Sei sulla pagina 1di 219

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova Academia „Ștefan cel Mare”

Cu titlu de manuscris CZU: 343.541 (043.2)

PALADII Andrian

VIOLUL: STUDIU DE DREPT PENAL ȘI INVESTIGAREA JUDICIARĂ A INFRACȚIUNII

Specialitatea 12.00.08 – Drept penal (drept penal, criminalistică;)

Conducător științific:

Autorul:

Teză de doctor în drept

Valeriu CUȘNIR, profesor universitar, doctor habilitat în drept

Chișinău, 2010

© PALADII Andrian, 2010

2

C U P R I N S

ADNOTARE..........................................................................................................................5

LISTA ABREVIERILOR....................................................................................................8

INTRODUCERE..................................................................................................................9

  • 1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN MATERIA VIOLULUI (ASPECTE DE DREPT

PENAL ȘI DE INVESTIGARE JUDICIARĂ)................................................................17

  • 1.1. Doctrina penală privind violul: istoric, actualitate şi perspective 17 ..................................

1.2.Scopul şi obiectivele tezei prin prisma perfecţionării normelor penale şi cercetării

ştiinţifice 36 ...............................................................................................................................

  • 1.3. Concluzii la capitolul 1 41 ..................................................................................................

  • 2. CONSIDERAŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA INFRACŢIUNILE

PRIVIND VIAŢA SEXUALĂ...........................................................................................44

  • 2.1. Noţiunea şi clasificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală.........................................44

  • 2.2. Infracţiunile privind viaţa sexuală, în legislaţia penală a altor state 52 ..............................

  • 2.3. Concluzii la capitolul 2 66 ..................................................................................................

    • 3. COMPONEŢA INFRACŢIUNII DE VIOL PRIN PRISMA PROBATORIULUI

PENAL.................................................................................................................................68

  • 3.1. Condiţii preexistente ale infracţiunii de viol

68 ..................................................................

  • 3.2. Conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol

74 ..................................................................

  • 3.3. Forme, modalităţi şi sancţiuni ale infracţiunii de viol 85 ...................................................

  • 3.4. Concluzii la capitolul 3 111 ................................................................................................

    • 4. PARTICULARITĂŢILE INVESTIGAŢIEI JUDICIARE A INFRACŢIUNII DE

VIOL..................................................................................................................................116

  • 4.1. Caracteristica criminalistică şi elementul probatoriu al violului 116 .................................

  • 4.2. Particularităţile începerii urmăririi penale în cauzele de viol 131 ......................................

  • 4.3. Reguli metodologice de desfăşurare a unor acţiuni de urmărire penală la cercetarea

infracţiunii de viol 145 ............................................................................................................... 4.4 Concluzii la capitolul 4 161 .................................................................................................

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI.........................................................164

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................168

ANEXA nr.1 numărul violurilor săvârşite în Republica Moldova pe anii 2003-2008

178 .......

ANEXA nr.2 nivelul criminalităţii de viol în Republica Moldova pe anii 2003-2008

......

179

3

ANEXA nr. 3 repartiţia violurilor în Republica Moldova pe anotimpuri, pentru perioada anilor 2003-2008 180 ................................................................................................................. ANEXA nr. 4 structura violurilor în funcţie de modalitatea de comitere în Republica Moldova pentru perioada anilor 2003 – 2008 181 ..................................................................... ANEXA nr. 5 repartiţia violurilor după locul de comitere în Republica Moldova pentru

perioada anilor 2003 – 2008 182 ............................................................................................... ANEXA nr. 6 dinamica infracţiunilor de viol în Republica Moldova pe anii 2003 – 2008 183 .................................................................................................................................... ANEXA nr. 7 structura violurilor după vârsta subiectului infracţiunii în Republica

Moldova pentru perioada anilor 2003 – 2008

184 .....................................................................

ANEXA nr.8 structura infracţiunilor de viol după perioada zilei în Republica Moldova pe anii 2003 – 2008 185 ................................................................................................................. ANEXA nr. 9 indicaţii metodice privind investigarea judiciară a infracţiunii de viol 186 .......

DECLARAȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII...........................................218 CV AL AUTORULUI.......................................................................................................219

4

ADNOTARE Paladii Andrian „Violul: studiu de drept penal şi investigarea judiciară a infracţiunii”, Teză de doctor în drept la specialitatea 12.00.08 – Drept penal (drept penal, criminalistică), Chişinău, 2009. Teza cuprinde introducere, patru capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografia din 186 numiri, 164 pagini text de bază, nouă anexe cu 35 de figuri. Rezultatele obţinute sunt publicate în 8 lucrări ştiinţifice. Cuvinte-cheie: act sexual, constrângerea fizică sau psihică, element probatoriu, caracteristica criminalistică, situaţii tipice. Domeniul de studiu. Cercetarea ştiinţifică este dedicată studierii infracţiunii de viol din perspectiva dreptului penal precum şi relevarea particularităţilor investigării judiciare a infracţiunii. Scopul şi obiectivele tezei de doctorat. Scopul imediat al prezentei lucrări îl constituie examinarea teoretico-practică a elementelor preexistente și constitutive ce caracterizează din punct de vedere normativ violul şi nuanţarea procedeelor de investigare judiciară a infracţiunii analizate. Obiective: reevaluarea conceptului infracţiunii de viol; examinarea unor probleme controversate proprii conţinutului juridic; evidenţierea criteriilor de delimitare a violului de alte infracţiuni; înaintarea unor propuneri de lege ferenda; analiza elementelor caracteristicii criminalistice; relevarea elementului probatoriu; determinarea situaţiilor tipice la începerea urmăririi penale; evidenţierea regulilor metodologice de efectuare a acţiunilor de urmărire penale. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. Rezultatele inovaţionale, obţinute în ipoteza studiului ştiinţific efectuat, constituie finalitatea unei cercetări interdisciplinare, care prin sine reprezintă o noutate pentru Republica Moldova. Semnificaţia teoretică. Sub aspect teoretic teza de doctorat constituie o abordare a opiniilor şi propunerilor controversate expuse în literatura de specialitate, cu referire specială la infracţiunea de viol şi, în general, la infracţiunile contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei. Prin prisma laturii teoretice se dozează posibilitatea elaborării strategiei adecvate de luptă contra infracţiunii de viol. Valoarea aplicativă a lucrării. Importanţa aplicativă este semnificată prin redarea unor concepte, soluţii, propuneri atât sub aspectul penal cât, procesual- penal şi criminalistic, al problematicii supuse analizei. Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Cercetarea în primul rând are o orientare didactică. Acestea, înserată cu o gamă amplă de speţe din practica judiciară a Republicii Moldova şi a altor state, pot fi luate în vedere de către ofiţerii de urmărire penală, procurori şi judecători în cadrul activităţii zilnice de combatere a infracţionalismului, inclusiv şi a celui de viol.

