ acest
Conciliu ar fi avut loc ]nainte de scrierea epistolei,
Pavel ar fi men'ionat hot[r=rile luate acolo. Conciliul a hot[r=t c[ cei dintre Neamuri care devin cre;tini nu trebuie s[ se taie ]mprejur sau s[ respecte
legile iudaice. Deoarece Pavel nu men'ioneay[ aceste hot[r=ri, putem presupune c[ Epistola c[tre
Galateni a fost scris[ ]nainte de Conciliul de la Ierusalim.
Cronologia pe care o folosim este bayat[ pe teoria Galatiei de sud, care spune c[ epistola este adresat[ bisericilor din partea de sud a Galatiei. Dar, fie
c[ este adresat[ celor din nord, fie celor din sud,
;tim c[ Pavel a scris unor anumite adun[ri de cre;tini ca s[i ajute ]n problemele cu care se confruntau.
CRIYA
Obiectivul 3. Explic[ cine erau iudaiyatorii ;i
criya pe care au produso ei ]n bisericile Galatiei.
Bisericile cre;tine pe care Pavel le ]nfiin'ase ]n
Galatia erau sf=;iate de conflicte privitoare la probleme care puteau afecta existen'a lor. Esen'a me-

28

Galateni ;i Romani

sajului lui Pavel c[tre ei fusese m=ntuirea prin credin'a ]n Isus Cristos. Dar al'i ]nv['[tori au venit cu
un alt mesaj. Pe cine era s[ cread[?
Pavel scrie pentru ca s[ apere Evanghelia (;i
pe galateni) de eroare. Tema scrisorii sale o g[sim
]n Galateni 3.11+ `Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin
credin'[.~ Acesta este versetul cheie al epistolei.
Bisericile Galatiei erau formate at=t din iudei,
c=t ;i din Neamuri. Evreii au creyut din totdeauna
c[ aceia dintre Neamuri care voiau s[ fie m=ntui'i
trebuia s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moyaic[. Dar Pavel ia ]nv['at c[ Isus a murit pentru
p[catele lor ;i credin'a ]n El aduce m=ntuire at=t
evreilor, c=t ;i Neamurilor.
Sau ridicat atunci c=teva ]ntreb[ri de importan'[ vital[ at=t pentru galateni, c=t ;i pentru cre;tin[tate+ Este oare Evanghelia religia iudaic[ plus credin'[ ]n Isus Cristos? Cre;tinismul trebuie s[ fie o
sect[ ]n cadrul iudaismului, o extensie a Legii lui
Moise? Pentru ca cineva s[ devin[ cre;tin, trebuie
mai ]nt=i s[ devin[ evreu ;i s[ se conformeye culturii
iudaice? Este cre;tinismul un sistem legal? Este el
oare credin'[ ]n Isus Cristos plus Legea?
n bisericile Galatiei era o partid[ care r[spundea afirmativ la toate ]ntreb[rile acestea. Ei erau
cre;tini evrei care ]nainte fuseser[ farisei. Fariseii
erau secta cea mai strict[ din cadrul iudaismului,
extrem de legali;ti, deci;i s[ ;tearg[ urma ereyiei,
gata s[i omoare pe aceia care nu respectau legile ;i
tradi'iile iudaice. Pavel ]nsu;i fusese un fariseu fanatic ;i ;tia foarte bine cu cine se confrunt[ bisericile pe care le ]nfiin'ase.
CE ESTE EVANGHELIA?
Religie { credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?

27 Subliniay[ Galateni 3.11 ]n Biblia ta. Acest verset preyint[ tema epistolei c[tre Galateni. Memoreay[ versetul ;i scriel din memorie.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
28 Cine se opunea acestui adev[r?
........................................................................................
29 Descrie pe scurt criya prin care treceau cre;tinii
neevrei din Galatia.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pune un X ]n dreptul r[spunsului corect.
30 Cine erau iudaiyatorii?
....a) Reformatori ]n religia iudaic[.
....b) Liberali ]n bisericile cre;tine.
....c) Legali;ti care insistau asupra respect[rii
Legii iudaice.
....d) Cei converti'i de la iudaism la cre;tinism.
31 Care era gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor?
....a) Nu credeau ]n Cristos.
....b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[
a m=ntuirii.
....c) Puneau Legea Moyaic[ ]n locul lui Cristos.
RESPONSABILITATEA LUI PAVEL

Cultura iudaic[ { credin'a _ Evanghelie?


Legea { credin'a _ Evanghelie?
Numai credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?
Gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor nu era
faptul c[ puneau ceva ]n locul lucr[rii lui Cristos, ci
mai degrab[ ]ncercarea de ai ad[uga ceva. A'i mai
v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva? Ei deformau
mesajul evanghelic pe care Pavel ]l d[duse bisericilor. Ei ]nv['au c[ pentru a deveni cineva cre;tin, acel
cineva trebuie mai ]nt=i s[ devin[ bun evreu. Ei
insistau ca ;i cre;tinii dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice,
pentru a fi m=ntui'i. Ei ]nv['au c[ m=ntuirea se
cap[t[ prin credin'a ]n Cristos ;i prin respectarea
Legii.

Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea pe care o au lucr[torii cre;tini de a


]nv['a Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i
de a ap[ra biserica de erori.
Poate c[ ai remarcat deja, citind Galateni, c[
Pavel avea un sentiment profund de responsabilitate fa'[ de biserici. Aceasta deoarece el a fost cel
care a ]ntemeiat acele biserici. El ]i c=;tigase pe ace;ti
oameni pentru Domnul ;i ]i iubea ca pe copiii lui.
Ei erau pe punctul de a p[r[si credin'a lor ]n Cristos. Pavel p[rintele lor spiritual ]i iube;te at=t
de mult, ]nc=t vrea s[i fereasc[ de acest pericol ;i
s[ le ]nt[reasc[ credin'a ]n Cristos.
32 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n 4.19?
........................................................................................

Preg[tirea ap[r[rii
Pe l=ng[ responsabilitatea fa'[ de galateni, Pavel se
simte r[spuny[tor ]naintea lui Dumneyeu pentru ei.
Dumneyeu la trimis acolo ca s[ predice Evanghelia. De mai multe ori era s[ pl[teasc[ cu via'a, dar
el sa dus ]napoi ca s[i ]mb[rb[teye ]n Domnul. El
]i pomene;te constant ]n rug[ciunile sale, la fel cum
f[cea cu toate bisericile pe care le ]nfiin'ase. Nu este
de mirare c[ le scrie cu at=ta grab[ atunci c=nd afl[
de pericolul ]n care se g[sesc.
33 Compar[ Fapte 11.28-29 cu Fapte 15.36, 41. n
calitate de lucr[tori cre;tini, sim'im noi la fel cu Pavel pentru cei pe care iam condus la Cristos? Ai
]nfiin'at tu vreo biseric[? Cum teai sim'i dac[ cineva ar merge acolo ;i ar ]nv['a adunarea o doctrin[
fals[? Ce ai face? Po'i s[ ]n'elegi preocuparea lui Pavel pentru galateni? G=nde;tete la r[spunsul la aceste ]ntreb[ri ;i scrie numele unor persoane sau
adun[ri pentru care sim'i c[ ar trebui s[ te rogi acum.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 E;ti preocupat de pericolul spiritual care amenin'[ o persoan[ sau o adunare din pricina unei
doctrine false? Ce po'i tu s[ faci? Expune pe scurt
problema, ca o noti'[ care s['i aminteasc[ s[ te rogi,
;i roag[te chiar acum.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
CRIYA DIN CRETINISM

Obiectivul 5. Descrie perioada de tranyi'ie din


Biserica primar[.

29
Perioada de tranyi'ie
Pentru a ]n'elege importan'a epistolei c[tre Galateni, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]ntreaga cre;tin[tate era confruntat[ cu aceea;i criy[.
Pe timpul c=nd sa convertit Pavel, Biserica era
format[ aproape ]n ]ntregime din evrei care l acceptaser[ pe Isus ca Mesia. Erau pu'ini converti'i dintre Neamuri. Dup[ misiunea lui Barnaba ;i Pavel,
Biserica a ]nceput s[ creasc[ repede printre Neamuri. Aceasta a ridicat o problem[ important[+ cum
s[ fie primi'i cei dintre Neamuri ]n Biseric[? Iudaiyatorii r[spundeau+ `Trebuie s[ fie t[ia'i ]mprejur,
s[ fie buni evrei ;i s[ aib[ credin'[ ]n Isus Cristos.~
Pentru ei, Evanghelia era doar o extensie a Legii lui
Moise.
Ast[yi ne mir[m cum de au putut cre;tinii s[
aib[ o asemenea concep'ie despre Evanghelie. Nu
;iau dat seama c[ cre;tinismul era ceva diferit de
religia iudaic[? Nu de la ]nceput. n primii ani ai
Bisericii, chiar ;i conducerea roman[ privea cre;tinismul ca pe o ramur[ a iudaismului. Ulterior, guvernul a recunoscut cre;tinismul ca fiind diferit de
iudaism ;i la tratat ca religie separat[.
Cre;tinismul a fost ]n mod distinct iudaic de la
]nceput. Urma;ii lui Isus erau evrei. Aceia care primiser[ Duhul Sfnt ]n yiua de Rusalii erau evrei care
creyuser[ ]n Isus. Cei trei mii care s/au convertit erau
evrei sau proyeli'i la iudaism. Cre;tinii evrei nu au
privit la noua lor experien'[ spiritual[ ca la ceva
distinct de iudaism.
Tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism a fost ]nceat[ ]n Biserica primar[. Citim relatarea acestei
tranyi'ii ]n Faptele Apostolilor. n primele capitole
]i g[sim pe credincio;i merg=nd frecvent la Templu,
la orele de rug[ciune. De;i erau cre;tini umplu'i cu
Duhul Sfnt, ei ]nc[ mai sim'eau obliga'ia de a respecta Legea Moyaic[, obiceiurile iudaice ;i s[ se
]nchine ]n Templu. Ei se adunau de asemenea ]n
casele unora, pentru a ]nv['a, pentru p[rt[;ie, pentru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti (Fapte 2.42, 46).

30

Galateni ;i Romani

Pune un X ]n dreptul afirma'iilor care completeay[


corect fraya, ]n exerci'iile urm[toare.

(Veyi Fapte 9.15: 22.21: 26.17: Romani 15.16: Galateni 1.16: 2.7-8: Efeseni 3.1-7.)

35 La ]nceputurile sale, cre;tinismul era


....a) Recunoscut ca o nou[ religie.
....b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.
....c) Privit ca o religie a Neamurilor.
....d) Privit ca o religie pentru evrei ;i Neamuri.

Pasul 3

36 Relatarea despre perioada de tranyi'ie din Biserica primar[ se g[se;te ]n


....a) Evanghelia dup[ Ioan.
....b) Faptele Apostolilor.
....c) Epistola c[tre Galateni.
....d) Numai ]n scrierile timpurii ale P[rin'ilor
Bisericii.
37 Pentru a avea o cunoa;tere general[ a cadrului,
pentru studiul epistolelor este necesar s[ recapituleyi pe scurt evenimentele care au avut loc ]n Biserica primar[ ]n perioada de tranyi'ie de la iudaism
la cre;tinism. Cite;te repede Fapte 8-11. Observ[
evenimentele care iau f[cut pe oameni s[ ]n'eleag[
cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism. n care dintre versete se afl[ afirma'ia c[ cre;tinismul trebuie
s[ cuprind[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pasul 1
Dup[ ce tefan a murit ca primul martir cre;tin,
Biserica a fost ]mpr[;tiat[ ]n toat[ Iudeea ;i Samaria.
Propov[duirea lui Filip ]n Samaria, un loc ur=t de
evrei, a fost un pas semnificativ ]n tranyi'ia Bisericii de la iudaism la natura sa interna'ional[. Samaritenii erau o ras[ amestecat[ ]n parte evrei, ]n parte
Neamuri. Din cauya c[s[toriilor cu neevrei, evreii
]i dispre'uiau at=t pe samariteni, c=t ;i 'inutul lor.
R[spunsul acestor oameni la chemarea Evangheliei a fost impresionant, ;i a fost ]nt[rit de viyita lui
Petru ;i Ioan, din Biserica din Ierusalim. n Samaria
Evanghelia a triumfat peste prejudec['ile rasiale.
Duhul Sfnt a venit peste ei, d=nd un semn al aprob[rii divine tuturor acelora care puneau sub semnul
]ntreb[rii propov[duirea din Samaria.
Pasul 2
Convertirea lui Pavel ;i ]ns[rcinarea sa ca apostol al Neamurilor este, probabil, cel mai important
pas ]n tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism. Dumneyeu ]l alesese pe Pavel pentru aceast[ lucrare.

Un alt factor important ]n tranyi'ia Bisericii de


la natura sa iudaic[ la un cre;tinism interna'ional a
fost propov[duirea lui Petru. Lucrarea pe care a
f[cuto ]n casa lui Corneliu, suta;ul roman (Fapte
10), a fost un pas important. Porunca divin[ de a le
propov[dui acestor neevrei din Ceyareea ;i rev[rsarea Duhului Sfnt care ia urmat au fost dovada c[
Evanghelia nu trebuia s[ fie limitat[ la o singur[
ras[ sau la un singur popor. Aceast[ relatare este
important[ ]n combaterea ideii c[ cei dintre Neamuri trebuie t[ia'i ]mprejur sau s[ ]mplineasc[ alte
cerin'e ]nainte de a fi primi'i ]n Biseric[. C=nd Petru
a v[yut c[ Neamurile au primit Duhul Sfnt la fel
cum Lau primit ei (evreii), ia boteyat. Este demn
de remarcat aici c[ primirea Neamurilor ]n Biseric[
a fost+
Inspirat[ de Duhul Sfnt (Fapte 10.19).
Explicat[ prin predicarea prin puterea Duhului (Fapte 10.43).
Confirmat[ de Duhul Sfnt, care Sa cobor=t peste Neamurile care au auyit Evanghelia ;i au
creyut (Fapte 10.44).
C=nd Petru sa ]ntors din turneul s[u de predicare printre Neamuri a fost luat la ]ntreb[ri cu privire la lucrarea ;i ac'iunile sale. Aceia care lau luat
la ]ntreb[ri erau cre;tini evrei din Biserica din Ierusalim. Este posibil ca ace;tia s[ fi fost membri ai
sectei fariseilor care au fost numi'i ulterior iudaiyatori. Petru a relatat ]nt=mplarea cu rev[rsarea Duhului Sfnt ca dovad[ c[ Dumneyeu lea dat ;i Neamurilor poc[in'a (Fapte 11.18).
38 Cum au ;tiut Petru ;i ceilal'i c[ Dumneyeu ia
m=ntuit pe Corneliu ;i familia sa, f[r[ s[i fac[ ]nt=i
proyeli'i iudei? (10.45-47)
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pasul 4
Marea mi;care de ]ntoarcere a Neamurilor la
Cristos ]n Antiohia a adus tranyi'ia de la iudaism la
cre;tinism aproape de ]mplinire. Treyirea din Antiohia Siriei a fost produs[ de evrei ;i proyeli'i la
iudaism din Biserica din Ierusalim. C=nd ei sau
]mpr[;tiat, ca urmare a mor'ii lui tefan, ace;ti
credincio;i au m[rturisit ;i au predicat Evanghelia
merg=nd din cetate ]n cetate. Credincio;ii evrei se

Preg[tirea ap[r[rii
pare c[ au vorbit numai evreilor, dar cre;tinii dintre Neamuri au predicat Evanghelia ;i Neamurilor
(Fapte 11.19-20).
R[spunsul masiv al Neamurilor la chemarea
Evangheliei a f[cut din Antiohia un centru al cre;tinismului neevreu. Biserica din Antiohia Siriei era
cea mai mare biseric[ de neevrei din perioada de
tranyi'ie. Credincio;ii au fost numi'i cre;tini (]nsemn=nd ai lui Cristos), pentru prima oar[, ]n Antiohia.
Acest nume reflecta adev[rul c[ cre;tinismul devenise, ]n mod clar, diferit de iudaism. Aceea;i biseric[
din Antiohia ia trimis pe Pavel ;i Barnaba ]n prima
lor c[l[torie misionar[. n aceast[ c[l[torie au fost
]nfiin'ate, printre Neamuri, bisericile din sudul Galatiei.

31
Pavel a fost ales de Dumneyeu ca apostol al
Neamurilor. El a fost recunoscut de c[tre conduc[torii bisericii cre;tine ca fiind ales de Dumneyeu
pentru aceast[ lucrare. De aceea, lui ia revenit responsabilitatea de a formula, ]n mod clar, ce condi'ii
trebuie s[ ]ndeplineasc[ cei dintre Neamuri pentru
a deveni cre;tini. Lucrul acesta trebuia f[cut, desigur, sub c[l[uyirea Duhului Sfnt ;i ]n armonie cu
]nv['[turile Sfintelor Scripturi.

39 Noteay[ patru evenimente importante din perioada de tranyi'ie a cre;tinismului, evenimente care
au adus ]n'elegerea faptului c[ acesta este diferit
de iudaism.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
40 Care biseric[ ia trimis pe Pavel ;i Barnaba s[
evangheliyeye Neamurile?
....a) Biserica din Ierusalim.
....b) Biserica din Ceyarea.
....c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.
....d) Biserica din Antiohia Pisidiei.
41 Cine a dus Evanghelia ]n Antiohia Siriei?
....a) Cre;tini din Ierusalim (at=t iudei c=t ;i
Neamuri) care fugeau din calea persecu'iei.
....b) Cre;tini evrei trimi;i de biserica din Ie
rusalim.
....c) Cre;tini dintre Neamuri, trimi;i ]ntro
c[l[torie misionar[.
....d) Pavel ;i Barnaba.

CONFLICTUL CU IUDAIYATORII
Obiectivul 6. S[ ]n'elegi poyi'ia ferm[ pe care
au luato liderii Bisericii primare ]n problema
libert['ii cre;tine.
Perioada de tranyi'ie a fost o perioad[ de criy[,
at=t pentru bisericile individuale (ca cele din Galatia
sau Antiohia), c=t ;i pentru cre;tinism, ca un tot
unitar. Oriunde predica Pavel Evanghelia m=ntuirii
prin credin'a ]n Isus Cristos, veneau iudaiyatorii ;i
]ncercau s[i fac[ pe cei converti'i dintre Neamuri
s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ iudei.

Dumneyeu la c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta a


scris Epistola c[tre Galateni. F[r[ ]ndoial[, el folosise deja multe dintre aceste doveyi scripturale ]n
predicile ;i ]nv['[turile pe care le d[duse, dar ]n aceast[ epistol[ le scrie ]n mod sistematic.
Iudaiyatorii nu ;iau limitat lucrarea la bisericile din Galatia. Dup[ ce Pavel ;i Barnaba sau ]ntors
din prima lor c[l[torie misionar[, ni;te oameni din
Iudeea au viyitat Biserica din Antiohia.
42 Potrivit cu Fapte 15.1, ce ]i ]nv['au ace;ti oameni pe cre;tinii din Antiohia?
........................................................................................
........................................................................................
Pavel ;i Barnaba sau opus ]nv['[turii acestor
oameni ]ntro disput[ aprig[. Este posibil ca ]n acest
timp s[ fi scris scrisoarea c[tre Galateni, folosind
acelea;i argumente ]n ap[rarea justific[rii prin credin'[.
n Antiohia situa'ia era a;a de critic[, ]nc=t biserica a decis s[i trimit[ pe Pavel, Barnaba ;i pe al'i
conduc[tori la Ierusalim. Acolo, ]n consf[tuire cu
apostolii ;i b[tr=nii, problema a fost reyolvat[. Veyi
Fapte 15.2.
Conciliul de la Ierusalim a dus la separarea cre;tinismului de iudaism. Iudaiyatorii au deyb[tut cu
apostolii rela'ia dintre Legea lui Moise ;i m=ntuire.
Unii conduc[tori sus'in c[ Pavel ar fi folosit o copie
a scrisorii c[tre galateni, sau cel pu'in a folosit

32

Galateni ;i Romani

aceea;i preyentare general[ ;i ]naintea Conciliului.


Relatarea despre conciliu, din Fapte 15.4-31, este
important s[ fie citit[ pentru a ]n'elege serioyitatea
criyei ]n cre;tinism ;i a problemei bisericilor Galatiei. Cite;te acest pasaj. Observ[ r[spunsul apostolilor c=nd vorbesc ]mpotriva iudaiyatorilor. Acord[
aten'ie deosebit[ concluyiilor pe care lea tras conciliul.
43 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ni le spune
Fapte 15.5 despre iudaiyatori?
........................................................................................
........................................................................................
44 n Fapte 15.7-11, care este sfatul lui Petru cu privire la primirea celor dintre Neamuri ]n biseric[ ;i
modul ]n care sunt m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
45 Iacov vorbe;te ]n favoarea iudaiyatorilor sau
]mpotriva lor? (versetele 19-21)

Legii Moyaice. Cre;tinismul a fost privit ca o problem[ de credin'[ ]n Isus Cristos (Fapte 15.11). Neamurile intr[ ]n Biseric[ numai pe baya credin'ei ]n
Isus Cristos. Ei nu urmeay[ s[ fie primi'i a;a cum
erau primi'i ]n iudaism, primind t[ierea ]mprejur.
Conciliul a ]ndemnat Neamurile s[ evite practici care iar jigni ]n mod inutil pe evrei, dar a r[mas
ferm ]n deciyia c[ m=ntuirea este numai prin harul
Domnului Isus. Biserica din Ierusalim ia trimis pe
doi dintre membrii s[i, Iuda (Barsaba) ;i Sila, ]mpreun[ cu Pavel ;i Barnaba, pentru ca Biserica din Antiohia s[ ;tie c[ Pavel ;i Barnaba nu aduc un raport
fals ]n favoarea lor.
Av=nd aceast[ informa'ie de fond, po'i ]n'elege mai clar mesajul epistolei c[tre Galateni ;i importan'a pe care a avuto ]n determinarea cursului cre;tinismului.
ncearc[ s['i imagineyi cum ar fi via'a ta dac[
cre;tinismul ar fi devenit doar o ramur[ a religiei
iudaice. Sau creyi c[ el ar fi supravie'uit ]n acest cay?

........................................................................................

Problemele puse ]n discu'ie la Conciliul de la


Ierusalim devin mai importante ;i mai interesante
pentru tine? Dac[ vrei s['i ]mprosp[teyi memoria
cu privire la aceast[ ]ntrunire crucial[, cite;te Fapte
15. Putem s[I fim cu to'ii mul'umitori lui Dumneyeu pentru c[ i/a dat lui Pavl revela'ia adev[rului
pe care la preyentat ]n scrisoarea galatenilor ;i Conciliului de la Ierusalim!

Hot[r=rea conciliului a fost, ]n mod clar, ]mpotriva iudaiyatorilor. Petru ;i Iacov, fratele Domnului Isus, iau sus'inut pe Pavel ;i pe Barnaba ]n favoarea eliber[rii cre;tinilor neevrei de leg[turile

Exerseay[ aceast[ schem[, deseneayo p=n[ teai familiariyat destul de bine cu ea, ]nc=t s[ o po'i desena
pe tabl[, c=nd vei avea nevoie.

........................................................................................
46 nv['[tura iudaiyatorilor ];i avea originea ]n ]nv['[tura apostolilor de la Ierusalim? (versetul 24)

DOCTRINE ALE MNTUIRII


MNTUIT
Iudaism

Prin respectarea Legii lui Dumneyeu

Iudaiyatorii

Prin credin'a ]n Cristos ;i respectarea Legii

Pavel

Prin credin'a ]n Cristos (;i nu prin fapte)

Galatenii

Credin'a ]n Cristos? Sau credin'a { fapte?

Cre;tinii de ast[yi

Ce ]nv['[tur[ le dai?

Preg[tirea ap[r[rii

33

CRIYELE DE ASTYI
Obiectivul 7. Compar[ criya din Galatia cu criye
similare cu care se confrunt[ unele biserici contemporane.
n cursul anilor, cre;tinismul a fost amenin'at
;i yguduit mereu-mereu de doctrine false care sau
strecurat ]n biseric[. Uneori a fost o atitudine legalist[, mai degrab[ dec=t o ]ntoarcere la Tora sau la
Legea lui Mosie. Diferite biserici au avut propriile
seturi de reguli, considerate ca fiind esen'iale pentru ca o persoan[ s[ intre ]n ceruri. Mul'i oameni se
mai ]ncred ]nc[ ]n eforturile lor de a tr[i o via'[
cre;tin[ care s[ le aduc[ m=ntuire. Al'ii cred c[ Evanghelia social[ ajutorarea celor ]n nevoie
este calea m=ntuirii. Al'ii cred c[ apartenen'a la o
biseric[ cre;tin[ ]i va m=ntui.

Pentru to'i ace;tia, Epistola c[tre Galateni aduce


mesajul lui Dumneyeu pentru criya lor spiritual[
`Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[~.
47 Cite;te din nou materialul de la pagina 7. Explic[ pe scurt de ce creyi c[ este nevoie ca aceast[
epistol[ s[ fie explicat[ ;i ]n biserica ta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Forma ap[r[rii
Ap[rarea scris[
Obiectivul 8. Explic[ modul ]n care epistolele
erau folosite pe vremea lui Pavel.
Probabil c[ ai citit destul de mult despre importan'a literaturii. C=t de mult ];i datoreay[ ideologiile lumii r[sp=ndirea lor literaturii? Dar diferitele religii? Cultele? n ce m[sur[ depindem de literatur[ ]n evangheliyarea noastr[ ;i ]n programul de
instruire cre;tin[?
Desigur, pe vremea lui Pavel nu existau prese
tipografice, dar g=nditorii ;iau dat seama de importan'a punerii ]nv['[turilor lor pe h=rtie. Epistolele
jucau un rol vital ]n c[l[uyirea bisericilor cre;tine
nou formate. Pentru a ]n'elege importan'a lor, s[
vedem ce erau epistolele ;i cum erau folosite ]n lumea Noului Testament.
Epistola era o scrisoare, de obicei lung[, care
comunica o ]nv['[tur[ special[ sau instruc'iuni. Cuv=ntul rom=nesc epistol[ deriv[ de la cuv=ntul grecesc epistole, ]nsemn=nd `scrisoare~. (Adu'i aminte
c[ Noul Testament a fost scris original ]n greac[.)
Pavel folose;te cuv=ntul epistole ]n 1UCorinteni 5.9
;i ]n alte versete similare.
Scrierea scrisorilor pare s[ fie o ]ndeletnicire la
fel de veche ca ;i scrisul ]nsu;i. Pe vremea lui Pavel, oamenii foloseau scrisorile mai mult dec=t pentru comunic[ri personale. Ei foloseau forma epistolar[, forma de scrisoare, pentru discursuri scrise. n
timpul perioadei culturii clasice grece;ti (secolul V
p=n[ ]n secolul III ].Cr.), scriitorii foloseau forma
epistolar[ pentru a;i publica lucr[ri ;tiin'ifice, filosofice ;i literare.
ntre cele 21 de epistole din Noul Testament,
vei g[si c=teva tipuri de scrisori. C=teva dintre ele

(ca Filimon) sunt un mesaj personal de la expeditor


la destinatar. Altele au fost trimise unei anumite
biserici, r[spuny=nd ]ntreb[rilor pe care membrii
ei leau pus apostolilor, ocup=nduse de probleme
specifice, d=nd studii doctrinare ;i sfaturi practice
despre modul ]n care s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Epistolele lui Pavel c[tre Biserica din Corint ;i cea din
Tesalonic fac parte din aceast[ categorie. Romani
se aseam[n[ mai mult cu epistolele din perioada
culturii clasice grece;ti, prin faptul c[ este o preyentare de doctrin[ cre;tin[, complet[ ;i sistematic[.
Galateni nu a fost scris[ unui individ sau unei
singure biserici, ci unui grup de biserici care aveau
toate aceea;i problem[. Deoarece nu existau ma;ini
de copiat sau tipografii, o epistol[ de acest fel era
trimis[ celei mai importante biserici din regiune.
Acolo erau f[cute copii ;i erau trimise fiec[rei biserici, astfel ]nc=t fiecare adunare s[ poat[ studia
]nv['[tura. De fapt, aceste epistole erau studii biblice prin coresponden'[ ;i Pavel conducea propriul
Institut Interna'ional prin Coresponden'[.
Epistolele Noului Testament sunt scrisori, dar
mult mai mult dec=t scrisori! Dumneyeu ia inspirat
pe scriitori. El lea dat solu'ii pentru problemele
bisericii. El lea revelat noi adev[ruri, lea c[l[uyit
g=ndirea, ia c[l[uyit ]n alegerea cuvintelor. Mesajul epistolelor este insuflat de Dumneyeu. Este mesajul lui Dumneyeu pentru o anumit[ persoan[,
pentru anumite biserici de acum aproape 2 000 de
ani dar este ]n acela;i timp mesajul lui Dumneyeu pentru to'i cre;tinii ;i pentru toate bisericile din
toate timpurile.
48 C=te epistole sunt ]n Noul Testament?
........................................................................................
..

34

Galateni ;i Romani

49 Care dintre epistole le vei studia ]n acest curs?


........................................................................................
50 Cum erau folosite epistolele ]n perioada culturii
clasice grece;ti?
........................................................................................
51 Care este deosebirea principal[ dintre epistolele
clasice grece;ti ;i epistolele Noului Testament?
........................................................................................
........................................................................................
52 Este Galateni adresat[ unui individ, unei biserici sau unui grup de biserici?
........................................................................................
53 Unde vei g[si ]n Biblie ]nv['[turile doctrinare
deyvoltate cel mai complet ]n c[r'ile istorice, ]n
evanghelii, sau ]n epistole?
........................................................................................
54 Ce fel de ]nv['[tur[ mai g[se;ti ]n epistole?
........................................................................................

sa, ci ;i dreptul s[u de a da ]nv['[tur[. Se pare c[


unii dintre iudaiyatori veneau de la Ierusalim. Ei
pretindeau a fi repeyentan'i ai poyi'iei oficiale a Bisericii cre;tine ]n raport cu Legea. Nu veneau ei
chiar de la cartierul general? Oare nu erau ei ]n
m[sur[ s[ ;tie? Ei au ]ncercat s[i conving[ pe
galateni c[ Pavel era un apostol fals, care aducea o
evanghelie fals[. Din acest motiv, Pavel ];i ]ncepe
epistola cu ap[rarea apostoliei ;i apoi ap[r[ Evanghelia pe care o propov[duise. El arat[ c[ Evanghelia m=ntuirii prin credin'[ este ]nv['at[ de Scripturi. Apoi el arat[ consecin'ele practice ale Evangheliei pe care o predic[. Ea are eficacitate! Credin'a
]n Cristos are ca reyultat o via'[ plin[ de preyen'a
Duhului Sfnt, o via'[ de biruin'[ asupra p[catului.
Dar eforturile de a 'ine Legea duc numai la ]nfr=ngere.
Schi'a epistolei te va ajuta s[ urm[re;ti modul
]n care Pavel organiyeay[ ap[rarea Evangheliei.
55 Schi'a epistolei c[tre Galateni de pe pagina al[turat[ este cea pe care o vei folosi ]n studiul epistolei. Memoreay[ cele cinci mari diviyiuni ;i scriele
]n dreptul capitolului de referin'[ ]n spa'iul de mai
jos.

Deyvoltarea ap[r[rii
Obiectivul 9. S[ folose;ti o schi'[ a epistolei
c[tre Galateni ;i s[ po'i cita din memorie cele
cinci mari diviyiuni ale ei.

Galateni 1 ......................................................................

Pentru a ]n'elege modul ]n care Pavel deyvolt[


ap[rarea Evangheliei sale, trebuie mai ]nt=i s[ ]n'elegem c[ iudaiyatorii atacau nu numai ]nv['[tura

Galateni 4 ......................................................................

Galateni 2 ......................................................................
Galateni 3 ......................................................................

Galateni 5-6 ....................................................................

Studiul t[u asupra ap[r[rii


Obiectivul 10. Expune modul ]n care a;tep'i ca
acest curs s[ te ajute ;i expune obiectivele pe
care 'i leai propus pentru acest curs.

........................................................................................
........................................................................................

Obiectivul 11. S[ ]n'elegi Epistola c[tre Galateni mai bine, pe m[sur[ ce o cite;ti ]n lumina
scopului cu care a fost scris[.

........................................................................................

56 C=t ob'ii dintrun curs depinde de obiectivele


pe care 'i leai stabilit pentru acel curs. ntoarce la
pagina 5 ;i recite;te descrierea ;i obiectivele cursului. Subliniay[ obiectivele pe care vrei, ]n mod deosebit, s[ le atingi. Expunele pe scurt ]n spa'iul reyervat mai jos. Adaug[ orice alte obiective personale
pe care 'i leai propus.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Preg[tirea ap[r[rii

35
SCHIA EPISTOLEI CTRE
GALATENI

Dumneyeu ia ]ncredin'at lui Pavel Evanghelia Sa


Galateni 1
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel 1.1-12
Salutul apostolic 1.1-5
Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ 1.6-9
Finalitatea Evangheliei
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
Evanghelia de la Dumneyeu nu de la oameniU
1.10-12
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel 1.13-24
Opoyi'ia sa fa'[ de Evanghelie 1.13-14
Revela'ia ;i c[l[uyirea de la Dumneyeu 1.15-24
Ales de Dumneyeu pentru slujb[
Chemat ;i convertit
C[l[uyit pentru lucrare
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
Galateni 2
Consultarea cu liderii bisericii 2.1-5
Viyita la Ierusalim 2.1-2
Timpul, persoanele ;i scopul
C[l[uyirea divin[
Un cay de cre;tin neevreu 2.3-5
Recunoa;terea oficial[ este acordat[ 2.6-10
Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel 2.6-8
Recunoa;terea lui Pavel ca apostol 2.8-10
Petru corectat de Evanghelia lui Pavel 2.11-21
Gre;eala lui Petru ;i mustrarea din partea lui
Pavel 2.11-14
Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege 2.15-18
Mort fa'[ de Lege viu fa'[ de Cristos 2.19-21
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
Galateni 3
Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni
3.1-5
Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam 3.6-9
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege 3.10-25

Iyb[virea de sub blestemul Legii 3.10-14


Sub blestemul Legii 3.10-12
Iyb[vit de sub blestem prin Cristos 3.13-14
Promisiunea nu este anulat[ de Lege 3.15-18
Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos 3.19-25
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ 3.19-25
Evanghelia genereay[ fii, nu sclavi
Galateni 4
De la sclavie la calitatea de fiu 4.1-5
Dependen'a minorului 4.1-3
R[scump[rare pentru filia'ie 4.4-5
Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ 4.6-11
Experien'a spiritual[ a fiilor 4.6-11
Sclavia religiei ceremoniale 4.8-11
Religia ceremonial[
Religia experine'ei spirituale
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie 4.12-20
Acceptarea Evangheliei cu bucurie 4.12-16
Scopul ;i motivele iudaiyatorilor 4.17-18
Preocuparea profund[ a lui Pavel 4.19-20
Sclavie sau libertate nu pot fi am=ndou[ 4.21-31
Alegoria celor dou[ leg[minte 4.21-27
Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei 4.28-31
Evanghelia supus[ la proba vie'ii
Galateni 5-6
Reyultatele faptelor ;i ale credin'ei Galateni 5
T[iere ]mprejur sau credin'[ 5.1-6
Progresul ]mpiedicat de legalism 5.7-12
Legea ]mplinit[ prin dragoste 5.13-15
Conflictul dintre carne ;i duh 5.16-18
E;ecul eforturilor umane 5.19-21
Triumful vie'ii ]n duh 5.22-26
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele Galateni 6
ndrum[ri pentru rela'iile personale 6.1-6
Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele 6.7-10
Concluyie+ Via'a nou[ ]n Cristos 6.11-18

36

Galateni ;i Romani

57 Scrie cum a;tep'i ca acest curs s[ te ajute pe tine


personal.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

c[ e;ti p[storul uneia dintre bisericile Galatiei. Tocmai ai primit scrisoare de la Pavel. ine la ]ndem=n[
schi'a pentru analiy[, urm[rindo sec'iune cu sec'iune, pe m[sur[ ce cite;ti. Nu te opri din lectur[
pentru a lua ]n considerare vreo problem[ care sar
putea ivi. Ne vom ocupa de ele ]n lec'iile viitoare.
Cite;te pentru a experimenta impactul pe care epistola la avut asupra primilor cititori din Galatia.

........................................................................................
........................................................................................
Reveyi paginile 5-6. Asigur[te c[ ai ]n'eles
modul de organiyare a acestui curs ;i cum poate fi
studiat. Dac[ studieyi singur, poate c[ ar fi interesant s[ g[se;ti un prieten care ar dori s[ studieye
]mpreun[ cu tine.
Vei urm[ri schi'a epistolei c[tre Galateni, sec'iune dup[ sec'iune. Exist[ mai multe schi'e ale epistolei. Aceasta pe care o preyent[m noi te va ajuta
s[ ]n'elegi modul ]n care Pavel ap[r[ Evanghelia.
Cite;teo cu aten'ie.
Acum e;ti preg[tit s[ faci a doua lectur[ a epistolei c[tre Galateni. Cite;te epistola ]n ]ntregime,
dac[ e posibil f[r[ a face ]ntreruperi. Imagineay['i

58 Ce ai sim'it, ce ai sesiyat sau ce ai ]n'eles ]n aceast[ lectur[ a epistolei c[tre Galateni, ca fiind
diferit de alte lecturi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Uit[te din nou peste obiectivele lec'iei ca s[
veyi dac[ leai ]ndeplinit pe toate. Sper[m c[ studiul te satisface. Vei g[si mai mult[ satisfac'ie ]n
lecturile urm[toare, c=nd ne vom ocupa de adev[rurile fundamentale ale Evangheliei.

Verific['i r[spunsurile
1 Versetele 23-27

14 Nu.

2 Versetele 28-29

15 Damasc, Ierusalim, Ceyarea, Roma.

3 Bisericilor din Galatia

16 Conciliul din Ierusalim.

4 Turcia

17 n a treia c[l[torie misionar[.

5 Marea Neagr[

18 Anul 31 sau 32 d.Cr.

6 Marea Mediteran[

19 45-49 d.Cr.

7 Lzconia

20 49 d.Cr.

8 Rasial

21 49 sau 50 d.Cr.

9 Germanicopolis, Anczra

22 49 sau 50 d.Cr.

10 Nu. Nu sunt men'ionate.

23 57 d.Cr.

11 Trei dintre acestea+ Antiohia, Iconia, Listra,


Derbe.

24 68 d.Cr.
25 Treispreyece.

12 Antiohia, Iconia, Listra.


26 R[spunsul t[u. Cred c[ da.
13 Prima, a doua ;i a treia.
27 Faptul c[ nici un om nu este ]ndrept['it ]na-

Preg[tirea ap[r[rii
intea lui Dumneyeu prin lege este evident+ `Cel
neprih[nit va tr[i prin credin'[.~
28 Iudaiyatorii.
29 Ei ;tiau ce s[ fac[ s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea Moyaic[ sau s[ continue s[ se ]ncread[ ]n Cristos spre m=ntuire.
30 c) Legali;tii care insistau asupra respect[rii legii iudaice.

37
41 a) Cre;tini din Ierusalim (at=t evrei c=t ;i Neamuri), care fugeau din calea persecu'iei.
42 nv['au c[ nu pot fi m=ntui'i dec=t dac[ se taie
]mprejur, conform Legii Moyaice.
43 Erau din secta fariseilor. Ei insistau ca cei converti'i dintre Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[
respecte Legea lui Mosie.
44 S[ nu li se cear[ respectarea Legii lui Moise.
Ei sunt m=ntui'i prin harul Domnului Isus.

31 b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca bay[ a


m=ntuirii.

45 mpotriva lor.

32 Copila;ii mei.

46 Nu.

33 R[spunsul t[u.

48 Dou[yeci ;i una.

34 R[spunsul t[u.

49 Galateni ;i Romani.

35 b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.

50 Pentru a publica lucr[rile lor ;tiin'ifice, filosofice ;i literare.

36 b) Faptele Apostolilor.
37 R[spunsul t[u ar trebui s[ includ[ Fapte 9.15:
10.22, 28, 34-35, 43, 45-46: 11.17-18, 20-21.

51 Epistolele Noului Testament sunt de inspira'ie


divin[.
52 Unui grup de biserici.

38 Ei au v[yut c[ Dumneyeu ia umplut cu Duhul Sfnt: iau auyit vorbind ]n limbi, prin puterea Duhului Sfnt.

53 n epistole.
54 Sfaturi practice pentru tr[irea cre;tin[.

39 Propov[duirea lui Filip ]n Samaria.


ns[rcinarea lui Pavel pentru Neamuri.
Viyiunea lui Petru ;i propov[duirea ]n casa lui
Corneliu.
Convertirea Neamurilor ]n Antiohia.
40 c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.

55 Dumneyeu ia ]ncredin'at lui Pavel Evanghelia Sa. Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel. Scriptura ]nva'[ Evanghelia credin'ei.
Evanghelia produce fii, nu sclavi.
Evanghelia supus[ la testul vie'ii.

38

Galateni ;i Romani
INSTRUCIUNI PENTRU
EVALUAREA PROGRESULUI
N UNITATEA 1

Acum e;ti preg[tit pentru tema a opta s[ treci


prima verificare pentru evaluarea progresului f[cut
]n unitatea 1. Evaluarea are c=teva scopuri. Va imprima ]n memoria ta punctele principale din ceea
ce ai studiat. 'i d[ ocayia s[ discu'i cu instructorul
problemele pe care leai ]nt=mpinat, ;i modul ]n care
cursul este legat de lucrarea ta. Aceast[ evaluare v[
va permite at=t instructorului c=t ;i 'ie s[ lua'i un
start bun. Instructorul este gata s[ te ajute ]n orice
problem[, astfel ca restul cursului s[ nu ridice probleme.

Dac[ studieyi independent, verificarea o faci


complet=nd testul nr. 1, din pachetul studentului
pe care lai primit ]mpreun[ cu cursul. Po'i s[ recapituleyi av=nd ]n fa'[ testul nr. 1, dar c=nd e;ti gata
s[ dai testul, completeay[ formularul f[r[ a te uita
]n ghidul de studiu, ]n Biblie sau ]n noti'e.
Dup[ ce ai terminat evaluarea (testul) recite;te
atent r[spunsurile ;i trimite formularul instructorului. Dup[ aceea uit[te ]n Biblie sau ]n ghidul de studiu, ca s['i verifici r[spunsurile. Po'i s[ treci la lec'ia
3, chiar ]nainte de a primi reyultatul testului 1.

Preg[tirea ap[r[rii

39
SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Folose;te materialele audioviyuale de care dispui pentru a preyenta lumea Noului Testament+
filme, diapoyitive, h[r'i, ilustra'ii despre mijloacele de transport ;i c[l[torie, fotografii din Turcia ;i locuitorii ei.
2. Verific[ dac[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ foloseasc[ ghidul de studiu. Discut[ orice ]ntreb[ri
]n leg[tur[ cu lec'ia.
3. Folose;te o hart[ mare a c[l[toriilor misionare
ale lui Pavel, ;i cerele studen'ilor s[ arate locurile men'ionate ]n aceste lec'ii.
4 F[ o plan;[ cu tabloul cronologic al vie'ii lui
Pavel, incluy=nd c[l[toriile ;i epistolele. Cerele
studen'ilor s[ explice, ca ;i cum ar 'ine o lec'ie
de studiu biblic. Cei care doresc, pot s[ copieye
plan;a pentru a o folosi ]n lucrarea lor.
5. Dac[ ai acces la lucr[ri citate ca bibliografie recomandat[, cerele unor studen'i s[ studieye ;i
s[ preyinte c=te un referat despre galateni, despre iudaiyatori, despre legalism ;i despre importan'a istoric[ a epistolei c[tre Galateni. Po'i

s[ le ceri s[ ]ntocmeasc[ referate despre via'a


lui Pavel ;i s[ le foloseasc[ ]n lec'iile viitoare.
6. C='iva studen'i s[ fac[ o preyentare prin intermediul unei scenete a unei biserici locale din
Galatia care tocmai a fost viyitat[ de iudaiyatori.
Membrii adun[rii discut[ ]ntre ei ce s[ fac[.
7. Discut[ cu studen'ii importan'a istoric[ ;i practic[ a epistolei c[tre Galateni.
8. Discut[ cu studen'ii obiectivele pe care ei ;i
leau propus pentru curs ;i importan'a actual[
a studierii epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.
9. Angajeay[i pe studen'i ]n discu'ii ca s[ comenteye Epistola c[tre Galateni ]n lumina cadrului
;i a oric[ror lucruri noi pe care leau ]n'eles din
schi'a epistolei.
10. Ruga'iv[ ]mpreun[ pentru c[l[uyirea Duhului Sf=nt ]n aceste studii ;i pentru aplicarea Cuv=ntului lui Dumneyeu ]n via'a ;i lucrarea fiec[rui student.

40

Galateni ;i Romani

alb

41

Unitatea a doua
PAVEL APR EVANGHELIA SA

PLANUL LECIEI

Lec'ia 3
Dumneyeu i/a dat lui Pavel
Evanghelia Sa
Galateni 1

Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel 1.1/12


Salutul apostolic 1.1/5
Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ 1.6/9
Finalitatea Evangheliei
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
Evanghelia este de la Dumneyeu nu de la
oameni 1.10/12
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel 1.13/24
Opoyi'ia lui fa'[ de Evanghelie 1.13/14
Revela'ia ;i c[l[uyirea lui Dumneyeu 1.15/ 24
Ales de Dumneyeu pentru slujire
Chemat ;i convertit
C[l[uyit ]n slujire
OBIECTIVELE LECIEI

TEME

C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fii ]n


stare+

1. Cite;te planul lec'iei, obiectivele ;i studiul cuvintelor.

1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil pentru


schimbarea numelui din Saul ]n Pavel.
2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari
originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu cea
a apostoliei ]n iudaism.
3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu, Domn
;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile pe
care acestea le exprim[.
4. S[ expui principiul fundamental pe baya c[ruia
trebuie evaluate toate mesajele sau revela'iile
]nainte de a fi acceptate ca fiind de la Dumneyeu.
5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n lucrarea ta cuvintele lui
Pavel despre sursa chem[rii ;i a mesajului s[u.
6. S[ po'i cita patru termeni pe care Pavel i/a folosit pentru a se descrie pe sine ;i mesajul s[u.
7. S[ recuno;ti manifestarea suveranit['ii lui
Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii
tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Galateni 1.15/16.
8. S[ po'i cita doveyile pe care Pavel le d[ pentru
apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei ;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei.

2. Cite;te Galateni 1.
3. Studiay[ deyvoltarea lec'iei sec'iune dup[ sec'iune, urm=nd pa;ii indica'i mai jos+
a) Cite;te pasajul biblic indicat la ]nceputul
diviyiunii sau sec'iunii. ine Biblia deschis[ la
acel pasaj ;i recite;te/l ori de c=te ori este nevoie
]n studiul t[u.
b) Cite;te atent comentariile pentru fiecare
sec'iune, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ]n
ordine. Cite;te din nou pasajele din Scriptur[
atunci c=nd este indicat sau ori de c=te ori ai
nevoie pentru a r[spunde la ]ntreb[ri. ncearc[
s[ r[spunyi la ]ntreb[ri f[r[ s[ te ui'i peste comentariile pe care tocmai le/ai citit, dar, dac[
nu/'i aminte;ti informa'ia, uit[/te prin materialul studiat p=n[ c=nd g[se;ti r[spunsul.
c) Verific[/'i r[spunsurile de fiecare dat[ c=nd
ai terminat o sec'iune.
4. Discut[ cu un prieten despre modul ]n care o
persoan[ prime;te chemarea pentru lucrarea de
propov[duire.
5. Facultativ, 'ine o predic[ sau o lec'ie despre chemarea lui Dumneyeu.

42

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

Acum, c=nd ]ncepi studiul epistolei c[tre Galateni verset cu verset, vei g[si ]n studiul cuvintelor
un ajutor important pentru interpretarea corect[ a
Scripturilor. Pentru cuvintele luate din Biblie am
indicat referin'a capitolul ;i versetul. Cuvintele
f[r[ referin'[ ]n dreptul lor sunt luate din ghidul
de studiu. Lista de cuvinte este bayat[ pe traducerea
King James (pentru cititorii rom=ni, traducerea Cornilescu, deoarece este cea mai r[sp=ndit[ traducere).
Acest studiu te va ajuta s[ interpreteyi corect Scriptura at=t ]n predici, c=t ;i ]n lec'ii biblice.
autobiografic

care con'ine povestea vie'ii unei per/


soane, relatat[ de ea ]ns[;i. Galateni
este epistola cu cel mai pronun'at caracter autobiografic dintre epistolele
lui Pavel.

Domn
1.2

titlu al lui Cristos, recunosc=nd dreptul S[u de a ne conduce sau st[p=ni.


Este traducerea cuv=ntului grec kurios care este folosit ]n diferite contexte+ ca termen de polite'e (domnule), st[p=n, conduc[tor sau Dumneyeu. C=nd primii cre;tini spuneau+ `Isus este Domn~, ei ]n'elegeau c[ El este Dumneyeu ;i are
dreptul s[ conduc[ vie'ile lor.

suveran

m[ mir
1.6

conduc[tor suprem. C=nd vorbim


despre suveranitatea lui Dumneyeu,
]n'elegem c[ El este deasupra oric[rei puteri sau autorit['i ]n Univers. n calitate de Creator al tuturor lucrurilor, El este posesorul tuturor. El are dreptul absolut de a
st[p=ni peste toate. C=nd Pavel a
fost convertit, el L/a numit pe Isus
Domn, recunosc=ndu/I suveranitatea ;i ]ntreb=ndu/L+ `Ce vrei s[ fac?~

s[ r[stoarne s[ ]ndep[rteye de la calea adev[rului,


1.7
s[ dea un ]n'eles gre;it. A r[sturna
Evanghelia ]nseamn[ a o deforma,
a interpreta gre;it sau a/i da un ]n'eles gre;it
s[ fie
anatema
1.8

judecat ;i pedepsit de Dumneyeu.

v[
m[rturisesc
1.11

v[ asigur: garan'ie pentru adev[rul


a ceea ce a fost spus.

pr[p[d
1.13

devastare, distrugere, ruinare.

]naintat
1.14

Pavel era mai avansat dec=t `egalii~


s[i de v=rst[ ]n studii ;i practici religioase.

r=vn[
(]nsufle'it
de o
mare
r=vn[)
1.14

fervent, entuyiast, yelos.

tradi'ii

informa'ii, credin'e, obiceiuri ;i practici transmise din genera'ie ]n genera'ie. Pavel se refer[ la credin'ele ;i
obiceiurile religioase ale evreilor
(datinile str[mo;e;ti).

predestina'ie

ac'iune a lui Dumneyeu de a decide


dinainte ce s[ se ]nt=mple. Pavel vorbe;te despre planul pe care Dumneyeu l/a avut cu privire la el, ]nainte
s[ fi fost n[scut (pe c=nd era ]nc[ ]n
p=ntecele mamei lui).

Neamuri
(p[g=ni)
1.16

oameni care nu/L cunosc pe adev[


ratul Dumneyeu. Pavel folose;te a
cest cuv=nt pentru neevrei.

sunt surprins, uimit.

trece'i de la v[ separa'i de. Pavel spune c[ ei Lau


1.6
p[r[sit pe Acela care i/a chemat.
har
1.6

Evanghelie veste bun[: Vestea Bun[ a m=ntuirii.


1.6

bun[tate nemeritat[. Harul lui Cris


tos este temeiul m=ntuirii noastre:
aceasta este adev[rata Evanghelie,
spune Pavel.

am r[mas am stat cu.


1.18

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

43

DEYVOLTAREA LECIEI
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel
Galateni 1.1/12
C[tre
GALATENI
1. Istoric
2. Teologic
3. Practic

Ce importan'[ au caracterul ;i experien'a spiritual[ a omului care predic[ ]n biserica ta? Vrei tu
s[ ;tii dac[ el este cu adev[rat un om al lui Dumneyeu ]nainte de a accepta ]nv['[tura sa ca mesaj al
lui Dumneyeu pentru tine? M[rturia sa personal[
]'i d[ mai mult[ ]ncredere ]n mesajul s[u.
V[ aminti'i c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i ]ntoarc[
pe galateni ]mpotriva lui Pavel, f[c=ndu/i s[ se
]ndoiasc[ de apostolia lui. Pavel ];i ]ncepe scrisoarea
cu o m[rturie personal[, preyint[ mesajul Scripturii
;i abia apoi ]l aplic[, ar[t=ndule cititorilor care vor
fi reyultatele practice ale ac'iunilor lor. i se pare a
fi un model bun pentru predicatorii ;i ]nv['[torii
de ast[yi? Putem ]mp[r'i Epistola c[tre Galateni ]n
trei p[r'i, dup[ cele trei tipuri de argumente pe care
Pavel le aduce ]n favoarea Evangheliei sale+
Galateni 1 - 2 .......... istoric[
Galateni 3 - 4 .......... teologic[
Galateni 5 - 6 .......... practic[

1 Al cui nume ]l g[se;ti chiar la ]nceputul epistolei c[tre Galateni?


........................................................................................
C=nd noi scriem scrisori, de obicei, le semn[m la
sf=r;it. Pe vremea lui Pavel, scrisoarea se ]ncepea
cu numele scriitorului. Simplul cuv=nt Pavel, de la
]nceputul acestei epistole, ]i ]n;tiin'eay[ imediat pe
cititori cine este autorul.
Te/ai ]ntrebat vreodat[ de ce folose;te apostolul numele de `Pavel~ ]n loc de `Saul~? Prima oar[
c=nd ]l ]nt=lnim pe paginile Scripturii, el este numit
Saul din Tars, dar ]n ]ntreaga sa lucrare el este numit
Pavel. De ce?
Pavel este forma rom=neasc[ a unui nume roman foarte obi;nuit Paulus (sau Paullus). Pavel
a fost n[scut cet['ean roman. mp[ratul a acordat
cet['enie roman[ tuturor celor n[scu'i ]n anumite
provincii romane. Cilicia, provincia natal[ a lui Pavel, era una din acestea. Deci, de;i Pavel era evreu,
el beneficia de avantajele ;i oportunit['ile care derivau din cet['enia roman[. Folosirea unui nume roman de c[tre evreii cet['eni ai Imperiului Roman
era o practic[ obi;nuit[. Se poate ca Pavel s[ fi ales
numele roman `Paulus~ pentru asem[narea cu numele s[u evreiesc. Nu este un nume pe care l/a folosit doar dup[ convertire ]l folosise mult[ vreme
]nainte de ]nt=lnirea cu Cristos.

ncep=nd de acum, cea mai mare parte a studiului t[u va fi o analiy[ a pasajelor din Scriptur[, o
examinare atent[ a fiec[rei p[r'i. De aceea, de fiecare dat[ c=nd treci la o nou[ sec'iune ]n ghidul t[u
de studiu, cite;te pasajul biblic indicat la ]nceput,
treci apoi la comentarii ;i la ]ntreb[rile de studiu
ale acelei sec'iuni.

........................................................................................

Salutul apostolic
Galateni 1.1/5

........................................................................................

Obiectivul 1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n
Pavel
Obiectivul 2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[
compari originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu cea din iudaism.
Obiectivul 3. S[ define;ti suveranitatea lui
Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n
via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[.

2 Deschide la Fapte 13 ;i cite;te versetele de 1 la


13. Cum era numit apostolul c=nd a plecat ]n prima
c[l[torie misionar[?
........................................................................................
3 Cum este numit el, ]ncep=nd cu Fapte 13.9?
Unii cred c[ Pavel a folosit numele s[u roman
pentru c[ Dumneyeu l/a chemat s[ fie apostol al
Neamurilor. Numele roman ar fi f[cut s[ fie acceptat
mai u;or de Neamuri. El ]l identifica cu poporul la
care fusese trimis s[/l evangheliyeye. i ajuta s[ rup[
bariera prejudec['ii rasiale care exista ]ntre evrei ;i
Neamuri. Pentru Saul, luarea unui nume roman ar
fi putut s[ fie semnul renun'[rii la m=ndria trecutului s[u iudaic. El a ]ntors spatele reputa'iei pe care
o avusese, ambi'iei ;i poyi'iei avute ]n poporul s[u,
c=nd a devenit slujitor al lui Isus Cristos. Acum el
folose;te numele care se potrive;te cel mai bine
misiunii sale.

44

Galateni ;i Romani

Alege r[spunsul corect ;i pune un X ]n dreptul lui.


........................................................................................
4 Numele `Paulus~ era un nume obi;nuit la
....a) Greci
....b) Romani
....c) Evrei
....d) Per;i

........................................................................................
........................................................................................

5 C=nd este Saul numit Pavel pentru prima dat[


]n Faptele Apostolilor?
....a) Imediat dup[ convertire
....b) C=nd Biserica l/a trimis ]n misiune
....c) n timpul primei c[l[torii misionare.
....d) C=nd s/a dus la Roma.
6 Care pare s[ fie motivul principal pentru care
Saul decide s[ se numeasc[ pe sine Pavel?
....a) n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el
]ndep[rteay[ barierele prin adoptarea unui nume roman.
....b) A fost impresionat de guvernatorul roman
Sergius Paulus ;i a preluat numele acestuia.
....c) A sim'it c[ Pavel este un nume mai potrivit pentru un cre;tin, dec=t Saul.
....d) Nu a vrut ca oamenii s[ ;tie c[ este evreu.
7 Cite;te din nou Galateni 1.1. Pe baya celor ]nv['ate ]n lec'ia 2, despre problema bisericilor Galatiei, de ce insist[ Pavel at=t de mult asupra apostoliei
sale? Oare nu ;tiau ei deja aceasta? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................

8 Care sunt afirma'iile fundamentale pe care le


face Pavel ]n versetul 1 cu privire la originea apostoliei sale? Dou[ sunt negative, ;i una este poyitiv[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
C=nd predici sau predai o lec'ie despre chemarea de la Dumneyeu, po'i ilustra ceea ce spune
Pavel cu schi'a de mai jos. Po'i s[ scrii pe o tabl[
sau po'i s[ faci o plan;[.
Chemarea misionar[ a lui nu era de la oameni.
Dumneyeu, ;i nu omul, este la originea acestei chem[ri. Dumneyeu l/a ales pentru aceast[ lucrare.
ntreaga idee de a face din Pavel un misionar ]i apar'ine planului lui Dumneyeu pentru el. Dumneyeu
l/a ]ns[rcinat s[ predice Evanghelia Neamurilor.
Pavel a fost trimis de Dumneyeu, nu de oameni.
Mai t=ryiu vom vedea c[ Biserica recunoa;te chemarea ;i ]ns[rcinarea pe care i/a dat/o Dumneyeu, dar
sursa apostoliei lui ;i autoritatea care stau ]n spatele
lui erau de la Dumneyeu. Putem vedea aceast[ autoritate ]n preyentarea plin[ de putere a Cuv=ntului
lui Dumneyeu ;i ]n minunile care ]nso'eau lucrarea
sa. Acestea erau semnele apostoliei a faptului c[
Dumneyeu l/a trimis.

CHEMAREA I APOSTOLIA LUI PAVEL

NU

NU

NU

Origine uman[

Agent uman

Origine divin[ ;i
agent divin

Om

Dumneyeu

DumneyeuTat[l

Om

Isus Cristos

Pavel

Pavel

Pavel

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa


Evreii din bisericile Galatiei ;tiau c[ el este un
apostol. Iudaismul avea apostolii s[i. O asemenea
persoan[ se numea `sheliach~, care ]nseamn[ trimis.
Dup[ cum v[ aminti'i, acesta este ]n'elesul cuvintelor`apostol~ ;i `misionar~. Apostolul era un mesager special, cu un statut special. El era trimis de c[tre
o persoan[ sau de c[tre o organiya'ie cu autoritate
mai ]nalt[ dec=t a sa ;i de la care primea autoritatea
s[ duc[ la ]ndeplinire misiunea ]ncredin'at[.
Pavel fusese un apostol al iudaismului, trimis
de c[tre marii preo'i ;i b[tr=nii norodului s[i aresteye pe cre;tinii din Damasc. Pe drum ]ns[, el a capitulat ]naintea unei Autorit['i mai ]nalte. Din yiua aceea, el a fost apostol al lui Isus Cristos. Apostolia lui
era de la Dumneyeu, ;i el ];i ducea la ]ndeplinire
misiunea prin puterea ;i autoritatea lui Dumneyeu.
Ce creyi tu despre chemarea ]n lucrare ]n yilele
noastre? Care ar trebui s[ fie originea acestei chem[ri? Te po'i g=ndi la alte motive pentru care unii
ar dori s[ devin[ preo'i sau predicatori? Oare mai
cheam[ Dumneyeu personal lucr[torii ]n yilele
noastre? Ai tu chemarea de a predica Evanghelia?
Dac[ da, de unde a venit? Cum ai primit/o?
Toate acestea sunt ]ntreb[ri la care s[ te g=nde;ti
atunci c=nd aplici Galateni 1.1 vie'ii ;i lucr[rii tale.
9 S[ privim acum la versetul 2 din salutul apostolic al lui Pavel. Cine le trimite, ]mpreun[ cu Pavel, salut[ri bisericilor din Galatia? (R[spunde cu
cuvintele lui Pavel.)
........................................................................................
Dup[ cum ;tii din Faptele Apostolilor, Pavel
c[l[torea, de obicei, ]nso'it de un grup de colaboratori, colegi de lucrare care ]l ajutau ]n predicare,
]nv['are ;i ]nfiin'area de noi biserici pe unde mergeau. De;i Pavel scrie epistola, ei se asociay[ saluturilor lui Pavel ;i ]l sprijinesc ]n poyi'ia pe care o ia
]n ap[rarea Evangheliei.
Observ[ cuv=ntul `Bisericile~, ]n versetul 2.
Deja ai aflat c[ epistola le este adresat[ c=torva adun[ri. Cuv=ntul care este adeseori tradus prin `Biseric[~ este cuv=ntul grec ekklesia. n'elesul de bay[
este acela de `a fi chemat~. A fost folosit de scriitorii
Noului Testament pentru c[ era cel mai potrivit ]n
a exprima ideea c[ poporul lui Dumneyeu este chemat din lume ca s[ I se ]nchine ;i s[/I slujeasc[.
10 n versetul 3, care sunt cele dou[ lucruri pe care
Pavel I le cere lui Dumneyeu pentru bisericile Galatiei?
........................................................................................
11 De unde vin aceste binecuv=nt[ri?
........................................................................................

45
12 De ce pare aceast[ rug[ciune s[ fie de importan'[ deosebit[, av=nd ]n vedere problema galatenilor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
S[ ne ]ndrept[m acum aten'ia spre Domnul Isus
Cristos. El este centrul Evangheliei pe care o preyint[ Pavel. De fapt, Pavel spune+ `Noi l predic[m pe
Cristos~. Pentru el, cre;tinismul este `Cristos ]n noi,
n[dejdea slavei~. M=ntuirea prin credin'a ]n Isus
Cristos (nu prin 'inerea legilor ;i regulilor) aceasta este Evanghelia pe care o ap[r[ el.
13 Ce spune Pavel despre Cristos ]n fiecare dintre
aceste versete din Galateni 1?
v. 1. ................................................................................
v. 3. ................................................................................
v. 4. ................................................................................
Pavel l preyint[ ca pe Domnul nostru Isus Cristos+
1) Domn ]nseamn[ c[ El este Dumneyeu ;i
este Conduc[torul suveran.
2) Isus ]nseamn[ c[ El este M=ntuitorul
nostru.
3) Cristos ]nseamn[ c[ El este Unsul, Mesia,
Eliberatorul trimis de Dumneyeu.
Compar[ defini'iile date pentru `Domn~ ;i `suveranitatea lui Dumneyeu~ ]n studiul cuvintelor. Vei
observa c[ ambele defini'ii implic[ dreptul lui Dumneyeu de a conduce, de a domni. G=nde;te/te la
modul ]n care acest adev[r poate s[ afecteye via'a
ta. Isus nu este doar M=ntuitorul nostru El este
;i Domnul nostru! El este Domnul vie'ii tale ;i al
vie'ii mele. Aceasta ]nseamn[ c[ ar trebui s[ ne
pred[m voii Lui. nseamn[ c[ noi nu avem dreptul
s[ alegem ce s[ facem cu vie'ile noastre. nseamn[
c[ cea mai de seam[ prioritate trebuie s[ fie aflarea
voii lui Dumneyeu ;i ]mplinirea ei. Pavel exprim[
aceast[ idee ]ntr/o alt[ scrisoare+
`Cum? Nu ;ti'i c[ trupul vostru este Templul
Duhului Sf=nt care este ]n voi ;i pe care L/a'i
primit de la Dumneyeu, ;i c[ voi nu sunte'i ai
vo;tri? C[ci a'i fost cump[ra'i cu un pre'. Prosl[vi'iL, dar, pe Dumneyeu ]n trupul ;i duhul
vostru, care sunt ale lui Dumneyeu.~
1 Corinteni 6.19-20

46

Galateni ;i Romani

Este via'a ta predat[ Domnului Isus Cristos?


Cau'i tu s[ cuno;ti ;i s[ ]mpline;ti voia lui Dumneyeu? Dac[ este a;a, El este cu adev[rat Domnul t[u!
Roag[/te ca Dumneyeu s[/'i arate clar care este voia
Lui pentru tine ]n lucrarea Sa.

19 Caut[ acelea;i dou[ lucruri ]n Coloseni, Tesaloniceni ;i Romani. Le/ai g[sit?

14 Care din urm[torii termeni NU are acela;i ]n'eles cu `apostol~?


....a) Sheliach.
....b) Ucenic.
....c) Misionar.
....d) Trimis.

De ce las[ Pavel la o parte aceste dou[ lucruri


]n scrisoarea sa c[tre Galateni? Probabil din cauya
faptului c[ era tulburat de ceea ce f[cuser[ iudaiyatorii ;i de u;urin'a cu care galatenii au acceptat
doctrina lor. Pavel intr[ direct ]n mieyul problemei,
f[r[ obi;nuitele sale cuvinte de apreciere.
Observ[ acum de c=te ori folose;te Pavel cuv=ntul Evanghelie ]n aceste patru versete. Cuv=ntul
grec este euaggelion, care ]nseamn[ `veste bun[~.
n limba rom=n[, cuv=ntul Evanghelie este derivat
direct de la cuv=ntul grec.

15 Care este ]n'elesul bisericii ]n Noul Testament?


....a) Catedral[.
....b) Adunarea celor chema'i.
....c) Cei trimi;i.
....d) Templul lui Dumneyeu.
16 Ce ]nseamn[ cuv=ntul Domn atunci c=nd ]l aplic[m la Isus Cristos?
....a) Suveranitate divin[.
....b) Persoan[ respectat[.
....c) nv['[tor divin.
....d) Mare conduc[tor.

NUMAI O SINGUR EVANGHELIE


ADEVRAT
Galateni 1.6/9

Obiectivul 4. Expune principiul fundamental pe


baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau
revela'iile, ]nainte de a fi acceptate ca fiind de
la Dumneyeu.
Acum Pavel accept[ provocarea iudaiyatorilor
;i se lanseay[ ]n ap[rarea Evangheliei sale. Este o
trecere brusc[! Pavel chiar las[ la o parte dou[ lucruri pe care le punea de obicei la ]nceputul epistolelor sale. ncearc[ s[ le g[se;ti.
17 Cite;te 1 Corinteni 1.1/9. Ce face Pavel ]n versetul 4, imediat dup[ salut[ri?
........................................................................................
Ce spune el apoi despre punctele lor bune sau despre problemele cu care se va ocupa ]n epistol[?

........................................................................................
........................................................................................

S[ vedem ce afl[m despre Evanghelie din aceste patru versete.


20 La ce fuseser[ chema'i galatenii? v. 6.
........................................................................................
C=nd Pavel vorbe;te despre o alt[ evanghelie,
care de fapt nu este o alt[ evanghelie, el se refer[ la
]nv['[tura pe care iudaiyatorii o preyentau ]n locul
Evangheliei m=ntuirii prin credin'[, predicat[ de
Pavel. Dar, ]n ceea ce ]nv['au iudaiyatorii nu era
nici o `veste bun[~ (care este semnifica'ia Evangheliei). De aceea, Pavel spune c[ nu este cu adev[rat o
alt[ evanghelie. El nume;te ]nv['[tura lor abatere
;i deformare a Evangheliei lui Cristos.
21 S[ reamintim care era ]nv['[tura pe care Pavel
o nume;te `o alt[ evanghelie~. Iudaiyatorii ]nv['au
]n biserici c[ pentru ca o persoan[ s[ fie m=ntuit[
trebuie s[
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n versetul 7, Pavel spune c[ aceast[ `evanghelie~ nu este c=tu;i de pu'in evanghelie. De ce?
........................................................................................
22 Ce ]nseamn[ `Evanghelie~?
........................................................................................

........................................................................................

23 Ce spune Pavel despre iudaiyatori ce fac ei


cu Evanghelia lui Cristos? v. 7.

18 Care sunt cele dou[ lucruri similare pe care le


g[se;ti ]n Efeseni1.15/17?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

24 Conform explica'iilor date la studiul cuvintelor, ce ]nseamn[ `a r[sturna Evanghelia~?


........................................................................................

47

EVANGHELIA
LUI
CRISTOS

........................................................................................
Conform versetului 7, am putea spune c[ orice
mesaj care nu este ]n acord cu Evanghelia (Vestea
Bun[) a lui Cristos, este o veste rea ;i ]i tulbur[ pe
cei care o primesc.
F[r[ ]ndoial[, iudaiyatorii care au adus `alt[
Evanghelie~ ]n bisericile Galatiei erau oameni influen'i, cu ]nalte calific[ri. Dar, ]n versetul 8, Pavel
]i provoac[ direct pe ace;ti ]nv['[tori ;i ne d[ de
asemenea un important principiu care s[ ne c[l[uyeasc[.
25 Care a fost asupra galatenilor reyultatul r[sturn[rii (pervertirii) Evangheliei? v. 7.
........................................................................................
26 Care este etalonul fa'[ de care trebuie evaluate
toate ]nv['[turile religioase, revela'iile, viyiunile sau
mesajele de la ]ngeri?
........................................................................................
Principiul expus ]n versetele 8 ;i 9 explic[ dou[ adev[ruri+ 1) Finalitatea Evangheliei: 2) Rela'ia dintre
mesager ;i mesaj.
Finalitatea Evangheliei
Mai ]nt=i, Evanghelia este o revela'ie final[ (ultim[). Nu mai sunt necesare alte revela'ii care s[ fie
ad[ugate mesajului despre lucrarea de iyb[vire a
lui Dumneyeu. Ea nu trebuie s[ fie schimbat[ sau
]nlocuit[ print/o alt[ revela'ie mai recent[. Evanghelia harului lui Cristos, pe care Dumneyeu i/a
]ncredin'at/o lui Pavel s/o propov[duiasc[, Vestea
Bun[ a m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, este
adev[rata ;i ve;nica Evanghelie. De aceea spune
Pavel acele cuvinte aspre din versetul 9, despre cei
care aduc o evanghelie fals[. Pavel ne ]n;tiin'eay[
c[ nu trebuie s[ ne l[s[m du;i ]n r[t[cire de profe'ii
care aduc noi revela'ii. Nu poate exista o alt[ adev[rat[ revela'ie a unei noi c[i a m=ntuirii, revela'ie
care s[ vin[ de la Dumneyeu, deoarece credin'a ]n
Isus Cristos este singura cale.
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
n al doilea r=nd, Evanghelia devine etalonul
pentru evaluarea at=t a mesajului, c=t ;i a mesagerului. Acredit[rile pe care un mesager le/ar putea
preyenta nu calific[ mesajul, ci mai degrab[, mesajul ]l calific[ pe mesager.

Cu alte cuvinte, calific[rile unui mesager nu fac


]n mod obligatoriu mesajul acceptabil. Mesajul este
fix. Este o Evanghelie care nu se schimb[. Mesajul
este mijlocul prin care stabilim dac[ mesagerul este
de la Dumneyeu sau nu. Predic[ el Evanghelia lui
Cristos? Predic[ el o alt[ evanghelie? n acest mod
putem cunoa;te, ]ntr/o oarecare m[sur[, dac[ este
un adev[rat mesager.
Ai avut vreodat[ ocayia s[ cuno;ti oameni care
pervertesc, care r[stoarn[ Evanghelia? Cuno;ti pe
cineva care pretinde s[ fi avut vedenii sau vise de
la Dumneyeu, dar mesajul primit de el este contrar
Evangheliei? Cuno;ti religii care pretind a avea o
revela'ie mai nou[ ;i mai complet[ a planului de
m=ntuire al lui Dumneyeu? Pavel ne d[ aici un principiu sau o regul[ pe baya c[reia s[ evalu[m at=t
mesajul (]nv['[tur[, vedenie sau revela'ie), c=t ;i
mesagerul (]nv['[tor, predicator sau profet). Etalonul evalu[rii este Evanghelia lui Cristos.
27 Cum putem aplica principiul pe care ni/l d[
Pavel aici? S[ presupunem c[ cineva preyint[ ]n
biserica ta un mesaj care se pretinde a fi o profe'ie
de la Duhul Sf=nt. Sau, cineva poveste;te un vis sau
o revela'ie despre care el spune c[ este de la Dumneyeu. Ce ar trebui s[ faci?
....a) S[ accep'i toate profe'iile ;i revela'iile ca
fiind de la Duhul lui Dumneyeu.
....b) S[ accep'i orice ca fiind de la Duhul Sf=nt
dac[ un membru cu o bun[ reputa'ie ]n
biseric[ sau un pastor cunoscut o d[ ca fiind o profe'ie, o interpretare sau o revela'ie.
....c) S[ deciyi asupra sursei mesajului pe baya
vie'ii pe care o duce mesagerul.
....d) Pune/'i ]ntrebarea+ `Mesajul sau revela'ia
este ]n acord cu Evanghelia lui Cristos?~
28 Cite;te urm[toarele texte+ Ioan 14.26: 16.13/14:
1 Ioan 4.1/3. n care dintre aceste versete g[se;ti
expus acela;i principiu pe care ]l d[ ;i Pavel pentru
a ;ti dac[ mesajul este sau nu de la Duhul Sf=nt?
........................................................................................

48

Galateni ;i Romani

Observ[ c[, ]n Ioan 14.26, Isus le promite urma;ilor S[i c[ Duhul Sf=nt ]i ]nva'[ toate lucrurile.
Acela;i verset afirm[ c[ Duhul Sf=nt le va aduce
aminte tot ceea ce i/a ]nv['at Isus. Aceasta ]nseamn[ c[ tot ceea ce ]nva'[ Duhul Sf=nt este ]n acord cu
ceea ce a ]nv['at Isus. Principiul este ;i mai clar ]n
Ioan 16. Aici, Isus afirm[ c[ Duhul Sf=nt, (Duhul
Adev[rului) ne va c[l[uyi ]n tot adev[rul. El va lua
lucrurile lui Isus ;i ni le va descoperi. Cu alte cuvinte, mesajele care vin de la Duhul Sf=nt reveleay[
]nv['[turi ale Domnului Isus ;i l glorific[ pe El.
G[sim acela;i principiu exprimat clar ]n 1 Ioan
4.1/3. Aici ni se spune cum putem s[ cercet[m
duhurile. Duhul lui Dumneyeu m[rturise;te c[ Isus
Cristos a venit ]n trup. Acesta este mesajul Evangheliei Isus M=ntuitorul ;i Mesia a venit ca om.
Orice duh care nuL recunoa;te pe Isus ca M=ntuitor
nu este ]n acord cu Evanghelia ;i nu este de la Dumneyeu. Revela'ii, vise, vedenii sau mesaje care nu
sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos nu sunt de
la Dumneyeu.

EVANGHELIA ESTE DE LA DUMNEYEU,


NU DE LA OAMENI
Galateni 1.10/12
Obiectivul 5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n propria ta
slujb[ cuvintele lui Pavel despre sursa mesajului s[u.

29 Care sunt cele patru afirma'ii pe care apostolul


Pavel le face despre sursa Evangheliei sale, ]n Galateni 1.11/12? Trei ne spun de unde nu a venit ea. A
patra ne spune de unde a venit.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Putem considera cuvintele `nu de la oameni~
ca fiind afirma'ia principal[ pe care Pavel o deyvolt[
;i o dovede;te prin urm[toarele trei afirma'ii. `Nu
de la oameni~ ]nseamn[ c[ Evanghelia lui Pavel nu
este de origine uman[. El ]ncepe fraya cu `Pentru
c[~ ;i apoi aduce doveyile. El nu a primit/o de la
oameni, adic[ nu este tradi'e omeneasc[. Nici n/a
]nv['at/o pe dinafar[ de la cineva care o cuno;tea.
El a primit Evanghelia prin revela'ie divin[ de la
Isus Cristos nsu;i.
n'elesul principal al cuv=ntului `revela'ie~ este
acela de `deyv[luire~. Este ceva ce afl[m sau cunoa;tem deoarece ne/a fost deyv[luit ]nc=t s[ putem vedea. Desigur, noi nu am fi putut s[ cunoa;tem
lucrurile spirituale dac[ Dumneyeu nu ar fi luat ini'iativa s[ ni le deyv[luie, s[ ni le reveleye. n versetul 12, Pavel spune c[ a primit Evanghelia prin revela'ie de la Dumneyeu, ;i con'inutul acestei revela'ii este Isus. n urm[toarea sec'iune a capitolului,
el explic[ mai detaliat ceea ce a afirmat ]n versetele
11 ;i 12.
Aceste versete pot avea o aplica'ie practic[ pentru fiecare dintre noi. De;i nu ne putem a;tepta s[
avem exact aceea;i experien'[ ca Pavel, noi trebuie
s[/L recunoa;tem personal pe Cristos. Nimeni nuL
poate sluji eficient pe Cristos dac[ nu a avut o ]nt=lnire personal[ cu El. Cuvintele lui Pavel se pot
aplica ;i fiec[rui mesaj. La fel ca Pavel, noi ar trebui
s[ primim mesajele de la Dumneyeu.

Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel


Galateni 1.13/24
OPOYIIA LUI FA DE EVANGHELIE
1.13-14
Obiectivul 6. S[ po'i numi patru termeni pe care
]i folose;te Pavel pentru a se descrie pe sine ;i
via'a sa ]nainte de convertire.

Pavel vorbe;te aici despre poyi'ia pe care o


de'inuse ]n iudaism. El vorbe;te despre `purtarea~
de alt[dat[. El men'ioneay[ de dou[ ori `]n religiunea iudeilor~. Este clar acum c[ el privea iudaismul ;i cre;tinismul ca fiind dou[ religii diferite.
La ]nceput, iudaismul a fost principala cale ]n planul

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa


de m=ntuire al lui Dumneyeu. Prin evrei, Dumneyeu i/a revelat Cuv=ntul, ;i tot dintre evrei a venit
Mesia. Dar, pe vremea lui Pavel, iudaismul p[r[sise
calea stabilit[ de Dumneyeu ]n planul S[u. C=nd
iudaismul L/a respins pe Mesia, toate ritualurile ;i
regulile acestuia, care ar[tau spre El, au devenit f[r[
sens.
Iudaiyatorii ]i ]nv['au pe galateni s[ priveasc[
la iudaism ca la o cale spre ]ndrept['ire. Pavel arat[
prin propria lui experien'[ c[ iudaismul a luat/o pe
o cale gre;it[. El fusese extrem de yelos ;i loial iudaismului. i chiar loialitatea lui fa'[ de o religie
care respinsese adev[rul l/a f[cut pe Pavel s[ persecute `Biserica lui Dumneyeu~. n devotamentul
s[u fa'[ de Lege, el a fost chiar mai fanatic dec=t
iudaiyatorii, p=n[ c=nd a descoperit c[, lupt=nd ]mpotriva Evangheliei, el lupta ]mpotriva lui Dumneyeu.
30 Ce rela'ie vede Pavel ]ntre iudaism ;i cre;tinism?
....a) Ambele sunt la fel de acceptabile.
....b) Iudaismul ]i este superior cre;tinismului,
]n unele privin'e.
....c) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt de fapt aceea;i religie.
....d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii diferite.
31 n lumina acestor versete, cum iai r[spunde
unei persoane care 'i/ar spune+ `Nu conteay[ ce
creyi, c=t[ vreme e;ti sincer ]n credin'a ta~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n multe ocayii, Pavel accentueay[ asupra des[v=r;irii sale ]n iudaism ]nainte de convertire. Numai
o revela'ie divin[ l/ar fi putut convinge de adev[rul
Evangheliei. El era un apostol al Legii: numai Dumneyeu a putut s[/l transforme ]ntr/un apostol al lui
Cristos.
32 Scrie termenii pe care ]i folose;te Pavel pentru
a ar[ta ce evreu des[v=r;it fusese el.
Faptele Apostolilor 22.3 ..............................................
........................................................................................
........................................................................................
..............................................................................................................
Faptele Apostolilor 26.4/5..............................................
........................................................................................

49

Romani 11.1...................................................................
........................................................................................
2 Corinteni 11.22 .............................................................
........................................................................................
2 Timotei 1.3 .................................................................
........................................................................................
Filipeni 3.5/6 ..................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
33 De ce creyi c[ insist[ Pavel asupra devotamentului s[u deplin din trecut fa'[ de iudaism ]n aceast[ scrisoare c[tre galateni?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 Deja ai v[yut imaginea lui Pavel ca prigonitor,
]n Faptele Apostolilor. S[ vedem acum cum se refer[ el la acea perioad[ a vie'ii sale, ]n 1 Corinteni
15.9 ;i 1 Timotei 1.12/16. Pe vremea aceea era plin
de r=vn[ s[ fac[ ceea ce credea c[ este voia lui Dumneyeu. Privind ]napoi, cum se nume;te pe sine? De
ce ?
........................................................................................
........................................................................................
REVELAIA I CLUYIREA LUI DUMNEYEU
1.15/24
n aceste versete, Pavel continu[ s[ deyvolte
ceea ce afirmase ]n versetele 11 ;i 12. Aici, el arat[
c[ Evanghelia ;i lucrarea lui sunt de la Dumneyeu,
nu de la ceilal'i apostoli. El a fost ales de c[tre Dumneyeu pentru lucrare, a fost chemat ;i convertit prin
harul S[u ;i a fost c[l[uyit, ]n lucrarea de propov[duire, de c[tre Dumneyeu.
Ales de Dumneyeu pentru slujire
Obiectivul 7. S[ sco'i ]n eviden'[ suveranitatea
lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii
tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Galateni 1.15/16.

50

Galateni ;i Romani

Cite;te versetele 15/17. Este scris+ `M/a pus deoparte din p=ntecele mamei mele.~ Cu alte cuvinte,
chiar ]nainte ca el s[ se fi n[scut, Dumneyeu ]l alesese pentru o lucrare special[.
35 Compar[ Ieremia 1.4-5 cu Galateni 1.15-16. Ce
asem[n[ri sunt ]ntre experien'a lui Ieremia ;i cea a
lui Pavel?
........................................................................................

Chemat ;i convertit
S[ privim la versetele din Galateni 1.15-16 ]n
traducerea New English Bible+
`Dar atunci, ]n buna Sa pl[cere, Dumneyeu
care m[ pusese deoparte de la na;tere ;i ma
chemat prin harul S[u a ales s[L reveleye
pe Fiul S[u mie ;i prin mine, pentru ca s[L pot
proclama printre Neamuri.~

........................................................................................
Trebuie s[ ne amintim c[ Pavel vorbe;te despre suveranitatea lui Dumneyeu ]n a alege pe cine
vrea El pentru lucrarea Sa. n planul de m=ntuire al
lui Dumneyeu, Pavel a fost ales pentru o lucrare special[. Planul lui Dumneyeu pentru el era s[ predice
Evanghelia printre Neamuri.
Uit[te din nou peste studiul cuvintelor ca s[
veyi ce se spune despre predestina'ie ;i suveranitatea lui Dumneyeu. Teologii au avut lungi controverse ]n problema predestina'iei sau alegerii divine. Vom privi mai ]ndeaproape la acest subiect ]n
studiul epistolei c[tre Romani. Aici, Pavel vorbe;te
]n mod clar despre faptul c[ Dumneyeu la predestinat. Dar predestinat pentru ce?
S[ privim din nou la versetele 15 ;i 16. Ele ne
arat[ dou[ ac'iuni importante ale lui Dumneyeu, urmate de scopul imediat ;i apoi de scopul ultim al acestor ac'iuni. Putem s[ ilustr[m ]n modul urm[tor+
Dumneyeu ma pus deoparte
din p=ntecele mamei

Prima ac'iune
important[

Ma chemat prin harul S[u

A doua ac'iune
important[

Ca s[L descopere ]n mine


pe Fiul S[u

Scopul imediat

Ca s[L vestesc ]ntre Neamuri

Pavel a fost chemat ]n acela;i timp at=t la m=ntuire, c=t ;i la slujire, ]n lucrare. i revela'ia lui Isus
Cristos, at=t lui, c=t ;i prin Pavel, a fost o revela'ie
pentru m=ntuire ;i slujire. i noi suntem m=ntui'i
pentru aL sluji pe Dumneyeu. O revela'ie a lui Cristos pentru ;i prin noi este esen'ial[ dac[ dorim s[L
preyent[m pe Cristos acelora care nuL cunosc. Ei
trebuie s[L poat[ vedea ]n noi.
C=nd Pavel vorbe;te despre predicarea lui Cristos p[g=nilor, el nu se refer[ la ni;te triburi neciviliyate, care tr[iau undeva ]n jungl[. Cuv=ntul tradus
`p[g=ni~ ]n traducerea King James ]nseamn[ na'iuni, popoarele neevree din lume. (n traducerea
rom=neasc[, cuv=ntul grec este tradus prin `Neamuri~ sensul este acela;i n.tr.)
Dumneyeu la ales pe Pavel ca s[ le vesteasc[
Evanghelia. Sensul cel mai adecvat al cuv=ntului
este acela de oameni care nuL cunosc pe Dumneyeul adev[rat.
S[ vedem acum ]n ce mod se aplic[ aceast[
afirma'ie a lui Pavel (despre predicarea lui Cristos
]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el epistola.
38 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate din
evrei sau din neevrei (Neamuri)?
........................................................................................

Scopul ultim

39 Cine lea dus Evanghelia pentru prima dat[?


........................................................................................

