1.

i
I 1
i I

I , i ;

--

---.--- - ~

----

trj

o U)
...

>
.

0
0'
'"t:I

trj .trj
t:rj
trj
'.

>
(f)

tr.I CI)
CI)

g
Z

..

Zecharia Sitchin The Stairway to Heaven

CUPRINS

Editor Aldo Press s.r.l., 2000, Bucure~ti

I

Copyright
~ 1980 Zecharia Sitchin

~'

I. n

In cautareaparadisului 7 Str3mo~iinemuritori . . . . . . . : . . . . . . . . . . _. . . .28 m Cilitopa faraonuluicitre viatade apoi . . . . .. . . .49

Trepte spre cer ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64

Traducere "CristianBanu

IV

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale SITCHIN, ZECHARIA Trepte spre cer / Zecharia Sitchin - Bucure~ti:A1do Press, 2000 368 p.; 20 em - (Zona) Tit. orig. (eng.): The Stairway to Heaven ISBN 973-9307-49-3 001.94

V Zeii careau venitpe Pimant .90 VI In zilelede dinaiDtea potopului. . . . . . . . . . _. . .121 vn Gilgamesh: egelecarea refuzatsa mom r ,-145.vm Cilitori prin nori

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " . . . .177

IX Loculaterizirii .. . . . : . . . . . . . . . .'.. . ... . . . .204 X Tilmun:tirfunulrachetelor ... . . . . . . . . . . . . . .227 XI Muntelestraniu '... 250 xn Piramidelezeilor~iale regilor 274 xm Falsificarea numeluifal'aonului . . . . . . . . . . . . .301 . XIVPrjvireaSfinxului. . . . . .. . . . . .. .. .. .. . . . . .334 SUISe .363

,
Informa/ii ~i comenzi ramburs: c.~P.76-161, Bucure~ti, 77450, Romania

www.aldopress.ro

t,

-----.-

IN CAUTAREA PARADISUtUI
.

,
0 vrerne, spun scripturile, cand nernurirea . era la

existat

indemana tuturoroamenilor.
'"

Era Vdrsta de Aur

a ornenirii, cand

Ornul

traia aH1turi de

Creatorul sau in Gradina. Edenului zeu plirnbandu-se

- ornul ingrijind.,o,Dumne-

in racoarea serii.

$i a jacut Domnul Dumnezeu sa rdsara din pamant tot soiul de pomi, pldcuti la vedere # cu .roade bune de mancat; iar fn mijlocul raiului era pomul vie/it ~i pomul cuno~tinTei binelui ~i raului. $i din Eden ie~ea un rau care uda raiul. iar de acolo se fmpar/ea fn patru bra/e. Nume/e unuia este Rison. Numele rau/ui a/ doilea este Gihon... Numele raului a/ treilea este 1igru... iar raul al patru/ea este Eufratu/.

.Adam

~i Eva

aveau

voie

sa rnanance

din

orice

ftuct

- cu excep-

tiacelui al pornului cuno~terii. Dar, 0 data ce au facut-o, ispititie d

sarpe, Dumnezeu a inceput sa fie preocupat de pernurirea lor:

$i a zis Domnul Dumnezeu: "lata Adam s-afticut ca unul dintre Noi, cunoscand binele # raul. $i acum nu cum. va sa-~ifntindamana#
~~ ,.t\ Ai,.

sa ia roadedinpomu/ vieTii,sa
.

manance ~isa traiasca fn veci!... " . . De aceea I-a scos Domnul Dumnezeu din Gradina
Edenului.

-------...-

- . __u

. _ _._

- --.

"""""'.'-". ""

8 / Zecbaria siichin

Trept~

cer /9

~ a fost omul alungat din locul unde nemurirea se af1a.la indemanasa. ~i impiedicatsa ajungala ea, Diciodatii u a incetat n sa !ji-oaminteasca,sa tinjeasca dupa ea !jisa incerce s-o atinga. De la alungarea din Paradis, eroii au mers pana la capatul pamantuluiin ciiutareanemuririi;catorvaale!jile-a fost pennisa.iar oameniisimpli cred ciiau !jaDS3-o atinga.De-a lunguIveacuri1or, s aceasta ciiutare a fost privilegiul indivizilor,dar pe la inceputul mil~ului ea devenise0 intreprinderea regatelorputemice. Lumea Noua a fost descoperita -3!ja suntem imp~i sa credem - cind exploratoriiau pornit in cautarea unei noi rute maritime ciitre India !jibogatiile sale. Adevarat, insa nu pe de~a-ntregul; fiindcii ceea ce voiau cel mai mult Isabela !jiFerdinand, regina !jiregele Spaniei, era descoperirea izvorului tineretii ve!jnice, un izvor magic, ale carui ape intinereau pe batr3ni !jiii ta-. ceau tineri pe vecie, fiindca pornea chiar din Paradis. Imediat ce Colomb !jioamenii sai au pus piciorul pe ceca ce credeau a fi insulele Indiei (Indiile de Vest), au !jiinceput, pe langa explorarea. noului tinut, cautarea legendarului izvor ale ciirui ape "taceau din om batran t3nar din nou". "Indienii".capturati erau interogati !jichiar torturati de catre spanioli pentru a dezvalui locul in care se afla izvorul. Unul dintre cei care au dovedit mare zel in aceasta ciiutare a fost Ponce de Leon, mercenar !jiaventurier, care a ajuns guvernator al unei Parti din insula Hispaiiola nurnita astiizi Haiti !jial ora!jUluiPuerto Rico. In 1511, el a luat parte la interogatoriile unor indieni. Descriindu-!jiinsula, ei vorbeau despre perle !jialte bogatii. 'De asemenea, taudau virtutile apelor sale. Exista un izvor, spuneau el, om cace WI UIlI "I,;UI,;C1IJC1l UCl'UVC1141111Ul 4
UC1U-

s.eaflau nomeroase picturi ale celor mai mari pictori !ji,ori de cate ori era vorba de alegorii sexuale, ele cuprindeau un peisaj cu 0 f3ntina sau un izvor. Poate cea mai celebrii dintre ele este Amorul sacru ~i amorul profan a lui Tizian, care a fost pictata carn in perioada aceea. Raportul lui Ponce de Leon catre regele Ferdinand este reflectat in insemnarile tinute de istoricul oficial al curq;, Peter Martyr de Angleria. A!jacum arata el in Decade de orbe novo (Deceniile Lumii Noi), indienii care proveneau'din insulele Lu-. . ' cayos ori Bahamas au povestit ca "exista 0 insula... in care se afla un izvor etern, ale carui puteri magice constau in faptul cii, daca cineva bea din el, probabil !ji insotit de 0 anUmita dieta, devine tinar din n~)U". ulti cercetatori, ca depilda Leonard' M Olschki, (ponce de Leon's Fountain of Youth:History of a Geo.

graphical Myth), au ariitat ca "izvorul tineretii este cea oiai popu-

se. Dopa" asta, "i s~a intors barbatia !ji putea sa faca tot ce tacea un barbat tinar, s-a insurat !ji a fiicut !ji copii". Ascultind co interes din ce in ce mai mare, Ponce de Leon - el inSU!ji'unbarbat in varsta - a fost imediat co~vins ca indienii descriau izvorul tineretii. Poststriptullor, cii batranului i se "intorsese barbatia", s-a insurat !ji a tacut copii, a fost cel mai con-

lara expresie a emotiilor!ji sperantelor care i-au insufletit pe cuceritorii Lumii Noi." Indiscutabil, Ferdinand, regele Spaniei, era foarte insufletit !jineriibdator sa afle noutati. A!j3ca, atunci cand a sosit scrisoarea de la Ponce de Leon, Ferdinand nu a pierdut timpul. I-a acordat acestuia un Patent de Descoperire (datat 23 februarie 1512),autoriz3nd 0 expeditie de pe insula Hispaiiola spre nord. I s-a ordonat amiralitatii sa-i puna la dispozitie cele mai bune vase !jimarinari, astfel ca Ponce de Leon sa descopere neintarziat insula "Beinint' (Bimini). Regel~ a pus 0 conditie explicita: "Dupa ce vei descoperi insula !ji vei.afla ce se gase!jtein ea, sa-mi trimiti imediat un raport": in martie 1513. Ponce de Leon a DOrnitSDrenord in cautarea insulei Bimini. Pretextul expeditiei a fost ciiutareade "aur !ji alte metale"; adevaratul scop al expeditiei era descoperirea izvorului tineretii ve!jnice.Acest lucru I-au aflat marinarii dopa ce au descoperit, nu una, ci sute de insule in Bahamas. Debarcind pe insula dupa insula, echipele erau instruite sa caute, nu aur, ciun izvor sau 0 flintana neobi!jnuit(a).Apele fiecarui parau erau verificate !ji baute
~

- tara vreunefectevident.in DominicaP3!jtelui

vingator. C3ci la curtea spaniola, ca de altfel in intreaga Europa, .

- Pasca de Flores in varianta spaniola - a fost descoperim 0

~r

10 / Zecharia Sitchin ---'._--------

1tepte sp~ cer / 11 ele pIintr-un tuDel subteran. Daca iantfuia se afla pe 0 insula, nu cumva izvorul care 0 alimenta i~i avea originea in Florida? In 1521, Coroana spaniola I-a trimis din nou pe Ponce d~ Leon intr-o expeditie, de data aceasta concentrata pe Florida. Nu exista nici un dubiu asupra scopOOlor acestei misiuni: diteva de-

coasta. Ponce de'Leon a numit "insula'" Florida. Navigand de-a lungul coastei,Ponce de Leon i~i trimitea oamenii in adancul padurilor pentru a bea apa nenumaratelor paduri.. Nici unul insa nu se dbvedea cel diutat. E~ecul misiunii nu a tacut dedit sa intareasca credinta ca izvorul se afla acolo, trebuhi doar sa fie descoperit. Au fost interogati'61tiindieni. Unii pareau incredibil de tineri pentru varsta pe care pretindeauca'o aveau. Altii povesteau legende care con- . firmau existenta izvorului. 0 astfel de legenda (a~acum este re:' data in CreationMyths of Primitive America, de 1. Curtin) spune ca atunci cand Olelbis, "Cel care sta deasupra", a tacut omenirea, a trimis doi emisari pe Pamant pentru,a construi 0 scara care sa lege Cerul de Pamant. La jumatatea scarii ei vor coristrui un loc de odihna, cu un bazin cu apa pura. Acolo trebuia sa faca. doua izvoare. Unul cu apa pentru baut, celalalt cu apa pentru imbaiat. Cand un om imbatrane~te,a spus Olelbis, sa fie lasat sa urce pe scara. Ajuns la izvor sa bea ~isa se imbaieze ~itineretea i se va intoarce. Convingerea c~ izvonil exista pe undeva era atat'de mare, incat in 1514 - un an dupa misiunea nereu~ita a lui Ponce de Leon -, Peter Martyr.iI informa pe Papa Leo X urmatoarel~:
.

cenii mai taniu, referindu-se la aceasta, istoricul Antonio de Herrera'y Tordesillasa spus in Histaria generaf de las [ndias ca "el (Ponce de Leon) a plecat in cautarea Sfintei Fantani, atat de renumita printre indieni ~i a raului ale carui ape ii intinerea pe cei hatraiti". EI spera sa gaseasca in Florida izvorul ~i riul despre care indienii din Cuba ~iHispaiiola spuneau ca "batranii care se imbaiaza in ele redevin tineri". In locul tineretii ve~nice, Ponce de Leon a gasit moartea, din cauza unei sageti indiene. De~i cautarea individuala a unei potiuni sau lotiuni care sa asigure viata ve~nicanu va inceta niciodata, cautarea organizata, pe bazii de decret regal, a 'incetat
_pentru ~otdeauna.

Sa fi fost acea~ta cautare inutila de la bun inceput? Erau Ferdinand, Isabela, Ponce de Leon ~i ceilalti care au moot in cautarea tineretii ve~niceni~te nebuni dand crezare unor basme pentru copii? . Ei nu vedeau a~alucnirile. Sfintele Scripturi, credintele pa_

La 325 de leghe de Hispaiiola, se spune, exista 0 insau Ananeo, pe care, dupa spusele

suM pe nume Boyucas,

celor care au explorat-o, exista 0 fantaha care are pron>,,;ntnton fl.; int;npri np.r.p.ir.are beau din ea. '/0 Sa nu creada Sfintia Voastra ca su.nt doar vorbe aruncate intr-o doara; pentru ca vestea despre toate acestea circuM printre cei de la curte, care Ie accepta ca adevarate, nu pu(ini dintre eifiind oameni a caror bogafie ~i intelepciune ii desparte de oamenii de rand. Ponce de Leon, neahatut, a ajuns la concluzia ca ceea ce cauta el era un parau aflat in conjunctie cu un du, po sibil legate intre

gane ~i istoriile marilor calatorii, toate afirmii ca exista intr-adevar un loc ale 'carui ape (sau sucuri ale fructelor) pot aduce nemurirea ~i tineretea ve~nica. Exista.inca numeroase povestiri vechi - de pe vrernea cand celtiierauin peninsula despre un loc secret, <> ianmna secreta,

un fruct secret sau 0 iarba care pot aduce gasItorulUlnemunrea. Se poveste~te despre 0 zeitii pe nume Iduon care pazea ni~te mere magice. Cand zeii imhatraneau, veneau la ea ~i mancau mere ~i redeveneau tineri. Intr-adevar, "Iduon" insemna "din nou tanar", iar merele pazite de ea erau numite "elixirul zeil.or.... Sa fi fost asta un ecou allegendei lui Heracle (Hercule) ~i
.a

celor douasprezece munci ale sale? 0 preoteasa a zeului Apol-

lo i-a prezis ca '"atunci cand toate acestea se vor incheia, tu vei

T I
12 I Zecbaria Sitchin

Trf!I!,t~ spre cer 113

deveni unul dintre nemliritori". Pentru a ajunge aici, penultima sa munca a fost sa aduca din gradina Hesperidelor merele de aur. caHesperidele - ,,fiiceletaramuluisoarelui-apune"I~aula patul pamantului.' Nu au liisat grecii ~i romanii numeroase legende despre muritori deveniti nemuritori? Zeul Apollo a uns trupullui Sarpedon, ~ incat aeesta sa traiasca mai multe generatiLZeita Afrodita i-a oferit lui P.haon0 potiune magica: ungandu-se cu ea, el s-a transfonnat intr-un tanar '"care a aprins inimile tuturor femeilor din Lesbos"~lar Demophon, uns,cu ambrozie de Demetra, ar fi devenit cu siguranta nemuritor, daca mama sa - necunoscand identitatea zeitei - n-arfi intrerupt procedura. Apoi este legenda lui Tantalus, care a devenit nemuritor m3nc3nd la masa zeilor ~i furaildu-Ie 'nectarul ~i ambrozia. OmoIindu-~i fiul pentfu a-i servi carnea drept masa zeilor, el a fost osaodit intr-un loc CD ITucte~iape minunate, dar pe 'care nu Ie putea atinge vreodata. (Zeul Hennes I-a readus la viati pe fiul miiceliirit.)Pe de altii parte, Ulise a refuzat nemurirea oferitii de nimfa Calypso pentru a ramane alaturi de ea, prefeIind:sii se intoarcii acasii la sotia lui. Mai este apoi legenda lui Glaukos, un riluritor, un pescar simplu, care a devenit zeu al marii. Intr-o zi el a observat cum un p~e prins de el atingand 0 anumita iarba a revenit la viati ~is-a intors in mare. Luand iarba in gurii, Glaukos a sarlt in apa exact in acela~i loc. Zeii marii, Okeanos ~iTethys,I-au admis alaturi de ei ~. I-au flicut zeu.,

din motivele cautiirii .legendarei tantani in India

- tara

pe care 0

cauta Columb ~ipe care a crezut c-a gasit-o. Segmentul din Coran care contine legenda este sura a optsprezecea. Ea relateazii despre cateva intamplari din viata 'lui Moise, eroul biblic al exodului israelitilor din Egipt. Dupa ce a fost ales in noua sa calitate de "mesager al Domnului", el a fost instruit de catre un "servitor al Domnului". Insotit de un ajutor, trebuia sa-~iintdlneasca enigmaticul profesor dupa'numai un indiciu: trebuia sa ia cu el un pe~te uscat, iar locul in care pe~tele va sari ~iva disparea va fi locul in care i~i va intdlni profesorul. Dupa muM ciiutarein zadar, insotitorullui Moise i-a sugerat sa renunte. Dar Moise a insistat sa continue, fiindca nu va renunta pana nu va ajunge la "intretaierea dintre douii riOO". Fiirii
ca ei sa observe, miracolul se produses~ deja:
'

Dar cand au ajuns la conjluenla rauri/or uitasera de pe~te, care sarise ~i 0 luase pe rau '11 jos ca printr-un tunel.

Dupa ce au mers hlai departe, Moise i-a spus insotitorului: "Adu mancarea." Dar acesta i-a spus ca pe~teledisparuse:
"Cand ne-am a~ezat pe piatra. n-ai'viizut ce s-a Intamplat?
Uitai de pe~te cu adevarat

_-= : ~:':,

=- :---

'-'_1.._'" '":,14~~t r1in C;:n~n1~ri~

.In-

dia", a fost ~ianul in care ocupatia musulmaniiin peninsula Iberica s-a incheiat prin capitularea maurilor la Granada. De-a lungul celor aproape opt secole de dominare musulmanii~icre~tina a peninsulei, interactiunea dintre cele dona culturi a fost imensa. lar povestea din Coran (cartea stanta ~ musulmanilor) despre pe~te ~i fantana vietii.era cunoscuta ~i de-o parte ~i de cealaltii. Faptul ca era aproape identica cu legenda greaca a pescarului Glaukos a fost considerat 0 dov~daa autenticitiitiiei. A fost unul

Satan m~a Picut sa uit sa-Ii spun: $i-a jacut llrum prin rau in jos, minune mare s-a-ntamplat. $i Moise a spus:

"Atunci aici e loculpe care atat I-am cautat. ..

,-

Povestea din Coran (Fig. 1) a pe~teiui-uscatcare a fost readus la viata ~ia revenit in mare printr-un tuneltrece dincolo de paralela cu legenda lui Glaukos, referindu-se nu' la un simplu ~_. .--.-

=--

~...:I'

14/ Zecbaria Sitchin

~:r~~.;:CJi ~tS-,~ }f~At~~fM.A1

Trepte sP,"!! cer J-1~

Tu dai sa bea

lit
.

o~~1

din ape/e nemuririi Fiindea a ta este Fantana Vietii. Nu .poate fi nici un dubiu, a~a cum spun scripturile, ca. raul

~~~~~~~-'ll
.o~~d~~U

Nemuririi ~i Fantana Vietii existau; singura problem~ era este - cum sa fie gasite.
.

~i

A optsprezecea sura a Cor~ului ofe~ indiciiimportante.

D\j JS,\4.\St-'lt' Ea ,continua cu intati~area celor trei paradoxuri ale vietii pe ~are

~'~~U~I~
O~,~~~~t;;j1
~~~~;1JW-'l" I~.;:JI.!. i~JJ, ~i~~

.~~f~~!1~~~~)
O""~':'S~'I;' t.i, ...(,-",.. . I~ ~ '-J.~vW'"I.J

1t~\1b.~~Dtf-" ot..~~t,*~ J'LjSjU

Fig.] . pescar, ci la insu~i Moise. De asemenea, descrie incidentul nu ca pe 0 intfunplare, ci ca pe ceva premeditat de Dumnezeu, care cuno~tea locul Apelor Vietii, ape care- puteau fi,recunoscute cu .. 11 It. . .. _.I_1_ _~ -J -.. r -'1---..

servitorul Domnului i Ie arata lui Moise. Apoi surttdescrise alte trei episoade: mai intai, 0 vizita in locul in care apune soarele; apoi in locul in care rasare, adica spre est; apoi in tinutul de dincolo de eel de-al doilea, unde popoarele biblice ale lui Gog ~i Magog (luptiitorii de la S,~itul. Lumii) planuiau noi nelegiuiri asupra pamantenilor. Pentru a pune capat acestor lucruri, eroul, numit aici Du-al'karnain ("Cel cu doua coarne"), a astupat trecatoarea dintre munti cu blocuri de fier, deasupra carora a turnat ~.... plumb topit, creand 0 bariera atat de puternica indit Dici Gog, nici Magog nu putea sa 0 riizbata. Separat, cei doi nu mai puteau . face rau omenirii.. , Cuvantul hzrnain; atat in araba, cat ~iin ebraica, inseamna ~i "coarne dubIe" ~i ,:raze duble". CQnformcelor trei episoade, Moise ar.fi putut fi numit Du-al'karnain fiindca fata lui "avea raze" - radia - dupa intalnirea cu Dumnezeu de pe muntele Sinai. Insa credintele populate medievale atribuiau cele .trei calatorii ~iepitetullui Alexandru eel Mare, regele Macedoniei care
~n ,,,,,.nlnl Tv i rh India. II r.nr.p.rit :mrn:mp. intre:U1a 111me.aiun~and , in

Fiind cre~tinidevotati, regele ~iregina ~paniei trebuie sa fi loat in sens literal viziunea descrisa in ,Cartea Revelatiei, "a raului cu Apa Vietii, limpede precum cristalul, ie~inddin Tronul Domnului... iar in mijlocullui se afla pQmulvietii, cu douasprezece feluri de ftucte". Aproape sigur au crezut in promisiunile Caqii: ,;Celui.insetatii voi da sa bea din fint8na vietii" ~i"celui infometat ii voi.da sa manance din pomul vietii". ~i nu aveau cum sa nu cUI10asca psalmul:

.Aceste credinte populare, care il schimba pe Moise cu Ale-

xandru,. ii 'atribuie acestuianu numai calatoriilein tinutul lui

Gog ~iMagog, ci ~iepisodul cu pe~teleuscat adus la viatii cand . AlexandrU~ibucatarul sau au gasit Fantana Vietii! . Pove~tile referitoare la aventurile lui Alexandru eel Mare erau curente in Europa ~iOrientul Apropiat in epoca medievatii ~i erau bazate pe scrierile istoriculuj grec Callisthenes din

16 / Zecharia Sitchin - -Olynth. El fusese nurnit de Alexandru sa-i consemneze aventurile

T!!p.te spre cer /

!2

in expeditia din Asia, dar a murit in inchisoare dupa ce il jignise

pe Alexandru. Scrierile sale au disparut in mod misterios. Secole mai tarziu, au inceput sa circule in Europa texte latine~ti despre care se spunea ca sunt traduceri ale scrierilor lui Callisthenes. Savantii numesc acest text "pseudo-Callisthenes". Multe secole s-a crezut ca multele traduceri ale aventurilor lui Alexandru care circulau in Europa ~iOrientul Mijlociu erau lacute dupa acest text. Mai tarziu s-a descoperit insa ca au existat versiuni paralele in mai multe limbi - printre care araba, persana, siriana, armeana ~i etiopiana - ~i cel putin trei versiuni grece~ti. Diferitele versiuni, dintre care unele i~i au originea in Alexandria secolului II i.Ch., diferii ici-colo, dar, in mare, similitudinile indica faptul ca au o sursa comuna, poate chiar scrierile Callisthenes, ori, ~ cum s-a spus uneori, in scrisorile lui Alexandru catre mama sa Olimpia ~i catre profesoml sau Aristotel. Aventurile miraculoase au inceput dupa cucerirea Egiptului. Din texte nu rezultii in ce directie a pomit Alexandru ~i nici nu este sigur daca episoadele sunt aranjate in ordine cronologica sau geografica. Unul din prime Ie episoade explica confuzia intre Alexandru ~i Moise: se pare ca Alexandru a incercat sa piece din Egipt asemenea lui Moise, despartind apele ~i traversand marea pe JOs. Ajungand la mare, Alexandru a cerut sa se construiasca in mijlocul acesteia un zid de plumb topit, iar constructorii sai "au c.ontinuat sa toame Dana cand structura s-a ridicat deasupra apei. Apoi a construit deasupra ei un turn ~i un stalp pe care a pus Sa-l fie sculptat chipul, cu douii coame pe cap". $i a pus sa se scrie pe el: "Cine va ajunge aici ~iva vrea sa traverseze marea sa ~tie ca eu am inchis-o." Indiguind apele, Alexandru ~i oamenii sai au vrut sa traverseze. Din precautie, au trimis inainte ni~te prizonieri, dar cand ace~tia au ajuns la mijloc "valurile marii au camt asupra lor ~i marea i-a inghitit, pieril1d cu totii... Cand Cel-cu-doua-coame a

,e.

vamt asta, tare s-a infrico~at de puterea apelor" ~i a renuntat sa-I mai imite pe Moise. Domic totu~i sa cunoasca "intunericul" de dincolo de mare, Alexandru a lacut cateva ocoli~uri, in timpul carora a vizitat izvoarele fluviilor EufTat ~i Tigru, studiind "secretele cerurilor, stelelor ~i planetelor". " Lasandu-~i trupele in spate, Alexandru s-a intors in Tinutul intunericului, ajungand la un munte numit Mushas la marginea de~ertului. Dupa cateva zile de m~, a vamt ,,0 cale dreaptii care nu avea nici un zid, nici 0 inaltime, nici 0 vale". $i-a piiriisit cei cativa insotitori ~i a pomit singur. Dupa ce a mers douasprezece zile ~i douasprezece nopti, "a zarit aura striilucitoare a unui inger", dar cand s-a apropiat a vazut ca era "un foc pihjolitor". Alexandru ~i-a dat seama ca a ajuns la muntele care domina intreaga omenire. ingerul nu era mai putin uimit decat Alexandru. "Cine e~ti tu ~i de ce ai venit aici, muritorule?" I-a intrebat ingerul nedumerit, "cum ai reu~it sa patrunzi in intuneric, caci nimeni n-a rncut-o pana acum". La care Alexandru a riispuns ca ins~i Dumnezeu i-a'ghidat p~ii ~i i-a dat putere "sa ajunga in acest loc, care este Paradisul". Pentru a convinge cititorul ca Paradisul, spre deosebire de lad, putea fi atins prin diverse tunele subterane, autorul antic introduce un dialog lung intre Alexandru ~i Inger despre om ~i Dumnezeu. ingerul Ii cere lui Alexandru sa se intoarcii la oamenii sai, dar Alexandru insista sa afle secretele care guvemeazii Cerul, Pamantul,'pe Dumnezeu ~i omenirea. in final, Alexandru

.,

-.

r.

_ _ ___ ____: .c..____

~t'U&.'"

'"'" '1''''' '."" }

&

a&_..

_ ___ . _

__

oferit nici unui om pana atunci. Supunandu-se, "ingerul ii zise: iti voi spune ceva astfel incat sa triiie~tirara a muri. Cel-cudoua-coame zise: Spune-mi. lar ingerul ii spuse: in tinutul Arabiei, Dumnezeu a lacut un intuneric, in care a ascuns comoara cuno~tintelorsale. Tot acolo se afla 0 rantana ale ciirei ape sunt numite apele vietii ~icel care bea din ea, chiar ~i 0 singurii picatura, nu va muri in veci." .

-_.

18.----/ Zecharia Sitchin Ingerul a atribuit ~i alte puteri magice acestor "ape ale vietii", cum ar ti "puterea de a zbura prin ceruri asemenea ingerilor". Nemaiavand nevoie de altceva, Alexandru intreaba nerabdiitor: "In care sfert al Piimantului se afla fiinmna?" "Intreabii-i pe aceia care sunt mo~tenitorii cuno~tintelor", a fost riispunsul enigmatic al ingerului. Apoi ingerul i-a oferit lui Alexandru un ciorchine de struguri pentru a-~i hriini oamenii. Intorcandu-se la oamenii siii, Alexandru le-a povestit ce i s-a intamplat ~i le-a oferit cate un bob de strugure. Dar dupii ce rupea un bob, in locullui aparea altul. J;)iastfel un singur ciorchine a reu~it sii-i hriineasca pe toti. Alexandru a inceput sa-i intrebe pe toti inteleptii pe care i-a putut giisi. I-a intrebat pe ace~tia: "Ati aflat cumva, in ciirtile voastre, ca Dumnezeu a fiicut un loc intunecat in care a pus toate cuno~tintele ~i.in acel loc se afla 0 fiintana numita Fantana Vietii?" Versiunea greaca sustine cii a trebuit sa se duca panii la capiitul pamantului pentru a-I giisi pe inteleptul care cuno~tea riispunsul; versiunea etiopianii spune insa ca el se afla chiar in armata sa. Se numea Matun ~i cuno~tea scrierile antice. Locul, a spus el, "se aflii in apropierea soarelui, cand riisare pe partea dreaptii" . Prea putin liimurit de aceastii ghicitoare, Alexandru s-a Hisat pe mainile ghidului siiu.Au mers din nou intr-un tinut al Intunericului. Dupii 0 calatorie lunga; Alexandru a obosit ~i I-a trimis pe Matun de unul singur inainte, sa gaseasca drumul. Pentru a~l ajuta sii vada in intuneric, Alexandru i-a dat 0 piatrii miraculoasa, pe care 0 primise el insu~i in imprejura,p deosebite de la un rege batran care tralse pnntre zel - 0 plarra ce JUsese auusa din Paradis de Adam cand fusese alungat de acolo ~i care t':ramai grea de cat orice substanta de pe piimant. Matun, de~i a mers cu grijii, s-a riitiicit. Atunci a scos piatra magica ~i a pus-o pe piimant. Cand a atins pamantul, aceasta a inceput sa lumineze. In aceastii lumina, Matun a viizut un put. Nu ~i-a d~ta seama ca daduse peste Fantana Vietii. Versiunea etiopianii descrie ce s-a intamplat mai departe:

Treptespre cer / 19
Luase cu el un pe$te uscat $i fiindu-i Joarte Joame s-a dus cu ella apa sa-l spele pentru a-I gati. Dar. ciind pe$tele a atins apa, a la$nit in ea $i a Jugit. Cand Matun' a vazut asta, s-a dezbracat $i $-a aruncat in apa. dupa el.

Dandu-~i seama ca acesta era "Putul cu ApaVietii", Matun s-a spalat ~i a baut. Cand a ie~it din put, nu-i mai era foame, nici nu mai avea vreo nevoie umana, tiindcii devenise El-Khidr ve~nic taniir. Intorcandu-se in tabarii, el nu i-a spus nimic lui Alexandru (pe care versiunea etiopiana it nume~te "Cel-cu-douii-coame") despre descoperirea lui. Alexandru insu~i a pomit atunci ~i a descoperit piatra uitata de Matun "striilucind in intuneric ~i avand acum doi ochi care aruncau luminii". Dandu-~i seama ca a gasit calea cea buna, Alexandru a grabit pasul, insii a fost oprit de 0 voce care-l certa pentru ambitiile sale ~i i-a profetit di in loc de viata ve~nica i~i va gasi curand moartea. Inspiiimantat, Alexandru s-a intors la oamenii sai ~i a renuntat la cautare. Conform unora din versiuni, vocea apartinea unei pasari cu chip uman ~i I-a fiicut sa se intoarca atunci cand a ajuns intr-un loc ;,batut in smaralde, satire ~i iacinte". In scrisoarea lui Alexandru ciitre mama sa, era vorba de doi oameni-pasiire care i-au blocat trecerea. In versiunea greacii a pseudo-Chellistenes, bucatarullui Alexandru, Andreas, a fost eel care a dus pe~tele uscat sa-l spele in fiintftna "ale ciirei ape luceau cu lumini". Cand pe~tele a atins apa,
. a mVlat ~ll-a alunecal
Ullllll<111i:1.I.'.c;aUL.<U1U \oNa U'"'''''VP'''''' ~..

tarul a baut din apa ~i a luat cu el intr-un vas de argint, rara a spune nimanui despre descoperirea lui. Cand Alexandru (care in aceastii versiune era insotit de 360 de persoane) a ajuns intr-un loe care striilucea de~i nu se vedea nici soarele, nici luna, nici stelele, calea i-a fost bloeatii de douii piisan cu triisaturi umane. "Intoarce-te, i-a spus una dintre ele, tiindca pamantul pe care ca1ci apartine numai lui Durnnezeu. Intoarce-te, nefericitu-

I .1

20 / Zecharia Sitchin ------.--.-

~e

spre cer / 21

Ie, fiindca in Tara Binecuvantatilor tu nu poti pune piciorul!" Tremurand de frica, Alexandru ~i oammiisai s-au intors, dar inainte de a pleca au luat ca suvenir 0 palma de tarana ~icateva pietre. Oupa cateva zile de mar~au ie~itdin Tara Noptii Ve~nice ~i dind au ajuns la lumina au vazut ca tiirana ~ipietrele pe care Ie luasera erau praf de aur ~ipietre pretioase. Abia atunci a povestit bucatarul despre pe~telecare inviase, omitfuldinsa sa spuna ca bause ~ipastrase din apa. Alexandru I-a batut ~i I-a alungat din tabara. Oar bucatarul nu voia sa piece singur, fiindca se indragostise de fiica lui Alexandru. A~aca i-a povestit acesteia secretul ~ii-a dat sa bea apa. Cand Alexandru a aflat, a alungat-o ~ipe ea: "Ai devenit mptura zeiasca, capatand nemurirea", i-a spus el, a~aca nu mai putea trai printre oameni ~i sa se duca sa traiasca in Tara Binecuvantatilor.Cat despre bucatar, Alexandru I-a aruncat in mare cu 0 piatra legata de gat. insa, in loc sa se inece, acesta s-a transformat in demon al marii. ,,~i a~ase incheie povestea bucatarului ~ia fecioarei", ni se spune. Pentru inteleptii sfetnici ai regilor europeni medievali, diferitele versiuni nu mceau decat sa confirme autenticitatea ~i vechimea legendei lui Alexandru ~i a Fantanii Vietii. Oar unde se aflau aceste ape magice? Era aproape de granita cu Egiptul, in peninsula Sinai, zona de activitate a lui Moise? in apropierea Tigrului ~ia Eufratului, fluviile care izvorau de pe undeva din Siria? S-a dus Alexandru la capatul pamantului - India - pentru a gasi fiintanasau s-a imbarcat pentru aceste calatorii dupa ce s-a intors de aici?
ayautu JU,",U1CyaU ~-au 1UIHc1l ~c11CL.UIVC Jlll~U::IUt, tar nOlle

Gange, care n-ar fi fost altul decat raul Fison din Paradis. Acolo, in India (ori pe 0 insula apropiatii),Alexandru a ajuns la poarta Raiului. Pe masuriice aceste conc1uziiprindeau formain Europa medievala, 0 noua lumina a fost aruncatiiasupra subiectului dintr-o sursa cu totul ~i cu totul nea~teptatii.to 1145, episcopul gennan Otto de Freisinga relatat in Chronicondespre 0 epistola uimitoareoPapa, spune el, primise 0 scrisoare de la un conducator ~tin din India, a carui existenta fusese complet necunoscma pana atunci. lar acel rege afirma ca mul din Paradis curgea intr-adevar in tara sa. Episcopul Otto iI numea ~ipe intermediarul care ii adusese Papei scrisoarea, episcopul Hugh din Gebal, un o~ pe coasta mediteraneana a Siriei. Conducatorul se numea loan Batranul sall, dupa numele de preot, parintele loan. Se spunea despre el ca este descendent chiar din magii care il intampinasera pe Christos. ii invinsese pe regii musulmani din Persia ~ia intemeiat un putemic regat cre~tin la capatul piimiintului. Astiizi, unii speciali~ti considera totul un fals in scopuri propagandistice. Altii considera ca ceea c~ i se relatase Papei erau distorsionari ale evenimentelor reale. Lumea cre~tina din vremea aceea lansase cu cincizeci de ani in urma 0 cruciada 00potriva ocupatiei musulmane in Orientul Apropiat (in special in Tara Sfiintii),'fiind infranta la Edessa in 1144. Oar la capatul pamantului regii mongoli incepusera sa atace granitele imperiului musulman, iar in 1141 I-au invins pe sultanul Sanjar. Ciind
v'I;;;:)u::;aa ClJWl.;) 111 VIQ~"I,""

u'-' 1-''' ,""vu...n.u.

aaa

r--

opere asupra subiectului din surse cre~tine au cazut de acord asupra Indiei. 0 compozitie latina intitulata Alexander Magni Inter Ad Paradisum, 0 omilie siriana a episcopului lacob de Sarug, Recension of Iosippon in armeana - completata cu povestea tunelului, a oamenilor-pasare ~i a pietrei mag ice - plaseaza Tara intunericului sau Muntele intunericului la capatul pamantului. Acolo, spun unele scrieri, Alexandru a pornit cu 0 corabie pe

zentata Papei ca 0 victorie a unui rege cre~tincare ii atacase pe musulmani din cealaltii parte. Cautarea Fantanii Tineretii nu a fost printre motivele primei cruciade (1095), insa se pare ca a stat la originea celorlalie. Fiindca imediat ce episcopul Otto i-a raportat Papei despre existenta parintelui loan ~ia raului Paradisului in tara sa, acesta a ~i cerut reluarea cruciadelor. Ooi ani mai tarziu, in 1147, OOpara-

00

-.------.---

22 / Zecharia Sitchin -------

!!:!Etespre cer / 23

tul Conrad al Gennaniei, insotit de alti regi ~inobili, a pornit cea de-a doua cruciada. in timp ce roata norocului se invmea cand in favoarea,cand impotriva cruciatilor, in Europa s-a auzit din nou de parintele loan ~ipromisiunea sa de a-i ajuta. Confonn cronicarilor vremii, parintele loan a trimis in 11650 scrisoare imparatului Bizantului, imparatului SfiintuluiImperiu Roman ~i altor regi, in care i~i declara intentia clara de a veni in Tara Sfiinta cu annatele sale. Din nou, tara sa era descrisa ca fiind locul prin care curge mul Paradisului ~iin care se afla poarta Raiului. Ajutorulpromis n-a venitniciodata.Drumuldin Europacatre India nu era inca deschis.La sfii~itul secolului al treisprezecelea cruciadeles-au incheiat,infrante deflnitivde musulmani. in timp ce annatele crueiate avansau ~ise retrageau, credinta ca apele Paradisului curg in India continua sa se raspandeasca. inca inainte de incheierea secolului doisprezece, 0 nou~ versiwle a aventurilor lui Alexandru i~ifacea loc in tabere ~ipietele ora~elor.Numita Romance of Alexander,era (a~acum se ~tie astazi) opera a doi francezi care i~i bazasera "romantul" pe versiunea latina a pseudo-Callisthenes ~i pe alte "biografii" ale eroului. Cavalerii, razboinicii, ora~eniiinsa nu erau tnteresati de autori, fiindca opera povestea in cuvintele lor aventurile lui Alexandru in tinuturi exotice. Printre aces!~a era povestea celor trei f'antanimiraculoase: una ii intinerea pe cei batrani, a doua oferea nemurirea, iar a treia ii invia pe morti. Cele trei fiintani, se explica, erau localizate in zone diferite, spunandu-seca izvoraudin Tigru ~iEufrat (Orient), 1'111 tCg.pL)~Iuange tlllma). f\cestea erau cele patru moo ale Paradisului ~i, de~i curgeau in zone diferite, toate aveau aceea~i origine: Gradina Edenului- exact a~acum se spunea in Biblie. Cartea spune ca Alexandru ~i oamenii sai au descoperit Fantana Reintineririi. Se dadea ca adevarat faptul ca cincizeci ~i ~ase de insotitori ai lui Alexandru au baut din Fanmna Tineretii ~i "fata lor a redevenit ca de treizeci de ani". Pe masura ce noi
traduceri ale cartii

mai specifice: nu numai fetele Ie intinerisera, ci ~ibarbatia ~ivirilitatea Ie fusesera restaurate. Dar cum sa ajungi la aceasta fiinmna,daca drumul spre India erablocat de musulmani? lar ~i iar, papii au incercat sa comunice cu parintele loan, "ilustrul ~imagnificul rege allndiei ~imult-iubit flu allui Christos". in 1245, Papa Inocentiu N I-a trimis pe fratele Giovanni da Pian del Carpini, prin sudul Rusiei catre conducatorul mongolilor, crezandu-i pe ace~tianestorieni (0 ramura a bisericii ortodoxe) ~ipe han ca fiind parintele loan. in 1254 conducatorul religios annean lIaithon a calatorit deghizat prin estul Turciei catre Mongolia. insemnarea caIatoriei sale consemneaza trecerea pe langa 0 trecatoare ingusta in apropiere de Marea Caspica, numita Porfile de Fier; speculatia ca aceasta calatorie seamana cu cea a lui Alexandru (care turnase fier topit pentru a inchide 0 trecatoare) a servit la intarirea ideii ca la "capatul pamantului" se poate gasi poa!1aRaiului. Ace~tia,precum ~iaIti emisari papali sau regali au fost inso\iti in curand de alti aventurieri, cum ar fi fratii Nicolo ~i Maffeo Polo, insotiti de flul acestuia din unna, Marco Polo (1260-1295), sau de cavalerul gennan William de Boldensele (1336) - toti cautand tara parintelui loan. Daca ace~ti calatori pastrau intact interesul curtilor sau al Bisericii, cea care mentinea treaz interesul era tot literatura. Astfel a aparut opera unui autor care se prezenta astfel: .,Eu, John Maundeville, Cavaler", nascut 4in ora~ul S1.Albans in- Anglia, _ ... . Y. , "" ""'"

care "a plt:l:aL pc UIC11C au..' ...,VUU&~&~& - --- -- -lU u~~..

Scriind la incheierea c1iHitoriilorsale, treizeci ~i patru de ani mai tarziu, sir John poveste~te ca "am pornit catre Tara Sfiinta ~i spre lerusalim, ~i inca spre Tara Marelui Caan ~i a parintelui loan ~i inca spre India ~i multe alte tari cu toate miriunile dintr-insele". in capitolul douazeci ~i ~apte, supraintitulat "Despre bogatiile regatului parmtelui loan", cartea (The Voyages and Travels of Sir

W Iaceau

drum in lume, detaliile deveneau ~i

John Mallndevi/le.Knight) spune:

24 / Zecharia .Sitchin -"-Acest impdrat, piirintele loan, are 0 lard intinsd ~i multe or~e nobile ~ifrumoase # nenumarate insule mari. Fiindcd pe tot intinsul ei, India este imparlitd in insule de apele care izvoriisc chiar din Paradis... $i tot acest pamant este bogat... in lara pdrintelui loan sunt multe comori ~i multe pietre prefioase, atat de mari, incat din ele se fac farfurii ~ipocaluri...

Treptespre cer / 25

In aeelloc, el aduna cavaleri Dobili ~i viteji cu care petrecea, apoi ii trimitea la lupta contra d~manilor sai spunindu-le sa nu se teama de moarte ori de rani fiindea vor fi inviati din morti ~iintineriti:
$i dupa moartea lor erau ad~i jaculi de varsta demoazelelor puteau vedea pe ins~i in acest Paradis ~i erau

~i liisali sa se joace cu ele. $i in toata miire{ia Lui.

dupa aceea erau d~i intr-un alt Paradis, mai inalt, unde 11

Apoi Sir John descrie raul din Paradis:

In aceastii lard se ajla 0 mare, care este numita Marea de Catron... La distan{ii de trei zile de mare se afla un munte mare, din care curge un rau mare care vine din Paradis ~i este plin de pietre prefioase,jara 0 picatura de apa; ~i curge prin dqert, pand ce ajunge la Marea de Catran.

Dumnezeu

Dar acesta nu era Paradisul Biblie, spune Sir John. Acesta, spune el in capitolul treizeci, se afla dincolo de insulele ~i tinuturile prin care calatorise Alexandru cel Mare. Drwnul catre el duce spre rasarit, catre doua insule bogate in mine de aur ~i argint "unde Marea Ro~ie se desparte de Ocean": $i dincolo de acele finuturi # insule # de~erturi de sub stapanirea parintelui loan, mergand drept care riisdrit, nu mai gase~ti decat munli ~i pietre; iar ac% este tdramul intunericului, unde nu se poate vedea, nici ziua~ nici noaptea... $i acel pustiu line de la coasta aceasta pana la paradisul terestru, acolo unde Adam, primul nostru tata, ~i Eva au fost pu#.

Pe Hinga Raul Paradisului, mai era ,,0 insula mare, lunga ~I lata, numita Milsterak", care era raiul pe pamant. Avea "cele mai minunate gradini ce se pot imagina, iar in ele se aflau toti pomii cu ftucte ~i toate natiile de ierburi placut mirositoare ~i de folos". Acest paradis, spune Sir John, avea numeroase pavilioaDe ~i camere, a caror destinatie era placerea sexuala, toate fiind opera unui om bogat ~i diavolesc. Aprinzand imaginatia (~i Iaeomia deopotriva) cititorului cu pove~ti despre pietre pretioase ~i alte bogatii, Sir John stimuleaza apoi dorintele sexuale. Loeul, serie el, fusese umplut eu "eele mai frumoase demoazele sub paisprezeee ani ~i eei mai frumo~i flacai
..J_ ___ ..
A 11.. -

De acolo izvorau raurile Paradisului:

in cel mai inalt varf al Paradisului, chiar in mijloc, se aJ'a un PUIae unae les patru raun, care curg prin multe lari, ~i unul este Fison sau Gange, # curge prin India, ori Emlak, iar in el sunt multe pietre prelioase ~i mult
nisip de aur.

,:_

"'

U.;l"'" J.0p'Ula...

... pusese sa se faca trei fantani, inconjurate cu pietre de iasca ~i cristal, acoperite cu aur, biitute cu pietre prelioase # perle orientale uria~e. $i a pus sa se construiascd sub pdmant un mecanism astfel incat cele trei fantani sa dea, la dorinla lui, una lapte, alta vin ~i a treia miere. $i locul acela il numea Paradis.

lar al doilea rau este numit Nil, sau GihoR, care curge prin Etiopia ~i apoi prin Egipt. Altul este numit TIgru ~i curge prin Asiria ~iArmenia Mare.

26 / Zecharia Sitchin ----Altul este numit Eufrat, ~i curge prin Media, Armenia $i Persia.

Treptespre cer / 27

Marturisind ca el insu~i nu ajunsese in biblica gradina a Edenului, John Maundeville explica: "Nici un muritor nu se poate apropia de acelloc mra mila Domnului; a~aca despre acel loc nu mai pot sa va spun nimic." In ciuda acestei recunoa~teri, multe din versiunile traduse dupa originalul englez afirma ca Sir John ar fi declarat "Eu, John de Maundeville, am vazut fiintana ~iam baut de trei ori din apa ei cu tovara~iimei ~ide cand am baut ma simt bine." Faptul ca in versiunea engleza Sir John se plange de dureri de guta, fiind la capatul zilelor, se pare ca nu a contat pentru cei entuziasmati de calatoriile sale. Nici nu conta atunci ca, a~a cum sustin unii speciali~tide astiizi, John de Maundeville era un doctor francez care nu calatorise niciodatii, insa a imaginat un jurnal de calatorie din altele ale unora care indriiznisera sa se aventureze in tinuturi indepartate. Scriind despre viziunile care motivasera expeditiile ce dusesera la descoperirea Americii, Angel Rosenblat (La Primera Visionde America y Gtros Estudios) conchide ca: "Pe langa credinta in Paradisul terestru mai era ~idorinta - de natura mesianica (faustica) - de a descoperi Fanmna Tineretii Ve~nice.Visul intregului Ev Mediu. In noua viziune a Paradisului Pierdut, pomul vietii fusese convertit in Fantana Tineretii $iapoi in Raul Tineretii." Motivatia era convingerea ca "Fanmna Tineretii se afla in India... 0t fiintana care .. ... vindeca pe __. t.. T t a bolnavi ~i asigura nemuri., n..."" I..u.'" V ".I.""I.I.U..3'-' \.fQIC1LUIJd 111 :'(1111111-

conjurarea Africii. in 1445, navigatorul portughez Dinas Dias a ajuns la gurile fluviului Senegitl~i"cugandulla scopul presupus al voiajului, declara ca "se spune ca izvora~tedin Nil, fiind unul din glorioasele rauri ale pamantului, fiindca i~iare izvorul in pasadisul terestru, Gradina Eden". Alti exploratori i-au urmat, ajungand pana la Capul Bunei Sperante. in 1499, Vasco da Gama ~i flota sa au navigat in jurul Africii, ajungand la taramul mult-dorit: India. Totu~i,portughezii, cei care au lansat Epoca Descoperirilor, nu au ca~tigatintrecerea. Cercetand cu atentie hii11ivechi ~i scrierile celor care s-au aventurat spre rasant, un italian la origine, Cristobal Colon, a ajuns la concluzia ca navigand spre vest ar putea ajunge in India pe 0 ruta mult mai scurta decat cea spre est. Cautand finantare, el a ajuns la curtea lui Ferdinand ~ia Isabelei. Avea cu el (~i a avut in timpul primului voiaj) 0 copie a versiunii latine~ti a cartii lui Marco Polo. De asemenea putea arata cartea lui John de Maundeville, care explicase cu un secol ~ijumatate mai devreme ca mergand spre est se ajunge la vest "din cauza rotunjimii pamantului... caci a~aI-a mcut Dumnezeu
asemenea peste tot". '

In ianuarie 1492, Ferdinand ~iIsabel i-au infrant pe musulmani ~iau eliberat peninsula. Nu era oare un semn divin ca Spania va implini ceea ce nu reu~iseracruciatii? Pe 3 august, acela~i an, Columb a pornit sub pavilion spaniol in cautarea unei noi rute spre India. Pe 15 octombrie a zant pamantul. Pana la cap~tul vietii sale, in 1506, a fost convins ca a ajuns pe una din insulele legendarului piirinte loan.
Oona decenii mai D117.itL Ferdinand i-a oferit Illi Ponce de

dia... in regatul cre~tinal panntelui loan". Ajungerea in India ~i la raurile care izvorau din Paradis a devenit "un simbol aleternei dorinte umane pentru placere, tinerete ~ifericire". Cu rutele terestre blocate de du~mani,regatele cre~tinedin Europa au cauta~0 noua ruta catre India, pe mare. Sub Henry Navigatorul, regatul Portugaliei s-a ridicat pe la mijlocul secolului cincisprezece ca principala forta in cautarea Indiei prin in-

Leon un Patent de Descoperire, cerandu-i sa gaseasdi tara inmrziere apele care intinereau. Spaniolii credeau ca-I emulau pe Alexandru eel Mare. Habar nu aveau ca puteau merge mult mai departe in' antichitate.

I I

Treptespre cer /29

II STRAMoSII NEMURITORI ,
Scurta viat3 a lui Alexandru Macedon - a moot la varsta de treizeci ~itrei de ani in Babilon - a fost plina de cuceriri, aventuri, explorari, 0 dorinta arzfu1dade a ajunge la capatul pamantului pentru a deslu~i misterul divino Nu a fost 0 cautare in zadar. Fiul reginei Olimpia ~iprobabil at sotuIui acesteia, Filip al II-lea, a fost educat de filosoful Aristotel in spiritul intelepciunii antice. A fost martor al certurilor ~ial divortuIui dintre piirintiisai, care a condus la lupta intre fiu ~i mama. Apoi a urmat impacarea. Pe urma, asasinarea lui Filip, care a adus incoronarea lui Alexandru la varsta de douazeci de ani. Prima sa expeditie militara I-a adus in fata oracolu- ' lui din Delphi. Acolo a auzit primele profetii care ii promiteau faima, dar ~i0 viat3 scurta. Ne"mfticat, lexandru a purees - ~a cum vor face spaniolii A peste 1800de ani - in cautareaApelorVietii.In acest scop a pomit spre est. De acolo venisera zeii: marele Zeus, care a traversat Mediterana,din ora~ulfenician Tyr catre insula Creta;Aftodita a venit ~i ea de dincolo de Mediterana, via Cipru; Poseidon, care a adus cu el calul, din Asia Minor; Atena, care a adus in Grecia
_~_1~___1 ..J=_ A._-=_ ..1_
41. A.__1_ _ ..J ~ ..~ ...

- -- ---, ---

r- ---

ii studiaseAlexandru,se aflauapele care ofereau tinereteave~ca. Una dintre aceste legende era cea a lui Cambyses, fiul regelui persan Cyrus, care a traversat Siria, Palestina ~iSinaiul pentru a ataca Egiptul. Invingandu-i pe egipteni, el i-a tratat cu cruzime ~i a golit templeIe zeului Ammon. Apoi s-a gandit sa pIece in sud ~isa-i atace pe "mult-traitorii etiopieni". Descriind

'
Lumea lui Alexandru Fig. 2

'Ii

J. _ : i

'-""'""""

,0 ZechariaSitchin
evenimentele, Herodot - care a scris cu un secol inainle de vremea lui Alexandru - spune (Istoria, Cartea III): Spionii sai au mers in Etiopia. sub aeoperirea ea ad/le daruri regelui. dar eu adevi'irat pentm a scrie tot ee vedeau ~i, mai presus de toate, sa afle daea exista ori ba in Etiopia "Masa Soarelui"... Spum1nd regelui ca "optzeci de ani este cea mai lunga viaW' in Persia, spionii I-au intrebat pe rege daca esle adevarat ce se spune despre etiopieni. Confinnandu-Ie, ... regele i-a eondus la v lantana #, dupa ee s-au spa lat. au vazut ea maillile lor useate # illcrelite s-au netezit. ea unse eu ulei. Jar din lantana venea WI miros ea de violete. lntordindu-se la Cambyses, spionii au descris apele ca fiind .,alal de moi ca nimic nu plute~te pe ele, nici lemn, nici altceva mai u~or, ci totul se duce degraba la fund". Iar Herodot are urmatoarea conc1uzie:
Daea ee se spune despre aeeastalantana este adevarat, atwlci apele ei ii lin pe etiopieni atat de mult in viala.

Treple sP'''e. eel' " 31

Fig. 3

Fig. 4

in realitate era zeul Ammon, aparut sub fonna lui Nectanebus. A~a ca, atunci cand iI nascuse pe Alexandru, ea llascuse copilul ullui zeu. Exact acela~i zeu pe care persanul Cambyses il umilise. Dupa ce a invins annatele persane in Asia Minor, Alexandru a pomit spre Egipt. A~teptandu-se la 0 apriga impotrivire din partea viceregilor persani ai Egiptului, Alexandru a fost uimit sa vada ca ace~tia i se supun tara efort: un sernn divin, cu siguranta.
t;>;..>;~>; ",i ,.1I1n ('I in'" A I"v<lnrlnl <:_<1im; rlirf"rt in Marea r Oazii.

Pove~lile despre Fiintana Tineretii din Etiopia ~i era despre violarea templelor lui Ammon de catre Cambyses au 0 legatura cllrccta cu Alexandru. Asta dm cauza zvonurilor ca Alexandru nu era de fapl tiullui Filip, ci al zeului Ammon (Fig. 3). Relatiile tensionate dintre Olimpia ~i Filip n-au Iacut dedit sa-i intareasca biinuielile. A~a cum relateaza diferitele versiuni ale lui pseudo-Callisthenes, curtea lui Filip fusese vizitata de un faraon egiptean pe care grecii iI numeau Nectanebus. Era un maestru magician, un preliditor, ~i el a sedus-o pe Olimpia. Fara ca ea sa-~i dea seama,

laca~ullui Ammon. Acolo, zeul insu~i (spun legendele) i-a contirmat ascendenta divina. Astfel, preotii egipteni I-au zeificat ca faraon. Dorinta lui de a invinge sOaI1a umana a devenit nu un privilegiu ci WIdrept. (De aici inainte, pe monedele batute, Alexandru va aparea ca Zeus-Ammon - Fig. 4.) Alexandru s-a indreptat apoi spre sud, la Karnak, centrul rehglOs al lui Ammon. Calatoria avea insa ~i alte scopuri. Centm religios venerat inca din al treilea mileniu inainte de Chris-

32 / Zecharia Sitchin I~l!ie...~~~er / 3~ tos, Kamak era un conglomerat de temple, altare ~i monumente construite de generatii de faraoni. Unul dintre cele mai impresionante dintre toate era cel construit de regina Hatshepsut cu mai bine de 0 mie de ani inainte de vremea lui Alexandru. :;;i des pre ea se spunea ca a fost fiica lui Ammon, conceputa de 0 regina vizitata de Ammon deghizat! Nu este foarte clar ce s-a petrecut acolo. Cert este di, in loc sa se indrepte cu annata sa spre est catre inima imperiului persan, Alexandru, insotit doar de 0 mica escorta, a pomit spre sud. Companionii sai au fost rncuti sa creada ca este vorba de 0 caIatorie de placere - capriciu de indragostit. Interludiul total necaracteristic a fost la fel de nedumeritor pentru istoricii acelor vremuri, ca ~i pentru generalii lui Alexandru. incercand sa rationeze, cronicarii calatoriilor lui Alexandru descriu femeia pe care Alexandru unna s-o viziteze ca fiind 0 femme fatale, "a carei frumusete nici un muritor n-o poate descrie in cuvinte". Era Candace, regina unui teritoriu din sudul Egiptului (Sudanul de astazi). intorcand pe dos povestea lui Solomon ~i a reginei din Sheba, de data aceasta regele s-a dus in tara reginei. fiindca Alexandru nu cauta dragostea, ci nemurirea. Oupa 0 ~edere pHicuta, regina a fost de acord sa-i dezvaluie lui Alexandru, ca dar de despartire, secretul "pe~terii vrajite unde se aduna zeii". Unnand indicatiile ei, Alexandru a descoperit locul ascuns. A intrat insotit doar de cativa soldati ~i a zarit o lumina cetoasa. S.talactitele ~i stalagmitele luminau ca ~i cum $i unu/ ii zise: "Bine ai venit, A/eXandru. $lii cine

sunt?"

far e/ a zis: "Nu, stapanu/ meu. " far ceM/a/t zise: "Sunt Sesonchusis, rege/e cuceritor a/ /umii, iar acum am ajuns in randu/ zei/or. "

. oameni

_a

:: :-"'~~ :_::UU..H ~""~~ ~ua':)'-'la

lUlUi~

JUc1lCIJGtlC, al U IIlUI\lme l

ae

ii slujeau tacuti. La inceput a fost speriat ~i uluit. Oar a ramas sa vada ce se intampla, fiindca observase cateva figuri mai stralucitoare care emiteau sageti de lumina. Vederea unor fiinte care emiteau prin ochi raze de lumina I-a

rncut pe Alexandru sa se opreasca. Erau zei sau muritori zeificati? A fost apoi surprins sa auda 0 voce: una din figuri ii vorbea:

Alexandru, departe de a fi surprins, crezu ca a gasit exact persoana pe care 0 cauta. Sosirea lui se pare ca era a~teptata. Alexandru a fost invitat inauntru la "CreatoruI ~iAtotveghetorul intregului univers". "A intrat ~i a vazut 0 stralucire ca de foc; a~ezat pe tron, zeul pe care 0 data it vazuse adorat de oamenii din Rok6tide, zeul Serapis." (in versiunea greaca este vorba de Oionysos.) Alexandru a crezut ca este momentul oportun sa aduca iri discutie problema longevitatii sale. "Mare zeu, cati ani imi este dat sa traiesc?" Oar zeul nu-i dadu nici un raspuns. Atunci Sesonchusis a cautat sa-I consoleze pe Alexandru, fiindca tacerea zeului vorbea de la sine. "Cu toate ca ~ieu am ajuns in randul zeilor", i-a spus Sesonchusis, "tu e~ti mai norocos decat mine, fiindca, de~i am cucerit intreaga lume ~i am stapanit atatia oameni, nimeni nu-~i mai aduce aminte de mine, pe cahd numele tau va dainui in vecii vecilor dupa moartea ta". "Vei trai dincolo de moarte, prin numele tau", I-a consolat el pe Alexandru. Oezamagit, Alexandru a parasit pe~tera ~i "a continuat calatoria pe care 0 incepuse" - cautandsfatulaltorinteleptipen_ .~ , _ _ .._ . 1_. t""- -- .. ,. r - --lorlalti care inaintea lui devenisera nemuritori. Printre cei pe care i-a cautat ~i intalnit Alexandru era ~i Enoh, patriarhul biblic de dinainte de Potop, strabunicullui Noe. Intalnirea s-a petrecut intr-un loc din munti, "acolo unde se afla Paradisul, Tara Vietii", "Iaca~ulunde locuiesc sfintii". In varful unui munte se afla 0 structura stralucitoare din care se ridica spre cer 0 scara uria~a,rncuta din 2500 de lespezi din aur. ktr-un hol sau cavema de dimensiuni imense, Alexandru a vazut "chipuri
11

-.~.;tl

34 / Zecharia Sitchin ----------aurite, fiecare stand in cate 0 ni~a", un altar de aur ~i doua candelabre uria~e de ~aizeci de picioare inaltime. Pe 0 eanapea din apropiere se odihnea 0 forma ee parea un om fnvelit fntr-o patura biituta eu aur # nestemate, iar deasupra lui, luerata fn aur; se gasea 0 ramura de vila, eu ciorehini de struguri din pietre nestemate.

Treptespre cer / 35

Omul s-a ridicat dintr-o data in picioare, identificandu-se ca fiind Enoh. "Nu'cerceta misterele Domnului", I-a avertizat pe Alexandru. AscuItand avertismentul, acesta s-a intors la oamenii sai, dar inainte de plecare a primit in dar un ciorchine de struguri cu care a reu~itsa-~i hraneasca toata armata. intr-o alta versiune, Alexandru a intalnit nu unul, ci doi oameni din trecut, Enoh ~i Ilie - cei doi care, conform traditiilor biblice, nu ar fi murit niciodata. Asta s-a intamplat in timp ce Alexandru traversa un de~ert nelocuit. Deodata, calul sau a fost "posedat" de un spirit care i-a purtat, cal ~i calaret, ditre un ta~ bemacIu aurit. inauntru, el a viizut doi oameni. Fetele Ie straluceau, dintii Ie erau albi ca laptele, iar ochii mai stralucitori ca stelele; erau "de statura nobila, cu 0 infiiti~areplina de gratie". Spunandu-i cine erau, i-au zis ca "Oumnezeu i-a ascuns de moarte". I-au spus ca acel loc era "ora~ullaca~ului vietii", de unde curg "apele stralucitoare ale vietii". Oar inainte ca Alexandru sa afle mai muIte despre aceste ape, el a fost luat de un "car de foc" ~idus inapoi la trupele sale. - .. - ... .. .. '"
\ \",,-VUIV1111 UUU1t1'-'1 I,UU..JU.,U,UU.ll"', PIV"''''''''U.J. J." vJ..u I.J."''''''' '" ..1.'\.1""'''

timpului asemenea monurnentelor;aparand din nisip, piramidele ~iSfinxul nu au fiicutdecat sa adanceasca enigma. Descoperlrea hieroglifelor a demonstratdi misterul era de fapt ~imai mare. 1'0ve~tile din antichitate, venite pe filiera romana sau greaca, s-au dizolvat in legenda, apoi au disparut in uitare. Abia dupa ce Napoleon a cucerit Egiptul in 1798, Europa incepe sa redescopere Egiptul. Alaturi de soldati, el a fost insotit de savanti care au dat la 0 parte nisipul ~iau ridicat cortina uitarii. Apoi, intr-un sat, Rosetta, a fost descoperita 0 piatra pe care se afla aceea~iinscriptie in trei limbi diferite. Fusese descoperita cheia pentru descifrarea limbii ~iinscriptiilor Egiptului antic. Prin anii '20 ai secolului trecut, exploratorii europeni care au patruns in Sudan au raportat descoperirea unor monurnente antice impresionante (printre care ~i cateva piramide) pe malu~ Nilului intr-un loc numit Meroe. 0 expeditie regala prusadi a descoperit rama~itearheologice impresionante in timpul excavatiilor dintre 1842 ~i 1844. intre 1912 ~i 1914 alti arheologi au descoperit noi situri. Inscriptiile hieroglifice indicau ca era vorba de un loc nurnit Templul Soarelui - poate chiar eel nurnit de spionii lui Cambyses "Masa Soarelui". Alte sapaturi, punerea
.

cap la cap a descoperirilor rheologice~icontinuadescifrarea a

inscriptiilor au stabilit ca intr-adevar a existat in acelloc un regat nubian in primul mileniu inainte de Christos. Era biblica Tara C~. ~i a existat intr-adevar 0 regina Candace. Hieroglifele' au aratat ca, pe la inceputurile regatului nubian, el a fost condus de n rp.p'inii inte1eantasi binevoitoare. Nurnele ei era Candace (Fig. 5). De atunci incolo, orice femeie care urea pe tron (lucru ce nu era deloc rar pe vremea aceea) adopta ~iacest nurne ca semn al regalitiitii superioare. Iar mai la sud de Meroe, in acela~i regat, se afla un ora~numit Sennar - probabil acel Shamar despre care se poveste~tein aventurile lui Alexandru. Dar Sesonchusis?in versiunea etiopiana a pseudo-Chal1isthenes, ca in drum spre (sau din) Egipt,Alexandrua trecut pe langa un lac plin de crocodili:acolo, un conducatoranterior constru-

purtat la cer, cu 0 mie de ani inainte, pe calul sau alb.)

Sa fi fost episodul din pe~tera zeilor

- ca ~i alte

episoade ale

aventurilor lui Alexandru - pura fictiune, mituri pur ~i simplu, sau 0 varianHi"literara" a unor evenimente istorice? A existat vreo regina Candace, un ora~ regal pe nume Shamar, un cuceritor pe nume Sesonchusis?Pana recent, aceste nume nu insemnau nimic pentru istorici. Oaca erau nurne ale unor personaje regale egiptene, ele au fost ascunse in negura

16~echaria Sitchin Trepte spre cer I 37

Fig. 5

isc 0 punte pcntru traversarea lacului. ,,~i acolo se afla 0 constructie pe tann, pe care se gasea un altar pe care era scns: "Sunt Kosh, regele ImOO,nmrele cut:eritor, ~i eu am traversat acest lac." ("ine era acest cueeritor Kosh, regele care a condus probabil Nubia ~au Tara Cu~? In versiunea greadi, cuceritorul care ~i-a comemorat astfellreccrea lacului - descris ca 0 parte a Marii R(I~ii - esle numit Sesonchusis. Oeci Sesonchusis ~i Kosh crau uDul ~i acel~i. un faraon care condusese ~i Egiptul, ~i Nubia. A~l rege este reprezentat pe monumentele nubiene primind de la zeul Soarelui Fructul Vietii, de forma unor frunze de curmal (Fig. 6). lnscriptiile egiptene vorbesc de un mare faraon care, pe la ioceputul mileniului doi inainte de Christos, a fost intr-adcvar cucrntQrullunui. Numele sau era Senusert, fiind un adept allui AmmQn. Istoricii greCJ if credileaza cu cucerirea Libiei ~i Arabiei, precum!ii a Etiopiei ~i a unei parti din insulele Marii Ro~ii, a lI1lCJ piirti importantc din Asia - patrunzand spre rasarit mult mai dep~ decat aveau s-o fadi ulterior persanii '$i invadand Europa prin Asia Minor. Herodot descrie marile fapte ale acestui conducator, pc care if nume~te Sesoslris. Povestind ca el ridica un stiHp memorial oriunde ajungea, Herodot afirma: "Ace~ti stMp; se mal viid ~i ast.azi." Astfel, atunci dind Alexandru a vazul <;talpullanga lac a fost confirmarea sClierilor lui Herodot. Sesonchusis a existat cu adevarat. Numele sau egiptean insemna ..Cel ai dirni stramo~i traiesc". Fii.ndca, datorita faptului di era raraon. avea toate drepturile de a se alatura zeilor ~i a trai \"e~01C. in cautarea Apclor Vietii ~i a Tineretii Ve~lllce, un lucru Important if constituie credinta di aceasta cercetare nu era zadamica, fiindca ~i aItii in trecut reu~isera. Mai mult, dacii aceste ape izvorau din Paradisul pierdut, gasirea celor care au fost acolo nu era cel mai potrivit mijloc de a afla cum sa ajungi acolo? Cu aceasta idee in minte, Alexandru a cautat sa ajunga la stnimo$ii nemuritori. Daca i-a intalnit sau nu i-a intalnit nu conteaza foarte mult: important este cii in secolele dinaintea erei

Fig.6

38 / Zecharia Sitchin --."----------

!!!1!.tes~e cer / 39

cre~tine,Alexandru ori istoricii sai (sau impreuna) credeau ca stramo~ii nemuritori existau cu adevarat - ca in vremurile care. pentru ei erau "de demult'\ muritorii ar fi putut deveni nemuritori la dorinta zeilor. Autorii sau editorii istoriilor lui Alexandru relateaza diferite situatii in care i-au intalnit pe Sesonchusis, Ilie ~iEnoh ori numai pe Enoh. Identitatea lui Sesonchusis nu poate fi decat dedusa, iar maniera in care a ajuns nemuritor nu este descrisa. Nu este cazullui Ilie - tovara~ullui Enoh in Templul Luminii, conform unei versiuni. Ilie a fost un profet care a lucrat in regatullui Israel in secolul noua inainte de Christos, in timpul regilor Ahab ~iAhaziah. A~acum indica numele sau (Eli Yah- Dumnezeul meu este Yahve), el era inspirat ~i credincios al zeului ebraic Yahweh, ai carui adepti erau prigoniti de cei ai zeului caanit Baal. Dupa 0 perioada de pustnicie intr-un loc secret de langa apa lordanului, unde se pare ca a fost invatat chiar de zeu, i s-a oferit 0 "manta" cu puteri magice ~i put~a sa faca minuni. Locuind in apropiere de ora~ul fenician Sidon, primul miracol inmptuit (a~a cum se spune in Cartea I a Regilor. capitolul 17) a fost sa faca mina ~i untdelemnul unei vaduve, ce-i daduse adapost, sa dureze multa vreme. Apoi i~ainviat acesteia fiul care murise. De asemenea, putea chema "focullui Dumnezeu" impotriva celor care veneau sa-l ispiteasca. Despre el scripturile spun ca nu a murit pe pamant, "ci s-a ridicat la cer intr-un vartej". Conform traditiilor ebraice, Ilie este nemuritor, ~ichiar ~iin ziua de astazi este inviht in r~c;:p in nn~ntp~ rip P~dp Ac;:rpnc;:il1np~ Ini I~ rpr pdp riPc;:_

polul sau Elisei. De-a lungul drumului, cei doi profeti erau aga., sati de "fiii proorocilor" care ii tot intrebau: "Este adevarat ca Domnul rape~te astiizipe Ilie?" Dar sa lasam naratorul biblic sa povesteasca inmrnplarea:
Cand a voit Domnul sa ridice pe Ilie la cer intr-un vartej de vant, llie pleca din Ghilgal cu Elisei. Ilie a zis lui Elisei: "Ramai aici, te rog, caci Domnul ma trimite pana la Betel.
..

Elisei a raspuns: " Viu este Domnul ~i viu este sufletul tau
ca nu te voi parasi.
..

$i s-au pogo rat la Betel.

Fiii proorocilor care erau la Betel au ie~it la Elisei ~i i-au zis: ,,$tii ca Domnul rape~te astazi pe stapanul tau deasupra capului tau?" $i el a raspuns: ,,$tiu ~i eu, dar taceli. ..

Acum Ilie recunoa~te di destinatia sa era de fapt lerihon, langa apa lordanului, ~i I-a rugat pe Elisei sa nu vina cu el. Dar
din nou a fost retuzat ,,~l au aJun:s Ia 1l;;W1Vll

crisa in Vechiul Testament in detaliu. In Cartea a II-a a Regilor. capitolul 2, evenimentul apare ca fiind premeditat. A fost 0 operatiune planificata, pregatita dinainte ~i comunicata lui Ilie din timp. Locul ales era pe valea lordanului, pe malul estic - poate chiar in locul in care fusese mcut "om allui Dumnezeu". In timpul ultimei calatorii spre Ghilgal - loc ce comemora unul din miracolele sale -, el s-a straduit din rasputeri sa scape de disci-

Fiii proorocilor care erau la lerihon au ie~it la Elisei # i-au zis: ,,$tii ca Domllul rape~te astazi pe stapiinul tau deasupra capului tau?" $i el a raspuns: ,,$tiu # eu, dar tacetC"

!lep!!. spre cer / 41 40 / Zecharia Sitchin "---.------

Ilie I-a rugat inca 0 data pe Elisei sa-I lase singur ca sa se poata duee pe malul apei.singur. Dar Elisei a refuzaLlncurajati, "eincizeci de in~idintre flii proorocilor au sosit !jis-au oprit la 0 oareeare departare in fata lor !jiei amandoi s-au oprit pe maluI lordanului".
Atunci Ilie a luat mantaua, a jaeut-o sui # a lovit eu ea apele. eare s-au despiirtit intr-o parte -fi intr-alta, # au trecut amandoi pe useat. Dupa ce au traversat, Elisei i-a cernt lui Ilie sa pogoare asupra Iui 0 parte din duhul sau, dar inainte de a primi un raspuns: Pe eand mergeau ei vorbind. iatii eii un ear de foe $i ni$te eai de foe i-au despiir{it unul de altul. # Ilie s-a iniil{at la eer intr-un vartej de vant. Elisei se uita # striga: "Piirinte! Carnllui Israel # eiiliirimea luU" $i nu I-a mai viizut. Uluit, Elisei a ramas pe loc 0 vreme. Apoi a vazut man1300 Iasata in urma de Ilie. Din intamplare sau intentionat? Dorind sa afle, Elisei a luat mantia !ji s-a intors pe maluI lordanuIu~ a invocat numele lui Yahwe !ji a Iovit ape!e. ~i apele "s-au desp3rtit intr-o parte !ji in alta !ji Elisei a trecut". lar fiii profetilor. care ramasesera pe malul eelalalt, au vazut as13 !jiau zis: ..DuhuI lui Ilie s-a pogorat asupra Iui Elisei ~i au venit in rata lui ~i s-au inchinat pana Ia pamant."

Necrezand ceea ce tocmai vazusera, cei cineizeei de fii s-au intrebat daciiIlie fusese loot intr-adevar Ia cer. Poate ca un vartej it dusese ceva mai incolo, au zis ei. in ciuda obiectiilor lui Elisei, ~! I-au ciiutat vreme de trei zile. ~i cand s-au intors, Elisei le-a zis: "Nu v-am spus sa nu va dueeti?" Fiindea el eij11o~tea adevarul: Domnul Israelului illuase eu ella eer pe Ilie intr-un car de foc. inmlnirea cu Enoh, pe care istorieii Iui Alexandru i-o atribuie acestuia, introduce in seena un personaj prezentat in Vechiul ~i in Noul Testament ea unul din stramo!jiinemuritori, legenda urcarii sale la ceruri preeedand Biblia, fiind imegistrata independent. Conform Bibliei, Enoh a fost eel de-al ~aptelea patriarh in linia lui Adam prin Set (distineta de ramura Iui Cain). A fost strabunicullui Noe, eroul Potopului. Al eineilea capitol al Genezei ofera genealogia acestor patriarhi, varstele Ia care mo~tenitorii lor Ii s-au naseut. Dar Enoh este 0 exeeptie. Nu se spune varsta la care a murit. Explieand ea el "a umblat eu DomouI", Geneza spune ca la varsta de 365 ani Enoh "nu s-a mai vazut, pentru ea I-a luat Dumnezeu". incereand sa desIU!jeasdienuntul biblie, eomentatorii citeaza surse mai vechi care par sa deserie aseensiunea lui Enoh la cer, unde a fost (dupa unele versiuni) "mutat" ea Metatron, "ingerul ajutor'" ehiar Ianga tronul Domnului. Conform acestor legende, adunate de I.B. Lavner in Kol Agadoth Israel (Toate Iegendele Israelului), cand Enoh a fost chemat in laca~ulDomnului, a fost trimis dupa el un cal de foc.
T
... ,n-<> <I <lrpp,,"

]::nnh nrp.nir.::1::1menilordreaota eredinta. Si el o

Ie-a spus ,,~tiu ca a venit vremea sa va Ias ~i sa ure Ia cer." Dar eand s-a ureat pe eaI, oamenii nu au vrut sa-I lase sa pIece !ji I-au urmat vreme de 0 saptamana. ,,~i a fost in a ~aptea zi ca un car de foe tras de cai de foe ~i de ingeri s-a pogorat ~i I-a ureat pe Enoh la eeruri." in timp ee era ureat, ingerii s-au plans Iui Dumnezeu .,Cum se face ea un om naseut din femeie urea Ia cer?" Dar Dumnezeu a aratat devotamentul ~i duhul lui Enoh ~i

42 / Zecharia Sitchin

!repte spre cer / 43 in prima zi a primei /uni a ce/ui de-a/ 365-lea an eram singur in casa mea ~i ma odihneam... $i au aparut doi oameni, inafti, a~a cum nu mai vazusem pe Piimimt; ~ifete/e /e straluceau ca soare/e, iar ochii /e ardeau ca ni~te lumiinari ~ifoc Ie ie~ea de pe buze. Hainele lor pareau din pene ~i aveau picioarele de arama. Aripi/e lor erau mai /udtoare ca auru/, miiini/e mai a/be ca ziipada. Stateau la capatiiiul patu/ui meu ~i ma chemau pe nume.

a deschis P0I1ilevietii ~iale intelepciunii ~i I-a impodobit cu 0 haina minunata ~i0 coroana stralucitoare. In alte instante, enunturi criptice din scripturi sugereaza ca cititorii erau la curent ~icu alte scrieri despre subiectul respectiv, Sunt chiar mentiuni specifice ale unor astfel de carti - Cartea ce/or drepti sau Cartea razboaie/or /ui Yahwe- care probabil au existat, insa au fost pierdutein intregime. In cazul lui Enoh, exista 0 referinta cum ca "acesta a fost mutat" de catre Oumnezeu, "ca sa nu vada moartea", amintindu-se ~i de Marturisirea lui Enoh, scrisa sau dictata de el inainte de "mutare" (Evrei II :5). In Cartea Judecatori/or, cap. 14, se fac de asemenea referiri la unele scrieri ale patriarhului. Numeroase scrieri cre~tinede-a lungul timpului contin de asemenea referinte de acest fel ~i, a~acum a reie~itulterior, circulasera incepand din secolul doi inainte de Christos cateva variante ale Cartii /ui Enoh. Cand au fost studiate manuscrisele in secolul nouasprezece, savantii au ajuns la concluzia di au existat in principal doua surse. Prima, identificata ca I Enoh numita ~iCartea Etif!piana a lui Enoh, este 0 traducere etiopiana a unei talmaciri grece~ti a operei originale din ebraica (sau aramaica). Cealalta, identificata ca II Enoh este 0 traducere slavona dupa un original scris in greaca, al carui titlu complet era Cartea secrete/or lui Enoh. Savantii care au studiat aceste versiuni nu exclud posibilitatea ca atat I Enoh, cat ~iIIEnoh sa se traga dintr-un original m:livp.c.hi i di ar fi nutut exista in antichitate 0 Carte a lui Enoh. " The Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old Testame'1t,pe care R.H. Charles a inceput s-o "pub in 1913, este in contilice nuare cea mai importantiitraducere in engleza a Ciirtii lui Enoh ~i a altor scrieri ce au fost excluse din versiunea canonizatii a Vechiului~iNoului Testament. Scrisa la persoana I, Cartea secrete/or lui Enoh incepe cu definirea exacta a locului ~ia timpului actiunii:

Fiindca dormea (!andace~tia venisera, Enoh consemneaza faptul ca se trezise: "I-am vazut bine pe ace~ti..oameni fiindca ma trezisem." Le face plecaciuni ~i se inchina fiind cuprins de frica. Oar cei doi illini~tesc:
Vesele~te-te, Enoh, "~inu te teme; Dumnezeu nic ne-a trim is fiindca eel ve~-

astazi te vei ridica /a cer cu noi.

I-au spus apoi lui Enoh sa-~i trezeasca familia ~i sIujitorii ~i sa Ie zica sa nu-I caute, "pana cand Oumnezeu il va aduce inapoi la ei", A~a a ~i rncut, profitand de ocazie de a-I povatui" pe fiul sau in dreapta credinta. Apoi a venit vremea sa piece:

Ciind vorbeam cu flii mei, a venit vremea ca sa plecam ~i ace~ti oameni m-au chemat ~i m-au luat pe aripi/e lor ~i m-au dus in nori; ~i acolo norul s-a mi~cat. Urciind
_._: , ::_..~ , 1...: / ;: 1 : ,1 #...\ __: "

am vazut eteru/; # ei m-au pus in primu/ cer; ~i mi-au aratat 0 mare intinsa, mai intinsa deciit orice mare de pe pamiint. Urcand la cer "cu un nor care se mi~ca", Enoh a fost transportat din primul cer - unde "doua sute de ingeri conduceau stelele" - in al doilea; apoi in al treilea. Acolo i s-a aratat:

44 I Zecharia-Sitchin ------~o griidinii dllmnezeiascii; ~i-nir-insa se aj1au pom; minunafi ~i pliicut-mirositori, $i intre ei se aj1a Pomul Viet;; - in loml in care se hodine~te Dumnezeu cdnd vine in Paradis,

!r.9!.~

cf!rI 45

Uluit de maretia copacului, Enoh reu~~te sa-I descrie co unnatoarele cuvinte: "Este mai minunat decat orice luCJU fiieut de Dumnezeu; din toate partile, infiiti~area lui pare de aur !ii purpura, transparent ca un foc." De la radaeinile sale pomeau patru parauri in care curgea miere, lapte, untdeJemn~ivin ~ieJe curg din acest paradis catre gradina din Eden. inconjurand Pamantul. Acest al treilea cer ~i Copacul Vietii S1D1t p3.zitede trei sute de ingeri "prea-curati", In acest al treiJea cer se aft! Loco) Dreptilor ~iLocullnfiico~ator, in care pacato~ii sunt chinuiti, Urcand mai departe, spre al patrulea cer, Enoh a viizutj luminariile ~ialte creaturi stranii ~ipe Oaspetii Domnului, in aI cincilea cer, a vazut mai multi "oaspeti", In aI ~eJea eer, ..eete de ingeri urmareau mi~careastelelor", Apoi a ajunsin al ~pteJea cer unde se gaseau cei mai drepti ingeri ~i I-a vazut pe Dumnezeu "de la depiirtare" - stand pe tronul sau, Cei doi oameni inaripati I-au liisatpe Enoh la marginea eelui de-al ~apteleacer ~iau plecat; de acolo, Dumnezeu I-a trimis pe arhanghelul Gabriel sa-l aduca pe Enoh,
"

patul vestic, "trei porti ale cerului deschise" in fiecare loc, prin care lapovita ~ininsoarea, raceala ~iinghetul intrau in lume. ,,~i de acolo am plecat spre sud la capatul Parnantului" ~i prin portile Cerului de acolo veneau ploite ~i roua. ~i de acolo am pornit catre portite de la rasarit, prin care intra stelele ~i-~i urmeaza cursul. Oar misterele ~i secretele trecutului ~i viitorului i-au fost d~zvaluite cand a ajuns "in rniezul Pamantului". "Miezul Pamantului" era locul viitorului Templu al lerusalimului. In calatoria catre rasarit, Enoh a ajuns la Pornul Cunoa~terii Binelui ~i Raului; la apus, i s-a aratat Pornul Vietii. In calatoria spre rasiirit, Enoh a traversat munti ~i pustiuri, a vazut ape izvorand din rnunti acoperiti de nori ~igheati ("apa care nu curge") ~icopaci de diverse arorne. Mergand ~i rnai spre est, Enoh a ajuns pe varfuri"leunui rnunte de langa Marea Eritreana (Marea Arabiei ~iMarea Ro~ie).Continuand, a trecut de Zotiel, ingerul care piizea intrarea in Paradis, ~ia ajons in "Gradina DrePtilor".Acolo, printre alti copaci placuti la infciti~are,se afla "Pornul Cunoa~terii Binelui ~i Raului", Era inalt" cat un brad, frunzele ca de carob, iar fructele ca ciorchinii de viti. lar ingerul care era cu el i-a confirmat ca este chiar pornul din ale carui fructe au mancat Adam ~iEva inainte de izgonirea din gradina Edenului. In calatoria catre apus, Enoh a ajuns la "un monte ce sufla foc ~iardea zi ~inoapte". Dincolo de el a ajuns intr-un loc incercuit de rnunti despartiti de "rovine mari ~iadanci". Din rnijlocul
Ava 0.7"'"...'-&.& _..A . y t'

Vreme de treizeci ~i trei de ziJe Eooh a fost ins~t in toate cuno~tintele ~i toate evenimentele din trecut ~i viitor, apoi a fost readus pe Parnant de un Inger "foarte rece", In total, el a Jipsit de pe Pamant ~aizeci de zile. Oar s-a intOTSnumai ca sa-i invete pe tin sal teglle ~l porunclle; trelZecl oe zue UUJTd\:a;d d JU;)l a luat din nou la cer, de data aceasta pentru totdeauna.. Scrisa atat ca testament personal, cat ~i, probabil, ea istorie, Cartea etiopianii a lui Enoh, al carui titlu original a fost probabiJ Lumile lui Enoh, descrie dilatoriite sale spre Cer~i cafre ceJe patru coltori ale Parnantului. Calatorind spre nord, "cafre capitoJ din nord allumii", a vazut ,,0 scula minunata ~i sfiiota", tara insa a preciza despre ce este vorba. ~i a viizut acoJo, Ja fel ca in C3-

, ,,_ _ _

_..

.J_

tron, iar porni placut-rnirositoriinconjurau tronul. ~i printre ei se afla un porn pe care nu-l rnai rnirosisern vreodata... cu fructele ce serniinaucu cele ale curmalului". Ingerul care it insotea i-a explicat ca rnuntele din mijloc "va fi Tronul pumnezeului Celui Ve~nic,atunci cand se va pogori pe Parnant". Cat despre pomul ale carui fructe erau ca de curmal, a spus:

- --

_.-

46 / Zecharia Sitchin ------De acest pom mirositor nici un muritor nu are voie sa se atinga pana la Judecata de Apoi... Fructele sale vor fi hrana celor ale~i... Mirosullui va fi in oasele lor ~i vor trai viala lungii pe Pamant.

Treptespre ~er /47 $i am mers pana am ajuns aproape de un zid care fusese jacut din cristale $i era inconjurat de limbi de foc; ~i a inceput sa mi sa faca frica. $i am mers in limbile de foc $i m-am apropiat de 0 casa mare care era construita din cristale; iar zidurile casei erau ca 0 podea de cristal, iar postamentul era de cristal. Tavanul era ca un drum de stele ~i trasnete, iar intre ele erau heruvimi de foc, iar cerul de deasupra lor era ca apa. Unfoc arzand inconjura casa ~iportalurile luminau de jlacari. . $i am intrat in acea casa ~i era fierbinte ca un foc $i .rece ca gheafa... $i am avut 0 viziune: dillcolo mai era 0 casii mai mare decat prima ~i u~a ei era deschisa pentru mine ~i era construita din jlacari... $i m-am uitat inauntru $i am vazut lin tron dumnezeiesc: era ca de cristal, iar rofile sale ca soarele de stralucitoare; ~i acolo era infiili$area unui heruvim. $i de sub tron ie~eau jlacari $i nu puteam ca sa ma uit sub el.