5

РЕЗЮМЕ Паладий Андриан, «Уголовно-правовой анализ и расследование изнасилования», диссертация на соискание научной степени доктор права по специальности 12.00.08 - Уголовное право (уголовное право и криминалистика). Кишинёв, 2009 Содержание диссертации: введение, четыре главы, общие выводы и рекомендации, библиография из 186 пунктов, 164 страниц основного текста. Полученные результаты были опубликованы в 8 научных работах. Ключевые слова: половой акт, физическое или психическое принуждение, объект доказывания, криминалистическая характеристика, типичные ситуации. Область исследования. Диссертация посвящена уголовно-правовому анализу изнасилования и особенностям расследования данного преступления. Целью работы является научно-практическое исследование признаков состава преступления изнасилования, а так же разработка методологии расследования указанного преступления. Задачи исследования: переосмысление понятия изнасилования; изучение ряда противоречивых трактовок изнасилования; определение критериев разграничения изнасилования от других смежных составов преступления; выработка конкретных рекомендаций по изменению статьи 171 УК РМ; выделение составляющих криминалистической характеристики изнасилования; определение объекта доказывания данного преступления; определение типичных ситуаций уголовного преследования; разработка методологии уголовного преследования по делам об изнасилованиях. Научная новизна и оригинальность полученных результатов заключается непосредственно в проведённом исследовании, основных итогах и предложенных рекомендациях, которые представляют собой новизну для Республики Молдова. Теоретическая значимость работы состоит в проведении анализа противоречивых мнений и рекомендаций, высказанных в научной литературе относительно изнасилования и преступлений против половой свободы и половой неприкосновенности личности. Практическая польза исходит из предложенных понятий, практических решений, рекомендаций могущих быть применимыми в уголовном, уголовно-процесуальном праве и криминалистике. Внедрение научных результатов. Диссертация, прежде всего представляет собой хорошо систематизированный, научно обоснованный дидактический материал, дополненный примерами судебной практики, который может быть использован работниками правоохранительных органов в борьбе с преступностью.

6

SUMMARY

Paladii Andrian, “Criminally-legal research and criminalistical investigation of rape”, doctoral dissertation in law, speciality 12.00.08 – Criminal law (criminal law, criminalistic), Kishinau, 2009.

The dissertation contains: introduction, four chapters, general conclusions and recommendations, bibliography account 186 points, 164 pages of basic contents. Obtained results were published in 8 scientific papers. Key-words: sexual act, physical or mental compulsion, element of proves, criminalistical characteristics, typical situations. Field of studding The dissertation is devoted to the criminally-legal analyse and to some aspects of criminalistical investigation of rape. Goal of the doctoral dissertation: The work’s goal is theoretical and practical studying of essential elements to the rape and revealing receptions of investigation of the indicated crime. Scopes: revaluation of concept of rape; studying of some inconsistent treatments concerning rape; definition of criteria of differentiation of rape from other similar crimes; offering of concrete recommendations about change of article 171 of UK РМ; the analysis of constituting criminalistic characteristics and features of rape; revealing of object of proving; revealing typical situations connected with the criminal prosecution beginning; definition of methodological rules of realisation of measures and actions in connection with criminal prosecution realisated in cases about rapes. Scientific novelty and originality consists in consists directly in the issued research, the basic results and the offered recommendations which represent novelty for Republic of Moldova. Theoretical signification of work consists in realisation of the analysis of inconsistent opinions and the recommendations stated in the scientific literature, in particular concerning rape, and in general regarding a crimes against sexual freedom and the sexual inviolability of person. The practical advantage starts with the offered concepts, practical decisions and recommendations applicable in criminal, criminally-procedural law and criminalistics. Implementation of the scientific results consists in. The dissertation, first of all represents well systematised, scientifically based didactic material completed with practice examples and can be used in crime control.

7

Lista abrevierilor

URSS- Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste RFSSR- Republica Federativă Sovietică Socialistă Rusă FR- Federaţia Rusă RM- Republica Moldova CSI- Comunitatea Statelor Independente PG- Codul penal, partea generală PS- Codul penal, partea specială HP- Hotărârea Plenului CEDO- Curtea Europeană pentru Drepturile Omului RSSM- Republica Sovietică Socialistă Moldovenească CSJ- Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova CP al CSJ- Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție MAI- Ministerul Afacerilor Interne CRM- Constituția Republicii Moldova C.pr.pen.- Cod procedură penală C.pen.- Cod penal HG- Hotărârea Guvernului MO- Monitor Oficial Cap.- capitol Art.- articol Alin.- aliniat Lit.- literă Pct.- punct P.- pagină n.a.- nota autorului

