Cuprins

lntroducere in ,, Istoria omului" 9

omului l0 Primii agricultori l2

Povestea

Egiptul antic gi vecinii sii l4 lndia timpurie l6 Primul lmperiu Chinez t 8 Spafiul mediteranean 20 f'. :!" CercetAnd trecutul 22 Europa Evului Mediu intunecat 24 lmperiul Arab 26 America Centrali gi de Sud 28 Europa Medievali 30 China epocilor Tang 9i Song 32 Japonia, Koreea ;i Asia de sud-est 34 Australia si insulele din Pacific 36 lm;"riile africane 38 Civilizaliile nord-americane 40 Renagterea gi Revolufia Fran cezd, 42 $' Comertul pe glob 44 \ Fo rmarea Statelor Unite ale Americii 46 Revolutia lndustriali 48 $SoPoui rdzboaie mondiate 50 Revolutiile comuniste 52 Lumea noastri in schimbare 54
ai$

Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58

IruTRODUCERE IN

omuluiee
Pou"ttea omenirii
se intinde pe

))Istoria

500.000 de ani, de Ia Epoca Pietrei pini la Epoca Spafiului. Ne spune cum a apirut civiliza{ia, cum s-au construit imperiile gi ne explici cum a ajuns lumea la ceea ce este astizi.
Primii oameni au trebuit si faci marile descoperiri ;i invenfii: si ridice case, si cultive pimdntul, si comunice ;i si se conduci pe ei in;i;i. Lumea in care triim este rezultatul operei tuturor generafiilor care au trecut, ea fiind gi azi in continui schimbare. Fiecare an care trece se transformi intr-un alt capitol al uimitoarei noastre istorii.

lsroRrA OuuLUt

Povestea omului
&

Civiliza(ia egipteani
-Y,

F
\,q\

\tt
UJ

Povestea omului incepe acum vreo 65 de milioane de ani, cAnd au apirut pe PemAnt animalele numite Epoca Pietrei primate. Timp de mii de ani, I 5.OOO i.Hr. corpurile lor s-au modificat, au ajuns Primii agricultori de la 9000 i.Hr. si semene cu maimu{ele mari de Colonizarea astizi, devenind aproape umane. 2 500 i.Hr. insulelor Pacificului cca. 2000 i.Hr. Creierul lor a crescut, au invitat cum Dinastia Shang si foloseasci limbajul, cum si aprinde 1650 i.Hr.-1027 i.Hr. Imperiul Arab focul gi si-ti faci unelte. Omul modern 700-1400 d.Hr. \ aseminitor cu noi - se trage din Imperiul Khmer
aceste fiinte gi a 100.000 de ani.

apirut acum circa

802- I 402

d. H r.

Ramificatiile Drumului
Matasii Asia si Europa

cca. I 200 d.Hr.

Castel medieval 1200 d.Hr.

RTPERE DrN

PovrsrEA OmuLUr

Epoca Spatiului -, multe civilizalii noi au inflorit in diferite pa4i ale lumii. De-a lungul intregii istorii, viata de zi cu zi a oamenilor s-a schimbat continuu.

Din jurul anului 15.000 i.Hr. si pani in zilele noastre - adici din Epoca Pietrei si pAna in

Civilizafia Inca Din 1440 d.Hr.

Imperiul Benin
I

400- I 900

d. H r.

Renasterea I 400-l 5 50 d. H r.

1\(7 t.Z'-..t.

":'\w*4

W A**:'

:-o'ry

Formarea Statelor Unite ale Americii 1 620-l 865 d.Hr.

Revolulia Francezd l789 d.Hr.

Povestea omenirii, din Epoca Pietrei pAni in Epoca Spafiului

'o$

PovESTEA OrvruLut
Civilizaliile din Valea Indusului jin 2500 i.Hr. Civilizaliile Greacd din 1400 i.Hr.

M.A,sunAREA TIMPULUI
De-a lungul istoriei, oamenii au mdsurat diferit timpul pe glob. Unii au folosit calendare
care se orientau dupd Soare gi

;i

Romand

},..)
F:
1/ t-

Civilizalia Olmecd cca. I 200-400 i.Hr. Marele Zid

dupd Lund. Altrii au stabilit calendarele dupd domniile

(ff::*-''.

|"

-l

Ch i n ezesc

inceput in 2l 4 i.Hr.

conducdtorilor lor. Astdzi, istoricii utilizeazd adesea un calendar creqtin ) care imparte trecutul in doud: prima parte, cea dinaintea naqterii lui Hristos (marcatd, i.Hr.), gi cea
de dupd naqterea

\\ 1t'.':'.'::"

\
'

Nagterea lui Hristos

lui (marcatd
2000 d.Hr.

d.Hr.).

anul

lmbricimintea copiilor

s-a
2000

schimbat de-a lungul istoriei

?.Hr.

Anut

Vulcanul Vezuviu erupe in 79 d.Hr. Dinastia Heian cca. 800 d. H r.

Ani numErali

inapoi Ani numdrali Idescresc5tor) normaL [cresc5torJ

Vikingii acosteazd in

America Attut 1000

l00l

d.Hr.

Civilizalia aztecd I 200- l 520 d. H r. Revolufia Industriald

l*':s:l

din 1750 d.Hr.

Primul Rdzboi Mondial

ru)'Y]

l9l4-l9lB

d.Hr.
Epocn SnnlruLur

1950 d.Hr.
I

_,l---..-..*--*-.-J Migrafia in timpul ultimei ere glaciare, 20.000 i.H

'MIGRATIA PE GLOE
Multi cercetitori cred cd omul modern a apirut prima dati in Africa. Pana in anul 20.000 i.Hr., oamenii migraserd sau calatorisere ti se stabiliseri pe tot cuprinsul globului. Cele mai mari distante le-au parcurs in timpul Perioadei Claciare, cind majoritatea marilor erau acoperite de imense calote glaciare, care lisau descoperite faSii de uscat peste care oamenii puteau trece.

-cnurA gr DEscoPERA
_?r -r ---r rr r r rl

SPATIUL COSMIC: Epoca Spatiului

Revolutia
Rusa

t9t7 d.Hr.

Marele Mars 1934-1935 d.Hr. AI Doilea Rdzboi Mondial 1939-1945 d.Hr.

--'. r\\

------\ -___\._ -\__

--,-_\___\-

cAmront $t EXPLoRAToRI: Migratia

-\

lsroRrA OnnuLUr

Primii agrieultori
&Primii
agricultori au triit in Orientut Mijlociu. in jurul anului 9OOO i.Hr., oamenii au descoperit ci boabele de griu ;i de orz, cizute in pimint umed, cresc ;i fac seminte. Aga ci au curifat terenul ;i au plantat 9i mai multe seminte. Prin jurul anului 6000 i.Hr., locuitorii din Asia de sud-est descoperiseri cum si cultive orez. Pe la anul 5000 i.Hr., in America Centrali si de Sud, oamenii cultivau cartofi ti porumb. Iar in jurul anului 3000 i.Hr., in Africa, cretteau deja mei gi yami (cartofi .::fi{i riJl' dulci). 'rir
,-I
.ll rt

PnTMELE ASEZART
Primele sate s-au dezvoltat in jurul anului 9000 i.Hr., in Orientul Mijlociu. Oamenii pirdseau satele ca sa vaneze, mai degraba decAt sa-ti petreaca

timpul cutreierand dupa

man care.

q#
PRIMELE CULTURI

Ageziri ale Orientului Mijlociu timpuriu, 9000 i.Hr.

Au trecut multi ani de incercdri pana cAnd agricultorii au invitat sd obtini culturi bune. Primii agricu ltori recoltau grau si orz

Oamenii

foloseau ni5te unelte numite

seceri ca sd taie greul copt si
?d

----------_____-

.{t

salbatic. Mai tarziu, acest grAu s-a incrucisat natural cu un soi de iarba ;i a rezultat un grau nou, cu seminte mai mari si mai pline.

orzul

;ffi,

ffi
- Cartofi
Orez Agricultorii de azi cultivi aceleagi plante ca 9i primii agricultori.
I

c,

Fost

jt

d,t

qestici

i20.0

PnlMu AcRrcuLToRr
Case la

latal Huyrik

ConnERTUL gr LTBERUL

scHrMB/rnocul,
Oraqele qi localitd[ile erau importante centre de comert. Agricultorii aduceau

0chii erau fEcu!i

probabiL

din pietre

semipre!ioase

roadele pdmdntului, iar vdndtorii aduceau piei qi bldnuri in pie[ele

oragelor. Olarii, [esdtorii gi fierarii s-au mutat in oraEe ca sd-gi poatd vinde produsele acolo. La inceputuri nu se

'PRIMELE Onnsr
lerihon d in lordan ia (constru it in ju ru I an u lu i 8000 i. H r.) si latal H uyu k d in Tu rcia (constru it in ju ru I an u lu i 6000 i.Hr.) au fost primele orate ale lu m ii. Orisen ii locu iau in case constru ite din cirimizi si pamAnt, uscate la soare, care erau inconjurate de puternice ziduri de proteclie.

foloseau bani. Ei fdceau troc, adicd schimbau intre ei bunurile de care aveau nevoie qi care erau de valoare apropi atd,.

Oile gi caprele au fost prima data domesticite 5i crescute de fermieri pe la 9000-7000 i.Hr.

UturToARE
Hiiyiik, majoritatea caselor aveau,,uga din fa!i" prin acoperig, pentru proteclie. Oamenii urcau pe sciri ca si poati intra in casi.
Tn Qatat

'I

.--_r --s.

_\

/
Primii agricultori
munceau din greu
sd adune manual

recoltele. Secerile erau simple unelte de tdiat, cu mAnere de lemn, cu lame ascutite, din piatrd, ca rAndurile de dinti.

Paiele erau folosite ca asternut, pentru acoperisuri si pentru podele.

/ i I

Y"AurA gr DEscoPERA lruveruyu: Primele unelte

MARTLE

pLANTELE: Tehnici

agricole \ \
--*

L--rr---rr-r-rrr--rrr

&Naliunea egipteani s-a creat in jurul anului *' "'o'";,"ii'''ioo.'0"* 3lOO i.Hr., atunci cind doui regate mici s-au unit PnocesluNE FururnnnA Egiptenii ci spiritul
si fie conduse de un singur regee Oamenii gi-au numit regele faraon ;i credeau
9i au inceput
credeau

Bgiptul antie va $r Yeetnil sil

o

OO

ci este zeu. Faraonii au guvernat Egiptul 3000

de ani de atunci inainte. Egiptul a ajuns ilHii,T?lg:l;j::Tj?,i",. gi puternic, iar faraonii cereau tribut sau daruri persoane imporrante aveau parte de o procesiune' in care erau importante de ta linuturite invecinate, mai stabe. purtate citre morminte in
coribiile funerare.

bogat

emutui poate supravietui dupi moarte doar daci trupul sdu era conservat. Astfel, pregiteau mumiite uscdnd tirp,irite in sare

Piramidele erau
morm intele co n stru ite

Mumia faraonului se afla intr-un sarcofag impodobit cu aur

pentru primii regi ai Egiptu lu i

Cordbiile funerare navigau pe Nil, apoi erau cdrate

catre
p
i

ram id a

Dnrr UUITOARE
mumificali. Pisici, caini 9i goimi erau, de asemenea, transformali in mumii.
Unete erau animate de companie, mumificate pentru a-si insoti stipinut in viata de dincolo.