In timpul acestei dilatorii, Enoh a viizut "cum acestor ingeri Ii se dau funii lungi ~i ei i~i iau aripi ~i apoi pleaca spre nord". ~i cand Enoh a intrebat ce inseamoa astea, ingerul i-a spus: ,,Au plecat sa masoare... vor aduce masura celor drepti intre drepti... ~iaceste masuri vor dezvalui secretele Pamantului." Vizitand toate locurile secrete de pe Pamant, a venit vremea ca Enoh sa urce la Cer. ~i, la fel ca altii dupa el, a dus pe "un munte al carui van ajungea la Cer" in "Tara Intunecata".
$i ei (ingerii) m-au luat intr-un loc in care toli erau ca ni~te jlacari arzande ~i, cand doreau, apareau ca oameni. $i m-au dus intr-un loc intunecat .# la un munte, al carui varf ajunge la cer. $i am vazut camerele luminarii/or ~i comorile stelelor ~i ale tunetelor, iar in adancime erau arcuri de foc $i sageli de foc, $i un scut de foc $i 0 sabie de foc, toate din trasnete. Daca, intr-un moment similar, Alexandru nu reu~ise sa atinga nemurirea fiindca el 0 cautase in ciuda destinului ce-i fusese '-"-"_:., C~~l, "<-"'m..n"!:1!:lT"!lonilnr f anoi. a fost intampinat cu binecuvantarea dumoezeiasca. Astfel, in acest moment, a tost considerat demo sa fie acceptat; a~a ca "ei (ingerii) m-au dus la Apele Vietii". Apoi el a ajuns la "Casa Focului":

Ajungand la ,,raul de foe", Enoh a fost luat. Putea vedea intregul Pamant - "gurile tuturor raurilor Pamantului ~icolturile Pamantului ~iaripile Piimantului care purtau norii". Ridicandu-se~i mai sus, a ajuns "unde vanturile intind boltile Cerului ~i fac rotundul soarelui ~i la toate stelele".
T T~I:_A ,.1

1 ~nlT ;lnT"" !I !linn"

..ne firmamentul

Cerului"

de unde putea vedea "capatul Pamantului". De acolo, putea vedea in intregime cerul ~icele ~pte stele striilucind ca ni~te munti" - ,,~apte munti de piatra minunata". De unde vedea el toate acestea, "trei erau catre est" unde era 0 regiune de "foc ceresc"; acolo, Enoh vedea ridicandu-se ~icoborand "coloane de foc" - eruptii de foc "ce erau peste masurii de lucitoare, toate la fel in latime ~i lungime". Pe partea cealalta,

._- - -

48 I Zecharia Sitchin --alte trei corpuri cere~ti "se gaseau spre sud"; acolo, Enoh a vazut "un abis, un loe ce nu avea finnamentul Cerului deasupra ~i nici Pamant dedesubt... era un loc got ~i infrico~ator." Cand I-a intrebat pe Inger ce este acolo, acesta i-a raspuns: ,,Acolo au fost Iacute cerurile... este capatul Cerului ~i Pamantului, este inchisoarea stele lor ~i adapostul cerului". Steaua din mijloc "ajungea la cer ca Tronul Jui Dumnezeu". Parea Iacuta din alabastru, iar "in varf era un safir", steaua arzand "ca un foe". Calatorind spre ceruri, Enoh spwle: "Am mers pana in haos. ~i acolo am viizut ceva infrico~ator". Ceea ce vazuse erau "stelele cerului legate impreuna". Jar ingerul i-a explicat: "Acestea sunt stelele care au incalcat poruneile Domnului ~i vor sta acolo pana vor trece zeee mii de ani." incheindu-~i consemnarea calatoriei la Cer, Enoh spune: .,$i eu, Enoh, singur am vazut srar~itul tuturor lucrurilor ~i nici un om nu va vedea ce am vazut eu." Dupa ce a fostinstruit in Cer, el a fost trimis inapoi pe pamant pentru a impartii~i cuno~tintele ~i eelorlalti oameni. Pentru 0 perioada de timp nespecificata, "Enoh a fost aseuns ~i nici unul din copiii oamenilor nu a ~tiut unde este, unde statea ~i ce s-a petrecut cu el". Dar cand s-a apropiat potopul, el ~i-a scris invataturile ~i I-a SIatuit pe stranepotul sau Noe cum sa fie demn de alegere ~i salvare. Dupa aceea, Enoh a fost inea 0 data ,,ridicat la cer dintre cei care locuiesc pe Pamant. A fost ridicat intr-un car al Duhurilor ~i numele sau a disparut dintre ei".

III CALATORIA FARAoNULUI CATRE VIATA DE APOI ,

Aventurile lui Alexandru ~i cautarea striimo~ilor nemuritori contin in mod cert elemente care imitau experientele acestora: pe~teri, ingeri, focuri subterane, care ~i cai de foe. Dar la fel de clar este ca, in secolele de dinainte de era cre~tina, se credea (de catre Alexandru sau istoricii sai, ori impreuna) ca daca cineva vrea sa devina nemuritor trebuie sa emuleze faraonii. egipteni. Astfel, in pretentia lui ca este urma~ul unui zeu, Alexandru a ales 0 complicata afinitate cu 0 zeitate egipteana, ~i nu una care, probabil, ar fi fost mai simpla, cu una locala greaca. Este un fapt istoric, nu 0 legendii, faptul ca Alexandru a gasit necesar ca, in loc sa-i urmareasca pe persani in Asia Minor, s-a dus in Egipt pentru a gasi 0 dovada a presupuselor sale "rude" divine ~i de acolo sa inceapa cautarea Apelor Vietii. Daca evreii, grecii ~i alte popoare ale antichitatii au legende doar despre cateva persoane care au scapat de soarta lor de muritori cu ajutorul zeilor, egiptenii au Iacut din acest privilegiu un drept. Nu un drept universal, nu un drept rezervat celor drepti, ci unul rezervat numai regelui, faraonului, pentru singurul merit de
a fi stat pe tron. Argumentapa aceSlUl Wt:pL Cia \.oal-'l~Ul~~ "'b: ~:

Egiptului nu au fost oameni, ci zei. TraditiiJe egiptene sustin ca in vremuri imemoriale "zeii din Cer" au venit pe Pamant dintr-un "disc celest" (Fig. 7). Cand Egiptul a fost inundat de ape, "un mare zeu a venit (pe Piimant) la inceputuri" ~i, literalmente, a ridicat tara de sub ape ~inoroi, indiguind Nilul ~iIacand numeroase lucriiri de drenaj ~iregularizare a cursului (de atunci Egiptul fiind numit "Pamantul ridi-

50 -/ -- '- - - --Zecharia Sitchin

!,!!p~.p"re cerJ 5!

cat). Acest zeu vechi se numea PTAH - "Cel care dezvolta". Se

15

10

11

12

13

I Ptah
oJ V;)Ul;)

Discul celest ~izeii Egiptului 2 Ra-Amon 3 Thot

U lUllS l:U norus I l~epmys

4 Seker
I:S Hathor

considera ca a fost un mare savant, un maestru inginer ~i arhi- . teet, me~terul-~efal zeilor, care a avut un rol chiar in crearea omului. Instrumentul sau este descris frecvent ca un bat gradat, asemenea celor utilizate de topografii de astiizi (Fig. 7). Egiptenii cred ca Ptah s-a retras spre sud, de unde a continuat sa supravegheze apele Nilului cu ajutorul unor mecanisme instalate intr-o pe~teriiaflaHila prima cataracta a Nilului (Iocul actualului baraj de la Aswan). Inainte de a pleca, a construit primul ora~ subteran ~iI-a nurnit AN, in onoarea zeului cerului (biblicul On, pe care grecii il numesc Heliopolis). Acolo I-a instalat pe primul conducator divin al Egiptului, RA, fiul sau (numit astfel in onoarea globului celest). Ra, mare "zeu al Cerului ~ial Pamantului", a pus sa se construiasca la An un mare altar, unde era adapostit ben-ben-ul, "obiect sacru" in care se spune ca ar fi venit el pe Pamant. Apoi Ra a impartit regatul intre OSIRIS ~i SETH. Insa aceasta impartire nu a dat roade. Seth a cautat sa-I detroneze ~i sa-Iomoare pe fratele sau. Dupa multe manevre,Seth a reu~itsa-I pacaleasca pe Osiris sa intre intr-o lada pe care a inchis-o bine ~i a aruncat-o in mare. ISIS, sora ~i sotia lui Osiris, a reu~it sa gaseasca lada, undeva pe tarmul Libanului de astiizi. I.-a ascuns ~i s-a dus sa ceara ajutorul. celorlalti zei pentru a-I readuce la viata, insa Seth I-a descoperit ~i a taiat corpul in bucati, pe care le-a impra~tiat prin toaHi tara. Ajutata de sora ei, NEPHTYS, Isis a reu~it sa gaseasca toate bucatile (cu exceptia falusului) ~i
u,.,. ,

,., . " .
-_.

... .

&'" : 1

,;;

,.111_1

9 Ra-~oimul I0 Horus-~oimul 12 Thot-Ibis I3

---

II Seth-Magarul Hathor

Dupa aceea, Osiris a trait in Cealalta Lurne, printre ceilalti zei. Despre el, scrierile sacre sustin ca:
A intrat pe porfile secrete Spre gloria zeilor celor ve~nici, Pii$ind cu el, care striiluce~te la orizont, Pe calea lui Ra.

Fig. 7

.- -'--'-

_.

52 / -'Zecharia Sitchin - ---

T!!!Ete spre ce':..{53

Locullui Osiris pe tronul Egiptului a fost luat de HORUS, fiul sau. Gind I-a nascut, Isis I-a ascuns in trestiile Nilului ca sa nu fie gasit de Seth. (A~acum se va intampla ~icu Moise.) Insa baiatul a fost mu~cat de un scorpion ~i a murit. Imediat, mama lui a apelat la zeita THaT, ce avea puteri magice. Thot, care se afla in cer, a venit pe Pamant cu "barca anilor cere~ti" a lui Ra ~iI-a readus pe Horus la viatii. Crescand, Horus I-a provocat pe Seth. Lupta s-a dus atat in Cer, cat ~i pe Pamant. Horus a atacat cu un Nar, termen care in Orientul Apropiat insemna "stalp de foc". Desene din timpul perioadei pre-dinastice arata aceste care ca fiind ni~teobiecte cilindrice cu 0 coada ~i aripioare ~i un cap din care ies raze, asemenea unui submarin de astazi (Fig. 8). In fafa, Nar-ul avea doua faruri sau "ochi", care, conform legendelor egiptene, i~i schimbau culorile de la albastru la ro~u. Batalia inclina cand de-o parte, cand de cealalta ~ia durat cateva zile. Horus tragea in S~th din Nar cu ni~te "harpoane" speciale ~i I-a ranit, Iacandu-I sa-~ipiarda testiculele. In biitalia finala, deasupra peninsulei Sinai, Seth a tras in Horus cu 0 raza ~iacesta ~i-apierdut un "ochi". Marii zei au impus armistitiul ~i au tinut un consiliu. Dupa parlamentari indelungate, zeul Pamantului a decis sa-i dea Egiptullui Horus stabilind ca el este mo~tenitorullegal in linia Ra-Osiris. (De atunci incolo lui Horus is-au atribuit insu~iride ~oim, in timp ce Seth era indicat ca 0 zeitate asiatica, simbolizat de un magar, animalul de povara al nomazilor - Fig.7.)
1.J .
~ . . " .. , pe Urcarea lui Horus ... ,tronul reunit al celor doua fari (EgipT"'"

raon era desemnat succesor allui Horus ~iocupator al tronului lui Osiris. Din motive neclare, domnia lui Horus a fost urmata de 0 perioada de haos ~ideclin, care nu se ~tiecat a dural. in cele din urma, in jurul anului 3200 LCh. 0 ,,rasa dinastidi" a sosit in Egipt ~iun anume Menes a ureat pe tronul Egiptului reunificat. Atunci au acordat.zeii Egiptului civilizatia ~i ceea ce numim astazi religi~. Regatul inceput de Menes a continuat vreme de douiizeci~i~asede dinastii de faraoni, paniila cucerirea persana din 525 LCh. ~iapoi cea greaca ~i romana. Cand Menes, primul faraon, a infiintat regatul unifieat, el a ales un punct pe Nil, la sud de Heliopolis,ca loc al capitalei celor doua Egipturi. Emulcindoperele lui Ptah, el a infiintat Memphis pe 0 colina artificiala ridicata din apele Nilului ~ia dedicat toate templele din ora~ lui Ptah. Memphis a riimas centruI politicoreligios al Egiptului vreme de aproape 0 mie de ani. Pe la 2200 LCh. asupra Egiptului s-a abatut 0 serie de calamiHitia caror natura nu este foarte clara pentru savanti. Unii considera di tara a fost ocupatiide invadatoriasiatici care au dus populatia in scIavie~iau intrerupt adorarea zeilor. Ceea ce a mai ramas din independenta Egiptului.s-a coneentrat in Egiptul de Sus. Cand ordinea a fost restauratii, cca. 150 de ani mai tarziu, puterea politico-religioasa a fost transferam la Teba un ora~ vechi, dar pana atunci lipsit de importantii. Zeul sau era AMEN - "eel ascuns" -, chiar zeul Anunon pe eare Alexanqru it considera adeviiratul sau tam. Ca zeitate suprema el era adorat sub numele de Amen-Ra - "ascunsul Ra" ~i - - - ~.
IlU ~~l~ lUcU LC \,,1d.1 Ud,\"d f;;la vVlva u,", (.u.,,""J.U'l& .I.",",
U-.u.&

_u;_ -o-r'-'

-_ ~vu/'"

u.. U..;')lUUd cglplUIUl ca punc-

u._u.&& u_ un..

tul de la care domnia primea legatura divina, fiindca fiecare fa-

Fig.8

tive devenit "invizibil" sau "aseuns", ori de 0 aim zeitate. Grecii numeau ora~ul Teba Diospolis "o~ullui Zeus'" fiindca it echivalau cu zeul lor suprem Zeus. Acest lucru i-a mlesnit lui Alexandru afilierea cu Ammon ~i la Teba s-a griibit el dupa ce a primit oracolullui Ammon la Siwa. Aeolo, la Teba ~iin imprejurimile lui (cunoscute acum sub numele de Kamak, Luxor, Dier-el-Bahari), Alexandru a gas it
~
__ I

54--Zecharia Sitchin / -.-------

Trepte

spre

cer

/55

numeroase monumente ale lui Ammon - impresionante ~i in ziua de astazi, cu toate di sunt goale ~iin ruine. Ele au fost construite in cea mai mare parte de catre faraonii dinastiei a XII-a, printre care se afla probabil ~i"Sesonchusis" care cautase Apele Vietii cu 1500 de ani inainte de Alexandru. Unul din aceste temple colosale a -ostconstruit de regina HatshepstlUt,despre care se spune ca a fost fiica lui Ammon. Astfel de lucruri nu erau neobi~nuite. Pretentia faraonului la un statut divin era argumentata uneori nu numai pe faptul ca ocupa tronullui Osiris, ci ~ipe faptul ca era fiul sau fiica cutarui zeu sau cutiirei zeite. Savantii considerii ca astfel de declaratii aveau numai valoare simbolica, insii unii dintre faraoni - in special cei din dinastia a V-a - sustineau di erau, fizic, fiii zeului Ra, niiscuti din impreunarea zeului cu fiica preotului templului sau. Alti faraoni i~isustineau ascendenta lor divina mult mai sofisticat. Se spunea ca Ra se incarna el insu~iin faraon, prin acest subterfugiu puHindu-seculca cu regina. Astfel, mo~tenitorul la tron putea pretinde legiituradirecta cu Ra. Dar dincolo de acestea, fiecare faraon era considerat din punct de vedere teologic 0 inca~are a lui Horus ~i, prin extensie, fiu al zeului Osiris. in mod corespunziitor, faraonul avea dreptul la viatii ve~nica asemenea lui Osiris, prin inviere din morti. Acestui cere voia sa i se alature Alexandru. Se credea cii Ra ~i alti zei neniuritori traiau ve~nic fiindca reintinereau. Astfel, faraonii purtau nume insemnand, de exemplu, "eel..". se na~te de mai multe " -.. care ori", "nascut .. mai multe de . t
on" 7130.. ,..0.9"' , ...;.. _ &&&...,... UU.UI.U.l11VI 'fa UJ-

Dati voi de mancare

Din mancarea sfantii

Lui Pepi

Mancarea

voastriive$nicii..

Faraonul decedat spera sii-~i obtinii alimentele ve~niciei din liica~ullui Ra, pe "Steaua Nepieritoare". Acolo, in mitieul "Camp al Ofrandelor" sau "Campul Vietii", cre~tea "Planta Vietii". Un text in piramida lui Pepi I descrie cum acesta trece de gardieni cu infiiti~are de "piisiiri impiinate" pentru a fi primit de emisarii lui Horus. Cu ei
A ciiLiitorit
Unde Cei Mari
I-au dat

La MareLe

Lac

se pogoarii

Marii zei.

de pe Steaua Nepieritoare
Lui Pepi PLanta Vietii

din care ei fnsu$i triiiesc

Ca $i el sii triiiascii pe veci.

Reprezentiiri egiptene aratii cum in Paradis decedatul (uneori impreunii cu sotia) bea Apa Vietii din care cre~te pomul Vietii (Fig. 9). .

#t~

I'

vine. Din aceastii cauzii, incercarea faraonului de a ajunge la viata de apoi presupunea ajungerea in liica~ulzeilor, astfel incat sii se impiirtii~eascadin alimentele divine. Incantatiile antice solicitau zeilor sii-~iimparta cu eel decedat hrana lor: "Luati-l pe acest rege la voi, ca sa miinance ce mancati voi, ca sii bea ce beti voi, ca sii triiiasciiunde triiitivoi." ~i mai specific este un text din piramida lui Pepi:

Fig. 9

56 / Zecharia Sitchin ---" ----_._Destinatia era locul ~terii lui Ra, unde acesta se intorsese de pe Pamant. Acolo, Ra ins~i era intinerit sau "retrezit" cu ajutorul Zeitei Celor Patru Ulcele, care ii ofere a periodic un elixir. Speranta regelui era ca aceea~i zeita sa-i ofere ~i lui elixirul ~i "astfel sa-i invioreze inima". In aceste ape, numite "Apele Tineretii", fusese inviat Osiris. Astfel i s-a promis decedatului rege Pepi I ca i se va oferi 0 noua tinerete: "Ti se va intoarce tineretea in apele al camr nume este Apele tinerelii." Inviat in viata'de apoi, chiar reintinerit, faraonul intra intr-o via!ii paradisiaca: "Viata lui e printre zei; apa lui e vinul, ca cel al lui Ra. Ce mananca Ra, ~i el mananca; ce bea Ra, ~i el bea." ~i, ca dupa 0 ~din!ii de psihoterapie din secolul XX, faraonul "doarme sanatos in fiecare zi... ~i astiizi arata mai bine decat ieri". Faraonul nu parea deloc deranjat de paradoxul ca mai inmi trebuia sa moarii pentru a ajunge nemuritor. In calitate de conducator suprem al celor doua Egipturi, el se bucura de cea mai buna via!ii, iar invierea in randul zeilor era 0 perspectiva ~i.mai atragatoare. Pe langa asta, numai corpul pamantesc urma' sa fie imbalsamat ~i ingropat, fiindca egiptenii credeau ca fiecare persoana poseda un Ba, ceva similar cu ceea ce noi numim "suflet", care se ridica la cer dupa moarte, ~i un Ka - tradus de obicei ca "dublu", "spirit ancestral", "esen!ii", "personalitate" - prin care furaonul era mutat in viata de apoi. Samuel Mercer, in introducerea sa la textele piramidelor, considera ca acest ,,!(a" trebuie considerat personificarea muritoare a unui zeu. Cu alte cuvinte, conceptul implica existenta in om a unui element divin, un dublu celest sau zeiesc care i~i putea
__1.__

[,-epte spre cer /

?2

purtat intr-o procesiune funerarii catre 0 structura ce avea in viirf o piramidii, in fata ciireia era ridicat un stiilp oval (Fig. 10). In acest templu funerar se performau 0 serie de ritualuri menite sa aduca acceptarea faraonului la capatul caIatoriei. Ceremoniile, numite in textele funerare "Deschiderea gurii", erau supervizate de un preot Shem - intotdeauna reprezentat imbracat intr-o piele de leopard (Fig. 11). Savantii cred ca ritualul era exact ceea ce numele sau implica: deschiderea gurii mumiei sau a unei statui de catre preot cu ajutorul unei unelte de fier. Este clar ins a ca ceremonia avea rolul simbolic de deschidere pentru decedat a "gurii" sau a Portii la Cer. Mumia era legatii apoi cu multe fii~ii de material ~i era acoperita cu masca mortuara de aur. AstfeI, atingerea gurii (sau

Fig.10

--,-

...

. --;- -- -.1"''''&.

Dar, de~i viata de apoi era po sibil a, nu se ajungea la ea cu ~urinta. Regele decedat trebuia sa parcurga un drum lung ~i greu, trebuia sa treaca prin pregatiri ceremoniale elaborate inainte de a se putea imbarca in calatoria lui. Zeificarea faraonului incepea prin purificarea sa ~i includea imbalsiimarea' (mumificarea), astfel incat decedatul sa ii semene lui Osiris cu toate membrele legate. Faraonul imbalsamat era

Fig.JJ

58 / Zecharia Sitchin -----

.
!!'el!!!P-~~~~~ simbolul zeului (Neter)
1

cea a statuii regelui). nu putea fi decat simbolidi. Intr-adevar, preotul nu cerea decedatului, ci zeilor sa "deschida gura" astfel incat faraonul sa ajunga la viata ve~nidi. Apeluri speciale se mceau catre "ochiul" lui Horus, pierdut de el in batalia cu Seth, sa faca gura sa se deschida "ca regelui sa i se deschida calea catre Cei Stralucitori ~i lor sa Ii se alature". Mormantul pamantesc (deci temporar) al faraonului
...;..

pe cel al unei barci

:l.

Pentru

- con-

form textelor antice ~i descoperirilor arheologice avea 0 u~a falsa pe latura estica, astfel incat sa apara ca 0 u~a, fiind insa zid solid. Purificat, cu toate membrele legate, cu "gura deschisa", faraonul era imaginat apoi ca ridicandu-se, scuturandu-se de praful pamantesc ~i ie~ind pe u~a falsa. Conform unui text care trateaza pa~ii procesului de inviere.; faraonul nu putea trece de zidul de piatra singur. "Acum stai la u~a care-i tine inapoi pe oameni", spune textul, pana cand "cel care este stapan" - un mesager divin responsabil cu aceasta sarcina - "vine la tine. Te ia in brate ~i te duce in cer, la tatal tau."
Ajutat de acest me sager divin, faraonul ie~ea din mormant prin u~a falsa. ~i preotii izbucneau in incantatii: "Regele a pomit spre Cer! Regele a pomit spre Cer!" Regele a pornit spre Cer! Regele a pornit spre Cer! Pe aripile vantului, pe aripile vantului. Nimic nu-I opre~te; De nimeni nu e impiedicat. Regele este sillgur, Jiu al zeilor.
... ..10. r /. .,. ~" ..1.4'..0 ~\.u,

a ajunge in acea tara, faraonul trebuia sa traverseze un lung ~i lat Lac al Trestiilor. Aceste ape mla~tinoase puteau fi travers ate numai cu ajutorul unui "barcagiu divin", insa acesta nu-l trecea pe faraon mra sa-i puna 0 serie de intrebari despre originea sa: Ce I-a mcut sa creada ca are dreptul sa traverseze? Era fiul unui zeu sau al vreunei zeite? Dincolo de lac, dincolo de un de~ert ~i un lant de munti, dincolo de. tot [elul de zei paznici, se afla Duat, un "Laca~ al celor care se ridica la Cer", ale carui localizare ~i nume i-au nedumerit pe savanti. Unii il considera Lumea lui Neter (a spiritelor), acolo unde regele trebuie sa ajunga, asemenea lui Osiris. Altii cred ca este Lumea Subterana ~i, intr-adevar, multe din scene Ie ce 0 reprezinta inmti~eaza tunele ~i pe~teri cu zei invizibili, ape fierbinti, lumini ciudate, u~i care se deschid singure. Acest tinut magic era impartit in douasprezece Parti ~iera traversat in douasprezece ore. Duat era ~i mai uluitor, fiindca, in ciuda naturii sale terestre (se ajungea la el dupa traversarea unei trecatori montane) sau a aspectului subteran, numele sau era scris hieroglific cu 0 stea ~i un ~oim ca determinanti ai sai JI<~C2;., sau, mai simplu, ca 0

stea in interiorul unui cerc ~, ceea ce indica 0 asociere celesta sau divina. Oricat de uimitor ar parea, este adevarat ca textele piramidelor care urmaresc drumul faraonului catre viata de apoi considera ca problema oamenilor 0 constituie faptul ca nu puteau zbura asemenea zeilor. Un text trateaza aceasta problema ~i
--1--::. .: ~- A~..;:+~n~..' ()"'T"'";; ,mnt inornnMi 7.p.ii hoara. Fa z

Of ran dele vor veni din Cer. Regele este "Cel Care Vine Din Nou H.

ca acest rege sa zboare la Cer; ca sa se alature fratilor sai zei." Un text din piramida lui Teti exprima speranta regelui ~i apelul sau catre zei in cuvintele:
Oamenii cad, Ei nu au nume. fa-I pe regele Teti de brale,

Dar, inainte ca regele decedat sa poata pleca la cer sa manance ~i sa bea alaturi de zei, el trebuia sa faca 0 calatorie periculoasa. Tinta era 0 tara numita Neter-Klzert, "Tara Zeilor Muntelui". Uneori era reprezentata in hieroglife adiiugand la

---..----

-_._.-

60--.-----I Zecharia Sitchin

Du-l pe regele Ten la eer, Ca el sa nu moara pe Pam ant asemenea oamenilor.

~~~l!!:!:..er I 61 cerului", intre 0 suprematie a lui-Ra ~i una a lui Osiris etc., aratand ca avem de-a face cu un material ce s-a acumulat de-a lungul mileniilor. Pentru ~colarii care vad in imensa cantitate de versuri 0 expresie a unei mitologii primitive, expresi~ imaginatiei unor oameni infrico~ati de ~uieratul vantului ~i tunetul trasnetului, numind aceste fenomene ,,zei", versurile raman confuze ~i incurcate. Dar aceste versuri, cade toam lumea de acord, au fost extrase de scribi din texte mai vechi ~i mai bine organizate, perfect inteligibile. Inscriptiile ulterioare de pe sarcofage, ca ~i cele'<ie pe papirusuri (acestea din urma insofite de imagini) amta ca intr-adevar versurile, strofele ~icapitolele (purtand nume cum ar fi "Capitolul celor care urea" au fost copiate din Cartea mortilor, care are titluri ca Despre eeea ee este in Duat, Cartea Porfilor, Cartea ee/or douii eiii. Savantii considera ca aceste "cacti" au fost variante ale doua opere anterioare: scrieri antice ce se refereau la calatoriile celeste ale lui Ra ~i 0 sursa mai recenta care sublinia binecuvantarile vietii de apoi ale celor care is-au alaturat lui Osiris: mancarea, bauturile, placerile conjugale intr-un laca~ ceresc. (Versete din aceasta din urma erau inscriptionate chiar ~i pe talismane in vederea atragerii "impreunarii cu femeia ziua ~i noaptea" sau pentru "stamirea dorintei femeilor".) Teoriile ~tiintifice lasa insa neexplicate aspectele magice ale informatiilor oferite de aceste texte. "Ochiul lui Horus" este un obiect independent de acesta - un obiect in interiorul caruia re~ele putea intra ~icare i~i schimba culorile. Exism barci care merg singure, U~lcare se oesclllu :>U1l;;WL"'~ ~... :...::.::: _:_ .=- __ ~::ti, radiaza lumina. In lumea subterana, locuita chipurile numai de spirite, apar "poduri" ~i "sarme de alama~'. Dar cel mai uluitor dintre toate: de ce, daca transformarea famonului if duce in lumea spiritelor, incantatiile spun ca ,,regele e in drum spre Cer II? Peste tot, versurile indica faptul ca regele urmeaza calea zeilor, ca traverseaza un lac la fel cum a mcut-o un zeu, ca utilizeaza 0 barca, asemenea lui Ra, ca urca la Cer "imbracat ca un

A~ ea regele trebuia sa ajungala ,.Locul Ascuns" ~isa traverseze labirinturi subterane pam ajungea la un zeu care purta emblema Copacului Vietii ~i la un zeu care era ,,Mesagerul Cerului". Ei ii vor deschide portile secrete ~i-I vor conduce la "ochiul" lui Horus, 0 scam celesta - un obiect care i~i schimba culorile, de la albastru la ro~ in funcfie de fuptul daea era sau nu "pomit". Apoi, el se transforma in ZeuI-~oim, ca sa poam zOOracatre viata de apoi spre Steaua Nepieritoare. Acolo, Ra in~i if a~tepta: P011ile Cerului s-au desehis pentru tine; U~ile Loculu; Reee s-au desehis pentru tille. il vei gas; pe Ra ~teptandu-te.

in va

lua mana,

Te va duee la Altarul Dubtu al Cerulu;; Te va pune pe Ironullui Osiris... Vei sta pe el, ea un zeu imbraeat... Printre eei ve~n;ci, pe Steaua Nep;eritoare. Mult din ceea ce se ~tie astazi despre acest subiect provine din textele piramidelor - mii de versuri combinate in sute de strofe, care au fost descoperite gravate sau pictate (in scrisul hieroglific al vechiului Egipt) pe pereti, cuIoarele ~i galeriile piramidelor a cinci famoni (Unas, Teti, Pepi I, Merenra ~i Pepi II) care au condus F.lrintuJde ne la 2350 i.Ch. Dana la 2180 i.Ch. Aceste texte au fost sortate ~i numarate de Kurt S.etbe in Die altaegyptisehen Pyramidentexte, care ramane sursa de referinta alaturi de textul englez The Pyramid Texts at lui Samuel A.B. Mercer. Miile de versuri par a fi doar 0 antologie de incantatii repetitive, tara legatura intre ele,apeluri catre zei sau laudatii ale regelui. Pentru a intelege ceva din acest material, savantii au conceput toorii despre toologiile care se modificau in Egipt, un conflict, apoi 0 unificare intre 0 ,,religie sol am" ~i 0 "religie a

"..., ,._-,~ -----

62 I Zecharia Sitchin 4____._ zeu" etc. Astfel apare intrebarea daca nu cumva aceste texte nu sunt fantezii primitive - mitologie -, ci relatari ale unor calatorii simulate, in care faraonul imita ceea ce Iacusera zeii? Daca aceste texte, inlocuind cu numele regehu pe cel al zeului, erau copii ale unoni anteriQare care vorbeau nu de calatoriile faraonilor, ci de cele ale zeilor? Unul dintre cei mai mari egiptologi, Gaston Maspero (L 'Archeologie egyptienne ~i alte opere), analizfu1d forma gramaticala ~i alte dovezi, sugera ca textele piramidelor i~i au originea chiar la inceputul civilizatiei egiptene, poate chiar dinainte de a fi ,transcrise in hieroglife. J.H. Breasted a ajuns mai recent la concluzia ca "un astfel de material a existat, chiar daca nu a ajuns pana la noi" (Development of Religion and Thought in Ancient Egypt). El a gasit in texte informatii despre conditiile civilizarii ~i alte evenimente care maresc veridicitatea textelor ca purtatoare de informatii reale ~i nu de fantezii. "Pentru cineva cu

!!!!Ete ~p:.e ce.r.LfE

I
I

atat de putina imaginatie, spune el, textele abunda in imagini complexe ale unei huni demult disparute, ale carei reflectii sunt." Luate impreuna, textele ~i ilustratiile descriu 0 calatorie ditre un tinut care incepe la suprafata pamantului, duce sub pamant ~i se incheie in cer, alaturi de zei (Fig. 12). De aici hieroglifele care combina functiile subterane cu cele celeste. Au ajuns faraonii cu adevarat la cer? Chiar ~i egiptenii antici in~i~isustineau nu calatoria corpului, care era mumificat, ci a lui Ka. Oar daca textele reflecta 0 lume care a existat intr-adevar ~i faraonii nu Iaceau altceva decat sa lmite ceva ce s-a petre cut de mult, in preistorie? Sa pornim impreuna pe calea zeilor.

! !

I ; f' !

Fig.J2

Trepte $pre cer I 65

IV TREPTE SPRE CER

in magnificul templu funerar al faraonului. Dupa ce I-au mumificat ~i pregatit pe faraon pentru calatoria sa, preotii shem se roaga acu"! zeilor sa deschida regelui calea ~i poarta. Mesagerul divin a sosit de partea cealalta a portii false, gata sa-I duca pe faraon dincolo de zidul de piatra. Ie~ind pe u~a falsa, faraonul este instruit sa pomeasca spre est. Era avertizat in mod explicit sa nu pomeasca spre vest: "Cei ce pomesc intr-acolo nu se mai intorc!" Tinta sa era Dual, in "Tara zeilor munteIui". Acolo trebuia sa intre in "Marea Casa a Celor Doi... Casa Focului", unde, "dupa noaptea numararii anilor", unna sa fie transfonnat in fiinta divina ~i sa urce in "partea de rasarit a Cerului". Primul obstacol in calea regelui era Lacul Trestiilor - 0 intinsa zona mla~tinoasa alcatuita din cateva lacuri. In mod simbolic, primea binecuvantarea zeului gardian sa traverseze lacul prin despartirea apelor (Fig. 13). In mod fizic, trecerea era posibila prin existenta Zeului Bacului, care ii transporta pe zei intr-o barca Iacuta de Khnum, me~terul zeilor. Dar Zeul Bacului statea
I

Sane imaginam

pe malul celalalt ~iregele trebuia sa-l convinga de faptul ca avea dreptul sa fie trecut., Zeul Bacului it intreba pe faraon despre originea sa. Era fiul unui zeu sau al unei zeite? Era inscris in ,,Lista celor doi mari zei"? Faraonul explica. ca este "samantA divina" ~i dadea asiguran asupra credintei sale. In unele cazuri, functiona. in aIte cazuri, trebuia sa faca apella Ra sau la Toth pentru a-I trece. In aceste cazuri, barca ~i vaslele sale veneau la viap. ca prin minune ~i barca incepea sa se mi~te singura, la indicatiile regelui. Pe scurt, devenea autopropulsarn. Intr-un fel sau altul, faraonul reu~ea sa treaca lacul ~i sa ajunga la "Cei doi care aduc cerul mai aproape": in barea se pogoara preeum Ra, La larmul cumpenei apelor. Regele vasle~te in barea hanbu, $i se indreapta spre
Campia
..

Celor doi care aduc cerurile

mai aproape

",

in lara ee ineepe de dineolo de Lacul Trestiilor. Lacul Trestiilor era situat la rasarit de domeniu1lui Horus. Dincolo se afla teritoriul du~manului acestuia, Seth, "tArHeAsiei". A~a cum e de a~teptat la 0 asemenea granita sensibila, regele descoperea ca este pazita de "gardieni ce poartii aparatori". Modul in care i~i purtau parol ace~tia era foarte straniu. "Negro ca taciunele, era strans in ~uvite pe frunte, tamp Ie ~i la spate, iar in crestetul caDului aveau gaitane." Combinand diplomatia cu fermitatea, regele i~i afirma din nou originea divina, sustinand ca fusese chemat de "tatal meu, Ra". Se spune ca un faraon a recurs chiar la amenint3ri "lntiirzie-ma, tu, ~i-ti voi smulge floacele alea caraghioase, ca pe petalele de lotus!" Altul chema zeii in ajutor. Pana la unna faraonii reu~eau sa treaca. Regele parasea acum teritoriul lui Horus. Locul in care trebuia sa ajunga - de~i sub egida lui Ra - se afla in stipamrea lui

Fig.13

I
66 / Zecharia Sitchin !!!f!}~re cer / 67
I

Seth. Tinta era 0 zona muntoasa, Muntii Rasaritului (Fig. 14). Drumul sau ducea catre 0 trecatoare I:;: ~ intre doi munti, "Cei doi munti ':::c' care se tern de Seth". Dar mai maIf inte trebuiasa treaca 0 zona de~ertica, un fel de no-god-Iand mtre domeniile lui Horus ~iSeth. Tocmai cand tonul ~iritmul strofei se intete~te, vestind apropierea de Fig. 14 locul ascuns unde se afla portile cerului, regele este din nou oprit de paznici. "Unde mergi?" este intrebat.

I I

Acum e~ti in drum spre locurile inalte

in tara lui Seth.

I

in tara lui Seth Veifi a~ezat intr-un loc inalt

Pe inaltul copac al Cerului de Riisiirit .

Pe care stau zeii. Regele a ajuns la Duat. Duat fusese conceput ca un Cerc al Zeilor, complet inchis (Fig. 15), in varful caruia se afla 0 deschidere spre cer (simbolizata de zeita Nut) prin care Steaua Nepieritoare (simbolizata de Discul Celest) putea fi ajunsa. Alte surse sugereaza in realitate 0 vale mai alungita sau ovala, inconjurata de munti. Prin acest tinut curgea un rau Fig. 15 impartit in mai multe brale, insa in cea mai mare parte a timpului nu era navigabil, a~a ineat barca lui Ra trebuia utilizata ca "barca de pamant" (sanie). Duat era impartit in douasprezece diviziuni, descrise variabit ca fiind campuri, campii, zone incercuite de ziduri, pe~teri sau caverne, incepand deasupra pamantului ~i continuand sub pamant. Regele avea nevoie de douasprezece ore pentru a traversa acest tinut incantator. Acest lucru era posibil fiindca Ra punea la dispozitia regelui barca sa magica, in care calatorea alaturi de zeii care iI ajutau.
~

Sprijinitorii sai raspund: "Regele merge la cer, ca sa aiba viata ~ibucurie ve~nice,ca regele sa-I vada pe tatallui, ca regele sa-l vada pe Ra." In timp ce paznicii inca pregeta, regele i~ipledeaza cauza: "Deschide bariera, ridic-o ~ilasa-ma se trec asemenea zeilor!" Venind din Egipt, domeniullui Horus, regele ~i cei care iI ajuta ~tiu ca e nevoie de prudenta. Multe versuri ~i strofe sunt dedicate explicarii neutralitatii regelui in razboiul dintre zei. Regele este prezentat pe de-o parte ca "nascut din Horus, la numele caruia Pamantul se cutremurii", iar pe de alta "conceput de Seth, la numele caruia Cerul se cutremura". Regele subliniaza nu numai rudenia cu Ra, ci ~i faptul ca "se deplaseaza in slujba lui", avand astfel un fel de permis de libera trecere din partea celei mai inaIte autoritati. Pe ocolite ~icu 0 abila subtilitate, textul arata ca cei doi zei au tot interesul ca regele sa-~icontinue calaWI,a, ulUu\"a 1UUIUU :SlgurKa va aprecla aJutorul acordat de ei

...

Existau t~apte trecatori in ." " care 1inconjurau puat, t.iar muntii . T"" . . ~ 110 .\ I' t.. 1"1 _

unuia care vine in serviciul sau. In cele din urma, granicerii domeniului lui Seth iI lasa sa treaca. Sustinatorii regelui au grija ca el sa r~alizeze importanta momentului:

- --- --

---

;---- -- --. -- -o"'r- I ..cJ~

,-----

I I

in muntii din vestul Duat), care erau numiti "Onzontul", ori "Cornul" sau "Locul Ascuns". Trecatoarea prin care mersese Ra avea 220 atru lungime (cca. douazeci ~i ~apte de mile) ~i urma cursul unui parau. Insa acesta a secat ~i barca lui Ra a functionat ca sanie. Trecatoarea era pazita ~i avea fortificatii "cu porti puternice".

,-

----

68 I Zecbaria Sitchin J:araonul, ~a cum indica unele papirusuri, se indrepta spre o a doua trecatoare, mai scurta (cca. cincisprezece mile). Papirusurile care it infati~eaza pe faraon il arata trecand cu barca/sania lui Ra printre doua varfuri muntoase, pe fiecare dintre ele aflandu-se un grup de doisprezece zei. Textele descriu un "Lac cu ape clocotite" - ape care, in ciuda aparentei, sunt reci. Un foc arde sub pamant. Locul are un putemic miros de "pucioasa", care indepiirteaza pasanle. Insii nu foarte departe este desenata 0 oaza. Odata d~itii treciitoarea, regele intalne~te un alt grup de zei. ,.Bine ai venit''' il inmmpina ace~tia. Sosise in a doua diviziune. Este nwnita, dupa raul care 0 traverseaza, Ur-nes, nwne pe care unii istorici il echivaleaza cu Uranus, zeul grec aI cerului. Avand earn cincisprezece pe treizeci ~i noua mile, este IOcuita de oameni cu paruI lung, care mananca doar came de magar ~idepind de zei pentru apa ~ .aIte alimente, fiindca zona este foarte arida. Ban;a lui Ra se transformii din nou in "barca de pamant". Este un domeniu asociat cu zeul Lunii ~i cu Hathor, zeita de turcoaz. Ajutat de zei, regele trece cu bine prin a doua diviziune ~i in ora a treia ajunge la Net-Asar, "raullui Osiris". Asemanator in dimensiuni cu a doua divizie, este locuit de "luptatori". Aici locuiesc cei patru zei care au in grija punctele cardinale. Reprezentiirile pictografice care insotesc textele hieroglifice ne arata raullui Osiris curgand printr-o zona agricola catre un lant de munti, unde se imparte in mai multe cursuri. Acolo, vegheata de legendara pasare Phoenix, se afla Scara spre cer. Acolo, barca lui Ra este reprezentata fie a~ezata pe varful unui munte, De nOlcanau-se la cer {tlg. 16). In acest moment, ritmul rugaciunilor se intete~te din nou. Regele invoca "protectorii magici", ca "acest om de pe pamant sa intre in Neter-Khert" nevatamat. Regele a ajuns aproape de inima Duat. A ajuns la Amen-Ta, "Locul Ascuns". Tot acolo se ridicase la Cer, in Viata de Apoi, ~i Osiris. Aici stiiteau "Cei doi care aduc cernl aproape", "colo spre cer" ca doi copaci magici. Regele inaltii 0 ruga catre Osiris (titlul capitolu-

Fig. 16 lui in Cartea mortilor este "Despre cum se face acordarea numelui in Neter-Khert'): Da/i-mi nume in Marea casa a celor doi.
ill V~U JV"K.-.

Dafi-mi nume. in noaptea numararii ani/or $i a miisurarii luni/or, Sa flu fticut flinla cereasca Ca sa pot sta in riisaritul cerului. Fie ca zeul sa ma ajute, Vqnic fie numele sau.

70 / Zecharia Sitchin -----------

!repte spre cer / 71

Ti se deschid. U~ile se deschid singure in fata la. Patrunzi in Sa/a ce/or douii adevaruri. Zeu/ care e ac% te inlampinii.

Regele a ajuns in fata "Muntelui Luminii". A ajuns la SCARA SPRE CER. Textele piramidelor spun ca este ,,0 scara pentm atingerea inaltimilor". Treptele sale sunt descrise ca "trepte spre cer, care sunt intinse pentru ca regele sa poata urca la cer". Pictograma

pentruScaraspre cer era uneori0 scarasimpla

L:J

(care era

pusa ~i pe bijuterii ~i purtata ca talisman) sau, mai adesea, ca scara dubla 6, asemenea unei piramide in trepte. Scara spre cer fusese construita de zei in ora~ul lui An - 10c~1 unde se afla principalul templu al lui Ra - astfel ca zeii sa fie "Iegati de Uica~ul stant". Tinta regelui era Scara Celesta, un fel de "ascensor" care it urca la cer. Dar pentm a ajunge la el in Casa Focului, Marea Casa a celor doi, trebuia sa intre in Amen-Ta, Locul ascuns al cautatomlui, zeul salbaticiunilor. Domeniul sau este descris ca un cerc fortificat. Este Tinutul intunericului la care se ajungea patmnzand intr-un munte ~i, subteran, coborand pe ni~te coridoare strajuite de u~i secrete. Este cea de-a patra diviziune a Duat. Dar intrarea muntelui era protejata de doua ziduri, iar intervalul de trecere dintre ele era maturat de flacari piizite ~icontrolate de ni~te zei. Cand Ra insu~ia ajuns la aceasta intrare in locul ascuns, "el a intocmit planurile" - ~iapoi manevrele necesare - asfel ca ea sa fie deschisa la sunetul vocii, "tara ca zeii sa fie vazuti". Dar putea singura vocea regelui sa-i permita intrarea? Textele reamintesc ca "numai cel care cunoa~teplanul ascunselor ~altare
:'_ T

Formula sau parola magica astfel pronuntata, un zeu pe nume Sa roste~te 0 comanda. FIacarile se opresc, garzile se retrag, u~ilese deschid automat ~ifaraonul patrunde in lumea subterana. "Gura pamantului se deschide pentm tine, poarta de rasiirit a cemlui este deschisa pentm tine", it anunta zeii din Duat pe rege. Este reasigurat ca, _de~i intra in "miezul pamantului", aceasta este intr-adevar calea spre cer. Calatoria in cea de-a patra ~iin urmatoarele ore 11conduce pe rege prin caveme ~i tunele acolo unde zei cu diverse functii sunt uneori viizuti, alteori doar auziti. Exista canale subterane prin care zeii circula numai in barci speciale. Exista lumini stranii, ape fosforescente, torte care lumineazii drumuI. Infrico~at, regele merge in continuare, catre "stalpii care ajung la Cer". Zeii pe care ii intalne~tepe drum sunt de cele mai multe ori organizati in grupuri de cate doisprezece ~i poarta epitete ca "Zeii muntelui", "Zeii muntelui din tinutul ascuns". Desenele care insotesc unele texte permit identificarea acestor zei datorita sceptrelor ori a "ca~tilor", sau prin reprezentarea animalului cu care este asociat - cap de ~oim,cap de ~acal,cap de leu etc. De l asemenea apar ~i~erpicare reprezinta paznici subterani sau ser. ___'-.___...._
1

J""":=::::

1 :"

~ :'_

...~ _~1~

~ _--=_

teritoriul pasajelor subterane ~i sa manance painea zeilor. Inca 0 data, regele trebuie sa-~i expuna originea. "Sunt Tauml, fiu al stramo~ilor lui Osiris", anunta eI. Atunci, zeii care it ajuta spun pentru el cuvintele magice care permit intrarea: Intrarea nu-fi e refuzatii La poarta Duat. U~ile Munte/ui Luminii

VllUl1

<11 L."UV'

~.u

;...-----

Textele ~i ilustratii1e sugereaza ca regele a patruns intr-un

I

complex subteran circular, prin care exista tunele spiralate care

duc in sus sau in jos. Reprezentarile, ntati~atetransversalin i

sectiune, arata un tunel care se ingusteaza treptat, avand cca. patruzeci de picioare inaltime, cu un tavan ~l podele lustmite, tacute dintr-un material gros de cca. doua-trei picioare. Tunelul este impartit in trei niveluri, iar regele merge prin cel din mijloc.
-------

72 I Zecharia Sitchin

:.

Trepte spre cer I 73

Cel de sus ~icel de jos sunt ocupate de zei, ~erpisau structuri cu diverse functiuni. Sania regelui, purtata de patru zei, i~i incepe ciiliitoria I aIunecand lent prin tunelul din mijloc. Drumul este luminat doar de 0 razii care iese de la prora barcii. Dar cwind' trecerea este r.

In drumulsau,regeleintalne~te,,zeifiirachip"- ale caror

fete nu puteau fi viizute. Suparat, sau doar curios, el se roaga: Deseoperiti-va fete/e. Scoateli-va aeoperamantu/, Cand ma vedep. Fiindea. avep grija. f#J eu sunt un, mare zeu Venit sa ma alatur voua.
.

blocata ~iregele trebuie sii coboare ~isa continue pe jos. ! Partitia, a~acum ne aratiireprezentarea, este realizatiide un [t zid care traverseazii cele trei tunele (care sunt iilclinate cam la 15)intr-un ungru de cca. 40. Se pare cii incepe deasupra tunelului, la nivelul pamantului sau chiar mai sus in interiorul mun.. Dar nu au dat curs rugiimintii, iar textele precizeazii ca "aceste ascunse fiipturinici nu viid, nici nu se uitii" la conduciitelui ~ipare a se star~i la podeaua celui de-al treilea nivel. Este torul lor, zeul Seker, "cand se giise~tein aceastii fonna, in liinurnit Re-Stau. "Calea u~ilorascunse". La primul ~ial doilea ni~ul siiu de pe pamant". vel, zidul formeaziini~tecamere, ce permit ciiutiitorului~i,,zeiContinuandu-~idrumul, regele trece printr-o u~ ~i ajunge lor ascun~i" sii treacii prin "u~ care nu are foi". Regele, care a la al treilea nivel, eel mai de jos. Intrii intr-o anticamerii, ce liisat sania, trece prin aceastii u~iicu ajutorul unei comenzi date poartii emblema Discului Celest? ~i este intampinat de un zeu de un zeu, a ciirui voce a activat incuietoarea. Este primit de patcare este "Mesagerul Cerului" ~i0 zeitii care poartii 0 emblemii tea cealaltii de reprezentantii lui Horus ~iToth ~i trece de la un inaripatiia lui Shu, "Cel care se odihne~tein cer la capiitol Sciirii zeu la altul (Fig. 17).

f t [ I I r

Fig.J7

Fig.J8

---

_L

74 / z. ee.h ana S lte 10 .h

. -- n__.--

'

'

'

I i
I
A A

__I =..::r----

Trentesnre cer /75

" ' . ." ' spre Cer (F Ig. 18) . D upa cum cere uzanta, conti orm Ciirtn mor- I tilor regele s une: , p , Traiasca cei doi copii ai /ui Shut Traiasca, copiii Locu/ui orizontu/ui... Pot sa urc? Pot sa-mi continuu ca/atoria, asemenea /ui Osiris?

. . .. . ovaIe compIexe, aflate adanc In subterana, pazlta de d01 sfinC~I. , . . .

De~1regele nu poate vec;leaaceasta camera, aude. dm ea "un zgomot uria~,ca cel ce se aude in tanile cerului dind sunt suparate de furtuna". Dintr-o camera sigilata izvora~teun lac subteran, ale carui ape "sunt ca focul". Camera ~i lacul sunt inconjurate de 0 structura de tip bunker, cu 0 u~a speciala pe partea stanga ~i0 u~auria~ape partea dreaptii.Ca 0 masura superioara de protectie, 0 movila de pamant este ridicata deasupra camerei. in varful acesteia sta 0 zeita, careia i se vede doar capul, in coridorul coborator. Un carabu~,simbolizand " a se rostogoli, a capata viatii", leaga capul zeitei cu 0 camera sau obiect de forma conica in corido'rulde sus (Fig. 19). Deasupra acesteia sunt a~ezate doua pasan. Textele ~i simbolurile ne informeaza ca, de~i Seker era ascuns, prezenta sa era simtita chiar ~i in intuneric, din cauza unei straluciri "prin capul ~iochii marelui zeu, a carui fata radiaza lumina". Aranjamentul triplu - zeita, carabu~ (Kheper) ~icamera sau obiectul conic - serve~te probabil pentru informarea
zeului ascuns despre ce se intampla in camera ermetidi. Textul hieroglific vorbe~te despre "Kheper care, imediat ce (barca) este trasa in varful acestui cer, se leaga de caile lui Duat. Cand zeul sta pe capul zeitei, el vorbe~te cu Seker in fiecare zi". Trecerea faraonului pe deasupra camerei lui Seker !?imodul in care Seker a fost informat de aceasta trecere sunt considerate

f t

Raspunsul este probabil pozitiv, fiindca regele este acceptat sa treaca printr-o u~a masiva. In Ora a cincea, faraonul ajunge la cele mai de jos subterane, care sunt caile lui Seker. Pe un drum inclinat in sus, intr-o parte ~i in jos, faraonul merge, dar nu-I poate vedea pe Seker. Insa reprezentiirile ni-I infiiti~eazaca pe un zeu cu cap de ~oim, stand pe un ~arpe~iavand doua aripi in interiorul unei structuri

momentecruciale. Egiptenii nu erau singurii din antichitate care credeau ca fiecare persoana decedata trebuie sa faca fata unei
;u: ""1' ,..1__ ...nn I"O...sA;to1n... c~I.:1o'"' COl1f1,:.f111 f:!:I11 nuhl111

:...J ~J

..

c:~n

era fie condamnat sa se sau lad, fie '~. binecuvantat sa se bucure chinuie in Apele de foc Pentru farade minunile Paradisului.
.

on, acesta era momentul judecatii. Vorbind in numele Stapanului Duat-ului, zeita careia i se

Fig.J9

vede doar capul it anunta pe faraon decizia favorabila: .,Vino in pace in Duat. ., mergi cu barca pe drumul care este in pamant." I i Ea i~i spunea Ament (femininul de la "ascuns") ~i i-a zis faraoI

76 I Zecharia Sitchin --.--..---

Treptespre cer I 77 Diviziunea a ~asea este ocupatii de 0 serie de camere ~zate una langa alta. Un drum curbat poartii numele "ca1ea secretii a locului ascuns". Barca regelui este purtatii de zei imbracap. in piele de leopard, asemenea preotilor shem care au perfonnat ceremonia deschiderii gurii. Se apropia regele de Deschiderea Gurii Muntelui? in Cartea mortilor, capitolele poartii titluri ca "Despre fluieratul in aer ~i capatarea puterii". VehicuIul a capatat acum puteri magice, "caHitorind acolo unde nu e apa ~i unde o-are cioe sa-i vasleasca ~i trebuie sa inainteze prin cuvintele puterii" care sunt costite de

"

Fig.20 nului: "Ament te cheama, ca tu sa ajungi la cer, ca Cel Mare care este in Orizont." Trecand testul, nemaimurind a doua oarii, regele se n~te din nou. Drumul era deschis de 0 coloana de zei a caTOrmenire era sa-i pedepseasca pe condamnati, insa regele treee tara sa pateasca nimic. Ajunge inapoi la barca/sania lui, insotit de 0 PTOcesiune de zei, unul din ei avand in mana emblema copacului vietii (Fig. 20). Regele fusese gasit demn de a capata viata de apoi. Parasind zona lui Seker, regele intra in diviziunea a ~asea, asociata cu Osiris. (in unele versiuni ale Ciirtii Portilor, in aceas-

un zeu. . Apoi regele patrunde printr-o poartii pazitii in a ~ptea d~viziune,iar zeii ~iinsotitorii lor i~i pierd infiiti~area"subterana" ~i capata aspect celest. Regele intalne~te un zeu eu cap de vultur, Heru-Her-Khent, al ciirui nume hieroglific include simbolul scarii ~icare poarta pe cap emblema discului celest. Sarcina lui era de a trimite "zeii-stele pe drumuI lor ~ipe zeitele-constelatii la locullor". Ace~tiaformau un grup de doisprezeee zei ~i douasprezece zeite care erau reprezentati purtiind emblema unei stele. Incantatii catre ei erau adresate ,,zeilor instelap.":
Care sunt carne divinii, ale ciiror magice pUleri au

inviat.. .
Care sunt uniti in stele, care se ridicii pentru Ra... Fie ca stelele voastre sii-i ciiliiuzeascii pcqii ca sii ajungii la locul ascuns in pace.

- .. ...- ..
,...& j __.a.a

t.Q..r1. oJN4"""uU1.U "" y""'u,""""","u Jt,.&u'"'''' u, u

""_~"""

__

pete de ~acal"care deschid calea" if invitiipe rege sa faca 0 baie in Lacul Vietii, a~ cum tacuse marele zeu insu~i.Alti zei, "bazaind ca albinele", stateau in fuide ale caTOru~i se deschideau singure la trecerea regelui. Pe masura ce continua dilatoria, epitetele zeilor capata accente mai tehnice. Sunt cei doisprezece zei care "tin funia in Duat' ~i cei doisprezece care ,,masoara coarda".

in aceasta diviziune sunt prezente doua grupuri de zei asociatecu ben-ben-ul, obiectul misterios tinut de Ra in templul siiudin ora~ullui An (Heliopolis). Ei sunt "cei care au misterul", pazindu-I in interiorul Het-Benben (Casa ben-ben-ului), iar opt it piizesc de afarii, "dar intra ~iin obiectul ascuns". Mai sunt de asemenea noua obiecte, puse in coloana, reprezeotiind simbolul Shem care in scrierea hieroglifica insemna "urmaritorul".

r
78----..---/ Zecharia Sitchin
TrepJe spre cer / 79

Regele ajunsese in partea de Duat asociata cu An, dupa care fusese numit Heliopolisul. In A noua ora, el vede locul de odihna al celor doisprezece "divini vasla~i ai barcii lui Ra", cei care operau "Barca milioanelor de ani" a lui Ra. In A zecea ora, trecand printr-o poarta, regele intra intr-un loc in care se desfa~ura 0 activitate intensa. Sarcina zeilor de aici era de a asigura flacarile ~ifocul pentru barca lui Ra. Unul dintre zei este numit "capitanul zeilor barcii". Alti doi sunt cei "care comanda cursul stelelor". Ei ~ialti zei sunt reprezentati cu una, doua sau trei stele, ca ~icum ar exista 0 ierarhizare printre zei. Trecand din a zecea in a unsprezecea diviziune, afinitatea cu cerul cre~te. Zeii poarta emblema Discului Celest sau una a stelelor. Sunt opt zeite ce poarta ca embleme stele "care au venit din laca~ullui Ra". Regele ii cunoa~te pe "Doamna stelelor" ~i pe "Domnul stelelor" ~ipe alti zei a caror sarcina este de a oferi "puterea de a pleca" din Duat, "pentru a face obiectullui Ra sa ajunga in CaSaascunsa din Cerurile de Sus". In acest loc apar zei ~i zeite a caror sarcina este de a-I echipa pe rege pentru calatoria "in cer". Impreuna cu unii zei el intra intr-un ,,~arpe", inauntrul caruia el trebuie sa-~i "Iepede pielea" ~i sa iasa sub forma "Iui Ra reintinerit". Unii dintre termenii utilizati in text nu sunt inteligibili, dar procesul este clar explicat: regele, intrat imbracat a~a cum plecase, iese ca un ~oim,"echipat ca un zeu"; regele "se a~azape haina Mshdt', pe spate i~i pune "haina marcata", imbraca "divina haina Shuh" ~i i~i pune "colierul iubitului Horus", care este "Ia fel ca cel de la gatullui Ra". Dupa toate acestea, ,,regele ajunge zeu, asemenea
lur . 11~Vuuc dpUI
"'\;UIUl

,f.
Fig. 21

,Fig. 22

\.f'U'"

..

U.l0.7...,\'

,,..1___ "'.-.0"

- -

.,

.._ _ __,

;:

un alt ~arpecare, de~i tara aripi, zboara in mod clar, deoarece it poarta in spate pe Osiris. (Fig. 22) Fiind acum echipat corespunzator, regele este condus catre o deschizaturii intr-un zid semicircular. f:1trece de 0 u~a ascunsa. Apoi merge printr-un tunel de ,,0 mie trei sute de stanjeni", numit "zorii la capat". EI ajunge intr-un vestibul unde se pot vedea peste tot embleme ale Discului inaripat. Intalne~te zeite "care lumineaza drumul lui Ra" ~i un sceptru magic reprezentandu-I pe "Seth, veghetorul". Zeii ii eXDlica regelui uluit:
Aceastii pe~tera este a /ui Osiris Unde Vlintu/ e adus,' Vantu/ de nord, cand va bate, Pe tine te va ridica, 0, Rege, precum Osiris.

regele merge cu tine." Ilustratiile textelor antice reprezinta un grup de zei imbracati cu 0 costumatie ciudata, lipita de corp, impodobita cu panglici (Fig. 21). Ei sunt condu~i de un zeu cu emblema discului celest pe cap, care sta cu bratele intinse intre aripile unui.~arpe cu patru picioare umane. Pe un fundal instelat, zeul ~i ~arpele au in fata .-- -

A ajuns acum in a douasprezecea diviziune~ultima Ora a calatoriei subterane. "Este capatul cel mai indepartat al intuneri-----

80 I Zecbaria Sitchin
1Tepte spracer /1!

eomemora eele doua obieete care stateau in tara lui Seker ~i au

meutposibilaaseensiun~~ luiQsjps,la eer.

._

"

,Ostrom lunga din textele piramidelor reprezinta un iron al ... ,ascensorului -'-"Scam divina" - ~i 0 rugaeiune pentru permiterea 'aecesului lui Pepi la ea: Slava pe, Seara divina, Slava fie, Seara a lui Seth. Dreapta sa stai, seara a zeilor, Dreapta'sa stair seara a lui Seth Dreapta sa stai, seard a lui Horus
'
" ,...-..-

a
, ' ~n,

cului". Puncnd atins se nume~te"Muntele urdirii la Ra". Regele prive~te in sus ~i ~te uimit: in fata'lui se afla barca lui Ra in,
toata maretia ei. ' __ , ,

,_ _c.~_~are siris a ajuns inCer... O

Zeu al Searli

'

Aajunsla unobiect nurnit "Cel care te urea la cer". Unele texte sugereaza ea Ra inS~i prega.te~te ascensorul pentru rege~ "ca regele sa se poata urea la cer". Alte texte spun ca ascensorul este pregatit de alti zei. Este "Celcare I-a purtat pe Seth la cer". Osiris n-ar fi putut ajunge la finnamentul' Cerului dedit cu un astfel de aparat, deci ~i regeIe avea nevoie de el pentru a fi stra-

Cui ii vei da tU Scara zeilor? Cui vei da tU Scara lut Seth, ea Pepi sa urce .# elld. Cer, Lui Ra ca servitor sa-i slujeasea? Fa ca seara zei/or sa-i fie # lui Pepi data, Fa ea scara lui Seth lui Pepi sa iifie data ea Pepi sa urce la Cer in ea. Aseensorul era maneVrat de doi oameni-~oim",eopiii lui 'Horus", Zeul-~oim, care erau ,,marinarii,barcii lui Ra". Erau "patru tineri", care erau "eopiii eerului". Ei care venisera ,~dela rasaritul eerului... vor pregati barcile pentru rege, astfel ca el sa uree

mutat in viatade apoi. ..

'

Ascensorul sau "Scara divina" nu era 0 scam, comuna. Eta strans cu ni~teeabluri de ,cupru; ,,m~chii lui (sunt eaeei ai) taurului eelest'~. P3ftile laterale erau aeoperite eu un fel de "pieIe"; spitele lui erau "cioplite din Shesha" (euvant eu semnifieatie necunoseuta. Sub-el fusese pus un suport mare de eatre "Cel
~~r~ 1~!II"";"

Dustrap.ileC3ftii moqilor reprezintiiaceasta scam divina unoori eu semnul Ankh (" viatii")

la orizont, spre Ra". Ei sunt eei care "Ieaga la wi loe" Aseensorol. nrel!atindu-lnentru reee: ..Ei adue Aseensorul.. . ei pregatese Ascensorul... ei pdiea Ascensorul... ea sa uree regelela eer...,
, Regele spune 0 rugaciune;,

ajungiind simbolie ia Diseul

eelest-in formaunui turn inalt eu 0 suprastruetura(Fig. 23 a, b). in forma stilizatii, turnul insu~iera scris hieroglifieft (;,ded") ~i insemna "v~nieie".. Entun simbol asociat indeaproape eu Osiris, fiindea 0 pereche de astfel de tilinuri nn se spune ea a fost ridieata in fata principalului sau templu la Abydos, pentru a

"~~

Sa mi se dea "numele" in Mareacasa a celor doi, " Numele" meu,safie ehemat in Casa focului,. in noaptea Numararli ani/or.

----.--

__I

I I I

"'"T'""r"!"_

--

'---'

~~~e~haria Sitchi~
'!!!/!!!.!1'-1'e cer I 8~

"

sor" sau "Scara",este acom la randullui inlocuit de "barca". "Ochiul'~sau ,jbaica" in care este urcat.regele are 770.de stanjeni lungime (cca. 1000 depicioare, aprox 350 metri). Un zeu care este insareinat cu barca st! la prora. EI este instruit sa "ia pe acest rege cu tine in cabina barcii tale". In timp ~e regele "se suie in peq" - un termen ce denot! un
loc ridicat pentru odiboa, mai ales pentru pasan

Fig. 24

poate vedea

Unele ilustratii arata ca regelui i se ofera Ded -"ve~nicia". Binecuvantat de Isis ~iNephtys, el este condus de un zeu-~oim intr-un ded in forma de racheta, echipat cu aripioare (Fig. 24). Rugaciunea regelui pentru a-i fi acordata Ve~nicia, un ."Nume", 0 .Scara divina,ii fusese ascultata. Este gata sa porneasca ascensiunea p.ropriu-zisala cer. De~i avea nevoie doar de 0 singura Scara divina pentru el, nu unul, ci doua Ascensoare sunt pregatite. Atat "ochiullui Ra", cat ~i "ochiullui Horus" sunt pregatiti, unul pe "aripa lui Toth" ~icelalalt pe "aripa lui Seth". Regelui uimit i se explica faptul ca cel de-al doilea este pentru "fiul lui Aten'\ un zeu coborat din Discul inaripat - poate zeul cu care vorbise regele in "camera de echipare":
Ochiullui Horus este pregatit Pe aripa lui Seth. Sforile sunt legate, biircile sunt asamblate. Pentru ca flullui A ten Sa nu ramana flira barca. Regele este cu flullui Aten EI nu este flira barca.

fata zeului care e in cabina, "fiindca fata zeului este deschisa". "Regele ocupa un loc in barca divina" intre doi zei. Locul se nume~te,,Adevarulcare aduce la viata". Dona "coarn~" ies din capul (sau casca) regelui. "EI se leaga de ceea ce a ie~it din capul

lui Horus".Estega~entru decolare.

Textele care se refera la calatoria catre viata de apoi a regelui Pepi I descriu momentul: "Pepi este !nVe~mantat in hainele
,

lui Horus ~irochia lui Toth; Ish; e in fata sa, iar Nephtys in spatele sau; Ap-uat care este Deschizatorul de dium deschide calea pentru el; Shu, Purtatorul cel1!lui,il ridica; zeii lui An il urca pe scara ~i il duc spre firmamentul cerului; Nut, zeita cerului ii intinde mana." Momentul magic a sosit. Mai sunt doar doua u~ide deschis, iar regele asemenea lui Ra ~i-Osiris - va ie~i triumfator din

Duat ~i barca sa va pluti pe Apele celeste. Regele spune 0 ruga-

eiune: ,,0, nobila... Poarta a cerului, regele a venit la tine, fa ca aceasta u~a sa i se deschida." Cei "doi ded sunt in picioare", nemi~cati.

~i, dintr-odata,"poartadublaa ceruluis-a deschis!".

J.l;;J\.lUI IUU"l1"~"..

Poarta Cerului s-a deschis! Poarta Pamantului s-a deschis! Deschizaturaferestrei cerului s-a deschis! Scara spre Cer s-a deschis, Treptele luminii acum se vad... Poarta dubla a Cerul41is-a deschis. Poarta dubla a lui Khehhu s-a deschis

"Echipat ca un zeu", regele este asistat de doua zeite care ."iistrang sforile" ~i-lpun in "Ochiullui Horus". Termenul"Ochi" (allui Horus, allui Ra), care inlocuise gradual pe cel de "Ascen--.----

--~~i Zecharia
Shchin Trepte spre cer I 85

pentru Horus de la rdsarit, in zori.

Pamantul se desparte... CQnd regele urea la Cer ctind p01"1Jqtespre bolta (a cerului). Pamantul rade. Cerul zambqte

Zei-maimuta. simbolizand luna apunand (,,zorii") incep sa recite "cuvintele puterii care fac splendoarea sa iasa diq ochiul lui Horus". "Radiants" - despre care mai devreme se spusese ca este semoul distinctiv al Muntelui luminii - se intensifica: Zeul-cer a intarit radianlapentru rege ca regele sa se ridice la Cer
ca Ochiul lui Ra. Regele este in Ochiul lui Horus, ~ acplo unde se aud poruncile zei/or.

ctindregeleureala cer.

Pamantul striga de bucurie pentru el. Pamantul se cutremura pentru el. Furtuna il conduce. Ea mormliie ca Seth. paznicii cerului se dau deoparte deschid ~a Cerului pentru el.

Apoi, "cei doi munti se despart" ~i incepe ridicarea spre cerul zorilor de pe care au disparut stelele:
Cerol este liber, stelele s-au intunecat. Arcurile sunt intinse. Odsele Pamantului trosnesc.

"Ochiullui Horus" incepe sa-~i schimbe nuante1e:la inceput este albastru, apoi devine ro~u.in jur este mult3 veselie ~i agitatie:
Ochiul ro~u al lui Horus este tare furios nimeni nu se poate masura cu puterea sa. Mesagerii lui se agita, alergatorii sai alearga.. Ei spun eelui care ~i ridica bra/UI

la Rdsarit: "Lasa-I sa treacape acesta. ..

$i zeii poruncesc penelor, zei/or: "Face'; lini~te..., man.a la gura puneli-o... ..tnti In nnnrtn n";7""#,,I,,; deschideli porlile duble (ale cerului).
. ..

tp mijlocul agitatiei,cutremurelor ~itunetelor, "Taurul Cerului" ("a ciirui burta e plina de .minuni") se ridica din ,,Insula tlacarilot'. Apoi agitatia inceteaza, iar regele se ridicii "asemenea unui ~im":
.. II vad pe rege plutind ca un foim,

ca un zeu.
Ca sa traiasca ltinga talii lui. Ca sa manance de la mamele lui... Regele este Taurul Cerului... A carui burta e plinii de minuni din Insula flacarilor. Strofa 422 descrie foarte elocvent acest moment:

Tacerea este sparta: se.aud zgomote de furie, vajaituri ~i

.

trosnituri:

Cerul vorbqte, Pamantul se cutremura; Pamantul tremura; Cele doua cete de zei striga;

--.-.

86 / Zecharia ----.----.--.--- Sitchin

O.

Treptespre cerL87

tu Pepi!
-

plecat! , Tu ai ,""

Tu e~ti Cel slavit. tare ca un zeu. stand,ca Osiris!

Sufletul tau e cu tine; Puterea ta'~. Control") e la spatele tau. Pe capul tau Coroana Misut... Tu urei la mama ta. zeifa Cerului. Ea te ia de mana. ifi arata orizontul.' ~i locul unde este Ra. Poarta dub/a a cerului s-a deschis pentru tine. Poarta dub/a a cerului s-a deschis pentru tine... Te ridici.O. Pepi!... imbracat caun zeu!
,

Cer... Regele Pepi zboara ca un nor spre cer, ca 0 pasare, Regele Pepi saruta cerul ca un ~oim.Ajunge la:zeul Orizontului in cer." Regele, continua textele piramidelor, este' acum "pe Purtatorul cerului, ,cel care tine stelele, din umbra Zidului zeilor, el traverseaza cerul".
,

Regelenu zboarala cer pur ~i simplu, orbiteazain jurul Pamantului:

lnconjoara cerul precum Ra.
Traverseaza cerul precum Calatore~te prin finuturile
.

Toth. lui Horus.

Cdlatore~te prin finuturile lui Seth... De'doua ori a-neon jurat cerurile. S-a rotit in jurul a doua taramuri... Regele este un ~oim ce depa~e~te, ~oimii. El este Marele $oim!

