Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
(GIS)
Bucuresti 2009
1
Contents
1. INTRODUCERE ....................................................................................................................... 3 2. Sisteme geografice informationale. Concepte generale ............................................................... 4 2.1. Ce est e GIS? ...................................................................................................................... 4 2.2. Componentel e GIS ............................................................................................................. 4 2.3. Avantaj e si riscuri .............................................................................................................. 7 2.4. Domeniile de aplicabilitate GIS .......................................................................................... 8 3. Dat ele utilizate n GIS ................................................................................................................ 8 3.1. Capturarea dat elor .............................................................................................................. 8 3.2. Recuperarea datelor digitale dintr-o imagine aflata pe suport hartie .................................. 11 3.3. Stocarea dat elor ................................................................................................................ 13 3.4. Interogarea datelor ........................................................................................................... 15 3.5. Analiza datel or ................................................................................................................. 15 3.6. Vizualizarea datelor ......................................................................................................... 17 4. Arhitectura unui sistem GIS ..................................................................................................... 17 4.1. Arhitectura 2-tier .............................................................................................................. 18 4.2. Arhitectura 3-tier .............................................................................................................. 18 5. Aplica i i si tendin e n domeniu................................................................................................ 20 5.1. Scurt istoric ...................................................................................................................... 20 5.2. Preocupari n domeniu...................................................................................................... 22 5.2.1. RadioGraph 8 & District 8 ........................................................................................ 22 6. Concluzii ................................................................................................................................. 25 7. ANEXA 1 Lista de figuri ......................................................................................................... 26 8. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 27
1. INTRODUCERE
Pe parcursul ultimelor trei decenii, o tehnologie put erni ca a schimbat modul n care oamenii
traiesc si nva a lucruri n cartierele, localita ile si orasele lor. Similar multor altor tehnologii, majoritatea oamenilor nu este constienta de sistemele geografice informa ionale si impactul pe care acestea l au, un i mpact de o anvergura echivalenta cu utilitatea lor. Chiar daca sistemel e GIS au nregi strat o crestere extraordinara n ultimii 15 ani si sut e de mii de oameni folosesc acum acesta tehnologi e, foarte pu ini realizeaza cum le est e afect ata indirect via a cotidiana informa ionale. Pentru a demonstra acest lucru, putem analiza act ivi tatea zilnica a unei persoane. Primul lucru pe care o persoana l face cnd se trezeste de diminea a este sa aprinda luminile si eventual radioul. Ambele sunt alimentate cu energie electrica de uz casnic. Orice companie furnizoare de electricitate utilizeaza GIS pentru a gestiona infrastructura complexa formata din zeci de mii de linii de transport si distribu ie si sute de mii de puncte de l ucru, precum si mii de angaja i care asigura func ionarea optima a acestora. Urmeaza cafeaua. Apa din care este facuta cafeaua este furnizata de un utilitar care gestioneaza un sistem de distribu i e a apei format din mii de kilometri de conducte pentru dirijarea fl uxului de apa. Utilitarul foloseste GIS pentru distribu i a apei, ntre inerea infrastructurii, cartografi ere automata, urmarirea re elei, analiza fluxului si alt e aspecte legate de inginerie, opera iuni, administrare si finan are. Ce merge cel mai bine la o cafea dect rasfoirea unui ziar. Lemnul care a fost sursa pentru hrtie a fost asigurat de companii care folosesc GIS n practicile de management forestier. GIS face mult mai usor accesibila analiza limit elor propri eta ilor, a vegeta iei, a solului, precum si a zonelor sensibile si permite managerilor sa ia cele mai bune decizii n urma studi erii informa iilor. Daca am continua, ar urma mersul cu masina la serviciu. Acesta presupune contactul cu infrastructura de transport care este administrata cu siguran a de un sist em GIS deoarce mai mul t de 80% din informa iile utilizate pentru a dirija traficul rutier, feroviar si fluvial au component e spa iale asociate. La fel si combusti bil ul folosit pentru alimentarea rezervorului presupune existen a unui sistem GIS foart e complex. Cu alt e cuvinte, fara a constientiza, ne l ovim la orice pas de sist eme informa ionale geografice, fiecare n parte specializat pentru un anumit domeniu. Prin urmare, GIS nu este nimic special. Ca orice sistem informa ional, este o acumulare organizata de dat e si proceduri pentru crearea, 3 de aceste sisteme
achizi ionarea, integrarea, transformarea, vizualizarea, analiza si modelarea informa iilor, care i ajuta pe oameni n luarea deciziilor. Oamenii care iau contact cu GIS au n spate diferite domenii de activitate. Unii provin din domeni ul proiectarii asistate pe calculator(CAD), al i i, desi nu au nici o legatura cu domeniul tehnic sau un domeniu legat de cartografiere, utilizeaza GIS doar pentru ca au realizat ca i ajuta sa-si ndeplineasca sarcinile mult mai repede si mai bi ne. Exista binent eles si cei care au cariere n zonele de aplica ii care pot beneficia de avantajele GIS: plani ficare, geografie, sanat ate publica, siguran a publica etc, precum, si cei care dezvolt a un i nteres pentru GIS doar pentru ca sunt la curent cu t ot ce este nou si util n domeniul tehnic.