Nu doar oamenii erau

r4rUh

Funeraliile unui faraon

EcrPruL Arunc St VectNu SAI

+, VEcrNu

t{
EcIPTULUT
p

"*.-\,V
p

Mu lte civili zalii bogate ti putern ice s-au invecinat cu Egiptul. Sumerienii, babilonienii si asirienii au trait pe teritoriu I actualu lu i I rak. Fen icien ii, canaanitii si evreii au triit pe malurile estice ale Marii Mediterane. Adesea se

Cotier din aur ei

iet re

mormintut

Lui J 1.* Tutankhamon t I

reli

olll li

fld
n

"h*$-t

,s"*

fiqf,Y

ficeau comert in buni pace, dar uneori I u ptau intre e i pe ntru te rito ri i
.

MORMANTUL LUI TUTANKHAMoN

Tutankhamon a fost un tAndr faraon ) care murit in jurul anului 1350 i.Hr. A fost ingropat intr-un mormAnt plin de comori, din Valea Regilor. Mormdntul sdu a rdmas ascuns timp de 2000 de ani, fiind descoperit abia in anul 19 22.

Locuitori ai Nubiei, din Africa, regat vecin Egiptului,

aducAnd daruri faraonului

Agricultor utilizAnd
un shaduf pentru irigarea cAmpului

pe

Contragreutate ntru c1ntdri rea galeti lo r cu ap|

Cufdr

plin cu

bogatii, pe care
faraonul sa le
foloseasca in viata
..9.1

de dincolo

t{

rt\

ir$$

utilizarea unui shaduf, Pe Nil

* 'DARUL
Femei
bocitoare,

platite

sa sa

plAnga 5i

se tAnguie

Sry"@ --- Preoli care ffiff-.'-t psalmodiaza f#{ r $' i :rugdciuni

.

NTLULUT n u meau tara ,,darul Nilului". Aproape in fiecare an, Nilul se revirsa peste malu ri, ad ucdnd pe cim p u ri le u scate apa p roas pata si mAl fertil. Agricultorii aveau nevoie de acest,,dar", ca si le creasci recoltele.
Egipten ii isi

t\ ff"urA ? Locunl
I
L--------r---

I-rrrrrrrrr

rr

rr

rrr

r-r

rri

gr DEscopERA
r r rrr-r r --,

csLesRE: Marea

r' PICTURI $l SCULPTURI: Artd egipteand

Piramidd /

lsroRrA OuuLUr

India timpurie
&Multe
schimbiri au avut toc in trecutul foarte indepirtat din istoria lndiei. Din anul 2500 i.Hr. pAni in 1500 i.Hr., oamenii din Valea lndusului, din nordul lndiei au triit ca agricultori. Apoi au venit invadatorii, indo-arienii. in urmitoarea mie de ani, s-a dezvoltat civiliza{ia hindu. Era o combinafie de tradi{ii ale lndiei timpurii ;i credin{e indo-ariene. lndia a fost impi(iti in doui regate separate, conduse de rizboinici. Primele legi gi obiceiuri hinduse au fost scrise pentru prima '': dati in cintecele sfinte, numite Vede, pe la anul 600 i.Hr.
Capitala lui Chandragupta, Pataliputra, avea ziduri din lemn, rezistente \ Santinelele
vegheau din

turnurile inalte
3{

il
f.n'
cr:

r
-t
.

rerJ

Armata lui Chandragupta pleaci la rizboi Coltii elefanlilor

inf ricogdtorii elefanti de lu pta calcau

du5manii in picioare

:=4F

erau imbracati la vArf u ri in metal

lruon TTUPURIE
PnTMUL ITUPERIU IwprAN
Chandragupta Maurya a fost un tu ptator h ind us. inainte de ven irea lui Ia putere, lndia era constituita din mii de agezdri mici, in care se vorbeau limbi diferite si care aveau obiceiuri specifice. in jurul anului 322 i.Hr., el a creat un nou imperiu, care a unificat si a controlat o buna parte d in nord u I si d in centru I I nd iei.

Crvrl,rzATrA DrN Vnlpa INnusuLUI

Pe la

anul 2500 i.Hr., doud mari

oraqe, Harappa Qi Mohenjo-D aro,

s-au ridicat pe Valea Indusului, in Pakistanul de azi gi in nordul

Soldalii indieni
lu

Indiei. Aceste oraqe aveau forturi , palate, bdi in aer liber qi case confortabile, din cdrdmidd. Locuitorii Vdii Indusului se ocupau cu agricultura, comertul, arta qi meqtequgurile. Erau conduqi de
regi -preo[i.

i:

ptau cu

arcu ri ,

Fortul regat de ta Mohenjo-Daro

sageti si sulite

Regele Ashoka a ordonat

ca pe tot cuprinsul regatului sdu sd se ridice coloane pe care si se scrie n o i le sale legi

DNrr UUITOARE
* in timp ce restut lumii se descurca firi
canalizare interioarS, casele din Vatea lndusului aveau deja bii, api curenti si canalizare.

* 'Nor

Lrcr RrLtctoAsE

Regele Ashoka era nepotul lui Chandragupta. Si el a fost un rizboinic puternic. Totu;i, dupa numeroase batalii cu poporul Kalinga, in care 1 00.000 de oameni au fost ucigi, el ti-a dat seama de misura violentelor. A devenit budist ti a dat multe legi noi, care au a baza pat n ice e invilitu ri
I I

budiste. El a mai construit drumuri

.,:W
Irrr GonruA LA

Leul lui Ash este simbol lndiei mod

si spitale.

LuprA
in
185 i.Hr.,
r -r?r r r r I I I I I I I I I r r r rr

Cam din 320 i.Hr. pana

razboin icii h ind uti Iu ptau in rizboaie ca sa cagtige averi si

si

cnurA $r DEscoPERA
MAMIFERELE: Elefanfi PICTURI $l SCULPTURI: Arta hindusd

cucereasci noi teritorii. Mergeau la batalie calare pe elefanti sau in care trase de cai. Elefantii bine dresati purtau armatele la Iupta.

lsroRn OuuLUr

Primul Imperiu
Ohinen
&Timp
de mii de ani, china a fost impa(iti in doui imperii distincte. Apoi, in 221 i.Hr., Prinful Zheng din regatul Qin, a cucerit celilalt regat gi s-a declarat pe sine Shi Huangdi - Primul impirat Suveran al Chinei. Ca si protejeze noul imperiu de nomazii belicosi, care locuiau la granifa de vest a acestuia, a dat ordin si se construiasci un zid de apirare uriag Marele Zid Chinezesc.
trase de cai

m Ir

lmperiul Qin, 221 i.Hr.

I Marele Zid Chinezesc

Cand a murit, Shi Huangdi a fost Tnmormintat cu 5000 de rdzboi n ici di n teracotS,
AA

care si-[ strijuiasci 9i si-i pizeasci mormintu[.

Ofilerii mergeau la lupta in care

Soldatii pede;tri luptau

cu sulite

;i halebarde - lame de bronz ascutite, atasate unor mAnere lungi de lemn.

SrnrELE coMBATANTE
Perioada cu prinsd intre 48 I i. H r. si 221 i. H r. in care China era divizata in regate rivale, este numita Perioada Statelor Combatante. Printul Zheng a putut si infrangi ;i celelalte state
,

rivale pentru ci armata sa era putern ica ine organ izata.

si

Garda imperiali

a armatei Qin

in centru, pentru poatd fi tinuta ca astfel sd oiu'u rt ttnun

Gduritd

PRlvlul- ltupgnlu cxlrugz

';r",":':,;u

+?
:Ifl:1,1.?:

^ -

J*l',J*:Hnezdsau
,,' ,l'

anului 1650 i.Hr., pana in 1027 i.Hl. Shang erau agricultori si fierari iscusiti.

:xTJ;il,'.:i:,?!?Ti;li'5:',T,i',1fii,

t
\
$"

;1il5ff:,:?ffi::"J:::H:l,lTli'''

-rrvqeq Monedi de bronz, perioada

Qin, 220

perioada Shang'

,'ti,Di l\
iIl'SV:*

,,Wi_\,

i.Hr.

Cand printul Zheng a ajuns a facut multe schimbiri, ca si tine im periu I su b control . A dat legi noi si a numit alti oficiali. in plus, a oi ,it u *iri.at sistemul

impirat,

poatd

lfffi

hllfi

effd;jllbiffiffi-r& ru

ffi&66sb
invifat
scriind cu v'srr 'lrrrrrv Ls o pensuli
chinez,

si

'WSil W ffi[l de &T::lT;i"',i,?lTiTi'ollil::l'''"' H-m=- E.lH

*"..J.,

poduri.

'
I

I \.
i

vas shang din bronz, folosit pentru aduce ofrande spiritelor

at

" strimo;ilor
I | -v I li *^!l

TARDEREA

CAnfllOn

Shi Huangdi a ordonat ca scrierile care nu eiau in acord cu ideile

sale sa fie arse sau distruse. Astfel spera si-si uneasci :-^^.-:-.r A mai incercat si imperiul. n --:?--^.---L distrugi scrierile lui Kon g Zi (Confucius) , unul dintre cei mai importanti gAnditori ai Chinei.

-,t I i

Soldatii cdlare (care formau

cavaleria) purtaLt arcuri , sabii
si suliti

Arbaletierii foloseau arbaletele

pentru a trage cu sdgeti scurte si grele, numite proiectile

Soldalii purtau tunici din bumbac captu5it, piele si placi de fier

LOCURI CELEBRE:

a,:-:;-:-.-:::' =--'l cAUTA $r DESCOPERA

Marele Zid Chinezesc MARI PERSorunlrAfl : Kon g zi

lsroRrA OvruLUr

Spafiul medlfuranean
&
lntr" 8OO i.Hr. gi 500 d.Hn, teritoriul din jurul Mirii Mediterane a fost leaginul a doui mari
civilizafii. Grecii antici erau marinari, agricultori ;i megtegugari care triiau in mici orate-ceti{i independente. Perioada lor de glorie a fost intre 500 i.Hr. gi 350 i.Hr. Romanii din Antichitate erau excelenfi soldati, constructori 9i ingineri. Pini la anul 200 d.Hr. au stipinit un imperiu care se intindea din Germania de astizi, pini in nordul Africii gi in Orientul Mijlociu.
Oragul Roma 200 d.Hr.

lmperiul Roman la apogeu, 200 d.Hr.

* 'RoMA
Roma era capitala agitati, zgomotoasa ti aglomerati a tmperiului Roman. in jurul anutui 300 d.Hr., ajunseserd si locuiasca acolo un milion de oameni. imparatii si cetatenii bogati locuiau in vile splendide ti in

palate. Familiile obisnuite Iocuiau

in cladiri simple, de apartamente.