36 Compar=nd Galateni 1.15-16 cu Ieremia 1.4-5,


la ce fel de predestinare se refer[ Pavel+ pentru
m=ntuire, sau pentru slujire?
........................................................................................
37 Creyi tu c[ Dumneyeu are un plan pentru via'a
ta, c[ El tea chemat s[L sluje;ti ]ntrun anumit
mod? Dac[ este a;a, cum este afectat[ atitudinea ta
fa'[ de lucrarea Sa pentru tine?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Vedem c[ galatenii erau inclu;i ]n `Neamurile~


c[rora Pavel lea dus Evanghelia. Dumneyeu este
Acela care la trimis la ei. Evanghelia pe care lea
predicato a fost revela'ia lui Cristos pe care o primise direct de la Dumneyeu. Aceasta r[spunde
afirma'iei iudaiyatorilor c[ Pavel nu era de fapt apostol ;i Evanghelia pe care o predica el nu era adev[rat[.
40 S[ citim acum trei relat[ri ale convertirii lui
Pavel, c[ut=nd dovada pentru Galateni 1.11-12.
Fiecare relatare ne d[ unele detalii care nu sunt ]n
celelalte. n timp ce cite;ti, caut[ chemarea lui Pa-

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa


vel pentru Neamuri ;i mesajul m=ntuirii Neamurilor prin credin'a ]n Isus Cristos. Compar[ Galateni 1.1 cu Fapte 9.1-19. Cui i se reveleay[ c[ Dumneyeu are s[l trimit[ pe Pavel la Neamuri?
........................................................................................
Se spune ]n Fapte 9 despre persoana care a
primit revela'ia c[ ar fi spuso ;i altcuiva?
........................................................................................
41 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 22.3-16.
Din cele spuse de Anania lui Pavel, cui va m[rturisi
Pavel Evanghelia ;i care va fi mesajul s[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
42 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 26.12-20
;i copiay[ cuvintele care con'in at=t chemarea lui
Pavel de a le propov[dui Neamurilor, c=t ;i mesajul m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, pe care
trebuia s[l duc[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

C[l[uyit spre slujire


Obiectivul 8. S[ po'i cita doveyile pe care le d[
Pavel pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[
]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei
;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei.
C=nd cite;ti pentru prima oar[ Galateni 1.1626,
sar putea s[ te ]ntrebi de ce istorise;te Pavel tot ce
sa ]nt=mplat imediat dup[ convertirea sa. Observ[
cuv=ntul `]ndat[~, ]n versetul 16. Este important.
Pavel le face cunoscut galatenilor c[ el nu sa dus la
apostoli sau la conduc[torii Bisericii din Ierusalim
pentru a afla de la ei mesajul pe care trebuie s[l
predice sau unde s[ mearg[. Dumneyeu este Cel
care ia dat chemarea, mesajul ;i direc'ionarea.

51
44 Care a fost mesajul lui Pavel ]n sinagoga din
Damasc? (Fapte 9.20)
........................................................................................
45 ntoarce la harta de la pagina 8 ;i localiyeay[
pe hart[ Damascul ;i Arabia. n ce direc'ie a c[l[torit
Pavel de la Damasc (]n Siria) spre Arabia?
........................................................................................
Pavel nu ne spune ]n care parte a Arabiei sa
dus, nici c=t timp a stat acolo. Unii cred c[ sa dus
spre sud, la Muntele Sinai, unde Dumneyeu a dat
Legea lui Moise. Ei cred c[ ]n acest timp, Dumneyeu la ajutat s[ revad[ toate ]nv['[turile Legii (]n
care fusese instruit) ;i ia ar[tat cum se leag[ acestea
de Cristos. Fie c[ a fost a;a, fie c[ nu, vedem c[
atunci c=nd ];i scap[ via'a ]n Damasc, el nui ]ntoarce spatele chem[rii pe care o primise.
Mai t=ryiu ]l g[sim la Ierusalim, pentru o scurt[
perioad[ de timp. El preyint[ Evanghelia ]n sinagogi
;ii convinge pe oameni c[ Isus este Cristosul. La
]nceput, cre;tinii nu puteau crede c[ prigonitorul
lor sa convertit cu adev[rat ;i se temeau de o curs[.
Dar Barnaba este convins de sinceritatea lui ;i ]l preyint[ bisericii.
S[ ne reamintim acum problema din Galatia.
Iudaiyatorii ]ncercau s[i conving[ pe galateni c[
Evanghelia lui Pavel nu este cea adev[rat[, c[ este
diferit[ de cea pe care o predicau ceilal'i apostoli la
Ierusalim. Av=nd ]n vedere acest fapt, Pavel le face
cunoscut galatenilor ce sa ]nt=mplat c=nd el a fost
la Ierusalim.
46 Cine au fost cei doi conduc[tori importan'i ai
bisericii, cu care sa ]nt=lnit Pavel la Ierusalim? (Galateni 1.18-19).
........................................................................................
........................................................................................
Dac[ Pavel ar fi predicat o Evanghelie fals[,
putem fi siguri c[ Petru ;i Iacov lar fi corectat, dar
nu ni se relateay[ despre a;a ceva. Dimpotriv[, cuvinte foarte frumoase la adresa lui Pavel sau r[sp=ndit ]n toate bisericile din Iudeea.
47 Ce au auyit ei despre ceea ce predica Pavel?
(1.22-23)
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

43 Cite;te Fapte 9.19-30 ;i compar[ cu Galateni


1.16-24. La c=t timp dup[ convertirea sa a ]nceput
Pavel s[ predice? (Fapte 9.20)
........................................................................................

Compar=nd diferitele pasaje din Faptele Apostolilor, afl[m c[ ni;te evrei necre;tini din Ierusalim
aveau de g=nd s[l omoare pe Pavel. Dar Dumneyeu ia vorbit lui Pavel ;i ia spus s[ p[r[seasc[

52

Galateni ;i Romani

DOVADA APOSTOLIEI

Convertirea
Chemarea ;i ]ns[rcinarea
Mesajul
Directivele
Propov[duirea
Confirmarea

DE LA
DUMNEYEU

Ierusalimul. n acela;i timp Dumneyeu a re]nnoit,


sau a reafirmat, ]ns[rcinarea lui Pavel de a le predica Neamurilor Evanghelia. Cre;tinii sau dus p=n[
la Ceyareea ;i lau trimis la Tars, dar acesta a fost
modul lui Dumneyeu de al trimite ]n regiunile care
aveau nevoie de Evanghelie.
48 Cite;te Fapte 22.17-21. Unde a spus Dumneyeu
c[ ]l va trimite pe Pavel?
........................................................................................
49 n Galateni 1.21, unde ]l vedem pe Pavel propov[duind dup[ ce a p[r[sit Ierusalimul?
........................................................................................
Timpul pe care Pavel la petrecut ]n aceast[
regiune probabil vreo patru ani credem c[ la
folosit pentru a predica Evanghelia cu orice ocayie,
nu numai ]n Tars, ci ;i ]n regiunile ]nvecinate. Romani 15.18-23 ne arat[ c[ la un moment dat, ]n timpul acestei propov[duiri, ]ntreaga yon[ ajunsese s[
fie evangheliyat[. Este foarte probabil c[ Pavel a
trecut prin unele din ]ncerc[rile men'ionate ]n 2 Corinteni 11.24-27 ]n timpul acestei perioade.
50 Care este dovada final[ a apostoliei dat[ ]n Galateni 1.24?
........................................................................................
51 Al[turat, fiec[rui punct din ap[rarea lui Pavel
din Galateni 1, scrie referin'a unde se g[se;te. Pune
un X ]n dreptul acelora care creyi c[ i se pot aplica
]ntrun mod oarecare lucr[torului cre;tin de ayi.
G=nde;tete la ele prin prisma chem[rii ;i a mesajului t[u. Dac[ dore;ti, po'i s[ adaugi comentarii
sau explica'ii.

Aprobarea
persoanei
a mesajului

DE CTRE
APOSTOLI

Dumneyeu glorificat
]n Pavel

DE CTRE
BISERICI

....a) El se preyint[ pe sine ca apostol al lui Isus


Cristos ...........................................................
......................................................................
....b) Arat[ c[ a primit Evanghelia ;i chemarea
direct, prin revela'ie, de la Dumneyeu, nu
de la oameni ...................................................
......................................................................
....c) El preyint[ Evanghelia sa ca fiind cea adev[rat[, prin care trebuie evalua'i to'i ceilal'i mesageri ;i mesajele lor ...................
......................................................................
....d) Dumneyeu a continuat s[l c[l[uyeasc[ ]n
propov[duirea sa prin revela'ie, a reafirmat chemarea lui de a le predica Neamurilor ;i la trimis la Neamuri (inclusiv la
galateni ) ........................................................
......................................................................
....e) El arat[ c[ a avut p[rt[;ie cu conduc[torii
Bisericii din Ierusalim. Ei nu au obiectat
cu nimic la mesajul sau propov[duirea lui
......................................................................
....f) Bisericile din Iudeea au spus c[ el predic[
aceea;i Evanghelie ]mpotriva c[reia luptase alt[dat[. ................................................
......................................................................
....g) Propov[duirea sa ia f[cut pe cre;tini s[L
sl[veasc[ pe Dumneyeu. ............................
......................................................................
Comentarii asupra aplica'iei+ .....................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa


n ]ncheiere, s[ ne mai g=ndim o dat[ la versetul 24 ;i la importan'a lui pentru noi. Un conduc[tor
al bisericii poate fi un motiv de aI da slav[ lui Dumneyeu, ca ]n acest verset, sau un motiv ca numele
lui Dumneyeu s[ fie hulit, ca ]n Romani 2.24. Fie ca

53
noi s[ putem spune, ca ;i Pavel+ `Ei l sl[veau pe
Dumneyeu din pricina mea~.
Sugestia mea este s[ te ui'i din nou peste obiectivele acestei lec'ii, ca s[ fii sigur c[ leai atins pe
toate.

Verific['i r[spunsurile
1 Al lui Pavel.

15 a) Suveranitatea divin[.

2 Saul.

16 b) Adunarea celor chema'i.

3 Pavel

17 El i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru corinteni.

4 b) Romani.
5 c) n timpul primei c[l[torii misionare.

18 i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru ei ;i men'ioneay[ p[r'ile lor bune.

6 n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ]ndep[rtey[ barierele, prin adoptarea unui nume
roman.

19 R[spunsul t[u. Sper c[ tu ai f[cut.

7 Iudaiyatorii puneau la ]ndoial[ autoritatea apostolic[ a lui Pavel. Ei ]ncercau s[i conving[
pe galateni c[, de fapt, Pavel nu era un apostol al lui Isus. (Sau o explica'ie asem[n[toare
formulat[ ]n cuvintele tale.)

21 S[L accepte pe Cristos ca M=ntuitor ;i s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice.

20 Harul lui Cristos.

22 Vestea bun[.
23 ncearc[ s[ o r[stoarne.

8 Nu este de la oameni, nici prin oameni, ci prin


Isus Cristos ;i prin Dumneyeu-Tat[l.

24 Ai da un ]n'eles gre;it, a interpreta gre;it, a


deforma sau a falsifica Vestea Bun[.

9 To'i fra'ii care sunt cu mine.


25 Ia tulburat.
10 Har ;i pace.
26 Evanghelia.
11 De la Dumneyeu-Tat[l ;i de la Domnul nostru
Isus Cristos.
12 R[spunsul t[u. Fiindc[ ei se ]ntorceau din nou
la Lege, aveau nevoie de harul lui Dumneyeu
ca s[;i ]nt[reasc[ credin'a lor ;ov[ielnic[ ;i
s[i ajute s[ continue ]n Evanghelia harului
S[u. n mijlocul confuyiei pe care o sem[naser[
iudaiyatorii, ei aveau nevoie de pacea pe care
numai Dumneyeu o poate da.
13 v. 1. A fost ]nviat din mor'i.
v. 3. Harul ;i pacea vin de la El.
v. 4. El Sa dat pe Sine nsu;i pentru p[catele
noastre.
14 b) Ucenic.

27 d) ntreab[te+ `Mesajul sau revela'ia sunt ]n


acord cu Evanghelia lui Cristos?~.
28 n toate.
29 Nu este de origine omeneasc[.
Nu am primito de la oameni.
Nam ]nv['ato de la vreun om.
Prin descoperirea (revela'ia) lui Isus Cristos.
30 d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii diferite.
31 R[spunsul t[u. Evident, unii oameni pot fi sinceri, dar gre;i'i. Saul credea c[ l sluje;te pe
Dumneyeu, dar de fapt lupta ]mpotriva Lui.

54
32 Fapte 22.3. Evreu, crescut ]n Ierusalim, la picioarele lui Gamaliel, ]nv['at cu deam[nuntul
]n Legea p[rin'ilor, yelos pentru Dumneyeu.
Fapte 26.4-5. Am tr[it ca fariseu, dup[ cea
mai ]ngust[ (strict[) partid[ a religiei iudaice.
Romani 11.1. Israelit, din s[m=n'a lui Avraam, din semin'ia lui Beniamin.
2 Corinteni 11.22. Evreu, israelit, din s[m=n'a lui Avraam.
2 Timotei 1.3. Dumneyeu, c[ruia i sluje;te
cu un cuget curat din mo;i-str[mo;i.
Filipeni 3.5-6. T[iat ]mprejur ]n yiua a opta,
din neamul lui Iuda, din semin'ia lui Beniamin, evreu din evrei: ]n ce prive;te Legea, fariseu: ]n ce prive;te r=vna, prigonitor al Bisericii: cu privire la neprih[nirea (]ndrept['irea)
pe care o d[ Legea, f[r[ prihan[.

Galateni ;i Romani
42 ...din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca
s[ le deschiyi ochii, s[ se ]ntoarc[ de la ]ntuneric la lumin[, ca s[ primeasc[ iertarea p[catelor ;i mo;tenirea, ]mpreun[ cu cei sfin'i.
43 ndat[, imediat.
44 Cristos c[ El este Fiul lui Dumneyeu.
45 Est.
46 Petru ;i Iacov, fratele Domnului.
47 Credin'a pe care alt[dat[ c[uta so nimiceasc[.
48 Departe, la Neamuri.
49 n Siria ;i Cilicia.

33 R[spunsul t[u. Pentru a ar[ta c[ ceea ce predic[ el despre Cristos nu vine din propriile
idei, nici de la al'i oameni. A fost o interven'ie
divin[ care la determinat s[ treac[ de la iudaism la cre;tinism.
34 Cel dint=i dintre p[c[to;i. Deoarece a persecutat Biserica lui Dumneyeu.
35 Am=ndoi au fost ale;i de c[tre Dumneyeu ]nc[
]nainte de a se fi n[scut, pentru o lucrare special[.
36 Pentru slujire.
37 R[spunsul t[u.
38 Neamuri.
39 Pavel.
40 Anania. Nu.
41 El le va m[rturisi tuturor oamenilor despre lucrurile pe care lea v[yut ;i lea auyit.

50 Ei l sl[veau pe Dumneyeu din pricina mea.


51 a
b
c
d
e
f
g

1.1
1.11-12
1.8-9
1.16-17
1.18
1.23
1.24

Comentariile tale. Fiecare lucr[tor cre;tin ar trebui


s[ aib[ con;tiin'a chem[rii ;i a trimiterii din partea
lui Cristos. Evanghelia pe care o predic[m noi trebuie s[ fie aceea;i cu cea pe care a predicato Pavel.
Toate mesajele ;i to'i mesagerii trebuie evalua'i pe
baya criteriului+ `Este aceasta ]nv['[tura Noului Testament?~ Bisericile ]n care predic[m ar trebui s[
poat[ spune despre noi c[ predic[m o doctrin[ s[n[toas[. Putem s[ ne ]ncredem ]n Dumneyeu pentru
c[l[uyire ;i trimitere dac[ am r[spuns chemarii Sale.
Propov[duirea noastr[ ar trebui s[i fac[ pe cre;tini
s[L sl[veasc[ pe Dumneyeu.

Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa

55

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Asigur[te c[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ foloseasc[ ghidul de studiu ;i Biblia. ntreab[i de
fiecare dat[ dac[ au avut dificult['i cu vreuna
dintre ]ntreb[ri.
2. Dac[ vreunul dintre studen'i a predicat sau a
'inut o lec'ie despre chemarea lui Dumneyeu,
cerei s[ preyinte pe scurt mesajul ;i reyultatele.
3. Discut[ modurile ]n care Dumneyeu cheam[
oameni ]n diferite lucr[ri, ]n yilele noastre. Po'i
s[ dai exemple din istoria bisericeasc[ sau s[
apeleyi la m[rturiile studen'ilor.
4. Alege trei studen'i ;i cerele s[ preg[teasc[ o
deybatere asupra importan'ei doctrinei corecte
]n biseric[. Compar[ diferitele atitudini con-

temporane asupra acestui subiect cu atitudinea


lui Pavel.
5. Stabile;te grupe care s[ lucreye ]mpreun[ la
preg[tirea unei preyent[ri dramatiyate a mesajului epistolei c[tre Galateni. Un grup s[ fie
iudaiyatorii: un alt grup va ap[ra ]nv['[turile
lui Pavel. Unii studen'i vor fi membri ai bisericii, nedeci;i ]ncotro s[ mearg[. Ei ];i pot preg[ti
argumentele ]n timp ce studiay[ Epistola c[tre
Galateni ;i s[ preyinte dramatiyarea ]ntro ]nt=lnire ulterioar[. Dac[ doresc s[ preyinte studiul
dramatiyat al epistolei c[tre Galateni ]ntr-o ]nt=lnire de grup, ar putea include ;i o scurt[
scen[, ]n care Pavel discut[ problema cu care
erau confrunta'i galatenii ;i se g=nde;te la scrierea epistolei.

56

Galateni ;i Romani

Ped

57

Lec'ia 4
APOSTOLII RECUNOSC
Evanghelia LUI PAVEL
Galateni 2

PLANUL LECIEI
Consultarea cu conduc[torii bisericii 2.15
Viyita la Ierusalim 2.12
Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul
C[l[uyire divin[
Un cay de cre;tin neevreu 2.35
Recunoa;terea oficial[ este acordat[ 2.610
Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel 2.68
Recunoa;terea lui Pavel ca apostol 2.810
Petru corectat de Evanghelia lui Pavel 2.1121
Gre;eala lui Petru ;i mustrarea lui de c[tre
Pavel 2.1114
Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege 2.1518
Mort fa'[ de Lege Viu ]n Cristos 2.1921

7. S[ descrii chemarea pe care o face Dumneyeu


pentru propov[duire ;i s[ ]n;iri moduri prin
care ea este confirmat[.
8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile date
]n acest capitol atunci c=nd ai dea face cu ipocriyie sau cu alte probleme.
9. S[ compari problema rela'iilor iudeucre;tin, ]n
prima Biseric[, cu probleme similare din yilele
noastre.
10. S[ citeyi din memorie Galateni 2.16 ;i 20 ;i s[
folose;ti aceste versete cheie ]n via'a ;i ]n lucrarea ta.

OBIECTIVELE LECIEI

TEME

C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie trebuie s[ fii


]n stare+

1. Cite;te planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul cuvintelor. Acord[ aten'ie deosebit[ tuturor cuvintelor care sunt noi pentru tine sau care sunt
folosite cu un sens special ]n aceast[ lec'ie.

1. S[ relateyi trei evenimente istorice din GalateniU2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru cre;tinism ;i pentru libertatea cre;tin[.
2. S[ explici scopul ;i importan'a viyitei descrise
]n Galateni 2.110 ;i motivul pentru care Pavel
le istorise;te acest fapt galatenilor.
3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini.
4. S[ explici principiul pe care la urmat Pavel
c=nd a acceptat s[l taie ]mprejur pe Timotei,
dar a refuyat s[l taie ]mprejur pe Tit.
5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor bisericii care
au stabilit ;i au men'inut standardele biblice de
doctrin[ ;i conduit[ pentru biseric[.
6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii de c[tre biseric[ a chem[rii ;i a lucr[rii unei persoane.

2. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[


sec'iune, cu pasajele biblice aferente. R[spunde
]ntreb[rilor de studiu ;i verific['i r[spunsurile.
3. La sf=r;itul lec'iei prive;te din nou peste obiectivele lec'iei ca s[ evalueyi m[sura ]n care leai
atins.
4. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini
modul ]n care primesc ei c[l[uyire de la Domnul.
5. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini
despre m[surile pe care biserica voastr[ le poate
lua pentru men'inerea standardelor de doctrin[
;i conduit[ pentru lucr[torii ei.

58

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

t[iere

]mprejur
(circumciyie)
2.3

t[iere ]n jurul prepu'ului ca semn al


punerii deoparte pentru Dumneyeu
;i al accept[rii leg[m=ntului pe care
la f[cut Dumneyeu cu Avraam.
Copiii evrei de parte b[rb[teasc[
erau t[ia'i ]mprejur ]n yiua a opta.
Cei converti'i dintre Neamuri la iudaism erau t[ia'i ]mprejur. T[ierea
]mprejur era pentru ei ceea ce boteyul este pentru cre;tini. Pavel se
refer[ la evrei ca la cei t[ia'i ]mprejur, iar la Neamuri ca la cei net[ia'i
]mprejur.
pe nea;teptate, f[r[ cuno;tin'a lui.

furi;a'i
printre noi
2.4
strecura'i p[trun;i ]n mod secret.
2.4
robie
sclavie, condi'ia de total[ depen
2.4
den'[ de o putere sau de o influen'[.
supus
accept[ cererile lor.
2.5
ca fiind ceva de oarecare importan'[.
2.6
numi pas[ nu m[ intereseay[.
2.6
dimpotriv[ din contr[.
2.7
mie ]mi
dat[ ca o responsabilitate oficial[.
fusese
Dumneyeu ]i d[duse aceast[ ]ns[r
]ncredin'at[ cinare.
2.7
au cunoscut au v[yut eficien'a lucr[rii pentru a
harul caremi tingerea scopului stabilit de Dum
fusese dat
neyeu.
1.11
a confirma a stabili veridicitatea. Binecuv=ntarea lui Dumneyeu peste lucrarea
lui Pavel a confirmat chemarea sa.
Conduc[torii bisericii au confirmat
mesajul s[u ca fiind adev[rata Evanghelie.
decret
deciyie oficial[ sau proclama'ie emis[ de autorit['i. Conciliul de la Ierusalim a f[cut cunoscute bisericilor
deciyiile luate printrun decret care
trebuia respectat.
m=na
a str=nge m=inile ]n semn de ]n'ele
dreapt[ de
gere ;i cooperare.
]nso'ire
2.9

am ;i c[u Pavel arat[ c[ el deja f[cuse a;a.


tat s[ fac
2.10
iam stat i sa opus pe fa'[, a adus argumente
]mpotriv[
]mpotriva lui.
]n fa'[
2.18
venirea
anumite persoane venite din partea
unora de la
lui Iacov, p[storul Bisericii din Ieru
Iacov
salim
2.12
ipocrit
persoana care pretinde a fi ceea ce
(f['arnic)
nu este. La origine cuv=ntul desemna un actor care juca ]ntro pies[ de
teatru.
compromis a renun'a la ceva pentru a ob'ine ]n
schimb altceva. Petru ;ia compromis convingerile (a ac'iona ]mpotriva a ceea ce credea) c=nd a ]ncetat
s[ mai m[n=nce cu Neamurile, pentru a sc[pa de critica celor veni'i de
la Ierusalim.

au ]nceput sau pref[cut pentru a ascunde ade


s[ se
v[rul.
prefac[
2.13
a;a c[
]ntro asemenea m[sur[, at=t de
p=n[ ;i
mult.
2.13
drept
cinstit, corect.
2.14
de ce
de ce obligi?
sile;ti
2.18
Iudei
iudei ca ras[, nu proyeli'i.
din fire
2.15
faptele Legii respectarea Legii lui Moise, ]mplini
2.16
rea cerin'elor Legii.
c[lc[tor
p[c[tos.
de lege
2.18
s[ fac yadar s[l ]mpiedic s[;i ating[ scopul.
nic harul lui
Dumneyeu
2.21
neprih[nire ]ndrept['ire, dreptate, tr[ire corect[,
rela'ie bun[ cu Dumneyeu, virtute,
cur['ie sufleteasc[.

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel

59

DEYVOLTAREA LECIEI
Consultarea cu conduc[torii bisericii
Galateni 2.112
Obiectivul 1. S[ relateyi trei evenimente istorice
din Galateni 2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru
cre;tinism ;i pentru libertatea ta cre;tin[.
n capitolul 2 din Galateni, Pavel continu[ ap[rarea Evangheliei cu argumente istorice. El le reaminte;te galatenilor c[ Evanghelia sa a fost acceptat[ de c[tre conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Galatenii au putut vedea sinceritatea ;i dedicarea lui
Pavel pentru Evanghelia libert['ii cre;tine din citirea
acestei epistole. El a reyistat opoyi'iei iudaiyatorilor chiar ]n Ierusalim. Sinceritatea ;i dedicarea sa
pentru Evanghelie se reflect[ ;i ]n modul cum
trateay[ cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim.
ntro ]mprejurare, Pavel la mustrat chiar pe Petru
pentru c[ nu ac'iona potrivit ]nv['[turilor Evangheliei. P[str=nd aceste lucruri ]n minte, s[ studiem
viyita lui Pavel la Ierusalim.
VIYITA LA IERUSALIM
2.12
Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul
Obiectivul 2. S[ explici scopul ;i importan'a
viyitei descrise ]n Galateni 2.110 ;i motivul
pentru care Pavel le istorise;te acest fapt
galatenilor.
S[ privim mai ]nt=i versetele 1 ;i 2. La care viyit[
la Ierusalim se refer[ Pavel? Se refer[ la viyita pe
care a f[cuto la paispreyece ani dup[ convertire?
Sau paispreyece ani dup[ prima sa viyit[ la Ierusalim? Nimeni nu ;tie. Cercet[torii Bibliei men'ioneay[ dou[ posibilit['i pentru timpul ;i ocayia viyitei+
Viyita cu prilejul foametei din anul 45
(Fapte 11.2730)
Viyita cu prilejul conciliului din anul 49
(Fapte 15.129)
1 Sugestia mea este s['i ]mprosp[teyi memoria
cu privire la aceste viyite, citind pasajele din Fapte
;i localiy=ndule ]n tabloul cronologic al vie'ii lui
Pavel (pagina 10). Cine la ]nso'it pe Pavel ]n ambele
viyite?
........................................................................................
Barnaba le era bine cunoscut nu numai
galatenilor, dar ;i conduc[torilor Bisericii din Ierusalim. El fusese un membru proeminent al acestei

biserici ]nainte de a ]ncepe lucrarea sa ca proroc,


]nv['[tor ;i misionar. Putem vedea ceva din aprecierea pe care apostolii o aveau pentru caracterul
lui din numele pe care i lau dat.
2 Cite;te Fapte 4.3437. Care fusese numele lui
Barnaba?
........................................................................................
3 Cine ia dat numele Barnaba?
........................................................................................
........................................................................................
Acest nume poate fi tradus ;i `cel ce ]ncurajeay[~. Putem observa ]n c=teva pasaje biblice c[
numele acesta se potrivea ]ntradev[r caracterului
;i lucr[rii lui Barnaba. Mai ]nt=i ]l vedem v=ny=ndu;i p[m=ntul pentru ai hr[ni pe s[raci. n
Fapte 9.2628, citim c[ el a creyut ]n sinceritatea lui
Saul ;i la preyentat ucenicilor, atunci c=nd ace;tia
se temeau de el. Barnaba a fost cel care sa dus la
Tars ca s[l caute pe Saul ;i s[l ia cu sine la Antiohia,
ca s[l ajute ]n biserica de acolo. Barnaba a fost cel
care la luat pe Saul cu sine ]n prima c[l[torie misionar[ ]n Cipru (patria lui Barnaba), Galatia ;i
Cilicia. Acum ]l vedem din nou pe Barnaba, la Ierusalim, st=nd al[turi de Pavel ]n ap[rarea Evangheliei pe care ei o predicaser[ Neamurilor.
n lec'ia 1 ai ]nv['at deja c[ dac[ Pavel ar fi scris
Epistola c[tre Galateni dup[ Conciliul de la Ierusalim, probabil c[ sar fi referit la deciyiile luate acolo
;i la decretul care lea fost trimis bisericilor dintre
Neamuri. Este probabil ca viyita men'ionat[ aici s[
fi avut loc cu ocayia ducerii de ajutoare, pe vremea
foametei. A;a cum vedem ]n nota de la pagina 12,
datele sunt aproximative. Nu avem suficient[ informa'ie pentru a stabili exact. Dar s[ nu uit[m+
Faptul c[ nu cunoa;tem data exact[ nu afecteay[
adev[rul relat[rii lui Pavel cu privire la viyit[.
Este probabil c[ galatenii ]l cuno;teau ;i pe Tit.
El era un neevreu convertit la propov[duirea lui
Pavel. El a c[l[torit ]mpreun[ cu Pavel ;i a lucrat
ani de yile sub ]ndrumarea lui Pavel. Mai t=ryiu,
Pavel ]l nume;te pe Tit episcop peste insula Creta,
ca s[ ordineye p[stori ]n fiecare cetate ;i s[ supravegheye lucrarea de acolo. Pavel ia scris lui Tit o
epistol[, ]n care ]i d[ instruc'iuni pentru lucrare ;i
enumer[ c=teva dintre calit['ile ;i responsabilit['ile
lucr[torilor cre;tini (veyi Tit 1.45).

60

Galateni ;i Romani

n Galateni 2, ]i vedem pe Tit, Pavel, Barnaba


]nt=lninduse cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Pentru Tit este o ]nt=lnire de o importan'[ crucial[. Este ]n joc ]ntregul s[u mod de via'[ ca cre;tin.
El este acolo ca repreyentant al miilor de posibili
noi converti'i dintre Neamuri. Nu numai at=t, dar
cayul s[u tipic li se va aplica tuturor cre;tinilor, ]n
scurgerea vremii. Trebuia s[ se fac[ ]nt=i evreu ca
s[ devin[ cre;tin? Aceasta era problema pe care
Pavel spera so clarifice preyent=nd Evanghelia sa
]naintea conduc[torilor bisericii.
5 Conform versetului 2, cum ;ia preyentat Pavel Evanghelia cu aceast[ ocayie?
....a) Public, ]naintea ]ntregii biserici.
....b) n particular, ]naintea comitetului bisericii.
....c) n particular, principalilor conduc[tori.

evita ne]n'elegerile dintre Biserica evreiasc[ din Ierusalim ;i Biserica Neamurilor. Pavel le face cunoscut galatenilor c[ ]ntreaga lor problem[ cu iudaiyatorii ;i acuya'iile lor a fost deja tratat[. El ;ia preyentat deja Evanghelia ]naintea principalilor conduc[tori ai cre;tinismului, ;i ace;tia au recunoscut c[
ea este adev[rata Evanghelie.
7 Explic[, pe scurt, motivul lui Pavel pentru aceast[ viyit[, importan'a ei ;i motivul pentru care
le istorise;te galatenilor despre ea.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
C[l[uyirea divin[

Ce spune Pavel c[ lea comunicat?

........................................................................................
........................................................................................
Indiferent de data acestei viyite la Ierusalim,
;tim c[ Pavel le predicase deja Neamurilor Evanghelia o bun[ bucat[ de vreme. Mesajul s[u c[tre
Neamuri Evanghelia Neamurilor sau Evanghelia net[ierii ]mprejur, cum o nume;te el ]n versetul
7 era deja deyvoltat[ complet la acea dat[. Ea era
cu siguran'[ gata de a fi preyentat[ ]naintea conduc[torilor bisericii.
De ce lea preyentat Pavel Evanghelia sa conduc[torilor Bisericii din Ierusalim? A vrut Dumneyeu
s[ confirme mesajul lui Pavel, reasigur=nd bisericile c[ este adev[rata Evanghelie? Sau a vrut Dumneyeu ca Pavel s[i ajute s[ ]n'eleag[ ce trebuie s[
fac[ cei converti'i dintre Neamuri? Era important
pentru Pavel s[ lucreye ]n armonie cu ceilal'i apostoli? A fost aceast[ viyit[ necesar[ pentru a contracara rapoartele false pe care iudaiyatorii le d[duser[
despre Pavel?
Cuvintele lui Pavel din versetul 2+ `ca nu cumva
s[ alerg sau s[ fi alergat ]n yadar~ ne arat[ c[ reyultatele ]ntregii sale misiuni erau ]n pericol. Ceva trebuia f[cut. Iudaiyatorii ]ncercau s[ oblige Neamurile
s[ se fac[ evrei. Oriunde se ducea Pavel, ei mergeau
]n urma lui ;i produceau confuyie printre converti'i.
De asemenea, ei ]i d[deau Bisericii din Ierusalim rapoarte false despre Pavel ;i despre ]nv['[tura lui.
Pe vremea aceea, erau deja c=teva mii de cre;tini
evrei ]n Ierusalim. O confruntare ]ntre Pavel ;i iudaiyatori ar fi produs numai tulburare ;i, poate, deybinarea bisericii. Pavel a sim'it c[ este necesar s[ se
]nt=lneasc[ ]n particular cu principalii conduc[tori
ai bisericii ;i s[ le preyinte Evanghelia sa, pentru a

Obiectivul 3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini.


n Galateni 1, observ[m c[ Dumneyeu ]i c[l[uye;te pe apostolii S[i, pe oamenii pe care ]i trimite
]n misiune. C[l[uyirea divin[ pe care Pavel a primito
a fost confirmarea apostoliei sale.
8 n Galateni 2.2, Pavel spune c[ sa suit
........................................................................................
........................................................................................
Ce creyi c[ ]n'elegea el prin aceasta? Domnul
la c[l[uyit s[ mearg[, dar el nu ne spune cum a
venit revela'ia. Iat[ aici trei posibilit['i+
1. Se poate ca el s[ fi avut o revela'ie direct[
de la Dumneyeu, ]ntro vedenie, un vis sau prin
vocea l[untric[.
2. Se poate s[ fi fost o c[l[uyire de grup, prin
care Dumneyeu s[i fi revelat voia Sa unui ]ntreg
grup.
3. Se poate s[ fi fost c[l[uyit prin profe'ia dat[
prin profetul Agab, despre foametea care urma s[
vin[ peste Iudeea. Cite;te Fapte 11.2230 pentru a
avea tabloul complet. Profe'ia lui Agab, din versetul 28, este o bun[ explica'ie pentru afirma'ia lui
Pavel c[ sa dus la Ierusalim din cauya unei revela'ii.
Ea ne d[ un argument puternic c[ Pavel se refer[ la
aceast[ viyit[ ]n Galateni 2.2. Ca urmare a acestei
revela'ii, biserica ia trimis pe Pavel ;i pe Barnaba
la Ierusalim s[ duc[ ajutoare care s[ le fie ]mp[r'ite
cre;tinilor din Iudeea care sufereau de pe urma foa-

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel


metei. Pavel ;i Barnaba au profitat de aceast[ ocayie
pentru a se ]nt=lni cu conduc[torii bisericii.
9 E;ti tu interesat ]n c[l[uyirea divin[? C=t de
important[ este ea ast[yi pentru noi? Am men'ionat
trei tipuri de revela'ie. Marcheay[le pe cele pe care
le folose;te Dumneyeu ;i ]n yilele noastre pentru ai
c[l[uyi poporul.
....a) Revela'ie direct[ prin vedenii, vise sau voce l[untric[.
....b) C[l[uyire de grup, prin consultare ]n biseric[, sau ]ndrumare dat[ bisericii.
....c) Profe'ii sau alte manifest[ri ale darurilor
Duhului Sf=nt.
....d) Toate cele men'ionate mai sus.
10 Po'i sugera ;i alte modalit['i pe care lear putea
folosi Dumneyeu pentru ai c[l[uyi poporul S[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
11 Creyi c[ modalit['ile mai directe de c[l[uyire
sunt mai spirituale dec=t modalit['ile indirecte? De
exemplu, este mai spiritual s[ fii c[l[uyit printro
vedenie, dec=t prin circumstan'e care ]'i indic[ ce
ar trebui s[ faci? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Biblia nu ne spune niciodat[ despre c[l[uyirea
direct[ ca fiind mai spiritual[ dec=t cea indirect[.
Orice modalitate prin care ne c[l[uye;te Dumneyeu este c[l[uyire divin[ ;i spiritual[!
Deoarece acest subiect al c[l[uyirii divine este
at=t de important pentru noi, s[ examin[m Fapte
16 ;i s[ vedem c=teva moduri ]n care Dumneyeu ]l
c[l[uye;te pe Pavel.
Cite;te Fapte 16.414. Observ[ mai ]nt=i c[ Pavel c[l[torea prin regiunea Galatia. El le ducea
decretul Conciliului de la Ierusalim bisericilor dintre Neamuri. Acest decret cuprindea deciyia cu privire la raportul cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de
iudaism. Ai citit deja Fapte 15.111 ;i 2229. Dac[ te
ui'i din nou peste aceste versete, vei observa c[
deciyia a fost luat[ prin consultare de grup. Deciyia
a avut de asemenea aprobarea Duhului Sf=nt (Fapte
15.28). n ce mod ia dat Duhul Sf=nt aprobarea,
nu g[sim scris ]n Biblie, dar ;tim c[ aceast[ important[ ]ndrumare pentru noua biseric[ dintre Neamuri a venit prin c[l[uyire de grup.

61
n Fapte 16.6 citim c[ Duhul Sf=nt ia interyis
lui Pavel s[ predice Cuv=ntul ]n Asia. n versetul
urm[tor citim c[ Duhul lui Isus nu lea permis s[
intre ]n Bitinia. (Acesta nu este un alt Duh. Este doar
un alt mod de a numi Duhul Sf=nt). n ce mod la
c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ]n aceste dou[ ocayii,
nu ni se spune. Unii sugereay[ c[ ar fi putut fi printro prorocie f[cut[ de c[tre unul dintre ]nso'itorii
lui Pavel. ntro alt[ c[l[torie, descris[ ]n Fapte
21.1014, vedem c[ Agab a spus o prorocie prin care
ia f[cut cunoscut lui Pavel ce avea s[ i se ]nt=mple
la Ierusalim. Dar este evident c[ nu a depins ]n c[l[uyire doar de acea prorocie. El sa dus la Ierusalim ]n ciuda avertismentului. Profe'ia ia servit lui
Pavel ca o confirmare a ce urma s[ se ]nt=mple, nu
c[l[uyire dac[ s[ mearg[ sau nu. Acela;i lucru este
adev[rat cu privire la Fapte 21.4.
Pe de alt[ parte, c[l[uyirea din Fapte 16.6 a
putut s[ fie, la fel de bine, con;tien'a voii lui Dumneyeu care vine prin impresia pe care Duhul Sf=nt a
f[cuto asupra inimii sau min'ii unei persoane.
Faptul c[ te ;tii ]n voia lui Dumneyeu ]'i aduce o
ad=nc[ pace l[untric[. C=nd examineyi cursul unei
ac'iuni care nu este dup[ voia lui Dumneyeu, sar
putea s[ ai un sentiment de nelini;te. Adeseori,
aceasta este numit[ verificarea Duhului. Pavel c[l[torea f[c=nd ceea ce ;tia c[ este voia lui Dumneyeu,
predic=nd Evanghelia. Dar Dumneyeu avea propriul orar ;i un plan pe care Pavel s[l urmeye. Era
timpul ca Pavel s[ treac[ ]n Europa, ]n loc s[ lucreye
]n Asia sau Bitinia. Astfel, c=nd Pavel a ie;it din
programul sau planul lui Dumneyeu, probabil c[ a
experimentat una dintre acele verific[ri din partea
Duhului. Duhul Sf=nt ia re'inut at=t de puternic
aten'ia lui Pavel, ]nc=t acesta a ;tiut c[ este de la
Dumneyeu. Fiind sensibil la c[l[uyirea Duhului lui
Dumneyeu, Pavel interpreteay[ aceasta ca semn c[
nu trebuie s[ mearg[ nici ]n Asia, nici ]n Bitinia.
Mai vedem ]nc[ o modalitate de c[l[uyire, ]n
Fapte 16.9. Aici, Pavel este ]ndrumat, printro vedenie de noapte, s[ mearg[ ]n Macedonia (veyi Fapte
16.1214: 18.9: 22.7, pentru alte vedenii). n Fapte
16.1214 g[sim un exemplu de c[l[uyire divin[ prin
circumstan'e. Aici vedem c[ Pavel se duce la un loc
unde ;tia c[ evreii se vor aduna pentru rug[ciune.
Acolo era o femeie a c[rei `inim[ a fost deschis[
pentru Domnul~. Ea a devenit prima convertit[ pentru biserica de acolo.
Pe tot parcursul capitolului 16 din Faptele Apostolilor, putem vedea cum Duhul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe oameni ]n diferite moduri. Examin=nd ]ntreaga ]nv['[tur[ a Noului Testament asupra acestui
subiect, g[sim c[l[uyirea direct[ prin vedenii, vise
sau daruri ale Duhului Sf=nt ca fiind excep'ie, nu
regul[. Dumneyeu nea pus la dispoyi'ie Cuv=ntul

62

Galateni ;i Romani

S[u care acoper[ o arie larg[ de experien'e umane.


Cuv=ntul pretinde a fi ghidul complet pentru tr[ire
(2 Timotei 3.1617). Dar ne putem a;tepta ;i la
c[l[uyire direct[, dac[ ]mprejur[rile o cer.
Punctul principal al acestei sec'iuni poate fi
reyumat ]n ]ntrebarea+ `Este via'a ta c[l[uyit[ de
Duhul lui Dumneyeu?~ Nu are importan'[ dac[ e;ti
c[l[uyit prin vedenii sau prin convingerea l[untric[
]n clipele de rug[ciune pentru ]ndrumare. Lucrul
important este s[ fii condus de Duhul. Roag[te ca
Dumneyeu s[ te conduc[. Poate chiar mai important, roag[te s[ fii sensibil ;i s[ r[spunyi c[l[uyirii
Duhului Sf=nt.
12 Cum a primit Biserica c[l[uyirea de la Dumneyeu ]n problema cre;tinilor dintre Neamuri? (Fapte
15)
....a) ntro vedenie.
....b) Printro profe'ie.
....c) Prin consultare de grup.
13 Cum la c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ca s[ nu
mai predice Cuv=ntul ]n Asia la acea dat[?
....a) ntro vedenie.
....b) Printro profe'ie.
....c) Biblia nu ne spune.
14 Cum la condus Duhul Sf=nt pe Pavel s[ mearg[
]n Macedonia?
....a) Printro vedenie.
....b) Printro profe'ie.
....c) Biblia nu ne spune.
15 Care mod de c[l[uyire este mai spiritual?
....a) Vedenia.
....b) Consultarea de grup.
....c) Niciunul.
16 Care este metoda pe care Dumneyeu o folose;te
cel mai des ]n c[l[uyirea copiilor S[i?
....a) Vedenii.
....b) Profe'ii.
....c) Vise.
....d) Consultare de grup.
....e) Biblia.
UN CAY DE CRETIN NEEVREU
2.35
Obiectivul 4. S[ explici principiul pe care la
urmat Pavel c=nd a acceptat s[l taie ]mprejur
pe Timotei, dar a refuyat s[l taie ]mprejur pe
Tit.
Tit nu a fost silit s[ se taie ]mprejur. Ce victorie
crucial[! Acesta a fost un cay test adus ]naintea apostolilor. Iudaiyatorii cereau ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur. Pavel a refuyat. T[ierea ]mprejur era privit[

de c[tre evrei ca semnul leg[m=ntului lui Avraam.


To'i evreii de parte b[rb[teasc[ trebuia so primeasc[, potrivit Legii lui Moise. Aminte;te'i acum
ce am ]nv['at ]n prima lec'ie. Iudaiyatorii sus'ineau
c[ cineva nu poate s[ fie un bun cre;tin dac[ nu a
devenit mai ]nt=i un bun evreu.
Suntem confrunta'i cu o chestiune interesant[.
Cite;te mai ]nt=i Fapte 16.13. De ce Pavel la t[iat
]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[l taie ]mprejur
pe Tit? Nu era consecvent? Cum putem explica
aceasta? Mai ]nt=i, observ[ c[ Tit era grec, iar Timotei era evreu (de;i tat[l s[u era grec). n al doilea
r=nd, observ[ c[ Timotei a fost t[iat ]mprejur `din
pricina iudeilor~, pe c=nd acum iudaiyatorii erau
aceia care insistau pentru t[ierea ]mprejur a lui Tit.
Dac[ Pavel sar fi supus cererii lor, el ar fi recunoscut
c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Isus Cristos
plus ascultarea de Lege. n cayul lui Timotei, Pavel
nu a vrut s[ pun[ o barier[ care nu era necesar[ ]n
calea evreilor necre;tini din aceea regiune.
17 Cite;te 1 Corinteni 9.1923. Pavel formuleay[
clar principiul pe care la urmat ]n cayul lui Timotei
;i Tit. Exprim[l ]n cuvintele tale.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Acest principiu este foarte important pentru
slujirea lui Dumneyeu. Pavel pune Evanghelia mai
presus de orice. Lucrul cel mai important pentru el
era ca oamenii s[ fie c=;tiga'i pentru Cristos. El era
flexibil, adaptabil fiec[rei situa'ii, astfel ca s[ poat[
g[si ]n fiecare o poart[ deschis[ pentru a predica
Evanghelia. Acest principiu la c[l[uyit pe marele
misionar. Drepturile lui erau probleme secundare.
Adeseori a trebuit s[ pun[ deoparte aceste drepturi
pentru a intra ]n contact cu oamenii acolo unde erau
ei social, intelectual sau cultural. 1 Corinteni
10.3133 reyum[ de asemenea acest principiu al dedic[rii pentru Evanghelie.
Bayat pe acest principiu, Pavel la t[iat ]mprejur
pe Timotei. El a f[cuto pentru ca u;a spre evrei s[
r[m=n[ deschis[ pentru Evanghelie. Pe baya aceluia;i principiu, Pavel nu a permis ca Tit s[ fie t[iat
]mprejur. El nu a permiso de dragul Evangheliei.
A le face pe plac iudaiyatorilor era acela;i lucru cu
a spune c[ credin'a ]n Isus Cristos ;i lucrarea Sa de
pe cruce nu este suficient[ pentru m=ntuire. Aceasta na mai vrut Pavel so fac[!
G=nde;tete la probleme sau situa'ii ]n care a
trebuit s[ examineyi modul ]n care ac'iunile tale ar
afecta cauya lui Cristos. Ai primit prin acest princi-

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel


piu biblic c[l[uyirea de care ai nevoie? Este un principiu bun pentru aplicare ]n via'a ta ;i lucrarea ta?
18 Acum e;ti mai bine preg[tit ca s[ r[spunyi unei
]ntreb[ri importante. Sa opus Pavel ]nsu;i ritualului t[ierii ]mprejur? Dac[ nu, la ce sa opus?
........................................................................................
........................................................................................
19 Cum ]i nume;te Pavel pe oponen'ii s[i, ]n Galateni 2.4?
........................................................................................
20 Ce spune el despre tactica lor? Erau ei sinceri
;i deschi;i ]n problemele pe care le aveau cu Pavel

63
sau vicleni ;i f['arnici?
........................................................................................
Cuno;ti tu oameni care sunt ca oponen'ii lui
Pavel? Observ[ c[ acestora Pavel nu lea explicat
principiul `mam f[cut tuturor totul~. Acest principiu nu include ;i compromiterea adev[rului Evangheliei. El avea ]n g=nd efectele acestui cay asupra
Galatenilor ;i asupra altor cre;tini dintre Neamuri.
21 Care este scopul exprimat al lui Pavel atunci
c=nd refuy[ s[ lase ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur? (2.5)
........................................................................................
........................................................................................

Recunoa;terea ofical[ este acordat[


Galateni 2.610
Obiectivul 5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor
bisericii care au stabilit ;i au men'inut standardele biblice de doctrin[ ;i conduit[ ]n biseric[.
Obiectivul 6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii
de c[tre biseric[ a chem[rii ;i lucr[rii unei persoane.

23 Compar[ acum Galateni 2.2 ;i 2.7. Ce lea


comunicat Pavel conduc[torilor?
........................................................................................
........................................................................................
24 Ce cuvinte din versetul 6 ne arat[ c[ Evanghelia lui Pavel era perfect[ ;i complet[?
........................................................................................

RECUNOATEREA EVANGHELIEI LUI PAVEL


2.68

........................................................................................

22 Cite;te Galateni 2.610. Cine au fost cei trei


oameni principali ]n Biserica din Ierusalim?

25 Cum se aplic[ aceste versete Bisericii de ayi?


Conduc[torii bisericii examineay[ doctrina pe care
o predic[ sau o ]nva'[ lucr[torii? Ar trebui? De ce?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
Iacov, cel men'ionat aici, este fratele Domnului Isus, p[storul Bisericii din Ierusalim ;i autor al
epistolei Iacov. Iacov, fratele lui Ioan, fusese deja
omor=t ]nainte ca aceast[ ]nt=lnire s[ aib[ loc.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

64

Galateni ;i Romani

Reyultatul ]nt=lnirii cu conduc[torii Bisericii


din Ierusalim a fost cunoa;terea deplin[ c[ exist[
doar o singur[ Evanghelie, ]mp[rt[;it[ at=t de Ierusalim (elementul iudaic), c=t ;i de Antiohia (elementul neiudaic). At=t Petru c=t ;i Pavel au propriile
lor ]ns[rcin[ri speciale, ;i acestea nu sunt ]n conflict. Cum ai aplica acest principiu faptului c[ exist[ at=tea culte cre;tine? Dar diferitelor tipuri de lucr[ri ]n biseric[?
26. Care este p[rerea ta cu privire la p[rt[;ia ]ntre
cre;tini din diferite culte cre;tine care predic[ toate
adev[rata Evanghelie a lui Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Este important s[ recuno;ti c[ Dumneyeu le d[
lucr[ri diferite diferi'ilor oameni ;i chiar diferitelor
grupuri. Aceasta face posibil[ deyvoltarea deplin[
a trupului lui Cristos. Veyi Efeseni 4.116. Oare nar
trebui ca m[dularele trupului S[u s[ aib[ p[rt[;ie
;i s[ lucreye ]mpreun[ ]n armonie?
RECUNOATEREA LUI PAVEL CA APOSTOL
2.810
Obiectivul 7. S[ descrii chemarea pe care io face
Dumneyeu unui om ca s[ intre ]n slujba Lui ;i
s[ enumeri moduri prin care aceast[ chemare
este confirmat[.
n lec'ia 2 lam v[yut pe Pavel insist=nd c[ mesagerul trebuie s[ fie judecat dup[ Evanghelia pe
care o predic[. n aceast[ lec'ie am v[yut c[ el accept[ aceast[ verificare ;i o trece cu bine. Apostolii
recunosc faptul c[ Dumneyeu ia dat o lucrare special[ ]ntre cei net[ia'i ]mprejur, ]ntre Neamuri. Dar,
conduc[torii bisericii au mai avut o dovad[ cu privire la apostolia lui Pavel.
27 Care este dovada apostoliei lui Pavel, pe care o
g[se;ti ]n Galateni 2.8?
........................................................................................
........................................................................................
28 Reaminte;te'i c[ iudaiyatorii din Galatia atacau at=t Evanghelia lui Pavel, c=t ;i apostolia lui.
Av=nd ]n vedere faptul acesta, ce semnifica'ie a avut
versetul 9 pentru galateni?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
A fost chemarea lui Pavel recunoscut[ ;i confirmat[ de al'ii? Este adev[rat c[ Pavel a predicat Evanghelia mult[ vreme ]nainte de ]nt=lnirea cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Dar chiar de la ]nceput, Dumneyeu a folosit al'i cre;tini ca s[ confirme
chemarea sa.
29 S[ privim din nou la ilustra'ia chem[rii lui Pavel ]n lec'ia 2. tim c[ o chemare la o lucrare de
propov[duire ar trebui s[ vin[ de la Dumneyeu.
Creyi c[ o chemare divin[ mai are nevoie s[ fie
recunoscut[ ;i de al'ii? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Enumer[ c=teva doveyi ale chem[rii divine care
pot fi recunoscute de al'ii.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
31 Cite;te aceste pasaje interesante ;i spune cine
confirm[ chemarea lui Pavel ]n fiecare dintre ele.
Fapte 9.1017
........................................................................................
Fapte 9.2627
........................................................................................
Fapte 13.14
........................................................................................
n lista calit['ilor cerute cuiva ca s[ poat[ fi lucr[tor
]n c=mpul Evangheliei, din 1 Timotei 3.14, este
men'ionat[ ;i recunoa;terea chem[rii de c[tre o
biseric[ local[. Cu alte cuvinte, e;ti chemat ;i ]ns[r-

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel

RECUNOATEREA CHEMRII DIVINE


S
U
R
S
A

Dumneyeu-Tat[l

65
cinat de Dumneyeu, dar exist[ dovada ]n Noul Testament c[ aceast[ chemare divin[ trebuie s[ fie
confirmat[ c=ndva de biseric[. Biserica recunoa;te
ceea ce Dumneyeu a f[cut deja ]n via'a celui pe care
la chemat. Dac[ dore;ti, po'i folosi diagrama de la
lec'ia 2, c=nd predici sau 'ii o lec'ie asupra acestui
subiect.

Isus Cristos
V
E
R
T
I
C
A
L

Tu

Biserica

Misiunea

CONFIRMAREA ORIYONTAL

Petru corectat de Evanghelia lui Pavel


Galateni 2.1121
Obiectivul 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta
principiile date ]n acest capitol, atunci c=nd ai
dea face cu ipocriyie sau cu alte probleme.
GREEALA LUI PETRU I
MUSTRAREA LUI DE CTRE PAVEL
Galateni 2.1114
Obiectivul 9. S[ compari problema rela'iilor
dintre iudei ;i cre;tini ]n prima Biseric[, cu probleme similare din yilele noastre.
32 n ce ora; sa ]nt=mplat incidentul relatat ]n
aceste versete?
........................................................................................
Localiyeay[l pe hart[ (pagina 8). Acesta era un
centru al activit['ii ]ntre Neamuri ;i baya de plecare
]n activit['ile misionare ale lui Pavel. Controversa
dintre Pavel ;i Petru a fost serioas[. Versetul 11 spune c[ Petru `era de os=ndit~ (era de condamnat). De
ce?
........................................................................................
........................................................................................
33 Cite;te Fapte 10.1 - 11.18. in=nd seama de aceste fapte, de ce a fost at=t de grav[ retragerea ;i
separarea lui Petru de Neamuri?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
De fapt, Petru a fost cel care a dechis u;a mp[r['iei lui Dumneyeu pentru Neamuri, nu Pavel! El
a fost cel dint=i care a v[yut rev[rsarea Duhului
Sf=nt peste Neamuri.
34 Care este motivul pe care Pavel ]l d[ ac'iunii
lui Petru ]n Galateni 2.12?
........................................................................................
........................................................................................
35 Compar[ aceast[ ac'iune cu afirma'ia pe care
Pavel o face despre sine ]n Galateni 1.10.
Scopul lui Pavel era s[ fie pl[cut
........................................................................................
Petru sa comportat a;a ]nc=t s[ fie pl[cut
........................................................................................
Dac[ ai la ]ndem=n[ diferite traduceri ale Bibliei, uit[te cum este tradus versetul 2.13. Expresia
`s[ se prefac[~ ne ajut[ s[ ]n'elegem c[ Petru se
condamn[ pe sine. Cuv=ntul grecesc folosit are
sensul de `a se uni ]n ipocriyie~. Ipocriyia era p[catul
de care sau f[cut vinova'i Petru ;i to'i ce lau urmat.
Petru a f[cut un compromis cu convingerile sale.
Adic[ el nu ac'iona conform cu ceea ce ;tia c[ este
corect. De aceea `era de os=ndit~. Sau, aceasta se
poate traduce ;i prin+ `sa condamnat pe sine~.

66
36 Te po'i g=ndi la situa'ii similare ]n mediul cultural ]n care tr[ie;ti? Exist[ probleme de rasism sau
bariere de clas[? Ar[t[m noi totdeauna aceea;i dragoste cre;tin[ celor extrem de s[raci, celor respin;i
de societate, atunci c=nd ni;te persoane bogate ;i
influente ne viyiteay[ biserica? Enumer[ c=teva
moduri ]n care lucr[torul cre;tin poate ac'iona f['arnic sau ]mpotriva convingerilor sale de teama a ceea
ce lumea ar putea g=ndi despre el.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Barnaba a fost afectat de ipocriyia lui Petru. El
a urmat exemplul lui Petru. Ce trebuia s[ fac[ Pavel? S[ tac[, ]n semn de aprobare a ac'iunii lor? S[i
critice dup[ ce pleac[? S[ ]mpart[ biserica ]n adun[ri separate pentru evrei ;i pentru Neamuri? S[
recomande Neamurilor s[ se fac[ evrei? Problema
cerea o ac'iune imediat[, ]nainte ca situa'ia s[ se
agraveye.
Condamnarea lui Petru este sever[, deoarece
el a refuyat s[ stea la masa Domnului al[turi de fra'i
cre;tini. Prin separarea sa de c[tre cre;tinii dintre
Neamuri, el, implicit, spunea c[ lor le lipse;te ceva.
Desigur, aceasta este ceea ce ar fi spus iudaiyatorii
veni'i la Ierusalim.
37 Cite;te Proverbe 27.6 ;i Galateni 2.14. Po'i sugera unul sau dou[ motive pentru care Pavel la
mustrat pe Petru `]n fa'a tuturor~, ]n loc s[ aranjeye
problema ]ntre patru ochi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Aceasta nu ]nseamn[ c[ cre;tinii care p[c[tuiesc
trebuie mustra'i totdeauna ]n public. Pentru alte
instruc'iuni, cite;te Matei 18.1517 ;i 1 Corinteni
5.15.
Acest incident descris ]n Galateni 2.1114 ne
arat[ nevoia de curaj ]n aplicarea Evangheliei ]n
ac'iunile noastre de yi cu yi, indiferent ce cred oamenii despre noi. Petru ;i Barnaba aveau nevoie de
mai mult curaj pentru a face ce ;tiau c[ este bine.
Pavel a ac'ionat cu curaj, ca un apostol al lui Cristos, ]n aplicarea ]nv['[turii Evangheliei chiar ;i lui
Petru! Ne trebuie curaj ca s[ ne ocup[m de probleme ]n bisericile noastre. D[mi voie s['i sugerey s[
te rogi pentru tine ;i pentru ceilal'i cre;tini, ca s[
avem curajul care ne trebuie.

Galateni ;i Romani
JUSTIFICAREA PRIN CREDIN FR LEGE
2.1518
Observ[ c[ ]n versetul 15, Pavel ]i nume;te
`p[c[to;i~ pe cei dintre Neamuri. De ce? Aici el este
sarcastic, folosind termenul a;a cum ]l foloseau
evreii care se considerau neprih[ni'i. n versetele
11 la 14, neam concentrat asupra problemei. ncep=nd cu ultima parte a versetului 14 ;i p=n[ la versetul 21, avem r[spunsul teologic. Tradi'ia iudaic[
(nu Legea Moyaic[) ia f[cut pe evrei s[ cread[ c[
ei sunt prea sfin'i ca s[ stea la mas[ cu Neamurile.
Ei sar spurca dac[ ar avea dea face cu ace;ti
`p[c[to;i~. Pavel, ]ns[, subliniay[ aici c[ evreii sunt
la fel de p[c[to;i ca ;i Neamurile, deoarece nimeni
nu se poate m=ntui pe sine de p[cate ]ncerc=nd s[
'in[ Legea. C=nd Pavel spune `noi~, ]n versetul 15,
el se include, ]mpreun[ cu Petru, ]n aceea;i categorie.
38 Subliniay[ pronumele `noi~ ;i verbele la persoana ]nt=i plural, ]n versetele 15 ;i 16. Ce ;tiau Petru
;i Pavel, ;i ne este ar[tat ]n versetul 16?
........................................................................................
........................................................................................
39 La ce ac'iune ia dus aceast[ cunoa;tere? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pilda Domnului Isus despre vame; ;i fariseu
ne va ajuta aici. Cite;te Luca 18.914. Aceast[ pild[
ilustreay[ faptul c[ credincio;ii Vechiului Testament
erau m=ntui'i pe baya credin'ei ]n promisiunile lui
Dumneyeu. Ei nu erau ]ndrept['i'i pe baya faptelor
(faptele lor bune sau respectarea Legii), ci mai degrab[ pe baya ]ndur[rii ;i a harului lui Dumneyeu.
n Galateni 2.16 avem o formulare clar[ a Evangheliei lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[.
Aici este inima mesajului lui Pavel c[tre galateni.
Subliniay[ acest verset ]n Biblia ta ;i memoreay[l.
Ce vrea Pavel s[ spun[ prin cuvintele `noi ]n;ine am fi g[si'i p[c[to;i~, din versetul 17? Ceea ce
vrea el s[ spun[ este c[ dac[ singur[ credin'a nu
este suficient[ pentru m=ntuire, atunci at=t el c=t ;i
Petru au p[c[tuit c=nd iau ]nv['at pe oameni c[
este suficient[. Am=ndoi au predicat c[ numai prin
credin'[ poate cineva s[ ajung[ la o rela'ie bun[ cu
Dumneyeu. Pavel spune c[ dac[ aceasta nu este
adev[rat, ei ]i duc pe oameni la p[cat. Sar putea ca
urmarea lui Cristos s[i duc[ la p[cat? Fereasc[
Dumneyeu s[ le treac[ prin minte un asemenea
g=nd!

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel


40 Ce spune Pavel despre sine ]n versetul 18? Ce
sar face, dac[ sar ]ntoarce la poyi'ia sa de a se
]ncrede ]n Lege pentru justificare?
........................................................................................
Cuv=ntul folosit aici de Pavel este un cuv=nt
mai tare dec=t `p[c[tos~ folosit ]n versetele 15 ;i
17. De fapt, el spune c[ ar fi un mai mare p[c[tos
dac[ sar ]ntoarce acum la ]ncrederea ]n Lege pentru a fi m=ntuit, dec=t a fost ]nainte de convertire!
Nu este de mirare c[ Pavel sa ridicat ;i ia mustrat
pe Petru, Barnaba ;i pe ceilal'i evrei cre;tini din Antiohia, c=nd erau pe cale s[ fac[ aceast[ ]ntoarcere!
Observ[ c=t de bine li se potrivesc galateniilor aceste cuvinte ale lui Pavel c[tre Petru. Oare nu este
aceasta tocmai poyi'ia pe care se situau ei?
MORT FA DE LEGE VIU FA DE
CRISTOS
2.1921
Obiectivul 10. Citeay[ din memorie Galateni
2.16 ;i 20 ;i folose;te aceste versete cheie ]n via'a
;i lucrarea ta.

67
Compar[ aceste versete cu Galateni 2.20. Cum se
exprim[ dragostea divin[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
43 n 2 Corinteni 5.1415, Pavel aplic[ acest principiu al dragostei divine celor care predic[ Evanghelia. Care spune el c[ ar trebui s[ fie r[spunsul nostru
la dragostea lui Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
44 Privind la Galateni 2.21, s[ reformul[m o afirma'ie important[, transform=ndo ]n ]ntrebare. Este
posibil ca cineva s[ fie m=ntuit prin Lege?
........................................................................................
........................................................................................
45 Cum au fost m=ntui'i oamenii din timpul Vechiului Testament?
........................................................................................

Legea este sursa mor'ii, nu a vie'ii. Ea ne condamn[ la moarte pentru p[catele noastre. Dar Cristos a luat asupra Sa p[catul ;i vinov['ia noastr[ ;i a
murit ]n locul nostru. n ce prive;te Legea, noi, care
suntem ]n Cristos, suntem mor'i. Noi am murit fa'[
de Legea Moyaic[ ;i fa'[ de preten'iile ei asupra
noastr[, a;a ]nc=t noi putem tr[i o via'[ nou[ pentru Dumneyeu.
Deoarece Galateni 2.20 este un verset cheie al
acestei epistole, memoreay[l. nva'[l astfel ]nc=t
s[ po'i s[l scrii corect, dac[ 'i se va cere ]n test!
S[ observ[m acum ceva foarte important despre Galateni 2.20. Este exprimarea unei realit['i, a
unui fapt! Este o m[rturie despre `totala eficacitate
;i suficien'[ a lucr[rii lui Cristos~. Cuvintele `am
fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos~ sunt defini'ia
simpl[ a rela'iei lui Pavel cu Legea. El este mort fa'[
de toate cerin'ele Legii.
Dar pentru Pavel, cre;tinismul este ceva mai
mult dec=t experien'a unei mor'i. Este o experien'[
de via'[! A;a cum sa identificat cu Cristos ]n moartea Sa, tot a;a se identific[ cu Cristos ]n ]nvierea Sa.
41 Care sunt cele dou[ afirma'ii pe care Pavel le
face despre Fiul lui Dumneyeu ;i despre sine ]n ultima parte din Galateni 2.20?
........................................................................................
........................................................................................
42 G[sim aceea;i idee ]n Ioan 3.16 ;i Efeseni 5.25.

........................................................................................
46 Care verset din acest capitol arat[ cum poate
un p[c[tos s[ devin[ drept (neprih[nit, ]ndrept['it)?
........................................................................................
........................................................................................
47 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu cred c[
]n yiua judec['ii faptele mele bune vor c=nt[ri mai
mult dec=t cele rele. Eu m[ str[duiesc s[ fiu destul
de bun ]nc=t s[ pot merge ]n rai.~ Cum iai r[spunde,
folosind un verset din acest capitol?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
48 G=nde;tete c[ un cre;tin descurajat ar veni la
tine ;i 'iar spune+ `Mam g=ndit s[ renun' s[ mai
]ncerc s[L urmey pe Cristos. Nu m[ v[d ]n stare s[
tr[iesc via'a cre;tin[.~ Cum lai sf[tui, folosind unul
dintre versetele din acest capitol?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 n Galateni 2.20, Pavel se refer[ la sine. n ce
m[sur[ creyi tu c[ m[rturia ta sau a altora este im-

68

Galateni ;i Romani

portant[ pentru ]ncurajarea oamenilor ]n via'a lor


cre;tin[? Exist[ suficiente oportunit['i pentru a face
aceasta ]n serviciile biserice;ti? Dar prin m[rturie
personal[?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Verific['i r[spunsurile
1 Barnaba.
2 Iosif

ce este mai bine pentru cauya lui Cristos. Adapteay[te obiceiurilor, astfel ]nc=t s[i po'i
c=;tiga pe oameni pentru Cristos.

4 Fiul m=ng=ierii.

18 Nu. El sa opus t[ierii ]mprejur privit[ ca ;i


condi'ie a m=ntuirii. (Sau, r[spunsul t[u ]n
cuvinte similare.)

5 c) n particular, principalilor conduc[tori.

19 Fra'i mincino;i. (Fra'i fal;i.)

6 Acea Evanghelie pe care am predicato printre Neamuri.

20 Vicleni ;i f['arnici.

3 Apostolii.

21 Ca adev[rul Evangheliei s[ r[m=n[ cu voi.


7 R[spunsul t[u. Dumneyeu ia ar[tat c[ ar trebui s[ mearg[. Sa ]nt=lnit cu conduc[torii
bisericii ;i lea preyentat urm[toarea problem[+ Dac[ converti'ii dintre Neamuri trebuie
sau nu s[ se fac[ evrei. Aceasta a fost problema
cu care se confruntau galatenii. Deciyia conduc[torilor de la Ierusalim urma s[ fie important[
pentru galateni.
8 Revela'ie
9 d) Toate cele men'ionate mai sus.

22 Iacov, Petru ;i Ioan.


23 Evanghelia pe care el a predicato Neamurilor.
24 Nu miau adus nimic.
25 R[spunsul t[u. De obicei, conduc[torii unui
cult fac verificarea ]nainte de ai da lucr[torului recunoa;terea oficial[. Da. Pentru a men'ine adev[ratul mesaj evanghelic ;i a ap[ra
biserica de gre;eli.

10 R[spunsul t[u. Ai putea include ;i Cuv=ntul


lui Dumneyeu, prin anumite versete care 'i se
]ntip[resc ]n inim[, ]mprejur[ri, convingere
l[untric[, sfatul altor cre;tini.

26 R[spunsul t[u.

11 Opinia ta.
12 c) Prin consultare de grup.

28 A dovedit c[ ;i conduc[torii Bisericii din Ierusalim au aprobat Evanghelia lui Pavel ;i iau
recunoscut apostolia.

13 c) Biblia nu ne spune.

29 R[spunsul t[u.

14 Printro vedenie.

30 R[spunsul t[u ar putea include+ manifest[ri ale


darurilor pentru lucrarea ;i puterea lui Dumneyeu ]n lucrarea acelui om, Evanghelia pe
care o predic[, c[l[uyirea divin[ ]n lucrare,
siguran'a sa c[ Dumneyeu la chemat.

15 c) Niciunul.
16 e) Biblia.
17 R[spunsul t[u. Ar putea fi+ Evanghelia este
totdeauna pe primul plan. Sau+ C=;tigarea oamenilor pentru Cristos este mai important[
dec=t sentimentele sau opiniile mele. Sau+ F[

27 R[spunsul t[u. Puterea lui Dumneyeu lucr=nd


prin Pavel la fel de eficient ca ;i prin Petru.

31 Fapte 9.1017 Anania.


Fapte 9.2627 Barnaba.
Fapte 13.14 Biserica din Antiohia.

Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel

69

32 Antiohia.

40 C[lc[tor de lege.

33 Dumneyeu ]i d[duse revela'ia c[ Neamurile


nu sunt mai necurate dec=t evreii. El nu trebuia s[ considere necurat ceea ce Dumneyeu
cur['ise. Mai demult el se asociase cu Neamurile ;i ;ia ap[rat aceast[ poyi'ie ]naintea Bisericii din Ierusalim.

41 El ma iubit ;i Sa dat pe Sine nsu;i pentru


mine.

34 Teama de cre;tinii iudaiyatori veni'i din Biserica din Ierusalim.

42 Prin voin'a de a se sacrifica de dragul celui


iubit.
43 S[ nu mai tr[im pentru noi, ci pentru Cel ce a
murit pentru noi.
44 Nu.

35 Lui Dumneyeu, nu oamenilor.


Oamenilor, nu lui Dumneyeu.

45 Prin credin'a ]n promisiunile lui Dumneyeu.

36 R[spunsul t[u.

46 2.16

37 R[spunsul t[u. Poate c[ a f[cuto pentru ai


avertiya ;i pe al'ii. A oprit agravarea problemei. Pentru a ap[ra adev[rurile fundamentale ale libert['ii cre;tine ;i a ar[ta c[ Evanghelia trebuie aplicat[ ]n vie'ile noastre. Pentru
ai ajuta pe Barnaba ;i Petru.

47 Ai putea folosi 2.16 pentru a ar[ta c[ faptele


noastre bune nu ne pot m=ntui. Numai credin'a ]n Isus poate.

38 Omul nu este ]ndrept['it prin faptele Legii ci


prin credin'a ]n Isus Cristos.

48 Ai putea folosi 2.20 pentru a ar[ta c[ victoria


asupra p[catului vine prin Cristos care tr[ie;te
]n noi. Noi nu suntem doar justifica'i prin
credin'[+ noi trebuie s[ ;i tr[im prin credin'[.
49 R[spunsul t[u.

39 Ei credeau ]n Isus Cristos, c[ pot fi ]ndrept['i'i


prin credin'a ]n El, ;i nu prin faptele Legii.

70

Galateni ;i Romani
SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Ca procedeu standard, observ[ cum se descurc[


studen'ii cu ]ntreb[rile de studiu ;i ]n ce m[sur[
ating obiectivele propuse.

5. Discut[ importan'a rela'iilor dintre Pavel ;i ceilal'i conduc[tori de biserici ;i importan'a armoniei ]ntre lucr[torii cre;tini de ayi.

2. Ajut[i pe studen'i s[ afle tot ce se poate despre Antiohia Siriei, s[ o localiyeye pe hart[ ;i
s[ poat[ relata c=teva lucruri importante. Preyint[ imagini din acea regiune ;i locuitorii ei
de ast[yi. Discut[ importan'a Bisericii primare
din Antiohia.

6. Invit[ un conduc[tor din organiya'ia bisericeasc[ din care faci parte ca s[ discute cu studen'ii
despre importan'a unui standard de doctrin[
pentru o biseric[. Discut[ modalit['ile care exist[ pentru men'inerea doctrinei biblice corecte ]n biserici. Compar[ aceasta cu atitudinea
lui Pavel fa'[ de ceea ce se ]nv['a ]n biseric[.

3. Dramatiyeay[ problema din Antiohia nehot[r=rea lui Petru, ac'iunea sa, mustrarea lui
Pavel ;i reyultatele. Discut[ importan'a acestor
reyultate pentru celelalte biserici. Observ[ poyi'ia pe care a luato Petru ]n Conciliul de la
Ierusalim (Fapte 15).
4. Solicit[ trei studen'i s[ preg[teasc[ o discu'ie
scurt[ despre responsabilitatea cre;tinilor ]n
yilele noastre, c=nd suntem confrunta'i cu probleme rasiale similare celor din Antiohia.

7. Dramatiyeay[ viyita lui Pavel, Tit ;i Barnaba la


Ierusalim.
8. Discut[ necesitatea c[l[uyirii personale din partea Domnului ;i cerele studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ m[rturii de c[l[uyire divin[.
9. Dac[ vreunul dintre studen'i a preg[tit temele
op'ionale de la ]nceputul acestei lec'ii, d[i timp
pentru a preyenta reyultatele.

71

Lec'ia 5
SCRIPTURA NE NVA
EVANGHELIA CREDINEI
Galateni 3

PLANUL LECIEI
Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni 3.1-5
Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam 3.6-9
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege 3.10-25
R[scump[rare de sub blestemul Legii 3.10-25
Sub blestemul Legii 3.10-12
R[scump[rat de sub blestem prin Cristos
3.13-14
Promisiunea nu este anulat[ prin Lege 3.15-18
Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos 3.19-25
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ 3.26-29
OBIECTIVELE LECIEI
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii
]n stare+
1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe Scripturi ;i importan'a acestui principiu ]n propria
ta lucrare.
2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria lucr[rii
de r[scump[rare ;i care este atitudinea fa'[ de
acesta.
3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat prin credin'[.
4. S[ expui trei rela'ii importante dintre Lege ;i
Evanghelie.

5. S[ citeyi din memorie Galateni 3.11 ;i s[ ar['i


de ce Legea lui Moise nu poate fi baya m=ntuirii
;i s[ explici necesitatea mor'ii lui Cristos pe cruce.
6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi valoarea ei.
7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ]n favoarea
m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se afl[ ]n Galateni 3.
8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile dintre m[dularele
Trupului lui Cristos, s[ le ]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici ]n via'a ;i lucrarea ta.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor pentru a avea o mai
clar[ ]n'elegere a cuvintelor care s-ar putea s[
fie folosite cu un sens aparte.
3. Cite;te Galateni 3.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, citind mai ]nt=i pasajele biblice la care
se refer[. Dup[ ce completeyi r[spunsul la ]ntreb[rile de studiu, de la fiecare sec'iune, verific['i r[spunsurile compar=ndule cu cele date
la sf=r;itul sec'iunii.

72

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

fermecat
3.1

sub efectul unei vr[ji, ]nc=t s[ nu


poat[ ac'iona a;a cum ar trebui.

yugr[vit
3.1

descris at=t de clar, de parc[ La'i fi


v[yut voi r[stignit.

firea p[
m=nteasc[
(]n original+
carnea)
2.4
minuni
3.5

trup, nu suflet sau duh. Pavel folose;te acest cuv=nt cel mai adesea cu
sensul de natur[ uman[ cu dorin'e
egoiste ;i neputincioase de a reyista
ispitirii.

ac'iuni supranaturale, fapte inexplicabile prin legile cunoscute ale naturii.

Scriptura ... Cuv=ntul lui Dumneyeu a preyis sau


prevedea
a profe'it binecuv=ntarea urma;ilor
3.8
lui Avraam, deoarece Dumneyeu
putea s[ vad[ ce avea s[ se petreac[
]n viitor.
binecuv=ntat
3.8

avantajat, favoriyat. O binecuv=ntare


este darul unui favor divin, o surs[
de fericire ;i de bun[stare.

credincios folosit aici cu sensul de `plin de cre3.9


din'[~, `care crede~.
blestem
3.10

sentin'[ divin[ de judecare ;i condamnare. Pavel vorbe;te despre blestem ca fiind sentin'a de condamnare
la moarte pe care Dumneyeu a pronun'ato ]mpotriva celor care calc[
Legea.

a desfiin'a a anula, a invalida. Legea nu poate


3.15
anula sau desfiin'a leg[m=ntul f[g[duin'ei.
s[m=n'a
3.16

urma;ii sau descenden'ii. Pavel arat[ c[ promisiunea f[cut[ semin'ei lui


Avraam se refer[ la Isus Cristos, un
urma; al lui Avraam ]n ce prive;te
natura uman[.

mijlocitor
3.19

mediator, persoan[ care aduce la ]n'elegere dou[ p[r'i.

]ntradev[r cu adev[rat.
3.21
a ]nchis totul a inclus totul.
3.15
va'i ]mbr[cat cu
Cristos
3.27

ca ;i cu o hain[. Adus ]n unitate cu


Cristos, ]n care tr[im.

rob
3.28

sclav, dependent.

rol

atribu'ie care revine cuiva ]ntro ac'iune sau ]n via'[.

]nlocuitor ]n locul, ca substituent pentru (exemplu moartea lui Cristos pentru noi).
a isp[;i
pentru

a pl[ti pentru o pagub[ sau pentru


un r[u comis. Un criminal poate s[
isp[;easc[ crima sa ]mpotriva societ['ii, suferind pedeapsa care ia
fost dat[. Isus a isp[;it p[catele
noastre suferind pedeapsa cu moartea, a;a cum era cerut. Isp[;irea ne
elibereay[ de vinov['ie. Isp[;irea Sa
pentru p[catele noastre este temeiul
m=ntuirii noastre.

simbol

ceva care ]nlocuie;te sau repreyint[


altceva. (Semn, obiect, imagine care
repreyint[ indirect un obiect, o fiin'[, o no'iune, o idee etc. - n.tr. conform Dic'ionarului Explicativ al
Limbii Rom=ne, 1975). Boteyul ]n
ap[ este un simbol sau o imagine a
unirii cu Cristos ]n moartea ;i ]nvierea Sa.

neprih[nit drept, corect, potrivit cu standardul


(drept)
lui Dumneyeu ;i ]n poyi'ie corect[
3.11
fa'[ de El, ]n rela'ie bun[ cu El.
r[scump[rat
3.13

recump[rat, eliberat prin plata r[scump[r[rii. Noi ne vindem pe noi


]n;ine p[catului ;i mor'ii, atunci
c=nd alegem s[ mergem pe calea
noastr[, ]n loc s[ ascult[m de Dumneyeu. Dar Dumneyeu nea iubit ;i
nea cump[rat din nou pentru Sine
nea r[scump[rat cu pre'ul
propriei mor'i. Planul S[u de r[scump[rare pentru noi este s[ fim
m=ntui'i prin simpla acceptare a
ceea ce a f[cut El pentru noi.

testament acord solemn ]ntre dou[ sau mai


(]n original+ multe persoane de a face sau de a
`leg[m=nt~) nu face anumite lucruri.
3.15

pre'
pre'ul pl[tit pentru a elibera pe cide r[sneva. Moartea lui Isus este pre'ul de
cump[rare
r[scump[rare care ne elibereay[ de
sub puterea p[catului.

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

73

DEYVOLTAREA LECIEI

Aceast[ parte a Epistolei c[tre Galateni este uneori numit[ `Argumentul teologic~ sau `Argumentul
scriptural~. Pavel folose;te multe citate din Vechiul
Testament ]n aceast[ parte a ap[r[rii Evangheliei.
De fapt, el ne arat[ c[ Evanghelia justific[rii prin
credin'[ a fost ]ns[;i esen'a rela'iei lui Dumneyeu
cu poporul S[u chiar ]n timpurile Vechiului Testament.
Exist[ dou[ motive majore pentru care Pavel a
folosit multe citate biblice ]n argumentarea sa. Mai
]nt=i, orice evreu ar c[uta dovada ]n Scripturi ]n
orice controvers[ religioas[. Aceasta este adev[rat
cu at=t mai mult pentru un evreu cu o educa'ie
rabinic[, a;a cum era Pavel. n al doilea r=nd, este
probabil c[ iudaiyatorii folosiser[ deja Scripturile
pentru a;i sus'ine argumentele lor. Pavel ;tia c[
trebuie s[ se confrunte cu ei pe terenul lor. Pe l=ng[
aceasta, ;tim c[ Duhul Sf=nt este Cel care l-a inspirat
pe Pavel ]n scrierea epistolei. Dumneyeu la ajutat
pe Pavel s[ ne arate at=t nou[, c=t ;i galatenilor
c[ Evanghelia este solid bayat[ pe Vechiul Testament ;i este ]mplinirea acestuia.

De;i Pavel avea motive speciale s[ citeye din


Biblie ]n controversa sa cu iudaiyatorii, putem lua
aceast[ practic[ drept model pentru propov[duirea
noastr[. Biblia este cartea de temelie at=t pentru
credin'[, c=t ;i pentru conduit[. Lec'iile pe care le
'ii sau predicile tale sunt ele saturate de Cuv=ntul
lui Dumneyeu? Oamenii au nevoie disperat[ de a
cunoa;te ce spune Dumneyeu. Dac[ tu proclami cu
credincio;ie Cuv=ntul lui Dumneyeu, El va ]nt[ri
credin'a celor carel ascult[ ;i va satisface at=t nevoile lor, c=t ;i pe ale tale.

VECHIUL TESTAMENT

NOUL TESTAMENT

pri

vin

n
d]

te
ain

sp

re

1 Care au fost motivele lui Pavel pentru a folosi


Scriptura at=t de mult ]n aceast[ sec'iune?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

pri

vin

d]

nu

rm

[l

MNTUIREA PRIN CREDIN

Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni


Galateni 3.1-5
Obiectivul 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe Scripturi ;i importan'a acestui principiu
]n propria ta lucrare.
n lec'iile anterioare, argumentul lui Pavel sa
bayat pe experien'a sa personal[ cu Evanghelia. Acum, el se ]ntoarce la Scripturi ;i arat[ c[ experien'a
sa spiritual[ este bayat[ pe Cuv=ntul lui Dumneyeu. El folose;te un argument mai puternic dec=t
propria lor experien'[ spiritual[. Pavel La repreyentat pe Isus ca pe Mesia Cel promis ]mplinirea
profe'iilor Vechiului Testament. Crey=nd ceea ce au
auyit, ei au experimentat m=ntuirea. Duhul Sf=nt a
intrat ]n vie'ile lor. Ei aveau comuniune cu Dumneyeu prin credin'a lor ]n Isus Domnul. Credin'a lor

]n promisiunea lui Dumneyeu le-a adus m=ntuirea.


Pavel le arat[ c[ ]ntorc=nduse din nou la Lege pentru a g[si m=ntuirea, ei ar nega nu numai experien'a
lui, ci chiar ;i pe a lor.
2 Pe cine acuy[ Pavel ca fiind vinovat de eroarea
doctrinar[ din bisericile Galatiei?
....a) For'ele demonice.
....b) Iudaiyatorii.
....c) Galatenii ]n;i;i.
....d) Biserica din Ierusalim.
Aceste cuvinte din versetul 1 ne spun de ce ]i
acuy[ Pavel pe galateni+ `]naintea ochilor c[rora a fost
yugr[vit Isus Cristos ca r[stignit.~ Pavel predicase

74

Galateni ;i Romani

Evanghelia ]n Galatia. El declarase ]n mod public


c[ Isus Cristos a fost r[stignit pentru p[catele lor.
Acum, ei leau permis iudaiyatorilor s[i ]n;ele. Pavel ]i nume;te `nechibyui'i~. De ce? Nau fost ei
]n;ela'i? De ce s[ fie ei acuya'i? Este evident c[ Pavel considera c[ ei aveau resursele s[ se opun[ unei
asemenea ]nv['[turi false. Dar ei nu ;iau folosit
resursele. Doctrina iudaiyatorilor contrayicea Evanghelia pe care le-o predicase Pavel. De ce nu au
examinat ]nv['[turile noi ]n lumina adev[rurilor pe
care deja le primiser[? Ei ;iau neglijat datoria
au falimentat ]n ap[rarea adev[rului.
Pavel ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Prin 'inerea Legii
a'i primit voi via'[ nou[ ca ;i cre;tini? Sau a'i primito prin auyirea credin'ei?~ Evident, ]nceputul
vie'ii lor cre;tine a fost prin credin'a ]n Evanghelie,
nu prin 'inerea Legii. Avem aici o lec'ie practic[. n
via'a cre;tin[ trebuie s[ umbl[m prin credin'[, nu
numai la ]nceput, ci tot drumul. Galatenii au pornit
bine, dar credin'a lor nu a fost destul de puternic[
]nc=t s[ reyiste doctrinei false. Ei au e;uat tocmai ]n
folosirea ]n via'a de yi cu yi a credin'ei care le-a adus
aceast[ nou[ via'[ la ]nceputul experien'ei lor cre;tine. Credin'a inactiv[ sl[be;te pentru c[ nu este
folosit[. Folosirea credin'ei ]i determin[ starea. Trebuie so folose;ti dac[ nu vrei so pieryi! O putem
compara cu mu;chii trupului. Dac[ ]i folosim, se
]nt[resc. Dac[ nui folosim, se atrofiay[, sl[besc.
La sf=r;itul Predicii de pe Munte, Isus ilustreay[
acest adev[r pe care lam discutat. Cite;te Matei
7.24-27. Furtuna ]ncerc[rilor r[stoarn[ ;i chiar distruge credin'a care nu are o temelie puternic[. Temelia solid[ este r[spunsul activ, continuu, la Cuv=ntul lui Dumneyeu. O asemenea credin'[ se va
]nt[ri progresiv ;i va fi ]n stare s[ r[m=n[ ]n picioare
chiar prin furtuna ]ncerc[rilor. Este aceasta imaginea credin'ei tale? Roag[te ca Dumneyeu s[ te ajute
s[ pui ]n practic[ ]n via'[ toate adev[rurile pe
care le ]nve'i din Cuv=ntul S[u.
n Galateni 3.2 Pavel vorbe;te despre primirea
Duhului. Unii iau aceasta drept o referire la boteyul
penticostal al Duhului Sf=nt. Totu;i, privind ]n context (care se ocup[ de ]ndrept['irea prin credin'[),
pare mai probabil c[ Pavel se refer[ la lucrarea Duhului Sf=nt ]n momentul convertirii. Cite;te, de
exemplu, Ioan 3.5-8 ;i Romani 8.15-16.
n Galateni 3.3, Pavel pune ]n opoyi'ie Duhul
;i carnea (firea p[m=nteasc[). Galatenii ;iau ]nceput via'a lor cre;tin[ ]n puterea ;i st[p=nirea Du-

hului Sf=nt. Cu alte cuvinte, ei au ]nceput ]n puterea


lui Dumneyeu. Termenul `carne~ (firea p[m=nteasc[) se refer[ aici la natura uman[ separat[ de
cea divin[. nseamn[ natura uman[ ]n contrast cu
t[ria ;i puterea lui Dumneyeu.
3 Formuleay[ ]n cuvintele tale ceea ce spune Pavel ]n Galateni 3.3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel accentueay[ aici c[ via'a cre;tin[ este supranatural[, de la ]nceput p=n[ la sf=r;it. n versetul 4, el ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Oare toate acele
experien'e spirituale minunate pe care lea'i avut
nau avut nici un scop?~ O alt[ traducere spune+
`Toat[ experien'a voastr[ nu ]nseamn[ nimic? Cu
siguran'[ c[ ea ]nseamn[ ceva~ (TEV).
4 A trebuit vreodat[ s[l ]ncurajeyi pe un cre;tin
care se clatin[ s[ continue s[ se ]ncread[ ]n Domnul? A fost de vreun ajutor reamintirea experien'elor spirituale trecute? Exprim['i opinia.
........................................................................................
........................................................................................
n versetul 5, Pavel continu[ s[ arate deosebirea
dintre Evanghelia credin'ei ;i efortul de a fi suficient
de bun ca s[ meri'i binecuv=ntarea lui Dumneyeu.
Dumneyeu lea dat galatenilor Duhul Sf=nt ;i a f[cut minuni printre ei. El a f[cuto atunci c=nd ei au
creyut ]n promisiunea Sa, nu din pricina bun[t['ii
lor.
5 Pe ce bay[ binecuv=nteay[ Dumneyeu lucrarea
de propov[duire a unor oameni de ayi, m=ntuind
multe suflete, rev[rs=nd Duhul Sf=nt, vindec=ndui
pe bolnavi, sau f[c=nd s[ creasc[ bisericile lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam


Galateni 3.6-9
Obiectivul 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este rela'ia
ta fa'[ de el.