atingerea scopurilor dorit e; Date - informa iile necesare care stau la baza aplica iei ; Software nucleul sistemul ui GIS; Hardware - componentele fi zice pe care va rula sistemul. Figura urmatoare trebuie interpretata ca o propozi ie, si porneste de la cele mai importante elemente care alcatuiesc un sistem GIS, pna la cel e mai pu in importante.
PERSOANE
Trebuie sa utilizeze
APLICATII
Care necesita
DATE
SOFTWARE
HARDWARE
Exista o disputa n legatura cu cel mai important el ement, anumite lucrari sus innd ca princi palul rol est e de inut de persoane, n timp ce alt e studii pun pe pri mul loc datele.
Utilizatorii Sistemele informa ionale, geografi ce sau nu, vin din necesitat ea oamenilor n organiza ii de a raspunde la ntrebari, de a-si realiza sarci nil e ntr-un mod ct mai simplu si, n general de a interac iona cu lumea si oamenii care o alcatui esc. Un sistem informa ional precum GIS vine n spriji nul realizarii activita ilor ntr-un timp mult mai scurt si cu rezultate mult mai consistent e, cu un nivel ridicat de ncredere. Designul si implementarea unui sistem GIS ncepe cu oamenii si necesita ile l or, si se termina cu aplica ii real e de care acestia se folosesc n vederea at ingerii scopuril or propuse. ntregul sistem exista pentru a ne sprijini n realizarea sarci nile pe care le avem.
Aplica iile Apli ca tiile reprezinta urmatoarea treapta n ierarhia men i onata mai sus, deoarece acest ea definesc func ionalita ile pe care trebuie sa le aiba sistemul informa ional. n diferite organiza ii oamenii au nevoie sa ntocmeasca diverse tipuri de rapoarte, sa ia anumite decizii si, n general, sa aplice propriil e abilita i pentru a rezolva tot felul de probleme. Activita ile, procesele desfasurate n vederea realizarii acestora lucruri poarta denumirea de aplica ii. Aplica iile iau nast ere din misiunea si obi ecti vele organiza iei. n proiectarea oricarui sistem de informa ii trebuie inut cont de tipul de aplica ii ce vor fi suportate de acesta. Mai exact, aplica iile reprezi nt a modul n care sunt ob inute datele, cum sunt stocate, transformate si anal izate pentru a fi prezent ate ntr-o forma fi nala la iesire. Un exemplu simplu de aplica ie l constitue densitat ea popula iei la nivel na ional sau monitorizarea calita ii apei.
Datele Pentru ca aplica ii le sa func ioneze n mod corespunzator, acest ea au nevoie de dat e. Nu se
poate construi o hart a cu poten ialul vnzarilor sau cu amplasarea geografi ca a clien ilor fara a de ine anumite tabele ci informa iile necesare realizarii unui astfel de rezultat. Aceste tabele se vor afla ntro baza de dat e (eventual mai mult e), sistemul necesitnd existen a unor intrumente specializate pentru accesul, administrarea si manipularea datelor. Tipuri le de date posibile, modul de capturare, stocare si interogare a acestora vor fi prezentate n subcapitolul urmator.