Forum - Ioc de intAlniri

si piafa/tArg

Basilica

- birouri

guvern am entale

Palatul im perial

si tribunale

OnAguL ixcnoPAT
Pompeii a fost un oraq prosper, la sud de Roma. in anul 79 d.Hr., a fost ingropat sub lavd gi cenuQd, dupd erup[ia Y ezuviului, vulcanul din apropiere. Cu toate acestea, straturile de cenuqd au conservat clddirile qi tot ce era

in

ele, acestea descoperi te.

fiind ulterior

Mulaje din ghips ale victimelor

Teatrul lui Marcello mii de oameni veneau aici pentru piese de teatru

Colina Capitoliului locul unui mare templu al lui Jupiter, stapAnul zeilor romani

TArgul de vite (Forum Boarium)

Cascd

Spnnul

MEDTTERANEAN

Scut

Armurd de corp
Sabie Tunicd

de IAnd

Sandale

T" \ni*'

Soldat roman pedestru

t--^r/-

,--

'ARMATA RowTANA
Soldatii romani erau cel mai bine antrenati din lume ti aveau cele mai bune arme. Au construit drumuri lungi, drepte, pe care sd mirsaluiasci, si forturi, ca si apere Imperiul Roman
d

A +-.

-.41-\--

^r4

/-i

-r*n.

e atacu ri .

?f,RoPoLE DrN ArENA

Atena a fost cel mai puternic orat-cetate al Creciei antice. Locuitorii Atenei au condus armatele grecesti in anul 480 i. Hr., sa Iupte im potriva invadatorilor persan i. Persan ii au atacat Acropole, o fortireata din piatra din centrul Atenei, dar grecii i-au alungat. Mai tirziu, locuitorii Atenei au construit multe temple splendide pe Acropole.

Colosseum

glad iato ri i inf ri cosdto

- arena in care
ri se

Apeduct - sistem de canale la indltime, care aduceau in Roma ap|

proaspata de la munte

Erechtheum - templul unui strdvechi zeu-erou

Parthenon

Atenei, zeita care ocroteste orasul

dedicat

Acropole din Atena, 450 i.Hr.

UTUITIIARE
Circus Maximus locul unde se de care

desfasurau cursele

Romanii au inventat primul beton adevirat amestecind ap5, prundig 9i cenu95 vulcanici.

{";;;--r-,-;;; c o P * i-l pAruArut: vu

E
i

rrr!

PLANETa

lcan

SPORTURILE:
f ----rrrr---rrrrrrr---

Jocurile Olimpice

lsroRrA OuuLUr

0erceffitnd

W Ln

sAPAr

tre0utul

cerceteazi trecutul - au metode diferite de-a afla cum triiau oamenii in trecut.
Arheologii citesc documente vechi sau cerceteazi ruinele clidirilor antice. Pot utiliza, de asemenea, tehnologii moderne, precum scannerele sau microscoapele, care pot vedea prin bandajele unei mumii sau pot examina particule infime de polen ale unor plante cultivate cu mult timp in urmi. Ultrasunetele pot gesi obiecte ingropate adAnc ?n pimAht, razele X scot Ia iveali adeviratele arme, ascunse de straturi de rugini, iar computerele reconstituie realitatea din ruitle.
Arheologii
cartograf iaza
5i impart situl

Arheologii - speciali;ti care

Excavatiile arheologice -numite, pe scurt, sapaturi- ne ajuta sa descoperim trecutul. Sapitorii indeparteaza straturile de pamAnt, unul cate unul, ca sa scoati la iveala rimasitele antice. Bijuteriile, pielea si fragmentele de tesaturi ne spun cum se imbricau oamenii. Armele ne spun cum se luptau si cum mureau. Vasele pentru gatit si resturile menajere ne fac o idee despre ce mancau si daca erau bolnavi.

Se fotografiazd

picturile rupestre ti alte relicve

Gridurile se agazd
pe obiectele partial ingropate, apoi li se fac fotografii pentru a li se stabili
dimensiu
n

ile

lmaginile computerizate ale capului lui Ta-bes, tnumia unei femei din Egiptul antic

Sita cu care se cern pietrele si nisipul in cdutarea monedelor sau a fragmentelor de

ceram ica
'1,:

22*#F
'\tfr.

ir

II

CeRcerAruo

Tnecurul

lnregistrAnd o poveste aborigeni,

in Australia

qt
CUvANTUL VoRBrr
Computerele sunt folosite pentru a tine
evi d enta descoperi ri
I

or

Arheologii sapd tanturi de testare ca sd cerceteze situl Proptelele suslin peretii tanturilor

Majoritatea oamenilor din vechime nu Stiau sd scrie sau si citeasci. Astfel si-au antrenat memoria si poata retine informatii importante, legende si povesti pe care le transmiteau mai departe, pe cale orald. Si azi cuvintul vorbit poate fi inci o sursa de informatii foarte utila pentru istoricii care cercet ez6, trecutu I

a
oi,

Sdpdtorii
folosesc pensule
ca sd indeparteze
*"tr$ J

atent pamAntul de pe obiectele ingropate

,*is..i'
a.

u{4.'

ffi ,\
i&u-.*
;

\:>-

r
. '\t-.'

rrr

rrrrrrr-rrr-rrr

_?r

rl

,.t

-Y

cAUrA $r DEscoPERA
COMUNICATII: Scrierea ANATOMIA TEHNICII : Tomografu
I L-----r------rrrr--r--

i
I

,l

- Un taniier pe insula Grecia

*. ..a

-'..Creta,

Pentru a dezgropa artefacte,

se folosesc pensule moi

*1.

+23

lsroRrA OvruLUr

'/)+fl ln Europd, perioada cuprinsi intre anii

Europq Evului mediu Intunecilt

500-1000 d.Hr. este cunoscuti ca Epoca intunecati, din cauza nenumiratelor rizboaie. Calirefii vikingi jefuiau si ardeau satele gi gospodiriile. Pe4i din sudul ;i estul Europei erau de asemenea atacate de citre invadatori din centrul Asiei ;i din Orientul Mijlociu. Aceasti epoci a fost insi plina 9i de alte evenimente. Exploratorii au stribitut distante imense, du construit a5 ezdri noi, iar regii au incurajat invitdmAntul, comertul
:

Scandinavia

patria vikingilor

lrurEMErEToRr VrKrNcl Nu toti vikingii erau calareti. Fam ilii intregi de agricu ltori au parAsit Scand inavia in cautarea u nor
pamAnturi mai bune. Ei s-au stabilit in Scotia, lrlanda, Rusia, Franta, Anglia, lslanda si Croenlanda. in
an u I
1

00 1 d.

r. s-au asezat si in

America de Nord, dar au plecat d u pa cAtiva an i.

Vikingii construiau corabii lungi ;i rapide

si arta.
Casele de lemn aveau acoperisurile din iarba imbibata in gras i nt e

t
1

Sat Viking

in Scandinavia

24

EURoPA EvuLUt MEDIU huruiNEcAT

RAzBotNtct CrLTI
Celtii erau rizboin ici d in centru Asiei, care s-au stabilit in nordvestul Europei pe la anul 750 i.Hr. Erau agricultori, vdnatori si fierari iscusiti. Triburile celtice din Franta si Germania au fost cucerite de romani in jurul anului 50 i.Hr., dar s-au mentinut la putere timp de sute de ani in lrlanda, Scotia si in Tara Calilor.
I

RTcELE FnnructLoR
Carol cel Mare (Charlemagne) a fost regele francilor. El a fondat un vast imperiu in nordul Europei si a obligat popoarele cucerite si urmeze religia cregtini. Dorea si

\\

I orc, sau podoaba

pentru gAt

Bijuterie celti

formeze un nou lmperiu Roman, incoronandu-se el insuSi Sfantul imparat Roman in anu I 800 d. H r.

Cordbiile vikinge aveau adesea sculptat in fata (la prora) un cap de dragon

Pagini decorativi dintr-o carte crestini

*'

CREsnNtsMUL TItvtPURIU Credinfa cre;tini a apirut in

Orientul Mijlociu, in timpul vietii lui lisus Hristos (1-33 d.Hr.). in urmatorii 700 de ani s-a rispindit in toatd Europa. S-au constru it n u meroase b iserici si catedrale. Calugarii crestini au lucrat minunate carti religioase.

Carol cel Mare a domnit intre anii 768-814 d.Hr.

Dnrr UutToARt
;k cetlii puneau adesea
Negustorii pe vikingi calatoreau pe distante lungi ca sd faca schimbu ri

deasupra ugii de [a intrare captete dugmanitor invingi ca s5-i apere de spiritele rete.

6nurA $l DEscoPenA
-/rr

r:

-rr

rrrrrrr-rrr

rri

TRANSPORT: Cordbii cAmroRt gt EXPLoRAToRI: Vikingii

l---r---r-------------

fu25

lsroRn

OMULUT

Imperiul fuab
&
Murulmanii sunt cei care urmeazi invifitura islamici, credin{i propoviduiti
---'-:-'l.'*--,,:-. - -..j--"

lmperiul Arab in jurul anului 800

de profetul Mohamed, care a triit in Arabia, intre anii 570-632 d.Hr. Dupi moartea lui Mohamed, islamismul s-a rispindit in multe pa4i ale lumii, prin negustorii musulmani ;i prin soldafii musulmani pornifi si cucereasci noi teritorii. in jurul anului 8OO d.Hr., lmperiul Arab era deja bogat ;i puternic. Se intindea din sudul Spaniei pini in vestul Chinei gi avea multe orate gi ageziri minunate. Conducitorii imperiului se numeau califi.
In biblioteci se gaseau mii de carti si manuscrise

a,

LAPITALA

Bagdadul, din actualul lrak, a fost capitala lm periu lu i Arab. A fost fondat de califul al-Mansur, in anul762 d.Hr. Orasul era construit circular. Palatele, moscheile ti colegiile erau in centru. 5colile, spitalele si locuintele muncitorilor se aflau de jur imprejur, spre exterior.

Pagini impodobiti

4GEAffi';ffi, tot

Pe cuprinsul lumii musulmane oamenii erau guvernati dupa legi care aveau la bazd cartea sfdntd a lslamului, numita Qur'an. Cetatenii de alta credinte erau tratati corect dar trebuiau sa pliteascd taxe in plus.

Centrul oragului Bagdad, cca.

7

65 d. Hr.

luPERruL Anne

* 'ARTE

5r MESTESucuRI

Muncitorii de pe tot cuprinsul Imperiului Arab erau me5tesugari pricepuli: olari, liglari, sticlari, fierari, tesitori de covoare. Faceau obiecte minunate, cu care impodobeau moscheile, palatele ti locuintele. Negustorii europeni si asiatici cilatoreau citre tArgurile din ora5ele musulmane ca si cumpere obiecte musulmane si sa vanda blanuri, mitase si mirodenii.

Babur, primut impirat mogul, a c6gtigat prima bititie pe cind avea doar 14 ani. Bagdadul avea peste 65.000 de bii publice.