(0 ilustratie din monnantul lui Ramses IX sugereaza ca poarta dubla se deschide prin departareacelor doua u~i una de cealalta, prin inclinare. Acest lucru se realiza prin manevrarea unor parghii ~i scripeti de cate ~ase zei pentru fiecare u~a.Prin . deschizatura rezultata, putea astfel sa iasa un ~oim uria~ de forma umana.) (Fig. 25) Pline de satisfactie pentru aceasm realizare, textele anunta pe supu~ii regelui: "EI zboara. Regele Pepi a zburat de la voi, muritorilor. Acum el nu' mai e de pe Pamant, acum el e din

~~~~

.~~aaft

(Un alt vers sustine ca regele "traverseaza cerul ca Sunt, care it traverseaza de nQuaori intr-o noapte", dar semnificatia lui Sunt. deci ~i a acestei comparatii, nu este inca descifrata.) Stand inca intre "cei doi tovar~~icu care zboarli la cer"', regele se indreapUicatre rasarit, departe-departe in ceruri. Destinatia este Aten, Discul inaripat, care mai este numit ~i Steaua Nepieritoare. Rugaciunile se concentreaza acum pe ajungerea regelui la A/en ~i aterizarea acolo: ,,Aten. da-i voie sa ajunga la tine, cuprinde-l in imbr~ti~areata", intoneaza textele in numele rp.udui. Acolo este laca~ullui Ra,.iar rugaciunile unnaresc sa-i
asigure 0 primire favorablla, prezemallu
'

:>V:>I1~al"'E>"':"': - :---

toarcere a fiului la tatal sau:

Ra de pe Aten. Fiul tau s-a intors la tine. Pept vine fa tine. Lasa-l sa urce la tine. Fig.25 . Cuprinde-l in imbra(i~area ta;

".~,,,,,.=~,,.,~

88 I Zecharia Sitchin

Trepte spre cer I 89

Acum "e veselie in cer: <<Am vazut ceva now>,spunzeii cele~ti. Un Horus este in razele lui Ra". Regele -,.in drumul sau spre Cer, pe aripil~vintului" -.,Joainteaza, P.~te pe finnameutul Cerului" ~ise ~teapta la 0 primire calda Ia.destinatie. Calatoria celesta dureazii opt zile: "C3nd vor veni orele de maine, orele zilei a opta, regele va fi primit de Ra." Zeii care pazesc tntrarea in Aten sau a lac~ului lui Ra il vor lasa sa intre, fiiudca Ra ins~i il ~teapta pe regepe SteatJaNepieritoare:
Cand vine ora de maine... Cand regele va sta acolo, pe stea . care e in par/ea de jos a Cerului, va fi judecat ca un zeu, ascultat ca un print. Regele ii va chema, $i vor veni la el cei patru zei care stau pesceptrele Dam ale Cerului, ca sii vesteascii numele regelui INiRa, sii anun/e numele siiu lui Horus al Orizontului: "A venit la tine! Regele a venit la tine!"

~i textele anunfii: ,,Ra I-a luat pe rege la el, Ia Cer,in partea de risiirit a Cerului... Regele a ajuns pe acea $tea ce striiIu~ in

Cer." . . Acum a mai rimas un singur detaliu de indeplinit. In campania lui ,,Horus din Duof', descris ca ,,marele ~oim divin", regele trebuie sa giiseasca Pomul vieJii in Locul Oftandelor. ,,Regele Pepi merge pe Cfunpia vietii, locul in care s-a nascut Ra in ceruri. il vede pe Kebehet apropiindu-se cu patru boluri cu care improspateaziiinima Marelui zeu ill ziua in care se treze~te. Ea invie inima lui Pepi ~i-Iaduce Ia viafii." Misiune iJideplinita, anunfiitextele cu bucurie:
Ura, rege Pepi! Toatii viala bucuroasii ip est/! datii, "Vqnicia e cu tine", spune Ra... Nu vei mai pieri, nu vei mai muri in vecii vecilo1'. Regele.a urcat pe Scara spre ce..r.A ajuns pe Steaua Nepieritom:. "Viata lui tine cat v~cia, iar limitele-i sunt infinitul."

1}

;S"

eo

UmbUindpe "Iacul care este cerul", regele se apropie de ,,malurile cerului". Pe miisuri ce se apropie, zeii de pe Steaua

Nepieritoareii anuofiisosirea ~teptata: "Cel . care sose~eva

veDl... Ka I-a mtms bratul pe Scara spre cer. Cel care ~tie 10cui vine, spun zeii." Acolo, la partile Palatului dublu, Ra it ~teapt3 intr-adevar pe. rege: II vei giisi pe Ra stand acolo, EI te va intampina ~i te va luain bra/e. Te Va duce in zelescul Palat dublu, $i te va pune pe tronullui Osiris.
~

"

--_._-

!'!!te !P-''e ceri.2.!

"OK, Houston. Vulturul a' ajuns pe dimpia de la Hadley!"

v
ZEII CARE AU VENIT PE PAMANT
in zilele noastre,zborul spatial nu este ceva neobi~nuit
,

""

"

Citim tara sa clipim despre planuri de construire aunor statii orbi18lepermanente. Dezvol18rea~ei navete spatiale refolosibile nu mai este un simplu vis. Toate acestea, desigur, fiindca Ie-am vazut cu ochii no~tri, in }2resasau la T~ Acceptiim calatoriile spatiale ~i con18ctele interplanetare fiindca I-am auzit cu urechile noastre pe comandantul misiunii Apollo 11, raportand ca sa audii intreaga lume - ca "Vulturul a aterizat" pe Luna. " Vulturul" nu era doarnumele de cod al modulului lunar, ci ~iepitetul cu care era apelata nava spatiala Apollo 11, precum ~iporecla adoptata cu mandrie de astronauti (Fig. 26). ~i Vulturul a zburat in spatiu ~ia aterizat pe Luna. tn imensul National Air aIid Space Museum de la Smithsonian Institution din Washington se pot vedea navele care au zburat sau care au fost folosite ca vehicule de rezerva in cadrul programului spatial american. .intr-o sectiune speciala in care se simuleaza aselenizarile, vizitatorii pot auzi mesajul inregistrat pe sliprafata Lunii:
~

lar Centrul de control al zborurilor spatiale anunta lumea cu mandrie ca ,,Aces18a fost exuberantul Dave Scott raportand ca Apollo 15 se afla pe campia de la Iladley.". . Cu douii decenii in urma (n.t. anul aparitiei cartii este 1981), ideea ca.un .muritorobi~nuit i~i poate pune 'ni~te haine speciale, se a~aziiintr-un obiect lunguiet, apoi dispare de pe fata Pamantului piirea scandaloasa,'daca nu ~imai mult. Cu un secol sau doua in urma, ~a ceva nici macar nu putea fi imaginat; fiindcanu exis18nimic in existenta omenirii care sa genereze 0

astfelde idee.
egipteni~

.,;

"

Cu toate acestea, a~a cum am ad18t, in capitolul anterior,

- cu

cinci mii de ani in urma

- puteau

vizualiza tot ceea

h:a t:4/l:
fij,

~,

ce se intampla cu faraonul lor: va merge catre un loc de lansare din estul Egiptului, va intra intr-un complex subteran alcatUitdin camere ~ituneIuri, va trece cu bine de ins18latiileatomice ~i ca-. merele cu radiatii. t~i va pune apoi costumul ~iva'intra in cabina unui Ascensor, unde va s18legat intre doi zei. Apoi, in timp ce u~ile duble s~ vor deschide, lasand sa se vadii cerul zoriIor, motoarele vor fi pornite, iar Ascensorulse va transfonna intr-o Scad celesta prin care faraonul ajunge in lac~ul zeilor pe "Plane18 milioanelor de ani". Pe ce ecran TV viizuseriiegiptenii a~a ceva de credeau cu atata tarie ca este posibil? tnabsenta televiziunii, singura alternativa ar fi ca, fie au mers la spatioport ~iau viizut rachetele decoland ~iaterizand, fie au fost la Institutul Smithsonian ~iau viizutnavele expuse, insoplC UC CJl.plIl,;i1pIlC WJUJ ~JIIU I,;VJUpClCUl. J..IVVCL.IIC ~U~C1Ci1L.i1 1,;i1

~'.- -;.";~ .o'f.!/~

j

~ :

_.,\
~
{ '.:.~'~

-,~. "

.
~

.
" '~.'.

'0

-.~,<~-~

~'!'t.(;.. , .~/; '''~=:::'.- ~, ~--

i/

. __,~
.

//

Fig. 26

!Jo

egiptenii chiar au fost la un spatioport ~iau viizut echipamentul astronautilor cu propriii ochL tnsa ace~tianu erau piimanteni; ci, mai degraba, astronauti din altii parte care venisera pe plane18 noastrii. Mari iubitori de arta, egiptenii au reprodus in monnintele lor ce viizuseriiin timpul vietii. De18liilearhitecturale din desenele de pe coridoarele ~i camerele subterane ale Duat vja--din

92 I Zecharia Sitchin

!JE!te sl!!~ ce!.! 93 '

monnantullui Seti I. Reprezentan ~imai stranii pot fi vazute in monnantul lui Ruy, care a fost vicerege in Nubia ~i peninsula Sinai in timpUldomniei renumitului faraon Tut-Ankh-Amonffutankamon. Decorat cu' scene de oameni, locuri ~i obiecte din cele doua domenii pe care a fost vicerege, monnantul a pastrat pana ast3zi 0 reprezentare in culori vii a unei rachete: corpul ei
se afta sub pamant, iar partea superioara cu modulul de comanda la suprafati (Fig. 27). Corpul este impaqit, ca 0 racheta in trepte. in partea de jos, doua persoane se ocupa de mecanismele rachetei, deasupra lor se afta un rand de mecanisme circulare. Sectiunea hangarulu\.lndica faptul ca racheta era inconjurata de ce'

lule.circularep~tru pastrareatemperaturii au alte funqii. s

La suprafata, baza conica a Illodulului de comanda este desenata cu vopsea scorojita, ca de la ninneroasele intrari ~i ie~iridin atmosfera. Modulul- suficient de mare pentru.a adaposti trei-patru persoane - are fonna conica ~inumeroase hubloaneiil partea de jos. Cabina este inconjurata de adoratori, intr-un peisaj populat cu cunnali ~i girafe. . Camera subterana este decocata cu piei de leopard, aceSt lucru oferind 0 legatura directa cu anumite secvente din calatoria faraonului catre nemurire. Pielea de leopard era purtata de preotii shem in timpul perfonnarii ceremoniei de Deschidere a Gurii. Era purtata de zeii care il transportau pe 'faraon prin "Calea secreta a Locului ascuns" din Duat - un simbolism repetat pentru a sublinia legatura intre calatoria faraonului ~iracheta din
,

hangarulsubteran.

A~a cum textele piramidetor 0 spun in mod cIar, trecerea 'faraonului in Viata de apoi imita calatoria zeilor Ra ~i Seth, Osiris ~iHorus, precum ~ia altora care urcasera la cer in acest fel. Oar, mai credeau egiptenii, cu 0 aceea~i Barca celesta venisera Marii zei pe P~mant la bun inceput. in ora~ul lui An (Heliopolis), eel mai vechi centru religips al Egiptului, zeul Ptah a cons~it 0 structura speciala - un Institut Smithsonian, daca vreti -

in care <> capsulaspatialasa poata fl'vazuta ~i adorata de toti

egiptenii!
'

Obiectul secret :...Ben-ben' - a fost pus in Het Benben, "Templul ben-ben-ului". Cunoa~tem din reprezentarile hierogliflee ale templului ca aceasta structura arata exact ca un turn de lansare masiv, din vanul caruia 0 racheta era indreptata spre cer {Fil1.2Rt

1f1
Fig.27
Fig. 28 --------

".__c

94 / Zecharia .---.----.----.---Sitchin

'!!!:P~!l!!! C~t_! 9~

Ben-ben-ul era, confonn vechilor egipteni, un obie~t solid care venise'pe Pamant de pe Discul celest. Era "Camera celesta" in care insu~izeul Ra aterizase pe Pamant. Tennenul ben (literal "care iese") avea atatsemnificatia de "a straIuci", cat ~ipe cea de "a porni pre cer"~ o inscriptiede pe 0 stelaa faraonuluiPi.;Ankhi(cf. Brugsch, Dictionnaire Geographique de l'Ancienne Egypte) spune astfel:
. .

Regele Pi-Ankhi a ridicat sdirile spre fereastra cea mare ca sii-l vadii pe Rainiiuntrul Ben-ben-ului. Regele insu~i,fUnd singur,a tras de ~altiire # a deschis cele douii u#. Apoi I-a viizut pe tatiil siiu Ra in minunatul templu Het-Benben. A viizut Maad, barca lui Ra ~i a viizut Sektet, barca lui Aten.

Altarul, aflam din textele antice, era pi'izitde doua grupuri de zei. Erau cei care "erau in afara Het-Benben", insa Ie era pennis sa intre ~iin cele mai sacre parp ale templului, fiindca era sarcina lor sa primeasca ofrandele de la pelerini ~i sa Ie duca inauntru; Ceilalti paznici, erau nu doar ai Ben-ben-ului insu~i, ci ~i ai "Iucrurilor secrete ale lui Ra care sunt in Het-Benben". Aproape la fel cum turi~tii de asti'izi se ingri'imi'idescsa vada ~i sa atinga navele

au vi:zitatEgiptul au numit-o pasarea Phoenix. A~a cum spune legenda, Phoenix era un vultur cu pene ro~cate ~i aurii, care 0 data la 500 de ani, cand i~isimtea star~itUlaproape, venea la Heliopolis ~iintr-un fel sau altul rena~teadin propria cenu~a (sau a penelor sale). Heliopolisul ~i apele sale au fost venerate~i la inceputul epocii cre~tine.Traditiile locale suspn ca, atunci cand losif ~i Maria impreuna cu pruncul lisus au scapat din ~gipt, s-au odihnit langa rnntana altarului.. . Templul de la Heliopolis, spun pove~tile egiptene, a fost distrus de cateva ori de invadatori. Nu amai ramas nimic din el in zilele noastre. De asemenea, a dispi'irut~iBen-ben-ul. Dar pe monumentele egiptene este descris ca 0 camera conica in inte. riorul careia se putea vedea un zeu. Arheologii au descoperit un model la scara, care infiiti~eaza un zeu in deschizatura sa cu mainile'deschise intr-un gest de bun-venit (Fig. 29). Forma adevarata a Camerei celeste este probab.ilcea desenata in monnantullui Huy (Fig. 27). Faptul ca modulele de comanda ale navelor moderne au aceea~i fonna- capsulele care ii ad!postesc pe astronauti la lansare ~iin care se reintorc pe Pamant (Fig. 30) - se datoreaza mai mult ca sigur similaritatii de scop ~ifunctie.

spatiale de la Institutul Smithsonian, ~i egiptenii antici fiiceau

pelerinaje la Heliopolis, pentru a se l11gala Ben-ben - probabil cu o fervoare religioasa asemenea celei a musulmanilor care vin la Mecca pentru a se ruga la Qa 'aba (0 piaira neagri'i despre care se crede ca este 0 replica a "Camereicere~ti" a lui Alah).
L.411!S4 41141 ~14 V 141J\.4114 ~4U put> 41~ "41~1 4p~ 4U "i1pi1~'U

reputatia ca ar fi vindecatoare, mai ales in probleme de virilitate ~i fertilitate. Tennenul ben ~i reprezentarea sa hieroglifi~a ~ au capatat in timp conotatii referitoare la virilitate ~i reproducere. Ar puteafi de asemenea sursa intelesului de "unna~ de parte barbateasca" pe care Ben I-a capatat in ebraica. Pe langa virilitate~i reproducere, templul a capatat ~i atributele reintineririi. Acest lucru a dus la na~terea legendei pasarii Ben, pe care grecii care

Fig. 29

~
......

0# .- -...

:,:.::{.ii'~ Fig. 30

.....

96 / Zecharia Sitchin
'!!9!.te spre (;e.!.. 9.7 (

In absenta Ben-ben-ului insu~i, mai exista oare ~i 0 alta do,"

- dmase din altarul de la Heliopolis? Am notat mai devreme ca, in confonnitate cu textele antice egiptene, in templu inai existau ~i alte obiecte secrete ale lui Ra. in Cartea mortilor sunt reprezentate noua obiecte asemanatoare cu hieroglifa pentru Shem. Se prea poate ca au mai existat noua obiecte legate de spatiu expuse in templu. De asemenea, este posibil ca arheologii sa fi descoperit 0 replica a unuia dintre aceste noua obiecte mai mici. Este un obiect de 0 forma circulad stranie, plin de curbe ~itaieturi (Fig. 31a). De la descoperirea sa in 1936 el a uimit pe toti savantii . Este important sa notam ca obiectul a fost gasit - printre "alte " obiecte neobi~nuite de alama" - in momiantulprintuIuiSabu, fiul regelui Adjib din Prima Dinas~e. Deci obiectul a fost pus in aceI mormant injurul anului 3100 lCh. Poate fi maivechi, insa cu siguranta nu mai nou de aceasta data. Anuntiind descoperirea de la Saqqara (la'sud de marile piramide de la Gizeh), Walter B. Emery (Great Tombsof the First Dynasty) descria obiectul ca fiind "un fel de castronet din ~isvadafizidi- ~inu doar desene~imodelela scad

.turi"

~i remarca faptul ca ,,nu exista nici 0 explicatie satisrnca-

toare despre designul curios al acestui obiect". Obiectul a fost sculptat dintr-un bloc solid de ~isturi- <> roca foarte aspra ~icare sesparge u~or in straturi neregulate. Daca ar fi fost folosit'la ceva, s-ar fi spart imediat,a~ incat roca respectiva a fost aleasa fiindca forma ciudata putea fi sculptata eel mai bine intr-un astfel de material - un mod de a pa~tra forma, iIi nici un caz penuu uz CU[~Ill. \...~~a C~ I-a laCUl p~ W.I :)(IVWI.I, ca \...ynl /'\.IW"~U

e
Fig. 31

conceptul pentru elicea de 2o,0OOrpm

"-"-

:.
.

g
~
'"
.

".....

--

. -:::: :: ..~;..
.

il

" ,.,

(Egypt to the End of the Old Kingdom) sa aflrme ca obiectul din piatra "este probabil 0 imitatie a unui original de metal". Dar ce metal putea fi folosit in mileniul patru lCh. pentru a crea un obiect ce necesita 0 asemenea preciiie?~i, mai presus de toate, in ce scop? Un studiu tehnic asupra design-ului unic al obiectulw (Fig. 31b) arunca 0 oarecare lumina asupra uzu1ui~i originii sale.

Fig. 32

. Obiectul rotund, de aprox. 24 inci in diametru ~i 4 inci in cea mai groasa parte a sa, a fost construit in mod sigur pentru a' fi pus intr-un mecanisrn in care sa se roteasca in jurul unei axe. Cele trei taieturi ale paletelor sugereaza posibilitatea imersiunii intr-un lichid in timpul rotatiei.
"

:..-

.--

.-----...

98 / Zecharia Sitchin ~_._--_.._.__._._-

'[repte !l!Te cer 19~

Dar dupa 1936nu s-a mai mcutniciun efortpentrudescii...t.

i.\ .-1 4 i.

frarea enigmei, insa p,Q~ibHa~ui (4n~t~une ne-s,yenit in minte in 1976 dind am citit intr-o revista 5iespre proiectul revolutionar al unei elice dezvoltate in legatura cu programul spatial american. Elicele, ata~ate la rotorul unei ma~ini sau al unui mo~or, sunt utilizate de mai putin de doua secole ca mijloc de regularizare a vitezei ma~inariei ~i pentru acumularea energiei pentru.o singura izbitura, ca la presa metalica. Ca regula; elicele aveau circumferinta groasa, fiindca acolo era inmagazinata energia. Dar in anii '70, inginetii de la Lockheed Missile & Space Company au venit eu un proiect invers. Proiectul a fost continuat de Airesearch Manufacturing Company. Modelul conceput de ei - dar care nu a fost perfectat niciQdata - este inmti~at in Fig. 32. Faptul ca 0 elice revolutionara ara.

Fig. 33

ta exact ca una de acum 5000 de ani descoperita in Egipt este mai putin uluitor ca faptul ca un obiect de la 3100 LCh. arata ca un echipament aflatinca in stadiul de proiect in anul de gratie 1978! Unde este originalul de metal? Unde sunt celelaite obiecte care erau prezentate la Heliopolis? ~i, mai ales, unde este Benben-ul insu~i?Ca-multe alte artefacte a caror existenta a fost documentata amplu de cei din vechime, au disparut - distruse poate de calamitatile naturale sau razboaie, dezmembrate ~iduse in alta parte ca prada de razboi sau pentru a fi puse la adapost intr-un loc ascuns ~i astazi uitat. Poate au fost duse inapoi in ceruri. Poate cti mai sunt inca cu nbi, uitate prin cine ~tiece pivnitaa umii muzeu. Sau - cum'sugereaza legenda pasarii Phoenix, ~~rf" f~~f" 1f"!7i\tllr~ iTitrf" Hf"linnnli" "i A r~hi~ _ <i"l'l1n"",,,,,h l'"m",_
~

Cand ordinea a fost remcuta in Egiptul Superior in timpul dinastiei a unsprezecea, capitala a fost mutata la Teba, iar zeul suprem era numit Amon (sau Amen). Faraonul Mentuhotep (Neb-Hepet-Ra) a construit un templu uria~ langa Teba, dedicat lui Ra ~i a construit in varfullui un "pyramidion" pentru a comemora camera celesta a lui Ra (Fig. 33). Cunind dupa anu12000 i.Ch., 6 data cu inceperea domniei dinastiei a douasprezecea, Egiptul a fost reunificat, ordinea restabilita ~i Heliopolisul recucerit.Primul famon al dinastiei, Amen-Ern-Hat I, a inceput imediat reconstruirea templelor ~i altarelor de la Heliopolis. Nu se ~tie insa daca a utilizat artefactele originale ori nurnai reproduceri. Fiul sau, faraonul Sen-: Usert (Kheper-Ka-Ra) ~ Sesostris sajl.Sesonchusis al istoricilor
.

~reci

- a ridicat

in fata temDlelor doua coloane de e;ranit (peste

~

ra ermetica a Qa'aba de la Mecca... . Se poate presupune ca distrugerea, disparitia sau retragerea obiectelor sacre ale altarului a avut loc probabil in timpul a~a-numitei Prime perioade intermediare. ~tim ca templele de la Heliopolis au fost distruse in timpul acelor dezordini. in acea perioada, unificarea Egiptului s-a intrerupt ~ipeste tot domnea anarhia. Probabil ca atunci a parasit Ra templul de la Heliopolis ~i a devenit Amon - "Zeul ascuns".

~aizeci~i~asede picioare inaltime). In varful-Iora pus 0 imitatie a camerei lui Ra un pyramidion,din aur sau cupru alb. Unul
dintre aceste obiecte de granit se mai afla inca in picioare acolo unde a fost ridicat in urma cu 4000 de ani. Celalalt a.fost distrus

in secolul. oisprezece, .Ch. d d

Grecii au nurnit ace~ti stdlpi obelisc, insemnand "stdlp indicator". Egiptenii Ie nurneau "Razele zeilor". Au mai fost ridicate ~i altele - fntotdeauna in pereche in fata templelor (Fig. 34)

100 I Zecharia Sitchin -. __ - .__. .__u_ _

Tr.eJ!!~~~e. ee,.I 101

Fig. 35

rf r r r

Fig.36

j
.

. ajuns la Londra, New York, !I;;ii Roma, Paris). A~a cum declarau faraonii, au ridicat aceste obeliscuri pentru "a obtine Fig.34 (de la zei) darul Vietii ve~nice", pentru a obtine "Viata tara moarte". Fiindca obeliscurile imitau in piatra ceea ce vazusera (~i obtinusera) faraonii dinaintea lor in Duat: rachetele zeilor (Fig. 35); . . Mormintele de astazi, grav;lte cu numele decedatului pentru amintire ve~nica, sunt asemenea obeliscuri - un obicei nascut in vremea cand zeii ~i rachetele erau un fapt obi~nuit.
r,n,:jntnl ontnt,a,l')n non . "",o.,.,tnlo J:';;;_tn"';

- in timpul dinastiilor a optsprezecea ~ia nouasprezecea '(~i in cele din urma unele au

Ceea ce este interesant la aceste .desene vechi este ca ele infiiti~eaza b~rcile sosind dintr-o tara straina. Cand barcile infliti~eaza ~i oameni, vasl~ii sunt condu~i de 0 persoana foarte inalta, care are ca semn distinctiv doua coarne care ies din casca (Fig. 36), semnul ca este un Neter. Pictografic, egiptenii afirmau chiar de la bun inceput ca zeii lor au venit din alta parte. Asta confirma lege~dele despre Infiintarea Egiptului - ca zeul Ptah a venit.din sud ~i, gasind Egiptul inundat, a realizat ample lu<;raripentru a face zona locuibila. Exista in geografia egipteana un loc numit Ta Neier - ,,Lo-

,-.,...,1

,..

'Jr..TTn

un termen care in limbile Orientului Apropiat insemna "CeI care vegheaza". S~mnul hieroglific pentru Neter era

nele hieroglifice, trebuie sa fi reprezentat un obiect real, vizibil. Sugestiile savantilor.au mers de la topor:pana la steag Margaret Murray (The Splendor That WasEgypt) a lansat un alt punct de vedere. Aratand ca un pat cu doua panglici constituia un motlv recurent in ceramica predinastica (Fig. 36), ea trage concluzia ca "biitulcu doua panglici a devenit semnul hieroglific pentru zeu".
'"

1. Ca toate sem-

culrfara zeilor". Era stramtoarea de la capatul sudic al Marii Ro~ii care acum este numita Bab-el-Mandeb. Prin acea stramtoare au venit vasele purtdnd insemnele NTR. Numele e~iptean pentru Marea Ro~ie era Marea lui UR. Termenul Ta Ur insemna Tara straina de la riisiirit.Henn Uauthier, care a compilat Dictionnaire des Noms Geographiques din toate numeIe de locuri din textele hieroglifice, aratiica hieroglifa
pentru Ta Ur "era un simbol destinat unui element nautic"

... In-

semna ca ,;trebuie sa mergi cu barca, spre stanga". Privind pe harta (Fig. 2), vedem ca navigand spre stanga, prin stramtoarea Bab-el Mandeb,. s-ar ajunge pe Uinga Peninsula Arabica spre GoUld Persico

.--=.===.

102 I Zecharia Sitchin -----.-------

!--'!l!.~.!P!..e__Eer11 O}

Exism ~i alte indicii: Ta Ur insemna literal Tara lui Ur, iar nu~ele Ur nu este necunoscut. Este locul na~~~riilui Avram, patriarhul biblic. Descendent at lui Shem, tiul eel mare al lui Noe (eroul biblie al potopului), el a fost nii$cutin Ur, in Chaldeea, ~i"Terah a luat pe tiul sau Avram ~ipe Lot, iiullui Haran, fiul fiului sau, ~ipe Sarai, noru-sa, nevasta fiului sau Avram. Au ie~it impreuna din Ur din Chaldeea, ca sa mearga in tara Canaan". Cand arheologii ~ilingvi~tiiau inceput sa descopere, la inceputul secolului al nouasprezecelea, istoria~i inscrisurile Egiptului, Ur era complet necunoscut din vreo alta sursii, in af'arade Vechiul"Testament. Dar Chaldeea era cunoscuta, era numele acordat de greci Babylonului, vechiul regat mesopotamian. Istoricul grec Herodot, care a vizitat,Egiptul ~i Babylonul in secolul cinci LCh., a gasit numeroase asenianari intre obiceiurile egiptenilor ~icele ale chaldeenilor. Descriind incintasaera a zeului suprem Bel (pe care I-a numit Jupiter Belus) din Babylon ~iturnul sau uria~,el scrie ca "pe cel mai inaltturn este un templu larg,.iar in intenorul templului se afla 0 canapea de marime neobi~nuita,bogat impodobita, alaturi de ea fiind 0 masa de aur. In acest loc nu se afla nici 0 statuie de nici un fel, iar camera nu este ocupata decat de 0 femeie ba~tina~a,despre care chaldeenii spun ca este aleasa de zeul insu~i... Ei mai spun ca zeul vine in persoana in aceasta camera ~i doarme pe canapea. Este la fel ca legenda egipteana\a templului lui Jupiter, Thebanul (Amont in care vine sa doarma 0 femeie in fiecare noaote." Cu cat savantii secolului nouasprezece aflau mai multe ~i fiiceau comparatie cu relatarile istoricilor greci ~i romani, douii lucruri se afirmau cu tot mai multiihomrare: mai intai, civilizatia egipteanii ~imaretia ei nu erau 0 floare infl~rita in de~ert,ci parte a dezvoltiirii culturale a antichitiitii. ~i al doilea, relatarile bi~ blice despre regate, tiiri, cetiiti fortificate despre drumuri comerciale, despre razboaie ~i armistitii, migratii ~i a~eziirinu numai
cii erau adeviirate, ci aveau chiar 0 mare acuratete.

Hititii, cunoscuti muM vreme numai prin scurtele mentioniiri din Biblie, apar din scrierile egiptene ca marl adversari al faraonilor. 0 paginii complet necunoscuta a istoriei - 0 batiilie cruciala intre armatele eg;iptene~icele hitite venite din Asia Minor, care a avut 10cla Kadesh, in nordul Canaanului

-a

fost nu

numai descoperita. in texte, ci ~i reprezentata in desenele din temple. Exista chiar ~i0 notii romantica a pove~tii,fiindca faraonul s-a ciisiitoritcu tiica regelui hitit, intr-o incercare de a ci.

menta pace1;lintre ei.

Filistinii, "oamenii marii''. fenicienii, huri~nii, amoritii popoare ~iregate a ciiror existentiiera mentionatii numa; de Vechiul Testament -'-au inceput sa apariica realitiiti istoricepe miisurii ce descoperirile arheologice se irtmulteau in Egipt ~iince-' peau ~iin teritoriile biblice. Cele mai importantedintre toate s-au dovedit a fi fost Imperiile Asirian ~iBabilonian. Dar unde erau templele magnitice ~i celelalte urme ale maretiei lor? ~i unde erau inscrisurile lor? Tot ceea ce raportau ciilatorii in tinutul dintre cele doua fluvii, vasta campie dintre Tigru ~iEufrat, erau coline - tells in arabii ~iebraicii. In absenta pietrei, chiar ~icele mai mari structuri ale Mesopotamiei antice au fost construite din ciiramidii,iar riizboaieIe, vremea ~i timpul le-au transformat in taranii. In loc de constructii monumentale, in aceste zone s-au descoperit ocazional doar artefacte mici. Printre ele, numeroase tiiblite de lut, inscriptionate cu un'scris ciudat. In 1686, un ciiliitor pe nume Engelbert Kampfer a vizitat Persepolis, vechea capitaIa aregilor

".. ""1'P

C;:P

hmt:l~e Alexandru.Din monumentele acolo, el a de

copiat seIIfne~isimboluri in scrierea cuneiformii,descoperna ~l pe sigiliullui Darius (Fig. 37). Oar el a crezut di sunt numai decorative. Cand s-a realizat in sf'ar~itcii este vorba de inscrisuri, nimeni nu ~tiain ce limbii fuseserii scrise ~icum ar putea fi des-

cifrate.
.
,

"

~i cu scrierile cuneiforme s-a petrecut ca in cazul hieroglifelor egiptene: cheia a,constituit-o 0 inscriptie trilingvii. A fost gasitiipe 0 piatriidin muntii interzi~i,intr-un loc in Persia numit

~-

.T'>t.'""'''"''~

104 / Zecharia Sitchin ._-----

Trepte sJ!r~ cer / 105

.Fig.37 Behistun. In 1835, un maior din armata britanidi, Henry Rawlinson, a reu~it sa copieze inscriptia ~i sa descifteze scrisul ~i .Iimba. A~a cum a reie~it, inscriptia trilingva era in persana veche, elamim ~i acadiana. Acadiana era limba-mama a tuturor limbilor semitice; ~iprin intermediul ebraicei au reu~it savantii sa descifteze inscriptiile Asiriei ~iBabilonului. Inspirat de aceste descoperiri, un englez nascut la Paris pe nume HenryAusten Layarda ajuns in 1840la Mosul, in nord-vestul Irakului, la vremea aceea parte a Imperiului Otoman. Acolo el a fost oaspetele lui William F. Aisworth, a carui Researches in Assyria. Babylonia and Chaldea (1838) -impreuna cu alte scrieri ~i descoperiri ale lui Claudius J. Rich (Memoir on the Ruins of Babylon) - nu numai caau aprins imaginatia lui Layard, ci au condus ~i la obtinerea unui sprijinfinanciar ~i logistic de la British Museum ~iRoyal Geographical Society. La curent cu reo: ferintele biblice, precum ~i cu scrierile istoricilor greci, Layard i~iamintise ca un ofiter allui Alexandru a sustinut di a ajuns intr-o zona in care "se gaseau piramide ~iruine ale'unuiora~vechi"
_1In nr"" f'nn"iilpr<>t UPf'hi...hi"r'<:i np urpmp" 111i AlpY<onnnll

lui Dumnezeu", care a infiintat regatul ~io~ele din Mesopotaolia (Geneza 10)... EI a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad ~i CaIne,'in . tara ~inear (Shin 'ar); din tara aceasta a intrat in Asiria (Ashur); a zidit Ninive - un ora~ al ulitelor largi - ~iRessen ~iKhalah. Cu ajutorul maiorului Rawlinson, care ajunsese consulul britanic la Bagdad, Layard s-a intors in 1845la Mosul ~ia inceput sa dezgroapeNimrodul. Dar, indiferent ce avea sa gaseasdi ~iva gasi -, el nu se putea lauda ca este primul arheolog modem in Mesopotamia. Doi ani mai deVreme,Paul-Emile B~tta, consulul francez.la Mosul (cu care Layard se intiilnise ~i se imprietenise) a inceput sa faca sapaturi intr-o colina la nord de Masul, pe cetalalt mal al Tigrului. Localnicii numeau locul Khorsabad.
.
-';1

Inscriptiile descoperite acolo I-au identificat ca Dur-Sharru-Kin,

capitala biblicului Sargon,.regele Asmei. Dominand vastul o~, templele ~ipalatelt;sale, se afla 0 piramida in ~aptetrepte, denumim zigurat (Fig. 38). Inspirat de descoperirile lui Bo~, Layard a inceput sa sape . in movila"sa, unde credea ca va descoperi Ninive, capitala asiriana. De~i'pana I~ urmi se.va dovedica este centrul militar at asirienilor, nurnit Kalhu (biblicul Khala), comorile descoperite acolo au meritat efortul. Printre ele se ..aflaun obelisc ridicat de regele Shalmanaser II, pe care printre cei care ii plateau tribut era listat ~i"Jehu, fiulfui Omri, regele Israelului" (Fig. 39). Descoperirile din Asiria au confirmat veridicitatea Vechiului Testament. - ..........
ll.1"'UlQ.JA\, LJG1UJ.U U I.,u'"'''''yu," ~ ..x&t'; AU IJ - __a ---...-

Prietenii locali i-au aratat d.iferitetells?sustinand ca apartineau ora~ului vechi ingropat sub ei. Exaltarea sa a crescut cand a ajuns intr-un loc nurnit Birs Nimrud. ,.Am'zarit pentru prima data forma conica a colinei lui Nimrod ridicandu-se spre cerul . senin al serii", scrie el in Autobiography. "Impresia care mi-a provocat-o nu poate fi uitam." Nu cumva era acesta locul piramidelor ingropate.pe care Ie vazuse ofiterullui Alexandru? Cu siguranta era un ora~asociat cu Nimrod, "viteaz vanator inaintea

. tral opusa fata de Mosul, pe malul estic,al Tigrului. Locul, nurnit de localnici Kuyunjik, era intr-adevar Ninive - capitala infiintam de Sennacherib, regele asirian a caroi armam a fost spulberata de ingerul Domnului in timpul a~ediuluilerusalimului (II Regi 18). Dupa el, Ninive a fost capitala lui Esarhaddon ~iAshurbanipat. Operele de arta aduse de acolo la British Museum constituie cea mai impresionanm parte a tezaurului asman.

""~~~~:-:-

~_~J__~~ar~~l!c!tJ~

~~

spre cer / 107

portante se dovedeau tablitele de lut - unele suficient de mici ca

sa incapain palma scribului- pe care asirienii, babilonienii ~i

celelalte popoare ~le Asiei vestice i~i scriau contractele comerciale, ordinele curtii, insemnari ale casatoriilor sau mo~tenirilor, liste geografice, informatii matematice, retete medicale, legi ~i

regulamente, istorii regale

- toate

aspectele vietii unei societap

Fig.38

~.

-~ .'" -~ _.- . ..
~~
.. 6i.

civilizate. Pove~tiepice, mituri ale creatiei, proverbe, scrieri filosofice, dintece de dragoste ~i altele akatuiesc 0 vasta mo~tenire literara. Exista apoi textele astronomice: liste ale stelelor ~i constelatiilor, informatii planetare, tabele astronomice, liste ale zeilor cu relatiile lor de rudenie, cu atributele, sardnile ~i func'" tiile lor - zei condu~ide cei Doisprezece Marl zei, ,,zeii Cerului ~i Pamantului"; cu care erau asociate cele. douasprezece luni, cele douasprezece constelatii ale zodiacului ~i cei doisprezece membri ai sistemului nostru solar. A~a cum mentioneaza din cand in cand inscriptiile, limba lor se tragea din akadiana. Aceasta, precum ~i alte dovezi confirma relatarea din Biblie ca Asiria ~iBabilonul (care au aparut pe scena istoriei in jurul anului 1900 i.Ch.) au fost precedate de un regat numit Akad. A fost fondat-de Sharru-Kin - ,.Dreptul Conducator" - pe care il nuinim Sargon I, cca 2400 LCh. Au fost gasite ~i unele din inscriptiile sale. In ele se lauda ca prin gratia zeului sau Enlil, imperiul sau se intindea de la Golful Persic la Marea Mediterana. Se numea pe el insu~i "Rege al Akadului, rege al Kish" ~i pretindea ca a "infrant Uruk, i-am zdrobit zidurile... ~i (am fost) victorios in batalia cu Jocuitorii din Ur". .

"

-:~.

!VlU!~1 savan~1 cunSlut:rd ca "argunl

a lUSl DIOU~W!"ilmrUU,

astfel ca versetelebiblicei se aplicalui ~iunei capitalenumite

Kish (sau Cu~dupa ortografia biblica) in care monarhia existase inainte de Akad:
.

Fig.39 Pe masura ce escavatiile se inteteau ~i alte echipe arheologice, de alte nationalitati, se adaugau cursei descoperirilor, toate ora~ele Asiriei ~i Babilonului mentionate in Biblie (cu 0 minora

$i Cu~ I-a nascut pe Nimrod;

. exceptie) au fost scoase la lumina. De~i muzeele lumii se umpleau cu descoperirile arheologice, pana la urma cele mai im-

mant ..

el este acela. care a inceput sa fie puternic pe pa-

108/ Zecharia Sitcbin ..-_._EI a domnit la inceput peste Babel. Erec # Akad in lara $inear.

.!.r.pte spre ~e.!.:.! }~

~ul regal al Akadului a fost descoperit la sud-est de Babilon. A fost descoperit ~i ora~ul Kish, la sud-est de Akad intr-adevar, cu cat availsau spre sud-est arheologii, cu atat mai vechi erau ora~eledescoperite de e~.A fost-descop~ritun o~ numit azi Warka, o~ullui Uruk, pe care Sargon.I pretinde ca I-a infrant, biblicul Erec. I-a dus'pe arheologi din al treilea mileniu tCh., in al patrulea mileniu! Acolo au gasit prima ceramica realizatii vreodatii intr-un cuptor. Dovezi ale primei folosiri al TOtii olarului; un pavaj din blocuri de carami~ eel mai vechi de acest tip; primul zigurat (piramidii in trepte); primele insemniiri scrise (Fig. 40) ~iprimele sigilii cilindrice gravate (Fig. 41), care rostogolite pe lut moale lasii 0 amprentiipermanentii.

8
Fig. 41
~

A fost gasit ~iUr -Iocul unde s-a nascut Avram - ~imai la sud, acolo unde in antichitate ajungeau fi'innurileGolfului Persic. Era un mare centrucomercial, locul unui imens zlgurat; ora~ul de scaun al multor dinastii. Era atunci Sudul partea cea mai . veche a Mesopotamiei, bibli~a tara ~inear - locul unde au loc evenimentele din Tumullui Babe!? Una dintre cele mai importante descoperiri din Mesopotamia a fost biblioteca hii Ashurbanipal din Ninive, care continea mai bine de 25.000 de tablite de lut aranjate in functie de subiect. Un rege de 0 mare cultura, Ashurbanipal a pastrat orice text pe care I-a gasit ~i, in plus, i-a pus pe scribii sai sa copieze ~isa traduca texte altfel inaccesibile. Multe tiiblitepoartii insemnul "Copiat dupa un text maivechi". Un grup de douazeci ~itrei de tiiblite, deexemplu, se incheie'cu un post-scriptuffi.;."Adouazed ~itreia tiiblita. Limba lui Shumer nu a fost schimbatii." in. \ ..

su~i Ashurbanipal decIara intr-o inscriptie:

'.

Zeul scribilor m-a fericit cu darul cuno~terii artei sale. Am lost iniliat in .secretele scrisului. Pot citi chiar # complicatele tabUle in shumeriana. fnleleg cuvintele misterioase gravate pe tabUlele din zilele de dinaintea potopUJUJ.

Fig. 40

in 1853, Henry Rawlinson sugera Royal Asiatic Society ca este posibil sa mai existe 0 limba necunoscuta care sa preceadii acadiana, aratand ca textele babiloniene ~i asiriene utilizeaza deseori cuvinte imprumutate din aceasta limba, mai ales in cele " religioase sau ~tiintifice.In 1869, Jules Oppert a propus 100 intrunire a Societatii Franceze de Numismatica ~iArheologie sa se

-~.

--., -'---

110 / Zecharia Sitchin -~._,--------

T~~.!P!!L cer -.LLU.

civilizatia (a~a cum este inteleasa de occident) nu a inceput cu grecii ~iromanii. Oar nu cumva, a~a cum egiptenii in~i~iau sugerat, civilizatia ~ireligia auinceput nu in Egipt, ci in sudul Mesopotamiei?
,

In secolul care a urmat primei descoperiridin Mesopotamia,a devenitevident,dincolode'orice dubiu,ca Civilizatia ~

(cu liteJ;'a mare) a inceput in Sumer (savantii au considerat di a~a este mai u~orde pronuntat). Acolo a iIiflorit dintr-o data, injurul lui 4000 i.Ch - cu ~ase mii de ani in urma - 0 inalta civilizatie, ca din pamant, ~itara vreun motiv aparent. Cu greu poate fi gasit un aspect al civilizatiei ~i culturii noastre ale carol radacini ~i precursori sa nu se afle in Sumer: ora~e, cladiri suprainaltate, strazi, piete, hambare, ~coli, temple; metalurgie, medicina, chirurgie, textile, manciirurialese, agriculmra,;irigatii;~l c,aramizilor, inventarea cuptorului de,olarie; roata, carol; nave ~i navigatie;comert international;marimi ~iunitiitide masura;monarhie, legi, curte, judecatorii; scris; inuzica ~i note muzicale, instrumente muzicale, dans ~iacrobatii; animale domestice ~i gradini zoologice; razboaie, meserii, prostitutie. ~i mai presus de toate: cun<?~tintele istudierea cerului ~izeii "care din Cer pe Pamant ~ au venit'-'. Trebuie sa clarificam aici ca nici acadienii, nici mai inaintea lor sumerienii nu i-au numit pe ace~ti vizitatori zei. Abiapaganismul ulterior a infiltrat in gandirea ~ilimbajul nostru notiunea de fiinta divina sau zeu. Oaca folosim aici acest tennen, este numai fiindca a~a a fost impus el de traditie. Acadienii ii numeau Ilu "Nobilii" - de unde se trage

" ;,

I. II!

I .
Fig. 42

recunoasdi existenta unel asttel de I1mbl~l a poporulUlcare a vorbit-o ~ia s~ris-o.A aratat ca acadienii ii numeau pe predecesorii lor shumerieni ~ivorbesc de tara Shumer (I:ig. 42).

eordlCUILt. \"'anaam~lI ~l lemClenll 11nwneaU,DU at - ,,:SLapan

Era, de fapt, biblicatara ~inear.Era tara a carui nume -

Shumer - insemna Tara Veghetorilor,tara de unde venisera zeii in Egipt. Oe~i a fost dificilla vremea respectiva, savantii au fost nevoiti sa accepte dupa descoperirea maretiei culturii egiptene'ca

combinate,observamca GIR - in forma unui modul de comanda conic - se potrive~teperfect in DIN, reprezentat ca 0 racheta in trepte. Mai mult, daca privim in ansamblu, realiziim ca

Oar la inceputul acestor religii,.sumerienii ii numeau DIN.GIR, "cei drepti veniti din rachete". inscrisul pictografic vechi at sumerienilor (care ulterior a fost stilizat in scriere cuneiforma), termenii DIN ~iGIR erau scri~ia:x> ... Cand cele doua sunt

~,-.....---.-.-.-...

--~

--,.

112 / Zecharia Sitchin -1i!pte

Orblta eelei de"s 12.s plsm'te

spre cer / 1_~ 3

Apogeu

~,

Fig. 44

Fig. 43

pi.ctograma este identic~ cu racheta desenaHiintr-un siloz su~teran din monnantul faraonului egiptean Huy (Fig. 43). Din miturile cosmogonice sumeriene ~idin poemele epice, din texte care reprezentau un fel de autobiografii ale acestor zei, din lista functiilor lor ~ia relatiilor cu diverse cetati ~iora~e,din listele regilor ~i dintr-o multime de alte texte, inscriptii ~idesene-am pus cap la cap 0 istorie coerenta a ceea ce s-a inm,mplat in preistorie ~icum a inceput totul. Povestea incepe la .inceputurile sistemului solar. Atunci a aparut din spatiu 0 planeta uria~a,care a fost atrasa in sistemul nostru solar. Sumerienii 0 numesc NIBIRU - "Planeta Traversa.~ .111 , lIUJ11""1"" aUIIVJ.IJ.C.U.I "IU .., "' "HI". u " 1"'~ D-

,I

Marduk insu~i a ramas intact, insa a fost propulsat pe <> orbita care if aduce la locul bataliei dintre Jupiter ~iMarte 0 data la 3600 de ani (Fig. 44). A~a s-a ajuns' ca sistemul nostru solar are doisprezece membri - Soarele, Luna (pe care sumerienii 0 considerau un corp cerese cu drepturi depline), cele n~ua planete cunoseute plus inca una - a douasprezecea: Marduk. Cand Marduk a patruns in sistemul nostru solar a adus eu el samanta vietii. in unna eoliziunii eu Tiamat, 0 parte din acestea au trecut pe partea ramasa din Tiamat, planeta P~mant. Pe masura ee viata .evoluape Pamant,ea-imita evolutia de pe Marduk. A~a ca, atunei cand pe Pamant speeia umana abia ineepea sa se dezvolte, fiintele inteligente de pe Marduk atinsesera deja un nivel inalt de civilizatie ~i tehnologie. De pe acest al doisprezeeelea membru al sistemului nostru solar, spun sumerienii, au venit astronautii pe Pamant - ,,leii Cerului ~i ai Pamantului". Din aceste credinte sumeriene ~i-au fonnat celelalte popoare religia ~izeii. Ace~tizei, spun sumerie"',-- - "" - -_ L>_ _:_ .:1': .~:... ':_ ..........._

alte planete, Marduk a deviat, intrand pe 0 traiectorie de coliziune cu un membru mai vechi al sistemului solar - 0 planeta nu-

mita Tiamat. Cand.cele doua s-au apropiat, satelitii lui Marduk au taiat-o pe Tiamat in doua. Partea de jos s-a spart in buditi, fonnand cometele ~i centura deasteroizi aflata intre Jupiter ~i Marte. Partea superioara a lui Tiamat, impreuna cu cel mai mare satelit al ei au devenit Pamantul ~iLuna.

tele, ~tiintele,inclusiv un nivel avansat in astronomie. Aceste cuno~tinte includeau reeuno~~terearolului central al Soarelui in cadrul sistemului solar, cunoa~tereatuturor planetelor pe care Ie ~tim astazi - inclusiv planetele mai indepartate Uranus, Neptun ~iPluto, care au fost descoperite abia recent cu mijloacele astronomiei modeme - planete care n-ar fi putut fi observate ~iidentificate cu ochiulliber. ~i in textele planetare, ~i in liste, precum ~i in reprezentari, sumerienii insistau ca mai

Treptespre cer / 115

tt:a
1.Berbee

,_i...r

3.Gemenl

m
4.R8C

6.leu

6. Feclo8rA

,IP
... 8.Scorpion

9. SAgelllor

CIR.TAB Scorpion

}/
~

~
AlL
11. VArsilor

~ ~
Fig. 7 4

12. P8fII

10. Capricorn

AD.SIN Facioar;;

SUliUR.MASH Capricorn

De 0 mare important! erau constelatiilecare orbiteaza in planul sau banda in care planetele orbiteaza in jurul Soarelui. Numite de sumerieni UL.HE ("Turma stdlucitoare")

- pe

care gre-

Fig. 46

cii au adoptat-o sub forma zodiakos kyk/os ("Cercul animalelor")

,--- 116/ Zecharia Sitchin --- -_..-.-. !!9Je_~pre cerJll7

~i inca mai sunt numite zodiac - erau grupate in douasprezece grupe, pentru a fonna cele douasprezece case zodiacale. Nu numai numele pe care sumerienii Ie-au a~ordat acestor grupuri (Taur,Gemeni, Cancer, Leu ~.a.m.d.),dar ~ireprezentarile pictografice ale acestora au ramas nemodificate de-a lungul mileniilor (Fig. 46). Zodiacul egiptean, mult ulterior, va utiliza 0 reprezentare aproape identica (Fig. 47). Pe langa conceptele de astronomie sferica pe care Ie utilizani ~i astazi (inclus!v notiunile de axa celesta, poli, eclipse, echinoctii ~.a.m.d.)~icare erau deja puse in practica de catre sumerieni, tot la ei apare ~i descrierea fenomenului de precesie. Dupa cum se ~tieasUizi,exista iIuzia de intarziere a mi~carii J>amantului pe orbita pentru Unobservator de pe Pamant care stabile~te 0 data fixa (de ex. prima zi de primavara) cand Soarele trece printr-o anumita constelatie zodiacala, data ce reprezinta un punct de reper pentru spatiul cosmic. Cauzata de pozitia incIinata a axei Pamantului fata de orbita in jurul Soarelui, aceasta intarziere - sau preeesie - este infinitezimala raportat la,durata medie de viata a unui om: in ~aptezeci~idoi de ani diferenta este de IOdin eele 3600 ale Zodiaeului. Cum cereul zodiacal inconjoara Pamantul intr-o banda in care aeesta ~ieelelalte planete orbiteaza in jurul Soarelui, aTost impartit in douasprezece Case zodiacale, adica 300. Pamantul are nevoie de 2160 ani (72x30) pentru a aeoperi 0 intreaga easa zodiacala. Cu alte cuvinte, daea un astronom prive~te cerul in ziua in care Soarelerasare in eonstelatia Pe~tilor,un unna~ al sau va putea vedea peste 1160 de ani cum SOareleva rasari in casa Varsatorului. Nici un'singtir individ, niei maear 0 singura natiune n-ar fi putut observa, nota ~i intelege un astfel de fenomen. Cti toate acestea, dovezile sunt irefutabile: sumerienii, care ~i-auinceput ealendarul in epoca TauflJlui(care a ineeput in jurul anului 4400 i.Ch.), euno~teau~iau ~iinregistrat in listele lor astronomice ce-

in primazi a primaverii-' AnulNou pentrupopoarelemesopotamiene - cca 2200 lCh. Pamantul a trecut in constelatia Berbecului (KU.Mal in sumeriana). Unii dintre savantii care au combinat cuno~tintele lor de astronomie eu eele de egiptologie/asiriologie au recunoscut ca reprezentarile textuale ~jpictografice utilizau zodiacul ea un calendar eelest prin care evenimentele petreeute pe Pamant e'rau legate de cele din eer. Cuno~tinteleau fost utilizate mai recent in stabilirea cronologiei in unele studii de,catre G. de Santillana ~i H. von Dechend (Hamlets Mill). Nu exista nici un dubiu, de exemplu, ca Sfin~ul eu fonna de leu de la sud de Heliopolis ~i cele in fonna de berbee de la templele de la Karnak reprezintii epocile zodiacale in care s-au petrecut evenimentele comemorate de ele sau in care zeul ori regele reprezentat a avut suprematia. In centrul cuno~tintelorde astronomie, ~iin consecinfiipentru toate religiile, credintele, evenimentele~ireprezentiirile hunii antice, era credintaea mai exista 0 planetiiin sistemulnosti-usol~r, o planeta cu 0 orbita mai mare, 0 planetii suprema, un "Stiipan celest" - cea pe careegiptenii0 numeau"SteauaNepieritoare"
sau "Planeta milibanelor de ani"

,.

- Laca~ul

zeilor. Oamenii din an-

tiehitate, tara exeeptie; omagiau aceastii planetii, avand cea mai vasta ~i maiestuoasa orbitii. In Egipt, Me.sopotamia~i pretutindeni, emblema ei era discul inaripat (Fig. 48). Recunoscand ea Discul celest, in reprezentarile egiptene, constituia laca~ullui Ra, savantii auinsistat,sa se refere la Ra ca "zeul Soarelui" ~ila Discul inaripat ca la "Diseul solar". Trebuie sa fie cIar insa ca nu de diseul solar este vorba, ci de a douasprezecea planetii. Intr-adevar, reprezentame eglplene lac UlSLlIlC~II;: infre Discul celest repreZebta,ndaceasta planeta ~i Soare. A~a cum se poate vedea (Fig. 49), ambele sunt aratate in cer (reprezentat de fonna arcuitiia zeitei Nut); in mod clar, deci, este vorba de doua corpuri cere~tidistincte. La fel de clar, A douasprezecea planetii este intati~ata ea Disc celest
.

- ca planetii, in vreme

lelalte preeesii(Gemeni- eea 6500 i.Ch., Cancer- cea 8700 i.Ch.~iLeu- cca 10.900i.Ch.)!Nu.e nevoiesa mai spunemea

-,

ce Soarele este intati~at eniitand raze (in acest caz ditre zeita Hat-Hor, "Stiipana Ininelor" din peninsula Sinai). .

-118 / Zecharia Sitchin

._~.

.~.

_,'"'_.C___...---

'9

Fig.48 Deci ~i egiptenii, asemenea sumerienilor,'cuno~teau cu mii de ani in urma ca Soarele este centrul sistemului nostru solar ~i ca el consta in doisprezece membri? A~a'este,dupa cum rezulta din reprezentarile de pe sarcofage.

Pig. 50

Fig.49

..

Unul foarte bine pastrat, descoperit de H.K. Brugsch in' 1857 intr-un mormant din Teba (Fig, 50), 0 arata pe zeita Nut (;,cerurile") in panoul central (pictat pe capacul mormantului), inconjurata de cele douasprezece constelatii ale zodiacului. Pe partile laterale ale. sarcofagului, coloana de jos reprezinta cele douasprezece ore ale zilei ~i noptii. Apoi planetele - zei cele~ti

--.---....-.-.--

~-,

'"

........---..

._

T'~'

120 / Zecharia Sitchin ,-,._--

- sunt aratate parcurgandu';~iorbitele, lacurile cere~ti(sumerienii Ie numeau "destinele" planetelor).in pozitia centrala, vedem globul solar emitand raze. in apropiere de Soare, langa brafld drept ridicat allui Nut, vedem douii planete: Venus ~i Mereur (Venusreprezentatii corect ca femeie - singura planeta considerata femeie de catre toate-popoarele antice). Apoi, pe partea stanga, vedem Pamantul (insotit de emblema lui Horus), Luna, Marte ~iJupiter ca zei cele~ticalatorind in biircile lor. Dincolo de Jupiter mai existii patru zei cele~ti.Cu orbite necunoscute egiptenilor, deci lara biirci, ii vedem-pe Saturn, Uranus, Neptun ~i Pluto. Timpul mumificarii este marcat de un sulita~care infige 0 sulita-in Taur. intalnim deci toate planetele, in ordinea corectii,inclusiv pe cele descoperite de astronomi relativ ~cent (Brugsch nu era la curent cu existenta planetei Pluto). Savantii care au studiat cuno~tinteleplanetare ale popoarelor antichitiitii au presupus ca acestea credeau ca cinciplaneteSoarele fiind una din ele - inconjurau Pamantul. Orice reprezentare sau listare a mai multor planete se datora unei "confuzii". Dar nu era nici 0 confuzie, ci chiar precizie, acuratete impresionanta: ca Soarele era in centrol sistemului solar, ca Pamantul era o planetii ~i,in plus, pe lnga Pamant, Luna ~i celelalte opt planete cunoscute astiizi, maiexista una, cea !llai mare. Este reprezentata in varful celorlalte, deasupra capului luiNut, ca eel mai mare zeu, cu cea mai mare barca (orbitii). Cu patru sute cincizeci de mii de ani in urma - conform t. .. ~
__u_u ~~L4v t.. u'" l'''' a",,,,a:>La plc111CI.d C1UC1l~nzal

VI IN ZILELE DE DINAINTEA POTOPULUI

lnleleg cuyintele misterioase gravate in zilele de dinainte . de Potop

"

A~adeclara intr-o inscriptie regele asirian Ashurbanipal. intr-adeviir,in literaturadiversificatiia mesopotamienilorexistii referinteriizletela potopulcare a roiituratintregulPiimc1nt. Atunci, ~au intrebat savantii,este posibil ca evenimentulrelatatin Biblie sa nu fie doar un mit, ci un evenimentreal, amintit nu doar de eyrei? Mai mult, chiar ~iaceastii singura propozitie continea suficientii dinamita. Nu numai ca ea confirma ca fusese un Potop, ci' regele'declara ca, avand ajutorul ieului scribil~r, putea sa inteleaga inscriptiile prediluviene,'"cuvintele misterioase gravate in
zilele de dinainte de potop"

- ~i deci

existase inainte de potop 0

.

eivilizatie care cuno~tea scrisul! A fost suficient de traumatic faptul ca s-a descoperit ca civilizatia occidenta.lanu incepea in Grecia ~iIudeea primului mileniu i.Ch., nici in Asiria ~iBabilonul mileniului doi i.Ch., nici macaf in Rlrintulcelui de-al treilea mileniu i.Ch. - ci in Sumerul mileniului patru. Acum istoria se intindea ~i mai departe, spre
ceea ce ~i sumerienii considerau "zilele de demult"

pe Pamant.

- 0 era

enig-

matica de dinainte de potop. . Dar acesteJevelatii ~ocantenu ar fi trebuit sa surprindii,daca s-ar fi acceptatcuvinteleVechiuluiTestamentin intelesullor real: ca dupa facerea Pamantului ~i a centurii de asteroizi (RLlki'a,in variantabiblica),dupa ce Pamantula fost adus la fonna cunoscutii de noi ~ia inceput viata, dupa crearea lui ,,Adam",omul a fost pus

-----

122/ Zecharia Sitchin-

Treptespre cer / 123

in Gradina Raiului. Dar prin ~inatiunile unui ,,~arpe" care a indramit sa nesocoteasca cuvantul Domnului,Adam ~ifemeia lui au aflat unele cuno~tintepe care n-ar fi trebuit sa Ie aile. Atunci, Domnul, vorbindcu ni~tecoleginenumiti, a inceput sa se ingrijoreze ca omul "a devenit ca unul din noi", ca ar putea ajunge la Pomul Vietii ~isa man3nce,,~isa traiasca in veci". Astfel a izgonit EI pe Adam; ~i EI a pus la rasarit de Eden Heruvimii, sa invarteasca Sabia de Foc, ca sa pazeasca drumul ce duce la Pomul Vietii. A~a a fost alungat Adam din minunata gradina mcutAde Dumnezeu in Eden ~i pus in situatia de a ,,manca ierbOOlepamantului" ~isa-~i obtina cele necesare cu "sudoarea fruntii". ~i "Adam a cunoscut-o pe nevasta sa Eva; ea a ramas insarcinata ~i a nascut pe Cain... a mai nascut ~ipe fratele sau Abel; Abel era cioban, iar Cain plugar". Biblia sustine deci ca civilizatia antediluviana a continuat pe doua linii, prima fiind linia lui Cain. Dupa ce I-a omorat pe Abel, Cain a fost impins ~i mai spre est, in "Tara. Fugarilor". .Acolo sotia lui I-a nascut pe Enoh - nume insemnand "fundatie". ~i Biblia explica apoi ca el a "zidit 0 cetate" ~i"i-a pus numele Enoh, dupa fiul sau". (Botezarea unei cetati cu. numele unei persoane era un obicei pastrat in intregul Orient Apropiat.) Linia lui Cain a continuat prin lrad, Mechuyah-el, Metusha-el ~iLamech. Primul fiu allui Lamech a fost Jabal- nume care in ebraica (Yuval) insemna "Cantaretul din alautA".A~a cum explica Geneza, "Jabal era stramo~ulcantaretilor din alautA si lira". AI doilea fiu al lui Cain, Tubal-Cain, era "faOOtorul tuturor uneltelor de arama ~i fier". Ce s-a mai intamplat cu el, Biblia nu mai spune, fiindca se considera ca linia lui Cain a fost blestemata ~iastfel s-a pierdut once interes in consemnarea ge. nealogiei ~isortii ei.
Biblia se intoarce inapoi la Adam (cap. 5 din Geneza) ~i la cel de-al treilea fiu al sau, Seth. Adam, ni se spune, avea 130 de ani cand s-a nascut Seth ~i a mai trait inca 800 de ani, in total 930. Seth, care I-a nascut pe Enosh la 105 ani, a trait 912 ani. Enosh

I-a nascut pe Cainan la 90 de ani ~ia moot la 905. Cainan a trait 910; fiul sau, Mahalal-el, a moot la 895, iar fiuI sau, Jared, 962. Pentru ace~ti patriarhi antediluvieni, Cartea Genezei ofera doar i~fonnatii biografice simple: cine a fost tatallor, ~and s-a nascut mo~tenitorul ~i("dupa ce a mai nascut fii ~i fiice") cand a murit. Dar cand apare urmatorul patriarh, el beneficiaza de alt tratament:
Dupa n~terea lui Enoh, lared a mai trait opt sute de
I

ani...

Metusaleh.

La varsta de ~aizeci # cinei de ani, Enoh I-a avut pe

.
, I

Dupa n~terea lui Metusaleh, Enoh a umblat eu Dumnezeu trei sute de ani; # a avut fii ~ifiiee.

de ani.

Toate zi/ele lui Enoh au/ost trei sute ~aizeei

# cinci

~i aid urmeazaexplicatiade ce i s-a acordatatata atentie lui Enoh- una surprinziltoare: Enohnu a moot!
Enoh a umblat eu Dumnezeu; apoi nu s-a mai vazut, pentru ea I-a.luat Dumnezeu. Metusaleh a trait cel mai mult - 969 ani : ~ia fost urmat de Lameh. Lameh (care a trait doar 777 ani) I-a avut pe Noe - erouI potopului. ~i aici ne sunt pferite cateva detalii in plus: Lameh I-a
I1WI1U d~uca 1-'C lIW i:>dU ll1l1UI"d UlnCl111ca UCNca 1-'1111 VlC1I1UII ~_u:ac;

~i pamantulnu mai dadea roade.Numindu-Ipe fiuI sau Noe

("mangaiere"), Lameh i~i exprima speranta: ,,Acesta ne va mangaia pentru osteneala ~i truda cerute de pamantul acesta pe care I-a blestemat DomnuI." ~i astfel, dupa zece generatii de patriarhi antediluvieni cu durat~'de viatAnumite de savanti "Iegendare", naratiunea biblid ajunge la momentul potopului. . ---

124 / Zecharia Sitchin

n> .~

1!~P!f!.!p'rf!.P!rJ 12?

EI este prezentat in Geneza ca 0 oportunitate d.ecare a protitat Dumnezeu pentru a distruge de pe fata Pamantului "pe omul pe care I-am rncut". Autorul a gasit necesar sa explice rnotivele un~i decizii atat de categorice. Era in legatura"cu perversiunile sexuale ale omului, mai ales cu relatii intre "fiicele omu-

Nefilim - tradus de obicei prin "uria~" - inseqrna literal ~,cei care au fost trimi~i pe Pamant". Ei erau "fiii zeilor" -

oameniicu Shem",oameniirachetelor.

Ne intoarcem iar in Sumer ~i la DIN.GIR, "cei drepti din rachete". Siine intoarcem la relatarea sumeriana, unde am intrerupt-o ,- cu 450.000 ani in unna. . . Cu 450.000 de ani in urma, sustin textele sumeriene, astronautii de pe Marduk au venit pe Pamant in cautare de aur. Nu pentru bijuterii, ci datorita unei nevoi presante care afecta insa~i viata pe A douasprezecea planeta. . .
Prima misiune numara cincizeci de astronauti. Ei au fost numiti anunnaki -"Cei din Cer care sunt pe Pamant". Ei au aterizat in Marea Arabiei ~i au mers apoi la Golful Persic, infiintand acolo prima statiune terestra E.RI.DU - "Casa construita departe". Comandantullor era un savant ~i un inginer deosebit, cfu-uia ii placeau ciHatoriile pe mare ~i al earui hobby era pescuitul. Era

lui" ~i"fiii lui Dumnezeu".

In ciuda stradaniilor monoteiste ale autorilor ~i editorilor compilatiei, luptandu-se sa proclame credinta intr-o singura zeitate intr-o lume care in vremea aceea credea in mai multi zei, raman numeroase sdipari in care se vorbe~tedespre zeitatela plural. Chiar ~i termenul "zeitate",atun.ci .and num~le nu este pomenit (Yahwe), nu este singularul El, ci pluralul Elohim. Cand apare ideea cre,arii lui Adam, naratiunea adopta pluralul: ,,~i Elohim (zeitatile) au spus: sa facem un om dupa chipul ~i asemanarea noastrii." ~i dupa mcidentul cu Pomul Cunoa~terii, Elohim vorbe~tedin nou la plural catre ni~tecolegi nenumiti. Mai departe,in CarteaGenezei,nu numaica este vorbaici-co10de zeitati la plural, ci acestea au ~ifii (Ia plural). Ace~tifii L-atl suparat pe Dumnezeu fiindca s-au culcat cu fiicele omului, rncand copii sau semizei nascuti din aceasta dragoste ilicita:
Cand au inceput oamenii sii se inmulfeascii pe fala Piimantului # Ii s-au niiscut fete, flii lui Dumnezeu au viizut cii fetele oamenilor erau frumoase;
~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace/ea pe care ~i
Ip_n71 nip,!:

numit E.A - "Cel a carui casa pe apa" ~i era reprezentat ca prototip pentru Varsator. Dar fiindca a coordonat aterizarea pe Pamant, i-a fost acordat titlul de -EN.KI - "Stapanul Pamantului". Ca lato!i zeii sumerieni, trasatura sa distinctiva era 0 palarie cu coarne (Fig. 51).

Jt

~i Vechiul Testament explica mai departe:

Nefilimii erau pe Piimimt in vremurile acelea, # chiar .# dupii ce s-au impreunat flii lui Dumnezeu cu fete/e oamenilor, .# Ie-au niiscut ele copii; ace$tia erau vitejii care au fost in vechinie, oame~i cu shem.

Fig. 51

~.EN LIL
Fig. 52

_. _.~..A_._ .__ _

.-. _. ........

...I

126/ Zecharia Sitchin Planu~ original, separe, era sa se extraga aurul din apele marii, insa nu a dat satisfactie. Singura altemativa era sa se caute zacaminte in Africa, apoi sa fie transportate pe apa pana in Me-' . sopotamia ~i acolo topite ~i rafinate. Aurul astfel obtinut era expediat cu navete catre 0 statie orbitaUi. Acolo se a~tepta sosirea periodica a navei-mama care ducea pretiosul metal inapoi acasa.

1repte spre cer /127

o data cu trecerea timpului pe Pi1mant- insa pentru anunnaki un an insemna 3600 ani tere~tri ...,. astronautii de rand au inceput sa se planga. Chiar trebuia sa -sapein mine murdare ~i pline de praf! Ea - poate ~ipentru a evita fricpuni cu fratele sau - locuia mai mult in sud-estul Africii, departe de Mesopotamia. Anunnakii care munceau in mine is-au adresat lui cu plangerile

Pentm a face posibil acest lucm, pe Pamant au venit mai multi anunnaki, pana cand numarullor a ajuns la 600. Alti 300 serveau navetele de transport ~i statia orbitala. La Sippar ("ora~ulpasarilor") a fost construit primul spatioport, pe aceea~ilinie cu cel mai. distinctiv semn al Orientului Apropiat, . varfurile

lor.

Araratului.Alte centrecu diferitefunctii- cumar fi otelariade

la BiJd-1ibira, un centru medical numit Schurupak - au fost

construitein fonna de sageatapentrua constituiun coridorde

aterizare. In centrul acestuia, a fost infiintat NIBRU.KI - "locul
de intersectie pe Pamant" (Nippur in acadiana)

centrul de

~ij intr-o zi cand Enlil a sosit in zona miniera pentru 0 vizita, s-~ dat semnalul. A izbucnit revolta. Anunnaki au parasit minele, ~i-aupus uneltele pe foc ~i au m~aluit catre re~edinta . , lui Enlil scandand: ,,Ajunge!" Enlill-a contactat pe Anu ~i ~i-aoferit demisia vriind sa se intoarca pe planeta natala. Anu a venit pe Pamant. S-a infiintat 0 curte martiala.Enlil a cemt ca initiatoriirevolteisa fie condamnati la moarte. Anunnakii au refuzat insa sa divulge numele.acestora. Anu a ajuns astfella concluzia ca poate aveau dreptate. Sa se re-

control al misiunii. Comandantul acestei expeditii a fost EN.LIL - "Stapanul care porunce~te".1n scrisulpictografic sumerian, numele lui Eniii ~i centrul sau de control al misiunii erau reprezentate ca 0 stmctura complexa cu antene mari ~iecrane radar (Fig. 52). Ea/Enki ~iEnlil erau fiii conducatorului de atunci al celei de-A douasprezeceaplanete,AN (Anu in acadiana), al cami nume insemna "cel care este in cer" ~iera reprezentat pictografic ca 0 Ea era primul nascut, dar fiindca Enlil fusese nascut stea ~. de 0 ;ft~ sotie care ii era ~i sora-vitrega, Enlil ~i nu Ea era mn~tp.nitnn11 trnnlllui. Acum Enlil a fost trimis De Pamant si a preluat controlul de la Ea. Lucrurile au fost complicate de sosirea pe Pamant a lui NIN.HUR.SAG ("doamna din varful muntelui"), sora vitrega .~celor doi, care i-a impins pe cei doi sa se lupte pentru a-i ca~tiga favorurile, fiindca, dupa acele~i reguli, flul unuia dintre ei cu ea ar fi mo~tenit tronul. Resentimentele lui Ea, amplificate de mca dintre cei doi s-a transmis ~i odraslelor lor ~ia stat la baza multora din evenimentele care vor unna. ---..

nunteinsala aur? . Atunci Ea a oferlt solutia.In sud-estulAfricii,a spus el, exista0 fiintacare poate fi dresatasa indeplineasca activitaple
minere - daca se va implanta "semnul anunnakilor". Era vorba
,~\.

de oamenii-maimuta, evoluaserape Pamant- departeinsa care

de nivelul atins de fiintele de pe A douasprezecea planem. Dupa indelunga deliberare, Ea a primit acordul: j,Creeaza un Lulu", un

"muncitorprimitiv".Sa poarteel ,jugul anunnakilor". EI unna sa .fieasistat in aceastasarcinade Ninhursag.A fostnevoiede multeincercaripana candproceduraa reu~it.Extragand un ou de la 0 femeie-maimuta, I-au fertilizat cu spenna
unUl aSITOnaUl. f\.pOl au lIUpUUmll uw lC\;WIUcll IIU III\pCUnC\;CIC
...

unei femei-mamlUta, at unei.femeianunnaki.In cele din unna, ~iin "modelul perfect" a fost creat ~iNinhursag a strigat de bucurie: "L-am creat,mainile mele I-au fiicut!" Ea I-a tinut in brate sa vada toata lumea primul Homo Sapiens (Fig. 53) - primul bebeepmbeta din istoria Pamantului. Dar, ca orice hibrid, pamanteanul nu putea procrea. Pentru a obtine mai multi muncitori primitivi, ouale femeilor-rnaimutii

128/ Zecharia Sitchin ---.-

...

Treptespre cer /129 incercat sa descopere secretele vietH, reproducerii ~i mortiL De ce copiii nascuti de astronauti pe Piim1intimbatraneau ~i mureau mai rapid decat parlntii lor? De ce oamenii-maimufii triiiau amt de putin? De ce hibridul Homo Sapiens traia mult mai mult decat omul-maimufii, insa atat de putin in comparatie cu vizitatorii? Era mediul sau trasaturile genetice? Continu1ind experimentele in manipularea genetica a hibrizilqr, Ea a re~it sa creeze ,,modelul perfect" de pamantean. Adapa, cum I-a numit,'avea 0 inteligerifii superioara ~icapatase capacitatea de reproducere. Dar nu avea longevitatea astronautilor:

Fig.53 erau extrase ~i implantate in p1intecele "zeifelor na~terii"

- cate

paisprezece 0 ,data, ~apte dinele urmand sa Iiasca barbafi, celelalte femei. In vreme ce pamantenii preluau muncile din mine in Africa, anunnaki din Mesopotamia 'deveneau gelo~i.In':ciuda obiecfiilor lui Ea, Enlil a luat cafivapamanteni ~i i-a dus la E.DIN - "Laca~ul 'celor drepfi" in Mesopotamia. Evenimentul este redat ~iin Biblie: " ~i Domnul DUIIlilezeu'3 .luatpe om ~iI-a a~ezat in Gradina Raiului, ca s-o lucreze ~is-o pazeasca." Tot timpul, astronautii care au venit pe Pamant au fost preocupafi de problema longevitatii. CeasUnle lor biologice erau "potrivite" dupa propria planeta: timpul in care.planeta lor inconjura Soarele constituia pentru ei un an. Dar intr-un astfel de
an, Pamantul inconjura Soarele de 3600 de ori

Cu multa inlelegere

'

I-a fileut perfect... I-a dat Cunoa~terea. Dar Viata lunga nu i-a dat.

- 3600

de ani pa-

manteni. Pentru a-~i mentineciclurile lor de viata in condifiile

. terestre,

astronautii consumau "M1incarea vietii" ~i "Apa vi~tii"

A~a le-a fost oferita biblicilor Adam ~i Eva din Cartea Genezei darnl sau fTuctulCuno~tintei binelui sau raului, ci' ~i Cunoa~terea - termenul ebraic utilizat pentru impreunarea in vederea conceperii de copii. Aceastii"biblica" poveste este ilustratii de un desen sumerian (Fig. 55). Enlil a fost furios c1inda descoperitcerncuse Ea. Nu fusese
vorba ca piim1inteniisa poatii prOcreaasemenea zeilor. Ce unna? Viafa ve~nica? Pe planeta natalii, ~i Anu a fost supiirat. "Scul1indu-se de pe tronul sau, Anu a ordonat: Aduceti-I aici pe Adapa! "
.

care proveneau de pe planeta lor. In laboratoarele de la Eridu, a ciirui emblema era semnul ~erpilor incolaciti (Fig. 54), Ea a
~

.~

Fig.54

. Fig.5.5

"

130 / Zecharia Sitchin -. --.-.----.-.---..--..-.--

!!:~'!p"re eer / l~)

Temandu-seca nu cumvacreatia sa-i fie distrusa,Ea I-a instruitsa nu manance~i sa bea ce i se oferii"in Cer". I-a dat unnatoarelesfaturi: Adapa,
Acum te dud la Anu, Conducatorul. Pe drumul Cerului vei apuca. Ciind vei pleca in Cer $i aproape de poarta lui Anu vei ajunge, Tammuz $i Gizzida la poarta vor sta... Ei ii vor vorbi lui Anu; Fala lui Anu ti se va arata. Ciind tu vei sta in lata lui, $i Piiinea mort;; ti j'e va da, Sa nu maniinci. Ciind Apa mort;; sa bei !i se va da, Tu sii nu bei..,
,.

Apoi I-a facut s-o ia "pe calea Cerului ~i in Cer a plecat". Cand Anu I-a viizut pe Adapa, a fost impresionat de inteligenta ~i de multimea de cuno~tinte acumulate de la Ea. "Ce sii facem cu el, a intrebat Anu pe consiJierii sai, acum ca Ea I-a distins de ceilalti facandu-i un shem'?"- lasandu"lpe Adapa sa caliitoreascii intr-o navii spatialii de pe Pamant pe Marduk. . Decizia luatii a fost sii fie piistrat pe Marduk. Ca sa supravietuiascii, "Painea vietii i-a fost adusii" ~i "Apa vietH".Oar,
""",rti.,..,t rI~
1:'",

sarcinile, construiau "case" pentru zei - noi Ie numim "temple" ~i au invatat sa gateasca, sa danseze ~i sa cante: Nu a durat mult pana cand tinerii anunnaki, lipsiti de femei de rasa lor, -au inceput sa se impreuneze cu fiicele omului. Cum proveneau din aceea~i ~amant3 primordiala a vietii, anunnakii ~i oamtmii au descoperit ca sunt perfect compatibili din punct de vedere biologic: ,,$i Ie-au nascut ele copii." Enlil unniirea aceste evolutii din ce in ce maiJurios. Scopul misiunii terestre se disipase ~i fusese pierdut. Viata lipsita de griji parea a fi singura preocupare a anunnakilor ~i~ai unna sa infloreasca 0 generatie de hibrizi! Natura ii oferea lui Enlil ~ansade a pune capiit acestei destriibiilari.Pamantul intra intr-o noua erii glaciara ~iclima se deteriora. Pe masura ce vremea se racea, ea devenea ~iuscata, raurile secand in albie, Recoltele se pierdeau, foamea se raspandea. Omenirea incepea sa treaca prin suferinte grele: fiicele ascun,. deau hrana de mamele lor, mamele i~imancau propriii copii. La cererea lui Enlil, zeii au refuzat sa-ajute omenirea: sa moara de foame, sa fie decimatii, a ordonat eI.

Deatunci incolo, omenireaa proliferat.Oamenii nu mai eraudoar sclavi.inminesau ~erbipe campuri.indeplineautoate

in "Marelededesubt"- Antarctica- era glaciaraprovoca

schimbari. An dupa an, calota glaciara devenea din ce in ce mai groasii. Sub presiunea greutatii din ce in ce mai mari, au crescut frecarea ~i caldura dedesubtul ei. Curand, ea plutea pe noroi. Din statia orbitala a venit avertismentul: calota polara devenea ind~hiHi nadi 0 hucatii din ea aiungea in ocean, ar fi provocat un val uria~ care ar fi acoperit intreg Pamantul! Nu era 0 primejdie de ignorat. in cer, A Douiisprezeceaplanet~ se apropia de Locul traversarii, intre Jupiter ~iMarte. Ca ~i in celelalte ocazii, in care s-a apropiat de Piimant, gravitatia ei exercita 0 puternicii influenta asupra acestuia, generand cutremure ~ialte perturbatii. Acum, aceastiiatractie gravitationala era suficienta pentru a criipa calota glaciara ~i a inunda PiimantuI. La aceasta catastrofa, nici astronautii nu puteau riimane imuni.
""

"..1_;-_ - :":.:___: _: ...:..':..,",,", '?~0>U\.oa.\ auu II-au

_

descoperit motivele, a fos! prea tarziu, ~ansa de a obtine Viata ve~niciia fost pierdutii. Adapa s-a intors pe Piimant - 0 calatorie in care acesta a vazut "minuniitia spatiului", de la "orizontul Cerului pana la zenitul Cerului". A fost facut Mare-preot la Eridu. I s-a promis cii Zeita vindecarilor va avea grija de eI. Oar tinta ultima a oriciirui muritor, viata ve~nica,fusese ratata.

132/ -- -- .-------Zecharia Sitchin In timp ce se taceau pregatiri pentru a-i aduce pe toti anunnakii in apropiere de spatioport, omenirli i-a fost ascunsa catastrofa ce se apropia. Temandu-se ca spatioportul va fi asaltat, zeii au jurat sa pastreze secretul. Cat despre omenire _ a zis Enlilsa piara, sa dispara toata semintia umana de pe fata Pamantului. in Shuruppak, ora~ul condus de Ninhursag, relatiiledintre oameni ~izei mersesera cel mai departe. Acolo, pentru prima data, un om fusese ridicat la rangul de rege. Pe rnasura ce suferintele omenirii cre~teau, ZI.U.SUD.RA (cum il numeau sumerienii) a cerut ajutorullui Ea. Din cand in cand, Ea ~i ajutoarele sale ciduceau oamenilor pe~te. Dar' acum era in joc chiar soarta omenirii. Va pieri opera lui Ea ~i Ninhursag, transfonnandu-se in "tfucina", a~a cUm voia Enlil, sau va fi pastrata? De capul sau, dar avaQ.dgrija sa pastreze juramantul rncut, Ea a vazut in Ziusudra ~ansa de a salva omenirea. Unnatoarea data cand acesta a venit in templu pentru a se ruga, Ea a inceput sa-i vorbeasca de dupa un paravan. Prefiicandu-se ca vorbe~te cu eI i~su~i, Ea i-a dat iui Ziusudra instructiuni urgente: Dariima-Ii casa, Iii 0 corabie! Renunla /a ce ai. 'sa/veaza-Ii viala! Renunla /a avere, pastreaza-p sujletul! Pe corabie sa iei samiinla /a toate ce{e ce traiesc. Corabia pe care ai liicut-p,

!!!:te spre cer /_~~~

Fig.56 Potopul a venit a~ cum era de a~teptat..,,Adunandputere" pe masura ce venea dinspre sud, "acoperea muntii ~i bietii oameni". Unnirind catastrofa de pe statia orbitala, 'zeii au rea1iza~ dit de mult iubeau de fapt Pamantul ~i omenirea. "Ninhursag plangea... zeii plangeau eu ea... am,mnakii,toti stateau~i plan.;
geau'" . C3nd apele s-au retras ~i au atenzat pe Ararat, zeii s-au bu-

curat sa vada ca semintia uinana fusese salvata. Dar cand a sosit ~i Enlil, el a fost furios sa vadii ca "un suflet ii scapase". A trebuit ca anunnakii ~i Ea sa se roage, sa-i explice c~, daca voiau', sa-~i reia aetivitiip.lep~ Pamant, omul era indispensabil. :?ia~ a fost: fili lui Ziusudra~~ifamiliile lor au fost trimise . pe erestele munp.lorpana dnd apele se vor retrage' din eampie suficient ca aceasta sa poatii fi locuita. Cat despre Ziusudra, anunnakii.. .
'

Dimensiuni/e ei sa /e masori.
rn hi" 'rRh..;~ -" &:- --~: . __ -_:' u::':::, \.aU ,,~UUUJ<UUJ

viafG ca unui zeu i-au dat, Ca un zeu ve$nic sa traiasca.

A~~~. I..n .. " r,;,."t nnn ",.h;mh~rp~ ~lIf1iirii n:imiinte~tj"

care sa poata rezista avalan~ei apelor. Textele sumeriene contin dimensiuni ~i alte instructiuni structurale pentru diferitele punti ~i compartimente, atat de detaliat incat poate fi desenata tara probleme, a$a c~m a fiicut-o Paul Haupt (Fig. $6). Ea i-a oferit ~ui Ziusudra ~i un navigator, instruindu-l sa conduca nava catre "Muntele Salvarii", muntele Ararat. Fiind cel mai inalt munte

eu .,Suflarea zeilor". Apoi I-au luat pe Ziusudra, "pastratorul se-. mintiei umane" ~ipe sotia sa, sa "traiasca intr-un loc de departe" .
in'Tara'Traversadi,

din .orientul Apropiat, va fi primul care va ie~i de sub apa.

.in Tara Tilmun, Locu/ de unde Vtu riisare, I-au pus sa triiiascii.

Trepte ~p!'~~er i.!~.?-

. 134/ Zecharia Sitchin .-----.-------

Este clar acum ca pove~tile sumerienilor despre Zeii Cerului ~i ai Pamantului, desp\-~Crearea Omului ~idespre Potop au constituit izvorul din care Orientul Apropiat antic ~i-ahranit credinta ~i "miturile". Am vazut cum credintele egiptene se potrivesc perfect cu cele suineriene, cum primullor centru religios a fost numit dupa An, cum Benbenu/ seamana cu sumerianul GIR etc. in general se accepta acum ca relatarea biblica a Creatiei ~i a altor evenimente de dinainte de Potop sunt versiuni concentrate ale pove~tilorsumeriene.Noe, eroul biblic al potopului,este echivalentul sumerianuluiZiusudra(Utnapishtim in versiunea acadiana). Oar, in timp ce sumerienii sustin ca eroul a.primit nemurirea, Biblia nu face nici 0 astfel de referire. Nemurirea lui Enob este "rezolvata" de Biblie in cateva versete, spre deosebire de povestea sumeriana a lui Adapa sau altele similare. Oar aceasta atitudine abrupta a Bibliei nu a putut impiedica raspandirea, de-a lungul mileniilor, a legendelor referitoare la eroii biblici ~i calatoriile sau revenirea lor in Paradis. Conform unei legende foarte vechi, care a supravietuit in mai multe versiuni care se trag dintr-o compozitie din jurul anului 2000 LCh. numita Cariea /ui Adam # Eva, Adam s-a imbolnavit la varstade 930 de ani. Vazandu-~i atal"bolind~ijelindu-se", t fiul sau Seth s-a oferit sa se duca la "cea mai apropiata poarta a Raiului... ~i s~ se jeluiasca Domnului;~i-atunci E1poate ca-mi va asculta plansul ~i i~i va trimite ingerul sa-mi aduca fructul, dupa care tanje~ti"..:.fructul Pomului vietii. Oar Adam, acceDtandu-sisoarta de muritor. nil voi~ nP.rat sa i se puna capat durerilor. A rugat-o pe Eva sa-I ia pe Seth ~i, amandoi, sa se duca "Ia vecinatatea Raiului", iar acolo sa ceara nu fructul vietH,ci numai 0 "picatura din uleiul vietii" care curge din porn, ,,~icu el ca sa ma ungi ~ide durere sa ma scapi". Facand ce-i ceruse Adam, Eva ~i.Seth au ajuns la poarta Raiului ~iau intrat la Dumnezeu. in cele din urma a aparut inge- . rul Mihail, insa numai pentru a-i anunta ca cererea lor nu va fi aprobata. "Vremea lui Adam s-a star~it", a spus ingerul, iar

moartea nu putea fi amanata sau impiedicatii. ~ase zile mai tarziu, Adam a moot. Chiar ~i istoricii lui Alexandru au creat 0 legiiturii iritte Adam ~i aventOOlemiraculoase ale macedoneanului. Adam a fost primul om care a triiit in.Rai, acest lucru fiind,considerat 0 dovada a existentei ~ia puterii acestuia. puntea de legatura era 0 piatra-minune care emitea lumina. Se spune ca. aceasta fusese adusa din Gradina Raiului de ditre Adam, apoi a fost transmisa din generatie in generatie pana a ajuns la un faraon nemuritor, care i-a oferit-o lui Alexandru. Paralelele devin ~imai.evidente rladi citim 0 veche legenda evreiasca, conform careia batul cu care Moise a realizat multe minuni, printre care ~idespartirea apelor Lacului trestiilor, fusese adus din Griidina Raiului de catre Adam. Acesta i I-a dat lui Enoh, Enoh stranepotului sau Noe. Apoi a fost dat lui Shem~fiul lui Noe, ~i, din generatie in generatie, a ajuns la Avram (primul patriarh evreu). Stranepotul lui Avram, Iosif, I-a adus in Egipt, unde a ajuns mare la curteafaraonului.Aici biitula ramas in mana faraonilor egipteni, ajungand astfella Moise, care ajunsese print egiptean inainte de a fugi in peninsula Sinai. in unele versiuni, batul era tacut dintr-o bucatii de piatra, in altele, dintr-o ramura a Pomului vietii, care cre~teain GriidinaRaiului. in acest paienjeni~de relatii care merge pana'in cele mai vechi timpuri, exista unele legende care illeaga pe Moise de Enoh. 0 legenda evreiasca, numita "inaltarea lui Moise", poveste~tecum Dumnezeu I-a chemat pe Moise pe muntele Sinai ~iI-a _'__xA;... ~~;nt Mni~1': ~ inmsanawn ;:>(1-' :..~:: r- :___:~':' "v cercat sa refuze porunca, in special datorita faptului ca nu era un orator stralucit. Pentru a-i alunga retinerile, Dumnezeu a decis sa-i arate tronul Sau ~i "ingerii cerului". Astfel, Domnul "i-a poruncit lui Metatron, ingerul ajutator, sa-l duca pe Moise in ceruri". Speriat, Moise I-a intrebat pe Metatron: "Cine e~ti?" iar ingerul (literal "mesager") Domnului i-a spus: "Sunt Enoh, fiul lui Iared, striimo~ultau." (insotit de Enoh, Moise a zburat prin

- ----.....--

......-

-L

d4. . .._,..." .'-"",,~"

..

:. '.,- ,

"..'

~-,,,::

'.,

136 1Zecharia Sitchin ---.------

Trepte spre cer 1137

cele ~apte Ceruri ~i a varnt Raiul ~iIadul. Apoi s-a intors pe muntele Sinai ~ja acceptat rnisiunea.) o alta carte vecbe, Cartea Jubileelor, va aduce maimulta lumina referitoare la Enob ~ipreoeuparue sale fata de iminentul potop, precum ~i la eroul aeestuia, stIinepotul sau, Noe. in vremurile de demult a eireulat ~i sub titlul de Apoca/ipsa lui Moise, fiinde~ sespune ca a fost serisa de Moise pe muntele Sinai, treeutul fiindu-i istorisit de un inger. (Savantiieonsidera ea' ~a a fost serisa in seeolul doi LCb.) Cartea unneaza indeaproape relatarea biblica a Genezei, oferind insa mai niulte amanunte, e~ ar fi numele sofijlor!ji fiicelor patriarhilor antediluvieni. De asemenea, detaliaza 0 parte din evenimentele din istoria omenirii in preistorie. Biblia ne informeaza 'ea tatallui Enob a fost Jared ("eobor.ire"), insa nu ne spune ~i de ee a fost riumit a~a. Cartea Jubileelor oferii aceasta, informatie. Se spune ea parintii lui Iared I-au nurnit a~ fiindca
in zi/ele lui. ingerii Domnului s-au pogorat pe Piimant - cei numifi Vegbetorii - ea ei sii-i povii/Uiaseii pe jiU oamenilor,. ea sa fina judeeata # dreapta eredin!ii a
-'"

Oar deja apirusera problemele. Cartea Genezei spune ca, inaintea Potopului, "fiii lui Otimnezeu au varnt di fiicele omului, sunt frumoase !ji~i-auluat dintre ele neveste alese de ei. .. ~i lui Dumnezeu i-a parot rau ea a faeut om pe Pamant... ~iDomnul a spus: Am sa ~terg de pe fata Pamantului pe omul pe cafe I-am facut". Conform Cartii Jubileelor, Enob a jucat un oareeare rol in schimbarea atitudinii. Oomnului, "fiindea a marturisit' despre Veghetoriicare pacatuisera cu fiicele omului": ~i pentfu a-I apara de riizbunarea ingerilor eazutil-a luat Dtimnezeu dintrefiii oamenilor ~iI-a dus in Gradina Raiului". Nurnit in mod special ea rinul dintre cele pattu locuri ale lui Oumnezeu pe Pamant, in
,

GradinaRaiuluia fost ascunsEnob~iaeolo~i-aseris el Testamentul., ','

oamenilor.

Abia dupa asta s-a naseut Noe, eel ales sa supravietuiasea Potopulw. N~terea lui, venita intr-un moment in care'fiii Oomnului se impreunau cu fiieele omului, a provocat 0 crizii conjugala in familia patriarhala. A~a cum relateaza Cartea lui Enoh, MatusaIem a ,,ales 0 sofie,pentru fiul sau Lameb ~i ea a riimas ins3rcinata ~ia nascut un fiu". Oar eand s-a naseut eopilul- Noe

- acestanu etadeloc obi~nuit:

Impartind epoeile in ,jubilee", Car/eo Jubileelor relateaza mai departe ea "in al unsprezeeelea jubileu lared ~i-a luat sofie; numele ei era Bar~ka (<<LuminaStralucitoare), fiiea lui Rasujal, 0 fiiea a fratelui tatalui sau... ~i ea i-a meut un Miat ~i i-au pus numele Enob. Si el (Enob) a fost orimuJ dintre mmp.ni r~rP <::_~ n;<::l'nt pe Pamant care, a invatat serisul ~i ~oate cuno~tintele !ji intelep" eiunea si care a seris semnele eerului intr-o carte in ordinea lunilor, ea oamenii sa ~tie anotimpurile dupa lunile care sunt'".
,

Trupulsau era alb precum zapada ~i ro~u ea bobocul de trandajir, iar parul din capul siiu era alb ~i ere! ca lana

~i avea ochifrumo~i.

'

$i cand (l deschis oehii s-a luminat toata easa ea de In mnrP ~; tnnta r.afa .ftralucea. $i apoi s-a ridieat in bra!ele moa~ei, a desehis # a inceput sa v9rbeasca
'

gura
...

eu Domnul Dumnezeu.

In al doisprezeeeleajubileu, Enob ~i-aluat ca soti~pe Edni ("Edenul meu"), fiiea lui Qan-eL Ea i-a naseut un fiu ~ii-au pus numele Matusalem. Oupa asta, Enoh "a umblat cu ingerii Oom~ului ~asejubilee, iar ei i-au aratat toate cele care sunt pe Pamant ~iin Cer... iar el a seris totul".

~t,

Lameh a fugit la tatal saU~ii-a spus:

Am niiscut un flu deosebit, care nu este c!! un flu de om, ci seamiina cuflii Domnului; # elnu este canoi... $i eu cred ea nu de la mine este, ci de 'a ingeri.

Treptes~.cer j)39
13~J ~charia_~itc!!!~

Suspectfutd,cu alte cuvinte, ca sotia lui a ramas insarcinata nu cu el, ci cu un inger,.Lameha avut 0 idee: cum strabuniculsau Enoh statea cu fiii Domnului, de ce sa nu rezolve el problema? EII-a rugat pe tatal sau: "Rogu-te, parinte al meu; du-te la Enoh, care este tatal tau ~i afla de la el adevarul, caci casa lui este printre ingeri." Matusalem a acceptat rugamintea fiului sau ~i, ajungand la Laca~uldivin, I-a.chemat pe Enoh ~i i-a povestit despre copilul neobi~nuit.Intreband pe ingeri, Enoh I-a asigurat pe Matusalem ca Noe era intt-adevar fiullui Lameh, iar infiiti~arealui ciudata era un semn a ceea ce va fi: "Caci va veni Potop pe Pi1mantvreme de un an" ~i ~umai acest fiu, care trebuia sa fie numit Noe ("mangaiere"), ~i familia lui urmau sa fie salvati. Aceste lucruri

Ctici in inima mea eu cred ca acest flu vine de la unul dintre Veghetori, unul dintre cei Sflnfi. ~i (copilul aparline cu adevarat) Uri~ilor. $i inima mea s-a intristat din cauza copilului. $i atunci eu, Lameh, m-am dus la sofia mea Bath-

Enosh ~i i-am spus:

(Vreau sa-mi juri) pe cel mai de Sus, Domnul Dum- , nezeu. Stapanullumii,. ..capetenia Fiilor Cerului, ~a-mi vei spune adevar...

.care

vor veni, i-a spus Enoh, "sunt scrise ~i eu Ie-am citit in ta-

blitele dumnezeie~ti".
Termenul util~zat de acestescriptOO - extrabiblice - pentru ,;fiii zeilor" este Veghetori. Este exact acela~i termen folosit de egipteni pentru zeii lor, Neter (care inseamna veghetor), precum ~i semnificatia numelui Shumer, locul aterizarii lor pe Pamant. Cartile acestea care arunca lumina asupra evenimentelor ge dinainte de Potop au fost pastrate in versiuni care sunt doar traduceri .(directe ~i indirecte) ale originalelor ebraice. tnsa autenticitatea lor a fo!!tconfirmaUi de recenta descoperire a manuscriselor de la Marea Maarta, fiindcaprintre ele se afla ~i fragmente care sunt indubitabil parti ale unor astfel de ,,memorii ale patriarullur . De un interes deosebit pentru noi este un fragment care se refera l~na~terea neobi~nuita a lui Noe, din care aflam termenul original ebraic pentru ceea ce a fost tradus ca "Veghetori" sau "Uria~i", nu numai de versiuriile antice, ci ~i de speciali~tii de astiiZi (T.H. Gaster, The Dead Sea Scriptures ~i H. Dupont-Sommer, The Essene Writings from Qumran). Conform acestora, co~oana doi a manuscrisului incepe astfel:

Dar, daca examini1m-originalul ~braic (Fig. 57); descoperim ca termenul folosit nu este cel de Veghetorsau Uria~,ci tot cel utilizat in Biblie, nefllim. Astfel, toate caqile vechi se confirma una pe cealalta. Zilele de dinaintea Potopului au fost zilele in care "Nefilimii erau pe Pi1mant- Cei putemici, Oamenii cu rachete." In cuvintele Listei sumeriene a regilor, "Potopul a maturat Pi1mantul" la 120 shars - 120 rotatii a cate 3600 de ani - de la
prima aterizare. Aceasta il plaseaza acum cca. 13.000 de ani. Este exact perioada in care s-a inche{at abrubt ultima glaciatiune ~i a inceput agricultura. A fost urmata dupa aIti 3600 de ani de Noua Epoca de piatra (a~a cum este .numita de savanti), epoca olariei. Apoi, dupa alti 3600 de ani, a inflorit dintr-o data civilizatia, in "campia dintre moo"

- Shume~.

,,~i t!Jt Pamantul avea 0 singura limba ~i acelea~i cuvinte", SIJuneBiblia, dar curand dupa ce oamenii s-au stabilit in Tara ~i"_1 n TJ'ro3'" Krl:1flMP tD'KNaM:1 r-n tD" ~~ 10m me IC1 a

,n"1DK'l "MDK~

Kn aaMu7 '1 "3nIPD "'1~'" '1 n'M n'nanK 1D" :uKrna

D"D'mJ1c ,'1D~ MQ' mt)~ K"m 'UTI u ' a Fig.57

:-------

----

--.---

t.

140 I Zecharia Sitchin --

!:r:pte sp!!!-_~erL~}.

near (Surner) ~i ~i-au cohstruit case din c3r3mida ars~ ei s-au unit pentru "a zidi 0 cetate ~iun Turn care sa atinga cerul~'. .
Textele surneriene din care s-a tras aeeasta relatare biblica ou au fost inca descoperite, insa gasirn alUzii la acest evenirnent in alte lucrari. Ceea ce pare ca s-a intamplat a fost 0 incercare a lui Ea de a obtine cu ajutorul oarnenilor eontrolul facilitati10r spatiale ale nefilimilor - unul din inultele incidente dintre Ea ~i Enlil. Ca urrnare a acestui eveniment, Biblia spune ea Durnnezeu ~i eolegii sai nenurniti au .decis sa irnpr~~tie Ome~ ~i sa Ie ..meurce" limbile - oferindu-Ie civilizatii diferite ~i separate. Deliberarile zeilor in epoca de dupa Potop suot relatate de unele texte surneriene. Unul dintre ele, nurnit Epopeea lui Etana, spune:

care se intindea spre vest catre Mediterana i-au fost acordate fiului lui Enlil NAN.NAR (Sin in acadiana). Zeu binevoitor, el a supervizat refacerea Suineiului, reconstruind ofa!jeleantediluviene pe locu~ 'ri~elor originale ~i infiintfu1d. ltele noi. Printre acestea din urrna se a afla ofa!jul sau preferat, Ur, locul de na!jtereallui Avraffi.Reprezen't3rile sale contin serniluna, care era "corespondentul" lui celest (Fig. 58). Fiului celui iIlai rnic allui Ehlil, ISH.KUR (nurnit de acadieni Addd), i;.a fost oferita zona de nord, Asia Minor !jiinsulele medite-

'.,

Marii anunnaki au linut slat sa vada ce sa faca cu oamenii. Cei care au creat cele patro fari, care au zidi/ cetafile, care cercetau pamantul erau prea nobili pentro Omenire.
Decizia de a infiinta pe Parnant patru regiuni a fost euplata eu decizia de a pune interrnediari (regi.-preop) intre zei ~i Ome-

~ j
3 1\

.111l
7

nire, "astfel regatul s-a pogoratdin eeruri pe Pamant". . . Intr-o incercare - ce s-a dovedit inutila - de a ineheia sau atenua lupta dintre farniliile tuiEnlil ~i Ea, zeii au lIas la sorti care ce regiune va prirni in stapanire. Astfel, Asia ~iEuropa i-au revenit lui Enlil ~ifarniliei sale, iar Africa lui Ea;
Prim:l.Rp.P111np ~ rivili7<ot;..; <0f'ncot ~If n"",t.._:.. ..: .: ~I-

I .

din j~ ei. Zona delur<?asacare a devenit leaganul agrieulturii !ji vietii civilizate, care a ajuns sa fie eunoscuta sub nurnele de EIarn, i-a fost data lui NIN.UR.TA, rno~tenitorullegal allui Enlil. Au fost gasite unele texte surneriene care povestesc 'eforturile eroice ale lui Ninurta de a inchide trecatorile din rnuoti Penku a-~i proteja supu~ii urnani de necazurile cauzate de Potop. Cfu1dnoroiul care acoperise Cfunpia dintre cele dow rnuri s-a uscat suficient pentru a perrnite recolonizarea, Shumerul !jiregiunea

Zeii din Cer !ii de pe Pamant 1. ENLll.. 2. NINURTA 3. NANNAR/Sin 4. ISHKURJAdad 5. NERGAL 6. GlBIL 7. MARDUK.IRNINIIIshtar, Stapana Putemica (8), incantatoare (9), Razboinic (10), Pilot (11)

~'TIt, r .~. ill I~At

Fig. 58

I
.\
,I

I I
1
I

142 / Zecharia Sitchin _. , --,-- --.-.--.---.--

!!!J!~.!l!!!!._~!r/ 14~ pentru spatioport ~i anexele sale. Trebuia sa fie 0 "zona sacra"
~

raneenede unde a ajunsciviiizapa- ,,regalitatea" in Grecia. Asemenea lui Zeus in Grecia, Adad era reprezentat calare pe un taur

~it~d in manaun trasnet. Ea a impaqit cea de-a doua Regiune,Africa,intre fiii sai.
Se ~tieca., n fiu numit NER.GAL a domnit peste parte~ d~ sud u a Africii. Un fiu pe ,nume GI.BIL a invatatde la taUilsau arta. mineritului ~ia metalurgiei ~ia preluat controlul minelor de aur africane. Un al treilea fiu - favoritullui Ea - a fost numit dupa planeta natala, MARiJUK, ~i a fost invatat de tatal sau astronomia ~icelelalte ~tiinte.(Pe la 2000 lCh., Marduk a uzurpat conducerea Piimantului~ia fost declarat zeul suprem al Ba~ilonului ~ial "celor Patru colturi ale Pamantului".) ~i, a~acum am vazut, un fiu numit de egipteni Ra a condus centrul civilizatiei din Regiunea sa, cea din valea Nilului. A treia Regiun~ a~acum s-a descoperit cu cca. cincizeci de ani in urma, a fost in India. ~i acolo a aparut in antichitate 0 mare civilizatie, la aproape 1000 de ani dupa cea sumeriana. Este numita civilizatia vaii Indului, iar centrul sau se afla intr-un ora~ nedescoperit inca, Harappa. Damenii de acolo venerau nu un zeu, ci 0 zeita, reprezentata in figurine ~istatuete ca 0 femeie atragatoare, impodobita cu coHere. Datorita faptului ca scrisul civilizatieidin valea Indului nu a fost inca desciftat, nu ~timcum i~i numeau ei zeita sau cine era ea. Concluzia noastrii este ca ea era fiica lui Sin, pe care sumerienii 0 numeau IR.NI.NI ("Stiipana Putemica, Placut Mirositoare"), iar acadienii Ishtar. Textele s1.1merienepun ca domeniul ei s
era un tinut indepiirtat numit Aratta

in care se ajungeanumaicu permisiunealor. to sumerianaera numitaTlL.MUN literal "Tara rachetelor".