INTRODUCERE Actualitatea şi importanța problemei abordate. Asigurarea dreptului la libertatea şi inviolabilitatea sexuală; a persoanei – ca condiţie indispensabilă a existenţei fiinţei umane şi, prin aceasta, a întregii comunităţi, constituie o preocupare constantă atât a normelor de drept internaţional, cât şi a celor naţionale. Problema asupra căreia ne-am orientat atenţia o constituie violul. Violul, fără nici un dubiu, este cea mai gravă infracţiune sexuală, deoarece, aproape în toate situațiile tipice, cauzează victimei un prejudiciu fizic, o traumă psihică. Codul penal al Republicii Moldova, precum şi legislaţiile altor state înglobează o serie de infracţiuni, care au în calitate de obiect juridic relaţiile sociale, a căror desfăşurare normală este condiționată de protecția libertății, inviolabilității şi moralității vieţii sexuale a persoanei; această valoare, fiind susceptibilă de protecție juridico-penală alături de alte drepturi fundamentale ale cetăţenilor (viaţa, integritatea fizică şi psihică, libertatea, viaţa intimă, familială şi privată etc.). Viaţa sexuală - în calitate de valoare socială - este apărată de dreptul penal sub cele două aspecte caracteristice: dreptul la libertatea sexuală a persoanei (independenţa persoanei de a dispune în mod liber de corpul său în raporturi sexuale) şi dreptul la inviolabilitatea sexuală a persoanei (a-i fi asigurat individului inviolabilitatea corpului său în ceea ce priveşte aspectul sexual, a-i proteja persoana de orice acţiuni înfăptuite cu violenţă sau profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa). Declaraţia ONU pentru eliminarea tuturor formelor de violenţă asupra femeilor adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20 decembrie 1993 prevede că orice act de violenţă presupune (atât în viaţa socială, cât şi-n viaţa personală) săvârşirea actelor ilicite, care cauzează sau pot cauza persoanelor daune fizice sau psihice. Violenţa sexuală presupune un contact fizic contrar voinţei victimei şi se poate manifesta sub orice formă de exprimare (prin forţarea de a avea relaţii sexuale, până la violare ori incest). Declarația ONU pune accent negativ și pe alte acte de violenţă cu caracter psihologic sau intim, cauzate victimelor (în special, în cadrul familiei, serviciului etc.). Gradul prejudiciabil ce decurge din esența infracţiunilor privind viaţa sexuală constă, în primul rând, în suferinţa provocată direct victimei, iar în cel de-al doilea rând, în consecinţele destabilizatoare pe care le provoacă în plan social asupra desfăşurării normale a vieţii. Încălcarea libertăţii sexuale creează în societate o stare de nesiguranţă generală, un dezechilibru deosebit de primejdios şi de grav, cauzat organismului social. Alegarea tiparului juridic incident activităţii infracţionale de lezare a libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei presupune, pe de o parte, evaluarea corectă a situaţiei de fapt,

9

iar pe de altă parte, identificarea normei penale speciale aplicabile acestei situaţii faptice. Examinarea cauzelor penale de viol relevă erori de încadrare juridică, în rezultatul cărora fapta violatorului este încadrată în baza variantei tipice, deși pot fi identificate semne circumstanțile cu caracter agravant, ori în genere este apreciată la nivelul unei fapte ce nu constituie infracțiune (în baza lipsei semnelor constitutive ale componenței de infracțiune). În acest context, am considerat ca fiind actual şi oportun demersul dedicat studierii infracţiunii de viol din perspectiva dreptului penal, în vederea elucidării şi reevaluării semnelor esențiale și circumstanţiale caracteristice acesteia. Totodată, cercetarea atentă a cadrului normativ dedicat reglementării violului a scos în evidenţă unele imperfecţiuni ale textului de lege, fapt care a solicitat incursiuni teoretice pentru a oferi legiuitorului propuneri de lege ferenda, în eventuala intervenţie de perfecţionare a normei penale referitoare la infracțiunea de viol. Pentru deducerea unor soluţii legislative adecvate, s-a impus studiul legislaţiilor penale ale altor state în materia incriminării faptei cercetate. Aplicarea normei de drept presupune, pe de o parte, stabilirea existenţei unei infracţiuni, iar pe de altă parte, a persoanei care a comis-o şi, evident, aplicarea de către instanţa de judecată a unei pedepse echitabile infractorului. Întru învederarea acestor finalităţi proprii dreptului penal, activitatea instanţelor de judecată implică în mod obligatoriu intervenţia organelor de urmărire penală, adecvată sarcinii de descoperire a infracţiunii săvârşite, de identificare a infractorului şi de remitere a cauzei penale spre judecare. Ţinând cont de specificul infracţiunii de viol, generat, în principal, de modalităţile normative şi faptice de realizare a ei, este binevenită relevarea particularităţilor investigării judiciare a infracţiunii pentru a pune la îndemâna organelor de urmărire penală un suport metodologic de instrumentare a cauzelor penale de acest gen. Sub acest aspect, actualitatea lucrării derivă din faptul, că în literatura de specialitate nu au fost realizate careva intervenţii în domeniul abordării cadrului tactico-metodologic aplicabil la investigarea violului – cadru, care ar oferi posibilitatea aplicării unor reguli metodologice bazate pe respectarea strictă a prevederilor legale şi pe experienţa pozitivă generalizată a organelor de urmărire penală. Reieşind din cele consemnate anterior, menţionăm că, în ultimii ani, în literatura de specialitate violului i-au fost consacrate mai multe studii, în care acest fenomen infracţional a fost tratat sub diferite aspecte. Printre ele se evidenţiază: Тактические операции в типичных ситуациях расследования изнасилований (Пономарева Л.B. Тактические операции в типичных ситуациях расследования изнасилований, Диссертация кандидата юридических наук, Cаратов 1997); Metodica cercetării infracţiunii de viol (Cătuna Nelu Viorel, Metodica cercetării

10

infracţiunii de viol, edit. C.H.Beck, Bucureşti 2007 Violenţa sexuală (Bujor V., Miron I., Violenţa sexuală, Ch. Centrul ed. al Univ. De Criminologie, 2001) etc. – studii şi publicaţii care, de rând cu altele, au servit în calitate de suport la realizarea lucrării în cauză. Nepunând la îndoială valoarea teoretico-ştiinţifică şi aplicativă a studiilor evidențiate anterior, prezenta lucrare este o încercare de actualizare a unor concepte, idei şi soluţii vis-a-vis de interpretarea juridico-penală şi crearea, în acest sens, a unui cadru metodologic inovatoriu în materie penală, în special, la capitolul investigare judiciară a violului. Raţiunea cercetării pluridiscipilnare a violului, prin îmbinarea elementelor de natură penală, procesual penală şi criminalistică, rezidă în necesitatea fundamentării unui concept unic de încadrare juridică şi investigare judiciară a infracţiunii, în care normele dreptului material să- şi poată găsi o aplicaţie adecvată prin intermediul celor de drept formal. Prin explicarea şi interpretarea noţiunilor din legea penală şi procesual penală, lucrarea are meritul de a încerca să contribuie la uniformizarea practicii judiciare şi de a se constitui într-un instrument de lucru util celor care îşi desfăşoară activitatea de luptă împotriva criminalităţii. Scopul şi obiectivele tezei. Scopul imediat al prezentei lucrări îl constituie examinarea teoretico-practică a elementelor preexistente și constitutive care caracterizează din punct de vedere normativ infracţiunea de viol, în vederea evidenţierii particularităţilor de încadrare juridică şi nuanţarea procedeelor de investigare judiciară a infracţiunii analizate, prin punerea în evidenţă a modelului tactico- metodologic ce urmează a fi aplicat de către organele judiciare la cercetarea faptei de viol. În calitate de scop mediat al tezei figurează relevarea imperfecţiunilor textului de lege dedicat incriminării infracţiunii de viol şi reliefarea unor propuneri de lege ferenda întru lichidarea acestora. La elaborarea scopurilor ţinându-se cont de Direcţiile strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.160-XVI din 21 iulie 2005, aceste direcţii fiind consacrate şi-n cadrul Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012 Pentru atingerea scopurilor propuse au fost trasate şi realizate următoarele sarcini:

nuanţarea şi reevaluarea conceptului infracţiunii de viol şi a locului incriminării acesteia în legislaţia autohtonă; elucidarea şi descrierea semnelor constitutive ale infracţiunii de viol din perspectiva doctrinei dreptului penal şi a soluţiilor evocate de practica judiciară la soluţionarea cauzelor de viol;

11

examinarea unor probleme controversate proprii conţinutului juridic al infracţiunii de viol (în special, condiţiile renunţării de bună voie la comiterea infracţiunii, elucidarea calităţii de subiect pasiv al infracţiunii de viol, elucidarea noţiunii de viol comis de două sau mai multe persoane etc.); evidenţierea criteriilor de delimitare a violului de alte infracţiuni cu care se intersectează sub aspect constitutiv; înaintarea unor propuneri concrete de perfecţionare a textului de lege prevăzut la art.171 C.pen.; analiza conţinutului caracteristicii criminalistice a infracţiunii de viol şi a elementelor care o compun; relevarea elementului probatoriu al violului; determinarea situaţiilor tipice care întemeiază începerea urmăririi penale în cauzele de viol; evidenţierea regulilor metodologice de efectuare a acţiunilor de urmărire penale aplicabile la investigarea violurilor; caracterizarea constatărilor medico-legale, tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor judiciare dispuse la investigarea infracţiunilor de viol. De fapt aceste scopuri şi sarcini având drept finalitate edificarea statului de drept în contextul integrării europene Republicii Moldova. Pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor trasate, în calitate de metode de cercetare au fost folosite metoda logică (analiză şi sinteză), istorică, sistematică, etc. Cercetările întreprinse se bazează pe studierea doctrinei, legislaţiei şi a practicii judiciare existente în domeniul dat. La realizarea studiului drept punct de reper a servit legislaţia penală şi procesual penală a Republicii Moldova şi a altor state (România, Federaţia Rusă, Belorusia, Danemarca, Olanda, Norvegia etc.). Baza teoretică a investigaţiei o constituie lucrările celor mai recunoscuţi autori consacraţi în domeniu: V.Dongoroz, V.Dobrinoiu, A.Boroi, V.Beliş, C.Aioniţoaie, V.Bercheşan, A.Piontkovschii, P.Iablokov, V.Mozeakov, O.Corşunov, A.Stepanov, I.Fedotov, L.Zvirbuli, N.Soloviov etc. Dintre autorii autohtoni, lucrările cărora au stat la baza elaborării tezei pot fi menţionaţi: V.Cuşnir, V.Berliba, S.Brânză, S.Doraș, M.Gheorghiţă, T.Carpov, A.Borodac, X.Ulianovschi, Gh.Ulianovschi, V.Stati, I.Dolea, Iu.Odagiu, etc. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute. În ipoteza modificărilor curente de legislaţie, un studiu amplu şi bine sistematizat al infracţiunii de viol s-a impus ca necesar şi obligatoriu. Analiza minuţioasă a cuprins, pe lângă

12

aspectul juridico-penal al infracţiunii de viol, şi o latură, nu mai puţin semnificativă, cu nuanţe

dit aplicative – investigarea judiciară a infracţiunii abordate. Cercetarea ştiinţifică rezidă în analiza multiaspectuală a conceptelor şi definiţiilor expuse în literatura de specialitate autohtonă şi străină, trecute prin filtrul unei analize proprii a autorului, precum şi înaintarea unor soluţii, idei şi concepte noi, care, în viziunea autorului, sunt a apriori în ceea ce priveşte realizarea justiţiei penale prin intermediul incriminării infracţiunii de viol. Rezultatele inovaţionale, obţinute în ipoteza studiului ştiinţific realizat, constau în următoarele:

  • 1. pentru a stabili corespunderea exactă între ceea ce se apăra în concret şi ceea ce se

doreşte a se apăra, propunem redenumirea Capitolului IV a Părţii speciale a Codului penal în

„Infracţiuni contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei”.

  • 2. în vederea unei aplicări uniforme a legislaţiei penale în vigoare, se demonstrează

necesitatea excluderii din cadrul componenţei prevăzute la art. 171 alin. (3) C.pen. a lit. (d).

  • 3. susţinerea, în vederea uniformizării legislaţiei penale, tratarea uniformă a celor ce au

vârşit numai două infracţiuni şi pe cei care au săvârşit mult mai multe infracţiuni considerăm oportun excluderea agravantei de viol comis de o persoană ce a mai comis un viol prevăzut la

alin. 1 din cadrul art. 171 alin.(2) C.pen., modificare, ce va contribui efectiv la o mai bună diferenţiere a răspunderii penale, la stabilirea mai echitabilă a pedepsei, la promovarea mai consecventă a scopurilor şi principiilor legii penale.

  • 4. pentru a asigura certitudinea normelor de drept penal susţinem excluderea din cadrul art.

171 alin. (3) C.pen. circumstanţei prevăzute la lit. (f) (violul soldat cu alte urmări grave).