Software Cnd vorbim de soft ware-ul GIS, ne referim la instrumentele utilizate pentru a stoca, analiza, si afisa informa iile geografice. n orice sistem GIS, datele, pe lnga reprezentarea spa iala, poseda legaturi catre diferite atribute ce sunt stocat e ntr-o baza de dat e. Majoriatatea aplica iilor ofera o interfa a usor de utilizat pentru interogarea datelor si manipularea spa iala prin utili zarea unor instrumente precum zoom sau pan. Pe scurt, componentele software principale ce alcatuiesc un sist em informa ional GIS sunt: un sistem de gestiune a bazelor de dat e, o interfa a grafica care sa permita manipularea instrument elor, si binen eles instrumentele. Ni velul cobort pe care se afla software-ul n i erarhie se datoreza faptului ca aplica iile pot exista chiar daca se renun a la software, atta timp ct datel e exista si sunt aranjate ntr-o maniera utila. Hardware GIS hardware nu este nimic altceva dect un sistem, un computer pe care sa ruleze aplica ia GIS. Pe lnga sistemul propriu-zis cu tastat ura, monitor, cabluri, conexiune internet, mai pot exista componente precum: imprimante profesionale, scanere, echipamente special e care sa scaneze har i si sa introduca datel e din har i n baza de date GIS. Trio-ul din centrul Figurii.1: aplica ii-soft ware-dat e, reprezinta nucl eul sistemului de informa ii. n mod ideal, acesta ar trebui sa func ioneze indiferent de oamenii care int ervin in sistem (n cazul n care design-ul aplica iei este bine realizat ) si trebuie sa fie ndeaj uns de flexibil pentru a func iona indiferent de inova iile care apar la nivel hardware, chiar si n absen a totala a hardware-ului.
mai mari cerin e din punctul de vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS. Fiecare apari ie a obiectelor dintr-o hart trebui e specificat, la fel si rela iile spa iale dintre el e. nainte de a ajunge ntr-un proiect GIS, datele care nu se afla n format numeric, adica ntr-o forma recunoscuta de catre calculator, trebuiesc digit izate. Datel e deja exist ente, fie pe hartie, fie pe filme PET pot fi di gi tizat e sau scanate pentru a produce date in format interpretabil de cal culator. Digitizorul produce date vect oriale pe masura ce un operator traseaza puncte, linii, poligoane ale unei harti. Scanarea unei harti in schimb, produce date de tipul rast er, care pot fi transformate mai tarziu in date vect orial e cu ajutorul unor programe specializate in ast fel de conversii.
ntrebarea care se cuvine aici este din ce surse se culeg i nforma iile, de unde anume provin datele adunate, stocate ntr-o baza de date GIS? Majoritatea provin din baze de date deja existente, produse de Agen ii Federale si companii privat e. Datele t opografi ce obtinute cu ajutorul unor instrumente ce au la baza geometri a analitica, precum si datele obtinute cu ajutorul unui GPS pot fi introduse direct in GIS, fara a avea nevoie de modificari . Deasemenea, trasarea cu mouse-ul a unor entitati geografice pe o harta digitala existenta, duce la int roducerea direct a, in baza de date GIS, a unor noi coordonate. Echipamentele care pot fi folosite in vederea achizitiei de date sunt prezent ate in cele ce urmeaza:
1. Fotografiile aeriene
In prezent, fot ografiile aeriene analogice sunt scanate in vederea di giti zarii lor, dar cum camerele foto digitale au luat o puterni ca amploare, atat datorita calitatii foarte bune, cat si a pret ului din ce in ce mai scazut, acest pas va fi eliminat. In ceea ce pri veste fotografiile aeriene digital e, cu ajutorul unui program specializat, acestea sunt analizate si astfel sunt obtinute date digitale ce pot fi memorate.
2. Radarul subpamantean
Pentru detectarea re elelor subterane, est e necesara utilizarea radarului subpamnt ean. Aparatul foloseste unde de nalta frecven a si func ioneaza pe principiul sondari i pe baza de ecou. n acest proces, se analizeaza reflexiile i mpulsurilor electromagneti ce emise de o antena spre obiectul cercetat la intervale scurte de timp. La atingerea de catre unde a obiectului cercetat se produc reflexii, marcate pe ecranul aparatul ui prin distorsiuni al e undei emise. Semnalele de reflexie sunt recep ionate de catre o antena. Sirul de reflexii da posibilitatea de a construi o i magine ce se poat e reda la fa a l ocului pe un monit or sau datele pot fi memorate pe un mediu de stocare pentru viitoarele prelucrari. Prin fol osirea radarului subpamntean productivitatea zilnica se poate aprecia la circa 500 - 700 m / zi. Detect area re elelor subpamntene se face prin cercetarea unor sec iuni transversal e marcate pe suprafa a strazii de studiat. Pe linia transversala se fac marcaje din 0,5 n 0,5 m pe toata la imea strazii. Odata i dentificata adncimea mi ni ma pna la obiectul cercetat se marcheaza exact locul, care se nregistreaza ca o coordonata de teren. Cele mai mari colec ii de date geografi ce sunt imaginile luate din satelit (imagini satelitare). Acestea sunt imagini raster care pot fi scanate si apoi transformate n i magini vectoriale folosind programme special e de conversie.