La conducerea acestui nou spatioport a'fost pus fiullui Sin : (nepotul lui Enlil),ftatele geamiin al lui Imini/Ishtar. Numele sau era UTU ("Stralucitorul") - Shamash in acadiana. EI a fost cel care fusese insarcinat cu operatiunea "Potop':!I",evacuarea spatioportului vechi de la Sippar. Era ~eful astronautilor de pe Pamant, "Vulturii", ~ii~i purta <:umandrie uniforma la ocaziile oficiale (Fig. 59). to zilele' de dinaintea Potopului, spun traditiile, cativa muritori ale~i au fost lansati in cer de la spatioport: Adapa, care a ratat ocazia; Enmeduranki, pe care zeii Shamash ~iAdad I-au dus in Laca~ul ceresc pentru a fi initiat ca preot (~i apoireadus pe pamant). Apoi Ziusudra ("Viata prelungita"), eroul Potopului, care a fost luat impreuna cu sotia sa in Tilmun.. . Dupa Potop, spun istoriile sumeriene, Etana - unul din primii' conducatori din Kish, a fost luat intr-un Shem ~i ridicat in Laca~ul zeilor, acolo fiindu-i oferite Planta reintineririi ~i aducatoare de na~tere ~insa el a fost prea speriat pentru a duce calato-

.1 I

- 0 zona agricola,

la fel ca si

narappa - spre care ea se aucea zburand ca pilot. A patra Regiune a fost infiintata de anunnaki din necesitatea unui spatioport 0 regiune pentru uzullor exclusiv.Toate
~

facilitiitile lor spatiale construite de la prima aterizare

poi'tul de la Sippar, Centrul de control al misiunii de la Nippur au fost spulberate de Potop. Campia mesopotamiana era inca prea mla~tinoasapentru a~aceva. Trebuia gasit un alt loc - mai ~idicat, insa potrivit pentru scopurile lor, ascuns, insa accesibil -

- spatio-

II \

Fig.59

144 I Zecharia Sitchin -'-'1

ria pana la capat). Faraonul Thothmesrrutmes III pretinde in inscriptiile sale.ca zeul'Ra I-a luat cu el, inconjurand impreuna cernl ~iintorcandu-se inapoi pe Pamant:
A deschis pentru mine poarta Ceru/ui. A deschis pentru mine poarta orizontu/ui. Am zburat /a cer ca $oimu/ divin... Ca sa pot vedea caile misterioas.e ale ceru/ui... $i mi-a fost data infe/epciunea zeilor. Ulterior, shem-ul a fost venerat ca un obelisc, iar racheta
.
I).

VII GILGAMESH: REGELE . CARE A REFUZAT SA MOAM

.

If,

. tuturor

salutata de "Vulturi" a tacut loc sacnduiPomal. vietii (Fig. 60). Dar in Suiner, acolo.unde zeii erau 0 prezentii cotidiana - c.ain Egiptul primului faraon - li/mun, "Tara rachetelor", era un loc real: locul unde omul putea afla Nemurirea. ~i tot acolo, in Sumer, a fost consemnata povestea omului care, neinvitat de zei, a incercat sa-~i schimbe soarta in ciuda
impotrivirilor.. ,
.

Povestea stimeriana a primului Cautatot al Nemuririi cunoscut se refera la unrege care a domnit cu mult, muIt timp in urma ~icare i-a cernt na~ului sau divin sa-l lase sa intre in "Taramul vietii". Despre acest conducator neobi~nuit,scribiiantici au scris epopei. Se spune despre ~l ca:
Lucruri ascunse a vazut. Ce-i Omului ascuns el a ajlat. $i chiar a adus ve$ti Din vremea de dinainte dg Potop. Calatorie mare a jacut. De mare ostenea/ii # neca~uri marL Cand s-a intors. pe un sta/p mare A {recut toate faptele sale.

~
"'0
.

,I

-=.f ~I

- I~

Din povestea sumeriana au mai ramas mai putin de doua sute de versuri. jnsa 0 cunoa~tem din traducerile in limbile ponoareJor care au urmat sumerienilor in Orientul ADroDiat:asi.

I I
,/

rieni, babilonieni, hititi, hurieni. Toti au spus ~i au tot spus aceasta poveste, iar tablitele de lut pe care a fost scrisa - unele pastrate integral, altere ,fragmentar, iar unele ininteligibile -. au permis eercetatorilor sa puna cap la cap epopeea." .. .

Fig. 60

Esentiahll provine din douasprezece tablite de lut serise in . aeadiana, care provin din biblioteca lui Ashurbanipal din Ninive~Ek au fost gasite de George Smith, a carni siujba la British Museum era sa sorteze ~i sa eatalogheze zecile de mii de Hiblite

'_.

146 / Zecharia -----------.- Sitchin ~i fragmente de tablite care au sosit la muzeu din Mesopotamia. Intr-o zi, i-au carot ochii pe un fragment care relata povestea potopuluio(Nu putea fi 0 gre~eala: textul cuneifonn, din Asiria, continea povestea unui rege care I-a cautat pe eroul potopului ~i a aflat de la el relatarea acestui eveniment! Cu un entuziasm de inteles, conducerea muzeului I-a trimis pe Smith la fata locului pentru a d~scoperi fragmentele lipsa. Cu mult noroc, el a gasit suficiente fragmente pentru a putea reconstrui textul ~ia ghici ordinea tablitelor. tn 1876, el a demonstrat di era vorba de, a~a cum ~i-a intitulat el lucrarea, The Chaldean Account of the Flood (Povesteacaldeeana a potopului). Din limba. ~i stil, a ajuns la c<.mc1uziaca a fost compusa in jurul lui 2000 LCh. in Babilon. George Smith a citit numele regelui care I-a cautat pe Noe /sdubur ~i a sugerat ca nu este altul dec~t biblicul Nimrod. Pentru 0 vreme, cercetatorii au preluat aceasta varianta ~i s-au referit la cele doisprezece tablete ca la "epopeea lui Nimrod". Alte

!repte spre cer /147

.~

.descoperiri

~i cercetiiri au stabilit originea

sumeriana

a pove~tii

Dar lace bun un ora~ rara oameni, un conducator tara supu~i?Nu prea departe spre sud, pe tiinnurile golfului Persic, Ea locuia la Eridu in semiizolare. De acolo, el supraveghea evolutia omenirii, oferindu-Ie oamenilor tot felul de cWio~tinte. Dichisita ~iparfumatii, Inana i-a fiicut 0 vizita lui Ea (~are-i era unchi). tmbiitandu-se ~i fennecat de ea, i-a oferit ce-~i dorea: transfonnarea Urukului in noul centru al civilizatiei sumeriene, capitala monarhiei in locul Kishului. Pentru a-~iatinge planurile grandioase, zeita mai trebuia sa intre in cercul interior al celor doisprezece zei. Ea i-a cerut ajutorul fratelui sau UtulShamash. Daca in zilele de dinaintea potopului, mariajele intre zei ~ifemeile oamenilor era prohibita, interdictia fost eliminata dupa potop. A~a se face ca marele preot al templului lui An era un fiullui Shamash de la () femeie. Ishtar ~iShamash I-au uns rege al Urukului, infiintiiJIdprima dinastie de. regi-preoti. Confonn listei sumeriene a regilor, a domnit 324 ani. Fiul sau "care a construit Uruk" a condus 420 de ani. Cand Gilgamesh, al eincilea rege din dinastie, a ajuns pe

~i s-a reu~it citirea corecta a numelui regelui: GIL.GA.MESH.

Din alte texte istorice - incb.lsivLista regilor sumerieni - s-a confinnat ca a fost conducatorul ora~uluiUruk, biblicul Erec, pe la 2900 LCh. Deci 'Epopeea lui Gilgamesh, cum este numita astiizi, ne duce inapoi cu 5000 de ani. Pentru a intelege epopeea, este important sa se' cunoasca istoria ora~ului Uruk. Confinnand-'relatiirile biblice, istoriile sumeriene sustin ta dupa potop, monarhia - dinastiile regale.- au. II1I,;~pUl Nsn. ue aici a rost transterata 1a Uruk in unna cu ambitiilorzeit~i'Iminillshtar, ciireianu-i placea deloc domeniul ei. La in~eput, Uruk era doar locul unui templu al lui An, "Domnul cerurilor", construit in vfuful unui zigurat numit E.AN.NA ("casa lui An"). Cu rarele ocazii cand vizita Pamantul,
An triigea la Imini. I-a oferit titlul de IN.AN.ANA

2r.

.1

- "cea placutii
Fig. 1 6
-..-

lui An" (barfele sustin. ca ea era placuta intr-un mod deloc platonic) ~ia instalat-o la Eana, care altfel era neocupat. - .--------.------..---

I I I

. 1~~J _?:e~h~~~_~!~~!!i!t
tron, Uruk era deja centrul civilizatiei sumeriene, stapanindu-~i vecinii ~ifadind comer! la mari depiirtari. (Fig. 61) Ruda cu marele zeu Shamash, pe linie paterna, Gilgamesh era co~siderat "douii treimi zeu, 0 ,treime om" datoritii faptului ca mama sa era zei,a NIN.SUN (Fig. 62). Din aceastiicauziii s-a acordat privilegiul de a-~i scrie numele cu prefixul "divin". Mandru ~i sigur pe el, Gilgamesh a inceput ca un rege binevoitor ~icon~tiincios;lansandu-se in ac,iuni de sporire a ora~ului~iimpodobire a templelor. Dar pe masura ce dobandea mai multe cuno~tintedespre relatii1edintre oameni ~izei cu atat devenea mai filosof ~i nelini~tit. in mijlocul bucuriei, gandurile sale se indreptau spre moarte. Va trai el mai muIt, datorita celor "doua treimi" de zeu sau la fel ca ceilal,i oameni din cauza treimii umane? Curand, el ~i-amarturisit nelini~tilelui Shamash:
in or~ul meu oamenii mor; suparata mi-este inima. Oamen;; mor; grea imi este inima... Omul eel mai fnalt nu se poate iniilta la eer; Omul eel mai lat nu poate aeoperi Pamantul.
,

!!:epte~re cer~ 149 Capul spalat. in apa sa te-mbai. Grija sa ai de eel mieuf ee mana li-o apuea, solid-Ii fii-o sa se bucure. . fiindeii asta-i soarta Omului. Dar Gilgamesh a refuzat sa-~i accepte soarta. Nu era el douii treimi divin ~i doar 0 singurii treime om? De ee sa detennine partea cea mai mica soarta sa, ~i nu cea mare, de natura divina? BanI .

tuind ziua ~ifriimantandu-senoaptea, Gilgamesh a ineeput sa se amestece in viata tinerelor cupluri, poruncind ca,mireasa sa se impreuneze mai intai cu d. Apoi, intr-o seam a awt 0 viziune pe care..aconsiderat-o semn riiu. S-a repezit la mama sa pentru a-i

povestivisulca sa i-Iinterpreteze:
Mamii. Azi-noapte nu m-am putut Uni$ti. $i m-am pUmbat pe strazi. In miezul noplii. semne mi-arl aparot. o stea se fiieea din ee in e~ mai mare in eer. Lucrarea lui Anuspre mine eobora!

'

,,~i eu voi c~dea peste zid?" I-a intrebat pe Shamash, "voi avea soarta cruda?" Evitand un raspuns direct - poate necunoscandu-l - Shamash a incercat sa-I faca pe Gilgamesh sa-~iaccepte soarta, care va fi aceasta, ~isa se bucure de viata cat putea:

"Lucrarea lui Anu" ~e cobora din cer a ciizut pe Piim3nt Hingael, continua Gilgamesh:
Sa 0 ridie am ineereat. Prea grea era pentro mine.
A : #..." _1 #:-

rand

7.P;; nil

fflrllt

np nnmpni

Moartea Ie-au harazit. Viala au pastrat':'o numai pentru ei. Din aeeasta eauza: Burta sa iti fie pUna, Gilgamesh. Vesele~te-te # noaptea $i ziua! Din fieeare zi.sarbiitoare fii. Zi $i noapte, petreee # eanta! Hainele sa-Ii fie proaspete.

Dar nici macar nu s-a mi$cat.

in vreme ce se chinuia cu obiectul, care poobabil ca se ingropase adanc in pamant, "orii~eniis-au repezit'la el, nobilii in jurullui se invarteau". Caderea obiectului a fost viizutiide intreg

ora~ul,fiindca"tot Drukulera acolo".,,Eroii"- cei potemici- /

I-au ajutat pe ,Gilgamesh sa disloce obiectul ciizut din eer: ,,Eooii I-au apucat de partea de jos, iar eu de partea sa de sus."

150 / Zecharia Sitchin n___________

!!!P!.~!:!! Cer / 15~

~H.wi\'
Fig. 63 Fig. 64

Daca obiectul nu este descris in'text, cu siguranta ca el nu era un meteorit, ci un obiect demo de a fi numit lucrarea lui Anu insu~i. Cititorul antic nu avea se pare nevoie de prea multe explicatii fiind probabil familiar cu termenul ("Lucrarea lui Anu") sau cu reprezentarea acestuia. Probabil ca despre el este vorba pe un sigiliu cilindric (Fig. 63). Textul epopeii descrie partea de jos, care a fost ridicata de catre eroi, cu un termen care poate fi, tradus prin "picioare". Avea ~ialte parti protuberante ~ichiar se putea intra in el, dupa cum reiese din descrierea lacuta:
Am apiisat cu putere lala lui. Dar n-am putut sii-i scot acoperiimiintul. nici sii-i ridic Ascensorul... Cu 0 mare wilviitaie canar.1l1; l-nm ,flrnfl $i in miiruntaiele lui am intrat. Mi$ciitoarele "Care imping inainte" Le-am ridica! # Ii Ie-am adus.

vine la tine... el e cel mai putemic.in tara... ~iniciodata nu te va parasi. Acesta este intelesul viziunii." ~tia despre ce vorbea, fiindca, fara'ca'Gilgamesh s~ ~tie,'ca raspuns la plangerile oamenilor din Uruk, zeii aranjasera ca un salbatic sa soseasca la Uruk pentru a-i distrage atentia de la preocuparile sale sumbre. Era numit ENKI.DU - "creatura lui Enki" - un salbatic care traise in paduri printre animale ca unul dintre ele: laptele salbiiticiunilor I-a supt". Este reprezentat cu 0 barba deasa, paros, gol, deseori fiind infati~atin compania prietenelor sale animale. (Fig. 64) Pentru a-I atrage, nobilii din Uruk au angajat 0 prostituata. Enkidu, care pana atunci cunoscuse numai compania animalelor, s-a impreunat cu ea de mai multe ori. Apoi, ea I-a adus intr-o tabara din apropierea ora~ului, unde a fost invatat sa vorbeasca, obiceiurile din Uruk ~i preferintele lui Gilgamesh. "Distreaza-I pe Gilgamesh, la jocuri sa-i fii tovara~." Prima intalnire a avut loc intr-o noapte, cand Gilgamesh ~i-a parasit palatul cautand 0 aventura sexuala. Enkidu I-a intalnit pe strada, barandu-i drumul. "S-au ap-ucatunul pe altul ~i s-au impins ca ni~tetauri." intimpulluptei, "zidurile se cHitinau,u~ile se zdrobeau". in cele din urma, Gilgamesh "genuchiul ~i I-a in-' doit": meciul se incheiase.Pierduse in fata strainului."Furia i s-a domolit, Gilgamesh s-a intors." Ab.iaatunci i-a vorbit Enkidu ~i Gilgamesh ~i-a amintit cuvintele mamei sale. Acesta era deci prietenul sau. "S-au sarutat ~is-au imprietenit." Cand cei doi au devenit buni prieteni, Gilgamesh i-a
i:mparta~lt lUI t:.nKlUU 1~1llt:1Ut: ~i1J". n.UIU~, "v...~.~~~..~ ::..:.:':_ .:_

I I I I I I

Gilgamesh era sigur ca aparitia obiectului era un semn din partea zeilor referitor la soarta lui. Dar mama lui, zeifa Ninsun, I-a dezamagit. Ceea ce coborase ca 0 stea din Cer, a spus ea, pre. veste~te sosirea "unui tovara~devotat ce te va salva, un prieten

lacrimi s-au umplut, inima i s-a-ntristat, din greu ofta". Atunci el i-a spus lui Gilgamesh ca exista 0 posibilitate sa-~i schimbe soarta: sa patrunda in Laca~ulsecret al zeilor. Acolo, daca Shamash ~iAdad il vor sustine, zeii i-ar putea acorda statutul divin la care avea dreptul. "Laca~ul zeilor, i-a spus Enkidu, era in Muntele cedrilor." L-a descoperit din intamplare, spunea el, cand haladuia prin. pa.

----

152 1Zecbaria Sitchin -- --------

Treptf! spre cer 1153

.nurnit Huwawa:

duri alaturi de animale. Dar era pazit de un monstru infrico~ator

.

L-am giisit, prietene, in mun{i Pe cand hii/iiduiam cu fiare/e. $i mu/te /eghe se intinde in piidure: jn miezu//ui am intrat. Huwawa (ute ac%). Sforaitu/ siiu e ca un potop, Gura /ui foc aruncii;

...

$i riisuj1area oarte... m
Ca sii piizeascii Piidurea cedri/or;

paznicu/ Piidurii cedrilor; Riizboinlcu/ de foc. I] preaputernic, nu se odihnqte...

.

Pe oameni ca sii-i inspiiimante, nlilf-a pus.

"

Numai faptul ca Huwawaavea ca principaIasarcinasa-i

opreasca pe muritori sa intr~ in Padurea cedrilor nu a tacut dedit sa mareasca dorinta lui Gilgamesh de a patrunde in acest loc. Cu siguranta, acolo putea sa Ii se aHiture zeilor ~i sa scape de soarta sa muritoare:

Cine,prietene,sd urcefa cerpoate?

Numai ze;;, Ducandu-se in pe$terile /ui Shamash. Zile/e Omu/ui sunt numiirate, $i ei nu adunii decat vant. Chiar $i tu te temi de moarte,

Chiar ~i cel mai malt om, a spus Gi,lgamesbmai inainte, ,,DU poate sa ajunga la cer'. Acum aflase locul de unde se putea ajunge la Cer.A cazutm genuncbi~is-arugat lui Sbamasb: ,,Lasama sa merg, 0 Sbamasb! Miinile-mi sunt impreunate in rngaciune. .. la locul aterizarii, da ordinul... Ofera-mi protecpa ta!" Versurile care contin raspunsul lui Sbamasb sunt din nefericire pierdute. Aflam daar ca "Gilgamesb a privit Semnul... fata lui s-a umplut de lacrimi". Se pare ca i se daduse voie sa continue, tnSa pe propriul risc. Cu t~ate acestea, Gilg~esb a decis sa continue ~i sa se lupte cu Huwawa tara ajutorul zeului. "Daca nu voi reu~i", spus, oamenii ma vor pomeni: "Gilgamesh, vor spune ei, a fost mvins de Huwawa." Dar dad. voi reu~i, a continuat - voi obtine un Shem - vebiculul "cu care se atin. ge ve~nicia". Cand Gilgamesb a poruncit sa i se faca arme' speciale co care sa se lupte cu Huwawa, inteleptii din Uruk au mcercat sa-I convinga sa renunte. "E~ti inca tanar, Gilgamesb", au spus ei, a~adi ceo avea sa ri~tesa moara cind mai avea multi ani marost inte, pentru ceva in care nu se ~tiedaca avea vroo ~: "Ce vei obtine nu se ~tie."Adun~d toate informatiile disponibile despre Padurea eedrilor, ei I-au avertizat pe Gilgamesb: .

,.

Am ajlat ca Huwawa miiiastru a fost construit, Cine-i poate sta in fata? -0 /upla inega/ii . Cu-aceasla m~iniirie de asediu.

" . - -T- r -- -- .~... ,.- ,.~. A$a cii Lasii-mii s!i merg 'naintea ta, $i gura ta sii-mi zicii: "Mergijarii teamii!"

Acesta era deci planul: mergand m "pe~terile lui Shamash" din Muntele cedrilor, pentru a putea sa "urce la cer" precum zeii. ------.----.-_.~

Dar Gilgamesh "a privit injur ~ile-a zambit". F:aptulca se spunea despre Huwawa ca' este un monstru mecanic, 0 "ma~inarie de asediu", I-a incurajat sa creada ca era intr-adevar eontrolabila prin poruneile 'zeilor Sbamasb IfiAdad. Cum el nu reu~ise sa obtina sprijinullu Sbamasb, a cernt ajutorul.mamei sale pentru asta. "Luandu-se de mana, Gilgamesb IfiEnkidu au mers la Palatul eel mare, la Ninsun, Marea regina. Cind a intrat, Gilgamesh a inaintat ~ii-a zis: ,,0, Ninsun! Intr-o calatorie mare

154 / zecharia Sitchin .-

T!!!l!!t!.!Ere .er i!~5.

voi pleca, acasa la Huwawa. 0 mare batalie voi lupta, pe cai nemaibatute voi umbla. 0, mama, roaga-te tu lui Shamash pentru mine!" ,,Ninsun a intrat in camera ei, i~ipuse 0 rochie ceo trupu-i pe se lipea, margele ce pe sani i se odihnesc..." Apoi a inceput sa ~e rgJi1 ~hS~arp~~ ~c~B y~ga;pe2~~ace~s~a.~ala,to_ri~ , ~.~~ el: "De ml T!aldat ca fiUp-e<JIlgamesll,rOe-'Cem~~:~~DI~B 0 .~-,i tu i-ai dat? $i-acuma I-ai tacut sa piece departe, acasa la Huwa-' . wa!" I-a cerut lui Shamash sa-I apere pe Gilgamesh:
Pana ee va ajunge in Padurea eedrilor, Pana ee va omori pe Huwawa, Pana eand aeasa se va intoaree.
~ '0

sale de la "Locul de unde se rasare" ajung paoa la Nippur. ,,slabiciunea it cuprinde" pe eel care se apropie de padure. Sa ne Intoarcem, se ruga el. Dar au continuat:
La muntele verde eei doi au ajuns. Cuvintele amulisera

2 ,, .~.
~ .,

; .,,$ iT}.tge~rf ~(ate(Ju... , " " ;. '.. fk t~e~ri;siateai[i~i fiviau $j)repadure. p

La inallimea eedrilor ei priveau, La intrarea in padure se uitau. Unde Huwawa voia sa se duea, aeolo earare era, drept era drumul, de foe era drumul. La Muntele eedrilor ajunsesera, Laea~ul zeilor, Raspantia lui Ishtar.

Caod popuhltia a aflat ca Gilgamesh pleaca in tara lui Huwawa, a venit la el ~ii-a urat succes. inteleptii ora~ului i-au oferit sfaturi mai practice: "Lasa-I pe Enkidu sa mearga inaintea ta, caci ~tiedrumul. .. prin padure, pe drumurile lui Huwawa sa patrunda... eel care merge inainte, tovara~u'~~isalveaza!" $i ei au invocat binecuvaotarea lui Shamash: "Fie ca Shamash sa-ti implineasca dorinta ce-o dore~ti, el sa-ti limpezeasca ochii, calea sa ti-o batatoreasca, drumul de oameni nebatut, muntele de oameni necalcat!" Ninsun ~i-aluat la revedere in cuvinte putine. Intorcaodu-se spre Enkidu, i-a cerut sa-I apere pe Gilgamesh: "De~inu ai ie~it din paotecul meu, ca fiu eu te adopt", i-a spus. "Apiira-Ipe rege ca pe fratele tau." Apoi ~i-a pus emblema la gatullui Enkidu.
~: __; .JI_~ _."

Uluiti ~iobositi, cei doi s-au culcat. In toiul noptii insa au fost treziti. "Tu m-ai trezit?" I-a intrebat Gilgamesh pe Enkidu. Nu, a raspuns acesta. Abia se culcara la loc ~iGilgamesh it trezi iara~ipe Enkidu. Vazuse ceva extraordinar ~inu era sigur daca visase sau era treaz:
In viziunea mea, prietene, Pamantul s-a zguduit, M-a trantit jos, piCioarele mi-a prins... Lucirea era neasemuit de tare! Un om a aDarut. Cel mai de seama om era... Din pamant 1IJ-aseos afara. Apa de baut mi-a dat, inima mi-a potoUt. Mi-a pus picioarele la loe pe pamant.

---

-.- r

&&"".

Tablita a patra relateaza caliitoria celor doi catre Padurea cedrilor.Din nefericire, este atat de sparta incat, in ciuda descoperirii unui text in limba hitita, nu s-a putut intelege nimic din ea. Este evident insa ca cei doi au mers cale lunga, spre vest. Din cand in cand, Enkidu incerca sa-I convinga sa renunte. Huwawa, ii spunea, poate auzi 0 vaca mi~candu-sede la ~aizeci de leghe. "Plasa" lui poate prinde de la mare distanta, strigatele

Cine era acest om - "eel mai de seama" - care I-a tras pe Gilgamesh din p~ant? Ce era "Iucirea neasemuit de tare" care a acompaniat cutremurul? Enkidu nu putea sa raspunda. Obosit,

156---.-. - / Zecharia Sitchin

!t.tp!~_Sp!'!. cer:J_!5_Z

el s-a culcat la loc. Lisa Ijnj~teanoptii a fost spulberata inca 0 data:

in toiul veghii, Somnullui Gilgamesh s-a sfar~it. S-a ridicat, spunandu-i fratelui siiu: "Frate, tu m-ai strigat? De ce sunt treaz? Tu m-ai atins? De ce m-am trezit? N-a trecut un zeu pe-~ici? De ce mi-e carnea amorfitii? "

care ii vorbise lui Gilgamesh.Dar cand incerdi s-o deschidii fu impins la 0 parte de 0 forta nevazuta.Vreme de douasprezece zile a zacut paralizat. Cand a putut sa se mi~te~isa vorbeasca din nou I-a rugat pe Gilgamesh:-"Sa nu mai mergem in inima padurii!" Dar Gilgamesh avea 0 veste buna pentru tovara~ulsau: cat i~irevenea dupa ~oc, el - Gilgamesh - gasise un tune1. Dupa sunetele care se auzeau din el, Gilgamesh era sigur ca era legat de "pe~tera de unde se dau poruncile". Haide, I-a grabit pe Enkidu, "nu rnai sta, prietene, sa mergem amandoi!" Gilgamesh avusese dreptate, fiindca textele sumeriene spun

ca

Negand ca I-ar fi trezit pe Gilgamesh, Enkidu I-a lasat pe tovara~ul sau sa se intrebe da~a vreun ,,zeu a trecut pe-aici". Uimiti, cei doi s-au cu1catla loc, insa au fost treziti inca 0 data. De data asta Gilgamesh descrie ce a vazut:
Viziunea ce-o avui de tot fu infrico~iitoare! Cerurile {ipau, piimantul bubuia. De$i zorii se ariitau, intunericul ciizuse. Triisnetele luceau, 0 flaciirii apiiru. Norii asudau ~i cu moarte plouau! Apoi lucirea dispiiru, focul se stinse. $i tot ce a ciizut in cenu~ii se transformii. Gilgamesh i~i diidu seama ca asistase la decolarea unei "calIl\;l\; "'\;l\;~U . l'CUIJ<U1LW \;UUC:lllwa \::allU au lUSl pUUllre moma~

Intrand in piidure, liica~ul secret al anunnakilor se deschise.

Intrarea tunelului era (fusese ascunsa) sub ni~te copaci ~i arbu~ti,blocata de pamant~i pietre. "In vreme ce Gilgamesh taia copacii, Enkidu sapa." Dar abia ce flicum loc pentru a putea intra cand teroarea i~i flicu aparitia: "Huwawa a auzit zgomotul ~i tare s-a suparat."'Acum i~i face aparitia in scena, cautandu-i pe intru~i. Infliti~arealui era inspaimantatoare: "Putemic, dinti ca de dragon avea, fata ca de leu, mersul sau ca potopul apelor era." Dar cea mai infrico~atoareera "raza care radia". Ie~inddin fnintea lui, "devora pomi ~icopaci". De forta sa ucigatoare .,nimenea n-avea scapare". Pe un sigiliu cilindric sumerian reprezen-tand un zeu, Gilgamesh ~iEnkidu apar flancati de un robot mecamc, tara maOlalamonstrul din epopee (Fig. 65).

I
I

rele, nori de fum ~i praf au acoperit zona, intunecand cerul diminetii, stralucirea motoarelor intrez3rita printre nori ~~0 data decolata, disparitia luminilor. 0 viziune "de tot infiico~atoare" intr-adevar! Insa aceasta nu a flicut decat sa-I incurajeze pe Gilgamesh sa continue, fiindca ii confinna ca ajunsese unde trebuia. Dimineatii, cei doi au incercat sa patrundii in padure, atenti sa evite "copacii-arme", care pot ucide. Enkidu a gasit poarta despre

, Fig.65

158/ Zecharia Sitchin -- ---_._---.-----_._--

Trep!!_~~_~~Q~~

Din textele sumeriene rezulta ca Huwawa avea 0 armura din ,,~apte haine", dar cand a aparut in scena ,,numai una era incheiata, celelalte fiind descheiate", Considerand asta ca pe 0 oportunitate, cei doi prieteni au incercat sa-I atraga intr-o ambuscada. Cand monstrul i~iintorcea capul catre atacatori, raza sa uciga~a lasa in urma distrugeri. Dupa scurt timp salvarea aparu din cer. Vazand dificultatea in care se aflau cei doi, "de sus din cer divinul Shamash Ie vorbi". Nu incercati sa fugiti, i-a statuit el, ci "trageti-va langa Huwawa". ~i zeul a dat drumulla vanturi "care au inchis ochii lui Huwawa" ~ii-au neutralizat raza uciga~a.A~acum intentionase Shamash, "raza disparu, stralucirea se innora". Curand Huwawa a fost imobilizat: "Nu mai poate umbla inainte, nici inapoi sa umble nu mai poate." Atunci cei doi I-au atacat jJe Huwawa: "Enkidu I-a lovit pe paznicul Huwawa ~iI-a doborat. Doua leghe de jur imprejur cedrii tremurara", atat de putemica fusese caderea monstrului. Atunci Enkidu "moartea i-o aduse lui Huwawa". Bucuro~i de victorie, insa epuizati de batalie, cei doi s-au oprit sa se odihneasca Hingaun parau. Gilgamesh s-a dezbracat sa se spele. "I~ilepada hainele murdare ~i-~ipuse altele curate," Dichiseala lui a durat ceva timp, insa nu era nici 0 graba: drumul catre "Iaca~ulsecret" al anunnakilor nu mai era blocat. Nu realiza insa ca dorinta unei femei ii va anula victoria... Locul, a~a cum se spusese mai devreme in epopee, era numit ~i "Raspantia lui Ishtar". Zeita insa~i venea ~i pleca cand voia din acest loc. Probabil ca ~iea, asemenea lui Shamash, ur...

marise batalia - poate din Camera cereasca ("inaripata"), a~a cum este reprezentata pe un sigiliu cilindric hitit (Fig. 66). Acum, urmarindu-I pe Gilgamesh cum se dezbraca ~iface baie,

"zeitaIshtara tras cu ochiulla barbatialui Gilgamesh'&. .

Apropiindu-se de erou, ea nu a ascuns deloc ce avea in minte:
Vino, Gilgamesh, tu sa-mi fii iubit! Ofera-mi fructul iubirii tale. Tu sa-mi fii b~rbat. Eu sa-Ii flu femeie!

Promitandu-i care de aur, un palat magnific, domnia peste regate, Ishtar era sigura.ca-I va cuceri pe Gilgamesh. Dar raspunzandu-i, el a aratat ca nu are nimic sa-i ofere ei, 0 zeita. Cat despre "dragostea" ei, cat va dura? Mai devreme sau mai thziu it va arunca "ca pe-o opinca ce strange piciorul". In~irand numeIe celorlalti barbati cu care ea se "iubise", a refuzat-o. tnfuriatii de acest refuz insultiitor, Ishtar s-a dus la Anu cerandu-i sa asmuta "Taurul Cerului" pe Gilgamesh. Atacati de Monstrul Cerului, Gilgamesh ~iEnkidu au uitat de ideea lor ~iau luat-o la fuga. Ajutan<Ju-in fuga lor, zeul Shai mash i-a tacut sa "traverseze 0 cale de 0 luna ~i cincisprezece zile in numai trei", pana la Uruk. Dar la intrarea in Uruk, pe malurile Eufratului, monstrul i-a ajuns. Gilgamesh a reu~it sa intre in ora~ ~i sa-~iadune soldatii. In afara zidurilor a ramas Enkidu singur sa lupte cu monstrul. Cand Taurul Cerului ..sforaia". rasareau In piimiintgropi "mari cat sa-nghitii doua sute de os~i". Cand Enkidu a carot in una din ele, taurul s-a intors. Enkidu a

ie~itdin groapa~iI-aomorat.

,
Fig.66

Nu se ~tie exact ce era Taurul Cerului. Termenul sumerian - GUD.AN.NA - poate insemna ~i "arma de atac a lui Anu", "racheta de croazierii". Fascinati de episod, arti~tii antici. ii reprezinta deseori pe Gilgamesh ~iEnkidu luptandu-se cu un taur, in vreme ce zeita Ishtar cea goala (~i uneori Adad) privesc (Fig.

160 / Zecharia Sitchin

~.
a b

. o

!!!p'te spre cer / 161 .

Unul din ei, "un tanar a ciirui fata este neagra, ca un om-pasiire are fata" il va duce in Tara Minelor:
Vafi imbracat ca un Vultur, Cu bratul el te va conduce.
" Urmeaza-ma H, el iti va spune. te va conduce In Casa intunericului, In locul de sub pamant. Locul de unde nimeni nu mai pleaca, din cei ce intra.

Fig.67 67a). Dar din textul epopeii este clar ca aceasta anna era ceva mecanic ~iechipata cu doua protuberante ("coarne") care "erau tumate din treizeci de minas de lapis, groase de doua degete". Exista unele reprezentari ale acestui "taur", venind din cer (Fig. 67b). Dupa ce Tauml Cerului a fost infrant, Gilgamesh "pe toti annurierii i-a chemat, sa vada cum este aIcatuit tauml". Apoi, triumfiitori, el ~iEnkidu s-au dus sa-i multumeasca lui Shamash. Iar "Ishtar in casa ei, s-a pus pe bocit". in palat, Gilgamesh ~iEnkidu se odihneau dupa sarbatorirea victoriei, insa in Laca~ul zeilor, ace~tia analizau plangerea lui Ishtar. Anu i-a spus lui Enlil: "Fiindca au ucis Taurul Cerului, ~ipe Huwawa I-au distrus, amandoi trebuie sa mpara." insa Enlil a spus: "Enkidu sa moara, iar Gilgamesh sa nu moara." Atunci a intervenit Shamasg:."Au fost impreuna, de ce sa moarii doar QevinovatulEnkidu?" in timp ce zeii deliberau, Enkidu a intrat in coma. Supiirat ~i ingrijorat, "Gilgamesh mergea incolo ~i-ncoacepe langa patul" in care zacea Enkidu. Lacrimi amare ii curgeau pe obraii. Un cat de rau 11parea de tovara~ulsau, gandurile sale au revenit la ceea ce-I nelini~tea eel mai tare: va ajunge ~i el sa zaca ase-. menea lui Enkidu? Va star~i eI, dupa toate chinurile, ca orice muritor? La adunarea lor, zeii ajunsesera la un compromis. Sentinta de condamnare la moarte a lui Enkidu a fost comutata in munca silnica pe viata. Pentru a duce sentinta la indeplinire ~i a-I duce la noua lui casa, "vor veni doi oameni, ca pasarile imbracati".

Un drum de unde nu exista intoarcere.

o Casa ai carei locuitori sunt lipsiti de lumina, Acolo unde praf este in gura lor $i pamantulle e mancarea.

o reprezentare de pe un sigiliu cilindric ilustreaza scena cu un mesager inaripat ("inger") conducandu-l pe Enkidu (Fig. 68). Auzind sentinta data tovara~ului sau, Gilgamesh a avut 0 idee. Nu departe deTara Minelor era, aflase el, Tara Vietii:locul unde duceau zeii pe oamenii ciirora Ie acordau viata ve~nica! Era "locul striimo~ilorcare de marii zei cu apele purificatoare fusesera un~i".Acolo, imparta~indu-secu mancarea ~ibauturn zeilor, triiiau
Printii regilor ce au domnit In zilele jugului, Ca Anu $; Enlil ei cu mancare sunt serviti, Din burdufe, apa pura lor Ie e turnata.

Fig.68 --.I

162 / Zecharia Sitchin . ~--_.

!repte spre. ce~-11 La inceput, UtuiShamash s-a indoit ca Gilgamesh ar merita

Nu era ]ocu] unde fusese dus erou] potopului, ZiusudralUtnapishtim, locu] de unde Etana ,,]a ceruri se urcase"? A~a se face ca "Rege]e Gilgamesh, la Tara Vietii tot timpul se gandea". Anuntandu-I pe Enkidu ca-I va insoti, macar 0 parte din calatorie, Gilgamesh expIica:
0, Enkidu, Chiar ~i eel mai puternic de soarta e invins. in Tara Vietii eu voi intra, imi voi face un Shem, in locu/ unde Shem-urile se ridica, Un Shem imi voi ridica ~i eu.

Totu~i,trecerea din Tara Minelor in Tara Vietii nu putea fi decisa de un muritor. Cu cele mai puternice cuvinte posibile, inteleptii din Uruk ~i mama sa I-au statuii pe Gilgamesh sa ceara mai intai permisiunea lui UtuiShamash:
Daca in tara vrei sa intri, Spune-i lui Utu, spune-i lui Utu, marele Utu! Tara e in stapanirea /ui Utu, Tara in care cedrii sunt aliniati, Utu ac% e stapan. Spune-i lui Utu! Astfel avertizat ~i statuit, Gilgamesh a oferit un sacrificiu in cinstea lui Utu ~i s-a rugat la el pentru consimtiimant ~iprotectie: 0, Utu, in tara vreau sa intru, fii aliituri de mine! in tard in care cedrii sunt aliniati Vreau sa intru, fii aliituri de mine! in tara de unde se ridica Shem-urile: Lasa-ma sa-mi fac un Shem!

sa intre in tara. Apoi, dupa a]te rugaciuni, I-a avertizat ca va trebui sa ca]atoreasca printr-o zona arida ~ipustie, "prarul'de pe la raspantii iti va fi adapostul, de~ertulpat iti va fi, tepii '$Iluisipul iti vor zdreli picioarele, setea iti va usca sufletul".Nere~~ind sa-I convinga sa renunte, el i-a spus ca "locul de unde se ridica Shem-urile" este inconjurat de ~apte munti, iar treciitorile sunt pazite de "uria~i" care pot "arunca foe incins" sau "trasnet care nu poate fi trimis inapoi". Oar in final Utu a cedat: "Lacrimile lui Gilgamesh le-a acceptat ca pe-o ofrandii.,ca 0 ofrandii de mila, ~iel i-a aratat mila sa." Oar "regele Gilgamesh a fost nesabuit".Decat sa caliitoreasca pe drumul cel greu, a preferat sa faca cea mai mare parte a calatoriei pe mare. Dupa ce ajungeau la destinatie, Enkidu urma sa mearga in Tara Minelor; iar el se va duce in Tara Vietii. A ales cincizeci de tineri puternici ca sa-l insoteasca pe eI"~ipe Enkidu ~icare sa vasleasca. Prima lor sarcina a fost sa taie ~isa construiasca din lemnul special de Uruk 0 barca speciala MA.GAN - "corabie de Egipt". Fierarii din Uruk au construit amie speciale. Cand toul a fost gata, au pornit pe mare. . . Coliform relatarilor, ei au navigat spre Golful Persic, pHinuind tara indoiala sa inconjoare Peninsula Arabica, apoi sa se indrepte prin Marea Ro~ie spre Egipt. Jnsa supararea lui Enlil ii va ajunge. Nu i se spusese lui Enkidu ca va veni un "inger" ~i-l va lua de mana ~i-lva duce in Tara Minelor? Atunci cum se face ca era intr-o barca regala, alaturi de veselul Gilgamesh ~icinciLo\.l'\.I1 U,", Vu.J.1.J.'-'.IU. J..au I..I.I.,U t.l..

La lasarea intunericului, Utu

- care ii urmarise

cu mare su-

parare - "cu capul sus a plecat". Muntii de pe tarm "s-au intunecat, umbrele i-au inghitit". Atunci, "pe langa munti" era cevalcineva care - asemenea lui Huwawa - emitea raze "de care nimeni nu putea sa scape". "Ca un taur statea pe casa Pamantului" - se pare un turn de veghe. Jnfrico~atorulpaznic a atacat corabia ~i pasagerii ei ~i Enkidu a fost cuprins de frica. "Sa ne intoarcem la Uruk", s-a rugat el, insa Gilgamesh nici nu voia sa auda. In .J

~..---._-.........

164 / Zecharia -------------------

Sitchin

!!E!!~_~e

ce,"-L165

Ioc de asta, el a indreptat vasul spre tann hotanlt sa se lupte cu paznicul - "acel om, de om este, ori zeu este". Atunci i-a lovit nenorocirea. Panza s-a destramat. Ca smu'cit de 0 mana nevamta, vasul s-a ridicat de la prora in sus ~is-a scufundat. Gilgamesh a reu~it sa inoate pana la tann, la fel ~i Enkidu. in unna lor, vedeau nava scufundftndu-se cu echipajul inca la posturile sale, parand ca fiind in viata:
Dupii ee s-a seufundat, in mare /a fund s-a dus, Nava Magan /a fundu/ miirii s-a dus, . Dupii ee nava Magan s-a seufundat, iniiuntru ei, ea ~i dmd ar fi fost vii, $edeau morfi tofi eei eare din pimtee de femeie au fost niiseufi.

Calatorea pe .carm mimaibatute, tara a intalni vreun om, vanand pentru a-~i asigura hrana. "Ce munti a urcat, ce moo a traversat nimeni nu ~tie", noteaza scribul antic cu tristete. Dupa multa vreme, relateaza versiunile descoperite la Ninive ~i in a~ezari hitite, s-a apropiat de zone Iocuite. Ajunsese intr-o regiune dedicatii Iui Sin, tatiillui Shamash. "Cand a sosit seara la 0 trecatoare, GiIgamesh a vamt lei ~i s-a temut..' Capul ~i I-a ridicat spre Sin ~i s-a rugat: "La /ocu/ unde zeii reintineresc Eu am p/eeat... Ajutii-mii!
H

"Cand s-a dus noaptea la culcare, s-a trezit dintr-un vis" pe

pe care I-a interpretat ca un semn de Ia Sin ca 11va "invia". In.

Au petrecut.noaptea pe un tann necunoscut, certandu-se incotro s-o ia. Gilgamesh era inca hotarat sa mearga la tarm. Enkidu I-a statuit sa se intoarca in ora~, la Uruk. Totu~i,curand slabiciunea I-a doborat,pe Enkidu. Gilgamesh I-a sprijinit ~i incurajat din rasputeri: "Slabu!ul meu prieten, la tann te voi duce", i-a promis. Dar Moartea, "ce nu cunoa~te deosebiri" nu . putea fi evitata. Vreme de ~apte zile ~i ~apte nopti I-a jelit Gilgamesh pe Enkidu, pana cand "unvienne i-a ie~itdin nas". La inceput a ratacit la. intamplare: "Pentru prietenul sau Enkidu, Gilgamesh amamic a mai plans, cu ;,-. junghi in pantec, cu frica de moarte, un -,..
r _& ...,&&& &&v_ &\.& j-'& v t'\.&.. U~ uvu ..U&

curajat, Gilgamesh "ca 0 sageatii a tiibarat peste lei". Biitiiliacu leii a fost comemoratanu numai in Mesopotamia, ci in intregul Orient Apropiat, chiar ~iin Egipt (Fig. 69 a, b, c).

"de moarte temandu-se" - intrebandu-se: "Cand 0 sa mor, 0 sa fiu ~ieu ca Enkidu?" Hotamrea de a-~i schimba soarta de muritor s-a intarit ~i mai tare. "Trebuie sa-mi bag capul in pamant ~isa donn tot restuI zilelor lumii?" I-a intrebat pe Shamash. "Lasa-mi ochii sa se umple de soare, lasa-ma sa ma bucur de lumina!" I-a implorat pe zeu. Unnandu-~i drumul dupa rasaritul ~iapusul Soarelui, "spre Vaca Salbatica, la Utnapishtim, fiul lui Ubar-Tutu, a pomit".
---

c Fig.69

166 / Zecharia Sitchin -- ------------

'I'rf!Etepre ce!:[~l s

Dupa ce au aparut zorii, Gilgamesh a traversat 0 trecatoare. in departare a viizut 0 apa mare, ca un lac mare, "zbuciumat de vanturi mari". in campia de la malul apei se afla un ora~,incon-

Care sunt in mare. Atunci cum, tu, Gi/gamesh, vrei sa Ireci?

jurat de un zid. in el se afla un templudedicatlui Sin. .

in afara ora~ului,"aproape de mare", Gilgamesh a vazut un han. Cand s-a apropiat a vazut-o pe "hangita Siduri". Ea avea in mana "un butoi (de bere) ~i un castron de pasat". Dar cand I-a vazut pe Gilgamesh s-a speriat de el: "Era imbracat in piei... burta ii era trasa, fata ca de salbatic." Lesne de inteles, cand I-a vazut, hangita s-a inchis in casa ~i a incuiat bine u~a.Cu mare dificultate a convins-o Gilgamesh de identitatea sa adevarata ~i de bunele sale intentii. Dupa ce Siduri I-a lasat sa se odihneasdi, sa bea ~i sa manance, Gilgamesh era nerabdator sa-~i continue drumul. Care e eel mai bun drum catre Taramul Vietii? a intrebat-o. Sa inconjoare marea sau s-o traverseze?
Hangi!o. care este calea... Care sunt semnele? Spune-mi, spune-mi care sunt semnele! Mai bine pe mare sa pornesc. Ori pe l/scat s-o ocolesc?

Cum Gilgamesh tacea, Siduri a vorbit din nou, aratandu-i ca ar putea exista 0 modalitat~de a traversa Marea Apelor Mortii:
Gi/gamesh, Exista Urshanabi, marinarullui Utnapishtim. La el sunt cele ee plutesc, In padure el ~tie sa aleaga lueruri/e ee se pun cap la

cap.
Du-te la el, Daea se va putea, eu tine el va traversa, Daea nu, inapoi te da.

Urmand indicatiile ei, Gilgamesh I-a gasit pe Urshanabi, marinarul. Dupa multe intrebari, a fost gasit demnde serviciile sale. Utilizand vasIe lungi, ei au inaintat pe mare. in trei zile "cale de 0 luna ~icincisprezece zile - 0 calatorie de patruzeci ~i
cinci de zile

- "au

lasat in urma lor".

Ajunsese la TIL.MUN - "Taramul Vietii". Unde sa se duea acum?, s-a intrebat Gilgamesh. Trebuia sa ajunga la un munte, i-a raspuns Urshanabi, "numele muntelui e Mashu".
.

Alegerea nu era chiar ~~a de simpla, fiindca marea era "Marea MortH":
. ~ "Marea. Gilgamesh. nu poate fi trecl/ta, Caci demult, de tare demult. Nimeni n-a venit de dinc% de mare. Curajosu/ Shamash a traversat-o, Dar in afara de e/, cine poate? Imposibil de trecut este, Pustii sunt drumurile ei. Goa/e sunt Ape/e morfii
u~_~:.~ :: 1..: 1..: 1":1 1.

Instructiunileoferitede Ursh~abi ne suntdisponibiledin versiunea hitita a epopeii, fragmente gasite la Boghazkoy ~i in alte , .t' "" '",~'I'In",...o. ,.1.0. Tnhf;lnn,::ac' J:'riP_ -, ... . - &._ T""\:.~ drich: Die hethitisehen Bruehstiikes des Gilgamesh-Epos). aflam ca Gilgamesh a fost instruit sa gaseasca ~i sa urmeze "un drum batut" care duce la "Marea cea mare; care edeparte". Trebuia sa se uite dupa doua coloane de piatra sau "semne", care, spune Urshanabi, "ma duc mereu la destinatie". Acolo trebuia sa coteasca ~i sa ajunga la un ora~ numit Itla, ora~ul sacru al unui zeu pe care hititii il numesc Ullu-Yah ("Cel de pe culmi"?). Acolo trebuia sa obtina binecuvantarea zeului inainte de a merge mai departe.

...~~

~.~

..--

168 / Zecharia Sitchin

Trepte spre cer / 169

Exista 0 modalitate de a patrunde inauntrul muntelui, insa inttarea era bine pazita:
Oamenii cu rachete pazeau poarta. Jnfrico~atori sunt ei, privirea lor e moarte. Razelelor de lumina, pamantul il matura, II urmaresc pe Shamash, Cum urea ~i coboara.

Fig. 70

. pmare

Unnarind instructiunile, Gilgam,esh a ajuns la ItIa. In dese putea vedea Marea cea mare. Acolo, Gilgamesh a mancat ~i a baut, s-a spalat ~i a aratat din nou a~a cum trebuie sa

arate un rege. Din nou, Shamash a venit in ajutorul sau, smtuin- .

du-I sa aduca ofrande lui Ulluyah. Ducandu-I pe Gilgamesh in fata Marelui zeu (Fig. 70), el I-a rugat pe Ulluyah: Accepm-i ofrandele, "da-i viatii". Oar Kumarbi, un alt zeu bine cunoseut din legendele hitite, s-a opus. Lui Gilgamesh nu i se poate acorda nemurirea. Realizand ca nu i se va da un Shem, Gilgamesh a eerut altceva: putea macar sa se int31neasca cu stramo~ul sau Utnapishtim? Cum zeii intfu-ziau cu decizia lor, Gilgamesh (eu acceptul lui Shamash?) a parasit ora~ul ~i a plecat spre muntele Mashu, oprindu-se in fiecare zi pentru a aduce ofrande lui Ulluyah. Dupa ~ase zile, a ajuns la munte: era intr-adevar locul Shem-urilor: Nume/e munte/ui e MashlL La munte/e Mashu a ajuns, $i zi cu zi la Shem-uri se uita Cum pleacii ~i cum vin.

(Au fost deseoperite reprezentari ce intati~eazaoameni inaripati sau oameni-taur ce opereaza un mecanism circular ridicat pe un stalp. Este posibil ca ele sa reprezinte acele ,,raze ce maturn pamantul" - faruri sau reflectoare - Fig. 71 a, b, c.) "Cand Gilgamesh a viizutcumplita stralucire, fata ~i-a acopeiit-o". Recapat3ndu~~ic~patul, el s-a apropiat. Cand unul ~intre operatori a viizut ca raza I-a afectat pe Gilgamesh doar temporar i-a spus colegului sau: "Cd care vine are in el carne de zeu!" Se pare, deci, ca razele puteau pamliza sau omori numai oameni - fiind nevataInatoare pentru zei.

;~
a
acestula cu ce-

.I:W1\,,\IUUUC IUWIlCIUlpt:l1lUleaU conectarea

.rul ~icu adancimile Pamantului:

In iniiltimi, la Centura cereasca El este legat, lar jos,
La Lumea subterana e legato

r ~.4ii
b
Fig. 71

1ft
., ,..
c
,.

- cl:i.tlf .2r ":

.! ?_o.J. Z~~~!:lria ~}~~~!!!

!'!5P!e s~ C~!!Jl! patii, in trepte, conducand la Pomul vietH.Uneori era pazita de ~erpi- Fig. 72) . Gilgamesh a continuat, urmand "calea pe care mersese Shamash". Calatoria sa a durat douasprezece beru (ore duble). Majoritatea timpului "nimic nu putea sa vada, in fata sau in spate". Probabil ca fusese legat la ochi, fiindca textul spune ca "pentru e/, lumina nu mai era". in a opta beru, a tipat de frica, in a noua, "a simtit adiindu-i in fata vantul de nord". Cdnd a ajuns in a unsprezecea ora, zorii se iteau". in star~it, in a douasprezecea ora, "in mijloculluminii a ajuns". Putea sa vada din nou ~iceea ce vedea era uluitor. A vazut ,,0 inchidere ca pentru zei", in care "cre~tea" 0 gradina fiicuta in intregime din pietre pretioase! Maretia locului este redata de versurile mutilate ale epopeii:
Fructe/e sunt de carneo/, Vita e prea frumoasa ca s-o poti privi. Frunzi$u/ e din lapis. Jar strugurii nici sa-i prive$ti nu poti. Din... sunt jacUIi.. . A/e ei... de pietre a/be... In ape/e ei sunt trestii pure... jacute din pietre sasu. Ca Pomu/ vielii # Pomu/... Din pietre An-Gug sunt jacute...

Pennitandu-i-se sa se apropie, lui Gilgamesh i s-a cerut sa-~i decline identitatea ~i motivele calatoriei in zona interzisa. Descriindu-~i originile divine, el a explicat ca se afla "in cautarea VietH".Dorea sa-~iintalneasca striimo~ul,pe Utnapishtim:
Sa,./ caut pe Utnapish!im. stramO$u/ meu, Eu am venit. E/ care in randu/ zeilor a intrat, Despre Viata $i Moarte vreau sa-/ intreb.

"Niciodata un muritor asta nu a reu~it", au spus cei doi paz-

nici.GilgameshI-a invocatpe Shamash~i a explicat ca este

doua treimi zeu. Ce se petrece mai departe nu se ~tie,fiindca tablita este sparta. Dar la final dorinta sa este acceptatii: "Poarta muntelui se va deschide pentru tine!" ("Poarta Cerului" este un motiv frecvent pe sigiliile cllindrice din Orientul Apropiat, fiind reprezentata ca 0 poartii inari-

( ;~

~\

~i descrierea continua. Uluit ~i emotionat, Gilgamesh se plimba prin griidina. Era in mod clar intr-o griidina ce imita Gradina Raiului! Nu se ~tie ce se intampla mai departe, fiindca intreaga tiiblita este prea mutilata ca sa se inteleaga ceva. Fie in griidina artificiala, fie altundeva, Gilgamesh I-a intalnit pe Utnapishtim. Prima sa reactie cand a vazut un om din "zilele jugului" a fost sa observe cat de mult semanau:

Fig.72

172 / Zecharia Sitchin --------Gilgamesh ii spuse Lui Utnapishtim, "Cel depiirtat": "Cand ma uit la tine, Utnapishtim, Tu nu qti diferit deloc. Chiar ca tine sunt... ..

Trepte _!!~ cer !...173

De aici inainte. Utnapishtim ~i sofia lui. Ca zeii sa fie pentru noi. Departe omul Utnapishtim va locui. La gura izvoarelor. "

Apoi Gilgamesh trece direct la subiect:

Spune-mi, Cum ai ajuns tu in randul zeilor Cautand Viata?

A~a se face ca a fost dus in Lac~ul indepiirtat1 locuiasca sa cu zeii, a incheiat Utnapishti~. Dar cum putea ~iGilgamesh sa
realizeze acest lucru? ,,oar acum cine, de dragul tau, MareaAdunare a zeilor 0 va strange, ca Viata pe care 0 cauti sa-ti fie data?" Auzind povestea ~i realizand ca numai adunarea zeilor ii putea oferi viata ve~nica ~i ca, de unul singur, nu putea face acest lucru, Gilgamesh a le~inat.~ase zile ~i ~apte nopti a zacut incon~tient. Sarcastic, Utnapishtim i-a spus sotiei sale: "Uita-te la acest erou care cauta Viata, din somn el se tope~te ca ceata!" in timp ce dormea, au avut grija de Gilgamesh, tinandu-I in viafi, astfel incat "sa se intoardi sanatos pe drumul ce-a venit, ca prin poarta ce-a intrat sa se intoarca acasa". A fost chemat Urshanabi sa.,1 duca inapoi pe Gilgamesh. Dar in ultimul moment, cand Gilgamesh era gata sa piece, Utnapishtim i-a dezvaIuit un alt secret. Daca nu putea evita moartea, exista totu~i un mod de a 0 amana. Putea face asta gasind planta secreta pe care 0 mancau zeii, pentru a se tine ve~nic tanar! Utnapishtim ii spuse lui Gilgamesh: ..Ai ajuns pana aici, chinuindu-te tare. Ce vrei sa-fi dau fie incat sa te intorci in fara ta? ifi voi spune, 0, Gil~amesh, un mare secret: un secret at zeilor iti voi spune: Exista 0 planta, Ca mura e radacina ei, Mainile-fi va infepa, Tepi are ca via salbatica, Ramurele subfiri. Daca mainile tale 0 gasesc. o noua "Viafavei primi. "

Raspunzftnd la. aceasta intrebare, Utnapishtim ii spuse lui Gilgamesh: "iti voi dezvalui, Gilgamesh, un lucru ascuns, secretul zeilor ti-I voi spune." Secretul era Povestea Potopului: cum, cand el era regele Shuruppakului, iar zeii au decis sa lase Potopul sa spulbere Omenirea, Enki I-a invatat pe ascuns sa construiasdi un vas submersibil, iar la bordul lui sa puna "siimanta tuturor lucrurilor vii". Un navigator pe care i-I daduse Enid a condus vasulla muntele Ararat. C3nd apele s-au retras, a parasit vasul pentru a oferi ofrande. Zeii ~izeite1e- care inconjurau Pamantul in navetele lor spatiale in timpul Potopului - au aterizat pe munte ~i au savurat camea fripta. in cele din urma a aterizat ~iEnlil ~i s-a infuriat cftnd a vizllt ~ in ciuda juriimantului mcut de zei, Enki ajutase Omenirea sa supravietuiasca. Dar cand furia i-a trecut, Enlil a realizat beneficiile acestei actiuni ~iatunci, a spus Utnapishtim, i s-a acordat viata ve~nica:
Atunci Enlil s-a ureat la bard. Tinandu-ma de miirul. m-a dus la bard. Pe sofia mea a luat-o la bard. $i a pus:.o sa ingenuncheze langa mine. Stand intre noi. Ne-a atins fruntile ~i ne-a binecuvantat: "pana acum. Utnapishtim, afost om,

.174/ Zecharia Sitchin Planta, afla Gilgamesh mai departe, ere~tea sub apa: Imediat ce auzi Gilgamesh asta, A $i deschis poarta apelor. Pietre grele de picioare $i-a legat, $i ele in adanc I-au tras. Atunci a vazut planta. A cules-o, dqi mainile i-a-nlepat. lnapoi pe pamant a fost tras. intorcandu-se inapoi eu Urshanabi, Gilgamesh i-a spus tri-

!.r!p...tf!.~pre cer / !Z.~

Dar soarta, ea in cazul tutu.ror celor care i-au urmat lui Gilgamesh, a intervenit. Cand Gilgamesh ~i Urshanabi se pre gateau de eulcare, Gilgamesh a vazut un put cu apa rece. S-a dus sa se spele. Atunei s-a intfunplat. "Un ~arpe planta a mirosit-o ~i a venit ~i a luat-o." $i Gilgamesh s-a ~ezat ~i-a plans, Lacrimile-i curg pe fala. EI a luat mana marinarului Urshanabi. "Pentru cine au muncit mainile mele? Pentru cine (i-a intrebat) mi-am ranit mainile? Pentru mine nimic nu a ramas, Ci pentru ~arpe am muncit...
It

umrntor:

Urshanabi,
Aceasta planta e unica intre toate: Prin ea omul i$i recapata puterea! o voi duce la Uruk, Acolo 0 voi taia $i manca. Fie ca numele ei sa fie "Batranul care intinere~te!" Din aceasta planta voi manca, $i tanar din nou voi deveni.

Un alt sigiliu cilindric iIustreaza tragicul siar~it al epopeii: poarta inaripata in fundal, barea condusa de Urshanabi ~i pe GiIgamesh luptandu-se cu ~arpele.Negasind Nemurirea, acum era urmarit de ingerol 'mortii (Fig. 74). A~a ca generatii dupa aceea, scribii au copiat ~itradus, poetii au recitat ~i toti oamenii au spus povestea primei eautari inutile a nemuririi, epopeea lui Gilgamesh. lata cum a inceput:
Acum voi spune spre ~tiinla larii, Despre cel ce a vazut Tunelul.

Un sigiliu eilindrie sumerian de pe la 1700 i.Ch., care iIustreaza scene din epopee, arata un Gilgamesh pe jumatate gol, luptandu-se eu doi lei; la dreapta, Gilgamesh ii arata lui Urshanabi planta tineretii. in centro, un zeu tine 0 spirala neobi~nuita sau 0 arma (Fig. 73).

Fig.73

Fig.74

176 I Zecharia Sitchin

Despre eel ee ~tie marile, Povestea lui intreaga am s-o spun. EI afost ~i in (?) Ascunse euno~terii, toate luerurile... Lueruri ascunse a vclzut. Ce-i omului aseuns, el a aflat. $i ehiar a adus ve~ti Din vremea de dinainte de Potop.

VIII CALATORI PRIN NORI

.

Calatorie mare a fiieut.

De mare osteneala # neeazuri mari. Cand s-a intors, pe un stalp mare A treeut toate faptele sale.

~i,.conform Listei sumeriene a regilor, iam cum s-a incheiat: Divinul Gilgamesh, al earui tata afost om, mare pr.eot la templu. a domnit 126 de ani. Ur-Iugal, flul sau, a domnit dupa el.

CaUitorialui Gilgamesh in cautarea Nemuririi a fost tara indoiala sursa de inspiratie a multor pove~tidin mileniile unnatoare despre semizei sau eroi care au pomit ~iei in cautarea paradisului pe Pamant sau a Laca~ului zeilor. Fara dubiu, legenda lui Gilgamesh a servit ca ghid pentru caumtorii care au urmat, ace~tiaincercanq sa gaseasca semnele prin care se putea ajunge in Taramul Vietii. Similitudinile intre aceste semne geografice, tunelurile flicute de mana omului (ori mai degraba a zeilor), coridoarele, u~iIe incuiate, camerele de radiatie, fiintele asemanatoare piisarilor, "Vulturii", precum ~i alte detalii minore sau majore sunt prea numeroase ~i identice pentru a fi simple coincidente. in acela~i timp, epopeea explica ~iconfuzia care a durat milenii referitor la localizarea exacm a tintei. Fiindca, a~a cum a ariitat analiza
noastra detaliata, Gilgamesh a tacut nu una, ci doua calatorii

- un

'

fapt ignorat in general de speciali~tiide azi, ca ~ide cei de ieri. Drama lui Gilgamesh a atins punctul culminant in tara TI/mun, un Laca~al zeilor in care se aflau Shem-uri. Acolo a intala1t\ UIA...:Juu.a..a."v y - --r .J _ __ _ _~_ - -': ... _:;.'";.. _1,._1-..

tineretii ve~nice.Acolo au avut loc in mileniile urmatoare intiilniri cu zeii, precum ~i alte evenimente care au afectat istoria omenirii. Acolo se afla, credem noi, puat - Scara spre Cer. Dar nu aceasta a fost prima destinatie a lui Gilgamesh ~i trebuie sa-i urmiirim pa~iiin eXactaceea~iordine in care s-a imbarcaf.eI in calatoriile sale: prima sa destinatie pe drumul spre Nemurire nu a fost Tilmun, ci "Locul ateriziirilor" din Muntele Cedrilor, in f!131"ea Padure a Cedrilor.

178 / Zecharia Sitchin ---------------

Trepte SI!!~cer/

J2~

Savantii (de exemplu S.N. Kramer, The Sumerians) au numi~"criptidi ~iinca enigmatica" afinnatia sumerienilor ca Shamash se putea ,,ridica" ~iin Tara Cedrilor, nu numai in TiImun. Raspunsul este ca, pe langa spatioportul de la Tilmun, de unde se puteau atinge cerurile indepartate, mai exista un "Loc al aterizarii" de unde zeii puteau zburain atmosferaPamantului.Aceasta conc1uzieeste sprijinita de faptul ca zeii aveau doua tipuri de nave: GIR-urile, care erau operate de la Tilmun, ~i ceea ce sumerienii numeau MU, 0 "Camera cereasca". Oatorita tehnologiei nefilimilor, partea superioara a GIR-ului, modulul de comanda - ceea ceegiptenii numeau Ben-hen -, putea fi deta~at~i . putea zbura prin atmosfera Pamantului ca MU. Oamenii din antichitate au vazut GlR-urile in silozurile lor (Fig. 27) sau chiar in zbor (Fig. 75). Oar mult mai frecvente sunt reprezentarile "Camerelor cere~ti" - vehicule pe care astazi Ie c1asificamca OZN-uri. Ceea ce a vazut patriarhul Iacob in viziunea sa poate fi foarte bine una din aceste "Camere cere~ti".

Roata zburatoare descrisa de profetul Ezechiel este foarte aproape de reprezentarile asiriene ale Zeilor zburatori care umbla prin cer, cu 0 Camera cereasca cilindrica (Fig. 76a). Reprezentari gasite intr-o a~ezare de la malul lordanului in apropiere de lerihon sugereaza faptul ca, pentru aterizare, aceste obiecte cilindrice scoteau trei picioare (Fig. 76b). S-ar putea ca ele sa fie "Vartejul" in care a fost ridicat la cer profetul Hiein exact acela~i loc. Zeii zburatori ai antichitatii au fost reprezentati asernenea "Vulturilor" sumerieni, Fiinte inaripate ale caror reprezentari pot sta la originea acceptarii de catre iudeo-cre~tini a heruvimilor inaripati ~ia ingerilor (literal: mesager) .Oomnului (Fig. 77). Tilmun, deci, era locatia spatioportului. Muntele Cedrilor
era "Locul aterizarii", "Raspantia lui Ishtar"

- Aeroportul

zeilor.

~i catre acesta din unna pomise mai intai Gilgamesh.

180 I .Zecharia Sitchin -..

Daca identificarea Timunului constituie o. provocare, nu exista nici 0 problema in localizarea Padlirii Cedrilor. Cu exceptia unor mici palcuri in insula Cipru, I)Uexista decat 0 singura zona in intregul Orient Apropiat in care sa creasca a~a ceva: muntii Libanului. Ace~ti copaci maiestUo~i, ce pot atinge ~i 150 de picioare, sunt deseori pomeniti in Biblie, iar unicitatea lor Ie era cunoscuta oamenilor inca din cele mai vechitimpuri. A~ cum atesta Biblia ~i alte texte din Orientul Apropiat, cedrii de Liban erau utili~ti pentru constructia ~i decorarea templelor
("casele zeilor")

practica descrisa detaliat in I Regi, in capito-

lele dedicate construirii Templului de la Ierusalim de catre Solomon (dupa ce Yahweh se plansese: "De ce nu-mi fad 0 Casa din lemn de cedru?"). Dumnezeul biblic era foarte familiarizat cu cedrii ~i ii utiliza frecvent ca termen de comparatie pentru conducatori: ,,Asiria a fost un cedru in .Liban, cu crengile marl ~i umbra mare ~i mare la inaltime... apele il udau, izvoarele subterane ii dadeau
inaltime"

- pana

cand supararea

lui Yahweh i-a scuturat crengi-

Ie. Se pare ca oamenii nu au fost niciodata capabili sa cultive ace~ti copaci, iar Biblia consemneaza 0 incercare e~uata. Atribuind incercarea imparatului Babilonului (adevarat sau doar alegoric), afirma ca "a venit in Liban ~i a luat cea mai inalta ramura" alegand din ea 0 samanta. Aceasta samanta a pus-o "intr-un pamant roditor, langa ape". Dar ceea ce a crescut nu a fost un cedru, ci 0 piticanie de copac. Pe de alta parte, Domnul din Bihlie cnno!l:tp.:I :p,..,...h.1 c I'..It; viirii cedrilor: $i astfel a zis Domnului Yahwe~: "Din vaiful pomului, de pe cea mai ;naltil ramuril 0 silman/il voi lua $i 0 voi plant'a pe un munte mare... $i va scoate ramuri, va face fructe $i va deveni un cedru. "

Fig. 78
J..

Se pare ca cedrul cre~tea ~n"Gradina zeilor". Acolo, nid un alt nom nu se nutea masura cu el: ..era Dizmuitde toti cODacii care erau in Eden". Termenul ebraic Gan (livada, griidina), tragiindu-se din radadna gnn (protectie, paza), implica sensul de zona interzisa, pazita - acela~isens care transpare ~idin epopeea lui Gilgamesh: 0 padure care se intinde pe ,,multe leghe", pazita de un Razboinic de foe (Spaima muritorilor") accesibila numai printr-o poarta care paraliza pe intrusul care 0 atingea. lnauntru se afta "Hica~ulsecret al anunnakilor". Un tunel conducea la J

182 I Zecharia , Sitchin _.-"pe~tera de unde veneau poruncile"

~J!!!.

spre ce.r{l83

- "Iocul

subteran allui Sha-

mash". Gilgamesh aproape ca ajusese la aeroportul zeilor, fiindca a avut pennisiunea ~i ajutorul lui Shamash. Dar supararea lui Ishtar (cand i-a refuzat avansurile) a rasturnat complet cursul evenimentelor.Nu aceea~i a fost insa soarta unui aft rege, conform VechiuluiTestament. Regele din Tyr - un ora~-cetate pe
coasta Libanului, nu foarte departe de Muntele Cedrilor

- a pri-

mit permisiunea Domnului sa viziteze Muntele sacru (capitolul 28 din Cartea lui Ezechiel):
Stiiteai in Eden, griidina lui Dumnezeu, # erai aeoperit eu tot lelul de pietre seumpe... Erai un heruvim oerotitor, te pusesem pe Muntele eel slant # umblai prin mijloeul Pietrelor scanteietoare.

Gilgamesh a vrut sa intre in Locul ateriziirilor neinvitat. Regele Tyrului nu numai di fusese' invitat, ci i se oferise ~i 0 calatorie in "pietrele scanteietoare", zburand ca un heruvim. Ca rezultat: "Eu sunt Dumnezeu ~ipe Tronul Domnului stau in mijlocul marilor." Pentru semetia lui, profetul if va informa ca va pieri de mana "strainilor". Amt evreii din vremurile biblice, cat ~ivecinii lor erau familiarizati cu localizarea ~i natura "Locului de aterizare" din Muntele Cedrilor pe care Gilgamesh a incercat sa-I penetreze in mileniul anterior. Era, a~acum yom arata, nu un loc "mitologic", ci unul real: exista nu numai texte din vremurile antice. ci si reprezentan plctogratice ale locului ~iale functiunilor sale. In povestea regelui care a incercat sa cultive cedri, Vechiul Testament spune ca acesta a dus "ramura intr-o tara de negustori" ~ia plantat samanta "intr-un ora~4e negustori". 0 astfel de tara ~iun astfel de ora~nu trebuie cautate prea departe: pe coasta Libanului, de unde incepe Anatolia in Nord, pana in Palestina. In sud, exista cateva ora~ecanaanite ale caror maretie ~ibogatie proveneau din comertul international. Din relatarile biblice, cele

mai cunoscute erau Tyrol ~iSidon, cenq:e marinare~ti ~i de comert vreme de milenii, faima lor atingandu-~iapogeul in vremea fenicienilor. In ruine, acoperit cu pamant de la distrugerea lui de catre invadatorii asirieni, se afta un alt ora~, probabil cel mai nordic centru canaanit, la granita cu imperiul hitit. Ruinele au fost descoperite accidental in 1928 de catre un fermier care dorea sa are un camp nou-defri~atin apropiere de muntele Ras Shamra. Excavatiile care au urmat au dus la descoperirea ora~ului Ugarii. Descoperirile inc1udun palat mare, un templu inchinat zeului Ba'al (Domnul) ~ialte artefacte. Dar adevarata comoad 0 constituie zecile de tablite de lut in scris cuneiform (Fig. 79), scrise intr-o limba "vest-semitica" inrudita cu ebraica. Tablitele, al caror continut a fost prezentat pentru prima data de catre Charles Virollaud de-a lungul anilor in revista Syria, scot din obscuritate canaanitii, modullor de viata, obiceiurile, religia. In capul panteonului canaanit se afta un zeu numit EI- care in ebraica biblidi era termenul generic pentru "zeu", tragandu-se din cuvantul acadian Ilu, care insemna la origine ,,nobil". Dar in pove~tilecanaanite, El era numele unui zeu, care era autoritatea suprema in probleme1e zeilor ~i oamenilor. El era tatal zeilor, precum ~i Ab Adam ("tatal oamenilor"); epitetele sale erau, "BHindul", "Milosul". Era "creatorullucrurilor create" ~i "singurul care putea acorda coroana regilor". 0 stela descoperita in Palestina (Fig. 80) it reprezinta pe El stand pe tronul sau ~ifiindu-i servita 0 bautura de catre 0 zeitate mai tanara, probabil unul
"

UUJ

UJu~\~~

"..::':. :: r--':: _ _~_:..I'"__:_X M' _

" "

"..mnnl

caracteristic al zeilor in tot Orientul Apropiat. Scena este dominata de omniprezentul Disc inaripat, emblema Planetei zeilor. In "vremurile de demult", EI era principala zeitate a Cerurilor ~iPamantului. Dar in momentul in care se petrec evenimentele povestite in textul canaanit el se retrasese din "activitate",~i locuia "in munti", "la cumpan~~p'~~or". colo statea in A pavilionul sau, primind emisari, tinand consiliile zeilor ~iincercand sa rezolve disputele dintre zeii mai tineri. Multi dintre ei

frepte sprY!

184 I Zecharia Sitchin ".;I: '-&" ~It~.~ ~

cer I 185

JtII ' "" ~4L "fir .'-11'.-"'" b(.. Jr 11 , ""''''1004 .. "

~.. , .It."II~wr~ 1Ir ~-.,..c.-f ..,11.- a..,. =--1.. ~. ,-.,. ""Ir"~" r.. ~...Jr'fC ,'e.....

..~I ,-

It"''''.,ar~. 'jtllf'J[.c.nr. -."'T"f' "n m

m...I.-' ,

- 4( ~Jt-. '..IIf bo-rJ[ ,c.-.,-. -nr.,-

,. ~J>Jt1t-.
.

erau fiii lui, fiindca din unele texte reiese ca.El a avut pptezeci de copii. Dintre ace~tia,treizeci erau cu sotia sa oficiala Asherah (Fig. 81). Ceilalti proveneau de la diverse concubine sau chiar de la pamantence. Un text relateaza cum doui femei I-au vamt pe zeu gol" in timp ce fiicea baie. Fascinate de marimea penisului sau, ele i-au fiicut fiecare cate un copil. (Acest atribut aI.Iui
EI apare ~i pe 0 moneda feniciana, ca zeu inaripat

Fig~ 82.)

4':1.')[.-'J[r-, "
Itnr 1 -""nr..,...c

.("'1.4J1r.!If ''''&.1' "1. 'It

:~~,

I.""-.,.nr...I 'nr"J--I.c.-.."'(1=-,..m_ 11 , ,.nr,s:.-J*:

"f, "f
"f (~

-".'.1'1.' ~"4_,.1

,,""~"f'"

-"'fm".c~...,,"f

.,..--

Fig.80

Principalii copii ai lui EI erau trei fii ~i 0 flica: zeii Yam ("ocean, mare"), Ba 'a/ ("domn, stiipan") ~iMot ("apucatorul, anihilatorul") ~izeita Anat ("cea care raspunde"). In nurne ~irelatii ei sunt in mod clar paralela zeilor greci Poseidon (zeul marilor), Zeus (zeul suprem) ~iHades (zeul lumii intunericului). Ba'al, asemenea lui Zeus, este totdeauna reprezentat inarmat cu un trasnet-racheta (Fig. 82) ~i are taurul ca simbol al cultului.

,-11Ir..,... < ..., '" .,...~ -_ -~-D-' "'-<-~'''''''bf ,,~nr'I."~"'_'" 1:::_

..JIt..( ::: 1Ir"'~" r-m

Jt4.IIr' --a' nr-'T*'~ 'T'...~..nr."T*' _I:: "...~ "'or" ~ nr "r nr J:. :a, 1f rr. 1::~
orm..Jt

".":1' ~1-

~-;:._.Jt.~Jt... --Jt- :u~...Fig. 9 7

/

-:s:.-'".m.II-me

~~ IJI>IIt Jt4m

Fig.8/
--

.,"';00_' o .

f.

,\

iJ ~

J;"i~. 83
Fig. 82

Fig. 4 8 J

186/ Zecharia Sitchin '-~--, , .-.

Trepte spre cer 1187

Cand Zeuss-a luptat cu Typhon, doar sora sa Ateml, zeita razboiului ~ia iubirii, i-a stat alaturi.ln pove~tileegiptene, doar Isis a stat alaturi de sotul/fratele sau Osiris. La fel ~icand Ha'al s-a luptat cu cei doi frati: soraliubita sa Anat a venit in ajutorul sau. La fel ca Atena, ea era pe de 0 parte "Fecioara", deseori etalandu-~inuditatea(Fig. 82), pe de aIta parte era zeita a razboiului, cu Unleu ca simbol al curajului sau (Fig.,83). (VechiulTes-' tament 0 nume~teAshtoreth.) Legaturile cu legendele ~i credintele egiptene nu sunLmai putin evidente decat acelea cu cele grece~ti.Osiris a fost inviat de Isis dupa ce i-a gasit rama~itelein ora~ulcanaanit Hyblos. La fel, Ha'al a fost adus la viata de catre Anat dupa ce a fost mikelarit de Mot. Seth, adversarullui Osiris, era numit uneori in scrierile egiptene "Seth din Saphon". Ba'al, a~acum yom vedea, a primit titlul de "Domn al Zaphonului". Monumentele egiptene
din timpul Noului regat

Kadesh era inclus in teritoriul biblicului patriarh Avram, iar poveste~ lui Danel este similara cu cea despre na~terea lui Isaac ~ia batrinilor Avram ~iSara. Aproape la fel ca in Cartea Genezei, din povestea lui Danel aflAmca el a vAzut oportunitatea de . a obtine un mo~tenitor cand doi zei ~i-au facut aparitiairi zona sa. "Imediat, ofrclndea adus, de mincare ~ide baut le-a dat nobililor." Oaspetii divini - care s-au dovedit a fi EI "Cel care dA sanatate" ~iBa'al- au ramas cu Danel 0 saptAmina intreaga in. care au fost cople~iticu rugaciuni. In cele din urma, Sa'at "s-a. dus la EI cu rugaciunea lui (Danel)". Cedind, EI "de mana i~i i'a servitorul" ~iii ofera ,,spirit", redindu-i lui Danel virilitatea:
Cu suflare de viala Danefeste ridicat... Cu sujIare de viala Danel este invigorat.

- paralele

cu perioada canaan ita -

repre-

Neincrezatorului Danel, EI i-a promis un fiu.Urca-te in

pat, ii spune, saruta-ti sotia, imbrati~eaz-o... ,,~i ea va face un flu lui Danel". ~i, la fel ca in povestea biblica, batrana na!ite un fiu mo~tenitor ~i succesiunea este asigtirata. L-au' numit Aqhilt, iar zeii I-au numit Na 'aman ("Cel placut").

zinta deseori zeii canaaniti ca zei egipteni, numindu-i Min, Reshef, Kadesh, Anthat (Fig. 84). Avemdeci acelea~ipove~tiaplicandu-se acelora~i zei, insa cu nume diferite, in tot Orientul Apropiat. Savantii au aratat ca aceste pove~ti sunt.ecouri, daca nu chiar veiVuni ale pove~tilor originale sumeriene: cautarea nu mimai a Nemuririi de catre Omenire, ci ~iiubirea, moartea ~i invierea.zeilor. Tot timpul, pove~tilesunt completate cu episoade, detalii, epitete ~i invataturi care, de asemenea, completeaza ~i Vechiul Testament atestind traditii comune ~i versiuni origi---------. Un astfel de text este povestea lui Danel (Dari-EI- "Judecatorullui EI" - Daniel in ebraica), 0 capetenie care nu reu~ea sa aiM un mo~tenitor.A apelat la zei cerindu-'le unuk, astfel ca atunci cind va muri fiul sau sa-i construiasca 0 stell~ in amintirea sa la Kadesh. De aici putem trage concluzia ca aria evenimentelor era locul unde sudul Cimaanului (Negev) patrunde in peninsula Sinai, fiindca acolo se afla Kadesh ("ora~ul sacru").

Cind baiatul a crescut mare, faurarul zeilor i-a oferit in dar un arc unic. Acest lucru a stamit invidia lui Anat care voia ea arcul fermecat. Pentru a-I avea, i-a promis lui Aqhat orice dorea
.

- aur, argint,

chiar Nemurirea:

- . _H _._ _ _

Cere Viala, 0, tinere Aqhat, Cere Viala, #- eu li-o voi da. .., ! --~.-.

$i eu li-o voida.

Cu Ba 'al voi face numaratoarea ani/or. Cu flii lui EI vei face numaratoarea luni/or.

Maimult- a promisea - nunumai ca vatrili la fel de mult ca zeii,dar va fi invitatalaturideei laCeremoniaVietii:

188 I Zecharia Sitchin .--.-----.-------

Trepte spn! cer 1189

$i Ba 'aI, ctind dii Viafii, Praznic mare fine. Petrecere mare pentru Cel ciiroia i s-a dat Viafii. Ii dii de hiiut, 'ctintece ~i dansuri il veselesc.

phan ~i, imbatindu-i, mcearca sa-I taie. (Un posibil happy end, in

Dar Aqhat nu crede ca omul poate scapa de moarte ~i riu "vreasa se desparta de arcuI.sau: '
lit

,_Ii!,'

Nu minfi, 0, Fecioaro, Pentru un erou, minciunile sunt 0 ro#ne. Cum poate un muritor Viafii de Apoi sii aiM? Cum poaie un muritor Vqnicia s-o primeascii? De moartea oamenilor # eu vo; muri, Da, voi muri cu siguranfii.
,

De asemenea, el a aratat ca arcuI a fost flicutpentru barbati, nu pentru femei. Insultata,Anat a traversat pamantul pana la Ei pentru a-i cerepennisiunea de a-Iomoripe Aqhat.Raspunsulenigmatic aI lui EI penniteainsa pedepsireanumai pana la un punct. Anat recwge la viclenie. ,,0 mie de campuri, zece mii de pogoane" ea a calatorit inapoi la Aqhat. Pretinzand ca vine cu
dragoste ~ipace, ea cade ~i se gudura. Adresandu-se lui cu "tinere Aqhat" ea spune: "Tu imi~ti ftate ~ieu iti sunt sora." II convinge sa vina cu ea in o~uI "tatalui zeilQr, Zeului Lunti". Acolo ea ii cerelui Taphan sa-I"taie pe Aqhaf' ~i.sa-i ia arcul, insa apoi sa-I invie la loc - sa-I omoare DeAohat temnornr n"m~; "at ..,,'-i la arcul. 'Ulphan, ormand instructiunile luiAnat, "it taie pe cap pe Aqhat de doua ori, de trei ori langa ureche" ~i sufletul acestuia
,,fuge ca un abUT". Dar inainte ca Aqhat sa fie inviat - daca Anat intentionase asta - corpul sau a fost furat de vulturi. Vestea teri-

care Aqhat s!i fie inyiatto~i lipse~te.) Transferul actiunii din muntiiLibanului i!1;,~ul zeului Lunii" este de asemenea un element care se g~te.~lin epopeea lui Gilgamesh.In OrientulApropiat, zeitatea asociata cu Luna era Sin (Nannarin sumeriana). Epitetul sau ugaritic era Tatil zeilor".lntr-adevar, era tatallui Ishtar ~iaI ftatilor ei. Prima inf cercare alui Gilgamesh de a-$i atinge scopulla Locul Aterizarii din Muntele Cedrilor,afost zadamicita de Ishtar, care a vrut sa-I omoare cu ajut~ruI Tauruluicerului, dupa ce ~-arefuzat~vansurile. In a doua sa calatorie, Gilgamesh a ajuns intr-un o~ "al" carui templu era dedicat lui Sin". Dar in timp ce Gilgamesh a ajuns in regiunea lui Sin dopa o calatorie lunga ~i periculoasa, Anat - la fel ca Ishtar - putea merge din loe in loe aproape inStantaneu,fiindcl nu era,nevoita sa caUitor~ci pe jos sau pe magar. Ea zbiua din loe in loe. Multe texte mesopotamiene se refera la calatoriile lui Ishtar ,i la capacitatea sa de a strabate atmosfera, "cerul traverseaz3, pimantul traverseazi". 0 reprezentare din templul ei de la Ashur, o capitala asiriana,o infliti~,cu oehelari de protectie, 0 casca stransa ,i ~ti (Fig. 58). In ruinele de la Mari, pe maIul'Euftatului, a fost gisita statuia in mirime natural! a unei Zeite, echipata cu 0 "cutie neagri", tuburi. 0 cascheta cu ca,ti ~i alte atri,

'

-ft

AA

bila ii este adusa lui Danel, care "sub un copac statea, in fata portii", ,judecand pricina vaduvei, pricina orfanului". Cu ajutorul lui Ba'al, se incepe cautarea corpului lui Aqhat, in zadar insa. Ca sa se razbune, 0 sora a lui ,Aqhat se deghizeaza ~i se duce la Ta-

Fig. 5 8

190 I Zecharia Sitchin

1i'epte spre ce,: I 191

bute ale unui astronaut (Fig. 85). AceastAcapacitate "de a zbura ca 0 pasare" era atribuitA~izeimplor canaanite, aparand in toate pove~tiledescoperite la Ugarit. o astfel de poveste, in care 0 zeita ~boara in ajutor, este un text intitulat de savanti ,,Legenda regelui Keret"- Keret putand fi interpretat fie ca numele regelui, fie ca cel al ora~ului sau ("Capitala"). Tema principala a pove~tiieste aceea.a epopeii I~i Gilgamesh: cautarea Nemuririi. Dar incepe precum povestea bi~ blica a lui Jov, avand ~ialte similitudini cu pove~tilebiblice. Jov, conform relatArilorbiblice, era un om credincios ~i "smnt", foarte bogat ~i putemic, din '"Tara Utz" (Un ("Tara sfatului"), un tinut in domeniul "Copiilor Rasantului". Totul a mers bine pana intr-o zi.cand "fiii zeilor au venit de s-au infiiti~atinaintea Domnului. ~i a venit ~iS~tan in mijlocullor". Convingandu-I sa-I puna la incercare pe Jov, Satan a primit invoirea de a-I chinui, mai intfti prin pierderea fiilor ~i a intregii averi, apoi cu tot felul de boli. in timp ce Jovjelea, au venit la el trei prieteni pentru a-I consola. Cartea lui Joveste compusa ca 0 consemnare a discutiilor cu ace~tia despre viatii ~i moarte ~i miste.

Povestea lui Keret vorbe~te de asemenea despre un om prosper care i~i pierde treptat foarte repede sotia ~i copiii, din cauza bolilor $iriizboiului."i~i vede odraslele topindu-se ca ni~te lumanan... t~atAaverea lui disparand" ~irealizeaziica acesta este s~itul dinastiei sale: "Tronul sau se clatina." Jalea ~idurerea sa cresc pe zi ce trece. Patul ii este inundat de lacrimi. in fiecare zi se duce la templu ~i'se roaga zeilor. in cele din urma, EI "coboara la el" ca sa afle "ce are Keret de plange'~~Atunci textul ne dezvaluie ciiKeret este partial divin, fiindca se nascuse din impreunarea lui EI cu 0 femeie pamanteanca. EI i~i sfiituie~te"preaiubitul fiu" sa se opreasca din jelit ~i sa se recasatoreasc~,fiindca va fi binecuvantat cu un nou mo~tenitor. I se spune sa se spele ~isa se gateasca ~isa mearga sa ceara mana fiicei regelui din Udum (probabil biblicul Edom). Keret, insotit de soldati ~i care cu daruri, se duce la Udum ~i face ce-i ceruse EI.D~ regeledin Udum arunciiaurul~iargintuI.in schimb, ~tiindca Keret este partial zeu, cere ca mo~tenitorulpe care-I va

na~tefiicasa sa fie ~iel semidivin!

Dar, desigur, aceasta decizie nu 0 poate loa Keret. EI, care aceea Keret i~i indreapm pa~ii catre templullui Asherab ~i-i cere sfatul. Scena urmatoare are loc in casa lui EI, unde chemarea lui Asherah este sprijinim de zeii mai tineri: Atunci au venit zeii, $i puternicul Ba 'al a vorbit: "Haide, Marite El, te rugam,
J'M-I- V..'.I;0 "..., &;..""". y'"

rele Cerului ~iPamantului. JeIind intorsatura evenimmtelor,Jov tanjea dupa zilele de demult, cand era onorat ~i respectat: "La portile Keretului, in piata publica, locul meu era gata pregatit." In acele zile, i~i aminte~te Jov,credea ca "in cuibul meu voi moo, ca Phoenix, ~i ca nisipul zilele mele". Dar acum, fiiriinimic, plin de boli ~isuferinti, se simtea ca ~imort. Prietenul care a venit din sud i-a reamintit ca ..omul este nascut ca sa munceasca, numai fiii lui Reshef pot zbura in inaltimile cerului": omul este mOOtor,a~aca ce rost avea agitatia? Dar Jov raspunde enigmatic ca nu este chiar atat de simplu: "Suflar~~luJ Dumnezeu este in niirile.mele."Nu cumva in acest vers enigmatic Jov i~i afirma originea divina? Ca, asemenea lui Gilgamesh, se a~teptase satriiiasca cat pasarea Phoenix ~i sa moara numai cand va moo ~iDumnezeu. Dar acum realizase ca "ve~nic nu voi Wi, ca aburul sunt zilele mele".

it sfiituisesa faca aceasmcasatorie,nu mai era disponibil.De.

A
-"-..01---

,
r--'

"","",.,'"''''''. --

Nu-l binecuvantezi pe iubitul tilufiu?" Astfel rugat, EI consimte ~i-I .,binecuvanteazA pe Keret", promitftndu-i ca va avea fii ~i ciiteva fiice. Primul nascut, anun!! EI, trebuia nomit Yassib ("Permanent") fiindca intr-adevar va trai ve~nic. Acest lucru va fi posibil fiindca dupa ~tere nu va fi alaptat de mama sa, ci de zeitele Asherah ~iAnat. (Tema copil~ui de

.1

19Y ~~ha!!~ Sitc!!_n

.....

Treplespre cer /193

..

Stanjenit, EI a cerut celorlalti zei: "Cine dintre zei poate indepiirta boala, departe s-o alunge?" De ~pte ori a pus El iIitrebarea,"insa,,niciunul dintre zei nu i-a raspuns". Disperat, EI . a facut apel la Faurarul zeilor ~i ajutoarele lui, Zeitel~ me~tere, care cunosc toate fannecele. Raspunzand, "femeia care scoate boIile", zeita Shataqat, a decolat. "A zburat peste 0 sum de o~e, peste 0 suta de sate..." Ajungand in casa lui Keret cat ai cIipi,'ea

a reu~itsa-Ifacabine.
Fig. 86

rege alaptat de 0 zeifA,~i astfel obtinand 0 viatii mai lunga, a fost amplu reprezentata in arta Orientului Apropiat - Fig. 86.)

(Povestea nu are totu~ihappy end. cuin revendicarea Imortalitatii se dovedise in van, mo~tenitorulsau i-a sugerat sa abdice in favoarea lui.,.) ..
:~

Zeii ~i-autinut promisiunea, dar Keret, crescand in bogatie ~i putere, ~i-a uitat Jegamintele.Asemenea regelui din Tyr din profetia lui Ezechiel, inima "i s-a semefit" ~i a inceput sa se laude cu originea sa divina. Suparata,Asherah i-a trimis 0 boala mortala. Cand a devenit elar ca Keret este pe moarte, fiii siii au fost uluiti: cum se putea int3.mplaa~ ceva lui Keret, "fiu al lui EI,'odrasla a Nobililor, fiintii sffinta?Neincrezatori, fiii I-au intrebat pe vietii lor: tatal lor, fiindca acest lucru avea un impact ~i asupra
.

In nala ta, tala, ne-am bucurat, Am laudat ca nu qti muritor... . Dar vei muri, asemenea oricui?
I

De mare importanta pentru intelegerea evenimentelor din vechime sunt cateva epopei care se refera la zeii in~i~i.in acestea, capacitatea de a zbura a zeilor este acceptata ca ceva normal, iar adapostullor de pe "Creasta lui Zaphon" este reprezentat ca loc de odihita al astronautilor. Figurile centrale in aceste pove~ti sunt Ba'al ~iAnat, un cuplu frate-sora, care in acel~i timp sunt ~i iubiti. Cel mai freevent epitet al lui Ba'al este .. Calare/Ul ilOrilor"- epitet utiliiat ~iin Biblie pentru zeitatea ebraica. Capacitatile de zbor ale lui Anat, care sunt evidente ~iin pove~tile despre relatiile intre oameni ~i zei, sunt subliniate cu putere in .cele referitoare la zeii in~i~i. intr-un astfel de text, lui Anat i se spune ca Ba'al a plecat
la pescuit "la iazul Samakh
"

(Fig. 87). Zona este numita aproxi-

Tacerea tatalui lor vorbea deJa sine, a~ ca fiii s-au indreptat asupra zeilor: Cum se mat poate spune, "Fiullui 1 e Keret, Odrasla a Nobililor.. Om slant? " Un zeu moare?

mativ la fel ~iastiizi:este lacul Sumkhi (,,Lacul pe~tilor'.) in nordul Israelului, de unde mol IOf(ianincepe sa se verse in Marea

~J.
..

'"

o odrasla a nobililor nu traiqte?

Fig. 87

- ------...----

iIiii&ii
194 / Zecharia Sitchin '<#"
.

~._---

!!epte spre cer / 195

Anatse decidesa i se alature:

Galilee, ~i este inca renurnit pentru pe~tii care se gasesc in el.

'

La picioare/e /ui E/ sa nu eazi, La picioarele Adunarii sa nu eazi, Ci in picioare sa ramai ~i sa vorbe~ti.

1# ridiea aripi/e Feeioara Anat,

1# ridiea aripi/e # p/eaea.

In mij/oeu/ iazu/ui Samakh, unde se sea/da bivo/ii.

Vazand-o, Ba' aI ii face seoul sa coboare, insa Anat incepe sa se joace de-a v-ati-ascunselea. Plictisit, Ba'al 0 intreaba daca vrea sa "se joace" !,in zbor". Nere~ind s-o gaseasca, Ba'al a plecat ,,~i sus s-a dus in ceruri" pe .tronul sau de pe Creasta lui Zaphon. Jucau~aAnat a aparut ~iea ctmind pe Zaphon, "placere ca sa-i faca".
\

Afland despre complot, Yam i~i trimite propriii emisari la zeii adunati, cetind ca rebelul Ba'al sa-i fie predat. ,,zeii ~edeau la masa, nobilii mancau, Ba' al venise la EI" cand au intrat emisarii. Ace~tia au p,rezentatcererea lui Yam. Pentru a arata ca vorbesc serios, "Ia picioarele lui EI nu au carot" ~i-~itineau mainile pe arme: "Ochii lor sunt ascutip ca ni~te sabii, carnea, foc

. ce arde.. Zeii se arunca la podea pentru a se' adaposti. EI viea saI ocroteasca pe-Ba'al, insa acesta deja sarise ~i..;~i luase armele ~i se pregatea sa-i atace pe emisari, cand a Costoprit de mama sa care i-a reamintit ca un mesager are totu~i,imunitate.

,Hfujoneala idilica nu putea avea loc insa dedit in vremea de pe unna, dupa ce Ba'.ala devenit Printul Pamantului ~icondu,?ator al emisferei nordice. La inceput, el a fost angajat in lupte grele cu ceilalt~pretendenti la tron. Miza acestor batiilii era un loc nurnit "tnalpmile lui Zaphon", dar literal insemna "Creasta pietroasa din nord. Bataliile au inceput cand capul panteonului a imbatranit ~i se pregatea sa se retraga. Conform tradipilor maritale raportate. prima data in scrierile sumeriene, sotia oficiala a lui EI Asherah ("fiica conducatorului") ii era sora vitrega. Acest lucru fiicea ca primul nascut al"ei sa fie mo~tenitorullegal. Dar a~a cum se intamplase mai inainte, el e~ deseori provocat de primul nascut _ un fiu care era cronologic nascut primul, dar de 0 alta mama.
,;-up,u; ...ava ai, "'cU~C1V~C1 pUJm trel neveste, nu se putea caeel satori cu i.ubita sa Anat confirma faptul ca ea era sora adevaratii.) Ba 'al este statuit sa se prezinte ~i sa lase ca disputa sa fie rezolvata in adunarea zeilor. Sora sa il statuie~te sa fie mandru: AClJm, du-te pe drumu/ tau Spre /oeu/ unde s-au adunat zeii, In mij/oeu/ munte/ui La/a.

Candemisariis-auintorsla Yamcu managoala, a devenit cIarca problemanu se poaterezolvadecatprin intaInireacelor doi zer pe campulde batalie. zeita - probabil Anat - se duce la taurarul zeilor ~i-Ipune pe acesta sa-i faca lui Ba'al doua
i, arme, "vanatorul" ~i"aruncatorul" care "se napuste~te ca un vul-

tur". to luptii,Ba'al if cople~e~tepe Yam ~ieste gata sa-I omoa- .

re, cand vocea lui Asherah ajunge la el: "Cruta-I pe Yam!" Acestuia i se permite Sa triiiasca, insa este surghiunit pe domeniul sau

maritim.

In schim6ulvietii lui Yam,Ba'al ii cere I~iAsherah sa-I sprijinesa capetesuprematiaasupra CresteiluiZaphon.Asherah se odihneaundevala tarmulmarii ~i in sila if insote~tepe Ba'alla laca~uIluiEI care se afla intr-unloc uscat__a.... . ~i fierbinte.
~osma "arsa ~. U.S~UU.C1 U YI~uua yauua...ll1a lU1 &~.-. "''''.., ,~C1

sa decida cu intelepciune, nu cu emotiile: "E~ti mare ~i cu adevarat intelept", il flateaza ea, "barba inspicatii sa te povatuias-

ca... " Cantiirind cu atentie situatia, EI este de acord: fie ca Ba' al

sa fie stiipanulCrestei lui Zaphon. ,. Ceea ce avea in miute Ba' al nu era numai un palat. Planurile sale necesitau serviciile lui Kothar-Hasis ("Cunos~atorul ~i ~tiutorul"), Faurarul zeilor. Nu numai savantii modemi, ci chiar

"

----

196 / Zecharia Sitchin ~i Philo din Byblos, care a trait in primul secol (~i care cita istorici fenicieni), au COlnparatpe Khotar-Hasis cu zeul grec He-fais.tos, care a constnrit laca~uI lUiZeus ~i al Herei. Altii au mcut para- . lela cu egipteanuI Toth, zeuI me~terilor ~imagicienilor.Intr-adevar, textele ugaritice spunca emisarii trimi~i dupa el au mers in Creta ~i Egipt. Probabil ca in acele tan i~i punea in aplicare talentele in perioada respectiva. Cand Kothar-Hasis aajuns la B~'al, cei doi au analizat planurile de constructie. Ba' al dorea 0 structura in doua piirti, una fiind un E-/chql (0 "casa mare") ~i cealalta un Behmtam, tradusa de obicei prin "casa", dar care literal inseamna "platforma ridicata". Cei doi s-au certat ~i asupra locului unde sa fie plasate ferestrele, care aveau un mod neobi~nuit de inchidere ~i deschidereo "Sa-mi asculti sfatul, 0, Ba'al", a insistat Kothar-Hasis. Cand a fost gata' Ba'al s-a aratat ingrijorat de sigurahta sotiilor ~i copiilor sai. Pentru a-i indeparta temerile, Kothar~Hasisa dat ordin sa se aduca cedri de Liban ~i a mcut un foc ce a ars 0 sapmmana intreaga. Aurul ~i argintul dinauntru s-au topit, insa constructia nu a avut de suferit. Silozul subteran ~i platfonna ridicata erau gata! Fara sa piarda timpul, Ba'al a decis sa testeze structura: Ba 'al a deschis Palnia spre Platforma ridicata, . Fereastra din Marea Casa.
.

"apmt"
.~!

Treptespre cer / 197

litati de p-ecreasta,.Greasta lui Zaphon a devenit acum ,Ascunzi~ullui Zaphon", iar muntele Liban ("Cel alb", dupa v8rfurile sale acoperite cu zapada) a capatat epitetul Sirion - muntele

.
'Ij f

~_1

Oevenind stapanuI Ascunzi~uIuilui Zaphon, Ba' al a primit ~ititlul de Ba 'al Zaphon. Titlul inseamna pur ~i simplu "Stapanul Zaphonului", al emisferei nordice. Oar conotatia originala a tennenuIui ,,zaphon" nu era geografica. Insemna atat "ascunzatoare", cat ~i"pUnctde observatie". Indubi~bil, aceste conotatii au jucat un rol in numirea lui Ba'al "Stapan at ZaphonuIui". Acum, avand aceste puteri ~iprerogative,ambitiile lui Ba'al au crescut. EI i-a cheinat pe zei la un banchet ~i Ie-a cernt supunerea ~i vasalitatea. Cei care nu au fost de acord au papt-o: "Ba'al i-a taiat pe fiii lui Asherah: pe Rabbim I-a lovit in spate, pe Ookyamm I-a injunghiat." In timp ce unii erau macelanp, altii au sdipat. Imbatat de putere, Ba'al ~i-abatutjoc de ei:
'

D~manii lui Ba 'al au fugit in padure, Du~manii sai s-au ascuns in munte. Puternicul Ba 'al striga: ,,0, du~mani ai lui Ba 'ai, de ce tremura{i? De ce fugi;;. de ce va ascundeli? Ochiul/uiBa 'al e peste tot,

Mana /ui intinsa spulbera cedri. .

Dreapta /ui e tare. "
.

In nori, Ba 'al a deschis sp(irturi. Sunetele zeiqti au porni!... Sunetele .L zeie~ti .... cutremura pamantul. 'II.._~_'_
Tremura.. . In est #-n vest, pamantul se ridlca.

In bataliapentrusuprematie,Ba'al- cu ajutomUuiAnat-

Cand Ba'al a pomit spre cer, dupa.el au plecat ~i mesagerii

. divini Gapan ~iUgar: "Inaripatii, 'cei Qoiin nori s-au ingramadit" in spatele lui Ba'al. "Ca pasarile cei doi zboaca" deasupra v3rfurilor acoperite cu zapadi ale lui Zaphon. Oar cu noile faCi-

s-a luptat ~i a anihilat pe "Lothan,~arpele", Shalyat "dragonuI cu ~apte capete", Atak "Taura~ur', precum ~l pe ze1ta ttasnat, "Cueva". ~tim din Vechiul Testament ca Yahweh, Domnul din Biblie, a fost unul din adversarii apngi ai lui Ba'al. ~i cand influenta lui a crescut printre israeliti, prin casatoria r~elui lor cu . o printesa canaanita, profetul Ilie a aranjat 0 luptii intreBa'al ~i Yahweh pe muntele Cannel. Cand a invins Yahweh, trei sute de preoti ai lui Ba'al au fost executati cu promptitudine. fuaceasta adversitate, Vechiul Testament pretinde ca Yahweh a preluat

198/ Zecharia Sitchin

'!'!.e--Ete s/,-re cer / 199

--------

stapanireacrestei Zaphon. In mod semnificativ,se utilizeaza aproapeacela~ilimbaj,a~acumaparedin Psalmul29 ~idin altele:

Fiii /ui Dumnezeu, dati Damnu/ui, Dali Damnu/ui s/ava # cinste. Dati Damnu/ui s/ava cuvenita Shem-u/ui sau. lnchinali-va inaintea Damnu/ui imbracali cu podoabe sfinte. G/asu/ Domnu/ui rasuna pe ape Dumnezeu/,s/aveiface sa bubuie tunetu/: Domnu/ este pe ape mari. G/asu/ Domnu/ui e puternic, G/asu/ Domnu/ui este
,

Fig.88 Evreilor Je era interzis sa venereze ~i deci sa-~i faei statui sau imagini gravate. Oar canaanitii, care trebuie sa-I fi cunoscut pe Yahweh, a~a cum ~i evreii it cuno~teau pe Ba'al, ne-au iasat o reprezentare a lui. 0 moneda din secolul patru tCh. ce poarta inscriptia Yahu(Yahweh) reprezinta 0 zeitate cu barba ~ezata pe un tron de forma unei roti inaripate (Fig. 88). Se presupunea in intregul Orient Apropiat ca domnia asupra Zaphonului stabilea ,~i suprematia printre' zeii care zburau. Asta, tara nici un dubiu, .dorise ~iBa'al. Oar la ~apte ani dupa realizarea Ascunzi~ului lui Zaphon, Ba' al s-a vazut confruntat cu Mot, smpanulemisferei sudice ~ial Lumii subterane. ~a cum va reie~i,nu era vorba numai despre domnia supra Zaphonului, ci asupra intregului Pamant.

marel.

G/asu/ Domnu/ui sfarma cedrii, Domnu/ sfarma cedrii Libanu/ui. li face sa sara ca ni~te vilei # Libanul # Sirionul sar ca ni~te pui de bivo/i G/asu/ Domnu/ui face sa I~neasca j1acari de foe, G/asu/ Domnu/uiface sa se cutremure pustia.,. Domnu/ imparale~te in veci pe scaunu/ /ui de domnie.

Mot a auzitca Ba'al este implicatin activitatisuspecte.in

mare secret, acesta "punea 0 buza pe Pamant ~i 0 buza pe Cer" ~i incerca sa-~i "impuna poruncile planetelor". La inceput, Mot a cerut dreptul de a inspecta ce se petrece pe Creasta lui Zaphon. Oar Ba'al a trimis mesageri de pace. Cine are nevoie de razboi?

Ca ~iBa'al in textele canaanite, ~i zeul ebraic era numit "Calaret al norilor". Profetul Isaia I-a vazut zburand spre Egipt: "Oomnul calare~tepe un nor repede ~ivine m Egipt. IdoIii Egiptului tremura inaintea lui." Isaia pretinde ca a vazut personal pe Yahweh ~ipe ajutoarele sale inaripate:
In anu/ morlii imparatu/ui Ozia, am viizut pe Domnul ~ezand pe un scaun de domnie foarte ina/t # poa/e/e mantiei Lui ump/eau Temp/u/. Serafimii stateau deasupra Lui, # fiecare avea ~ase aripi... $i se zguduiau zqorii u~ii de g/asul care riisuna # casa s-a ump/ut de fum.

a intrebat el. Sa punem "pace in mijlocul PamantUlui". Cum Mot devenea din ce in cemaiinsistent.Ba 'al s-a decis sa se duca
~-

""":5 I.. H5t'!I,;:n1 !I~p.~hJia. s ca s-a dus ..in pe~tera lui A

Mot", in "adancimile Pamantului", punandu-~imasea obedlentei.

insa in mintea sa pregatea ceva mai sinistru

- inlaturarea

lui

Mot. Pentru asta avea nevoie de ajutorul ve~nic credincioasei Anat. A~aca, in timp ce Ba'al se afla in drum spre Mot, emisarii sai au ajuns la Anat, avand porunca de a-i transmite un mesaj enigmatic:

200 I Zecharia---Sitchin --Trepte spre cer I 201

o vorbiJ de tainii am a-Ii spune, o vorbii in secret sii-Ii ~ojJtesc: Un dispozitiv ce /anseazii cuvinte/e,

o Piatriice ~opte~te.

Oamenii cuvantu/ ei nu-:-l or ~ti, v Mul1imea piimantenilor nu-l va pricepe. ,YiatIi", in limbile antice, trebuie sa avem elar in minte, acoperea toate substantele obtinute din mine ~i deci ineludea toate mineralele ~i metalele. A~a incat Anat a inteles i~ediat despre ce e vorba: el pusese la Creasta lui Zaphon un. dispozitiv care putea trimite sau intercepta mesajele secrete! in mesajul.secret se descrie mai departe ,,Piatra splendorilor": Cerul cu Piimantul vorbe~te, $i miirile vorbesc cu planetele. Este 0 Piatrii a splendorilor, Cerului e incii necunoscutii.

La casa de departei a'.zeului voi 11junge," La Ascunzi~ul depiirtat al flilor zeilor.' Douii gropi sunt sub Ochiu/ Piimantului, $i trei tunele marl.

,j