Obiectivul 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat


prin credin'[.

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei


Pavel le arat[ acum galatenilor c[ Evanghelia
credin'ei pe care au primito ei este aceea;i cu cea
care a fost dat[ lui Avraam cu multe secole ]nainte.
Experien'a lor ];i are r[d[cinile ]n Cuv=ntul lui
Dumneyeu ;i ]n istoria poporului lui Dumneyeu.
Pavel arat[ c[ ]ntotdeauna metoda lui Dumneyeu
de ai justifica (]ndrept['i) pe oameni a fost prin
credin'[. Pentru a dovedi aceasta, el ]l folose;te ca
exemplu pe Avraam ;i citeay[ vestea bun[ care ia
fost dat[.
Fii ai lui Avraam Galateni 3.7-16
AVRAAM

75
7 Cite;te Genesa 15.1-6 pentru a te familiariya cu
contextul versetelor pe care le citeay[ Pavel. Copiay[
versetul din Genesa pe care ]l citeay[ Pavel.
........................................................................................
........................................................................................
Vei studia mult mai multe despre Avraam ;i
exemplul s[u remarcabil de credin'[ c=nd vei studia
Romani.

spiritual

firesc

n versetul 7, Pavel scoate ]n relief faptul c[


adev[ra'ii fii ai lui Avraam nu sunt aceia care au
descins din el ]n mod fiyic, nici aceia care sunt t[ia'i
]mprejur. Fii ai lui Avraam sunt cei care au o filia'ie
spiritual[ fa'[ de Avraam. Filia'ia spiritual[ este cea
a credin'ei. Chiar ;i Neamurile sunt incluse ]n familia lui Avraam dac[ au credin'[.
8 Cine ia predicat lui Avraam Evanghelia? 3.8.

Locuitorii
din Negev

........................................................................................
9 Ce ne spune versetul 8 despre modul ]n care
Dumneyeu inten'iona s[i ]ndrept['easc[ pe p[g=ni
(Neamuri)?

evreii

ISUS

........................................................................................

spiritual
cei care cred ]n Cristos
evrei ;i Neamuri
Avraam este un exemplu potrivit. Putem spune
c[ el a fost dintre Neamuri ca ;i galatenii, deoarece
el a tr[it ]nainte ca na'iunea ebraic[ s[ fi ]nceput.
Avraam a fost str[mo; at=t al evreilor, c=t ;i al locuitorilor din pustiul Negev. Iudaiyatorii lar fi luat
ca exemplu pe Moise. Pavel ]ns[ merge ]nainte de
Moise ;i ]l ia pe Avraam. Iudaiyatorii se refer[ la
Lege. Pavel se refer[ la leg[m=ntul f[g[duin'ei care
a fost ]nainte de Lege.
6 Potrivit cu Galateni 3.6, cum a fost ]ndrept['it
Avraam ]naintea lui Dumneyeu? Ce i sa socotit ca
neprih[nire (]ndrept['ire)?

........................................................................................
10 Cine urma s[ fie binecuv=nta'i ]n Avraam? v. 8.
........................................................................................
11 Cum este numit Avraam ]n versetul 9?
........................................................................................
12 Citind versetele 8 ;i 9, cine urma s[ beneficieye
de binecuv=ntarea lui Dumneyeu, dintre toate popoarele?
........................................................................................
n cele patru versete ale acestei sec'iuni (3.6-9),
Pavel afirm[ de patru ori c[ rela'ia corect[ cu Dumneyeu (justificare, ]ndrept['ire, binecuv=ntare) vine
prin credin'[. Treci din nou peste aceste versete ;i
subliniay[ cuvintele `credin'[~ ;i a `crede~.
13 Potrivit versetului 7, cine sunt adev[ra'ii urma;i ai lui Avraam?

........................................................................................

........................................................................................
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege
Galateni 3.10-25

Obiectivul 4. S[ expui trei rela'ii importante


dintre Lege ;i Evanghelie.
RSCUMPRAREA DE SUB BLESTEMUL LEGII
Obiectivul 5. S[ citeyi din memorie Galateni
3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi

baya m=ntuirii ;i s[ explici necesitatea mor'ii


lui Cristos pe cruce.
Evanghelia este Vestea Bun[ a r[scump[r[rii
de sub blestemul pe care Legea la pronun'at ]mpotriva noastr[.

76

Galateni ;i Romani
SUB BLESTEMUL LEGII
3.10-12

ine minte c[ Pavel r[spunde argumentului


iudaiyatorilor. Ei ]i ]nv['au pe oameni c[ trebuie s[
devin[ evrei ;i s[ respecte Legea lui Moise (cel pu'in
]n parte) ca o condi'ie pentru m=ntuire.

20 Te po'i g=ndi la c=teva lucruri ]n care oamenii


de ayi se ]ncred pentru a fi m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

14 Care sunt cele dou[ grupuri pe care le pune


Pavel ]n contrast ]n versetele 9 ;i 10?
........................................................................................
........................................................................................
Aceste dou[ grupuri de oameni repreyint[
singurele moduri posibile de apropiere de Dumneyeu. Un om se poate preyenta ]naintea lui Dumneyeu fie pe baya propriilor merite, fie f[r[ nici un
merit, pe baya harului lui Dumneyeu. S[ vedem
acum dac[ galatenii aveau dreptul s[ se aproprie
de Dumneyeu pe baya meritelor lor, sau pentru c[
'ineau Legea.
15 Dac[ o persoan[ se bayeay[ pe Lege pentru a
primi justificarea ]naintea lui Dumneyeu, c=t din
Lege trebuie s[ respecte? v. 10.
........................................................................................
........................................................................................
16 Cite;te Iacov 2.10. Care este statutul unei persoane care ]n toat[ via'a sa a c[lcat doar un singur
punct din Legea lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
17 Cite;te acum versetul din Lege pe care ]l citeay[
Pavel. Ce spune Deuteronom 27.26 despre o persoan[ care nu ]mpline;te toate cuvintele Legii?
........................................................................................
........................................................................................
18 n Galateni 3.11, c='i oameni spune Pavel c[ au
fost sau pot fi justifica'i prin Lege?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel dovede;te prin Scripturi c[ ]ndrept['irea
vine prin credin'[, nu prin Lege sau prin fapte bune.
21 Cite;te Habacuc 2.4 Ce parte este citat[ de Pavel?
........................................................................................
Sugestia mea este s[ sublinieyi Galateni 3.11 ;i
s[l memoreyi. Este un verset cheie at=t ]n sistemul
teologic al lui Pavel, c=t ;i al Epistolei c[tre Galateni. Pavel citeay[ acela;i pasaj din Habacuc ]n versetul cheie al Epistolei c[tre Romani (1.17).
Galateni 3.11 arat[ c[ principiul conduc[tor
pentru via'a omului ]ndrept['it este credin'a. Observ[ contrastul din versetul 12. Principiul vie'ii sub
Lege este `va face~ nu credin'a. Cuv=ntul folosit
aici pentru `neprih[nit~, ]n citatul din Habacuc, nu
este folosit cu sensul de a `deveni neprih[nit~ (a fi
]ndrept['it), ci mai degrab[ se refer[ la modul ]n
care trebuie s[ tr[iasc[ cel neprih[nit (]ndrept['it).
El ];i demonstreay[ rela'ia lui bun[ cu Dumneyeu
]n credin'a prin care tr[ie;te. Pavel pune ]n contrast
omul care tr[ie;te prin credin'[, ]ncrey=nduse ]n
Dumneyeu, f[r[ team[ de pedeapsa divin[, ;i omul
care depinde de Lege ;i este sub sentin'a de condamnare la moarte, pentru c[ Ia c[lcat poruncile.

........................................................................................

22 S[ presupunem c[ e;ti ]ntrun grup care discut[


cum s[i ]nve'e pe noii cre;tini s[ tr[iasc[ ]n mod
adecvat noii lor poyi'ii. Unii recomand[ s[ li se dea
o list[ de reguli despre ce s[ fac[ ;i ce nu, cum s[ se
]mbrace, care sunt responsabilit['ile lor fa'[ de biseric[ ;i s[ li se spun[ c[ nu apar'in bisericii dac[ nu
respect[ acele reguli. Care ar fi sfatul t[u? Folose;te
dou[ versete din Galateni 2 ;i 3 ca temei pentru
sfatul t[u.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
Evreul de r=nd credea ]n mod eronat c[ t[ierea
]mprejur ;i na'ionalitatea lui ]l vor scuti de judecata
lui Dumneyeu.

........................................................................................

........................................................................................
19 Cum aduce Legea blestemul asupra tuturor celor ce se ]ncred ]n ea pentru m=ntuire?
........................................................................................

........................................................................................
Acord[ aten'ie deosebit[ versetelor 13 ;i 14,

77

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei


RSCUMPRAT DE SUB BLESTEM
PRIN CRISTOS
3.13-14
deoarece sunt printre cele mai importante pasaje
teologice din ]ntreaga Biblie. n versetul 13, Pavel
preyint[ lucrarea de m=ntuire de sub blestem. Modul de eliberare a oamenilor de sub blestemul Legii
este plata pre'ului de r[scump[rare. Un pre' trebuie pl[tit.
23 Cite;te 1 Petru 1.18-19. Care a fost pre'ul pl[tit
pentru r[scump[rarea noastr[?
........................................................................................
24 Compar[ acum Galateni 3.13 cu 2 Corinteni
5.21. Care este marele adev[r cu privire la moartea
lui Cristos pe care ]l g[se;ti ]n am=ndou[ versetele?
........................................................................................
n aceste dou[ versete avem preyentat adev[rul
c[ moartea lui Isus a fost ]nlocuitoare (substitu'ionar[). Cu alte cuvinte, El a fost nlocuitorul (Substitul) nostru ;i a murit ]n locul nostru. n acest fel a
luat El blestemul de pe noi, devenind blestem pentru noi. Cuvintele `blestemat este oricine este sp=nyurat pe lemn~ nu ]nseamn[ c[ un om este blestemat
pentru c[ este at=rnat pe lemn. nseamn[ c[ moartea
prin sp=nyurare sau crucificare este un semn c[ acea
persoan[ a fost condamnat[ la moarte pentru o anumit[ crim[. El a fost blestemat (condamnat) ]nainte
de a fi at=rnat.
R[scump[rarea pe care Cristos a pl[tito nu elibereay[ ]n mod automat pe toat[ lumea de sub blestemul pe care Legea la pronun'at ]mpotriva noastr[
din pricina p[catelor noastre. n versetul 14, Pavel
ne face cunoscut c[ prin credin'a ]n ceea ce a f[cut
Isus, Neamurile (;i evreii) pot fi m=ntuite.
25 Care sunt cele dou[ beneficii pe care ni le spune
Pavel c[ le primim prin moartea lui Cristos pentru
noi? v. 14.
........................................................................................
........................................................................................
26 Expune ]n scurt ]nv['[tura principal[ a textului
Galateni 3.1014.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
PROMISIUNEA NU ESTE ANULAT PRIN LEGE
3.15-18
n ap[rarea scriptural[ a Evangheliei sale, Pavel dovede;te mai ]nt=i c[ Avraam a fost justificat
prin credin'[ (3.7-9). Dup[ aceea, el combate argumentele iudaiyatorilor, ar[t=ndule ]n Vechiul Testament c[ Legea nu poate dec=t s[i pun[ pe oameni
sub blestem, pe c=nd credin'a ]n Isus Cristos aduce
r[sump[rare de sub blestemul Legii (3.10-14).
S-ar p[rea acum c[ iudaiyatorii, ace;ti fal;i ]nv['[tori, au fost deja destul de bine comb[tu'i! nc[
nu. Pavel avanseay[ un alt argument. Iudaiyatorii
ar putea spune+ `Foarte bine+ Avraam a fost justificat
prin credin'[, dar aceasta sa ]nt=mplat ]nainte ca
Legea s[ fie dat[ prin Moise. Afirma'ia voastr[ c[
m=ntuirea pentru Neamuri este prin credin'[ este
bayat[ pe Leg[m=ntul F[g[duin'ei, dat lui Avraam.
Acum, c=nd este ]n vigoare Leg[m=ntul Legii, Leg[m=ntul F[g[duin'ei nu mai este valabil.~
Cum s[ r[spunyi la aceasta? Promisiunea dat[
lui Avraam a fost oare anulat[ prin darea Legii? S[
privim ]ndeaproape la sensul termenului `leg[m=nt~. Dup[ aceea vei putea r[spunde singur problemei puse de iudaiyatori.
Conceptul de `leg[m=nt~ este foarte important
]n studierea Bibliei. Cele dou[ ]n'elesuri de bay[
sunt `contract~ ;i `testament~. Sensul cuv=ntului
`leg[m=nt~ ]n aceste versete este cel de `testament~,
ultima dorin'[ pe care o exprim[ un om ]nainte de
moarte. Dup[ moartea sa, testamentul nu mai poate
fi schimbat. Aici, ]ns[, d[m peste o problem[. Testamentul despre care vorbim aici a fost f[cut de Dumneyeu. Dar Dumneyeu nu poate muri! De aceea, El
a devenit om. Isus Cristos, care a fost ;i Dumneyeu
;i om, a murit.

78

Galateni ;i Romani

27 S[ privim atent la Evrei 9.15-22. Despre c=te


leg[minte se vorbe;te aici?

(Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam) p=n[ la leg[m=ntul moyaic (Leg[m=ntul Legii dat lui Moise)?

........................................................................................
28 Cum sunt ele numite?

........................................................................................
37 Aminte;te'i c[ acest Leg[m=nt al F[g[duin'ei
a fost f[cut de Dumneyeu pentru Avraam ;i s[m=n'a
lui. Cine este s[m=n'a promis[ lui Avraam? v. 16.

........................................................................................
29 Cine a murit pentru ca noul leg[m=nt s[ intre
]n vigoare? v. 14.
........................................................................................
30 Ce este cu `primul leg[m=nt~? Aici scriitorul
c[tre evrei se refer[ la leg[m=ntul Legii. Ce moarte
a fost necesar[ pentru a face valabil acest leg[m=nt?
(Evrei 9.18-20). Cine a murit?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Jertfele leg[m=ntului, jertfe de animale ]n primul leg[m=nt, repreyentau moartea care pecetluie;te leg[m=ntul ;i ]l face valabil.
31 Cite;te Genesa 15. n Leg[m=ntul F[g[duin'ei
(care a fost ]nainte de Leg[m=ntul Legii), cum a fost
pecetluit ;i f[cut valabil testamentul lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
Vedem, deci, c[ ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat
lui Avraam a fost f[cut valabil tot prin moarte.
Adu'i aminte c[ odat[ ce moartea a avut loc, nimic
nui mai poate fi ad[ugat testamentului (leg[m=ntului.)
32 Leg[m=ntul sau testamentul dat lui Avraam a
fost oare anulat prin Leg[m=ntul Legii?
........................................................................................
33 S-a mai putut ad[uga ceva la el?
........................................................................................
34 De ce?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
38 nseamn[ c[ to'i ceilal'i sunt exclu;i din promisiune? v. 29. Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 n exerci'iile anterioare ai r[spuns deja ]ntreb[rii iudaiyatorilor. S[ privim ]ns[ ]nc[ o dat[ la ea
;i s[ reyum[m aceast[ sec'iune a lec'iei. A fost oare
anulat[ promisiunea dat[ lui Avraam atunci c=nd
Dumneyeu a dat Leg[m=ntul Legii? De ce?
........................................................................................
...........................................................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
40 S[ aplic[m acum acest adev[r despre promisiunea imuabil[ (neschimb[toare) a lui Dumneyeu.
Ce po'i spune despre Noul Leg[m=nt? Ne referim
aici la Noul Testament Evanghelia. Poate fi ea
schimbat[? I se poate ad[uga ceva? Pot iudaiyatorii
moderni s[ adauge noi condi'ii pentru m=ntuire?
G=nde;tete la grupurile religioase care yic+ `Da,
Isus este M=ntuitor, dar ]ntemeietorul nostru (profetul nostru) a venit dup[ aceea ;i nea adus noi
adev[ruri cu privire la m=ntuire.~ n spa'iul de mai
jos, scrie convingerile tale cu privire la singura cerin'[ pentru a primi m=ntuirea ;i cum este afectat[
promisiunea lui Dumneyeu de sistemele ulterioare
de reguli ;i cerin'e pentru m=ntuire.

........................................................................................
35 Cite;te din nou Galateni 3.15-18. Care verset
afirm[ hot[r=t c[ Legea nu poate anula promisiunea
f[cut[ lui Avraam?

........................................................................................

........................................................................................
36 C='i ani au trecut de la leg[m=ntul avraamic

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

79

........................................................................................
........................................................................................
LEGEA A FOST DAT CA S NE CONDUC
LA CRISTOS
3.19-25
Obiectivul 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi
valoarea ei.
Dac[ Legea nu a fost dat[ pentru a ne ]ndrept['i, de ce a fost dat[? n mod natural, galatenii iar
fi pus aceast[ ]ntrebare lui Pavel dup[ ce el lea
ar[tat c[ nimeni nu poate fi m=ntuit prin Lege. Dac[
dintotdeauna credin'a a fost ;i este singura bay[
pentru ]ndrept['ire (exact cum a fost pentru Avraam), de ce sa mai dat Legea? Dac[ Leg[m=ntul
Legii nu urma s[ ]nlocuiasc[ Leg[m=ntul F[g[duin'ei, care a fost scopul lui? Este oare Legea
]mpotriva f[g[duin'elor lui Dumneyeu? n versetele 19-24 Pavel se ocup[ de aceste ]ntreb[ri. El ne
spune+
Care a fost scopul lui Dumneyeu ]n darea Legii.
Cum se potrive;te Legea ]n planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu.
41 Galateni 3.19 ne spune de ce a fost dat[ Legea
;i scoate ]n eviden'[ limitele ei. De ce a fost dat[?
........................................................................................
........................................................................................
42 Care a fost limita de timp a Legii?
........................................................................................

Putem ilustra aceste dou[ scopuri ale Legii


printrun indicator rutier care le arat[ ;oferilor care
este limita de vitey[. El ]i fr=neay[ pe mul'i ;oferi,
prin faptul c[ le aminte;te de pedeapsa pe care o
primesc dac[ dep[;esc limita. Cei care dep[;esc
viteya admis[ nu au nici o scuy[, deoarece au c[lcat
legea cu bun[;tiin'[. n comunitatea ta, ai fost vreodat[ recunosc[tor pentru aceste dou[ func'ii ale legii
(fr=nare ;i condamnare)? n via'a ta? 'i po'i imagina
cum ar ar[ta lumea f[r[ legi ;i standarde morale?
S[ privim din nou la partea a doua a versetului
19 limita ]n timp pe care a avuto Legea. Timpul
pentru care a fost dat[ Legea este de la momentul
]n care mijlocitorul a primito, p=n[ la venirea Aceluia din s[m=n'a lui Avraam, c[ruia I sa f[cut promisiunea.
43 n versetul 19, cine este mediatorul?
........................................................................................
44 Cine a fost s[m=n'a? v. 16
........................................................................................
45 Deci, Legea a fost ]n vigoare din timpul lui
.............., p=n[ c=nd a venit .........................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele `din pricina c[lc[rilor de Lege~ cuprind dou[ r[spunsuri la ]ntrebarea+ `De ce a fost
dat[ Legea?~ Mai ]nt=i, aceste cuvinte implic[ faptul
c[ Legea a fost dat[ pentru a 'ine ]n fr=u natura uman[ dec[yut[. A fost dat[ pentru c[ oamenii erau
at=t de p[c[to;i. Poruncile lui Dumneyeu, cu pedepse pentru cei care le calc[, trebuia s[i re'in[ de la
s[v=r;irea unor fapte rele. n al doilea r=nd, Legea
a fost dat[ pentru ca fiecare ac'iune rea s[ devin[ o
ofens[ legal[. Legea a declarat anumite fapte ca fiind
gre;ite ;i lea interyis. Dup[ ce Legea a fost dat[,
oricine comitea aceste fapte era vinovat de c[lcarea
Legii. Devenea clar c[ nu a ascultat de Dumneyeu
;i este vinovat de p[cat.

Moise a fost mediatorul Leg[m=ntului Legii


omul care a stat ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a primit de la Dumneyeu Legea ;i ia dato poporului.
i Leg[m=ntul F[g[duin'ei are un mediator, un mijlocitor, ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a primit de la
Dumneyeu promisiunea ;i nea dato nou[.
46 Cite;te 1 Timotei 2.5-6: Evrei 8.6: 9.15: 12.24.
Cine este mijlocitorul noului leg[m=nt?
........................................................................................
47 Ce ne spune Galateni 3.20 despre natura lui
Dumneyeu?
........................................................................................
n versetul 21, Pavel ia ]n discu'ie o alt[ ]ntrebare pe care iudaiyatorii ar fi putut so pun[+ `Este
oare Legea ]mpotriva promisiunilor lui Dumne-

80
yeu?~ Poate c[ ;i tu 'iai pus aceast[ ]ntrebare. A
fost oare Legea ]n conflict cu Evanghelia harului?
A fost Legea un e;ec care ar fi trebuit pus deoparte?
Oare na ;tiut Dumneyeu c[ nimeni nu va putea 'ine
Legea, c[ to'i oamenii sunt prea p[c[to;i ca s[ poat[
tr[i la ]n[l'imea standardelor ei? Pavel accentueay[
emfatic faptul c[ Dumneyeu nu face gre;eli. El spune+ `Nicidecum!~ (`Fereasc[ Dumneyeu!~) Legea nu
a fost un e;ec de care trebuie s[ ne debaras[m. Ea
nu a fost ]n conflict cu Evanghelia. Ea a fost dat[
pentru un timp anumit. Ocup=nd un loc precis ]n
planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu. Ea ;ia
]mplinit scopul.
48 A fost scopul Legii s[ le dea m=ntuire oamenilor care au tr[it ]nainte de venirea lui Isus Cristos?
Explic[ versetul 21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 Studiay[ versetele 22 ;i 23. Despre ce parte a
Scripturii vorbe;te Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
Prive;te acum la cuvintele+ `totul sub p[cat~,
]n versetul 22. Pavel deyvolt[ mai complet aceast[
tem[ ]n Epistola c[tre Romani. Aici el arat[ c[ scopul
Legii a fost s[ ne arate c[ suntem vinova'i de p[cat,
astfel ]nc=t s[ c[ut[m m=ntuirea ;i s[ accept[m
M=ntuitorul.
50 Ce spune Pavel, care a fost scopul acestei condamn[ri universale prin Lege? v. 22.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Versetele 23 ;i 25 ne arat[ am=ndou[ c[ Legea
a fost temporar[ ;i a avut loc ]n planul lui Dumneyeu. Noi eram ca de'inu'ii dovedi'i vinova'i ;i condamna'i s[ murim. Atunci a venit vestea bun[ a
Evangheliei. Isus a luat locul nostru. El a isp[;it pedeapsa cu moartea. Acum, to'i cei care cred ]n El
sunt liberi.

Galateni ;i Romani
51 Versetul 24 ne spune c[ Legea nea fost
.......................spre .................... pentru ca noi s[ fim
........................................................................................
G=nde;tete acum la lucrurile care nea ]nv['at
Legea, ]n calitatea de ]ndrum[tor sau ]nv['[tor. Ea
a definit p[catul ;i nea ]nv['at p[c[to;enia oric[ror
fapte rele. Ea nea ]nv['at c[ suntem p[c[to;i ;i c[
prin eforturile noastre nu putem atinge standardul
de corectitudine pe care ]l cere Dumneyeu.
Cuv=ntul grec `paidagogos~, tradus aici prin
`]ndrum[tor~, ar putea fi tradus mai bine prin `]nso'itor, escort[~. `Paidagogos~ era slujitorul care avea
grij[ de copii ;i ]i conducea de acas[ la ;coal[. Acolo ]i preda ]n grija ]nv['[torului. A;adar, Legea a fost
un slujitor al lui Dumneyeu, ca s[ ne conduc[ la Cristos. Acum suntem ]n grija lui Cristos, a;a c[ responsabilitatea ]nso'itorului sa sf=r;it. Veyi versetul 25.
n versetul 24, `]ndrum[tor spre Cristos~ ar
putea avea dou[ ]n'elesuri. Ar putea s[ ]nsemne c[
Legea ia ]ndrumat pe oameni p=n[ la venirea lui
Cristos. Ar putea, de asemenea, s[ ]nsemne c[ Legea
trebuia s[i conduc[ pe oameni la Cristos nsu;i, la
calea m=ntuirii. Acest al doilea ]n'eles explic[ modul
]n care Legea se potrive;te ]n planul lui Dumneyeu
de r[scump[rare. Ea ia ]nv['at pe oameni c[ nu;i
pot dob=ndi ]ndrept['irea ;i nu pot fi ]ndrept['i'i
prin eforturile lor. Ea ia ]nv['at pe oameni despre
caracterul lui Dumneyeu. Legea a revelat sfin'enia
lui Dumneyeu ;i a revelat ]n acela;i timp p[c[to;enia omului. Astfel, Legea ia ]nv['at pe oameni
c[ au nevoie de m=ntuire prin credin'a ]n Cristos.
52 Pentru a reyuma aceast[ sec'iune, care a fost
scopul Legii ]n cadrul planului de r[scump[rare al
lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

81

Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[


Galateni 3.26-29

be;te Pavel, este o lucrare a Duhului care are loc


atunci c=nd suntem n[scu'i din nou. Noi devenim
membre, m[dulare ale trupului lui Cristos ;i p[rta;i
ai naturii Sale divine. Galatenii care au fost boteya'i
]n Cristos au intrat ]ntro nou[ rela'ie cu El. Ei `sau
]mbr[cat cu Cristos~ la fel cum te ]mbraci cu o hain[.
Cu alte cuvinte, rela'ia dintre credincios ;i Cristos
este at=t de apropiat[ ]nc=t via'a lui Cristos poate fi
v[yut[ ]n via'a credinciosului. Uit[-te din nou la
Galateni 2.20.

Obiectivul 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel


]n favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se
afl[ ]n Galateni 3.
Obiectivul 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile
dintre m[dularele Trupului lui Cristos, s[ le
]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici vie'ii
;i lucr[rii tale.
Cum ne duce ]ndrept['irea prin credin'[ la o
tr[ire sf=nt[? Oare cineva care a ie;it de sub paya
Legii nu va tr[i o via'[ p[c[toas[? Dac[ cineva nu
urmeay[ Legea ca ghid de comportare, ce urmeay[?
Cum poate un om s[ tr[iasc[ neprih[nit f[r[ Lege?
Sau, de ce s[ mai ;i ]ncerce? Iudaiyatorii afirmau c[
doctrina lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[ ]i
va face pe oameni s[ tr[iasc[ ]n p[cat, s[ fac[ tot ce
le place de vreme ce nu mai sunt sub Lege. A;a s[
fie? Pavel r[spunde mai pe larg acestor ]ntreb[ri ]n
Romani, dar ;i aici el ]ncepe s[ explice minunea
na;terii din nou ;i consecin'ele ei.
A fi ]ndrept['it prin credin'a ]n Isus Cristos nu
]nsemn[ s[ schimbi un set de legi cu altul, ci ]nseamn[ s[ prime;ti o via'[ nou[. Aceasta include faptul
c[ prime;ti Duhul lui Dumneyeu (Galateni 3.2-3, 14).
Nu ]nseamn[ c[ Legea lui Dumneyeu este ]nl[turat[, ci, mai degrab[, c[ omul prime;te putere s[
tr[iasc[ potrivit Legii lui Dumneyeu. Veyi ;i Romani
8.3-4.
53 Titlul de `fii ai lui Dumneyeu~, ]n Galateni 3.26,
implic[ o schimbare spiritual[ care are loc ]n
persoana care crede. Conform acestui verset, cum
devine cineva copil al lui Dumneyeu?
........................................................................................

Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru iudaiyatorii care sus'ineau c[ cei ]ndrept['i'i prin credin'[
vor tr[i o via'[ care este conform[ Legii lui Dumneyeu. El tr[ie;te a;a pentru c[ a fost schimbat l[untric.
El a primit puterea de a ]ndeplini cerin'ele Legii.
Folosind ilustra'ia precedent[, ce este mai eficient
]n men'inerea unei ma;ini ]n cadrul limitelor de
vitey[+ s[ pui indicatoare cu limita de vitey[ la
fiecare trei metri sau s[ ai un ;ofer care s[ vrea s[
conduc[ ]n siguran'[ ]n cadrul limitelor de vitey[
stabilite?
Galateni 3.28 ne d[ temeiul pentru adev[rata
unitate a credincio;ilor. Ei formeay[ un singur trup
]n Cristos. Nu exist[ diferen'iere de poyi'ie social[,
na'ionalitate, cultur[ sau sex. To'i se apropie de
Dumneyeu pe aceea;i bay[ credin'a ]n Isus Cristos. Nimeni nu este mai aprope de Dumneyeu din
cauya poyi'iei sale, a na'ionalit['ii sau a sexului.
Aceasta dovede;te c[ iudaiyatorii gre;eau atunci
c=nd afirmau c[ cre;tinii net[ia'i ]mprejur nu sunt
a;a de buni ca cei t[ia'i ]mprejur. Aici g[sim
egalitate. To'i credincio;ii formeay[ ;i sunt
adev[rata Biseric[ inviyibil[ a lui Dumneyeu.
56 Versetul 29 ne aduce la punctul culminant al
acestui capitol. Dac[ noi suntem ai lui Cristos ;i
suntem ]n El, ce suntem noi?
........................................................................................

54 Cite;te Ioan 1.12-13. Ce ne spun aceste versete


cum devine cineva fiu al lui Dumneyeu?
........................................................................................
55 Cum a numit Isus experien'a care are loc atunci
c=nd cineva l prime;te pe Cristos? Ioan 3.3-7.
........................................................................................
Galateni 3.27 accentueay[ asupra faptului c[ a
fi copil al lui Dumneyeu nu implic[ doar o nou[
rela'ie ci ;i o nou[ via'[. Boteyul ]n ap[ este simbolul
mor'ii fa'[ de vechea via'[ ;i al ]nvierii ]ntruna
nou[. Este un semn exterior al schimb[rii interioare
care a avut loc. Boteyul ]n Cristos, despre care vor-

........................................................................................
........................................................................................
n Cristos noi suntem mo;tenitorii tuturor
binecuv=nt[rilor promise semin'ei lui Avraam, ]n
Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Singura condi'ie pentru
primirea binecuv=nt[rii este acceptarea ei prin
credin'[.
Acum, pentru folosul t[u, presupune c[ reyumi
]nv['[turile acestui capitol din Galateni ]ntrun
paragraf sau dou[, ca pentru un studiu biblic ]n
grup. Arat[ c[ doctrina ]ndrept['irii prin credin'[
este ]nv['at[ de Vechiul Testament. Scoate ]n eviden'[ rela'ia dintre Lege ;i Evanghelie ;i solu'ia pe

82

Galateni ;i Romani

care Evanghelia o ofer[ pentru tr[irea unei vie'i


sfinte.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

83

Verific['i r[spunsurile

1 Orice evreu ar face apel la Scripturi ]ntro controvers[ religioas[, ]n special unul cu educa'ie
rabinic[. Este probabil c[ iudaiyatorii au folosit
Scripturile ]n argumentarea lor. Duhul Sf=nt
la inspirat s[ fac[ a;a.

20 R[spunsul t[u. A fi membru al bisericii, boteyul ]n ap[, experien'a spiritual[ a p[rin'ilor,


via'[ moral[, ajutorarea altora, a face mai
multe fapte bune dec=t rele.
21 Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[.

2 c) Galatenii ]n;i;i.
3 R[spunsul t[u. Ei sunt nechibyui'i pentru c[
au ]nceput via'a cre;tin[ prin puterea lui Dumneyeu, ;i acum ei vor s[ fac[ mai bine prin
slaba lor natur[ uman[.
4 R[spunsul t[u. Poate c[ folose;ti metoda aceasta pentru a te ]ncuraja pe tine ]nsu'i ]n
Domnul. Este o metod[ bun[.

22 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta grupului versetele 2.20 ;i 3.11, care afirm[ c[ trebuie s[ tr[im
prin credin'a ]n Cristos. `n tr[irea prin credin'[, principiul fundamental este concentrarea
aten'iei asupra Lui, mai degrab[ dec=t asupra
eforturilor noastre.~ A'i putea discuta cum s[i
ajuta'i pe noii cre;tini s[L cunoasc[ mai bine
pe Cristos ;i s[ se ]ncread[ ]n El ]ntro mai
mare m[sur[.
23 S=ngele scump al lui Cristos.

5 R[spunsul t[u. Credin'a ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu este esen'ial[.

24 El nea ]nlocuit, a luat asupra Lui vina p[catelor noastre.

6 Crey=nduL pe Dumneyeu. Credin'a.


7 Avraam La creyut pe Domnul, ;i Domnul ia
socotit lucrul acesta ca neprih[nire. Genesa
15.6.
8 Dumneyeu.
9 Prin credin'[.

25 Binecuv=ntarea vestit[ lui Avraam ;i promisiunea Duhului.


26 R[spunsul t[u ar putea include+ ndrept['irea
nu poate veni prin Lege. Nimeni nu poate 'ine
Legea, a;a c[ to'i sunt sub blestemul ei. Cristos nea r[scump[rat de sub blestem murind
]n locul nostru.

10 Toate neamurile (popoarele).

27 Dou[.

11 Cei care au credin'[. Credincios.

28 Noul leg[m=nt ;i primul leg[m=nt.

12 Cei care au credin'[.

29 Moartea lui Isus Cristos.

13 Cei care au credin'[.

30 Da. Animale (vi'ei sau ieyi).

14 Oamenii credin'ei ;i oamenii lucr[rilor Legii.

31 Prin moartea animalelor care erau sacrificate.


Sau prin s=ngele jertfei leg[m=ntului.

15 Toat[ Legea.
32 Nu.
16 Este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi.
33 Nu.
17 Este blestemat.
18 Nici unul.
19 Nimeni nu poate 'ine Legea ]n ]ntregime. De
aceea, to'i sunt sub blestemul pronun'at ]mpotriva celor care o calc[.

34 Deoarece moartea a pecetluit, a sigilat leg[m=ntul.


35 Versetul 17.
36 430 de ani.

84

Galateni ;i Romani

37 Cristos.

47 Dumneyeu este Unul singur.

38 Nu. To'i cei care sunt ai lui Cristos sunt semin'ia lui Avraam. n El, noi to'i suntem mo;tenitori ai f[g[duin'ei.

48 Nu. Dac[ Legea ar fi putut da cuiva via'a, Cristos nar fi venit s[ moar[ ]n locul nostru.
49 Legea.

39 Nu. Deoarece leg[m=ntul a fost pecetluit (sigilat) prin moarte.


40 R[spunsul t[u. Noul Leg[m=nt a fost pecetluit
cu moartea lui Cristos ;i nu poate fi schimbat.
Nu se poate ad[uga nici o nou[ credin'[.
41 Din pricina c[lc[rilor de Lege.

50 Pentru ca f[g[duin'a s[ le fie dat[ celor ce cred,


prin credin'a ]n Isus Cristos.
51 ndrum[tor, Cristos, ca s[ fim socoti'i neprih[ni'i (]ndrept['i'i) prin credin'[.
52 Ca s[ le arate oamenilor c[ sunt p[c[to;i ;i s[i
conduc[ la M=ntuitorul.

42 P=n[ va veni s[m=n'a lui Avraam, Cel c[ruia


I sa f[cut promisiunea.

53 Prin credin'a ]n Isus Cristos.

43 Moise.

54 PriminduL pe Cristos.

44 Cristos.

55 A fi n[scut din nou.

45 Moise, Cristos.

56 S[m=n'a lui Avraam ;i mo;tenitori potrivit


promisiunii.

46 Isus Cristos.

Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei

85

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Nume;te patru studen'i care s[ predea cele


patru mari diviyiuni ale lec'iei. Ei pot face apel
la ajutorul altora, ]n orice mod consider[ ei util
pentru preyentare. Dac[ clasa este mare, ai putea stabili patru grupe ]n loc de patru studen'i.
2. Discut[ tendin'a unei biserici sau a unui individ de a trece de la experien'a vital[ a tr[irii cu
Cristos la respectarea unor datorii religioase
formale. Ce eficien'[ are aducerea aminte a experien'elor trecute pentru ai ajuta pe membrii
bisericii s[;i evalueye condi'ia actual[?
3. Folose;te o plan;[ mare sau deseneay[ pe tabl[
schema despre promisiunea lui Dumneyeu dat[
lui Avraam ;i semin'ei lui. Studen'ii o pot copia
pentru a o folosi ]n lucrarea lor.
4. Arat[i clasei un document legal, cu sigiliu oficial. Discut[ valabilitatea documentului. Compar[l cu leg[m=ntul f[cut cu Avraam ;i cu leg[m=ntul moyaic. Discut[ argumentul lui Pavel despre justificarea bayat[ pe experien'a lui

Avraam ;i leg[m=ntul avraamic.


5. Invit[ un jurist s[ preyinte clasei scopul legii ;i
problema reabilit[rii condamna'ilor. Compar[
aceasta cu valoarea ;i limitele Legii Moyaice.
6. Dramatiyeay[ o ]ntrunire a bisericii din Galatia.
P[storul tocmai a primit o scrisoare de la apostolul Pavel, p[rintele lor spiritual. Tocmai lea
citit al treilea capitol. Acum, ei discut[ con'inutul ei. Unii sunt de partea iudaiyatorilor, al'ii
sunt de acord cu Pavel, iar al'ii sunt nedeci;i.
Discu'ia este teologic[, cu explica'ii ;i aplica'ii
referitoare la ceea ce a scris Pavel.
7. Dac[ vreunul dintre studen'i a avut prilejul s[
predice sau s[ predea o lec'ie despre justificarea prin credin'[, a;a cum este preyentat[ ]n
acest capitol, cerei s[ preyinte un scurt raport.
8. Urm[re;te principiul justific[rii prin credin'[
a;a cum este el revelat ]n ]ntreg Vechiul Testament.

86

Galateni ;i Romani

alb

87

Lec'ia 6
EVANGHELIA CREEAY
FII, NU sCLAvi
Galateni 4

PLANUL LECIEI
De la sclavie la calitatea de fiu 4.1-5
Dependen'a minorului 4.1-3
R[scump[rare pentru a primi calitatea de fiu
4.4-5
Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ 4.6-11
Experien'a spiritual[ a fiilor 4.6-7
Sclavia religiei ceremoniale 4.8-11
Religia ceremonial[
Religia experien'ei spirituale
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie 4.12-20
Accept[ Evanghelia cu bucurie 4.12-16
Scopul ;i motivele iudaiyatorilor 4.17-18
Preocuparea profund[ a lui Pavel 4.19-20
Ori sclavie, ori libertate nu am=ndou[ 4.21-31
Alegoria celor dou[ leg[minte 4.21-27
Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei 4.28-31
OBIECTIVELE LECIEI
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii
]n stare+
1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi fiu ;i a fi sclav
din punct de vedere spiritual ;i s[ aplici acest
adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale.
2. S[ explici rela'ia ]ntre Isus Cristos ;i Lege.
3. S[ po'i enumera dou[ motive majore pentru
care Dumneyeu La trimis pe Fiul S[u ]n lume
;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n propov[duirea ta.

4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale Evangheliei ]n via'a cre;tinului cu efectele caracteristice ale unei religii ceremoniale ]n via'a adep'ilor ei.
5. S[ descrii pe scurt cum au primit galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre `'epu;ul
]n carnea~ lui Pavel.
6. S[ pui ]n contrast motivele lui Pavel ;i cele ale
iudaiyatorilor.
7. S[ po'i explica alegoria cu Agar ;i Sara ;i s[
aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile descoperite.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te Galateni 4.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, folosind Biblia, citind trimiterile, r[spuny=nd ]ntreb[rilor
de studiu ;i verific=nd r[spunsurile dup[ ce ai
terminat fiecare sec'iune.

88

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

nu se
nu este diferit de. Un copil mic nu
deosebe;te
are mai mult[ libertate dec=t un
cu nimic
sclav, de;i ]n calitate de mo;tenitor
4.1
este st[p=n.
epitropi ;i profesori particulari ;i slujitori care
]ngrijitori
purtau grij[ de copil, urm[rind ca
4.2
acesta s[ fac[ ceea ce trebuie.
vremea
r=nduit[

data fixat[ de tat[ la care fiul s[ fie


recunoscut ca major.

]nv['[turile
]ncep[toare
ale lumii
4.3

regulile elementare, principiile lumii ;i rudimentele religiei iudaice.


Pavel scoate ]n eviden'[ c[ ceremoniile religioase, formalismele ;i tabuurile sunt simple principii ;i reguli elementare. Dumneyeu ne vrea
s[ trecem la ]nchinare spiritual[ ;i
la p[rt[;ie real[ cu El, ca fii maturi.

]mplinirea c=nd a sosit timpul stabilit de Dumvremii


neyeu ;i c=nd totul era preg[tit.
4.4
n[scut din se refer[ la umanitatea lui Isus.
femeie
4.4
s[ c[p[t[m statutul legal de fii.
]nfierea
4.5

ava sau
abba
4.6

cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Limba aramaic[ era limba folosit[ ]n


mod obi;nuit ]n familiile iudaice pe
vremea lui Pavel.

era'i robi'i slujea'i, v[ ]nchina'i.


4.8
s[r[c[cioase Pavel pune ]n contrast elementele
4.9
s[race, nesatisf[c[toare ale unei religii ceremoniale ;i bog['iile spirituale ale unui fiu ;i mo;tenitor al lui
Dumneyeu, despre care se vorbe;te
]n versetul 8.
p[yi'i yile pune'i deoparte ca sfinte, celebra'i
4.10
cu ceremonii religioase.
v[ rog
4.12

v[ implor.

neputin'a
trupului
4.13

infirmitate, sl[biciune, boal[.

ispit[
4.14

folosit aici cu sensul de ]ncercare sau


suferin'[: boala lui Pavel.

va'i fi scos ei ;iar fi dat chiar ;i ochii lui Pavel.


4.15
durerile
na;terii
4.19

Galatenii erau copiii spirituali ai lui


Pavel.

s[-mi
schimb
glasul
4.20

s[ vorbesc altfel, nu despre un subiect at=t de dureros ;i delicat.

alt ]n'eles
4.24

alegoric, cu ]n'eles mai profund, cu


]n'eles ascuns.

na;te
pentru
robie
4.24

are copii care vor fi sclavi, robi.

ceremonial caracteriyat prin accent asupra ritualurilor ;i ceremoniilor. Acestea sunt


forme speciale, ac'iuni sau cuvinte
conforme unui tipar stabilit, folosite
]n anumite ocayii.
statut

stare, rang, poyi'ie.

motiva'ie

ceea ce ]i determin[ pe oameni la ac'iune.

revela'ie face cunoscut treptat, ]n diferite staprogresiv[


gii.
extern

]n afar[, sau venind din afar[. Pavel


pune ]n contrast motiva'ia extern[
a Legii cu cea interioar[, a Duhului
care se afl[ ]n noi.

tangibil

ce poate fi atins, evident.

concepte
abstracte

idei desp[r'ite de orice obiect sau


exemple care s[ le ilustreye. Calit['i
cum sunt adev[rul, cinstea etc. sunt
concepte abstracte.

exemple
concrete

lucruri reale sau evenimente care


ilustreay[ concepte abstracte.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

89
DEYVOLTAREA LECIEI

Argumentul teologic al lui Pavel, discutat ]n


lec'ia trecut[, 'i la preyentat pe Avraam ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Ai v[yut c[ Scripturile Vechiului Testament anun'au Evanghelia justific[rii prin
credin'[. Pavel a ar[tat c[ Avraam a fost justificat
(socotit neprih[nit) prin credin'[, ]nainte ca Leg[m=ntul Legii s[ fi ap[rut. Pavel scoate ]n eviden'[
c[ aceia care au credin'[ sunt copiii spirituali ai lui
Avraam. Ai v[yut c[ Dumneyeu are o singur[ metod[ de ai ]ndrept['i pe oameni prin credin'[.
Ai v[yut c[ Legea, dat[ dup[ Leg[m=ntul F[g[duin'ei, nu a fost ]n conflict cu acesta ;i nici nu la
schimbat deloc. Legea trebuia s[ le arate oamenilor

c[ niciodat[ ei nu se vor putea m=ntui prin eforturile


proprii. Trebuia s[i conving[ c[ au nevoie de un
M=ntuitor. Ai ]nv['at c[ Legea nu a fost inten'ionat[
s[ fie o cale a vie'ii pe care oamenii s[ ajung[ ]ntro
rela'ie corect[ cu Dumneyeu. Mai degrab[ a fost
destinat[ s[ ]i aduc[ pe oameni pe `calea credin'ei~.
n Galateni 4, Pavel continu[ deyvoltarea punctelor pe care le-a preyentat ]n capitolul 3. ntreb[rile
de studiu te vor ajuta s[ observi, s[ interpreteyi ;i
s[ aplici adev[rurile acestui capitol. P[streay[ textul
biblic ]naintea ta ori de c=te ori folose;ti ghidul de
studiu.

De la sclavie la calitatea de fiu


Galateni 4.1-5
Obiectivul 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi
fiu ;i a fi sclav din punct de vedere spiritual ;i
s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale.
DEPENDENA MINORULUI
(SCLAVIA MINORULUI)
4.1-3
Ideea de Lege ca tutore, ]ndrum[tor, ai ]nt=lnito deja ]n Galateni 3.24. 'i aminte;ti c[ paidagogos era ]nv['[torul sau ]nso'itorul copiilor mici.
Pavel vorbe;te aici despre un copil care este sub
epitropi ;i ]ngrijitori c=t[ vreme este minor. Prive;te
la versetul 2. P[yitorii, epitropii, repreyint[ Legea.
Aici, evreul este preyentat ca un copil minor.
1 Ce spune Pavel despre acest copil ce este el?
v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
2 Cu toate acestea, cu a cui stare poate fi asem[nat[ starea sa? v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
3 Ce repreyint[ p[yitorii, epitropii?
........................................................................................
........................................................................................
Versetul 1 ]1 compar[ pe copilul mo;tenitor cu
sclavii. Dac[ lu[m ]n considerare imaginea precedent[, consider=nd c[ copilul este evreul, am putea
spune c[ sclavii repreyint[ Neamurile.

4 Compar[ drepturile ;i oportunit['ile unui copil


cu cele ale unui sclav, ]n versetul 1.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel spune aici c[ cele dou[ grup[ri ale omenirii evrei ;i Neamuri sunt am=ndou[ sub
sclavie. Ambele sunt la acela;i nivel.
5 Ce ne ]nva'[ versetul 2 despre durata epitropiei,
a protectoratului Legii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 Cum descrie versetul 3 aceast[ perioad[ a copil[riei sub controlul tutorilor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
`nv['[turile ]ncep[toare ale lumii~ poate fi
tradus ;i `lucr[rile elementare ale lumii~. Expresia
se refer[ la educa'ia de bay[ cum este alfabetul.
Pavel vede natura elemetar[ a Legii. El o prive;te
ca pe una dintre ;colile de bay[ pe care le folose;te
Dumneyeu pentru ai aduce pe evrei (;i pe Neamuri)
la un nivel spiritual mai ]nalt. Evreul este descris ca
un copil, pentru a se ilustra poyi'ia relativ joas[ pe

90

Galateni ;i Romani

care o de'ine el c=t[ vreme este sub Lege ;i de a se


ar[ta natura progresiv[ a revela'iei divine. Deoarece a fost imatur din punct de vedere spiritual, i sa
dat un p[yitor Legea , care trebuia s[ stea cu el
p=n[ la maturitate. Cuv=ntul `robie~ este folosit deoarece aceasta era condi'ia lui c=t[ vreme era ]n
;coala Legii. El era legat de cerin'ele p[yitorului
(Legea), dar nu era ]n stare s[ le respecte.
Dar noi ;tim c[ majoritatea galatenilor erau dintre Neamuri ;i n-au fost niciodat[ sub Legea Moyaic[. Pavel ]i include pe to'i, evrei ;i Neamuri, ;i de
fapt ]ntreaga omenire, ]n cuvintele `Tot a;a ;i noi...
eram sub robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii~.
Diferi'i comentatori subliniay[ c[ aceste cuvinte pot
include principiile elementare ale sistemului lumii,
religiile ceremoniale, at=t ale evreilor c=t ;i ale Neamurilor, respectarea unor semne ale yodiacului, sau
alte forme de ]nchinare la natur[. S[ 'inem minte
aceast[ sclavie universal[ atunci c=nd privim la r[scump[rarea ar[tat[ ]n versetul 5.
RSCUMPRARE PENTRU A PRIMI
CALITATEA DE FIU
4.4-5
Obiectivul 2. S[ explici rela'ia dintre Isus Cristos ;i Lege.
Obiectivul 3. S[ po'i enumera dou[ motive
majore pentru care Dumneyeu La trimis pe
Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n propov[duirea ta.
Pavel folose;te ilustra'ia cu copilul aflat sub
tutore pentru a ar[ta c[ perioada sub Lege era temporar[. Tat[l a hot[r=t c=nd s[ fie eliberat fiul de
sub supravegherea tutorilor ;i s[ fie recunoscut ca
adult.
7 Cine pune cap[t perioadei Legii? (versetul 4).
........................................................................................
........................................................................................
8 Ce eveniment marcheay[ sf=r;itul perioadei de
sclavie?
........................................................................................
9 Care sunt cele trei afirma'ii f[cute despre Fiul
lui Dumneyeu, ]n versetul 4?

10 Ce creyi c[ ]nseamn[ cuvintele ]mplinirea vremii?


........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele ]mplinirea vremii ar putea avea dou[
sensuri. Ar putea s[ ]nsemne timpul care a fost predestinat de c[tre Dumneyeu pentru venirea lui Cristos. Potrivit planific[rii lui Dumneyeu, a sosit ceasul
ca Cristos s[ vin[. Cel[lalt sens este c[ a fost momentul ]n istoria omenirii c=nd lumea a fost preg[tit[ pentru Evanghelie. Lucrarea Legii de ai educa pe oameni astfel ]nc=t ei s[ vad[ imposibilitatea
dob=ndirii m=ntuirii a fost terminat[. Probabil c[
adev[ratul sens al expresiei este o combinare a
acestor dou[ sensuri.
Cuvintele Dumneyeu L-a trimis pe Fiul S[u ne
spun c[ Cel trimis este divin. La trimis ne arat[ c[
Cel trimis are autoriatea divin[ ;i a preexistat ]n
eternitate. Acest verset ne descrie natura lui Isus.
Din cuv=ntul Fiu, putem vedea c[ este de natur[
dumneyeiasc[. Isus este Fiul lui Dumneyeu. Ce ]nseamn[ aceasta? nseamn[ oare c[ El este Fiu pentru c[ a fost n[scut? Sau c[ El a venit ]n existen'[
c=ndva, la un timp anume ]n eternitate? Nu. Nu
acesta este sensul. Isus era Fiul lui Dumneyeu ]nainte de a Se na;te ]n Betleem. Observ[ cuvintele `L-a
trimis~. El a fost trimis ca Fiu. El nu a devenit Fiu
atunci c=nd a fost n[scut. El era deja Fiu. Veyi Filipeni 2.6 ;i Ioan 1.1-3, 14.
Putem ]n'elege mai bine titlul de Fiu c=nd ne
g=ndim la rela'ia dintre tat[ ;i fiu. Fiul vine din tat[l,
]mp[rt[;e;te natura tat[lui ;i deseori ]l repreyint[
pe tat[l s[u. Isus a venit din Tat[l, ]mp[rt[;e;te natura Sa ;i l repreyint[. Termenul Fiu nu se refer[ la
venirea Sa ]n existen'[, deoarece El este etern. El nu
are ]nceput. Veyi Ioan 8.53-59.
11 Care cuvinte din Galateni 4.4 se refer[ la natura
uman[ a lui Isus?
........................................................................................

........................................................................................

12 Care cuvinte se refer[ la faptul c[ Isus a fost


evreu (]n natura Sa uman[)?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

1. Standardul stabilit

Galateni
3.19

Ascult[tor
F[r[ p[cat

Neascult[tor
P[c[to;i

5. ntruparea lui Cristos

Galateni
4.4-5

F[r[ p[cat
P[c[to;i
Fiul lui Dumneyeu To'i oamenii

91

2. Pedeapsa proclamat[

Galateni
3.10-12

F[r[ p[cat

P[c[to;i

Galateni
3.13

P[c[to;i
Cristos nlocuitorul nostru

Isus a fost n[scut sub condi'iile Legii pentru ca


El s[i poat[ r[scump[ra pe cei care erau ]n acelea;i
condi'ii. A r[scump[ra ]nseamn[ a cump[ra din
nou, a recump[ra. Trebuia pl[tit un pre' pentru a
ne elibera de pedeapsa cu moartea pe care Legea o
pronun'ase ]mpotriva tuturor celor care i-au c[lcat
poruncile. Singura cale prin care putem fi liberi era
ca cineva care nu a c[lcat Legea s[ ne ]nlocuiasc[.
Isus Cristos a fost singurul care a ]ndeplinit vreodat[
aceste condi'ii pentru a fi R[scump[r[tor. Aceea;i
Lege care i-a dovedit pe to'i oamenii p[c[to;i La
dovedit pe Isus sf=nt. El a tr[it o via'[ f[r[ prihan[,
conform Legii. De aceea El a putut s[i dea via'a
Sa f[r[ p[cat ca r[scump[rare pentru to'i p[c[to;ii
at=t iudei, c=t ;i Neamuri. El este jertfa perfect[
pentru p[cat. Moartea Sa ]n locul nostru ne-a r[scump[rat de sub puterea Legii ;i a cerin'elor ei c=t
;i din sclavia acestei lumi.
13 Care sunt cele dou[ motive pentru care Dumneyeu La trimis pe Fiul S[u? (versetul 5)
........................................................................................

F[r[ p[cat
Nici unul

4. Starea tuturor
oamenilor
p[c[to;i

Galateni
3.21-23

6. Sentin'a executat[

F[r[ p[cat
Fii r[scump[ra'i

3. Omenirea judecat[

priyonieri ai Legii
desp[r'i'i de Dumneyeu
condamna'i la moarte

P[c[to;i
To'i oamenii

F[r[ p[cat
Nici unul

P[c[to;i
To'i oamenii

7. Legea ]mplinit[

8. Starea credincio;ilor

Galateni
3.24-26

r[scump[ra'i din p[cat


liberi de Lege
]nfia'i de Dumneyeu
via'[ ve;nic[

nvierea
via'[ nou[
unire prin credin'[
Fiu ;i fii

Aceste dou[ motive sunt corelate ]ntre ele. Ele


subliniay[ c[ noi am fost salva'i de la ceva, pentru
ceva. Noi am fost salva'i de sub blestemul Legii pentru ]nfiere. M=ntuirea este mai mult dec=t salvare din
p[cat. Ea este restaurarea calit['ii de fiu, a apartenen'ei la familia lui Dumneyeu. Un scriitor a f[cut
observa'ia splendid[+ `Fiul lui Dumneyeu a devenit
om pentru ca oamenii s[ devin[ fii ai lui Dumneyeu.~
n m[re'ul plan de adoptare al lui Dumneyeu,
at=t iudeii c=t ;i Neamurile pot deveni fii prin lucrarea r[scump[r[toare a lui Cristos. i unii ;i
ceilal'i sunt mo;tenitori ;i intr[ ]n binecuv=nt[rile
Leg[m=ntului F[g[duin'ei prin acest act plin de har
al lui Dumneyeu. Astfel noi acum avem statutul ;i
drepturile fiilor maturi, prin credin'a ]n Isus Cristos R[scump[r[torul.
14 G=nde;tete acum la diagrama pe care o ai la
pagina 77, preyent=nd s[m=n'a spiritual[ a lui
Avraam. Cine erau mo;tenitorii care urmau s[ primeasc[ binecuv=nt[rile Leg[m=ntului F[g[duin'ei?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

15 Care verset din Galateni face aceast[ afirma'ie?

........................................................................................

........................................................................................

Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[


Galateni 4.6-11
Obiectivul 4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale Evangheliei ]n via'a cre;tinului cu
efectele caracteristice ale unei religii ceremoniale ]n via'a adep'ilor ei.

EXPERIENA SPIRITUAL A FIILOR


4.67
n Galateni 4.5, Pavel vorbe;te despre ]nfierea

92
sau adoptarea fiilor. Acesta este aspectul legal al
m=ntuirii noastre. Este o rela'ie stabilit[ ]n mod
oficial, atunci c=nd Dumneyeu ne prime;te ca pe fii
ai S[i, iar noi l primim ca Tat[. Avem acum statutul
legal de fii ;i mo;tenitori ]n familia lui Dumneyeu.
Dar m=ntuirea este mai mult dec=t aceasta!
Adoptarea noastr[ trece dincolo de posibilit['ile
adopt[rii umane. Ea trece dincolo de rela'ia legal[.
Ea trece dincolo de afec'iunea care eman[ din noua
noastr[ rela'ie. Dumneyeu s[v=r;e;te o minune ]n
to'i aceia pe care ]i prime;te ca fii. Noi suntem n[scu'i din nou! Primim o nou[ natur[ natura Sa.
Suntem fiii S[i nu numai prin adop'iune, ci ;i prin
na;tere.
16 Potrivit versetului Galateni 4.6, ce face Dumneyeu pentru a produce ]n noi minunea na;terii din
nou?
........................................................................................
........................................................................................
Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi (numit aici Duhul Fiului S[u) este dovada c[ apar'inem familiei
lui Dumneyeu. Ea este de asemenea dovada c[ suntem ai lui Cristos. Veyi Romani 8.9, 15.
17 Cum este numit Duhul Sf=nt ]n Romani 8.15?
........................................................................................
Vedem ]n aceste versete c[ Duhul Sf=nt nea
luat din robia religiei ceremoniale ;i a cerin'elor ei
;i nea ridicat pe un plan mai ]nalt al experien'ei
spirituale. Credinciosul nu este motivat de cerin'ele
legalismului sau de spiritul de robie care duce la
fric[. Dimpotriv[, Duhul Sf=nt, care locuie;te ]n el,
]i d[ dorin'a s[ fac[ ceea ce este corect. Legea era o
for'[ extern[. Calitatea de fiu este o nou[ natur[.
Cuv=ntul abba este apelativul pe care copilul ]l
folose;te pentru t[t[l s[u, acas[. Aceasta ]nseamn[
c[, prin Duhul Sf=nt, noi am devenit cu adev[rat
fiii lui Dumneyeu. Noi putem s[ mergem direct la
El, cu aceea;i ]ncredere cu care se duce un copila;
la tat[l s[u. Duhul nsu;i strig[ ]n noi, `Tat[! Tat[!~
n Romani 8.15, ai v[yut c[ deoarece Duhul nfierii
este ]n noi, noi strig[m `Abba! Tat[!~ n Romani
8.227 vedem c[ Duhul Sf=nt, care este ]n noi, I Se
adreseay[ lui Dumneyeu. Unii sugereay[ c[ Pavel
descrie aici rug[ciunea ]n Duhul sau rug[ciunea ]n
limbi. n aceast[ rug[ciune, cel care se roag[ este
credinciosul, dar Duhul este Cel care Se exprim[
prin el. Duhul Sf=nt Se roag[ potrivit voii lui Dumneyeu, folosind facult['ile noastre de vorbire. n aceast[ activitate nu putem separa persoanele. Duhul Se roag[ credinciosul se roag[. n acela;i mod,

Galateni ;i Romani
Duhul Sf=nt din noi ne face s[ strig[m c[tre Dumneyeu ]n rug[ciune.
Aplic=nd ]n practic[ acest adev[r, poate ar trebui s[ ne ]ntreb[m+ `Pe ce plan se afl[ rug[ciunile
mele pe cel al ceremoniei religioase, sau pe cel al
experien'ei spirituale? Oare vorbesc eu cu Dumneyeu la fel de liber cum vorbe;te un copil cu tat[l s[u
acas[? i dau eu voie Duhului Sf=nt s[ Se roage prin
mine? Este preyen'a Lui real[ ]n via'a mea, motiv=ndumi ac'iunile? Oare preyen'a Lui ]mi ]ndep[rteay[ toate ]ndoielile pe care lea; avea cu privire la
starea mea de copil al lui Dumneyeu?~
Expresia introductiv[ a versetului 7, `a;a c[~
sau `]n consecin'[~, este foarte important[ ;i puternic[. Ea reyum[ argumentul dat p=n[ aici ]n acest
capitol ;i te ]ndreapt[ spre concluyia logic[. `De
vreme ce a'i primit Duhul Sf=nt~, spune Pavel,
`aceasta este dovada c[ voi nu mai sunte'i slujitori,
ci fii. Ce nebunie ar fi s[ v[ ]ntoarce'i la robie, dup[
ce a'i fost ]nfia'i ;i a'i c[p[tat o nou[ natur[ de fiu!
n calitate de fii, voi sunte'i mo;tenitori ai lui Dumneyeu prin Cristos. Cum se poate s[ vre'i s[ p[r[si'i
aceast[ poyi'ie, pentru a fi din nou robi?~
S[ recapitul[m acum deosebirile pe care leam
v[yut ]ntre fiul minor ;i cel matur, a;a cum le
preyint[ Pavel ]n Galateni 4.1-7. Tabelul de mai jos
le preyint[ comparativ.
Fiu minor

Fiu matur

Sub epitropi, ]ngrijitori


(Legea)

Se bucur[ de rela'ia tat[-fiu


(eliberat)

Statutul de sclav:
drepturile de fiu nu sunt
]mplinite

Statutul+ fiu ;i mo;tenitor:


]i sunt date drepturi
depline

Sub robie: autoritatea


extren[ a Legii

Liber: autoritatea
interioar[ a Duhului lui
Dumneyeu

Lipsit de maturitate: ]n
;coala elementar[ a Legii:
cu motiva'ie extern[

Matur: ]n ;coala mai


]nalt[ a Duhului:
cu motiva'ie interioar[

18 n ilustra'ia lui Pavel din Galateni 4.1-7, ce repreyint[ fiecare dintre urm[toarele persoane?
a) Copilul minor ...................................................
b) Tutorele (]ngrijitorul) ......................................
c) Tat[l ..................................................................

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi


19 Care este dovada calit['ii de fiu ]n familia lui
Dumneyeu?
........................................................................................
SCLAVIA RELIGIEI CEREMONIALE
4.8-11
n ultima analiy[, deosebirea dintre fiul minor
;i fiul matur este deosebirea dintre religia ceremonial[ ;i religia experien'ei spirituale. ntregul argument teologic al lui Pavel ]ncepe ]n capitolul 3 ;i
are ca scop clarificarea acestei distinc'ii. Galatenii
erau gata s[ fac[ un pas ]napoi, s[ se ]ntoarc[ de la
religia experien'ei spirituale la religia ceremonial[.
Ei erau gata s[ se ]ntoarc[ de la Evanghelie la iudaism. Aceasta n-a fost doar problema galatenilor.
Mul'i cre;tini de ast[yi oscileay[ ]ntre o religie ceremonial[ ;i religia experien'ei spirituale. Deoarece alegerea este foarte important[, s[ examin[m mai
]ndeaproape Galateni 4.8-11 ;i alte dou[ pasaje importante din Noul Testament care se ocup[ de
acela;i subiect.
Religia ceremonial[

93
1.
2.
3.

Eforturilor omului.
Lucrurilor tangibile ]n ]nchin[ciune.
Ritualurilor care trebuie ]ndeplinite.

Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia fuseser[


]ntro astfel de religie ]nainte de convertire. nchinarea lor fusese un efort continuu de a le fi pl[cu'i
yeilor pentru a ob'ine de la ei protec'ie sau pentru a
sc[pa de pedeapsa lor. Ei se ]nchinaser[ unor lucruri
tangibile idolilor. Ei avuseser[ mai multe ritualuri sacre, multe formalit['i care trebuia respectate.
Ei creyuser[ ]n horoscoape ;i ]n alte lucruri care s[i
c[l[uyesc[. Ei avuseser[ yile sfinte, s[rb[tori, locuri
sfinte.

OBIECTE
SIMBOLICE

EFORTURI
OMENETI

RITUALURI

20 Pe cine slujeau sau cui sau ]nchinat galatenii


]nainte de aL cunoa;te pe Dumneyeu? Galateni 4.8
........................................................................................
De ce vorbe;te Pavel aici despre idolatrie? Ce
are a face idolatria cu iudaismul? Galatenii erau tenta'i s[ treac[ la iudaism, nu la idolatrie? De ce men'ioneay[ Pavel idolatria? R[spunsurile la aceste ]ntreb[ri pot fi g[site ]n accentul pus pe ceremonialism (at=t la iudei c=t ;i la p[g=ni) ;i ]n starea de
degenerare a iudaismului de pe vremea lui Pavel.
Majoritatea galatenilor erau ]ntre Neamuri ]nainte de primirea Evangheliei. n versetul 8, Pavel le
reaminte;te de vremea c=nd nu Lau cunoscut pe
Dumneyeu. Religia lor era idolatria. Pe vremea c=nd
erau neconverti'i ;i se ]nchinau idolilor, se poate s[
fi avut o oarecare cuno;tin'[ despre Dumneyeu, dar
ei nuL cuno;teau pe Dumneyeu nsu;i (Romani
1.19-21). Ceea ce Neamurile, p[g=nii, ;tiau despre
Dumneyeu era o cunoa;tere intelectual[. Ei nu aveau experien'a spiritual[ a preyen'ei lui Dumneyeu. Religia lor, chiar la nivelul de jos al idolatriei,
era o religie ceremonial[ ;i ritual[. Ei erau sclavi ai
yeilor fal;i yei care nu erau yei , ai idolilor.
Am men'ionat accentul pus pe religia ceremonial[. Putem recunoa;te o religie ceremonial[ prin
importan'a mare pe care o acord[+

Religie ceremonial[
Iudaismul yilelor lui Pavel putea fi ]ncadrat ]n
categoria religiilor ceremoniale. Locul proeminent
al omului pusese ]n umbr[ adev[ratul ]n'eles al
Legii lui Dumneyeu ;i scopul acesteia. Cel mai bun
comentariu privitor la condi'ia iudaismului acelor
yile este mesajul Domnului Isus pentru c[rturari ;i
farisei, ]n Matei 23. Cite;te acest capitol.
Chiar iudaismul pur de la ]nceputuri pusese un
accent mare pe ceea ce face o persoan[, folosise
lucruri tangibile ]n ]nchinare ;i avusese multe ritualuri sacre. Sacrificiile, altarele, cortul cu tot mobilierul s[u, erau toate simboluri menite s[i ]nve'e
pe oameni realit['i spirituale. Acestea ]i ajutau pe
oameni ]n ]nchinarea lor, fiind ilustr[ri viyuale ale
adev[rului spiritual.
Aceste ilustra'ii ]ndreptau de asemenea aten'ia
spre ]mplinirea simbolurilor ]n M=ntuitorul care
urma s[ vin[. S[ reamintim aici ilustra'ia lui Pavel
cu copilul sub ]ngrijitori. Religia ceremonial[ a fost
o parte din revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu.

94
Pu'in c=te pu'in, Dumneyeu Sa revelat pe Sine ]n
cursul istoriei, pe m[sur[ ce omul a fost ]n stare s[
primeasc[ revela'ia. Pe vremea c=nd Dumneyeu a
dat Legea, omul ]nc[ avea nevoie at=t de aceste ajutoare viyuale, c=t ;i de prevederile Legii. tim c[ un
copil foarte mic nu poate s[ ]n'eleag[ conceptele
abstracte. El nu are ]nc[ deyvoltat tipul de g=ndire
necesar pentru priceperea adev[rurilor abstracte. El
trebuie ]nv['at mai ]nt=i ]n termeni concre'i, folosind lucruri pe care le poate vedea. n ]nv['area copiilor mici, obiectele joac[ un rol foarte important.
Obiectele ]n ]nchinarea ceremonial[ erau utile pentru ai ]nv['a pe oameni multe adev[ruri profunde
despre Dumneyeu.
Ritualurile ]nchin[rii ceremoniale erau lec'ii
obiectuale care s[i conduc[ pe oameni ]n experien'a
spiritual[. Sp[l[rile ceremoniale trebuia s[ le aminteasc[ de sfin'enia lui Dumneyeu ;i de nevoia de a
fi sp[la'i de p[cate. Boteyul celor converti'i le amintea aceea;i lec'ie. El le vorbea de asemenea despre
moartea fa'[ de vechea via'[ ;i ]nvierea ]ntruna
nou[. T[ierea ]mprejur era un semn al separ[rii de
lume ;i al dedic[rii pentru Dumneyeu. Diferitele
daruri aveau fiecare o semnifica'ie special[. inerea
Sabatului ;i a altor s[rb[tori, m=ncarea mielului
pascal, d[ruirea yeciuelii ;i a ]nt=ilor roade lui Dumneyeu, toate acestea erau acte de ]nchinare care ilustrau adev[ruri spirituale.
Gre;eala grav[ a iudaiyatorilor a fost aceea c[
ei nau ]n'eles conceptul revela'iei progresive a lui
Dumneyeu. Ei au presupus c[ instruc'iunile pe care
Dumneyeu i le-a dat lui Moise sunt o revela'ie permanent[ a formei de ]nchinare pe care trebuia so
urmeye to'i oamenii. Ei nu ;i-au dat seama c[ Legea
trebuia s[i ia pe oameni ;i s[i conduc[ ]nainte, de
la o religie ceremonial[ la adev[rata experien'[
spritual[.
21 Enumer[ trei lucruri pe care religia ceremonial[ pune mare accent.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
22 Nume;te c=teva obiecte folosite ]n forma de
]nchinare pe care Dumneyeu a cerut-o poporului
S[u sub Lege.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Galateni ;i Romani
23 Ce ritual cereau iudaiyatorii s[ fie respectat de
cre;tinii dintre Neamuri pentru a fi m=ntui'i?
........................................................................................
24 nc[ o dat[, s[ ne amintim de ce sa opus Pavel
t[ierii ]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri. Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
25 Nume;te c=teva ritualuri religioase sau ceremonii pe care le ]ndeplinim ]n bisericile evanghelice.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
26 n Matei 23, ]mpotriva cui a vorbit Domnul Isus+
]mpotriva ceremoniei religioase, sau ]mpotriva importan'ei pe care fariseii ;i c[rturarii o acordau formelor exterioare de ]nchin[ciune?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
27 Exprim['i p[rerea care dintre bisericile de ayi
ar putea fi vinovate de practicarea unei religii doar
ceremoniale, f[r[ o experien'[ spiritual[ real[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Religia experien'ei spirituale
n Galateni 4.9, Pavel le aminte;te galatenilor
c[ Evanghelia pe care ei au primito este religia experien'ei spirituale. El compar[ idolatria lor anterioar[ men'ionat[ ]n versetul 8 cu formele exterioare
ale iudaismului ]n versetele 9-10, ;i le pune pe am=ndou[ acestea ]n contrast cu experien'a spiritual[
vital[ pe care au aflato ]n Evanghelie. Po'i vedea
compara'ia urm[rind cuvintele importante+ `Dar
acum, dup[ ce La'i cunoscut pe Dumneyeu, sau mai
bine yis, dup[ ce a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu...~
Cuv=ntul pe care Pavel ]l folose;te aici pentru `cunoscut~ are sensul `a cunoa;te prin experien'[~.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi


Pavel spune c[ galatenii au ajuns s[L cunosc[ pe
Dumneyeu prin experien'[. Lau cunoscut personal.
Avem aici ceea ce pare a fi prima caracteristic[
a religiei experien'ei spirituale o cunoa;tere personal[ a lui Dumneyeu, prin experien'[. Apoi Pavel se gr[be;te s[ adreseye ]nc[ c=teva cuvinte, pentru a ar[ta c[ o alt[ caracteristic[ vine ]nt=i, `sau
mai bine yis, a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu~. Religia experien'ei spirituale pune accentul pe ceea ce
face Dumneyeu. Ea depinde de lucrarea lui Dumneyeu, nu de eforturile omului. Pavel spune c[
galatenii l cunosc pe Dumneyeu, ;i apoi explic[,
`sau mai bine yis, voi sunte'i cunoscu'i de Dumneyeu~. Ei nu L-ar fi cunoscut pe Dumneyeu dac[ nu
iar fi b[gat El ]n seam[ ;i nu li Sar fi revelat. Dumneyeu este un Dumneyeu care Se reveleay[ pe Sine.
Noi l cunoa;tem, deoarece El nea cunoscut mai
]nt=i ;i ni S-a revelat. A treia caracteristic[ a religiei
experien'ei spirituale este accentul pe carel pune
ea pe ]nchinarea ]n Duhul.

CUNOATEREA
PERSONAL
A LUI DUMNEYEU

REVELAIA
I LUCRAREA
LUI
DUMNEYEU

NCHINARE
N
DUHUL

Religia experien'ei spirituale

Vedem lucrul acesta at=t ]n Galateni 4.6, c=t ;i


]n ]nv['[turile Domnului Isus. Deci, ]n Evanghelie
accentul este pus pe+
1. Lucrarea lui Dumneyeu.
2. Cunoa;terea personal[ a lui Dumneyeu
prin experien'[.
3. nchinare ]n Duhul.
Aminte;te-'i c[ religia ceremonial[ pune accent
pe lucrurile fiyice ]n ]nchinare, ]n timp ce Evanghelia pune accent pe ]nchinarea ]n Duhul. Po'i vedea

95
conflictul dintre aceste dou[ tipuri de religie ]n
discu'ia lui Isus cu femeia samariteanc[, la f=nt=na
lui Iacov.
28 Cite;te Ioan 4.4-26. Cine vorbe;te aici despre
religia experien'ei spirituale?
........................................................................................
29 Cine se refer[ la religia ceremonial[?
........................................................................................
30 Care sunt cele dou[ versete care arat[ spre un
timp bine definit, c=nd religia ceremonial[ a trecutului urmeay[ s[i dea locul religiei experien'ei spirituale?
........................................................................................
Problema religiei ceremoniale ;i a experien'ei
spirituale este de o asemenea importan'[ pentru
bisericile noastre de ayi ]nc=t vom privi mai ]ndeaproape la aceast[ conversa'ie. Observ[ pe ce pune
accentul fiecare dintre vorbitori ]n versetele amintite
din Ioan 4.4-26.

Femeia Religie ceremonial[


v. 9

Ea vorbe;te despre barierele dintre oameni, bayate pe ras[ sau sex+ `Tu, iudeu... femeie samariteanc[~.

v. 12

`femeie samariteanc[~.

v. 19

Ea l prive;te pe Isus ca pe un profet.

v. 20

Ea vorbe;te despre locul de ]nchinare,


despre localiyarea lui geografic[.

Isus Religia experien'ei spirituale


v. 10

El vorbe;te despre Duhul Sf=nt+ `Dac[


ai cunoa;te darul lui Dumneyeu... ap[
vie~. Veyi Ioan 4.14: 7.37-39.

v. 14

El vorbe;te despre satisfac'ia interioar[ ;i despre via'a viitoare+ `nu va ]nseta niciodat[... iyvor de ap[ care va
'=;ni ]n via'a ve;nic[~.

v. 16

El vorbe;te despre nevoia personal[


spiritual[ ;i moral[+ `Dute ;i cheam['i
b[rbatul.~ Ea era o femeie imoral[. v.
18.

v. 21-23 El vorbe;te despre ]nchinarea spiritual[ nelegat[ de un templu.


v. 24

El vorbe;te despre Dumneyeul inviyibil c[ruia s[ I ne ]nchin[m ]n Duh ;i


adev[r.

96

Galateni ;i Romani
v. 26

Isus l arat[ pe Dumneyeul autorevelator revel=nduSe pe Sine+ `Eu, Cel


care vorbesc cu tine, sunt Acela~. Sau,
`EU SUNT~, spune El, folosind Numele lui Dumneyeu nsu;i. Veyi Ioan
8.5658.

Aminte;te'i c[ accentul pe care ]l punem noi


pe anumite elemente ale religiei noastre sau importan'a pe care o acord[m noi anumitor tr[s[turi ale
religiei noastre o fac s[ fie esen'ialmente fie ceremonial[, fie spiritual[.

Religie
ceremonial[

Religia experien'ei
spirituale

1. Eforturile omene;ti.
2. Obiecte simbolice care s[ ne ]nve'e ceva
despre Dumneyeu.
3. Ritualuri care trebuie respectate.

1. Lucrarea lui Dumneyeu.


2. Cunoa;tere personal[ a lui Dumneyeu
prin experien'[.
3. nchinare ]n Duhul.

CEREMONIAL

SPIRITUAL

Conversa'ia lui Isus cu femeia samariteanc[


arunc[ mai mult[ lumin[ asupra naturii temporare
a Legii. Pavel nu a fost primul care s[ ]nve'e c[
religia ceremonial[ urma s[ fie ]nlocuit[ de o religie
a experien'ei spirituale. Prive;te din nou la Ioan
4.21-23. Isus scoate ]n eviden'[ c[ credin'ele pe care
le ]ndr[geau at=t iudeii, c=t ;i samaritenii, erau am=ndou[ temporare ]n planul de r[scump[rare al
lui Dumneyeu (v. 21). De asemenea, Isus a corectato
pe femeie, amintindui c[ revela'ia ;i tradi'ia religiei
samaritene erau incomplete. (Ea se baya ]n principal pe Pentateuh cele cinci c[r'i ale lui Moise.)
Totu;i, ;i evreii poporul care a fost instruit deplin
]n religia sa ;i a fost canalul prin care Dumneyeu
d[duse revela'ia m=ntuirii trebuia s[ se aproprie
de Dumneyeu ]ntrun mod nou (v. 22-23). A sosit
deja timpul pentru asemenea adev[ra'i ]nchin[tori
(at=t iudei, c=t ;i Neamuri). Isus descrie aceast[ ]nchinare ca fiind ]n Duhul lui Dumneyeu ;i potrivit[
adev[rului (v. 24). Lucrarea lui Dumneyeu ]n trimiterea Duhului S[u Sf=nt oamenilor urma s[ fac[
posibil[ ]nchinarea ]n Duh ;i adev[r. Cu alte cuvinte, ei vor experimenta ]n modul cel mai deplin
posibil preyen'a lui Dumneyeu.

S[ privim la un pasaj referitor la aceste dou[


tipuri de religie, ]nainte de a ne ]ntoarce la comentariul lui Pavel.
31 Cite;te Fapte 6.8-15: 7.1-60. Observ[ mai ]nt=i
acuya'iile iudeilor ]mpotriva lui tefan. Care sunt
cele trei lucruri de care lau acuyat ei? 6.13-14.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Este interesant s[ veyi c[ mai t=ryiu Pavel va
]nfrunta acelea;i acuya'ii (veyi Fapte 21.28). A fost
;i Isus acuyat c[ a vorbit ]mpotriva acelora;i lucruri
(Templul, Legea ;i obiceiurile religioase)? Sar putea
ca predicarea lui Isus, a lui tefan, a lui Pavel ;i a
altor cre;tini din primul veac s[ fi fost realmente
]mpotriva acestor lucruri? Sau ei au ar[tat doar c[
formele exterioare nu pot niciodat[ ]nlocui lucrarea Duhului Sf=nt? Creyi c[ tefan a predicat despre religia ceremonial[ ;i despre religia experien'ei
spirituale? G=nde;tete la aceast[ posibilitate c=nd
cite;ti cuv=ntarea sa de ap[rare din Fapte 7 ;i afirma'ia concluyiv[ din versetul 51+ `Oameni tari la
cerbice, net[ia'i ]mprejur cu inima ;i cu urechile.
Voi totdeauna v[ ]mpotrivi'i Duhului Sf=nt.~
Istoria Vechiului Testament ne spune cum
Dumneyeu Sa revelat pe Sine ]n mod special na'iunii iudaice. El a ales aceast[ na'iune pentru a fi
un instrument pentru m=ntuirea celorlalte na'iuni.
Dumneyeu ia dat lui Israel o misiune c[tre na'iunile
p[g=ne. P[g=nii (Neamurile) trebuia s[ fie inclu;i
]n mp[r['ia lui Dumneyeu. Mesia, pe care Dumneyeu a promis c[ iL va trimite lui Israel, trebuia s[
fie M=ntuitorul ]ntregii lumi Speran'a lumii. n
planul Lui de r[scump[rare, Dumneyeu ia dat poporului Israel patru responsabilit['i majore. Acestea
sunt cele patru scopuri pentru care El a ales aceast[
na'iune.
1. S[L proclame pe Dumneyeul adev[rat ]n mijlocul idolatriei universale.
2. S[ demonstreye practic ce binecuv=ntare este
s[I sluje;ti lui Dumneyeu Iehova.
3. S[ primeasc[ ;i s[ p[streye revela'ia divin[.
4. S[L produc[ pe Mesia.
n ]mplinirea primelor dou[ responsabilit['i,
Israel a falimentat lamentabil. Pe timpul lui Isus, al
lui tefan ;i al lui Pavel, na'iunea iudaic[ era foarte
egoist[ ]n ce prive;te religia ei. Preyen'a lui Dumneyeu, ]n concep'ia lor, era str=ns legat[ de 'ara lor,
de obiceiurile lor, de templul lor. Iudaismul degenerase ]ntro religie ceremonial[ na'ional[. Pentru
ei, Dumneyeu Iehova era un Dumneyeu na'ional.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

97

n Fapte 7, tefan repoveste;te istoria poporului


evreu. Aminte;te'i c[ audien'a sa era format[ din
conduc[torii religio;i ai iudaismului. Repovestind
istoria evreilor, tefan scoate ]n eviden'[ e;ecul lor
continuu de a ]mplini rolul lor de na'iune m=ntuitoare. El arat[ de asemenea c[ Dumneyeu li Sa
revelat pe Sine oamenilor din '[ri str[ine, ar[t=nd
astfel c[ Dumneyeu nu este geografic stabilit ]n Ierusalim.
32 Uit[te de c=te ori, ]n Fapte 7, men'ioneay[
tefan preyen'a sau revela'ia lui Dumneyeu ]ntro
'ar[ str[in[. D[ numele persoanelor care au primit
revela'ia ;i locul unde au primit/o.
v. 2 ....................................................................................
v. 9 ...............................................................................
v. 29-30 .........................................................................
v. 36 ................................................................................
Scopul lui Dumneyeu era s[ i Se reveleye pe
Sine poporului S[u ;i s[ tr[iasc[ ]n ei, nu ]n temple
de piatr[. tefan vorbe;te ]mpotriva ideii c[ Dumneyeu ar putea fi limitat la un templu sau c[ ar locui
]ntrun loca; f[cut de m=ini omene;ti (vv. 44-50).
Observ[ c[ cele trei acuya'ii aduse lui tefan
au dea face cu religia ceremonial[. Martori mincino;i au fost mitui'i pentru a spune c[ ei lau auyit
vorbind ]mpotriva templului, a Legii (prin care ei
se refereau ;i la tradi'iile rabinice) ;i a obiceiurilor
date de Moise. Iudaismului ]i erau dragi aceste lucruri ;i nu vedea c[ ele erau doar mijloace temporare
pe care Dumneyeu le folosea pentru ai aduce pe
oameni ]n locul unde El s[ poat[ tr[i ]n ei. Aceia
care au primit Evanghelia ;i Lau acceptat pe Isus
ca M=ntuitor au devenit temple vii ale lui Dumneyeu. A;a cum le scrie Pavel corintenilor+ `Trupul
vostru este templul Duhului Sf=nt, care este ]n voi~
(1UCorinteni 6.19). Aceasta era inten'ia lui Dumneyeu, s[ tr[iasc[ ]n oameni. Yiua Rusaliilor a marcat
intrarea lui Dumneyeu ]n noul S[u templu (FapteU2).
Cei care creyuser[ ]n Isus Cristos erau aduna'i pentru rug[ciune ;i to'i au fost umplu'i cu Duhul Sf=nt
(Fapte 2.1-4).

33 Cum este descris tefan ]n Fapte 7.55?


........................................................................................
Prin m[rturia sa ]naintea conduc[torilor iudaismului, tefan ]mplinea cu credincio;ie profe'ia
pe care a f[cuto Domnul Isus ]n Fapte 1.8. Plin de
Duhul Sf=nt, el nu numai c[ predic[, ci ;i demonstreay[ religia experien'ei spirituale. Evreii se 'ineau
cu toat[ puterea de religia lor ceremonial[. Ei I se
opuneau Duhului Sf=nt ;i respingeau planul lui
Dumneyeu pentru ei. Ultimele cuvinte ale lui tefan,
la fel ca moartea sa, au fost o m[rturie m[rea'[ despre realitatea experien'ei spirituale pe care o predicase (vv. 56-60). Acestea trebuie s[ fi avut un efect
puternic asupra unui om care era preyent la execu'ia
lui tefan, un b[rbat numit Saul (v. 58). Acest Saul
a devenit autorul Epistolei c[tre Galateni ;i marele
misionar al erei Noului Testament. Probabil c[ Pavel a auyit pentru prima oar[ despre conceptul de
religie a experien'ei spirituale de la tefan, martorul credincios. Experien'a rusalian[ a lui tefan
(umplerea cu Duhul Sf=nt) la f[cut un martor credincios ;i a adus o mare binecuv=ntare mp[r['iei
lui Dumneyeu. Poate ar trebui s[ ne ]ntreb[m pe
noi ]n;ine+ `Oare sunt eu plin de Duhul Sf=nt? Experien'a mea rusalian[ umplerea cu Duhul Sf=nt
ma f[cut un martor credincios pentru Isus? Oare
cuvintele ;i ac'iunile mele, atunci c=nd oamenii mi
se opun, ]i conving de realitatea experien'ei spirituale care trece dincolo de religia ceremonial[?~
Cunosc=nd aceste ]nv['[turi ale lui Isus ;i ale
lui tefan (Matei 23, Ioan 4 ;i Fapte 7), este mai u;or
s[ ]n'elegi cuvintele lui Pavel din Galateni 4. El
vorbe;te despre condi'ia fiului la diferitele stagii ale
cre;terii. Pavel compar[ procesul cre;terii omului
cu revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu. Maturitatea, ]n aceast[ compara'ie, este cunoa;terea lui
Dumneyeu ]ntro experien'[ spiritual[ vital[. Religia ceremonial[ a fost adecvat[ pentru epoca ]n
care Israel a fost ]n procesul de cre;tere. Dar pentru
aceia care au intrat ]n mo;tenirea fiilor maturi ;i au
experimentat umplerea Duhului Sf=nt, religia ceremonial[ ar fi un pas ]napoi. Ar fi un pas de la realitate la ritual.

Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie


Galateni 4.12-20
ACCEPTAREA EVANGHELIEI CU BUCURIE
4.12-16
Obiectivul 5. S[ descrii pe scurt cum au primit
galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre `'epu;ul ]n carnea~ lui Pavel.

sonal. Acum, el face un apel personal la dragostea


;i loialitatea galatenilor. Le reaminte;te cu c=t[ bucurie au primit ei mesajul Evangheliei ;i cum lau
primit pe el ca pe un mesager al lui Dumneyeu.
34 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n versetul 12?

P=n[ ]n acest punct, argumentul teologic al lui


Pavel ]n Galateni 3 ;i 4 a fost emo'ional, dar imper-

........................................................................................