Ulcior de

1
a

il
Delicati veseli musulmani
Mosch, loc
de rugaciune al

a-r \
-o

RAzBOINCI MUSULMANI
impdra[ii moguli au pldtit generos bani pentru a incuraja arta, arhitectura qi invd[dmdntul. Acegtia au creat o civili za\ie noud in India, ci vi liza\ia moguld, care cornbina stil urile arhitectonice
impiratuL mogut Shah Jahan,
la
cu

musulmanilor, cu cupole si turnuri

m

inaret.

Astronomii
fo

loseau
i

astro lab

i ca sa

traseze pozitia

stelelor
rte

musulmane cu cele ale vechii

Indii.

rr-----r----rr-rr--rIri

Colegiile 5i ;colile au fost infiintate pentru stud ierea astronom iei, sti i ntelor si
med icinei

MARI lrvvnynTl : Conducdtorii lslamului PICTURI $l SCULPTURI: Arta islamicd

6nurA sr DEscoPERA

*27

lsroRrA OuuLUr

Ameriea Centrata $i de Sud

&A-ericile
au fost leaginul muttor civilizafii de vazd,, printre care olmeci, tolteci, maya, azteci 9i inca. Civilizafia maya a cunoscut apogeul puterii intre anii 250-900 d.Hr., iar aztecii gi incatii au stipAnit mari imperii de pe la 1440, pAni la inceptul anilor 1550. Ceti{enii acestor civilizatii au construit orate man, temple enorme gi au creat opere de arti minunate. Fiecare dintre aceste civilizatii a avut propria limbe, propriile legi si obiceiuri .
Marele Templu ;i altarele lui Tlaloc (zeul ploii) ;i al lui
H u itzilopochtli (zeu

lmperiul Mayd, la apogeu, 350

lillilili il1'::iil3;ff:il;3'
AztEcE
Aztecii se temeau cd, intr-o bun a zi, lumea se va sfArsi. Ca si impiedice acest lucru, credeau ci trebuie sd hraneasci zeii cu singe de om. Astfel, plecau la razboi ca sa ia prizonieri si sa-i ucidd ca sacrifiu

'SAcRrFIcu =

uman pentru zei.

', ? i :i.r raoil}6trr : ;i di slilrl *

n#H;i#i;fi6
ldffiGEsf**

4f,-trH*?r$t

.:j:'j-:'r'"';r*t

I protector

*
JocuRr

al aztecilor, un zeu razboinic), unde erau sacrificati oameni

Sportu I favorit al aztecilor era u n joc cu mingea numit tlachtli sau pot-a-tok. Doua echipe incercau sa loveasci o minge tare, din cauciuc, si sa o bage printr-un inel fixat de un zid. Era un joc rapid si

Doar nobilii aveau voie si-t joace, iar an u m ite zile festive, ech ipa era sacrificat a

zeilor.

dur. \" , in ' / invinsa / // /

Jucdtorii purtau adesea invelitori de protectie la mAini si la genunchi

,t{

Partidi de Tlachtli in oragul aztec Tenochtitl6n, cca. 1500

AuERtcA CeNrRAd gl DE Suo

AnrE gI MEgrEgucuRI
din America Centrald, aveau meEtegugari foarte priceputi. Au sculptat statui frumose'
Popoarele

au fdcut minunate vase de ceramicS' fesdturi,

bijuterii, rndgti gi podoabe pentru

Poporul maya mai avea odexuri

caP,

din pene.

(foi suprapuse, legate in

stAnga

sau dreapta), complet acoPerite cu texte qi imagini.

Figura zeului aztec
Chacmoot
sa c rif

- pistra

de

obicei inima cetui

icat

Scu tptu

otmeci, din jad

ri

CAmpurile terasate erau taiate in pantele golase ale muntilor, pentru agricultura

Pod de funii peste un defileu muntos

\\
Templul lui Tezcatlipoca,
,,Oglinda Fumegendd", dedicat unuia dintre
-ttt''

Spectatorii fgi aclamau echipa in timplul iocului

t, t t It

,r' ir

Terenurile de joc puteau ajunge pana

60m lungime ti
latime

qg
la

sat

l0 m

VIATA LA MUNTE
lncasii au stipanit, de pe la anul 1400 pana in I 533, un vast imperiu in Muntii Anzi din America de Sud. Au ridicat orate cu palate si temple ti cu mii de kilometri de d ru m u ri . Oamen ii se ocu pau cu cultivarea porumbului si a cartofilor si cu cresterea lamelor, pentru lana.

l:

'"unte

incas

Aztecii au preparat prima ciocotati din Lume, din pudri de boabe de cacao, ap;, miere 9i mirodenii.

>t in poporut Maya erau mutli

matematicieni buni. Ei au fost primii care au inventat un
semn pentru ,,z9ro".
L-

- - - - - - - - l - -, - r -_-cnurA -$l- -DEscoPERA- t _2-

COMUNICATII: Curierii lnca L0CURI CELEBRE: Tikal

-r -----

----------

-l

qF2s

lsroRrA OuuLUt

Europa Medievalf,
&in
p"rioada medievali, incepind cu anul I ooo pini la 1500, Europa a fost condusi de regi gi regine. Ei se bizuiau pe ajutorul lorzilor, al cavalerilor ti pe cel al conducitorilor bisericii. in schimbul acestui ajutori primeau pimint. Stipinii piminturilor erau foarte bogafi. lgi puteau permite si locuiasci in castele splendide, si consume mincare buni ;i si poarte haine frumoase. Piminturile lor erau lucrate de oamenii de rind care dideau stipinului din alimentele pe care le oblineau, 9i uneori i'ir:r:l\i tr;t i iffih bani, in schimbul unui mic bordei si al unui petic de pimAnt.
- :' li + '!'-.t dE r:d,:t;Td I

Turnul Capela - pentru serviciul religios

-).

rt+,ti

I t

ri

I I !

I
I I

* 'CASTELE

MEDIEVALE

Primele castele, construite in jurul anului I 000, erau facute din pamAnt Zidul gros de piatrd si lemn. incepAnd cu secotut al XIll-lea, proteja castelui si cladirile s-au construit fortirete masive, din inconju ratoare piatra, cu ziduri groase. Orasele s-au dezvoltat in jurul castelelor Castelul Conway, Tara si fortaretelor, pentru proteclie. Galilor, construit intre 1283-1 287

Dnrr UulrOARE
;t
nrmura compteti de

.l'r

,$ 'i

tupti a unui cavater era at6t de rigidi 9i grea, Tnc6t acesta avea nevoie de ajutoruI unui cavater
antrenat special, numit scutier, ca si o ?mbrace.
i-$' -,,&d
U.' .l{'
-ra

EURoPA MEDTEVAI-A

* 'CAVALERT

5r DoMNTTE

Cavalerii erau soldati care luptau cilare. Era de datoria lor si-i ajute pe regi sd-si apere pamAnturile. De obicei, cavalerii proveneau d in fam ilii

Picturi medievali, infifi;And

dragostea unui cavaler pentru doamna sa
Sala mare

nobiliare, dar un soldat foarte viteaz putea fi innobilat drept rdsplata. Cavalerii trebuiau sd se poarte curtenitor cu doamnele. U nele dom n ite ingad u iau cAte unui cavaler si poarte o eSarfi sau o mAnuSa de-a lor, drept semn al loialitatii Ior.

- pentru

banchetele date in cinstea oaspetilor

im

* 'LA

portanti
Turnul fnchisorii cu o temnita
su bte ran d

LUPTA PTNTRU PAwrArurul SrArur

Cruciadele au fost rdzboaie purtate intre cre5tin i si m usu Iman i. E i s-au lu ptat pentru dom inatia asu pra PamAntu lu i Sfant teritoriul din jurul ora;ului lerusalim. Cruciadele au inceput in I096, cand

soldatii creStini au mirsiluit citre lerusalim, si s-au sfirsit in 1291 , cAnd armatele musulmane i-au alungat pe crestin i d in Tara Sfanta.

Cavalerii europeni cuceresc lerusalimul, Prima CruciadA, 1 099

PUTEREA BlsERIcu
Biserica cre5tini a jucat un rol foarte

important in viata Europei medievale. Era foarte bogata ;i puternica ;i controla majoritatea sp ital el or, tcolilor si colegiilor.

Cilugir scriind

un

manuscris intr-o

ministire medievali

CnurA $r DEscoPERA
-arr--r

Poartd exterioard cu un pod mobil, pazit

de garzi

DANS, TEATRU $l MUzlcA:

LOCURI CELEBRE:
L---rr--rrrrrrr-r--rrrr

Procesiuni

Castele

lsroRrA OuuLUr

Ohina epocilor Tang $i Song

/\

lmperiul Tang, 618-907

&

Ir"parafii Tang au condus China din 618, pAni in 907. Au cucerit noi teritorii,

*'

au construit orate importante, precum Chang'an (azi Xi'an), ;i au incurajat comerful. CAnd s-a pribugit imperiul Tang, China s-a impa(it in cinci regate rizboince. Dinastia Song a preluat puterea in 960 ;i a reinstaurat pacea. impirafii Tang 9i Song au prefuit arta gi stiinfa, in perioadele acestea inventindu-se multe lucruri utile, cum ar fi tiparul, busola si racheta.
Santinelele
stateau de veghe deasupra fiecarei porti a orasului

ORASUL CHANG'AN ln timpul dinastiei Tang, Chang'an

t

a fost capitala Chinei. Peste 1 milion

de locuitori traiau aici,printre care imparatul si toti dregatorii sii, nobili bogati, negustori si invatati.

Dnrr UUITIIARE
Drumut Mitisii avea peste 7000 de kilometri tungime. Unui negustor Ti trebuiau tuni de zile, ureori chiar ani, s5-[ stribati de [a un cap;t [a attut.

Fermierii cdrau porci, gaini si legume in care trase de cai, ca sa le vAnda in pietele orasului
(t

Mdrfurile grele, precum orezu I , erau ad use in

Chang'an cu barcile, de-a lungul cursurilor de apa Oragul Chang'dn,

in perioada Tang

CHINA EpocrloR Taruc gl SoNG

tr vrsrul sr-NrALNEsc
si Kaifeng OraSele "?rruL Chang'ancapitul esticsealintindeau Matasii Drumului amandoui cdtre

- o retea de cai de acces care legau intre ele cele

Picturi chinezi reprezent6nd hoarde mongote, secolut at XIV-lea

MoNGOLII RATACTTORI
Mongolii erau nomazi, hdldduiau peste pdqunile din nordul gi centrul Asiei. f,i au atacat China de Nord in perioadele Tang qi Song. in 1206 s-au unit sub conducerea unui rd,zboinic pe nume Gingis-han gi au inceput sd cucereascd teritorii.

mai importante orate comeciale din est 5i din vest. Negustorii din Europa ti din Orientul Mijlociu calatoreau citre China pe Drumul Matasii cu aur, tesituri din bumbac si piele, pe care Ie schimbau pentru mitase.