Ajungand in capitala hii Mot, nu a reu~it sa-I gaseasca pe Ba'al. Cerand sa afle J.II1de ea I-a amenintat pe Mot. in cele este, din urma a aflat ca cei doi zei se angajasera intr-o lupta cOIpla cOIp ~i "Ba' al cazuse". Infuriata, "cu 0 sabie I-a wat pe Mot". Apoi cu ajutorul.lui Shepesh, amanta lui Rephaim ("vindecatorii"), cOlpullipsit de viata allui Ba'al a fost luat ~idus iIiapoipe varfurile muntelui Zaphon ~ipus intr-o pe~tera. . . Apoi I-au chemat pe murarul zeilor, numit ~iEl Kssem"zeul magiei". Ba'al a fost inviat insa nu este si~ daca a fost inviat fizic pe Pamant sau in Viata de Apoi iJJcer. . Nu se poate spune cu sigurantii cand s-au petrecut aceste evenimente. ~tim insa di omenirea era c()n~tientade existenta ~i atributele unice ale "Locului aterizarii" aproape de la inceputul istoriei scrise. A'lem, pentru inceput, calatoria lui Gilgamesh catre Muntele Cedrilor, pe care epope~a il nume~te "Lac~ul zeilor, Raspantia lui Ishtar". Acolo, "intrand in padure", el a ajuns la un tunel care ducea "Ia o.pe~terade unde se dau poruncile". AvanSand ~i ~i departe, "Iocul secret al anunnakilor I-a deschis". Era ca ~icum Gilgamesh intrase in chiar instalatiile construite in secret de Ba'al! Versurile misterioase ale eoooeii caoatii acum 0 altii semnificatie:
.

Tu # cu mine s-o ridiciim in pe~tera mea din nobilul Zaphon.. Acesta era sectetul: Ba'al pregatise tara ~tirea "Cerul\li"a guvemului de pe planeta natala - un centru de comunicatii elandestin, de unde putea vorbi cu toate paqile .Pamantului,precum ~i cu navele de deasupra acestuia. Era primul pas spre o. "totala stapanire a Pamantului". Din aceasta cauz~ intrase. in conflict cu Mot, fiindca in teritoriul acestuia se afla uOchinl p~_
mantUlUI--Ol1Clal.
:"

~~

Primind ~iinte1egandmesajul, Anat a/fost imediat de acord sa-I ajute pe Ba'al. Emisarilor ingrijorati le-a promis ca va ajunge in timp util: "Voi sunteti ca melcul, eu sunt ca 0 randunica", i-a asigurat:

Lucruri secrete a viizut, Ce-i Omu'ui ascuns el ~tie... .

.

Asta se petrecea in al treilea mileniu i.Ch. -' cca. 2900. Urmatoarea veriga a lantului este povestea batrinului fiiI3 urm~i Danel, care a locuit undeva in apropiere de Kadesh. Nu exista un cadru temporal in care sa plasam aceasta poveste, insa

Trepte!Ere ce!L~~ 202 I Zecharia Sitchin ~-

similaritAtilecu povestea biblica a lui Avram - inclusiv aparitia

subitaa unor "oameni"care se dovedesca fi chiar Qomnul~i

emisarii sai, precum ~i locul, nu departe de Kadesh

- sugereaza

ca avemdouaversiunialeaceleia~i mintiriancestrale. acaa~a a D stau lucrorile,intervalultemporalesteinceputulceluide-aldoilea mileniui.Ch. Zaphonera incaAscunzi~ul eilorin primulmileniui.Ch. Z
Profetul Isaia (secolul opt i.Ch.) iI blesteama pe invadatorol asirian al Iudeii, Sennacherib, fiindca I-a insultat pe Domnul urcand cu carele sale "pe inaltimea muntelui, pana la creasta lui Zaphon". Subliniind vechimea locului, profetul ii transmite lui Sennacherib mustrarea Domnului: .
Dar n-ai auzit cil am pregiltit aceste lucruri de demult ~i cil Ie-am hotilriit din vremuri/e strilvechi?...

Acela~iprofet iI blesteama pe imparatul Babilonului fiindca indraznise sa se zeifice urcand Creasta lui Zaphon:
Cum ai cilzut din cer Luceafiir striilucitor, flu al Zori/or! Cum ai fost doboriit la pilmiint, tu biruitorul neamuri/or! Tu ziceai in inima ta: "Mil voi sui in cer, imi voi ridica scaunul de domnie mai sus de stelele
'..: n. ...

t
I i t

Avemnu numai confirmarea existentei locului ~ia vechimii sale, ci ~io'descriere a sa: inCiudea0 "platforma ridicata", de.pe care se putea ajunge la cer ~ideveni "Nobil" - zea. Urcarea la cer, ~timdin alte scrieri biblice, se facea cu ajutorul "pietrelor", dispozitive mecanice, ce puteau circula. tn secolul ~ase i.Ch., profetul Ezechiel I-a blestemat pe regele Tyrolui, care s-a ingamfat dupa ce i s-a permis sa urce pe Creasta lui Zaphon, ~i a fost luat in "Pietrele scanteietoare" - 0 experienta dupa care a spus ca "sunt un zeu". o moneda veche descoperita la Byblos (biblicul Gebal), unul din ora~ele canaanite/feniciene de pe coasta Mediteranei, iIustreaza probabil structura ridicata pe Zaphon de Kothar-Hasis (Fig. 89). Reprezinta 0 "casa mare", langa care se afla 0 structura ridicata, inconjurata de un zid masiv. Acolo, pe un podium ce suporta 0 greutate mare, se afla un obiect conic - un obiect familiar din atatea alte reprezentari din Orientul Apropiat: Camera celesta a zeilor - "Pietrele mi~catoare". Aceasta este dovada ce ajunge la noi din antichitate. Mileniu dupa mileniut oamenii din Orientul Apropiat au ~tiut ca in Muntele Cedrilor se afla 0 platforma pentru "Pietrele mi~catoare" alaturi' de care se afla 0 "casa mare" in care se afla "piatra
~optitoare" .

~i, daca interpretareanoastra este corectfl,sa fi disparut

oare acest loc cunoscut definitiv?

.1.

i
f !

voi ~edea pe Muntele Adunilrii dumnezei/or, pe Creasta Zaphon. Mil voi sui pe platforma ridicatil, voi fl ca Cel Prea Inalt. " Dar ai fost aruncat in locuinta morti/or, in adiincimea mormiintului!

T 1

I
Fig.89

T,.ept~ sprE~~f!.r /20..?,

.IX LOCUL ATERIZARII

Ruinele celui mai mare templu roman nu se afla la Roma, ci inmuntii Libanului. Ele cuprind un mare templu allui Jupiter - cel mai mare construit in antichitate pentru a onora un zeu. Multi conducatori romani au contribuit din plin vreme de aproape patru secole la zidirea acestui templu. Imparati ~i generali veneau aici pentru a-~i afla oracolele. Legionarii romani se bateau sa fie trimi~i in apropierea sa. Devotatii ~i curio~ii veneau sa-l vada cu ochiilor, era una din minunile lumii. Calatori europeni curajo~i care ~i~auriscat vietile ~i sanatatea au raportat existenta ruinelor incepand din ianuarie 1508 cu Martin Baumgarten. In 1751, diHitorul Robert Wood insotit de artistul James Dawkins au readus 0 parte din gloria ~imaretia locului descriindu-l in cuvinte ~i schite. "Daca se compara aceste ruine... cu cele ale ora~elorpe care Ie-am vizitat in ltalia,
!I"

Fig. 90

Grecia,Egipt ~ialte parti ale Asiei,nu putem sa nu remarciim

faptul cii ele reprezintii eel mai indriizne(plan arhiteetural dus vreodatii la indeplinire" - in multe privinte mai curajos chiar dedit piramidele egiptene. Wood ~icolegul sau au redat panorama IIUpJt:llnIempJelOrcu varrume mumetUi~lcerutUitl'lg. 'JU). l Locul se aflain muntii LiJ:>anului, colo unde ace~tia se a despart pentru a fonna 0 campie' fertila intre ramura "Liban" la vest ~i"Anti-Liban" la est, de unde izvorasc doua raitri cunoscute din antichitate, Litani ~iOrontes. Ruinele sunt ramii~itele unor temple romane impozante ce au fost consf!"Uite e 0 platp forma ridicata artificialla cca.4000 de picioare deasupra nivelului mani. lncinta sacra era inconjurata de un zid, care servea atat ca zid de retentie pentru intemperiile ce se strangeau pe acope-

ri~, cat ~i ca adapost al zonei. Zona inchisa, cu unele laturi de aproape 2500 de picioare lungime, miisoara cca. cind milioane picioare patrate. Amplasatii ~tfel incat sa domine muntii ~i caile de acces din nord ~i sud, are in coltul nord-vestic 0 tiiietura deliberata a~acum se vede in fotografia luata din aer (Fig. 91a). Taietura miire~teraza vizuala catre vest. In acest colt special a fost construit eel mai mare templu inchinat lui Jupiter, cu cele mai inalte coloane (65 de picioare) ~icele mai largi (7,5 picioare). Aceste coloane sprijinii 0 suprastructura decorativa ("arhitrav") de 16 picioare in iniiltime, in varful ciireia se afla acoperi~ul inclinat, ce sporea ~imai mult maretia templului. Templitlpropriu-zis se afla in partea cea mai vestica (~icea mal veche) a unui altar cu patru constructii allui Jupitl~r,pe care romanii l-ar'fi construit imediat dupii ce au fi ocupat locul, in 63 LCh.
.

CC

U dAd

C~l-V'C~l

U~Ul

llu...l111a\Q

\.1 .0.

;1 I V}

,;:)'" a~u..

111.0"

.I.J...u.aJ. v

"Poarta" monumentala (A). Cuprindea 0 scara mare ~iun portic sprijinit de douiisprezececoloane, in care se aflau douasprezece ni~e in care se gaseau statuiIe celor doisprezece zei olimpieni. Pelerinii intrau apoi intr-o curte interioara (B) de fonna hexagonala, uniciiin arhitectura romana. Urmeaziiapoi curtea altarului (C), care era dominatii de un altar de proportii irnpresionante, ce se ridica cu cca.60 de picioare de pe 0 structura 70x70 de picioare. In capatul vestic al curtii se afla templul propriu-zis

~ ~ ..,.

. ,

I1"!!P~ sEre cer...L207

"
'1 'f

.j
fi
;,.

',

...
.

" 't

E)
". ~
.,'
.,,;'"

f.

';,

.~ ..
'.

'

.~

"~'"

.1'1

.',
1
"

,~

.,<~\'~" . -':'
,~'-~:

~:~ .

',.

Fig.91b

De la poarta initiala paoa la zidul vestic, altarul se intinde pe mai mult de 1000de picioare. Aproape umilea un alt templu,

. ".
Fig. 91a

I I I',
I I

J".:' _' "'.

atlat In Su<1UllUl~t}, can: \;1(1U\;Ul\"aLuu"'~ ...",~.~t:...~u_~::.._,

-_::

. (D). Avand dimensiunea 300x 175 de picioare, era urcat pe un podium ce era el insu~i ridicat la 16 picioare deasupra nivelului curtii - adica un total de 42 de picioare fata de nivelul de bazii.

considerand ca e vorba de Bachus, altii de Mercur. Un templu mic rotund (F), aflat la sud-est, era inchinat Venerei. 0 echipa de arheologi germani ce a explorat locul ~i a studiat istoria lui la ordinele imparatului Wilhelm II, curand dupa ce el vizitase locul in 1897, a refiicut infiiti~area incintei sacre (Fig. 92). o comparatie cu renumitul Acropolis din Atena of era 0 idee despre scara platformei libaneze. Complexul atenian (Fig. 93) este situat pe 0 zona terasata de cca.l 000 de picioare lungime ~i

208 / Zecharia Sitchin

- -\I

Treptespre cer / 209

"
.

400 de picioare Hitime.Monumentalul Parthenon (templuJ Atenei) care inca domina zona sacra ~i intreaga campie a Atenei are

cca.230xlOO de picioare
MercurlBachus din Liban.

chiar. mai mic decat templul lui

Vizitand ruinele, .arheologul ~i arhitectul Sir Mortimer Wheeler scria in urma cu doua decenii: "Templele stall pasive pe ce/e lirai mari pietre cunoscute din fume, iar mele din coloanele lui sunt ce/e mai ina/te din antichitate... Aici avem cele mai mari monumente... din toata lumea elenica.". Lumea elenicii, intr-adevar, fiindcii Dici un istoric s8u arheolog nu poate sa gaseasca vreun alt motiv pentru acest efort uri~
depus de romani intr-o provincie neinsemnata,
_i.

cu exceptia faptului

Fig. 92

ca fusesera precedati de greci. Zeii carora Ie' sunt inchinate templele - Jupiter, Venus ~iMereur (sau Bachus).- erau zeii greci Zeus, sora lui, AfTodita, ~i fiul sau Hermes (sau Dionysos). Romanii considerau locul ~i templele sale ca suprema atestare a atotputemiciei ~i suprematiei lui Jupiter. Numindu-Ilove (ecou al ebraicului Yehovah?), ei au inscriptionat pe templu ~ipe principala'statuie a acestuia.initialele lO.M.H. -love 0p.timus Maximus He/iopo/itanus: Jupiter heliopolitanul cel mai rr:are ~i

cel mai bun.

Titlul din urma se datora faptului ca, de~i maretuI templu era dcidicat lui Jupiter, locul in sine era considerat locul de odihna allui He/ios, zeul Soarelui, care traversa cerul in ca1ea~ca sa. Credinta fi,Isese transmisa romanilor de catre greci, de I.a care adoptasera ~i numele He/iopo/is. Nimeni nu ~tie cum au ajuns b---:: .:~ M~;; 1"."..1",,,tf..1 TTnii'm~ereaza ca ar fi fost 00tezat de Alexandru cel Mare. insa trebuie ca grecii sa fi acordat 0 importanta deosebita locului, de vreme ce romanii I-au glorifi~at cu eel mai mare monument ~i cautau acolo oracole referitoare la soarta lor. Cum altfel s-ar explica faptul ca, "in termeDi de dimenSiuni, cantitate de piatra, dimensiune a blocurilor acesteia ~i a sculpturilor ce 0 Unpodobesc, aceasta incinta nu are Dici un rival in lumea greco-romana" (John M. Cook, The Greeks in lonia and the East).

Fig. 93

210 / Zecharia Sitchin .--

Trepte_SJ!!f!. cer /_~!,l

De fapt, asocierea locului cu anumiti zei dateaza ~imai de devreme. Arheologii cred cape acela~iloc mai fusesera construite alte ~asetemple inainte de epoca romana ~ieste sigur ca, indiferent ce altare ridicasera grecii acolo - ca ~iromanii dupa ei-, au fost inaltate pe structuri, religioase ~i literare, preexistente. Zeus (Jupiter pentru romani) a sositin Creta din Fenicia (Libanul de astazi), tra~rsand inot Mediterana dupa ce 0 rapise pe fTumoasa fiica a regelui din Tyr. Afrodita a venit in Grecia din Asia de vest. $i ratacitorul Dionysos, caruia ii era dedicat cel de-al doilea templu (sau poate altul), a adus in Grecia vinul ~i vita de vie din acela~i loc. Con~tient de rarlacinile vechi ale cultului, istoricul roman Macrobius a explicat urmatoarele (Saturnalia J,'capitolul 23): $i asirienii venereaza Soarele sub numele lui Jupiter, Zeus Heliopolitul cum il numesc, cu importante centre de cult in 0;wu1 Heliopolis... Faptul ca divinitatea este Jupiter # Soarele'in acela#
timp reiese din ritualurile

.stantinopole, pentru a,construi acolo biserica Hagia.Sofia. Aces-

te eforturi de cre~tinare a locului au atras nemultumirea populatiei.

'f)

~I :;.

_I: .~

din apariliile

sale...

Ca sa previn orice disputa asupra zeita/ilor, am sa explic ce cred asirienii referitor la puterea soarelui (zeu-, lui). Ei au dat numele 4dad zeului pe care il considera cel mai mare dintre toli...

Cand au preluat musulmanii controlul zonei"in 637, ei au convertit templele romane ~i bisericile cre~tine intr-o encbiva mahomedana. Acolo unde fusesera venerati Jupiter ~i Zeus, era acum venerat Allah. Savantii au incercat sa afle mai multedespre acest loc studiind centrele invecinate. Unul dintre cele mai importante centre este Palmyra (biblicul Tadmor),vechi centru a1caravanelor pe drumulde la Damasc catre Mesopotamia. S-a descoperit astfel (Henry Seyrlg, La Triade Heliopolitaine, Rene Dussaud, Tem-. pies et cultes Heliopolitaines) ca de-a lungul secolelor a fost venerata in zona 0 triada de baza. Era condusa de zeul fulgerului ~iincludea fecioara razboinica ~iconducatorul carului celest. Ei ~i alti cercetatori au stabilit (:atriada greco-romana se trage din c;redintesemitice mai vechi, care, la randullor, se bazau pe pantheonul sumerian. Ceamai veche triarla, se pare, era condusa de Adad, diruia ii fusese'acordat de ditre tatal sau Enlil - zeul suprem al sumerienilor - "tinutul muntos din nord". Membrul feminin al triadei era [shtar. Dupa ce vizitase zona, Alexandru cel Mare a biitut 0 monediiin onoarea lui IshtarlAstarte ~iAdad. Moneda poarta numele sau in scrisul feniciano-ebraic (Fig. 94). Al
,

"I I

treilea membru era conduciitorulcarolui .

celest, Shamash

- co-

Atractia exercitata asupra credint~lor ~i imaginatiei oamenilor de-a Innlllilmileniilor s-a man'if'estatsi in istona loenlni de dupa romani. Cand i~i scria opera Macrobi\!,s,cca.. 400 A.D., Roma era deja cre~tinata, iar locul, tinta distrugerilor zeto~ilor. Curand, imparatul Constantin cel M~ (306-337) s-a convertit la cre~tinism,a oprit OIiceactivitate acolo ~ia inceput convertirea locului in altar cre~tin. In anul 440, confonn unui cronicar, "Theodosius a distrus templele grecilor. El a transfonnat in biserica templul din Heliopolis, allui Ba 'al Helios, marele Ba'alSoarele". Justinian (525-565) a dus 0 parte din smlpi la Con-

mandantul astronautilor preistorici. Gtecii il venerau (ca Helios) ridicand 0 statuieuria~ii a sa in varful templului principal (vezi fig. 92), infati~andu-Iconducandu-~icarol. Pentru ei, iuteala era

212 /----------- Sitchin Zecharia

~reptespre cer /213

datii de cei patru cai inbamati. Insa autorii Cartii l~i Enoh ~tiau mai bine: "Carullui Shamash era manat de vant";spuneau ei. Exammand credintele romane ~i grece~ti, ne-am intors in Sumer. Am ajuns inapoi laGilgamesh ~i diutarea Nemuririi in Padurea Cedrilor, la "Raspantia lui Ishtar". Oe~iin teritoriullui Adad, locul era sub jurisdictia lui Shamash. A~a am ajuns la trlada originala: Adad, Ishtar, Shamash. Sa fie acesta Locul aterizarii? Putini se mai indoiesc astazi di grecii erau la curent cu epopeea.lui Gilgamesh. In a lor "investigare asupra originilor cuno~tintelor uinane ~i transmiterea acestora prin niituri", intitulatii Hamlet's Mill, Giorgio de Santillana ~iHertha yon Oeschend au aratat ca ,,Alexandru a fost 0 replica a lui Gilgamesh". Oar, chiar ~i mai devreme, in epopeea hOmenca Odiseea, Ulise 'unnase acela~idrum. Oupa ce i~itaramase corabia dupa intoarcerea din Lumea inferioaraa lui Hades, Ulise ~ioameniisai au ajuns intr-un loc unde'"au mancat vitele zeului soarelui", fiind uci~ide ditre Zeus. Ramas singur, Ulise a ajuns la "insula Ogiana" - "Iocul secret de dinainte de Potop". Acolo, zeita Calypso "I-a tinut ~i ingrijit ~i a vrut sa-l ia de sot; pentru asci, voia sa-i acorde nemurirea, ca sa nu imbatraneasca niciodatii". Oar Odiseu i-a refuzat avansurile la fel cum Gilgamesh refuzase oferta lui Ishtar. Henry Seyrig, care, in calitate de director al Antichitiitilor Siriene, ~i-a dedicat intreaga viatii studierii platfonnei, a descoperit ca grecii "perfonnau aid mistere, in care Viata de apoi era
~

\,
~...

trunda dedesubtul ei ~isa studieze camerele, tunelele ~icelelalte substructuri ,aseunse. Faptul ca acest~ eJtistiinu se bazeazi numai pe argumentul ca toatetemplele~ti aveauastfelde ~ sub podea. Georg Ebers ~i.HermannGuthe (paliistina in Bild und WoH, versiunea engleza este intitulatii Picturesque Palestine) afirmi ca un loealnic arab a intrat in mine"in eoltuI sud-estie, printr-un tunel boltit lung, asemenea celui de metrou, sub mar.eaplatforma" (Fig. 95). ,,Doua dintre aceste tuneluri merg paralel unul eu altul, de la est la vest, !iisunt traversate in unghi drept de Un altul, 'de la nord la sud." Inauntr.uera in~erie bezoi, spart iei colo de stranii lumini verzi ce proveneau de la ni!ite misterioase "ferestre eu danteli". Ie~inddin tunelul de 460 de pieiOare, ei au ~.

'~

'

,.~..

~.;,

'

reprezeritata

ca Nemurirea

umana

- 0 identificare

cu zeii obtinu-

tii prin ridicarea la cer a sufletului". Grecii. conr.hi'nppi ~M";<>" acest loc cu eforturile omului de a obtine ~emurirea. Era acesta locul din Muntii Cedrilorunde merseseGilgamesh prima datiiimpreuna cu Enkidu, Creasta lui Zaphon a lui Ba'al? Pentru a da un raspuns definitiv, trebuie sa analizam trasaturile locului. Romanii. ~i greeii ~i-au construit templele pe 0 platfonna ridicatii ce existase din vremuri mult mai vechi - 0 platfonna construitii din blocUrl de piatra groase lipite atat de silins intre ele incat nimeni nu a reu~it nid pana astazi sa pa-

., Fig.95

214 I Zecharia Sitchin

Treptl!-!.p~..f.f!.r/215 . .

descoperit di au ajuns sub zidul de nord al templului soarelui, "pe care arabii il numesc Dar-as-saadi,...Casa supremei binecuvaotari If.
.

Arheologii germani at! afirmat ca platforma este construitii pe ni~te tunele uria~e, insa ei s-au preocupat .doar de maparea structurii superioare. 0 misiune arheologica franceza condusa de Andre Parrot in anii '20 a confirmat existenta labirintului subteran, insa nu a reu$it sa penetreze partite ascunse ale acesuia. Cand platformaa fost gauritii,s-au descoperit dovezile exis.tentei tunelurilor. Templele au fQstridicate pe 0 platforma inaltatii la .treizeci de picioare, in functie de teren. Este pavata cu pietre a caror marime variaza intre douasprezece picioare ~itreizeci, cu 0 latime de noua picioare ~i 0 grosime de ~ase.Nimeni nu a incercat sa calculeze cantitatea de pietre necesare. Posibilca ar surclasa de departe Marea piramidii egipteana. Cine a ridicat aceasta platforma a acordat 0 foarte mare atentie coltului nord-vestic, locul unde se afla templullui Jupiter/Zeus. Cele peste 50.000 de picioare patrate ale templului
.

stau pe un podium care cu sigurantii avea ca scop suportarea unor greutati uria~e..Construit strat pe strat din pietre uria~e, podiumul ajunge la cca. douazeci ~i~lisede picioare peste nivelul curtii din fata ~ila patruzeci ~idouii deasupra solului in partile nordica ~i vestica. Pe partea sudica, unde mai existii inca ~asedin coloanele sale, se pot vedea cu claritate (Fig. 96a) straturile, alcatuite din pietre uria~e.tn coltuI de jos se pot vedea partile .dejos ale podiumului, unde pietrele sunt ~imai mari. De departe ~imai masive sunt blocurile de piatra din partea vestica a podiwnului. A~a cum sevede din desenul fiicut de ar~ heologii germani (Fig. 96b), baza ~ipodi~ul sunt alcatuite din pietre "ciclopice", unele btocuri masurand treizeci ~iunti de picioare lungime ~i douiisprezece grosime. Fiecare bloc reprezinta cca. 5000 de picioare cubice de piatrii~icantiiresc filii mult
de 500 de tone. Oricat de mari ar fi aceste blocuri

- spee compa-

ratie, cel mai greu bloc de piatra din Marea piramidii caotare~te 200 de tone - nu sunt cele mai mari utilizate aid de constructori. .

,.\.

Fig.96a

Fig.96b

216 I ~haria

Sif4:1rin

"!!!1Ite spn! cer I 217

.,.t.
:-J

'I.!

... .~ ~~..:;.
l'

..

N tllUII
...

_w ~ __. . r'iF"""~'-'f'~
J.

.,

-. . -'!"!. . * . J__-.:,1_ -.::___,~..J....~,,.

~.:..t... ~.:: ~~~"~' ,,~\I.

Fig. 98
.

.,
;;-

..'

,:j. ~..
'I r

-.
.. IIlL~.. T 1 'JJ.l. .' !-~- ~~..~- J ':"j~_
I

~-

,.I ~~

u ..

'

_ -- -.: --.

-~ ~...~

. - -".
~~'.--

_ .-w...'~.
. ~~-~\?""~~~~. -.,.ac 'ICS"'_
~.

" _ ..
,~

Fig. 97

Stratul central- situat la cca.douazeci de picioare deasupra bazei - este alciituit din blOcuri ~i mai marl. Observatorii Ie-au numit "gigantice", "colosaIe", "uria~". Istoricii antici Ie-au numit Trilithon - Minunea celor trei pietre. in partea vestica a podiumului seallii la vedere,unullanga altuI,olocuri de piatra unice in lume. Taiate precis ~ipotrivite perfect, fiecare dintre cele trei blocuri (Fig. 97) arepeste~i de picioare lungime, cu laturi de douasprezece~i paisprezecepicioare. Fiecare dintre ele reprezintii mai bine de 10.000 de picioare cubice de granit ~i cantaresc peste 1000 de tone!
Pietrele nentnl nl::.tfnnn1i "'.. f"""t n ~ I..,,~.~ I~~~I '" :1_, ,

l~ngime ~i ~isprezece pe paisprezece. 0 ~oana mcatii pe el pare 0 musca pe un cub de gheati... (Fig. 98). C3ntire~te, dupa cele mai moderate aprecieri, 1200 de tone. Majoritatea savantilor considera cii urma sa fie carat asemenea suratelor ,sale in incinti ~i utiJizat la extinderea terasei dinspre nord. Ebers ~iGuthe lanseaza ideea cii riindul de sob Trilithon,nu este format din doua blocuri de piatra, ci din unul singur, masurand cca.~izeci ~i~pte de picioare lungime ~icare, din cauza timpului ~ia intemperiiJor,s-a crapat d3nd impresia a doua blocuri. Oriunde urma sa fie plasati ~ita. ea reprezinm 0 dovada muta a imensitafii ~iunicitafii platformei ~ia podiumului. Interesanteste ciinici pana astazinu existi cevacapabil sa ridice
o astfel de greutate de. 1000-1200 de tone

- ca sa nu mai vorbim

Dawkins au inelus unul din aceste locuri de prelucrare in desenul lor panoramic (Fig. 90). insa blocurile uria~e au fost cioplite, tiiiate ~iprelucra~e in altii carierii situaia intr-o vale la trei sferturi de mila sod-vest de incinta sacra. Acolo dai peste 0 'priveli~te ~i mai uluitoare decat a Trilithonului. Paqial ingropat in pamant se afla inca unul dintre blocurile de granit - p3riisit in situ. Complet fot'mat, taiat perfect~ cu doar o linie subpre legandu-I de masiv, are ~aizeci ~i noua de picioare

de transportarea ei pe 0 vale,dintr-o zona muntoasa ~i de plasa...; rea fiecarui bloc intr-o pozitie precisa, mult deasupra wlului. Nu existi urme de drum, rampa sau orice aim lucrare care sa sugereze, fie ~ivag,modulde transportarea acestor egal1tI. m ~i to~i in vrem~le acelea S-aputut.
Dar cum? TradipiJe locale sustin

calocul a existat

din zilele

lui Adam ~ia fiilor sm, care au 10cUit n zona Muntelui cedrilor i dupa izgonirea din Gradina Raiului. Adam, relateaza aceste legende, a locuit in regiunea in care se afla astazi Dam.asc~ia murit nu departe. Fiul sau Cain ~i-a construit un refugiu in Muntii Cedrilor dupa ce I-a omorit pe AbeL

218 / Zechariao Sitchin ---.-----..-

Trepte sPr5! cer_{ 21_~

PatriarhuJmaronit al Libanului relateaza urmatoarea traditie: adapostul din muntii Liban este cel mai vechi construit vreodata in lume. Cain, tiullui Adam, I-a construit in anul 133 de la creatie. I-a dat numele tiului sau Enoh ~iI-a populat cu gigantii care fusesera pedepsiti pentru pacatele lor prin Potop. Dupa Potop, locul a fost reconstruit de catfe Nimrod, in eforturile sale de a urca la cer. Tumullui Babel, conform unor legende, nu era in Babilon, ci pe platfornia din Liban. Un calator din secoluJ ~aptesprezece, pe nume D' Arvieux scrie in Memoires (Partea a II-a, capitoluJ 26) ca evreii ba~tina~i ~imusulmanii detineau manuscrise antice care afirmau ca "dupa Potop, cand Nimrod a domnit peste Liban, a trimis uria~i sa reconstruiasca fortareata de la BaaJbek, numita astfeJ in onoarea lui Ba'al,.zeul moabitilor, adoratorii zeului Soarelui. . Asocierea lui Ba'al cu locul inainte de Potop suna familiar. Intr-adevar, imediat ce grecii ~i romanii au plecat, localnicii au abandonat numele Heliopolis ~iau reluat numele semitic; numeIe purtat ~iin ziua de astazi: Baalbek.
.

Pe viteazul Ba 'al il ridicd, Pe umerii lui Anat il pune. La Ascunzi~ullui Zaphon ea il aduce, II jele~te $i-I inmormanteazd, II pune in gropile pdmantului.

Exista diferite opinii asupra semnificatiei numeJui. MuJti considera ca este vorba de "Valea lui Ba'al". tnsa din pronuntia ~i referintele talmudice, credem ca inseamna ,,Plansullui Ba 'al". , Sa ne intoarcem iar Ja versurile finale ale epopeii'ugaritice, descriind caderea lui Ba'al in lupta cu Mot, descoperirea corpului sau Jipsit de viata, inmormantarea de catre Anat ~iShepesh intr-o grota-de pe Creasta lui Zaphon:
J'1U UJUfl;:) tu LlU UI, "'ULU"U 11.4}JUII "..

Toate aceste legende locale, care ca toate legendele contine un buchet de amintiri ale unor evenimente reale, cad de acord cu vechimea locului. Ele atribuie construirea locului "uria~ilor" ~i0 leaga de evenimentele ce au condus la potop. tlleaga cu Ba'aI, functia sa fiind de "turn al lui Babel" - un loc de unde se putea ufca la cer. Privind la vasta platforma, la locatia ~iinfiiti~areaei ~ianalizand scopul pentru care a fost construita - sustinerea unei greutati remarcabile - in fata ochilor ne vine moneda aceea din Byblos (Fig. 89): un templu, 0 incinta sacra ingradita de ziduri, un podium foarte solid, pe care se afla "Camera zburatoare" in forma de racheta. Cuvintele ~i descrierea "Locului ascuns" din epopeea lui Gilgamesh ne revin in minte: zidurile de netrecut, poarta ce amete~te pe oricine 0 atinge, tunelul spre "pe~tera.din care se dau poruncile", "Iocul secret al anunnakiJor", Monstrul ce 0 paze~te cu "raza mortala". Nu exista nici 0 indoiala ca Baalbek-ul reprezinta "Creasta Zaphon" a ~uiBa'al, tinta primei calatorii a lui GiJgamesh. Desemnarea Baalbekului ca "lUspantie a lui Ishtar" impli: ~-r :_~ : ~ ~- .:-:- M .,..,..;;;I;;;tn ~ nrin r.enn;. Dutea oleca si veni de la acest "Loc al aterizarii" catre afte asemenea locuri de pe Pamant. La fel, incercarea de instalare pe Creasta lui Zaphon a "unui mecanism care lanseaza cuvinte, 0 piatra ce ~opte~te" implica existenta in aft loc a unui aft mecanism similar: "Cerul cu PamantUl. stau de vorba ~i marea cu planetele." Mai existasera ~i alte astfel de locuri de aterizare pentru navele zeilor? Mai existasera, pe langa cea de pe Creasta lui Zaphon, ~i alte "pietre care ~optesc"?
..

.1

Viteazul Ba 'al e mort, Prinlul, Domnul Pdmantului, a pierit... Anat plange ~i umple valea, Din vale bea lacrimi ca pe vin. Tare se roagd Torleicerului, ShejJesh: ..Ridicd-/ pe viteazul Ba 'ai, te rog, ridica-Ila mine. " Auzind-o torla zeilor Shepesh,
------

220 / Zecharia Sitchin

Trepte sE.re l!.(}r/221

Primul indiciu important este insu~i numele "Heliopolis", ce.indicii faptul cii greeii considerau Baalbek un ora~ "al zeullJ,i Soarelui" paralel co celilalt, din Egipt, ce porta acela~i nume. Vechiul Testament recuno~te existenta unui nordic Beth-Shemesh ("Casa lui Sbamash") ~ia unui surlic Betb-Shemesb, On, numele biblic al Heliopolisului egiptean. Era, spune profetul Ieremia:'locu1"Caselor zeiloi egipteni", locapa obeliscurilor egiptene. Nordicul Betb-Shamesh se afla in Liban,nu departe de Beth-Anat ("Casa lui Anat"). Profetul Amos if identifica ca fiind locol "palatelor lui Adad. .. casa celui care I-a vazut pe EI". In timpul domniei I~ Solomo~, domeniile cuprindeau paTtiinsemnate din Siria ~iLiban, iar lista locurilor unde construise'palate mari includeaBoalat (,,Locullui Ba'al") ~iTamar(,,LoculcurmaliIor"). Savantii Ie identificii cu Baalbek ~iPalmyra (vezi barta, Fig. 78). Istoricii greci ~iromarii fac multe referiri la legaturile existente intre cele douii Heliopolisuri. Voibind compatriotilor sai despre pantbeonul de doisprezecezei a1 egiptenilor, istoricul' grec Herodot mentioneazii ~i "un nemuritor pe care egiptenii il venereazii sub numele de Hercules". EI traseazii originile cultului in Fenicia, "unde am auzit ciise afla un mare templu al sau, foarte venerat". in templu el a vazut doi stalpi "Unul era de aur pur, celalalt de smarald, stralucind foarte putemic noaptea." .\

Ace~ti "Stalpi ai Soarelui" - "Pietrelezeilor"- au fost reprezentati pe monedele feniciene batute dupa ~cerirea zonei de catre Alexandru (Fig. 99). Herodot ne ofed informatii suplimentare: cei doi stalpi erau alcatuiti, primul, din metalul cel mai bun conducator de electricitate (auml), celiilalt, dintr-o piatrii prepoasa (sinarald) utilizatii astiizi penl:fucomunicatii laser. Nu seamana cu mecanismul descris de canaaniti sub numele de "pietreIe splendorilor"? Istoricul roman Macrobius, scriind explicit despre legaturi~ Iedintre Heliopolisul fenician ~icel egiptean, menponeaza 0 altii piatra sacra. Conform lui, "un obiect" de cult al zeului Soarelui Zeus Heliopolitul a fost dus de preotii egipteni de la HeliopolisuI egiptean la Baalbek. "Obiectul, adauga el, este acum venerat prin rituri asiriene ~inu egiptene." Alti istorici romani subliniaza ca "pietrele sacre" adorate de asirieni ~i egipteni aveau forma conica. Quintus Curtius consemneaza di un astfel de obiect se afla in templullui Ammon in oaza Siwa. "Obiectul care este adorat acolo ca zeu, serle Curtius, nu are forma pe car~ 0 Wiuarti~tii de obicei zeilor. Ci seamana mai degraba cu umbilicus ~ieste flicut din smaralde ~i geme cimentate impreuna."
'
,

Informatia,referitoare la obiectul conic adorat la Siwa este citata de F.L. Griffitb legat de anuntarea in The journal of Egyp-

;.~~~.~~~~

..,..:.. , . . ...: ..
1

tian Archaeology (1916) a descoperirii unui "omphalos" comc in "ora~ulpiramidelor" nubiene de la Napata. Acest ,,monument meroitic unic" (Fig. I00) a fost descoperit de George A. Reisner
ae la unlv~r:Slli:ll"i:I Dei! YCUU 1..

..

u.

. . .~

, ___

,~

:-

templual acestuizeuin Egipt.

Termenul omphalos din greaca sau umbilicus din latina inseamna "buric" - 0 piatd conica pe care, pentru motive pe care savantii nu Ie inteleg in totalitate, a fost desemnatii in antichitate sa marcbeze "centrul Pamantului". Templullui Ammon de la oaza din Siwa va fi tinut minte ca sediul oracolului pe care s-a grabit Alexandru sa-I consulte cand a sosit in Egipt. 'Avem deci miirturia atat a lui Callisthenes, ista-

Fig. 99
~

Fig. 100

222 / Zecharia Sitchin -------....---.---

J!eJ!i~re ropean pentru aceste pietre oraculare

cer / 2~~

ricullui Alexandru, cat ~i a romanului Quintus Curtius caun omphalos din pietre pretioase era "obiectql" venerat in templul oracolului. Templul nubian al lui Ammon unde a descoperit Reisner omphalos.ulse afla la Napata, capitala reginelor nubiene. Sa ne reamintim vizita neobi~nuitaa lui Alexandru la regina Candace, in cautarea Nemw:irii. Sa fie oare 0 coincidenta di, in cautarea secretelor longevitatii, regele persan Cambyses (a~a cum spune Herodot) ~i-a trimis oamenii in Nubia, la templul unde se at1au"tablitele Soarelui"? La inceputul mileniului unu i.Ch., 0 regina nubiana Regina din Sheba - a tacut 0 lunga calatorie la imparatul Solomon in Ierusalim. Legendele spun di el a impodobit templul in cinstea ei. A tacut Sheba aceasta calatorie aventuroasa pentru a se bucura de intelepciunea lui Solomon sau pentru a consulta oracolul de la Baalbek "Casa lui Shamesh"? Se pare ca este vorba de mai multo decat de simple coincidente: daca intoate aceste temple se afla un omphalos; nu cumva acesta era sursa oracolelor? Constructia (sau mai degraba reconstructia) pe Creasta lui Zaphon a .unui siloz de lansare ~i a unei platforme de aterizare de catre Ba'al nu a fost cauza batalieicu Mot ce avea sa-i devina fatala, ci incercarea lui de a construi in secret ,,0 Piatra a splendorilor". Aceasta era 0 cale de comunicare atat cu cerul, cat ~icu alte locuri de pe Piimant. In plus, era

navel in engleza, nabel

in germana etc. - provine din cuvantul sanscrit nabh, care inseamna "ie~it cu forta". Nu e 0 coiIicidenta. ca in limbUe semitice naboh inseamna "a prezice", iar nabih "profet". Aceste semnifi-

catii identice se trag tara indoiala. din sumeriana, unde NA.BA(R) inseamna "piatra striilucitoarecare rezolvii". Daca studiem scrierile antice iese la iveaHi 0 adevarata retea de~stfel de centre oraculare. Herodot - care amintise (Cartea II, 29) existenta oracolului meroitic allui Jupiter-Ammon

,;

o piatrd ce ~opte~te nnmpn;; rUl1;nfolo0; "" 10"n.. ..,; Mulfimea nu Ie va pricepe.

a adaugat legaturilor analizate pana acum ideea ca "fenicienii", care au infiintat oracolul de la Siwa, au infiintat ~icel mai vechi centru ora~lar din Grecia, cel de la Dodona - un niunte din nord-vestul Greciei (in apropiere de actuaIa granita cu Albania). . In aceasta idee, el relateaza 0 poveste auzita in Egipt in care "dow femei sfmte au fost luate din Teba (in Egipt) de catre fenicieni... una dintre ele fiind vanduta in Libia (vestul Egiptului) ~i cealalta in Grecia. Aceste femei sunt fondatoarele oracolelor din cele doua tari". Aceasta versiune, scrie Herodot, a auzit-o de la preotii din Teba. Dar la Dodona versiunea spunea ca "doi porumbei negri au zburat din Teba", unul aterizand la Dodona, ce-' laIah la Siwa, ~iastfel s-a infiintat oracolullui Jupiter.in ambeIe locuri, grecii numindu-l Zeus la Dodona ~i egiptenii Ammon la Siwa. lstoricul roman Silicus Italicus (primul secol kD.), care spune ca Hannibal a consultat oracolul de la Siwa referitor la ~ansele sale in razboiul contra Romei, sustine ~i el teoria celor doi porumbei din Teba. Cateva secole mai tarziu, poetul grec
""Tn~~n.. ;... "...",r... "... J)in.,,;.,;nrn ilp.!':r.rip. r::lcn1e1e de la Siwa si n

Dodona ca fiind gemene, sustinand ca cele doua voci comunicau una cu cealalta:
Privili nou-apdruta voce A lui Zeus Libianul! Nisipurile insetate un oracol au trimis Porumbelului de la Chaonia (Dodona).

Daca analiziim functia dubla a Pietrei splendorilor, mesajul secret allui Ba'al catre Anat devine dintr-o data clar: mecanismul prin care zeii comunicau unul cu aItul era ~i obiectul de unde emanau raspunsurile oraculare catre regi ~ieroi! Intr-un studiu extrem de amanuntit asupra acestui subiect, Wilhelm H. Roscher (Omphalos) a aratat ca termenul indo-eu<

224 I Zecharia Sitchin

Trepte spre cer I 225

in ceeace-Iprive~te pe F.L. 9riffith,.descoperirea ompha.., losului din Nubia'i-a adus ill ~nte un alt.centru din Grecia. For.... . ma conica a celui din Nubia, serle el, "este exact ca cea a omphalosului de la oracolul din Delphi." Delphi, centrul celui mai cunoscut onlcol din Grecia, era inchinat lui Apollo ("Celdin piatIi"). Ruinele lui sunt una dintre atractiile principale pentru turi~ti.Acolo, ca ~ila Baalbek, incinta sacra consta dintr-o platforma construita pe un versant muntos, cu fata spre 0 vale care se deschide catre t3imurile Mediteranei. Multe consemnan atesta ca cel maisfiint obiect de Iii Delphi era un omphalos. Era pus pe un postament speci~ in intenorul templului lui Apollo, unii afirmand ca in apropiere de 0 statuie de aur a zeului, altii ca era pusa singura pe altar. Intr-o camera subterana, ascunse vederii cetor care veneau sa-~i afle oracolul, preotesele, in,transa, riispundeau intrebiirilor preotilor ~i eroilor prin sentinte enigmatice - sentinteoferite de zeu, insa . emanand din omphalos. Omphalosul original a dispiirut in mod misterios, poate in urmariizboaielor sau invaziilor.Dar exista 6 imitatie din piatra, ridicata in perioada romana in afara templuJu!, de~coperita in timpul excavatiilor ~iaflata acum la Muzeul -Delphi (Fig. 101). Monedele descoperite la Delphi il reprezinta pe Apollo a~ezat pe omphalosul sau (Fig.. 102).Jar dupa ce Fenicia a fost cucerita de greci au preluat ~iaceasta forma-de reprezentare a lui

:;1 '/7

\~,~-:.:-'\,' -

~
'~ ;.'

!A
~ ;8' ,

.- -._--~

Fig. 102 Apollo. Dar, cel mai frecvent,pietrele

.

oraculare

erau reprezenta~.

te ca douiiconuri'gemene,uniteprintr.-o baziicom~' ca in Fig. 99. Cum a fost ales Delphi ~i cum a ajuns omphalosul acolo? Traditiile spun ca atunci candZeus vrut sa afle centrol Paman-

tului; el a dat drumul unor vulturi din cele doua capete ale aces-

mia. Zburand Unul catre celalalt, s-au intftlilit la Delphi, locul fiind marcat prin construirea unui omphalos. Confonn istoricu. lUlgrec ~traoo, lffiagmeacelor GOtVUJlunera mscnsa m vanul

omphalosului e la Delphi. d

Exista numeroase reprezentarl, arta greacii infiiti~anddoua pasan stand in varful.sau de-o parte !Iide alta a'unui obiect conic (Fig. 102).Unii dintre savanti considera ca pasarile nusunt vuI.

turi, ci poruriIbei voiajori, care

- fiind capabili

sa se intoarcii de

Fig. JOJ

unde au plecat - ar putea simboliza miisurareadistantel de la un centru al Pamantului la altul.

226 / Zecharia Sitch.in ----------

Confonn legendelor grece~ti, Zeus ~i-a gasit refugiul la Delphi in timpulMtaliei cu 'IYPhon,odihnindu-sepe platfonna pe care a fost construitulteriortemplullui Apollo.Altarullui Ammon de la Siwa contine nu numai coridoare subterane, tunelUrimisterioase ~ipasaje secreteih interiorulzidurilorgroase,ci ~i0 zona interzisa de aproximativ 180 pe 170 de picioare, inconjurata de un zid masiv. In mijlocul sau se afla 0 platfonna solida de piatra. Gasim acele~i cOIilponente structurale,inclusiv 0 platfonna ridicata, in toate centrelecare au continut"pietre care ~optesc".Sa tragem concluziaca toate.acestea,asemeneacentruluide la Baalbek, erau locuri de aterizare ~icentre de comunicatii? Nu e surprinzator ca gasim cele doua Pietre sacre gemene insotite de doi ~oimi reprezentate ~i in scrierile egiptene (Fig. 103). Multe secole inainte ca grecii sa-~iaiM centrele lor, ~ faraon egiptean ~i-a reprezentat un omphalos cucele doua pasari in piramida sa. Este vorba de Seti I, care a trait in secolul paisprezece i.Ch. tn reprezentarea domeniului lui Seker, Zeul ascuns, este cea mai veche aparitie a unui omphalos -:-Fig. 19. Era mijlocul de comunicatie prin care mesajele - "cuvintele" - "erau trimise lui Seker in fiecare zi". tn Baal~ek am descoperit tinta primei calatorii a lui Gilgamesh. Unnand itele care leaga "Pietrele ~optitoare intre el am descoperit Duat. Era locul unde faraonii cautau Scara spre Cer pentru a atinge Viata de apoi. Este locul, credem noi, spre care s-a indreptat Gilgamesh in a doua sa calatorie.

x
"

TILM~:

TARAMUL RACHETELOR

Epopeea cautarii Nemuririi de catre eroul Gilgamesh a constituit tara indoiala inspiratia multor pove~ti ~i legende despre regi ~i eroi care au pomit in cautarea tineretii ve~nice. Undeva pe Pamant, aIilintirile mitificate ale omenirii sustin ca exista un loc unde omul se poate alatura zeilor ~iscapa de umilinta mortii. Cu peste 5000 de ani in urma, Gilgamesh din UrUk s-a roo. gat lui Utu (Shamash):
In or~ul meu, oamenii mor, suparata mi-este inima. Oamenii mor, grea imi este inima... Omul cel mai inalt nu se poate ina/fa la Cer, Omul cel mai lat nu ppate acoperi pamantul. 0, Utu, In lara ta eu vreau sa intru, fii ajutorul meu... In locul unde se ridica Shem-urile, Vreau sa-mi ridic un Shem.

4'

Aft'

Cuvantul "Shem", de~itradus in mod ?bi~nuit prin "nume" (dupa care. cineva e tinut minte), desemna de fapt 0 racheta:
J.;uuu C1 UI:t}1c11U~ "l1wma~sau "u canu a lost luat la cer. L,U 0 JU-

matate de mileniu dupa Gilgamesh, in Egipt, faraonul Teti a facut 0 cerere asemanatoare:
.Oamenii cad, Ei nu au Nume

Fig.103.

(0, zeule), Ridica-l pe regele Teti de brale,

---

228 I Zecltaria Sitchin

Ridica-l pe regele Teti 10 cer, Co sa nu moara pe Pamant printre

!...reptespre_c~!!}29

oameni.

Tinta Jui GiJgamesh era Tilmun, locul de unde decolau rachetele. A te intreba unde se afla Tllmun inseamna sa te intrebi unde a mers AJexandru. Inseamna sa te intrebi unde era Duat. Fiindea toate aceste destinatii, credem ~oi, erau una ~iaceea~i. ~i locul unde sperau ei sa gaseasca Scara spre cer, yom arata mai departe, era peninsula Sinai. Acceptand posibilitatea ea detaliile oferite de Cartea morti/or sa se refere ehiar la geografia egipteana, unii savanti au sugerat ca aceasta caJatorie a faraonului se tacea de-a lungul Nilului, de Ja templeJe din Egiptul Superior spre cele din Egiptul Inferior. Totu~i,textele vorbesc iri mod clar de 0 calatorie in afara granitelor Egiptului. Direetia de deplasare a faraonului este spre est, nu spre nord. Traversand Lacul Trestiilor ~ide~ertul,el Jasa in urma lui nu numai Egiptul, ci ~iAfrica: s~ face mare caz de perieolele - reale ~ide natura politica -care pot decurge din. faptul ca se vine din domeniuJ lui H~rus in teritoriile lui Seth, care se aflau in.Asia. Cand faraonii din Vechiul regat ~i-au inscriptionat piramidele, capitala era-la Memphis. Centrulreligios era la Heliopolis, foarte aproape de Memphis. Din aceste centre, 0 caJatorie spre est te duce la un lant de lacuri acoperite cu trestii ~i papuri~.
Dincolo se afla de~ertul, 0 trecatoare ~i Peninsula Sinai

Marea Ro.~ie.La fel ca in povestea Exodului, AJexandru intentiona sa-~i treaca armata dincolo mergand peste ape: intr-o versiune prin construirea unui dig, in alta prin "rugaciune". Indiferent daca a reu~itsau nu (in functie de versiune), soJdapi inamici au fost inghititi de apele marii, la fel ca in legenda lui Moise. Israelitii s-au intalnit ~is-au luptat eu un popor nurnit amalekiti: in versiunea cre~tina a aventurilor lui Alexandru, inamicul distrus "prin puterea apelor Marii Ro~iiaruncatepe ei'" se numeau tot "amalekiti".
Odata traversate apele

- traducerea

literala a tennenului bi- .

blic YamSuff este "MarealLacul trestiilor" -, a uimat 0 caJatorie prin de~ert,spre muntele sacru. in ttmd semnificativ, muntele la care a ajuns Alexandru se numea Mushas Muntele lui Mqise al ciiruinome ebraic.este Moshe. Acolo Moise a int3lnit un inger care i-a vorbit dintr-un foc (tufi~ul arzand). Un incident similar apare ~iin istoria lui AJexandru. Paralelele se inmultesc, dacii adaugam ~iistoria din Coran
~

cu pe~tele.LocatiaApelor vietti.din Coran era la "intersectia.

dintre doua izvoare". Poarta de intrare in tiirfunul subteran se afla in locitJin care paraullui Osiris se desp3rteain dou3. in povestea lui Alexandru, punctuJ culminant se atingea tot la intreHiierea dintre dOu3mOO,- nde lumina ,'piatra lui Adam", u locul unde Alexandru a fost statuit sa se intoarca. De asemenea mai est~ tradipa, inregistrata in Coran, care ii pune in acela~i plan pe AJexandru ~i Moise numindu-i "Cel cu doua coame" - plus ca in Biblie se afirma cii dupa ce Moise s-a intalnit cu Dumnezeu DeMuntele Sinai fata lui scosese "coame" (literal: raze). Arena ExoduJui biblic este peninsuJa Sinai. Concluzia, in urma tuturor acestor similaritati, nu poate fi decat di Alexandru, Moise ~i faraonii i~i indreptau p~ii spre riisarit. Aceasta a fost, yom arata mai departe, ~idestinatia lui Gilgamesh. Pentru a ajunge in 1ilmun in a doua sa ciilatorie, Gilgamesh s-a imbarcat intr-o "barcii a lui Magan", 0 nava de Egipt. Pornind din Mesopotamia, singurul drum era spre golf1.llPersico

zona

I.

ale carei ceruri au servit ca loc al bataliei finale dintre Horus si .:>em, Ire L.eos~I 1yphon. m Ideea ca aceasta calatorie a faraonului il duceain Sinai este intarita ~i de faptul ca AJexandru nu-i imita numai pe faraonii egipteni, ci ~iExodul condus de Moise. Ca in povestea biblica, punctul de plecare a fost Egiptul. Urmeaza apoi Marea Ro~ie- ale carei ape au fost despartite astfel incat israelitii sa treaca pe uscat. ~i in relatarea aventurilor lui AJexandru apare aceasta bariera de ape, numita cu insistenta

. .- .,._~.~- . _.~~".

230 / Zecharia Sitchin. .-.----.----------~_.

!.~te~l!!.~_<:!!r / ~~

Apoi, pe langa Peninsula Arabica, intra in Marea Ro~ie (pe care egiptenii 0 numeau Marea lui Ur). A~acum indica numele corabiei, urca spre Egipt. Insa destin~tia lui nu era Egiptul, ciTilmun. Atunci urma sa debarce pe tarmul vestic, in Nubia? In rasarit, in Arabia? Sau drept inainte, catre Sinai? (Vezi harta,

ajuns la locul in care apele lordanului se varsa in Marea Moartii.

Cand Moise s-a urcat pe un deal ce domina zona, puteavedea

la fel ca Gilgamesh- apelelucitoareale "mariijoase". In ciim-

Fig.2.)

pi~ de pe malul lordanului se ridica un ora~:Ierihon. Acesta bloca intrarea israelitilor in Canaan, a~aca au trimis doua iscoade. o femeie care avea un han in afara zidurilor cetatii a fost cea

Din fericire pentru investigatia noastrii, Gilgamesh a avut ghinion. Nava lui a fost scufundata de un zeu la inceputul voiajului. Nu ajunsese departe de S1imer,fiindca Enkidu (a carui prezenta pe nava a provocat scufundarea ei) s~arugat sa se intoarca inapoi la Uruk pe jos. Decis sa ajunga in Tilmun, Gilgamesh a pornit pe uscat. Daca tinta lui era tarmul Marii Ro~ii,ar fi trebuit sa traverseze peninsula Arabica. Insa el a pornit spre
nord-vest.~tim asta fiindca - dupa ce a traversat un de~ert ~i munti gola~i primul contact cu civilizatia a fost 0 "mare joa-

care le-adezvaluinotul.
.,Ii

sa". Alaturi de ea. era un ora~, iar la intrarea in ora~ un han. "Hangita" I-a avertizat ca marea pe care 0 vedea ~ipe care voia s-o traverseze era "Marea Apelor Mortii". A~a cum .unicitatea cedrilor de Liban a servit ca punctde identificare pentru prima destinatie a lui Gilgamesh, la fel ~i "Marea Apelor Mortii" ne ajuta in identificarea celei de-a doua. In intregul Orient Apropiat, in toata zona Antichitatii nu exista decat 0 singura astfel de.apa. Se nume~te la fel ~i astiizi:Marea Moar/ii. Este intr-adevar 0 "mare joasa", fiind cea mai joasa mare de pe planeta (1300 de picioare"sub nivelul marii). Apele . sale sunt atat de saturate cu saruri ~i minerale incat e~te lipsita

Numele ebraicpentru lerihon este Yeriho.Literal, inseamna "Ora~ul Lunii" - ora~ulinchinat zeului Lunii, Sin... Este exact ora~ul unde ajunsese Gilagamesh eu cincisprezece secole inainte de Exod. Exista insa lerihonul pe la 2900 i.Ch, cand Gilgamesh a pornit in cautarea sa? Arheologii sunt de acord ca lerihonul era locuit de la 7000 i.Ch. ~ia fost un centru urban infloritor de pe la 3500 i.Ch. Cu sigurantii era acolo cand a sosit Gilgamesh. Revigorat, Gilgamesh a pl~i1Uitcontinuarea calatoriei. Atlandu-se la capatul nordic al Marii Moarte, el a intrebat-o pe hangitii daca ar puteatraversa marea in loc s-o ocoleasca pe uscat. Daca ar fi luat-o pe uscat, ar fi strabatut drumul parcurs de israelieni, insa in sens invers. Fiindca Gilgamesh voia sa mearga in locul de unde venisera ace~tia.Cand in cele din urma Urshanabi I-a traversat marea, el.a pa~itpe tarm, credern la capatul sudic - cat de aproape de peninsula Sinai se putea.
De acolo urma sa 0 ia pe "drumul obi~nuit"

"\ I

0 ruta utili-

de oriceformade viata.

ura~w OlD aproplerea ManI Apelor Moqll era InconJuratde un zid imens. Templulsau era inchinat lui Sin, zeul Lunii. In
.

afara ora~uluiera un han.ProprietaraacestuiaI-a adapostitpe

Gilganiesh, oferindu-i ~i informatii. Similitudini extraordinare cu 0 aha poveste biblica nu pot fi trecute cu vederea. Dupa ce israelitii au mers prin de~ert vreme de patruzeci de ani, au ajuns la Canaan. Veninddin peninsula Sinai, eiinconjurasera Marea Moartii pe malul estic paoa au ...

zata de caravane - "spreMarea cea Mare care este in departare". Din nou, geografia este recognoscibila din terminologia biblica, fiindca Marea cea Mare este numele biblic pentru Mediterana. Ajungand la Negev, in sudul LanaanulUl,Ul1gaDlt:sll It:UUIC1 l :>a mearga spre vest, in cautarea a doi "stalpi". Acolo, i-a spus Urshanabi, trebuia sa coteasca ~isa ajunga intr-un ora~ numit Itla. Se afla la 0 oarecare distanta de Mediterana. Dincolo de ItJa era regiunea a patra a zeilor, zona interzisa. Era ItIa "ora~ al zeilor" sau ora~ al oamenilor? Evenimentele ~escrise de fragmentata versiune hitita a epopeei indica faptul ca era un or~ comun. Era un ora~ "sanc-

232 / Zecharia Sitchin -.-.------

1repte spre c(!r / 233

tificat", in care poposeau zeii care treceau prin apropiere. Insa ~i oamenilor Ie era pennis accesul. Drumul catre el era indicat de stalpi. Nu numai ca Gilgamesh s-;! odihnit ~i ~i-a schimbat hainele, insa a obtinut ~ioaia zilnica pe care 0 aducea cajertfa zeilor. Acest ora~ ne este cunoscut din Vechiul Testament. Era 10calizat in sudul Canaanului.la intrepatnmderea cu peninsula Sinai, 0 poana catre Campia Centrala. Sanctitatea lui este data de numele sau: Kadesh ("Sanctificatul"). Era distins de tizul sau din nord (situat in ,mod semnificativ in apropiere de Baalbek), care era numit Kadesh-Bamea (care, provenind din sumerianii, inseamna "Kadeshul de la s13lpiistralucitori"). in vremea patriarhilor, era inelus in domeniul lui Abraham, care "a umblat '"Ia Negev ~i locuia intre Kadesh ~i Shur". Ora~ul,ca nume ~ifunctii. ne este cunoscut ~idin legendele canaanite despre 2;ei.Sa ne amintim ca Danel i-a cernt lui EI un mo~tenitor;astfel ca acesta sa-i pomeneasca numele pe 0 stela,in Kadesh. Intr-un alt text ugaritic ni se.spune ca un fiu allui EI pe nume Shibani (.,AI ~aptelea")- o~ul biblic Beer-Sheba ("Fantan~ celui de-al ~aptelea") se poate sa fi fost numit a~a dupa el

Dussaud, exista un indiciu geograflc ce race legatura intre texte.

Ie ugaritice ~iExod: israelipi. conform Numerelor 33, au plecat de la Marah (Iocul CDape amare) la Elim (oaza cu curmali) ~i apoi la A/osh. Multe alte detalii care plaseaza pe EI ~ipe alte zeit1itimai tinere in teritoriul Exodului se gasesc intr-un text nurnit "Na~terea nobilil?r ~i a l,11inunaplor ei". In deschiderea lor. versurile z localizeaza actiunea in ..de~rtul Suffim" - de~ertul care margi' ne~te YamSuff (,,Marea Trestiilor") din Exod:
. _ '

Sa vina nobi/ii ~ifrumo~ii zei. flU ,Printu/ui. Sa fie 1'1ora~u/ Urearii ~i Mergerii. in de~ertu/ Suffim.

a ridicat un stalp comemorativ in d~ertul de langa Kadesh. intr-adevar. a13tCharles V~lleaud. cat ~i Rene Dussaud, care au inceput traducerea textelor ugaritice in periodicul Syria. au c1iZDt acord ca evenimentele din textele ugaritice se desfade ~oar~"in regiunea cuprinsa intre Marea Ro~ie ~iMarea Mediteranii", peninsula Sinai. Zeul Ba'al. caruiaii placea sa pescuiasca in lacul Sumkhi, mergea "sa vaneze in de~ertul Alosh", 0 zona
uo>v";U1.a uu ,",WIlIClI rl~. "u \ HI't}. f\.~a cum arata VIfOlleaud ~I

Textele canaanite ne ofera ~i un alt indiciu. Pe larg ei se refe~ la capul pantheonului ca ;,EI" - supremul. cel mai nobil .mai degraba un titlu generic decat nume de persoana. Dar in textul mai sus amintit zeul se identifidi sub numele de Yerah, iar sotia sa ca N(khal. "Yerah" este termenul semitic pentru Luna zeu cunoscut mai bine sub numele de Sin, iar Nikhal este transliteratia semitidi pentru NIN.GAL, numele sumerian al sotiei zeului LuniL Savantii.au avansat multe teorii referitoare la originea numelui peninsulei Sinai. Dintr-o data.motivul devine cIar- fiind... -'". . -. " __, _y_ 1'-, "-1"-;-&'&'&--..,a . . Putem vedea (in Fig. 72) ca simbolul zeului in al carui teritoriu ateIjza Discul inaripat era Semiluna. Descoperim ca in zona exista inca un Ioc-ce pow numele sotiei sale: Nakhl. . ~i astfel putem trage coneluzia ca Ii/mun era in peninsula
'

Sinai.

'

Fig.104

o analiza a geografiei. topografi~i, geologiei, climatului, fIorei ~iistoriei peninsulei Sinai va confirma identificarea noastea ~iva elarifica rolul peninsulei in afacerile zeilor ~i oamenilor.

234 / Zecharia Sitchin ---------------..

"

!repte spre cer / 235

Textelemesopotamienedescriu ilmunulca fiindsituat"Ia T

gura" a doua cufsuri de apa. Peninsula Sinai are fOnTIa nui triu unghi cu varful in jos ~iincepe in locul in care Marea Ro~ie se desparte in doua - Golful Suez la vest ~i Golful Elat (Golful
.

Aquaba)la est. Dadi intoarceminversreprezentariletinutului

lui Seth \inde se afla Duatul, obtinem 0 peninsula schematizata ce are toate trasaturile peninsulei Sinai (Fig. 105). Textele vorbesc de "tinutul muntos Tilmun". Peninsula Sinai este alcatuita dintr-o zona sudidi muntoasa, un platou muritos central ~i0 zona nordica inconjurata de munti, care se niveleaza treptat printr-o zo"na colinara nisipoasa catre coasta Mediteranei. Fa~iade pe coasta a constituit din vremuri imemoriale legatura dintre Asia ~iAfrica. Faraonii egipteni invadau Canaanul ~i Fenicia, precum ~ipe hititi. Sargon din Akkad sustine ca ,,~i-aspaJat armele" in Mediterana; "tarile de la mare" cele de pe coasta Mediteranei - "de trei ori Ie-am incercuit, Tilmun in mainile meIe a ajuns". Sargon II,' regele Asiriei in

V'

E3'

..:::=;....-' cJ
It

\
Fig.'105

--

!l

secolul opt i.Ch., sustine ca a,cucerit 0 zona ce se intinde "de la Bit-Yakirtpe taanul Marii Siirate ~ipana la grani~ cu Tilmuri". Numele "Marea Sarat~"a supravietuit pana astazi ca nume evreiesc al Marii Moarte,- 0 aIm confirmare a faptului ca TilmuIi se afla in apropierea ei. Cativa, regi asirieni mentioneaza "Paraul Egiptului" ca semn geografic marcant pentru expeditiile in Egipt. Sargon II il listeaza imediat dupa cucerirea Ashdodului, ora~ul filistin de pe coasta Mediteranei. Esarharddon, care a domnit mai tiirziu, se lauda astfel: ,,Ampornit asupra lui Arza la Paraul Egiptului; I-am pus pe Asuhili, regele lor in lanturi... Lui Qanayahm, regele Tilmunului, i-am cernt tribut." Numele':,Paraul Egiptului" este similar cu numele biblic pentru marele wadi din Sinai (rauri inguste care au apa numaiin anotimpulploios) nurnitWadiEl-Arish. Ashurbanipal, care i-a urmat lui Esarhaddon la tronul Asiriei, sustinea ca "am impusjugul de la Tyr,care este in Marea de Sus (Mediterana) ~ipana la Tilmun care este in Marea de Jos (Marea Ro~ie)". in toate instantele, geografia ~i topografia Tilmunului se potrivesc exact,cu cele ale peninsulei. Cu exceptia unor variatii neobi~n~ite, climatul peninsulei era in yremurile de atunci cel de astazi: un sezon ploios neregulat ce dura din octombrie pana in mai, in restul anului fiind complet uscat. Precipitatiile slabe 0 califica pe~tru categoria de~ert. Cu toate acestea varfurile de granit din sud sunt acoperite cu

7;'in~(Hi i~m~

i~r in 7onp.lp. norciir.p. nivp.lul ::mp.i este

fO:lrte nutin

sub nivelul solului. Tipice pentru mare parte a peninsulei sunt wadi-urile. in sud, ,apele ploilor se scurg fie spre est (catre Golful Elat) sau (cea mai mare parte), spre vest, in Golful Suez. Acolo s-au for.

mat cele mai pitore~ti wadi-uri, ca ni~te canioane. Dar majoritatea apelor se indreapta spre nord prin Wadi EI-Arish ~inumero~ii sai afluenti, care pe harta arata asemenea vaselor de sauge ale unei inimi uria~e. in aceasta parte a Sinaiului, adancimea wadi-urilor

,.

;,;;,;--~---"'.~

"--~~""-~"

236 -..-._----- Sitchin / Zecharia

!!!!E!e.re cer / 237.

variaza de la ditiva inci la cateva picioare, iar latimea de la .cateva piCioarela 0 mila ~imai bine dupa 0 ploaje serioasa. , Chiar ~iin anotimpul ploios, ploile sunt destul de neregulate. Ploi in rafaIa altemeaza cu perioade secetoaSe.Presupunerea ca in acest sezon ~i in imediata lui apropiere necesarul de apa este suficient este destul de iru?elatoare.~ s-a intamjJlatprobabil ~icu israelitii care au parasit Egiptulla mijlocullunii aprilie ~i au intrat in Sinai cateva saptamam mai tarziu. Aflandu-se in imposibilitatea de a.gasi apa necesara dupa cum se a~teptasera, a fost nevoie de interventia Domnului in doua rfulduri,pentru a-i

I.

aratalui Moiseundepoatesa 0 gaseasca..

Beduinii (nomazii loc11li), recum ~i alti calatori sezonieri p in Sinai pot repeta acest miracol, daca solul wadi-ului este bun. Secretul consmin faptul ca in multelocuri, albia pietroasa a wadi-urilor se afla pe un teren lutos, care absoarbe apa ce se scurge printre 'pietre. Cu putin noroc ~i~tiintase poate descoperi apa la doar cateva picioare de suprafata pamantului. Acesta sa fi fost marele miracol tealizat de Dumnezeu? Descoperiri recente in Sinai arunca 0 lumina noua asupra subiectului. Hidrologii israelieni, in asocie~ cu Institutul Weizmann pentru ~tiinte au descoperit ca, asemenea unor paTti din de~ertulSahara ~i unorn din Nubia, exism "apa fosila" - cama~iteale lacurilor preistorice din alte ere geologice ~in adancimiIe peninsulei. Rezervorul subteran are suficienta apa (s-a esti-:: mat) pentru a fi suficienta unei populatii ca a Israelului vreme de
"
tJ;

..

Ar fi putut rata nefilimii, eu tehnologia lor spatiala, 0 ase.,. menea oportunitate? Credem ca aceasm ipoteza, mai degraba decat modesta sapare asemenea beduinilor in albia unui wadi, a a stat la baza "miracolului" infiiptuit.de Moise la indicatia Dom-. nului. Ia toiagul cu care ai mcut minunile din Egipt, i-a spus Domnullui Moise. Ma vei vedea stand pe 0 anWJIitastanca. Love~te acea stanca ,,~idin ea va ie~iapa ~ioamenii vor bea" - suficienta apa pentru intregul popor, precum ~ipentru vitele sale. Ca maretia lui Yahweh sa fie recunoscum, Moise trebuiasa ia cu el ~i martori, a~a incat minunea a avut loc in fata "batrfulilor Israeli.dui". -o poveste sumeriana referitoare la Tilmun relateaza un eveniment aproape identic; Este povestea unei perioade. nefericite, cauzata de lipsa apei. Recoltele se uscau, animalele sufereau, oamenii sufereau. Ninsikilla, sotia regelui Tilmunului Enshag, s-a plans tatalui ei Enki:
Ora~ul pe care ni I-aidat... . Tzlrnun, or~ul pe care ni I-ai dat... Nu are ape in rauri... Neirnbiiiate sunt fecioarele. Nici 0 picatura de apa nu se aflii in ora~. Analizind problema, Enki a ajuns la concluzia ca singura ~olutie 0 reprezinta aducerea la suprafala a ape/or subterane. Adancimea acestora era insamai mare decat se putea-realiza prin simpla forare a unui put. A~a incat Enki a conceput un plan prin
'-'Ql'-' O)L.lU..UJ.l.l ':>U.1.1."'" 1"""1..1.'"''''.1.'''''''''''' u."" ""--'-' . -" .. ~--..

,.I.. ..n. ~nt.n'7an.1n_c'" n.. m"i hin.. .1.. 1>000 iI.. milp n!'ltr:ttp

de la Canalul Suez pana la Negev. De~i se afla la 0 adancime de aproximativ 3000 de picioare sub pamant, apa este subarteziana ~i se ridica prin propriile puteri paila la aproape 1000 picioare sub pamant. Forarile petroHere di~ campia de nord (la Nakhl) au dat in schimb peste acest rezervor. Alte focari au confirmat 0 descoperire uluitoare: in plin
.

Tatal Enid i-a .raspuns jiiceiNinsikilla: "Fie ca divinu/ Utu in cer sa se duca. o racheta cu el sa ia la santi/ sau $i din ina/firni s-o trirnita pe Pamant... $i din izvorul apelor Pamantului,

de~ert,la indemana utilajelor de forajmodeme, se afla un imens

lac cu apa minerala!
44i

EI sa scoata apa din parnant. ..

'238 / Zecharia Sitchin "___n_ h .__._

!!t!l!!~~P..1J!.E.~,.

!.J...3 ~

Astfel instruit, Utu/Shamash a dus la indeplinire planul: -I

Utu s-a urcat /a ceruri, Cu 0 racheta de sanu-i /egata, Din inaltimi spre Pamant a trimis-o... Din ina/timi/e ceru/ui a trimis-o. Prin pietre/e de crista/ e/ scoate apa, Din izvoru/ ape/or Pamantu/ui E/ scoate apa din pamant.

Putea striibate0 racheta.din cer pamantul ~iscoate la iveala apa potabila? Anticipand scepticismul cititorului, scribul afirma in inclieiere: ,,~i cu adevarat, a~a a fost." Miracolul a dat roade: THmuna devenit 0 tara "cu recolte bogate pe campuri ~ihambare plinecu grane", iar Tilrriuna devenit "port cu vase ~i cu marinari". Paralelele dintre Tilmun ~iSinai sunt duble: mai inta"i, xise tenta rezervorului subteran, al doilea, prezenta,lui Utu/Shamash (comandantul spatioportului) in apropiere. De asemenea, in peninsula Sinai se gasesc toate produsele pentru care Tilmun era renumit. Tilmun era sursa pentru pietrele pretioase de tipullapis lazuli, foarte apreciate de sumerieni. Este un fapt stabilit ca faraonii egipteni obtineau pietrele de turcoaz ~i malachit din Sinai. Prima zona de extractie a turcoazului este numitii astiizi Wadi
Magharah
IIUlIUIJIC

Fig.106 (dupa care au nurnit Sinaiul "Tara Mafkat"), se trage din verbul semitic insemnand "a extrage". Aceste zone minere erau in domeniul zeitei Hathor, care era cunoscutii atat sub numele "Regina Sinaiului" ~i"Regina Mafkatului". 0 mare zeitAa vremurilor
, de demult, una .din primele zeite egiptene, ea a fost poreclita de ei "Vaca"~i era reprezentata purtand coame (Vezi fig. 7 ~i 106). Numele ei Hat-Hor, scris hieroglific ca un ~oim in interiorul unui a fost interpretat de savanti ca insemnand "Casa lui chenar Horus" (Horus fiind reprezentat ca un ~oim). Insa literal ins emna "cas a ~oimului", ceea ce confirma concluZia noastra referitoare la locatia ~i functiile Tarii Rachetelor. Conform Encyclopaedia Britannica, "turcoazul era obtinut din Peninsula Sinai inainte de mileniul al patrulea LCh. in una , din primele operatiuni miniere de mare importantii".La vremea aceea, civilizatia sumeriana era de-abia la inceputurile sale, iar

~,

- Wadiul

Pe~terilor. Acolo fusesera sapate tuneluri in

""una U~ ~A}l&Va.a&'" ,,-a allu a-ull

WUUI-UIUI.I"I.}lUI,

:-~

~~n n:i:-t<>nnll n'I"; ..r" ..1.. ""tpnt"t

l1n milp.nill.

r.ine

ar fi
'

loc numit astazi Serabit-el-Khadim. Inscriptii egiptene datand din a treia dinastie (2700-2600 LCh.) au fost descoperite la Wadi Magharah, confirmandu-se astfel ca egiptenii ocupaserii minele ~iaveau acolo gamizoane permanente. Descoperirile arheologice, precum ~i reprezentiirile mcute de faraoni ale "nomazilor asiatici" capturati (Fig. 106),i-au convins pe savanti ca la inceput egiptenii au atacat minele operate de a1tii.'Intr-adevar, numele egiptean pentru turcoaz, majka-t

putut organiza atunci activitati1eminiere? Egiptenii spun ca este Toth, zeul ~tiintelor. Prin aceasta, ~i prin desemnarea Sinaiului :zeitei Hathor,. egiptenii imitau traditiile sumeriene. Conform' acestora, zeul care a organizat operatiunile miniere ale zeilor a fost EnId, zeul cuno~tintelor,iar Tilmun a fost oferit, din vremurile de dinainte de Potop, lui Ninhursag, sora lui EnId ~i EnliL In tinerete, ea a fost 0 mare frumusete, fiind ~i medicul ~ef al anunnakilor. Insa

1~.

240 I Zecharia Sitchin

,\
~I

T1Y!E!,P':.!..Eer 12~,

.,A

Fig, /07

la batranete fusese poreclitii "Vaca" ~i, ca zeita a ~unnalilor, era reprezentatii cu coarne de vaca (Fig 107). Sinaiul era 0 sursa majora ~i pentru cupru, iar egiptenii se bazau in special pe expeditii de jaf pentru a-I obtine. Pentru a face asta, trebuia sa intre mai adanc in peninsula. Un faraon din
.

'.f;

cel":lai'mare, centre metalurgice" din antichitate (Rivers in the Desert). Descoperirile arheologice confirmii inca 0 data textele bibike ~imesopotamiene. Esarhaddon, regele J\siriei, se lauda cii "Iui Qaniiyah, regele Tilmunului, i-am impus tribut". Qenifii sunt mentionati in VechiulTestament ca locuitori ai sudului Sinaiului, iar numele lor inseamna liter~1"fiet:ar,metalurg". Tribul caruia i s-a alaturat Moise dnd a fugit din Egipt in Sinai era cel al qenitilor. R.J'-Forbes (FheEvolution-of the Smith) a indicat ca termenul biblic Qain (smith, "fierar'~) se tiage din sumerianul KIN (",prelucrator"). Faraonul Ramses al III-lea, care a domnitin secolul unnator Exodului, a consemnat invazia pe care a rncut-o in tara,acestor fierari cu centrulla Timna-Elat:
Am distrus poporullui Seir, din, triburiIe Shasu. Am sfiiramat corturile lor, averea..precum ~i toa~e vitele, fiirii numiir. Au fost pu~i in lan/uri ~i i-am adus in Egipt imde i-am dat zeiIor, ca sc/avi in temple. Mf-amtrimis oamenii in Tara Veche, la minele .de alamii care sunt acolo. CoriibiiIe i-aupurtat intr-acolo pe unii, iar allii au mers pe spinarea miigariIor. Nu s-a mai auzit de 'asta, de cand a inceput domnia faraoniIor. Au giisit minele p/ine de alamii. Toatii a fost urcatii in galere. Au fost trimise in Egipt ~i au ajuns cu bine. Au fost fiicute griimadii in fa/a palatului, 0 sutii de mii de /ingoun. ~l Slraluceau ca aurul. Am chemat tot poporulsii Ie vadii, ca pe 0 minune.
.

dinastia a douasprezecea (epoca,lui Abraham) ne-a lasat acest comentariu asupra actiunilor sale: "Am ajuns la frontierele tarii striiine cu picioarele mele, umbland prin vai necunoscute, am ajuns la capatullucrurilor cunoscute." Se liiuda,ca nu a pierdut un singur om in aceasta actiune. Explorarile rncute in peninsula de catre savantii israelieni au scos la ivealii dovezi imbatabile a faptului ca "in vremeainceputurilor regatului egiptean, in mileniul trei i.Ch.,Sinaiul era ocupat de,triburi care prelucrau cuprul ~itriburi de mineri, care au rezistat penetrarii egiptene in teritoriile lor (Beno Rothenberg, Sinai,Explorations 1967-1972). "Se poate considera ca a existat 0 dezvoltare metalurgica deosebita... Erau mine de, cu__. ..L_' ___= "-: ~. _~ 1 ~.~ I
;:;.-';;'':'~-_':'-'T--,;-- -- r

'

..,

~--.

- __""'A_"'_'" v..... __

intindeau de la Partile vestice ale sudului peninsulei pana la rasarit la Elat in capul Golfului Aqaba." Elat, cunoscut in vremurile Vechiului Testament sub numele de Etzion-Gaber, era intr-adevar "Pittsburgul (Galatiul) Lumii Antice". Cu cca. douiizeci de ani in unna, Nelson Glueck a descop~rit la Timna, la nord de Elat, minele de cupru ale regelui Solomon. Minereurile erau duse la Etzion-Gaber, unde erau topite ~i rafinate ,,,intr-unul dincele mai mari, poate cbiar

"

Zeii it pedepsisera pe Enkidu sa-~ipetreaca testul zilelor in minele din Tilmun. A~a a conceput Gilgamesh planul dea lua 0 "barca de Egipt" !lide a pleca impreuna - fiindca "Tara Minelor" !li"Tara Rachetelor" se aflau in aceea!liregiune. Identificarea noastra se potrive!lte.

242 / Zecharia Sitchin Inainte de a continua cu reconstituirea evenimentelor istorice ~i preistorice, este important sa subliniem concluzia noastrli ca . Tilmun era numele sumerian pentro Sinaj. Pana de curiind, speciali~tii nu erau d~ acord cu aceasta idee, de aceea trebuie sa analizam opiniile contrare ~i sa aratam de ce sunt gre~ite. o teorie, ai cicei primi avocati au fost P.B. Cornwall (On the Location of Tilmun)., ideritifica Tilmunul (uneori transcris ,,Dilmun") cu insula Bahrein din Golful Persico Ea se sprijina mai ales pe 0 inscriptie a lui Sargon II al Asiriei, in care mentioneaza printre cei care-i plateau tribut pe "Uperi, regele Dilmunului", al carui palat este ca un pe~te, la treizeci ~i doua ore duble departare, in mijlocul oceanului din care mare soarele". Prin aceasta declaratie se intelege ca THmunul este 0 ~sula, iar savantii care sustin aceasta teorie identifica "oceanul diit care rasare soarele cu

Tlijite spre cer / 243

iT .PIA~ l

~0

~t

Fig.J08

raspuns complex. Geoffrey Bibby (Lookingfor Dilmun) ~i altii au sugerat ca Bahrein era un centro portuar. Produsele veneau din alta parte.wa navele care aduceau aceste produse nu luau totdeauna drumul Sumerului. Se opreau ~i desciircau marfurile in Bahrein, de unde faimo~iinegustori sumerieni Ie preluau ~iIe. aduceau in Sumer. Din aceasta cauza, spuneau scribii, ca produ' sele veneau din "Dilmun", adica Bahrein:
.

Insa de ce navelecare strabateaudistanteuri~e nu mai

GolfulPersic".~i au gasitca solutieBahrein.

Exista diteva scapari insa. Mai intfti,se putea foarte bine ca numai capitala Tilmunului sa fi fO,stsituata pe 0 insula. Textele fac distinctia intre ora~ulTilmun ~itara Tilmun. In al doilea rand, multe texte asiriene descriu ora~e ca fiind "in mijlocul marii" de~ieste vorba de ora~ede coasta sau situate pe promontorii (de pilda Arvad pe coasta Mediteranei). Apoi, daca este vorba de "oceanul de unde disare.soarele", nu s~potrive~tecu Golful Persic, care se afla in sud, n':lin est. In plus, Bahreinul se afla mult prea aproape de Mesopotamia, doar 300 de mile, ca sa fie vorba de 32 ore duble de mers pe mare. In ~aseore de navigat; chiar ~i agale, se poate acoperi 0 distanta mult mai mare. o alta problema a identificarii Tilmunului cu Bahreinul 0 constituie produsele pentru care era renwmt Tilmunul. Cb1ar~l in zilele lui Gilgamesh, nu tot Tilmunul era zona interzisa. Exista 0 zona in care erau osanditi oamenii la munca silnica, pentro extragerea cuprului ~ipie.ti-elor retioase. Asociat de multa vrep me cu Sumerul, Tilmunul ii fumiza lemn de esente rare. Din agricultura, el fumiza lumii antice ceapa ~icurmale. Bahreinnu avea nimic din toate acestea, cu exceptia unor curmale. Pentro aeluda problema, adeptii teoriei au dezvoltat un

taceau... cativa pa~i, pana in Mesopotamia ~i desciircau in Bah,. rein 0 marta ce trebuia sa ajunga in Sumer? In plus, aceasta teorie este in contradictie cu alte afirmatii ale regilor sumerieni care ci-

tau corabiile din Tilmun, alaturi de cele din alte tan, ca venind in
porturile lor. Ur-Nanshe, un rege din Lagash ce a domnit la doua sute de ani dupa ce Gilgamesh a fost rege in Uruk, sustinea ca ,,mandrele corabii din Tilmun... imi aduc tribut lemn". Recunoa~tem numele Tilmun in inscriptie (Fig. 108) dupa pictograma pentro ,,racheta". Sargon, primul conducator al Akadului, se lauda ca "in portul Akadului vin multe corabii din Meluha, corabii din Magan. ~i corabii d41 Tilmun".

. .., , .I. -":r--- -- - .-, branza ~i alte produse din Lagash catre Tilmun (cca. 2500 tCh.), nu se mentioneaza insa alte transporturi catre vreo insula. Unul dintre oponentii de fiunte ai teoriei este Samuel N. Kramer (Dilmun, " The Land of Living ") care sublinia faptul ca textele mesopotamiene vorbesc despre el ca despre un "tinut depactat", care putea fi atins nu tara marl riscuri ~i primejdii. De asemenea, el acorda 0 mare importanta faptului ca textele plaseaza Tilmun in aprop~erea a doua cursuri de apa, ~i nu in apro-

In mod clar, corabiile aduceau produsele din Tilmun direct in Mesopotamia, a~ cum economicul ~i logica 0 dicteaza. De asemenea, textele antice vorbesc ..1 despre ___ .L ____" sumerie~e exporturile ;n ,..;1 n :_;.,..-: : t
,
f ....

244 / Zecharia Sitchin ---

rTf!p-u:~cer /245 mash (zeul al carui $imbolera soarele, nu So~le ~i) wca la cer cu rachetasa. Cuvinteleepopeiilui Gilgameshsuntfoarte clare:
La muntele lui Mashu a sosit. $i ziua s-a uitat /a Shem-uri Cum pleaca # cum vin... Oamenii rachete/or vegheazii poarta... Pe Shamash i/ apiira Cum, e/ urea ~i coboara.

pierea sau chiar in mijlocul unui singur ocean. Textele acadiene spun di Tilmun se afla inapi narati - "Ia gura a doua ape curgatoare". Ghidat de 0 altii declaratie, care spunea ca Tilmun era locul "de unde rasare soarele", Kramer conchide mai intai ca Tilmun nu este 0 insula, ~ial doilea, ca trebuie localizat undeva la est de Sumer. Cautand spre est un loc care sa se potriveasca descrierii, el vine cu ideea unui punet la intersectia Golfului Persic cu Oceanul Indian. Sugestia sa este Baluchistan sau undeva pe . valea fluviului Indus. Ezitarea lui Kramer provine din faptul ca listele geografice sumeriene nu listeaza Tilmunul in apropiere de astfel de tiiri rasaritene ca Elam ~iAratta. in schimb, ei pun laolalta tarile inrudite Meluhha (NubialEtiopia), Magan (Egipt) ~iTIlmun.Apropierea dintre Tilmun ~iEgipt este atestatii in povestea "Enki ~i Ninhursag", unde numirea lui Nintulla ca "Domn in Magan" ~i 'a lui Enshag ca "Domn pe~te Tilmun" capata aprobarea celor doi. Este de asemenea evident din remarcabilul text, scris ca 0 autobiografie a lui Enki, in' care sunt intati~ate' activitatile de dupa Potop. Din nou, Tilmun este listat ~napropiere de Magan ~i Meluhha:
TariIe Magan ~i TIlmun sl? uita la mine, Eu. Enk;': trag barca TIlmun la coasta, incarc barca Magan pana la cer. reseu:u: uurt:' Utt::lYlt::tU,,,,t::t Duc aur ~i argint.

Acolo era, intr-adeviir,locul un~ fusese dus Ziusudra:

in Tara Riispantiei in muntosu/ TI/":'u;, Locul unde Shem-urile urea L-au pus sa ~ada..

Aici - fiindu-i refuzatiipermisiunea de a wca inar-un Shem ~icaumnd apoi numai sa vorbeasea cu Ziusudra - a ~it Gilgamesh pe muntele Mashu diD Tilmun - Muntele lui Moise, din peninsula Sinai. Botani~tiimoderni au fost uiniiti de varietatea Rorei peninsulei, gasind mai bine .de0 mie de specii de plante, molte dintre ele unice. Acolo unde exista apa - in oaze, sub suprafilta dunelor de pe coasta sau in albiile wadi-urilor - copacii !jiarbu!jtiicresc intr-un mod impresionant, adapmndu-se perfect la condipile cli. t ~..1 _ ___~__ _1_ C"I:__:..1..': - 1'---- -0---Partile nord~tice sunt cele care au constituit sursa cepelor
atat de -vestite. Numele dat de noi acestei specii,' sea/lion, poartii

in ceea ce prive~te apropierea Tilmunului de Egipt, lucruriIe par clare, insa ce ne' facem cu afirmatia ca "ca s<:>areleasare r din Tilmun"? Raspunsul este foarte simplu: aceasta afirmatie nu exista. Textele nu spun "acolo unde rasare soarele", ci "unde Shamash urea ". Tilmun nu se afla deloc in est, ci era locul de unde UtulSha-

in el pe cel al portului de unde era livratiiin Europa: Asea/on. pe coasta Mediteranei. ' Unul din copacii adaptati celmai bine situatiei este acacia, car~ ~i-a acomodat rata mariti a transpiratiei crescind numai in albiile wadi-urilor.Profitand de umezeala de acolo, el poate triii zece ani tara 0 picatura de apa. Es~ un copac al ciirui lemn era

--"-"_.

--

246 / Zecharia Sitchin ------

Trepte spre cer / 2,!Z

,
ea, Ezechiel era bine familiarizat cu aceasta temii decorativii din reprezentiirile mesopotamiene (Fig. 109). Aliituri de discul inaripat (emblema celei de-a douiisprezecea planete), simbolul cu cea mai mare ocurenta era cel al Pomu/ui viet;;. In Der A/te Orient, Felix von Luschau a spus, inca din 1912, despre capitelurile coloanelor ionice (Fig. 110a), precum ~i despre cele egiptene (Fig. 1-1 b)cii erau de fapt stiliiari ale Pomului vietii O in fonna unui curmal (Fig. 119c) ~i confirma 0 sugestie anterioara confonn ciireia PomUt viepi ar fi fost 0 specie deosebitii a curma, lului. Tema curmaluhJi ca Porn al vietii a fost preluatii ~ide musulmani, putfutd fi observatii in moscheile din Egipt (Fig. 110d). Multe studii importante, cum ar fi De Boom des Levens en Schrift en Historie, de Henrik Bergema ~i The King and the Tree of Life in Ancient Near Eastern Re/igi~n deWidegrenm au aratat cii ideea ca unastfel de copac cre~te in laca~ul zeilor s-a raspandit din Orientul Apropiat in intregul Orient, fiind 0 tema a tutu-

foarte pretuit.in an.tichitate.Confonn Vechiului Testament, din el a fost construitii arca lui Noe, precum ~i;lite componente ale Tabemacolului. Regii sumerieni it importau pentru decorarea
templelor. ..' . .

Un alt copac onIniprezent in Sinai este tamariscul- copac de marimea unui arbust care marcheaza cursul wadi-urilor, radii. cinile lui patrunzand adanc in pamant pentru a gasi apa, putand . supravietui chiar ~icu apa siiratiisau salcie. Totu~i, copacul prin definitie al Tilmunului antic era curmalul. ~i acum este cel mai important copac din punct de vedere economic. Neavand nevoie de vreo atentie deosebitii; el ofera beduinilor fructele sale, ciimilelorie fumizeaziiramuriie ~i frunzele, trunchiul este folosit pentru constructii ~ifoc, nimurile pentru acoperi~uri,fibrele pentni franghii. ~tim din scrierile antice eii era exportat din plin. Curmalele erau atat de mari ~igustoase incat faceau parte din meniul zilnic al zeilor dirt Uruk (ora~ullui Gilgamesh), unde se specifica: "In fiecare zi a anului, pentru cele patru mese ziIriice,trebuie oferite zeilor 108 masuri de curmale de rand ~i curmale din Tara Tilmun..." Cel mai apropiat ~iantic ora~era lerihon, al ciirui epitet biblic era "Ora~ulcurmalelor". Cunnalul a fost adoptat .destul de devreme ca simbol religios in Orientul Apropiat. Psalmistul biblic promite ca drept credinciosul "caun curmal va inflori". Profetul Ezechiel, in viziunea Templului din lerusalim reconstruit, I-a viizut decorat cu ,;heruvimi ~icurmali, ~i fiecare heruvim era intre doi curmali ~i fiecare curmal era intre doi heruvimi". Aflandu-se la v'remea
It:Spt:l:LlV<1 pHIllIt: t:AII<1I.ll<1UU~ll:U IOf\<1 ue oaOllomem am JUoe-

ror religiilor.
.

Sursa acestor reprezentari~i credinte erau consemnarile

1i/mun, Unde baba spune "nu sunt biitranii ", Unde mo~u/ spune "nu sunt biitran ".

sumeriene despre Taramul Viilor:

Sumerienii, mae~tri ai jocurilor de cuvinte, numeau Tara Rachetelor TILMUN; tennenul putea sa insemne ~i "tara viilor" fiintl('l:~ TIT tn!:1liInC!P~mn~ ~1

..

"i~t~"

Dnrnnl

",;.4:11I,,;; :_ ...n _.-&

meriana GISH.TIL;

de asemenea,

GISH inseamna

~i obiect creat

de mana omului,astfel ca GISH.TILputea sa mai insemne ~i "Vehicululvietii"- 0 racheta. .

~i in acta, deseori intiilnim reprezentati doi "vulturi" salu-

tfutd0 racheta,nu un curmal(Fig.60).

..

Fig.109 ..

Legaturile devin ~i mai stranse, daca observam ca in arta greaca omphalosul era asociat cu un curmal. Intr-o reprezentare a oracolului de la Delphi putem vedea 0 replica a omphalosului

- --..
248 / Zecbaria Sitchin

"'"-~..IIII

~-

~ ~71Ij;,r\1
,
"'-,,'

:~:::::::~:', ~:::::::~ .:~-" :-~)-r/-

Treptespre cer /249

~

\\;~~)'

-'-, ,

'>

Fig. I/J d

b.

c Fig. 110

plasati in fata templului, in apropiere de un cunnal (Fig: III). Cum un astfel de copac nu cre~e in Grecia (savantii ~red ca), este vorba de unul artificial din bronz. Asocierea oinphalosului cu cunnaIuI ern probabil un simbolism de baZii,'fiindca' aceste reprezentari se repeti ~iin cazul celorlalte oracole grece~ti. Mai devrem.eam.aritat ci omphalosul servea drept legatura intre greci, egipteni, nubieni, canaaniti~i Dual.,Acum, am aratat ci aceasti "piatri a splendorilor" ern legatiide cunnal- copacul pun VWUI. intr-adevar, textele smneriene ce insotesc reprezentari ale heruvim.iloriocIud unnitoarele iocantatii:
Copacul maroniu allu; EnIci il fin in mana, Copacul CilTf!' pune numiiratoarea, marea arma a s

Oreprezentare mesopotamiana infii~ un zeu cefine in mana un astfel de copac (Fig. 112). EI oferi Pomul vietii unui rege in locul nurnit ,,Patru zei". Am int3lnit deja acest loe in textele egiptene: erau cei patriJ zei ai celor patru puncte cardinale, aflati UingaScara spre cer din Dual. Am viizut, de asemenea, ~i ca Scara spre cer sumeriana era asociati cu un cunnaI (Fig.-72). , Astfel incat nu maiavem nici un dubiu ci tinta ciutirilor Nemuririi din antichitate ern un spatioport, aflat undeva in peninsula Sinai.

Fig.1~2

cerului. Ilfininmiinii. Cunnalul, 11Ul1'ele copac aloracolelor; if fin in mana.

'

Treptespre cer / 251 cePtie: profetul Ilie. La cca. patru secole dupa Exod, el s-a salvat omorand ni~te preop aizeului Ba'al pe muntele Carmel. Indreptandu-se spre muntele din Sinai, s~a ratiicit in de~ert. Un Inger at Dornnului I-a readus I-a viata'~i I-a pus intr-o pe~tera a muntelui.

XI MUNTELE STRANIU
Undeva ~ peninsula Sinai, nefilimiii~i infiintasera spatioporml postdiluvial. Undeva in peninsula Sinai, muritorii - ditiva ale~i numai, cu binecuvantarea zeilor - se puteau apropia de un anumit munte. Acolo, "tnapoi", i-a spus un paznic om-pasare lui Alexandru, "fiindca pamantul pe care calci e numai al Domnului". Acolo, "Nu te apropia!" i-a ordonat Durnnezeu lui Moise, "fiindca pamantul pe care calci e stant". Acolo, oameni-~oim I-au atacat pe Gilgamesh cu razeIe lor, pentru a-~i da seama ca nu era in intregime muritor. Sumerienii numesc acest munte al intalnirilor Muntele MA.SHU, muntele corabiei supreme. Pove~tile despre Alexandru it numesc Muntele Mushas - Muntele lui Moise. Identitatea naturii ~i functiilor, cuplata cu numele identic, sugereaza ca in toate cazurile este vorba de acela~ipunct geografic. Se pare ca raspunsulla intrebarea "care munte este?" devine foarte simplu: nu este mootele Exodului, Muntele "Sinai", marcat in mod clar pe hiirtile peninsulei, cel mai inalt varf dintr-un masiv de granit aflat in sudul -- - . Sinaiului? .
1 ...~_~___~

Astazi, se pare, nu este nevoie de ajutorul ingerilor pentru . a ajunge pe' muntele Sinai. Pelerinii modemi, a~a,cum au flicut altii secole de-a randul, vin la manastirea Sf. Katarina(Fig. 113),numita astfel dupa martira Katarina din Egipt, al earui trup a fost adus de ingeri pe varful care Ii pow numele. Dupa odihna de noapte, pelerinii incep ~aurc,eGebel Mussa ("Muntele lui Mo~se"in arab!). Varful sudic al unui masiv ce se'intinde pe doi kilometri in sudul manastirii este considerat "traditionalul" Munte Sinai cu care soot asociate teofania ~i acordarea Legii (Fig. 1l4). Urcarea varfului este destul de dificila, insernnand 0 ascen-. siune de cca. 2500 de picioare. 0 cale 0 reprezintii cele 4000 de trepte sapate de calugari in munte. 0 alta, mai u~oara, dar mai lunga cu cateva ore, incepe in valea dintre masiv ~iun munte din apropiere numit dupa Jethro, socrul lui Moise, ~i urea gradat pana cand ajunge la ultimele 750 d~ trepte ale primului drum. In acea inters~ctie s-a intalnit Ilie cu Dornnul. o capela cre~tina ~i un altar musulman, amandoua mici ~i construite modest, marcheaza locul unde i-au fost date lui Moise Tablitele Legii. 0 pe~tera din apropiere reprezintii "crapatuIil stancii" unde I-a pus Durnnezeu pe Moise cand a trecut pe langa el. Un put aflat pe drumul ce coboara muntele'este considerat locul unde Moise a adapat turmele socrului sau. Fiecare eveni1.1..\.011..&" U""" 1.""6""

!...JAVUUl I.1.1 io...}I..""'..,..'" v U .l,

- --- --

-- - _..:..-

8.""

_u

_u

--

--"-0-"-- --------

~i trei de secole prin sarbiitoarea Pa~telui evreiesc. Insernnarile religioase ~iistorice ale evreilor sunt pline de referinte la Exod, caIatoria prin pustiu ~iajungerea ,laMuntele Sinai. Oamenilor Ii se aduce aminte de fiecare data de teofanie, cand intregul popor al lui Israel I-a vazut pe Dumnezeu pe mootele sacru. Cu toate acestea, locatia muntelui este minimalizata, nefiicandu-se nici 0 incercare de a se plasa acolo un laca~de cult. In Biblie nu exista nici 0 incercare de intoarcere la locul aparitiei, cu 0 singura ex-

Gebel Mussa. Din varful'lui Gebel Mussa se pot vedea celelalte varfuri. ale inasivului din care face parte. In mod surprinzator. este mai mic decat multi dintre vecinii sai! Intr-adeviir,in sprijinullegendei Sf. Katarina, calugarii au pus un sernn in manastire pe care este scris:
pe

252 I Zecbaria Sitcbin

~.'~.

Fig. 113

Fig.115 ciuda credintelor vechi - Dumnezeu nu a dus pe CojJiii lui Israel pentru a Ii se arata ~i a Ie acorda Legea pe eel mai inalt munte. Gre~ise Domnul muntele? In 1809, savantul elvetian Johann Ludwig 'Burckhardt a sosit in Orientul AprQpiat in numele Asociatiei britanice pentru nmmnv::Irp::Inp~~nnp.ririi niirtilnr intp.rin:lrp.:lIp.Africii. Shloiino obiceiurile arabe ~i musulmane, ~i-a pus. pe cap turban, s-a im.bracat ca un arab ~i ~i-a schimbat 'numele in Ibrahim Ibn Abd Allah - Avram fiul servitorului lui Alah. A reu~it astfel sa calatoreasca incolo ~i-ncoaee in zonele interzise necredineio~ilor, deseoperind templele egiptene de la Abu Simbel ~i ora~ul nabatean de la Petra, in Transiordania. Pe 15 aprilie 1816, el a pornit intr-o ealatorie eu eamila din Suez, la eapul Golfului Suez. Tinta lui era sa refacadnWlUl Exo-

Fig. 114

Altitudine Muntele lui Moise Muntele Sf Katarina

5012 picioare 7560 picioare 8576 picioare

Dacii suntem co~i astfel cii Muntele Sf. Katarina este intr-adevir eel mai in3lt - de fapt. eel mai inalt din toata peninsula - ~i deci ales in mod corect de ingeri pentru a ascunde trupul sfiotei, credinciosul nu pbate fi dedit dezamagit ca - in

254 / Zecharia Sitchin

"

Trepte spre cer / 255

dului biblic ~i astfel sa stabileasca identitatea corecta a muntelui Sinai. Uimand ruta pe care caIatorisem israelitii, a mers spre'sud pe coasta vestica a peninsulei. AcolQ, muntii incep earn de la zece-douazeci de mile de coasta, creand o zona costala de~ertica, taiata ici-colo de wadi-uri ~i cateva izvoare cu apa terma1a, printre care unul elJl foarte vizitat de faraonii egipteni.
,

ajunge la ~ia costala, Burckhardt a urcat pe un munte ce se

ridica la 6800 de picioare inaltime

- Muntele

Serbal, unul dintre

In drumulsau,Burckhardtnotageografia, opografia~idist
tantele. A comparat conditiile ~inumele locurilor cu descrierile ~i numele din Biblie. La capatul platourilor, natura a plasat 0 centum de nisip, care separa platoul de centura nubiana, servind ca 0 cale de traversare a peninsulei. Acolo Burckhardt a pomit spre interior ~idupa 0 vreme a luat-o spre zona granitica, ajungand la manastirea Sf. Katarina dinspre nord (~a cum se face, astazi prin rutele aeriene).
,

11

Unele din observatiilesale sunt de un deosebit interes.

Zona produce curmale excelente. Calugarii trimit cutii mari ca tribut sultanului la Constantinopol. imprietenindu-se cu beduinii din zona, ace~tiaI-au invitat la sarbatoarea Sf. Gheorghe, pe care ei it numesc "El Khidher" - "ve~nictanarul"! Burckhardt a urcat pe muntii Mussa ~iKatarina ~ia cercetat zona cu atentie. A fost fascinat in special de muntele Umm Shumar - cu numai 180 picioare mai mic decat muntele Sf. Katarina - aflat oarecum spre sud-vest de grupul Mussa-Katarina. De la departare, varful sau straIuce~tein soare "cu cea mai stmlucitoare culoare alba", datorita unor particule de mica din rocile de granit, "formand un contrast uluitor cu r~~ul granitu'

cele mai inalte din peninsula. Acolo a gasit urine de peh~rini~i numeroase inscriptii. Alte cercetari au aratat ca principalul centro monastic din Sinai a fost la Wadi Feiran, HingaSerbal- ~inu la Sf. Katarina. Cand elvetianul ~i-apublicat descoperirile (Travels in Syria and the Holy La'nd),concluziile sale au ~ocat amt lumea ~tiintifica, cat ~ipe cea teologica. Adevaratul munte Sinai nu era muntele Mussa, ci muntele Serbal! Inspirat de scrierile hii Burckhardt, contele francez Leon de Laborde a venit.in Sinai in 1826 ~i 1828. Principala sa contributie la cunoa~terea zonei au fost extraordinarele haqi ~i desene. El a fost urmat in 1839 de artistul scotian David Roberts. Desenele sale deosebite, in care imbina acuratetea detaliului cu sclipiri ale imaginatiei, au fiicut mare valva intr-o epoca ce nu cunoscuse inca fotografia. Urmatoarea calatorie i.n)portantain zona a fost fiicuta de americanul Edward Robinson, impreuna cu Eli Smith. La fel ca Burckhardt, ei au plecat din Suez pe spinarea camilelor, inarmati cu cartea acestuia ~i haqile lui Laborde. A (ost nevoie de treisprezece zile de primavara pentru a ajunge la Sf. Katarina. Aco10,Robinson a analizat cu atentie legendele calugarilor. A aflat astfel ca la Feiran s-a aflat intr-adevar un centru monastic superior condus uneori chiar de un episcop, caruia manastirea Sf. Katarina ~ialte a~ezarimonastice din zona ii erau subordonate.
'

lUlU OlD P,U\IlIJ JV4;)~