3. Sateliti
Tehnologia VSAT (Very Small Aperture Terminal) marcheaza un punct de cotitura n industria sateli ilor de comuni ca ii. VSAT furnizeaza o infrastructura de comunica ie bazata pe transmisia prin sateli i, oferind posibilitatea transferului de date, voce si imagini cu flexibilitate maxi ma, disponibilitate imediata si un raport performan e/cost optim. Exista mai mul i sateli i care acopera bine t eritoriul arii noastre, cum ar fi satelitul Eutelsat II F-4 care a fost lansat n iuli e 1992 si este localizat la 7 E. Trebuie men ionat ca firma GEOSYSTEMS distribuie n Romnia imaginile satelitare ale firmei EURIMAGE.
4. GPS
Sistemul de pozi ionare globala (GPS) este alcatuit di n trei segmente: 1. segmentul spa ial (sateli ii); 2. segmentul de control (United States Department of Defence); 3. segmentul utilizator (oricine foloseste un recept or GPS n scopuri de pozi i onare). Segmentul spa ial este alcatuit dintr-o constela ie de 24 de sat eli i care se rotesc n jurul Pamntul ui la o altitudine de 20.000 km. Sateli ii, dispusi ntr-unul di n cele 6 plane orbitale, nconjoara Pamntul de doua ori pe zi. Receptorul GPS determina pozi ia sa pe baza semnalelor radio primite de la mai mul i sateli i. Sateli ii dispun de ceasuri de ncredere, asa ca determinarea timpului facut de semnalele radio este foarte precisa. R eceptorul GPS calculeaza distan a fa a de fiecare satelit pe baza timpului facut de semnalul radio si a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi foloseste aceste distan e pentru a-si calcula pozi ia pe Pamnt. Sat eli ii GPS emit pe doua frecven e diferite (avnd lungimile de unda de 9, respectiv 24 cm). Pozi iile acestor sat eli i se pot afla folosind sistemul de coordonat e WGS-84. Exista receptoare GPS cu o singura frecven a si receptoare GPS cu doua frecven e, cele din urma oferind un import ant avantaj pentru aplica iil e n timp real. Pe lnga i ntroducerea datelor grafi ce ce sunt stocate n har i , mai trebui e introduse si atributele. Acestea sunt informatii aditionale despre entitatile din sistem, in cazul datelor de tip vect or, cum ar fi de exemplu: numele entitatii, data la care a fost creata, sau, daca ne referim la un exemplu cat mai specific, cantitatea de precipitatii care a fost inregistrata pentru o anumita perioada a anului, sau t ipul de sol care caracterizeaza entitatea respect iva, in caz ca aceasta reprezinta un teren agricol, etc. Introducerea acesor atribute se poate face manual, de la tastatura, sau se introduc din fisiere digitale existente. 10
nt otdeauna n GIS datele i nt roduse trebuie sa fi e verificate, deoarece pot sa apara erori. Acestea pot sa apara n timpul procesului de introducere a datelor sau pot fi deja existent e n dat ele de intrare, ducnd n final la int erpretari gresite ale rezultatelor. Scanerele electronice nregistreaz petele de pe o hart cu aceeasi acurate e cu care capt ureaza elementele interesant e de pe harta. De exemplu, o astfel de pata poate duce la conect area a doua l inii care nu ar trebui sa se ntlneasca. Astfel de informa ii nedorite trebui esc editate sau eliminate din fisierul de date. Un exemplu despre cum putem elimina informatiile nedorite este prezentat in subcapitolul urmat or.
Uneori, anumite organizatii au nevoie sa proceseze diverse dat e dintr-o i magine satelitara, insa imaginea in cauza este facuta accesibila doar in format printat pe hartie. In aceasta situatie, pentru a reproduce imaginea in format digital este nevoie de un calculator si un dispozitiv de scanare. Cu toate aceastea, datorita printarii, in imaginea tiparita vor aparea anumite texturi nedorite. Aceste texturi au un anumit spectru Fourier, si prin urmare pot fi el iminate prin utilizarea unor anumite tipuri de filtre. Imaginea dorita este scanata cu aj utorul dispozitivului de scanare si stocata in memoria calculatorului ca o imagine digitala. Texturile nedorite vor aparea bineinteles si in imaginea digitala obtinuta in urma scanarii. Pentru exemplificare poate fi urmarita imaginea de mai jos, alaturi de o anumita portiune marita din aceasta, pentru a arata in mod clar existenta texturii.