Casele erau construite din lemn si aveau acoperi5uri de ;igla

sau stuf

W
Negustori Song vAnzAnd mitase

l\,

ne, 1n 12,' Cha ngl'al ft etziiduri inco njr CO cn u ura 'er ri e e p imAnt ,rn ice p ute oa tte =de izi iz cA d.r, si ca rdrmi;
I

,a

fid

ft

Ulcior din po(elan Tang

'CATRE PTRFEcTIUNE
Portelanul - ceramica foarte delicati, frumoasa gi lucioasd - s-a inventat in China, cu vreo 1800 de ani in urmi. in timpul dinastiilor Tang ti Song, olarii au experimentat multe tipuri noi de ceramica pentru a obtine cea mai frumoasi ceram ica vazuti vreodata.
rrr -2rr r r

cnurA gr DEscoPERA
Chan'an MARI PEnsorunurAfl : Gingis-han
LOCURI CELEBRE:

rr

--.1

L--r--rrrrrrrrrrrrrrr-

+33

lsroRn

OrvruLur

Japoniil) Coreea $i Asia de sud-es

&
J"ponia 9i Asia de sud-est sunt regiuni cu peisaje, climi, tradifii ;i credinfe deosebite. Dar din jurul anului I 1 50,
au ajuns celebre pentru minunatele lor clidiri gi opere de arti. Conducitorii khmeri din Cambodgia s-au autodeclarat regii-zei gi au poruncit si se construiasci imense orage-temple care si le fie locuinte. in lndonezia, regii dinastiilor Saitendra ;i Srivijaya au construit temple budiste uridge, precum Borobudur, de pe insula Java.

,..:,
r
_

'/.

l_,ig=

"' r''.'.:::.r_,,'-"

*)--r,,.i

o -"q,,i.j'
rir, l,,,
,,*_

i, ,,,r

.:--,=.

- -'"'' -,,,1 .-,,--.

"il#;;

Viata la curtea Japoniei era plina de eleganla ;i gratie, dar guvernata de reguli foarte stricte. Era foarte important sd iei parte la ceremoniile traditionale, sa fii manierat gi sa dai dovadi de respect. La curte, femeile stiteau departe de vizitatori - daci acestia nu erau rude sau prieteni apropiati - in spatele unor paravane delicate, ficute din hArtie sau Iem n
.

il;i:;'"desudes'f

Nobilii japonezi purtau nigte frumoase robe de matase, numite chimonouri

N
Curtea japonezi la

Helan-Kyo (Kyoto de azi),

cca. 800

JnpoNIA, CoREEA gt Asn

DE

ituD-Esr

Dnrr UuItlARE
* Cele mai etegante femei japoneze igi pictau fala cu atb gi dinlii, cu negru. Dinlii erau innegrili pentru ci fardul atb de pe fali ii f;cea si a rate ga tben i.
Agricultori
khmeri,
cu
o

ltivan d rez

(r
i

Munci agricole

lingi

oragul Angkor Wat, Cambodgia

* 'IMPERIUL
DINASTIE COREEANA in 668, dinastia Silla, din Coreea,
a preluat controlul asupra cAtorva regate mici, formAnd un stat puternic. in 918, dinastia Koryo a venit Ia putere. Datorita pozitiei sale geografice, Coreea a devenit o legaturd importanti intre China
si J apon ia.

KnMER

in 802, regele khmer Jayavarman al ll-lea

a pus bazele unui puternic imperiu in Cambodgia, care a inflorit timp de 600 de ani. Cel mai cunoscut dintre orageletemplu ale khmerilor, Angkor Wat, a fost construit intre anii 1 1 1 3-1 1 50. Armatele thailandeze au invadat imperiul la inceputul anilor 1 400 si i-au fortat pe khmeri sd pirdseasca Angkor-ul.

Un sowan coreean,
pa Delic te,p ,,nouri de :a

sau clidirea scolii

hArti e,

CO drCr rate cu
CO OD

munt si ti

pnci pictati

Bdrbafii japonezi igi purtau pdrul lung legat in cre5tet

O corabie ciopliti in piatri pe templul Borobudur; insula Java,

lndon ezia

nAmroAREA

Mnr-AcA

Toli negustorii care doreau si cumpere mirodenii din lndonezia erau obligati sd navigheze prin Strdmtoarea Malaca - un canal ingust intre insula indoneziana Sumatra si Peninsula Malaezia. De pe la anul 800, strAmtoarea era controlata de regi budisti. Dupa anul 1 400, a fost sub controlul sultanilor musulmani.
I -vv --I I II-r I I-r r r -tl

AUTA $r DESCOPERA
LOCURI CELEBRE: Borobudur cAuqroRr gr EXPLoRAToRT :

I I

lmperiul Khmer
f --r--r----------rrrr-

Servitorii se aplecau adAnc, in semn de respect

lsroRtA OnnuLUt

Australia si insulele dih Paeifie

+f
./)-l
Europenii n-au cunoscut Australia pAni in 1645, insi unele popoare din Asia de sudest au ajuns gi s-au stabilit aici acum 50.000 de ani. A fost nevoie de mii de ani pentru a popula toate insulele din Pacific. Popoarele din Noua Guinee au cilitorit gi s-au stabilit in Fiji in jurul anului 1300 i.Hr. De acolo, au pornit colonigti citre Tonga ;i Samoa. Urmagii lor au ajuns in Hawaii gi in Noua Zeelandi in jurul anului 800 d. Hr.
e

.'........-..._.....''.
Australia 9i Noua Zeelande pimAntul natal a triburilor aborigene ;i al poporului maori

Spiritele strdmogilor erau cioplite deasupra portii, la intrare, pentru a-i proteja pe cei dinauntru

Grilajul din lemn ra co n stru it pentru protectie

q, 7Iru
Hei-tiki sau pandantiv piesi de jad maori

NOUA ZTELANDA

Tribul Maori a fost primul care s-a stabilit in Nou a Zeelanda. Erau luptatori viteji, si se ocupau cu agricultura, vAnitoarea si pescuitul. Maori a construit case de lemn grupate in sate, a;eziri mari si
fo rt
i

icate

Pegte sculptat

in lemn din
insulele Solomon

$efii de trib 5i rdzboinicii

aveau fetele tatuate

rLProRr PnrcEPUrr
Bastinasii din insulele Pacificului erau mari mesteri cioplitori in lemn, scoicd, os de balena si piatri vulcanica. Maori au facut scu Iptu ri m in u nate intr-o p iatra d u rd, verde, numita jad.

Sulitd decoratd cu pene, folosita la pescuit sau Ia

razboi

Mantie

tesute d intr-o planta

il fustaneld

textila, numit| in

364r

lntrare intr-un sat maori,

Noua Zeelandi

AusrRALrA gr lrusuLELE DIN PncrFrc

o irrr Pncr FIc

Locuitorii "iAvrcA*insulelor Pacificului erau foarte

buni constructori de ambarcatiuni. Strabiteau distanle enorme pe Oceanul Pacific in canoe cu furchet, ghidandu-se dupa soare gi stele. Au desenat ha(i dupa rutele marine intre insulele cunoscute, pe tulpini de plante, cochilii si pietre.

PAnzd fdcutd din frunze de

palm ier tesute

Canoe incdrcatd cu porci, pui 5i seminte de plante comestibile

qtfirMr

AusrRALrENr

Canoe cu furchet

in climatul dur australian, viata e grea. Familiile aborigene (primii locuitori ai Australiei) traiau in adaposturi facute din piei de animale ti crengi. VAnau canguri si pasAri, sipau dupa ridicini si larve,
adunau seminte si prindeau crustacee.

Popoarel,e din Pacific au

inventat surfing-ut. Jara lor nata15 avea ptaje minunate si valuri uriase.
Ptasele de pescuit ale maoritor aveau aproape 800m [ungime.

I---

- -r

-rr

- --rrr-

--r---rl

q cAuront gl EXPLoRAToRI: Navigarea I ^2,,99::tir.ryry-tT-,I"1?'i?

t_'
Aborigenii de azi din Australia

tr37

lsroRn OruuLUl

Imperiile afrieane
&Afr,."
a fost leaginul multor civiliza{ii importante, fiecare cu propriile obiceiuri, cu limba 9i credinfa sa. Unele s-au dezvoltat in jurul marilor orate aglomerate, precum Cairo sau Tangir. Acestea erau stipinite de arabi, care au construit palate, colegii gi moschei. Alte civilizafii, ca cea a regatelor din Ghana (700-1200) ;i Mali (1200-t s00), au prosperat prin cregterea vitelor ;i
.

I
*

--

-'--.

,'-'-

'

nrrica Regatur Benin

Uru lruPERru PurrRNtc

Benin a fost un regat din vestul Africii, d in N igeria de azi. Locu itorii triiau din agricultura dar erau razboinici si fierari faimoti. Beninul a fost condus de regi puternici, care se numeau obas. Imperiul a cunoscut o perioada de glorie intre anii 1400 si 1 900.

exploatarea auriferi. Ora;ele-state, precum Kilwa gi Mogadishu, de pe coasta de est, ficeau comert cu sclavi ti fildet,in lndia ti Arabia.

.rt,,.t,
"r,,..Krr"_,

Cuptor cu lemne, fn care se topea bronzul pentru statui

r.i -

*{#

Foalele erau folosite pentru a sufla in foc si---=--------=-=-=\--: '"-/'

a-l

inteti

-"

dry.\
'itt rtr. '

* 'BRoNzuL

DrN BrNIN

Me;tesugarii din Benin au facut statui in forma de capete cu care decorau panouri patrate din alama ;i b ro nz. Statu i e e rau a;ezate in altarele de acasi, ca sd Ie aminteasca de strdmosii decedati. Cu aceste panou ri se decorau si palatele regale.
I

Ucenicii tineri erau instruiti de me5terii mai in vArsta

"$

Megte;ugari din Benin, IucrAnd o statuie de bronz, cca. 1 600

lvrPERuLE ArnrcANE
lneI de aur, decorat cu un etefant

ASHANTT Poporul ershanti a trdit pe teritcrriuI Ghanei de azi, intre anii I (j(X)- 11XX). Regii
acestuia stzlpAneau cele mai lnLllte rnine de aLlr din Alricer. Aurerrii ashernti au l'z-rcut Britari

Aunul

minunate l-rijuterii ;i stzttui din aur masiv.

r&.

din aur, sau podoabE

,\

\ \ \.\

t l''r

pentru gtezni

*" .ffi

ffimffi *ff' "

ffip RW
^

CENTRE DE lnrvATAMArur Orasu I Tim bu ktu, actualu I Mali, a fost un centru de invatimAnt renumit,

i I

Acoperi5urile de stuf ii fereau pe muncitori de

arsita soarelui
i.-..:

t-._

[:
I tl

care avea multe scoli. S-a dezvoltat aproape de rutele caravanelor de cam ile care traversau Sahara si a inflorit din comert.
' . ',

l'l I {,: -!l.l ''f,\';.

:f rll

Casele aveau

acoperisuri din stuf

I
I

f
I

;- ri-iltl"r\

'';\tt1''t,.tr1rt,i.,,,

| ''

\i *'\' \

Moschee musulmani, Timbuktu

..1

Doar bdrbatii fdceau

statui - femeile din Benin teseaLt, cultivau pamAntul 5i faceau comert
Cei

Ziduri care protejeazd

casele si hambarele

bogati cumpdrau

II
f.a

obiectele din bronz pentru a-5i impodobi

case I e

-"----pe ntru tte

v

Tarc

hd

,:G*r" Marele oras Zimbabwe '

DNrr UUITOARE
Suttanul din Kil,wa era foarte bogat. in juruI anutu a 1I*30, eI a construit un palat din corat, cu peste 100 de camere gi piscini.