98

Galateni ;i Romani

Pavel nu este de acord cu poyi'ia pe care au


luato galatenii, ;i totu;i ei sunt fra'ii lui ]n Cristos.
Cuvintele `s[ fi'i ca mine~ sunt un apel c[tre galateni
s[ p[r[seasc[ poyi'ia lor legalist[, m=ndr[, ;i s[
devin[ ca Pavel. i el sa ]ncreyut c=ndva ]n poyi'ia
lui iudaic[ ;i ]n r=vna lui pentru Lege, ca prin ele s[
fie ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu. Dar c=nd La
]nt=lnit pe Cristos, el a l[sat deoparte orice preten'ie
de ]ndrept['ire prin sine. Din acel moment, el sa
apropiat de Dumneyeu numai pe baya credin'ei, a;a
cum au f[cut c=ndva ;i galatenii. Pavel voia ca ei s[
r[m=n[ ]n continuare pe aceea;i bay[.
35 Cum descrie Pavel condi'ia sa fiyic[ din timpul
c=nd a fost ]ntre galateni? vv. 13-14.
........................................................................................
Exist[ multe teorii care se refer[ la problema
fiyic[ despre care vorbe;te Pavel aici. Este imposibil
s[ ;tim exact despre ce a fost vorba. Cuvintele ar
putea s[ ]nsemne c[ el suferea de o boal[ sau de o
afec'iune fiyic[. Sau ar putea s[ ]nsemne doar c[ era
]ntro condi'ie fiyic[ slab[. Mai jos sunt date c=teva
teorii+

Se poate ca Pavel s[ fi fost ]ntro stare fiyic[ precar[


pe vremea c=nd era ]n Galatia, ca urmare a persecu'iilor pe care lea suferit ]n aceast[ regiune. Veyi
Fapte 14.19-22 ;i 2 Timotei 3.11. De asemenea, el a
traversat o regiune joas[, ml[;tinoas[, foarte cald[
;i umed[. Aceast[ regiune din apropierea coastei
de sud a Galatiei era un focar de malarie ;i este posibil ca aceasta s[ fi ydruncinat s[n[tatea lui Pavel.
Sar putea, de asemenea, ca el s[ fi suferit de pe urma
]mpro;c[rii cu pietre ]n Listra.
Partea important[ a acestui pasaj nu este s[ afl[m ce probleme fiyice a avut Pavel, ci faptul c[
galatenii lau primit ca pe un mesager din partea
lui Dumneyeu. Pavel spune c[, ]nainte, ei lau tratat
at=t de bine, ]nc=t acum este dureros pentru el s[
afle despre brusca schimbare a atitudinii lor.
36 n;ir[ cele patru teorii despre afec'iunea sau
sl[biciunea fiyic[ de care suferea Pavel ]n Galatia.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

1. Suferea de o boal[ de ochi sau o afec'iune


a vederii. v. 15.
2. Avea epilepsie. 2 Corinteni 12.7.
3. Avea malarie.
4. Era doar ]ntro stare de epuiyare fiyic[.
Fapte 14.19: 2 Timotei 3.11.
Prima teorie se bayeay[ ]n principal pe Galateni 4.15, unde Pavel spune c[ galatenii ;iar fi scos
p=n[ ;i ochii ca s[ ii dea lui. Acest verset ar putea
s[ se refere la condi'ia fiyic[ a lui Pavel atunci c=nd
lau primit galatenii. Unii sus'in c[ atunci c=nd a
fost ]mpro;cat cu pietre la Listra ar fi fost r[nit la
ochi sau c[ iar fi produs alte r[ni care iau afectat
ochii. Totu;i, sar putea ca Pavel s[ foloseasc[ doar
o figur[ de stil c=nd spune `va'i fi scos p=n[ ;i ochii
;i mi ia'i fi dat~. El ar fi spus, de fapt+ `Voi ma'i
primit cu at=ta bucurie, ]nc=t mia'i fi dat ce avea'i
mai pre'ios.~ Vei g[si cuvinte similare ]n Matei 5.29
;i Psalmul 17.8.
Teoria a doua nu are nici o bay[ ]n Scriptur[.
Pavel spune c[ era ]ntro asemenea stare, ]nc=t galatenii ar fi putut s[l dispre'uiasc[ (v. 14), dar aceasta
sar putea referi la orice boal[ sau la o stare fiyic[
precar[. 2 Corinteni 12.7 nu face nici o referire la
epilepsie ;i nici nu exist[ o leg[tur[ necesar[ cu
pasajul din Galateni.
Teoria a treia ;i a patra sunt cele mai plauyibile.

37 Cum lau primit galatenii? v. 14.


........................................................................................
38 Ce a f[cut Pavel acolo ]n ciuda st[rii sale? v. 13.
........................................................................................
39 Cum este descris[ starea lor c=nd au primit
Evanghelia? v. 15.
........................................................................................
SCOPUL I MOTIVELE IUDAIYATORILOR
4.17-18
40 Cine sunt oamenii la care se refer[ Pavel ca `ei~
]n Galateni 4.17.
........................................................................................
41 n versetul 17, Pavel vorbe;te despre ]nv['[tura
fals[ a iudaiyatorilor sau despre motivele lor?
........................................................................................
Pavel spune c[ scopul iudaiyatorilor era s[ ]nchid[ bisericile Galatiei fa'[ de orice alt[ influen'[.
Ei voiau ca galatenii s[ accepte Legea ;i s[ se fac[
evrei, ;i astfel s[i priveasc[ pe iudaiyatori ca pe
conduc[torii spirituali. Ei voiau un loc de cinste ;i
de laud[ ]ntre galateni. Ca o aplica'ie practic[ pentru lucrarea noastr[, neam putea g=ndi la perfidia
motivelor gre;ite ]n lucrarea Domnului. Se strecoar[

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

99

m=ndria ]n dorin'a nostr[ ca biserica s[ creasc[? Este


un p[stor gelos pe cel care a fost ]naintea sa? Avem
o atitudine posesiv[ fa'[ de adunare? Vrem ca oamenii s[ depind[ de sfatul nostru? Dorin'a noastr[
natural[ de a fi aprecia'i de oameni domin[ oare
rela'iile noastre cu al'ii?
PREOCUPAREA PROFUND A LUI PAVEL
4.19-20
Obiectivul 6. S[ pui ]n contrast motivele lui
Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor.
n aceste versete, putem vedea un contrast puternic ]ntre motivele lui Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor.
........................................................................................
42 Versetul 19 ne arat[ motivul lui Pavel. A ]ncercat el s[i fac[ pe galateni s[ depind[ de ele, sau a
urm[rit el ]nt=ietatea ]n afec'iunea lor?
........................................................................................

43 De cine voia Pavel s[ depind[ ei? v. 19.


........................................................................................
Pavel era p[rintele spiritual al galatenilor. El li
se adreseay[ ca ;i copila;ilor s[i (v. 19). Aceast[
expresie ne vorbe;te despre rela'ia str=ns[ dintre
un evanghelist ;i biserica pentru formarea c[reia la
folosit Dumneyeu. Pavel exprim[ preocuparea sa
sincer[ pentru bun[starea lor spiritual[. Aceasta
contrasteay[ cu motivele egoiste ale iudaiyatorilor.
Pavel ar dori s[ fie preyent ]ntre ei, s[ li se adreseye
personal.
44 Mediteay[ asupra versetelor 19 ;i 20 ;i ]n;ir[
c=teva calit['i ale unui bun lucr[tor cre;tin, a;a cum
sunt evidente ]n aceste versete.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Ori sclavie, ori libertate


Galateni 4.21-31
Obiectivul 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar
;i Sara ;i s[ aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile descoperite.

ALEGORIA CELOR
DOU LEGMINTE
4.21-27
Pavel se ]ntoarce ]nc[ o dat[ la Vechiul Testament ;i continu[ ap[rarea Evangheliei cu ceea ce
este uneori numit argumentul rabinic. Acesta este
tipul de argumentare pe baya Scripturii a;a cum era
acesta folosit de rabini ;i cum le pl[cea evreilor s[
asculte. Nu uita c[ Pavel fusese instruit ca rabin ;i
cuno;tea perfect Legea.
Sar p[rea c[ galatenii erau fascina'i de explica'iile Legii pe care li le d[deau iudaiyatorii. De aceea, ]n versetul 21 Pavel spune+ `Foarte bine, voi
vre'i s[ fi'i sub Lege, dar ;ti'i voi ce spune Legea?~
i apoi le d[ alegoria celor doi fii ;i aplica'ia ei.
45 Pe cine men'ioneay[ Pavel pe nume ]n versetul
22?
........................................................................................

100

Galateni ;i Romani

Pavel ia o ilustra'ie din Lege, din Tora, care este


alc[tuit[ din c[r'i ale Vechiului Testament. Istoria
Genesei este o parte a Legii ]n egal[ m[sur[ cu
poruncile ;i regulile din Levitic ;i Deuteronom,
c[r'ile pe care iudaiyatorii le citau cu at=ta pl[cere.

52 Care leg[m=nt a fost dat pe Muntele Sinai?

46 Pentru a fi sigur c[ po'i identifica persoanele


men'ionate ]n versetul 22, scrie cine erau+

54 Care era condi'ia ei, era roab[ sau liber[?

a) Cei doi fii ......................................................

........................................................................................
53 Care femeie repreyint[ Leg[m=ntul Legii?
........................................................................................
........................................................................................

b) Roaba ...........................................................

55 Care este condi'ia tuturor copiilor n[scu'i din


femeia sclav[? vv. 24-25.

c) Femeia liber[ .................................................

........................................................................................

47 Ce vrea s[ spun[ Pavel c=nd afirm[ c[ Ismael


`sa n[scut ]n chip firesc~? v. 23

Un fapt surpriny[tor ]n acest pasaj este c[ Pavel ]i compar[ pe evreii care sunt sub Leg[m=ntul
Legii cu Ismael ;i cu urma;ii lui. Este o ilustrare a
ceea ce Pavel a spus deja. Cei care sunt sub Lege
sunt ]n sclavie.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
48 n versetul 23, ce contrast este ]ntre Ismael ;i
Isaac?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 Reveyi semnifica'ia cuv=ntului `alegorie~ ]n
studiul cuvintelor. C=nd Pavel nume;te aceast[ ilustra'ie `alegorie~, spune el prin aceasta c[ ea nu este
adev[rat[? Explic[ scopul cu care vorbe;te el ]n
modul acesta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
50 Punctul cel mai important al alegoriei cheia
pentru ]n'elegerea ei este ]n versetul 24. n interpretarea lui Pavel, ce repreyint[ cele dou[ femei?
........................................................................................
........................................................................................
51 Care sunt cele dou[ leg[minte despre care a
vorbit Pavel ]n Galateni 3?
........................................................................................
........................................................................................

n versetul 25, Pavel o compar[ pe Agar cu


`Ierusalimul de acum, care este ]n robie ]mpreun[
cu copiii s[i~. Pavel se refer[ aici la ]ntreaga ras[ a
lui Israel, aflat[ sub robia Legii. Versetul 26 pune ]n
contrast Ierusalimul natural, aflat ]n robie, ;i Ierusalimul cel de Sus, spiritual. Ierusalimul de Sus este
liber ;i este mama noastr[. Aceasta ne aminte;te de
cuvintele lui Pavel din alt[ parte, unde el spune c[
cet['enia noastr[ este ]n ceruri (Filipeni 3.20). `Ierusalimul de Sus~ este ora;ul al c[rui locuitori ;iau
pus ]ntreaga credin'[ ]n Cristos.
Alegoria aceasta ilustreay[ cele dou[ c[i fundamentale de apropiere de Dumneyeu, c[i aflate ]n
conflict ]ncrederea ]n eforturile proprii sub Lege,
;i credin'a ]n promisiunea lui Dumneyeu ;i ]n lucrarea lui Cristos. Aceasta este problema bisericilor
Galatiei ;i subiectul ]ntregii epistole.
C=nd Pavel spune c[ Ierusalimul de Sus este
mama noastr[, el le reaminte;te galatenilor c[ at=t
evreii, c=t ;i Neamurile care Lau primit pe Cristos,
au fost ren[scu'i spiritual ;i sunt copii ai f[g[duin'ei.
n versetul 27, Pavel citeay[ profe'ia din Isaia
54.1. De;i ]n original, textul se refer[ la Israelul sterp,
Pavel ]l aplic[ aici la Sara, care era stearp[, ;i la copiii
f[g[duin'ei, copiii spirituali, care ]i vor dep[;i numeric pe cei n[scu'i ]n mod firesc. Cre;tinii dintre
Neamuri, care au venit la Dumneyeu numai pe baya
credin'ei, vor fi mult mai mul'i dec=t copiii evrei ai
Legii. A;a cum am observat deja, evreii cuno;teau
din profe'iile Vechiului Testament c[ Neamurile se
vor ]ntoarce ]n mare num[r la Dumneyeu. i totu;i,
mul'i dintre cre;tinii evrei insistau ca Neamurile s[
fie t[iate ]mprejur ;i s[ 'in[ Legea.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi

101

56 Iudaiyatorii credeau c[ Neamurile care Lau acceptat pe Cristos nu pot deveni buni cre;tini dac[
nau f[cut mai ]nt=i ceva. Ce anume?

........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

MOTENIRE PENTRU COPIII FGDUINEI


4.28-31

60 S[ aplic[m concluyia lui Pavel din versetul 30.


Ce se va ]nt=mpla cu aceia care sau ]ncreyut ]n bun[tatea lor (sau ]n respectarea Legii sau regulilor
bisericii) pentru a fi m=ntui'i?

n aceste versete, Pavel d[ concluyia alegoriei celor


dou[ leg[minte ;i aplica'ia pentru galateni.
57 n ce mod se aseam[n[ cre;tinii cu Isaac, ca ;i
`copii ai f[g[duin'ei~? v. 28.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
58 Cite;te Genesa 21.9-12 ;i explic[ pe scurt cuvintele lui Pavel din Galateni 4.29. Cine era prigonit?
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
61 Ce le spune Pavel cre;tinilor galateni c[ sunt?
v. 31.
........................................................................................
62 Compar[ acum Galateni 4.31 cu versetul 21. La
ce se g=ndeau galatenii?
........................................................................................
63 Dac[ ei vor face pasul acesta, ai cui fii vor deveni?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

64 Ce se va ]nt=mpla cu mo;tenirea lor?

........................................................................................

........................................................................................
Po'i acum s[ ]n'elegi mai bine durerile na;terii
spirituale despre care vorbe;te Pavel ]n versetul 19?
Poate c[ dore;ti s[ te rogi acum pentru cre;tinii care
sunt ]n acest conflict spiritual ]ntre credin'[ ;i legalism.

........................................................................................
........................................................................................
59 Ai observat conflictul din versetul 29, printre
cre;tinii de ayi? Explic[.

Verific['i r[spunsurile

1 Mo;tenitor ;i st[p=n peste tot.


2 Cu a unui sclav.
3 Legea.
4 Sunt acelea;i.

9 El a fost trimis de Dumneyeu.


El a fost n[scut din femeie.
El a fost n[scut sub Lege.
10 R[spunsul t[u. Ar putea fi timpul stabilit de
Dumneyeu ]n planul S[u sau momentul c=nd
lumea a fost preg[tit[ pentru venirea M=ntuitorului.

5 P=n[ la data stabilit[ de tat[.


11 N[scut din femeie.
6 Robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii.
12 N[scut sub Lege.
7 Dumneyeu-Tat[l.
8 Dumneyeu La trimis pe Fiul S[u (sau, na;terea
lui Isus).

13 Pentru ai r[scump[ra pe aceia care erau sub


Lege. Pentru ca noi s[ putem primi ]nfierea,
adoptarea ca fii.

102

Galateni ;i Romani

14 Aceia care sunt ai lui Cristos sau ]n Cristos.

34 Fra'i.

15 Galateni 3.29.

35 Neputin'a trupului, ispit[ ]n trupul meu.

16 El trimite Duhul Fiului S[u ]n inimile noastre.

36 Avea o boal[ sau o afec'iune la ochi. Avea epilepsie. Avea malarie. Era doar epuiyat, ]ntro
stare fiyic[ precar[.

17 Duhul ]nfierii.
18 a) Evreul.
b) Legea.
c) Dumneyeu.

37 Ca pe un ]nger al lui Dumneyeu, sau ca pe Cristos nsu;i.


38 Lea predicat Evanghelia.

19 Preyen'a Duhului Sf=nt ]ntro persoan[.


39 Ferici'i.
20 Pe cei ce prin natura lor nu sunt dumneyei:
idolilor.
21 Eforturile omului, lucruri tangibile folosite ]n
]nchin[ciune, ritualuri care trebuie respectate.

40 Iudaiyatorii.
41 Motivele lor.
42 Nu.

22 Jertfe, altare, cortul ;i mobilierul din el.


43 Cristos.
23 T[ierea ]mprejur.
24 El nu sa opus t[ierii ]mprejur ]n sine, ci a protestat ]mpotriva consider[rii ei ca necesar[
pentru m=ntuire.

44 R[spunsul t[u. Ai putea men'iona+ o adev[rat[


preocupare pentru bun[starea spiritual[ a poporului s[u, dorin'a de a aborda ]mpreun[ cu
oamenii S[i problemele pe care ace;tia le au,
atunci c=nd este nevoie.

25 R[spunsul t[u. Ai putea cita boteyul ]n ap[,


Cina Domnului, ordinea ]nchin[ciunii, cununia, binecuv=ntarea copiilor.

45 Avraam.

26 Importan'a pe care leo d[deau ei formelor


exterioare de ]nchinare.

46 a) Ismael ;i Isaac.
b) Agar.
c) Sara.

27 Opinia ta. Istoria bisericeasc[ dovede;te c[


aceasta i se poate ]nt=mpla oric[rei biserici,
indiferent de profunyimea spiritual[ pe care
ar fi atinso c=ndva.

47 Na;terea lui a fost pe cale natural[. Nu a fost


nevoie de o minune a lui Dumneyeu. (Agar nu
era stearp[ sau prea ]n v=rst[ pentru a na;te,
a;a cum era Sara.)

28 Isus.

48 R[spunsul t[u. Na;terea lui Ismael a fost natural[. Isaac a fost n[scut prin f[g[duin'[
adic[ pe cale supranatural[. Dumneyeu ;ia
'inut promisiunea ;i a f[cut o minune prin
na;terea lui Isaac.

29 Femeia samariteanc[.
30 Ioan 4.2, 23.
31 Templul (acest loca; sf=nt), Legea ;i obiceiurile
l[sate de Moise.
32 v. 2 Avraam, ]n Ur din Caldea.
v. 9 Iosif, ]n Egipt.
v. 29-30. Moise, ]n Madian.
v. 36. Moise, la Marea Ro;ie.
33 Plin de Duhul Sf=nt.

49 Nu. El le spune galatenilor c[, dincolo de ]n'elesul imediat al cuvintelor, poate fi g[sit ;i
ilustrat un mare adev[r spiritual.
50 Cele dou[ leg[minte.
51 Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam ;i
Leg[m=ntul Legii, dat lui Moise.

Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi


52 Leg[m=ntul Legii.
53 Agar.
54 Roab[.

103
mai t=n[r, iudaiyatorii se considerau mai buni
dec=t cre;tinii dintre Neamuri. Pavel a suferit
mult[ persecu'ie. Cre;tinii dintre Neamuri
erau supu;i la mai multe presiuni din partea
iudaiyatorilor ]n Galatia.

55 Sclavie ;i robie.

59 R[spunsul t[u.

56 S[ devin[ un bun evreu.

60 Vor fi iygoni'i, nu vor primi mo;tenirea.

57 R[spunsul t[u. Na;terea noastr[ ]n familia lui


Dumneyeu este supranatural[, prin credin'a
]n promisiunea lui Dumneyeu. A;a a fost na;terea fiyic[ a lui Isaac.

61 Copii ai femeii libere.


62 S[ se pun[ din nou sub Lege.
63 Ai roabei.

58 R[spunsul t[u. La fel cum Ismael ;ia b[tut joc


de Isaac, consider=ndul inferior pentru c[ era

64 O vor pierde.

104

Galateni ;i Romani
SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Cerele studen'ilor s[ se documenteye cu privire la obiceiurile din lumea Noului Testament


la care se refer[ Pavel ]n Galateni 4.1-5. Ar putea
s[ dramatiyeye starea pe care Pavel o descrie
aici ;i s[ aplice ilustra'ia a;a cum o face el.
2. Discut[ importan'a vie'ii lui Isus sub Lege ]n
planul de m=ntuire.
3. Preg[ti'i o mas[ rotund[ pentru a discuta forme
actuale de religii ceremoniale ;i de experien'e
spirituale. Ce probleme sunt ]n sfera ta? Ce
solu'ii pot fi g[site?
4. Organiyeay[ o deybatere ]ntre iudaiyatori ;i
p[stori care sunt de acord cu Pavel ]ntro adu-

nare a conduc[torilor c=torva biserici din Galatia. Ei au epistola lui Pavel.


5. Un comitet s[ preyinte un referat despre diferite
forme de robie pe care bisericile cre;tine leau
impus membrilor lor ]n trecut sau ast[yi, ]n diferite p[r'i ale lumii. Compar[le cu formele actuale de legalism pe care le ]nt=lne;ti ]n diferite
biserici. Ce form[ de legalism ]nt=lne;ti ]n domeniul t[u? C=t[ importan'[ le dai regulilor?
Sunt ele considerate fundamentale pentru
m=ntuire, sau doar ni;te recomand[ri practice.
6. Roag[te pentru o re]nnoire a experien'ei spirituale ;i pentru o nou[ revela'ie a lui Cristos
]n toate bisericile.

105

Lec'ia 7
PLANUL LECIEI
Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei Galateni 5
T[iere ]mprejur sau credin'[ Galateni 5.1-6
Progresul este ]mpiedicat de legalism Galateni 5.7-12
Legea este ]mplinit[ prin dragoste 5.13-15
Conflict ]ntre firea p[m=nteasc[ (carne) ;i duh
5.16-18
E;ecul eforturilor umane 5.19-21
Triumful vie'ii ]n duh 5.22-26
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele Galateni 6
ndrum[ri pentru rela'iile personale 6.1-6
Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele 6.7-10
Concluyie+ Via'[ nou[ ]n Cristos 6.11-18

EVANGHELIA SUpus
la testul vieii
Galateni 5-6

OBIECTIVELE LECIEI

9. S[ expui `principiul seceri;ului~, a;a cum se


aplic[ acesta preyentului ;i trecutului, ;i s[l
aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va trebui


s[ ;tii+

10. S[ enun'i regula care reyum[ argumentul practic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei situa'ii date.

1. S[ po'i preyenta principalele argumente ]n ap[rarea Evangheliei, a;a cum ai studiato ]n Epistola c[tre Galateni, ;i s[ aplici aceste ]nv['[turi
lucr[rii ;i vie'ii tale.
2. S[ expui principala obiec'ie a lui Pavel cu privire la insisten'a iudaiyatorilor pentru t[ierea
]mprejur.
3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea dintre rela'ia
t[ierii ]mprejur cu credin'a lui Avraam ;i rela'ia
t[ierii ]mprejur cu credin'a galatenilor.
4. S[ descrii pe scurt cele trei partide care dup[
toate probabilit['ile existau ]n biserica din Galatia.
5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvingerea faptelor
firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceast[ ]nv['[tur[
vie'ii tale.
6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt ]l are ]n lupta
credinciosului ]mpotriva firii p[m=nte;ti.
7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ contrasteyi lucr[rile
firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului.
8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cuv=ntului `sarcin[~, a;a cum este el folosit ]n Galateni 6.

11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile


tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i principiile rela'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt ele date ]n
aceste capitole.
12. S[ ]n'elegi mai profund mo;tenirea ta cre;tin[,
a;a cum este ea revelat[ ]n Epistola c[tre Galateni.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te Galateni 5 ;i 6.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, citind textele
biblice, r[spunde ]ntreb[rilor de studiu ;i verific['i r[spunsurile.
5. Recapituleay[ lec'iile 3-6. Acord[ o aten'ie special[ obiectivelor lec'iilor.
6. Completeay[ testul al doilea ;i trimiteil instructorului.

106

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

jugul robiei jugul este un simbol al sclaviei, al


5.1
robiei.
a m[rturisi a face o declara'ie oficial[ ]n calitate
5.3
de martor.
a'i c[yut
din har
5.4

deoarece nu sau ]ncreyut ]n har (darul nemeritat pe care nil d[ Dumneyeu), ei au ie;it din starea de har.
n loc s[ progreseye, ei au regresat,
]ntorc=nduse de la har la Lege.

]nduplecarea modul ]n care au fost ei ]ndep[rta'i


5.8
de la credin'a lor la o alta.
aluat
5.9

drojdie. Pu'in[ drojdie face s[ dospeasc[ tot aluatul.

schilodeasc[se
5.12

]n alte traduceri (KJV), cuv=ntul este


`t[iat~, interpretat de unii ]n sensul
ruperii oric[ror rela'ii ]ntre iudaiyatori ;i biseric[. Al'ii traduc prin cuv=ntul `castrat~.

pricin[ ca ocayie de a da fr=u liber pornirilor


s[ tr[i'i
p[c[toase ale naturii umane.
pentru firea
p[m=nteasc[
5.13
pofta firii dorin'ele puternice ale naturii tale
p[m=nte;ti
josnice.
5.16

moral

referitor la bine ;i la r[u, a fi la nivelul standardului comport[rii corecte.

preacurvia, preacurvia ;i curvia se refer[ la relacurvia etc.


'ii sexuale ]n afara cadrului familiei.
5.19
`Preacurvia~ este un cuv=nt arhaic
pentru adulter, care ]nseamn[ tr[dare sexual[ din partea unei persoane c[s[torite. Curvia se refer[ ]n special la persoane nec[s[torite. Necur['ia se refer[ la cuvinte murdare,
g=nduri ;i ac'iuni murdare, perverse, dar ;i la necur['ia fiyic[. Desfr=narea singura preocupare este satisfacerea poftelor. Putem vedea
problema aceasta ]n r[sp=ndirea
f[r[ precedent a literaturii pornografice, ]n filme ;i ]n punerea unui
accent exagerat de mare pe sex.
sarcini
6.2

greut['i, probleme care ]l apas[ pe


cineva.

putreyirea dec[dere fiyic[ ;i suferin'[, at=t ]n


6.8
via'a aceasta, c=t ;i ]n cea viitoare.
f[ptur[
nou[
6.15

crea'ie nou[, persoan[ nou[.

port
pecetea proprietarului, semnul c[ i
semnele
apar'in lui Isus.
Domnului
Isus

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

107

DEYVOLTAREA LECIEI
Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei
Galateni 5
Obiectivul 1. S[ po'i preyenta principalele argumente ]n ap[rarea Evangheliei, a;a cum ai
studiato ]n Epistola c[tre Galateni, ;i s[ aplici
aceste ]nv['[turi lucr[rii ;i vie'ii tale.
n epistola sa c[tre galateni, Pavel a folosit trei
tipuri de argumente. Oricare dintre acestea ar fi
trebuit s[ fie suficient pentru ai convinge pe galateni de gre;eala lor. mbinarea celor trei ne preyint[ mesajul Evangheliei cu claritate. Noi putem
]n'elege c[ suntem justifica'i prin credin'a ]n Domnul Isus Cristos ;i nu prin eforturile noastre de a
'ine Legea lui Dumneyeu, fie ]nainte, fie dup[ convertire.
Mai ]nt=i, argumentul adus de Pavel ]n primele
dou[ capitole este numit argumentul istoric. El
aduce propria lui m[rturie despre felul cum a primit
Evanghelia prin revela'ie divin[ ;i despre felul cum
a fost ]ns[rcinat de Cristos s[ le predice Neamurilor.
El se refer[ ;i la experien'a prin care au trecut galatenii. El le art[ de asemenea c[ liderii Bisericii din
Ierusalim au recunoscut at=t Evanghelia pe care o
predica el, c=t ;i apostolia sa, calitatea de apostol al
lui Cristos.
n al doilea r=nd, ]n capitolele 3 ;i 4 Pavel, preyint[ argumentul teologic. El arat[ c[ Scripturile
Vechiului Testament au anun'at mesajul ]ndrept['irii prin credin'[. El demonstreay[ c[ poyi'ia teologic[ a iudaiyatorilor nu este ]n acord cu Biblia.
n al treilea r=nd, ]n capitolele 5 ;i 6, Pavel preyint[ ceea ce dup[ p[rerea unora este cel mai puternic argument, ;i anume, argumentul moral. El preyint[ dovada reyultatelor Evangheliei ]n compara'ie
cu reyultatele eforturilor omului de a se justifica,
sau de a se ]ndrept['i pe sine ]naintea lui Dumneyeu prin 'inerea Legii. Pavel arat[ c[ Evanghelia
produce o schimbare moral[ l[untric[ complet[ ]n
aceia care o accept[. Legea Iudaic[ a falimentat ]n
producerea unei asemenea schimb[ri ]n vie'ile oamenilor. (A;a cum am v[yut, aceia care au experimentat o asemenea schimbare ]n Vechiul Testament
au primito pe baya credin'ei ]n promisiunea lui
Dumneyeu ;i nu pe baya bun[t['ii lor.) Eliberarea
din robia p[catului este cel mai puternic argument
]n favoarea justific[rii prin credin'[. Noi credem
Evanghelia, deoarece o vedem trec=nd cu bine testul
vie'ii!
1 Enumer[ cele trei tipuri principale de argumente pe care le folose;te Pavel ]n ap[rarea Evangheliei
justific[rii prin credin'[. Noteay[ ;i capitolele din
Galateni ]n care sunt expuse.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
TIERE MPREJUR SAU CREDIN
5.1-6
Obiectivul 2. S[ expui principala obiec'ie a lui
Pavel cu privire la insisten'a iudaiyatorilor pentru t[ierea ]mprejur.
Obiectivul 3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea
dintre rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a lui
Avraam ;i rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a
galatenilor.
Galateni 5.1 este o punte ]ntre capitolele 4 ;i 5.
El iar putea apar'ine ;i unuia ;i celuilalt. Observ[
leg[tura lui cu Galateni 4.31. n capitolele 3 ;i 4, Pavel a dovedit pe baya Scripturilor c[ noi suntem fii
liberi, n[scu'i din Duh, ;i c[ primim mo;tenirea pe
aceast[ bay[. n capitolul 5, el aplic[ acest adev[r
galatenilor ;i le arat[ care vor fi reyultatele alegerii
lor ]n propria lor via'[.
2 Ce creyi c[ vrea s[ spun[ Pavel prin cuvintele
`v[ pleca'i iar[;i sub jugul robiei~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
3 Aminte;te'i c[ gre;eala iudaiyatorilor a fost c[
ei au vrut s[ adauge ceva lucr[rii de r[scump[rare
a lui Cristos, ca o cerin'[ suplimentar[ pentru a fi
m=ntuit. Ce ritual spuneau ei c[ mai este necesar?
........................................................................................
n versetul 2, Pavel vorbe;te clar ;i solemn. El
];i folose;te propriul s[u nume pentru a sublinia c[
el ]nsu;i, evreu, educat ]n sistemul iudaic ;i al tradi'iilor, spune c[ t[ierea ]mprejur nu este de vreun
folos. El vrea ca galatenii s[ ;tie c[ ]n planul de m=ntuire al lui Dumneyeu, Cristos trebuie s[ fie totul
sau nimic. Pavel ]i pune ]n fa'a unei alegeri t[iere
]mprejur sau Cristos. Acestea dou[ nu pot fi combinate ca o cale a m=ntuirii.

108
4 Am v[yut deja c[ Pavel nu era ]mpotriva t[ierii
]mprejur ]n sine, ci ]mpotriva consider[rii acesteia
ca fiind necesar[ pentru
........................................................................................
Pavel considera c[ a fost pus[ sub semnul ]ntreb[rii suficien'a lucr[rii lui Cristos. Oare ni se aplic[
;i nou[ versetul 2? Am putea s[l reformul[m poyitiv+ Cristos le este de folos acelora care se ]ncred
numai ]n El pentru a fi m=ntui'i. Dar dac[ ]ncerc[m
s[ mai ad[ug[m orice altceva ca bay[ a m=ntuirii
boteyul, 'inerea Sabatului sau orice reguli de conduit[ , Cristos nu ne va fi de nici un folos. A
ad[uga aceste lucruri lucr[rii r[scump[r[toare a lui
Cristos ]nseamn[ a spune c[ moartea Lui nu este
de ajuns ca s[ ne m=ntuiasc[ ;i c[ mai este nevoie
de ceva pe l=ng[ ea.
5 Conform versetului Galateni 5.3, sub ce obliga'ie sar pune galatenii dac[ ar accepta t[ierea
]mprejur?

Galateni ;i Romani
credin'a lor ]n Isus Cristos cu credin'a ]n ceea ce
puteau ei ]n;i;i s[ fac[. Ei ar fi p[r[sit domeniul ]n
care opereay[ harul lui Dumneyeu domeniul
credin'ei. Nimeni nu poate fi justificat pe dou[ c[i.
Harul trebuie s[ fie ;i el totul sau nimic ]n m=ntuirea noastr[. El nu poate fi amenstecat cu eforturile
noastre, ca prin aceast[ combina'ie s[ primim justificarea.
8 n Galateni 5.5, care sunt cele dou[ mijloace prin
care a;tept[m n[dejdea neprih[nirii (n[dejdea ]ndrept['irii)?
........................................................................................
N[dejdea ]ndrept['irii iudaiyatorilor era tocmai
opusul n[dejdii `prin Duhul ;i prin credin'[.~ N[dejdea ]ndrept['irii lor era prin t[ierea ]mprejur
(prin trupul fiyic), ;i prin Lege (prin faptele lor).
Duh
sau

........................................................................................
i Legea, pentru a fi o cale a justific[rii, avea
caracterul de totul sau nimic. Numai aceia care
respectau toat[ Legea (care nu au c[lcat niciodat[
vreo porunc[) puteau fi justifica'i prin Lege.
6 Ce i sar fi ]nt=mplat rela'iei galatenilor cu Cristos dac[ ei ar fi primit t[ierea ]mprejur? v. 4.
........................................................................................
........................................................................................
7 Cum descrie Pavel starea acelora care Lau cunoscut pe Cristos, dar acum se ]ndreapt[ spre un
sistem de legi care s[ le fie temeiul ]ndrept['irii ]naintea lui Dumneyeu? v. 4.
........................................................................................
Este foarte important s[ ne d[m seama c[ Avraam a fost justificat (socotit neprih[nit) prin credin'[
(Genesa 15.6) ]nainte ca t[ierea ]mprejur s[ devin[
un semn al leg[m=ntului evreu (Genesa 17.9-14).
T[ierea ]mprejur era legat[ de credin'a lui Avraam
]n dou[ moduri. Ea era sigiliul lui Dumneyeu pe
credin'a lui Avraam. Ea era asigurarea ]ndrept['irii
pe care o primise deja prin credin'[. n'elesul versetului din Galateni 5.4 este foarte clar.
Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia, la fel ca
Avraam, se g=ndeau c[ ar trebui s[ fie t[ia'i ]mprejur dup[ ce au fost socoti'i ]ndrept['i'i prin credin'[,
dar pentru un motiv cu totul diferit. Ei sar fi t[iat
]mprejur, deoarece credeau c[ moartea lui Cristos
nu este suficient[ pentru ai m=ntui. n loc s[ fie o
pecetluire a credin'ei, t[ierea ]mprejur ar fi ]nlocuit

Trup

Credin'a

Fapte

`A;tept[m prin credin'[ n[dejdea neprih[nirii~


(v. 5) nu ]nseamn[ c[ nu avem ]nc[ starea de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu. Ea se refer[ la timpul
c=nd vom fi totalmente ]ndep[rta'i din preyen'a p[catului. Noi am fost m=ntui'i de pedeapsa p[catului,
suntem ]n proces de m=ntuire de puterea p[catului
;i vom fi m=ntui'i de preyen'a p[catului. n ]ndrept['irea noastr[ exist[ aspecte care se refer[ la trecut,
la preyent ;i la viitor. Noi am fost declara'i ]ndrept['i'i (trecut), ]n preyent vie'ile noastre oglindesc
]ndrept['irea primit[ prin tr[irea noastr[ prin
credin'[, iar ]n viitor, ]ndrept['irea noastr[ va fi
complet[ ;i perfect[ ]n toate privin'ele.
Eliberare de
PCAT

Pedeaps[
(trecut)

Putere
(preyent)

Preyen'[
(viitor)

Versetul cheie al acestei sec'iuni este Galateni


5.6. Pavel anticipeay[ un argument al iudaiyatorilor. `Dac[ cineva nu respect[ Legea, comportarea
sa va fi imoral[. Predicarea m=ntuirii numai pe baya
credin'ei ]i va face pe oameni s[ neglijeye conduita
lor moral[.~

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

109

Galateni 5.5-6 red[ dou[ aspecte ale r[spunsului lui Pavel adus acestui argument al legali;tilor.
Ele sunt `Duhul~ (v. 5) ;i `dragostea~ (v. 6). Mai ]nt=i,
iudaiyatorii nu au luat ]n considerare faptul c[ cel
care este ]ndrept['it prin credin'[ experimenteay[
o transformare l[untric[. Aceast[ schimbare a l[untrului este ]ndeplinit[ prin puterea Duhului Sf=nt.
Duhul Sf=nt nu numai c[ produce transformarea
l[untric[, ci El este ;i sursa de putere carel ajut[ pe
credincios s[ tr[iasc[ o via'[ moral[. Acest avantaj
exist[ numai `]n Cristos~ (v. 6). Acesta este temeiul
argumentului moral.

13 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau nimic~,


atunci c=nd vorbim despre Lege?

n al doilea r=nd, Pavel spune c[ credin'a opereay[ pe principiul dragostei. Omul credin'ei nu este
liber s[ fac[ tot cei place. Dragostea men'ionat[ aici
este dragostea divin[. Este tipul de dragoste cu care
iube;te Dumneyeu. C=nd Dumneyeu intr[ ]n via'a
unui credincios, intr[ ;i dragostea lui Dumneyeu
(Romani 5.5). Conduita celui care tr[ie;te prin credin'[ este ghidat[ de principiul dragostei. El experimenteay[ aceast[ dragoste fa'[ de Dumneyeu ;i fa'[
de semeni ca o road[ a Duhului care tr[ie;te prin
credin'a ]n Cristos ;i c[l[uyit[ de principiul dragostei divine.

Aminte;te'i c[ ]n acest capitol compar[m reyultatele Evangheliei ;i reyultatele legalismului iudaiyatorilor.

9 Care sunt cele dou[ c[l[uye pe care le are credinciosul ca s[l ghideye ;i s[l ajute ]n conduita lui
moral[?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
PROGRESUL ESTE MPIEDICAT
DE LEGALISM
5.7-12

14 Ce spune Pavel despre progresul galatenilor


din timpul c=nd urmau Evanghelia credin'ei ]n Cristos? v. 7.
........................................................................................
15 Ce efect a avut mesajul iudaiyatorilor asupra
lor? v. 7.
........................................................................................
16 Cine sau ce este repreyentat prin `aluat~? v. 9.
........................................................................................
17 Ce lec'ie despre pericolul `aluatului~ putem
]nv['a pentru bisericile noastre din versetul 9? Ce
ar trebui s[ facem? Matei 16.11-12.

10 G=nde;tete la ilustra'ia cu limita de vitey[ ;i


conducerea atent[. Ce este mai eficient ]n controlarea conduitei unei persoane+ o list[ complet[ de
reguli pentru o via'[ sf=nt[, sau Duhul Sf=nt care
s[ umple persoana respectiv[ cu dragoste divin[?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

18 Pavel le face complimente galatenilor prin dou[


afirma'ii. Care sunt acestea? Galateni 5.7, 10.

11 Care a fost obiec'ia lui Pavel cu privire la t[ierea


]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri din Galatia?

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
12 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau nimic~,
atunci c=nd vorbim despre credin'a ]n Cristos?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n aceste complimente, vedem o lec'ie practic[
pentru liderii cre;tini. i putem ]ncuraja pe oameni
vorbind despre p[r'ile lor bune ;i despre ]ncrederea
pe care o avem ]n ei. Dac[ trebuie s[ mustr[m pe
cineva, este bine s[ g[sim ;i ceva de apreciat ]n el.
n Galateni 5.11, Pavel se refer[ la persecu'iile
pe care lea suferit el pentru c[ nu a mai predicat

110
t[ierea ]mprejur. Se poate ca iudaiyatorii s[ le fi spus
galatenilor c[ ;i Pavel a predicat necesitatea t[ierii
]mprejur. Pavel spune c[ dac[ ar fi fost a;a, el nar
fi fost persecutat ;i acuyat pretutindeni de iudaiyatori. Dar iudaiyatorii se luptau ;i ]l acuyau f[r[ ]ncetare. Pavel spune+ `Aceasta este dovada c[ eu predic
aceea;i Evanghelie pretudindeni unde merg: privi'i
la reac'ia acestor iudaiyatori, care resping crucea lui
Cristos!~
19 C=nd este cel mai probabil ca Pavel s[ fi predicat necesitatea t[ierii ]mprejur?
....a) La ]nceputul propov[duirii Evangheliei.
....b) Pe vremea c=nd la t[iat ]mprejur pe Timotei.
....c) nainte de convertirea sa la Cristos.
....d) C=nd audien'a lui a fost format[ numai
din cre;tini evrei.
S[ privim la o expresie important[ din versetul 11+ `pricina de poticnire a crucii~. Aceasta reflect[ atitudinea evreilor fa'[ de modul ]n care a
murit Isus. Uneori, aceste cuvinte sunt traduse prin
`piatra de poticnire a crucii~. Veyi 1 Corinteni
1.2223. Ideea unui Cristos crucificat le repugna evreilor, era o ofens[ pentru ei deoarece ei a;teptau
un Mesia care trebuia s[ vin[ ca un cuceritor victorios. Mesajul crucii r[scump[rare deplin[ prin
M=ntuitorul crucificat ]i ofensa pe iudaiyatori,
deoarece acesta elimina meritele ;i gloria uman[.
20 Cum elimin[ Cristosul r[stignit meritele umane ca temei al ]ndrept['irii ]naintea lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel ]ncadreay[ g=ndul acesta al ofensei crucii
]n argumentul moral. Acuya'iile ;i criticile legali;tilor nu ]nseamn[ c[ cei credincio;i duc o via'[
imoral[. Persecu'ia ;i opoyi'ia sunt de a;teptat din
partea celor care se ]ncred ]n merite omene;ti pentru ]ndrept['ire. Pentru asemenea oameni, ]ndrept['irea credinciosului prin cruce va fi totdeauna o
piatr[ de poticnire.
........................................................................................
21 Cum se refer[ Pavel, ]n Galateni 5.12, la iudaiyatori?
........................................................................................
22 Prive;te acum la Galateni 1.7: 3.1: 5.7. Care expresii descriu modul ]n care ace;ti ]nv['[tori fal;i ]i
tulburau pe galateni?

Galateni ;i Romani

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 Prive;te acum la cuvintele aspre ale lui Pavel
pentru iudaiyatori ]n Galateni 5.10, 12 ;i 1.8-9. Compar[le cu Matei 18.6. De ce creyi c[ li sa opus Pavel iudaiyatorilor cu at=ta t[rie, ]nc=t a cerut chiar
judecata lui Dumneyeu asupra lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
nc[ o problem[ la care s[ te g=nde;ti ;i pentru
care s[ te rogi. Care este efectul legalismului asupra
celor care vor s[L urmeye pe Cristos ]n yilele noastre+ ]i ajut[ s[ creasc[ spiritual, sau ]i tulbur[?
LEGEA ESTE MPLINIT PRIN DRAGOSTE
5.13-15
Obiectivul 4. S[ descrii pe scurt cele trei partide
care, dup[ toate probabilit['ile, existau ]n biserica din Galatia.
Obiectivul 5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvingerea faptelor firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceast[ ]nv['[tur[ vie'ii tale.
n aceste versete ;i ]n cele ce urmeay[, Pavel se
]ntoarce la cele dou[ for'e care ghideay[ via'a de
libertate a cre;tinului Duhul Sf=nt ;i dragostea
divin[. Iudaiyatorii ar fi spus c[ eliberarea de Lege
duce la imoralitate ;i tr[ire lipsit[ de sfin'enie. Pavel arat[ c[ aceast[ afirma'ie nu este adev[rat[. Mai
degrab[ este adev[rat[ afirma'ia opus[+ Credin'a
face posibil[ via'a sf=nt[. Libertatea noastr[ ]n Cristos este libertatea s[ fim sfin'i.
Este probabil ca ]n bisericile Galatiei s[ fi existat
trei partide sau grup[ri+
1. A lui Pavel.
2. A iudaiyatorilor.
3. A antinomienilor (antilege).
Grupul lui Pavel era format din aceia care sus'ineau ]nv['[tura ]ndrept['irii numai prin credin'[.
Grupul iudaiyatorilor, desigur, era format din aceia
care voiau s[ adauge Legea credin'ei ]n Cristos, ca
temei al m=ntuirii. Grupul antinomian era format
din cre;tinii care acceptau doctrina justific[rii prin

Evanghelia supus[ la testul vie'ii


credin'[, dar respingeau orice lege sau control asupra conduitei lor. Ei interpretau ;i foloseau ]n mod
gre;it libertatea lor. Iudaiyatorii ar[tau spre ace;tia
;i spuneau+ `Vede'i la ce duce ]nv['[tura voastr[
despre credin'[? La imoralitate!~ Pavel r[spunde
acestei acuya'ii a iudaiyatorilor ar[t=nd c[ aceast[
grupare antinomic[ este gre;it[. Aduce'iv[ aminte
c[ Pavel nu era ]mpotriva Legii. El ia recunoscut
valoarea ca revela'ie a standardelor lui Dumneyeu
pentru bine ;i r[u. Dar el era ]mpotriva ]ncerc[rii
de a folosi aceste standarde ca temei al m=ntuirii.
Celor din gruparea antinomic[ el le spune c[ trebuie s[;i foloseasc[ libertatea ]n mod ]n'elept, potrivit unui principiu c[l[uyitor.
24 n versetul 13, Pavel d[ dou[ principii c[l[uyitoare unul poyitiv ;i altul negativ , ca dou[
linii paralele ]ntre care putem s[ alegem liber cursul
ac'iunilor noastre. Care sunt acestea?

111
transformatoare a dragostei divine. Reyultatul este
o via'[ de sfin'enie, pe care Legea nu a pututo produce.
25 Nume;te cele trei grup[ri din bisericile Galatiei.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
26 Care grupare pretindea c[, devreme ce ei sunt
]ndrept['i'i numai prin credin'[, ei nu mai trebuie
s[ se supun[ vreunui control?
........................................................................................
27 Compar[ Galateni 5.14 cu Matei 22.34-40. Copiay[ afirma'ia care arat[ c[ Pavel avea aceea;i concep'ie ca ;i Isus despre ]mplinirea Legii.

Negativ[ ...............................................................
Pavel .............................................................................
Poyitiv[ .................................................................
Cuv=ntul `carne~ (]n traducerea rom=neasc[
`firea p[m=nteasc[~) este unul dintre cuvintele cheie
din Galateni 5. Biblia folose;te acest cuv=nt cu trei
sensuri diferite+
1. Substan'a fiyic[ pe care o numim carne.
2. Trupul omenesc sau omul muritor.
3. Natura uman[ sau ceea ce este natural ]n om.

........................................................................................
........................................................................................
Isus ..................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

n versetul 13, `carne~ este folosit ]n cel deal


treilea sens. Natura uman[ poate fi ]n'eleas[ ca eul
sau dragostea de sine. `Nu folosi'i libertatea voastr[
]n mod egoist, ci sluji'iv[ unul altuia, prin dragoste.~ Aminti'iv[ c[ Pavel vorbe;te despre dragostea
divin[ pe care Duhul Sf=nt o pune ]n inimile noastre.
Dumneyeu pune dragostea Sa ]n inimile noastre ca
un control poyitiv asupra naturii noastre umane, sau
a iubirii de sine. Dragostea divin[ ne face s[i iubim
pe al'ii ;i s[ facem ceea ce este bine pentru ei (nu
doar ceea ce vrem noi s[ facem).
Isus nea ar[tat ce ]nseamn[ dragoste divin[
atunci c=nd Sa jertfit pe Sine pentru binele altora.
Dragostea divin[ este dragostea care se d[ruie;te
pe sine, care sluje;te altora.
n versetul 14, Pavel afirm[ c[ aceast[ dragoste
divin[ este ]mplinirea ]ntregii Legi. Ce surpriy[!
Aceia care au renun'at s[ mai ]ncerce s[ 'in[ Legea
;i sau ]ntors de la Lege la Cristos descoper[ c[ atunci c=nd dragostea lui Cristos le controleay[ vie'ile, ei fac ]n mod natural ;i cu bucurie ceea ce nu
puteau face ]nainte. Ei ]mplinesc ]ntreaga Lege!
Vedem c[ Evanghelia trece testul vie'ii prin puterea

........................................................................................
28 Reyum[ ]ntrun singur cuv=nt `legea~ care controleay[ ;i c[l[uye;te conduita cre;tinului.
........................................................................................
29 Compar[ Galateni 5.14 cu versetul 15. Creyi c[
Pavel se refer[ aici la conduita grup[rii antinomiene,
la `tulburarea~ pe care o produceau iudaiyatorii, sau
la spiritul critic, diviyator, care apare at=t de adesea
c=nd un grup caut[ s[i for'eye pe to'i ceilal'i s[ se
conformeye standardelor lor? Ai ]nt=lnit vreodat[
o asemenea problem[ ]n biseric[? Care este remediul pentru certurile din biseric[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

112

Galateni ;i Romani

30 Care cuvinte descriu cel mai bine dragostea


divin[?
...a) Dragoste de sine.
...b) Dragoste jertfitoare.
...c) Afec'iune profund[.

pericolul de a fi birui'i de carne. Dar Dumneyeu nea


dat Duhul S[u Sf=nt s[ ne ajute. Dac[ I ne supunem, dac[ aducem fiecare situa'ie sub controlul Lui,
nu vom ]mplini dorin'ele p[c[toase, egoiste, ale naturii umane c[yute.

CONFLICT NTRE
FIREA PMNTEASC I DUH
5.16-18

33 Compar[ ]nc[ odat[ Romani 8.1-5 cu Galateni


5.16-18. Mul'ume;teI lui Dumneyeu pentru libertatea pe care o descriu aceste texte. Nume;te dou[
lucruri de care suntem elibera'i dac[ umbl[m ]n
Duhul.

Observ[m c[ ]n Galateni 5.16-18, Duhul este


pus ]n opoyi'ie cu carnea (firea p[m=nteasc[). Pavel ne atrage aten'ia asupra unei alte for'e care tinde
s[ controleye via'a cre;tinului. n Romani, Pavel
folose;te expresia `legea duhului de via'[~, c=nd se
refer[ la controlul Duhului Sf=nt asupra vie'ii cre;tinului. Veyi Romani 8.2-5.

........................................................................................
........................................................................................
34 Care sunt cele dou[ controale asupra libert['ii
cre;tine?
........................................................................................

31 Observ[ foarte importantul secret al victoriei


asupra p[catului ]n versetul 16. Ce le spune Pavel
galatenilor s[ fac[?
........................................................................................
32 Ce expresie similar[ g[se;ti ]n versetul 18?
........................................................................................
Ambele expresii descriu controlul Duhului
Sf=nt asupra vie'ii cre;tinului. Ele descriu lucrarea
continu[ a Duhului. Boteyul ]n Duhul Sf=nt este un
pas important c=nd cre;tinul intr[ sub conducerea
Duhului ]ntrun mod deosebit. Dar acesta este doar
un pas. n aceste versete, Pavel vorbe;te despre
umblare. Umblarea este o serie de pa;i. Umplerea
cu Duhul Sf=nt se petrece atunci c=nd cineva se
pred[ pe sine controlului Duhului Sf=nt, dar acest
prim pas trebuie continuat printro permanent[
l[sare a Duhului Sf=nt s[ decid[ ]n noi. Aceasta ]nseamn[ a umbla prin Duhul, c[l[uyi'i ;i ]nt[ri'i prin
puterea Lui ]n noi. Expresia `c=rmui'i de Duhul~
]nseamn[ c[ noi ar trebui s[ fim sensibili la ceea ce
vrea Duhul Sf=nt ;i s[ urm[m ]ndrum[rile pe care
ni le d[ El.
Galateni 5.17 vorbe;te despre r[yboiul care are
loc ]n via'a fiec[rui cre;tin. Este r[yboiul ]ntre Duh
;i carne, sau natura noastr[ uman[. Acestea sunt
]ntrun permanent r[yboi, deoarece natura noastr[
uman[ este o natur[ uman[ c[yut[. Ea ]nc[ este
vulnerabil[ fa'[ de puterea p[catului. Ce decide
cursul b[t[liei? Noi decidem! Noi decidem cui s[
ne supunem Duhului sau c[rnii. Noi to'i suntem
sensibili la ceea ce vrea carnea. Noi trebuie s[
]nv['[m s[ devenim sensibili fa'[ de Duhul. ntrun
sens, cea mai mare problem[ a umbl[rii noastre
cre;tine este natura noastr[ uman[, propriile noastre dorin'e. Versetul 17 ne face cunoscut c[ exist[

35 Care este contrastul pe care Pavel ]l folose;te


]n descrierea b[t[liei l[untrice care are loc ]n cre;tin?
....a) Lege ;i har.
....b) Dragoste ;i ur[.
....c) Carne ;i Duh.
....d) Cunoa;tere ;i voin'[.
36 Explic[ ce ]nseamn[ a umbla ]n Duhul.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
EECUL EFORTURILOR UMANE
5.19-21
Pavel explic[ aici ceea ce ]n'elege el prin `poftele firii p[m=nte;ti~ din versetul 16. Lista nu este
complet[, dar Pavel enumer[ c=teva dintre p[catele
]n care galatenii ar fi putut c[dea dac[ sar fi ]ncreyut
]n eforturile lor ]n loc s[ se lase c[l[uyi'i de Duhul.
Trebuie s[ ]n'elegem c[ p[catele enumerate aici ne
pot ispiti pe oricare dintre noi. Nimeni nu este destul
de bun, ]nc=t s[ nu fie ispitit de oricare dintre aceste p[cate. Acestea sunt fapte ale naturii umane c[yute, pe care fiecare dintre noi o posed[.
Aminte;te'i c[ argumentarea lui Pavel din
acest capitol are scopul de a ar[ta prin reyultate care
este calea cea dreapt[ credin'[ sau fapte, Evanghelie sau Lege. El a ar[tat c[ prin Evanghelia cre-

Evanghelia supus[ la testul vie'ii


din'ei, noi suntem transforma'i de dragostea lui
Dumneyeu ;i c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt astfel ]nc=t
s[ ne ]ncadr[m ]n standardul de sfin'enie pe care ni
la fixat El. Acum vedem, prin contrast, c[ ]ncrederea ]n eforturile noastre de a fi sfin'i ne duce la
]nfr=ngere. De ce? Deoarece natura noastr[ uman[
este mai puternic[ dec=t dorin'a noastr[ de aI fi
pl[cu'i lui Dumneyeu. Dac[ ne ]ncredem ]n noi
]n;ine, experiment[m reyultatele normale ale naturii
umane. Pavel ]i avertiyeay[ pe galateni+ `Baya'iv[
pe eforturile voastre de a tr[i corect, ;i iat[ care vor
fi reyultatele!~

113
tele `faptele~ ;i `roada~. Lista faptelor sau lucr[rilor
c[rnii (firii p[m=nte;ti) din Galateni 5.19-21 este lista
reyultatelor voin'ei sau a alegerii. n contrast, roada
Duhului nu este produsul voin'ei, a alegerii sau a
eforturilor omene;ti. Ea este reyultatul natural al
preyen'ei Duhului Sf=nt ]n via'a unei persoane care
l las[ pe El s[ decid[. Cuv=ntul `road[~ sugereay[
c[ aceste calit['i spirituale enumerate sunt produsul
spontan al Duhului lui Cristos care tr[ie;te ]n cre;tin. Aceast[ road[ nu este ceva ce pot face oamenii,
ci ea apare ca o r[s[rire sau ca o exprimare normal[
a vie'ii Duhului via'a abundent[ pe care o d[ Isus.

37 Care dintre `faptele firii p[m=nte;ti~ sar p[rea


c[ erau deja o problem[ ]n bisericile Galatiei, potrivit cu ceea ce citim ]n aceast[ epistol[? n lista de
mai jos am folosit terminologia modern[.
....a) imoralitate
sexual[
....b) obscenitate,
indecen'[
....c) desfr=u
....d) idolatrie
....e) vr[jitorie
....f) ur[, m=nie
....g) lupte
....h) geloyie

....i) omor
....j) certuri
....k) frac'iuni,
grupuri
opuse
....l) ]nv['[tur[
fals[
....m) invidie
....n) be'ie
....o) orgii

S[ privim acum la cuvintele lui Pavel din versetul 21+ `cei ce fac astfel de lucruri nu vor mo;teni
mp[r['ia lui Dumneyeu~. Sensul devine ;i mai clar
dac[ examin[m cuv=ntul `fac~. O traducere mai
bun[ ar fi `practic[~, ;i se refer[ la a face ]n mod
continuu aceste lucruri. O persoan[ care face aceste
lucruri ale c[rnii (firii p[m=nte;ti) dovede;te o atitudine de lips[ de poc[in'[. F[r[ poc[in'[ nu poate
fi iertare de p[cat ;i nici iyb[vire din p[cat. F[r[ iertarea p[catelor, nimeni nu poate intra ]n sau mo;teni
mp[r['ia lui Dumneyeu. S[I mul'umim lui Dumneyeu pentru biruin'a pe care Duhul Sf=nt neo d[
asupra acestor lucruri ale c[rnii (firii p[m=nte;ti).
TRIUMFUL VIEII N DUH
5.22-26
Obiectivul 6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt
]l are ]n lupta credinciosului ]mpotriva firii
p[m=nte;ti.
Obiectivul 7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ contrasteyi lucr[rile firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului.
Pavel nea dat o list[ cu faptele c[rnii. Acum
ne d[ o alt[ list[, cu roada Duhului. Observ[ cuvin-

DUHUL SFNT

Deoarece aceste calit['i spirituale nu sunt reyultatul eforturilor proprii, ]ntoarcerea la sistemul
legalist al religiei ceremoniale iar lipsi pe galateni
de via'a roditoare, biruitoare, ]n Duhul. Dimpotriv[,
calea credin'ei ]n Cristos duce la felul de via'[ pe
care Dumneyeu vrea s[ o tr[im.
'i va fi de mare folos, at=t ]n via'[, c=t ;i ]n lucrarea ta, s[ faci referin'[ la aceste nou[ calit['i numite `roada Duhului~. Sugestia mea este s[ memoreyi aceste versete acum dac[ ]nc[ nu leai memorat.

114

Galateni ;i Romani
Atitudini mentale+
Dragoste, Bucurie, Pace
Rela'ii cu ceilal'i+
R[bdare, Bun[tate, Facere de bine
Principii c[l[uyitoare pentru conduit[+
Credin'[, Bl=nde'e, nfr=narea poftelor.

38 Dac[ vei preda un studiu biblic privitor la acest


capitol, cred c[ vei g[si foarte interesant s[ scrii pe
tabl[ faptele firii p[m=nte;ti. Cerei apoi grupului
s[ sugereye care road[ a Duhului anuleay[ fiecare
dintre faptele firii p[m=nte;ti. Cerele s[ scrie aceste roade ]n dreptul faptelor firii, repet=nd ori de c=te
ori este necesar. Pentru a te preg[ti pentru o asemenea lec'ie, f[ chiar acum propria ta list[. ine minte
c[ credin'a se refer[ la credin'[ ]n Dumneyeu ;i ]n
Cuv=ntul S[u.
Aceasta duce la ascultare.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
S[ ne g=ndim acum c=teva minute la ocayii ]n
care am v[yut faptele firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului ]n vie'ile noastre ;i ]n vie'ile membrilor bisericilor noastre. Care dintre faptele firii p[m=nte;ti

leai v[yut? Care au fost reyultatele? Ce roade ale


Duhului ai v[yut? Cum au fost dovedite? Cum sau
manifestat? Care au fost reyultatele? Ce ar fi spus
apostolul Pavel dac[ ar fi viyitat biserica ta ;i iar
cunoa;te bine pe membri? Este un moment potrivit
s[ te rogi pentru tine ]nsu'i ;i pentru biserica ta ca
s[ tr[i'i o via'[ biruitoare prin Duhul.
39 Potrivit versetului 5.24, cre;tinul a f[cut o ac'iune din care reyult[ libertatea lui fa'[ de Lege ;i
care face posibil ca el s[ produc[ roada Duhului.
Care este acea ac'iune?
........................................................................................
40 De ce eveniment istoric este legat[ aceast[
ac'iune? Veyi Romani 6.1-13.
........................................................................................
n versetul 25, Pavel ne spune c[ cel credincios
a primit via'[ nou[ de la Duhul Sf=nt. n Cristos
exist[ posibilitatea de a tr[i sf=nt. Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi face posibil lucrul acesta. Pavel
spune+ `Deoarece ave'i la dispoyi'ie resurse divine,
folosi'ile! Baya'iv[ pe Duhul Sf=nt pentru puterea
de a tr[i o via'[ ca a lui Cristos. Prin credin'[, supune'iv[ Duhului Sf=nt ;i l[sa'iL s[ v[ controleye
conduita. Umbla'i ]n Duhul!
41 Care este sursa de putere dat[ credincio;ilor
pentru ai face ]n stare s[ tr[iasc[ o via'[ sf=nt[?
........................................................................................
42 Ce face ca roada Duhului s[ apar[ ]n via'a
credinciosului.
....a) Hot[r=rea lui de a o produce.
....b) Eforturile lui de a 'ine legile lui Dumneyeu.
....c) Preyen'a Duhului Sf=nt.
....d) Boteyul ;i apartenen'a la biseric[.
Poate c[ ai observat deja ]n timp ce c[utai remediul pentru fiecare fapt[ a firii p[m=nte;ti c[
dragostea pentru Dumneyeu ;i pentru semenii no;tri reyolv[ problema. Toate celelalte opt calit['i sunt
de fapt reyultatul dragostei sau exprimarea ei. Deci
dragostea care este ]ns[;i natura Duhului lui
Dumneyeu care tr[ie;te ]n noi ne face s[ biruim
asupra lucr[rilor c[rnii ;i s[ demonstr[m c[ dragostea este ]mplinirea Legii.
43 Cum poate folosi cre;tinul aceast[ putere pentru a se ajuta pe sine?
........................................................................................

Evanghelia supus[ la testul vie'ii


44 Pentru care dintre cele trei grup[ri din bisericile Galatiei au versetele 24 ;i 25 o importan'[ aparte?
........................................................................................
Probabil c[ Pavel sa g=ndit la gruparea antinomian[. El vrea ca ]ntreaga biseric[ s[ ;tie c[ purtarea lor este important[ chiar dac[ ei nu sunt sub
Lege. n versetul 26, el ]i avertiyeay[ s[ nu se considere superiori prin faptul c[ sunt liberi. Aceia care

115
se cred corec'i din punct de vedere doctrinar sunt
tenta'i adesea s[ aib[ o atitudine critic[ ;i l[ud[roas[. ndemnul lui Pavel li se adreseay[ ]n egal[
m[sur[ tuturor celor trei grup[ri, dar ;i cre;tinilor
de ayi.
Pavel ne spune c[, ]n loc s[ provoc[m ;i s[
critic[m comportarea altora, s[ l[s[m ca principiul
dragostei divine ;i preyen'a Duhului Sf=nt s[ ]ndrume comportarea noastr[.

Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele


Galateni 6
NDRUMRI PENTRU RELAIILE PERSONALE
6.16
Obiectivul 8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cuv=ntului `sarcin[~, a;a cum este el folosit ]n Galateni 6.
n prima sec'iune a capitolului 6, Pavel li se adreseay[ cre;tinilor galateni care sunt `spirituali~. El
tocmai lea spus tuturor c[ trebuie s[ umble ]n Duhul. Acum el aplic[ faptul acesta problemei specifice
din bisericile lor. Iat[ o ocayie de a face primul pas ;i
de a ar[ta roada Duhului ]n vie'ile lor. Cei care sunt
spirituali trebuie s[i reprimeasc[ pe aceia care au
gre;it. Creyi c[ el se refer[ la cei care au fost du;i ]n
eroare de iudaiyatori ;i care erau gre;i'i din punct
de vedere doctrinar? Sau se refer[ la antinomienii
care respingeau orice standarde de conduit[ cre;tin[?
Probabil c[ la ambele grupuri. Am v[yut c[ legalismul iudaiyatorilor ia ]ndep[rtat pe cre;tini de
via'a ]n Duhul ;i ia dus la faptele firii p[m=nte;ti. n
aceste versete, avem c=teva principii importante care
ne vor ajuta s[ ;tim cum s[i trat[m pe membrii
bisericii noastre care au f[cut ceva r[u. n timp ce
parcurgi aceast[ sec'iune, ]ntreab[te dac[ tu ;i biserica ta urma'i aceste principii nou-testamentare.
n versetul 1, `un om c[yut ]n gre;eal[~ ar putea
s[ ]nsemne fie cineva care a fost surprins f[c=nd
ceva r[u, fie cineva care face ceva r[u sub un impuls
de moment. Pavel ]i descrie aici pe galatenii care au
fost birui'i de p[cat ]nainte ca s[;i dea seama c[
fac ceva r[u. Ei voiau s[ fac[ bine dar au f[cut ce
este r[u.
Ei erau gre;i'i pentru c[ nu foloseau resursele
lui Dumneyeu pe care El lea pus la dispoyi'ie pentru via'a cre;tin[. Nu era un p[cat deliberat, ci reyultatul neglijen'ei lor de a umbla ]n Duhul.
45 Care trebuie s[ fie atitudinea unui cre;tin atunci
c=nd are dea face cu fratele s[u care a p[c[tuit? v. 1.
........................................................................................
........................................................................................

46 De ce trebuie s[ aib[ aceast[ atitudine?


........................................................................................
........................................................................................
n versetul 1, Pavel d[ un ]ndemn realist. Faptul
c[ e;ti spiritual nu te protejeay[ ]n mod automat de
ispite. M=ndria pentru bun[tatea noastr[ (care ne
face critici aspri ai celorlal'i) ne duce sigur la c[dere.
`Purta'iv[ sarcinile unii altora~, ]ndemnul
versetului 2, se refer[ la responsabilitatea fiec[rui
cre;tin de a fi preocupat de bun[starea spiritual[ a
fratelui s[u ;i de al ajuta. Pavel vorbe;te despre
fra'ii care au p[c[tuit. Cuv=ntul tradus `sarcini~ se
refer[ la tot ceea cel poate ap[sa spiritual pe un
om ;i amenin'[ s[l cople;easc[. Este o povar[ prea
grea pentru ca o persoan[ s[ o poarte singur[.
47 Explic[ ]n ce mod este purtarea sarcinilor unii
altora un fel de via'[ ca a lui Cristos.
........................................................................................
........................................................................................
48 Care este legea lui Cristos pe care o ]mplinim
atunci c=nd ne purt[m sarcinile unii altora? Ioan
13.34-35. Galateni 5.6, 14.
........................................................................................
Aici este aplicarea practic[ a legii dragostei a
lui Cristos trebuie s[i ajut[m pe al'ii ]n poverile
lor spirituale, ]n problemele lor. `Credin'a care lucreay[ prin dragoste~ (Galateni 5.6) nu afecteay[
doar comportarea noastr[, ci ne face o surs[ de ajutor ;i binecuv=ntare pentru al'ii. Noi ne ajut[m unii
pe al'ii s[ tr[im o via'[ de victorie asupra p[catului.
Prin ce difer[ `sarcina~ din versetul 2 de `sarcina~ din versetul 5? Sar p[rea c[ cele dou[ versete
se contrayic. Problema este c[ dou[ cuvinte grece;ti
diferite au fost traduse prin acela;i cuv=nt `sarcin[~.
Cuv=ntul din versetul 2, dup[ cum ai v[yut, se refer[ la o povar[ grea, una care necesit[ ajutor.
Cuv=ntul din versetul 5 se refer[ la o povar[ mai
mic[, mai u;oar[ pe care cineva ar fi de a;teptat s[

116

Galateni ;i Romani

o poat[ duce singur, f[r[ ajutorul altora. Fiecare trebuie s[;i poarte propriile responsabilit['i.
Sarcina responsabilit['ii personale despre care
vorbe;te Pavel ]n versetul 5 este legat[ cu versetele
3 ;i 4. Pavel vorbe;te despre atitudinea cre;tinului
care vrea s[l ajute pe fratele s[u care a f[cut ce este
r[u. Dac[ suntem m=ndri de puterea noastr[ spiritual[ ;i nu ne d[m seama c[ suntem la fel de slabi
ca cel care a p[c[tuit, ne ]n;el[m singuri. Numai Duhul lui Dumneyeu din noi ne d[ putere ca s[ reyist[m ispitelor ;i s[ ]nvingem atacurile Diavolului.
n versetul 4, Pavel spune+ `Nu te m[sura cu
cel care a p[c[tuit. M[soar['i comportarea cu etalonul divin, cu Legea lui Cristos. Atunci te vei vedea ]n lumina adecvat[. Atunci nu vei mai avea pricin[ de laud[.~ Acum, ]n versetul 5, po'i ]n'elege
sensul expresiei `Fiecare ];i va purta sarcina lui
]nsu;i~. nseamn[ c[ fiecare este responsabil fa'[ de
Dumneyeu pentru conduita sa. Conduita sa este
propria responsabilitate. Versetul 5 spune c[ vinov['ia altei persoane nu este o scuy[ pentru mine.
Eu sunt r[spuny[tor s[ ]nfrunt propriile mele ispite,
sl[biciuni ;i probleme. Aceasta este sarcina pe care
trebuie s[ ;io poarte fiecare. Ea este aceea;i sarcin[
ca ;i versetul 2.
49 Dac[ ai o versiune modern[ a Bibliei, cite;te
Galateni 6.6. Explic[ ]n cuvintele tale care este datoria celui care a primit Cuv=ntul fa'[ de cel care la
]nv['at.
........................................................................................
........................................................................................
50 Compar[ Galateni 6.6 cu Romani 15.26-27 ;i 1 Corinteni 9.4-14. Creyi c[ acest principiu al sprijinirii
lucr[torilor cre;tini se aplic[ ;i ayi?
........................................................................................

DECIYIE AVND N VEDERE REYULTATELE


6.7-10
Obiectivul 9. S[ expui principiul `seceri;ului~
a;a cum se aplic[ acesta preyentului ;i trecutului ;i s[l aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.

dou[ moduri de via'[ credin'[ sau fapte, ]ncredere ]n Cristos sau eforturi de a 'ine Legea. n aceast[ lec'ie, lam v[yut pe Pavel explic=nd reyultatele pe care aceast[ alegere le va produce ]n via'[.
Reyultatul unuia este ]ndrept['ire prin puterea Duhului Sf=nt. Cel[lalt duce la condamnare, deoarece
eforturile proprii nu pot produce dec=t faptele firii
p[m=nte;ti.
`Dumneyeu nu Se las[ s[ fie batjocorit~ ar putea
fi tradus ;i `Nimeni nu;i poate bate joc de Dumneyeu~. Este un mod de a spune c[ Dumneyeu va respecta legile pe care El lea stabilit. Nimeni nu poate
schimba ceea ce El a r=nduit. Reyultatele vie'ii pe
care o alegem vor fi exact acelea pe care le spune
Dumneyeu. Cine se ]ncrede ]n Cristos va fi ]ndrept['it. Cine se ]ncrede ]n 'inerea Legii pentru a fi
m=ntuit va fi condamnat.
Sem[narea despre care vorbe;te aici este un
simbol pentru felul ]n care ne tr[im via'a. ntreaga
noastr[ via'[ pe p[m=nt este timpul sem[natului.
Recoltarea, seceri;ul, se refer[ la reyultate, la r[splata pe care o vom primi pentru ceea ce am f[cut.
Seceri;ul judec['ii lui Dumneyeu corespunde semin'elor pe care omul lea sem[nat. Nar trebui s[
ne g=ndim la acest principiu al recolt[rii doar ]n
termenii viitorului. El are ;i o aplica'ie preyent[. O
parte din recoltare o facem ]n cursul acestei vie'i.
Pavel scoate ]n eviden'[ rela'ia dintre ceea ce plant[m ;i ceea ce recolt[m. Dac[ semeni porumb, la
vremea recoltei vei str=nge porumb. Niciodat[ nu
vei recolta orey dac[ ai sem[nat porumb!
51 Cite;te versetul 8. n purtarea de toate yilele,
iudaiyatorii ;i cei cei urmau se bayau pe natura
uman[ sau pe Duhul Sf=nt?
........................................................................................
52 Ce vor recolta aceia care se bayeay[ pe eforturile
lor de a face bine sau care se las[ condu;i de dorin'ele lor? v. 8.
........................................................................................
53 Ce va recolta acela care tr[ie;te prin Duhul
Sf=nt, ca surs[ a ]ndrept['irii sale?
........................................................................................

Prin cuvintele cu care ]ncepe versetul 7, `Nu


v[ ]n;ela'i~, Pavel atrage aten'ia galatenilor asupra
importan'ei deciyiei pe care trebuia s[ o ia ei. Acesta
este momentul apelului la sf=r;itul predicii argumentului moral. Adic[, Pavel ]i cheam[ pe galateni
s[ ia deciyia corect[, av=nd ]n vedere reyultatul pe
care luarea aceastei deciyii ]l va avea ]n via'a lor.
Pavel a pus ]naintea galatenilor alegerea ]ntre cele

n versetul 8, ne putem g=ndi nu numai la felul


de s[m=n'[ pe care ]l sem[n[m (ac'iunile noastre),
ci ;i la c=mpul ]n care sem[n[m, ]ntregul teren al
vie'ii. Dac[ tr[im ]n domeniul c[rnii, sau al eului,
separat de ajutorul lui Dumneyeu, reyultatul este
corup'ia. Dac[ tr[im ]n domeniul Duhului, vom
recolta bucuriile vie'ii ve;nice.

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

117

Galateni 6.7-9

Versetul 9 ne face cunoscut[ certitudinea judec['ii lui Dumneyeu fie pentru r[spl[tire, fie pentru pedeaps[. Este o certitudine care nu trebuie pus[
la ]ndoial[ pentru faptul c[ judecata ]nt=ryie. Dup[
cum semin'ei care este plantat[ ]i trebuie timp ca s[
creasc[, dar la timpul potrivit produce road[, tot
a;a, ne vom primi r[splata etern[, la timpul pe care
Dumneyeu la stabilit.

55 Care sunt cele dou[ c=mpuri sau domenii ]ntre


care trebuie s[ alegi pentru a determina modul t[u
de via'[? v. 8.

Aduce'iv[ aminte c[ galatenii ]ncepuser[ via'a


cre;tin[ `]n Duhul~. n versetul 9, Pavel ]i ]ncurajeay[ s[ nu se lase obosi'i de o asemenea via'[, cu
toate resposabilit['ile pe care ea le aduce. A;teptarea
r[spl[tirii ne ajut[ ;i ne d[ putere s[ plant[m ;i s[
cultiv[m ceea ce trebuie.
n versetul 10, Pavel ne spune c[ p=n[ la vremea
recolt[rii ar trebui s[ folosim orice ocayie pentru ai
permite legii lui Cristos legea dragostei s[
lucreye ]n vie'ile noastre. Cre;tinii au responsabilitatea de a ajuta la satisfacerea nevoilor materiale
;i sociale ale oamenilor din jurul nostru, chiar dac[
aceasta nu este func'ia primordial[ a bisericii.

Obiectivul 10. S[ enun'i regula care reyum[


argumentul practic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei
situa'ii date.

54 Care sunt grup[rile fa'[ de care avem datoria


s[ facem bine atunci c=nd avem ocayia? v. 10.
........................................................................................
Mediteay[ c=teva minute asupra situa'iei tale.
Ce faci tu pentru a'i ]mplini aceast[ datorie? Ce ai
putea face? Biserica ta ia ]n serios datoria aceasta?
Cred c[ este un moment potrivit ca s[ te rogi ;i s[
ceri c[l[uyirea lui Dumneyeu ]n aceast[ privin'[,
pentru tine ;i pentru biserica ta.

........................................................................................
........................................................................................
CONCLUYIE+ VIAA NOU N CRISTOS
6.11-18

Obiectivul 11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta


principiile tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i principiile rela'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt
ele date ]n aceste capitole.
Obiectivul 12. S[ ]n'elegi mai profund mo;tenirea ta cre;tin[ a;a cum este ea revelat[ ]n
Epistola c[tre Galateni.
Ultimele versete au fost scrise de Pavel ]nsu;i.
Obiceiul s[u era s[ foloseasc[ un secretar. De obicei,
el semna sau ]ncheia scrisorile cu propria sa m=n[.
Veyi 1 Corinteni 16.21 ;i versetele urm[toare. Coloseni 4.18 ;i 2 Tesaloniceni 3.17.

118

Galateni ;i Romani

Comentatorii au p[reri diferite cu privire la sensul cuvintelor lui Pavel+ `Uita'iv[ cu ce slove (litere)
mari vam scris, cu ]ns[;i m=na mea.~ Unii spun c[
Pavel a scris cu litere mari, pentru c[ el nu era obi;nuit s[ scrie. Aceasta este foarte pu'in probabil:
Pavel era un savant. Al'i comentatori spun c[ aceast[ afirma'ie este o dovad[ c[ Pavel avea probleme
cu vederea. Al'ii cred c[ problema din Galatia era
at=t de urgent[, ]nc=t Pavel na mai a;teptat p=n[
s[ aib[ un secretar c[ruia s[i dicteye, a;a cum f[cea
de obicei, ci a scris el ]nsu;i ]ntreaga scrisoare, nu
numai semn[tura de ]ncheiere. Al'ii spun c[ el a
folosit litere mari, pentru a distinge scrisul lui de
cel al secretarului care a scris partea cea mai mare a
scrisorii, dup[ dictarea lui. Al'ii cred c[ Pavel a scris
concluyia acestei epistole cu litere mari, pentru a
sublinia importan'a celor spuse.
n concluyia scrisorii, Pavel face un apel personal puternic c[tre galateni. El compar[ motiva'ia sa
cu cea a iudaiyatorilor.

57 Conform versetului 14, care este motivul de


laud[ al lui Pavel?
....a) Num[rul celor pe care ia convertit.
....b) Poyi'ia pe care o de'ine ca apostol al Neamurilor.
....c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos de pe cruce.
....d) Suferin'ele sale din pricina predic[rii mesajului crucii.

56 n versetul 12, Pavel scoate ]n eviden'[ dou[


motive pentru care iudaiyatorii ]ncercau s[i fac[
pe galateni s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ evrei.
Explic[le.

58 Cum nume;te Pavel cicatricile de pe urma persecu'iilor pentru Cristos? v. 17.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dac[ un evreu reu;ea s[l conving[ pe un p[g=n
(neevreu) s[ se taie ]mprejur ;i s[ accepte legile ;i
tradi'iile religiei iudaice, aceasta era cea mai mare
cucerire pe care o putea face. Ea ]i aducea laud[ din
partea celorlal'i evrei. La aceasta se refer[ Pavel ]n
versetele 12 ;i 13. Iudaiyatorii ];i f[ceau un titlu de
glorie din num[rul converti'ilor pe care iau convins
s[ accepte t[ierea ]mprejur. Orice evreu care sus'inea c[ t[ierea ]mprejur nu poate m=ntui pe cineva
era normal s[ fie persecutat de iudaiyatori. Pavel
spune c[ teama de asemenea persecu'ie era unul
dintre principalele motive pentru care iudaiyatorii
]ncercau s[i fac[ pe galateni s[ primeasc[ t[ierea
]mprejur. Ei ]n;i;i nu 'ineau Legea pe care ]ncercau
s[ leo impun[ cre;tinilor dintre Neamuri, dar le era
team[ s[ predice c[ m=ntuirea se g[se;te numai ]n
Cristos. Mesajul crucii lear fi adus persecu'ie deoarece el vorbe;te despre suficien'a jertfei lui Cristos ;i despre incapacitatea t[ierii ]mprejur, sau a
altor ritualuri religioase, de a ]ndrept['i pe cineva
]naintea lui Dumneyeu.

Pavel spune c[ el ];i g[se;te gloria tocmai ]n


ceea ce iudaiyatorii evitau cel mai mult. Prin crucea
lui Cristos, Pavel a murit fa'[ de gloria lumii glorie pentru care se yb[teau iudaiyatorii. Gloria lui
Pavel este ]n cruce, ;i lumea este r[stignit[ fa'[ de
el lumea nu mai este un centru de atrac'ie pentru el, nu mai este casa lui. El este cet['ean al Cerului. Ca dovad[ c[ nu mai apar'ine acestei lumi, Pavel men'ioneay[ ]n versetul 17 semnele suferin'elor
pentru Cristos, semne pe care le poart[ pe trupul
s[u.

........................................................................................
Termenul folosit se refer[ la practica ]nsemn[rii
sclavilor cu sigiliul proprietarului lor. Cicatricile lui
Pavel erau sigiliul propriet['ii Celui care fusese r[stignit pe cruce pentru el.
Galateni 6.15 este adev[rul central ;i reyumatul
]ntregului argument moral. Cum poate s[ fie pl[cut[
lui Dumneyeu via'a cuiva? Poate t[ierea ]mprejur
s[ produc[ o asemenea via'[? Nu! Dar net[ierea
]mprejur? Nu! Atunci ce poate? O nou[ crea'ie!
(Crea'ie este o traducere mai adecvat[ a cuv=ntului
grecesc: este mai corect[ dec=t `f[ptur[~ sau `creatur[~.) Aceasta este lucrarea Evangheliei s[ fac[
o nou[ crea'ie! Oricine este ]n Cristos este o nou[
crea'ie o nou[ persoan[ ]n care tr[ie;te Duhul
Sf=nt, care ]i d[ puterea s[ tr[iasc[ via'a pe care o
vrea Dumneyeu.
59 n versetul 15, po'i vedea contrastul dintre mesajul predicat de Cristos ;i cel al iudaiyatorilor. Care
mesaj produce o crea'ie nou[?
....a) Mesajul religiei ceremoniale.
....b) Mesajul credin'ei ]n Cristos.
....c) Mesajul 'inerii Legii.
....d) Mesajul imit[rii exemplului lui Cristos.
Despre ce `dreptar~ vorbe;te Pavel ]n versetul
16? El se refer[ la afirma'ia sa din versetul 15, c[ o
nou[ crea'ie ]n Cristos cineva ref[cut, n[scut din
nou, regenerat prin puterea Duhului Sf=nt este

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

119

singurul lucru necesar, este singurul lucru care ne


poate ]ndrept['ii ]naintea lui Dumneyeu ;i singura
via'[ care i este pl[cut[ Lui. Noi trebuie s[ umbl[m,
s[ tr[im conform cu via'a nou[ pe care nea dato
Cristos. Acest `dreptar~, sau aceast[ regul[, sau aceast[ lege poate fi exprimat[ ]n mai multe moduri,
deoarece ea se refer[ la ]ntreaga tem[ a Epistolei
c[tre Galateni. Am puteao numi legea credin'ei, sau
legea Duhului, sau legea dragostei divine. Oricum
am formulao, legea aceasta are dea face cu lucrarea lui Cristos de r[scump[rare a omului.
Observ[ binecuv=ntarea pe care Pavel o roste;te
]n versetul 16 asupra `Israelului lui Dumneyeu~.
Aceasta ne aminte;te de ]nv['[tura lui asupra acestui subiect ]n Galateni 3.7, 9, 26, 28-29: 4.5-7, 2131.
60 Recite;te textele amintite mai sus. Ce creyi despre afirma'ia+ `Biserica este noul Israel~ sau a;a cum

este alteori formulat[+ `Cre;tinii sunt singurii evrei


adev[ra'i~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Observ[m acum c[ ]n ultimul verset Pavel nu
evit[ s[i numeasc[ pe galateni `fra'i~. El se roag[
ca harul lui Dumneyeu s[ fie peste ei: harul care
este adeseori definit, simplu dar minunat, ca fiind
darul nemeritat al lui Dumneyeu pentru oameni:
harul primit nu pe baya faptelor, ci pe baya dragostei ;i milei lui Dumneyeu: harul mijlocul prin
care suntem m=ntui'i ;i ]ndrept['i'i prin credin'[!
Efeseni 2.8-9.

Verific['i r[spunsurile
1 Argumentul istoric Galateni 1 ;i 2
Argumentul teologic Galateni 3 ;i 4
Argumentul moral UGalateni 5 ;i 6.
2 R[spunsul t[u. Legea ar fi o complicare a situa'iei ;i o robie. ncerc[rile de a ajunge ]n cer
prin eforturile proprii iar fi l[sat ]ncurca'i ;i
f[r[ speran'[.
3 T[iere ]mprejur.
4 M=ntuire.
5 S[ 'in[ toat[ Legea.
6 Sar fi rupt. Cristos nu lear mai fi de nici un
folos.
7 C[yu'i din har.
8 Prin Duh ;i prin credin'[.
9 Duhul Sf=nt ;i dragostea divin[.
10 Duhul Sf=nt, care umple cu dragoste persoana
respectiv[.
11 Deoarece iudaiyatorii ]nv['au c[ este necesar[
pentru m=ntuire. Aceasta ar fi ad[ugat ceva
lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos.
12 Credin'a noastr[ trebuie s[ fie numai ]n Cristos, altfel El nu ne este de nici un folos. Nu
putem fi m=ntui'i prin har plus fapte.
13 Dac[ vrem s[ facem din 'inerea Legii temeiul
]ndrept['irii noastre ]naintea lui Dumneyeu,
trebuie s[ 'inem toat[ Legea, pentru c[ dac[
nu 'inem toat[ Legea, aceasta nu ne este de nici
un folos.

14 Voi alerga'i bine.


15 Ia ]mpiedicat s[ asculte de adev[r.
16 Iudaiyatorii ;i ]nv['[tura lor.
17 R[spunsul t[u. Chiar o ]nv['[tur[ fals[ neb[gat[ ]n seam[ sau c='iva ]nv['[tori fal;i pot
influen'a o ]ntreag[ biseric[. `Aluatul~ trebuie ]ndep[rat mai ]nainte ca toat[ pl[m[deala
s[ fie afectat[.
18 A'i alergat bine. Am ]ncredere ]n voi c[ nu ve'i
adopta o alt[ atitudine.
19 c) nainte de convertire
20 R[spunsul t[u. Numai credin'a ]n moartea lui
Cristos este necesar[. Ceea ce conteay[ este
meritul lui Cristos, nu al nostru.
21 Aceia care v[ tulbur[.
22 Unii care pervertesc (r[stoarn[) Evanghelia lui
Cristos. Vau fermecat, astfel ]nc=t s[ nu asculta'i de adev[r. V[ ]mpiedic[ s[ asculta'i de
adev[r.
23 R[spunsul t[u. Doctrina lor ]mpiedica progresul spiritual al cre;tinilor, tulbura biserica,
pervertea Evanghelia ;i chiar ]i ]ntoarcea pe
oameni de la credin'a ]n Cristos.
24 Negativ Nu face'i o pricin[ ca s[ tr[i'i pentru firea p[m=nteasc[.
Poyitiv n dragoste, sluji'iv[ unii altora.
25 Grupul lui Pavel, al iudaiyatorilor ;i cel antinomian.