Textura nedorita este distribuita pe i ntreaga suprafata a imagi nii cu o aceeasi structura reprezentand nimic altceva decat zgomot peri odic. Acesta poate fi eliminat cu aj ut orul unei functii de filtrare in domeniul frecventei.
11
Transformata Fourier este aplicata asupra imaginii cu zgomot pentru a obtine spectrul acesteia.
Centrul tabloului obtinut in urma tranformat ei Fourier reprezinta valoarea medie a luminozitatii. Spectrul departat de cent ru arata procentul de crestere a componentei spatiale in frecventa. In general, spectrul texturii nedorite se va afla in zona de frecventa ridi cata. Prin urmare, o functi e de filtrare este aplicata i n vederea eliminarii spectrului de inalta frecventa corespunzat or texturii nedorite. Functie defineste anumite benzi pentru respingerea frecventelor nedorite.
Imaginea finala este obti nuta pri n aplicarea tranformatei Fourier i nverse, imagi nii spectrale obtinute in urma filtrarii. Prin urmare, imagi nil e digitale pot fi recuperat e, plecand de l a varianta lor printata.
12
n sistemul vector, harta este construita din puncte si linii, fiecare punct si extremita ile li niilor fiind definite prin perechi de coordonate (x,y). Acestea pot forma arce, suprafe e, volume. Sistemul vector se bazeaza pe trei primitive grafi ce (primitiva grafica est e cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea si stocarea unei imagi ni vectoriale si recunoscut ca atare de sistem): Punctul folosit pentru caracteristici geografi ce care pot fi cel mai bine expri mate de un singur punct de referin a. Punctel e pot fi deasemenea utilizate pentru a reprezenta zone expuse la scara mica. Linia sau Polilinia util izate pentru caracteristici li niare, cum ar fi ruri, drumuri, cai ferate etc. Ca si n cazul punctului, la scara mica poligoanele pot fi reprezentate cu ajutorul caracteristicei liniare. Poligonul este utilizat pentru reprezentarea caract eristicilor digital e care acopera o anumita zona de pe suprafa a pamntul ui. Acest e caracteristici pot include l acuri, limite de parcuri,limite de orase, cladiri. 13
Fiecare dintre aceste geometrii este l egata la un rnd ntr-o baza de date care descrie atributel e lor. ntr-un exemplu concret, o baza de date care descrie lacuri poate con i ne informa ii despre adncimea unui lac, calit atea apei, nivelul de poluare. Aceste informa ii pot fi folosite pentru a face o harta care sa descri e un anumit atribut al setului de date. De exempl u, lacurile ar putea fi colorate n func ie de nivelul de poluare. Diferite geometrii poate fi, de asemenea, comparate. n acest sens, GIS ar putea fi folosit pentru a identifica toate fntnile (puncte) afsate pe o raza de 1 km de un lac (poligon) cu un ni vel ridicat de poluare. Principalul avantaj al sistemului vector fa a de cel raster este faptul ca memorarea datelor est e mai efi cienta. n acest sistem doar coordonatele care descriu trasaturile caracteristice ale imaginii trebuiesc codificate. Se folosesc de regula la realizarea har ilor la scara mare. n sistemul raster, imaginile sunt construite din cel ule numite pixeli. Pixelul este cel mai mi c element de pe o suprafa a de afisare, caruia i se poate atribui n mod independent o intensitat e sau o culoare. Fiecare
Figura 8 Vector vs. Raster
pixel are atribuit un numar care va fi asociat cu o cul oare. O entitat e geografica este alcatuita din mul imi de pixeli. De exemplu, un lac va fi reprezentat de o succesiune de pixeli de aceeasi cul oare. Cu alte cuvinte, un sistem raster este compus din celule mici n forma patrata sau dreptunghiulara, avnd suprafa a egal a cu rezolu ia sistemului. Un exemplu de imagini raster l constitue imaginile bitmap ob inute n urma scanarii planurilor de pe hrtie, sau i maginile ob inut e de la sateli ii specializa i. n timp ce imaginile digitale ob inute prin scanarea planurilor/har ilor sau prin fotografiere au un singur tip de informa ie pentru punctele de la sol (culoarea), sateli ii pot colecta mai multe tipuri de informa ii deodata, iar aceste date sunt furnizate ca benzi (straturi) distincte ntr-o i magine mul ti-spectrala. Principalul dezavantaj al sistemului raster comparativ cu sistemul vector l reprezinta capacitatea de memorare mult mai mare, deoarece n acest caz fiecare pixel n parte trebuie codificat. Sunt destul de frecvente situa iile de proiect e GIS n care se doreste simultan precizia informa iei vect oriale si sugestivitatea celei raster, respectiv suprapunerea planurilor construite n maniera clasica GIS/CAD (con innd entita i grafice definite geometric) peste imagini bitmap ob inute prin scanare sau prin fotogrammetri e (fotografii aeriene si de teledetec ie satelitara). De cele mai multe ori imaginile raster constituie fundaluri de l ucru pentru grafica vectoriala. Acest lucru este posibil, nsa nu constitue subiectul lucrarii de fa a, si prin urmare nu vom intra in detalii.