"

ORASUL lrvrPREJMUtr in perioada 1 2OO-1400, regii

poporului Shona, de pe teritoriul actual al statului Zimbabwe, au construit un oras-palat imprejmuit d e ziduri, numit Marele Zimbabwe. Populatia Shona se indeletn icea cu cresterea vitelor si facea comert cu piei, aur, cupru si fildes.
Tvl
-rr--r-r--r-r---I-----i

Pe ta anut 900 d.Hr. un

pistor

a observat c5, dupi ce pigteau boabe de cafea satbaticS, cdprele sale nu mai dormeau.Aga s-a descoperit cafeaua - cea care ne tine drepti.

plC'l-Urqi qii

cAUrA $r DESCOPERA
$tiJLfTUfi!; Obiecte din bronz cAmrerftt gi [xpl-snATsf{i : Sclavia

lsroRrA OruuLUl

Oivilir,iltiile nllrdrnfieri0ane
{?
./)'!) /
America de Nord
/

pimAntut

CAndva, in America de Nord, triiau peste 300 de triburi de bagtinasi. Vorbeau multe limbi diferite, iar felul lor de viafi diferea de Ia o regiune la alta. Dar erau gi aseminiri intre triburi Toti au gisit mijloace de supraviefuire in medii ostile gi toti respectau natura. Erau cu tofii mettetugari pricepufi 9i erau mindri de tradifiile gi de obiceiurile lor strimosesti.
I

{,;l;;
.

-H:;''cane

Tribul lroquoi a trait in teritoriile impadurite din estul Statelor Unite de azi, intre anii 1 600-l 800. Satele lor erau alcatuite din citeva case Iung: d in lem n . Se ocu pau cu vinatu I s i cu
agricu ltu ra.

Circa

l2 familii
intr-o
casd

aproape

Casele aveau 45m

\

locu iau

lungime

Locuitori irochezi
Sdtenii cultivau
cAmpuri cu

construind case, cca. 1650

porumb, fasole
si dovleci

oo4r

ClvtLtzATnLE NoRD-AMERIcANE
Cort

Iglu

/ "/

'CnsA 5t PAnArurul
Modul de viata al bastinatilor americani diferea de la o zond la alta. in zonele impadurite, ei Iocuiau in case de lemn, vinau caprioare, elani, sau ur5i. La cAmpie, locuiau in corturi facute din piei de animale ti vAnau bizoni. in sudul fiebinte, casete erau construite din caramizi de pamint uscate la soare, iar oamenii cultivau porumD, pnn porumb,prindeau iepuri sau adunau
se m
i

,'/
/'l: '<{l

ectoan

PaiufeH

Case

din

caramizi de pamAnt

-'{
rr

Dakota

casele lungi r de lemn Creek

Pueblo

nte.

Citeva triburi americane bistinase si locuintele lor

*'

LAoLALTA
Confederatia lrocheza a fost o alianta de cinci triburi bastinate - Mohawk, Seneca, Oneida, Onondaga si Cayuga. S-au aliat intre anii 157 0-l 780, ca sa lupte impotriva dutmanilor si, mai tarziu, impotriva colonistilor europeni.

Dnrr UturoARE
*
Poporul inuit din nord a inventat ochelarii de soare erau ficuti din lemn sau os, care te proteja ochii de lumina orbitoare reftectati de gheati gi de zipadS.

Casele

lungi erau

construite din stAlpi de lemn acoperiti cu coaja de ulm

'[:!
1/t; .;rj'

.'Anflsrl
lndienii bistinati din America
uti I izau d iferite materiale,

de la pietre semipretioase, numite turcoaze pAna Ia mici, pentru a confectiona diverse obiecte, foarte frumoase.

Desen fn

Azi putem purta bijuterii confectionate de urmatii triburilor americane bistinase

forma de
spirala
I--

$' q @nurA gr DEscoPERA P'c:_Yl,g:gylllf'

Arta amerindiand

r - - - - - r r r r r r - - - rl - - - - - -

'

in jurul anului

Ulcior de ceramici, ficut de tribul Anaszi, New Mexic,

1

L------r--------------

100

lsroRn OuuLUr

Benasterea $i Bevotutia Franeenil

)

-)

( l

&

au inceput cu Renagterea, care a schimbat modul in care mulfi oameni vedeau lumea. Au urmat ideile religioase, care au stirnit dispute amare,

P"rio"da cuprinsi intre 14oo 9i l8O0 *r RrvoLUTrE! a cunoscut multe transformiri in Europa. Acestea Revolutia Francezi a izbucn it in
1789, ca o formi de protest ?mpotriva proastei guverniri, a taxelor imense, sdriciei si lipsurilor. Rasculatii au atacat palatul regal, au instaurat un nou guvern si i-au ucis pe rege si pe regini. Mii de oameni au fost executati - cu gh ilotina.

uneori chiar rizboaie, intre protestanfi gi romano-catolici. Proasta guvernare gi marile diferenfe dintre modul de viafi al celor bogafi al celor siraci a dus la revolu{ie - mai intii in Franta, apoi in alte firi ale Europei.

9i

Ghilotinarea in timpul

Revolutiei Franceze

Florenta, ltalia

e
7

renascentist de

- centru
arti
si

invitimAnt

Suslindtorii revolutiei purtau pe palarii cocarde

rosii-alb-albastre

RTNAsTEREA

inrvArAruAruruLUr in Europa, perioada anilor 1 400-1 500 poarti numele de Renagtere. invitati,
oameni de stiinta si arti5ti au dezvoltat idei noi care s-au raspandit cu ajutorul
carti lo r.

o'$

ReNA9TEREA gr RrvoLUTlA FnnrucEzL

RnroRMA BrspRrcrr
intre anii t 500 qi 1600 au existat dispute intre creqtinii din Europa. Anumite grupuri, numite protestan{i,
au pdrdsit Biserica Romano-Catolicd

c
7

Vrnrn LA CURTE
din Europa credeau ci Dumnezeu le-a dat dreptul sa conducd, de aceea refuzau orice implicare a oamenilor de rAnd in conducerea tarii. Guvernanti triiau izolati in palatele lor mdrete ti purtau haine ti bijuterii superbe. Dupi revolutiile si revoltele din multe tiri ale Europei, conducatorii au inceput sd faca schimbari care sd
Regii si reginele

pentru a infiin{a noi Biserici. Doreau sd citeascd Biblia gi sd spund rugdciunile in limba materild, mai degrabd decdt in latina demodatd. tri au mai pus sub semnul intrebdrii gi o serie de convingeri romano-catolice.

imbunititeascd viata noroadelor

care Ie guvernau.

pe

lmpiriteasa Maria
17

Tereza

a condus Austria intre anii

40-1780

Cruce
cato

lici,

Palatele aveau sute

de incaperi

impodobiti

Cruce simpt5, p rotesta nti

Lamd

Ghilotina ucidea oamenii, taindu-le capul cu o lama

ascutita

Palatul Schonbrunn, de lAngi Vierd, Austria, resedinta Mariei Tereza

Dnrr UturoAnr
* Ual mutt de 3000 de oameni au fost ghitotinali in numai un dr, in timpul Revotuliei Franceze. Perioada 1793-179 l* a fost numit;,,Teroarea".

Contrarevolulionarii erau dugi la ghilotina in cdrute, in vdzul lumii

, ?

t\ 6"urA $r DEscoPERA Loculitt!ryRE: Patate

PICTURI

fur

r r r r r r r r rrr-rr-

r r r r r r !

$l SCULPTURI: Renagterea

L-----r-rrrr-rr-rrr-rr

++J

lsroRrA OuuLUr

0omevtul pe gldb
,P rima cilitorie in jurul
lutm ia fost ficuti de navigatorii rmii p(o11 gh ezi, intre anii 1 5l 9-1 521. ortul Odati ce exploratorii au descoperit dati ci se poate naviga citre zone indepartate precum Africat, lndia sau AmericEl, negustorii europeni n-au intArzlat si-i urmeze.
Europenii erau neribditori si cumpere tot felul de lucruri noi din tinuturi indepirtat, precum po(elan chinezesc gi pAnzi de bumbac indiani. Comerful a avut ca rezultat gi schimbul de idei intre popoarele unor {iri gi culturi

ConnERT irrr SUD-EsruL AsrEr

Timp de secole, negustorii din estul Africii, Arabiei, lndiei si Chinei au navigat cdtre porturile aglomerate ale lndoneziei. Cumpirau pAnza 5i mirodenii. De Ia I 500, navigatorii eu ropen i au inceput si faca ;i ei comert in sud-estul Asiei.

Cordbiile europene aveau

cale adAnci, in care se

depozita multa marfa

-{t. ' ,n

/il

l:'..,

rill

diferite.

_j

Bumbac, md,tase, mirodenii si ceai din India, sud-estul Asiei si China

din lndonezia se mai schimbi inci pe mirodenii aduse din lndia li din sudul
PAnza de batic

Avocado, cartofi, chili, rosii, porumb ;i cacao d America de Nord si de

Asiei

oo$

Mirfuri la schimb, pe glob

Sud

CoMERTUL PE GLoe
trrrolccrrtco..

TflMERTUL ir.r LuMEA NouA

Din anul 1492, navigatorii spanioli, dar si altii din Europa, traversau Atlanticul catre America de Nord, Centrala ;i de Sud, pe care o numeau Lumea Noui. Au gasit aur, argint, alimente noi, cum ar fi porumbul, cartofii si rosiile.
Vas de m

rfd, utilizat
eu

de negust, rii
1

ropen i

Juncd, vas de comert chinez

).

I
,ff t,/
l/

L,tt

i''

l&" llr
l,

Tribul american Otomi, intilnind navigatori spanioli

i/;

Dhow, folositd
de comerciantii

Arabia, lndia si Africa de est

gi

birci comerciale din toate lumea

Canoe cu furchet, utilizatd de locuitorii din Pacific

NnvrcANG PE MnRE
Cultivatorii de mirodenii isi
transportau marfa

in marile depozite
d

in port

mijlocul secolul al XIX-lea, toate corabiile d in lem n. Aveau pAnze tesute sau din rogojini, ca sd capteze vAntul. Vasele mai mici aveau vAsle sau padele, pe care marinarii Ie foloseau in apele putin adanci sau cand se oprea vAntul. Calatoria pe mare se facea incet si putea sa dureze Iuni din Asia pana in Europa.
PAna la

erau constru ite

tro,

[,

/'-

\i

&::
Schimb de

IzorATE
Japonia gi China nu doreau negustori strdini

mirfuri in portul

Atjeh, lndonezia, cca. 1550

in [drile lor. Vi zitatorii

de pe alte continente aveau acces doar in

zurumite porturi: Nagasaki,

in Japonia in China.

gi

(iu angzhou
PortuI comerciat Guangzhou,
China, dnii 1830

6nurA gr DEScoPERA
_?;-

--

- rrr

---r-r

r r--

- --l

tu:lJt-i.l*r-r

til

lit'xFi*P#F,r : Cordbii cu p6nze

I
S 3 HX PL.i,} H,e,T

-,.r.i i-

.i T{.}E

i i F.i i

Comertul cu mirodenii
L---r------r-----------

lsroRn

OnnuLUr

Formarea Statelor Unite ale Amerieii

&Primii
colonigti europeni au venit in America de Nord in jurul anului 1540. Au construit biserici, gospodirii gi sate. in urmitorii 2OO de ani, firile europene gi-au afirmat dreptul de a conduce in America, pini cind s-au revoltat oamenii care triiau acolo. in tot acest timp, colonigtii gi triburile bfutinate au convieluit uneori pa;nic, alteori, s-au rizboit. De pe la 1800, in America au sosit ;i mai mulfi colonigti 9i majoritatea bigtina;ilor au fost alungafi de pe piminturile lor.
* 'CATRE

)tatele Unlte' I ueu Statele Unite, 1898

Vrsr

incepand cu I B5O, au traversat America citre vest. Drumul a fost lung ti greu, iar viata in a5ezirile din vest nu era uSoari, insa oamenii sperau sa giseasci pamant pe care sd-l cultive.