120

Galateni ;i Romani

26 Grupul antinomian.
27 Pavel+ Toat[ Legea se cuprinde ]ntro singur[
porunc[+ S[l iube;ti pe aproapele t[u ca pe
tine ]nsu'i.
Isus+ S[L iube;ti pe Domnul, Dumneyeul t[u,
cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u ;i cu tot
cugetul t[u ... S[l iube;ti pe aproapele t[u ca
pe tine ]nsu'i. n aceste dou[ porunci se
cuprind toat[ Legea ;i Prorocii.
28 Dragoste.
29 R[spunsul t[u. Solu'ia este dragostea.
30 Dragostea jertfitoare.
31 Umbla'i ]n Duhul.
32 C=rmui'i de Duhul.
33 Legea p[catului ;i a mor'ii, sau puterea poftelor firii p[m=nte;ti. Legea.
34 Duhul ;i dragostea.
35 Carne ;i Duh. (c)
36 R[spunsul t[u. S[ te supui permanent Duhului Sf=nt. S[ fii sensibil fa'[ de Duhul Sf=nt ;i
s[ fii condus de El.
37 f)
h)
j)
k)
l)
m)

ur[, m=nie
geloyie
certuri
grup[ri opuse
]nv['[tur[ fals[
invidie.

38 R[spunsul t[u. Probabil c[ fiecare va preyenta


o list[ prelucrat[ ]ntrun mod diferit. Imoralitatea sexual[, obscenitatea, indecen'a, desfr=ul, be'ia, orgiile sunt ]nl[turate ]n principal
prin ]nfr=narea poftelor (st[p=nire de sine).
Dar dragostea, bucuria, pacea ;i bun[tatea
sunt calit['ile care anuleay[ ]ndemnurile firii
spre o asemenea via'[ imoral[ ;i fac astfel posibil[ st[p=nirea de sine. Dragostea pentru
Dumneyeu ;i credin'a ]n Cuv=ntul S[u sunt
remediul pentru vr[jitorie, idolatrie ;i ]nv['[tur[ fals[. Toate cele nou[ elemente ale roadei
Duhului lucreay[ ]mpreun[ pentru a ne elibera

de ur[, m=nie, lupte, geloyie, certuri, omor,


lupte de partide ;i invidie.
39 El ;ia r[stignit carnea (firea p[m=nteasc[).
40 R[stignirea lui Isus.
41 Duhul Sf=nt.
42 c) Preyen'a Duhului Sf=nt.
43 R[spunsul t[u. S[ te bayeyi pe Duhul Sf=nt ;i
s[L ascul'i, s[ I te predai.
44 Probabil gruparea antinomian[.
45 Ar trebui s[l ajute cu un duh de bl=nde'e.
46 Deoarece sar putea ca ]ntro yi s[ p[c[tuiasc[
;i el ;i s[ aib[ nevoie s[l ajute ;i pe el cineva.
47 R[spunsul t[u. Cristos a luat asupra Lui sarcina p[catului ;i a vinov['iei noastre.
48 Legea pe care Cristos a dato, s[ ne iubim unii
pe al'ii.
49 R[spunsul t[u. Ar trebui s[l ajute material ;i
financiar.
50 R[spunsul t[u.
51 Se bayau pe natura uman[, pe eforturile lor
de a 'ine Legea.
52 Vor secera putreyirea, vor fi pierdu'i.
53 Via'a ve;nic[.
54 Tuturor oamenilor, ;i ]n special fra'ilor cre;tini.
55 Carnea (firea p[m=nteasc[) ;i Duhul.
56 R[spunsul t[u. Dorin'a de a p[rea bine ]naintea oamenilor este m=ndrie. Ei voiau s[ fie
admira'i pentru num[rul mare de converti'i
pe care iau c=;tigat pentru iudaism. Teama
de persecu'ie din partea iudeilor ia f[cut s[
nu recunoasc[ lucrarea lui Cristos ca fiind o
bay[ suficient[ pentru m=ntuire.
57 c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos pe cruce.
58 Semnele Domnului Isus.
59 b) Mesajul credin'ei ]n Cristos.
60 R[spunsul t[u.

Evanghelia supus[ la testul vie'ii

121
RECAPITULARE PENTRU
TESTUL AL DOILEA

Mai ]nt=i, uit[te peste planurile lec'iilor 3-7.


ncearc[ s['i aminte;ti c=t mai mult posibil din cele
studiate ]n fiecare sec'iune.

Epistola c[tre Galateni la ora ta de studiu biblic personal, ]ntro singur[ ;edin'[, av=nd ]n fa'[ planul
epistolei.

n al doilea r=nd, recapituleay[ obiectivele fiec[rei lec'ii ;i evalueay[ modul ]n care leai ]ndeplinit. Dac[ nu e;ti sigur de r[spunsurile pe care le
dai, uit[te peste sec'iunea respectiv[ din lec'ie.

Dac[ ai urmat to'i ace;ti pa;i, ar trebui s[ treci


f[r[ probleme testul al doilea ;i partea din examenul final referitoare la Galateni. Dar ce este mai
important este c[ ]nv['[tura ta va fi mai temeinic[,
tu ]'i vei aminti mai bine ceea ce ai ]nv['at ;i vei
face un progres real ]nspre atingerea obiectivelor
acestui curs.

Sugestia mea este ca acum, c=t[ vreme materialul ]'i este proasp[t ]n minte, s[ cite;ti ]n ]ntregime

SUGESTII PENTRU PREDARE


1. Stabile;te teme pentru mai mul'i studen'i. Fiecare poate preyenta subiectul stabilit dup[ cum
crede el c[ este bine.
2. D[le ocayia studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ m[rturii personale ;i fapte de via'[ care le-ar putea
fi de folos pentru predici sau studii biblice.
3. Preyint[ un film despre puterea transformatoare a Evangheliei.
4. Cerele studen'ilor s[ scrie ]n dou[ coloane
faptele c[rnii enumerate de Pavel care ridic[
probleme ]n cercul t[u. Pentru fiecare lucrare a
firii p[m=nte;ti, cerele studen'ilor s[ dea remediul din lista roadei Duhului ;i s[ trag[ o
linie ]ntre cele dou[. Sar putea ca acela;i remediu s[ fie folosit pentru mai multe probleme. Cerele studen'ilor s[ explice pe scurt re-

mediul a;a cum ar faceo ]ntrun studiu


biblic de grup.
5. Recapituleay[ ]ntregul argument pe care ]l deyvolt[ Pavel ]n Epistola c[tre Galateni, pun=nd
]n scen[ o ]ntrunire ]ntruna dintre bisericile Galatiei. Oamenii discut[ scrisoarea lui Pavel ;i
ceea ce trebuie f[cut.
6. Recapituleay[ obiectivele acestei unit['i ;i cele
ale cursului, acord=nd aten'ie progresului f[cut
;i not=nd punctele mai slabe care necesit[ studiu suplimentar, ]nainte de completarea testului al doilea.
7. Formeay[ din studen'ii clasei dou[ echipe care
s[ concureye r[spuny=nd la ]ntreb[rile recapitulative din unit['ile 1 ;i 2. Aceste ]ntreb[ri pot
fi alese din teste, din exerci'ii sau din obiective.

122

Galateni ;i Romani

alb

123

Unitatea a treia
PAVEL EXPLIC EVANGHELIA SA

Lec'ia 8
introducere ;i preyentarea
epistolei
romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

PLANUL LECIEI
Epistola c[tre Romani
Importan'a epistolei
Motivele lui Pavel pentru scrierea epistolei
15.1433
Biserica din Roma 16.116
Mesajul epistolei
Preyentarea epistolei
Introducerea epistolei 1.117
Salut[ri 1.17
Autorul
Subiectul
Destinatarii
Viyita pl[nuit[ de Pavel 1.815
Tema epistolei 1.1617
OBIECTIVELE LECIEI
1. S[ po'i expune valoarea epistolei din punct de
vedere teologic, spiritual ;i practic ;i s['i formuleyi propriile obiective pentru studiul Epistolei c[tre Romani.
2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele scrierii epistolei.
3. S[ expui trei p[reri cu privire la modul ]n care
sa format biserica din Roma ;i s[ identifici ]n
Romani 16 patru observa'ii cu privire la aceast[ biseric[.
4. S[ po'i cita cel pu'in cinci probleme importante pe care Pavel le discut[ ]n Galateni ;i ]n Romani.
5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din introducerea epistolei, Romani 1.117, informa'ii importante
despre autor, subiectul epistolei ;i persoanele
c[rora le este adresat[.

6. S[ enumeri cel pu'in cinci caracteristici ale unui


bun propov[duitor al Evangheliei, a;a cum sunt
ele demonstrate de Pavel ]n Romani 1.117, ;i
s[ le aplici ]n via'a ta.
7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema Epistolei
c[tre Romani ;i folosirea cuv=ntului `credin'[~
pe parcursul ]ntregii epistole.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Epistola c[tre Romani c=nd 'i se indic[.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[
sec'iune, citind referin'ele din Biblie, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ;i verific=ndu'i r[spunsurile.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi dac[
leai atins.

124

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

sfin'i
1.7

pu;i deoparte pentru Dumneyeu,


separa'i. Acesta este un termen folosit frecvent ]n Noul Testament pentru ai desemna pe cre;tini.

ne]ncetat
1.9

continuu, ]n mod constant. Pavel ]i


amintea totdeauna ]n rug[ciunile
sale.

s[ ne

]mb[rb[t[m
laolalt[
1.12

s[ culeg
rod
1.13

s[ ne ]nt[rim. Pavel avea ]n vedere


]nt[rirea reciproc[ ]n credin'[
Pavel va fi ]nt[rit prin credin'a lor,
iar ei vor fi ]nt[ri'i prin credin'a lui
Pavel.

oameni converti'i sau ajuta'i prin


propov[duirea lui.

barbari
1.14

str[ini: termen folosit de greci pentru to'i aceia care nu vorbeau limba
lor ;i nu ]mp[rt[;eau cultura lor
(termenul nu mai este folosit ]n acest
sens.)

sunt
sunt convins, sunt sigur.
]ncredin'at
15.14
Neamurile Pavel se compar[ cu un preot care
s[i fie
Iar aduce Neamurile ca o jertf[ vie
o jertf[
lui Dumneyeu.
15.16
polemic[

discu'ie, argumentare. n Galateni ;i


Romani Pavel preyint[ doctrina ]ndrept['irii prin credin'[ ;i o ap[r[
]mpotriva ]nv['[turii iudaiyatorilor.

Introducere ;i preyentarea epistolei

125
DEYVOLTAREA LECIEI
TITLUL A

IMPORTANA EPISTOLEI
Obiectivul 1. S[ po'i expune valoarea epistolei
din punct de vedere teologic, spiritual ;i practic
;i s['i formuleyi propriile obiective pentru studiul Epistolei c[tre Romani.
Mai ]nt=i a; vrea s[ te felicit! Ai terminat studiul Epistolei c[tre Galateni ;i ai parcurs aproape
jum[tate din acest curs. Studiul Epistolei c[tre Galateni 'ia ridicat vreo ]ntrebare sau problem[ doctrinar[ ;i nu ai primit r[spuns la ea ]n lec'iile anterioare? Dac[ este a;a, caut[ r[spunsul ]n Romani.
Acum ai o temelie solid[ ca s[ po'i studia aceast[
epistol[. Similitudinea temei ;i a subiectelor discutate ]n Galateni ;i Romani te va ajuta s[ g[se;ti r[spuns la majoritatea ]ntreb[rilor tale. Cel pu'in sper[m s[ fie a;a!

1 n care carte a Bibliei vei g[si cea mai sistematic[ ;i cea mai complet[ preyentare teologic[ a Evangheliei?
........................................................................................
2 Preyint[ pe scurt din ce const[ valoarea Epistolei c[tre Romani din punct de vedere+
Teologic..........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Spiritual .........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

n Galateni, Pavel ap[r[ Evanghelia ]mpotriva


legalismului iudaiyatorilor, dar nu ]ncearc[ s[ fac[
o preyentare complet[ ;i sistematic[ din punct de
vedere teologic. Epistola c[tre Romani este tocmai
o astfel de preyentare. Martin Luther, marele conduc[tor al Reformei, spunea despre Epistola c[tre Romani+

Practic ...........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

`Este cartea de c[p[t=i a Noului Testament, Evanghelia ]n starea cea mai pur[. Niciodat[ nu
po'i spune c[ ai citito sau ai studiato prea
mult. Cu c=t te ad=nce;ti mai mult ]n ea, cu at=t
o pre'uie;ti mai mult ;i cu at=t gustul ei este
mai bun.~

3 Prin ce sunt foarte asem[n[toare epistolele c[tre


Galateni ;i Romani?

Importan'a teologic[ a Epistolei c[tre Romani


este mare. Este cartea fundamental[ a ]ntregii teologii ;i ]nv['[turi a apostolului Pavel. C=nd vei termina acest studiu, vei avea o ]n'elegere mai profund[ a lucr[rii de r[scump[rare a lui Cristos. Valoarea spritual[ a epistolei este la fel de mare. Lumina pe care Epistola c[tre Romani o revars[ asupra
modului de via'[ cre;tin va fi de o deosebit[ importan'[ pentru tine. Sursa puterii ;i secretul tr[irii
cre;tine biruitoare este o tem[ important[ a epistolei. Valoarea practic[ a epistolei este determinat[
de imaginea pe care neo d[ ea despre ceea ce este
cre;tinismul ]n realitate. Ultima parte a epistolei ne
d[ multe principii importante pentru via'a de yi cu
yi a cre;tinismului.
C=nd studieyi aceste lec'ii, roag[te ca Duhul
Sf=nt s[ fac[ Romani o surs[ de ]mbog['ire spiritual[ pentru via'a ta ;i o unealt[ puternic[ pe care so
folose;ti ]n propov[duirea ta. Noi ne rug[m pentru
tine!

........................................................................................

........................................................................................
4 Care dintre ele este ]n esen'[ o ap[rare a Evangheliei?
5 Care dintre ele este ]n esen'[ o preyentare a
Evangheliei?
........................................................................................
6 Cite;te din nou `Cuv=ntul ]nainte~, de la pagina
9, ;i obiectivele cursului, de la pagina 5. Scrie beneficiile pe care a;tep'i s[ le ai ]n urma studierii Epistolei c[tre Romani.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

126

Galateni ;i Romani
MOTIVELE LUI PAVEL
PENTRU SCRIEREA EPISTOLEI
15.1433
Obiectivul 2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele
scrierii epistolei.

'i aduci aminte care sunt cele trei lucruri pe


care trebuie s[ le ;tii pentru a ]n'elege orice scrisoare? Ceva despre autor, ceva despre persoana c[reia
]i este adresat[ ;i motivul pentru care a fost scris[
scrisoarea. Deja lam preyentat pe autor+ Pavel, apostolul Neamurilor. Am v[yut cum la preg[tit
Dumneyeu pentru scrierea acestei importante expuneri a credin'ei cre;tine. Chiar problema cu iudaiyatorii ;i scrisoarea c[tre galateni lau ajutat s[ deyvolte preyentarea clar[ pe care o avem ]n Romani.
Pavel a cheltuit yece ani, ]ntre 47 ;i 57 A.D., pentru a evangheliya '[rile ]nvecinate cu Marea Egee.
Pe harta al[turat[ po'i vedea c[ Marea Egee este
situat[ ]ntre Marea Neagr[ ;i Marea Mediteran[. Ea
separ[ Europa de Asia. Pe '[rmul european (Grecia
de ast[yi), Pavel ;i ]nso'itorii s[i au predicat Evanghelia ;i au ]nfiin'at biserici ]n principalele ora;e
ale provinciilor romane Macedonia ;i Ahaia. Pe '[rmul asiatic (Turcia de ast[yi), ei au f[cut aceea;i lucrare ]n provinciile Galatia ;i Asia. Pavel a ]nfiin'at
biserici ]n Iconia, Filipi, Tesalonic, Corint ;i Efes ;i
lea l[sat ]n grija unor conduc[tori spirituali.
Iarna anului 5657 Pavel a petrecuto la Corint,
]n cauya unui prieten convertit, Gaius. Misiunea sa
apostolic[ de a duce Evanghelia '[rilor egeene era
]mplinit[. Pavel c[uta noi c=mpuri de evangheliyare. El f[cea lucrare de pionierat (veyi Romani
15.1824) ;i voia s[ predice acolo unde oamenii ]nc[
nu auyiser[ despre Isus Cristos. El sa decis s[ mearg[ ]n Spania, cea mai veche colonie roman[ ]n vest,
centru de cultur[ roman ]n acele p[r'i.

;i s[ fie ]ncurajat de ei ]nainte de a merge ]n Spania.


Pavel avea c=teva motive serioase pentru a scrie
Epistola c[tre Romani. Mai ]nt=i, Dumneyeu la
inspirat s[ scrie. Apoi, din Romani 16 ;tim c[ Pavel
avea c='iva prieteni ;i fo;ti colaboratori care erau
acum conduc[torii bisericii din Roma. Este normal
ca el s[ vrea s[i anun'e c[ pl[nuie;te s[i viyiteye.
Cu siguran'[ ei ar fi apreciat foarte mult o preyentare a Evangheliei care s[i ajute ;i pe ei ]n bisericile
pe care le conduceau. Aduce'iv[ aminte c[ bisericile pe care Pavel lea ]nfiin'at datorau o mare parte
a deyvolt[rii lor spirituale ]nv['[turilor pe care le
trimitea Pavel ]n epistole.
Apoi, exista ve;nica problem[ a iudaiyatorilor.
Ei i se ]mpotriveau lui Pavel oriunde se ducea. Ei
r[sp=ndiser[ informa'ii false despre ]nv['[tura lui.
Poate c[ de aceast[ dat[, Pavel a vrut s[ leo ia ]nainte. Domnul la ]ndrumat s[ trimit[ cre;tinilor din
Roma o preyentare complet[ a Evangheliei pe care
o predica el. Ei puteau s[ o studieye ]nainte de
sosirea lui. Dac[ ar fi avut problme, puteau s[l
]ntrebe c=nd va fi cu ei. Dac[ iudaiyatorii ar ]ncerca
s[ st=rneasc[ opoyi'ie sau s[i ]ntoarc[ pe Romani
de la adev[rata Evanghelie, ace;tia ar fi deja preg[ti'i s[ stea ferm pe poyi'ia credin'ei.
Astfel, ]n primele yile ale anului 57 A.D., la opt
ani dup[ scrierea Epistolei c[tre Galateni, Pavel ]i
dicteay[ prietenului s[u Ter'iu o scrisoare pentru
cre;tinii din capitala imperiului Roma. n aceast[ epistol[, el explic[ motivul pl[nuitei viyite ;i
preyint[ bisericii o expunere complet[ a Evangheliei, a;a cum a ]n'eleso ;i cum a propov[duito el.
7 Nume;te patru provincii romane pe care lea
evangheliyat Pavel ]ntre anii 47 ;i 57 A.D.
........................................................................................
........................................................................................
8 Care era noul c=mp misionar ]n care voia Pavel
s[ se angajeye ca pionier al Evangheliei?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ alegere a lui Pavel ;i Epistola c[tre Romani?

C[l[toria spre Spania iar fi dat lui Pavel ocayia


s[ viyiteye ;i Roma. El nu avea de g=nd s[ stea mult[
vreme la Roma sau s[ predice acolo, pentru c[ exista
acolo deja o biseric[ prosper[. El dorea s[ aib[ p[rt[;ie cu fra'ii din Roma s[i ]ncurajeye spiritual

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Introducere ;i preyentarea epistolei

127

10 n ce an ;i din ce ora; a scris Pavel aceast[


epistol[?
........................................................................................
BISERICA DIN ROMA
16.116
Obiectivul 3. S[ expui trei p[reri cu privire la
modul ]n care sa format biserica din Roma ;i
s[ identifici ]n Romani 16 patru observa'ii cu
privire la aceast[ biseric[.
Nu ;tim cu certitudine cum sa format biserica
din Roma. tim c[ unii dintre cre;tinii care tr[iau
acolo l primiser[ pe Cristos ]nainte de convertirea
lui Pavel. Veyi Romani 16.7. Oriunde se duceau cre;tinii, ei le spuneau oamenilor despre Isus. Ei se ]nt=lneau ]n casele lor pentru rug[ciune, pentru citirea
Scripturii ;i pentru p[rt[;ie. Pe m[sur[ ce oamenii
l primeau pe Cristos, aceste adun[ri sau r[sp=ndit
]n tot ora;ul.

n Romani 16.316, po'i vedea c[ Pavel avea


mul'i prieteni la Roma, de;i el nu fusese ]nc[ niciodat[ acolo. El le trimite salut[ri oamenilor pe care ]i
]nt=lnise ]n diferite locuri. Unii dintre ei au fost
converti'i la propov[duirea lui, ;i acum tr[iau la
Roma.
12 n loc s[ prive;ti la Romani 16.116 ca la o simpl[ list[ de nume, ]ncearc['i puterea de observa'ie.
Nu uita c[ una dintre cerin'ele unei bune interpret[ri a Bibliei este buna observa'ie a Bibliei! Ce po'i
afla despre aceast[ biseric[ din Roma ;i despre bisericile primare, ]n general, din aceste versete?
Noteay['i observa'iile ]n spa'iul reyervat mai jos.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

11 Cite;te Fapte 2.10. Cine creyi c[ au fost cei dint=i


care au dus Evanghelia la Roma?
........................................................................................
........................................................................................

1
Converti'ii de
la Rusalii

2
Converti'i
de/ai lui Pavel

3
Petru

Mul'i cred c[ unii dintre pelerinii care au fost


la Ierusalim la s[rb[toarea Rusaliilor, ]n anul 30
A.D., ;i care lau auyit pe Petru predic=nd Evanghelia, au fost converti'i ;i umplu'i cu Duhul Sf=nt,
;i apoi au adus cu ei la Roma Vestea Bun[.
Faptul c[ Roma era capitala imperiului a f[cut
ca mesajul Evangheliei s[ fie adus oamenilor de acolo. C[l[toriile ]ntre Roma ;i provincii erau frecvente.
nc[ mai avem ;i ast[yi expresia+ `Toate drumurile
duc la Roma.~ Pe m[sur[ ce au fost ]nfiin'ate biserici cre;tine ]n centre mari, ca Ierusalimul, Antiohia,
Filipi, Corint, Efes, unii dintre converti'ii acestor biserici trebuie s[ fi viyitat capitala ;i s[ le fi spus prietenilor lor de acolo despre Cristos.

........................................................................................
........................................................................................
Ai observat c[ biserica se ]ntrunea ]n casele
credincio;ilor? Cercet=nd numele membrilor, putem vedea c[ ei erau de diferite na'ionalit['i+ romani,
evrei, greci, per;i, asiatici. Cre;tinii treceau prin
persecu'ii. Erau acolo unele dintre rudele lui Pavel,
care fuseser[ convertite ]naintea lui. Cel dint=i
convertit al Ahaiei era acolo. C=teva femei sunt
men'ionate ca av=nd un rol important ]n lucrarea
lui Dumneyeu. Nai fi vrut ca Pavel s[ fi spus mai
multe despre sora Fivi, pe care io recomand[ cu
at=ta c[ldur[ bisericii? Unii cred c[ era o comerciant[ cre;tin[ care a dus scrisoarea lui Pavel la
Roma, cu ocayia unei c[l[torii de afaceri. Unii sugereay[ c[ ea ar fi fost un repreyentant legal ca s[i
apere la judecat[ pe cre;tinii prigoni'i. Cite;te din
nou versetele 116, ]n lumina acestor observa'ii.
O a treia posibilitate cu privire la formarea
bisericii din Roma au fost evreii cre;tini. Se ;tie c[
la Roma era o comunitate de evrei ]nc[ din secolul
al doilea ]nainte de Cristos. Guvernul roman ia
expulyat cel pu'in de dou[ ori din ora;, dar apoi
lea permis din nou s[ se ]ntoarc[. Acuila ;i Priscila,
colaboratorii lui Pavel la Corint, au fost obliga'i s[
p[r[seasc[ Roma atunci c=nd ]mp[ratul Claudiu ia
expulyat pe evrei din Roma. Veyi Fapte 18.2. Este
posibil ca ei s[ fi fost cre;tini ]nainte de a se ]nt=lni
cu Pavel. Ulterior, ei sau ]ntors la Roma ;i erau printre conduc[torii bisericii c[rora Pavel le trimite salut[ri. Veyi Romani 16.35. Pavel men'ioneay[ de
asemenea ni;te rudenii deale sale, ]n Romani 16.7,

128

Galateni ;i Romani

11. Discu'ia despre Israel, din capitolele 9 ;i 11, ne


face s[ credem c[ erau mai mul'i evrei ]n biserica
din Roma. Pe vremea c=nd Pavel scria epistola, pe
la anul 57 A.D., se pare c[ num[rul Neamurilor era
mai mare dec=t al evreilor ]n biserica din Roma.
Creyi c[ acesta a fost un motiv pentru Pavel, apostolul Neamurilor, ca s[ le trimit[ aceast[ expunere
complet[ a Evangheliei?

se deosebe;te de celelalte epistole. Galateni a fost


scris[ dup[ prima c[l[torie misionar[ a lui Pavel,
iar Romani dup[ a treia. n timpul celor opt ani de
propov[duire scur;i ]ntre scrierea celor dou[ epistole, Pavel a deyvoltat mai complet adev[rurile pe
care lea scris ]n grab[ galatenilor. Acum, la aproape ;aiyeci de ani, Pavel face o preyentare teologic[
sistematic[ a ]nv['[turii pe care lea dato galatenilor.

13 Cui sar p[rea c[ se adreseay[ ]n principal epistola+ evreilor sau Neamurilor? Romani 1.56, 13:
11.13, 2530.

15 Care este tema principal[ at=t a Epistolei c[tre


Galateni, c=t ;i a celei c[tre Romani?

........................................................................................

Esen'a Evangheliei lui Pavel este justificarea


prin credin'[. n Romani g[sim o expunere extins[
a acestei mari doctrine a Scripturilor. n Galateni
accentul a fost pus asupra faptului c[ noi suntem
m=ntui'i nu prin faptele Legii, ci prin credin'a ]n
Cristos. n Romani, doctrina justific[rii prin credin'[
o vedem dintrun alt unghi ;i cu un alt accent+
dreptatea (neprih[nirea) lui Dumneyeu. Aceea;i
tem[ este discutat[, dar accentul este pus pe credin'[
ca mod ]n care se reveleay[ dreptatea lui Dumneyeu.

14 Preyint[ cele trei p[reri cu privire la formarea


bisericii din Roma.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n cele din urm[, Pavel a ajuns la Roma, la trei
ani dup[ ce a scris epistola. mprejur[rile au fost
]ns[ totalmente diferite de cele pe care le pl[nuise.
n timp ce se afla la Ierusalim, a fost acuyat de hul[
la adresa Templului ;i a fost ]nchis. Dup[ un proces
lung, ]n cele din urm[ Pavel se vede nevoit s[ apeleye ca judecarea cayului s[ fie trecut[ sub jurisdic'ia
]mp[ratului, la Roma. n drum spre Roma, ca de'inut, trece printrun naufragiu ;i petrece o iarn[ pe
insula Malta. Ajunge la Roma, ]n anul 60 A.D.
Istoria prov[duirii lui Pavel se termin[ brusc,
dup[ ce ni se spune c[ a petrecut doi ani ]n Roma,
sub arest la domiciliu. n Fapte 28.3031, vedem c[
]n timpul acestor doi ani, Pavel predica ;i ]nv['a
despre Isus Cristos cu toat[ ]ndr[yneala.
Nu ;tim ce sa ]nt=mplat la sf=r;itul acestor doi
ani. Din scrisorile sale sar p[rea c[ a fost eliberat
dup[ proces ;i a putut din nou s[ c[l[toareasc[, dar
pentru o scurt[ perioad[ de timp. Cur=nd dup[ aceea, sa pornit un val de prigoan[ ;i pare cert c[ el
a fost din nou arestat ;i condamnat la moarte, ca
fiind conduc[tor al cre;tinilor. Pavel a fost scos afar[
din ora; ;i decapitat, dar persecu'ia nu a distrus
cre;tinismul ]n Roma. Biserica a continuat s[ creasc[
;i s[ prospere ]n marele ora;.
MESAJUL EPISTOLEI
Obiectivul 4. S[ po'i cita cel pu'in cinci probleme importante pe care Pavel le discut[ ]n Galateni ;i ]n Romani.
Romani este ultima epistol[ pe care o scrie Pavel ]nainte de ]ntemni'are. Prin tem[ ;i con'inut, ea

........................................................................................

DOU ACCENTE

GALATENI

Nu prin
Lege

ROMANI
Justificarea
prin
credin'[

Neprih[nirea
lui
Dumneyeu

Pe l=ng[ tema major[, vei ]nt=lni mai multe subiecte ;i probleme doctrinare pe care leai v[yut deja
]n Galateni. n capitolele 7 ;i 8, carnea (eforturile
proprii) sunt puse ]n contrast cu Duhul. Avraam este
preyentat ca un om al credin'ei, ;i promisiunea pe
care Dumneyeu ia f[cuto lui Avraam este legat[
de Evanghelie. Pavel abordeay[ din nou tema dragostei divine. Doctrina despre Mesia Cel r[stignit
;i semnifica'ia lucr[rii Sale, men'ionat[ pe scurt ]n
Galateni, este preyentat[ clar ]n Romani. Ambele
epistole vorbesc despre t[ierea ]mprejur ;i despre
rela'ia cre;tinului cu Legea.

Introducere ;i preyentarea epistolei

129

TABLOUL ACCENTELOR DOCTRINARE


GALATENI
Ap[rarea apostoliei
M[rturia convertirii
Iudaiyatorii
Conflictul cu Petru
Preocuparea pentru galateni
Sara ;i Agar
Robi ;i fii

GALATENI I ROMANI
Justificare prin credin'[
Credin'[ ;i fapte
Duh ;i carne
E;ecul eforturilor proprii
Promisiunea pentru Avraam
Planul m=ntuirii
Dragostea divin[
Unirea cu Cristos
T[ierea ]mprejur
Rela'ia cu Legea
Rela'ia cu ceilal'i
Boteyul ]n ap[
nv['[torii fal;i

n Romani, Pavel mai discut[ c=teva doctrine.


Pe l=ng[ problema `Cum poate fi un om drept
]naintea lui Dumneyeu?~, el se mai ocup[ ;i de alte
probleme, cum sunt+ `Semnifica'ia Israelului ]n istorie~, `Care ar trebui s[ fie atitudinea cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de evrei?~, `Care sunt doveyile
practice ale caracterului cre;tin?~ R[spunsul pe care
Pavel ]l d[ acestor ]ntreb[ri ne descoper[ o bog['ie
de adev[ruri spirituale.
16 Cu care dintre epistolele lui Pavel este mai
str=ns legat[ Epistola c[tre Romani?
........................................................................................
17 Pavel folose;te dou[ serii de contraste, at=t ]n
Galateni, c=t ;i ]n Romani. Care dintre acestea ne
arat[ cum putem tr[i via'a cre;tin[?
........................................................................................
........................................................................................
18 Ce contrast folose;te Pavel pentru a ne ar[ta
cum putem tr[i via'a cre;tin[?
........................................................................................
........................................................................................
19 Nume;te alte patru subiecte doctrinare pe care
le deyvolt[ Pavel ]n ambele epistole.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

ROMANI
Originea p[catului
Condamnarea universal[
Scopul m=ntuirii
Destinul lui Israel
Preocuparea pentru Israel
Evreii ;i Neamurile
Guvernul
Cre;tinii slabi
Planuri personale
Misiunile ;i d[rnicia
Felicit[ri
Salut[ri personale

PREYENTAREA EPISTOLEI
nainte de a trece la un studiu detaliat al Epistolei c[tre Romani, exist[ dou[ lucruri care te vor
ajuta s[ veyi epistola ca un tot unitar ;i s[ ]n'elegi
mai clar desf[;urarea g=ndirii lui Pavel. ia fost
folositoare citirea Epistolei c[tre Galateni av=nd
al[turi ;i urm[rind schi'a epistolei? Vei urma acela;i
procedeu ;i ]n Romani+ Vei citi acum epistola ]n ]ntregime, ]ntro singur[ ;edin'[, ;i vei citi schi'a al[turat[ a epistolei.
Imagineay['i c[ e;ti un soldat roman convertit
la predicile lui Pavel, pe c=nd te aflai la Corint. A
trebuit s[ te ]ntorci la Roma ]nainte de a avea prilejul
s[ ]nve'i mai mult[ doctrin[ cre;tin[. Tu ]ncerci
acum s[ le spui prietenilor t[i despre Dumneyeu ;i
despre m=ntuire. Prietenii t[i se ]nchin[ yeit['ilor
romane. Un prieten deal t[u, filosof, este interesat,
dar tu nu po'i s[ r[spunyi ]ntreb[rilor lui. ntruna
din yile, Acuila ;i Priscila ]'i spun c[ tocmai au
primit o scrisoare de la Pavel, ]n care acesta ]'i trimite ;i 'ie salut[ri (g[se;te'i numele ]n Romani 16).
Ei ]'i mai spun c[ dorin'a lui Pavel este ca scrisoarea
s[ fie citit[ ;i de al'ii. Foarte bine! Acum e;ti gata s[
o cite;ti. n timp ce
cite;ti epistola, 'ine
]n m=n[ schi'a Epistolei c[tre Romani.
Dac[ ai o traducere
modern[ a epistolei,
ai putea so folose;ti
pe aceea.

130

Galateni ;i Romani
SCHIA EVANGHELIEI DUP ROMANI

Introducere 1.117
Salut[ri 1.17
Viyita pl[nuit[ de Pavel 1.815
Tema epistolei 1.1617
Nevoia de m=ntuire a omului 1.18 - 3.20
M=nia lui Dumneyeu sa revelat 1.18
Neamurile sunt condamnate 1.1932
Revela'ia general[ a lui Dumneyeu 1.1920
Respingerea adev[rului 1.2132
Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt
condamna'i 2.116
Auto]n;ela'i ;i autocondamna'i 2.16
Principiile judec['ii sunt revelate 2.516
Evreii sunt condamna'i 2.173.8
Avantaje ;i responsabilit['i 2.1719
ntreb[ri ;i concluyii 3.18
Toat[ lumea este condamnat[ 3.920
M=ntuirea dat[ de Dumneyeu 3 - 5
Justificarea prin credin'a ]n Cristos 3.2131
Revelarea drept['ii lui Dumneyeu 3.2126
Justificare numai prin credin'[ 3.2731
Justificarea ]n Vechiul Testament 4.15
Avraam justificat prin credin'[ 4.15
Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite 4.68
ndrept['ire ;i pentru Neamuri 4.925
Binecuv=nt[rile date prin justificare 5.111
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii 5.1221
P[cat ;i moarte prin Adam 5.1214
ndrept['ire ;i via'[ ]n Cristos 5.1521
O nou[ via'[ de libertate 6 - 7
Libertate fa'[ de p[cat 6.123
Moarte ;i ]nviere 6.110
Biruin'[ prin credin'[ 6.1114
Alegerea unui nou st[p=n 6.1523
Libertatea fa'[ de Lege 7.113
Moarte ;i o nou[ c[s[torie 7.16
Func'iile Legii 7.713
Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturile proprii
7.1425
Via'a ]n Duh 8
Biruin'[ ]n Duhul vie'ii 8.113
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii 8.14
Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti)
8.59
nviere 8.1013
Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu 8.1416

Suferin'[ ;i slav[ 8.1718


R[scump[rarea trupului 8.1925
Ajutor ]n rug[ciune 8.2627
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre 8.2839
Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l
8.2830
Siguran'[ ]n dragostea Tat[lui 8.3139
Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri 9 - 11
Poporul ales al lui Dumneyeu 9.129
Preocuparea lui Pavel pentru Israel 9.15
Ales ]n mila lui Dumneyeu 9.622
Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri 9.2329
M=ntuire numai prin credin'[ 9.3010.21
Tragedia necredin'ei lui Israel 9.30 10.3
Partea omului ]n m=ntuire 10.411
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru
Neamuri 10.12 - 11.36
Evangheliyare mondial[ 10.1221
Israelul nu este lep[dat de tot 11.116
Includerea Neamurilor 11.1725
Restaurarea lui Israel 11.2531
Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu 11.3236
Evanghelia ;i cre;tinul 12 - 13
Dedicare ;i transformare 12.121
Atitudinea fa'[ de Dumneyeu 12.12
Atitudinea f['[ de sine 12.38
Atitudinea fa'[ de ceilal'i 12.921
Rela'iile cu lumea 13.114
Buni cet['eni 13.17
Ac'iunile determinate de dragoste 13.810
Folosire ]n'eleapt[ a timpului 13.1114
Evanghelia ;i Biserica 14 -16
Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ 14.1 - 15.12
Nu v[ judeca'i ;i nu v[ certa'i 14.113
Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ 14.1323
Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora 15.16
Acceptarea celorlal'i 15.712
Responsabilit['ile bisericii 15.1333
nv['[tura ;i spiritualitatea 15.1315
Evangheliyarea lumii 15.1521
Daruri 15.2229
Rug[ciune 15.3033
P[rt[;ia cre;tin[ 16.127
Aprecieri ;i ]ndemnuri 16.116
Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor 16.1720
P[rt[;ie ]ntre biserici 16.2124
Slav[ lui Dumneyeu 16.2527

Introducere ;i preyentarea epistolei

131
INTRODUCEREA
Romani 1.117

Obiectivul 5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din


introducerea epistolei, Romani 1.117, informa'ii importante despre autor, subiectul epistolei ;i persoanele c[rora le este adresat[.
SALUTRI
1.17
Salut[rile pe care Pavel le preyint[ la ]nceputul
Epistolei c[tre Romani ocup[ un spa'iu mai mare
dec=t ]n oricare alt[ epistol[. Motivul poate fi g[sit
]n faptul c[ Pavel nu este ]ntemeietorul acestei biserici ;i, dup[ c=te ;tim, ]nc[ nu o viyitase. Este
interesant s[ observ[m c[ ;i Epistola c[tre Galateni
are o salutare lung[ ca introducere. Sar putea ca
motivul s[ fie legat de natura acestor epistole. Ambele con'in o polemic[ puternic[. n am=ndou[, Pavel face o introducere destul de lung[ pentru a
stabili o bay[ pentru argumentarea care urmeay[.
Autorul
n majoritatea epistolelor sale, Pavel ]ncepe prin
preyentarea slujbei sale apostolice, dar aici el ]ncepe
prin a se descrie altfel.
20 Compar[ Romani 1.1 cu 1 Corinteni 1.1: 2 Corinteni 1.1: Galateni 1.1: Coloseni 1.1: 1 Timotei 1.1:
2 Timotei 1.1. Care este titlul pe care ]l folose;te
Pavel pentru sine ]n Romani ;i pe care nul g[se;ti
]n celelalte epistole?
........................................................................................
Pavel subliniay[ aici predarea sa lui Isus Cristos ca Domn. Cuv=ntul `rob~ a fost folosit ]n Vechiul
Testament pentru ai descrie pe Avraam, pe Moise,
pe David ;i pe profe'i. Ei erau `robii Domnului~.
C=nd Pavel folose;te aceast[ expresie, el accentueay[ ideea domniei lui Cristos. El nu eyit[ s[L pun[
pe Domnul Isus ]n poyi'ia de `Domn~ al Vechiului
Testament. Cuv=ntul pe care ]l folose;te Pavel ]n
limba greac[ ]nseamn[ `roblegat~ sau literar, `unul
care este legat~. Un roblegat este un sclav. Pavel
nu a fost angajat ca slujitor pentru o perioad[ determinat[. El renun'ase ]n mod voluntar la libertatea
personal[ (la fel ca sclavii din dragoste despre care
citim ]n Vechiul Testament), ;i el ;ia predat via'a
de bun[ voie St[p=nului s[u.
Pavel spune c[ el este rob al lui Isus Cristos,
pus deoparte pentru Evanghelia lui Dumneyeu.
Dar, el nu este numai pus deoparte sau dedicat
mesajului. El este un `trimis~ un apostol ]ncredin'at s[ proclame Vestea Bun[ Neamurilor.

Sentimentul unei chem[ri din partea lui Dumneyeu ;i dedicarea pentru Evanghelie sunt am=ndou[ de importan'[ vital[ pentru un propov[duitor
al Evangheliei. Po'i ;i tu s[ depui o m[rturie despre chemarea ta ;i despre dedicarea ta la fel ca Pavel ]n versetul 1?
Predarea ta lui Isus Cristos ;i punerea ta deoparte pentru Evanghelie vor fi de prim[ importan'[
pentru lucrarea ta. Cred c[ acum este un prilej potrivit ca s[ te rogi pentru aceasta. Pred[te ]n ]ntregime Domnului Isus Cristos, Evangheliei Sale, misiunii pe care o are El pentru tine.
Subiectul
n Romani 1.14, avem o defini'ie bun[ a Evangheliei, a Ve;tii Bune despre care va scrie Pavel.
Primul verset ne preyint[ temeiul lui Pavel pentru Evanghelia pe care o preyint[ ]n aceast[ epistol[.
Prin cuvintele `Evanghelia lui Dumneyeu~, Pavel
enun'[ dou[ adev[ruri importante. Mai ]nt=i, el ne
spune c[ Vestea Bun[ a Evangheliei este despre
Dumneyeu. Compar[ cu Romani 1.17, Evanghelia
este de origine divin[ este Evanghelia lui Dumneyeu.
21 Dup[ Romani 1.3, care este tema Evangheliei?
........................................................................................
Evanghelia, Vestea Bun[, este o persoan[, nu o
formul[. Este Domnul Isus Cristos. Pavel era dedicat
unei persoane, nu unui ideal sau unei filosofii. El
era dedicat predic[rii unei persoane, nu a unei
religii. El proclama Vestea Bun[. Religia nu este
Vestea Bun[. Vestea Bun[ este c[ Dumneyeu, ]n
persoana Domnului Isus Cristos, a venit la oameni
av=nd o misiune de r[scump[rare. Veyi Ioan 1.1,
14. Dumneyeu a venit pe P[m=ntul acesta iat[
esen'a Evangheliei. De aceea, ]n primele ;apte
versete, Pavel face o preyentare a lui Isus Cristos ca
Domn. El este Evanghelia.
22 Scrie titlurile date lui Isus ]n Romani 1.17, care
arat[ dumneyeirea Lui. Indic[ versetul ]n care este
g[sit fiecare.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

132
n titlul Domnul Isus Cristos (v. 7), fiecare cuv=nt are importan'a ;i semnifica'ia lui. Isus ]nseamn[ M=ntuitor. El vorbe;te despre umanitatea lui
Cristos despre via'a ;i moartea Aceluia care a
venit pe P[m=nt ]ntrun anumit moment al istoriei,
pentru a ne m=ntui de p[cate. Cristos ]nseamn[
`Unsul~ (Mesia). El ne vorbe;te despre lucrarea
oficial[ a lui Isus El a fost uns ;i ]ncredin'at s[
fac[ o anumit[ lucrare. Domn ne vorbe;te despre
suveranitatea ;i dumneyeirea lui Cristos. El este
St[p=nul, Conduc[torul, Regele nostru. Toat[ autoritatea ]n ceruri ;i pe p[m=nt Ia fost dat[ Lui. Veyi
Matei 28.18.
23 Care afirma'ie din Romani 1.17 preyint[ o dovad[ a dumneyeirii lui Isus Cristos?

Galateni ;i Romani
27 S[ privim din nou la Romani 1.4 ;i s[ compar[m
cu Romani 8.11. Prin ce putere a avut loc minunea
]nvierii lui Isus Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul dovedit, din versetul 4, ar putea fi
tradus ;i `stabilit~. nvierea lui Isus nu La f[cut Fiu
al lui Dumneyeu, ci doar a stabilit sau a dovedit
faptul, sau la f[cut evident.
28 Potrivit versetului 5, cu ce scop la f[cut Dumneyeu apostol pe Pavel?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

29 Ce produce credin'a despre care vorbe;te Pavel ]n versetul 5?

........................................................................................
24 Citeay[ o afirma'ie care se refer[ cel mai clar la
umanitatea lui Isus.

........................................................................................

........................................................................................

Scopul lui Pavel era s[ aduc[ Neamurile la


aceea;i dedicare pentru Cristos pe care o avea el. El
voia ca ;i ei s[ devin[ robislujitori ascult[tori de
Isus Cristos, implica'i ]n misiunea Lui ]n lume. n
acest principiu, g[sim principiul multiplic[rii. Pavel sa dedicat ac'iunii de a multiplica, de a se reproduce pe sine ]n al'ii, adic[ s[ produc[ ;i ]n al'ii
aceea;i devotare pentru Isus Cristos. El spune c[ are
`copii spirituali~. Acesta este un principiu fundamental ]n planul lui Dumneyeu de evangheliyare a
tuturor na'iunilor. S[ examin[m dou[ pasaje din
Scriptur[ referitoare la acest subiect.

........................................................................................
Conform versetului Romani 1.2, Evanghelia nu
];i are ]nceputul odat[ cu venirea lui Cristos. Venirea Lui ;i r[scump[rarea pe care urma s[ o aduc[
El fuseser[ f[g[duite cu mult timp ]nainte.
25 Citeay[ o afirma'ie care arat[ c[ oameni din
Vechiul Testament au auyit despre vestea bun[ a
venirii M=ntuitorului. v. 2.
........................................................................................
........................................................................................
26 Cite;te Romani 16.2527. Pavel descrie Evanghelia a;a cum a fost promis[ ]n Vechiul Testament,
ca o tain[. Care este termenul contrastant pe care ]l
folose;te pentru a descrie felul ]n care predic[ el
Evanghelia?
........................................................................................
........................................................................................
Una dintre acele promisiuni tainice date profe'ilor se g[se;te ]n 2 Samuel 7.1216. Acolo, Dumneyeu ]i promite lui David o domnie ve;nic[. Aceast[
promisiune urma s[ fie ]mplinit[ ]n Mesia, care trebuia s[ fie un urma; al lui David, ;i care adeseori
este numit Fiul lui David. n Romani 1.3, Pavel arat[
c[ Isus a fost n[scut din familia domnitoare a lui
David. Domnia Lui ve;nic[ va fi ]mplinirea promisiunii f[cute lui David.

........................................................................................

30 Prive;te la Marea ns[rcinare. Care este primul


lucru pe care ne spune Isus s[l facem pentru toate
na'iunile ]n Matei 28.1820?
........................................................................................
31 O traducere spune+ `Face'i ucenici din toate
na'iunile~. Ucenicul este un ]nv['[cel. Ce ne spune
Isus s[i ]nv['[m pe oameni pentru a face din ei felul
de ucenici pe care ;iI dore;te El? Matei 28.20.
........................................................................................
Ucenicii lui Isus trebuia s[ se reproduc[ pe ei
]n;i;i atunci ;i ]n fiecare genera'ie care va urma!
32 Cite;te 2 Timotei 2.2. Ce ]i spune Pavel lui Timotei s[ fac[?
........................................................................................
........................................................................................

Introducere ;i preyentarea epistolei

133

33 Pe ce fel de oameni trebuie s[i ]nve'e Timotei


aceste adev[ruri?
........................................................................................
........................................................................................
Principiul multiplic[rii este cheia cre;terii bisericii tale. Dac[ e;ti p[stor al unei biserici locale, pune
]n aplicare principiul acesta ;i urm[re;te reyultatele.
Ia pe cineva care este un cre;tin devotat lui Dumneyeu ;i preg[te;tel s[ foloseasc[ darurile ;i capacit['ile pe care i lea dat Dumneyeu. Ajut[l s[
devin[ un slujitor eficient al Domnului. D[i responsabilit['i ;i oportunit['i s[ slujeasc[ ]n biseric[.

Po'i aplica principiul acesta ;i preg[tind oameni


pentru aL m[rturisi pe Cristos. Preg[te;tei ;i
inspir[i s[i c=;tige pe cei pierdu'i, apoi observ[
cum va cre;te biserica!
Chiar dac[ nu e;ti p[stor, principiul acesta ]nc[
'i se aplic[. Marea ns[rcinare este pentru fiecare
cre;tin multiplic[te! G[se;te pe cineva ;i vorbe;tei despre Cristos. Consider[l copilul t[u spiritual. Supravegheay[ deyvoltarea lui spiritual[ ;i
veyi cum Dumneyeu te va face o binecuv=ntare pentru biserica ta. Aceasta este lucrarea pe care ar putea
s[ o aib[ fiecare cre;tin ;i ar trebui so aib[!
2 Timotei 2.6 ni se aplic[ oare ;i nou[?

Principiul Reproducerii
Destinatarii
Ai observat deja ]n Romani 1.57 c[ Pavel li se
adreseay[ ]n principal cre;tinilor dintre Neamuri
din biserica din Roma.
34 n versetul 7, Pavel descrie persoanele c[rora li
se adreseay[ prin trei expresii. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
Sfin'ii sunt poporul sf=nt al lui Dumneyeu, cei
pu;i deoparte pentru El.
35 n versetul 7, cuv=ntul de salut al lui Pavel ia
forma unei rug[ciuni. Care sunt cele dou[ lucruri
pe care le dore;te el celor din Roma?
........................................................................................
........................................................................................
Harul este dragostea nemeritat[ al lui Dumneyeu fa'[ de oameni, dat[ prin Cristos Isus. Pacea
men'ionat[ aici se refer[ la bun[starea de care se
bucur[ ace;ti oameni prin harul lui Dumneyeu.

VIYITA PLNUIT DE PAVEL


1.815
Obiectivul 6. S[ enumeri cel pu'in cinci caracteristici ale unui bun propov[duitor al Evangheliei, a;a cum sunt ele demonstrate de Pavel
]n Romani 1.117, ;i s[ le aplici ]n via'a ta.
n timp ce citeai acest pasaj, probabil c[ ai observat c[ versetul 8 este `puntea~ care leag[ salut[rile lui Pavel din versetele 18 cu ;tirea despre
viyita pe care a pl[nuito. Afl[m mai multe lucruri
despre oamenii c[rora le era adresat[ scrisoarea.
Expresia `mai ]nt=i~ ne arat[ c[ Pavel deschide un
nou subiect. n acest verset, el urmeay[ tiparul obi;nuit al epistolelor sale, omis ]ns[ ]n Epistola c[tre
Galateni+ el are cuvinte de apreciere pentru o anumit[ calitate a bisericii.
36 Ce afl[m din versetul 8 despre biserica (sau bisericile) din Roma?
........................................................................................
........................................................................................

134
Pavel este mul'umitor c[ ]n capital[ exista o
`Biseric[ misionar[~! Observ[ c[ Pavel se ruga ne]ncetat pentru aceast[ biseric[, de;i nu fusese niciodat[ la Roma. Este un bun exemplu pentru noi. Ar
trebui s[ fim interesa'i de lucrarea lui Dumneyeu
din alte 'inuturi ;i din alte '[ri.

Galateni ;i Romani

........................................................................................
........................................................................................
v. 12. .................................................................................
........................................................................................

37 De ce dore;te Pavel s[i vad[ pe ace;ti cre;tini?


v. 11.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Cuvintele `s[ v[ dau~ ar putea fi traduse mai


bine prin `s[ v[ ]mp[rt[;esc~. Pavel folose;te acela;i
cuv=nt grecesc ]ntro afirma'ie similar[ pe care o
face ]n 1 Tesaloniceni 2.8. Ideea nu este c[ Pavel distribuie daruri, ci c[ ]mp[rt[;e;te cu ceilal'i cre;tini
darurile pe care Dumneyeu i lea dat.

v. 14. .................................................................................

38 Cu ce scop voia Pavel s[ le propov[duiasc[


cre;tinilor din Roma? v. 11.
........................................................................................
........................................................................................
'i d[ acest verset mai mult[ lumin[ cu privire
la scopul pentru care a scris Pavel epistolele, ;i ]n
special aceasta? Avem ;i noi aceea;i dorin'[, aceea;i
motiva'ie ]n lucrarea noastr[?
Observ[ acum un principiu important ]n versetul 12. Este un principiu pentru conduc[tori. Pavel le spune acestor cre;tini c[ ;i ei vor fi o surs[ de
]nt[rire ;i de m=ng=iere pentru el. Exist[ un sentiment de fraternitate ]ntre Pavel ;i cititorii lui, nu un
sentiment de superioritate din partea lui.
39 Cite;te cuvintele lui Pavel din Romani
1.815 ;i caut[ s[ veyi c=te caracteristici de conduc[tor cre;tin ideal ale lui Pavel po'i extrage. Pune
un X ]n dreptul acelora pe care ai vrea s[ le cultivi
;i ]n via'a ta. Am s[ te ajut s[ porne;ti.
v. 8. El ]i laud[ pe oamenii care merit[ acest lucru.
v. 9. ................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 10. .................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 11. .................................................................................

v. 13. .................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
v. 15. .................................................................................

TEMA EPISTOLEI
1.1617
Obiectivul 7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema
Epistolei c[tre Romani ;i folosirea cuv=ntului
`credin'[~ pe parcursul ]ntregii epistole.
Romani 1.1617 este reyumatul ]ntregii epistole. Tema epistolei c[tre Romani este dreptatea revelat[ a lui Dumneyeu. Am spus mai ]nainte c[ nu
religia este Vestea Bun[. De ce nu? Ce ]nseamn[ aceast[ afirma'ie? Dreptatea lui Dumneyeu a fost
descoperit[ prin religie. Toate religiile au aceea;i
tr[s[tur[ fundamental[+ adep'ii lor ]ncearc[ s[ ajung[ ei la Dumneyeu, s[L g[seasc[ ei pe Dumneyeu ;i s[I fie pl[cu'i lui Dumneyeu prin propriile
lor eforturi. Religiile sunt sisteme de ]nchin[ciune
care tind spre Dumneyeu. Este aceasta Evanghelia?
Este aceasta `Vestea Bun[~? Oare poate fi g[sit[
dreptatea lui Dumneyeu ]n religie?
n versetul 17, Pavel ne spune c[ dreptatea (neprih[nirea) lui Dumneyeu sa revelat (sa ar[tat).
Cuv=ntul grecesc tradus ]n versetul 17 prin `sa ar[tat~ se refer[ la deyv[luirea a ceva ce a fost ascuns.
Modul ]n care oamenii pot fi ]ndrept['i'i ]naintea
lui Dumneyeu (s[ primeasc[ dreptatea lui Dumneyeu) nu putea fi cunoscut dec=t dac[ Dumneyeu
alegea s[l fac[ cunoscut. F[r[ o revela'ie de la Dumneyeu, noi nu am putea g[si o cale de a face vie'ile
noastre drepte ]naintea lui Dumneyeu. Dreptatea lui
Dumneyeu este revelat[ ]n Evanghelie. Evanghelia
este relatarea efortului lui Dumneyeu de a Se revela
pe Sine ]n Fiul S[u. Relatarea prive;te via'a, moartea
;i ]nvierea lui Isus. Ini'iativa i apar'ine totalmente

Introducere ;i preyentarea epistolei


lui Dumneyeu, la fel ;i ]mplinirea, prin Fiul S[u Isus
Cristos.
40 Cum primim noi revela'ia drept['ii lui Dumneyeu ]n Evanghelie? v. 17.
........................................................................................

135
Dumneyeu trebuie s[ tr[iasc[ o via'[ dreapt[, neprih[nit[. Principiul conduc[tor al omului ]ndrept['it
(neprih[nit) este credin'a.
44 Explic[ cele dou[ sensuri ]n care este folosit
cuv=ntul `credin'[~ ]n versetul 17, ]n contextul temei
Epistolei c[tre Romani.

........................................................................................
n ce sens este Evanghelia `mai ]nt=i pentru
evrei~? Aceasta se refer[ la ordinea istoric[ ]n care
Evanghelia a fost oferit[ omenirii. Oportunitatea
accept[rii Evangheliei a fost oferit[ omenirii. Oportunitatea de a accepta Evanghelia lea fost oferit[
mai ]nt=i evreilor, poporul ales al lui Dumneyeu.
Veyi Fapte 3.2526. C=nd Pavel spune `apoi grecului~, el folose;te termenul de grec pentru ai desemna pe neevrei. Mesajul Evangheliei a fost adus mai
]nt=i evreilor, ;i apoi tuturor celorlalte na'iuni.
Vei ajunge s[ folose;ti adeseori Romani 1.1617
]n propov[duirea ta, deoarece aceste dou[ versete
reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei. Cred c[ este bine
s[ le memoreyi.
41 Ce aduce Evanghelia? v. 16.
........................................................................................
42 Ce condi'ie trebuie s[ ]ndeplineasc[ cineva pentru a avea parte de binecuv=nt[rile Evangheliei? v.
16.
........................................................................................
43 De ce nu ]i este ru;ine lui Pavel de Evanghelie?
v. 16.
........................................................................................
Dreptatea lui Dumneyeu care este revelat[ ]n
Evanghelie, oamenilor care cred ]n Cristos, este
dreptatea lui Dumneyeu nsu;i. Termenul dreptate
(neprih[nire) din versetul 17 vorbe;te despre poyi'ia
pe care o prime;te un om ]naintea lui Dumneyeu
atunci c=nd crede. El este declarat `drept~ (neprih[nit) ]naintea lui Dumneyeu. Aceast[ poyi'ie sau
stare este conform Legii lui Dumneyeu ;i drept['ii
Lui. Dup[ cum am v[yut, principiul care ne aduce
]ntro stare de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu
este credin'a. Cuvintele `prin credin'[ ;i care duce
la poc[in'[~ ]nseamn[ c[ primul act de credin'[ care
ne aduce ]n starea de ]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu trebuie s[ aib[ ca urmare o via'[ tr[it[ ]n baya
aceluia;i principiu credin'a. Pentru a sublinia
aceasta, Pavel citeay[ din Vechiul Testament. `Cel
drept (neprih[nit) va tr[i prin `credin'[~. Habacuc
2.4. Adic[ cel care este declarat `drept~ de c[tre

a ......................................................................................
........................................................................................
b ......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
45 Care este sensul cuv=ntului `dreptate~ (neprih[nire) c=nd se refer[ la noi ]n versetul 17?
....a)
....b)
....c)
....d)

Poyi'ie dreapt[ ]naintea lui Dumneyeu.


Conformitate cu con;tiin'a.
Conformitate cu Legea lui Dumneyeu.
Corectitudine doctrinar[.

46 Unde g[sim revela'ia drept['ii lui Dumneyeu?


....a) n c[utarea sincer[ dup[ adev[r ]n orice
religie.
....b) n Biserica cre;tin[.
....c) n ]nchin[ciune.
....d) n Evanghelia lui Isus Cristos.
47 Care este semnifica'ia cuv=ntului Evanghelie?
....a)
....b)
....c)
....d)

Doctrin[.
Veste Bun[.
Sistem religios.
Adev[r religios.

48 Scrie din memorie versetele care cuprind tema


epistolei ;i care reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Reviyuie;te obiectivele acestei lec'ii.

136

Galateni ;i Romani
Verific['i r[spunsurile

1 n Romani.
2 Teologic. Este o preyentare sistematic[ ;i complet[ a teologiei lui Pavel.
Spiritual+ ne conduce la o tr[ire cre;tin[ biruitoare, dac[ accept[m ;i aplic[m adev[rurile ei.
Practic+ Ne arat[ ce este cre;tinismul cu adev[rat ;i ne d[ principii practice pentru tr[irea de
yi cu yi.
3 n tem[ ;i con'inut.
4 Galateni
5 Romani
6 R[spunsul t[u.
7 Galatia, Macedonia, Ahaia, Asia.
8 Spania.
9 El lea scris Romanilor ca s[ le fac[ cunoscut
c[ ]i va viyita, ]n drum spre Spania.

22 Fiul S[u - v. 3. Cristos Domnul nostru - v. 3. Fiul


lui Dumneyeu - v. 4. Domnul Isus Cristos - v. 7.
23 `Dovedit cu putere c[ este Fiul lui Dumneyeu
prin ]nvierea mor'ilor~. v. 4.
24 N[scut din s[m=n'a lui David ]n ce prive;te
trupul. v. 3.
25 Prin prorocii S[i ]n Sfintele Scripturi.
26 Revela'ie, sau revelarea misterului, revelarea
tainei.
27 Prin puterea Duhului Sf=nt.
28 S[ aduc[ Neamurile la ascultarea credin'ei.
29 Ascultare.
30 S[ ]i ]nve'e.
31 S[ p[yeasc[ (s[ respecte, s[ asculte) tot ceea
ce nea poruncit El nou[.

10 Anul 57 A.D., din Corint.

32 S[ ]ncredin'eye la oameni de ]ncredere lucrurile pe care lea ]nv['at de la Pavel.

11 Este posibil ca biserica s[ fi fost format[ din


evreii care locuiau la Roma ;i fuseser[ la Ierusalim cu ocayia Rusaliilor.

33 Oameni de ]ncredere care s[ fie ]n stare s[i


]nve'e pe al'ii.

12 Observa'iile tale. Biserici ]n familii. Multe femei, mul'i b[rba'i. Diferite na'ionalit['i. Cre;tinii erau persecuta'i. Unii au fost converti'i
]nainte de Pavel. Unii erau rude sau din aceea;i
semin'ie cu Pavel. Pavel avea mul'i prieteni la
Roma.
13 Neamurilor.
14 Prin m[rturia evreilor din Roma care au fost
converti'i la Rusalii, la Ierusalim.
Prin unii converti'i de Pavel care au mers la
Roma.
Prin propov[duirea lui Petru la Roma.
15 Justificarea prin credin'[.
16 Galateni.
17 Prin credin'[ nu prin fapte.
18 Prin Duhul Sf=nt nu prin carne (firea p[m=nteasc[).
19 R[spunsul t[u. Legea, valoarea t[ierii ]mprejur, promisiunea dat[ lui Avraam, justificarea
lui Avraam prin credin'[. Mesia r[stignit.
20 Rob al lui Isus Cristos.
21 Fiul lui Dumneyeu. Isus Cristos, Domnul nostru.

34 Preaiubi'i ai lui Dumneyeu ]n Roma, chema'i


s[ fie sfin'i.
35 Har ;i pace de la Dumneyeu, Tat[l nostru, ;i
de la Domnul nostru Isus Cristos.
36 Despre credin'a lor se vorbe;te ]n toat[ lumea.
37 Ca s[ le dea vreun dar duhovnicesc.
38 Ca ei s[ fie ]nt[ri'i.
39 v. 9. Sluje;te ]n duhul s[u Evanghelia Fiului
lui Dumneyeu. Este perseverent ]n rug[ciune.
Se roag[ pentru cre;tini pe care nu ia ]nt=lnit
niciodat[.
v. 10 Se roag[ pentru voia lui Dumneyeu ]n
toate planific[rile pe care le face. Face cereri
concrete ]n rug[ciune.
v. 11 Este dornic s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii ceea
ce ia dat Dumneyeu+ Dore;te s[ vad[ poporul
lui Dumneyeu ]nt[rit ]n credin'[. Propov[duie;te cu acest scop.
v. 12 Recunoa;te c[ ceilal'i cre;tini ]l pot ajuta
spiritual.
v. 13 Vrea ca propov[duirea lui s[ fie rodnic[:
];i ia chemarea ]n serios.
v. 14 Simte obliga'ia spiritual[ fa'[ de to'i oamenii ;i le predic[ tuturor, indiferent de ras[,
na'ionalitate sau nivel cultural.

Introducere ;i preyentarea epistolei


v. 15 Este totdeauna gata s[ predice Evanghelia, oriunde ]l conduce Dumneyeu.
40 Care vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[.

137
45 a) ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu.
46 d) n Evanghelia lui Isus Cristos.
47 b) Vestea Bun[.

41 M=ntuire.
42 S[ cread[ Evanghelia.
43 Deoarece este puterea lui Dumneyeu pentru
m=ntuire.
44 a) Actul credin'ei care aduce ]ndrept['irea lui
Dumneyeu (poyi'ie dreapt[).
b) Credin'a continuu activ[ ca principiu de
via'[ care reveleay[ dreptatea lui Dumneyeu
]n tr[irea unei persoane (tr[ire dreapt[).

48 C[ci mie nu mie ru;ine de Evanghelia lui Cristos: fiindc[ ea este puterea lui Dumneyeu pentru m=ntuirea fiec[ruia care crede+ ]nt=i a
iudeului, apoi a grecului: deoarece ]n ea este
descoperit[ o neprih[nire pe care o d[ Dumneyeu prin credin'[ ;i care duce la credin'[,
dup[ cum este scris+ `Cel neprih[nit va tr[i
prin credin'[.~

138

Galateni ;i Romani
SUGESTII PENTRU PREDARE

1 Reviyuie;te ]mpreun[ cu studen'ii r[spunsurile


la textul al doilea. Treci ]mpreun[ cu ei peste
obiectivele cursului ;i evalueay[ progresul f[cut.
2 Mul'ume;teI lui Dumneyeu pentru progresul
f[cut ;i roag[te pentru studen'i ;i profesori
acum, c=nd ]ncepi studiul Epistolei c[tre Romani.
3 Cerele studen'ilor s[ scrie o lucrare despre ceea
ce au g[sit cu privire la cadrul epistolei, scopul
;i rolul important pe care la avut ]n cre;tinism.
4 Folose;te mijloace audioviyuale de care dispui
pentru a preyenta Italia oameni ;i locuri
din antichitate ;i din preyent.
5 Stabile;te doi studen'i care s[ discute similitudinile ]ntre Galateni ;i Romani ]n ce prive;te
stilul, scopul ;i con'inutul.

6 Cerele studen'ilor s[ fac[ o preyentare dramatic[ pe care ar puteao folosi ]ntrun studiu de
tineret. Personajele ar putea fi Acuila, Priscila
;i al'i prieteni deai lui Pavel din Roma. Tocmai
au primit scrisoarea lui Pavel ;i discut[ despre
ea. Sau ai putea ]nscena o ]nt=lnire a unor
pastori din Galatia ;i din Roma, dup[ moartea
lui Pavel. Ei discut[ despre valoarea epistolelor
lui Pavel, povestind ceea ce ];i amintesc despre ]mprejur[rile ]n care a sosit fiecare epistol[
;i efectul pe care la avut asupra adun[rii.
7 Cerele studen'ilor s[ compare citirile preliminare ale epistolelor c[tre Galateni ;i Romani.
Ce au sim'it la fiecare citire? Care sunt p[r'ile
Epistolei c[tre Romani pe care le ]n'eleg mai
bine deoarece au studiat deja Galateni? Ce
avantaj au g[sit ]n citirea epistolei av=nd schi'a
ei ]n fa'[? Dar ]n ]ncercarea de a se imagina ca
fiind cre;tini ai primului veac care au primit
scrisoarea de la Pavel?

139

Lec'ia 9
nevoia de mNTUIRE A
OMULUi
romani 1.18 - 3.20
PLANUL LECIEI
M=nia lui Dumneyeu sa revelat 1.18
Natura m=niei lui Dumneyeu
Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat
Principiul retribu'iei
Obiectul m=niei lui Dumneyeu
Neamurile sunt condamnate 1.1932
Revela'ia general[ a lui Dumneyeu 1.1920
Respingerea adev[rului 1.2132
Originea religiilor false
Originea practicilor p[c[toase
Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i 2.116
Auto]n;ela'i ;i autocondamna'i 2.16
Principiile judec['ii sunt revelate 2.516
Evreii sunt condamna'i 2.173.8
Avantaje ;i responsabilit['i 2.1729
ntreb[ri ;i concluyii 3.18
Toat[ lumea este condamnat[ 3.920

7. S[ reyumi avantajele ;i responsabilit['ile evreilor ;i s[ explici cum au ajuns ei sub condamnare.

OBIECTIVELE LECIEI

8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund juste'ea


m=niei lui Dumneyeu.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va trebui


s[ fii ]n stare+

9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai mult[ putere


despre starea omenirii pierdute ]n p[cat ;i despre nevoia universal[ de a avea un M=ntuitor.

1. S[ po'i descrie natura m=niei lui Dumneyeu ;i


modul ]n care se exprim[ ea.

TEME

2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n Romani 1.18


referitor la reyultatele respingerii adev[rului lui
Dumneyeu.

1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.

3. S[ po'i descrie revela'ia general[ a lui Dumneyeu, dou[ surse din care oamenii o primesc ;i
importan'a pe care o are ea ]n judecarea oamenilor.

3. Cite;te Romani 1.18 3.20.

4. S[ preyin'i originea religiilor false ;i a practicilor p[c[toase ;i s[ descrii natura progresiv[


a p[catului.
5. S[ po'i explica modul ]n care pot fi recunoscute
p[catele auto]ndrept['irii ;i f['[rniciei ;i s[
aplici aceast[ cunoa;tere vie'ii tale ;i slujbei
tale.
6. S[ enumeri cinci principii ale judec['ii divine.

2. Cite;te studiul cuvintelor.

4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[


sec'iune, citind referin'ele biblice, r[spuny=nd
]ntreb[rilor ;i verific=nd r[spunsurile.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei ca s[ veyi dac[
leai atins.
6. Facultativ. Predic[ sau 'ine o lec'ie despre nevoia de m=ntuire a omului sau asupra unui alt
subiect preyentat ]n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani.

140

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

]nsu;irile
nev[yute
1.20

atributele lui Dumneyeu care nu pot


fi v[yute: caracterul lui Dumneyeu.

inima
]ntune
cat[
1.21

mintea nu a mai fost ]n stare s[ recu


noasc[ adev[rul.

necur['ie
1.24

perversiune sexual[.

binecu
v=ntat
1.25

(aici) vrednic de cinste.

s[L p[s- s[ se g=ndeasc[ la El, s[I recunoasc[


treye pe
preyen'a.
Dumneyeu
]n con;tiin'a lor
1.28
nu ]n slov[ nu literal, nu t[iere ]mprejur ]n trup.
1.29
deyl[n'uie ]i pedepse;te pe aceia care fac r[ul.
m=nia
3.5
revela'ie

actul lui Dumneyeu prin care Se face


cunoscut pe Sine sau adev[rul S[u.

Nevoia de m=ntuire a omului

141
DEYVOLTAREA LECIEI

M=nia lui Dumneyeu sa revelat


Romani 1.18
Obiectivul 1. S[ po'i descrie natura m=niei lui
Dumneyeu ;i modul ]n care ea se exprim[.

Dumneyeu
sf=nt

NATURA MNIEI LUI DUMNEYEU


1.18
n acest prim capitol al Epistolei c[tre Romani,
Pavel ne spune c[ exist[ dou[ tipuri de revela'ie. n
versetele 16 ;i 17, am v[yut c[ dreptatea lui Dumneyeu sa revelat ]n Evanghelie. n versetul 18, Pavel vorbe;te despre o revelare a m=niei lui Dumneyeu. nainte de a putea ]n'elege dreptatea lui Dumneyeu ]n lucrarea Sa de r[scump[rare, trebuie s[
]n'elegem m=nia lui Dumneyeu, care a fost de asemenea revelat[. Compar[ versetele 17 ;i 18.
S[ privim acum la dou[ aspecte ale m=niei lui
Dumneyeu. Primul descrie natura m=niei, iar al
doilea descrie modul ]n care ea se exprim[.
Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat
Mai ]nt=i, s[ privim la m=nia lui Dumneyeu ca
r[spuns al sfin'eniei Sale la r[utate ;i r[yvr[tire.
Unora le vine greu s[ cread[ c[ Dumneyeu Se poate
m=nia. Ei cred c[ m=nia nu este ]n acord cu caracterul lui Dumneyeu. Ei g=ndesc a;a pentru c[ ]n'eleg
m=nia ]n termenii m=niei omene;ti, care, de multe
ori, include patim[ p[c[toas[. M=nia lui Dumneyeu nu este nejustificat[. Deoarece Dumneyeu este
sf=nt, El este ]mpotriva oric[rui fel de p[cat. Deoarece El este bun, El Se opune r[ului.
S[ presupunem c[ un c=ine ]l atac[ pe copilul
t[u. Ce ai sim'i tu fa'[ de c=ine? Ai putea sta s[
prive;ti y=mbitor cum c=inele ]'i omoar[ copilul pe
care ]l iube;ti? Ar fi drept sau nu s[ te m=nii pe c=ine
;i s[ te lup'i cu el ca s['i salveyi copilul? P[catul ]l
distruge pe p[c[tos. Dumneyeu, care ne iube;te pe
to'i, nu vrea ca p[catul s[ ne distrug[. ns[;i bun[tatea Sa l face s[ reac'ioneye ]mpotriva acelor lucruri care ]i distrug pe copiii S[i.

IE
N
M

Romani 1.18 preyint[ tema acestei lec'ii. Pavel


]ncepe explicarea Evangheliei ar[t=nd nevoia de
m=ntuire a omului. Noi avem nevoie s[ fim m=ntui'i
de sub puterea p[catului ;i de sub m=nia lui Dumneyeu. Trebuie s[ recunoa;tem nevoia de m=ntuire
]nainte de a putea ]n'elege vestea bun[ c[ Cristos
ne m=ntuie. Trebuie s[ ne d[m seama de neputin'a
noastr[ ]nainte de a vrea s[ ne pred[m via'a M=ntuitorului.

Deci po'i vedea c[ m=nia lui Dumneyeu este


r[spunsul fa'[ de p[cat. Deoarece Dumneyeu este
sf=nt, este conform cu natura Lui s[ r[spund[ p[catului ;i r[ut['ii manifest=ndui m=nia. Acest r[spuns nu vine dintro patim[ p[c[toas[, ci, dimpotriv[, din sfin'enia Sa.

P[cat

Cu c=t ne g=ndim mai mult la m=nia lui Dumneyeu ca fiind reac'ia normal[ a sfin'eniei Sale fa'[
de p[cat, cu at=t ]n'elegem mai bine de ce nici un
p[c[tos nu va putea s[ intre ]n loca;ul ve;nic al lui
Dumneyeu. Ce fel de rai ar fi acela dac[ am intra cu
p[catele noastre ;i am fi ]ncontinuu obiectul m=niei
lui Dumneyeu?
Principiul r[spl[tirii
Un Dumneyeu bun ;i drept le d[ oamenilor r[splata pe care o merit[ ]n raport cu ceea ce fac. Acesta
este principiul r[spl[tirii care trebuie s[ opereye
]ntrun Univers moral. Faptele bune sunt r[spl[tite.
Faptele rele sunt pedepsite. Ai ]nt=lnit acest principiu ]n Galateni? (Galateni 6.8) n Romani vedem c[
m=nia lui Dumneyeu se manifest[ ca fiind r[splata
meritat[ de p[c[to;i pentru r[utatea ;i r[yvr[tirea
lor. Moartea este plata dreapt[ a p[catului. Aceia
care l resping pe Dumneyeu, sursa vie'ii, trebuie
s[ ]nfrunte moartea. Aceasta este r[splata dreapt[
;i consecin'a normal[ a respingerii vie'ii. Pedeapsa
este pe m[sura ofensei. Oamenii secer[ ceea ce au
sem[nat. `Plata p[catului este moartea.~ Romani
6.23
Deci m=nia lui Dumneyeu este r[spunsul sfin'eniei fa'[ de p[cat ;i o vedem manifestat[ ]n principiul r[spl[tirii pedeapsa dreapt[ pentru p[c[to;i. Urm[re;te acest principiu ]n ]ntreg capitolul.
Vei g[si de trei ori cuvintele `Dumneyeu ia l[sat~
(]n sensul de `abandonat~), ca semn al m=niei Sale.

142

Galateni ;i Romani

RESPINGERE

Dumneyeu
Via'a
Adev[rul
Sfin'enia

necredin'[ adev[rului lui Dumneyeu.


5 A r[spunde prin credin'[ revela'iei lui Dumneyeu ]nseamn[ a o accepta. A r[spunde prin necredin'[ ]nseamn[ a o respinge. Red[ modul ]n care
descrie Pavel aceast[ respingere ]n versetul 18.

Omul

Moarte
Gre;eal[
P[cat
1 Descrie natura m=niei lui Dumneyeu.
........................................................................................
2 Cum sa ar[tat m=nia lui Dumneyeu?

........................................................................................
........................................................................................
6 Extrage din versetul 18 un principiu care s[
arate reyultatele, consecin'ele respingerii adev[rului
lui Dumneyeu.
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

3 Prin ce difer[ m=nia lui Dumneyeu de cea a


omului?

Po'i da vreun exemplu ]n care ai v[yut aplic=nduse acest principiu?

........................................................................................

........................................................................................

4 Care este cel mai bun termen pentru a descrie


r[spl[tirea divin[?

........................................................................................

....a)
....b)
....c)
....d)

R[ybunare.
Recompensare.
Disciplin[.
Pedeaps[.

OBIECTUL MNIEI LUI DUMNEYEU


1.18
Obiectivul 2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n
Romani 1.18 referitor la reyultatele respingerii
adev[rului lui Dumneyeu.
n Romani 1.18, Pavel vorbe;te despre revelarea
m=niei lui Dumneyeu. Dup[ cum dreptatea lui
Dumneyeu este revelat[ acelora care r[spund prin
credin'[ adev[rului lui Dumneyeu, tot a;a m=nia
lui Dumneyeu este revelat[ oricui r[spunde prin

ntro traducere parafrayat[, versetul 18 sun[ astfel+


Dar Dumneyeu ;i arat[ din ceruri m=nia ]mpotriva tuturor oamenilor p[c[to;i, r[i, care ]ndep[rteay[ adev[rul de la ei.
ntro alt[ traducere, acela;i verset este+
M=nia lui Dumneyeu este revelat[ venind din
ceruri peste orice p[cat ;i peste oamenii r[i, ale
c[ror c[i rele ]mpiedic[ cunoa;terea adev[rului.
Sensul versetului 18 este c[ oamenii suprim[
sau ]mpiedic[ adev[rul, refuy=nd s[ tr[iasc[ pe baya
lui. Acest subiect va fi deyvoltat mai pe larg ]ntro
alt[ sec'iune a acestei lec'ii. De fapt, tot restul acestei
p[r'i a Epistolei c[tre Romani este deyvoltarea afirma'iei din versetul 18. El ne arat[ c[ to'i oamenii
sunt vinova'i de `]n[bu;irea adev[rului~ c[ to'i
am p[c[tuit ;i am devenit obiect al m=niei lui Dumneyeu.

Neamurile sunt condamnate


Romani 1.1932
REVELAIA GENERAL A LUI DUMNEYEU
1.1920
Obiectivul 3. S[ po'i descrie revela'ia general[
a lui Dumneyeu, dou[ iyvoare din care oamenii o primesc ;i importan'a pe care o are ea ]n
judecarea oamenilor.
n versetul 18, Pavel vorbe;te despre lipsa de evlavie
;i nelegiuirea acelora care resping revela'ia lui Dum-

neyeu. n versetele care urmeay[, el arat[ c[ respingerea lui Dumneyeu duce ]n mod natural la o via'[
nelegiuit[, care merge din r[u ]n mai r[u. El ne arat[
originea idolatriei ;i a corup'iei morale. El ne arat[
cum un p[cat duce la altul, ;i astfel ]ntreaga ras[
uman[ devine pierdut[, f[r[ n[dejde, f[r[ Dumneyeu.
Oare Pavel vorbe;te aici despre istoria rasei
umane, sau despre p[g=nii de pe vremea sa? i despre unii ;i despre al'ii. tim c[ omul, ]n mod deli-

Nevoia de m=ntuire a omului

143

berat sa ]ndep[rtat de revela'ia original[, p=n[ ce


lumea a devenit at=t de corupt[, ]nc=t Dumneyeu a
trimis potopul. Rasa uman[ a luat un nou start, cu
o nou[ revela'ie de la Dumneyeu, dar majoritatea
urma;ilor lui Noe au respins adev[rul ;i au ales
calea p[catului. Pavel descrie lumea p[g=n[ a yilelor
sale ;i scoate ]n eviden'[ c[ ;i ei au primit o revela'ie
a lui Dumneyeu, dar au respinso.

turor oamenilor de pretutindeni este numit[ revela'ia general[. Crea'ia ne spune c[ o Mare For'[ nea
creat pe noi ;i lumea ]n care tr[im. Dac[ este a;a, ar
trebui s[ ]ncerc[m s[L g[sim pe Creator. Ar trebui
s[ facem ceea ce i place Lui. El ]i vorbe;te con;tiin'ei
noastre ;i ne face cunoscut ce este bine ;i ce este
r[u. Dac[ accept[m revela'ia Lui, l vom ;i asculta
;i ne vom da toate silin'ele ca s[ facem voia Lui.

7 Dou[ versete din acest pasaj ne spun c[ ace;ti


oameni au primit o oarecare revela'ie a lui Dumneyeu. Care sunt aceste versete?

REVELAIA

........................................................................................
........................................................................................
n versetele 1920 g[sim afirma'ia hot[r=t[ c[
p[g=nii, Neamurile, au primt o revela'ie, astfel c[
nu se pot deyvinov['i pentru respingerea ei. Cite;te
acum ;i aceste versete care arat[ c[ ei au avut o
oarecare cunoa;tere a lui Dumneyeu ;i ;tiau c[ ceea
ce fac este r[u atunci c=nd ]n mod deliberat sau
]ndep[rtat de revela'ia primit[. Cite;te Romani
1.2123, 25, 32.
8 Conform acestor versete, ce ;tiau Neamurile
despre Dumneyeu?

General[
Creator ;i Judec[tor
revelat ]n+
Natur[
Istorie
Providen'[
Con;tiin'[

Special[
Dumneyeu ;i adev[rul
S[u revelat ]n+
Biblie
Profe'ii
Miracole
Isus Cristos
Experien'[

Dar r[spunsul omului la revela'ia general[ a


fost respingerea lui Dumneyeu. Exist[ dovada unui
impuls interior de a ]ndep[rta adev[rul. Acest
impuls este p[catul din inima omeneasc[.
10 Nume;te dou[ c[i prin care Dumneyeu i Sa
revelat omenirii.

v. 20 ................................................................................

........................................................................................

v. 23 ................................................................................

........................................................................................

v. 25 ................................................................................

RESPINGEREA ADEVRULUI
1.2132

v. 32 ................................................................................
Pavel vorbe;te aici despre oameni care nu
aveau Scripturile ;i care nu au auyit niciodat[ mesajul Evangheliei. Vor fi ei condamna'i? Aceasta este
o ]ntrebare important[, deoarece ne confrunt[m cu
ea ;i ast[yi.
9 Po'i g[si ]n acest pasaj vreo indica'ie c[ revela'ia
lui Dumneyeu dat[ Neamurilor cuprinde totul despre r[scump[rare sau m=ntuire?
........................................................................................
........................................................................................
Dou[ surse ale cunoa;terii lui Dumneyeu au
fost date ]ntregii rase umane con;tiin'a ;i natura.
Veyi versetele 19 ;i 20. Unele ]nsu;iri nev[yute ale
lui Dumneyeu `le sunt descoperite ]n ei~ prin vocea
l[untric[ a lui Dumneyeu vorbind con;tiin'ei. Alte
]nsu;iri sunt revelate ra'iunii, g=ndirii, prin minunile crea'iei lui Dumneyeu din lumea care ne ]nconjoar[. Cunoa;terea lui Dumneyeu care este dat[ tu-

Obiectivul 4. S[ preyin'i originea religiilor false ;i a practicilor p[c[toase ;i s[ descrii natura


progresiv[ a p[catului.
Originea religiilor false
Care este consecin'a natural[ a respingerii
adev[rului? S[ creyi ceea ce nu este adev[rat. Dac[
refuy[m s[ credem ceea ce Dumneyeu ne spune
despre originea lumii ;i a puterilor care o controleay[, Dumneyeu ne las[ ]n h['i;ul propriilor
noastre idei despre aceste lucruri. n Romani 1.19.23,
vedem c[ Neamurile sau f[cut vinovate de idolatrie
dup[ ce au respins revela'ia lui Dumneyeu. Ei lau
respins pe Creator ;i sau treyit ]nchin=nduse lucrurilor pe care lea creat El. Pare de neconceput,
dar a;a cum sa spus adesea, omul este religios
incurabil. Dac[ l respinge pe Dumneyeu, el va g[si
]ntotdeauna un obiect sau un ideal c[reia s[ i se
]nchine.
11 Te po'i g=ndi la lucruri sau idei c[rora oamenii

144

Galateni ;i Romani

li se ]nchin[ (sau le acord[ primul loc ]n via'[) ]n


loc s[ I se ]nchine lui Dumneyeu ? Enumer[le.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Originea practicilor p[c[toase
n versetul 24, vedem c[ idolatria oamenilor La
f[cut pe Dumneyeu s[i lase prad[ imoralit['ii. ntorc=nduse de la Dumneyeu ;i sfin'enia Lui, ei fac
ceea ce este nelegiuit. Resping=nd revela'ia lui
Dumneyeu ]n natur[, ei au ]nceput s[ s[v=r;easc[
p[cate care sunt ]mpotriva naturii (1.2627). Vedem
prin aceasta c[ m=nia lui Dumneyeu continu[ s[
opereye prin principiul r[spl[tirii. Omul alege ;i
apoi suport[ consecin'ele. Cuvintele `Dumneyeu ia
l[sat~ exprim[ groy[via situa'iei. Cea mai grea pedeaps[ pe care Dumneyeu io poate da omului este
s[i retrag[ m=na ;i s[l lase s[ fac[ cei place.

Dumneyeu
Du

e
mn

ye

/a
ui

l[s

at
RE

SPI

NG

ER

Om

ra
mo

lita

Idolatr
N

eb

un

te

ie

ie

Tabloul pe care ]l yugr[ve;te Pavel ]n Romani


1.1832 explic[ de ce este at=t de mult p[cat ast[yi
]n lume. Aici ]nv['[m o lec'ie important[ despre
natura p[catului este progresiv. Adic[, se ]nt[re;te, cre;te, se r[sp=nde;te ;i devine din ce ]n ce
mai r[u. Un p[cat odat[ s[v=r;it te duce la altul. ;i
acela la altele. Po'i vedea influen'a progresiv[, distrug[toare a p[catului, ]n versetele 1832? Respingerea adev[rului lui Dumneyeu este punctul de pornire al acestei imoralit['i progresive.
Dac[ dore;ti, po'i s[ sublinieyi ]n Biblia ta pa;ii
]n jos pe calea p[catului ;i consecin'ele lor. Ai putea
folosi o linie dreapt[ pentru a sublinia pa;ii ;i o linie
ondulat[ pentru consecin'e.

v. 18. Ei ]n[bu;e adev[rul lui Dumneyeu, ]l ]ndep[rteay[.


Consecin'a M=nia lui Dumneyeu se
reveleay[.
v. 21. De;i Lau cunoscut pe Dumneyeu, nu
Lau onorat ca Dumneyeu: nu au fost recunosc[tori: sau dedat la g=nduri de;arte.
Consecin'a Inima lor f[r[ pricepere
sa ]ntunecat.
v. 22. Sau l[udat cu ]n'elepciunea lor.
Consecin'a Au ]nnebunit.
v. 23. Au schimbat slava lui Dumneyeu cu imagini ale f[pturilor (au ]nlocuit ]nchin[ciunea spiritual[ cu idolatria sau religie ceremonial[. Observ[ degenerarea:
de la ]nchinarea la Dumneyeu au trecut
la ]nchinare ]naintea oamenilor, p[s[rilor, animalelor, t=r=toarelor.)
v. 24 Consecin'a Dumneyeu ia l[sat prad[ poftelor lor ;i necur['iei.
v. 25 Au schimbat adev[rul lui Dumneyeu cu
o minciun[. Sau ]nchinat ;i iau slujit
creaturii, ]n locul Creatorului.
v. 26. Consecin'a Dumneyeu ia l[sat prad[ unor patimi sc=rboase ;i perversiunii
sexuale.
v. 27. Au practicat homosexualitatea.
Consecin'a au suportat consecin'ele
fiyice ale deprav[rii lor.
v. 28. Nu au vrut s[L recunoasc[ pe Dumneyeu, nici s[ se g=ndeasc[ la El.
Consecin'a Dumneyeu ia l[sat ]n
voia min'ii lor blestemate, ca s[ fac[ lucruri ne]ng[duite.
v. 29. Consecin'a Au ajuns plini de orice fel
de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de
l[comie, de r[utate: plini de piym[, invidie, de ucidere, de ceart[, de ]n;el[ciune, b=rfitori.
v. 30. Consecin'a Au ajuns b=rfitori, ur=tori
de Dumneyeu, obraynici, trufa;i, l[ud[ro;i, n[scocitori de rele, neascult[tori
de p[rin'i.
v. 31. Consecin'a Au fost f[r[ pricepere,
c[lc[tori de cuv=nt, f[r[ dragoste fireasc[, ne]ndupleca'i, f[r[ mil[.
v. 32. Cunosc=nd judecata lui Dumneyeu, c[
aceia care fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, au continuat s[ le fac[ ;i
s[ g[seasc[ pl[cere ]n cei ce le f[ceau.
Consecin'a+ sunt vrednici de moarte.