14
15
Interpolarea datelor spa iale presupune o combinare a mai multor dat e spa iale, nivele (puncte, linii sau poligoane), genernd la iesi re un nou set de date vectoriale, cu impact vizual si milar cu o suprapunere a mai multor har i reprezentnd o aceeasi regiune. O reuniune de entita i geometri ce presupune o combinare a dat elor spa ial e si a atributelor ambelor intrari ntr-o singura i esire. Intersec ia defi neste zonele n care doua intrari se suprapun pastrnd o seri e de atribute pentru fiecare entitat e n parte. Pentru exemplificare se poate urmari Figura 5 care prezi nta o combinare a doua nivele pentru o aceeasi regiune: ni velul solurilor si nivelul padurilor. De aici pot fi t rase concluzii n ceea ce privest e o viitoare mpadurire a regiunii. Statistici le GIS sunt foart e des utilizate n luarea deci ziilor. De exemplu, daca o baza de date con ine date geografice cu informa ii demografice detaliate, se pot determina ct e persoane cu o anumita vrsta, venit, etnie, locuiesc ntr-un bloc dat, de pe o anume strada. Acest e tipuri de stat istici pot fi folosit e de oamenii de stiin a si de stati cieni cu scopul de a caracteriza o regiune, zona. zona, n vederea luari i unor decizii privind marketing-ul, serviciile sociale, planifi care de urgen a, etc n acea
16
ca o aplicati e 3-tier, in funct ie de cerint ele si functionalitatile pe care trebuie sa l e indeplineasca sistemul. Un sistem GIS are in general trei component e principal e: Aplicatia client int erfata utilizator ce contine tehnol ogii pentru renderizarea (afisarea) si manipularea hartilor Logi ca de bussiness se refera la securitate, managementul utilizatorilor, caching, servicii web, modelul de date care urmeaza a fi furnizat aplicatiei client in vederea renderizarii, functii de acces l a baza de date Sursa de date in general o baza de date relationala cu soport pentru date spatiale, versionare, indexare si extensibilitate.
18
Acest tip de arhitectura, prin componenta de mijloc, izoleaza partea de client, de part ea de date, prin urmare este redusa compl exitat ea la nivelul clientului din punct de vedere al accesului la date, si este consolidata securit atea la nivelului accesului la baza de date.
Intr-un si st em Web GIS, clientul contine tehnol ogii ce permi t afisarea hartilor i n browser: animation, zoom in, zoom out, pan etc. Ni velul de mijloc este cel care controleaza functionalitatea apl icati ei prin realizarea de procesari detaliate. Acesta trebuie proiectat i n asa fel incat sa suporte unor numar mare de autentificari la intrarea in sistem. O alta cerinta este raspunsul in timp real la cerintele utilizatorul ui. Aceasta necesita impl ementarea unui mecanism efi cient de caching al paginilor care sa imbunatateasca performanta locala. Un alt element important este motorul de procesare, care primest e niste date (cum ar fi de exemplu numele hartii, locatia dorita, sursa de date, dimensiunea hartii), si pe baza acest ora intoarce o imagine a hartii sau un alt model de date stabilit in prealabil. Rezultatul este furnizat mai departe aplicatiei client care va renderiza harta pentru vizualizare. Baza de date va trebui sa ofere suport pentru tipuri de date compl exe, cum ar fi puncte, l inii, poligoane, pentru operatii asupra acest or tipuri de dat e, precum intersect ie, diferenta, reuniune. Deasemenea, limbaj ul de interogare trebuie sa permita cereri atat pentru dat e spatiale, cat si pentru data non-spatiale. Deoarece numarul inregistrarilor int r-un sistem GIS este foarte mare, baza de date trebui e sa ofere suport pentru indexare, pentru acces paralel, in vederea obtinerii unei performante mai bune. Avantajele acestui tip de arhitectura sunt evi dente: usurinta cu care se poate modi fica, respectiv inlocui orice modul, fara a afecta functionalitatea celorlalte; anumite reguli de securitate pot fi aplicate la nivel de server fara a se interveni in vreun fel l a nivel ul client; incarcarea la client este mini ma et c. Prin urmare, in zilele de azi, orice sistem GIS matur adopta ca si arhitect ura de baza modelulu 3-tier. 19
La j umatatea secolului al XIX-lea, apare Atlas to Accompany the Second report of t he Iri sh Railway Commissioners, ce reda pe aceeasi harta date despre popula ie, migra ia acest eia precum si date geologice si topografi ce. Un alt exemplu timpuriu de analiza geografica l constitue harta realizata de doctorul John Snow pentru a identifica sursa contaminarii cu holera a centrului Londrei din anul 1854. Acesta a redat prin punct e loca iile decesel or si, n urma analizei distribu iei a descoperit o pompa de apa drept focar de i nfec ie.