  • 5. caracteristica criminalistică a violului reprezintă o sinteză a cunoştinţelor obţinute în

urma analizării cauzelor judiciare, în măsură să furnizeze recomandări şi reguli metodologice

organului de urmărire penală la investigarea violurilor;

  • 6. elementul probatoriului, specific violului, trebuie să clarifice următoarele împrejurări

necesare cunoaşterii tuturor aspectelor unui anumit caz particular: existenţa raportului sexual; prezenţa constrângerii fizice sau psihice ori a imposibilităţii victimei de a se apără sau de a-şi exprima voinţa, vârsta persoanei vătămate, precum şi raporturile care au existat dintre victimă şi făptuitor, participanţii şi contribuţia lor la săvârşirea infracţiunii, consecinţele infracţiunii, intenţia şi motivele comiterii infracţiunii; cauzele şi condiţiile care au determinat săvârşirea infracţiunii şi, nu în ultimul rând, este necesar a stabili existenţa cărorva împrejurări ce pot agrava sau atenua răspunderea penală a făptuitorului;

13

7.

pornind de la noţiunile de viaţă intimă şi viaţă sexuală, considerăm că persoana este

singură în drept să decidă modalităţile şi subiectul relaţiilor sexuale, precum şi să decidă în care cazuri i s-a adus un prejudiciu vieţii sexuale şi în mod inerent şi vieţii intime a acesteia, persoana fiind singura în drept de a decide în care cazuri şi circumstanţe să facă publice evenimentele vieţii sale intime. În acest sens, considerăm că ar fi oportun introducerea în cadrul art. 276 C.pr.pen. a prevederilor conform căreia urmărirea penală pentru violul prevăzut la art. 171 alin. (1) C.pen. să fie pornită la plângerea prealabilă a victimei. Această încadrându-se în politica penală a statului, de decriminalizare a unor fapte, de reducerea a pedepselor, stabilirea a unui număr mai mare de pedepse neprivative de libertate.

  • 8. violul trebuie definit, în aspect juridico-penal, ca actul sexual de orice natură săvârşit

prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. Sub aspect teoretic teza de doctorat constituie o abordare a opiniilor şi propunerilor controversate expuse în literatura de specialitate a Republicii Moldova, cât şi străină, cu referire specială la infracţiunea de viol şi, în general, la infracţiunile contra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei. Prin prisma laturii teoretice se dozează posibilitatea elaborării strategiei adecvate de luptă contra infracţiunii de viol. În acest context, importanţa teoretică constă în faptul că lucrarea prezintă prin sine un studiu bine sistematizat şi documentat prin soluţii practice şi poate fi luată în vedere în cadrul studiilor universitare şi postuniversitare - la predarea disciplinelor penale, precum şi la propagarea ideilor de combatere a fenomenului cu nuanţe de dinamică în creştere. Valoarea teoretico-aplicativă se confirmă şi prin multitutidinea de abordări şi soluţii, pe care le redă autorul, în vederea oformării unui standard corect şi unic de includere în acţiune a normei referitoare la infracţiunea de viol. Anumite teze, idei novatorii pot fi preluate în vederea unor eventuale modificări de legislaţie, asiugurându-se astfel eficientizarea luptei împotriva infracţiunilor de viol. Importanţa aplicativă este semnificată prin redarea unor concepte, soluţii, propuneri vis-a- vis de aspectul procesual-penal şi criminalistic al problematicii supuse studiului. Toate acestea, înserate cu o gamă amplă de speţe din practica judiciară a Republicii Moldova şi a altor state, pot fi luate în vedere de către ofiţerii de urmărire penală, procurori şi judecători în cadrul activităţii zilnice de combatere a criminalităţii, inclusiv şi a celui de viol. Aprobarea rezultatelor lucrării.

14

Tezele şi ideile consemnate în conţinutul tezei de doctorat au fost expuse şi abordate multiaspectual în cadrul diverselor foruri ştiinţifico-practice internaţionale şi naţionale, printre care: Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională Probleme interdisciplinare în materia prevenirii şi combaterii criminalităţii juvenile la etapa contemporană, Chişinău, 5 octombrie

2007.

Tezele principale ale lucrării au fost examinate şi discutate în cadrul seminarelor metodice organizate în cadrul catedrei „Drept penal şi Criminologie” a Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al Republicii Moldova. Sumarul compartimentelor tezei. Lucrarea este structurată în patru compartimente care la rândul său conţin treisprezece subcompartimente, introducere, concluzii şi recomandări, bibliografie, adnotare şi lista abrevierilor. În cadrul primului Compartiment „Analiza situaţiei generale în materia violului” au fost supuse unei analize lucrările ce au avut ca obiect de studiu infracţiunea de viol, în urma studiului cându-se o analiză comparativă în ceea ce priveşte infracţiunea de viol. De asemenea în cadrul acestui compartiment al lucrării au fost dezvăluite scopurile şi sarcinile lucrării. Noţiunea şi sistemul infracţiunilor privind viaţa sexuală sunt analizate în cadrul

Compartimentului doi al lucrării. În urma studiului definiţiilor doctrinare a infracţiunilor privind viaţa sexuală a fost oferită o definiţie proprie a infracţiunilor privind viaţa sexuală. Definiţie ce a avut la bază natura juridică şi esenţa noţiunii de viaţă sexuală. Aspect de care s-a ţinut cont şi clasificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală. Compartimentul trei „Analiza juridico-penală a infracţiunii de viol”, conţine o analiză

minuţioasă a semnelor componenţei de infracţiune prevăzută la art. 171 C.pen

în cadrul acestui

.. compartiment de bază a lucrării pe lângă analiza minuţioasă a semnelor componenţei de infracţiune, au fost stabilite criteriile ce ar facilita delimitarea infracţiunii de viol de alte atentate infracţionale. De asemenea au fost propuse soluţii care ar duce la soluţionarea controverselor existente în doctrina penală referitor la infracţiunea de viol. Soluţii ce ar avea drept finalitate interpretarea uniformă a legislaţiei penale atât de teoreticienii cât şi de practicienii dreptului penal. „Particularităţile investigaţiei judiciare a infracţiunii de viol” este intitulat ultimul compartiment al lucrării, în cadrul căruia a fost stabilită caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol, elementul probatoriu specific acestui gen de atentat. În cadrul ultimului paragraf al lucrării au fost stabilite regulile de tactică criminalistică specifice, de care trebuie să se ţină cont în cadrul urmăririi penale.

15

Drept urmare a cercetării științifice realizate au fost înaintate un şir de concluzii şi recomandări, care, ar putea fi luate în consideraţie în demersul dedicat perfecționării cadrului normativ în vigoare al Republicii Moldova.