Nevoia de m=ntuire a omului

145

n versetul 32, vedem teribila consencin'[ a


respingerii adev[rului lui Dumneyeu p[c[tosul
a devenit sfid[tor fa'[ de Dumneyeu ;i se bucur[
s[i vad[ ;i pe al'ii r[yvr[tinduse ]mpotriva Lui ;i
a legilor Sale. Ai v[yut vreodat[ un asemenea om?
Po'i ]n'elege mai bine gravitatea respingerii revela'iei adev[rului lui Dumneyeu? n lumina acestui
pasaj, care este sim'[m=ntul t[u cu privire la importan'a evangheliy[rii ]ntre copii ;i tineri? Predicile
;i lec'iile tale ]i ajut[ pe oameni s[ vad[ gravitatea
p[catului, faptul c[ el duce la moarte?

14 Care este motivul principal pentru care m=nia


lui Dumneyeu sa revelat?

12 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu tr[iesc


o via'[ curat[ ;i nu pricinuiesc nici un neajuns semenului meu. De ce am nevoie de Dumneyeu sau de
religie?~ Cum ai putea folosi lucrurile pe care tocmai
leai ]nv['at despre natura p[catului ca s[i r[spunyi?

Dumneyeu a folosit de multe ori acest pasaj


pentru ai convinge pe oameni de p[c[to;enia fundamental[ a naturii umane ;i a le ar[ta nevoia de
m=ntuire. Inten'ioneyi s[ predici sau s[ ]nve'i din
acest text? ia; sugera s[ cite;ti aceste versete ]ntro
traducere modern[.

........................................................................................

16 Uit[te din nou peste lista p[catelor din versetele 2432 ;i identific[le pe cele care sunt obi;nuite
]n locul unde tr[ie;ti. Este lumea ta mai bun[ dec=t
lumea p[g=n[ din vremea lui Pavel?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
13 Cite;te Iacov 1.2122, 26: Matei 7.2427. Este
respingerea adev[rului descris[ ]n aceste pasaje ca
deyacord intelectual, sau ca e;ecul tr[irii conform
]nv['[turilor adev[rului revelat?
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
15 Ce spune Dumneyeu ]n versetele 20 ;i 32 despre vina acelora care au respins adev[rul Lui? Care
este sentin'a pe care o merit[ ei?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
n acest capitol, Pavel nea ar[tat c[ separa'i de
Dumneyeu nu putem reyista influen'ei corup[toare
;i degeneratoare a p[catului. Numai prin credin'[
]n revela'ia lui Dumneyeu Evanghelie pot oamenii s[ fie elibera'i de puterea p[catului. Avem
nevoie de ]ndrept['irea pe care numai Dumneyeu
neo poate da. Lumea are nevoie de Vestea Bun[ a
unui M=ntuitor, deoarece ea a fost judecat[, a fost
g[sit[ vinovat[ ;i a fost declarat[ vrednic[ de moarte.

Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i


Romani 2.116
AUTONELAI I AUTOCONDAMNAI
2.16
Obiectivul 5. S[ po'i explica modul ]n care pot
fi recunoscute p[catele auto]ndrept['irii ;i f['[rniciei ;i s[ aplici aceast[ cunoa;tere vie'ii ;i
slujbei tale.
Pavel vorbe;te aici despre oamenii `buni~ conform standardelor omene;ti. Ace;tia pot fi at=t evrei,
c=t ;i Neamuri. Mul'i oameni dintre Neamuri se
]mpotriveau cu toat[ puterea unora dintre p[catele
]n;irate de Pavel, ]n lista din Romani 1.2432. Oamenii buni, morali, considerau aceste p[cate ca fiind
foarte grave. De fapt, ei ]i condamnau foarte aspru
pe cei care f[ceau asemenea lucruri. Pavel se adre-

seay[ tocmai acestor oameni care aveau standarde


morale ]nalte ;i care ]i criticau pe aceia care nu se
ridicau la ]n[l'imea lor. Poate c[ Pavel se g=ndea la
evreii morali;ti ai yilelor sale. Ace;tia erau foarte
m=ndri c[ sunt din poporul ales al lui Dumneyeu.
Ei considerau toate celelalte popoare ca fiind mai
prejos dec=t ei ;i ]i condamnau pentru p[catele lor.
Ace;ti critici se ]n;elau singuri. Ei se ]ncredeau
]n bun[tatea lor ;i ]i criticau aspru pe al'ii. ns[;i
aceast[ atitudine arat[ c[ erau plini de p[catul m=ndriei, de asprime ;i lips[ de dragoste. Veyi Matei
7.1.
Pavel le spune oamenilor care se credeau buni
;ii condamnau pe al'ii c[ ei sunt vinova'i de ]nse;i
lucrurile pe care le condamn[ la ceilal'i. Ai v[yut
vreodat[ un om care minte, dar ]l pedepse;te pe fiul

146
s[u atunci c=nd ]l prinde cu minciuni? Sau pe unul
care ]l critic[ pe predicator pentru c[ folose;te limbajul pe care el ]nsu;i ]l folose;te? Sau pe cineva care
]l condamn[ pe un uciga;, dar are ;i el un du;man
pe care ]l ur[;te? De fapt, atitudinea noastr[ critic[
fa'[ de al'ii este adesea doar o ]ncercare incon;tien'[
de a acoperi acelea;i defecte ]n propria noastr[ via'[.
Criticismul aspru este semn c[ ceva este r[u ]n acela
care critic[. A pretinde c[ e;ti mai bun dec=t al'ii
este o form[ de ipocriyie, de f['[rnicie.
17 Ce spune Pavel despre vinov['ia oamenilor
care ]i condamn[ pe al'ii pentru lucrurile pe care ei
]n;i;i le fac? Romani 2.1.

Galateni ;i Romani
21 De ce p[cate se fac vinova'i oamenii care se
]ncred ]n meritele lor ;i refuy[ s[ se poc[iasc[ ;i s[I
cear[ iertare lui Dumneyeu? vv. 45.
........................................................................................
........................................................................................
22 Ce ];i adun[ `oamenii ace;tia buni~ care refuy[
s[L caute pe Dumneyeu? v. 5.
........................................................................................
........................................................................................
PRINCIPIILE JUDECII SUNT REVELATE
2.516

........................................................................................
........................................................................................
18 Potrivit versetului 2.3, care este ideea gre;it[
pe care o au uneori `oamenii buni, morali~?
........................................................................................
........................................................................................
19 Pe ce bay[ ]i va judeca Dumneyeu pe ace;ti oameni? v. 2.
....a) Pe baya superiorit['ii lor fa'[ de cei r[i.
....b) Pe baya standardelor lor morale.
....c) Pe baya p[rerii bune pe care o au despre
ei ]n;i;i.
....d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat.

Obiectivul 6. S[ enumeri cinci principii ale


judec['ii divine.
Ai studiat deja ]n lec'ia de fa'[ despre revelarea
drept['ii lui Dumneyeu (1.17), revelarea m=niei lui
Dumneyeu (1.18) ;i revela'ia general[ a lui Dumneyeu (1.1920). Citim acum despre revelarea unui
fapt viitor. Avem nevoie s[ ]n'elegem ceva cu privire la acesta deoarece este o parte esen'ial[ a mesajului Evangheliei.
23 Care este revela'ia viitorului men'ionat[ ]n Romani 2.5?
........................................................................................
........................................................................................

20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[i convingi pe oameni s[ se lase de p[cate ;i s[ se consacre deplin


pentru Dumneyeu. Un membru al bisericii tale ]'i
yice+ `Dumneata ]mi spui c[ minciuna ;i ]n;elarea
]n afaceri sunt p[cat ;i c[ Dumneyeu le pedepse;te.
Uit[te ]ns[ cum ma binecuv=ntat Dumneyeu! Probabil El nu consider[ r[u s[ min'i sau s[ ]n;eli ]n
afaceri. El ;tie c[ trebuie s[ fac ceva ca s[ nu falimentey. Dac[ ar fi chiar a;a de grav, El mar pedepsi cu
siguran'[. Chiar dumneata po'i vedea cum El ma
binecuv=ntat ca s[ prosper ;i ma binecuv=ntat ;i
]n biseric[. Toate astea dovedesc c[ sunt bine a;a,
c[ sunt drept ]naintea lui Dumneyeu.~ Cum ai putea
folosi acest text pentru ai explica modul ]n care
Dumneyeu trateay[ situa'ia lui?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Este momentul s[ ]nv['[m despre sensul ;i folosirea cuv=ntului `a judeca~. Aceste versete ne arat[
principiile pe baya c[rora va judeca Dumneyeu. Ele
con'in de asemenea avertismente serioase pentru a
nu ne judeca unii pe al'ii. Cuv=ntul `a judeca~ poate
avea dou[ sensuri. El poate ]nsemna `a condamna~
sau `a evalua~, `a distinge~.
24 Pentru a ilustra aceste sensuri, ce sens ai dat
cuv=ntului `a judeca~, ]n urm[toarele versete+
a.

Matei 7.1 ........................................................

b.

Ioan 7.24 ........................................................

c.

Romani 2.1 ......................................................

n judec['ile lor, oamenii fac multe gre;eli.


Judec['ile lui Dumneyeu nu sunt niciodat[ gre;ite.
nainte de a r[spunde urm[toarelor ]ntreb[ri referitoare la judecata lui Dumneyeu, studiay[ Romani
2.516.

Nevoia de m=ntuire a omului


25 Care este primul principiu al judec['ii lui Dumneyeu aflat ]n v. 5?
........................................................................................

147
Vedem aici c[ Dumneyeu ]i judec[ pe oameni
potrivit oportunit['ilor pe care leau avut. Cu c=t a
fost mai deplin[ revelarea adev[rului, cu at=t mai
mare este vina de a o fi respins.

........................................................................................
26 Ce caracteristic[ a judec['ii lui Dumneyeu am
]nt=lnit deja ]n Romani 2.2?

33 Formuleay[ ]n propriile tale cuvinte principiul


judec['ii g[sit ]n versetul 11.

........................................................................................

........................................................................................

27 Care este principiul formulat ]n versetul 6?

........................................................................................

........................................................................................

Versetele 1216 deyvolt[ principiul dat ]n versetul 11. n versetul 12, vedem c[ Dumneyeu ]i judec[ pe oameni pe baya a ceea ce fac cu ceea ce au
primit. El nui judec[ pe baya a ceea ce nau primit.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Fii atent! S[ nu interpreteyi gre;it versetele 610.
Aceste versete nu ne ]nva'[ c[ faptele noastre bune
ne pot m=ntui. Tema acestui pasaj este metoda de
judecat[ a lui Dumneyeu, nu metoda Lui de justificare. El ]i va r[spl[ti fiec[ruia dup[ faptele sale.
Ulterior vom vedea c[ via'a bun[ descris[ ]n versetul 7 este posibil[ numai pentru aceia careL primesc
pe M=ntuitorul ;i ]ndrept['irea Lui. Acestora, Dumneyeu le d[ via'a ve;nic[. Versetele 711 sunt deyvoltarea principiului formulat ]n versetul 6.
28 Dumneyeu reyum[ lunga list[ de p[cate ]n trei
descrieri ale oamenilor care vor avea de ]nfruntat
m=nia Lui la judecat[. Care sunt acestea? v. 8.
........................................................................................
........................................................................................
29 Cum sunt reyumate acestea trei ]n versetul 9?
........................................................................................
........................................................................................
30 Ce vor primi aceia care fac r[ul? v. 89.
........................................................................................
........................................................................................
31 Ce vor primi aceia care fac binele? v. 10.
........................................................................................
........................................................................................
32 Care este principiul judec['ii ]nt=lnit ]n versetele 910?
........................................................................................
........................................................................................

34 Cum ]i va judeca Dumneyeu pe evreii care sunt


sub Lege? v. 12.
........................................................................................
35 Care va fi temeiul judec['ii cunoa;terea adev[rului, sau ascultarea de adev[r? v. 12.
........................................................................................
36 Compar[ versetul 13 cu Galateni 2.16: 3.1013:
Romani 3.1920. C='i oameni au 'inut toat[ Legea ;i
;iau c=;tigat astfel via'a ve;nic[?
........................................................................................
37 Dup[ ce lege vor fi judecate Neamurile, de vreme ce ele nu au Legea care lea fost dat[ evreilor? v.
1415.
........................................................................................

148
n versetele 1415 ne este dat un principiu foarte important. Ai v[yut deja ]n Romani 1.1920 cum
con;tiin'a este unul dintre cele dou[ canale prin care
primim revela'ia general[ a lui Dumneyeu. Vedem
acum c[ Dumneyeu ]l judec[ pe om potrivit cu ceea
ce face cu acea revela'ie. Este un principiu important ;i trebuie s[l privim mai ]ndeaproape.

Galateni ;i Romani
prive;te rolul con;tiin'ei ]n judecat[. Dac[ dore;ti,
po'i s[ te referi ;i la Romani 1.20 ;i 2.1.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Mai ]nt=i, ce este con;tiin'a? Este un sim' al


binelui ;i al r[ului. Cel mai bine o putem vedea ca
fiind o parte din spiritul omului, parte a chipului
lui Dumneyeu ]n noi care ne diferen'iay[ de animale. Dumneyeu poate discerne ]ntre bine ;i r[u ;i El
nea dat ;i nou[ capacitatea aceasta. Noi spunem
deseori+ `F[ ce'i dicteay[ con;tiin'a~, cu sensul `F[
ceea ce sim'i tu c[ este bine.~
Con;tiin'a ]n sine nu este o c[l[uy[ pe care s[
te po'i baya. Cuv=ntul `con;tiin'[~ deriv[ de la dou[
cuvinte latine;ti, care ]nseamn[ `a ;ti ]mpreun[ cu~.
Cuv=ntul grec pe care ]l folose;te Pavel are acela;i
]n'eles. El ne arat[ c[ con;tiin'a trebuie s[ fie condus[ de o autoritate superioar[ pentru a putea distinge corect ]ntre bine ;i r[u. Dumneyeu vorbe;te con;tiin'ei noastre prin Duhul Sf=nt. El nea dat ;i Cuv=ntul S[u ca ghid infailibil pentru credin'[ ;i conduit[. Pentru a te putea baya pe con;tiin'[, ea ]ns[;i
trebuie s[ fie condus[ de Cuv=ntul lui Dumneyeu.
Poate c[ ]'i pui ]ntrebarea+ `Oare aceia care nu
au auyit niciodat[ Evanghelia pot fi m=ntui'i prin
ascultarea de vocea con;tiin'ei lor? Oare nu vor
merge ei ]n cer dac[ au f[cut ]ntotdeauna ceea ce au
;tiut c[ e bine?~ C='i oameni creyi c[ au ascultat
]ntotdeauna de vocea con;tiin'ei lor, f[r[ s[ fi gre;it
m[car odat[? E;ti tu un asemenea om? Prive;te din
nou la tabloul naturii umane separate de Dumneyeu, a;a cum este el yugr[vit ]n Romani 1. Prin noi
]n;ine nu avem puterea s[ ascult[m de con;tiin'[.
Noi putem s[ o ignor[m sau s[ ac'ion[m ]mpotriva
]ndemnurilor ei p=n[ c=nd, ]n cele din urm[, ea se
]nchisteay[, se ofile;te ;i devine ineficient[. Veyi Tit
1.15: 1 Timotei 4.1, 2.
Singurul scop al lui Pavel ]n aceast[ parte a
epistolei este s[ ne conving[ c[ to'i oamenii au
nevoie de Evanghelie. `Omul moral~, omul bun,
care ]i condamn[ pe al'ii pentru r[utatea lor, ;tie ]n
inima lui c[ de multe ori nici el nu a f[cut ceea ce
;tia c[ este bine. A;adar, ;i el este condamnat ;i are
nevoie de M=ntuitor.
38 Cite;te Ioan 3.36: 14.6: Marcu 16.1516: Fapte
4.12: Efeseni 2.13: Romani 10.914. n lumina acestor
pasaje, cum ai interpreta Romani 2.1216 ]n ceea ce

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 n Romani 2.16 g[se;ti c=teva principii ale judec['ii. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
40 S[ presupunem c[ urmeay[ s[ 'ii o lec'ie sau s[
predici pe tema Judec['ii lui Dumneyeu. n;ir[ pe
scurt punctele pe care leai folosi din Romani 2.216.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Ce creyi despre aceste principii ale judec['ii lui
Dumneyeu? Creyi c[ ea va fi corect[? Ai vreun
prieten sau pe cineva apropiat care nu este preg[tit
s[ stea la judecata lui Dumneyeu? Roag[te pentru
ei. Roag[te s[ ai prilejul s[ le veste;ti Evanghelia.
Creyi c[ este nevoie ca s[ se predice mai mult despre judecat[ ]n biserica ta?

Nevoia de m=ntuire a omului

149
Evreii sunt condamna'i
Romani 2.17 - 3.8

Obiectivul 7. S[ reyumi avantajele ;i responsabilit['ile evreilor ;i s[ explici cum au ajuns ei


sub condamnare.
AVANTAJE I RESPONSABILITI
2.1729
n Romani 2.1729, Pavel li se adreseay[ direct
evreilor. De ce? Deoarece evreii se l[udau totdeauna
cu privilegiile ;i avantajele lor, dar vie'ile lor nu erau
pe m[sura laudelor. n versetul 17 ;i 18 g[sim ;ase
fapte pe care ei le considerau avantaje+
1. Ei sunt numi'i evrei.
2. Ei se bayeay[ pe Lege.
3. Ei I se ]nchin[ lui Dumneyeu.
4. Ei cunosc voia lui Dumneyeu.
5. Ei ;tiu s[ fac[ deosebirea ]ntre lucruri (ei
de'in standardele corecte pentru evaluare.)
6. Ei sunt ]nv['a'i de Lege.
n versetele 1920 mai g[sim alte cinci preten'ii.
Ele ne arat[ cum se vedeau evreii pe ei ]n;i;i ]n
raport cu p[g=nii sau cu Neamurile.
7. Ei sunt o c[l[uy[ pentru cel orb.
8. Ei sunt o lumin[ pentru cei din ]ntuneric.

42 S[ compar[m acum primul privilegiu din list[


cu via'a lor. Care este primul privilegiu? v. 17.
........................................................................................
Evreii erau poporul ales al lui Dumneyeu. Ei
au fost ale;i ca s[ fie o na'iune misionar[ care s[ le
spun[ altora despre Dumneyeu. Scopul existen'ei
lor era s[ primeasc[ ;i apoi s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii
revela'ia adev[rului lui Dumneyeu. Dumneyeu ia
numit martori ai S[i. nsu;i numele de `iudeu~ ]nseamn[ `laud[~. Prin vie'ile lor, ei ar fi trebuit s[I
aduc[ laud[ lui Dumneyeu.
43 n ce m[sur[ se ridicau evreii de pe vremea lui
Pavel la nivelul preten'iilor lor de a se baya pe Lege,
de a cunoa;te voia lui Dumneyeu, de a avea adev[ratele standarde de valori ;i de a fi ]nv['a'i de Lege?
Romani 2.18, 23.
........................................................................................
........................................................................................
44 Exprim[ prin cuvintele tale contrastul dintre
Romani 2.17 ;i 2.2324.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
45 Cum afecteay[ c[lcarea Legii drepturile ;i privilegiile lor de evrei conform lui Romani 2.2529?

9. Ei sunt pov['uitorii celor f[r[ minte.

........................................................................................

10. Ei sunt ]nv['[tori pentru cei ne;tiutori.

........................................................................................

11. Ei sunt p[yitorii formei de cunoa;tere ;i


ai adev[rului Legii.

ntocmai cum Neamurile sunt judecate ;i condamnate pentru c[ au respins revela'ia primit[ de
la Dumneyeu, tot a;a, ]n acest pasaj, evreii sunt judeca'i potrivit cu ceea ce ei au f[cut cu revela'ia lor
mai ]nalt[ ;i responsabilitatea lor mai mare.

Pavel le arat[ acestor evrei c[rora li sau dat


asemenea mari avantaje ;i privilegii c[ odat[ cu
privilegiile, ei au primit ;i o responsabilitate responsabilitatea de a tr[i conform revela'iei primite.
Cu c=t avem o cunoa;tere mai deplin[ a lui Dumneyeu ;i a voii Lui, cu at=t este mai mare r[spunderea noastr[ fa'[ de El. Necayul cu toat[ lauda
evreilor era c[ ei nu tr[iau potrivit cu ceea ce pretindeau a fi.
41 Ce cuv=nt descrie cel mai bine p[catul evreilor
]n ce prive;te laudele ;i via'a lor ]n Romani 2.1724?
........................................................................................

46 Examineay[ cele cinci preten'ii din versetele


1920 ;i modul ]n care ]nv['au evreii ]n v. 2123. Ce
era gre;it ]n ]nv['[tura lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
47 Cum sim'i tu c[ ipocriyia acestor oameni cu
privilegiile lor se compar[ cu p[catele Neamurilor?

150
Cine ar merita o pedeaps[ mai mare?
........................................................................................
........................................................................................
Nu uita c[, de;i Pavel se adreseay[ iudeilor
yilelor sale, exist[ o aplicare mai larg[ a cuvintelor
sale. Cuno;ti oameni care cred despre ei ]n;i;i la fel
ca evreii? Descrierea lui Pavel li se potrive;te multor
oameni religio;i din yilele noastre. Sar putea s[ fie
cre;tini cu numele sau urma;i ai altor religii. Teai
lovit de aceast[ problem[ ]n biserica ta? Ai ]nt=lnit
vreodat[ oameni care refuy[ s[ cread[ Evanghelia
pentru c[ au v[yut f['arnici ]n biseric[? Acest pasaj
ne face cunoscut c[ Dumneyeu ]i judec[ pe cei
f['arnici.
Unii numesc religia `opiul poporului~. Desigur,
o asemenea afirma'ie nu este adev[rat[ pentru o
religie adev[rat[, carel pune pe cineva ]n contact
cu Dumneyeul Cel viu. Dar, ]ntrun oarecare sens,
aceast[ afirma'ie este adev[rat[. Dac[ cineva se ]ncrede ]n religia lui (apartenen'a lui la o biseric[),
dar via'a lui este lipsit[ de evlavie, religia este pentru el ca un drog. Ea ]i d[ o fals[ siguran'[. Acesta
este tipul de credincios pe care ]l descrie Pavel ]n
Romani 2.1729.
48 Care afirma'ie exprim[ cel mai bine tema Epistolei c[tre Romani ]n 2.1729?
....a) Evreii s[ nu se laude.
....b) Oamenii religio;i sunt to'i ipocri'i.
....c) Un mai mare privilegiu aduce o mai mare
responsabilitate.
n Romani 2.2529, Pavel ne spune c[ este bine
s[ fii evreu dac[ 'ii Legea lui Dumneyeu. Dar un
evreu care calc[ Legea nu este mai bun dec=t un
p[g=n. T[ierea ]mprejur, pe care o discut[ Pavel aici,
era un semn al leg[m=ntului lui Dumneyeu cu israeli'ii. Dup[ cum ai v[yut ]n Galateni, acesta era
semnul obliga'iei evreului de a 'ine Legea ]n ]ntregime. Dar dac[ cineva nuL iubea pe Dumneyeu ;i
nu I se ]nchina Lui, el nu asculta poruncile lui Dumneyeu, c[lca leg[m=ntul, ;i semnul exterior (t[ierea
]mprejur) devenea f[r[ sens. i oameni din alte popoare practicau t[ierea ]mprejur. Israeli'ii care nu
ascultau din inim[ de Dumneyeu nu erau cu nimic
mai buni dec=t p[g=nii.
n studiul Epistolei c[tre Galateni am v[yut c[
boteyul cre;tin poate fi privit ca un echivalent al
t[ierii ]mprejur. Am=ndou[ sunt ritualuri religioase
poruncite de Domnul ca fiind semne exterioare ale

Galateni ;i Romani
unei consacr[ri interioare. Unii se ]ncred ]n botey ;i
se m=ndresc cu el, la fel cum f[ceau evreii cu t[ierea
]mprejur. Dar ;i boteyul ;i t[ierea ]mprejur sunt f[r[
sens dac[ nu sunt ]nso'ite de consacrarea interioar[
pe care o simboliyeay[.
49 Pentru a aplica lec'ia acestui pasaj ]n via'a ;i ]n
lucrarea ta, cite;te Romani 2.2529, ]nlocuind `t[ierea ]mprejur~ cu `botey~ sau `boteyat~. Oare biserica
ta nu are nevoie de o predic[ despre falsa siguran'[
]n religie?
........................................................................................
........................................................................................
Desigur, ;tii deja, din studiul Galatenilor, c[
oricine calc[ Legea lui Dumneyeu o singur[ dat[ este
vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi ;i este condamnat.
NTREBRI I CONCLUYII
3.18
n Romani 3.18 Pavel r[spunde la c=teva ]ntreb[ri care sar fi ridicat ]n mod normal ]n mintea evreilor c[rora li sa adresat. G[se;ti aceste ]ntreb[ri ]n
versetele 1, 3 ;i 5.
50 Care este prima ]ntrebare pe care ar puneo un
evreu dup[ ce a citit despre falimentul evreilor? v. 1.
........................................................................................
........................................................................................
Pavel d[ un r[spuns mai complet acestei ]ntreb[ri ]n capitolul 9. Aici el doar afirm[ c[ cel mai
mare avantaj al evreilor este c[ Dumneyeu lea dat
revela'ia Sa special[ ]n Scripturi.
ntreb[rile din Romani 3.3 ];i primesc r[spunsul
]n capitolele 1011. Pavel nea ar[tat e;ecul lui Israel de a fi na'iune misionar[ a;a cum la ales Dumneyeu s[ fie. Ipocriyia lor ia ]ndep[rtat pe oameni
de ]nv['[turile lor. Ei au c[lcat leg[m=ntul ;i nu mai
puteau fi considera'i iudei ;i mo;tenitori ai f[g[duin'elor lui Dumneyeu. Ce ]nseamn[ aceasta? Au
c[yut f[g[duin'ele lui Dumneyeu? Leg[mintele Sale
nu mai sunt valabile. A e;uat planul lui Dumneyeu?
A;a ceva nu se poate spune Pavel. v. 4. Lipsa de
credin'[ a oamenilor nu afecteay[ credincio;ia lui
Dumneyeu. Veyi 2 Timotei 2.13.
n Romani 3.5 Pavel citeay[ modul de argumentare a unora referitor la dreptatea judec['ii lui Dumneyeu. De ce ne las[ Dumneyeu s[ p[c[tuim ;i apoi
ne pedepse;te c[ p[c[tuim? Dac[ p[catul nostru,
prin contrast, face s[ se vad[ bun[tatea lui Dumne-

Nevoia de m=ntuire a omului

151

yeu, de ce s[ mai fim condamna'i? Pentru Pavel o


asemenea idee era de neconceput ;i nui r[spunde
direct. Ar putea fi o lec'ie pentru noi cum s[ r[spundem atunci c=nd unii critic[ cre;tinismul sau pe
nsu;i Dumneyeu. Uneori, ]ntreb[rile criticilor nu
sunt dec=t indica'ia c[ inima lor este ]mpietrit[ ;i
nu vor s[ aud[ argumentele. Ar trebui s[ ne l[s[m
c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt ca s[ ;tim c=nd s[ vorbim
;i c=nd s[ t[cem. n loc s[ se angajeye ]ntro disput[,
Pavel subliniay[ c[ Dumneyeu este drept ]n judecata
Lui, c[ ]i va pedepsi pe to'i aceia care fac r[ul. Chiar
dac[ cineva are motive bune, dar face r[ul pentru
a;i ]mplini scopul cel bun, Dumneyeu ]l va condamna pe drept pentru aceasta.

51 Te po'i g=ndi la vreun exemplu c=nd ai fost


ispitit s[ faci ceva r[u pentru ca ceva bun s[ ias[
din el? Conform versetului 7, cum ]l nume;te Dumneyeu pe un evanghelist care ]n mod inten'ionat
exagereay[ num[rul convertirilor la predicile sale?
........................................................................................
52 Care dintre versetele de la 1 la 8 dovede;te c[
scopul nu scuy[ mijloacele?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Toat[ lumea este condamnat[


Romani 3.920
Obiectivul 8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund
juste'ea m=niei lui Dumneyeu.
Obiectivul 9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai
mult[ putere despre starea omenirii pierdute
]n p[cat ;i despre nevoia universal[ de a avea
un M=ntuitor.

ncep=nd cu versetul 9, observ[ repetarea cuvintelor+ to'i, niciunul. Subliniay['i ]n Biblie aceste
cuvinte. Te vor ajuta s[ ]n'elegi concluyia lui Pavel.
Pavel subliniay[ c[ nevoia de m=ntuire este universal[ ;i f[r[ excep'ie. Putem observa dou[ aspecte
ale condi'iei ]ntregii rase umane+
1. Romani 3.912. Condamnarea universal[.

Cuvintele `to'i sunt sub p[cat~, din versetul 9,


sunt cheia ]n'elegerii acestei sec'iuni. Adu'i aminte
c[ pentru evrei, lumea era format[ numai din dou[
grupe evrei ;i Neamuri (neevrei). n Romani
1.1832 Pavel nea ar[tat c[ Neamurile sunt p[c[toase
;i de aceea sunt sub condamnarea lui Dumneyeu. n
Romani 2.1 - 3.8, Pavel arat[ c[ ;i evreii sunt p[c[to;i ;i sunt sub condamnarea lui Dumneyeu. n Romani 3.1018, Pavel ]i citeay[ pe psalmist ;i pe profe'i pentru a ne da imaginea biblic[ a inimii omene;ti.

2. Romani 3.1318. O p[c[tuire intensiv[ ;i


personal[, at=t prin vorbire, c=t ;i prin ac'iune.
Dup[ ce Pavel a ar[tat extinderea p[catului, el
arat[ intensitatea lui. P[catul afecteay[ fiecare parte
a omului din cre;tet p=n[n t[lpi. Versetele 13 ;i
18 yugr[vesc teribila boal[ a rasei umane. Pavel ];i
bayeay[ argumentul s[u pe Scripturi. (El citeay[ din

OMUL

DUMNEYEU
SFNT

MNIE

RESPINGERE

EVREU

NEEVREU

LEGEA

CONTIINA

CUNOTINA
PCATULUI

152

Galateni ;i Romani

Psalmul 5.9: 10.7: 14.14: 36.1: Isaia 59.7: Eclesiastul


7.20.) Pavel nu vrea s[ spun[ c[ fiecare om face toate
aceste p[cate. El folose;te pasajele din Vechiul Testament ca s[ ilustreye p[c[to;enia general[ a omenirii.
53 Citeay[ cuvintele cheie ;i versetele respective
din Romani 3.9-18 care explic[ de ce apar p[catele
]n;irate aici.
........................................................................................
........................................................................................
54 Cui i se adreseay[ Pavel ]n Romani 3.1920?
........................................................................................
n versetul 19, Pavel folose;te expresia `ce
spune Legea~, referinduse la ]ntregul Vechi Testament, nu doar la c[r'ile Legii. Iudeii care se ]ncred
]n Lege ca s[ fie justifica'i prin ea (veyi Romani 2.17)
nu pot nega verdictul vinov['iei pe care lil d[
Legea. Cite;te acest verdict ]n versetele 1018.
55 Care cuvinte din Romani 3.19 ne arat[ scopul
;i func'ia Legii ]n planul de m=ntuire?
........................................................................................
........................................................................................
56 Care este concluyia versetului 20 cu privire la
posibilitatea m=ntuirii prin Lege? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dup[ cum ai v[yut ]n studiul Galatenilor, scopul Legii nu a fost niciodat[ s[ aduc[ justificarea.
Pentru omul murdar de p[cat, Legea a fost oglinda,
nu s[punul! Scopul Legii a fost s[i arate nevoia de
cur['ire, nu s[l cur['easc[.
Sa spus c[ dup[ ce prive;ti la tabloul omenirii
]n Scripturi, lucrul care surprinde cel mai mult nu
este ca cineva s[ fie pierdut, ci nevoia ca cineva s[
fie m=ntuit!
Afirma'ia aceasta este desigur adev[rat[ c=nd
cite;ti primele trei capitole din Romani. n aceast[

epistol[ ;i peste tot ]n Scripturi, r[utatea, p[c[to;enia nem[surat[ a oamenilor, st[ ]n contrast cu
]ndurarea lui Dumneyeu. Noi suntem m=ntui'i prin
har ]ndurare nemeritat[.
C[ci prin har sunte'i m=ntui'i, prin ]ncredere
]n El: nu prin faptele voastre. Este darul lui
Dumneyeu, nu r[splat[ pentru ce ai f[cut.
Efeseni 2.89. (NEB)
n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Romani vedem c[ to'i oamenii, pretutindeni, au nevoie
de dou[ lucruri+ iertarea sentin'ei de condamnare
la moarte ca urmare a vinov['iei ;i eliberare de sub
puterea p[catului care le domin[ via'a. Aceasta este
ceea ce ofer[ Dumneyeu prin Evanghelie. Aceasta
este Vestea Bun[ pe care trebuie s[ leo ducem oamenilor. Pavel a fost ]n stare s[ vad[ c[ to'i oamenii de pretutindeni au nevoie de Evanghelie. Nevoia
pe care a v[yuto la ]mpins la lucru ;i la f[cut s[
devin[ marele misionar care a ;i fost. El vorbe;te
despre acest imbold l[untric ca despre dragostea lui
Cristos care este ]n el. ntruna dintre traducerile
versetului 2 Corinteni 5.14 se spune+ `C[ci dragostea
lui Cristos ne pune ]n mi;care.~ i tu ar trebui s[
la;i ca aceast[ cunoa;tere a nevoii oamenilor de a
primi Evanghelia s[ te pun[ ]n mi;care ca s[ le duci
Evanghelia. Aceasta este misiunea Bisericii. Aceasta este misiunea ta. Roag[te ca Dumneyeu s[ te
ajute s['i ]mpline;ti rolul de martor al S[u.
G=nde;tete acum la oamenii din apropierea ta,
la nevoia lor ;i la atitudinea lor fa'[ de p[cat. Privesc
ei p[catul a;a cum este preyentat ]n Romani? Sunt
ei con;tien'i de vinov['ie ;i de nevoia de m=ntuire?
Cum ar trebui s[ predici despre aceste subiecte?
Care versete din Romani 1.18 - 3.20 creyi c[ ar fi
texte bune pentru predic[? n timp ce mediteyi, noteay[ aceste versete ;i titlul (sau subiectul) mesajului pe care ai dori s[l predici din fiecare text.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Verific['i r[spunsurile
4 b) Recompensare.
1 Este r[spunsul sfin'eniei Sale fa'[ de p[cat.
2 n principiul r[spl[tirii.

5 Necinstire a lui Dumneyeu, nelegiuire, ]n[bu;ire a adev[rului.

3 Este dreapt[, lipsit[ de pasiuni p[c[toase.

6 R[spunsul t[u. M=nia lui Dumneyeu va veni

Nevoia de m=ntuire a omului


peste aceia care resping ne]ncetat adev[rul Lui.
R[spunsul t[u.

153
23 Revela'ia dreptei judec['i a lui Dumneyeu.
24 a) a condamna b) a evalua c) a condamna

7 Romani 1.1920
25 Este dreapt[.
8 v. 20 Puterea ve;nic[ a lui Dumneyeu ;i Dumneyeirea Sa.
v. 23 Slava Sa.
v. 25 Adev[rul Lui.
v. 32 Judecata Lui.
9 Nu.

26 Este conform[ cu adev[rul.


27 R[spl[tire. Orice om va fi r[spl[tit sau pedepsit potrivit faptelor sale.
28 Cert[re'ii nu ascult[ de adev[r, ascult[ de nelegiuire.

10 n con;tiin'[ ;i ]n natur[.
29 Face r[ul.
11 R[spunsul t[u. Ai putea include idoli, duhuri,
Satan, ]ngeri, mor'i, str[mo;i, obiecte de cult,
relicve, stele, alte lucruri din natur[, bog['ie,
confort, pl[cere, putere, faim[, partid politic,
familie, eul.
12 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta c[ a refuya s[
ascul'i de Dumneyeu este p[cat, ;i p[catul are
o influen'[ corup[toare asupra vie'ii noastre.
Dac[ respingem revela'ia adev[rului lui Dumneyeu, p[catul ne va domina via'a ;i ne va condamna la moarte ve;nic[.

30 Necay, m=nie, str=mtorare.


31 Slav[, cinste, pace.
32 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]i judec[ pe oameni
potrivit cu oportunit['ile pe care leau avut.
33 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]l trateay[ corect,
drept, pe fiecare, f[r[ s[ 'in[ seama de poyi'ii
sau de ranguri.
34 Prin Lege.

13 E;ecul ]ncerc[rii de a tr[i conform ]nv['[turilor


adev[rului revelat.

35 Ascultarea de adev[r.

14 Pentru c[ au respins adev[rul Lui.

36 Unul singur Isus Cristos.

15 Nu au nici o scuy[ ;i sunt vrednici de moarte.

37 Dup[ legea scris[ ]n inimile lor.

16 Nu.

38 R[spunsul t[u. Ai putea spune c[ ]ns[;i con;tiin'a cuiva va m[rturisi ]mpotriva lui ;il va
l[sa f[r[ nici o scuy[. To'i vor recunoa;te dreptatea lui Dumneyeu ]n m=nia ;i judecata Lui.

17 Nu au nici o scuy[ ;i se condamn[ singuri.


18 Cred c[ vor sc[pa de judecata lui Dumneyeu.
19 d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat.
20 R[spunsul t[u. Versetul 4 ne arat[ c[ bun[tatea
lui Dumneyeu fa'[ de o persoan[ este o ]ncercare r[bd[toare de al aduce la poc[in'[ ]n loc
s[l pedepseasc[ pentru p[cat. Faptul c[ nu
mai suntem pedepsi'i pe moment nu ]nseamn[ c[ ceea ce facem este bine.

39 R[spunsul t[u. Vine o yi de judecat[. Dumneyeu va judeca. El va judeca g=ndurile tainice,


motivele ;i faptele. Judecata va fi prin Isus
Cristos, potrivit Evangheliei.
40 R[spunsul t[u.
41 F['[rnicie, ipocriyie.
42 Ei sunt numi'i iudei.

21 Dispre'uind bun[tatea lui Dumneyeu, ]ndelunga Lui r[bdare. mpietrirea inimii. Lips[ de
poc[in'[.
22 M=nie pentru yiua m=niei lui Dumneyeu.

43 R[spunsul t[u. Evreii ar fi trebuit s[L laude


pe Dumneyeu ;i s[i aduc[ ;i pe al'ii la aL l[uda. Ei l deyonorau pe Dumneyeu. Vie'ile lor ]i
f[ceau pe p[g=ni s[L huleasc[ pe Dumneyeu.

154

Galateni ;i Romani

44 Au c[lcat Legea.

51 Este un p[c[tos.

45 Nu mai erau adev[ra'i iudei.

52 3.58. n special versetul 7.

46 Cu gura ei ]nv['au una, iar prin via'a lor, alta.

53 To'i sunt sub p[cat. Romani 3.9

47 R[spunsul t[u. Probabil cei care au avut o cunoa;tere mai mare a adev[rului.

54 Evreilor.

48 c) Privilegiul mare aduce cu sine o responsabilitate mare.


49 R[spunsul t[u.

55 Pentru ca orice gur[ s[ fie astupat[ ;i toat[


lumea s[ fie g[sit[ vinovat[ ]naintea lui Dumneyeu.
56 Nimeni nu poate fi justificat prin Lege. Legea
doar ne face cunoscut ce este p[catul. Legea
nu ne d[ puterea de a ne elibera de p[cat.

50 Ce avantaj are iudeul?

SUGESTII PENTRU PREDARE


1. Discut[ necesitatea de a predica despre p[cat.
Ce rol are convingerea de p[cat ]n aducerea oamenilor la Cristos? Preyint[ c=teva referate despre mari treyiri spirituale din trecut ;i convingerea p[c[to;eniei personale care a dus la poc[in'[. Oamenii din apropierea ta sunt con;tien'i de nevoia lor de m=ntuire? Este necesar[
]nv['[tura din primele trei capitole din Romani?
2. C='iva studen'i s[ dramatiyeye ni;te situa'ii sau
probleme pe care le ]nt=lnesc ]n tr[irea sau ]n
lucrarea lor.
a) O conversa'ie cu cineva care spune c[ un
Dumneyeu care iube;te nu va trimite pe
nimeni ]n iad.
b) O conversa'ie cu cineva care este profund
tulburat de moartea unei persoane iubite
care a murit f[r[ s[ fi auyit vreodat[ Evanghelia.
c) O conversa'ie cu cineva care nu crede c[
Dumneyeu sar putea m=nia.
d) O conversa'ie cu cineva care crede c[ toate

religiile au acela;i punct final nu conteay[ ce creyi, c=t[ vreme e;ti sincer.
e) O conversa'ie cu cineva care crede c[ faptele lui bune ]l vor m=ntui.
f) O conversa'ie cu cineva care se ]ncrede
pentru m=ntuire ]n faptul c[ este membru
al unei biserici ;i este un critic foarte aspru
al necre;tinilor.
Ai putea preyenta aceste probleme ;i ca discu'ii
]n cadrul unui grup de studen'i care sau ]nt=lnit pentru studiu biblic al Epistolei c[tre Romani. Studen'ii cre;tini din grup ];i vor baya
r[spunsurile pe primele trei capitole ale Epistolei c[tre Romani, dar se pot referi ;i la alte
texte din Biblie.
3. Discut[ originea religiilor false. Compar[ degradarea progresiv[, a;a cum este descris[ ]n
Romani 1, cu ceea ce sa ]nt=mplat ]n unele '[ri
cre;tine, cunoscute c=ndva ca na'iuni cre;tine.
Discut[ modul ]n care poate fi oprit[ ;i schimbat[ tendin'a de dec[dere.

155

Lec'ia 10
mntuirea preg[tit[
de dumneyeu
romani 3.21 - 5.21

PLANUL LECIEI
Justificare prin credin'a ]n Cristos 3.21-31
Revelarea drept['ii lui Dumneyeu 3.21-26
ndrept['irea primit[ prin credin'[
ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare
Justificare numai prin credin'[ 3.27-31
Justificarea ]n Vechiul Testament 4.1-25
Avraam justificat prin credin'[ 4.1-5
Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite 4.6-8
ndrept['ire ;i pentru Neamuri 4.9-25
Binecuv=nt[rile date prin justificare 5.1-11
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii 5.12-21
OBIECTIVELE LECIEI

7. S[ ar['i care este func'ia cuvintelor `deci, c[ci,


de aceea~ ]n interpretarea unui text din Scriptur[.

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui


s[ fii ]n stare+

8. S[ compari cele dou[ principii pe care le discut[


Pavel ]n Romani 5.12-21.

1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale revela'iei drept['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3 ;i s[ le po'i
preyenta acelora care pun la ]ndoial[ juste'ea
lui Dumneyeu ]n modul ]n care ]i trateay[ pe
cei p[c[to;i.
2. S[ descrii dilema cu care a fost confruntat Dumneyeu ;i modul ]n care a reyolvat/o El, asigur=nd m=ntuire pentru p[c[to;i.
3. S[ dai dou[ exemple pe care le citeay[ Pavel
din Vechiul Testament de oameni care au fost
justifica'i prin credin'[.
4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor care ]nso'esc
justificarea.
5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei atunci c=nd ]nfrun'i problemele vie'ii, men'in=ndu/'i tot timpul atitudinea de ]ncredere ]n Dumneyeu.
6. S[ explici cum Romani 5.12-21 sluje;te ca test
de tranyi'ie ]n deyvoltarea de c[tre Pavel a temei Epistolei c[tre Romani.

9. S[ ar['i lucrul pe care ]l accentueay[ Pavel ]n


Romani 5.12-21.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Romani 3.21 - 5.21 ]nainte de a ]ncepe
studiul detaliat (dac[ este posibil cite;te acest
text ]ntr/o traducere parafrayat[).
4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi ]n ce
m[sur[ le/ai ]mplinit.
6. Facultativ. ine un studiu sau o predic[ despre harul lui Dumneyeu, a;a cum este el preyentat ]n Romani 5, sau despre un alt subiect
tratat ]n aceast[ lec'ie.

156

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

sunt lipsi'i nu au reu;it s[ ajung[ la


3.23
jertf[ de
isp[;ire
3.25

sacrificiu care s[ determine pe cineva la ]mp[care.

]mpotriva ]mpotriva la tot ce teai putea a;tepta


oric[rei
s[ se ]nt=mple ]n mod natural.
n[dejdi
4.18
r[bdarea
5.4

suportarea f[r[ murmur.

]n s=ngele ]n moartea Sa ca ]nlocuitor al nostru.


Lui
3.25

f[r[ putere incapabili s[ ne m=ntuim noi ]n;ine.


5.6

a desfiin'a a anula, a ]nl[tura ca nefiind valabil.


3.31

]mp[ca'i
5.10

nu lucreay[ nu ]ncearc[ s[ dob=ndeasc[ m=ntu4.5


irea prin faptele sale.

]mp[carea pace cu Dumneyeu care vine prin


5.11
jertfa de isp[;ire a lui Cristos.

p[cate
acoperite
4.7

iertate.

dilem[

problem[ care pare s[ nu aib[ reyolvare.

sfin'ire
pecete
4.11

semn sau ;tampil[ a recunoa;terii


oficiale a unei ]n'elegeri legale.

separare de p[cat ;i dedicare pentru Dumneyeu.

paralel[
calc[ pe
urmele
credin'ei
4.12

urmeay[ exemplul de credin'[.

cu privire la dou[ fapte sau ac'iuni


al c[ror curs este similar sau echivalent ]n aspectele esen'iale.

poten'ial

posibilitate, capacitate care poate fi


deyvoltat[.

a achita

a elibera de sub acuya'ie, a primi


verdict de nevinovat.

va mo;teni va mo;teni dreptul de a conduce


lumea
lumea.
4.13

readu;i la o stare de prietenie dup[


]nstr[inare sau du;m[nie.

solidaritate rela'ie de unitate.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu

157
DEYVOLTAREA LECIEI

Justificare prin credin'a ]n Cristos


Romani 3.21-31
REVELAREA DREPTII LUI DUMNEYEU
3.21-26
Obiectivul 1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale
revela'iei drept['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3
;i s[ le po'i preyenta acelora care pun la ]ndoial[ juste'ea lui Dumneyeu ]n modul ]n care ]i
trateay[ pe cei p[c[to;i.
Cuvintele cu care ]ncepe versetul 21, `dar acum~,
ne ]ntorc privirile de la groy[via st[rii omenirii spre
ceea ce a preg[tit Dumneyeu pentru m=ntuire. Versetele 21 ;i 22 introduc cea de/a doua mare sec'iune
a Epistolei c[tre Romani ;i preyint[ din nou tema
epistolei.

DUMNEYEU
MNIE

OMUL
DAR

CREDINA

ACUM...
drept
Romani 1.18-3.20

MNTUIRE

]ndrept['it
Romani 3.21-8.39

1 Compar[ Romani 3.21-22 cu 1.16-18. Ce este


revelat ]n Romani 1.18?
........................................................................................
2 Ce este revelat ]n Romani 1.16-17: 3.21?
........................................................................................
3 Prin ce s/a revelat dreptatea lui Dumneyeu?
Romani 1.16-17.
........................................................................................
Pavel spune c[ dreptatea (neprih[nirea) lui
Dumneyeu s/a revelat prin Evanghelie. Acum, ]n
Romani 3.21/31, el arat[ cum Evanghelia reveleay[
dou[ aspecte ale drept['ii lui Dumneyeu+ 1) ndrept['irea pe care Dumneyeu leo d[ oamenilor
este revelat[ ]n experien'a personal[, atunci c=nd
ei cred ]n Cristos. 2) Dreptatea lui Dumneyeu nsu;i
este revelat[ ]n lucrarea de r[scump[rare. El este
drept ;i corect ]n felul ]n care ]i trateay[ pe oameni.

ndrept['irea primit[ prin credin'[


n Romani 1.18 - 3.20 ai v[yut modul ]n care
Pavel dovede;te c[ to'i au nevoie s[ fie ]ndrept['i'i
de Dumneyeu+ de la p[g=nul care se ]nchin[ la idoli, p=n[ la evreul luminat: to'i sunt dovedi'i a fi
p[c[to;i, sub condamnarea lui Dumneyeu. Lec'ia 9
s/a terminat cu preyentarea adev[rului c[ to'i oamenii sunt vinova'i ]naintea lui Dumneyeu. Pavel a
yugr[vit un tablou sumbru ]naintea ochilor no;tri,
dar un tablou adev[rat!
S/a spus c[ oamenii nu vor aprecia valoarea
Evangheliei p=n[ ce nu vor ]n'elege c[ au nevoie de
ea. Este cert c[ ceea ce ]l face pe om s[ caute un
m=ntuitor este con;tientiyarea gravit['ii p[catului!
Orice ]ndoial[ ne/a fost ]ndep[rtat[ din minte dup[
ce Pavel ne/a preyentat condi'ia omului. Oamenii
au nevoie disperat[ de a fi ierta'i de vin[, de a fi
elibera'i de puterea p[catului ;i au nevoie de o nou[
natur[ care s[ fac[ posibil ca s[/;i tr[iasc[ via'a conform standardelor lui Dumneyeu. Aceasta este ]ndrept['irea pe care numai Dumneyeu o poate da.
Aceasta este singura noastr[ speran'[, deoarece am
v[yut c[ prin noi ]n;ine suntem neputincio;i s[
tr[im la nivelul standardelor lui Dumneyeu.
n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani,
Pavel arat[ c[ Evanghelia r[spunde nevoii de ]ndrept['ire a p[c[tosului. Rela'ia dintre prima parte
a Epistolei c[tre Romani ;i aceasta este foarte bine
ilustrat[ de urm[toarele versuri+
`F[ aceasta ;i vei tr[i~, porunce;te Legea,
dar nu/mi d[ nici m=ini, nici picioare
Un cuv=nt mai bun mi/aduce Evanghelia:
Ea m[ ]ndeamn[ s[ ybor ;i ]mi d[ aripi.
n Romani 3.21-22, compar[ biyuirea pe Lege
pentru a fi ]ndrept['it cu biyuirea pe credin'[ pentru a fi ]ndrept['it. Pavel spune c[ dreptatea lui
Dumneyeu a fost revelat[. Aceste cuvinte, prin ele
]nsele, nu arunc[ nici o lumin[ asupra tabloului ]ntunecat, sumbru, al p[catului. Dar PavelUadaug[
cuvintele `f[r[ Lege~. Acum, parc[ o lic[rire de
speran'[ r[ybate p=n[ la noi! Dreptatea lui Dumneyeu fusese v[yut[ ]n poruncile Lui scrise, dar nimeni
n/a putut s[ schimbe natura p[c[toas[ a omului. A;a
cum am v[yut ]n Galateni, Legea doar lea ar[tat
oamenilor care este nevoia lor. Pavel preyint[ acum
tema pe care ai studiat/o deja ]n Galateni Calea
pe care Dumneyeu o are pentru ]ndrept['irea oamenilor este aparte de Lege.

158
n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Romani, l/am v[yut pe PavelUexplic=ndule at=t Neamurilor, c=t ;i iudeilor, c[ sunt condamna'i ;i au nevoie
s[ fie ]ndrept['i'i, s[ fie socoti'i drep'i de c[tre Dumneyeu. Afirma'ia lui Pavel c[ aceast[ ]ndrept['ire
se poate primi `f[r[ Lege~ aduce speran'[ Neamurilor, dar ]i pune ]n ]ncurc[tur[ pe iudei. F[r[ Lege!
Cum ar putea fi a;a ceva? Cu mult[ grij[, Pavel le
arat[ c[ aceast[ cale prin care Dumneyeu ;i arat[
dreptatea este ]n acord cu Scripturile Vechiului Testament. Legea ;i prorocii m[rturisesc despre aceast[ cale de ]ndrept['ire (v. 21).
n versetul 21, Pavel spune c[ ]ndrept['irea pe
care o d[ Dumneyeu este aparte de `faptele~ Legii.
El accentueay[ aici un adev[r foarte important referitor la justificare+ Faptele Legii nu au nimic dea
face cu modul ]n care Dumneyeu ]i ]ndrept['e;te
pe oameni. Acest adev[r este esen'ial pentru o ]n'elegere corect[ a Evangheliei. PavelUdesf[;oar[ acest
subiect pe tot parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i
al celei c[tre Romani. El spune c[ Legea nu este calea
prin care Dumneyeu ne d[ ]ndrept['ire.
4 Cum putem primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu?
Romani 3.22.
........................................................................................
O tehnic[ util[ ]n studiul pasajelor biblice este
observarea cuvintelor cheie care sunt repetate ]n acel
pasaj. Adesea te va ajuta s[ veyi care este scopul
scriitorului ;i tema principal[ a pasajului.
5 De c=te ori folose;te Pavel cuv=ntul `credin'[~
]n Romani 3.21-31?
........................................................................................
n Romani 3.22, ]ncepem s[ vedem dreptatea
lui Dumneyeu ]n asigurarea unei c[i de m=ntuire
accesibil[ tuturor. Oamenii p[c[to;i, de;i condamna'i ;i neputincio;i spiritual, pot avea credin'[ ]n
Isus Cristos. Raya de lumin[ pe care am y[rit/o ]n
versetul 21 devine din ce ]n ce mai str[lucitoare,
p=n[ ce risipe;te complet ]ntunericul din Romani
1.18 -U 3.20. ndrept['irea vine prin credin'a ]n Isus
Cristos? Aceasta este Vestea Bun[!
6 Pentru care grup ar fi cuvintele `nu este nici o
deosebire~ (v. 22) ]n mod deosebit o veste bun[?
........................................................................................
n Romani 3.22-23 vedem c[ Dumneyeu are o
singur[ cale a m=ntuirii, at=t pentru iudei, c=t ;i pentru Neamuri. To'i sunt vinova'i. i to'i cei vinova'i
trebuie s[ se apropie de Dumneyeu ]n acela;i mod
ca s[ primeasc[ m=ntuirea. Cum? Prin credin'[. Nici

Galateni ;i Romani
un om nu este mai aproape de Dumneyeu dec=t
altul. Dumneyeu nu face deosebire ]ntre rase, na'ionalit['i sau indiviyi. Nu este nici o deosebire.
7 S[ compar[m acum Romani 1.16-17 cu 3.21-22.
Pentru fiecare idee sau expresie citat[ din 1.16-17
scrie cuvintele care exprim[ o idee similar[ ]n
3.2122.
1.17 dreptatea lui Dumneyeu a fost revelat[
3.21 dreptatea lui Dumneyeu ......................................
1.16 fiec[ruia care crede
3.22 ..............................................................................
1.16 ]nt=i iudeului, apoi grecului
3.22 ..............................................................................
1.17 vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[
3.22 ..............................................................................
1.17 cel neprih[nit va tr[i prin credin'[
3.22 ..............................................................................
Pavel reformuleay[ principiul `de la credin'[
la credin'[~ din Romani 1.17, ]n cuvintele `prin
credin'a ]n Isus Cristos, pentru to'i ;i peste to'i cei
ce cred ]n El~. C=nd credem Evanghelia ;i ne punem
]ncrederea ]n Cristos, El ne d[ credin'a de care avem
nevoie pentru a fi m=ntui'i ;i pentru a tr[i o via'[
nou[. Credin'a care aduce ]ndrept['ire ]n via'a p[c[tosului devine principiul pe baya c[ruia putem tr[i
o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Credin'a ]n
Dumneyeu, care a fost r[spunsul ini'ial, devine r[spunsul de yi cu yi pe care Il d[m lui Dumneyeu.
Din punct de vedere teologic, primul act al credin'ei
are de/a face cu justificarea. Via'a de credin'[ care
]i urmeay[ are de/a face cu sfin'irea. Vedem aici
temelia ]nv['[turii despre sfin'ire pe care o preyint[
Pavel ]n epistola sa. Via'a de credin'[, r[spuny=nd
yilnic Cuv=ntului lui Dumneyeu, ]n mod progresiv
]l separ[ pe p[c[tos tot mai mult de p[cat. Credin'a,
spune Pavel, este calea spre sfin'ire.
8 Conform lui Romani 3.21, dreptatea lui Dumneyeu (neprih[nirea pe care o d[ Dumneyeu) este
f[r[
........................................................................................
9 Care parte din Scripturi st[ m[rturie c[ ]ndrept['irea lui Dumneyeu nu este legat[ de Lege?
........................................................................................

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


10 Cum se poate ob'ine ]ndrept['irea lui Dumneyeu?
........................................................................................
11 Cine poate primi ]ndrept['irea lui Dumneyeu?
........................................................................................
12 Ce ]nseamn[ cuvintele `f[r[ Lege~ din Romani
3.21?
........................................................................................
CALEA LUI DUMNEYEU PENTRU
NDREPTIRE
Romani 3.21-22
Sursa ........................................................... Dumneyeu
Rela'ia f[r[ Lege ............ separat[ de Lege, f[r[ Lege
Legea m[rturise;te despre aceast[ cale
Principala caracteristic[ .............. credin'a ]n Cristos
Condi'ia ........................................ credin'a ]n Cristos
Extinderea .................................................. pentru to'i
Motivul extinderii .......................... nu face deosebire
Darul .............................]ndrept['irea lui Dumneyeu

Romani 3.23 este reyumatul primei sec'iuni


importante a epistolei. To'i oamenii au fost dovedi'i
a fi p[c[to;i. Acest verset afirm[ c[ to'i oamenii au
p[c[tuit. Timpul verbelor din acest verset preyint[
p[catul ca un act precis care a fost comis ]n trecut,
dar care ];i continu[ efectul ]n preyent+ cei care au
p[c[tuit continu[ s[ fie lipsi'i sau priva'i de slava
lui Dumneyeu. Aceea;i idee o ]nt=lnim ]n Romani
5.12. Acolo, Pavel arat[ cum a intrat p[catul ]n lume,
prin p[catul lui Adam, ;i de atunci ]ncoace to'i au
p[c[tuit.
Motivul pentru care aceast[ afirma'ie apare aici
]n capitolul 3 poate fi paralela dintre versetele 22 ;i
23. Ambele vorbesc despre un act de moment ;i
despre o experien'[ continu[. n versetul 22, actul
singular al credin'ei aduce ]ndrept['irea care trebuie urmat[ de un continuu r[spuns dat lui Dumneyeu prin credin'[ (veyi ;i 1.17). n versetul 23,
actul singular al p[catului a adus moartea. Reyultatul continuu este c[ to'i oamenii continu[ s[ fie
lipsi'i de slava lui Dumneyeu.
PARALELA N ROMANI 3.22-23

Ac'iune momentan[

Reyultate continue

ndrept['irea prin credin'[


credin'a
P[cat
pierderea slavei lui Dumneyeu

159
n Romani 1.18-32, ai v[yut deja c[ p[catul are
ca reyultat o continu[ deteriorare spiritual[. Influen'a sa corup[toare l/a afundat pe om tot mai mult
]n p[cat. `Lipsit de slava lui Dumneyeu~ ]nseamn[
c[, ]ncep=nd cu Adam, nimeni nu a reu;it s[ ating[
idealul glorios pe care Dumneyeu l/a avut ]n vedere
atunci c=nd l/a creat pe om. Vom studia aceasta mai
]n detaliu.
ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare
Obiectivul 2. S[ descrii dilema cu care a fost
confruntat Dumneyeu ;i modul ]n care a reyolvat/o El, asigur=nd m=ntuire pentru p[c[to;i.
`Justificare~, sau `]ndrept['ire~, este un termen
legal. El ne aduce ]n minte o scen[ de tribunal. Un
om este judecat. Nevinov['ia sa este dovedit[ ;i
judec[torul ]l declar[ nevinovat. Dar problema
noastr[ este c[ noi to'i suntem vinova'i de c[lcarea
legilor lui Dumneyeu. Atunci, cum putem fi noi
declara'i nevinova'i ;i liberi de pedeapsa meritat[
pentru p[catele noastre?

Deoarece Dumneyeu este sf=nt, El trebuie s[


condamne p[catul ;i s[/l judece pe p[c[tos. Dar
Dumneyeu este ;i iubitor. Cum ar putea Dumneyeu s[ fie drept ]n judecarea omului p[c[tos ;i totu;i
s[/l trateye cu mil[ ;i dragoste? Justi'ia cere condamnarea la moarte. Dragostea cere iertarea. Aceasta
este dilema ]n care Se g[sea Dumneyeu.
Pavel nea ar[tat c[ Dumneyeu ]l pune pe om
]ntr/o poyi'ie juridic[ (sau ]i d[ un statut juridic) de
]ndrept['ire ]naintea Lui prin credin'a ]n Isus Cristos. Dar ce se ]nt=mpl[ cu p[catul? Ce face Dumneyeu cu p[catul, care st[ ca o barier[ ]ntre El
Dumneyeul cel Sf=nt ;i omul p[c[tos? Cum poate
Dumneyeu s[ r[m=n[ drept ;i ]n acela;i timp s[/l
]ndrept['easc[, s[/l justifice pe omul p[c[tos? Cum
poate El s[/l ierte pe p[c[tos, c=nd justi'ia cere pedepsirea? Cum poate Dumneyeu s[ reyolve dilema?
Ajungem acum la unul dintre cele mai importante
pasaje teologice din Noul Testament Romani
3.24-26. Pavel explic[ aici solu'ia lui Dumneyeu la
aceast[ dilem[. El descrie modul ]n care Dumneyeu a efectuat m=ntuirea pentru oameni.
Observ[ mai ]nt=i modul ]n care realiyeay[
Dumneyeu m=ntuirea+ `sunt socoti'i neprih[ni'i

160
(]ndrept['i'i, justifica'i) prin harul S[u~. S/ar putea
traduce ;i `ca un dar al harului S[u~. Pavel ]ncepe
prin a sublinia c[ actul justificator al lui Dumneyeu
nu este bayat ]n nici un fel pe ceea ce face omul.
Justificarea este ]n ]ntregime un dar nemeritat.
Motivul pentru care Dumneyeu ]i justific[ pe oameni este dragostea pe care o are fa'[ de ei (Efeseni
2.4-5). nainte ca PavelUs[ devin[ cre;tin, el n[d[jduia c[ dac[ va 'ine Legea ]ntreaga lui via'[, la
sf=r;it Dumneyeu ]l va declara neprih[nit (drept).
n calea de ]ndrept['ire pe care Dumneyeu a preg[tit/o, ]ntreaga procedur[ este inversat[. Dumneyeu
]l declar[ neprih[nit (]ndrept['it) pe om la ]nceputul
vie'ii sale spirituale, nu al sf=r;itul ei. De aceea,
sursa ]ndrept['irii omului nu poate fi nicidecum ]n
ceea ce a f[cut el. Dimpotriv[, este ]n harul lui Dumneyeu.
Este important s[ ]n'elegi c[ Dumneyeu ]l socote;te pe un om neprih[nit chiar ]n momentul ]n care
crede ]n Isus ca M=ntuitor al s[u. n unele biserici,
li se spune oamenilor c[ ei nu vor putea ;ti niciodat[
dac[ sunt sau nu ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu. Ei nu au siguran'a m=ntuirii. Ei cred c[ trebuie
s[ a;tepte p=n[ la moarte ca s[ ;tie dac[ Dumneyeu
i/a ]ndrept['it sau nu. Pe m[sur[ ce vei ]nainta ]n
studiul Evangheliei ]n Romani, vei remarca siguran'a pe care o putem avea cu privire la faptul c[
suntem justifica'i.
Dou[ cuvinte din Romani 3.24-25 ne arat[ cum
a reyolvat Dumneyeu problema p[catului. Aceste
cuvinte sunt r[scump[rare ;i isp[;ire. Termenul
r[scump[rare ne aminte;te despre pia'a cu sclavi.
R[scump[rarea este actul de cump[rare a unui sclav
pentru a/l scoate din robie ;i pentru a/l pune ]n
libertate. De ce exist[ r[scump[rare ]n Isus? Deoarece El ne/a cump[rat din pia'a de sclavi a p[catului. El i/a dat s=ngele via'a Sa ca pre' pentru
libertatea noastr[. Prin moartea Sa, El ne/a r[scump[rat din robia p[catului.
Se poate ca Pavel s[ fi avut ]n minte ;i o alt[
imagine a r[scump[r[rii eliberarea israeli'ilor din
robia egiptean[. Jertfa mielului pascal ;i s=ngele pus
pe u;iorii u;ii au protejat fiecare cas[ de evrei de
]ngerul mor'ii. Puterea lui Dumneyeu ar[tat[ ]n pl[gile care au venit asupra Egiptului ;i ]n despicarea
M[rii Ro;ii i/a eliberat din robia Egiptului. De atunci
]ncolo, ]ntreaga na'iune care fusese r[scump[rat[
trebuia s[ fie un popor sf=nt, pus deoparte pentru
Domnul, ca slujitori ai Domnului.
13 Conform cu Matei 20.28: Romani 3.24-25 ;i
1UPetru 1.18-19, de ce a murit Isus?
........................................................................................
........................................................................................

Galateni ;i Romani
14 Potrivit versetului Romani 3.25, ce L/a r=nduit
Dumneyeu pe Isus s[ fie?
........................................................................................
S[ privim acum la cuv=ntul isp[;ire. Acest cuv=nt poart[ ]n sine at=t ideea acoperirii, c=t ;i cea a
]mp[c[rii sau a satisfac'iei date pentru un r[u comis.
El ne aminte;te c[ m=nia dreapt[ a lui Dumneyeu
este ]ndreptat[ ]mpotriva oamenilor p[c[to;i. Justi'ia cere condamnarea la moarte pentru to'i. Cum
poate fi satisf[cut[ aceast[ cerere? Cum poate fi
potolit[ m=nia lui Dumneyeu (reac'ia sfin'eniei Sale
]mpotriva p[catului)? Dumneyeu nsu;i a luat asupra Sa pedeapsa ;i a satisf[cut justi'ia divin[. Dumneyeu-Fiul a murit ]n locul nostru. Neprih[nirea
(dreptatea) Sa a fost trecut[ ]n contul tuturor celor
ce L/au primit pe El ca M=ntuitor. S=ngele Lui acoper[ p[catele noastre ;i toate acuya'iile Legii. Dragostea ;i harul lui Dumneyeu au preg[tit jertfa de
isp[;ire care s[ ne elibereye de sub pedeapsa cu
moartea ;i s[ ne dea pace cu Dumneyeu.
15 Conform versetului 1 Ioan 4.10, cu ce scop L/a
trimis Dumneyeu pe Domnul Isus pe p[m=nt?
........................................................................................
16 Ce L/a determinat pe Dumneyeu s[L trimit[
pe Fiul S[u ca jertf[ de isp[;ire pentru p[catele
noastre? 1 Ioan 4.10.
........................................................................................
........................................................................................
17 Creyi c[ 1 Ioan 2.2 este r[spunsul perfect pentru problema ridicat[ de Romani 1.18 ;i 3.23? n ce
mod?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul isp[;ire ne aduce aminte de ]ntregul
sistem de sacrificii din Vechiul Testament ;i ]n mod
deosebit de capacul ]ndur[rii, care acoperea chivotul
leg[m=ntului, ]n locul preasf=nt din cortul ]nt=lnirii.
De fapt, acela;i cuv=nt care este tradus aici prin
`isp[;ire~ este tradus ]n Evrei 9.5 prin `capacul isp[;irii~, iar ]n subsolul paginii ne este dat[ cealalt[
posibilitate de traducere, ;i anume `scaunul ]ndur[rii~. Epistola c[tre Evrei ne face cunoscut c[ ceea
ce s/a ]nt=mplat acolo, la scaunul ]ndur[rii, este o
imagine simbolic[ referitoare la modul ]n care l
putem cunoa;te pe Dumneyeu ;i cum putem primi
]ndurarea Lui datorit[ mor'ii lui Isus Cristos.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


nl[untrul chivotului leg[m=ntului erau cele
Yece Porunci Legea lui Dumneyeu. Preyen'a lui
Dumneyeu era deasupra scaunului ]ndur[rii. n yiua
isp[;irii, ]n fiecare an, marele preot intra ]n locul
prea sf=nt ;i stropea cu s=ngele jertfei scaunul ]ndur[rii. El f[cea aceasta ]n calitate de repreyentant al
]ntregului popor, cer=nd iertare pentru p[catele
poporului. Legea cerea moartea p[c[to;ilor. S=ngele
jertfei satisf[cea aceast[ cerin'[ a legii. Acolo, la
scaunul ]ndur[rii, prin credin'a ]n jertf[, poporul
era iertat. P[catele lui erau ;terse. Dumneyeu Se
]nt=lnea cu repreyentantul poporului la scaunul ]ndur[rii, stropit cu s=nge, ;i acolo binecuv=nta ]ntreg
poporul cu preyen'a Sa.
18 Compar[ Exod 25.21/22 cu Evrei 9.5. Ce ]n'eles
g[se;ti dac[ cite;ti `scaunul ]ndur[rii~ ]n loc de
`jertf[ de isp[;ire~, ]n Romani 3.25 ;i 1 Ioan 2.2?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

161
Dumneyeul Cel Sf=nt de omul p[c[tos. Vedem acum
c[ ]ntotdeauna modul ]n care oamenii au primit
]ndrept['irea lui Dumneyeu a fost prin credin'[. Ei
au oferit sacrificiile ca r[spuns la Cuv=ntul lui Dumneyeu, ]ncrey=ndu/se ]n f[g[duin'a Lui. nainte de
Calvar, oamenii nu puteau ]n'elege cum poate fi
drept acest aranjament. Dar Calvarul a achitat toat[
datoria.
n Romani 3.26, vedem c[ nu numai ]n trecut,
ci ;i ]n preyent, ]ndrept['irea lui Dumneyeu este
acordat[ prin iertarea p[c[to;ilor pe baya credin'ei
]n Cristos. Dilema este reyolvat[ prin r[scump[rare
;i isp[;ire. Dumneyeu este Justificatorul El ]i
declar[ drep'i ]naintea Lui pe aceia care cred ]n Isus.
Dumneyeu este ]ndrept['it s[ procedeye astfel
este drept.

DILEMA MNTUIRII ESTE REYOLVAT


Romani 3.24/26
Cum? Prin r[scump[rare prin jertfa de isp[;ire a lui
Isus Cristos.
Cum este primit[? Gratuit.
Prin credin'a ]n s=ngele Lui.
De ce? Prin harul S[u.
Care este reyultatul? Justificare.

Scaunul
]ndur[rii

Chivotul
leg[m=ntului

19 n ce moment al vie'ii cre;tine ]l declar[ Dumneyeu ]ndrept['it pe cineva?


....a)
...b)
....c)
....d)

C=nd l accept[ pe Cristos ca M]ntuitor.


C=nd este boteyat ]n ap[.
C=nd este boteyat cu Duhul Sf=nt.
C=nd moare crey=nd ]n Cristos.

20 Ce eveniment al Vechiul Testament ne este reamintit de cuv=ntul r[scump[rare?


n Romani 3.25, Pavel vorbe;te despre revelarea drept['ii lui Dumneyeu ]n iertarea p[catelor
poporului S[u ]n vremea Vechiului Testament.
Oricine ;tia c[ via'a unui animal nu are aceea;i valoare ca via'a unui om. S=ngele animalului nu putea
]n nici un cay s[ ;tearg[ p[catul! Dar acum, prin
moartea Fiului Lui, Dumneyeu satisface deplin toate
cerin'ele Legii. Toate jertfele aduse p=n[ atunci,
oferite prin credin'[, erau doar o m[sur[ temporar[
menit[ s[ arate spre jertfa mielului lui Dumneyeu
care ridic[ p[catul lumii. Dumneyeu a reyolvat
complet problema p[catelor la cruce. Veyi Evrei
10.1/4: 9.11/12. Numai crucea lui Cristos poate
stabili o punte peste pr[pastia care l desparte pe

........................................................................................
21 Cu ce obiect din Vechiul Testament este corelat
cuv=ntul isp[;ire?
........................................................................................
22 Care este sensul cuvintelor `f[r[ Lege~, ]n Romani 3.21?
....a)
....b)
....c)
....d)

O cale nelegiuit[.
O cale care nu are nimic dea face cu Legea.
Aparte de cele Yece Porunci.
Aparte de faptele Legii.

23 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind jertfa

162

Galateni ;i Romani

care satisface cerin'ele Legii ;i ]mpac[ m=nia lui


Dumneyeu?
........................................................................................
24 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind pre'ul pl[tit pentru a/i elibera pe p[c[to;i de p[cat?

28 Compar[ Efeseni 2.8/9 cu Romani 3.27. De ce


nu are nimeni dreptul s[ se laude cu bun[tatea lui
sau cu rela'ia lui cu Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

JUSTIFICARE NUMAI PRIN CREDIN


3.27/31

29 Compar[ Romani 1.16 cu 3.22/23 ;i 3.29/30. n'elegi mai bine acum de ce exist[ o singur[ cale de
m=ntuire, at=t pentru iudei c=t ;i pentru Neamuri?
D[ dou[ argumente ]n favoarea acestei afirma'ii.

n Romani 3.27/31 g[sim concluyia logic[ pe


care o trage Pavel din tot ce a preyentat p=n[ acum
]n Epistola c[tre Romani.
25 Dac[ oamenii ar putea fi justifica'i prin faptele
lor bune, ce ar avea ei dreptul s[ fac[? (v. 27)
........................................................................................
26 Care sunt cuvintele din Romani 3.27/31 care
exprim[ concluyia lui Pavel ;i reafirm[ tema Epistolei c[tre Galateni?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Care este singura cale posibil[ ca cineva s[ fie
]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu? Romani 3.30.
........................................................................................

........................................................................................

31 Compar[ Romani 3.20 cu 3.31. Cum ]nt[rim noi


Legea atunci c=nd mergem la Isus Cristos ca s[ fim
m=ntui'i?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

27 Care sunt cele dou[ grupuri de oameni despre


care vorbe;te Pavel ]n prima parte a Epistolei c[tre
Romani, oameni care ]i criticau pe al'ii ;i se l[udau
cu bun[tatea lor ;i cu neprih[nirea lor ]naintea lui
Dumneyeu?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Justificarea ]n Vechiul Testament


Romani 4.1/25
Obiectivul 3. S[ dai dou[ exemple pe care le
citeay[ Pavel din Vechiul Testament de oameni
care au fost justifica'i prin credin'[.
AVRAAM SOCOTIT NEPRIHNIT
PRIN CREDIN
4.1/5
Am studiat deja ]n Galateni referin'a pe care o
face Pavel la Avraam ca fiind un exemplu biblic de
justificare prin credin'[. Veyi Galateni 3. Pavel face

uy de un principiu care este foarte important ]n


tribunale. Avoca'ii caut[ precedente cayuri similare cu cel pe care ]l sus'in ;i ]n care argumentarea
sau deciyia poate fi un exemplu pentru cayul s[u.
Pavel arat[ spre Avraam, p[rintele poporului
evreu, ;i arat[ c[ el a fost justificat prin credin'[, nu
prin fapte. Ai v[yut deja ]n Galateni c[ Avraam este
`p[rintele tuturor credincio;ilor~ ;i un model ]n ce
prive;te modul ]n care at=t iudeii, c=t ;i Neamurile,
sunt ]ndrept['ite ]naintea lui Dumneyeu.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


32 Conform versetului Romani 4.1, cui le scrie Pavel acest capitol, iudeilor sau Neamurilor? Explic['i
r[spunsul.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

163

BINECUVNTRILE NDREPTIRII
ATRIBUITE
4.6/8
Avraam nu este singurul personaj din Vechiul
Testament care s[ fi experimentat justificarea prin
credin'[. Pavel citeay[ din Psalmul 32.1 m[rturia
lui David.

33 Scrie versetul biblic pe care ]l citeay[ Pavel ca


bay[ pentru ]ntreg capitolul 4.

38 Care sunt cuvintele din Psalmul 32.1 care ne


amintesc de ac'iunea de isp[;ire?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

39 Care sunt cuvintele care ne amintesc de contul


care trebuie reyolvat ]n justificare?

........................................................................................
34 Care sunt cuvintele cheie care ai observat c[ se
repet[ ]n acest capitol?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul cheie al acestui capitol este un termen
folosit ]n contabilitate `socotit~. El este folosit ]n
sensul de `a se trece ]n credit~, sau `a se pune ]n
contul~, sau `a i se atribui~, sau `a i se imputa~.
35 Subliniay[ cuvintele `socotit neprih[nit~ ]n
Romani 4.3/11, 22/24. Treci din nou peste aceste versete ;i subliniay[ ceea ce se spune c[ i se trece ]n
contul cuiva ca neprih[nire (]ndrept['ire). Ce este
aceea?

........................................................................................
`A nu 'ine ]n seam[ p[catul~ (Romani 4.8) ]nseamn[ de fapt a socoti pe cineva ]ndrept['it, neprih[nit! Forma negativ[ de a descrie justificarea ne
aminte;te c[ cuv=ntul `justificare~ este un termen
legal. El poart[ ]n sine ideea achit[rii sau a declar[rii
ca nevinovat. Dumneyeu ]l trateay[ pe p[c[tosul
care crede ]n Cristos ca ;i cum n/ar fi p[c[tuit niciodat[. Dreptatea Lui este pus[ ]n contul nostru.
n aceste versete, Pavel preyint[ subiectul fericirii unei persoane care este justificat[ prin credin'[,
f[r[ a ]ncerca s[ c=;tige favorurile lui Dumneyeu
prin propriile sale eforturi. Ce eliberare de vinov['ie! Ce pace ai c=nd ;tii c[ e;ti iertat! n Romani 5,
vom studia mai detaliat binecuv=nt[rile care decurg
din justificarea prin credin'[.

........................................................................................
36 Compar[ Romani 4.5 cu 4.4. Ce subliniay[ Pavel cu privire la metoda lui Dumneyeu de a/i justifica pe p[c[to;i?

NDREPTIRE I PENTRU NEAMURI


4.9/25

........................................................................................

40 Din cele studiate ]n Galateni, ce ]n'eles ai da


`t[ierii ]mprejur~ din Romani 4.9?

........................................................................................
........................................................................................
37 Compar[ Romani 4.5 cu 3.26. Ce fel de credin'[ ne este socotit[ de Dumneyeu ca neprih[nire (]ndrept['ire)?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
41 Ce se ]n'elege prin `net[iat ]mprejur~? v. 4.9
........................................................................................
........................................................................................
Pavel pune o ]ntrebare ]n Romani 4.9 ;i apoi ]n
tot restul capitolului r[spunde acelei ]ntreb[ri. Cine
poate avea aceast[ fericire pe care o aduce cu sine
]ndrept['irea lui Dumneyeu? Numai iudeii, sau ;i
Neamurile? E;ti familiariyat deja cu r[spunsul pe
care l/a dat Pavel ]n Galateni ;i pe care ]l repet[ aici.

164
42 Care afirma'ie este adev[rat[ cu privire la Avraam?
....a) Faptele sale bune ]mpreun[ cu credin'a sa
l/au justificat ]naintea lui Dumneyeu.
....b) Faptele sale bune au fost reyultatul credin'ei.
....c) T[ierea ]mprejur ;i credin'a i/au fost socotite ca neprih[nire.
....d) Faptele sale bune au fost temeiul pe baya
c[ruia Dumneyeu i/a acordat justificarea.
43 Conform cu Romani 4.9/10, la data c=nd Avraam a fost justificat era el iudeu sau era dintre Neamuri? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
44 Conform cu Romani 4.12, cine au dreptul s[ yic[
c[ Avraam este p[rintele lor spiritual?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Deoarece Avraam a fost justificat ]nainte de a
fi t[iat ]mprejur, aceasta ]l face p[rinte spiritual al
tuturor celor net[ia'i ]mprejur (al Neamurilor) care
au aceea;i credin'[ cu a lui. Dar deoarece mai t=ryiu
a fost t[iat ]mprejur, el este p[rintele spiritual ;i al
celor t[ia'i ]mprejur (evreii) care cred la fel ca ;i el.
Deci faptul c[ cineva este sau nu este t[iat ]mprejur
n/are nici o importan'[ ]n ce prive;te justificarea.
Justificarea ;i toate binecuv=nt[rile ei vin prin credin'[. Veyi versetul 16.
45 Romani 4.13/18 vorbe;te despre promisiunile
f[cute lui Avraam ;i semin'ei (urma;ilor) lui. Ce
promisiune le este dat[ ]n versetul 13?

Galateni ;i Romani
Pavel ]ncepe s[ o descrie ]n termeni de via'[. Noi
suntem copiii spirituali ai lui Avraam (vv. 11/12) ;i
mo;tenim promisiunile care i/au fost f[cute lui, deoarece el este p[rintele nostru spiritual (vv. 13, 16).
46 Versetul 17 ne spune c[ Dumneyeul ]n care credea Avraam face dou[ lucruri. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Observ[ rela'ia dintre prima ;i ultima parte a
versetului 17. Dumneyeu a yis+ `Te/am r=nduit s[
fii tat[l multor Neamuri~, pe vremea c=nd aceste
neamuri ]nc[ nu existau ;i Avraam nu avea nici un
fiu. Dumneyeu vorbe;te despre ceea ce a promis ca
despre fapte ]mplinite. `Te/am f[cut...~ Avraam, pur
;i simplu, a creyut ceea ce i/a spus Dumneyeu.
S[ privim acum la credin'a lui Avraam, ]n versetele 17/21. Mai ]nt=i, el a creyut ]n Dumneyeu ca
D[t[tor al vie'ii ;i Creator (`]nviay[ mor'ii~). Dumneyeu trebuia s[ le dea lui Avraam ;i Sarei o nou[
via'[, ]nc=t s[ poat[ avea fiul pe care li l/a promis.
Ei erau `aproape mor'i~ (v. 19, Evrei 11.11/12), din
pricina v=rstei ]naintate. Avraam recunoa;te acest
fapt, dar ]n versetul 18 vedem c[ atunci c=nd,
omene;te vorbind, nu mai era nici o n[dejde,
Avraam a creyut ;i a a;teptat cu ner[bdare ]mplinirea promisiunii lui Dumneyeu. Versetele 19/20 ne
dau c=teva principii importante privitoare la credin'[. El n/a privit la dificult['i el a privit la promisiune.
47 Care sunt cele trei lucruri referitoare la credin'a
lui Avraam care ne sunt spuse ]n versetul 20?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

'i aminte;te versetul 14 de Epistola c[tre Galateni? Acolo ai v[yut c[ Legea, dat[ la 400 de ani
dup[ promisiunea dat[ lui Avraam, nu a putut s[
anuleye promisiunea lui Dumneyeu sau s[/i modifice termenii.
Versetul 15 ne aminte;te de prima sec'iune
major[ din Romani. Legea doar face r[utatea noastr[ mai grav[, deoarece c[lc[m ]n mod deliberat
legile lui Dumneyeu ;i ]nfrunt[m m=nia Lui. Compar[ aceasta cu Romani 3.20.
ncep=nd cu versetul 11, vedem un alt aspect
major al m=ntuirii. Ea este mai mult dec=t achitare.

Din acest verset ]nv['[m c[ credin'a se ]nt[re;te


c=nd prime;te o provocare. Credin'a se ]nt[re;te
atunci c=nd se odihne;te pe promisiunile lui Dumneyeu, av=nd ]n vedere natura Lui, puterea Lui,
capacitatea Lui de a face ceea ce a promis. O traducere parafrayat[ (Todazs English Version) spune
]n versetele 20/21+ `Credin'a sa l/a umplut de putere,
iar el Ia dat slav[ Domnului. El era absolut sigur
c[ Dumneyeu poate face ceea ce i/a promis.~ Observ[ ]n aceste versete atitudinea de sl[vire, de
venera'ie, ;i ]ncrederea pe care Avraam a avut/o fa'[
de Dumneyeu.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


n Romani 4.22/25, Pavel aplic[ rela'iei noastre
cu Isus Cristos ilustra'ia cu credin'a lui Avraam.
Credin'a lui Avraam i/a fost socotit[ ca ]ndrept['ire
(v. 22). Dumneyeu a f[cut aceast[ declara'ie scris[
]n Scripturi (v.23) spre folosul nostru (v. 24). i noi
trebuie s[ credem ]n Dumneyeu ca d[t[tor al vie'ii
;i Creator. El L/a ]nviat pe Isus din mor'i (v. 24) ;i
El le d[ via'a spiritual[ via'a etern[ celor care

165
cred ]n El. Versetele 24/25 ne arat[ trei lucruri pe
care trebuie s[ le cuprind[ credin'a noastr[+ 1) S[L
primim pe Isus ca Domn al nostru: 2) S[ credem c[
Dumneyeu L/a trimis pe Domnul Isus ca s[ fie
crucificat pentru p[catele noastre: 3) S[ credem c[
Dumneyeu L/a ]nviat pe Domnul Isus din mor'i
pentru a ne da o nou[ via'[ ]n El (o via'[ de dreptate
;i o poyi'ie de ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu).

Binecuv=nt[rile asigurate prin justificare


Romani 5.11
Obiectivul 4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor
care ]nso'esc justificarea.
Obiectivul 5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei
atunci c=nd ]nfrun'i problemele vie'ii, men'in=ndu/'i tot timpul o atitudine de ]ncredere ]n
Dumneyeu.
Pavel ne/a ar[tat Calea lui Dumneyeu de ai ]ndrept['i pe oameni. n aceast[ a treia sec'iune major[ a Epistolei c[tre Romani (3.21/5.2), el a ar[tat
c[ aceast[ `cale~ este credin'a. R[spunsul la `dilema~ ]n fa'a c[reia Se afla Dumneyeu este ]n ceea ce
era preg[tit de El prin crucea lui Cristos. Pavel a
demonstrat de asemenea c[ aceast[ cale de ]ndrept['ire este sus'inut[ de Vechiul Testament. Expresia
`de aceea~, cu care ]ncepe capitolul 5, ne ]ndreapt[
privirile ]napoi spre ceea ce a afirmat anterior ;i ]n
acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile spre ceea ce are
s[ urmeye. `De aceea~ este o expresie important[,
de obicei, pretutindeni ]n Scripturi. De obicei ea ne
arat[ anumite rela'ii ]ntre anumite afirma'ii sau idei
expuse anterior ;i cele ce vor urma. n cayul de fa'[,
ea ne ]ndreapt[ privirile spre doctrina justific[rii,
explicat[ ]n capitolele anterioare, ;i binecuv=nt[rile
justific[rii, care urmeay[ s[ fie preyentate.