20
De-a lungul evolu iei sale, din 1950 si pna astazi, se pot distinge 3 faze i mportante delimitate n func ie de aplica ii, date si int erac i unea di ntre utilizatori si furni zori. n prima faza (peri oada 1950 nceputul anilor 1980), tehnologia GIS a fost creata ca un instrument capabil sa stocheze, organizeze si sa determine extinderea datelor existente. Pentru acest lucru a fost implementata si defi nit a o struct ura a datelor compusa din date primare (puncte, linii, suprafe e, rastere) si func ii pentru importarea, editarea, recuperarea, actualizarea, interogarea datelor. Un an important n aceasta perioada l constitue anul 1962 care vede primul GIS opera ional din lume realizat de Geograful Roger F. Tomlinson cu sprijinul guvernului canadian. GIS ( Canada Geographic Information System ) a durat pna n anii 1990 si a realizat cea mai mare baza de date a resursele terestre din Canada. n cea de-a doua etapa (sfrsitul anilor 80 nceputul anilor 90), Sistemele Geografi ce Informa ionale au fost for ate sa evolueze spre analiza. n aceasta faza au fost implement ate func ii si interfe e grafi ce pri etenoase pentru a usura int erac iunea cu utilizatorii. Uti lizatorii au posibilitatea
21
sa sorteze, sel ect eze, extraga, reclasifice si sa reproiecteze datel e dupa diferite criterii geografice, topologice, statistice. Marcant pentru aceasta perioda este dezvoltarea primei aplica ii cu interfa a grafica din cadrul pachetului de programe GRASS GIS (este vorba despre GrassWare lansat de Corpora ia OSIRIS). La randul ei, ESRI lanseaza prima versiune a binecunoscutei aplica ii ArcView (ajunsa n prezent la versiunea 9.3). ncepnd cu sfrsitul anilor 1990, Sistemel e Informa ionale Geografi ce i ntra ntr-o noua era. n aceasta etapa, GIS-ul ncearca sa devina un instrument de decizie si manipulare a i nforma iei. n anii 2000, Sistemele Informa ionale Geografice se ndreapta catre Web, devenind tot mai populare n rndul util izatorilor de calculat oare personale indiferent de pl atforma utilizata. Compania ESRI ncepe sa ofere o gama larga de programe ce ruleaza pe sisteme de operare Linux, Google lanseaza doua servicii: GoogleMaps, ce utilizeaza tehnologii noi pentru aplica iil e Web-Gis (AJAX, Asynchronous JavaScript si XML) si GoogleEarth.
22
Ambele aplica ii recunosc bazele de date din toate formatele conven ionale(Excel, Access, dBase, ASCII, Windows Clipboard sau cu ODBC), ceea ce face importul de date foart e simplu de realizat. Deasemenea, har ile pot fi incluse n prezentari si rapoarte prin exportarea lor n toate formatele grafice standard, sau de ce nu, pot fi prezentate direct n RegioGraph si DISTRICT pe ntregul ecran. HTML Export se poate folosi pentru a publica har ile pe re eaua int erna sau pe internet, iar Seri es Print Manager pentru a printa rezultatele ntr-un format convenabil. Sistemele Informatice GIS produse de GfK Geomarketing transpun datele referitoare la clien ii,pia a si datele corporat iste n har i informative usor de n eles si utilizat. RadioGraph&District constituie un real sprijin n fundamentarea deciziilor de vnzari si marketing n activitatea zilnica ce vizeaza evaluarea clien ilor, analiza pie ei, supervizarea vnzarilor, analiza si planificarea teritoriala. Un exemplu de analiza l constitue distribu ia regionala a cli en ilor pe harta, identifi carea pri ncipalilor clien i pe baza vnzarilor si a poten i alului si eventual alocarea acestora celui mai apropiat agent de vnzari sau cel ui mai apropiat service. De asementea, poti fi vizualizate zonel e cu cele mai nalte sau cele mai scazute cote de pia a. Func ia de anal iza a portofoliului poat e fi
Figura 12 Analiza clien ilor n RadioGraph
23
utilizata pent ru a stabil i o rela ie directa ntre vnzari si poten ial ul pie ei. n func ie de datele stocate se pot afisa n culori diferite jude ele, loca ia clien ilor sau rutele de transport. Controlul vnzarilor este o alta func ionalitate oferita de cel e doua apli ca ii n dicu ie. De exemplu, se poate examina eficien a activita ii de teren, ct de mari sunt diferen ele ntre valorile estimt e si rezultatele concrete. RegioGraph afiseaza dezvoltarile cronologice astfel nct sa poata fi recunoscute tendi n ele si sa fie ntreprinse ac i uni de corectare la timp.