~~~m}'."~ :"~' y:.:..~_:__ ;: ;~~~___I_":._.M

Uln oocumenLt~

~n puve:SUIl

a aual

\;a IIlWI\1I IVlU;);)4 'jII &.cual ma

deosebita ca ofem 0 viziune netulburata a Golfului Suez ("el-Tor se vedea cu claritate") ~i a Golfului Aqaba (Golful Elat). In inscrisurile manastirii, Burckhardt a descoperit ca Umm-Shamar a fost principalul' laca~ monastic. in secolul cincisprezece, "pe
acolo treceau caravanele de magari catre el-Tor, fiindca este cel mai scurt drum catre port". La intoarcere, a luat-oprin Wadi Feiran ~ioazele sale - cele

nu au avut vreo importanta in primele secole cre~tine ~i ca suprematia manastirii

a aparut

de-abia in secolul ~aptesprezece,

mai maridin Sinai.Acolounde wadi-ullasa in urma muntii~i

cand celelalte comunitati monastice, nefortificate, au cazut prada invadatorilor.Cercetand traditiile arabe; a aflat ca numele biblice "Sinai" ~i,,Horeb" erau complet necunoscute localnicilor, ,.' ele fiind aplicate de calugari. .' Sa fi avut dreptate ,Burckhardt? Robinson (Biblical Researches in Palestine,Mount Sinai and Arabia Petraea) a desco-

-:-:

::--:~

I~

_ 811

Trepte s~~ ceT;! 2~.?

256 I Zecharia Sitchin -.-

i.;

perit 0 serie de probleme legate de ruta propUs3de Burckhardt ca fiind urmata de.israeliti ~i astfel s-a abtinut sa sustina teoria'
acestuia. '

Posibilitatea ca traditia inradacinata ce identifica Muntele Sinai cu muntele Musa sa fi fost incorecta a constituit 0 provocare caceia egiptologul ~i fondatorul arheologiei ~tiintificeKarl Richard Lepsius nu putea sa-i reziste. EI a traversat Golful Suez cu vaporul, ajungand la el-Tor ("Tauml"), ora~ulport ce consti-, tuia punctul de plecare al pelermilor cre~tini catre Sf. Katarina, inainte ca musulmanii sa-I cucereasca ~i sa-I foloseasca drept principala oprire ~ipunct de decontaminare in drumul spre Mecca. in apropiere se afla muntele Umm-Shumar,pe care, din cand in cand, Lepsius I-a analizat in calitate de "candidat" alaturi de Mussa ~iSerbal. Oar dupa 0 cercetare atenta s-aconcentrat asupra problemei la ordinea zilei: Mussa sau Serbal? Oescoperirile sale au fost publicate in Discoveries in Egypt, Ethiopia and the Peninsula of Sinai 1842-1845 ~iLetters from Egypt, Ethiopia and Sinai, ultima incluzand (in traducere din germana) textul integral al raportului catre; regele Persiei, sub patronajul caruia calatorise. Lepsius a ridicat obiectii in ce prive~temuntele Mussa aproape imediat ce a ajuns in zona: "Oe- , partarea acestei zone, distanta' fata de principalele drumuri din zona ~i pozitia sa deosebita it fac perfect pentnl hermiti, insa tocmai de aceea este inacceptabil pentru aglomerari umane." Era sigur ca sutele de mii de israeliti n-ar fi avut cum sa supra,:::-':_M:: :''' nntplp Mm:AAe intreaga perioada a ~ederiiacolo n (aproape un an). Traditiile monastice datau din seCOlUl ase, a ~ mai stabilit el, a~aincat nu era deloc'candidatul potrivit.
'

aceasta zona ar fi justificat atacul amalekitilor (la Rephidim, in apropiere de Muntele Sinai). in zona muntelui ~ussa nu se afla nici un teren fertil care sa merite razboiu1.Moise a ajuns prima data pe munte in cautare de pii~unipentru turmele sale; Ie putea gasi la Feiran, nu pe,pustiul munte MU8sa. Oar daca nu muntele Mussa, de ce Serbal? Pe Uingaa~ezatea "corecta" la,Wadi Feiran, Lepsis a gasit ~i 0 serie de dovezi concrete. Oescriind muntelein culori vii, el a raportat ca a descoperit in varfu" sau ,,0 rovina, inconjurata de cele cinci varfuri ale muntelui Serbal, care a1catuiesc0 coroana". in mijlocul rovinei a gasit urmele unei vechi a~ezari.Acolo, sugereaza el, s-a a~etat "Slava lui,Dumnezeu", in fata ochilor poporului lui Israel (adunat pe campia din vest). Cat despre eroarea gasita de Robinson in ruta propusa spre Serbal de Burckhardt - Lepsius a oferit o altemativa care corecta problenpl. Cand concluziile prestigiosului savant au fost publicate, ele au zguduit comunitatea ~tiintificade doua ori: mai intii el nega identificarea muntelui Sinai cu muntele Mussa, votand pentru Serbal; in al doilea, el ata~a ruta Exodului, luata paoa atunci drept buna. Oezbaterea care a urmat a durat mai bine de un sfet de secol ~i a produs discursuri pro ~i contra ale altor cercetatori, printre care Charles Foster (The Historical Geography of Arabia; Israel iTJ Wilderness) ~i William H. Bartett (Forty Days in the the Desert on the Track of the israelites). Ace~tia au adaugat sugestii, confirman ~idubii. in 1868, guvemul britanic s-a alaturat Pa~_:.:_- r~:,l" t;nn ~I\nrl trimitand 0 expeditie pe scara larga in Sinai. Misiunea sa, pe langa opera geodezica ~lde canare. erd uc a stabili, 0 data pentru totdeauna, ruta exodului ~i locatia muntelui. Sinai. Grupul era condus de capitanii Charles W. Wilson ~i Henry Spencer Palmer din Corpul inginerilor regali. Includea pe profesorul Edward Henry Palmer, un cunoscut orientalist ~i arabist. Raportul oficial al expeditiei (Ornance Sl4Vey of the Peninsula of Sinai) a fost largit separat de catre cei doi Palmer.

Muntele Sinai, a subliniat el, se afla intr-o campie de~ertica.

'

in scripturi mai era numit ~i muntele Horeb (al uscaciunii). Mussa era in mijlocul unui lant muntos. Pe de alta parte, zona de coasta din jurul muntelui Serbal se potrivea mai bine - suficient de .IargapentIlJa permite intregului popor israelit sa urmareasca teofania. lar valea wadi-ului Feiran el1lsingura ce-i putea hrani pe to,i, dimpreuna cu animalele lor.Mai mult, numai prezenta in

~.

.,

""l!r---

_ 'i'_ _":'1

---

;. __

_~..'

---'-~-'

;"';.' .

258 / Zecharia Sitchin ---'-'-'--'--

7rep!!-'!p"re ce,:.! 259

Cercetatorii anteriori venisera in Sinai pentru perioade scurte, mai ales primavara. Expeditia Wilson-Palmer a plecat din Suez pe II noiembrie 1868 ~i s-a intors in Egipt pe 24 aprilie, 1869- ramanand in peninsula de la inceputul iemii pana in primavara urmatoare. Astfel, una din primele descoperiri a fost ca muntii din sud sunt foarte reci iama, iar zapada face treditorile impracticabile. Varfurile inalte, precum Mussa ~i Katarina, raman acoperite de zapada toata iama. Israelitii - care nu mai v.azuserazapada in Egipt - au ramas in aceasta zona 0 iama intreaga. Cu toate acestea, in Biblie nu se face nici 0 mentiune despre zapada ori macar despre frig. In vreme ce capitanul Palmer (Sinai: Ancient Historyfrom the Monuments) a oferit date rezultate din descoperirile arheologice (habitat, prezenta egipteana, inscriptii in primul alfabet cunoscut), sarcina profesorului Palmer a fostsa traga concluziile grupului referitor la ruta ~iI~'munte. In ciuda unor dubii, grupul a r~fuzatmuntele Serbal, acceptand insa Mussa, dar intr-un alt fel. Cum in fata acestuia nu exista 0 vale suficient de larga in care sa se stabileasca israelitii, Palmer a oferit 0 alta solutie: adevaratul munte Sinai nu era vaml sudic al masivului (Gebel Mussa), ci eel nordic, l?as-Sufsafeh, care da spre "imensa campie Er-Rahah, unde se pot stabili cel putin doua milioane de persoane". In ciuda traditiei inradacinate, spune el, "suntem nevoiti sa respingem ideea ca varful Gebel Mussa este mun~e~e Legii. Parerile profesorului Palmer au fost curand criticate, sprijinit,. ~!l11 mnrlificate de altii. Nu peste mult timp, au aparut ~ialte

~1.'

Articolul indica un anume varf allui el-1ih ca fiind adeviiratul munte Sinai. A~ ca, in 1873, un geograf ~ilingvist pe nume Charles T. Beke (care a explorat ~i cartat izvoarele Nilului) a pornit "in cautarea adevaratului munte Sinai". Cercetarea lui a stabilit,-ca. muntele Mussa a fost nurnit a~adupa un calugar din secolul patru pe numtrMussa ~inu dupa biblicul Moise ~ica acest nume a aparut de-abia de pe la 550. A mai aratat ca istoricul evreu Josephus Flavius (care a consemnat pentru romimi istoria poporului sau dupa caderea lerusalimului in anul 70) descria muntele Sinai ca fiind cel mai inalt din zona sa, ceea ce exclude din start Mussa ~iSerbal. De asemenea, Beke s-a intrebat cum ar fi putut porni israelitii spre sud ~i sa treaca de gamizoanele egiptene care pazeau zona miniera. Intrebarea sa a ramas una din obiectiile ramase tara r!spuns referitoare la localizarea sudidi a muntelui Sinai. Beke nu va intra in istorie ca descoperitor al muntelui Sinai cum ar indica titlul operei sale (Discoveries of Sinai in Arabia and Midian). EI a ajuns la concluzia ca este un vulcan, aflat la sud-est de Marea Moarta. Insa a ridicat multe intrebari care au

.I

I I I I I

. eliberatspatiulpentru0 nouaviziuneasupraproblemei.

Cautarea muntelui Sinai in p1irtilesudice ale peninsulei era legat1istrans de "trecerea sudica" ~"i calea sudica" a Exodului. " Aceasta implica faptul ca israelitii au traversat literal Marea Ro~ie(de la vest la est) la sau prin capul Golfului Suez. Odat1itraversati, erau ie~iti din Egipt ~i ajun~i pe tarmurile vestice ale
t'\,.nincmlp.iSinai. Apoi au c1ilatorit spre sud de-a lungUl coastei, au cotit-o spre interior ~i au aJuns la munleu:
~lI1aJ \a~.. "

varfuri,Ptecum~ialte rute posibile.

Insa era sudul Sinaiului singurulloc in care trebuia dutat? Inca din aprilie 1860,Journal of Sacred Literature a publicat 0 sugestie revolutionara, conform careia muntele stant nu era in sudul Sinaiului, ci trebuia diutat in platourile centrale. Anonimul autor arata ca numele sau Bad(veth el-1ith, era foarte semnificativ: insenma "Pustietatea ratiicitorilor", iar beduinii din
. zona explicauca

facut-o ~iBurckhardt).

Trecerea sudica era 0 credintii inr1idacinatii ~i pfauzibilii, intaritii de unele legende. Conform surselor grece~ti, lui Alexandru eel Mare i se spuses~ c1iisraelitii tra\TersaseraMarea Ro~ie la capul

acolo este zona pe unde au umblat israelitii.

Golfului Suez.Acoloa incercat ~iel sa imite trecerea. Urm1itorul uceritor cunoscut care a incercat sa imite fapta a c fost Napoleon,in 1799.In~nerii s1iiau stabilitca acolo unde Gol-

2~9j~.~~-!_~~.!1i.,:!

!repte Sl!re cer / 261

ful Suez trimite 0 ,;limbiiu in interior, la sud de ora~ul Suez, exista o panglidi submarina de 600 de picioare latime, care se intinde de la 0 coasm la,ceahilta. Ba~tin~ii indrazneti 0 traverseaza la reflux, cu apele ajungandu-Ie pana la umar. lar daca vantul de est bate cu

i~

putere, podul submarin este aproape uscat.

'

"

Ingineriilui Napoleonau calculatpentru imparatlocul ~i

timpul potrivit pe~tru a-i imita pe israelieni. Insa '0 schimbare nepreviizum a directiei vantulw a atras un val uria~, acoperind podul cu peste ~apte picioare de apa in cateva minute. Marele Napoleon ab~aa reu~it sa scape cu viatii. Aceste experiente i-au convins pe savantii secolului noua... sprezece ca acela este Locul Trecerii: un vant putea crea un drum (aproape) uscat, iar 0 schimbare a directiei atestuia pd\ea ineca filra probleme 0 armata. Pe partea opusa a golfului, in Sinai, este.un loc numit Gebel Murr (muntele Amar) ~iin apropierea lui Bir Murr ("Izvorul amar"), potrivindu-se imbietor cu Mara, locul apelor amare intalnit de israeliti dupa traversare. Mai departe spre sud se afla oaza Ayun Mussa - "izvorul lui' Moise". Nu era urmatoarea oprire, Elim, amintita pentru raurile sale ~i numero~ii curmali? Traversarea sudica piiI:easa se potriveasca perfect cu teoria rutei sudice, indiferent,de locul unde avusese'loc schimbarea de directie spre interior. De asemenea, se potrivea ~i cu ce se cuno~tea la vremea acea despre, Egiptul antic ~i locaiizarea evreilor acolo. Inipla istorica a Egiptuluiera la MemphislHeliopolis ~i sepresupunea ca israelitii serveau ca sclavi in construirea piramidelor de la Gizeh. De acolo, o.rum ducea aproape direct spre est, catre capul UolfillUlSuez ~Ipemnsula Smal. Insa, pe masura ce descoperirile arheologice au inceput sa umple gohlfile !1is-a alcatuit 0 cronologie mai corecm, s-a stabilit ca piramidele fusesera construite cu cincisprezece secole inainte de Exod - cu mai bine de 0 mie de ani inainte de chiar venirea israelitilor in Egipt. Ace~tia, sunt de acord majoritatea savantilor, lucrau probabil la constructia unei noi capitale pe care faraonul Ramses II a construit-o injurullui 1260LCh. Era
"

~,

"J;

numiti Tanis ~i era localizati in Partile nord-:estice'ale Deltei. Deci zona in care se aflau israelitii era in tinutul .Goshen, la . nord-est ~inu in centrol Egiptului. Construirea canalului Suez (1859-1869) a fost insopm de 0 acumulare de date topografice, geologice, climaterice care au confinnat ~tenia unei sparturi naturale care intr-o aim era geologica unea Mediterana cu Golful Suez. Dm motive diverse, aceasti sp3rturi s-a scufundat, lasand in urma un lant de ape constiDd in lagunele ml~inoase ale lacului Manzaleh, lacurile miciBaUah ~iTunsah ~iMarele ~iMicul Lac Amar.Toate aceste lacuri au Costprobabil mult mai mari la vreniea Exodului. Descoperirile arheologice au confirplat pe cele inginere~ti, arii,tindca in an~chitate existasera doua "canale de Suez": unul care lega inima Egiptului de Mediterana, iar al doilea de Golful Suez. U11Dindalbiile naturale ale wadi-urilor, ele aduceau apa potabili ~i pentro, irigatii. fiind ~i navigabile. Descoperirile au confinnat ca a exlstat 0 granitii continua de apa in partea' esticii '
'

a Egiptului.

,~.

Inginerii de la canalul Suez au realizat urmatoarea diagrama (Fig. 116) a s:qiuniinord-sud.a istmului,identificand patru maltimi care .au servit in antichitate, ~a cum 0 fac ~i in prezent, ca
porti de i~ire m.. Egipt peste bariera de, apa (Fig. 115): . ' '

(A) intre. lagunele ml{qtinoase ale lacului Man-' zaleh ~i Ballah - modernul or~ el-Qantara (.,palma "). (B) . intre lacul Ballah ~i lacul Iimsah - ora~u/ modern Ismailiya: (~I In.rt: .U(;UI 11"'~U" ~I Ilflurc:;u:: LJUL n."'UI - LU,

noscut -din vremUl,'ile reco-romane sub numele de Serag peum. , '(D) , intre Micu/ Lac Amar # capul Golfului Suez

un "pod de pamiint" cunoscut sub numele de ShalQuf.

Prin aceste porti, un numar de rute leaga Egiptul de Asia prin peninsula Sinai. Trebuie sa avem in minte ca traversarea

262 / Zecharia Sitchin

p'epte spre. cerj]jj'}.

"

Fig.116

Marii Ro~ii nu a fost premeditata: a avut loc numai dupa ce faraonul ~i-Hchimbat gandurile cu privire la eliberarea israeliplor. Atunci le-a comandat Dumnezeu sa se intoardi de lamarginea de~ertului(unde deja ajunsesera) ~i sa "tabere" la tarmul marii. Deci, ei au ie~it din Egipt pe una din portile clasice, dar pe care dintre ele? (Fig. 116) De Lesseps, constructoruJ.'~efal canalului, a Iansat opinia ca au utilizat poarta' C, la sud de lacul Tims$. Altii, ca Olivier Ritte (Histoire de /'Isthme de Suez), din exact acelea~i date, a tras concluzia ca este vorba de poarta D. In 1874, egiptologul Karl Brugsch, adresandu-se Congresului International al orientali~tilor, a identificat punctele geografice asociate cu sclavia egiptenilor ~iExod in cOltUlnord':estical Egiptului. Din aceasta cauza, spune el, poarta logica era cea nordica, poarta A. A~a cum a reie~it, teori~ portii nordice era veche' de un secol cand a lansat-o Brugsch, fiind sugerata in Hamenlneld's Biblical Geography inca in 1796 ~i preluata dupa aceea de diver~i cercetatori. Insa Brugsch, a~a cum au recunoscut pana ~i. adversarii sai, a prezentat teoria cu ,,0 bogatie stralucita ~iului-. toare de dovezi coroborative din monumentele egiptene". Arti. colul sau a fost publicatanul urmatorsub titlul L 'Ex()deet les
Mon~m~~~_E~l!tien~. n ~.
.A.A... VVJ, ,~v & a. ... 1'

Exodului, Sucoth: era un loc,obi~nuitde inmlnire al caravanelor la vest de lacul Timsah, iar poarta B era cea mai la indemana. Dar nu a fost luata, a~a cum se declara in Exodul 13:17-18: "Dupa ce a lasat faraon pe popor sa piece, Durn.itezeunu i-a dus pe drumul care da in Tara filistinilor, macar c.aeramai aproape... ci Dumnezeu a pus pe poporsa faca un ocol pe drumul 'care duce spre pustie, spre Yam Suff. " Deci, conchide trumbull, israelitii,urmariti de faraon, au fugit prin poarta D, traversand apele prin capul Golfului Suez. . Pe masura ce secolul nouasprezece se incheia, savantii se intreceau sa ofere solutia finala. Teoria "sudi~tilor" a fost asu;'
mata de' Samuel C. Barlett (The Veracity of Hexateuch): trecerea
.

',tt'

. s-a recut in .sud, drtjmul ducea spre sud, muntele Sinai se .afla spre sud (Ras-Suftafeh). La fel de hotarnti,' savanti ca Rudolf Kittel (Geschichte der Hebriier), Julius Welhausen (Israel und Judah) ~i,Anton Jerju (Geschichte des VolkesIsrael) au oferit opinia ca 0 traversare prin nord inseamna un.munte Sinai situat . in nord. . Unul dintre cele mai puternice argwriente ale lor (acum.acceptat de catre speciali~ti)a fost ca locul unde au stat israelitii cea niai mare parte din cei pairuzeci de ani cat au 'petrecut in peninsul.aKadesh-Barneanu a:fost 0 oprire intamplatoare, ci 0

tinta premeditataa Exodului.A fost ferm identificatacu zona .

fertila ~in-Kadesis ("izvorul Kadesh") ~i oazel~ din nqrd~estul SiIiaiului. Conform. Deuteronomului 1:2, Kadesh-Bamea era situat "Ia unsprezece.zile de muntele Sinai". Kittel, Jerku ~ialtii. au selectat muntii din apropiere de Kadesh-Barne~ca adevaratul
111UJ.U.\.t tr.,J11101.

...

. -..", "'J .& ..'.VI'. ..,.......

\... ,.."'" U.VI

the Route of the Exodus) a identificat Pithom, ora~ul in care traiau sclavii israeliti, in vest de Lacul Timsah. Aceasta ~ialte identificari au dus la stabilirea zonei locuite de evrei ca .intinzandu:' se de la Lacul Timsah spre vest, nu spre nord. Goshem nu era in nord-estul extrem al Egiptului, insa era alaturat barierei de apa. H. Clay Trumbull (Kadesh Barnea) a oferit ceea ce de-atund a constituit identificarea core~ta a punctuliIi de plecare al

tn ultimul an al secolului nouasprezece, H. Holzinger (Exodus) a oferit un compromis: traversarea s-a fiicut prin poarta C, iar ruta ducea ,catre sud. Insa israelipi au cotit spre interiorul peninsulei,inainte de a ajunge in zona minierapazita de garnizoanele egiptene. Ruta a trecut prin platoul central el- nh. Apoi au luat-o spre nord, prin campia centrala, catre un munte Sinai aflat in nord.

~~l_~~cl!~ri~ ~~~_hin

La inceputul secolului douazeci, atenpa s-a concentrat asu-_ pra unui alt aspect al problemei: care a fost rota Exodului? Ruta antic~ pe coasm, pe care romanii 0 numeau Yw Maris

- Caleamarii- incepeala el-Qantara("A" pe barti). ~i

era

presarata cu dune mi~catoare, era binecuvantati cu ape de-a lungul intregului drum, iar curmalii crescand uluitor dinnioip ofereau fructe in sezon ~i umbra tot anul. A doua rutii incepea la IsmaiJiya (B), IDeJgeaaproape paralel cu drumul de pe coasta, insa la cca. 20-30 mile spre sod, prin dealuri ~i munti. Cursurile naturale de apa sunt pupne; iar nivelul apelor subterane este foarte jos: puturile artificiale trebuie sapate pana la adancimi.de sute de picioare pana a se gasi apa. Un calator - chiar ~i in zilele noastre, chiar ~i cu ~ (autostrada

Fig.117 ba in capul Golfului Aqaba, de unde continua p~ co~sta Arabiei

urmeaza drumul antic) - caIatore~teprintr-un adevarat d~. Din cele mai vechi timpuri, calea marii a fost preferata armatelor care aveau suport maritim; ruta de interior - ~i dificila - era urmata de cei care doreau sa nu fie vizup de patrulele de coasta. Poarta C ducea fie catre Ruta D, fie catre rutele gemene ce pornesc din poarta D, prin lantul muntos, catre Campia CentraUi. Pamantul tare ~i plat al acesteia nupermite albii de wadi prea adanci. in timpul ploilor din iarna, unele wadi-uri ies din albie ~i dau impresia unor lacuri - lacuri in d~! Aceste ape sunt
scurse aproape imediat prin tutul albiilor. Acolo, sapatuI poate scoate imediat apa la suprafatii. Ruta mai nordica ce porne~te din poarta D te conduce prin

tTec:ito~Te~ iddi. dincolo de lantul muntos al camniei centrale -G la Beersheba, Hebron ~iIerusalim. Ruta mai sudica, prin trecatoarea Mitla, poarta numele arab de Darb el Hajj - "Calea pele-" rinilor". Aceastiiruta a fost printre primele utilizate de pelennu musulmani din Egipt catre Mecca in Arabja. Incepea lingi ora~ulSuez, traversa 0 ffi~iede~ertica ~i mergea catre munti prin trecatoarea Mitla, apoi prin campia centrala spre oaza Nakhl (Fig. 117) unde fusese coristruitun fort, hanuri ~ifiot3ni pentru pelerini. De acolo continua spre sud-est pentru a ;!jungela Aqa-

catre Mecca. Care din aceste patru traseeposibile fusese ales de israeliti? Dup3 prezentarea "traversarii nordice" de ciitre Brughsch, au apirut multe discutii despre dedaratia biblica referito~e la "drumul spre tara filistinilo(' care fusese evitat, ,,macar ca era mai aproape". BibJia ofera urmatoarea explicatie: nCaci a zis Dumnezeu: - s-ar putea sa-i para rau poporului viizand razboiul, ~i sa se intoarea inapoi in Egipt." S-a presupus a~adar ca acest "drum spre tara fiJistinilo(' era traseul costal (care incepe la poarta A), drumul preferat de faraoni pentru expeditiile militare ~icomerciale, intarit cu foriuri ~igarnizoane. . La inceputul secolului, A.E. Haynes, un capitan din Corpul inginerilor englezia studiat drumurile din peninsula Sinai ~ire'- zerv~le de apa sub auspiciile Palestine Exploration Fund. in raportul sau ..The Route of the Exodus" el a demonstrat 0 impresionanti familiaritate nu numai cu scripturile biblice, ci ~i cu opera cercetitorilor anteriori, mdusiv reverendul F.W. Holland (care a vizitat Sinaiul de cinci <8 .. .._generalul-maior Sir ,. ori) ~i _ C.
Cll.I.'"'u

\~"'" u """"UUI. U"""~At.v

"...~

-- -r-

---

'!

Campia Centrala)~ -' , Cipitanul Hayn~ s-a concentrat asupra traseului neurmat. Daca nu ar fi fost un mod la indemana ~ievident pentru a se atinge scopuriJe israeJiplor, de ce a mai fost mentionat ca alternati- . va? El a arlitat despre Kadesh Barnea -Ia vremea aceea acceptat ca pntipremed.itati a Exodului ~ se afla intr-adevar in apropiere de tr.iseul CO$tal.La fel, conchide el, muntele Sinai trebuia sa fie in apropiere de acest traseu, fie ca el a fost urmat sau nu.

~. .--

---

?66 ~Ze~~ia .~hin

!.':!~"!p-re cer / 267

\Avandblocat traseul A, conchide Haynes, "probabil ca planull'ui Moise a fost sa-i duca pe israeliti direct la Kadesh",cu 0 oprire pe muntele Sinai, pe ruta B. tnsa urmarirea egiptenilor ,~i traversarea Marii Ro~ii au fortat un ocol pe traseul C sau D. Campia centrala era intr-adevar "Pustiul ratacitorilor". Nakhl era o oprire importanta in apropiere de mimtele Sinai, inainte sau dupa acesta. Muntele insu~i se afla la cca. 100 de mile de Kadesh, distanta estimata de Haynes a fi egala cu cele "unsprezece zile departare". Candidatul sau era muntele riallaq, un munte de calcar "de dimensiuni impresiQnante"pe ramura nordica a Campiei Centrale - "exact la jumatatea distantei intre Kadesh ~i Is-" mailiyah". Numele sau, pe care it ortografiaza Yale~"este apropiat de biblicul Amalek, prefixul Am insemnand tara lui". tn anii care au urmat, posibilitatea unei calatorii a israelitilor prin Campia Centrala a ca~tigat'suporteri. l!nii' (ca Raymond Weill, Le Sej()Urdes Israelites au desert du Sinai) acceptau teoria muntelui din apropiere de Kadesh. Altii (Hugo Gressmann, Mose und s~ine Zeit) credeau ca israelitii au luat-o de la Nakhl spre sud-est spre Aqaba, nu sprenord-est. Altii Black, BOOI, heyne, Dillmann, Gardiner, Gratz, Guthe, Meyer, C Musil, Petrie, Sayce, Stade - ,suntsaunu de acordcu teQria, arp tial sau total. Cand toate argumentele scriptice ~~geografice au fost epuizate, nu mai ramanea decat 0 singura posibilitate. Testarea la fata locului. tnsa cum sa reeditezi Exodul? Raspunsul a fost primul razboi mondial (1914-1918),-fiindca Sinaiul a devenit arena ~. .. ~lupte importante intre britaunor ..
U.l.~.t

mandantul expedipei ~ce, .l)jemahP~a (Memoirs of a Tut:kish Statesman, 1913-1919) a aratat ca ,,marea problema a operatiunilor militare in de~ert,ca cel din Sinal, 0 constituieabsenta apei. in afara de sezonul ploios, este imposibil sa traversezi pustiul cu o forta expeditionara de 25.000 de persoane". Atacul sau a fost respins. Aliatii turcilor, germanii, au preluat problema. Posedfu1d echipainent motorizat, au preferat terenul.solid al Campiei Centrale. Cu ajutorul'ingineri~or hidrologi, au descoperit resursele subterane ~i au creat 0 retea de puturi de-a lungul liniilor lor. Ataclillor din 1916a e~uat.Cand britanicii au reluat ofensiva, in .1917,au avansatpetraseul costal.Au ajuns la linia de demarcatie de la Rafahin februarie ~iin cateva luni au cucerit lerusalimul. Amintirile despre luptt?ledin Sinai ale generalului A.P.WaveIl (The Palestine Campaigns) au atingere cu subiectul nostru prin recunoa~terea ca generalul britanic estima ca inamicul nu va gasi in campia centraHiapa peiltrn mai mult de 5000 de oameni ~i 2500 de camile. Varianta germana este relatata in Sinai a lui Theodor Wiegand ~i ~ generalului F. Kress yon Kressenstein. Lucrarile"militare sunt descrise pe fundalul ~erenului, climatului, resurselor de apa ~iistoriei,cuplate cu 0 impresionanta familiaritate cu toate cercemrile anterioare. Deloc surprinzator, concluziile conducatorilor germani sunt identice cu cele ale britanicilor: nici 0 coloana de'oameni ~ianimale nu poate fi tran~portata prin muntii de granit din sud. Dedicand un capitol special Exodului, Wi~gand ~i yon Kresenstein sustin ca "regiunea
ueoellVlussa nu poate II lUala In consloerare pentru laentltIcarea

P'"

u",,-v

pu.a..""

~.I. "'

'"'.u.

,?J.:U.I..I.UP.I..J.VJ.

6'"".LUU"UU

1''''' U,", UILU.

H'AI~".

canalul Suez. Turcii nu au pierdut vremea ~i au" pornit la traversarea peninsulei, iar britanicii s-au retras imediat din centrele lor admi-: nistrativ-militare de la EI-Arish ~i Nakhl. Neputand sa avanseze pe "calea marii" cea u~oara, din acela~i motiv vechi, ca marea era controlata de vasele iriamicului (britanicii), turcii au strans 22.000 de camile pentru a cara apa ~iproviziile necesare pentru a avansa spre canal pe ~seul B spre Ismailiyah. in memoriile sale, co-

cu munteleSinai".in opinialor- ecoulceleia lui Haynes - era

"monumentalul Gebel Yallelt'. Sau, adauga ei, poate, a~a cum au indicat Guthe ~i alti savanti germani, Gebel Maghara, aflat pe latura opusa lui Gebel Yallek.

"

. Unul dintre ofiterii britanici, devenit guvernator al peninsulei dupa primul.razboimondial, s-a familiarizatcu peninsula in timpul indelungatului sau mandat mai mult decat oricine inaintea sa. In Yesterdayand Todayin Sinai, C.S. Jarvis a confirinat di nu

268 / Zecharia Sitchin --.......

" T~tJ!!~.e~l},~L?_~

exista nici 0 modalitate prin care popond israelit (chiar ~iin numar mai mic de 600.000 de persoane cum a s'ugeratW.M.F.Petrie) ~ianiinalele sale ar 11putut calatori .- co atit mai PutIDrn-

,,)

maneaproapeun an- in zonagranitoasadin sud

".

"

La argumentele cunoscute, el rDaiadauga unele noi. Deja se sugerase ca manna care Servea in loc de p~e era' 0 ~ina
alba, lasata de 0 mica insecta ce se hranea co

de tama-

risc.1n sudul Sinaiului se gasesc foarte putini tamaric~i. in schimb in nord, numiirullor e impresionant. Un alt aspect se re[era la randunicile care ofereau carnea. Aceste pasari migreazii din zonele IC)r natale, Rusia, Romania ~iUngaria, in Sud3n (Ia SUG Egipt). Se intorc inapoi primavara. Pana in ziIele de 38-. de Uizi,btduinii prind cu u~urint3pasarelele obosite ce aterizeaza dupa tra\Oer3art"a Mediteranei. Aceste randunici nu vin in sudul ~il1ajulu;~:.chiar dadi ar veni, nu ar putea zbura peste v3rfurile
0;

sarea nordica, via tannurile Marii Serbonice. EI-Arish, spuneau ei, era oaza de la Elim, iar muntele Hallal era muntele Sinai. . " Benjamin Mazar, in diferite scrieri ale sale ~i in Atlas Litkufat Hatanach, a adoptat aceea~i pozitie. Zev Vilnay, un cercetator . biblic care a sapat in Sinai ~i Palestina de la un cap la altul (Ha 'aretzBamikra), a optat pentru aceea~iruta ~ipentru acela~i munte. YohananAharoni (The Land of Israel in Biblical Times), acceptand posibilitatea unei traversiirinordice, crede ca israelitii
, au mersspreNakhlin CampiaCentrala,dar de acolo au pomit
"f'"

catre un munte Sinai aflat in sud:

Jalte ale muntilor de acoloo

intreaga drama a Exodului, insista Jarvis, a awt loe in no(dul Sinaiului. "MareaTrestiilor" era ,M~ Serbonica" (Sebkhet el Bardawi/ in araba) de undc au pomit cafre 'sud-sud-est.

Pe masurii ce dezbaterea continua, a devenit cIar ca problemele nerezolvate erau urmatoarele: in ceea ce prive~te traversarea, dovezile neaga 0 traver~arenordica, insa in ceea ce prive~te muntele, dovezile neaga existenta unui munte sudie. Impasul a atras atentia savantilor ~i exploratorilor catre' singurulloc de . compromis: Campia Centrala. I.n 1940, M:D. Cassuto (Commentmy on the Book of Exodus ~ialte scrieri) faciliteaza atceptarea traseului central indicand ca traseul neurmat nu era "calea

marina", ci ruta B. in acest~ conditii, traversarea prin poarta C tinuarea calatoriei catre sudul peninsulei.
,

MunteleSinai era GebelHallal "un masivde"calcarde peste

~

era in deplin acord c'u relatarea biblica - tara a fi nevoie de COD. _

2000 depicioare inalpme ce str.1juie~te0 campie aIuvionara'\ Numele muntelui in araba, explica ef, ins~ -"Legiuitul" - . a~a cum se cuvine muntelui unde s~adat legea. ~ in anii care au urmat, s-au tacuf cercet3ri asupra subiectului de catre savantii de la Universitatea din lerusalim ~i alteinstitutii ebraice de invatfunfuItsuperior existente in ceea ce pe
alUlll;l t:la ralt:Slllla. ~UlllDIDanu cuno~lm,ele OlDUce ~13le ce-

Lunga ocupare de catre Israel a peninsulei Sinai, ca urmare

a razboiului cu Egiptul din 1967, a d@schisposibilitatea unor studii ~i cercetiiri la 0 scara tara precedent. Arheologi, istorici, geografi, topografi, geologi, ingineri au examinat peninsula dintr-un capat in celalalt. De cel mai mare interes au fost cerc~.",u" ",""up'"" 'u. uu l'-UUIC;UUC;I~ ,.."flU, LAp,urulluro' 1 YO/-l Y/ ~

lorlaltescriphni,insoptede investigatii tentela fata locuIui,nu . a

s-au gasit argumente in sprijinuI traditiei localizarii su(ijce. Haim Bar-Deroma (Hanagev ~i Vze Gvul Ha'aretz) a acceptat teoria traversiirii prin nord, insii consider.1 ca apoi israelitii au luat-o spre sud, prin Campia CentraIa, cafre un vulcanic munte Sinai din Transiordani~. Trei savanp reputap. - F.A. Theihalber, J. Szapiro ~i Benjamin Maisler (The Graphic Historical Atlas of Palestine.~Israel in Biblical Iimes) - au acceptat tmve(-

~i alte lucrari),.majoritatea sub auspiciile universitatii din Tel "a... '

Aviv. Pe fii~ia costala nordica, multe situri vechi au scos la iveala "natura de punte" a acestei regiuni, In Campia CentraIa din nordul peninsulei nu au fost gasit~ situri ale unor localitati vechi, atestand ca era vorba numai de 0 zona de tranzit. Cfu1d aceste tabere au fost trasate pe harta, ele au fonnat ,,0 linie clara de la Negev spre Egipt, ~i aceasta trebuie considerata ca directie de mi~care in antichitate".
.

270/ Zecharia Sitchin --..--.---...---.----.--

'!'!!J!..~l!. spre c:!r / 27!

Impotriva acestor concluzii, Menashe Har~Elde la Universitatea Ebraica a lansat 0 noua teorie (Massq.'ei Sinai). R~vi~. zuind toate atgumentele, al a aratat ca panglica submarina (vezi Fig. 116) care existii intre Micul ~i Marele Lac Arnar este suficient de ridicatii pentru a putea fi traversata daca un vant sufla apele de deasupra ei; a~adar,pe acolo avusese loc traversarea. Apoi, israelitii au unnat drumul traditional catre sud, trecand de Mara (Bir Murrah) ~iElim (Ayun Mussa) ajungand la tiirmurile Marii Ro~ii~i stabilindu-~itabara acolo. Aici vine Har-EI cu marea sa inovatie: calatorind de-a lungul Golfului Suez, israelitii nu au mers spre sud. Au mers numai
vreo douazeci de mile catre gura lui Wadi Sudr

aceea~i imagine ("vitelul de aur>') pe care ~i-Oconfectionasera

,

- ~i au unnat

al-

bia wadi-ului catre Campia Cent~la, continuand de la Nakhlla Kadesh-Barnea. Har-EI identifica muntele Sinai cu muntele Sinn~Bishr care se ridica la cca.. 1900 de picioare la intrarea in wadi ~isugereaza ca batalia cu amalekitii a avut loc pe malurile Golfului Suez. Aceasta sugestie a fost respinsa de expertH militari israelieni familiari cu terenul ~iistoria sa. Unde se afla atunci muntele Sinai? Trebuie sa reluam dovezile antice. Faraonul~in calatoriasa, mergea spre rasarit. Traversand .bariera apelor, el se indrepta catre 0 trecatoare in munti. Apoi ajungea in Duat, care ~a 0 vale ovalii inconjurata de munti. "Muntele luminii" era situat in locul itl care raut lui Osiris se despartea in doua. Reprezentiirile pictografice (Fig. 16) arata cum raul lui
"

israelitii la picioarele muntelui Sinai. Toate acestea nu vorbesc despre 0 zona cu varfuri de granit, cum este in sudul Sinaiului. Mai degraba fac trimitere la nordul Sinaiului ~ila dominantul WadiE/-Arish, al ciirui nume inseamna Cursul SOfului.Intre afluentii sai, intr-o vale inc()njurata de munti, se afla muntele Sinai. . Nu exista decat un singur astfel de loc in peninsula. Geografia, topografia, textele istorice, reprezentiirile pictografice toate indica spre Ctimpia Centra/a din nordul.Sinaiului. . Chiar ~iE.H. Palmer, care a mers pana la a inventa varful Ras-Sufsaffeh pentru a-~i sustine teoria, ~tia ca un de~ert ~i nu un varf de granit era locul teofaniei. "Conceptia populara despre Sinai", scrie el in The Desert of the .xodus, chiar ~i in zilele noastte, pare sa fie un munte izolat de care te pot1 apropia din orice directie. Biblia insa~i, daca 0 citim~fiiraa lua in seama descoperirile moderne, sprijina aceasta idee. Muntele Sinai este prezentat intotdeauna ca fiind singur ~iimposibil sa te in~eli asupra lui."

V;)I1I;)

,",Ule"

PllI1U-V

LV!"!

U611"V!U.

Am gasit reprezentari similare ~i in Asiria. Sa ne alnintim, regii asirienisoseau in Sinai din directia opusa din care veneau faraonii: de la nord-est, via Canaan. Unul dintre ei, Esarhaddon, a gravat 0 stela care tine loc de harta a propriei diutari a "Vietii" (Fig. 118). Infiiti~eaza cunnalul - simbolul Sinaiului, 0 zona agricola, simbolizatii de plug ~i un "munte sacru". In registrul superior il vedem pe Esarhaddon la altarul zeitiitii supreme, in apropierea Pomului vietii. Este flancat de semnul taurului -

Fig.JI8

-----_.

.....

272 I Zecharia Sitchin ---...------

Trepte spre cer I 273

Exista intr-adevar un astfel de de~ert in peninsula, recunoa~te el, insa nu este acoperit cu nisip: "Chiar ~iin acele pfu"ti' care se apropie.cef mai mult de conceptia noastra de de~ert- un ocean de nisip, margini de dune - nisipul este absent, jar solul pare mai degraba asfaltat decat 0 plaja." Descrlacampia Centrala.Pentruel, absentanisipului"voala" imaginea.Pentru noi, pamantul tare insemna-ca se potrivea perfect pentru spatioportul nefilimilor.~i daca muntele Mashu marcheaziipoarta spatioportului,el trebuie cautat in apropierea sa. Sa fi mers generatiile de pelerini in van spre sud? A inceput venerarea varfurilor sudice 0 data cu cre~tinismul?Deseoperirile arheologice indic~altceva, iarmultele inscriptii lasate de pelerini de,toate religiile ~idin toate niileniile vorbese de&pre0 venerare ce mergespre primele ajungeri ale omului in aceasta regiune. Aproape ca iti vine sa vreisa fi existat doi "Munti Sinai" pentru a satisface atat traditiile, cat ~i faptele. Nici aceasta nu este un lueru nou. Chiar inainte de ultimele doua secole de eforturi pentru identificareamuntelui, numero~isavanti~iteol(>gi -au s intrebat daca nu cumva marea varietate de nume folosite in Biblie pentru Muntele Sacru nu indica faptul ca era vorba de doi munti. Aceste nume includeau Muntele Sinai (din/in Sinai), care era Muntele Legii; "Muntele Horeb" (Mtintele din/al Usciiciunii); "Muntele Paran", care este listat i~ Deuteronom ca muntele' din Sinai de pe care Domnulli se infati~ase israelitilor ~i"Muntele Domnului", u~de,Dumnezeu i se aratase pentru prima data lui Moise. .
~--C A'- _~~ __ _~__ _u ___~._ u_u._ _~._ _:""~_.

iului, de-a lungul Golfului Aqaba ocupindu-se Cllprelucrarea alamei. "Muntele Domnului" trebuie deci sa se afle in pustieta- . tile de acolo. . Au fost descoperite sigilii cilindrice. sumeriene reprezentind aparitia unei zeitati in fata unui pastor. Ele.it infliti~eazape zeu aparand dintre doi munfi (Fig. 119),cu un copac in forma de
racheta in spatele sau

poate Sneh (" Tufi~ul in flacarl")' d~

relatarea biblica. Introducerea celor doua varfuri se potrive~te referintelor biblice, care it nume~tedeseori pe Yahweh El-Shaddai - :leul celor doua varfuri. Apare deci 0 aIta distinctie intre \ Muntele Legii ~iMuntele Domnului: primul era un munte solitar in de~ert,celalalt era 0 combinatie de dona varfuri sacre. Texteleugaritice recunosc ~iele un "munte aI zeilor tineri" in imprejurimile Kadesh-ului ~i donavarfuri ale lui El ~iAshe. rah - Shad Elim, Shad Asherath u Rahim - in sudul peninsulei. 'a'. In acea zona la mebokh naharam ("unde incep dona cursuri de apa"), kerev apheq tehomtam ("aproape de cbeia celor dona marl") s-a retras Ella ban-anete.Textele, credem noi, descriu varfulsudic ,alpeninsulei Sinai. . Exista deci un munte-poarta al spatioportului in Campia Centrala. ~i mai erau doUavarfuri in capatul sudic aI peninsulei care jucau un rol important in venirile ~i plecarlle nefilimilor. Erau cele doua varfuri care miisurau. ~..

frabila. Paran era in pustiul din apropiere de Kadesh-Bamea, posibil numele biblic pentru Campia Centrala, a~aindit muntele trebuie localizat acolo. Catre aeest munte se dusesera israelitii. insa muntele unde i s-a aratat Domnul pentru prima oara lui Moise, "Muntele Domnului'\ nu putea fi prea departe de tara Midiean, fiindca "Moise pa~tea turmele Ill,iletro, socrul sau, preotul din Midian, ~i a purtat turmele spre pustie ~ia ajuns pe muntele Domnului, pe Horeb". Midianitii se aflau in sudul Sina~

Fig.U9

Treptespre cer /275

XII
.,

w~ ~~.,.',
~

. -~~~

PIRAMIDELE ZEILOR ~I ALE REGILOR

.
Fig.J20
-~=:-=~...

In salile British Museum se afta 0 tablitii de lut care a fost descoperita la Sippar, "centrul de cult al lui Shamash din Mesopotamia. II intati~eaza stand pe tron sub un baldachin a dirui coloana este sculp~ata in fonna de cunnal (Fig. 120). Un rege ~i fiul sau ii sunt prezentati zeului de catre 0 alta zeitate. In fata lui Shamash, a~ezata pe un piedestal, se afta 0 emblema mare a unei planete care emite raze. Inscriptiile it invoca pe Sin (tatal lui Shamash), pe Shamash insu~i ~i pe sora sa, Ishtar. Tema scenei - prezentarea unui rege sau preot unei zeitati importante - este una familiara ~inu creeaza probleme. Ceea ce este unic. ~i uimitor in aceasta reprezentare sUnt cei doi zei (aproape lipiti unul de ceHiialt) care, de undeva din afara locului' de unde are loc prezentarea, tin (cu doua perechi de maini) doua franghii legate de emblema celesta. Cine sunt cei doi? Care este functia lor? Sunt situati identic ~i, daca este a~a, de ce trag de doua franghii ~i nu de una? Unde sunt ei? Care este legatura..lor cu Shamash? .. . _. o _. _ ..
_&,t"-., "'" Y."-' , ---J-

.,:"."'..
, ~,

Fig. 12 J

decatorul supremoHamrnurabi, regele babilonian fairilos pentru codul sau de legi, se reprezenta ca primind legile de la un Shamash aftat pe un tron. In scena descrisa mai.sus, cei doi zei erau ~i ei legatl de acordarea Legii? In ciuda speculatiilor, nimeni nu a putut oferi pana aculn vreun raspuns. Solutia, credem noi, a stat tot timpulla indemana, chiar in British Museum - nu insa printre lucrarile din Asiria, ci in sectiunea egipteana. Intr-o camera separata de mumii ~i alte rama-

~iteale mortilor ~imormintelor lor, sunt expuse pagini din papirusurile inscrise cu Cartea morti/or, iar raspunsul se afta acolo, sub ochii tuturor (Fig. 121). Este 0 pagina din "papirusul Reginei Nejmet" ~idesenul infiiti~eazaetapa finala a caHitoriei faraonului in Duat. Cei doisprezece zei care trag barca prin coridoarele subterane I-au adus in ultimul coridor, Locul decolarii. Acolo, "Ochiul ro~u al lui Horus" it a~teapta.Apoi, dezbracat de hainele pamante~ti Fara-

276 / Zecharia Sitchin onul unna sa pomeasca laCer. Zeii stand in doua grupuri se roa-

{ ~

Trepte qJTe cer I 277

ga pentru sosirea sa cu succes pe Steaua Nepieritoare.

Acolo, tara nici 0 indoiala, se afla cei doi zei care trag de franghie! Farn concentrarea dinscena sumeriana, cea din Cartea morii/or iiinfiip~eaza pe cei doi zei nu suprap~i, ci chi1Jfla capete diferite ale sceneL Ei se afla in mod elar in afara coridorului subteran: Mai mult, ambele locuri in care se afla zeii sunt marcate de cate un omphalos a~ezat pe 0 platfonna. ~i, a~a cum indica desenul, cele douazeimti nU trag pur ~i simplu de corii, ci masoara. Descoperirea n-ar trebui sa surprinda: nu descriu versetele din Cartea morlilot ca faraonul intalne~te zeii care "tin franghia

'.1,'

1;:"",

in Duat', zeii care "tin franghia ce masoara"? Un indiciu din Cartea IUIEnoh ne vine in minte. Acolo,daca reamintim, se relateaza ca a fost luat de un Inger care I-a dus sa vizfteze paradisul terestru din apus, unde a vazut "in acele zile ce franghii lungi Ii se dadeau ingerilor c.are~iIe puneau pe aripi ~i plecau spre nord". Ca rnspuns la intrebarea lui Enoh, ingerul i-a explicat ca "s-au dus sa masoare... vor aduce masurile celor drepti intre drepti... aceste masuri vor d3 secretele Pamantului". Fiinte inaripate plecate spre nord sa masoare... Masuri ce vor dezvalui secretele PamfuItului... Dintr-odam, cuvintele profetului Habakuk rnsuna in urechile noastre - cuvinte ce descriu aparitia Dommilui din sud, mergand spre nord:
.