Cdldreli fnarmali pdzeau

caravana de bastinasi neprietenosi si de banditi

Cdrulele erau
trase de cai, magari sau boi

_--r\F"**

-,".1i.*

-*
{.,.

grtri;

Colonigti traversAnd vestul

in caravane de cirute.

FoRMAREA SrnrELoR UruffE ALE AuERtcn

*7

CoLoNtSTu DE PE M+YFLIWER

in 1620, un grup mic de famil

pelerin i, au pirasit Anglia ca si se ateze in estul Americii Ei doreau si puni bazele
u

nei noi com

un

ititi,

condusa de legi bazate pe invititurile din Biblie. Si-au numit noua atezare

DE PEN DENTA ArvrE Rrcr r Britanicii stapaneau 13 colonii americane. in 1776, coloniite au alcatuit o Declaratie de lndependenta, care Ie afirma dreptul de a intemeia o noui natiune, Statele Unite ale Americii. Aceasta a dus Ia declansarea unui razboi care a durat tapte an i. E nglezii au fost invinsi in 17 83
.

Plymouth, dupa numele portu englez din care au plecat.

Mayflower, corabia pelerinilor

Coviltirele cdrulelor
erau facute din p1nza intinsa peste spire de metal

Bdrbalii mergeau
pe jos sau calare pe lAnga carute; bonavii , femeile si copiii calatoreaLt, in general, in cdrute

Liderii colonigti, semnAnd Declara{ia de lndependenti, la 4 iulie, 1776

*7

RAzBoruL Crvnin statele din Sud ale Americii, plantatiite

de bumbac erau lucrate de sclavi negri, din Africa. Statele nordice voiau si interzicd sclavia. Nordul si Sudul s-au certat si in privinta comertu lu i si a guvernArii. PAna la urmi, s-au confruntat in Razboiul Civil, care a durat din 1861 pAna in 1865. A invins Nordul si sclavii au fost eliberati.

Rolile din fafa erau mai mici decAt cele din spate, ca sd poata cArmi mai usor

DNrr UUITIIARE
>t intre anii 1900
9a

Soldati din Nord (Unionigti)

Soldafi din Sud (Confederati)

lgl 0,

aproape 9 mitioane de oameni au ptecat din Europa gi din estuI Asiei pentru a se stabiti in Statete Unite ate Americii,

( cALAToRI $r EXPLoRAToRT: C >. l- - - - - -t:11: yl':'-1'-1::':'l

, coPilt int LUME: Statele Unite ale Amencn uurilr rN LUrYltr: DIaIere unrre are Amencil

reAurA

-----------------I-rrrl

g_r

DEScoPER+..

!
I r

2 --O:r

*t47

lsroRn

OnnuLUt
-:)

Bevolutia
A

Industfidi

--o- I 4J ln timpul Revolufiei lndustriale au avut

loc multe schimbiri ale modului in care lucrau oamenii. Aceste schimbiri au inceput in Anglia, in jurul anilor 7750, cind inventatorii au proiectat magini care torceau gi feseau pAnzi mai repede gi mai ieftin decit micile rofi de tors gi rizboaiele de fesut. in 1 850, existau fabrici in care maginirii noi produceau deja 9i alte bunuri. Acest mod nou de a lucra s-a rispAndit curAnd 9i in alte pirfi ale Europei gi in Statele Unite.

Anglia

- locul unde s-a niscut Revolutia lndustriali

Londra, la sfArgitul lui 1800

?ftrLE onngr I ruousrRtAlE

Fabricile au fost constru ite in apropierea resurselor de cdrbuni
si

de apd, necesare pentru functionarea noilor masini cu aburi. Orasele crescute in jurul fabricilor erau murdare si aglomerate.

Dnrr UTUITOARE
;t
intre
1820 9i 1860,
Tn Europa

Copiii deschideau qi fnchideau o trapa de lemn, cAnd trecea un vagonet deasupra

s-au construit

pest e 7 000 km de cale

feratS, pe care se transportau bunuri citre porturi 9i ma gazine.

tf 'MuNcA

suB PAwrArur

Revolutia lndustriala n-ar fi putut avea loc fara cirbune. Dar acesta era extras adesea cu un pre! teribil Bdrbati, femei si copii lucrau ore

interminabile, in conditii cumplite. Multi erau riniti sau ucisi in urma prabusiri lor, explozii Ior sau incendiilor.

Lumina venea de la falcara unei simple lumAnari

Minerii impigeau
vagoane grele cu carbLtni, pAna la suprafa{a

o'$

rvot

rJ

T,,r*..-1_ I

pu

srnl4ra

DrN FnenrcA
Multe familii sdrace gi-au parasit "fiuNcrroRrr ca si munceascd la tara
casele de

RpvoLUTrA AcnrcolA
De la inceputul secolului al XVIII-1ea, proprietarii de pdmdnt din Europa au inceput sd experi mente ze noile metode agricole qi de creqtere a animalelor. Ulterior, noi magini agricole, cum ar fi secerdtorile, au fdcut culesul grdnelor mai uqor gi mai eficient.

in noile fabrici. Sperau si giseascd slujbe stabile, bine plitite. Totugi, munca in fabricd era grea. Erau multe ore de munci, iar matinile
erau periculos de manevrat. Locuintele muncitori lor erau adesea supraaglomerate, iar bolile se raspAndeau utor.

$u

incit si produci mai multi 16ni,

lapte 9i carne

0ite 9i vitete se cregteau astfel

Seceritorite, trase
de cai, adunau

recoltele

Multe femei au plecat si munceasci in noile tesitorii

Proptele de lemn
sustineau tavan u I

-\\N

galeriei

Minerii sdpau cu
tArndcopul dupa cdrbune, pe care il incdrcau in saci

EnurA sr DEscoPERA
cuM
FUNCTTONEAZA:

-Ir-IIIIIIITT--rrrrl

lnteriorul unei mine de cirbuni, in jurul anului 1800

Magini agricole, Magini de produclie

I
f--rrr-r--rr----r-rr-r

lsroRrA OnnuLUt

s mondiale
rizbOaie ingrOzitOare. Acestea se numesc mondiale pentru ci au fost implicate multe nafiuni.
Primul Rizboi Mondial a avut loc intre anii 1914 gi 1918. A inceput pentru ce Franfa gi Anglia doreau si impiedice Germania se preia controlul asupra Europei. Oamenii l-au numit ,,rdzboiul care a pus capet tuturor rizboaielor", din cauza numirului mare de soldafi uci;i. Cu toate acesta, 21 de ani mai tArziu, a inceput al Doilea Rizboi Mondial. S-a desfigurat intre anii 1939 gi 1945. A inceput atunci cAnd Adolf Hitle[ conducitorul Germaniei, a ordonat invadarea altor tiri europerle.
Cimp de lupti ?n Europa de vest, Primul Rizboi Mondial

Douf, t ilzboaie
nnii r eoo au cunoscut

t*ri#.13:

hupTr,"*,

*?*""1Tilii'.='3,tTf*1ru;
inamici s-au intdlnit fata-n fata.

doui

I'il?ffii::i:?J'#il ll":'ifl'rilli?'
noroi gi cadavre, multi soldati murind de diferite boli'

'pion, Avion s1 Obuze trase de tunurile

Inam tce
zbu rAnd deasu p ra ui cAm pu lu de lupta

Doctorii ;i asistentele lucrau in spitalele din spatele I i n i i lor frontu I u i

f.:"

:s
-r:

+r

f-. F4*\

.-'--t ! a {!f

I '$;.
j i*F

Trangeele u ndate se umpleau cu noroi.

in

Doar bdrbatilor ca sd-i salveze pe soldatii raniti

asistenti de pri m-ajutor

li se permitea accesul pe cAmpul de Iupta

DouA RAzeoAtE MoNDIALE

Adolf Hitler, urmirind o defilare nazisti, 1933

?ft

DoTLEA RAzBor MoNDTAL

Sustinitorii lu i H itler se n u meau nazisti. Nazistii au ucis multi evrei gi alte grupuri etn ice d in E u ropa inainte de-a fi invin5i, in 1945. Japonia si ltalia erau aliate lui Hitler; Anglia Franta, Rusia, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud si Statele Unite luptau impotriva lor. China, impreund cu Anglia ti Statele Unite, a reu5it sd impiedice Japonia sd cucereasci Asia de sud-est.
Crucea Ro5ie, infiin{atd fn 1863, a cAstigat Premiul Nobel pentru
Pace,

In

semn

de pace,

se da drumul

porumbeilor albi

in I 9l 7, pentru ajutorul
sol dati

oferit

lor

ran

iti

Mulli soldali au fost

grav afectati de gazele otrdvitoare

Rugiciunile anuale pentru pace, ra Hiroshima

-: + Ll

'MoNUMENT PENTRU Pncr

Dupa al Doilea Razboi Mondial,
s-a construit un monument al

"J
f-X
a

pacii in oratul japonez Hiroshima. AminteSte de cei 1 50.000 de oameni care au murit sau au fost

f*
*i{r.

rdniti in urma exploziei primei bombe atomice din !ume. A fost lansati la Hiroshima de citre

t _'"'l

-.,

"r

,r',F
{.
--\r

..ej.. 6 august 1945. in fiecare an, aici se adund oamenii si se roagi

r-r-r--rl

*/ t"_

rfi

EnurA $r DEscoPERA
ATLAS: Harta lumii MARI PERSOrUellrATl: Alfred Nobel

---------I--II-

|r5r

lsroRn

OrvruLut

BeY0Iutiile 00munlste
O,

f . gtomunismul.

'-

. v este o manrera de guvernare a unei {ari prin care se de putere cetifeanului de rind. La inceputul anilor 1900 au avut loc revolufii comuniste in multe fari, inclusiv in Rusia (in 191 7') gi in China ( 1 9 49) . Comuni;tii s-au descotorosit de regi 9i proprietari de piminturi, au organizat cooperative in care oamenii imparteau terenurile gi produsele.