16

1. ANALIZA SITUAŢIEI ÎN MATERIA VIOLULUI (ASPECTE DE DREPT PENAL ȘI DE INVESTIGARE JUDICIARĂ) 1.1 Doctrina penală privind violul: istoric, actualitate şi perspective. Problematica infracţiunilor privind viaţa sexuală constituie o preocupare continuă pentru teoreticienii şi practicienii dreptului penal. Dezvoltarea continuă a relaţiilor sociale necesită o atenţie sporită în ceea ce priveşte infracţiunile privind viaţa sexuală, în vederea găsirii celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere a faptelor ce atentează la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. De fapt studiul realizat are ca obiective principale stabilirea unor criterii clare de delimitare a infracţiunii de viol de alte componenţe de infracţiuni ce atentează la libertatea şi inviolabilitate sexuală a persoanei, relevarea procedeelor de încadrare juridică a faptei de raport sexual comis prin constrângere fizică sau psihică ori prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, precum şi relevarea problemelor ce apar în cadrul investigării judiciare a faptelor de raport sexual forţat şi căilor de soluţionare a acestora. Sensul pe care îl dăm astăzi noţiunii de viol este urmare a modului în care s-a privit în decursul timpului satisfacerea instinctului sexual, în special de către bărbat, dar şi în raport cu poziţia ocupată de către femeie în societate [35, p.1]. Relaţiile sexuale au evoluat de la nişte relaţii necontrolate specifice societăţii primitive la relaţii încorsetate în morala societăţii şi orice abatere de la aceste norme fiind sancţionate de către legislaţia în vigoare. Asemenea relațiilor în dezvoltare permanentă, ţinând cont de etapele de dezvoltare a societăţii, au evaluat și diferitele modalităţi de incriminare a atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. În antichitatea greacă se considera violul mai puţin grav decât seducerea unei femei căsătorite sau necăsătorite: în primul caz se poseda doar corpul femeii, pe când în cel de-al doilea caz – avea loc deturnarea sentimentelor şi fidelității victimei în folosul seducătorului şi în detrimentul soţului ori al tatălui acesteia[35]. În ceea ce priveşte societatea romană, se considera o încălcare a normelor morale existente în societate la acea perioadă siluirea unui băiat, unei femei sau a oricărei alte persoane prin folosirea forţei, violul fiind considerat un act de atac care nu putea fi evitat, sancţionându-se cu pedeapsa capitală (tentativa se pedepsea cu exilul). [35] În perioada Evului Mediu protecția persoanei contra atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală se realiza, în general, prin intermediul normelor ecleziastice (avându-se în vedere rolul bisericii în acea perioadă de timp).

17

O accepţiune a violului, similară celei actuale, începe să se cristalizeze odată cu intrarea în vigoare a Codului penal francez din 1791. Fiind inclus pentru prima dată violul în subtitlul „Crime şi atentate împotriva persoanelor” [35], se stabilește că în cazul comiterii unui raport sexual forţat se atentează la un element al libertăţii persoanei şi anume la libertatea sexuală a acesteia. În continuare vom analiza evoluţia incriminării infracţiunii de viol în Rusia şi în Principatele Române, al căror norme sociale, precum şi evoluţia acestora în timp, sunt asemănătoare celor din cadrul societăţii moldoveneşti. O primă normă ce are drept scop apărarea componentelor vieţii sexuale a persoanei în Rusia apare într-un act bisericesc din anul 1649, ce prevede pedeapsa cu moartea pentru militarul care comite violul în timp ce se deplasează la armată sau când revine de la armată. Reglementări similare, cu excepţia faptului că este lărgit cercul persoanelor ce pot fi subiecţi ai infracţiunii, le întâlnim în Regulamentul Militar al lui Petru I[160, p.162] Codul penal al Rusiei din 1903 realizează o încercare reușită de a supune apărării viaţa sexuală a persoanei sub toate aspectele acesteia (anume libertatea şi inviolabilitatea sexuală), și, în acest context, prin cele 16 componenţe de infracţiuni se descriu în mod normativ faptele ilegale în funcţie de obiectul de atentare. Noutatea pe care o aduc prevederile acestui cod constau în faptul că pentru prima dată se face apel la constrângerea psihică, stabilindu-se condiţiile pentru existenţa acesteia (ameninţarea cu aplicarea violenţei asupra rudelor apropiate ale victimei, dacă exista pericolul ca ameninţarea să fie realizată). O reglementare asemănătoare Codului penal anterior menționat o regăsim în Decretul despre tribunalele militare revoluţionare din 20 noiembrie 1919, care, în Titlul V „Infracţiuni contra vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanei”, Cap.IV („Infracţiuni privitoare la relaţiile sexuale”), incriminează raporturile sexuale comise prin constrângere implicită sau explicită şi acţiunile perverse asupra persoanelor minore. [160] Cu referire la Principatele Româneşti, constatăm că primele reglementări ale infracţiunii apar odată cu editarea Cărţii Româneşti de Învăţătură (Iași, 1646) şi a Îndreptării Legii (Târgovişte, 1652), în care violul era tratat sub titlurile Despre siluire şi, respectiv, Siluirea. În cadrul reglementărilor respective se vorbea despre „necinstirea femeie răpite prin violenţă”, neoperându-se cu anumite semne care ar identifica metoda de comitere a infracţiunii. [35.p.7] În Moldova şi Ţara Românească perfecţionarea şi modernizarea legislaţiei a fost materializată prin apariţia unor coduri ori condici criminaliceşti de inspiraţie austriacă sau franceză. [35] Noutatea acestor reglementări consta în faptul că, pentru prima dată, se menţionează precum că victima infracţiunii de „siluire” poate fi persoana atât de sex masculin,