Era masurarea Pamantului ~i a ,,secretelot' sale legam de zborurile zeilor prin cer? Textele ugaritice adauga 1Dlindiciu, spunand ca Ba'al ,,0 franghie tare ~ielastica a intins ce se intinde pana la cer in sus ~iscaunullui Kadesh'injos". Ori de cate ori textele vorb.escdespre un mesaj al1Dluizeu catre altul, versurile incep cu cuvantul Hut. Savanfiiau presupus ca' este vorba de 0 fonna de atragere a atenpei, ceva de genul ,,ma asculti?" insa tennenul poate insemna, literal, ~i "eoarda, funie". in mod semnificativ, in egipteana termenul mai are ~i sensul de a "intinde,' a se extinde". Heinrich Brugsch, eomentand un text egiptean ce se'refern la bataliile lui Homs (Die Sage von der gejliigten Sormenscheibe) a ara!at ca Hut era 1Dlnume geografic - I.aca~ul ntinzatorilor aripilor, ca ~inumele ID1Dltelui i in care a fost inlantuit Horus de ditre Seth. in reprezenmrile egiptene (Fig. 121) ale la~ui celor doi masuratori divini sunt localizate "pietrele oraculare". ~i Baalbeckul era un loc in care se afla 0 astfel de piatrii, ce putea ea. liza functiunile Hut. 0 alm piatrii era la Heliopolis, o~ul geaman al Baalbeckului, Baalb~kur era Platforma de aterizare a zeilor; franghiile din reprezentarea egipteana emu legate de 10,

cui decoJariL Dumnezeu

- nurnit

de HabakUk prin varianta El-

Domnul vine de la sud, Cel slant vine din muntele Paran t..--"1' - --- -. If- u._r-_

masura Pamantul in timp ce zbura de la sud la nord. S1Dlt cesa tea nurpai coincidente, ori paqi ale acelui~i puzzle? Avem apoi reprezeI?-tarile e la Sippar. Nu S1Dlt d stranii daca ne gandim ca in vremurile de dinainte de Potop. Sumer era, taramul zeilor, Sippa~era spatioportul aOllnnalcitor,ar Shamash i
.

4-..1 ...x... T_

~ __~:__

"ey.'" ...-.

~_ ':_~ "- .:,-_.:..,

~.

---------

mantul.

.'

devine elar: franghiile lor m~urau calea pana fa spafioport.

Stralucirea lui este ca lumina soarelui, din mana Lui pornesc raze ~i acolo este ascunsa taria Lui.

lnaintealui mergecuvantul, neamurilesa tremure.

Sa ne reamintim cum a fost infiintatSippar, cum a fost de-' t~rmiJ.lat10cuIprimului .~patioport, cu cca. 400.000 de ani in unna. Cand Enlil ~ifiii sai au p~t sarcina de a crea1Dl spapoport pe Pamant, in campia dintre cele dona riuri a fost rncut un plan special. A fost ales locul spapoportului, determinata calea

$i scanteile in urma sa. Se opre~te ~i masoara Pamantul, prive~te # face

.

de rulaj.~iconstruitefacilimtilede controlal zborului.Pe baza

278 / Zecharia Sitchin

_._--

'!!epte spre cer / 279'

celei mai proeminente trasaturi a Orientului Apropiat - Muntele Ararat- a fost detemiinat un meridian care trecea prinacesta. A fost detenninaUi 0 cale de aterizare, cu un unghi lejer de 45, depart~ de inaltimile care ar putea incurca. La intersectia celor doualinii unna sa fie construit~ippar- "Ora~ulpasarilor". Au fost infiintate pe acea diagonala cinci a~ezari, echidistante una fata de cealaltii. Punctul central - Nippur "Locul raspfurtiei" - servea ca centru de control al zborurilor. Celelalte a~ezari marcau. un coridor de aterizare in fonna de sageata. Toate liniile duceau catre Sippar (Fig. 122). Toate acestea au fostmaturate de.Potop. Dupa acesta - cca. 13.000 de ani in unna ramasese nuinai platfonna 4e aterizare de
1.Erldu ,2.La,.. 3. Nippur
4. Bad. Jlblra

'J

6.Larat 8. Sippar
7. Shuruppat

8. Lagash

la Baalbeck. Pani la construirea unui nou spapoport, toate decolanle ~iaterizarile trebuia realizate de acolo. Sa credem acum ca anunnakii s-au multumit numai cu asta ~i s-au bazat pe calitiitiIe pilotilor lor pentru a ateriza pe 0 platforma ascunsa de doua varfuri muntoase ori este mai nonnal sa presupunem ca au incercat sa construiasca cat mai repede posibil un coridor de aterizare spre Baalbeck? Cu ajutorul fotografiilorPiimantuluiluate de navetele NASA putem vedea Orientul Apropiat ~a cum I-au vamt anunnakii din navele lor (Fig. 123).Acolo, un punct inspre nord era Baalbeckul. Ce puncte trebuie alese pentru a fonna un coridor de aterizare triunghiular? La indemana, spre sud-est se afla varfurile de granit ale muntelui Sinai. Printre ele se afta eel mai mare van al sau (numit as'taziSf. Katarina). Putea servi ca punct natural de ghidaj pentru directia sud-estica. Dar care era contrapunctul de unde sa se traga latura nordic~ a triunghiului? La bordul navetei Supraveghetorul- "Masuratorul divin" a privit la panorama de dedesubt, apoi ~i-a studiat hartile. In departare, dincolo de Baalbeck se afta Araratul. A trasat 0 linie dreaptii din Ararat spre Baalbeck, intinzand-o pana in Egipt. :',

"

Or... dupllunclil
Spalioport

. .

'If'

Controlul mislunll

Oln .fara coridorulul e zbor d

Fig. 122

Fig.123

Treptespre cer I 28! . Platforma unicii de fa Baalbeck a fost acolo din vremurile de demult ~i se aflii incii intactii in enigmatica

ei imensitate;

. Muntele Sf Katarina se ajld incii acolo, ca eel mai mare varf din peninsula Sinai, inviiluit din cele ma; vechi timpuri (aliituri de geamiinul siiu Mussa) in legende despre oameni

# zei;

. Marea piramidii de la Gizeh Ii cele douii tovari4e ale sale, dimpreunii cu Sfinxul se aflii exact pe linia Ararat-Baalbeck; ~i

. Distanlele de la Baalbeck fa Muntele Sf Kmarina ~i cea panii lapiramida de la Gizeh sunt egale. Aceasta, subliniem, este numai 0 parte a retelei - construiti de anunnaki in legaturi cu noullor spatioport. Astfel inc3~ indiferent dacii acea conversatie a avut sau nu loe, sunteIil.siguri cii ~a au apiirut piramidele in Egipt. Exista multe piramide ~istructuri piramidale in Egipt, marcand peisajul de la Delta Nilului in nord pauii in Nubia. insa atunci dind se vorbe~tede Piramide, imitatiile, variatiile ,i ,,minipiramidele" din vremurile ulterloare sunt omise, turi!ltii ,i savantii concentrandu-se numai asupra eelor peste douazeci de piramide despre care se crede ca au fost construite de faraonii vechiului regat (cca. 2700-2180 i.Ch.)! Acestea, la randullor, constau in doua grupurl distincte: eele identWcate cu conduci!>"..." ~; :: ~ --.:__ :::: :.., "'u, _ ~ torli celei de-a cinr.PII<::i Pepi), care sunt elaborat decorate ~iinscriptionate cu renumitele texte ale piramidelor ~i vechile piramide, atribuite dinastiilor a treia ,i a patra. Acestea din urma, prlmele, sunt eele mai stranii. Mult mai marl, mai solide, mai corecte, mai bine realizate decat cele care Ie-auurmat,ele sunt,i eele mai misterloase- fiindci nu contin nici un indiciu asupra modului cum au fost construite. Cine le-a construit, cum le'::aconstruit, de ee ,i chiar cind - nimeni nu poate spune. Existii numai teorli ,i presupuneri. 1

Fig. 124

A luat apoi compasul. Cu Baalbeck ca centru, a trasat un arc peste eel mai malt van din peninsula Sinai. Acolo unde se intersecta cu linia Ararat-Baalbek, a facut 0 cruce in interlorul unui cere. Apoi a desenat doua linii de dimensiuni egale, una legand Baalbeckul de virful din Sinai, cealalti cu locul marcat de . cruce (Fig. 124). Acesta, a spus el, va fi corldorul de aterlzare care sa ne con-

duci directIa Baalbeck.

Oar, domnule, a replicat cineva de la bord, acolo unde ati fiicut crucea nu se afli nimic! Atunci vom rldica acolo 0 lJiramidii.. A avut loe 0 asemenea conversatie? Sigur nu vom putea ~ti niciodati (poate doar sa fie descoperlti 0 tabliti care a consem-" nat evenimentul). Nu am fiicut decat sa transformam in dialog 0
serle de fapte uluitoare, insi care nu pot

fi negate:

"'T

282 / Zecharia Sitchin ~-_._-

-!rep~~ spre ~r / ~~

jManualele ne spun ca prima piramida a fost construita de un rege pe nume loser, al doilea faraon al celei de-a treia dinastii (cca. 2650 i.Ch. dupa majoritatea indiciilor). Alegand un loc la vest de Memphis, pe un platou ce a servit ca necropola (ora~ al mortilor) a capitalei, ell-a instruit pe stralucitul sau arhitect numit Imhotep sa-i construiasca un mormant care sa fie mai presus de toate cele precedente. Pana atunci, obiceiul era sa se sape o groapa intr-un teren stancos, sa fie depus corpul regelui, apoi acoperit cu 0 stanca orizontala gigantica, numita mastaba,.care in timp a crescut in dimensiuni. Ingeniosul Imhotep; considera unii savanti, a acoperit mastaba originala cu strat dupa strat de mastabe mai mici, in doua faze (Fig. 125a),obtinand 0 piramida in trepte. Pe langa ea au fost construite 0 multime de cladiri functionale - capele, temple funerare, depozite, adaposturi de sclavi etc. Intreaga zona a fost apoi inconjuratii cu un zid uria~.
.

khet, care i-a urmat h.ii:Zoser latr6n, a inceput constructia celei

de-a douapiramide,tot la Sakkara.Nu a re~it, din motive necunoscute(probabilfiindcanu mai era Imhotep).0 a treia piramida in trepte- mai degraba' ama~itele r inceputurilor constructiei ei - a fost descoperitiiintre Sakkara~iGizeh. Mai mica decat precedentele;este atribuitain mod logic urmatomluifaraon, numit Khaba. Unii savanti consideraca au mai existat
doua-trei incercari de construire a unei piramide de catre faraoni

il 11

neidentificati din a treia dinastie, toate e~uate. . Am ajuns acum la cca. treizeci de mile sud de Sakkara, intr-un loc numit Maidum, pentru a gasi piramida considerata Ufmatoarea cronologic. In absenta dovezilor, se presupun.e ca a

Piramida ~i ruinele unora dintre cladirile-anexa mai pot fi vazute

~i azi (Fig. 125b) la Sakkara - un nume ce se crede ca it onora pe Seker, "Zeul ascuns". Regii care i-au urmat lui loser, explica manualele, au apreciat ideea ~i au incercat sa-I imite pe loser: Probabil Sekhem..-I -'"

JE... .~ .-4.

Fig.125

Fig.126

284 I Zecbaria Sitchin

Trepte spre cer I 285

fost consttuita de UI1I1itorul amon, numit Huni. Datorita unor f dovezi circumstantiale se considera ca el doar a inceput-o, ea fiind terminata de succesorul sau, Sneferu, care a fost primul rege at celei de-a patra dinastii. A fost inceputi, asemenea predecesoarelor, ca 0 piramida in trepte.lnsa din motive care raman total necunoscute ~ipentru care nu ex.isti nici macar teorii, constructorii au decis sa 0 facii o piramida ,,adevarata", adica sa-i ofere laturi drepte. Asta insemna punerea unui strat de pietre indinate in unghi (Fig. 126a). Tot din motive necunoscute, fost ales un unghi de 52. Dar, ceea ce trebuia sa fie prima piramida adevarata s-a dovedit un .eeclamentabil. Aflate intr-un unghi precar, pietrele au inceput sa cada i ceea ce a ram3s a fost 0 parte a miezului sau, cu un munte de resturi in jurullui (Fig. 126b). Unii savanti (precwn Kurt Mendelssohn,.The Riddle of the Pyramids) sugereazi di Sneferu construia in acela~itimp 0 alta piramida, la nord de Maidun, in momentul prab~irii primeia. Atunci arhitecpi sai au schimbat rapid unghiul in timpul constructiei. Unghiul mai mic de 43 a redus masa ~i inaltimea piramidei asigurind 0 mai mare stabilitate. A fost 0 decizie inteleapti, fiindcii piramida - numita Piramida inclinata (Fig. 127) - este inca in picioare. incurajat de succesul sau, Sneferu a ordonat construirea unei alte piramide Ianga prima. Este numita Piramida Roie, dupa nuanta pietrelor. Se pare ca a insemnat realizarea imposibilului, 0 forma triunghiulad ridicandu-se de pe 0 baza patrata. :.._~_::_~ =.-:-' ; ~tiu 1\'\1\iP.nicioare fiecare, iar inalti_ t mea este de 328 de picioare. Triumful nu a fost realizat tara 0

mica ~laciune: in loculunghiuluiperfect de 52, laturile acestei prime piramide clasicesunt inclinate la un mai sigurungbi de 440. . . Am ajuns acum, sugereaza savantii, la apogeul construirii de piramide in Egipt. Sneferu a fost tatallui Khufu (pe care istoricii greci it vor
.

numiCheops).S-a presupusca fiul a continuatrealizariletatalui, construind unnatoarea piramida adeviirata - numai ca mult

mai mare: Marea Piramida de la Gizeh. Sta maiestuoasa alaturi de alte doua mari piramide, atribuite unna~ilor sai, Chefra (Chenen) ~iMenka-ra (Mycerinus); cele trei sunt inconjurate de piramide satelite mai mici, temple, mastabe, monninte i unicul Sfinx. De~i atribuite unor conducatori diferiti, cele trei (Fig. 128)au fost planuite ~iconstruite ca un grup coerent, perfect aliniate nu numai cu punctele cardinale, ci ~iuna cu alta. futr-ade-

..8
D

aa DDD 0
.
10 0

l&t .. =::'
~"",
T

DO 0 o . D

tr~
.

,.

.'!

::l!2 ~ ~A.:::.. ~~,:::::: ~ ~::::_... . _":::''''__

:,
~~ ,", .:." ..
Db

DDL~ ..::;::,. .''i."".,,:0-::. nO 'U~~~ ~.~ D.. ODDd" :.:,.. "

1R.

l1IIIODeD: 0000000 a
DDDDD D!

Drii'1! "' UngO

1 1

DDOOOIJ/:oO

0 ..II..; --. '- 4Y wa_

~.

'.

il r IF
I

ft "

--

..;.;
Uf111f 10

. ..~ ,_,

~'::::,-:~/.::'?tr

aJj'ltItiOQQQ:
t~

,I rxI -1!
~

f.

';

=:
B)J

-:'.

___

--~ ~.-~M"

''':=:;, 0

n OlhI..I

IJ

~ ~

lL

Da~

~..:fo"

Fig.127

~ ~ ~.

--

-'''''

,"...""",.'''"

~ D~
O,''-l!l1J --

~
.::

D 10 odD

IJ)[)~

Fig. 28 1

J
286/ ZechariaSitchin -. -var, triangulatiile care incep ~u aceste trei monumente pot fi extinse pentru a masura intregul 'Egipt - chiar intregul PAmant.'tn vremurile modeme, acest lucru a fost realizat pentru prima om de inginerii lui Napoleon: ei au selectat apexul marii piramide ca punct focal din care au triangulat ~icartat Egiptul Inferior. Acestlucru a fost u~urat~ide descoperirea faptului ca locul se afla, intentionat sau nu, aproape de paralela de treizeci de grade (nord). tntregul complex de la Gizeh a fost construit pe latura estica a Platoului Libian, care incepe in Libia in vest ~iajunge pe malurile Nilului. De~i numai la 150 picioare deasupra oivelului riului, situl de la Giza are 0 vedere neobstructionata, dominanta, catre cele patru puncte cardinale. Marea piramidii se afla chiar la marginea platoului. La doar cateva sute de metri spre nord sau est, 0 asemenea constructie ar fi fost imposbila. Unul din primii savanti care a facut masuratori precise, Charles Piazzi Smyth (Our Inheritance in the Great Pyramid) a stabilit

Treptespre cer / 28~

ca centrul piramideise afla la latitudineade 2958'55"- cu

aproape 0 ~esimede grad de paralela de treizeci de grade. Centrul celei de-a' doua piramide se afla la nUmai treisprezece secunde (13/3600 grade) mai la sud. de Aliniamentul cu punctele cardinale, inclinarea laturilor la unghiul perfect de 52 (la care inaltimea piramidei in relatie cu
circumferinta este aceea a unui radian de cerc cu cerul) baza patrata puse pe 0 platforma perfect nivelata, toate vorbesc despre inaltul grad de cuno~tinte matematice, astronomice, geometrice, geogratlce ~l, aeslgur, arnlleClUCCi \';UII~UU'-\U, ~l }ll'-'-UlU 'l~""1""

'

citatile administrative de a mobiliza forta de munca necesara executarii unor asemenea proiecte pe termen lung. Uluiala cre~te daca realizAmcomplexitatea interioarelor ~i precizia galeriilor, coridoarelor, camerelor, deschizaturilor facute in piramide, intrarile ascunse (totdeauna pe latura nordica), sistemele de incuiere - toate nevazute de afara, toate in aliniament perfect cu celalalt, toate executate in ace~ti munti artinciali pe masura ce erau construiti strat dupa strat.
--, ---

De~icea de-a doua piramidii este cu numai foarte puiin mai mica dedit prima, "Marea Piramidii" (inaltime: 470 ~i 480 picioare, laturile 707 ~i respectiv 756) a fost cea care a captat intreaga atenpe a savantilor ~i amatorilor. A fost ~imai riimine inca cea mai mare constructie de piatra din lume, find construita din aprox 2.300.000 - 2.500.000 de blocuri de calcar galben (miezul), calcar alb (inveli~ul) ~i granit (camerele interioare ~i galeriile, acoperi~uletc). Masa totala, estimata la cca.93 de milioane picioare cubice, cantarind aproximativ 7 milioane tone, depa~e~tegreutatea tuturor catedralelor, bisericilor ~i capelelor construite in Anglia dupa cre~tinare. Piramida este ridicata pe 0 platforma artificiaHi,ale carei colturi sunt marcate de orificii tara vreo functie clara. tn ciuda trecerii mileniilor, a schimbarilor continentale, a rotatiei PAmantului, a cutremurelor, a greutiitii imense a pira~idei insa~i, relativ subtirea platforma (mai putin de douazeci ~i doi inci) este inca nevatamata ~iperfect dreapta: eroarea~linierii sale este mai mica de 0 zecime de inci pentru cele 758 de picioare cat masoara laturile. De la distanta, Marea Piramida ~i cele doua tovara~e ale sale par piramide perfecte, insa daca te apropii vezi ca ~i'ele sunt un fel de piramide in trepte, construite strat peste strat de piatra, fiecare mai mic decat cel de dedesubtul sau. Speciali~tii au sugerat ca Marea Piramida ar fi de fapt 0 piramida in trepte, construita astfel pentru a sustine 0 mare presiune verticala(Fig. 129). Ceea ce ii ofera aparenta de luciu 0 reprezinta pietrele cu care !':lInt :I~nnpritp I!ltllrilp ~!lI.. A ".."t.." . "" f'"..t ;...,1 - ;0; A . ;; cucerirea araba, fiind utilizate pentru construirea ora~ului Cairo. Unele dintre ele au fost descoperite pe 0 portiune din varful celei de-a doua piramide,iar altele la baza celei marl (Fig. 130).Aceste pietre sunt cele care detennina unghiullaturilor piramidelor. Sunt cele mai grele pietre utilizate la constructia piramidelor. Cele ~ase laturi ale fiecarei pietre au fost cioplite cu atentie, astfel incat sa se potriveasca perfect, nu numai cu "miezul" piramidei, ci ~iuna cu cealalta.
,

----

288 / Zecharia Sitchin

!repte spre cer / 289

Ca ~ialtii inaintea lui, s-a iritrebat cum au fost construite aceste

monumente

- numarate

printre cele ~apte minuni ale antichitatii.

Fig. 129 Piramidelor de, la Gizeh Ie lipse~te astazi ~i apexul, care fusese construit in forma de piramidion ca obeliscurile. Cine, cand ~i cum le-a scos nu se ~tie. Se ~tie, totu~i, ca la un moment dat, aceste apexuri erail construite din granit in forma ben-ben-urilor de la Heliopolis ~i erau inscriptionate. Cel al piramidei lui Amen-em-khet de la Dashur, care a fos1,descoperit ingropat in
aproplere ae plramlGa \rlg. U I}, pW'la ~IIlUl~lIla
glUUUIUI IUc1U-

"Ghizii" sai i-au povestit ca a fost nevoie de 100.000de oameni, inlocuiti la fiecare trei luni, ~i,,zece ani de asuprire" numai pentru a construi drumul spre piramida, astfel incat sa poata fi aduse pietrele. "Piramida insa~i a fost construita in douazeci de ani." Herodot a fostcel care a transmis informatia ca faraonul care a ordonat construirea piramidei a fost Cheops (Khufu). De ce ~iin ce scop, nu spune. ~i Herodot atribuie cea de-a doua piramida lui Chefren (Chefra), "de acelea~idimensiuni, cu exceptia faptului ca i-a coborat iniiltimea'cu patruzeci de picioare". EI mai spune ca ,,~i Mycerinus (Mekara) a lasat 0 piramida. insa mult mai mica decat a tatalui sau"- implicand,fiira a 0 declara insa, ca este vorba de a treia piramida. In secolul unu, ~eograful ~i istoricul roman Strabo a consemnat nu numai 0 vizita la piramide, ci ~iintrarea in Marea Piramida, printr-o deschizatura ascunsa pe latura nordica. Patrunzand printr-un coridor ingust el a ajuns la un zid, asemenea . turi~tilor greci ~iromani dinaintea sa. Locatia acestei intrari a fost uitata in secolele ce au urmat, iar cand in 820 califul AI Mamoon a incercat sa patrunda in piramida, a angajat 0 armata de fierari, constructori ~i ingineri pentru a sparge piatra ~ia construit un tunel spre interiorul piramidei. Motivele sale erau atat curiozitatea ~tiintifica, cat ~i dorinta de a gasi comoara. Se spunea ca in piramida emu ascunse din vremurile de demult "arme care nu ruginesc", 0 "sticla care
~ :I : t
... _

,..." 1..;; :
I 7'"

: _1__=_1
_

pat ~iinscriptia:
Fafa rege/ui Amen-em-khet este deschisa. .Ca sa ajunga /a zeu/ Munte/ui Luminii . Cand /a cer va p/eca.

Spargand pietrele prin incalzire ~iracire brusca, cioplindu-Ie, oamenii lui Al Mamoon au avansat in interiorul piramidei centimetru cu centimetru. Erau gata sa renunte cand au auzit cazand 0 piatra, .ceea ce indica 0 cavitate goala dincolo. Cu vigoare renascuta ~i-au croit drum in coridorul de coborare (Fig. 132).
Urcand pe acesta, au ajuns la intrarea original

a ce

fusese astupa-

Cand Herodot a vizitat piramidele in secolul cinci, nu mentioneaza apexurile, insa laturile erau acoperite ~u pietre ~Iefuite.

ta din afara. Coborand, au ajuns la scobitura de care vorbise . Strabo. Era goala. Un tunel care pomea din ea nu ducea nicaieri.

~-'c_'~-'.~'iii'i"=

290 / Zecharia Sitchin

Trepte spre cer /291

Fig./32 descoperit ca piatra servea pentru a ascunde un bloc de granit pozitionat la un unghi fatii de coridor. Ascundea el intrarea intr-o camera secreta - una care nu mai fusese vizitata vreodata?
"~\i \

""':
.

. :

.
\
> .......

'

. )
~-'"

.'~

Fig. 130

In ceea ce-i prive~tepe cercetatori,eforturilefuseserain

van. Toate celelalte piramide, in care se intrase de-alungul secolelor, aveau aceea~i structura interioara: un coridor descendent care ducea intr-una sau mai multe camere. A~aceva nu exista in Marea Piramida. Nu erau secrete care sa fie dezvaluite. Insa soarta a vrut altfel. Oamenii lui Al Mamoon au reu~it sa croiasca un tunel pana in coridorul descendent. Avea 6 forma
.

Nereu~ind sa mute sau sa sparga. blocul de granit, oamenii lui Al Mamoon au sapat in jurullui. A reie~it insa ca acest bloc era doar unul dintr-un ~ir de blocuri de granit, urmat de altele de calcar, ce ascundeau un coridor ascendent - incllnat la ace.lea~i unghi de 260 ca ~i coridorul descendent (exact jumatate din inclinarea piramidei). Din capatul coridorului ascendent (Fig. 133), un coridor orizontal.ducea catre 0 camera patrata cu un acoperi~ inclinat ~i 0 ni~a neobi~nuita in peretele estic. Aceasta camera se afla exact pe axa nord-sud a piramidei - fapt a carui semnificatie

, '.
'...,

.',"

~
:~

cluaata, mungmUiara. L-ana s-a exam mal CUaU::Il~u:~ lavallUl, :s-a

:\\..

. ~~~.
.

Fig. 13/

..
1

"

Fig.33 /

".,."-~.~

'-~

292 I Zecharia Sitchin -------

Fig.135 De acolo, un coridorde iniiltime~iIatimesimilare cu anteriorul conduce intr-o camera construitii din granit ro~u -

~-numita

Fig.134

nu a fost descifrata inca. Camera a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de "camera reginei", insii justificarea este mai degraba romantica, decat bazata pe ceva concret. La capatul.coridorului ascendent se intinde 0 galerie. mare de cca. ISO de picioare, la acela~i unghi de 26 cu 0 constructie precisa (Fig. 134). Podeaua sa joasa este flancata de doua rampe pe intreaga sa hmgime. in fiecare rampa sunt taiate 0 serie de deschizaturi la distante egale, fatii in fata una cu aIta. Zidurile galeriei se ridica la cca. 18 picioare, pe ~apte niveluri, fiecare nivel fiind CII trf~i in~i ip~it in "f"M f'<2t:> ..ronn..ln -1.. 1 __.0.'_1 .. -~. ~

galeria se ingusteaza spre tavan. Tavanul ac~steiaare exact aceea~i latime cu podeaua dintre rampe. La capatul de sus al galeriei se afla 0 platforma formata dintr-un bloc de piatra. Ea da intr-un coridor jos (numai 3,S picioare inaltime) ce duce intr-o anticamera de 0 constnictie speciala, fiind echipata cu un scripete care printr-o simpla manevra (tras de franghie?) poate ridica ~icobori trei ziduri de granit ce blocheaza trecerea.

Camera a regeIui (Fig. .13S).Era goala, cu exceptia unui bloc de granit ce voia sa sugerezeco~ciugul.Lucriituraprecisiiincludea loc pentru placa de deasupra.Dimensiunilesaledemonstreaziiavansate cuno~tintematematice.insiiera completgoI. Atunci, tot acest munte de piatra a fost ridicat pentru a ascunde un co~ciug gol intr-o camera goala? Unnele de.tortii ~i consemniirilelui Straboatestiidespre coridoruldescendent ca mai fusese vizitat, ~i, daca a existat vreo comoarii, ea fuse;sede mult luata. insa coridorul ascendent nu mai fusese calcat inainte de oamenii lui Al Mamoon. Teoria spunea ca piramidele fusesera construite pentru a adaposti de-in~i mumia faraon~ui ~i comorile ingropate 0 dati cu acesta.Astfel,inchidereatreceriIor s-ar fi facut imediat dupa plasarea mumiei. ~i to~i, in piramidii nu se afla decat un sicriu goI. De-a lungul timpului, alti conducatori. savanti.aventurieri au intrat in piramida, au cercetat-o, descoperind aIte tdisaturi ale structurii sale interioare - printre care ~i douii conducte pe care unii Ie co~sidera pentru aerisire (Pentru cinelce?) sau pentru observiiri astronomice (De ditre cine?). Cu toate ca speciaIi~tii continua sa se refere la co~ciugul de piatrii ca la unsarcofag (miirimea lui poate adaposti cu ~urinta un corp uman), fapt este ca nu exista absolut nimic care sa sustinii ideea ca Marea Piramidii era un mormant.

"T . ,
294 / Zecharia Sitchin -----..--------'ft!!pte s.~e cer / 295

Intr-adevar, teoria ca piramidele au fost construite pentru a adaposti monnintele faraonilor nu se sustine. Prima piramida, cea a lui Zoser, contine ceea ce savantii insista sa numeasca doua camere mortuare, acoperite de mastaba initiala. Cfuld au fost desfiicute prima data de catre H.M. yon Minutoli, in 1821, el sustine ca a gasit inauntru parti dintr-o
mumie ~i cateva inscriptii purtfuld numele lui Zoser. Pe acestea, pretinde el, le-a trimis in Europa, insa" s-au pierdut pe mare. in 1837, colonelul Howard Vyse a analizat camerele cu mai muM atentie ~i a spus ca a descoperit un "monnan de mumii" (au fost numarate optzeci) ~i a ajuns la 0 camera "ce purta numele regelui Zoser", inscriptionat cu vopsea ro~ie. Un secol mai tarziu, arheologii au descoperit fragmente dintr-o teasta ~i dovezi ca "exista posibilitatea sa fi fost un sarcofag de lemn" in camera de granit ro~u. in 1933, J.E. Quibell ~i J.P. Lauer au descoperit galerii subterane aditionale sub piramida, unde se gaseau doua sarcofage care insa erau goale. Acum se accepta ca este vorba de inmonnantari "abuzive" prin introducerea unui mort dintr-o epoca ulterioara. Dar fuse"se Zoser insu~i inmonnantat in piramida ; a existat vreodata 0 inmonnantare "originala"? Majoritatea speciali~tilor se indoiesc ca Zoser ar fi fost ingropat in piramida. Se pare ca el fost ingropat intr-un mbnnant magnific, descoperit in 1928 la sud de piramida. Acest "Monnant Sudic", a~a cum a ajuns sa fie recunoscut, putea fi atins printr-o galerie al carei tavan imita eurmalii. Conducea la 0 u~a simulata, De iumatate deschisa, prin care se intra intr-o imensa deschizatura. Mai multe galerii duceau catre 0 camera subterana conslruna din blocuri de granit; pe unul dintre pereti trei u~i false aveau inscriptionate imaginea, numele ~i titlurile lui Zoser. Multi egiptologi considera acum ca piramida era numai 10cui simbolic al ingroparii lui Zoser ~i ca regele a fost ingropat in bogat decoratul monnant sudic, acoperit de 0 suprastructura rectangulara cu 0 camera concava care continea capela, exact a~a

Fig.J 36 Piramida in trepte care se presupune a fi fost inceputa de succesorul lui Zoser, contine ~i ea 0 "camera de ingropare". Adapostea:un "sarcofag" de alabastru, care era gal. ManUalele ne spun ca cel care a descoperit camera ~i sarcofagul" de piatl"a (Zakarla Goneim) a ajuns la concluzia ca ea fusese sparta de jefuitori, care au furat mumia ~i celelalte lucruri dinauntru. Insa nu e pe de-a-ntregul adevarat. De fapt, Goneim g~sise monnantul inchis ~i sigilat eu teneuialii ~i rama~itele unei coroane de vase useat ~ezatii deasupra sarcofagului. A~a cum ~i- a amintit el. "sperantele noastre erau foarte marl, insa, cfuld am deschis sarcofagul, era gol ~inefolosit". Fusese ingropat cineva acolo? Daca unii mai sunt inca inctinati sa raspunda da, altii sunt convin~i ca piramida lui Sekhemkhet (a fost descoperita 0 inscriptie ce atesta aceasta identificare) era numai un cenotaf (un monnant simbolic gol). ~i a treia piramida in trepte, cea atribuita lui Khaba, contine o "camera funerara". A fost gasita complet goala: nici 0 mumie,
II1\"III1C1\,.ClI WJ ;)C11\,.UJCll;. ruU';;UJUl;U ClU IU'WULUI\,.ClL III CI}lIV}lJ\"J"'CI "'.

rama~itele subterane ale unei alte piramide, neterminate, despre

care se crede ca ar fi fost inceputade succesorullui Khaba.

Structura de granit contine un neobi~nuit "sarcofag" oval, incastrat in podea (asemenea bailor modeme). Acoperi~ul sau era intact, sigilat cu ciment. Nu era nimic inauntru. Au mai fost descoperite rama~itele altor trei piramide, atribuite faraonilor din a treia dinastie. La una dintre el, substructu-

cum este reprezentat in unele desene egiptene (Fig. 136).

--.-

I
296 I Zecharia Sitcbin
Trepte spre cer I 297

ra nu a fost inca explorati. In alta, nu a fost gasita 0 camera mortuari. In cea de-a treia nu existi nici 0 urma de ingropare. Nu a fost gasit nimic in "camera funerara" a pi~dei prabu~itede la Maidun, nici macar un sarcofag. tn schimb, Flinders Petrie a gisit fragmente ale unui co~ciug de lemn, pe care le-a proclamat rim~itele co~ciugului mumiei lui Sneferu. Speciali~tii Ie considera ram~itele. unei inmormantari abuzive, mult ulterioare. Piramida de la Maidun este inconjurata de numeroase mastaba din timpul dinastiilor trei ~ipatru, in care erau ingropati m~brii familiilor regale ~ialte VIP-uri ale vremii. Piramida era legati de 0 structuri mai joasa (un ~a-numit templu funerar) care acum este acoperit de apele Nilului. Probabil ca acolo, la adipostul apelor sacre al fluviului, a fost ingropat faraonul. Urmitoarele doua piramide sunt ~i mai jenante pentru sustiriatoriiideii de p~di-monument funerar.Cele doua piramide de la Dahshur (cea inclinati ~icea ro~ie) au fost construite, ambele, de Sneferu. Prima are doua "camere funerare", cealalti trei. Toate pentru Sneferu? Daca fiecare piramida a fost construiti de un faraon pentru a-i servi drept mormant, de ce a construit Sneferu doua? Nu mai este nevoie sa spunem ca toate camerele sunt goale, neexistand Dicimacar un sarcofag. Dripa 0 serie de excavatii ale Serviciului Antichitifii egiptene in 1947 ~i apoi in 1953 (mai ales in piramida ro~ie), raportul declari ca ,,DU fost a gisiti nici 0 urma de mormant regal". Teoria ,,0 piramidi pentru fiecare faraon" sustine ca urmatoarea a fost construita de fiullui Sneferu, Khufu. ~i, conform lui Herodot ~iistoricilor romani, este vorba de Marea Piramidi. r" 1_ __1_ ~ . .. ~ . --0 ,, a_ u "''''6''''.1.'''.1 , Io3U,11.. CUG1~.
~

vreme de opt ani. Din motive care scapa speciali~or, el ~i-a ~es ca loe pentru piramidi un sit aflat la 0 oarecare distanti de Gizeh. Aproape de jumiit3tea Marii Piramide, continea ~i obi~nuita "camera funerari". Cand a fost deschisa era goala. A doua piramidi are doua intriri pe latura nordica, in loeul

obi~nuiteiintriri unice (vezi Fig. 129).Prima incepe - 0 alti nsaturi neobi~nuiti pentru 0 piramidi - din afara piramidei ~i duce catre 0 camera neterminati. Cealalti duce catre 0 camera aliniati cu apexul piramidei. Cand a fost deschisa in 1818 de Giovanni Belzoni, sarcofagul de granit a fost gisit gol, iar capacu1 sau spart pe podea. 0 inscriptie in araha atesta spargerea camerei cu secole inainte. Ce gisisera arabii, daca gisiseri ceva, nu se ~tie. A treia piramidi de la Gizeh, d~i mai mica decat celelalte, posedi multe trisaturi unice sau neobi~uite. Miezul ei a fost construit din blocuri de pian mai mari decat al celorlalte. Primele ~sprezece straturi de jos nu erau construite din calcar, ci din granit masiv. La inceput a fost construiti ca 0 piramidi ~i mai mica, apoi i-au fost dublate dimensiunile (Fig. 129). Ca rezultat, are doua intriri folosibile. Confine ~i0 a treia intrare "de incercare", neterminata de constructori. Din numeroasele sale camere, cea demna de a fi numiti "camera funerari" a fost cercetati in 1837 de Howard Vyse ~iJohn Perring. Au gisit in interiorul ei un sarcof.1g de bazalt minunat decorat. Ca de obicei, era gal. Oar in apropiere Vyse ~i Perring au descoperit rama~itele unui sarcofug de lemn ce purta numele regal "Menkaura" ~i ~itele unei mumii, "posibil a lui Mekara" - 0 confinnare directi a afirmafiei lui Herodot ca a treia piramidi aprtinea lui ..Mvcerino!';". Mi'i~lIriUnril..,..., h"'_ "n ..1monstrat insa ca ea dateaza din perioada saitica - cca. 60 i.Ch. (K. Michalowski, Art of Ancient Egypt); rim~itele mumi1icate sunt ~i mai recente, datfuld din perioada ~tina. Existi 0 oarecare neclaritate asupra faptului daca Menkara a fost sau nu succesorul direct allui Chefra, insa succesorullui a fost in mod sigur Shepsekaf. Care din piramidele n1mase neterminate apartin acestuia (ori din cele a caror construcpe a fost atilt de slaba incat n-a rezistat timpului) nu se cuno8fte. Se ~tie

Nu ar fi trebuit sa fie 0 surpnza, fiindca Herodot scrisese ca "apele Nilului, conduse prin canale speciale, inconjoari 0 insula pe care se spune ca s-ar afla corpul faraonului Cheops (HiStory, vol. n, p. 127). Atunci, mormantul faraonului se afla undeva mai la vale, aproape de Nil? Nimeni nu poate ~ti. . Chefta, ciruia ii este atribuiti a doua piramidi, nu a fost suc- .'

'I

cesorul imediat allui Khufu. Intre ei a domnit faraonul Rad~(

298 I Zecharia Sitchin

Treptespre cer I 29~

Fig.137

Neferirkara, ce i-aunnat la tronul Egiptului, ~i-a construit complcxul funerar rit departe de cel al lui Sahura. Camera din piramidasa incompleta (sau ruinata) era goal!. Monumentele succesorului s!u nu au fost gasite. Unnatorul rege a construit 0 piramida din cariimidade lut ~ilemn, fiind gasite numai vagi rama~ite. Neuserra, care a unnat, ~i-a construit piramida in apropiere de cele ale predecesorilor sai. Contine doua carnere

nici

Fig.138

.: .:;.,.-;'{.6-:.J

~:-:;/"-1/

Fig. 139

insa ca nu a fost ingropat acolo, ci sub 0 mastaba monumentalii (Fig. 137) a carei camera funerara contine un sarcofag de granit. A fost insa atacta de iefuitori si nu a mai ramas nimic. A cincea dinastie care a unnat a inceput cu Userkaf. ~i-a construit piramida la Sakkara, in apropiere de complexullui Zoser~A fost violata atat de jefuitori, cat ~i de inmonnantari abuzive. Succesorul sau (Sahura) a construit 0 piramida la nord de Sakkara (Abussirul de astiizi).De~iuna dintre ceIe mai bine pastrate (Fig. 138), nimic nu a fost gasit in camera sa funerara. Templele ~idecoratiunile indica insa faptul ca monnantul sau se afla in apropiere.

una cu vreun semn al vreunei inmonnantari. Insa Neussera este mai cunoscut pentru templul sau, construit in fonna unui obelisc inaltat pe un trunchi de piramidii (Fig. 139). Obeliscul se ridica la 118 picioare, apexul fiind acoperit cu alama. Piramida faraonului unnator nu a fost 'descoperita. Cea a succesorului acestuia a fost identificata abia in 1945. Continea obi~nuita camera, care era goala. Piramida lui Unash - ultimul din dinastia a cincea, sau, cum prefera unii, primul din a ~asea; a marcat 0 importanta schimbare a obiceiurilor. Acolo a descoperit Gaston Maspero pentru prima data (in 1880) textele piramidelor, Inscriptionate pe zidurile camerelor ~icoridoarelor. Piramidele celorlalti patru conducatori din dinastia a ~asea(Teti, Pepi I, Memera ~iPepi II) au imitat-o pe cea a lui Unash, atat in ceea ce prive~te constructia, cat ~iin ceea ce prive~tetextele. Au fost gasite sarcofage de bazalt sau granit (Fig. 140).Erau toate goale, cu exceptia celui allui Meplera, in care s-a gasit 0 mumie. S-a demonstrat ulterior ca era vorba de 0 inmonnantare abuziva. Unde au fost ingropati regii dinastiei a ~asea?Mormintele
re2ale ale ace!;tei tiin~~tii
r~ c::i rplp "I", "",I",; t"'..;~ M _&1___

in sud, la Abydos. Acest lucru ~i celelalte dovezi ar trebui sa demonstreze ca piramidele nu au fost monninte adevarate, ci cenotafuri. Insa credintele vechi se schimbiigreu. Faptele spun contrariul. PiramideleVechiuluiRegat nu contin un monnant fiindca nu cu scopul acesta au fost ele construite, sa adaposteasca un corp al unui rege. In calatoria catre Orizont a faraonului, ele erau construite ca semne pentru a-i ghida Ka-ul catre Scara spre cer - la fel cum piramidele ridicate odata

...,..,I

300/ ZechariaSitchin de zei au servit drept semn de ghidaj pentru zeii care "umblau prin cer". . Faraon dupa faraon, credem noi, au incercat sa imite nu pi~
ramida lui Zoser, ci piramidele zeilor, cele de la Gizeh.

XIII
FALSIFICAREA NUMELUI FARAONULUI
Falsifi~area nu este un fapt neobi~nuit in arta ~i comeq. Cfu1deste dezvaluitii, poate aduce blam ~i pierderi iinanciare. Sustinuta, poate schimba istoria. Acest lucru s-a petrecut, credem noi, cu Marea Piramida ~i presupusul ei constructor, faraonul numit Khufu. Reexaminarile sistematice .~i~tiintificeale structurii arheologice a piramidelor excavatein graba cu un secol ~ijumatate in urma (de multe ori de catre cautatorii de comori) a ridicat numeroase intrebari cu privire la unele din primele concluzii. S-a sustinut ca epoca piramidelor a inceput cu piramida in trepte a lui Zoser ~ia fost marcata.de progrese succesive spre adevarata piramida, care a fost in cele din urma realizata. Dar de ce era amt de important sa se obtina 0 piramida adevarata? Daca.arta construirii piramidelor a progresat de-a lungul vremii, de ce piramidele ulterioare celor de la Gizeh sunt inferioare acestora ~i nu superioare, cum ar fi logic? Era piramida lui Zoser modelul pentru celelalte sau era ea
insasi 0 imit:ttip. !llInlli mnrl..1 "nt ;n~') C'~..~_::: :..J:_: _: r-:

ma piramida in trepte construitii de hnhotep deasupra niastabei "era acoperitii cu pietre de calcar ~Iefuit"(Ahmed Fakhry, The Pyramids). tnairite ca operatiunea sa fi fost incheia~, el a conceput 0 altii modificare - construireaunei piramide ~imai man. To~i ~i aceastii din urma piramida a fost cioplita astfel incat sa dea impresia de piramida adevaratii. Tencuiala, descoperim de misiunile arheologice ale universitiipi Harvard conduse de George Reisner, a fost mcutii primitiv, din caramida.

Principalele piramide din Egipt Fig. 140

302 / Zecharia Sitchin .-----..----

'frepte sp[e cer / 303

Pe cine incerca atunci sa imite Zoser? Unde viizuseImhotep o piramida adevarata deja construita, cu laturi line ~itencuiala de calcar? ~i 0 alta intrebare: daca este adevarataactuala teorie, cum incercarile de la Maidum ~iSekkarade a construi 0 piramida cu inclinarea de 52 au e~uat,iar Sneferu a trebuit sa "tri~eze"pentru a construi "prima" piramida adevarata, insa cu unghi de numai 43 - cum a ajuns fiul sau sa construiasca 0 piramida mult
mai mare, cu unghiul precar de 52 - ~i chiar tara probleme? Oaca piramidele de la Gizeh erau doar piramide "obi~nuite" in lantul de piramide succesive - de ce fiullui Khufit, Radedef, nu ~i-a construit piramida alaturi de cea a tatalui sau, la Gizeh? Se presupune ca la vremea respectiva celelalte doua piramide nu erau inca ridicate, deci flul avea intreg loculla dispozitie. ~i daca arhitectii ~i inginerii tatalui sau reu~isera sa construiasca Marea Piramida, chiar nu mai ramasese nimeni care 'sa-I ajute pe flu sa construiasca una macar la fel ca a tatalui ~i nu "amarata" de piramida din care au mai ramas vagi rama~ite? Faptul ca numai Marea Piramida poseda un Coridor ascendent sa se datoreze numai faptului ca a fost atat de bine ascuns pana in 880 d.Ch. astfel incat imitatorii, ne~tiind de el, nu I-au inclus in proiectele lor? Absenta oricaror insemne hieroglifice in cele trei piramide de la Gizeh este un alt semn de intrebare. James Bonwick, cu un secol in urma, spunea (Pyramid Facts and Fancies): "Cine poate fi convins ca egiptenii ar fl lasat astfel de monumente tara macar
v &&

totipurile pe care acesta, ~i faraonii care i-au urmat, au incercat sa Ie imite. Unii savanti au sugerat ca ,piramidele-satelit de la Gizeh erau de fapt modele la scara (cca. 1:5), utilizate de antici exact cum arhitectii de astazi utilizeaza modele la scara pentru evaluare. Se ~tie acum insa ca ele au fost adaugate mai tfuziu. Totu~i,credem cd a exis~atun modella scard: a treiapiramidd, cu evidentele sale experimente structurale. Abia apoi au fost construite celelalte doud de cdtre anunnaki. pentru a Ie servi ca
puncte de reper.

rr..- --.

"'.. ..J_ __=_x

---

-:

ft.." O""U '1r1Au'ir:Jtim~"i~ri

~i ~~ri-

Oar ce este cu Menkara, Chefra ~iKhufu, care, conform lui Herodot, sunt constructorii acestor piramide? tntr-adevar, ce e cu ei? Templele ~i anexele asociate cu a treia piramida poarta dovada faptului ca, intr-adevar, constructorul lor a fost Menkara - dovezi ce includ inscriptii purtfu1dnumele sau ~iditeva statui deosebite ce-I intati~eaza imbrati~at de Hathor ~i alte zeite. Oar toate acestea atesta ca Menkara a construit structurile auxiliare, asociindu-se singur cu piramida - nu ca ar fi construit-o el. Anunnakii, in mod logic, aveau nevoie numai de piramide, nu ~ide temple in care sa se venereze ei in~i~i.Numai un faraon avea nevoie de un templu funerar ~i un templu mortuar ~i de celelalte structuri asociate cu calatoria sa spre viata de apoi. tn interiorul celei de-a treia piramide nu se afla nici 0 inscriPtie, nici 0 statuie, nici un zid decorat. Numai precizie austera. Singura marturie care se pretindea ca exista s-a dovedit un
blut: rragmenIul oe sarcolag ut: It:JlHI I,;UJlUI1ICIC lY.a\';U1\.a.1a IUl p'"

I ,I

sului, umpland pana ~icea mai mica cladire cu hieroglife?" Absenta, se poate presupune, se datoreaza faptului ca, fie piramideIe au fost construite inainte de dezvoltarea scrisului hieroglific, fie au fost construite de altcineva. Exista ~ialte argumentecare sprijinaideea noastra ca, atunci cand Zoser ~i urma~ii sai au inceput constructia piramidei, ei imitau un model care exista deja: piramidele de la Gizeh. Ele nu erau imbunatatiri ale eforturilor anterioare ale lui Zoser, ci pro1

el era cu doua mii de ani mai "tanar", iar "mumia" era din epoca cre~tina.Nu exista absolut nimic care sa sprijine teoria ca Menkara - sau orice alt faraon - ar avea vreo legatura cu construirea piramidei. A doua piramida este de asemenea goala. Statui purtand cartu~e (rame ovale in interiorul carora era inscris numele unui rege) cu Chefra au fost descoperite doar in templele din apropie--,-

T,.-woo

304 / Zecharia Sitchin

Treptespre cer / ~05 Ca ~i cei dinaintea lor, eforturile s-au soldat cu e~e~uri sau imitatii nereu~ite ale modelelor. La prima vedere, teoriJl conform careia Khufu, ca ~i ceilalti doi, n-are nimic de-a face cu piramidele asociate cu ei pare prea indrazneata. Nu este a~a. Ca dovadii ilvom aduce pe Khufu insu~1. Problema daca faraonul Khufu a construit sau nu Marea Piramidii i-a framantat pe speciali~ti de un secol ~i un sfert incoa. ce, de la descoperirea. singurului obiect care il mentioneaza pe Khufu in legatura cu piramida. Surprinzator, insa, se afirma ca nu a construit-o: exista deja la vremea cti1'Jd inceput el domnia! a

rea piramidei. Dar nici aici nu exista vreo indicatie ca el ar fi construit-o. Dar Khufu? Cu 0 singura exceptie,pe care 0 vom demonstra ca unJals proverbial, singura sustinere ca el a construit Marea Piramida vine de la Herodot (~i,pe baza lui, de la istoricii romani). Hero'dot il descrie ca pe un conducator ce ~i-a chinuit poporul vreme de treizeci de ani pentru a construi piramida. Totu~i,dupa celelalte surse, Khufu a domnit numai douiizeci ~itrei de ani. Daca era un constructor atiit de mare, cu meseria~i de frunte ~i arhitecti geniali, unde sunt statuiIe sale, unde sunt celelalte monumente? Nu existii.Din aceastiiabsentiise pare ca el nu era un ctitor de seama. Insa a avut 0 idee geniaIa: credinta noastra este ca, vazand piramideleprabu~itede la Maidun,piramidainclinatiia lui Sneferu, i-a venit 0 idee.Acolo, la Gizeh, se aflau piramideleperfecte. N-ar putea sa Ie ceara zeilor permisiuneade a a~ la una din ele templul sau funerar necesar pentru caJatoriaspre Viata de Apoi? Nu se aducea nici 0 atingere sanctitiitii piramidei: toate templelese aflau langa ea, aproapeinsa flir3macarsa 0 atinga.A~ a ajuns Marea Piramida sa fie cunoscutiica piramida lui Khufu. Succesorul lui Khufu, Radedef, a respins ideea tatalui sau ~ia preferat sa-~iridice propria piramida, asemenea lui Sneferu. Dar de ce s-a dus la nord de Giza ~inu ~i-a construit-o langa a tatalui sau? Explicatia este foarte simpla: promontoriul de la
::~_:_ __:. .J_;_ M..:--nt ..1... ...1.. trp.i vp.c.hi niramide , si de struc-

Dovada este 0 stela de calcar (Fig. 141) care a fost descoperita de Auguste Mariette in anii '50 ai secolului trecut in ruinele templului lui Isis, aproape de Marea Piramidii. Inscriptia este un monument autolaudativ al lui Khufu, ridicat. pentru a comemora restaurarea de catre el a templului lui Isis ~ia imaginHor ~i emblemelor zeilor aflate in templu. Versul de inceput il identifica pe Khufu mra nici un dubiu prin cartu~ulsau:

f~~t~(e)})~f
Ankh Hor Mezdau Suten-bat KhuJu tu ankh TraiascaHorus Mezdau (lui) Rege (al) Khufu, ii e Egiptului Superior $i Inferior data viala! Dupa introducerea obi~nuita,urmeaza declaratia exploziva:

"'--

J" J..

8..A

X....

EIaJondat

Casa

lui Isis,
9 1.. ~
I

Staptina Piramidelor

turile-anexa ridicate de tatal sau... Viizand e~ecullui Radedef, urmatorul faraon a preferat solutia lui Khufu. Cand a .sosit vremea sa aiM nevoie de 0 piramida, nu a vazut nici un inconvenient in a-~i apropria urmatoarea piramida libera, inconjurand-o de temple ~i sateliti. Menkara, succesorul sau, s-a legat ~iel de ultima piramidii ramasa libera. Cand piramidele gata mcute s-au ocupat, faraonii care au urmat n-au avut alta solutie decat sa ~i.leconstruiasca singuri...
1

<=> c-:J

-=

JlJr_

tanga 'Casa Sfinxului.

Khufu.

Conform acestei inscriptii de pe stela (aflata la muzeul din Cairo), Marea Piramidii era deja acolo la intrarea in scena a lui
.

Stiipana ei era zeita Isis

apartinea acestei zeite, nu lui

KI1Ufu.Mai mult, ~i Sfinxul - care a fost atribuit lui Chefra, care

,...,.,~....

;=:

,...,~~,..~:~~:7~,.~'"f.~i

~~~

,c~~~'~~='!3"::r'Wl'

- ~...---

Treptespre cer / 307

~,

Khufu afirma in continuare ca a construit 0 piramida pentru printesa Henutsen "langa templul zeitei". Arheologii au gasit dovezi independente ca cea mai sudica dintre cele trei mici piramide ce flancheaza Marea Piramida - cea mai apropiata de templullui Isis - era dedicata lui Henutsen, 0 sotie a lui Khufu. Totul in inscriptie se potrive~tecu faptele cunoscute. tnsa singura piramida pe care pretinde ca a construit-o Khufu estecea mica a printesei. Marea Piramida era deja acolo, ca~i Sfinxul (ca ~icelelalte doua, prin extensie). Teoria noastra este intarita daca citim mai departe inscriptia, care nume~te Marea Piramida "Muntele vestic al lui Hathor":
Traiasca Horus Mezdau. Regelui Egiptului Superior ~i Inferior, Khufu, Viafa i-a fost data. Pentru mama sa Isis, Divina Mama, Stapana " Muntelui vestic allui Hathor", A jacut aceasta inscripfie. I-a dat 0 noua ofrand a sfanta. I-a construit un templu de piatra $i a reinnoit zeii care se aflau acolo. Hathor, sa ne reamintim, era stapana peninsulei ~inai. Daca eel mai inaltvarf al penins:ulei era Muntele Estic, Marea Piramida era Muntele Vestic - cei doi functionand ca puncte de reper
01\.\.tVIIUVI U.1UJ u\.t Q."\wIlJLtU.1 \of.

Fig.141 l-ar fi construit impreuna cu a doua piramida

- era deja la locul

lui. Continuarea inscriptiei localizeaza sfip.xul cu acuratete ~i consemneaza faptul ca 0 parte din el a fost deteriorata de trasnet _ deteriorare vizibila ~iastiizi.

Aceasm stela poarm toate semnele autenticitatii.To~i, savantii la vremea descopeririiei nu au fost in stare sa accepte concIuzia inevitabila.Neindraznind sa distruga intreaga structura a piramidologiei, au proclamat aceasm stela unfals. - ,,0 inscriptie facuta mult dupa moartea lui Khufu" (ca sa-l citam pe Selim Hassan,Excavationsat Giza),invocandnumele acestuiapentru a sprijini pretentiilepreotilor locali".

308 / Zecharia Sitchin James H. Brea~ted, a dirui Ancient Records of Egypt este opera de ciipatai in ceea ce prive~teinscriptiile egiptene, scria in 1906 ca ,,referinta la Sfinx ~i la templele de langa el in vremea lui Khufu a facut din acest monument un obiect de mare interes. Aceste referiri ar fi de cea mai mare importantii daca moriumentul ar fi contemporan cu Khufu, insii dovezile ortografice it dateaza cu certitudine muIt dupa aceea". Nu este de acord cu parerea lui Gaston Maspero, un egiptolog de frunte at epocii, ca, de~i poseda 0 ortografie ulterioara, stela este 0 copie a unui original autentic. In ciuda dubiilor, Breasted include stela printre monumentele dinastiei a patra. lar Maspero, in cuprinziitoarea opera The Dawn of Civilization ii accepta continutul ca redand date reale din viata ~i activitiitile lui Khufu. De unde atunci reluctanta acceptiirii ei? Stela a fost consideratii un fals fiindca cu numai un deceniu in urma identificarea lui Khufu cu ctitorul Marii Piramide fusese stabititii defmitiv. Dovezile hotaratoare erau ni~te semne cu vopsea ro~ie descoperite in camerele sigilate de deasupra "Camerei regelui", care pot fi interpretate ca semne ale constructorilor facute in al optsprezecelea an de domnie allui Khufu (Fig. 142). Cum in aceste camere nu s-a intrat pana la descoperirea lor in 1837, semnele trebuia sa 'fie autentice ~i, dacii stela oferea informatii contrare, insemna ca ea este falsa. Dar daca analiziim circumstantele descoperirii semnelor cu vopsea ro~ie' ~i cercetiini cine au fost descoperitorii lor - 0 ancheta ce nu a mai fost facuta pana acum - concluzia care trans-

1
Treptespre cer / 309

a.\

la sosirea ip Egiptnu putem ~ti,cert este ca. vizitand piramidele de la Gizeh, a fost prins de febra descoperirilor zilnice de catre speciali~tisau ne. A fost incantat in mod deosebit de pov~tile ~i teoriile unui anume Giovanni Battista Caviglia, care cauta 0 camera ascunsa in interiorul Marii Piramide.

In diteva zile, Vyse a fost de acordsa-i ofere lui Caviglia

fondurile necesare, daca il accepta in calitate de codescoperitor. Acesta a respins oferta, iar Vyse, ofensat, a plecat spre Beirut la sfar~itul lui februarie 1836, pentru a vizita Siria ~iAsia Minor. Insiilunga ciiliitorienu i-a stins setea aprinsiiin Egipl In loc sa se intoarcii in Anglia, .el a revenit in Egipt in octombrie. La vizita precedentii se imprietenise cu un intermediarpe nume l.R Hilt, la vremea respectiva superintendent la 0 topitorie. Acum a
I

I ..0-. !

''.0f
,

partea de nord f L.. I

mlrf~ clara: dacii exista un fals. el a avut 19C A.D. 1837, iar p.~te in falsificatorii nu erau "preotii locali" ci doi (sau trei) englezi tara scrupule. ..
Povestea incepe cu sosirea in Egipt pe 29 decembrie 1835 a colonelului Richard Howard Vyse, "oaia neagrii" a unei familii aristocratice engleze.La vremea respectivii, multi ofiteri ai armatei regale se distinsesera ca "anticari", cum erau numiti arheologii pe vremea aceea, citind articole in fata distinselor societiip ~iprimind aclamarea pubticului. Daca Vyse avusese ~a ceva in minte

-._-

310 / Zecharia Sitchin -..

fost prezentat unui anume "domn Sloane", care i-a ~optit ca ii poate face rost de unfirman - un decret de concesiune- de la guvernul egiptean pentru a capata drepturi unice de excavatiila Gizeh. Astfel srntuit, Vyse a mers la consulul britanic, col. Campbell, pentru documentele necesare. Spre marele sau ~oc,firmanul ii numea codescoperitoripe Sloane ~iCampbell ~ipe Caviglia ca supraveghetor al lucrarilor. Pe 2 noiembrie, dezamagit, Vyse a plecat intr-o calatorie. in Egiptul Superior, dupa ce "am platit subscriptia mea de 200 dolari". A~a c~m afirma el in Operations Carried on at the Pyramids ofGizeh in 1837, s-a intors pe 24 ianuarie 1837 ,,nerabdator sa vad ce progrese fuseseca rncute". tnsa, in loc sa caute camera ascunsa, Caviglia ~i oamenii sai dezgropau mumii din mormintele din jurul piramidelor. Furia lui Vyse s-a mai potolit . numai dind Caviglia.a spus ca are ceva sa-i arate: inscrisuri ale

c.m.. hli o.Yi8On

,.

Fig.143 nuarie 1837. Spre marea cheltuiaUi a familiei sale, era plecat de acasa de mai bine de un an. In saptamaniie care au unnat, disputa sa cu Caviglia s-a ascutit. Pe II februarie cei doi s-au certat violent. Pe 12, Caviglia a rncut doua descoperiri importante in monnantullui Campbell: un sarcofag inscriptionat cu hieroglife ~i semne ale constructorilor pe peretii monnantului. Pe 13, Vyse I-a concediat pe Caviglia ~i i-a cerut sa paraseasdi zona lucrarilor. Acesta s-a mai intorS 0 singura data, pe 15, pentru a-~i ridica lucrurile. Ani dupa a.ceea, a lansat acuzatii vehemente la adresa lui Vyse, pe care fanii acestora nu vor sa Ie detalieze. Era vorba de 0 disputa reala, sau Vyse s-a folosit de prjlej pentru a scapa de Caviglia? S-a aflat apoi ca Vyse intrase in secret in Marea Piramida in noaptea de 12 februarie, insotit de un anume John Peering.Un inginer de la Ministerullucrarilor publice ~i incepator in materie de egiptolo,gie - pe care Vvse iJ cllnm:r.miPnnn int..rnoo",,.1;..1 IUIHIlI. Cel doi au examinat 0 crevasa enigmatica ce aparuse in blocul de granit de deasupra camerei lui Davison. Cand s-a impins inauntru 0 trestie, aceasta a trecut dincolo. In mod cert, aco10 se afla un spatiu gol. Ce planuri ~i-au rncut cei doi in acea noapte? Nu putem decat ghici din desrn~urarea ~Iterioara a evenimentelor. Caci Vyse I-a destituit pe Caviglia ~i I-a angajat pe Peering. In jurnalul sau, Vyse nota: "M-am decis sa continuu sapaturile in ta1

constructorilor piramidei!
.

Excavatiile de la morminte scosesera la iveala faptul ca,

uneori, constructorii marcau cu vopsea ro~ie pietrele care urmau

sa fie cioplite. Caviglia spunea ca gasise astfel de insemniiri.la baza celei de-a doua piramide. Examinate cu atentie, ele s-au dovedit a fi numai dislocari naturale ale pietrei. Dar Marea Piramida? Caviglia cerceta acolo pentru a afla unde duc "conductele de aer" ce pornesc din "Camera regelui" ~iera mai convins ca oricand ca exista 0 camera secreta undeva mai sus. Un astfel de compartiment, la care se ajungea de-a
...,-y ,

,.

- - --

.J

~.. ~_ 1"7t::<:,.I", 'll.T..th",ni..l n~"i,u,"

(Fiu

143).Vyse a cerut ca lucrarlle sa se concentreze acolo. A fost suparat sa afle ca ceilalti doi erau mai interesati de mumii, care la vremea respectiva erau cerute de orice muzeu. Caviglia mersese pana acolo incat pusese unui mormant descoperit numele de "mormantullui Campbell". Hotarat sa preia el comanda, Vyse a venit de la Cairo la piramide: "Normal ca voiam sa fac ~i eu ni~te descoperiri inainte de a ma intoarce in Anglia", a admis el in jurnalul sau pe 27 ia-

312/ Zecbaria Sitcbin .

Treptespre cer / 313

vanul camerei lui Davison, unde cred ca voi gasi un apartament sepulcral". tn timp ce Vyse cheltuia din ce in ce mai multi bani cu cercetarile sale, diverse personalita1i au venit sa inspecteze mormantullui Campbell. Vyse nu prea avea ce sa Ie arate in interiorul piramidei. Frustrat, Vyse a cerut oamenilor sai sa cerceteze Sfinxul, tara rezultat. A~aca ~i-aconcentrat din nuu aten1iape camera ascuns!. pe la mijlocu1 lui martie, Vyse s-a confruntat cu 0 noua problema: alte proiecte ii amgeau pe oamenii sai. A dublat salariile acestora, daca lucrau zi ~i noapte. i~i dadea seama ca nu mai avea timp. Disperat, Vyse a renuntat la orice precautk: ~i a inceput sa foloseasca explozibili, pentru a-~i face astfelloc prin blocurile care ii blocau trecerea. Pe 27 martie, muncitorii au reu~it sa taie 0 midi intrare prin blocurile de granit. Ilogic, Vyse I-a concediat pe ~eful acestora, un anume Paolo. A doua zi, Vyse nota: "Am introdus 0 lumanare prin intrare ~i am fost emotionat sa descopar ca acolo se afla o camera de 0 constructie asemanatoare cu cea de sub ea." Descoperise camera ascunsa! (Fig. 144). Folosind praf de pu~ca pentru a largi intrarea, Vyse a patrons inauntru pe 30 martie - insotit de dl Hill. Au examinat-o cu atentie. Era inchisa ermetic, tara nici 0 deschizatura. Podeaua

era formata din latura neprelucrata a bloeului de granit care constituia acoperi~ul camerei lui Davison. ,,Peste tot era depus un praf negro, care marca urmele de p~i." Natura acestui praf ("care avea 0 oarecare iniUtime")nu a fost explicata. "Tavanul era lustruit cu grija ~i avea cele mai fine imbinari." Era clar, nu se mai intrase niciodata in aceasta camera. Ins! nu continea nici sarcofag, nici vreo.comoara. Era complet goala. Vyse a ordonat liirgireaintrarii ~iI-a anuntat pe consul ca a nurnit noul compartiment "camera Wellington". Seara, "au sosit dl Perring ~i dl Mash, cu care am mers inauntru ~i am tacut diferite masuratori ~iastfel am descoperit semnele". cat noroe! Erau asemanatoare cu semnele descoperite in mormantul de langa pirarnida. intr-un fel sau altul, Vyse ~iHill nn Ie observasera cand examinasera cu atentie camera prima data. Insa insotiti de Perring ~iMash - un inginer civil prezent la invitatia lui Perring - au fost patru martori la descoperirea unica. Faptul ca aceasta incapere era identica cu camera lui Davison a dus la presupunerea ca ar mai exista 0 camera deasupra ei. Far! a da vreun motiv, Vyse I-a dernis pe celalalt maistru ramas, numit Giachino. Pe 14 aprilie, consulii britanic Iii austriac au vizitat situl. Au cerut sa se faca ni~tecopii dupa semnele constructorilor. Vyse i-a pus pe Perring ~iMash la treaba

ins! le-a

cerut sa inceapa cu cele din mormantullui Campbell. Cele din Marea Piramida puteau sa mai ~tepte. Folosind tara jena praf de p~ca, a intrat in compartimentul
t1.. iI~ ,,:-M__ - _: '::_:::"'cLVU \UWlm ill onoarea lordului Nel-

Fig. 144

son) pe 25 aprilie. Era la fel de goalii ca ~i celelalte, co podeaua acoperita cu rnisteriosul praf negro. Vyse a relatat ca a descoperit "cateva semne [acute cu ro~u, mai ales pe zidul vestic". Tot timpul Hill intra ~i ie~a din camerele nou-descoperite, pentru a inscrie in ele (cum?) numele lui Wellington ~i Nelson. Pe douiizeci !1i~pte, HilI- nu Perring sau Mash - a copiat semnele. Vyse reproduce in cartea sa numai pe cele din camera lui Nelson, nu ~i pe cele din camera Wellington (Fig. 145a).

Treptespre cer / 315

Pe 18 mai, un anume dr. Walni "a cerut 0 copie dupa semnele descoperite, pentru a fi trimise dlui RoseHini",un egiptolog specializat in descifrarea numelor regale. Vyse a refuzat cererea categoric. A doua zi, in compania lordului Arbuthnot, a unui anume Brethel ~idomn Raven, Vyse a intrat in camera Lady Arburthnot ~i cei patru au comparat "desenele dlui Hill cu cele din Marea
.

1
I

Piramida, semnand apoi pentru acurate.tea acestora". Curfutd, s-a patruns ~i'in ultima camera, in care s-a gasit de asemenea un cartu~ regal. Vyse a plecat apoi la Cairo ~i a inmanat copiile autentificate ale inscriptiilor, pentru a fi trimise la Londra. Treaba lui era tenninata: giisise camere necunoscute ~i dovedise identitatea constructornlui Marii Piramide, fiindciiprintre c~ele

giisite seaflaunulpecareerascrisKh-u-f-u~1.
\

rig. 14:1

Pe ~apte mai au intrat in acela~i mod intr-o alta incapere deasupra celei a lui Nelson, pe care Vyse a numit-o temporar dupa Lady Arbuthnot. Jumalul nu face nici 0 mentiune despre sernne, de~i au fost gasite ulterior 0 multime. Ceea ce era uimitor la acestea era ca ele contineau cartu~e- ceea ce nu putea insernna decat nume regale (Fig. 145b). Descoperise Vyse numele faraonului care construise piramida? .

Pe aceasta descoperire se bazeaza ~iacum manualele. Impactul descoperirilor lui Vyse a fost imens ~i acceptarea lor asigurata, dupa ce a reu~itsa obtina confirmarea de la expertii British Museum. Cand anume au ajuns copiile f;icute de Hillia British Museum ~i cand anume a sosit analiza lor la Vyse nu se ~tie~ Insa opinia muzeului (exprimata de expertul Samuel Birch) constituie partea centraHia insemnarii din 27 mai 1837. in ea specialistul confirma ca numele de pe cartu~poate fi citit !?ica khufu. Deci, a~acum scrisese Herodot, Cheops era constructorul Marii Piramide. Insa in entuziasmul care a urmat, nu s-a acordat prea mare -:Jt~"t;A rnnl"OoI",.. 1_: 1; : .J_ n_~ .-- --- -- ---_1 . .: ~i indiciul care ne-a condus la demascarea imposturii: gre~eala de incepator a falsificatorului. De la bun inceput Birch a fost incurcat de ortografia multora dintre semne. "Simbolurile trasate in ro~u de sculptor sau constructorpar a fi semne ale ziditorilor",observa el in paragraful de inceput. Apoi urmeaza: "Cu toate di nu sunt foarte lizibile, fiindca au fost scrise cu caractere semihieratice sau hieroglife liniare, ele contin cateva puncte de un interes deosebit..."

316 / Zecharia Sitchin .------Trepte '''Pre eer / 317

Ceea ee I-a nedumerit pe Birch eraca semnele care datau de la ineeputul celei de-a patra dinastii au fost fiieute cu.serisul care avea sa apara cu un seeol mai tarziu. La ineeput sub fonna de pictograme - ndesene serise" -, serierea hieroglifiea necesita un talent deosebit ~iantrenament, astfel ea, in timp, in tranzaetiile eomerciale a ineeput sa fie utilizat un seris simplifieat, mai liniar, eel numit mai devreme hieratic. Simbolurile hieroglifice deseoperite de Vyse apartineau unei perioade ulterioare. Erau de asemenea ~i foarte indistinete, Birch inmmpinfuldmulte difieultati in a Ie citi: "Semnificatia hieroglifelor de dinaintea prenomenului, in acel~i scris liniar ca al cartu~ului, sunt difieil de interpretat... Simbolurile care unneaza numelui nu sunt niei ele foarte clare." Multe dintre ele pareau scrise "hieratic" - dintr-o perioada ~imai ulterioara decat scrisul semihieratic. Unele simboluri erau neobi~nuite, nemaiaparand ~i in alte inscriptii din Egipt: "C~ul lui Suphis (Cheops), este urmat de un semn hieroglific ciiruia este greu sa-i gase~ti0 paralela." Alte simboluri erau "Ia fel de dificil de interpretat". Birch a fost uimit $i de ,,0 secventa curioasa de siniboluri" din camera cea mai de sus (numita de Vyse "camera Campbell"). Acolo, simbolul hieroglific pentru "bun, gratios" era utilizat ca numeral- uzaj niciodatiiinmlnit inainte ori dupa. Aceste numerale ar fi trebuit sa insemne "al optsprezecelea an" (al domniei lui Khufu). Nu mai putin nedumiritoare erau simbolurile de dupa cart..!: c:r.ri!;e

roglife sau complet necunoseute. utilizate sunt fie neclare, fie incomplete, fie gre~it plasate, gre~it (Analizand inscriptiile un an mai tarziu, reputatul egiptolog gennan Carl Richard Lepsius a fost ~i el uluit ca inscriptiile "au fost trasate cu vopsea ro~ie in maniera cursiva, incat par semne hieratice". Unele pot sa Ie explic".) dintre' hieroglife sunt total necunoscute ,,~i nu Intorcandu-ne la principaluJ subiect pentru care i se ceruse opinia Jui Birch, numeJe faraonuJui, acesta a aruncat bomba: nu era un singur nume, ci doua! daca Era cine erau ei? regi sa construiasca aceea~i piramida? ~i da, posibiJ ca doi CeJe doua nume regale ce apar in inscriptii nu erau necunoscute: "EJe fusesera deja gasite in monninteJe functionariJor aceJei dinastii'" adica a patra, ai carei faraoni se considera ca au construit piramida. Un cartu~ (l46a) a fost citit Saufou ori Shoufou; ceJaJalt (146b) includea berbecul, simboJ aJ zeuJui Khnum,

~i insemna Senekhuf sau Seneshoufou.

'

Birch noteaza ca "un cartu~similar cu ceJ care apare prima data in camera JuiWeJlington fusese publicat de WiJkinson,
Mater. Hieroglyph, Plate of Unplaced Kings E, precum ~i de RoseUini, tom. 1. tav. 1,3, ~are cite~te componenteJe saJe fonetice ca Seneshufo, despre care nume Wilkinson presupune ca inseamna frateJe Jui Suphis". Ca un faraon continua piramida inceputa' de predecesoruJ sau este un fapt aCceptat de egiptoJogi, vezi cazuJ Maidun. Sa fie
~c:t~ fSvnJit"'2ti~ ~ Ann;; ""

in acelasimod liniarca ~iacesta".Bircha presupus

ca este vorba de un titlu regal, de npw "C~I111C11 "::..=I:>:r:_: ma Superior ~i Inferior". Singura paralela pe care a putut-o gasi a fost cea "a unui titlu ce apare pe monnantul reginei Amasis" din perioada saitica. Nu a mai mentionat ca Amais domnise in secolul ~e i.Ch, cu peste doua mii de ani mai tarziu decat Khufu! Cel care miizgalise semnele descoperite de Vyse utilizase deci scrisuri din perioade 'diferite, ~ici una din ele insa nefiind cea a lui Khufu, ci toate din perioade ulterioare. De asemenea, cel care Ie serisese nu era deloc familiarizat cu asta: multe hie-

insa nu in cazuJ nostru.

,.." J

"

;:"_

~ __~.u__ . , ~

Aceasta imposibilitate vine din JocuJ unde au fost pJasate ceJe doua cartu~e (Fig. J47). C~uJ care se presupune ca apartinea Plramidei, ceJ aJJui KhufulCheops, a fost giisit in camera de sus, cea numita a Jui CampbeIJ. CeliiJalt c~ (citit astiizi Khnem-khuj) apare in camera WeUington ~i lady Arburthnot (nici un cartu~ nu se afta in camera lui NeJson). Cu alte cuvinte, camereJe mai de jos poartii numele faraonului care a domnit dupa

------

~~~

..""---

:.~~~-

!I~!o:

-..,..,-

318 / Zecharia Sitchin -----eel care are cartu~ul in camera de sus! Cum 0 piramida nu poate fi construita decat de la baza in sus, rezultii ca Cheops, care a domnit inaintea lui Cheffen, a terminat 0 piramida inceputii de succesorul saul Ceea ce e evident imposibil.

Considerand ca este posibil ca cele doua nume sa fie ale regilor numiti de listele egiptene Suphis I (Cheops) ~i Suphis II (Cheffen), Birch a incercat sa rezolve situatia lansand ipoteza cii amandoua numele aprtineau lui Cheops - unul fiind numele sau real, celalalt "prenomenul". Insa concluzia lui finala a fost ca
"prezenta acestui al doilea nume reprezintii cea mai stanjenitmire problema dintre toate cele pe care Ie implica aceste inscripfii. Problema celui de-al doilea nume a ramas nerezolvatii pana la expeditia de cercetare a unuia dintre cei mai de frunte egiptologi englezi, Flinders Petrie, care a petrecut luni intregi cercetand piramida. "Cea mai simpla solutie este sa consideri ca acest rege (Khnem-Khut) este identic cu Khufu", a spus Petrie in The Pyramids and Temples of Gizeh, oferind insa multe argumente enuntate de majoritatea egiptologilor impotriva acestei teorii. Din motive nespuse, arata Petrie, cele dO!la nume apartin la doi regi diferiti. De ceapar ele in Marea Piramida in locurile care apar? Petrie crede ca singura solutie ar fi ca cei doi sa fi fost coregenti, domnind impreuna. Cum nu au fost descoperite argumente in favoarea ipotezei lui Petrie, qaston Maspero scria la un secol de la descoperirea lui Vyse ca "existenta celor doua cartu~e in acela~i monument a u. ---, _..IoA ;..,.lI..,...;stl1"; puintnloJ7i1or" (The Dawn ~r Civilization). Problema creeaza ~i acum incurcaturi.

K~J'I

~{I~
a

nl '~ ~~~ ;W~f4 W:ff.'%~~fff~~'~~f#.~ ~ ~ 1('~6 ,-,~/I,:W7,~~.~4.~~{;~if;.~'~:: ~~ tif"~;~ f"'0;':.~(I;"1"'0..1.~~..,,; ,. '/"" :0 ../., . /.
~&

~::?~.i": \.::: ;~:

I
~,

~:;;~~;'~~;~t~~I:tj~1 ; [~,j~~
.1 ,..:.W~. ~ '. '. '." " Z-I. , '-".l,'

Dar solutia existii, credem noi, daca incetiim sa mai atribuim semnele constructprilor antici ~ianalizam faptele. Piramidele de la Gizeh sunt unice, printre multe alte caracteristici, ~i prin absenta totalii a inscriptiilor de 'orice fel

. "1.'4" .=.;.~:.~.,,~..~,,~ ;4:1/~~"'R;,.

.'~ . ./..i..~;,I': 4:,;:;{';:i:,~:;'i~;~:;l"%

Fig. 146

- cu

extraordinara exceptie a celor descoperite de Vyse. Daca constructorii nu s-au jenat sa faca insemne in blocurile de piatra ascunse in compartimentele de deasupra "Camerei regelui", de

ce nu exista nici 0 astfel de inscriptie in camera descoperita de Davison in 1765 - ci numai in cele descoperite de Vyse? Pe langa semnele descoperite de Vyse, au fost gasite ~ialte inscriptii ale constructorilor in diferite compartimente _ linii de pozitionare ~i sageti. Toate au fost desenate a~acum ar fi de a~teptat, cu partea corecta in sus, fiindca atunci cand au fost dese-

320 / Zecharia Sitchin

nate, incaperile nu aveau inca tavan: constructorii puteau sta in picioare ~idesena semnele tara a fi stanjenip. Dar toate inscriptiile - desenate peste sau in jurul semnelor constructorilor (Fig. 145)sunt fie invers,fie verticale- de parca cel care Ie mcuse n-ar fi avut spatiu suficient ~ia trebuit sa se apiece sau sa se ghemuiasca (inaltimea incaperilor varlazi de la un picior ~ipatru inci la patru picioare in camera lady Arbuthnot, de la doua picioare ~i doi inci la trei picioare ~iopt inci in camera Wellington). Cartu~ele ~ititlurile regale mazgalite pe pereti sunt imprecise, primitive ~i prea mari. Majoritatea cartu~elor au doua picioare jumatate pana la trei picioare lungime ~iun picior latime, ocupand cea mai mare parte a blocului de piatra, de parca cel' care Ie scria avea nevoie de orice tarama de spatiu. Sunt astfel in contrast cu precizia ~idelicatetea ~iperfectul simt al proportiilor prezente inscrisul antic veritabil,dupa cum reiese ~idin adevaratele semne ale constructorilor gasite in acelea~icompartimente. Cu exceptia ditorva mazgalituri in coltul zidului estic al camerei lui Wellington, nu au mai fost gasite inscriptii pe zidurile estice ale celorlalte camere, nici alte simboluri (altele decat simbolurile originale ale constructorilor), cu exceptia catorva linii ~i a conturului partial al unei pasan descoperite in camera Campbell. Este ciudat, mai ales daca se ia in considerare faptul ca Vyse a patruns in camere prin zidurile estice. De parca vechii . constructori ar fi ~tiutasta ~iastfel nu au mai mcut nici un semn, decat pe zidurile care vor ramane intacte? Nu sugereaza acest a p.."' c lucruca nla~g(111"UlUI ~ : ___:_ . ~ ::; ..~-"':; ~ntr,:llrr1 ~inu pe cel deteriorat? Cu alte cuvinte, nu este rezolvam problema noastra daca admitem ca inscriptiile nu dateaza din antichitate, ci au fost m. cute dupii ce Vyse a intrat inauntru? Atmosfera care a inconjurat operapunile lui Vyse este cel mai bine descrisa de insu~i colonelul. Peste tot in jurul piramidelor se mceau marl descoperiri, insa nu ~iin ele. Mormantullui Campbell descoperit de detestatul Caviglia era plin nu numai cu

i j

i
I J j i

! !

Fig. 147

obiecte si mumii, ci ~i cu inscriptii. Vyse devenise disperat sa

.pana atunci necunoscute,

faca ~i el 0 descopenre. In cele am unua a Udl pc:m; "au.".";,, ins a ele nu erau decat copii ale alteia

descoperlta mai inainte (a lui Davison) ~i erau complet goale. Pentru ce sa fie onorat, pentru ce sa fie amintit? ~tim din cronica sa ca il trimitea in fiecare zi pe Hill sa inscriptioneze camerele cu numele ducelui de Wellington ~iale amiralului Nelson, invingatoriilui Napoleon. Credem noi ca noaptea Hill a inscriptionat piramida ~icu numele "constructorului ei".

-- --

322 .--- I Zecharia Sitchin

7fepte spre cer I 323

"Celedoua nume regale, a aratat Birch, au fost descoperit~ deja in mormintele funcponarilor din a patra dinastie sub care fusesera construite aceste piramide." Artizanii faraonului ~uno~teau cu sigurant! numele corect al acestuia. tnsa in anii treizeci ai secolului trecut egiptologia er~ inca in frageda pruncie ~i nimeni nu ~tiacu certitudine care era semnul corect al faraonului numit de Herodot Cheops. A~a indit Hill - probabil singur ~i mai mult ca sigur ca noaptea - a intrat in nou-descoperitele incaperi. Utitizaod vop-, sea ro~ie, la lumina tortelor, aplecat sau ghemuit, s-a chinuit sa copieze hieroglifele dintr-o sursa oarecare. ~i a copiat semnele care is-au parut lui adecv~te.tnsa in camera Wellington ~iin cea a lady Arbuthnot a scris numele nepotrivit. Cu inscriptii ale numelor regilor din a patra dinastie aparand la tot pasul in mormintele din jurul piramidelor, de unde sa ~tie Hill care era cel corect?,Necunoscator al scrisului hieroglific, trebuie sa fi luat cuel 0 carte de unde sa copieze simbolurile. Singura carte mentionata in mod repetat de Vyse in jumalul sau este cea a lui sir John Gardner Wilkinson, Materia Hyerogliphica. A~a cum spune in pagina de garda, doreasa-I familiarizeze pe cititor cu Pantheonul ,egiptean ~i cu succesiunea faraonilor din cele mai vechi timpuri pana la cucerirea lui Alexandru, Publicata in 1828 - cu noua ani inainte de asaltullui Vyse impotriva piramidelor - era cartea de capatdi a egiptologilor britanici. Birch declara in raportul sau ca un "cartu~ similar... a fost publicat de Wilkinson in Mater.Hierog/yph.". Avem deci in mod clar sursa cea mai probabila a cartu~uluiinscris de Hill in prima
1,;C11I1Cli1

.,

~-rA~

~
a Fig. 148 b

liniarca un cerc cu un punctinauntru<!).tn carteasa transcrie numeleregalecand cu un disc solid,caod printr-uncerc cu un punctinauntru.
'

'

Hill a urmat indicatiile lui Wilkinson. tnsa toate cartu~ele apaqineau famitiei Khnum. Temporal, se pare ca paoli pe 7 mai fusese inscris numai c~ul "berbec". Apoi, pe 27 mai, caod s-a intrat in camera'lui Campbell, a fost gasit cartu~ul cu pricina, insemnand Kh-u-f-u. Cum se explica miracolul? Un indiciu este ascuns intr-o insemnare din jumalul lui Vyse, dedicata faptului "ca nu a fost gasita nici 0 inscriptie" in piramida. Vyse noteaza insao exceptie: ,,0 parte a c~ului lui Suphis, gravat pe 0 cammida maron, de ~ase.pe patru inci. Fragmentul a fost scos dintr-o colina din partea nordica pe 2 iunie." Vyse reproduce 0 schita a fragmentului (Fig. 148a). De unde ~tia Vyse ca aceasta era 0 parte din cartu~ullui
,

Suphis

- chiar inainte

de confirmarea de la British Museum? EI

vrea sa ne convinga ca este din cauza ca il descoperise mai devreme (Fig. l48b) in camera lui Campbell. Aici apar suspiciunile. Vyse sustine ca' piatra cu cartu~ul partial a lui Khufu a fost descoperitiipe 2 iunie. tnsa intrarea in jumal este datata 9 mail Manipularea datelor trebuie sa ne faca
-~ 1-- _::
1 " '" _n"'~nl

\ VYCll1l1~LUI1) C/OI,;UpellU1 ue v yse \rIg. u

l"OD}.

A4t<1"''''ftO..tt;",

_.