I E

China Traseul Lungului

Mar;, 1934-1935

* 'MARsuL
Din 1g34

cEL LUNG pana in I 93 5 , com u n istii

de Mao Ze Dong, au avut o tentativd curajoasi de evadare din teritoriile inconjurate de inamici. Au marSiluit circa 9600 km, din sud-estul Chinei spre nord-vest,
ch in ezi, cond uSi

prin m u lte locu ri salbatice. ln 1 949 , com u n istii au preluat controlul asupra intregii Chine.

Peste 100.000 de
comunisti chinezi au pornit in Lungul Mar5

!
*

'CoNTRoLUL MrNTrr
Revolutia Culturali a fost parte a Revolutiei Comuniste. A fost initiata de lideru I com u n ist ch inez, Mao Ze Dong, in 1966. Dorea sd controleze modul in care oamenii traiesc, muncesc gi gandesc. PAna in 1976 (cand a murit Mao) , qcolile si facultatile au fost inchise,

Gdrzile Rogii, citind,,Gandirea" lLti Mao, adunata intr-o micuta carte rosie.

iar profesorii si oamenii de

stiinti au fost trimisi

munceasci )a cimp.

sd

Revolulia Culturald
a fost rdsp|ndita de Garzile Rosii - tineri cu putern ice convingeri
com u n iste

Tineri comuni;ti in timpul Revolufiei Culturale

524r

RevoLUTULE CoMUNTSTE
' :::i.\ .,.,..t.

Dnrr UTUITIIARE
parte a margutui s-a desfSgurat intr-o iarni grea, iEr oamenii aveau prea pulini mincare. Conditiite au fost atit de aspre, Tncit doar unul d in zece a su pravietu it.
O

Marqul a durat mai bine de un an

o cuvintare in Piala Rogie din Moscova, pe 7 noiembrie 1918

Lenin, tideruI revotulionar rus, !in6nd

RBvoLUTTA Rusl in 1917, comuniqtii ruqi, muncitorii

in
qi solda[ii au pornit proteste violente oraEul Sankt Petersburg. Protestan[ii doreau un nou guvern ) care sd-i trateze corect. in 19 18, comuniqtii au ucis familia reg ald, rusd, fapt care a declangat

i!
a th;

Participanlii la marg au strdbatut teritorii inamice, riscAnd sd f ie atacati

Au cdqtigat comunigtii, in 1922, iar Rusia a devenit o noud na[iune comunistd, numitd IJRSS - lJniunea Republicilor Socialiaste Sovietice. incepdnd din anul 19 91, URSS s-a divizat) rezultdn d asl"dzi 15 trari.
rd,zboiul civil.

RAzBoruL Rrcr
Din 1945, URSS si SUA au devenit dutmani. URSS credea in puterea de control a statului si in comunism. SUA credea in afaceri si in Iibertatea de exprimare. Aceasti separare s-a numit ,, Rd,zboiul Rece" - un razboi fara lu pte. Tarile ,, lu ptau " costru ind arme nucleare;i sprijinind conflicte in alte tari cum ar fi Cuba (l 961- 1962) si Vietnam (1 9 64-197 5). Razboiul Rece s-a incheiat in 1989.
Soldati americani in Saigon, Vietnam, 1968

---r------II---II-rrr-!

cAurA $r DEScoPERA coPul itu luruE: China, Rusia

I I

Comunigti in Margul cel Lung, 1 93 4-193 5

L---rrr------rrrr-----

*-s3

lsroRrA OuuLUr

* 'SARBAToRT

Fiili*i

ffi ffi

Lumea noastri AIOI F?rll imr s0himbare

^ il

NATToNALE

in Asia de sud-est, Burma (azi Myanmar) ti-a

castigat independenla fata de Anglia in 1948. Singapore si Malaezia, in 1957 . Acestea ti multe alte naliuni tinere au sarbatori nationale (Ziua Nalionala) , care se !in in fiecare an, pentru a marca dobandirea independentei.
I

V,ata oamenilor s-a schimbat

lt,

t)

de-a lungul intregii istorii, dar cele mai mari schimbiri s-au petrecut in perioada recenti.
inainte de cet de-at Doilea Rizboi Mondial, unele {iri europene defineau colonii pe tot globul: in Asia de sud-est, in AfricEr, in America Centrali ;i de Sud, in Caraibe si in Pacific. Din 1947, multe dintre aceste colonii si-au cAgtigat
independenfa ;i se autoguvernea26,. in unele {iri, independenfa s-a cfutigat doar dupa lupte sAngeroas, iar viafa unora dintre noile natiuni a fost foarte grea.

Unele clddiri
guvernam entale

fiat
t-'-.i''-

tr--:}

,i'.

il

Ziua Nafionali

in Singapore,
se fine in fiecare an, pe 9 august

au fost construite in timpul dominatiei

engl eze

Dansu ril e

traditionale

fac uneori parte din paradele Zilei N ationale

Ziarele ne
spun ce se intAmpla in lume

Cititul ziarului te tine la curent fiecare zi

istoria se scrie in

'o{r

LUMEA NonsrnA iru ScnIMBARE

q'r '
Steagul singaporez a fost

PRoBLEME

Nol

/ "K
1'.

creat cAnd tara a devenit independenta

Mu lte natiu n i tinere se confru nta cu probleme. Trebuie sa construiasca drumuri noi , fabrici, spitale, scoli. U n e Ie au fost n evo ite sa in fru nte secetd sau inundatii. Uneori, Iiderii rivali intra in confl ict declansAnd

perioade de razboi civil. TotuSi, naliunile tinere au supravietuit, unele ajungAnd bogate datorita comertu lu i.

Copiii noii

tiri independente, Ghana, privind o harti cu statele africane, 1957

Membrii guvernului
urmaresc paradele de Ziua Nationala

q# '

MENTTNEREA PAcu Natiunile Unite (ONU) s-au infiintat

pacea si sa

in 1945, ca si mentina
incerce sA

BdtrAnii i;i amintesc vremurile de dinainte

de independenta

solutioneze problemele fara lupte. Astizi, majoritatea !arilor independente sunt membre ONU.

Copiii se bucurd sd ia parte la sarbatorirea Zilei Nationale

qrvENrND

I trtoEPENDENrl Din 1947 , cand lndia si Pakistanul au iesit de sub dominatia engleza, multe natiu n i au deven it independente, cu guverne proprii.

I'i l.+ t',

,}
I

Fortele de mentinere a picii, in Somalia,

in 1992

i I
Arborarea steagului indian, de Ziua Nafionali, 1947

Natiunile Unite mgnr prnsorunllrAlt: Lideri de natiuni

LOCUffiI CELEBRE:

TaurA sr DEscoPERA

r---

--r

----

al

L----r------rr----rr---

lsroRn

GlosAr de euvintereheie
Armi nucleari: armi
exploziva, extrem de putern icd, sim ilara

Civilizafie: O societate cu propriile legi, obiceiuri cred inte si trad itii artistice
Colonie: o atezare sau o tari guvernatd de o
alta

Gladiator: roman, care lupta in areni, adesea pana la moarte, contra altui birbat
sau a unui animal salbatic

bombei atomice

Astrolab: un instrument utilizat in trecut de marinari

5i de oamenii de

tari

Hindus: Persona adepta a hinduismului, o religie

;tiinla
Conservare: p rotejarea de distrugere sau descompunere, de ex. m u m ificarea tru pu ri lor Cregtin: persoani care
urm eazd

pentru a misura pozitia pe cer a Soarelui Si a stelelor

lmperiu: un grup de tiri

Astronom: om de ttiinla
care studiaza miScarea

state sau popoare conduse de un imparat, o impirateasi sau de un alt conducitor

p

utern ic

obiectelor in spatiul cosmic

Budist: persoani care

urmeazi invitituri le Iui Budd ha, u n cond ucitor religios care a triit intre 5 6 3-483 i. H r. cca. sau circa: o dati aproximativi, de exemplu: cca. 1 000 d.Hr. inseamna in jurul anului 1000 d.Hr.

invititurile lui lisus H ristos, invititor

lndependent: o tari
independenti este cea care e condusi de propriul ei guvern

religios care a triit aproximativ intre 1 -3 3 d. H r.

Cuceri: a prelua controlul unei zone, prin fo(i Excava{ie: o portiune de pamint unde se sapi pentru a scoate la iveald obiecte sau cladiri istorice

invitat: persoani care-gi

petrece viata citind 5i invitand

Ministire:

loc unde calugarii sau calugeritele traiesc intr-o comunitate religioasd

Cetifean: persoani niscuti

intr-o tari sau acceptat ca membru al acelei !ari, care trebuie si respecte legile acelei tari care il si
protejeaza

Fortirea{i: cladire sol ida,

de obicei locuiti de soldati, care apira oamenii sau o anumita zoni de
atacu ri

Manuscris: varianta originala a unei carti sau a unui document, de obicei scris de mAnd

Minaret: turn apartinand unei

--5..$

moschei, de unde credinciosii sunt chemati la rugiciune

Planta{ie: un tip de fermi

unde se cultiva extensiv un o anumita planti, de exemplu trestie de zahdr, cafea sau bumbac

Suveran: cond ucitor suprem, un rege, o regini, un imparat sau un sultan

Musulman: o persoand adepta a invataturilor islamice, religie bazati pe invataturi le profetului Mohamed, care a triit intre anii 570-632 d.Hr.

llaxi: bani platiti citre un

guvern sau un suveran, care ajuta la fu nctionarea statu lu i

Rizboi civil: un rdzboi

intre cetite n i i ace Ie ias i tiri

Temnifi: inchisoare
Nobil: persoani care poarti titlul nobiliar, de exemplu
duce/conte, sau care face parte dintr-o familie de rang inalt

Religie: un grup de convingeri care incearci

sa gaseasci explicatie

su

bterani

tuturor lucrurilor si care,

de obicei, accepta existenta unuia sau mai multor zei care co ntro Ieazi totu
I

Teracota: un lut brun-rotcat, d in care se fac vase care se pot arde in cuptor Tolteci: popor din Mexic, care a pus bazele unui imperiu care e existat aproximativ intre anii 900-1 100 d.Hr. Tomograf: aparat care genere azd, imagin i detaliate ale interioru Iu i corpu lu i, cu aj utorul unei tehnologii
computerizate.

Nomad: persoani care se muti din loc in loc, odati cu anotimpurile, care nu are o locuinti stabila
Obicei: mod de comportare specifica unui grup de oameni, manifestat pe o durati lunga de timp Olmeci: popor stabilit pe coasta de est a Mexicului, intre an ii 1 200 -1 400 i. H r. Perioada medievali: cunoscuti 5i ca Epoca Medievali. lstoric, perioada s-a intins intre anii 501-1500 d.Hr.

Revolu{ie: schimbare extremi in desfaturarea unui Iucru Sacrificiu: o plant5,, un animal sau viata unui om, adusi ca ofranda
zeilor

Strimot: membrul unei

familii sau al unui popor, care a trait cu multe generatii in urmi.
Sultan: suveranul unei
cu

Trib: grup de oameni

care descind
d in

aceiati strimoSi, adesea cu un lider comun.

rti islam ice