18

cât şi cea de sex feminin. De asemenea sunt prevăzute primele circumstanţe agravante (spre exemplu, comiterea infracţiunii de viol în participaţie). Cele consemnate anterior denotă ideea precum că reglementările privitoare la infracţiunile privind viaţa sexuală şi, în special referitoare la infracțiunea de viol, au evoluat (de la etapa când libertatea şi inviolabilitatea sexuală nu erau apărate nici într-un mod, urmând asigurarea acestor valori sociale prin intermediul normelor elaborate de către biserică și, într-un final, ajungându-se la protecția prin norme de drept codificate cu caracter laic). Problema atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei a constituit obiectul de studiu al mai multor autori care în cadrul lucrărilor sale (articole, manuale de drept penal sau monografii), care au oferit un spaţiu (mai mic sau mai mare) problemelor de încadrare juridică a faptelor care au drept obiect de atentare libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei, identificarea motivelor şi împrejurărilor ce favorizează comiterea acestui gen de infracţiuni, identificarea problemelor ce intervin în cadrul investigării judiciare a acestui gen de infracţiuni şi elaborarea unor reguli tactice şi metodologice de efectuare a activităţilor de urmărire penală. Analiza materialelor ştiinţifice publicate la tema tezei. În continuare o să supunem analizei unele lucrări ştiinţifice, care au fost dedicate, în special, tratării problematicii abordate de către autor în conținutul tezei de doctorat elaborate. Tratarea infracţiunii violului sub aspect juridico-penal, criminalistic, criminologic se regăsește în articolele ştiinţifice a mai multor autori, în special: I.Miron, Evoluţia reglementării violului în România şi elemente de drept comparat; M.Popa, Consideraţii privind infracţiunile care vizează viaţa sexuală; G.Mateuţ, Consecinţele abrogării articolului 200 din Codul penal privind incriminarea relaţiilor sexuale între persoanele de acelaşi sex asupra noii reglementări a infracţiunii de viol; H.Diaconescu, Structura juridică şi conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol ca urmare a modificării prevederilor art.197 din Codul penal prin Legea nr.197 din 13 noiembrie 2000; R.Glăvan, Violul săvârşit asupra unei "rude apropiate" şi incestul agresiv S.Brînză, V.Stati, Calificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală: controverse şi soluţii; А.Diacenco, I. Kolosova, Характеристика умышленных убийств и изнасилований в странах содружества независимых государств в 1995-2003 гг. и I полугодии 2004 г ; О. Turlabaev, Типичные обстоятельства совершения насильственных половых преступлений в отношении несовершеннолетних; Iu, Golovlev, Уголовная ответственность за изнасилование: проблемы квалификации и применения; Р.Galiakbarov, Как квалифицировать убийства и изнасилования, совершенные групповым способом; L.Кonâşeva, Понятие психически беспомощного состояния жертвы преступления etc. [87, 95, 85, 47, 64, 132 p.107, 168 p.106, 126 p.40, 141 p.44, 129, p.36]

19

Calificarea infracţiunilor privind viaţa sexuală: controverse şi soluţii (S.Brînză, V.Stati), [28], publicat în RND nr.4 şi nr.5 din 2007. Prin conținutul acestei lucrări, autorii evidenţiază o serie de probleme ce intervint la capitolul transpunere a normelor de drept penal în practică. Una dintre acestea constă în lipsa de consecutivitate cu referire la aplicarea normelor de drept penal în cazul art.145 alin.(3) lit.i) C.pen. (în redacţia C.pen. până la intrarea în vigoare a Legii nr.277-XVI din 18 decembrie 2008), chestiune soluţionată, de fapt, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în cadrul normativului penal. Propunerea autorilor este probată prin argumentul precum că circumstanţa agravantă implică caracterul complex al infracţiunii. Ea are ca efect faptul că îşi pierde individualitatea acea infracţiune care evoluează pe post de acţiune (inacţiune) adiacentă. Individualitatea ei, ca şi cum se dizolvă în „amalgamul” infracţiunii complexe. Acest efect nefast este mai pronunţat atunci când infracţiunea, care evoluează pe post de acţiune (inacţiune) adiacentă, este o infracţiune gravă, deosebit de gravă ori excepţional de gravă. Deşi mai estompat, acelaşi efect de diferenţiere a răspunderii penale se atestă atunci când o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă evoluează pe post de acţiune (inacţiune) adiacentă, în cadrul infracţiunii complexe de genul „omor însoţit de viol”. [28] Considerăm binevenită această propunere şi salutăm faptul că expresia „omor însoţit de viol” a fost exclusă din cadrul circumstanţelor agravante prevăzute la art.145 C.pen. Un alt subiect nu mai puţin interesant, pe care-l angajează autorii în cadrul analizei propriu-zise, constă în elucidarea problemelor care apar la încadrarea juridică a infracțiunii potrivit art.171 alin.(2) lit.a) C.pen (în redacţia veche a C.pen. infracţiunea de viol comisă repetat) - violul săvârşit de către o persoană care anterior a săvârşit un viol prevăzut de alin.(1). Deși formularea semnului circumstanțial cu efect agravant a fost modificat, problematica enunţată de către autori este actuală şi în cazul redacţiei noi, în mod special ţinând cont de faptul esenţa semnului accidental al infracţiunii a rămas aceeaşi. În continuarea ideilor expuse anterior, autorii au dat atenţie analitică unei circumstanţe agravante care implică multiple discuţii nu numai între doctrinarii dreptului penal, [29,18] dar şi între practicieni. Această problemă este valabilă pentru majoritatea componenţelor de infracţiune din cadrul PS a C.pen. (nu numai pentru infracţiunea de viol), şi anume infracțiunea (violul) vârşit de două sau mai multe persoane. În ipoteza analizelor desfășurate se invocă o propunere, în viziunea noastră, revoluţionară pentru întregul Capitol referitor la infracţiunile privind viaţa sexuală. În speță se optează pentru schimbarea elementului material al infracţiunii de viol din „raport sexual” în „act sexual de orice

20

natură”, modificare legislativă care ar determina, în mod inerent, excluderea art.172 C.pen. (Acţiuni violente cu caracter sexual). Cele consemnate evidențiază doar unele dintre problemele ce au format obiectul de studiu al articolului științific elaborat de către autorii S.Brînză și V.Stati, aceștia din urmă argumentând temeinic necesitatea perfecționării cadrului normativ în materie penală și orientarea practică judiciare în vederea aplicării juste a normelor ce formează acest cadrul legal, în speță reieșind din esența grupului de infracțiuni care pun în pericol ori prejudiciază relațiile sociale privind viața sexuală a persoanei. În mare parte esența argumentelor enunțate de către autorii citați vor fi invocate și analizate științific în conținutul de bază al studiului. Un alt autor, ale cărui lucrări ştiinţifice au ca obiect de studiu infracţiunea de viol este I.Miron, care, în articolul științific elaborat Evoluţia reglementării violului în România şi elemente de drept comparat[87 p.47] efectuează un studiu al evoluţiei incriminării faptelor ce atentează la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei în legislaţia penală română. Prin demersul științific dedicat infracțiunilor privind viața sexuală, autorul face o retrospectivă a conţinutului normativ al infracţiunii de viol începând cu C.pen. din 1936 şi până în prezent. De asemenea, în conținutul lucrării elaborate de către I.Miron, sunt prezentate unele aspecte de drept penal comparat, făcându-se uz, în acest sens, de reglementările conținute în legislaţiile penale ale altor state în materia infracțiunii de viol. Aceste lucruri au fost supuse analizei în vederea realizării unui studiu comparat vis-a-vis de regimul sancţionator al statelor supuse cercetării și cel românesc. Unele aspecte enunţate de către autorul articolului științific au fost de real folos la elucidarea evoluţiei conceptului infracţiunii privind viaţa sexuală şi, în mod special, a noţiunii de viol.