I;)F~"t;;I

ni"'IJImil'lp.i

C!p

Cercetand cartea lui Wilkinson ni se face mila de Vyse ~i Hill: textul ~i prezentarea sunt dezorganizate, placile care reproduc cartu~ele sunt mici, prost copiate ~i prost tiparlte. Wilkinson nu era sigur nu numai in ceea ce prive~te citirea numelor regale, ci ~i a manierei in care inscriptiile trebuie transcrise in scrisul liniar. Cea mai acuta problema se refera la semnul discului, care pe momimente apare fie ca solid e, fie ca sfem, 0, iar in scrisu)

corobora cu cel descoperit anterior in piramida. Dar datele sugereazii ca situatia e invers: Vyse realizase pe 9 mai - cu optsprezece zile inainte de descoperirea camerei lui Campbell cum trebuie sa arate cartu~ul.tntr-un fel sau altul, el ~iHill ~i-au dat seama ca gre~isemnumele lui Cheops. Aceasta descoperire explica naveta zilnicii la Cairo, intr-un moment caod prezenta lor era necesara la piramide. Credem ca "bomba" explodatii 0 reprezinta 6 alta carte a lui Wilkinson,

324/ Zecharia Sitchin

Trepte spre cer I 325

rif--lfJ

.!II~

(,I) r:1

~,~~~,~

iill

~I i;.11~~ ~

I. a, b - numele lui Shufu sau Suphis 3. Assekaf sau Shepeskaf 5, 6. numele lui Memphis

2. Numba.Khufu Chembes sau 4. Shafta,Khatrasau Kephren

7, 8. Nfemphissau Ptah

(Depe pietrelede ltingii iramide) p Fig.149 Manners and Customs of the Ancient Egyptians. Publicatii la Londra mai devreme in anul acela (1837), ea a ajuns la Cairo in probabil acele zile tensionate. $i, de data aceasta tiparita ~i organizata mult mai bine, reproducea intr-un capitol dedicat sculpturilor ambele cartu~e cu "berbec" pe care Vyse-HiIIle copiasera - ~iunul nou, pe care Wilkinson il citea "Shufu sau Suphis" (Fig. 149). Noua prezentare a lui Wilkinson i-a ~ocat mai mult ca sigur pe Vyse ~i Hill, fiindca acesta se razgandise asupra cartu~u1ui (Nr. 2). Acum il citea "Numba-khufu sau Chembes". Aceste nume, explica el, au fost giisite in piramidele din apropierea Marii Piramide. Cartu~ul Ia este eel care "inseamna Suphis sau, cum era scris in hieroglife, Shufu sau Khufu, nume convertit cu u~urintii in Suphis sau Cheops". Deci, acesta era numele corect care trebuia inscris! Atunci al cui este cartu~ul or. 2? Explicand dificultiitile de identificare, Wilkinson admite ca nu se poate decide "d3ca aces-

te prime doua nume sunt ale lui Suphis, sau eel de-al doilea este al ctitol"U;lui alte piramide". unei Ce mai ramanea de fiicutpentru Vyse ~iHill?WiIldnsonIe-a dat un indiciu, pe care s-au grabit sa-I urmeze. Cele doua nume, scria el, "apar ~ipe muntele Sinai". Oarecum inadecvat - lucru comun in opera sa - Wilkinson se referea la inscriptiile descoperite nu pe muntele Sinai, ci in zona minelor de turcoaz din Sinai. Inscriptiile au devenit cunoscute in vremea aceea gratie magnific ilustratului Voyagede ['Arabie Petree in care Leon de Laborde et Linat descria peninsula Sinai. Publicat in 1832, desenele includ reproduceri dupa monumentele ~i inscriptiile din zona miniera, Wadi Maghara. Acolo, faraon dupa faraon ~i-auinscris in piatriirealizarile obpnute in apararea minelor de nomazii asiatici. Una din inscriptii (Fig. 150) include cele doua cartu~e de care vorbea Wilkinson. . Vyse ~iHill n-au avut nici 0 problema in a gasi un exemplar din lucrarea lui Laborde in Cairo, unde franceza e la ea acasa. Desenul parea sa raspunda dubiilor lui Wilkinson: acela~i faraon avea doua nume, unul scris cu un berbec ca simbol, celalalt tara. Astfel, pe 9 mai, Vyse-Hill-Perring au aflat ca mai trebuie fiicut un cartu~ ~icum trebuia sa arate e1. Cand s-a intratin cameralui Campbellpe 27 mai cei trei ~i-au zis probabil "Evrika" ~iastfel a aparut pe eel mai inalt zid (Fig. 146a) cartu~ul corect. Faima, daca nu ~i averea, era asiguratii pentru Vyse. Cat despre Hill, nu a ramas cu mana goala. Cum putem fi siguri ca a~a au stat lucrurile la mai bine de unsecol si iumatate? Foarte simplu. Fiindca, asemenea tuturor falsificatorilor, Hill a fiicut, ca cirea~a pe tortul gre~elilor sale, 0 gafii pe care nici un scrib antic n-avea cum s-o faca. A~a cum s-a dovedit ulterior, ambele caqi-sursa (Hierog[yphica lui Wilkinson ~i Voyagede Laborde) contineau emri. tncrezatori, falsificatorii Ie-au inclus in inscriptiile lor. Samuel Birch arata in raportul sau ca hieroglifa pentru Kh (prima consoana din numele lui Kh-u-f-u), care este. (repre-

Fig.150

:...._-

326 / Zecharia Sitchin

Trepte spre cer / 327.

zenmnd 0 sita), "apare in lucrarea dlui Wilkinson nedistincm de cea a discului solar". Hieroglifa Kh trebuia sa apara in toate cartu~ele care au fost inscriptionate in camerele de jos. Insa niciodata nu a fost uti/izat simbo/u/ corect. tn locul consoanei kh a fost folosit pretutindeni semnul pentru. discul solar. Cel care a tacut inscriptia a tacut aceea~i eroare ca ~iWilkinson... Cand Vyse ~iHill au Iacut rost de cartea lui Laborde, ne~ dumerirea lor trebuie sa fi fost ~imai mare. Reprezentarile pe piatra reproduse de Laborde includ cele doua cartu~e, Kh-u-f-u la dreapta ~iKhnum-kh-u-f la stanga. tn ambele situatii, Laborde - care admite ignoranta sa in materie de hieroglife - reda semnul Kh ca un cerc gol 0 (vezi Fig. 150). (Simbolul kh a fost scris corect .! in piatra, a~a cum atesta toti speciali~tii - vezi Lepsius Denkmii/er, Kurt Sethe Urkunden des A/ten Reich ~i The Inscriptions of Sinai de A.H. Gardiner ~iT.E. Peet. Laborde a tacut 0 alta gre~eala: el a reprezentat ca inscriptie a unui faraon, cu doua nume regale, ceea ce de fapt sunt doua inscrippi alaturate, a doi faraoni diferiti, cu doua tipuri de scris diferite, a~a cum se vede in Fig. 151.

Astfel reprezentarea lui i-a tacut pe Vyse ~iHill sa inscriptioneze nwnele lui Khufu cu simbolul Oiscului solar (Fig. 146a).
ins a acesta era simbolul hieroglific ~i sunetul fonetic RA, zeul

suprem al Egiptului! Ei scrisesera nu Khnem-Khuf, ci KhnemRauf, nu Khufu, ci Raufu. Utilizasera nwnele marelui zeu incoreet ~ivan. in Egiptul antic acest lucru era 0 blasfemie. Era 0 eroare de neconceput pentru un scrib egiptean din vremea faraonilor.A~a cwn monwnente ~i inscrippi atesta in mod clar, simbolul pentru Ra 0 ~i simbolul pentru Kh. erau
totdeauna corect utilizate

- nu nwnai

in inscriptii diferite, ci ~i

~ ,~~~I
/

B ~

~---_._.\\

Jo..2

__o' .

.
II
.

~I~

,.

i
-I

{~ I ~

~
,.

Y/

in aceea~i inscriptie. Oeci incurcarea lui Ra cu Kh este 0 eroare earenu avea cwn sa fie comisa in vremea faraonilor. Numai un,.strainde hieroglife, un strain de Khufu ~iun strain de cople~itoarea adoratie a lui RA ar fi putut comite 0 eroare'atat de grava. Adaugat la tot restul de erori comise, credem ca aceasta demonstreaza tara mgada ca Vyse ~i ajutoarele sale, nu constructorii originali ai piramidelor, au scris inscriptiile din Marea Piramida. Oar, se poate intreba cineva, nu era nici un rise ca un vizitator neutru, cum ar fi consulul Angliei sau cel al Austriei sa sesizeze ca este vorba de inscriptii proaspete ~inu de unele antice? Raspunsul apare chiar in cartea unuia dintre cei implicati, Perring (The Pyramids of Gizeh): vopseaua utilizata in inscriptiile antice, scrie el, "era 0 compozipe de ocru nwnit de arabi moghrah care se mai folose~te~iastazi". Nu numai'ca aceea~i vopsea era disponibila, ci ~i "modul de pastrare al acestei vopsele
p.~tp. ne hlln i'nr.ateste vreu sa distinfli 0 inscriptie fQcuta ieri ~t!it

'\
I

'~I

j'iL ~I

fl

de una de ilcum trei mii de ani ". Macar de cemeala erau siguri falsificatorii... Erau Vyse ~i Hill - posibil cu consimfiimantul tacit allui
Perring

'~-'"~

~!.

- capabili

moral de un asemenea fals?,

Fig,151

Circwnstantele in care Vyse s-a lansat in aventurile sale, tratamentul aplicat lui Caviglia, cFonologia evenimentelor, indarjirea de a obtine 0 descoperire majora pana cand nu ramanea

,I

328 I Zecbaria Sitchin

I i: .$
Trepte spre cer I 329 f
., ..L;":O >::. .;'.., .t."~
.:.r.~r='_ . ..~~.\:~~...I..

tara timp ~ibani vorbesc despre.un caracter capabil de a~aceva. Cat despreHill- ciiruiaVyse ii multume~tein ne~tirein prefap - faptul di era superintendent intr-o topitorie de alama cind I-a intilnit pe Vyse ~i dupa evenime~te era proprietarul unui hotel in Cairo spune, credem, totul. Cat despre Perring,. un inginer civil devenit egiptolog, hm, mai bine sa lasam evenimentele sa vorbeasca de la sine. Fiindca, incurajata de succes, echipa lui .J, Vyse a mai pus la cale 0 in~eHiciune, aca nu chiar doua... d 'Tot timpul cat a lucrat la Marea Piramida, Vyse a continuat cu inima indoita lucrarile incepute de Caviglia la celelalte doua piramide.lncurajat de faima ca~tigata,Vyse a decis sa-~iamine intoarcerea in Anglia ~isa-~iangajeze eforturile in descoperirea secretelor celm-Ialtepiramide.. . Cu exceptia unor semne pe ni~tepietre, pe care insa savantii Ie-au considerat ca fiind din exteriorul ~inu din interiorul celei de-a doua piramide, nu s-a mai gasit nimic important acolo. {nsain interiorul celei de-a treia piramide, eforturile sale au fost raspIatite. La sflir~itullui iulie 1837 .,- a~a cum am mentionat mai devreme - oamenii sai au patruns intr-ocamera sepulcrala, gasind acolo un sarcofag minunat decorat, insa got (Fig. 152). Inscriptiile arabe de pe pereti demonstrau 'ca aceasta pifamida fusese "foarte frecventata". . ~i, to~i, in aceasm piramida atit de circulata, Vyse a reu~it sa'gaseasca dovada constructorului ei, 0 reu~itiice 0 egala pe cea anterioara. intr-o camera rectangulara pe care Vyse 0 nume~te"aparta.,. mentul cel mare", au fost gasiti munti de gunoaie alaturi de gra~ tlttun aralJe. vyse' a aJuns'la conCIUZla a aceasta camera "era c destinata probabil ceremoniilor funerare, ca cele de la Abou Simbel, Teba etc." Cind gunoiul a fast curatat,
.

. ~ ~-,,~
':.-~fS...;-. ',~::..'

,..
."

~I .~
i/L,

,
~/'

. j_.~' '/..

..

. ;:W :P"' ~-"".:'

' '.:.:;.,p-..

:.

>~:f;.~~~~~~'.~~ .,.,~ .:\.Y0...

,._,;,\'_,,!"~'''._-'_..

".-.0

c,., '''~_:~

./:_

\. "~;i1[~

..

-i<' -

'f

. ' . -. ' r~~-;':..')j;

0-. .~..,..~...
.

..

p . J
.

. ~.
.'

.r >

. . .. . .. ;'.:{.~~:~i.:~;~~:~""': . l1~" .f".lrr: -~~~;>.,,-,< ..j ;~:-',~~:' .~.~~J;.~~;~.4itl'.c.i~ .jf'1 .

~"'"
',
.'

. -.<~ '-' ~..., <. .. .

, . ... ,,_ '. "

J' .,

;. I. ~

I.,':"r;-:f.'.. .'.. ~'t... . -"J#..:,.. -.J'.~."~' ~d;C" ,-' t't/> ,',.-f'~ ~:. ""'" . '. .;-;:r' ,.", " ",' ",".' .", ..\ .

"< .
'.'

" 'h,'i'

"i"
.. f"

./ Ijf!:jf:~:'?Ji~,'':, .' __ .~.,:".\j;;:"'h~" '''''',' ~> "

I .~. ,...~::t'7~ , :_'r,.

.,-..i1.., .'. ~''!':''..,.c!.

.,...

..,;;
..
d1'

;(J
r ".,
-'

~ . .

f~', .\.
~, , .:~~'

';'.~:"~"

.I .../':'.~' (...
~!. ~.~

'.~',.~>~~~.. ")~::.1' ..~, ~'QJ:!~1..

,JL.".'r.~~

: .~~. I. .. 'fl':.:'"

'';' -j ~i1:i~~<:::,<- _"j...,<;,.. ::~~::f~~J~L~ "''''';e ' ' ,.'.. '. ,.,
.

"

~.

"'~,' '~~

.r:n

,'''';4:;!:L'

~'
-'

'

'

f'

; -'~:'~1W~ttK\~!"'"
.. .""'"
~

', \

1;ti

':,~

' ';~:t:;::~i~f ,~,;t~ I "...,...:<,,

......

..J~>: "'4 ;i'Mi.j''

~
.
.;~

': .

~~'j',:?.:~d~""::\.
.:. "'.

"

~
.,>

f'

~. ;.,', ,".\~'<. '~!.1"

"'f.~.~. . i~: :A'''';

.'}'..

.,' _. -

~
:. ~.

Fig. J52

a fost descoperita cea mai mare parte a capacului sarcofagului... ~i, aproape de el, fragmente dintr-o cutie de mumie (inscriptionata cu hieroglife, printre altele, cu cartu~u.llui Menkahre), impreuna cu parti dintr-un sche-

let constand din coaste ~i vertebre, cu oasele de la picioare invelite intr-o panza galbuie.., o buna parte din capac # din oasejUseserii insa aruncate 0 data cu gunoiul. Se pare deci ca, din moment ce sarcofagul nu pulea fi mutat, cutia de lemn ce continea mumia fusese dusa in camera cealalta pentru examinare. ' '

--,.~,_., --.' -. ._

330/ Zecharia Sitchin

JIll

Trepte~re cer /331

A~acum se ~tieastiizi,nicicutia mumiei,niei oasele nu apartineauinmormantariioriginale.,In cuvintelelui).E.S. Edwards (The Pyramids of Egypt), "in camera sepulcrala, col. Vyse a gasit ni~teoase ~i capacull.lIluico~ciug antropoid ins.;. criptionatcu numelelui Mycerinus. apacul,care acum se ana C la BritishMuseum,nu ar fi putut fi fiic,:,tn vreIIiealui Mycerii nus, fiindcautilizeazaun modelcare nu a fost folosit'decatin
perioada saitica.Testele cu carbon radioactiv au aratat ca schele- . tul apartiIie inceputu1uiepocii~re~tine". ' . Negarea autenticitatii descoperirllor nu' spune insa Iiimic despre ceea ce ne intereseaza pe no1.Daca rama~itelenu erau ale unei Inmormantari initiale, atunci apartineau uneia abuzive. tnsa in acest caz, ar fi apartinut amandoua aceleia~iperioade. Nu era cazul aici: cineva a Juat 0 IIiumie dintr-un Joc ~iun co~Ciugdin aha parte. Concluzia inevitabila esteca avem de-a face cu 0 . frauda arheologi9a deliberata. Sa.fi fostoaie numai 0 coincidenta, sa fi existat doua ingro-, pari abuzive? Este indoielnic, datfiind ca co~ciugu1poartii cartu~ul lui Men-ka-ra. Acest cartu~ afost gasit pe statuile ~itemplele din afara piramidei, insa nu ~iinauntru ~ieste probabil ca fusese gasit in imprejurimi. Atribuirea co~ciuguluiunel perioade ulterioare sedatoreaza nu numai modelului, ci ~i faptulUi ca pe el este inscriptionata 0 ruga catre Osiris din Cartea Morti/or.
.

Fig. .153

.'

.fi

Acesta era deci scenariul intuit de Vyse: cu secole mai inainte, arabii patruDsesera in camera sepulcrala. Au gasit sarcofagul ~i i-au scos capac~l. Inauntru era 0 mumie in interioiul unui
co~ciug de lemn

..

- mumia

constructorului

piramidei.

Arabii Ie-au

dus in camera cealaltii pentru aJeexamina. Aici gasise Vyse rama- . ~itele ~i un fragment de lemn (Fig. 153) pe care era inscriptionat c~u1 ce insemila ,,Men-ka-ra" - chiarMikerinos de carevorbe~te Herodot. Dovedi~e identitatea constructorilor a doua piramide! .Sarcofagul s-a pierdut in drum spre Anglia. Insa cutia mu-

."

.~

miei~i oasele au ajuns in Anglia, unde Samuel Birch a reu~it sa

examineze inscriptia. Curand ,el ~i-a declarat dubiile: "Morman..,1 1,,; 1I.A",.~rinn<:" ~ 'mll<; p.1. umanifesta considerabile diferente

Asemanar~acu cele din dinastiaa patra a fost consideratare.;

marcabila, pacaIindu-l pe Birch. Cu toate acestea,. nu putea.fi
u"'.."'" ~4 ",' "4C"t-nUrIIr4 ~n t-i~...uJ rlin"'-lC'..i~i "'-I.:Inl1~"7~...i ~Cli ,,~C',:a'3 nin

de stil" fata de monumentele dinastiei a patra. Wilkinson, pe de aha parte, aacceptat-o ca dovada a identitatii constructorului celei de-a treia piramide, insa are dubii referitoare la mumia insa~1. Stofa in care era infii~uratii nu parea atat de veche. In 1883, Gaston Maspero a declarat ~i el: "Aceasta cutiede lemn Jiu apartine dinastiei a patra", insa a pus-o pe seama unei restaurari fiicute in dinastia douazecea. In 1892, Kurth Sethe a illsumat majorita-

,-

tea opiniilor,afirmand ca "nu putea fi fiicut decatdupa a douazecea dinastie".

i(

listeJe regilor ~tim ca al optulea faraon al dinastiei se numea Men-ka-ra~i-~i scria numele intr-un mod similar. Este clar ca cinevaa g~sitco~ciugulin apropierea piramidej. Importanta lui a fost realizatii imediat, fiindca ~a cum spune Vyse insu~i- gasise luna precedentiinumele lui Men-ka-rascris cu vopsea ,ro~iepe acoperi~ul piramidei din mijJoc din 'grupul ceJor trei piramide mici, la sud de a treia piramida. Probabil ca asta le':'adat ideea sa-l "descopere" in a treia piramida.. . .

33.2/ Zecbaria Sitchin

Tre~!.2!e cer /333

Creditul pentru descoperire a fost pretins de Vyse ~iPerring. Cum insa au lansat frauda, tara ajutorullui Hill? Inca 0 datii, jurnalul lui Vyse trimite la adeviir. "Nefiind prezent cand au fost descoperite (relicvele), i-am cerut dlui Raven sa serle 0 relatarea descoperirii"ca martor independent.Cumva apiirut chiar la fanc, Raven, care it nume~tepe Vyse "sir" ~i semneaza scrisoarea de autentificare cu "umilul dumneavoastrii servitot', atestii urmatoarele:
Curil1ind gunoiul din. camera cea mare, dupa ce oa-. menii angajap au avansat spre col/Ul sud-estic, au fost descoperiie cateva oase dedesubtul gunQiului. Apoi au fost giisite alte oase # parp de.co~ciug. Altele nu mai erau in incapere. Am pus atunci sa se exq,mineze cu atentie gunoiul scos, giisind cateva fragmente de co~ciug. . Nu au mai fost giisite alle parti, de$i intregul loc a fost cercetat cu atenlie pentru aface co~ciugul cat mai intreg cu putinla.

mida in trepte a lui Zoser pentru a gasi 0 piatrii cu numele

acestuia.;..cu vopsearo~ie,desigur.Nu existiisuficientedetalii

dacii ~iaici e vorba de un fals; Insa este chiar incredibil ca aceea~iechipa sa descopere numele a inca unui constructor de piramide. (Daca majoritatea egiptologilor au acceptat tara prea marl analize concluzia lui Vyse, sir.Alan Gardiner sugereazii eaare dubii asupra subiectului. tn Egypt of the Pharaons, el reproduce c~ele regale, aratind difere~tele intre hieroglifete pentru Ra

~i cele pentru Kh. Cartu~ultui Cheops,. scrie el, ,,8-a gasit in

mormintele familie. sale, ale nobililor, precum ~i-inunele scrieri ulterioare". Ciudatiiprin absenta sa este inscriptia din Marea Piramidii... La fel, sir Alan omite ~i descoperirile lui Vyse din a treia piramidii, de fapt, numele lui nici nu e mentionat.) Daca nu existii nici 0 dovada ca piramidele de la Gizeh au fost construite de vreun faraon, nu avem nici un motiv sa suspectam ca afirmatia stelei di ele se aflau acolo cand Khufu a re.

constituittemplulluiIsis nu este adevarata.

Acum ne putem da seama mai bine ce se intamplase. Cateva zile, oamenii au scos gunoiul, cercetandu-l cu atentie, tara a gasi nimic. Apoi, in ultima zi, cand numai coltol sud-estic al incaperii mai ramasese de curatat, au ~ost descoperite cateva oase. S-a sugerat apoi ca gunoiul care fusese scos sa fie reexaminat, nu examinat, ci RE-examinat, ~i, surpriza, se gasesc alte
oase ~l ~dgmt:Ult: ut: \';U~\';IU~: .
.

",.1

'r."

Nu mai este nimic care sa contrazica teoria noastrii ca aceste piramide au fost construite.de "zei". Din contra, totul sugerea. zii ca ele nu erau pentru uz uman. . In continuare yom arata cum ele erau pm:tea sistemului de ghidaj al nefilimilor.

Unde era restul parplor? Cu toate ca necare colti~or a fost cercetat cu ~tentie,,nu s-a mai gasit nimic". A~aca, daca nu credem ca bucatile lipsii au fost luate casuvenir de-a lungul secolelor, mai ramane ipoteza ca cel care le-a adus inauntru a adus numai cat era necesar pentru descoperire: un co~ciug intreg fie nu era disponibil, fie era prea periculos de prezentat. Laudati pentru aceasta mare descoperire - colonelul a fost avansat la gradul de general-, Vyse ~iPerring au mers la pira'f.1

TreE!!!..!Erecer /335

"

XIV PRIVIREA SFINXULUI,

In timp, piramidele de la Gizeh au facut parte din Coridorul
_

~ ~
,. :"
'

de aterizare avand ca plinct focal varfurile diQArarat, incorporau

Ierusalimul~acentrude controlal zborurilor~ighidauvehiculele spatiale catre spatioportul din Sinai.

'

La inceput, piramidele au constituit numai puncte de reper,

Fig,154

numai prin virtutea locatiei, aliniamentului ~iformei. Toatepiramidele, am vazut, erau la origine piramide in trepte - imitand ziguratele din Mesopotamia.tnsa, cand"zeii care au venit din ~er" au experimentat laGizeh un modella scara (a treia piramida), au descoperit ca silueta ziguratului ~i umbra pe care 0 arunca asupra pietrelor ~inisipului mi~cat de vant sunt prea cetoase ~i ina-

Ie aeriene (Fig. 155), forma perfecta a piramidelor arunca '0 umbra care seamana cu 0 sageata, servind.ca indicator. Cand totul era gafu pentru infiintarea spatioportului, s-a descoperit ca este nevoie de un Coridor de aterizare mult mai
'

decvate pentru a servi ca punct de Teper.Tencuind miezul in mini $i umbre care ofera 0 orientare clara.
. '

trepte ~i 1,ltilizandpentru asta calcar alb, s-a creatun joc de lu- .

"i'!

tn timpulunei calatoriicu trenuldin 1882,RobertBallard a observatca datoritaaliniamentului eschimbatal piramidelor n se poate determinalocatia ~idirectia foarte u~or (Fig. 154). Dezvoltandaceastiiobservatiein The Solutionof the Pyramid
rroOlem \i::>OIU,le proD lema plramlOeIOr), el a aralal ca plramlla

';

dele sunt aliniate una fata de cealalta pe principiul pitagoreic al triunghiurilor echidistante, cu proportia de 3:4:5. Piramidologii au observat de asemenea ca umbrele facut~de piramide pot servi ca ceas solar, directia ~i lungimea umbrelor indicand momentul anului ~ial zilei.
'

~i mai important insa era cum ii apareau siluetele ~i umbreIe piramidelor unui observator aerian. A~a cum aratii fotografii------

336 / Zecharia Sitchin' ..-------------

!.'!te spre cer /}l?

lung dedit cel de la Baalbeck.1>entru!ipatioportulprecedent din Mesopotamia, anunnakii (biblicii nefilimi) au ales muntele Ararat ca punct focal. Nu este de mirare ca, din acelea~iconsideratii, I-au ales ~ipentru noul spatioport. Pe masura ce tot mai multe "coincidente" de triangulatie ~i perfectiune geometrica erau descoperite la piramidele de la 6izeh, ele eraustudiate cu ~imai mare atentie de speciali~ti.La fel '"om descoperi ~i noi analizand noul Coridor de aterizare constl1lit de anunnaki. Daca viirfurile Araratului au servit ca punct focal. }Jentrunoul coridor de aterizare, atunci nu numai linia lIord-vestica,ci ~icea sud-e~ticatrebuia sa se focalizeze in Ararat. lnsa unde era aricorat celalalt punct, Sinaiul? Muntele Sf. Katarina se afla in mijlocul unui masiv.de var-. furi asemanatoare, de~imaijoase, de granit. Ciindmisiunea condusa de cei doi Palmeri a ajuns acolo, au descoperit ca, de~i cel mai inalt, muntele Sf. Katarina nu putea fi utilizat ca semn geodezic. In locullui, misiunea a ales muntele Umm Shumar (Fig. 156), care la 8534 picioare este aproape geamiincu Sf. Katarina (pana la raportul misiunii, toata lumea credea ca el este cel mai inalt munte). Spre deosebire de Sf. Katarina, el este singular ~i greu de confundat, Din viirfurilesale pot fi vazute ambele golfuri. Panor~a este neobstructionatii catre vest, nord-vest, sud-

vest ~iest. Din aceste motive a fost selectat ca punct focal pentru observarea ~imasurarea peninsuJei. Muntele Sf. Katarina ar fi fost un bun de Condor de aterizare catre Baalbeck, insa pentru punctul focal Ararat era nevoie de ceva mai potrivit. Din acele~i motive ca ~ilnisiunea Pahner credem noi ca au ales anunnakii muntele Umni Shumar ca ancora a laturii sud-estice a coridoruJui de aterizare. Multe aspecte ale acestui munte ~iale localizarii sale sunt extrem de interesante. Pentru inceput, numele sau - uimitor sau
semnificativ

- inseamna

,,mama SUmerului". Este titluJ acordat

~J.:
~?(

;a\ ,;:~".~.-~

.),.

o:~ '~~:'~~~_~;
......

in Ur lui Ningal, sotia lui Sin... Spre deosebire de Sf. Katarina, care se afta in mijlocuJ masivului muntos, fiind dificil de atins, Umm Shumar este situat la marginea masiv'ului.Pe plajele Golfului Suez din apropiere se afla numeroase izvoare termale. Acolo i~ipetreceaAsherah iemiIe,locuind"Iangamare?" De acolo se ajungefoarterepede pe muntele Unun Shumar - 0 calatorie descrisa foarte viu in textele ugaritice ce povestesc intalnirea dintre Asherah ~iElla muntele sau. La cateva mile in j<>.s e coastii se afta eel mai important p port al peninsulei, el-Tor.Numele - altii coincidenJi? -inseamna "Taurul", care era epitetullui EI. LocuJ a servit ca port din ceie mai vechi timpuri ~ine intrebam daca nu cumva este vorba chiar de ora~ulTilmun (deosebit de tara Tihnun) de care vorbesc textele sumeriene, Este posibil sa fie portuJ unde. pliinuise sa ajunga pe mare Gilgamesh ~ide unde t()V~uJ sau Enkidu putp~ c~ CP 1'111, ; 1~ m1ftP1p ,.fin ~n..n~;p~ (UftrlA .j;U~P"A ,..nnrll'llrnn.,.t

Fif[./56
- ~._.._._---

la munca silnica pe viatii), in timp ce el putea ajunge la ,,Locul de aterizare, de unde se ridica Shem-urile". Varfurile masivului de granit poartii nume care te pun pe giinduri. Unul are numele "Muntele mamei binecuvantate". Langa Umm Shumar se afla muntele Teman("Sudieul"). NumeIe ne aduce aminte versetele lui Habakuk: ,,EI de la Teman va veni... Se opre~tesii miisoarepiimantuf'. .

338 lZecharia Sitchin

1repte spre cer / 3}9 .

Se referea profetul la muntele ce inca mai poarti acest ' nume? Cum nu mai existi vreun munte cu acel~i nume, identi..

ficareapareplauzibila:

Se incadreazi muntele Umm Shumar in Coridorul de.ateri-

zare ~iin reteauade centresacredezvoltatede anunnaki?

.'.

Noi credem ca acest mtinte a fost utilizat in locul Sf. Katarina la crearea coridorului de aterizaie, functiommd ca ancora pentru linia sud-estica a coridorului. Dar daca este a~a, care era
ancora complementara pentru linia nord-vestica? Nu este 0 coinciden~ credem noi, ca Heliopolisula fost construit unde a fost construit.. Se afla pe linia originala Ararat-Baalbeck-Gizeh. Este insi localizat astfel incat sa fie echidistant fata
. de

I'.

aceste semneindicatoareau fost alese numaipentru tIisaquile lorfizice~idacanucumvaerauechipate cuinstrumente de-ghidaj. .Canda fostdescoperitaprimaperechede conductedin camereleMariiPiramide,s"'acrezutca serveapentruintroducerea alimentelorcelorcare se presupuneaca au fost inchi~ide vii 0 dati cu faraonulmort.CandVysea curatatuna din conducte,a fost izbit in fata de "aer cufat". De atunci,ele au fost numite
"conducte de aerisire". tn niod surprinziitor, aceasta idee

a fost

Ararat ca ~i UmmShumar!Locatia saa fost deteiminati prin

.

misti.rarea distantei de la Ararat'la Umm Shumar - apoi marcand punctulechidistant pe linia Ararat-Baalbeck-Gizeh (Fig. 157). Pe masura ce des~uriimimensa retea de varfuri natUrale ~i artificiale creata de nefilimi, trebuie s~ ne punem intrebarea daca

t:t8.;:

J;
,11'-'

Ir'
!;-

respinsa intr-o prestigioasa publicape acadenuca (Mitteilungen. des Instituts fir Orientforschung der Deutschen Akademie der Wiessenschaftenzu Berlin). Cu toate ca institutul ~c~demic nu era inca dispus sa renUlitela teoria piramida-monument funerar, Virginia Trimble ~iAh~x~der Badawy au aratat in numarul din 1964 ca "aceste conducte de aer" au funcpuni astronomice, fiind "tara nici un dubiu" inclinate cu 10fata de stelele circumpolare": Fiiriiindoiala ca directia ~iinclinapa 'conductelor a fost premeditatio Un alt fapt insa este ~i mai uluitor.Odatii c~nductele curiitate,s-a descoperit ca temperatura in camera regelui ramane constant~ la 680 Fahrenheit, indiferent cum este vremea 'afara. '. . . Toate aceste descoperiri I-au tacut pe B.P.Jomard (membru al . echipei de savanti aUui Napoleon) sa sugereze cii "mciiperea regelui" ~isarcOfagulacesteia nu erau utilizate pentru ingropare, ci pentru stabilirea unititilor de masuriipentru greutate ~idistante. Jomard nu-~i putea imagina - in 1824 - alte.instrUmente delicate de ghidare decat obi~nuitele metru ~i kilogram. Astiizi ~w~~ .'
Multi au considerat ca scopul camerelor de deasupra ,~Ca1111;;11;;1 lC;CC;lUl aVl;;au lUIUI UI;; a u,?wa PII;;;)IWIl;;a 111 \,,4111l;;la. UI;)a

Fig.157
ij

in cea a reginei, acest lucru s-a tacut printr-o masa de piatra ~i mai mare, nemaffiind nevoie de asemenea compartimente. Cand Vyse ~i oamenii siii au intrat in aceste compartimente au fost uimiti ca de acol<>se putea auzi fiecare cuvartt rostit in oricare parte a piramidei. Cand Flinders Petrie (The Pyramids and the Temple of Gizeh) a examinat cu atentie "Camera reg~lui" ~i sarcofagul din ea, a descoperit ca erau construite in conformitate cu

340 I Zecharia Sitchin

Trepte S'pre_ce~L341

teoria triunghiurilor perf~cte a lui Pitagora. Pentru a taia sarcofagul dintr-w bloc de pian a fost nevoie, estirneaza el, de un fierasnu cu lama de nona picioare ~icu v3.rfurileacesteia din diamant. Pentru a-I scobi, a fost nevoie ca ciocanele sa fie aplicate 'cu presiune de aproximativ doua tone. cum s-a realizat acest lucm nu se ~tie.~i care era scopul? A ridicat. sarcofagul pentrua vedeadacanuascunde ceva dedesubt. Cand a fost lovit, el a scos un sunet gray, ca de elopot, ce s-a reverberatin intreaga piramida. Aceasta particularitate fusese raportata ~i de alti' cercetatori. Sa fi fost atunci "Camera regelui" ~i "sarcofagul" emititoare de sunete sau camera-ecou? in zilele' noastre, echipamentele de ghidare emit semnale electronice care sunt prelucrate la bordul navelor, semnalizand orice deviere de la curs. Se poate presupune ca, dupa pierderea celorlalte cu ocazia Potopului, imediat ce a fost posibil au fost aduse altele. Repre~ntarile egiptene ale purtatorilor de franghie (Fig. 121) arata ca 0 ,,Pian a splendorilor" era instalata in ambele puncte de ancorare ale Coridomlui de aterizare. Opinia noasn este ca diferitele camere ale piramidei serveau la 'adapostirea acestor echip3\llente de ghidaj ~i comunicatii. Era Shad El- ,,muntele lui Ef' - echipat in acela~imod? Textele ugaritice utilizeaza invariabilexpresia "a patrons in Shad-ullui EI" cand descriu venirea altor zei in fata lui El "in cele ~apte camere". Aceasta presupune ca aceste camere sa fi fost in intenorul muntelui ca ~i cele din muntele artificial reprezentat de Marea Piramida. Istoricii din primele secole cre~tine spun ca oamenii care loclliall in Sinai si la ImInitaCllPalestina si Arahia de nord ado,

, '~ ',," "!,

'Ii"

:,.

raupe' zeul Dushara (,,zeul muntelui") ~i pe sofia lui AI/at, ,.Mama zeilor'. Ei erau desigur EI ~isotia sa Asherah. Din fericire, simbolul sacm allui Dushara, a fost reprezentat, pe 0 moneda de guvematorul roman al provinciei (Fig. 158). In mod curios, seamana cu camerele din Marea Piramida- 0 scari inclinata ("Coridoml ascendent") ducand catre ofamera intre pietre masive ("Camera regelui"), avand deasupra alte camere. . Cum "Coridoml ascendent" era inca bine ascuns cand au intrat oamenii lui AI Mamoon, intrebafea este: Cine in antichitate a ~tiutde existenta lui? Raspunsul nu poate fi decat: arhitectii ~i constructoriipiramidei. Numai eiputeau duplica constructia la Baalbeck sau in muntele lui EI. ~ a ~ifost ~i, de~i muntele Exodului se afla in alta parte, in jumatatea nordica a pemnsulei, popoarele din zona ,au transmis din generatie in generatie legenda muntilor sfinti din partea 'sudica; mUntiicare, prio inaltimea ~ipozitia lor, erau indicatoatele celor care ,,zburau prio nori".
' " ' '

C3nd s-a infiintat primul spatioport in Mesopotamia, calea de aterizare era de-a lungulliniei centrale a coridomlui de aterizare. De-a lungul acestei linii centrale se ~a centrul de <0001al zbomrilor, Iocul tuturor echipamentelor de comunicatie ~ighidaj ~ial tuturor informapilor legate de zborurile spatiale. .' Cand anunnakii au aterizat pe Pamant ~i au infiintat spafioportul, centrul de control al zborurilor era la Nippur, "Locul
,

raspantiei". Incinta sacra (,,zona interzisa") era sub conOOlul ab-

Fig.158

solut allui Enlil. Era numii KI.UR ("o~uI Pamant~~). n mijloI cullui, pe 0 platfoI1'niridicata se afla DUR.AN.KI - ,,Legatura Cerulwcu pamantur'. hra, cum spun textele sumenene, "un SIalp inalt ce ajungea pana la cer'. Pus pe 0 "platform3 ce nu poate fi rastumata", st3lpul era utilizat de Enlil ~,saporunceasca". Toti ac~ti termeni sumerieni sunt incercan de a descrie ~fisticatele antene ~iechipamente de comunicafii,dupa cum ne putem da seama dupa ortografierea numelui lui Enlil: era repre- . zentat ca un sistem .de antene mari, aeriene, ~i0 structuri de comunicafii (vezi Fig. 52).

.-

~-

.342 / Zecharia Sitchin in aceasta ,;ca~a nobiHi" se afla 0 camera misterioasa, numita DIR.GA - insemnand literal "Camera intunecata, ca 0 co-. ..

Trepte spre cer / 34~

roana". Numele acesta neaduce in minte "Camera regelui" din Marea Piramida.In DIR.GA, Enlil tinea pretioasele "Tablite ale .

destinului"in care erau stocate infonnatiile despre zborurile

spatiale. Cand un zeu a furat aceste tablite,
.

oferit mai multe teorii: uniidintre ei (de ex. Benjamin Mazar in Jerusalem before the David 'Kingship) cred ca este nepotul lui Enlil, Shamash, a1tii it prefera pe fiul lui Enlil, NiIiib. In toate teoriile, asocierea radacinilor. letusalimului cu Mesopotamia

este indiscutabila.

De la inceputurile sale, lerusalimul cuprindea trei varfuri

. muntoase.De

la nord la sud erau:mUnteleZophim, muntele

moarte erau formulele divine.

Lini~tea s-a intins peste tot. Tdeerea domnea... Strdlucirea. templului murise.
~

In DIR.GA Enlil ~i asistentii sai pastrauhaqile cele~te ~i. "au adus la perfectiune" ME-ul - un tennen denotfuld instrumente ~ifunctiuni astronautice. Era 0 camera
misterioasd ea eterul eel de sus, Ca Zenitul Cerului. Printre aleei embleme... Ste/r~/e ii erau insemn. ME-ul e dus la perfeefiune. Cuvintele sale sunt porunci... Cuvintele lui sunt oraeole divine.

...

Unde?
.

Un centru de control al misiunii trebuia infiintat ~iin SinaL

. .

Raspunsul nostru este: la Ierilsalim.

Stant pentru evrei,. cre~tini ~i musulmani deopotriva, insa~i
.

aUUV.)1o;;la

o:>a,o;;o:>Lo;; lu\,w\,aLd

\;U

Wi

UU:>lCI

JJCl'ilJJUlIUCan

IneXpll-

cabil. A fost ora~ sfiint inca dinainte ca regele David sa-~istabileasca acolo capitala ~i Solomon sa construiasca Templul. Cand patriarhul Avraam a ajuns la portile sale, era deja'un centru recunoscut al lui ,,EI, Cel dt'eptpes~ Cer ~i Pamant". Cel mai vechi nurne cunoscut este Ur-Shalem - "Ora~ul cercului com- . plet" - un nume ce sugereaza 0 asociere in probleme orbitale sau cu Zeul orbitelor. Cat despre cine a fost Shalem, savantii au
.j"

Moriah ~i muntele Zion. Aceste nume vorbesc despre functiile lor: cel mai nordie dintre ele era "Muntele observatorilor" (este nurnit in engleza MunteleScopus); cel din mijloc era "Muntele directiei", iar cel mai sudic era "Muntele semnalului". tncamai "poarta aceste nume, in ciuda tr~cerii mileniilor. Vaile lerusalimului poarm ~i ele nume semnificative. Una din ele este numita in Isaia Valea Hizzayon, "Valea viziunii". Valea Kidron era numita "Valea focului". in Valea Hinnom (Gehenna din Noul Testament), confonn legendelor,era 0 illtrare in lurneS:' subterana, marcata de 0 coloana de Jum ce se ridica intre doi palmieri. lar Valea Repha'im era nurnita dupa "Doctorii divini" care, confonn textelorugaritice, erau sub obladuirea zeitei Shepesh. Trad\1cerilear~aice ale Vechiului Testament ii numes,c;,eroi". Prima traducere in'greaca a VechiuluiTestament 0 nume~teValea Iitani/or. '. . Dintre muntii terusalimului, Moriah era cel mai venerat. Cartea Genezei spune ca spre Moriah i-a dus Domnul pe Avraam ~iIsaac, cand a fost pusa la incercare fidelitatea primului. Legendele evreie~tirelateaza ca Avraam a fecunoscut muntele, fiindca a vazut peel ,,0 coloana de fum ce se intindea pana la cer ~i un nor greu in care se vedea Slava lui Dumnezeu". Acest limbaj este aproape identic cu cel biblic care descrie coborfu-ea Domnului pe muntele Sinai. . Marea platfonna orizontala de pe muntele Moriah ce
aminte~te de ce~ de la Baal~ek, insa mult mai midi

a serVit la

construirea Templului de'la lerusalim (Fig. 159). Acum este ocupata de altare musulmane, cel mai renumit fiind Moscheea Stancii. Cupola a fost adusa de califul Abd ai-Malik (secolul

344 / Zecharia Sitchin ----.----Trepte sp~ cer / 345

~tim insa ca primul Templu 'dela lerusalim a fost-construit de regele Solomon pe muntele Moriah in locul ~i ~d instructiunile date de Dumnezeu. Sfiinta Sfintelor a fost construita pe Piatra Sfiinta. . Sugestia ca lerusalimul era Uncentru de cornunicatii divin
este intarlta ~i de termenul utilizat in Biblie pentru a numi "aurul" cu care era acoperita "Casa", dvir : literal "vorbitor". Aceasta sugestie nu e chiar amt de deplasata pe cat pare. Notiuni despre 0 astfel de comunicare nu erau deloc straine Vechiului Testament. De fapt, posedarea de catre Dumnezeu a acestei capacitati,precum~ialegerealerusalimuluiau fost considerate0 atestare a suprematiei acestora. "Voi raspunde din Cer, iar ei vor raspunde de pe Pamfult" i-a spus Yahweh profetuIui Hosea. Amos a proorocit ca,~ Yahweh de pe Zion va tuna, de la lerusalim glasul sau se va auzi". lar psalmistul spune ca, atunci canq Domnul vorbe~te de pe Zion, glasul sau.este.auzit de la un capatla altuI al Piinlantului: Dumnezeu a vorbit, $i Pamantu//"a chemat, de /a rasarit /a apus... Cerurile de deasupra /e-a chemat,

. Fig. 159

~apte dCh.) de la Baalbeck unde decora un altarbizantin. Ea a fost pusa pe 0 ~tructura octogon~la, construita in juruI Pietrei Sfinte: 0 piatriiuria~acareia i-au fost atribuite virtuti magice din vremuri imemoriale. Musulmanii cred ca de pe acea piatrii a fost ridicat la ceruri profetul Mohammed. Conform Coranului, .Mohammed. a fost luat de la Mecca'la lerusalim de ingerul Gabriel, cu 0 oprire pe muntele Sinai. Apoi a fost luat de inger la ceruri, urcandu-I pe 0 ,:Scara a luminii". Trecand prin cele ~apteCeruri, Mohammed a ajuns inaintea Domnului. Dupa ce a primit poruncile divine, a fost adus inapoi pe Pamant, cu ajutorul aceleia~iscari,ajungand pe Piatra Sacra. S-a intors la Mecca - tot cu 0 oprire pe munte.le Sinai - pe calul inaripat at ingerului. . CaIatoriiin OrientulApropiatau aratatca Piatra SacraeSteun
cub perfect taiat, cu colturile orientate exact spre cele patru puncte car<nnaIe.f\STaZIse poate veaea nunuu oij>roDaoua) pane superioara a acesteia, ipoteza formei perfect cubice acwn ascunsa vederii fiind justificata de legenda ca Marea Piatra de Ia Mecca, Qa 'aba, fusese meum (dupa instruqiunile divine) dupa Piatra Sacra. Din poqiunea vizibila, se poate observa ca piatra a fost prelpcrata diferit pe fiecare latura, gaurita pentru a formadoua tuneluri ~i scobita pentru a se face un tunel ~i camere subterane. Nimeni nu ~tie scopul acestor lucrari ori cine le-a executat.

",;.

,~~..~,

~ipe Pamant.

Ba'al, zeul facilitatilor de.la Baalbeck, se lauda ca vocea sa' putea.fi auzit la Kadesh, ora~ul de la granita cu zona interzisa a zeilor dirtpeninsula Sinai. Psalmul 29 ofera lista unom din locume oe pe ramant unoe se pmea auzi vocea IUIYahweh,pnntre care ~i Kadesh ~i"Locul cedrilor" (Baalbeck):
G/asu/ G/asu/ G/asu/ G/asu/ Domnu/ui Domnu/ui Domnu/ui Domnu/ui rasuna peste ape... sfarma cedrii... face sa se cutremure pustia face sa tremurepusiia Kadesh.

----------..

346 / Zecharia Sitchin -----

!repte spre~cerI-J4J..

'Capacitatiledobandite de Ba'alcand a.instalat,,Piatrasplendorilor" la Baalbeck au fast descrisein. textele ugaritice ca abtIitatea de a pune ,,0 buza in Cer ~iuna pe Pamant". Simbolul mecanismelor de comunicatie, a~a cum am viizut, erau porum-

promisiunea Dornnului, saia a asiguratca nu numai ca "piatra I

!\t,

martutisirii" va fi restaurata, ci ~i functiile ei ,,masuratOijre":

latii, Pun. ca teme/ie in Zion 0 piatrii
.

'

beii.Atatsimbolismul, at ~ifunctiilesuntincorporatein verse-. c

tele psalmului 68, care descrie-sosirea in zbor a Domnului:
Cantati lui Dumnezeu,cantafi Shem-ul Lui! Facefi drum celui i::einainteaziipfin nori.... Un cuvant spune Domnu/, .
$i femei/e aduciitoare de ve~ti bune sunt 0 mare o~tire. impiiratii o~tirilor Jug, Jug, . $i cea care riimane acasii imparte prada.
.

0 Piatrii care miirturise~te,

c/iidirii

.0 piatrii de pref, piatrii din capul unghiului Teme/ie puternicii. Ce/ ce are credinii'i Nu va riimane fiirii riispuns. Voi face 0 lege neprihiinitii $i din dreptate 0 cumpiinii..

Pe cand voi vii odihnifi in mij/ocul stau/e/or, Aripile porumbelului sunt acoperite cu argint

$i penele lui sunt acoperite cu aur.~.

Carele Domnulu(se

,\;:

numiirii cu douiizeci de mii; cu .

.,~j

mii # mii;

Domnul este in mijlocu/ lor veninddin Sinai.

.

Piatra splendorilor de la lerusalim - "piatra testamentului"

sau "piatra marturisirii" in cuvintele profetilor- era ascunsaintr-o camera subterana. Aflam asta dintr-o lamentatie pentru pustiirea

'Ierusalimului, cand Yahweh se suparase pe poporul sau:

Palatul este pustiit de oameni,
, .,,..,; 'f. / ~\

Ca sa fi servit ca Centru de control al misiunii~lerusalimul trebuia sa fie situat pe lunga linie centrala.. bisectoarea Coridorului' de aterizare. Traditlile stravechi confirma aceasta pozit~e~i dovezile indica faptul ca piatra smnta era cea care marca centrul geodezic precis. Traditiile evreie~ti consideralerusalimul "Burlcui Paman. tuhii". Profetul. Ezechiel se refera la poporul lui Israel ca "locuind in buricul pamantului". Cartea.Judecatorilor relateaza. un incident ciind oamenii coborau din munti din directia "Burlcului Pamantului". Termenul, a~acum am viizut,insenina ca lerusalimul era centrul de comunicatii, de unde se "trageau sforiIe" ditre celelalte puncte ale Coridorului <leaterizare. Nu este 0

- ca Nippur -

"Piatra

~-

\T"'/
,

i"'n1n,...irl4nt;;

,..;; tA,""""aonll1 .0.1,.9",,;,... .o.n""'" ~

;",

,...rn_..x

.0...", 171-.,._

care miirtu1:ise~te ".

Sheti 'yah - termen care, sustin inteleptii, insemna "piatra de pe

care era impletita lumea". Termenul sheti este intr-adevar un termen ref~ritorla impletit, "andrea". Era untermen potrivit pentru' Piatra care. marca locul de unde pomeau "sforile divine" care

Pe~tera Ve~nicei Miirturisiri S-a umplut cu miigari siilbatici $i oile pasc acum acolo.

,~

acopereau pamiintul ca 0 retea. La restaurarea Templului de la lerusalim, promit proorocii, "cuviintullui.Yahwehde la lerusalim va pleca". O~ul va fi restabilit ca centru ai lumii, invidiat de toate popoarele. Reproducand
. -----..---.-. -_.-

.'

Oricat de sugestive ar fi aceste legende ~i denumiri, problema care ne intereseaza este daca lerusalimul se afla pe bisectoarea Coridorului de aterizare.
,'W'. ff

----

,I I

348 / Zecbaria Sitchin

Treptesp~ co / 349

','

lerusalimul, se explica in Cartea Jubileelor, era unul'dintre cele patru Lac~uri ale Domnuluipe Parnant: "Griidina eteniitatii" din muntii cedrilor, ,,Muntele de la rasarit", adici muntele Ararat, muntele Sinai ~i muntele Zion. Trei dintre 'ele erau in "Tara lui Shem", fiullui Noe, din care sunt descendenp patrlarhii biblici. Toate erau interconectate:
"

'

Gradina Eternitapi, cea mai sfanlii,

este Lac~u/ Domnu/ui. $i munte/e Sinai, din mij/ocul.de~ertU/ui,

,

$i munte/e Zion, din mij/ocul Buricu/ui Piimtintu/ui, E/e au fost flicute locurisftnte, UNUL CU FATA LA CELALALT. Spatioportul trebuia sa fi fost localizat undeva de-a lungul "liniei lerusfllimului. Acolo' se afla ultimul punct de reper: "Muntele Sinai, in mij/ocu/ de~ertu/ui. "

Fig. 160

Raspunsulclar este ca da. lerusalimu/se ajla exact pe

tlceasta linie! La fel ca in cazul piramidelor de la Gizeh, ~i aici descoperim numeroase ~icurioase aliniamente ~i triangulatii.
'

Aici, credemnoi, intrain scenalinia pe care 0 numimnoi

paralela de treizeci de grade.
.
' ,

lerusalimul se afla exact /a lntersec/ia liniei Baa/beck~Sf Katarina cu linia centralii a culoaru/ui de aterlzare din Ararat. Heliopolisul este echidistant fa/a de lerusalim ~i munte/e

~timdintexteleastronornice sumerieneca cerurilede dea-

UmmShumar.

"

lar diagonalele trase din lerusidim la Heliopolis ~i la Umm

Shumar formeaza un unghi de exact 45! (Fig. 160)

'

Legaturile dintre1erusalim, Baalbeck (Creasta lui Zaphon) ~i liJZeh tMempms} erau CWIU~CU~t;Cd1Ua.~ u"' u::.., :,::,::v_. ~l 1U Mare este Domnu/ ~i mare Temp/u/ Sau Din or~u/ Domnu/ui, Din munte/e Sau Sfant. La Memphis El este iubit. Bucuria intregu/ui Pamant, a Muntelui Zion, A Crestei /ui Zaphon.

supraPamantului erau despiirtite in: "calea" nordica (atribuita lui Enlil), cea sudica (atrlbuita lui Enkl) ~i0 larga banda centrala (atribuita 'lui'Anu). Este riatural sa presupunem ca linia de demarcatie intre cei doi frati rivali a fost stabilita dupa Potop,cand Pamantul a fost impiirtit in patru Regiuni. Paralelele de treizeci de'grade (nord ~isud) ser\reau ca linie de demareatie.
J;'~ rt. ~irnn1;; ,.ninl'i...l,:30nt~ nri l1n ,...n1'nnrn1'Tli~ ,-IplihPr;at Intrp

cei doi frati ~i fiii lor ca in fiecare dintre cele trei regitmi oferite omenirii ora~ul sacru se afla pe paralela de 30"? Textele sumeriene afirma ca "atunci cand regatul a coborat din Cer pe Parnant" dupa Potop, ,,regatul a fost la Eridu". Eridu era aproape de paralela de 30, amt cat permiteau apele mla~tinoase ale Golfului Persico Daca centrele administrative seculare ale Sumerului s-au schimbat de-a lungul timpului, Eridu a ralnas' centrul sacru pentru totdeauna.

, ~___

I I

350/ Zecharia Sitchin

1repte spre cer / ~51

$i in a doua Regiune(civilizatiaNilului)capitalaseculara
s-a schimbat de-a 100801timpului. Insa totdeauna Heliopolisul a ramas ora~ul stant. Textele piramidelor recunosc legaturile sale cu alte centre .~inumesc pe vechii zei "St!panii celor doua alta'I;

re". Cele doua altare gemenepurtau numelestranii (pre-egiptene) Per-Neter("Loculde unde au venit gardie~ii")~iPer-Vr
("Locul de unde au venit Vechii").Hieroglifele lor sunt foarte vechi. Aceste altare au jucat un rol major in succesiunea faraonilor. In timpul ritualurilor, conduse de preotii Shem, incoronarea noului rege ~iadmiterea sa in "Locul gardienilor" din Heliopolis coincidea cu plecarea spiritului regelui decedat, prin u~a estica falsa, catre "Locul de unde au venit Vechii". $i Heliopolisul era localizat tot in vecinatatea paralelei de treizeci de grade, pe cat permitea delta Nih,llui. Cand a urmat a treia RegiUne,cea din Valea Indului, centrul secular a fost pc tarmurile Oc~anului Indian. Insa centrul sacru a fost ta'sute de mile spre nord -la Harappa - chiar pe paralela de treizeci de grade. Imperativul paralelei de treizeci de grade se pare ca a continuat in mileniile care au urmat. Pe la 600 i.Ch., regele persan a ridicat un ora~ "stant pentru toate popoarele". Locul ales pentru constructie era unul pustiu ~inelocuit. Acolo, in mijlocul pustietatii, a fost ridicatA0 imensa platformii. Pe ea au fost cladite palate ~i temple cu multe altare toate onorandu-i pe zeii
.

..
':j

.
Fig. 161

A. GIZ8.HeliopoUs

B.Eridu

"

,~.
Perelele 30-

E . lhe88

C . Persepolls D . Hereppa

..1:- ~1~"..1

ft:'.n

I,/;I \ n

,,;; on nnmit

nr<l<1nl PD"~Dn,..J;~

ralelade 30. . Nimeninu ~tiecand a fost fondatLhasa in Tibet - ora~ul

Heliopolis, Harappa ~i Persepolis

("Ora~ul per~ilor"). Nimeni nu locuia acolo. Era numai pentru siirbiitorirea anului nou, in ziua echinoctiului de primiivara. Atunci regele ~i suita veneau ~colo. $i el era localizat langa pa-

Fig.162

sacru al budhismului. Dar este adevarat ca Lhasa ca ~i Eridu, - se afla pe... ati ghicit, para-

Importanta acestei paralele dateazii din zilele Coridortdui de aterizare, cand miisuriitoriidivini au determinat situarea pira.

midelor de la Gizeh tot pe aceastA paralelii. Ar fi renuntat atunci

lela de 30(Fig. 162).

"zeii" la aceasta paralela cand a fost vorba de cea mai importanta constructie a lor, spatioportul? ~._~

352/ Zecharia Sitchin -----------

Treptespre cer / 353 de catre cine a fost ridicat? ~i de ce este unde este, singur, ~i nu altundeva? A cui imagine 0 poarm? Care este rostul siu?
. intrebarile sunt multe; raspunsurile mai pufine. par un lucm este sigur:privirea sa este apntitd de-a /ungu/ para/e/ei de 30. Acest aliniament precis ~iprivirea indreptata spre est de-a lungul paralelei au fost subliniate in antichitate de 0 serle de structuri care se intindeau in fata Sfinxuluispre est (Fig. 164). Cand Napoleon ~i oamenii sai au ajuns in Egipt in secolul optsprezece, numai capul ~iumerii ii ie~eaudin nisipul de~ertului. tn .aceasta stare a fost cunoscut ~i reprezentat in cea mai mare parte a.secolului care a unnat:A..fost nevoie de sapaturi repetate pentru a scoate la iveala marimea sa colosala (240 de picioare lungime, 65 de picioare inaltime) ~ifonna, pentru a confinna ce scrisesera istoricii antici: ca era 0 sculpmra dintr-~ singum bucata, .acuta direct din stanca de cine.~tie ceouria~. Capitanul Caviglia, eel indepartat de Vyse, a fost eel care a scos la iveala cea mai mare parte a corpului sau, precum ~i templele, . sanctuarele, altarele ~istelele care au fost rldicate in fata lui. C~tind zona din fata sfinxului, Caviglia a descoperit 0 platfonna care se intindea de ambele parti ale sfinxului ~imergea spre est. Sapand cca. 0 suta de picioare in aceasm direcfie;<a descoperit 0 scam spectaculoasa cu treizeci de trepte, in capatul careia se afla 0 terasa ~i minele a ceva ce semana a amvon. La capatol estic al terasei, cca. patruzeci de' picioare, unna ~ aIta

',

l ~

Fig. 163

Aici este moment'ulsa cautam un ultim indiciu al enigmei din Giza ramasa neabordata"7"Sfinxul. Corpul sau este de leu culcat, caput de om, purtind insemne regale (Fig. 163).Cand ~i
-'---""1

-~

or

'y".

Ii 1,I

.
. j. ! I.
I

-, .. - .. - .Fig. 164

--- -

I I

j'
Fig. 165

354 I Zecharia Sitchin ~-scara de treizeci de trepte. Ele se ridicau la atela~i nivel cu capul sfinxului. Acolo era ridicata 0 structura al carui principal scop era sa poarte doua coloane (Fig. 165), situate astfel incat privirea Sfin-

Trepte spre cer I 355

divina",afirmaca.~,fo~ ta nemuritoareeste operazeilor".Un

poem' grec 3;firmii: Chipul tau maret. Zeii Ii I-au jaurit. .. Vecinpiramidelor te-au pus...

xuluisatreacaexact rintreele. p

Arheologii considera ca ruinele sunt din vremea romanilor. Oar, ~a cum am vamt la Baalbeck, romanii doar aU.infrumusetat monumente ce datau din ere anterioare. Se cunoa~teacum ca grecii ~i romanii au continuat trarlitiile faraonilor, venind sa omagieze Sfmxul, lasiindin uima lor inscriptii. Ei afirma credinta, continuata ~iin vremea arabilor, ca Sfinxul era opera.zeilor in~i~i. Era considerat ca proor()cind 0 era viitoare de pace. 0 inscriptie a cunoscutului imparat N~ro il nume~te,,Armachis,

Monarhceresccu degetece...

Divina calauza din Tara lui Egipt.

.

In stela sa, Khufunumea Sfinxul"pazitorul1uiAeter, ce

_

paze~te viinturile cu privirea sa". Era in mod elar vorba de imaginea unui zeu:
.

Acest chip d,ezeu

Va ramiine in eiernitate. Mereu (:uJata lui. Spre riisarit indreptata.

Supraveg!1etorul ~iSalvatorul".

Fiinddi Marele Sfinx a fost construit pe drumulcare duce ',spre a doua-piramida, speciali~tii au conside~t ca a fost construit tot de Chefra ~i ca poarta chipul acestuia. Ideea a fost
preluata de toate lucranle de gen, de~i inca din 1904 E.A. Wallis
..

Budge, la vremea respectiva responsabil cu departamentul egip:--. teano-asirian de la British Museum, a aratat tara echivoc (The Gods oj the Egyptians) ca aceasta statuie "era deja finalizata in zilele lui Kba-f~ra,sau Kbefren. Probabil ca fusese realizata cu mult timp in urma, datiind din perioada arhaica". A~a cum arata stelaamintitamai devreme, Sfinxul se afla aco~o~iin zilele. lui Kbufu, predecesorullui___Khefren. La tel ca ~ ... 41 _~,T't c._ __ I J:!! ~_..J__:::: _':...:
_ata.--tA.---r--7"'- --: --

In inscriptia sa, Kbufu mentloneaza ca un sicomor batran ce se afla liinga statuie a (ost dariimat "ciind zeul Cerului a coborat in tara lui Hor-em-Akhet', ,,zeul-~oim al onzontului". Acesta este cel mai frecvent nume al S~ului in inscrippile faraonilor, celelalte epitete fiind Ruti ("leul") ~iHul (probabil "ve~nicul"). tn secolul nouasprezece au avut lac numeroase excavatii, bazate pe legellde populare arabe care sustineau existenta. sub sau in.camerele aflate in interiorul sau a'unei comon. Caviglia, ~!':~ r.nm'~m v:i:7.1It. veni!'\ein zona niiamidelor in cautarea unei "camere ascunse". Dupa ce a e~uat in piramide, s-a apucat s-o caute in Sfinx.~i Perring a tacut o' insercare, tail}d cu focta 0 . gaura adiinca in spatele Sfinxului. Chiar ~i cercetatori mai respons.a~ili,c~ ar. fi Auguste -Mariette in 1853, sustin existenta unor tamere in ititenor. Ipoteza a fost intanta de insemnatea istoricului roman Pliniu care spunea ca Snnxul contine ,,mormiintul unui faraon pe nume Harmakhis".~i de faptul.ca multe reprezentarl intati~eaza Sfin..I

pului dinjurul Sfinxului.Din acest lucru se poate deduce ca este un monument deja vechi In vre~ea sa. Cealt faraon a construit, atunci, Sfinxul ~i~i-aimpus imagines:in aceasta statuie? Raspunsul este ca nu este imaginea.nid unui' faraon, ci a unui zeu ~i,dupa toate probabilitatile, zeii; nu faraonii, I-au con-. . struit. Intr-adevar,numai ignoriindinscriptiile antice se poate considera altfel. 0 inscriptie romana, ce n.ume~teSfinxul "Calauza

.
~.

356 / Zecharia Sitchin

'\,

TrJ!P..tespre er / 357

xul pe 0 structura de piatIi. Cercetatorii au presupus ca dadi statuia ins~i, a putut fi acoperita de nisipurile de~ertului, la fel ar fi putut fi ~i structura pe care acesta este a~ezat. Cele mai vechi inscrippi par a'sugera di in~-adevar a existat nu una, ci doua incinte sub Sfinx - in ele inrindu,.se probabil prlntr-o ~a secreta. Un iinn din dinastia a optsprezecea dezvaIuie ca cele doua incaperi de sub Sfinx serveau ca centro de comunicatii! Zeul Amen, spune inscrippa, asumandu-~i functia de HorAkhti, a primit "soot in inima lui, porunci pe buze... ciind intra in cele doua pe~teri care sunt sub picioarele lui (Sfinxului)." Apoi, Un mesaj trimite,ceru/, .La He/iopolis este auzit, ~i este repetat /a Memphis de Fala pnstitii.

Din Teba sosqte riispunsu/. Porunca se dii... mesaju/ e trimis.. Zeii se supun poruncii.

In zilele faraonilor se credea ca, de~i e construit din piatra, 'Sfinxul putea vorbi Ijiauzi.lntr-o inscriptie lunga pe Q stela (Fig. 166) ridicata de Thothmes IV (Iiiinchinata emblemei Discului inaripat), regele spune cii Sfinxul i-a vorbit ~ii-a preiis 0 domnie lunga Ijiimbel!juga~ numai dacii va indepiirta nisipul ce it acoperea. intr-o zi, pe dnd se afla la viinatoare, el a ajuns "pe drumul divin al zeilor" care ducea din Heliopolis la Gizeh. Obosit, s~a 3IjCzatsa se odihDeascii la umbra Sfinxului. Loeu1 se numea

Estefacut cu scrisu//ui Toth,

'

vorbind despre ora~u//ui Amen (Teba)...

"Minunatull()c al ;neeputurilor timpu/ui u. In somn, "mareata statuie a Creatorwui" (Sfinxul) a inceput sa-i vorbeasca: ,;Sunt striimo!ju1 Hor-em-Akhet, cel care I-a rncut pe Ra-Aten." tau Multe ;,Tiblite ale urechii" ~ireprezentiri ale Porumbeilor gemeni - si,mbolasociat cu oracolele - au fost descoperite, in templele din jurol Sfinxului. ~i ele 'atesta ideea ca Sfinxul putea
,

translnitemesajeledivine.Cu toate ca eforturilede a sapa sub

Sfiilx nu au dat rezultate, nu se poate exclude posibilitatea existentei camerelor in care zen intrau "cu poruncile pe buze". . Este clar din multe texte funerare ca S,finxulera considerat "caIiuza divini" care it condueea pe decedat de la "ieri" spre ,,miiine". Inscrippile de pe eO!jciuge,menite sa-l ajute p~ cel mort in cii1itoriade-a lungul "Caii u~ilor ascunse", indica faptul ca ea incepea de 1a Sfinx. Invocand Sfrnxul, Vrajile sustin ca
.,.,--,.., '1 ~

.~ _I

:.~.:._- C -_:

t__~

"

a._

c't~___u1

..1 1-1...

...

x"

~x1::...""'-:....

incepea ciind hor Akhet - Sfinxul- poruncea "Treci!... Desenele din Cartea eelor douii em, ce ilustreazacalatoria, arata ea de la punctul de_plecare de 1a Gizeh existaudoua drumuri spre Duat. in calitate decaIauza divina, Sfinxul este deseori reprezentat conduciind Barca celesta de la "ieri la maine". In acest rol era asociat en zeul ascuns at TiIfunului subteran. Astfel, sa ne reamintim (Fig. 19), este reprezentat simbolic flancand camera erFig.166

metica a zeului Seker din Duat.

358/ Zecharia Sitchin

~

Irepte sp~_ cer / 359 Tu intinzi corzile pentru plan, tuai JOcut-pamantul... Thfaci lucruri secrete in Lumea Subterana.. . Pamantul este sub carmuirea ta, Tu ai JOcut cerul cu iniil1imile sale... Tu ai construit pentru tine un loc protejat in De~ertul Divin,. cu numele ascunse.

Textele piramidelor ~iCartea ~ortilor se refera la Sfinx ca la "Marele zeu care deschidepoqile P~tului" -0 ftaza ce poate sugera ca Sfinxul de la Gizeh, care "deschidea drumul" avea. un "gearnan" in apropierea Scmi spre.cer, care "deschidea portile Pamantului". Aceasta posibilitate poate fi singura explicatie (in absenta altora) a unei vechi reprezentari a ~alatoriei faraonului catre Viata de apoi (Fig. 167).Incepe cu un Horus culcat, privind catre Tara Curmalilor unde se afta un vas ciudat ~i0 structurAce seamanacu ortografiereasumeriana a-numeluilui EN.LIL (vezi fig. 52). Un zeu intfunpinandu-lpe faraon, mai apar un Taur ~i0 Pasare a Nemuririi, urmate de ni~tefortificatii ~iun grup de simboluri. La final, simbolul pentru "loc" apare intre semn~
..

Teridiciziua impotrivalor...
-'(

pentru Scara spre cer ~i un Sfinx ce prive~te in direclia opusa!

o stela ridicata de ~a-Ra-Emheb, care a coordonat restaurarile Sfinxului, contine semnificative versuri inchinate acestuia. Simetria cu psalmii biblici este uimitoare. Inscriptiile mentioneaza intinderea unor corzi "pentru plan", facerea unor "lucruri secrete" in tarfunul subteran. Vorbesc de "traversarea cerurilor" intr-o Barca cereasca ~idespre un "loc protejat" in "de~ertul divin". Folose~techiar ~i tennemil ShetUa pentru a numi "Lo.cul Numelor Ascunse" in De~ertuldivin:
Slavii lie, Rege al Zeilor;
.

Te ridici minunat... Th traversezi cerurile cu un vant bun... Tu traversezi cu barca cerurile... Cerul se bucura, Pamantul canta de bucurie. Oamenii lui Ra se roaga in fiecare zi, El iese triumJOtor.

Pentru proorocii evrei, Sheti - Culoarul cen.tral de zbor ce trece prin lerusalim - era Culoarul Siant, directia in care trebuia

privit:"Fiindcade acoloveneaDomnulde pe lIlunteleSinai." . Dar pentruegipteniShetUa era "Loculnumelorascunse". Era"De~ertulDivin"- care este exactsensultennenuluibiblic
~

Aten, Creatorul

de De~ertulKadesh". ~i, confonn inscriptiilor,"corzile" se intin-. deau de la Sfinx. Acolo, Paraemheb il vAzusepe regele zeilor ridicandu-sefa cer. Cuviritelesunt aproape identice cu cele ale lui Gilgarnesh'la sosirea pe muntele Mashu, "unde in fiecare zi se ridica Shem-urile,ce pleaca ~ivin... Sharnash urea ~i coboara".
~-- r
1

:--~~~:~..

"

1..I nl<irii rp.i ~:lre trebuia sa aiun-

Fig.167

ga acolo erau calauziti de Sfinx, fiindca privirea lui era spre est, exact de-a lungul paralelei de treizeci de grade. La intersectia celor doui lioli - lioia lerusalimului ,i paralela de treizeci de grade se aflau Porfile Cer~lui: Spatioportul zeifor. . Intersectia se aft! in Campia central! a Sinaiului. A~acum este reprezentat Duat in Cartea Mortilor, este intr-adevar 0 campie ovata, inconjurata de munti. Este 0 vale vasta, ai carei munti

...

Trepte spre cer / 361

360/ Zecharia Sitchin

inconjuratori sunt separati de ~apte trecitori - ~ cum este descris in Cartea /ui Enoh. 0 campie plana, ale carei caracteristici naturale reprezentau.opozitie ideala penbu aterizare. Nippur, am aratat (vezi Fig. 22),.era punctul focal al unor cercuri concentrice, aflat la distante egale de celelalre centre. Acela~i lucru, nu fu-a uimire constatam, este valabil ~i,penbu . lerusalim (Fig. 168): . . Spafioportu/ (SP) # Locu/ de aterizare de /a Baa/beck (BK) se ajla in perimetru/ unui cere interior,formand 0 serie de insta/alii vita/eajlate echidistant de Cen. tru/ de control de /a lerusa/im (JM);
. Punctu/ geodezic a/ Umm Shumar (US) ~i He/iopolisu! (HL) se ajIa in perimetru/ cercu/ui exterior, marcand tot 0 pereche echidistanta de Ierusalim.
."

"I

'1/

Complemnd harta, reteaua conceputii de anunnaki ni se dezvaluie clar in fata' ochilor ~i suntem fasciDati.de precizia, simplitatea ~igeniala combinatie dintre geoDietriade bazi ~ielementele naturale: . Linia Baalbeck-Sf Katarina ~ilima Ierusa/im-He-' /iopo/is se intersecteaza /a un unghi de 45; Cu/oaru/ centra/de zbor bisecteaza acest unghi cu precizie 22.5.
Coridoru/ de zbor esteprecis /a jumatatea acestui uhghi
.

'.~.. -:F

. Centrul de Control al Misiunii

o SliatH>port
Fig.J68

Simplicoincidentimptulca'liniilecareleagaDelphideleru- .
salim ~ioaza de la Siwa (SW)
rr.:~

(11,25);
zbor

. JU J"J~' ..~..., ...WOO ...~..., .....

. JpUI'UpUf IUI, .>UUUJ

# para/e/a

fi:-~orlihit A1p.x~nrlm ~ ~ilmPii-

- centrol oracolului lui Amon

la care
.

fonnea7.3. un un~hi de 45?

de treizeci de grade, era echidistant fala

.

.~ ;'

de He/iopo/is ~i Umm Shumar.

Erau celelalte centre sacre ~i sedii ale oracolelor. egiptene ~ezate dupi voinp regilor ~i capriciile Vaii Nilului, sau erau

d~1

aliniateCOnfOIlD grileinefilimilor?

Sa fie numai un acciderit geografic faptul cli Delphi (DL) era echidistant fata de Centrul de control de la Iertlsalim ,ifati de Spatioport? Simpla coincidenti cli latUnea unghiulari a coridorului de zbor era de 1l,25? Ca un alt coridor de zOOrde 11,25 lega Delphi de Baalbeck?

intr-adevir, dacli analizimaceste centre, putem acoperi ~or barta Pim3ntului. Nu de acest lucru voia sa profite Baal. ciind ~i~astabilitla Baalbeck un centro 'ilegal?Fiindca scopul
s8U era de a cOm1,U1ica domina nu doar tinuturile invecinate, ci ~i
.

intregul PamanL

,
362 / Zecharia Sitchin ~--~---

'I"
r:.

Acest lucru era cunoscut~i de Zeulbiblic; fiindcaatunci cand lov i-a cernt sa-i dezvaluieminunilePiimantuluii-a raspuns la intrebiirip~n intrebiiri:
Te intreb pe tine ~i tu sa-mi raspunzi, Unde te aflai cand am ficut Pa11iantul? Spune, daca ai ~tiinla, Cine a mllsurat Pamantul ca sa se cunoaSca? Cine I-a cantarit?

;,

~ .~.-.

SURSE
Pe langii lucriirile mentionate special in text, unn.iitoar~le lucriiri au servit ca documentatie pentm aceastii ~e:

STUDII ~I ARTICOLE DIN PUBLICATIlLE URMATOARE

Agyptologische Forschungen (Hamburg, New York)
, -

Cine i-a ridicat inllllimile? Cinea pus pietrele aela col/UrilePamantului?

,

DerAlte Orient(Leipzig)
, i .i

Acest lucru. raspunde Yahweh insu#, au fost fiJcute Cand stele diminepi se bucurau $i toli fiii lui Dumnezeu cantau de bucurie. -

American Journal of Archeology (Concord, N.H.) Americanjournal of Semitic Languages and Literature (Chicago) American Philosophical SQciety. Memoirs (philadelphia)

Ornul, a~a cum am vazut,nu avusese nirnic de-a face cu

_

asta. Baalbeck, Piramidele, spatioportul, toate erau numai pentru zel.

,

Dar ornul, neincetand sa cau~eNernurirea, nu a incetat sa

urmeze privirea Sfinxului.

Analecta Orientalia (Roma) Annales du Musee Guimet (Paris) Annales du Service des Antiquites de rEgypte (Cairo) Annual of American 'Schools of Oriental Research (New Haven) Annual of the Palestine Exploration Fund (Londra) , Antiquity (Cambridge) Archae.ologia(Londra) Archivfiir Kreilschrififorschung (Berlin) Archivfii Orientforschung (Berlin) , Archiv Orie"talni (praga) TheAssyrianDictiorimyof the-OrientalInstitute.Universityof Chicago (Chicago) Assyriologische Bibliothek (Leipzig) - , . AssyriologicalStudies oj the OrientalInstitute. Universityof Chicago (Chicago) Babylonica (paris) Bei/rage zur Aegyptischen Bauforschung und Altertumskunde (Cairo) Beitrage zur Assyriologie und semitischen Sprachwissehschafl (Leipzig) Biblical Archaeological review (Washington) . Bibliotheca Orientalis (Leiden) British School of Archaeolol!Vand El!VDtian re.~earr.h. Ar.r"~nf P"hlirnli,.".
, ,

"

(Londra)
;f

'

,;\<

~..
... };

Fig. 169

Bulletin de /'institutfrancais ifarcheologie oreintale (Cairo) Bulletin of the American School of Oriental research (New haven) Cuneiform Textsfrom babylonian Tabletsin the British Museum (Londra) Deutsche Orient-Gesellschaft.Mitteilungen (B~rlin) . Deutsche Orient-Gesellschaft.Sendschriften (Berlin) Egypt Exploration Fund. memoirs (Londra) Ex Oriente Lux (Leipzig) France: Delegation en perse. memoires (Paris)

364 / Zecharia Sitchin

France: Mission Archeologique de Perse,memoira ~s) Harvard Semitic Series (Cambridge, Mass.) Hispanic American Historical Review (Durbam, N.C.) Iraq (Londra) Imperial andAsiatic Quaterly Review (Londra) Institut Franfais d'Archeologie Orientale, Bibliotheque d'Etude (Cairo) Institut Franfais d'Archeologie Orientale, Memoira (Cairo) Israel Exploration Society, Journal (IerusaJim) Jewish Palestine Exploration Society, Bulletin (Ierusalim) Journal of the American oriental society (New Haven) Journal of Biblical Literature and Exegesis (philadelpbia) Journal of Cuneiform Studies (New Haven and Cambridge, Mass) Journal of Egyptian Archaeology (Londra) . Journal of Jewish Studies (Oxford). Journal of Near Eastern Studies (Chicago)' Journal of the Palestine Orientai Society QerusaJim) Journal of the Royal Asiatic Society (Londra) Journal of Sacred Literature and Biblical,Record (Londra) Journal of the Society of Oriental Resf!Qrch (Cicago) Kaiserlich Deutschen Archaelogischen Institut, JaIrrbuch(Berlin) Konigliche Akademie der WlSsenschaftenzu Berlin. Ablumdlungen (Berlin) Leipziger Semitische Studien (Leipzig) Mitteilungen der altorientalischen Gesellschaft (Leipzig) Mitteilungen des deutschen Instituts fiir iigyptiSche Alerums~de in &i1O (Augsburg ~i Berlin) Mitteilungen des Institutsfiir Orientforschung (Berlin) Orientalia (Roma) Orientalistiche Literaturzeitung (Leipzig) Palestine Exploration Quaterly (Londra) Preussischen Akademie der Wiessenschaften.Abhandlungen,(Berlin) Proceedings of the Society of Biblical Archaeology (Londra) Qadmoniot:Quaterly for the AntiquitieS of Ertz-Israel anti Bible Lands (Ierusalim) . ,.J'". " . n._ ." .. r 0.- -- - ...--"'-"'-0-b.TI' ....
,

Treptespre cer / 365

., Tel Aviv, Journal of the Tel Aviv University Institute ofA~eology (Tel-Aviv) 1hmsaclions of the Society of Biblical Archaeology (Londra) Unterschungen zur Gesischte und Aterumslcunde Aegyptiens (Leipzig) Urlcunden dos iigyplischen Altertums (LCipzig) Vorderasiotisch-Aegyptischen Gesellschaft, Mitteilungen (Leipzig) Vorderasiotische Bibliothek ~ipzig) Die Welt des Orients (Gottingen) Wiesenschaftliche Veroffentlichungen der Deutschen Orient-Gesellschaft (Berlin ~i Leipzig)
,

"

YaleOrientalSeries.babylonion Texts(NewHaven)
Yerusalyim. Jouf7}Ol of the Jewish Palestine Exploration Society (IerusaJim)
,

'!i'.

,.r
"
,'to

{.,,' "

1
\1

Zeitschriftfiir iigyptischeSprache und Altertumslcunde(Berlin) Zeitschriftfiir die altentestamenlliche W'lSsenschaft Berlin ,i Giessen) ( Zeitschriftfiir AsSyriologie und verwandte Gebiete (Leipzig) Zeitschrift der Detsche morgenliindische Gesselshaft (Leipzig) Zeitschrift der detschen Palaeslina-Vereins(Leipzig). Zeitschriftfiir Keilschriforschung und verwandte Gebiete (Leipzig) Zeit$chriftfiir die Kunde des Morgenlandes (Gottigen)
,
,

OPERE INDIVIDUALE
Alouf, MM.: History of Baalbek (1922) Amiet. P.: La GlyptiqueMesopotamienne Archaique (1961) Antoniadi, E.M.: L "Astronomie Egyp.tienne (1934)

.1

.,

',' ,..{

Avi-Yonah, M: Seftr Yerushalaim(1959) . Babelon, E.: Les Rois de Syrie (1890) ~: Les Collections de Monnais Anciennes (1897) ~: 7raite des Monnais Greques et Romaines (1901-1910) Bauer, H.: Die alphabetischen Keilschrifttexte von Ras Schamra (1936) Borchard, L.: ~ie Entstehung der Pyramide (1928) Bourguet. E.: Les ruines de Delphos (1914) Buck, A. de: The Egyptian Coffin Text(1935-1961) Budge, E.A.W.: TheAlexander Book in Ethiopia (1933)
~. "''':UP"''" ;) fie:!:,,": \ 1:1\10 J

assyriennes (Paris) Revue Archeologique (Paris) Revue d'Assyriologie et d,'archeologie orientale (Paris) Revue Biblique (Paris) . Sphinx (Leipzig) Studia Orientalia (Helsinki) Studies in Ancient Oriental Civilizations (Chicago) Syria (Paris) Tarbi;: (Ierusalim)

~: The Egyptian Heaven and Hell (1906) '-: Egyption magic (1899), . ~: The Gods of the Egyptians (1904) ~: TheHyslory of Alexander the Gretll (1989) ~: The Life and Exploits of Alexander the Great (1896) ~: Osiris and the Egyptian Resurrection (1911) Budge, E.A.W.: and King, L.W.:Annals of the Kings of Assyria (1902) Capart. J.:Recueil de Monuments Egyptiens (1902) .-: Thebes (1926)

- - .---

366'/ Zecharia Sitchin -~.'-~_.

.

Trep!!!..!p.':~-E~r{}~?

Cassuto, M.D.: Ha'Elah Anath (1951) -: Penish al SeferShemoth (1951) Contenau, G: L 'Epopee de Gilgamesh (1939) Davis, Ch.H.S.: The Egyptian Book of the Dead (1894)
,

.~;

-: The Epic ofGilgamesh (1917) Leonard, W.E,:'Gi/~amesh (19]7)

"

Lefebure, M.E.: Les Hypogees Royaux de Thebes (1882) Lepsius, K.R.: Auswahl der wichtigsten Ur/cundendes Aegyptischen Atertwns (1842) -: Konigsbuch der Alten Aegypter (1858) Lesko, L.H.:TheAncient Egyptian Book of the 1Woo Ways (1972) Lipschitz, 0.: Sinal (1978) LuckenbiIJ, D.D.: Ancient Records of Assyria and Babylonia (]926-] Meissner, 8.: Alexander und Gi/gamesh (1894) Mercer, S.A.8.: Horus, Royal God of Egypt (1942) Meshel, Z.: Derom Sinai (1976) Montet, P. Eternal Egypt (] 969) 927)

Delaporte, L: Catalogue des Cylintires Orientaux (1910) Delitzsch, F.: Wo Lag Das Paradisese? (1881) Dussaud, R: Notes de Mythologie Syrlenne (1905) -: Les Decouvertes de Ras Shamra (Ugarlt) et l'Ancien Testament (1937) Ebeling, E.: Realixikon der Assyriologie (1928-1932) Eckenstein, L.: A History of Sinai (1921) Emery, W.B.: Excavations at Saqqara (1949-1958) Erman, A: A Handbook of Egyptian Religion (1907) -: Aegypten und Aegyptisches Leben im Altertum (1923) -: The Literature of the Ancient Egyptians (1927) Falkenstein, A: Literarische Keilschrifttexte aus Uruk (1931) Faulkner, R.O.: The Ancient Egyptian Coffin Texts (1973) -: The Ancient Egyptian Pyramid Texts (1969) Frankfort, H.: Die Akropolos van Baalbek (1892) Friedlander, I.: Die Chadirlegende und der Alexanderroman (1913) Gaster, Th.H.: Myth. Legend and Custom in the Old Testament (1969) Gauthier, H.: Dictionnaire des Noms Geographique (1925)' Ginsberg, L: Kitbe Ugarit (1936) -: The Legend of the Jewes (1954) -: The Ras Shamra Mythological Texts (1,958) Gordon, C.H:: The Loves and wars of Baal and Anat (1943) -: Ugaritic Ha,..dbook (1947) -: Ugaritic Literature (1949) Gray, J,: The Canaanites (1965) Gressmann, E.: Altorientalische texte zum Alten testament (1926) Grinsell, L.v.: Egyptian Pyramids (1947) Heidel, Am: The Gilgamesh Epic and Old Tetament Paralells (1946) Hooke, S.H.: Middle Eastern Mythologie (1963) Hrozny, 8.: Hethitische Keilscrifttexts aus BoghazlWy (1919) -. 0 ' o._.._ ., ,. ___ J 1:" /1 nnn\ , 1 ...:'" ., ..

Miiller, c.: Pseudokallisthenes (1846)

Montgomery, J.A. and Harris, RS.: The Ras Shmaia Mythological Texts (1935)
.

I I I I I ./

Naville, H.E.: Das aegyptltsche Todtenbuch (1886), Noldeke, Th.: Beitriige zur Geschichte des Alexanderrpmans Noth, M.: Geschichte Israels (1956) -: Exodus (1962). Obennann, J.: Ugaritic Mithology (1948) Oppeheim, A.L.: Mesopotamian Mythology (]948) Perlman M, ~i Kollek, T.: Yerushalayim (1968)

, (1890)

Perring, J.E.: The Pyramids of Gizeh fivm Actual Survey and Measurement (1839) Petrie, W.M.E: The Royal Tombs of the FirSt Dynasty (1900)

Poebel, A.: Sumerischen Studien (]921) . (J 969)

.Porter, B. and Moss, R.L.p.: Topographical Bibliography of Ancient Egypt (1951) Pritchard, James b: Ancient Near Eastern Texts Relating to the Old Testa"!ent Puchstein, 0.: Fufhrer durch die Ruinen von Baalbek (1905) -: Guide to Baalbek (1906) Puchstein, O. and Lupke, Th. von.: Baalbek(]91O) Rawlinson, H.C.: 'The cuneiform Inscriptions of Western Asia (186] _] 884) Reisner, G:A.: Mycerinus. The Temple of the 3rd Pyramid at Gizeh (1931) Ringgren: Israelitische Religion (1963) Rothenberg, B and Asharoni. Y: r;nd',~ Wi/AprnD.. (l0#;1\ Kouge, E. de: Recherches sur Ie monuments qu 'on peut altribuer aux six premieres dynasties de Manethon (1866) ~chott, A.: Das Gilgamesh-Epos (1934).

-: Das Gilgamesh-Epos in der Weltliteratur(1906, 1928) Jequier, G.: Le livre de ce qu'ilya dans I'Hades (1894)., Kazis, U..: The Book ofGests of Alexander of Macedon (1962) Kees, H.: Aegyptische Kunsts (1926)

Kenyon,K.M.:Jerusalem (1967)

Kraeling, E.G. (Ed): Historical Atlas of the Holy Land (1959) Kramer, S.N.: Gilgamesh and the Huluppy 1ree (1938) -: Sumerian Mythology (1944) Landon, S.: Hystorical and Religious Texts(1914)

I' "' i 'I: i ~~

Schrader, E. (Ed.): Keilinscriftliche Bibliothek (1899-1900) Soden, W. von: Sumerischen und Akkadische Hymnen und Gebiete (1953) Smyth, C.P.: Lift and Work at the Great Pyramid (1867) Thompson, RC.: The Epic ofGilgamesh (1930) Ungnad, A.: Die Religion der Babylonier lind Assyrer (] 921) --: Das Gilgamesh Epos (1923)

"
368 I Zec~aria Sitchin
-: Gilgamesh<Epos;und Odys~ee~23)" , Ungnad~, ana qt'esstnam1.H.: Dos Gilgamesh-Epos.(191:9) Vandler,J:: Mcint!eJ d'Arthio.log{eEgyjJliel/fle (19~2)' Yltolleaud;Ch.:.Ladiesse 'Anat.(193&) ..' ", -,: La UgeruJephenicienne de 'Danel (1936)1
Volney, C.F.: 'J}-avels'Jrough Syria, (787),. 1
I

;,.

,~:;.~

..Wainwright, G.p".:The SfyRelig;oPlIiiiAncient. Egypt(1938)

.
" ,

W~idner;E:F.:Keilscriftie:iteaf!SBog/toZkoy (196t),

Wiegand, h.:Baalbek(1921-1925). T
Wol.oohijan, ~M.:The
,

thenes (1969)

RO\md~e of Illexdnder.
,

"

*
J,
" ~

~.

., "
".

Gn!Ot 'by ,P~eudo-(Allis"", /' .\

,~

Zimmem, II: Sum!'lersche Kultliedet:, (1913).

......

t""
'.(

;;1

..~~, ~

~~ .

,~

,
1\'"

.,
-..,

..P

'M:,

;..j,"

"

1.1

.
-.. .._~ ' ~ .--';";"" ;. .,.