DOCTRINA
JUSTIFICARE

APLICAIA
DE ACEEA

BINECUVNTRI

P=n[ acum, Pavel a dovedit c[ prin credin'[ noi


avem o poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu+ `Deci, fiindc[ suntem socoti'i neprih[ni'i (]ndrept['i'i) prin
credin'[...~ (v. 1). n versetul 2, el afirm[ c[ aceast[
poyi'ie care a fost c=;tigat[ prin credin'[...~ (v. 1).
n versetul 2 el afirm[ c[ aceast[ poyi'ie care a fost
c=;tigat[ prin credin'[ se datoreay[ harului lui Dumneyeu. Pavel ne spune c[ u;a spre favoarea nemeritat[ din partea lui Dumneyeu ne/a fost deschis[
prin credin'[. Ce urmeay[ acum? Exist[ binecuv=n-

t[ri care ]i ]nso'esc pe cei ce sunt justifica'i! Trei dintre ele sunt men'ionate chiar ]n versetele pe care le
ai ]nainte+ pace, bucurie ;i n[dejde.
Se ridic[ o ]ntrebare important[+ Sunt binecuv=nt[rile acestea o parte a experien'ei cre;tine? Pavel a dovedit c[ ele le sunt accesibile tuturor celor
care sunt justifica'i. Ai tu pace, bucurie, n[dejde?
Sunt mul'i cre;tini care au fost justifica'i, care ocup[
o nou[ poyi'ie ]n harul lui Dumneyeu, dar care nu
au pace, bucurie sau n[dejde. De ce?
Pentru a afla r[spunsul, s[ mai privim odat[ la
principiul `credin'[ care duce la credin'[~, care este
at=t de important ]n aceast[ epistol[. 'i aminte;ti
de el ]n versetul cheie (1.17)? l vedem din nou ]n
3.22. Credin'a care ne aduce ]n harul lui Dumneyeu
trebuie s[ se continue ]n via'a credinciosului. `Cel
neprih[nit (drept) va tr[i prin credin'[~ (1.17). n
lumina acestui principiu, putem ]n'elege mai bine
Romani 5.1/11. Binecuv=nt[rile justific[rii nu ne vin
]n mod automat, de;i ne apar'in. Credin'a trebuie
s[ pretind[ aceste binecuv=nt[ri pe care harul lui
Dumneyeu le/a preg[tit pentru noi. U;a este larg
deschis[ spre pacea, bucuria ;i n[dejdea de care
avem nevoie. S[ credem ;i s[ le pretindem!
C=teva traduceri ale textului Romani 5.1/3 scot
]n eviden'[ responsabilitatea noastr[ ]n ]nsu;irea
binecuv=nt[rilor justific[rii. Iat[ un exemplu din
`Noul Testament+ O traducere pe limba poporului~
de Charles B. Williams+
Deoarece ni s/a dat ]ndrept['ire ]naintea lui
Dumneyeu, prin credin'[, s[ continu[m s[ ne
bucur[m de pacea cu Dumneyeu prin Domnul
nostru Isus Cristos, prin care avem acces prin
credin'[ ]n aceast[ stare a harului lui Dumneyeu, ]n care avem siguran'[, ;i s[ continu[m
s[ jubil[m ]n n[dejdea bucuriei preyen'ei glorioase a lui Dumneyeu. i nu numai at=t, dar
aceasta s[ ne fac[ s[ jubil[m chiar ;i ]n suferin'ele noastre... Romani 5.1/3.

166

Galateni ;i Romani
Schema de mai jos este o analiy[ a versetelor 13.
ROMANI 5.1/3

Poyi'ia
1. Am fost justifica'i prin credin'[ 5.1
2. Suntem ]n sfera harului lui Dumneyeu 5.2.

Poten'ial
Trei apeluri c[tre cel credincios+
1. S[ continu[m s[ avem pace cu Dumneyeu 5.1.
2. S[ ne bucur[m ]n n[dejdea splendorii divine,
care urmeay[ s[ fie a noastr[ 5.2.
3. S[ ne bucur[m ]n suferin'ele noastre 5.3.
Observ[ c[ credin'a a fost instrumentul sau
mijlocul prin care am fost pu;i ]n poyi'ia ilustrat[
]n schema anterioar[. Binecuv=nt[rile justific[rii, ale
poyi'iei noastre, sunt trecute sub titlul poten'ial.
Pavel face apel la credincio;i s[ aib[ aceste lucruri.
Adev[rul central este aici c[ binecuv=nt[rile
justific[rii nu ne vin ]n mod automat. Ele trebuie
]nsu;ite prin credin'[. Credin'a noastr[ ne/a pus ]n
poyi'ia de ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu. Credin'a, de asemenea, ne/a introdus ]n harul lui Dumneyeu. Aceea;i credin'[ ne va dob=ndi continua
desf[tare a p[cii lui Dumneyeu o stare de bucurie ]n care r[m=nem chiar dac[ unele tulbur[ri ne
ies ]n cale.
Experien'a de via'[ este ]n acord cu ceea ce Pavel ne ]nva'[ ]n aceste versete. Starea minunat[ de
pace cu Dumneyeu poate fi tulburat[. Satan o poate
tulbura prin atacurile sale, prin minciunile sale.
Sentimentul de vinov['ie care vine din faptul c[ nu
credem c[ Dumneyeu ne/a iertat p[catul poate tulbura starea de pace. Lupta yilnic[ pe care o ducem
cu carnea, cu poftele firii noastre, o poate tulbura.
Putem s[ pierdem bucuria din pricina ]ngrijor[rilor
vie'ii ;i a necayurilor de care fiecare cre;tin are parte.
N[dejdea poate fi ]ntunecat[ ]n mijlocul ]ncerc[rilor.
Pacea, bucuria ;i n[dejdea nu sunt cantit['i fixe,
neschimbabile, ]n via'a cre;tinului! Ele necesit[ o
credin'[ vie! Pavel spune+ `Deoarece ave'i aceast[
poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu ;i sunte'i ]n harul
Lui, ]nsu;i'i/v[ binecuv=nt[rile unei asemenea
poyi'ii prin credin'[!~
Pavel explic[+ `Acum, dac[/'i ]n'elegi poyi'ia,
crede ]n ea!~ C=nd ]ncerc[rile ;i conflictele, c=nd
asalturile lui Satan vin asupra ta, prin ochii credin'ei
ar trebui s[ prive;ti la Dumneyeu, pentru a primi
har ;i ajutor la vreme de nevoie. Cel mai important
lucru este c[ avem pace cu Dumneyeu. Pavel ne
spune s[ ne bucur[m de acest fapt, indiferent de

]mprejur[ri. n capitolul 14, Pavel ne spune din nou


c[ neprih[nirea, pacea ;i bucuria sunt drepturile
noastre, prin na;tere ]n mp[r['ia lui Dumneyeu
(veyi Romani 14.17). mp[r['ia lui Dumneyeu este
domeniul spiritual ]n care domne;te Dumneyeu.
Observ[ ordinea cuvintelor ]n versetul 14.17. Mai
]nt=i, este men'ionat[ neprih[nirea (dreptatea), apoi
pacea, ;i apoi bucuria ]n Duhul Sf=nt. Aceasta este
;i ordinea din 5.1/2. Duhul Sf=nt este Acela prin care
ne men'inem bucuria cre;tin[. La El se refer[ ;i versetele pe care le ai ]nainte 5.5.
Pavel dore;te ca fra'ii cre;tini din Roma s[ tr[iasc[ ;i s[L slujeasc[ pe Cristos cu bucurie ]n Duhul Sf=nt. Biserica din Roma era o biseric[ persecutat[. Evreii cre;tini din Roma au fost iygoni'i din
ora; ]n trei ocayii diferite. Cre;tinii din Roma erau
nepopulari ;i erau acuya'i a fi `du;mani ai rasei
umane~. n multe cayuri, cre;tinii au devenit `'api
isp[;itori~ pentru problemele sociale sau politice.
Persecu'ia s/a intensificat ;i a culminat cu executarea
unui mare num[r de cre;tini, din porunca lui Nero.
Conform tradi'iei, Pavel ]nsu;i a fost martiriyat ]n
v=rtejul acestei persecu'ii.
Nu trebuie s[ ne g=ndim la Pavel doar ca la un
teolog, interesat doar de teologie, dar rupt de via'[.
O asemenea imagine este gre;it[. De asemenea, nu
trebuie s[ privim aceast[ scrisoare c[tre Romani ca
preyent=nd o teologie f[r[ leg[tur[ cu via'a. Chiar
]nainte de a intra ]n ceea ce unii numesc partea
`practic[~ a epistolei (cap. 12 / 16), exist[ multe
sec'iuni cu aplica'ie practic[. Pasajul la care ne
referim face parte dintre ele. n acest pasaj, Pavel ]i
cheam[ pe cre;tinii din Roma s[ se bucure de poyi'ia
lor de copii justifica'i ai lui Dumneyeu. Pentru a o
face, ei trebuie s[/;i exercite credin'a, s[ o aplice ]n
via'[.
48 Cum se aplic[ principiul `de la credin'[ la credin'[~ ]n Romani 5.1/3?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n Romani 5.1/11, Pavel le d[ cre;tinilor din
Roma un principiu care ]i va ajuta s[ ]nfrunte
opoyi'ia ;i conflictele. O credin'[ vie ]i va sus'ine ]n
vremuri de ]ncercare ;i prigoan[. Dar Pavel are ]n
g=nd ;i o alt[ dimensiune a conflictului ;i opoyi'iei.
Expresia `n[dejdea slavei lui Dumneyeu~ ne ]ndreapt[ aten'ia spre un conflict l[untric. n Romani
3.23, expresia `slava lui Dumneyeu~ se refer[ la stan-

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


dardul pe care Dumneyeu ]l stabilise pentru om, la
nivelul la care ar fi trebuit el s[ tr[iasc[. Acolo, Pavel spunea c[ oamenii sunt lipsi'i de ceea ce Dumneyeu inten'ionase pentru ei. Omul a fost creat dup[
chipul lui Dumneyeu, ca s[ tr[iasc[ pentru gloria
lui Dumneyeu. Principalul motiv pentru care oamenii sunt incapabili s[ tr[iasc[ la nivelul standardului
lui Dumneyeu ;i al gloriei Sale este p[catul. Oamenii au o problem[ `l[untric[~, care ]i face s[ fie lipsi'i
de slava lui Dumneyeu. Principiul p[catului a deteriorat chipul sau imaginea pe care Dumneyeu a
creat/o ]n oameni.
n Romani 5.2, expresia `n[dejdea slavei lui
Dumneyeu~ nu se refer[ doar la slava viitoare care
are s[ fie descoperit[ la venirea lui Cristos, ci ;i la
restaurarea chipului sau imaginii lui Dumneyeu ]n
credincios, aici ;i acum. Pavel ne concentreay[ aten'ia spre marele c=mp de lupt[ pe care se desf[;oar[ conflictul conflictul l[untric cu puterea
p[catului. n Galateni, acest r[yboi este descris ca
fiind conflictul dintre carne ;i Duh. Aici, ]n Romani,
Pavel ]i spune bisericii c[ ei nu trebuie s[i permit[
acestui conflict l[untric s[/i jefuiasc[ de bucuria
p[cii cu Dumneyeu. C=nd cre;tinii sunt angaja'i ]n
acest conflict cu carnea, cu firea p[m=nteasc[, Satan profit[ de multe ori. El le spune c[ ]nsu;i faptul
c[ ei, care se numesc credincio;i, sunt ]n conflict este
dovada c[ nu sunt ]ntr/o rela'ie bun[ cu Dumneyeu. Desigur, aceasta nu este adev[rat. Satan poate
spune+ `Tu ai fost ispitit, prin urmare ai p[c[tuit: ai
falimentat ]naintea lui Dumneyeu ;i aceasta este
dovada c[ tu nu e;ti un copil al S[u!~ Acesta este
un exemplu de minciun[ pe care o folose;te Satan.
Ispita nu este p[cat. P[cat este atunci c=nd cedeyi
ispitei. Dac[ un cre;tin comite un p[cat, el are
sc[pare ]n harul lui Dumneyeu. Veyi 1 Ioan 1.9. Pavel spune+ `S[ ne bucur[m ]n n[dejdea slavei lui
Dumneyeu~. Cu alte cuvinte, s[ ne bucur[m pentru
c[ ]n mod cert Dumneyeu va ]mplini ceea ce a inten'ionat pentru vie'ile noastre. n ciuda conflictului,
exist[ n[dejdea c[ Dumneyeu este ]n curs de restaurare ]n noi a imaginii Sale, prin lucrarea Duhului
Sf=nt. Slava lui Dumneyeu este o realitate ]n via'a
cre;tinului chiar acum, aici pe p[m=nt. n capitolele
6/8, Pavel se ocup[ mai pe larg cu acest conflict
l[untric. Aici doar l/a preyentat.
n versetul 3, Pavel spune, de asemenea, `Deoarece ;ti'i c[ ave'i pace cu Dumneyeu, v[ pute'i
bucura chiar ]n mijlocul necayurilor!~ Cu alte cuvinte, Pavel le spune s[ nu permit[ luptelor exterioare, necayurilor ;i conflictelor s[ tulbure bucuria
p[cii lor cu Dumneyeu. Ai nevoie de credin'[ ca s[
te bucuri chiar ;i ]n mijlocul necayurilor! Acest lucru
este ]ns[ posibil pentru cre;tinul care nu/;i tr[ie;te
via'a la ]nt=mplare, sau ]n voia sor'ii. Toate eveni-

167
mentele din via'a unui cre;tin i sunt cunoscute lui
Dumneyeu. Este posibil s[ te bucuri chiar ;i ]n necayuri, deoarece tu ;tii c[ ele vin prin voia lui Dumneyeu. Dac[ sunt ]nfruntate prin credin'[, lucrurile
care produc am[r[ciune ;i distrug vie'ile altora vor
lucra spre bine ]n via'a cre;tinului. Necayurile slujesc la cultivarea r[bd[rii ;i a statorniciei (vv. 3/4).
Acestea, la r=ndul lor, vor stimula n[dejdea.
Este important s[ ]n'elegem c[ termenul `n[dejde~, ]n sensul folosit ]n Noul Testament, nu
implic[ ideea de incertitudine cu privire la viitor.
Dimpotriv[, este o atitudine care exprim[ ]ncredere
deplin[ c[ Dumneyeu va ]mplini ceea ce a promis.
Acesta este un argument similar cu cel folosit de
Pavel ]n capitolul 8. Acolo, el spune+ `De alt[ parte,
;tim c[ toate lucrurile lucreay[ mpreun[ spre binele
celor ce/L iubesc pe Dumneyeu, ;i anume, spre
binele celor ce sunt chema'i dup[ planul S[u.~ (8.28).
n acela;i capitol, Pavel spune+ `Dac[ Dumneyeu
este pentru noi, cine va fi mpotriva noastr[?~ (8.31).
Aici, ]n capitolul 5, el folose;te acela;i argument. n
versetele 5/11, le reaminte;te romanilor c[ Dumneyeu este de partea lor!
n versetul 5, el spune c[ aceast[ n[dejde nu
]n;eal[, nu deyam[ge;te. Nu ]n;eal[, deoarece exist[
doveyi puternice ]n favoarea ei. Preyen'a Duhului
Sf=nt ]n vie'ile cre;tinilor poate comunica dragostea lui Dumneyeu pentru ei (v. 5). Duhul Sf=nt joac[
un rol important ]n argumentarea similar[ pe care
o face Pavel ]n capitolul 8.
n aceast[ lec'ie, ai v[yut c[ mp[r['ia lui Dumneyeu este dreptate (neprih[nire), pace ;i bucurie
]n Duhul Sf=nt. Duhul Sf=nt este Acela care ne ajut[
s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, care men'ine pacea
min'ii ;i a inimii ;i este sursa bucuriei noastre.
Vedem aici c[ tot El este cel Cel care ne asigur[ de
dragostea lui Dumneyeu. El face posibil s[ ne bucur[m ]n mijlocul conflictelor exterioare sau interioare.
n capitolul 8 vei ]nv['a mai multe despre lucrarea
Duhului Sf=nt.
49 Pavel spune+ `ndr[yni'i, Dumneyeu este de
partea noastr[!~ S[ privim la versetele 6/11. Cum
i/a demonstrat Dumneyeu dragostea fa'[ de oa
meni?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
50 Exist[ ]n aceste versete vreo asigurare pentru
aceia care au fost justifica'i? n care versete?
........................................................................................
51 Care este ra'ionamentul lui Pavel ]n versetul

168

Galateni ;i Romani

10 ca s[ demonstreye c[ Dumneyeu ]i va ajuta pe


cre;tinii care au fost deja justifica'i?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
`Bucura'i/v[ ]n Domnul!~ le spune Pavel romanilor ]n 5.11. Bucuria noastr[ nu este doar ]ntr/o
n[dejde pentru viitor sau ]n faptul c[ ;tim c[ necayurile ne vor face mai buni. Noi ne bucur[m ]n Dumneyeu nsu;i ;i ne desf[t[m ]n p[rt[;ia cu El (v. 11).

Prin Isus Cristos exist[ reconciliere sau, a;a cum o


spune versetul 11, exist[ ]mp[care. Nu mai suntem
du;mani cu Dumneyeu, ci prieteni. Dumneyeu este
de partea noastr[. El ne va purta de grij[ p=n[ la
cap[t. Putem s[ ne ]ncredem ]n El ;i s[ folosim aceast[ credin'[ pentru a birui at=t conflictele l[untrice, c=t ;i necayurile exterioare. S[ avem bucurie
]n conflict. El ne deyvolt[ caracterul cre;tin. S[ continu[m s[ ne bucur[m ]n pacea lui Dumneyeu.
52 S[ lu[m acum o expresie cheie referitoare la
binecuv=nt[rile m=ntuirii. O vei g[si ]n prima fray[
din aceast[ sec'iune (v. 1) ;i este repetat[ ]n ultima
fray[ (v. 11). Care este aceast[ expresie cheie?
........................................................................................
........................................................................................
Toate binecuv=nt[rile unei vie'i cre;tine victorioase ne vin av=ndu/L pe Isus ca Domn ;i M=ntuitor.
Restul capitolului ne vorbe;te despre aceast[ rela'ie.

Victorie asupra p[catului ;i a mor'ii


Romani 5.12/21
Obiectivul 6. S[ po'i explica modul ]n care Romani 5.12/21 func'ioneay[ ca text de tranyi'ie
]n deyvoltarea temei Epistolei c[tre Romani.

Obiectivul 8. S[ compari cele dou[ principii pe


care Pavel le discut[ ]n Romani 5.12/21.

Pentru a ]n'elege textul care/'i st[ ]nainte, este


necesar s[ faci distinc'ia ]ntre `p[cate~ ;i `p[cat~.
P[catul este at=t un act, c=t ;i o putere sau un principiu. P=n[ acum, Pavel s/a ocupat, ]n principal, de
p[catele oamenilor, faptele lor prin care au c[lcat
Legea lui Dumneyeu. n acest text de tranyi'ie, el
explic[ cum a intrat p[catul acest puternic principiu care locuie;te ]n inimile oamenilor ]n
omenire, prin Adam.

Obiectivul 9. S[ ar['i lucrul principal pe care ]l


accentueay[ Pavel ]n Romani 5.12/21.

53 Care este primul indiciu cu privire la scopul lui


Pavel ]n aceste versete?

Obiectivul 7. S[ ar['i care este func'ia cuv=ntului `deci~ ]n interpretarea unui text biblic.

Romani 5.12/21 este un text de tranyi'ie ]n deyvoltarea temei epistolei, care este dreptatea revelat[
a lui Dumneyeu. P=n[ aici, discu'ia s/a concentrat
asupra drept['ii lui Dumneyeu ;i a modului ]n care
aceasta ]i este atribuit[ omului justificarea. Acum,
Pavel se ]ntoarce spre un alt aspect al temei, ;i anume dreptatea lui Dumneyeu, a;a cum se manifest[
]n tr[irea de yi cu yi a cre;tinului sfin'irea.
Vedem din nou ]n ac'iune principiul `de la credin'[ la credin'[~. Justificarea are de/a face cu primul act al credin'ei. Acum, Pavel se ]ntoarce spre
tr[irea continu[ prin credin'[, prin care oamenii
sunt elibera'i de sub puterea p[catului sfin'irea.
Urm[toarele capitole (6 - 8) se ocup[ ]n profunyime
de puterea p[catului, care locuie;te ]n inimile oamenilor.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Expresia `de aceea~ ne ]ntoarce privirile ]napoi
la versetele 1/11. Acolo, Pavel a subliniat necesitatea
folosirii credin'ei pentru ]nsu;irea binecuv=nt[rilor
;i beneficiilor faptului c[ suntem ]n harul lui Dumneyeu. Acum el vrea s[ explice mai multe despre
aceast[ poyi'ie pe care o avem ]n harul lui Dumneyeu. n mod progresiv, Pavel ne aduce de la nivelul
doctrinal ;i teoretic, la cel practic ;i realist.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu


n versetele acestea (12/21), Pavel ]i pune ]n contrast pe Adam ;i pe Cristos. Dar compara'ia nu este
doar ]ntre Adam ;i Cristos. Ceea ce este ]n obiectiv
aici este rela'ia, raportul cre;tinului fa'[ de Adam
;i fa'[ de Cristos. Din cauya rela'iei noastre cu Adam, preyen'a puterii p[catului ]n noi este o realitate care trebuie reyolvat[. Pavel nu neag[ realitatea
preyen'ei p[catului. Neascultarea lui Adam a produs o pagub[ imens[ ]ntregii rase umane. Pavel nu
subestimeay[ acest aspect. Dar Pavel spune aici c[
rela'ia dintre cre;tin ;i Cristos introduce un nou
principiu ]n arena conflictului nostru cu principiul
p[catului.
Acest nou principiu este principiul harului (Romani 5.15, 17, 20/21). Accentul acestui pasaj este
asupra faptului c[ ceea ce Dumneyeu a preg[tit prin
Isus Cristos este mai mult dec=t suficient pentru a
reyolva problema creat[ de rela'ia noastr[ cu Adam.
Beneficiile rela'iei cu Cristos sunt mai mult dec=t
suficiente pentru a birui p[catul. Cite;te din nou
versetele ]n care sunt men'ionate cuvintele `har~ sau
`harul lui Dumneyeu~.
54 Ce alte cuvinte referitoare la har sau la harul
lui Dumneyeu sunt repetate?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Compara'ia dintre Cristos ;i Adam ne arat[ triumful harului asupra p[catului. Acesta este accentul
principal al pasajului. Aceasta este ]ncurajarea pe
care Pavel leo d[ romanilor+ Poyi'ia ]n care ei sunt
este poyi'ia de `]nving[tori~! Pavel le/a spus c[ acolo unde se ]nmul'e;te p[catul, harul se ]nmul'e;te
;i mai mult! Romani 5.20. Po'i vedea aceasta ;i ]n
schema de la pagina 170.
55 Folosind cuvintele cheie din text, explic[ accentul principal al pasajului Romani 5.12/21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
56 Cum leag[ Pavel principiul `de la credin'[ la
credin'[~ cu textul Romani 5.12/21 ;i deyvoltarea
Epistolei c[tre Romani?
........................................................................................
........................................................................................

169

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Exist[ diferen'e de opinie referitoare la m[sura
]n care actul de neascultare al lui Adam ]l afecteay[
pe omul de ayi. Dup[ p[rerea mea, Pavel vrea s[ ne
spun[ c[ noi avem o solidaritate at=t cu Adam, c=t
;i cu Cristos. Dificultatea acestui text st[ nu ]n conceptul rela'iei sau al solidarit['ii noastre cu Cristos,
ci ]n conceptul solidarit['ii noastre cu Adam. (Veyi
schema de la pagina 170.)
Ideea de a fi p[rta; cu cineva care ac'ioneay[
ca repreyentant al unui grup este un concept familiar g=ndirii orientale. Numele `Adam~, ]n ebraic[,
]nseamn[ `omenire~. Pavel ]l ]nf['i;eay[ pe Adam
ac'ion=nd ]n calitate de repreyentant al omenirii
atunci c=nd a p[c[tuit. El consider[ c[ to'i oamenii
au participat ]n mod colectiv cu Adam (5.12, 18/19).
Ideea nu este str[in[ Scripturii: despre Levi se spune
c[ a pl[tit yeciuial[ prin persoana lui Avraam cu
mult ]nainte ca el, Levi, s[ se fi n[scut. Actul repreyentativ al lui Avraam ni se spune c[ a fost ]mp[rt[;it de Levi (Evrei 7.9).
Pavel afirm[, conform g=ndirii ebraice, c[ oamenii nu sunt vinova'i numai pentru anumite p[cate particulare, ci ei poart[ o vin[ ;i din cauya a ceea
ce sunt. Ei sunt p[c[to;i: puterea `p[catului~ locuie;te ]n ]ns[;i natura lor. Veyi Efeseni 2.3: Iov 14.4:
15.14: Psalmul 51.5. Pavel arat[ aici c[ p[catul este
mai mult dec=t un act al voin'ei omului. El este definit ;i ca un principiu sau ca o lege care ac'ioneay[
]n inima omeneasc[ (Romani 7.21, 23: 8.2).
n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre Romani
(5.12/21), la fel ca ]n 1 Corinteni 15.22, 45/49, Pavel
schi'eay[ o paralel[ ]ntre Adam ;i Cristos. El se refer[ la Cristos ca fiind `ultimul Adam~ (1 Corinteni
15.45). Aceste dou[ texte sunt doveyi pentru faptul
c[ Adam a repreyentat ]ntreaga ras[ uman[ atunci
c=nd a p[c[tuit. Totu;i, ar trebui s[ observi c[ analogia dintre Adam ;i Cristos nu este paralel[ ]n toate
aspectele. Pavel scoate aceasta ]n eviden'[ ]n c=teva
locuri (5.15/16). Rela'ia cu Adam este o unire `necesar[~: ea este prin na;tere, nu prin alegere. Dar rela'ia cu Cristos este o unire `poten'ial[~, depiny=nd
de r[spunsul persoanei fa'[ de lucrarea de r[scump[rare a lui Cristos.

170

Galateni ;i Romani

57 Cum ne ajut[ expresia `de aceea~ s[ interpret[m


anumite texte biblice?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
58 Explic[ sursa ;i efectul asupra vie'ii tale a celor
dou[ principii pe care le discut[ Pavel ]n Romani
5.12/21.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

RELAIA CU ADAM
Principiul p[catului

RELAIA CU CRISTOS
Principiul harului

v. 12 P[catul a intrat ]n lume, ;i prin p[cat a intrat moartea. Adam, repreyentantul omenirii, a p[c[tuit: de
aceea, moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru c[ to'i au
p[c[tuit.
v. 15 Datorit[ p[catului unuia singur
(Adam) to'i oamenii au fost lovi'i
de moarte.
v. 16 Judecata ;i condamnarea au fost
consecin'ele actului lui Adam.
v. 17 Moartea a domnit asupra ]ntregii
rase umane datorit[ p[catului lui
Adam.
v. 18 To'i oamenii au fost condamda'i
datorit[ unui p[cat.
v. 19 Prin neascultarea unui om, cei
mul'i au fost f[cu'i p[c[to;i.

v. 15 Cu mult mai mult harul lui Dumneyeu ;i darul Lui ]n Omul Isus
Cristos s/au dat din bel;ug celor
mul'i.
v. 16 n ciuda multelor p[cate, darul
f[r[ plat[ are ca reyultat justificarea.
v. 17 Cu mult mai mult cei care primesc
bel;ugul de har ;i darul ]ndrept['irii vor domni ]n via'[ prin Cristos.
v. 18 Printr/un act de ]ndrept['ire, s/a
dat justificare pentru via'[ tuturor oamenilor.
v. 19 Prin ascultarea Unuia singur, cei
mul'i vor fi ]ndrept['i'i.

v. 20 Legea a venit pentru ca s[ se ]nmul'easc[ gre;eala. P[catul s/a


]nmul'it.

v. 20 Harul s/a ]nmul'it ;i mai mult.

v. 21 P[catul a st[p=nit prin moarte.

v. 21 Harul st[p=ne;te prin neprih[nire, pentru a da via'[ ve;nic[ prin


Isus Cristos, Domnul nostru.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu

171
Verific[/'i r[spunsurile

1 M=nia lui Dumneyeu.

21 Scaunul ]ndur[rii.

2 Dreptatea lui Dumneyeu.

22 d) Aparte de faptele Legii.

3 n Evanghelie.

23 Isp[;ire.

4 Prin credin'a ]n Isus Cristos.

24 R[scump[rare.

5 De ;apte ori.

25 S[ se laude.

6 Neamurile.

26 Omul este ]ndrept['it prin credin'[, f[r[ faptele Legii. Romani 3.28.

7 3.21
3.22
3.22
3.22

s/a ar[tat.
pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n El
nu este nici o deosebire.
prin credin'a ]n Isus Cristos, pentru to'i
;i peste to'i cei ce cred ]n El
3.22 neprih[nirea (]ndrept['irea) dat[ de
Dumneyeu prin credin'[.

8 Lege.
9 Legea ;i profe'ii.

27 Criticii care se considerau singuri neprih[ni'i


;i iudeii.
28 Deoarece ]ntreaga lucrare de m=ntuire este
darul lui Dumneyeu. Chiar ;i credin'a care
aduce m=ntuire este darul lui Dumneyeu.
29 To'i au aceea;i nevoie de m=ntuire de vreme
ce to'i au p[c[tuit.
Acela;i Dumneyeu a preg[tit ]ndrept['irea
pentru to'i.

10 Prin credin'[.
30 Prin credin'a ]n Isus Cristos.
11 To'i cei care cred.
12 F[r[ faptele Legii, independent de acestea.
13 El i/a dat via'a ca pre' de r[scump[rare pentru noi.

31 R[spunsul t[u. Noi recunoa;tem c[ nu putem


tr[i la nivelul standardelor lui Dumneyeu ;i
c[ Legea ne condamn[ pe drept. Accept[m
sentin'a de condamnare la moarte ;i l lu[m
pe Cristos ca nlocuitorul pe care Dumneyeu
L/a preg[tit pentru p[c[to;i.

14 Jertf[ de isp[;ire.
15 S[ fie jertf[ de isp[;ire pentru p[catele noastre.
16 Dragostea Sa pentru noi.
17 R[spunsul t[u. Toat[ lumea a p[c[tuit ;i este
sub m=nia lui Dumneyeu. Isus este jertfa de
isp[;ire.
18 R[spunsul t[u. Prin moartea Sa pentru noi,
Isus satisface cerin'ele Legii ;i face posibil ca
noi s[ primim ]ndurarea ;i binecuv=nt[rile lui
Dumneyeu.

32 Evreilor. Pavel ]l nume;te pe Avraam `str[mo;ul nostru~.


33 Avraam La creyut pe Dumneyeu, ;i aceasta i
s/a socotit ca neprih[nire. Romani 4.3
34 R[spunsul t[u ar putea include+ socotit, considerat, drept, Avraam, tat[, credin'[, a crede.
35 Credin'[.
36 Este prin har, prin credin'[, nu prin fapte.

19 a) C=nd l accept[ pe Cristos ca M=ntuitor.

37 Credin'a ]n Isus ;i credin'a c[ Dumneyeu ]i va


ierta pe p[c[to;ii care se ]ncred ]n El.

20 Eliberarea lui Israel din robia egiptean[.

38 P[catele sunt acoperite.

172
39 Nu/i 'ine ]n socoteal[ p[catul.
40 Evreii.
41 Neamurile.
42 b) Faptele sale bune au fost reyultatele credin'ei sale.
43 Dintre Neamuri, deoarece ]nc[ nu fusese t[iat
]mprejur.
44 To'i cei ce cred sau urmeay[ exemplul s[u de
credin'[, fie c[ sunt evrei, fie c[ sunt Neamuri.
45 Ei vor mo;teni lumea.
46 El d[ via'[ celor mor'i. El cheam[ lucrurile care
nu sunt ca ;i c=nd ar fi.
47 El nu s/a ]ndoit de promisiunea lui Dumneyeu, prin necredin'[. A fost tare ]n credin'[.
Ia dat glorie lui Dumneyeu.
48 Binecuv=nt[rile care ]nso'esc justificarea nu
vin ]n mod automat. Ele trebuie ]nsu;ite prin
credin'[. Aceea;i credin'[ care ne/a adus ]n
poyi'ia de ]ndrept['ire ;i har trebuie folosit[
pentru a ne ]nsu;i binecuv=nt[rile p[cii, bucuriei ;i n[dejdii.
49 Pe c=nd eram noi p[c[to;i, Cristos a murit pentru noi (vv.6, 8).
50 Da (vv.9, 10).
51 Dac[ pe c=nd erau du;mani cu Dumneyeu, au
fost ]mp[ca'i prin moartea Fiului S[u, cu at=t
mai mult acum, c=nd au fost ]mp[ca'i cu Dumneyeu, Via'a Fiului lui Dumneyeu le va da
putere s[ tr[iasc[ vie'i drepte, neprih[nite, ]naintea lui Dumneyeu.
52 Prin Domnul nostru Isus Cristos.

Galateni ;i Romani
53 Cuvintele `de aceea~. Ai fi putut r[spunde ;i
`harul lui Dumneyeu~. i aceast[ expresie este
important[ ;i este repetat[ de patru ori, dar
prima indica'ie, prima `cheie~, este ]n cuvintele
`de aceea~.
54 Cuvintele `mult mai mult~, `mai mult~ (vv. 15,
17, 20). Poate ai r[spuns `darul~. i aceasta
este o idee important[. Ea ne arat[ modul ]n
care harul lui Dumneyeu ne este dat. Noi trebuie s[/l primim prin credin'[.
55 Accentul principal al textului este pus pe faptul c[ beneficiile care decurg din rela'ia noastr[
cu Cristos sunt mult mai mari dec=t efectele
rela'iei noastre cu Adam.
56 P=n[ acum, Pavel s/a ocupat de modul ]n care
dreptatea lui Dumneyeu ]i este atribuit[ omului care a r[spuns printr/un act de credin'[ ]n
Cristos. n principal, el s/a ocupat de `p[catele~
care au fost iertate pe baya unui act de credin'[.
Acum, el ]ncepe s[ se ocupe de modul ]n care
dreptatea lui Dumneyeu se reveleay[ ]n comportarea de yi cu yi a omului care prin credin'[
continu[ ]nvinge puterea principiului `p[catului~ care ac'ioneay[ ]n via'a lui.
57 Ne ]ndreapt[ privirile at=t ]napoi c=t ;i ]nainte,
arat[ rela'ii ]ntre concepte ;i idei.
58 Cele dou[ principii sunt+ principiul p[catului
;i principiul harului. Sursa principiului p[catului st[ ]n rela'ia sau ]n solidaritatea mea cu
Adam. Efectul acesteia asupra vie'ii mele este
c[ principiul p[catului locuie;te ]n ]ns[;i via'a
mea. Sursa principiului harului este Dumneyeu. Principiul harului este activ ]n via'a mea
din cauya rela'iei pe care am stabilit/o cu El
prin credin'a ]n Cristos. Efectul harului asupra
vie'ii mele este acela c[ el ]mi ofer[ resursele
care m[ fac ]n stare s[ ]nving puterea p[catului. Aceste resurse sunt ]nsu;ite prin credin'[
vie ;i continu[.

M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu

173
SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Dac[ vreunul dintre studen'i pred[ sau predic[


din aceast[ parte a epistolei, cere/i s[ preyinte
schi'a ;i pasajele biblice folosite ;i s[ spun[ ceva
despre experien'a lui ;i despre reac'ia oamenilor.
2. Cerele studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[ impresiile
lor despre metodele de studiu biblic folosite ]n
aceast[ lec'ie.
3. Solicit[ patru studen'i s[ preyinte cele patru
puncte principale ale lec'iei. Dac[ doresc, ei pot
s[ se preg[teasc[ ]mpreun[ sau s[ solicite al'i
colegi s[ participe. Poate fi o singur[ preyentare mai lung[ sau o serie de patru preyent[ri mai
scurte. Cere/le s[ decid[ ]n ce cadru vor s[ fac[

preyentarea (serviciu, ]nt=lnire de grup) ;i s[


fac[ preg[tirea ]n mod corespuny[tor.
4. Patru studen'i s[ joace rolul sfin'eniei, justi'iei,
dragostei ;i p[c[tosului, ]ntr/o preyentare dramatiyat[ a dilemei ;i a solu'iei pe care a dato
Dumneyeu. Folose;te Scriptura.
5. Preg[te;te mijloace viyuale pentru lec'ie sau
pentru diferite probleme discutate ]n lec'ie. Po'i
face schi'e pe tabl[, ca acelea din manual, plan;e, desene.
6. Roag[/te pentru aceia care simt nevoia s[ primeasc[ binecuv=nt[rile pe care Dumneyeu le
asigur[ prin justificare.

174

Galateni ;i Romani

alb

175

Lec'ia 11
o nou[ via'[
de libertate
romani 6 - 7

PLANUL LECIEI
Eliberare de p[cat 6.1/23
Moarte ;i ]nviere 6.1/10
Biruin'[ prin credin'[ 6.11/14
Alegerea unui nou st[p=n 6.15/23
Eliberarea de Lege 7.1/13
Moarte ;i o nou[ c[s[torie 7.1/6
Func'iile Legii 7.7/13
Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturi proprii
7.14/25
OBIECTIVELE LECIEI
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui
s[ fii ]n stare+
1. S[ formuleyi tema fiec[reia dintre primele trei
sec'iuni principale ale Epistolei c[tre Romani.
2. S[ po'i explica semnifica'ia fundamental[ a cuv=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii dou[ aspecte ale
ei.
3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Romani 6 pentru a explica raportul nostru fa'[ de p[cat.
4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i importan'a boteyului
]n ap[ ;i s[ explici dou[ adev[ruri importante
pe care el le ilustreay[.

TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Romani 6 / 7 (de preferin'[ ]ntr/o traducere modern[) ]nainte de a ]ncepe citirea pe
sec'iuni ]n cadrul lec'iei.

5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care este folosit ]n


Scripturi cuv=ntul `Lege~.

4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune dup[


sec'iune.

6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei pentru a explica rela'ia dintre noi ;i Lege.

5. Recapituleay[ obiectivele lec'iei.

7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii lui Moise ;i


s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite.

6. Discut[ cu un prieten despre semnifica'ia boteyului ;i aplica'iile lui practice pentru tr[irea
unei vie'i cre;tine biruitoare.

8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile conflicte spirituale ;i conflictele spirituale ale altor cre;tini.
9. S[ identifici principiile date ]n Romani 6 ;i 7
pentru o via'[ de biruin'[ asupra p[catului ;i
s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n lucrarea ta cu al'ii.

7. Facultativ. n;ir[ c=teva titluri ;i texte pe care


inten'ioneyi s[ le folose;ti ]n viitor pentru predici sau lec'ii, folosind materialul din aceste
dou[ capitole.

176

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

boteyat ]n introdus ]n, cufundat ]n. A boteya


6.3
]nseamn[ a cufunda ]n ap[.

pofta
7.7

omul vechi natura veche, eul p[c[tos.


6.6
Trupul p[catului s[ fie deybr[cat de
puterea lui (literal, `nimicit~) trupul,
ca instrument al p[catului, este ]ngropat.
Rob al p[catului a sluji p[catului.

dorin'[ excesiv[, cople;itoare.


a pofti a t=nji sau a dori cu ardoare ceva cei apar'ine altei persoane.

a luat
prilejul
7.8

a profitat de reac'ia fa'[ de porunc[.


a f[cut s[ se nasc[ a produs tot
felul de dorin'e p[c[toase.

st[p=nire
6.9

]nviat
7.9

readus la via'[

autoritate, domnie, putere de a conduce.

socoti'i/v[ considera'i/v[: face'i/v[ bilan'ul ;i


6.11
vede'i care este reyultatul.

porunca
destinat[ s[ dea, s[ aduc[ via'[.
care trebuia
s[/mi dea
via'[
7.10

m[dularele...
ca unele
6.13

orice parte a trupului t[u prin care


comi'i un p[cat.

din inim[
6.17

de bun[voie, voluntar (nu datorit[


unei obliga'ii.)
dreptarul ]nv['[turii standardul
de ]nv['[tur[, Evanghelia.

vorbesc
omene;te
6.19

vorbesc clar. Scriitorii foloseau aceast[ expresie referindu/se la un stil


clar, deschis.
neputin'a firii voastre sl[biciunea
naturii voastre umane.
sfin'enie separare de p[cat ;i
punere deoparte pentru Dumneyeu.

road[
6.21

reyultat, produs.
sf=r;it reyultat final.

nu fac
ce vreau
7.15

nu sunt de acord cu ceea ce fac: nu o


fac voluntar.

plata
p[catului
6.23

ceea ce produce p[catul.


via'[ ve;nic[ via'[ f[r[ sf=r;it, de
o calitate special[, dumneyeiasc[.

locuie;te
]n mine
7.17

tr[ie;te ]n mine.

se lupt[
7.23

se r[yboie;te.

deylegat[ eliberat[ de leg[mintele c[s[toriei.


de legea
b[rbatului ei
7.2
patimile
dorin'e p[c[toase sau reac'ii st=rnip[catelor,
te sau puse ]n mi;care de poruncile
a'='ate de
;i interdic'iile Legii.
Lege
7.5
slujim lui
Dumneyeu
]ntr/un
duh nou
7.6

l slujim pe Dumneyeu ]n noua via'[


spiritual[ ;i ]n noua ]nchin[ciune
spiritual[.
vechea slov[ respectarea literei
Legii, supunerea fa'[ de rituri, f[r[
a experimenta adev[rata ]nchin[ciune spiritual[.

am[git
7.11

]n;elat, dus ]n eroare, prins ]n curs[.


m/a lovit a folosit Legea pentru a
m[ omor], f[c=ndu/m[ ]nt=i s[ calc
Legea, apoi s[ primesc pedeapsa cu
moartea.

dreapt[
7.12

corect[, impar'ial[, bun[, cinstit[.

p[m=ntesc, (literal `carnal~ condus de dorinv=ndut rob


'ele naturii mele josnice, ale naturii
p[catului
corupte, rob al p[catului.)
7.14

nenorocitul extrem de nefericit, distrus.


7.24
temporal

legat de existen'a ]n lumea aceasta,


limitat de timp ;i de alte legi ale naturii: neetern.

a simboliya a folosi obiecte sau ritualuri pentru


a ilustra adev[ruri sau concepte spirituale.
instantaneu momentan, ce are loc ]ntr/o clip[.
progresiv

se desf[;oar[ pe parcursul unei perioade de timp.

paradox

o afirma'ie care pare s[ se contrayic[


pe sine, dar care este adev[rat[.

O nou[ via'[ de libertate

177
DEYVOLTAREA LECIEI

Eliberare din p[cat


Romani 6.1/23
Obiectivul 1. S[ formuleyi tema fiec[reia dintre primele trei principale sec'iuni ale Epistolei
c[tre Romani.
Obiectivul 2. S[ po'i explica semnifica'ia fundamental[ a cuv=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii
dou[ aspecte ale ei.
Obiectivul 3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Romani 6 pentru a explica raportul nostru fa'[ de
p[cat.
n aceast[ lec'ie, intr[m ]n cea de/a treia mare diviyiune a p[r'ii teologice a Epistolei c[tre Romani.
Putem reyuma primele trei diviyiuni ]n trei cuvinte+
1. Condamnare 1.18 / 3.20
2. Justificare 3.21 / 5.21
3. Sfin'ire 6.1 / 8.39
Prima parte o vorbit despre condamnarea universal[. Am v[yut c[ toat[ lumea este vinovat[ de
a fi p[c[tuit ;i este condamnat[ la moarte. Cea de/a
doua diviyiune ne/a ar[tat ceea ce a preg[tit Dumneyeu pentru m=ntuire justificarea prin credin'a
]n Isus Cristos, nlocuitorul nostru. Aici g[sim iertare, ]ndep[rtarea vinov['iei ;i ]ndrept['ire ]naintea
lui Dumneyeu. Acum, ]n cea dea treia diviyiune,
avem tema sfin'irii noua via'[ ]n Cristos. Aceste
capitole ne arat[ cum putem experimenta o via'[
de victorie asupra p[catului.
n Romani 6 ;i 7 vedem m[surile luate de Dumneyeu pentru sfin'irea noastr[, c=t ;i nevoia noastr[
de sfin'ire. Vedem, de asemenea, c[ Legea ;i eforturile proprii sunt complet neputincioase ]n ]ncercarea de a ne separa de p[cat. Apoi, ]n Romani 8
vom vedea cum Duhul Sf=nt lucreay[ ]n vie'ile
noastre pentru a ne da victorie asupra oric[rui obstacol.
Sfin'enia este starea unei vie'i pus[ deoparte
pentru Dumneyeu. Ea include separarea de p[cat
;i libertate fa'[ de puterea p[catului. Sfin'irea este
actul sau procesul prin care o persoan[ devine
sf=nt[. Un sf=nt este o persoan[ care i apar'ine lui
Dumneyeu. n Romani 6 vedem c[ Evanghelia este
calea spre sfin'ire. Evanghelia face din p[c[to;i
sfin'i! Este foarte important s[ ]n'elegem structura
capitolului 6. El este ]mp[r'it ]n dou[ sec'iuni, fiecare dintre ele repreyent=nd sfin'irea dintr/un alt
punct de vedere. Prima sec'iune (6.1/10) ne preyint[

sfin'irea din punctul de vedere al lui Dumneyeu. El


ne/a eliberat de p[cat, ne/a acceptat ca fii ai S[i ;i
ne/a pus deoparte pentru Sine. Cea de/a doua sec'iune (6.11/23) ne preyint[ sfin'irea din punctul de vedere al omului. Ea nu este doar o experien'[ ini'ial[,
ci un proces continuu, o d[ruire yilnic[ lui Dumneyeu.
n tabelul de mai jos putem vedea o compara'ie
]ntre aceste dou[ aspecte ale sfin'irii. Avem aici unul
dintre paradoxurile vie'ii cre;tine. Cre;tinul este
numit `sf=nt~, dar de fapt el este ]n procesul de
sfin'ire. Sun[ ciudat. Cre;tinii trebuie s[ devin[ ceea
ce Dumneyeu spune c[ ei sunt deja! Ai ]nt=lnit deja
aceast[ idee ]n doctrina justific[rii. n Romani 1.17,
ai v[yut c[ oamenii sunt declara'i drep'i (neprih[ni'i) atunci c=nd cred. Dar ei trebuie s[/;i foloseasc[ credin'a pentru a tr[i o via'[ dreapt[ sau
neprih[nit[. Dumneyeu ]i declar[ pe oameni drep'i
;i apoi spune, `Acum fi'i drep'i ]n tr[irea voastr[!~

SFINIREA

Punctul de vedere
al lui Dumneyeu
Poyi'ional[
Instantanee
Ideal[
Complet[

Punctul de vedere
al omului
Experimental[
Progresiv[
Practic[
Par'ial[

1 Expune pe scurt temele primelor trei diviyiuni


teologice ale eEpistolei c[tre Romani
1.18 - 3.20 ....................................................................
........................................................................................
3.21 / 5.21 .......................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.1 - 8.39 .....................................................................
........................................................................................
........................................................................................
2 Care este aspectul sfin'irii cu care se ocup[ prima parte a capitolului 6 din Romani aspectul instantaneu sau cel progresiv?
........................................................................................

178

Galateni ;i Romani

MOARTE I NVIERE
6.1/10
Obiectivul 4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i importan'a boteyului ]n ap[ ;i s[ explici dou[
adev[ruri importante pe care le ilustreay[.
n Romani 5, Pavel descrie principiul harului,
care opereay[ ]n via'a credinciosului. El scoate ]n
eviden'[ c[ harul lui Dumneyeu a fost suficient pentru a reyolva problema p[catului din via'a cre;tinului. El spune c[ acolo unde se ]nmul'e;te p[catul,
harul se ]nmul'e;te ;i mai mult. Acest mesaj trebuie s[/i fi ]ncurajat pe cre;tinii din Roma. Dar imediat
Pavel ];i d[ seama c[ unii s/ar putea s[/l interpreteye
gre;it. Unii (din ceata iudaiyatorilor) ar putea spune
c[ ]nv['[turile lui Pavel ]ncurajeay[ un mod de via'[
p[c[tos, lipsit de control. Al'ii (din ceata antinomienilor cei care erau ]mpotriva oric[ror legi) ar
fi putut spune+ `Dac[ continu[m s[ p[c[tuim, harul
lui Dumneyeu va reyolva problema, a;a c[, de ce s[
ne facem probleme? De ce s[ ne poc[im de p[cate?
Dac[ harul abund[ ]ntotdeauna ]n preyen'a p[catului, s[ p[c[tuim, ca harul s[ se ]nmul'easc[ ;i mai
mult! Cu c=t vom p[c[tui mai mult, cu at=t vor vedea mai bine oamenii c=t de mare este harul lui
Dumneyeu, care ne iart[.~
Pavel le r[spunde energic acelora care ar avea
tendin'a s[ perverteasc[ ]n acest mod doctrina
harului. El a reliefat deja faptul c[ harul produce
]ndrept['ire ;i neprih[nire, nu p[cat. n Romani 6,
Pavel arat[ modul ]n care moartea ;i ]nvierea lui
Cristos ]l elibereay[ pe credincios de p[cat ;i ]i d[ o
nou[ via'[.

fa'[ de p[cat. Din punctul de vedere al lui Dumneyeu, noi am fost separa'i de p[cat ;i suntem sfin'i
(suntem propriul lui popor). Noi suntem ]n aceast[
poyi'ie de popor sf=nt chiar dac[, ]n practic[, mai
avem ]nc[ de luptat ]mpotriva p[catului. De fapt,
Pavel ]i nume;te pe credincio;ii din Corint `sfin'i~,
de;i ei erau implica'i ]n unele p[cate foarte grave
(1UCorinteni 1.2).
Pavel vorbe;te despre semnifica'ia ;i experien'a
spiritual[ a boteyului ca fiind motive puternice pentru a nu mai tr[i ]n p[cat. Boteyul este porunca Domnului pentru cei care L/au acceptat pe Cristos (Matei
28.19/20). Ascultarea de aceast[ porunc[, m[rturisirea credin'ei noastre ]n Isus Cristos, ne sunt de
mare ajutor din punct de vedere spiritual. Este important s[/i ]nv['[m pe cre;tini ce ]nseamn[ boteyul.
Dac[ ]i ]n'elegem semnifica'ia, ]nsu;i actul boteyului
]nt[re;te hot[r=rea noastr[. El este ca un jur[m=nt
de credin'[ fa'[ de El.
Exist[ pasaje ]n Scriptur[ ]n care este greu s[
spui dac[ autorul se refer[ la experien'a exterioar[
a boteyului ]n ap[ sau la experien'a spiritual[ de a
fi boteyat ]n Trupul lui Cristos. Veyi 1 Corinteni 12.13.
n Romani 6.3, Pavel vorbe;te despre experien'a spiritual[ ;i despre identificarea noastr[ cu Cristos.
Cuv=ntul `deci~ din versetul 4 ne ]ndreapt[ aten'ia
]napoi spre versetul 3, spre experien'a spiritual[,
c=t ;i ]nainte, spre boteyul ]n ap[, care este un simbol
al acestei experien'e. Acest pasaj ne d[ semnifica'ia
boteyului. Este o m[rturie public[ a faptului c[ am
murit fa'[ de p[cat ;i am ]nceput o nou[ via'[ ]n
Cristos.

3 La care versete din Romani 5 se refer[ 6.1?


........................................................................................
4 Cite;te Romani 5.20/21 ;i 6.1/2. Cum domne;te
harul?
........................................................................................
5 Romani 6.2 este versetul cheie al acestui capitol. De ce nu mai poate un adev[rat cre;tin s[ tr[iasc[ ]n p[cat?
........................................................................................
n versetele care urmeay[, Pavel explic[ modul
]n care cre;tinul este mort fa'[ de p[cat. n versetul
3, ne spune c[ am fost boteya'i ]n unirea cu Cristos
]n moartea Lui. Dumneyeu ne identific[ at=t de
complet cu nlocuitorul nostru, ]nc=t El consider[
c[ noi am murit ]mpreun[ cu Cristos pe cruce ;i am
fost ]nvia'i ]mpreun[ cu El ca s[ tr[im o nou[ via'[.
Poyi'ia noastr[ ]n Cristos ]nseamn[ c[ suntem mor'i

Cuvintele `prin boteyul ]n moartea Lui am fost


]ngropa'i ]mpreun[ cu El~ ne arat[ c[ boteyul este o
recunoa;tere oficial[ a noii noastre poyi'ii fa'[ de
p[cat. Boteyul este sigiliul pe certificatul nostru de
deces. Este ]nmorm=ntarea fa'[ de via'a pe care am
tr[it/o odinioar[ ]n p[cat. Noi am acceptat moartea
lui Cristos pentru p[cate ca fiind moartea noastr[,
deci cum am mai putea s[ tr[im ]n p[cat? Acesta
este r[spunsul lui Pavel pentru problema din versetul 2.
6 Boteyul ]n ap[ este ilustra'ia unirii noastre cu

O nou[ via'[ de libertate


Cristos ]n moartea Lui. Potrivit versetului 4, ce mai
ilustreay[ boteyul?
........................................................................................
7 Romani 6.5 ne spune c[ noi suntem uni'i cu
Cristos nu numai ]n moartea Lui, ci ;i ]n

179
11 Scrie care sunt referirile la via'[ ]n urm[roarele
versete. Poate c[ le vei sublinia ;i ]n Biblia ta.
6.4 .....................................................................................
6.5 .....................................................................................

........................................................................................

6.8 .....................................................................................

........................................................................................

6.9 .....................................................................................

Versetul 6 ne spune c[ ]n via'a cre;tinului puterea p[catului a fost ydrobit[. Vechea noastr[ natur[ uman[ p[c[toas[ r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dumneyeu este r[stignit[ ]mpreun[ cu Cristos, astfel c[
legea p[catului este anulat[. Trupul care a fost
odinioar[ dat p[catului ;i a fost sub st[p=nirea
p[catului a fost eliberat de legea p[catului prin
moarte (v. 7). Noi nu mai trebuie s[ ascult[m de
p[cat!

6.10 ...................................................................................

8 Din experien'a pe care o ai, ai observat ca boteyul s[/i ajute pe oameni s[/;i dea seama mai clar
de unirea lor cu Cristos? n predicile sau lec'iile tale
faci deseori referire la importan'a boteyului? Oare
ar trebui s[ faci?

BIRUINA PRIN CREDIN


6.11/14

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Exist[ c=teva forme diferite ]n care este ]ndeplinit boteyul ]n ap[, ]n diferitele biserici cre;tine.
Unii ]l cufund[ ]n ap[ pe cel care a creyut: al'ii ]i
toarn[ ap[ pe cap: al'ii ]l stropesc cu ap[. Oricare ar
fi forma, boteyul subliniay[ cur['irea ;i separarea
de p[cat ;i totodat[ dedicarea pentru Dumneyeu
prin unirea cu Cristos, at=t ]n moartea, c=t ;i ]n ]nvierea Lui.
9 Conform cu Romani 6.3/5, care form[ de botey
simboliyeay[ mai clar experien'a spiritual[ prin care
a trecut cre;tinul? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
10 Ce separare ;i ce dedicare sunt simboliyate prin
botey? v. 10.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Observ[ c[ toate aceste versete se refer[ la via'a


noastr[ ]n Cristos. Victoria Sa este ;i victoria noastr[.
A;a spune nsu;i Dumneyeu. Noi accept[m acestea
ca adev[ruri, ;i ele devin realit['i ]n via'a de yi cu
yi. Pavel continu[ prin a ne spune cum se produce
aceasta, ]n pasajul care urmeay[.

Am v[yut c[ Romani 6.1/10 descrie poyi'ia


noastr[ ]naintea lui Dumneyeu. n Cristos noi suntem mor'i fa'[ de p[cat ;i ]nvia'i la o nou[ via'[ de
biruin'[ asupra p[catului. Dar s[ observ[m acum
ce se ]nt=mpl[ ]ncep=nd cu versetul 11. Trebuie s[
credem ceea ce ne spune Dumneyeu ;i s[ l[s[m ca
ac'iunile noastre s[ fie guvernate de credin'[. Ni se
porunce;te s[ ne socotim cu adev[rat mor'i fa'[ de
p[cat ;i vii pentru Dumneyeu.
Cuv=ntul tradus prin `socoti'i~ este acela;i
cuv=nt care este folosit ;i ]n capitolul 4 cu referire
la credin'a care i/a fost `socotit[~ ca neprih[nire lui
Avraam. n capitolul 4, este un cuv=nt cheie vorbind
despre actul lui Dumneyeu de a ne atribui ]ndrept['irea. Aici, de asemenea, este un cuv=nt cheie ]n
leg[tur[ cu via'a de credin'[ ;i de biruin'[ asupra
p[catului, via'[ pe care o tr[ie;te cre;tinul. Dumneyeu ne socote;te justifica'i, dar ;i noi trebuie s[
ne socotim sfin'i'i!
Aspectul practic al sfin'irii (sfin'enia ]n tr[irea
yilnic[) depinde de voin'a noastr[ de a admite ;i de
a conta pe ceea ce Dumneyeu a preg[tit deja pentru
noi.
Observ[ ]n versetele 11 ;i 12 felul ]n care credin'a transform[ cunoa;terea ]n ac'iune. Prive;te din
nou la acceptarea mintal[ a adev[rului ]n versetele
3/9. Noi ;tim c[ Cristos a murit pentru noi ;i c[ a
]nviat pentru a ne elibera de p[cat. n'elegem ;i credem doctrina identific[rii cu Cristos. Dar credin'a
este cea care aplic[ acest adev[r vie'ii prin ascultare
de voia lui Dumneyeu. Exact a;a cum ne/a ]ncurajat

180

Galateni ;i Romani

Pavel, ca prin credin'[ s[ ne ]nsu;im binecuv=nt[rile


;i beneficiile justific[rii, acum el ne spune ca tot prin
credin'[ s[ accept[m ceea ce ne spune Dumneyeu
despre sfin'irea noastr[. Prin recunoa;terea faptului
c[ Cristos a ydrobit puterea p[catului asupra noastr[, noi experiment[m eliberarea de p[cat.

lateni poyi'ia sa ]n Cristos ;i secretul biruin'ei


asupra p[catului ]n via'a sa de yi cu yi?

12 La ce aspecte din versetele precedente face


referire cuv=ntul `deci~, din versetul 12?

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
13 La ce se refer[ cuv=ntul `deci~, ]n versetele 12
;i 13?

ALEGEREA UNUI NOU STPN


6.15-23

........................................................................................

16 Versetul 15 este ecoul unui verset anterior. Care


este acest verset?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

n versetele 2/10, Pavel r[spunde ]ntreb[rii din


versetul 1, ar[t=nd care este poyi'ia noastr[ ]n Cristos suntem mor'i fa'[ de p[cat, a;a c[ de ce s[
mai tr[im ]n p[cat? Dup[ aceea, ]n versetele 11/14,
Pavel ne spune c[ trebuie s[ ne socotim mor'i fa'[
de p[cat ;i s[ tr[im a;a, s[ aplic[m vie'ii yilnice
adev[rul revelat. Apoi, ]n vesetele 15/23, continu[
s[ ne arate c[ punerea ]n practic[ a sfin'irii noastre
depinde de alegerea pe care o facem. Pavel ilustreay[ aceast[ idee prin rela'ia dintre un sclav ;i st[p=nul s[u.

Uneori, noi vorbim despre aspectele negative


;i poyitive ale sfin'irii. Aspectul negativ este separarea de p[cat. Dedicarea pentru Dumneyeu este
aspectul poyitiv. Moartea fa'[ de p[cat ;i via'a nou[
]n Cristos ambele sunt importante.
P
O
Y
I

I
E

P
R
A
C
T
I
da'i/v[ pe
C
voi ]n;iv[
lui Dumneyeu
s[ nu mai
l[sa'i p[catul
s[ domneasc[

mor'i fa'[
de p[cat
deci
vii pentru
Dumneyeu

17 Po'i s[ expui patru situa'ii ]n care un sclav nu


mai trebuie s[ asculte de st[p=nul lui?
........................................................................................
........................................................................................

Romani 6.12

........................................................................................

14 Cum este exprimat[ latura poyitiv[ a sfin'irii


]n Romani 6.13?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

18 Conform cu Romani 6.17, ai cui robi iam fost


noi c=ndva?

........................................................................................

........................................................................................

n versetul 14, Pavel spune despre cre;tin c[ trebuie s[ fie liber fa'[ de puterea p[catului, din pricina
poyi'iei pe care o are ]n harul lui Dumneyeu. Harul
este suficient pentru a/l face biruitor.

19 Care este plata cuvenit[ faptelor noastre? Compar[ Romani 6.17 cu 6.23.

15 n Galateni 2.20, avem m[rturia lui Pavel care


ilustreay[ perfect ceea ce a spus el ]n Romani 6.414.
Compar[ aceste pasaje. Cum preyint[ Pavel ]n Ga-

Noi am fost sclavi ai p[catului, dar prin unirea


cu Cristos am murit fa'[ de vechiul nostru mod de
via'[. Vechiul st[p=n nu mai are nici un drept asu-

........................................................................................

O nou[ via'[ de libertate

181

pra noastr[. Ai v[yut, de asemenea, c[ Cristos nea


r[scump[rat din robia p[catului (Romani 3.24).

]n Galateni 5.22/23. Este reyultatul natural al preyen'ei Duhului Sf=nt ]n noi.

Acum, dac[ am fost elibera'i, ce ar trebui s[


facem? R[scump[rarea nu ne face ]n mod automat
cre;tini ascult[tori, supu;i. Noi nu suntem robo'i.
Dumneyeu nu ne for'eay[ s[ l slujim. Dac[ i vom
sluji lui Dumneyeu, o vom face pentru c[ vrem so
facem. Alegerea este a noastr[.

Pe parcursul ultimei p[r'i a capitolului 6, accentul este pus asupra sfin'irii progresive a credinciosului. El trebuie s[ continue s[ se socoteasc[ mort
fa'[ de p[cat ;i s[ se d[ruiasc[ complet noii vie'i, ca
slujitor al lui Dumneyeu. n versetul 19, vedem dou[
deyvolt[ri contrastante. P[c[tosul merge din r[u ]n
mai r[u. Cre;tinul trece de la poyi'ia de ]ndrept['ire
la tr[irea unei vie'i drepte. Persoana care este ]n
poyi'ie rea fa'[ de Dumneyeu tr[ie;te ]n p[cat, potrivit cu poyi'ia sa. Acesta este principiul pe care ]l
eviden'iay[ Pavel, at=t ]n ap[rarea Evangheliei sale
]naintea galatenilor, c=t ;i ]naintea romanilor. Dac[
vrem s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, dreapt[ ]naintea
lui Dumneyeu, trebuie s[ ]ncepem cu poyi'ia corect[
fa'[ de Dumneyeu justificarea prin credin'[.

20 Care sunt cele dou[ alegeri de st[p=ni (sau principii conduc[toare) pe care Pavel ]i men'ioneay[ ]n
Romani 6.16?
........................................................................................
........................................................................................
21 Cum poate cineva s[ devin[ sclav sau slujitor
al unuia dintre ace;ti st[p=ni? v. 16.
........................................................................................

POYIIE

TRIRE

........................................................................................
n acest pasaj, Pavel pune accentul asupra supunerii. Observ[ ]n versetul 17 care este ascultarea,
sau supunerea, care produce neprih[nire. Este
ascultarea credin'ei din toat[ inima, sincer, voluntar. Observ[ de asemenea c[ ascultarea este bayat[ pe ]nv['[tura (doctrina) care ne este dat[ ]n
Evanghelie.
22 Care este reyultatul dac[ un credincios cedeay[
;i ascult[ din nou de p[cat? Romani 6.16, 21, 23.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 Compar[ versetele 19 ;i 22. Cum descrie Pavel
reyultatul faptului c[ ai devenit slujitor al neprih[nirii, sau faptul c[ ai fost eliberat de p[cat ;i ai
devenit slujitor al lui Dumneyeu?
........................................................................................
24 Compara'i versetele 19 ;i 22. Cum descrie Pavel reyultatul devenirii robi ai neprih[nirii, sau de
a fi elibera'i de p[cat ;i a deveni robi ai lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul `roade~, folosit aici, probabil c[ ne
aminte;te de roada Duhului despre care am studiat

bine
Mai

Bun[
Rea

Bine
R[u
Mai
r[ u

Cuvintele `dup[ cum... tot a;a acum~, din versetul 19, ne ]ndeamn[ s[L slujim pe Dumneyeu cu
aceea;i dedicare cu care am tr[it pentru noi ]n;ine.
A fi angajat ]n lucrarea lui Dumneyeu este parte din
secretul cre;terii spirituale ;i al tr[irii unei vie'i de
biruin'[.
Romani 6.23 este un verset foarte mult folosit
]n mesajele de evangheliyare, dar aici trebuie s[
vedem c[ a fost scris pentru cre;tini. Este reyumatul
acestei sec'iuni despre via'a pe care ar trebui s[ o
tr[iasc[ cre;tinul. n acela;i timp, corecteay[ orice
idee c[ ne/am putea dob=ndi via'a ve;nic[ prin faptele noastre, prin ascultarea noastr[. Moartea este
plata p[catului, dar via'a ve;nic[ este darul lui
Dumneyeu prin Isus Cristos.
Faptul important care trebuie re'inut din capitolul 6 este c[ puterea p[catului a fost ydrobit[ ]n
via'a credinciosului. El este mort fa'[ de p[cat din
cauya unirii sale cu Isus Cristos. Aceasta ]nseamn[
c[ el poate s[i spun[ `Nu~ p[catului ;i trebuie s[i
spun[ `Nu~! Dac[ nu o face, supunerea fa'[ de p[cat
]l va aduce din nou la starea de robie, la ru;ine ;i
moarte.

182

Galateni ;i Romani
Eliberare de lege
Romani 7.1/13
Obiectivul 5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care
este folosit ]n Scripturi cuv=ntul `Lege~.

Pavel a dovedit deja c[ justificarea se cap[t[


prin credin'[, f[r[ faptele Legii (Romani 3.21/26).
Acum, el dovede;te c[ ;i sfin'irea noastr[ este separat[ de Lege. n Romani 6 am v[yut c[ noi suntem
sfin'i'i instantaneu, prin unirea cu Cristos, ;i progresiv, prin faptul c[ ne consider[m mor'i fa'[ de
p[cat ;i ne pred[m pentru a asculta de Dumneyeu
;i pentru a/L sluji. Legea cerea moartea p[c[tosului.
Cristos a suferit moartea pentru noi. Prin unirea cu
Cristos, credinciosul a murit at=t fa'[ de p[cat, c=t
;i fa'[ de Lege. Legea se sf=r;e;te odat[ cu moartea
acum nu mai are nici un drept asupra noastr[.
Ceea ce ai ]nv['at ]n Galateni referitor la Lege
(scopul ;i limitele Legii) te va ajuta s[ ]n'elegi Romani 7. n Scripturi, cuv=ntul `Lege~ este folosit cu
;apte sensuri+
1. Legea Moyaic[+ legea moral[ din cele yece
porunci.
2. Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i ceremoniale.
3. Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale Bibliei, numite ;i Pentateuh sau Tora.
4. Vechiul Testament, ca un ]ntreg.
5. Un principiu.
6. Legea l[untric[ a con;tiin'ei.
7. Legi elaborate ;i impuse de guvern.

MOARTE I O NOU CSTORIE


7.1/6
Obiectivul 6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei
pentru a explica rela'ia dintre noi ;i Lege.
Pavel urmeay[ un tipar devenit familiar, formul=nd adev[rul principal al sec'iunii ]ntr/o fray[
de deschidere. Dup[ aceea ,continu[ prin a deyvolta
acel adev[r. Romani 7.1 este versetul cheie ]n introducerea subiectului care urmeay[ rela'ia dintre noi ;i Legea Moyaic[. El deyvolt[ aceast[ idee
folosind ilustra'ia c[s[toriei.
Mirele ;i mireasa ];i promit fidelitate reciproc[
p=n[ la moarte. Moartea unuia dintre parteneri
pune cap[t acelei rela'ii. Moartea anuleay[ leg[turile c[s[toriei.
S[ ne reamintim un principiu important ]n interpretarea Bibliei ilustra'iile sunt date, de obicei, pentru a expune sau pentru a dovedi o idee.
Suntem ]n pericol s[ intrerpret[m gre;it Scriptura
dac[ ]ncerc[m s[ g[sim o semnifica'ie ]n fiecare
detaliu al ilustra'iei.
26 Care este ideea principal[ din ilustra'ia c[s[toriei, pe care o aplic[ Pavel? Romani 7.1/2
........................................................................................
27 Care sunt cele dou[ c[s[torii ale credinciosului,
la care se refer[ Pavel ]n Romani 7.4?

Referirile pe care le face Pavel la func'ia ;i limitele Legii sunt legate ]n general de primele dou[
sensuri.

Prima c[s[torie.............................................................

25 Enumer[ ;apte sensuri ]n care este folosit


cuv=ntul `Lege~ ]n Scripturi ;i subliniay[ acelea la
care se refer[ Pavel cel mai adesea ca fiind `Legea~.

28 Care a fost reyultatul primei c[s[torii? v. 5

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

A doua c[s[torie..........................................................

........................................................................................
n versetul 5, vedem din nou ceea ce Pavel a
explicat deja. Interdic'iile ;i poruncile Legii st=rnesc
natura noastr[ r[yvr[tit[. Aceast[ reac'ie ]mpotriva
autorit['ii lui Dumneyeu este p[catul care duce la
moarte. Legea nu poate dec=t s[l condamne pe
p[c[tos, nu s[/l m=ntuiasc[. Veyi versetele 7 ;i 8.

........................................................................................

29 Ce ne spune versetul 4, cum am murit noi fa'[


de Lege?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

30 Care este noua c[s[torie din versetul 4? Cum

O nou[ via'[ de libertate


este ea posibil[, de vreme ce noi am murit? Compar[
cu 6.4/5.
........................................................................................
........................................................................................
31 Care este scopul celei de/a doua c[s[torii? v. 4.
........................................................................................
Versetul 6 pune ]n contrast vechea motiva'ie
exterioar[ de a/L sluji pe Dumneyeu cu o nou[ motiva'ie interioar[. Cea dint=i era litera Legii. Dar
acum, Duhul lui Dumneyeu ne/a adus la o via'[
nou[, care este tr[it[ ]n puterea Sa.
Prima c[s[torie, cu Legea, a fost neroditoare ]n
ce prive;te neprih[nirea, ]ndrept['irea. Moartea lui
Cristos a pus cap[t acelei c[s[torii pentru to'i aceia
care se unesc cu El prin credin'[. Cea de/a doua
c[s[torie este cu Cristos Cel ]nviat ea este o astfel
de c[s[torie ]nc=t putem aduce roada neprih[nirii
ac'iuni careI sunt pl[cute lui Dumneyeu ;i l onoreay[.
32 Ce este mai eficient ]n a face ca o adunare s[
tr[iasc[ curat ;i s[ lucreye pentru Dumneyeu
regulile sau treyirea spiritual[?
........................................................................................
FUNCIILE LEGII
7.7/13

183
Legii pe care le descoperi ]n fiecare dintre urm[toarele versete?
7.7........................................................................................
........................................................................................
7.9........................................................................................
........................................................................................
7.13........................................................................................
........................................................................................
34 Explic[ modul ]n care Legea st=rne;te p[catul.
v. 7/8.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
35 A fost Legea rea, sau a fost un e;ec, de vreme
ce ea a dus numai la moarte? Explic[ v. 7/13.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Obiectivul 7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii


lui Moise ;i s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite.

........................................................................................

Romani 7 ne arat[ exact ceea ce le/a expus Pavel galatenilor+ Este imposibil ca Legea s[l m=ntuie
pe cineva de p[cat. Legea lui Moise nu poate nici s[
ne justifice, nici s[ ne dea puterea de a tr[i o via'[
sf=nt[. Nu acesta a fost scopul Legii. S[ recapitul[m
scopul pentru care a dat Dumneyeu Legea+

........................................................................................

1. Pentru a fi o revela'ie a lui Dumneyeu ;i a


voii Sale.

36 Dac[ Legea nu poate fi acuyat[ c[/i face pe oameni s[ p[c[tuiasc[, atunci cine este vinovatul?
vv.813.

2. Pentru s[n[tatea ;i men'inerea rasei umane.

........................................................................................
Legea este ca un termometru. Ea ]i arat[ pacientului starea ]n care se afl[, dar nu/l poate sc[pa de
febr[. Legea reu;e;te s[ ne arate starea p[c[toas[
]n care ne afl[m, dar pentru a fi elibera'i, trebuie s[
ne ]ntoarcem privirile spre M=ntuitorul.

........................................................................................

3. Pentru a aduce p[catul la lumin[, cu scopul de a/i aduce pe oameni la poc[in'[ ;i


la ]ncredere ]n harul lui Dumneyeu.

37 Expune pe scurt cele patru func'ii ale Legii lui


Moise ;i arat[ modul ]n care s/a ]mplinit fiecare dintre ele.

4. Pentru a fi un standard care s[/l ghideye


pe cel credincios ]n via'a de yi cu yi, ca el
s[ ;tie ce este bine ;i ce este r[u.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

33 Privind acest text, spune care sunt func'iile

........................................................................................

184

Galateni ;i Romani

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

'i aduci aminte c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i fac[


pe cre;tinii dintre Neamuri s[ accepte Legea Moyaic[ ca o condi'ie a m=ntuirii. Via'a cre;tin[ ar deveni
astfel doar respectarea unor reguli sau legi. Tot ]n
Galateni am aflat c[ Legea nu avea func'ia de m=ntuire a oamenilor. Pavel le/a preyentat galatenilor
acelea;i adev[ruri pe care le expune ]n Romani 7 ;i
8+

........................................................................................
........................................................................................
38 Reaminte;te/'i ]ntregul mesaj al Epistolei c[tre
Galateni. Dac[ Pavel spune c[ Legea este sf=nt[,
bun[ ;i dreapt[ (v. 12), de ce accentueay[ faptul c[
trebuie s[ fim elibera'i de ea s[ fim mor'i fa'[ de
Lege? C[rei idei i se opune Pavel ]n ]ncercarea unui
om de a 'ine Legea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

1. Noi suntem liberi fa'[ de Lege ;i fa'[ de cerin'ele ei, datorit[ poyi'iei pe care o de'inem ]n
Cristos.
2. Eforturile noastre se sf=r;esc ]n e;ec ;i ]n ]mplinirea poftelor c[rnii. Biruin'a asupra p[catului
vine doar ca road[ a Duhului.

Libertatea nu este ob'inut[


prin eforturi proprii
Obiectivul 8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile
conflicte spirituale ;i conflictele spirituale ale
altor cre;tini.
Obiectivul 9. S[ identifici principiile date ]n Romani 6 ;i 7 pentru o via'[ de biruin'[ asupra
p[catului ;i s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n lucrarea ta cu al'ii.
Probabil c[ ai observat c[ ]ncep=nd cu versetul
7, Pavel schimb[ pronumele `noi~ cu `eu~ ]n descrierea acestei lupte foarte personale ]mpotriva naturii
p[c[toase. S/a discutat mult ;i s/au f[cut multe
specula'ii dac[ Pavel se refer[ ]n acest capitol la
perioada din via'a lui de dinainte de convertire sau
la cea de dup[ convertire. Este important s[ interpret[m textul acesta ]n lumina contextului s[u. Pavel ne arat[ absoluta imposibilitate de a tr[i la ]n[l'imea standardelor de neprih[nire ale lui Dumneyeu prin eforturile noastre. Acesta este motivul mor'ii fa'[ de Lege ;i al ]nvierii la o via'[ nou[, de libertate ]n Cristos.
n aceste versete, Pavel descrie propria lui lupt[
l[untric[ cu carnea ;i cu principiul p[catului. Aici
vedem nu numai experien'a lui Pavel, ci ;i experien'a mea ;i a ta. Cre;tinul tr[ie;te ]n acela;i timp
]n dou[ lumi lumea temporal[ ;i cea spiritual[:
ambele sunt lumi reale. fiind ]n conflict una cu cealalt[. Am studiat deja acest conflict, ca fiind r[yboiul
dintre carne (firea p[m=nteasc[) ;i Duh.
n calitate de fii ai lui Adam, noi tr[im ]ntr/o
lume temporal[, ]n trupul de carne. Am mo;tenit o
natur[ p[c[toas[, care se r[yvr[te;te ]mpotriva legilor lui Dumneyeu. Pavel arat[ aici c[ dorin'ele

Lumea
spiritual[

Lumea
temporal[

naturii noastre egoiste se r[yboiesc continuu cu


Duhul lui Dumneyeu. n versetul 15, Pavel subliniay[ propria neputin'[ de a asculta vocea con;tiin'ei
sale. Nu este suficient s[ ;tii ce este bine. Nici m[car
acceptarea standardelor corecte nu este suficient[.
39 Ce principiu spune Pavel c[ lucreay[ ]n el, determin=ndu/l s[ fac[ ceea ce nu ar vrea? vv. 21/23.
........................................................................................
40 Versetul 21 spune+ `Vreau s[ fac binele, dar r[ul
este lipit de mine~. Ai experimentat vreodat[ o asemenea b[t[lie l[untric[? Sau cuno;ti pe cineva care
este ]n aceast[ situa'ie?
........................................................................................

O nou[ via'[ de libertate


41 Ai ]nt=lnit cre;tini care nu au trecut niciodat[
acest stadiu de conflict permanent?
........................................................................................
42 Uneori tindem s[ credem c[ este suficient s[ le
spunem celor recent converti'i ce ar trebui s[ fac[
;i ei vor face binele dac[ sunt sinceri. Ce le mai trebuie?
........................................................................................
43 Pasajul acesta sumbru, p[truns de descurajare,
atinge punctul culminant ]n versetul 24. Care cuvinte din acest strig[t disperat sunt punctul de ]ntoarcere care ne conduce la victoria din Romani 8?
Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Chiar ]nainte ca Pavel s[ reyume argumentul
s[u despre neputin'a ;i nevoia noastr[, ]n versetul
25, el iybucne;te ]ntr/un strig[t de bucurie ;i de sl[vire a lui Dumneyeu c[ exist[ un r[spuns la acel
strig[t disperat! Cristos ne va iyb[vi! n capitolul
care urmeay[, el ne spune cum lucreay[ Duhul Sf=nt
]n noi pentru a ne da biruin'a.
S[ privim la c=teva sugestii practice referitoare
la acest text, ]nainte de a trece la lec'ia urm[toare.
Mai ]nt=i, nu iyola textul din context. Aminte;te/'i c[ ]ntreg textul demonstreay[ c[ nimic altceva dec=t moartea fa'[ de p[cat ;i o via'[ nou[ ]n
Cristos nu ne poate ajuta. Mai presus de toate, nu
privi ceea ce este descris aici ca o stare normal[ ]n
via'a cre;tinului, ca fiind experien'a cre;tinului de
permanent[ lupt[ ;i permanent[ ]nfr=ngere. El este
fundalul sumbru pentru tabloul glorios al biruin'ei
din capitolul urm[tor. Acest pasaj, ]mpreun[ cu
Romani 8, deyvolt[ acela;i argument pe care Pavel
l/a folosit ]n Galateni, pun=nd ]n opoyi'ie lucr[rile
c[rnii (firii p[m=nte;ti) ;i roada Duhului.
n al doilea r=nd, textul acesta ar trebui s[ ne
fac[ s[ fim mai interesa'i ]n aceia care experimenteay[ aceast[ lupt[ ]mpotriva p[catului. Aminte;te'i
c[ o persoan[ este justificat[ atunci c=nd crede ]n
Cristos ca M=ntuitor. Tot atunci, acea persoan[ este

185
sfin'it[ (pus[ de/o parte pentru Dumneyeu). Realiyarea practic[ a sfin'irii este progresiv[. Noi trebuie s[ ne ]ncuraj[m unii pe al'ii s[ privim la Domnul
pentru a fi iyb[vi'i ;i pentru a birui.
n al treilea r=nd, ar trebui s[ nu uit[m c[ este
inutil s[ privim la noi ]n;ine pentru a g[si solu'ii la
problemele spirituale. Proeminen'a pronumelor
personale `eu, mie, al meu~ ]n acest pasaj ne aminte;te at=t de natura personal[ a conflictului, c=t
;i de faptul c[ principalul du;man este eul. Proeminen'a eului ]n vie'ile noastre este principala piedic[
]n calea sfin'irii. ncrederea ]n puterea noastr[ ne
duce cu siguran'[ la ]nfr]ngere. Continua concentrare asupra sl[biciunilor noastre ne duce de asemenea la c[dere. Secretul biruin'ei st[ ]n desprinderea privirii de la noi ]n;ine ;i concentrarea ei
asupra Domnului Isus Cristos. Noi mai avem ]nc[
de luptat ]mpotriva p[catului, dar biruin'a este a
noastr[ dac[ aten'ia ne este ]ndreptat[ spre Domnul Isus Cristos ;i spre victoria pe care a c=;tigato
pentru noi la Calvar.
n cele din urm[, a;a cum face apostolul Pavel
;i ]ntr/o alt[ epistol[, s[ admitem ;i noi c[ nu suntem
perfec'i. S[/I mul'umim lui Dumneyeu c[ m=ntuirea noastr[ nu depinde de c=t de buni suntem. Dar
]n acela;i timp, `s[ alerg[m spre 'int[, pentru premiul chem[rii cere;ti a lui Dumneyeu, ]n Cristos
Isus~ (Filipeni 3.14).
44 Expune pe scurt principiile tr[irii unei vie'i
cre;tine biruitoare, a;a cum sunt ar[tate ]n Romani
6U/U7. Ai putea folosi aceast[ idee pentru un studiu
biblic care ]'i va fi folositor. Iat[, ca exemplu, primul
principiu.
6.1/2
S[ ]mi dau seama c[ Dumneyeu nu vrea ca
eu s[ r[m=n ]n p[cat. Modul meu de via'[ trebuie
s[ fie schimbat. ...
6.3/10 ...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.4......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.11......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

186

Galateni ;i Romani

6.12/20...............................................................................

........................................................................................

........................................................................................

7.14.......................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
6.21/23...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.6......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

7.23......................................................................................
........................................................................................
7.21/25...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.24......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.25......................................................................................
........................................................................................

7.12......................................................................................

........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile

1 1.18 / 3.20 Condamnarea, sau nevoia de m=ntuire a omului.


3.21 / 5.21 Justificarea sau solu'ia preg[tit[ de
Dumneyeu.
6.1 / 8.39 Sfin'irea sau via'a nou[.

11 6.4
6.5
6.8
6.9

O via'[ nou[.
nviere asem[n[toare cu a Lui.
Vom ;i tr[i ]mpreun[ cu El.
Moartea nu mai are nici o st[p=nire asupra
Lui.
6.10 Tr[ie;te pentru Dumneyeu.

2 Aspectul instantaneu.
3 Romani 5.20.

12 Poyi'ia noastr[ ]n Cristos mor'i fa'[ de p[cat


;i vii pentru Dumneyeu, a;a cum este afirmat
]n Romani 6.4/11.

4 Prin ]ndrept['ire.
5 Deoarece este mort fa'[ de p[cat.
6 nviere pentru o via'[ nou[.
7 nviere.
8 R[spunsul t[u.
9 R[spunsul t[u. Cufundarea ]n ap[ ilustreay[
mai clar unirea noastr[ cu Cristos ]n moartea
;i ]nvierea Sa.
10 Separare de p[cat (moarte fa'[ de p[cat) ;i dedicare pentru Dumneyeu.

13 S[ nui mai permitem p[catului s[ domneasc[


]n noi, s[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu,
s[/L l[s[m pe El s[/i ]mplineasc[ voia ]n vie'ile noastre.
14 S[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu, ca unii
care au fost ]nvia'i din moarte, ;i s[/I d[m lui
Dumneyeu m[dularele trupului nostru, ca
instrumente ale neprih[nirii, pentru Dumneyeu.
15 Am fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos ;i tr[iesc, dar nu mai tr[iesc eu, ci Cristos tr[ie;te
]n mine+ ;i via'a pe care o tr[iesc acum ]n trup
o tr[iesc ]n credin'a ]n Fiul lui Dumneyeu

O nou[ via'[ de libertate


care m/a iubit ;i S/a dat pe Sine nsu;i pentru
mine.
16 Romani 16.1.
17 Dac[ st[p=nul moare. Dac[ sclavul moare.
Dac[ sclavul este v=ndut unui nou st[p=n.
Dac[ sclavul este eliberat.

187
34 Interyicerea anumitor ac'iuni na;te ]n natura
noastr[ r[yvr[tit[ dorin'a de a le face.
35 R[spunsul t[u. Legea este bun[, dreapt[ ;i
sf=nt[. Ea ;i/a ]mplinit scopul de a/i face pe
oameni s[/;i vad[ propria p[c[to;enie ;i nevoie de ajutor.
36 P[catul sau o natur[ p[c[toas[ ]n oameni.

18 Slujitor al p[catului.
19 Moartea.
20 P[cat ;i ascultare.
21 Ced=ndu/i ;i ascult=nd de el.
22 P[catul d[ ca plat[ moartea. Ascultarea, supunerea fa'[ de Dumneyeu, produce neprih[nire.
23 Devine din nou sclav al p[catului. Dac[ r[m=ne ]n aceast[ stare, va suferi ru;ine ;i moarte.
24 Sfin'enia. Roade ]n sfin'enie ;i via'[ ve;nic[.
25 Legea Moyaic[+ legea moral[ a celor yece porunci.
Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i ceremoniale.
Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale Bibliei,
numite ;i Pentateuh sau Tora.
Vechiul Testament, ca un ]ntreg.
Un principiu.
Legea l[untric[ a con;tiin'ei.
Legi elaborate ;i impuse de guvern.
26 Moartea anuleay[ leg[turile c[s[toriei.
27 Prima c[s[torie cu Legea.
A doua c[s[torie cu Cristos.
28 Roade care duceau la moarte.
29 n Trupul lui Cristos, prin unire cu El.
30 Am fost ]nvia'i ]mpreun[ cu Cristos la o via'[
nou[ ;i suntem acum c[s[tori'i cu El.
31 S[ aducem roade pentru Dumneyeu.
32 Treyirea spiritual[.
33 7.7 S[ descopere p[catul.
7.9 S[ ]nvie p[catul.
7.13 P[catul s[ fie ar[tat din cale afar[ de p[c[tos.

37 Revela'ie. Legea l reveleay[ pe Dumneyeu


caracterul Lui ;i voia Lui pentru om.
S[n[tate. Legile sanitare, morale ;i civile l/au
protejat ;i l/au p[strat pe om. Aceste legi au
fost pentru multe na'iuni o bay[ pentru deyvoltarea propriilor sisteme legale.
Convingere. Standardele din Lege ne/au convins de p[c[to;enie ;i de nevoia de m=ntuire.
C[l[uyire. Standardele de bine ;i r[u din Lege
sunt reluate ;i explicate ]n Noul Testament ca
un ghid practic pentru via'a cotidian[.
38 Deoarece Legea poate doar s[ ne condamne,
nu s[ ne m=ntuie. Pavel se opune ideii unei
reguli sau legi care trebuie respectate.
39 Legea p[catului.
40 R[spunsul t[u.
41 R[spunsul t[u.
42 R[spunsul t[u. Ei au nevoie de eliberare de
p[cat.
43 Cine m[ va iyb[vi? Faptul c[ o persoan[ ];i
recunoa;te neputin'a face posibil s[ accepte
ajutorul pe care i/l ofer[ Dumneyeu. Iyb[virea
lui Dumneyeu vine din afara noastr[.
44 6.3/10 S[ fii unit cu Cristos ]n moartea ;i ]nvierea Sa. Recunoa;terea faptului c[ scopul mor'ii
;i ]nvierii lui Cristos a fost ca s[/mi dea o nou[
via'[.
6.4 S[ fiu boteyat ]n ap[, ca o m[rturie public[
a unirii mele cu Cristos mort fa'[ de p[cat
;i viu pentru o via'[ nou[ ]n Cristos.
6.11 S[ m[ socotesc mort fa'[ de p[cat ;i viu
pentru Dumneyeu ]n Isus. S[ ]mi amintesc
acest fapt, s[ m[ bayey pe el.
6.12/20 S[ refuy s[ las ca p[catul s[/mi controleye trupul. S[i reyist ispitei. S[ ]mi dau seama
c[ nu mai sunt un slujitor al p[catului. S[ fiu preocupat cu lucruri careI plac lui Dumneyeu, ca un
slujitor al lui Dumneyeu ;i al neprih[nirii Sale.