Figura 13 Controlul vnzarilor n RadioGraph
Foarte importanta este func ia de planifi care teritoriala. RadioGraph permite analiza atenta a loca iilor precum: filialele, centrele de logistica, punctele de service, n func ie de loca iile competitorilor, numarul de gospodarii aflate n cadrul de ari ei de acoperire a filialelor, structurile de popula ie, veniturile acestora, mijloacele de acces. Editorul integrat permite crearea, procesarea sau convertirea de har i. Deasemenea, se pot importa har i din alte aplica ii (*.mif *.shp). Datorita limbajului de programare integrat Visual Basic for Applications (VBA) de la Microsoft, RegioGraph poate fi exti ns pentru a include propriile func ii adi ionale. Har ile pot fi actualizate din baza de date complet automat la interval e iar fiecare utilizator poate adauga suplimentar propriile analize.
24
6. Concluzii
GIS este una dintre t ehnol ogiile informational e care au transformat radical modul in care geografii isi realizeaza cercetarile in beneficiul soci etati i. Acelasi impact major l-a avut si asupra utilizatoril or de rand prin faptul ca le-a usurat intr-un mod vizibil viata de zi cu zi. Pentru afaceri, cea mai promi atoare direc ie de dezvoltare a aplica iilor GIS poate fi reprezentata de serviciile web. Deocamdata numai un numar mi c de furnizori permit companiilor sa realizeaze interogari spa iale complexe prin intermediul unei interfe e web. Astfel de furnizori pot gazdui dat ele spa iale si le pot chiar si combina cu ter e resurse de date daca organiza iile doresc acest lucru. Ca o concluzie, GIS nu este nici o componenta hardware, nici o component a software, ci mai degraba trebuie privit ca un proces. GIS est e pentru luarea deciziilor. Modul in care datele sunt introduse, stocate si analizate in cadrul unui sistem GIS trebuie sa reflecte modul in care informatiile vor fi folosite pentru un anumit tip de cercetare sau pentru o sarcina ce necesita l uarea anumitor decizii. A vedea GIS-ul doar ca un sistem software sau hardware, i nseamna a pierde rolul crucial pe care il poate juca intr-un proces complet de luare a deci ziilor. ncheiem cu un mesaj ce nu mai are nevoie de explica ii suplimentare: "Aplica ia GIS-ului este limitata numai de imagina ia celor care o folosesc." ( Jack Dangermond)
25
26
8. BIBLIOGRAFIE
Aitken, S., Valentine, G. (2006), Approaches to Human Geography, Editura SAGE Schuurman, N. (2004), GIS: A Short Introduction, Editura Blackwell Publishing Imbroane, Al., More, D.(1999), Ini iere n GIS si teledetec ie , Presa Universitara Clujeana Dimitriu, G (2007), Sisteme informatice geografice GIS , Editura Albastra Gfk Geomarketing, RadioGraph 8 si District 8-Edi ie premium Leon Florin, Biblioteca virtuala de inteli genta artifi cial a http://eureka.cs.tuiasi.ro GIS, Wikipedia, http:/ /en.wikipedia.org/ wiki/Geographic_information_system Evolu ia Sistemelor Informa ional e Geografice (GIS), http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor-informai onale-geografice-gis Solu ii oferite de ESRI, http://www.esri.com/ GIS in Every Walk of Life, http://www.gis.com/whatisgis/everywalk.ht ml A platform for Internet GIS, http://www.gisdevelopment.net/technology/gis/mi03037.htm Digital Image Data Recovery from Printed Image, http://www.gisdevelopment.net/aars/acrs/1995/ps4/ps4002.asp
28 27