188

Galateni ;i Romani
6.21/23 S[ m[ g=ndesc la consecin'ele faptelor
p[c[toase ru;ine ;i moarte. Ca reyultat al
slujirii lui Dumneyeu roade spre sfin'ire ;i
darul vie'ii ve;nice.
7.6 S[ evit legalismul. S[ nu fac din religia
mea o problem[ de respectare a unor reguli.
S[L servesc pe Dumneyeu cu o via'[ nou[.
7.12 S[ recunosc faptul c[ poruncile lui Dumneyeu sunt sfinte, drepte ;i bune.
7.14 S[ recunosc faptul c[ poruncile nu pot
s[mi schimbe natura.

7.23 S[ recunosc c[ am de luptat ]mpotriva


p[catului.
7.21/25 S[ recunosc faptul c[ puterea mea de
voin'[ ;i eforturile proprii nu pot c=;tiga biruin'a asupra p[catului.
7.24 S[ cer ajutor ;i eliberare, m[rturisindumi p[catul, neputin'a ;i nevoia de a avea
un M=ntuitor.
7.25 S[L sl[vesc pe Dumneyeu pentru biruin'a ]n Cristos ;i s[ recunosc c[ nu trebuie s[
m[ ]ncred ]n mine ]nsumi.

SUGESTII PENTRU PREDARE


1. Stabile;te un grup care s[ cerceteye problema
boteyului ]n ap[ ;i s[ discute semnifica'ia ;i
importan'a boteyului.
2. Un student s[ preg[teasc[ un referat despre
condi'iile sclaviei ;i s[ conduc[ o discu'ie, ]n
clas[, cu privire la sclavie ;i la libertate, a;a cum
le preyint[ Pavel ]n Romani 6 ;i 7.
3. Cerele unor studen'i s[ dramatiyeye scenele pe
care Pavel le folose;te ]n Romani 6 ;i 7 pentru a
ilustra libertatea cre;tin[. Discut[ modul ]n care
dramatiyarea ar putea fi ]mbun[t['it[ ;i folosit[
]ntr/un grup de studiu al tinerilor sau pentru o
predic[ sau lec'ie biblic[.
4. Un grup (]n care unii cu ]nclina'ii artistice) s[
preg[teasc[ o serie de plan;e ;i scheme care s[
fie folosite ]n studiul biblic despre func'iile legii.
n preyentarea acestor lec'ii ilustrate studen'ii
ar trebui s[ discute valoarea legii, ]n general ;i
a legii lui Dumneyeu, ]n particular.
5. C='iva studen'i s[ depun[ m[rturie despre modul ]n care au g[sit ei eliberarea de p[cat. Dac[
cuno;ti pe cineva care poate depune o m[rturie deosebit[ despre eliberarea de obiceiuri care

nu pot fi ]nfr=nte prin eforturile proprii, invit[l


s[/;i preyinte m[rturia ]n fa'a clasei.
6. Discut[ necesitatea de a/i ajuta pe noii converti'i
pentru a se ]nt[ri. Ce s/a f[cut pentru a/i ajuta
s[ tr[iasc[ o via'[ de biruin'[ asupra p[catului?
Ce ar trebui f[cut? Ce responsabilitate au cre;tinii mai maturi fa'[ de ei? Solicit[i pe studen'i
s[/;i ]mp[rt[;easc[ experien'ele, ideile ;i sugestiile pentru ac'iune. Roag[/te pentru aceast[
problem[.
7. Cerele la ;apte studen'i s[ preyinte concis, ]n
1/2 minute fiecare, cele 14 principii ale vie'ii
victorioase, preyentate ]n Romani 6 ;i 7. Ei pot
folosi plan;e, schi'e etc. pentru a preyenta cuvintele sau ideile cheie. Aceast[ idee ar putea
fi folosit[ pentru organiyarea unui mar; al biruin'ei, ]n cadrul unui serviciu al tineretului.
8. Cerele studen'ilor s[ scrie pe tabl[ titlurile
predicilor ;i textele alese, pe care le/ar folosi ca
s[ predice din Romani 6 ;i 7.
9. Preyint[ pe tabl[, elabor=nd/o ]mpreun[ cu studen'ii, o schi'[ de predic[ despre libertatea
cre;tin[.

189

Lec'ia 12
PLANUL LECIEI
Biruin'[ prin Duhul Vie'ii 8.113
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii 8.14
Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti) 8.49
nviere 8.1013
Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu 8.1427
C[l[uyire ;i siguran'[ 8.1416
Suferin'[ ;i slav[ 8.1718
R[scump[rarea trupului 8.1925
Ajutor ]n rug[ciune 8.2627
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre 8.2830
Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l 8.2830
Siguran'a ]n dragostea Tat[lui 8.31
OBIECTIVELE LECIEI
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui
s[ fii ]n stare+
1. S[ descrii via'a ]n Duh.
2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt: de asemenea, s[ identifici cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt ]n restul epistolei.
3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i natura ]ntrup[rii
;i a lucr[rii lui Cristos ;i modul ]n care acestea
sunt corelate cu via'a noastr[ ]n Duhul.
4. S[ identifici ]n Romani 8 trei puncte de contrast
]ntre g=ndirea carnal[ (via'a ]n carne, dup[ ]ndemnurile firii p[m=nte;ti) ;i g=ndirea spiritual[ (via'a ]n Duh).
5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt de a da via'[
(Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva exemple de situa'ii ]n via'a ta ]n care ai avut nevoie de aceast[
putere ;i ai experimentat rev[rsarea ei ]n via'a
;i ]n lucrarea ta.
6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a pe care ni le
asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri de aceste
binecuv=nt[ri ;i s[i conduci ;i pe al'ii spre ele.

viaa n duh
Romani 8

9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi ajuta'i de Duhul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m ;i s[ explici
modul ]n care El satisface nevoile noastre. Accept[ ajutorul S[u pentru a avea o via'[ de rug[ciune mai eficient[.
10. S[ ar['i care este rela'ia dintre pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare ;i glorificare ;i
s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i amploarea planului de r[scump[rare al lui Dumneyeu.
11. S[ tr[ie;ti o via'a cre;tin[ de biruin'[, plin[ de
bucurie, bayat pe ]n'elegerea mai profund[ a
ceea ce face Dumneyeu ]n tine ;i pentru tine.
12. S[ te bucuri de o profund[ siguran'[ datorit[
ocrotirii pe care o ai ]n dragostea lui Dumneyeu.
13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i pe al'ii prin citirea frecvent[ a capitolului 8 din Romani ;i prin
aplicarea ]n via'[ a adev[rurilor pe care acest
text le preyint[.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul
cuvintelor. Cite;te apoi, dac[ este posibil, Romani 8, ]ntro traducere modern[.
2. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei.

7. S[ explici care este rela'ia ]ntre suferin'[ ;i slav[


]n via'a cre;tinului.

3. Recapituleay[ lec'iile 7 11 ;i ia testul al treilea.

8. S[ expui rela'ia dintre starea P[m=ntului ;i


starea rasei umane, at=t ]n c[derea ]n p[cat, c=t
;i ]n r[scump[rarea ;i iyb[virea omenirii.

4 ine o predic[ sau o lec'ie sau discut[ cu un


prieten despre adev[rurile pe care leai descoperit ]n Romani 8.

190

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

os=ndire
8.1

condamnare, sentin'[ de vinov['ie,


constatare c[ exist[ vina de a fi f[cut
ceva r[u ;i pronun'are a pedepsei.

firea
deoarece natura uman[ era slab[.
p[m=nteasc[ o f[cea f[r[
putere
8.3
firea
p[m=nteasc[
8.5

]n grece;te, `carnea~, natura uman[


p[c[toas[, lipsit[ de putere.

umbl[
dup[
8.5

se g=ndesc la: sunt preocupa'i de: se


concentreay[ asupra.

umblarea
dup[
lucrurile
firii

]n original+ `a g=ndi dup[ carne~,


carnal, av=nd mintea st[p=nit[ de
ceea ce dore;te natura uman[.

umblarea
dup[
lucrurile
firii este
vr[jm[;ie
8.7

natura p[c[toas[ i este ostil[ lui Dumneyeu, i este du;man[.

face'i s[
moar[
faptele
trupului
8.13

omor='i ac'iunile p[c[toase ale naturii voastre carnale.

]nfiere
8.15

adoptarea celor credincio;i ca fii ai


lui Dumneyeu, av=nd toate drepturile de fii, pe baya lucr[rii de r[scump[rare f[cut[ de Cristos.

adevere;te m[rturise;te, declar[, confirm[.


8.16
firea
a;teapt[
cu o
dorin'[
]nfocat[
8.19

cu speran'[. Firea crea'ia, natura.

firea a fost creaturile, ]ntreaga lume natural[,


supus[
au fost condamnate la deyintegrare,
putreyirii
descompunere.
8.20

robia
putere de deyintegrare, robia desstric[ciunii
compunerii.
8.21
r[scump[- eliberarea trupului de efectele p[cararea
tului.
trupului
8.23
n[dejde
8.24

]ncredere, a;teptare av=nd certitudinea ]mplinirii.

mijloce;te intervine pentru noi, pledeay[ ]n fa8.26


voarea noastr[, Se roag[ pentru noi.
sfin'i
8.27

Cei care i apar'in lui Dumneyeu. Pavel ]i nume;te astfel pe to'i cre;tinii.

cunoscut
mai
dinainte
8.29

Dumneyeu nu este limitat de timp.


El cunoa;te at=t preyentul, c=t ;i trecutul ;i viitorul.

prosl[vit
8.30

glorificat, onorat, f[cut p[rta; al gloriei lui Dumneyeu, ]n[l'at la o nou[


demnitate, la poyi'ia de copil al lui
Dumneyeu.

str=mtorarea
8.35

suferin'[ extrem[, ]n trup sau ]n


minte. Sabia moarte violent[.

socote;te
8.36

consider[, trateay[ ca, prive;te ca.

mai mult
dec=t
biruitori
8.37

am cucerit victoria complet[.

]ncredin'at convins.
8.38
st[p=nirile, puterile conduc[torii
lumii spirituale ;i for'ele lor.
Trinitate

Dumneyeu care este Unul ]n Trei,


trei Persoane unite ]ntrun singur
Dumneyeu.

]mprejurare,
circumstan'e

condi'ii externe nou[.

sfin'ire

a fi f[cut sf=nt: separare de p[cat ;i


dedicare pentru Dumneyeu.

asigurare

]ncredere ferm[, certitudine.

Via'a ]n Duh

191
DEYVOLTAREA LECIEI

Biruin'a prin Duhul Vie'ii


Romani 6.123
Obiectivul 1. S[ descrii via'a ]n Duh.
Obiectivul 2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci
lucr[ri ale Duhului Sf=nt: de asemenea s[ identifici cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt enun'ate ]n
alte p[r'i ale Epistolei c[tre Romani.
ncep=nd cu capitolul 3, Pavel ];i expune Evanghelia Vestea Bun[ a ceea ce a f[cut Dumneyeu
pentru m=ntuirea noastr[. El nea ar[tat cum un
Dumneyeu drept ;i iubitor a reyolvat dilema care l
confrunta ;i a asigurat m=ntuirea oamenilor p[c[to;i. Prin credin'[ ;i prin lucrarea de r[scump[rare
]ndeplinit[ de Cristos, p[c[to;ii pot s[ aib[ acces la
harul lui Dumneyeu. n Romani 6 ;i 7 l/am v[yut pe
cre;tin separat de p[cat ;i dedicat lui Dumneyeu,
identificat cu Cristos at=t ]n moarte, c=t ;i ]n ]nviere.
Dar aceast[ via'[ nou[ nu este una de victorie automat[ asupra p[catului. `Vechea natur[~, sau `firea
veche~, este c=mpul pe care se d[ b[t[lia ]mpotriva
p[catului.
Am v[yut c[ victoria este imposibil[ prin
propria putere. Acum, ]n Romani 8, g[sim puterea
de a tr[i o via'[ nou[, putere pe care neo d[ Cristos. Conflictul descris ]n Galateni 5.17 este explicat
]n detaliu ]n Romani 7 ;i 8.
Romani 8 a fost numit culmea sc[ldat[ ]n soare
a doctrinei cre;tine. Este capitolul favorit al multor
cre;tini. Citirea frecvent[ a acestui capitol ia ajutat
pe mul'i s[ tr[iasc[ continuu ]ntro via'[ de biruin'[
asupra p[catului, o via'[ de comuniune cu Dumneyeu str[b[tut[ de un sentiment de ]ncredere profund[. Aici g[sim secretul unei vie'i victorioase.
Este via'a ]n Duhul. Duhul Sf=nt vine s[ tr[iasc[ ]n
noi pentru a ne face sfin'i ;i pentru a ne conduce pe
calea sfin'eniei. Duhul vie'ii ne elibereay[ de p[cat
;i de moarte. Pe m[sur[ ce vei studia acest capitol
minunat, probabil c[ vei dori s['i sublinieyi sau s[
noteyi c=te ceva pe marginea versetelor care 'iau
fost deosebit de folositoare.
1 Care Persoan[ a Sfintei Treimi apare proeminent ]n prima mare diviyiune a Epistolei c[tre Romani? 1.18 3.20.
........................................................................................
2 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este proeminent[
]n cea dea doua parte din Romani? 3.21 5.21
........................................................................................

RSCUMPRAREA
ROMANI
1.18 - 3.20
3.21 - 5.21
6.1 - 8.39

PERSOANA
PROEMINENT
TATL
ISUS CRISTOS
DUHUL SFNT

3 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este proeminent[


]n cea dea treia mare diviyiune a Epistolei c[tre Romani? Romani 6 8
........................................................................................
n prima parte a Epistolei c[tre Romani, l
vedem pe Dumneyeu-Tat[l ;i judecata dreapt[ pe
care o pronun'[ El asupra ]ntregii omeniri. n cea
dea doua parte, l vedem pe Fiul, lu=nd asupra Sa
vinov['ia ;i condamnarea noastr[ la moarte, ]nviind
apoi pentru a ne da o via'[ nou[ de libertate fa'[ de
Lege, fa'[ de p[cat ;i fa'[ de moarte. n cea dea
treia parte, l g[sim pe Duhul Sf=nt, lucr=nd ]n noi
ceea ce Tat[l ;i Fiul au pl[nuit ;i au realiyat pentru
noi. Totu;i, nu ar trebui s[ ne g=ndim la cele trei
Persoane ale Sfintei Treimi ca lucr=nd independent
una fa'[ de cealalt[. Ele coopereay[ ]n lucrarea de
r[scump[rare, dar Scripturile ne arat[ c[ fiecare are
un rol precis, ]ndeplinind o anumit[ parte a acestei
lucr[ri.
4 Ce ]'i spun urm[toarele versete din Romani
despre lucrarea Duhului Sf=nt?
1.4 El a avut un rol ]n ]nvierea lui Cristos din mor'i.
5.5 ...............................................................................
8.2 ..................................................................................
8.45 ..................................................................................
.......................................................................................
8.9..................................................................................
8.11..................................................................................
8.14..................................................................................
8.15..................................................................................
8.16..................................................................................
8.26..................................................................................

192

Galateni ;i Romani

8.27..................................................................................
.......................................................................................
9.1..................................................................................
14.17..................................................................................
.......................................................................................
15.13..................................................................................
15.16..................................................................................
15.1819..................................................................................
.......................................................................................
Prive;te acum din nou peste aceast[ list[ ;i
pune c=te un X ]n dreptul fiec[rei lucr[ri a Duhului
Sf=nt care descrie via'a ]n Duhul. Pune un al doilea
X ]n dreptul acelor lucr[ri ale Duhului de care sim'i
o nevoie imperioas[ ]n via'a ;i lucrarea ta. Stai de
vorb[ cu Domnul despre toate acestea.
Ar fi bine s['i planifici o serie de predici sau
studii biblice asupra lucr[rii Duhului Sf=nt. Ai putea
s[ te g=nde;ti la lucrarea ini'ial[ a Duhului Sf=nt
de conducere a noastr[ la Cristos, la lucrarea pe care
o desf[;oar[ ]n preyent ]n via'a credinciosului ;i la
lucrarea viitoare de glorificare a noastr[. Av=nd
acum o vedere de ansamblu a acestor versete din
Romani, e;ti preg[tit mai bine pentru un studiu
detaliat al acestui capitol.
BIRUINA ASUPRA PCATULUI
I A MORII
Romani 8.14
Obiectivul 3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i
natura ]ntrup[rii ;i a lucr[rii lui Cristos ;i modul ]n care acestea sunt corelate cu via'a noastr[
]n Duhul.
`Acum nu mai este nici o os=ndire pentru cei
ce sunt ]n Cristos Isus!~ Ce afirma'ie minunat[!
Vinov['ia sa dus! Pedeapsa este anulat[! Nu mai
trebuie s[ ne temem de judecata viitoare! i aceast[
eliberare de condamnare ne iyb[ve;te chiar ;i din
robia p[catului! Legea p[catului ;i a mor'ii a fost
]nfr=nt[. iar noi suntem liberi!
Romani 8.1 enun'[ tema care este apoi deyvoltat[, pas cu pas, ]n ]ntregul capitol. Observ[ modul
]n care aceste versete sunt ]ntre'esute, fiecare explic=nd sau ad[ug=nd un detaliu celui precedent, sau
fiind deyvoltat mai deplin ]n versetul care urmeay[.
Arunc[ o privire peste pagin[ ca s[ veyi de c=te ori
se repet[ cuvinte ca+ deci, fiindc[, c[ci, dar, ;i. Aceste versete sunt at=t de str=ns legate unele de altele,
]nc=t este greu s[ ]mpar'i capitolul ]n sec'iuni. (Versetul 4, de pild[, este o punte ]ntre aceast[ sec'iune

;i urm[toarea ;i le apar'ine ambelor.) Fiecare verset devine mai bogat ]n semnifica'ii atunci c=nd
vedem leg[turile pe care le are cu celelalte.
Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 8 `acum
dar...~ ]'i ]ndreapt[ privirea ]napoi p=n[ la Romani
1.17, care expune tema epistolei+ Cel ]ndrept['it va
tr[i prin credin'[. Dar acest `acum dar...~ se refer[
mai ales la capitolul 7. Acolo, am v[yut c[ ]n Cristos am murit fa'[ de Lege ;i am fost elibera'i de sub
condamnarea la moarte pe care neo d[dea Legea.
Pavel nea convins c[ orice alt[ metod[ prin care
]ncerc[m s[ tr[im o via'[ dup[ voia lui Dumneyeu
se termin[ cu un e;ec. De aceea suntem gata s[ ne
]ntoarcem de la falimentele noastre miyerabile ;i s[
accept[m prin credin'[ biruin'a glorioas[ pe care o
avem preg[tit[ ]n Cristos.
Cuvintele `acum dar...~ ne ]ndreapt[ privirile
;i ]nainte, ar[t=ndune motivul pentru care nu trebuie s[ trecem prin lupta yadarnic[ ]mpotriva c[rnii
pe care o preyint[ Pavel ]n capitolul 7. Legea Duhului de via'[ care tr[ie;te ]n noi este solu'ia conflictului pe care lam v[yut ]n capitolele anterioare, 6
;i 7.
5 Potrivit cu Romani 7.2425, cum primim eliberarea de p[cat ;i de moarte?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 n Romani 8.1 Pavel scoate ]n relief faptul c[
aceast[ eliberare de condamnare este pentru aceia
care sunt ]n
........................................................................................
7 n Romani 8.2 Pavel ne spune care este secretul
c=;tig[rii biruin'ei. Ce poate ]nfr=nge principiul
p[catului ;i al mor'ii care lucreay[ ]n noi?
........................................................................................
........................................................................................
8 S[ subliniem acum cuvintele din versetele 14
care se refer[ la Persoanele Sfintei Treimi. Care Persoane au un rol important ]n a ne da aceast[ via'[
liber[ de condamnare?
........................................................................................
........................................................................................
9 n;ir[ cele trei legi diferite din versetele 23.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Via'a ]n Duh
10 Conform versetelor 24, care dintre aceste legi
produce o via'[ neprih[nit[, dup[ voia lui Dumneyeu? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

193
BIRUINA ASUPRA CRNII
(FIRII PMNTETI)
Romani 8.49
Obiectivul 4. S[ identifici ]n Romani 8 trei
puncte de contrast ]ntre g=ndirea carnal[ (via'a
]n carne, dup[ ]ndemnurile firii p[m=nte;ti) ;i
g=ndirea spiritual[ (via'a ]n Duh).

........................................................................................
11 S[ privim pentru c=teva clipe la o expresie din
versetul 3, expresie care sar putea s[ ni se par[
ciudat[. Ea se refer[ la ]ntruparea lui Isus. Cum La
trimis Dumneyeu pe Fiul S[u pe p[m=nt?
........................................................................................
Modul ]n care Pavel descrie aici ]ntruparea ne
ajut[ s[ ]n'elegem eroarea din dou[ doctrine false.
Docetismul, care este o form[ de gnosticism, sus'inea c[ Isus nu a avut un trup real, un trup omenesc.
Pe de alt[ parte, ]n cealalt[ extrem[, unii sus'ineau
c[ Isus o fost doar un om, av=nd aceea;i natur[
uman[ p[c[toas[, ca to'i ceilal'i oameni. Prin cuvintele sale `]ntro fire asem[n[toare cu a p[catului~,
Pavel ne face cunoscut c[ Isus a venit ]n trup
omenesc, pentru a fi o jertf[ pentru p[cat adus[ ]n
folosul nostru jertfa pe care Dumneyeu a preg[tito pentru noi. Dar Isus nu a fost p[c[tos. El a avut
un trup ca al nostru El a venit ]ntro fire asem[n[toare cu a p[catului. El a condamnat p[catul ]n
trup, ia ]nfr=nt puterea ;i a decretat c[ to'i aceia
care se vor face p[rta;i vie'ii Sale vor fi p[rta;i ;i ai
biruin'ei Sale asupra p[catului. Acum, Duhul Sf=nt
a venit ]n noi pentru a lucra ]n noi aceast[ biruin'[
pe care Cristos a preg[tito pentru noi. Numai pe
baya jertfei lui Cristos ;i a biruin'ei Sale asupra
p[catului avem noi biruin'[ asupra p[catului ;i a
mor'ii.
12 Cuno;ti pe cineva care ar dori s[ se bucure de
binecuv=nt[rile pe care le aduce Duhul Sf=nt, dar
are unele ]ndoieli cu privire la ]ntruparea lui Cristos? C=t de important sim'i c[ este s[i ar['i leg[tura
dintre ]ntruparea lui Cristos ;i via'a ]n Duhul? De
ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Cu toate c[ cel credincios st[ ]n harul lui Dumneyeu, fiind p[rta; al biruin'ei lui Cristos asupra
p[catului ;i a mor'ii, el este ]nc[ ]nconjurat de ispite
;i are de dus o lupt[ yilnic[ ]mpotriva p[catului.
Reyultatul fiec[rei lupte depinde de acceptarea a
ceea ce ]i ofer[ Dumneyeu pentru ai asigura biruin'a.
Oricine ]ncearc[ s[ duc[ aceast[ lupt[ bayat pe
puterea sa de voin'[, pe for'a sa, pe eforturile sale,
lupt[ ]ntro b[t[lie care este de dinainte pierdut[.
Pavel nea ar[tat clar c[ el nu a fost ]n stare s[ se
]mpotriveasc[ principiului p[catului care lucra ]n
el (Romani 7.2124). Acest text precede capitolul 8
;i este un avertisment pentru to'i aceia care cred c[
ei ar putea tr[i o via'[ cre;tin[ aparte de puterea
Duhului Sf=nt.
Cu toate acestea, credinciosul nu trebuie s[
tr[iasc[ ]n ]nfr=ngeri ;i ]n ne]mplinire. El a fost iertat
;i eliberat de sub puterea p[catului. Duhul Sf=nt a
venit ca s[l conduc[ pe calea sfin'eniei. Problema
acum este dac[ cel credincios vrea sau nu s[L
urmeye pe Duhul Sf=nt, care ]l c[l[uye;te. n Romani 6.1523 am v[yut c[ o persoan[ este fie rob al
p[catului, fie rob al lui Dumneyeu, dup[ cum se
supune unuia sau celuilalt. Noi putem alege ]ntre o
via'[ de ]nfr=ngere ;i o via'[ de biruin'[.
13 Potrivit versetului 4, ce responsabilitate are
cre;tinul care vrea s[ se bucure de o via'[ de biruin'[
;i de neprih[nire?
........................................................................................
nc[ o dat[, ne aducem aminte de studiile din
Galateni c=nd vedem conflictul dintre carne ;i Duh.
Compar[ Romani 8.49 cu Galateni 5.1624.
14 Termenul `carne~ (sau `fire p[m=nteasc[~) este
folosit ]n Biblie cu unul dintre sensurile de mai jos.
Ce sens are ]n Romani 8.49 ;i Galateni 5.1624?
....a) Trupul omenesc.
....b) Natura p[c[toas[.
....c) Omenirea.
....d) Ob=r;ie uman[ natural[.

........................................................................................
........................................................................................

C=nd Pavel vorbe;te despre r[yboiul dintre


carne ;i duh, ]n mod sigur el nu vorbe;te despre

194

Galateni ;i Romani

trupul fiyic ;i despre minte. Unii cred c[ trupul ]n


sine este p[c[tos ;i, de aceea, trebuie pedepsit. Biblia
nu ne ]nva'[ a;a ceva.
15 Potrivit cu Romani 6.13, noi putem face m[dularele noastre instrumente fie ale
...................................., fie ale ..........................................
Am v[yut deja ]n Galateni c[ acest conflict din
noi este cu natura noastr[ egoist[, care vrea s[ fac[
ceea cei place. Aceasta este natura carnal[, fireasc[,
pe care o putem birui dac[ umbl[m ]n Duhul.
16 Compar=nd Romani 8.49 cu Galateni 5.1624,
cei este oferit fiec[rui cre;tin pentru a putea c=;tiga
biruin'a ]n acest conflict?
........................................................................................
17 Prive;te acum la versetele 58 ;i noteay[ ]n coloana din st=nga ceea ce Pavel spune despre g=ndirea carnal[, fireasc[. n coloana din dreapta, scrie
echivalentul (contrastant, evident) al g=ndirii spirituale. G[se;ti acestea ]n versetele 14.

19 Romani 8.89 sunt versete de importan'[ vital[


pentru noi. Ce a vrut Pavel s[ le spun[ cre;tinilor
din Roma c=nd le scrie c[ ei nu mai sunt p[m=nte;ti,
ci duhovnice;ti? (n original `]n carne~ ;i `]n Duhul~).
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
20 Ce spune Pavel despre cel care nu are Duhul
lui Cristos (Duhul Sf=nt)?
........................................................................................

G=ndirea spiritual[

Cu alte cuvinte, Duhul Sf=nt vine ]n via'a fiec[rei persoane careL accept[ pe Isus Cristos ca
M=ntuitor ;i Domn. Deci mesajul lui Pavel c[tre to'i
cre;tinii este+ `Voi nu trebuie s[ fi'i birui'i de p[cat.
Voi sunte'i justifica'i. Voi ave'i pe Duhul Sf=nt
tr[ind ]n voi. Umbla'i ]n Duhul!~

Este interesat[ de

Este interesat[ de ...........

NVIERE
Romani 8.1013

........................................

...........................................

Are ca reyultat .............

Are ca reyultat ................

............... cu Dumneyeu.

................ cu Dumneyeu.

........................................

...........................................

Legii lui Dumneyeu.

porunca legii.

21 Enumer[ trei libert['i pe care ni le d[ Dumneyeu prin via'a ]n Duhul.

Nu poate ........................

Umbl[................................

........................................................................................

........................................

...........................................

........................................................................................

Nu poate ........................

Nu ....................................

........................................

...........................................

G=ndirea carnal[

Obiectivul 5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt


de a da via'[ (Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva
exemple de situa'ii ]n via'a ta ]n care ai avut
nevoie de aceast[ putere ;i ai experimentat
rev[rsarea ei ]n via'a ;i ]n lucrarea ta.

........................................................................................
22 Avem ]n acest text promisiunea c[ noi nu vom
muri? Explic[.

18 Compar[ Romani 8.8 cu 8.9. De unde ;tim c[


expresia `p[m=nte;ti~ se refer[ la natura uman[ p[c[toas[ ;i nu la simplul fapt de a tr[i ]n trup uman?

........................................................................................

........................................................................................

Cuv=ntul tradus ]n versetul 11 prin `]nviay[~,


are sensul de `a face viu~, `a da via'[~. Trupurile
noastre sunt muritoare, supuse mor'ii, dar Duhul
de via'[ care tr[ie;te ]n noi le va aduce din nou la
via'[ chiar ;i dup[ ce au murit.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................

Via'a ]n Duh

195

23 Compar[ versetele 11 ;i 13. Prin ce putere poate


fi eliberat un drogat de dorin'a nest[p=nit[ dup[
droguri? Dar alcoolicul, cum poate fi eliberat de
dorin'a dup[ b[utur[? Dar perversul sexual, prin
ce putere poate fi eliberat de poftele lui?

....c) victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i


este o chestiune de via'[ ;i de moarte.
....d) putem avea biruin'[ asupra c[rnii prin
autopedepsire.

........................................................................................

26 S[ presupunem c[ un nou convertit te ]ntreab[


ce este `via'a ]n Duh~. Cum iai r[spunde, cum ai
descrie aceast[ via'[ ;i cum lai ]ncuraja s[ aib[ ;i el
aceast[ via'[?

24 n alte pasaje citim despre vindecarea trupului


prin lucrarea Duhului Sf=nt. Compar[ 1 Corinteni
12.8/9 cu Romani 8.11. Dup[ p[rerea ta, la ce se refer[ Romani 8.11 la ]nvierea trupului, la vindecarea trupului, la eliberarea de dorin'ele d[un[toare, la puterea de a reyista ispitei sau la toate
acestea?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

25 n versetele 12 ;i 13, Pavel reyum[ acest argument, sco'=nd ]n relief c[


....a) ar trebui s[ continu[m s[ ne tr[im via'a
potrivit dorin'elor ;i instinctelor naturale.
....b) ar trebui ]ntradev[r s[ urm[m c[l[uyirea
Duhului Sf=nt, dar aceasta nu este un element esen'ial.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Duhul adopt[rii ca fii ai lui Dumneyeu


Romani 8.1427
CLUYIRE I SIGURAN
Romani 8.1416
Obiectivul 6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a
pe care ni le asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri
de aceste binecuv=nt[ri ;i s[i conduci ;i pe al'ii
spre ele.
27 Care lucrare a Duhului Sf=nt este men'ionat[
]n fiecare dintre urm[toarele versete+
8.14 ...................................................................................
8.15 ...................................................................................
8.16 ...................................................................................

Din alte versete din Scriptur[, ;tim c[ Duhul


Sf=nt ]i conduce pe p[c[to;i ca s[ se poc[iasc[ de
p[catele lor. El nea condus la M=ntuitorul. El nea
dat o nou[ natur[. Urm=nd c[l[uyirea Lui, am devenit copii ai lui Dumneyeu.
Via'a cre;tin[ nu este ]ns[ doar o experien'[
ini'ial[ de ]nfiere sau rena;tere. Ea este o umblare
de yi cu yi. Compar[ versetele 1, 4 ;i 14. Expresiile
`a tr[i dup[ ]ndemnurile Duhului~ ;i `a fi c[l[uyit
de Duhul~ se refer[ la o experien'[ continu[ care a
devenit obi;nuit[. Ele sunt doar alt mod de a descrie
via'a ]n Duhul. Ele sunt menite s[ ne reaminteasc[
natura progresiv[ a sfin'irii noastre. Duhul ne c[l[uye;te pas cu pas, dac[ i d[m voie s[ ne direc'ioneye.

28 S[ vedem mai ]nt=i ce ]nseamn[ s[ fii c[l[uyit


de Duhul lui Dumneyeu. C[tre ce rela'ie cu Dumneyeu ne c[l[uye;te Duhul? Romani 8.14.

19 Aminte;te'i c=teva experien'e de c[l[uyire a


Duhului Sf=nt. Tea f[cut El s['i par[ r[u pentru
vreun r[u pe care lai f[cut? Ai sim'it ]ndemnul Lui
de a face un lucru bun? n ce alt mod tea c[l[uyit
Duhul?

........................................................................................

........................................................................................

C[l[uyire

196

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n cartea Faptele Apostolilor, citim despre lucrarea Duhului Sf=nt ]n ceea ce am putea numi experien'e de criy[. Vedem cum Duhul Sf=nt Se pogoar[
asupra Bisericii, pe nea;teptate, cu semne supranaturale ;i cu mare putere, ]n yiua Rusaliilor (Fapte
2.14). Dup[ aceea g[sim c[ Duhul Sf=nt ]i umple
pe diferi'i credincio;i care ];i deschid inimile ca s[L
primeasc[ (Fapte 10.44: 19.6). Vedem c[ se petrec
minuni, mul'imi se convertesc, Biserica se ]nmul'e;te ;i Evanghelia se r[sp=nde;te din 'ar[ ]n 'ar[,
dup[ cum fiii lui Dumneyeu sunt c[l[uyi'i de Duhul lui Dumneyeu.
30 La ce aspect al lucr[rii Duhului Sf=nt se refer[
Pavel atunci c=nd folose;te expresii ca `umblarea
]n Duhul~, `roada Duhului~, `c[l[uyi'i de Duhul~?
....a) O experien'[ de criy[.
....b) Boteyul cu Duhul Sf=nt.
....c) Controlul permanent pe care Duhul Sf=nt
]l are asupra vie'ii credinciosului.
....d) La toate cele trei men'ionate mai sus.
n epistolele sale, Pavel pune accentul mai mult
pe lucrarea continu[ a Duhului ]n via'a cre;tinului
dec=t pe experien'ele de criy[. Termeni ca `umblare,
road[, via'[, c[l[uyire~, care apar ]n epistolele lui,
ne ajut[ s[ ]n'elegem ce ]nseamn[ cuvintele `plini
de Duhul Sf=nt~ din Faptele Apostolilor.
De;i este adev[rat c[ to'i cre;tinii au Duhul
Sf=nt tr[ind ]n ei (Romani 8.9), nu to'i l las[ pe Duhul Sf=nt s[i c[l[uyeasc[. n vie'ile lor se vede ]n
foarte mic[ m[sur[ roada Duhului.
Ai sim'it vreodat[ c[ stai pe loc sau chiar dai
]napoi din punct de vedere spiritual, ]n loc s[ avanseyi? Ai dorit s[ po'i umbla ]n Duhul mai constant? Sim'i nevoia unei c[l[uyiri clare din partea
Domnului, ]ntro anumit[ problem[? Sau cuno;ti
vreun cre;tin care simte una dintre aceste nevoi?
Mul'ume;teI acum lui Dumneyeu pentru c[l[uyirea pe care Duhul Sf=nt o asigur[ pentru cei care
sunt copii ai Lui. Roag[te pentru cei care au nevoie de c[l[uyirea Lui sau care au nevoie s[ urmeye
]ndrum[rile Lui.
Siguran'a
Pentru mul'i oameni, adev[rul revelat ]n Romani 8.1516 este unul dintre cele mai importante

Galateni ;i Romani
adev[ruri din Scripturi. Vei avea ocayia s[ folose;ti
aceste versete de multe ori ]n predici, ]n ]nv['[turile
pe care le dai sau ]n ajutorarea spiritual[ a altor
cre;tini. Ele vor fi o permanent[ ]ncurajare ;i pentru tine. Sugestia mea este s[ le memoreyi ;i s[ te
]ntorci frecvent la ele.
31 Unii oameni cred c[ dac[ ei se str[duiesc s[
tr[iasc[ corect, Dumneyeu nui va pedepsi. Ei tr[iesc
]ntro permanent[ team[ de a nuL ofensa pe Dumneyeu. Religia lor const[ ]n principal din a fi siguri
c[ fac anumite lucruri ;i nu le fac pe altele. Cum
descrie Pavel starea lor ]n Romani 8.15?
........................................................................................
........................................................................................
32 La ce se refer[ Pavel c=nd scrie cuvintele cu care
]ncepe versetul 15 `;i voi...~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
33 Ce titlu al Duhului Sf=nt folose;te Pavel ]n versetul 15 pentru aL preyenta ]n contrast cu duhul
de fric[?
........................................................................................
n unele traduceri ale acestui verset, termenul
folosit este `duhul ]nfierii~, pentru a reda literal
expresia din limba greac[. Al'ii spun `un Duh care
v[ face fii ai lui Dumneyeu~, sau ceva similar. Noi
;tim deja, din ]nv['[turile Domnului Isus, c[ ceea
ce El nume;te `na;terea din nou~ este lucrarea
supranatural[ pe care Duhul Sf=nt o face ]n via'a
p[c[tosului care l accept[ pe Isus ca M=ntuitor.
Duhul Sf=nt face o asemenea schimbare ]n natura
unei persoane, ]nc=t este ca ;i cum acea persoan[
sar fi n[scut din nou. El ]ncepe o nou[ via'[ ca un
copil al lui Dumneyeu (Ioan 3.38: 2 Corinteni 5.17).
Aici, ]n Romani 8.15, Pavel accentueay[ asupra
rela'iei, nu asupra schimb[rii naturii. O tranyac'ie
legal[ a avut loc ]n ceruri. Dumneyeu nea adoptat
ca fii ai S[i!
Abba este cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Pe
vremea lui Pavel, copiii evrei foloseau acest cuv=nt
c=nd li se adresau tat[lui lor. Dar oamenii nu foloseau acest cuv=nt pentru a I se adresa lui Dumneyeu. Isus a fost cel dint=i care ia ]nv['at pe urma;ii
S[i s[ I se adreseye lui Dumneyeu cu `Tat[~. Pavel,
la r=ndul s[u, ne spune c[ Duhul ]nfierii ne aduce
]ntro rela'ie familiar[ intim[ cu Dumneyeu, astfel
]nc=t putem s[ venim cu ]ncredere la El ;i s[L
numim `Tat[~. Nu mai suntem sclavi, ci fii!

Via'a ]n Duh

197

Pavel folose;te cuv=ntul `duh~ (`spirit~) ]n c=teva moduri+


1. Duhul omului, sau partea nemuritoare a
omului: ]n particular, elementul con;tien'ei de Dumneyeu, element care este mort
]n om p=n[ c=nd acesta prime;te via'[ din
Duhul lui Dumneyeu.
2. Natura superioar[ a cre;tinului, ]n contrast cu natura inferioar[ ]n r[yboiul dintre carne ;i duh.
3. O dispoyi'ie sau atitudine personal[.
4. Duhul lui Dumneyeu.
5. O fiin'[ spiritual[, bun[ (]nger) sau rea
(demon).

Aceste versete ar trebui s[ ne determine s[L


sl[vim pe Dumneyeu pentru siguran'a pe care o
avem cu privire la m=ntuirea noastr[ ;i s[ ne rug[m
pentru aceia care nu au aceast[ siguran'[.

SUFERINA I SLAVA
Romani 8.1718
Obiectivul 7. S[ explici care este rela'ia dintre
suferin'[ ;i slav[ ]n via'a cre;tinului.

Pentru duhul de robie .................................................

38 n calitatea ta de copil al lui Dumneyeu, ai citat


vreodat[ plin de bucurie prima parte a versetului
8.17? Leai preyentat altora frumuse'ea acestui verset? Nume;te c=teva dintre lucrurile care ]'i vin ]n
minte, ca binecuv=nt[ri sau comori pe care le mo;tene;ti ]n calitatea ta de mo;tenitor al lui Dumneyeu ;i ]mpreun[-mo;tenitor cu Cristos.

Pentru duhul de ]nfiere ...............................................

........................................................................................

Duhul Sf=nt, care a venit ]n vie'ile noastre, nu


este un tiran care caut[ s[ domine ;i s[ produc[ ]n
noi un r[spuns de sclavi ]nfrico;a'i ;i slugarnici.
Cuv=ntul `duh~ sar putea referi aici la Duhul lui
Dumneyeu (nu la duhul de robie, ci la Duhul de ]nfiere). Sau, sar putea referi la atitudinea ;i condi'ia
duhului nostru pe care o primim prin asigurarea
pe care neo d[ Duhul Sf=nt (v. 16) c[ noi suntem
de acum fii ai lui Dumneyeu.

........................................................................................

34 Care creyi c[ este sensul ]n care folose;te Pavel


cuv=ntul `duh~ ]n Romani 8.15?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
39 Fiind ]mpreun[-mo;tenitori, como;tenitori cu
Cristos, care sunt cele dou[ lucruri pe care le ]mp[rt[;im cu El (v. 17)?
........................................................................................

35 Compar[ Romani 8.1516 cu versetele echivalente din Galateni 4.67. Pavel accentueay[ c[ noi
nu mai suntem........................., ci.........................
36 Completeay[ tabloul de contraste de mai jos.
Dac[ dore;ti, po'i s[ preg[te;ti o plan;[ sau s[l
deseneyi pe tabl[, pentru al folosi ca ilustra'ie la o
lec'ie sau la o predic[.

Duhul pe care lam primit


NU

CI

Romani 8.15

al robiei

al ]nfierii

1 Corinteni 2.12

...............

...............

2 Timotei 1.7

...............

...............

........................................................................................
........................................................................................
A;a cum sa luptat ]mpotriva lui Isus prin ispitire ;i persecu'ie, a;a se lupt[ Satan ;i cu cei care l
urmeay[ pe Domnul. Uneori ne mir[m ;i ne ]ntreb[m+ `De ce ]ng[duie Dumneyeu ca cre;tinii s[
sufere at=t de mult?~ Dar noi ;tim c[ dac[ suferim
pentru Numele Lui, suferin'a de aici ne aduce o mai
mare bog['ie de binecuv=nt[ri ]n Ceruri.
40 Compar[ Romani 1.1718 cu Matei 5.1012: 2
Corinteni 4.17: Faptele Apostolilor 5.4042. Care
sim'i c[ ar trebui s[ fie atitudinea noastr[ atunci
c=nd suntem def[ima'i, critica'i, amenin'a'i sau
persecuta'i deoarece l urm[m pe Cristos? De ce?

37 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune c[ nu po'i fi


sigur dac[ e;ti m=ntuit dec=t dup[ ce ai murit. Ce
verset din acest capitol ai folosi pentru ai r[spunde?
Expune pe scurt sensul acelui verset.

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................

198

Galateni ;i Romani
RSCUMPRAREA TRUPULUI
Romani 8.1925
Obiectivul 8. S[ expui rela'ia dintre starea
P[m=ntului ;i starea rasei umane, at=t ]n c[derea ]n p[cat, c=t ;i ]n r[scump[rarea ;i iyb[virea omenirii.

Dumneyeu a creat P[m=ntul pentru a fi un loc


prielnic omenirii. Omul a fost destinat s[ aib[ st[p=nire peste p[m=nt ;i peste tot ce este pe el. C=t[
vreme Adam a urmat instruc'iunile lui Dumneyeu
cu privire la p[m=nt, acesta a fost un loc perfect pentru Adam. Dar ]n yiua ]n care el sa revoltat ]mpotriva lui Dumneyeu, p[catul s[u nu la afectat doar
pe el ;i pe urma;ii s[i, ci ;i P[m=ntul.
41 Compar[ Genesa 3.1719 cu Romani 8.1923.
(dac[ ai posibilitatea, cite;te aceste pasaje ]ntro
traducere modern[. Cuv=ntul tradus prin `firea~
Romani 8.19-20 ar putea fi tradus mai exact prin
`crea'ia~.) Ce spune Pavel, care este dorin'a ]nfocat[
a ]ntregii crea'ii?
........................................................................................

cump[rarea trupului, sau ar[tarea fiilor lui Dumneyeu? v. 21.


........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
45 Cite;te Isaia 35.110: 65.25: Apocalipsa 21.4.
Preyint[ pe scurt solu'iile pe care le g[se;ti ]n aceste pasaje pentru reyolvarea problemelor fiyice sau
de mediu ]nconjur[tor. Subliniay[ sau marcheay[
pe margine versetele pe care le po'i folosi pentru
ai ]ncuraja sau ai m=ng=ia pe al'ii sau pe tine ]nsu'i.

R[scump[rarea P[m=ntului
Problema

Solu'ia

Pustiu, de;ert

Isaia 35.1

Terenuri productive

.....................

Isaia 35.56

.....................

.....................
.....................

.....................
Isaia 35.67

.....................

42 Romani 8.23 ne explic[ ce ]nseamn[ `descoperirea fiilor lui Dumneyeu~. Care sunt cele dou[
lucruri prin care o define;te Pavel aici?

.....................
.....................

Isaia 35.89

.....................

........................................................................................

.....................

Isaia 65.25

.....................

........................................................................................

.....................

.....................

.....................

.....................

..................... Apocalipsa 21.4

.....................

.....................

.....................

Observ[ cuv=ntul `]nfiere~ din versetele 15 ;i


23. Versetul 15 vorbe;te despre starea ini'ial[ a
credinciosului, atunci c=nd este adoptat ]n familia
lui Dumneyeu. Duhul ]nfierii ]i d[ siguran'[ cu privire la noua rela'ie ;i cu privire la toate drepturile
care decurg din noua poyi'ie. El a primit cele dint=i
roade ale Duhului. Dar credinciosul tr[ie;te ]ntro
lume care este r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dumneyeu.
Mediul fiyic ]n care tr[ie;te ;i trupul s[u sufer[ de
pe urma acelei r[yvr[tiri. Credinciosul este de acum
un fiu al lui Dumneyeu, dar ]n suferin'ele lui ;i ]n
limit[rile lui, aceast[ calitate a sa nu se prea poate
vedea. Versetul 23 ne arat[ des[v=r;irea ]nfierii,
descoperirea sau revelarea fiilor lui Dumneyeu,
]nvierea trupului.
43 Cum descrie Pavel ]n versetul 21 condi'ia fiyic[
a p[m=ntului?
........................................................................................
........................................................................................
44 Ce schimbare va avea loc ]n natur[ ]n ]ntreaga planet[ P[m=nt atunci c=nd va avea loc r[s-

.....................

46 Faptul c[ ;tie despre viitoarea eliberare a P[m=ntului ;i despre descoperirea fiilor lui Dumneyeu ]l umple pe cre;tin de speran'[. Ce ne determin[
aceast[ speran'[ s[ facem? Romani 8.2325
........................................................................................
47 Predici sau 'ii deseori lec'ii despre solu'ionarea
]n viitorul apropiat a problemelor p[m=ntului? Despre viitorul glorios al cre;tinismului? Creyi c[ oamenii din jurul t[u au nevoie s[ discu'i mai mult
despre aceste lucruri cu ei? Ar trebui s[ c=nt[m mai
mult despre aceste lucruri? Ar avea aceasta o influen'[ stabiliyatoare? Tear face mai fericit sau mai
r[bd[tor? Mediteay[ asupra acestor ]ntreb[ri. C=nd
ai ocayia, discut[ cu un prieten aceste probleme.
Noteay[ ]n spa'iul reyervat mai jos sugestiile pe care
'i leai ]nsu;it din aceste discu'ii.

Via'a ]n Duh

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

199
48 De ce avem nevoie de ajutorul Duhului Sf=nt
]n rug[ciune? v. 26.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
n `The New English Bible~, aceste versete sunt
traduse astfel+
`Tot a;a, Duhul ne vine ]n ajutor ]n sl[biciunea
noastr[. Noi nu ;tim nici m[car cum ar trebui
s[ ne rug[m, dar prin suspine nearticulate, Duhul nsu;i pledeay[ pentru noi, ;i Duhul care
cerceteay[ profunyimea fiin'ei noastre ;tie ce
vrea Duhul s[ spun[, deoarece El pledeay[ pentru poporul lui Dumneyeu, dup[ voia lui Dumneyeu.~

........................................................................................

49 Compar[ Romani 8.2627 cu 1 Corinteni 14.2,


1415. n am=ndou[ textele, Pavel vorbe;te despre
aL l[sa pe Duhul Sf=nt s[ ne ajute ]n rug[ciune sau
s[ Se roage prin noi. Ce descriere a rug[ciunii Duhului prin noi, ]n Romani, este similar[ cu rug[ciunea ]n limbi sau ]n Duh, din Corinteni?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................

50 Compar[ 1 Corinteni 14.2 cu Romani 8.2627.


Ce valoare arat[ Pavel c[ exist[ ]n aL l[sa pe Duhul Sf=nt s[ Se roage prin noi?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

AJUTOR N RUGCIUNE
Romani 8.2627

........................................................................................
........................................................................................

Obiectivul 9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi


ajuta'i de Duhul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m ;i
s[ explici modul ]n care El satisface nevoile
noastre. Accept[ ajutorul S[u pentru a avea o
via'[ de rug[ciune mai eficient[.

51 Compar[ Romani 8.26 cu 1 Corinteni 14.1415


pentru a vedea cum stabile;te Pavel un echilibru
]ntre cele dou[ feluri de rug[ciune, d=ndui fiec[ruia
locul cuvenit. Care sim'i c[ ar trebui s[ ocupe un
loc mai important ]n via'a ta? Ce ai de g=nd s[ faci
pentru a realiya aceasta?

S[ vedem cum se leag[ Romani 8.2627 de versetele anterioare. Suferin'a, durerea, ]mprejur[rile
potrivnice teau f[cut vreodat[ s[ te sim'i abandonat
de Dumneyeu? Sau s[ sim'i c[ nu exist[ nici o solu'ie
pentru problema ta? Teai ]ntrebat vreodat[ cum ar
trebui s[ te rogi pentru nevoile specifice ale cuiva?
Ai vrea s[ te rogi eficient pentru ca planul lui Dumneyeu s[ fie ]mplinit ]n vie'ile celor din jurul t[u?
Cum te rogi pentru ca s[ vin[ mp[r['ia Lui ;i voia
Lui s[ fie f[cut[ pe P[m=nt a;a cum se face ]n ceruri?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

200

Galateni ;i Romani
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre
Romani 8.2839

SCOPUL PLANULUI LUI DUMNEYEU-TATL


Romani 8.2830
Obiectivul 10. S[ ar['i care este rela'ia dintre
pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare ;i
glorificare ;i s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i
amploarea planului de r[scump[rare al lui
Dumneyeu.

face, pentru c[ Romani 8.28 ne sus'ine. tim c[ Dumneyeu are un plan perfect pentru noi ;i c[ El va face
ca toate lucrurile s[ coopereye pentru ]mplinirea
acelui plan. Trec=nd la versetul 29, ne d[m seama
c[ Dumneyeu folose;te problemele ;i suferin'ele
pentru a lucra la ]mplinirea scopului S[u ]n noi. El
ne modeleay[ dup[ chipul Fiului S[u, preg[tindune pentru glorie!

Obiectivul 11. S[ tr[ie;ti o via'[ cre;tin[ de biruin'[, plin[ de bucurie, bayat pe ]n'elegerea
mai profund[ a ceea ce Dumneyeu face ]n tine
;i pentru tine.

52 S[ presupunem c[ ]i explici unui copil versetul


29. Cum iai explica ce ]nseamn[ `asemenea chipului Fiului S[u~?

Romani 8.2830 preyint[ m=ntuirea ]ntrun singur


cadru amplu, de la ]nceputurile sale din ve;nicie ]n
trecut, p=n[ la des[v=r;irea ]n ve;nicie ]n viitor.
M=ntuirea este mai mult dec=t o doctrin[ este o
experien'[. n vie'ile noastre, yi de yi, putem vedea
adev[rul din Romani 8.2830 Dumneyeu face ca
toate lucrurile s[ coopereye pentru bine.
Deja am avut prilejul s[ ne bucur[m de dimensiunile r[scump[r[rii, c=nd am privit la restaurarea
P[m=ntului ;i la ar[tarea fiilor lui Dumneyeu ]n
trupurile de slav[ ]n care vor fi ]nvia'i (vv.1723).
Acum, ]n versetul 28 avem o promisiune ;i o
asigurare care este suficient[ pentru a ne face s[L
sl[vim pe Dumneyeu ;i s[ ne bucur[m ]n orice ]mprejur[ri. Dumneyeu nea chemat s[ fim copii ai S[i,
;i noi l iubim deci acest verset este pentru noi
to'i. Toate lucrurile lucreay[ ]mpreun[ pentru binele
nostru! Cum am mai putea s[ fim m=hni'i din cauya
]mprejur[rilor potrivnice dac[ credem aceasta?
Acest verset ne ]ndreapt[ privirile ]napoi la versetele 17 ;i 18. El ne arat[ calea suferin'elor ]mpreun[
cu Cristo,s care duce la glorificare ]mpreun[ cu El.
El este legat ;i de versetele imediat precedente
rug[ciunea ca s[ se fac[ voia lui Dumneyeu, chiar
cu suspine negr[ite.

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
53 Compar[ Romani 8.29 cu Evrei 2.911. Creyi tu
c[ ceea ce Dumneyeu permite s[ suferim este pentru a deyvolta ]n noi un caracter ca al lui Cristos?
Sau pentru ambele motive? Ai v[yut ]nt=mpl=nduse aceasta? Relateay[ pe scurt.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
54 Compar[ Romani 8.29: Genesa 1.2627: 2 Corinteni 3.18. R[scump[rarea noastr[ include restaurarea chipului lui Dumneyeu ]n noi, adic[ transformarea noastr[ ]n asem[narea Lui. Aceast[ restaurare are loc instantaneu, sau treptat?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

GLORIFICARE
JUSTIFICARE
CHEMARE
PREDESTINAIE
PRETIIN
ROMANI 8.2831
Cum am putea s[ ne rug[m ]n Ghetsimanul nostru+
`Totu;i, nu voia mea, ci voia Ta s[ se fac[?~ O putem

Conjunc'ia `c[ci~, cu care ]ncepe versetul 29,


face leg[tura cu versetul 28. Noi ;tim c[ toate lucrurile lucreay[ ]mpreun[ spre binele nostru, pentru c[ Dumneyeu este ]n control asupra vie'ilor
noastre. Pavel ]i ]ncuraja pe cre;tinii care treceau
prin suferin'e, ar[t=ndule c[ Dumneyeu ;i ]mpline;te planul pe care l are pentru copiii S[i. Sfin'irea
noastr[, transformarea noastr[ ]n asem[narea lui
Cristos, sar putea s[ fie uneori un proces dureros,
dar este o parte esen'ial[ a glorific[rii noastre. Este
parte a lucr[rii de r[scump[rare a lui Dumneyeu.

Via'a ]n Duh

201

Chemarea lui Dumneyeu este o parte important[ a m=ntuirii noastre. El ne cheam[ prin mesajul Evangheliei ;i prin lucrarea Duhului Sf=nt care
ne ]ndeamn[ s[ l privim pe Cristos ca M=ntuitor.
Isus spune+ `Nimeni nu poate veni la Mine, dac[
nul atrage Tat[l, care Ma trimis.~ (Ioan 6.44) Cristos ne porunce;te s[ ducem Evanghelia la toat[
lumea, astfel ]nc=t to'i s[ poat[ auyi invita'ia. i mul'umim lui Dumneyeu c[ noi am auyit ;i am r[spuns
chem[rii Lui.
Dumneyeu ne cunoa;te ;i ;tie cum s[ des[v=r;easc[ sau s[ completeye m=ntuirea noastr[. El
nea cunoscut ]nainte de a fi n[scu'i. El ;tia cine va
r[spunde chem[rii la m=ntuire ;i cine o va respinge.
El nea l[sat pe noi s[ alegem, dar El a pl[nuit ce va
face pentru aceia care vor deveni fii ai S[i. El cheam[, justific[, glorific[. El ;i realiyeay[ planul pe care
la conceput ]nainte de a fi creat lumea. Nimic nuL
poate opri! Va reu;i! Dumneyeul care a conceput
Universul ;i care conduce planetele pe orbitele lor
nea predestinat calea ;i ne va conduce ]n siguran'[
Acas[.
55 Romani 8.2930 ne d[ o ]n'elegere mai profund[
a rela'iei dintre ace;ti cinci termeni teologici foarte
importan'i. Putem vedea cum fiecare se deyvolt[
sau se bayeay[ pe precedentul. Ace;ti termeni sunt+
pre;tiin'[, predestina'ie, chemare, justificare, glorificare. n schema de mai jos, pune fiecare termen
]n coloana corespuny[toare Trecut, Preyent,
Viitor.
Po'i preyenta schema ca o plan;[ sau ca desen
pe tabl[. n coloana `Preyent~, noteay[ acei termeni
care se refer[ la o experien'[ preyent[. n coloana
`Viitor~, noteay[ termenii care se refer[ la ceea ce
este des[v=r;it ]n viitor, chiar dac[ a ]nceput deja.

Des[v=r;irea m=ntuirii noastre


Trecut

Preyent

Viitor

a naturii lui Cristos ;i a mo;tenirii Lui, atunci ;i acolo. Sfin'irea este gloria care a ]nceput: glorificarea
este sfin'irea dus[ p=n[ la cap[t.

SIGURANA N DRAGOSTEA TATLUI


Romani 8.3139
Obiectivul 12. S[ te bucuri de o profund[ siguran'[ datorit[ ocrotirii pe care o ai ]n dragostea
lui Dumneyeu.
Obiectivul 13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i
pe al'ii prin citirea frecvent[ a capitolului 8 din
Romani ;i prin aplicarea ]n via'[ a adev[rurilor
pe care le preyint[.
`Deci, ce vom yice noi ]n fa'a tuturor acestor
lucruri?~ ]ntreab[ apostolul Pavel, reyum=nd mesajul de ]ncurajare. Putem s[ biruim ]n conflictul cu
carnea, cu firea p[c[toas[? Oare ne va sus'ine credin'a ]n vremuri de ]ncercare? Oare ne va condamna
Cristos pentru sl[biciunea noastr[? Pavel r[spunde
acestor ]ntreb[ri printro exclama'ie triumf[toare+
`Dac[ Dumneyeu este pentru noi, cine va fi ]mpotriva noastr[?~
Ar putea exista ceva mai ]ncurajator pentru
credin'a noastr[ dec=t cunoa;terea faptului c[ Dumneyeu este de partea noastr[? Pavel recunoa;te c[
vom avea de ]nt=mpinat opoyi'ie, dar cine poate sta
]mpotriva Aceluia care este de partea noastr[? Versetele 3536 se refer[ la cele mai violente forme de
]mpotrivire, dar Dumneyeu este ]n stare s[ fac[ chiar
;i aceste lucruri s[ lucreye ]mpreun[ spre binele
nostru.
56 Enumer[ cinci afirma'ii pe care Pavel le face cu
privire la Dumneyeu ]n Romani 8.3133.
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
E;ti surprins c[ Pavel nu a men'ionat sfin'irea
]n aceast[ descriere a m=ntuirii noastre? Creyi c[
aceasta lipse;te pentru c[ este de fapt parte a glorific[rii? Diferen'a dintre acestea este o diferen'[ de
grad, nu de esen'[. Sfin'irea este procesul prin care
devenim, ]n mod progresiv, asemenea lui Cristos
aici ;i acum. Glorificare este perfecta ]mp[rt[;ire

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
57 Compar[ Romani 8.1 cu versetele 3334. Explic[
de ce nu mai este condamnare pentru aceia care sunt

202

Galateni ;i Romani

]n Cristos, conform acestor versete.

........................................................................................

Ce face Dumneyeu? ......................................................

........................................................................................

Ce a f[cut Cristos? .........................................................

........................................................................................

Ce face Cristos acum? ...................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Ai remarcat c[ ]n versetele 2627 ni se spune c[


Duhul Sf=nt ne ajut[. n versetele 3133, DumneyeuTat[l este de partea noastr[. n versetul 34, Cristos
este cel care ne ajut[. Toate Persoanele dumneyeirii
sunt de partea cre;tinului, f[c=ndul ]n stare s[ dep[;easc[ opoyi'ia ;i suferin'a.
58 Versetele 3539 sunt printre cele mai m[re'e din
]ntreaga Scriptur[. Formuleay[ ]n cuvintele tale,
]ntro singur[ fray[, mesajul principal al acestui
pasaj.

Pavel men'ioneay[ de trei ori ]n acest text dragostea lui Cristos sau dragostea lui Dumneyeu (v.
35, 37, 39). Dragostea aceasta divin[ este at=t de
puternic[, ]nc=t nui va permite nici unei puteri sau
for'e din ]ntregul Univers s[ ]l separe pe credincios
de Dumneyeu. Bine]n'eles, aceasta nu ]l elibereay[
pe cre;tin de responsabilitatea de aI fi credincios
Domnului. Pavel accentueay[ adev[rul glorios c[
atunci c=nd opoyi'ia este de a;a natur[, ]nc=t credinciosul, prin sine, nui poate face fa'[, dragostea lui
Dumneyeu fa'[ de el ]l va face ]n stare s[ ias[ mai
mult dec=t biruitor (v. 37)!

Verific['i r[spunsurile
1 Dumneyeu-Tat[l.

15.1819 Puterea Lui de a face semne ;i minuni


duce la convertirea p[c[to;ilor.

2 Isus Cristos.
5 Prin Isus Cristos, Domnul nostru.
3 Duhul Sf=nt.
6 Cristos Isus.
4 5.5 El pune dragoste de Dumneyeu ]n inimile
noastre.
8.2 El ne elibereay[ de legea p[catului ;i a
mor'ii.
8.45 El ne ajut[ s[ umbl[m ;i s[ g=ndim
drept, neprih[nit. El ne ]nva'[ care sunt valorile spirituale.
8.9 El tr[ie;te ]n aceia care sunt ai lui Cristos.
8.11 El va ]nvia trupurile noastre muritoare.
8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui Dumneyeu.
8.15 El ne ajut[ s[ I ne adres[m lui Dumneyeu ca unui Tat[.
8.16 El ne face cunoscut c[ suntem fii ai lui
Dumneyeu.
8.26 El ne ajut[ ]n sl[biciunea noastr[, mijloce;te pentru noi.
8.27 El mijloce;te pentru noi dup[ voia lui
Dumneyeu.
9.1 El ne vorbe;te prin con;tiin'a noastr[.
14.17 El le d[ neprih[nire, pace ;i bucurie acelora care sunt ]n mp[r['ia lui Dumneyeu.
15.13 Puterea Lui ne d[ bel;ug de n[dejde.
15.16 El sfin'e;te.

7 Legea Duhului de via'[ ]n Cristos Isus.


8 Tat[l, Fiul ;i Duhul Sf=nt.
9 Legea p[catului ;i a mor'ii, legea Duhului de
via'[, Legea lui Moise.
10 Legea Duhului de via'[. Aceasta este puterea
Duhului Sf=nt care tr[ie;te ]n noi.
11 ntro fire asem[n[toare cu a p[catului.
12 R[spunsul t[u. Cea dint=i lucrare a Duhului
Sf=nt este s[ ne ajute s[ credem ]n Isus ca Dumneyeu-Fiul, care a devenit om ca s[ moar[ pentru noi, ca repreyentant al rasei umane. Pe baya
credin'ei, noi suntem m=ntui'i ;i putem primi
binecuv=nt[rile Duhului.
13 S[ nu asculte de carne, ci de Duhul.
14 b) Natura p[c[toas[.

Via'a ]n Duh

203

15 Nelegiuire sau neprih[nire.

28 Noi devenim fii ai lui Dumneyeu.

16 Duhul Sf=nt.

29 R[spunsul t[u.

17 carne, Duh.
moartea, via'a
vr[jm[;ie, pace.
Nu se supune, ]mpline;te.
s[ se supun[, dup[ Duhul
s[I plac[ lui Dumneyeu, este condamnat[.

30 c) Controlul normal pe care Duhul Sf=nt ]l are


asupra vie'ii credinciosului.

18 R[spunsul t[u. Deoarece cre;tinii erau vii ;i


tr[iau ]n trupurile lor fiyice, dar Pavel le spune
c[ ei nu mai tr[iesc dup[ ]ndemnurile c[rnii.
19 R[spunsul t[u. Ei nu mai erau sub controlul
vechii lor naturi p[c[toase, ci sub controlul Duhului Sf=nt, care tr[ia ]n ei pentru a le da o
nou[ via'[.

31 Av=nd un duh de robie care produce fric[.


32 Aceasta a fost starea cre;tinilor din Roma ]nainte de aL cunoa;te pe Cristos. Unii dintre ei
au fost ]n robia idolilor, fiindule fric[ de acei
idoli. Al'ii au fost ]n robia, ]n frica Legii lui
Moise.
33 Duhul ]nfierii.
34 R[spunsul t[u. R[spunsul t[u.
35 robi, fii.

20 Nu este al Lui (al lui Cristos).

36
21 Libertate fa'[ de p[cat, libertate fa'[ de Lege
;i libertate fa'[ de moarte.
22 Potrivit versetelor 1011, trupurile noastre vor
muri, dar Duhul le va ]nvia.
23 Puterea Duhului Sf=nt.
24 R[spunsul t[u. Toate acestea sunt incluse ]n
via'a ]nviat[ pe care o primim prin preyen'a
Lui ]n noi, fie c[ acest verset se refer[ specific
la fiecare aspect, fie c[ nu.
25 c) Victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i este
o chestiune de via'[ ;i moarte.
26 R[spunsul t[u. Probabil vei dori s[i ar['i dintre versetele care descriu lucrarea Duhului
Sf=nt. Ai putea accentua faptul c[ Duhul Sf=nt
tr[ie;te ]n fiecare cre;tin adev[rat ;i c[ El d[ o
via'[ de biruin'[ acelora care vreau s[ urmeye
]ndemnurile Lui. Ai putea s[ preyin'i aceasta
]n contrast cu via'a dup[ ]ndemnurile c[rnii.
Cea mai mare ]ncurajare pe care io po'i da este
s[ vad[ aceast[ via'[ ]n Duhul demonstrat[ ]n
tine, yi de yi.

NU
CI
1 Corinteni 2.12 al lumii al lui Dumneyeu
2 Timotei 1.7
de fric[ de putere, de dragoste,
de chibyuin'[.
37 R[spunsul t[u. Romani 8.16. Duhul Sf=nt ne
vorbe;te ;i ne face cunoscut c[ acum suntem
copii ai lui Dumneyeu.
38 R[spunsul t[u ar putea include+ bucuria etern[
din ceruri, o locuin'[, un trup perfect, nu va
mai fi durere sau necay, vom domni ]mpreun[
cu Cristos, pace, nu va mai fi p[cat.
39 Dac[ suferim ]mpreun[ cu El, vom fi glorifica'i
]mpreun[ cu El..
40 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ ne bucur[m. Este
o onoare pe care Dumneyeu nea dato s[
suferim ]mpreun[ cu Fiul S[u ;i s[ fim p[rta;i
ai r[spl[tirii Sale.
41 Ar[tarea fiilor lui Dumneyeu.
42 nfierea, r[scump[rarea trupului nostru.
43 Robia stric[ciunii, robia descompunerii.

27 8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui Dumneyeu.


8.15 El ne ajut[ s[ venim la Dumneyeu ca la
Tat[l nostru.
8.16 El ne face cunoscut c[ suntem copii ai
lui Dumneyeu.

44 Natura va fi eliberat[ din robia descompunerii


;i va avea parte de libertatea glorioas[ a fiilor
lui Dumneyeu.

204
45
Problema
Orbire, alte
handicapuri fiyice
Lips[ de ap[

Galateni ;i Romani

Is. 35.56

Is. 35.67

Pustiu, de;ert

Solu'ia
Vindecare complet[
de orice boli.
Abunden'[ de ap[

52 R[spunsul t[u. A fi ca ;i Isus. Sau+ Dumneyeu


ne ajut[ s[ fim buni ;i ne face tot mai mult
asem[n[tori cu Isus.

R=uri ]n pustie

53 R[spunsul t[u.
54 Transformarea ]ncepe cu o schimbare real[
atunci c=nd suntem n[scu'i din nou ;i continu[
ca un proces treptat.

Pericol pe drumuri

Is. 35.89

Siguran'[.

Animale de prad[

Is. 62.25

Natur[ schimbat[

Lucruri d[un[toare,
distructive
Lacrimi, durere,
moarte.

Nimic d[un[tor sau


distructiv.
Apoc. 21.4

51 R[spunsul t[u.

Dumneyeu le va ;terge. Totul este nou.

46 S[ a;tept[m cu r[bdare.
47 Sugestiile tale.
48 Din cauya sl[biciunii noastre ;i deoarece noi
nu ;tim s[ ne rug[m cum ar trebui.
49 Cu suspine negr[ite, care nu pot fi exprimate.
50 Duhul Se roag[ prin noi pentru lucrurile bune,
dup[ voia lui Dumneyeu, atunci c=nd noi nu
;tim ce s[ cerem.

55

Trecut
Pre;tiin'[
Predestina'ie

Preyent
Chemare
Justificare

Viitor
Glorificare

56 Dumneyeu este pentru noi.


Dumneyeu nu La cru'at pe Fiul S[u.
Dumneyeu La dat pe Fiul S[u pentru noi to'i.
Dumneyeu ne va da toate lucrurile f[r[ plat[,
]mpreun[ cu Cristos.
Dumneyeu justific[.
57 El ]i justific[
El a murit ;i a ]nviat.
El mijloce;te pentru noi, la dreapta lui Dumneyeu.
58 R[spunsul t[u.

Via'a ]n Duh

205
SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Cere/i unui student s[ preyinte un referat despre reglement[rile cu privire la ]nfiere ]n 'ara
sa. Compar[ acestea cu procedura de ]nfiere
prin care noi devenim copii ai lui Dumneyeu.
Compar[ privilegiile pe care le aduce ]nfierea
cu privilegiile pe care le avem ]n calitatea de
copii ai lui Dumneyeu.
2. Solicit[i pe studen'i s[ spun[ cum au fost ajuta'i de diferitele p[r'i din Romani 8.
3. Scrie ]n dou[ coloane caracteristicile g=ndirii
carnale ;i cele ale g=ndirii spirituale.
4. Alege doi studen'i care s[ interpreteye rolul
unui cre;tin care se teme c[ nu poate tr[i o via'[
biruitoare ;i altul care ]l ]ncurajeay[. Unul folose;te ca bay[ a atitudinii sale Romani 7, cel[lalt
Romani 8.
5. Cerele studen'ilor s[ scrie pe tabl[ schi'e ale
predicilor sau lec'iilor biblice bayate pe o anumit[ parte din Romani 8.

6 Discut[ via'a ]n Duhul ;i lucrarea Duhului ]n


cre;tini, a;a cum sunt ele ar[tate ]n Romani.
7. Discut[ probleme ecologice ;i r[scump[rarea
crea'iei. Folose;te texte despre mp[r['ia de o
mie de ani ;i despre Cerul nou ;i P[m=ntul nou.
8. Roag[te pentru vreunul dintre studen'i sau
pentru un prieten care mai tr[ie;te ]n Romani
7, pentru ca Dumneyeu s[l ajute s[ treac[ la
experien'a din Romani 8. Roag[te ca Dumneyeu s[l ajute pe fiecare student s[i conduc[
pe al'ii spre o via'[ cre;tin[ biruitoare.
9. Organiyeay[ o discu'ie despre locul pe care ]l
au ]n via'a cre;tinului suferin'a, sfin'irea ;i
glorificarea.
10. Sl[ve;teL pe Dumneyeu pentru siguran'a m=ntuirii, pentru lucrarea Domnului ;i pentru m=ntuirea minunat[ pe care nea preg[tito.

206

Galateni ;i Romani
RECAPITULARE PENTRU
TESTUL AL TREILEA

FELICITRI! Ai parcurs deja patru cincimi din


acest curs. Ai terminat de studiat partea care este
cel mai greu de ]n'eles. Acum este timpul s[ recapituleyi, pentru a'i imprima ]n memorie cele ]nv['ate.
Mai ]nt=i, uit[te peste planurile lec'iilor 8 12.
La fiecare titlu, caut[ s['i aminte;ti c=t mai mult
posibil din ceea ce ai studiat.
n al doilea r=nd, treci peste obiectivele fiec[rei
lec'ii, verific=ndute singur prin ele. Oriunde nu e;ti
sigur de r[spuns, recapituleay[ aceast[ parte a lec'iei ]n care este preyentat materialul respectiv.
Acum, av=nd toate acestea proaspete ]n minte,
sugestia mea este s[ cite;ti, av=nd schi'a ]n fa'[,
Romani 1 8, la fel cum ai citit ini'ial.
Dac[ urmeyi ace;ti pa;i, ar trebui s[ nu ai pro-

bleme cu testul sau cu por'iunea din examenul final care cuprinde aceast[ por'iune din Romani. i
ce este mai important, ]nv['area va fi mai deplin[,
vei fi ]n stare s['i aminte;ti mai bine ceea ce ai
]nv['at ;i vei face progrese importante spre atingerea obiectivelor cursului.

TESTUL 3
Dac[ studieyi independent, g[se;ti testul al treilea ]n pachetul studentului. Dac[ vrei, po'i s[l folose;ti atunci c=nd recapituleyi, dar c=nd e;ti gata
pentru test, r[spunde f[r[ a te uita ]n ghidul de studiu sau ]n noti'e. Expediay[ testul pe adresa instructorului (adresa este ]n pachetul cu testele).

207

Unitatea a patra
PAVEL APLIC EVANGHELIA SA

Lec'ia 13
evanghelia pentru
evrei ;i neamuri
romani 9 - 11

PLANUL LECIEI
Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani
Poporul ales al lui Dumneyeu 9.129
Preocuparea lui Pavel pentru Israel 9.15
Ale;i ]n mila lui Dumneyeu 9.622
Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri 9.2329
M=ntuire numai prin credin'[ 9.30 - 10.21
Tragedia necredin'ei lui Israel 9.30 - 10.3
Partea omului ]n m=ntuire 10.411
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru
Neamuri 10.12 11.36
Evangheliyare mondial[ 10.1221
Israelul nu este lep[dat complet 11.116
Includerea Neamurilor 11.1725
Restaurarea lui Israel 11.2531
Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu 11.3236
OBIECTIVELE LECIEI
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va trebui
s[ fii ]n stare+
1. S[ ar['i care este leg[tura dintre Romani 1UU8
;i Romani 9UU11 ;i s[ dai trei motive pe care este
probabil s[ le fi avut Pavel pentru a scrie Bisericii din Roma ceea ce a scris ]n capitolele 9UU11.
2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai profund ceea ce cre;tinismul ]i datoreay[ poporului Israel ;i s[ te
rogi mai consistent pentru restaurarea spiritual[ a Israelului.

6. S[i explici unei persoane care vrea s[ fie m=ntuit[ ce are de f[cut.
7. S[ explici modul ]n care condi'iile impuse pentru m=ntuire se leag[ de responsabilitatea noastr[ de a evangheliya lumea. Aplic[ aceast[
cunoa;tere ]n via'a ;i lucrarea ta.
8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n care se vede c[ lep[darea lui Israel nu este total[.
9. S[ extragi trei ]nv['[turi importante din pilda
m[slinului.
10. S[ preyin'i care sunt planurile lui Dumneyeu
pentru viitorul lui Israel.
11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'elepciunea lui Dumneyeu, capacitatea Lui de a ]mplini ceea ce a
stabilit ;i credincio;ia Lui fa'[ de promisiunile
pe care lea f[cut.
TEME

3. S[ sco'i ]n relief ;i s[ aprecieyi justi'ia ;i mila


lui Dumneyeu ]n alegerea Sa suveran[ ;i ]n modul ]n care trateay[ indiviyii sau na'iunile.

1. Studiay[ planul, obiectivele lec'iei ;i studiul cuvintelor.

4. S[ sco'i ]n eviden'[ dou[ profe'ii despre r[m[;i'a lui Israel ;i despre acceptarea de c[tre Dumneyeu a Neamurilor. Explic[ modul ]n care sau
]mplinit acestea.

2. Arunc[ o privire peste Romani 1 - 8 ;i apoi


cite;te capitolele 9 - 11, ]ncerc=nd s[ descoperi
aplicarea adev[rurilor pe care leai studiat.

5. S[ expui modul ]n care aplic[ Pavel poporului


Israel doctrina sa despre justificarea prin credin'[. Explic[ referirea sa la piatra de poticnire
;i tragedia atitudinii pe care a adoptato Israel.

3. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune dup[


sec'iune, citind pasajele indicate.
4. Reviyuie;te obiectivele lec'iei.

208

Galateni ;i Romani
STUDIUL CUVINTELOR

durere
preocupare, durere.
necurmat[
]n inim[
9.2
desp[r'it condamnat de Dumneyeu la a fi se
de Cristos
parat de Cristos.
9.3
au ]nfierea au drepturile de fii, ]n calitatea lor
9.4
de copii ai lui Dumneyeu.
Slava probabil c[ se refer[ aici la
preyen'a lui Dumneyeu ]ntre ei.
copiii
trupe;ti
9.8

descenden'ii lui Avraam, evreii.


Copiii f[g[duin'ei descenden'ii
spirituali ai lui Avraam, prin credin'a ]n f[g[duin'a lui Dumneyeu.

alegere
9.11

alegerea suveran[ a lui Dumneyeu


;i poporul astfel ales de El.

lam ur=t
9.13

lam iubit mai pu'in. Aceasta este o


figur[ de stil folosit[ de evrei pentru a ar[ta o preferin'[ sau un contrast.

mil[
9.15

bun[tate ar[tat[ unei persoane care


merit[ pedeaps[ sau care se a;teapt[
la pedeaps[ sau la un tratament
aspru.
]ndurare compasiune pentru cei
care sufer[, ]nso'it[ de dorin'a de a
ajuta. Mila este produs[ de compasiune.

vase pentru
o ]ntrebu
in'are de
cinste
9.21

pentru o ]ntrebuin'are special[ pen


tru a fi admirate ca ni;te valori, por
'elanuri fine.
... de ocar[ pentru ]ntrebuin'are
obi;nuit[, vase de lut.

r[m[;i'[
9.27

un num[r mic de oameni care au r[


mas, c='iva care sunt p[stra'i.

Domnul
Savaot
9.29

Domnul O;tirilor ;i, prin urmare,


Acela care execut[ judecata.

r=vn[
devotare entuyiast[ pentru Dumne
pentru
yeu ;i cauya Lui.
Dumneyeu
10.2
Ad=nc
10.7

abisuri, ad=ncul iadului, locuin'a


mor'ilor.

m[rturise;ti recuno;ti ]n mod deschis c[ Isus este


... ca Domn
Domnul t[u.
10.9
]nt[r=ta
la piym[
10.19

ai face gelo;i.

a lep[dat
11.1

a respins, a aruncat deoparte.

Baal
11.4

yeul Soarelui la fenicieni, sau yeul


fertilit['ii ;i al turmelor.

sl[vesc
pun accent pe trimiterea mea ca a
slujba mea
postol al Neamurilor.
11.13
s[ st=rnesc s[l pun ]n mi;care pe poporul meu
geloyia
ca s[ urmeye exemplul Neamurilor
11.14
care Lau primit pe Cristos.
cele dint=i o m=n[ de aluat este adus[ ca jertf[
roade
din cele dint=i roade ;i prin aceasta
11.16
]ntregul aluat (Israelul) este ]nchinat
lui Dumneyeu.
]nchis
11.32

f[cut priyonier.

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri

209

DEYVOLTAREA LECIEI
Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani
Obiectivul 1. S[ ar['i care este leg[tura dintre
Romani 1 - 8 ;i Romani 9 - 11 ;i s[ dai trei motive pe care probabil lea avut Pavel pentru ai
scrie Bisericii din Roma ceea ce a scris ]n capitolele 9 - 11.
Cum se ]ncadreay[ capitolele 9 11 din Epistola c[tre Romani ]n preyentarea justific[rii prin credin'[ pe care o face Pavel? Unii sus'in c[ aceste capitole sunt o parantey[, o chestiune secundar[, separat[ de argumentul principal. Al'ii cred c[ sunt o
parte important[ ]n cadrul temei pe care o deyvolt[
Pavel ;i ]n cadrul argument[rii despre justificarea
prin credin'[. Multe schi'e ale Epistolei c[tre Romani clasific[ capitolele 1 11 ca fiind teologice, iar
12 - 16 ca fiind practice. n schi'a epistolei pe care o
folosim noi, am preferat s[ trat[m capitolele 9 - 11
ca fiind o parte a aplica'iei practice a doctrinei justific[rii prin credin'[. Dac[ ceea ce Pavel a scris ]n capitolele 1UU8 este adev[rat, cum se aplic[ toate acestea oamenilor din jurul lui? n capitolele 9 - 16 vom
vedea modul ]n care Pavel aplic[ Evanghelia sa+
Evreilor ;i Neamurilor 9 - 11
Cre;tinilor 12 - 13
Bisericii 14 - 16
n ultima parte a capitolului 8, Pavel men'ioneay[ doctrinele despre precunoa;terea lui Dumneyeu ;i predestina'ie. n capitolele 9UU11, el aplic[
aceste adev[ruri evreilor ;i Neamurilor. n capitolul
8, Pavel vorbe;te despre r[scump[rarea final[ a credincio;ilor ;i despre eliberarea crea'iei din robia la
care este supus[ din pricina p[catului omului.
Acum, el intr[ ]n detalii referitoare la aceste evenimente din vremurile de pe urm[, ]n special referitor
la modul ]n care se leag[ de poporul s[u, Israel. Pavel ]ncheie aceast[ sec'iune cu o deyv[luire a scopului divin ]n istorie.
Dac[ ne uit[m la capitolele 9 - 11, putem descoperi patru motive care lau f[cut pe Pavel s[ scrie
ceea ce a scris. Mai ]nt=i, orice cititor evreu ar fi dorit
s[ afle despre destinul spiritual al Israelului. Cum
poate fi explicat faptul alegerii lui Israel de c[tre
Dumneyeu, inten'ia declarat[ a lui Dumneyeu de a
binecuv=nta ]ntreaga lume prin Israel, 'in=nd seama
de faptul c[ Israelul, ca na'iune, a respins Evanghelia? Acest subiect despre destinul spiritual al poporului evreu era o preocupare intens[ a lui Pavel. De;i
era plin de succes ]n lucrarea sa printre Neamuri, el
sim'ea o extraordinar[ povar[ pentru poporul s[u,

Israel. El voia ca ;i ei s[ se bucure de binefacerile


Evangheliei.
n al doilea r=nd, problema promisiunii pe care
Dumneyeu ia f[cuto lui Israel ;i destinul spiritual
al acestei na'iuni aduce ]n discu'ie problema drept['ii lui Dumneyeu. Faptul c[ Israelul a respins Evanghelia ]nseamn[ oare c[ Dumneyeu trebuie s[l
lepede pe Israel? Cum r[m=ne atunci cu leg[m=ntul
S[u cu Israel?
n al treilea r=nd, dac[ m=ntuirea este numai
prin credin'a ]n Isus Cristos, cum afecteay[ aceasta
rela'ia dintre evrei ;i Neamuri? Ai v[yut deja felul
]n care a tratat Pavel aceast[ problem[ ]n Galateni.
Dar discriminarea rasial[ nu este numai dintro
singur[ direc'ie. Pare plauyibil s[ credem c[ ]n
biserica din Roma Neamurile se uitau de sus ]n jos
la evreii cre;tini. De aceea aplic[ Pavel Evanghelia
problemelor rasiale.
n al patrulea r=nd, dac[ m=ntuirea este numai
prin credin'a ]n Isus Cristos, cum pot ob'ine oamenii aceast[ credin'[? Dac[ m=ntuirea este at=t pentru evrei, c=t ;i pentru Neamuri, ce trebuie f[cut
pentru ca ace;tia s[ cread[ ]n Domnul Isus Cristos
;i s[ fie m=ntui'i? Aplicarea adev[rurilor Evangheliei duce ]n mod inevitabil la responsabilitatea misionar[ a acelora care au Evanghelia.
MOTIVELE LUI PAVEL PENTRU SCRIEREA
CAPITOLELOR 9 - 11
1. Personal preocuparea lui pentru destinul spiritual al Israelului.
2. Doctrinar nevoia de a ar[ta dreptatea
lui Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[ poporul Israel.
3. Practic problema rasial[ dintre evrei ;i
Neamuri.
4. Practic responsabilitatea misionar[.
1 n ghidul nostru de studiu, care sunt capitolele
din Romani pe care le clasific[m ca fiind doctrinare
sau teologice?
........................................................................................
2 Cum clasific[m capitolele 9 - 16?
........................................................................................
3 n schi'a Epistolei c[tre Romani, care este dat[
mai jos, completeay[ spa'iile libere cu capitolele
corespuny[toare. Nu este necesar s[ indici ;i versetele. Schi'a aceasta arat[ doar diviyiunile majore, pe
capitole.

210

Galateni ;i Romani

ROMANI
Teologie .................... Aplica'ie .....................
Condamnarea ........... Evrei, Neamuri ...........
Justificarea ................ Cre;tini .........................
Sfin'irea ..................... Biserica ........................

4 n;ir[, pe scurt, cu clasific[rile lor (personal,


etc.), patru motive probabile pentru care Pavel a
scris capitolele 9 - 11 din Romani.

5 Pentru a ]n'elege impactul acestei p[r'i a epistolei, cite;te, te rog, ]nc[ o dat[ schi'a pentru Romani 1 - 8 (pagina 133). Tocmai ai recapitulat acel
material pentru test. Acum, av=nd ]n fa'[ planul
lec'iei, cite;te Romani 9 - 11. Dac[ este posibil, cite;te
]ntro versiune modern[. Dup[ aceea, noteay[
impresiile pe care le ai ]n urma acestei citiri.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

Poporul ales al lui Dumneyeu


Romani 9.129
PREOCUPAREA LUI PAVEL PENTRU ISRAEL
9.15
Obiectivul 2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai profund ceea ce cre;tinismul datoreay[ poporului
Israel ;i s[ te rogi mai consistent pentru
restaurarea spiritual[ a Israelului.

8 Compar[ voin'a lui Pavel de a se sacrifica pe


sine pentru al m=ntui pe poporul s[u (v. 3) cu rug[ciunea lui Moise din Exod 32.32. Ce a cerut Moise
pentru sine dac[ Dumneyeu nul iart[ pe poporul
s[u (Israel)? Veyi Apocalipsa 3.5.
........................................................................................
........................................................................................

6 Prima problem[ de care se ocup[ Pavel este


]mpotrivirea Israelului fa'[ de Evanghelie. Cite;te
capitolele 2 ;i 3 din Romani acum. Cite;te apoi 9.13.
Explic[, pe scurt, de ce era Pavel a;a de ]ntristat.

........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................

9 Bine]n'eles, noi ;tim c[ nici Moise ;i nici Pavel


nu puteau s[ m=ntuiasc[ poporul Israel murind
pentru el sau ]mpreun[ cu el. Compar[ acum atitudinea lor cu Galateni 3.13: 2 Corinteni 5.21: Ioan 3.16.
Ce asem[n[ri g[se;ti?

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................

7 Ce a vrut Pavel s[ spun[ ]n versetul 3?


........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
..................................................................................