În continuare urmează să prezentăm analiza unor controverse în ceea ce priveşte infracţiunile privind viaţa sexuală făcute de către autorul român M. Popa în articolul întitulat Prin conținutul articolului științific Consideraţii privind infracţiunile care vizează viaţa sexuală[95] elaborat de către autorul român M.Popa se reuşeşte stabilirea unor soluţii de practică judiciară referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei penale în urma modificărilor intervenite în C.pen. român odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.197/2000 - soluţii care, în viziunea autorului tezei de doctorat elaborate, ar fi de real folos la interpretarea şi aplicarea nomelor din legislaţia penală naţională. În ipoteza propunerii de lege ferenda invocate de către autorii S.Brânză şi V.Stati (modificarea elementului material al infracţiunii de viol în „actul sexual de orice natură”), M.Popa face o delimitare reuşită dintre noţiunile de „act sexual de orice

21

naturăşi cea de „acte de perversiune sexuală”, precizându-se că pentru evitarea confuziilor delimitarea urmează a se efectua în următorul mod:

1. prin „act sexual de orice natură”, susceptibil a fi încadrat în conținutul infracţiunii de viol prevăzută în art.197 C.pen., se înţelege orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. 2. prin „acte de perversiune sexuală”, în accepţiunea prevederilor art.201 C.pen., se înţeleg orice alte modalităţi de obţinere a unei satisfacţii sexuale decât cele arătate la pct.1. Această delimitare ar avea aplicabilitate în perspectiva modificării şi-n Codul penal naţional a faptei prejudiciabile la art.171 C.pen, întrucât această modificare ar impune şi armonizarea cu celelalte prevederi a faptei prejudiciabile prevăzute la art.174 C.pen. În cazul operării acestor modificări fiind dificilă delimitarea dintre art. 171,174 C.pen. pe de o parte şi art. 175 C.pen. (Acţiuni perverse). Atenţie sporită autorul articolului științific menționat acordă problematicii „violului comis de două sau mai multe persoane”, temă supusă unor abordări conceptuale şi prin cercetările realizate de către alți autori. Or, aplicabilitatea concluziilor făcute, în acest sens, nu pot avea caracter analogic, fapt reieșit din diversitatea reglementărilor normative impuse în această problematică (întrucât participaţia simplă este definită în mod diferit în legislaţiile penale ale acestor două state: în R.M. se consideră coautori la comiterea infracţiunii persoanele care împreună realizează latura obiectivă a infracţiunii în totalitate sau în parte; legislaţia română prevede că coautori sunt persoanele ce realizează împreună elementul material al infracţiunii). Analizând susceptibilitatea infracţiunii de viol de avea forme imperfecte în cazul noului element material (actul sexual de orice natură), autorul citat opinează precum că acţiunile care anterior modificării legislaţiei penale erau încadrate drept tentativă (spre exemplu, imposibilitatea autorului bărbat de a avea raport sexual firesc) - în ipoteza noului conţinut constitutiv al infracţiunii pot fi încadrate drept infracţiune consumată. Argumentul prezentat în susţinerea ideii consemnate este că, ţinând cont de specificul structurii componenţii infracţiunii de viol, aceasta este una formală și se consumă din momentul realizării acţiunii incriminate, adică din momentul desfăşurării cărorva acţiuni cu folosirea sexului și îndreptate în scopul obţinerii satisfacţiei sexuale. Spre finele cercetării științifice, M.Popa supune analizei latura subiectivă a infracţiunii de viol, atrăgând o mai mare atenţie elementului subiectiv în cazul în care infracţiunea de viol ia forma infracţiunii unice cu consecinţe suplimentare. Se reuşeşte, de asemenea, identificarea unor

22

semne care fac delimitarea dintre componenţele de infracţiuni asemănătoare, soluţii ce sunt valabile şi în cazul Republicii Moldova din perspectiva unor modificări a componenţei infracţiunii de viol. În aceeaşi ordine de idei urmează să dăm atenție lucrării autoarei române Raluca Glăvan “Violul săvârşit asupra unei „rude apropiate” şi incestul „agresiv” [64]. Prin conținutul articolului științific elaborat, autoarea pune în discuţie (bineînţeles prin prisma legislaţiei române) o problemă destul de controversată în doctrina şi practica judiciară, anume cea referitoare la posibilităţile încadrării juridice a infracţiunilor de viol şi incest, atunci când raportul sexual este comis asupra unei rude pe linie dreaptă până la gradul trei inclusiv, precum şi asupra unei rude pe linie colaterală (fraţi, surori). Discordanţele care sunt enunţate de către autor în cadrul lucrării, sunt în mare parte valabile şi pentru legislaţia penală a RM şi se referă la sistemul sancţionator inechitabil în cazul comiterii raportului sexual forţat asupra unei persoane care face parte din categoriile enumerate anterior. Articolul științific elaborat de către autorul N.Кorzun Применение закона при рассмотрении уголовных дел об изнасиловании[142 p.24] constată că acesta face o retrospectivă în ceea ce priveşte evoluţia incriminărilor infracţiunii de viol în Belorusia, făcând o analiză comparativă a prevederilor legislaţiei penale din timpul URSS şi acelei actuale, deasemenea autorul încearcă doar să evidenţieze unele probleme în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor art. 166 C.pen. belorus, şi delimitarea infracţiunii de viol de alte componenţe asemănătoare. O analiză mult mai amplă a infracţiunii de viol o găsim în lucrarea ştiinţifică a autorului rus Iu.Golovlev Уголовная ответственность за изнасилование: проблемы квалификации и применения[129 p.36]. Prin conținutul cercetării, pe lângă faptul că autorul face analiza juridico penală a întregii componenţe de infracţiune prevăzută la art.131 C.pen. al FR, se evidenţiază contradicţiile ce apar între normele din PG şi PS a C.pen. pe de o parte şi practica judiciară (inclusiv Hotărârile Explicative ale Plenului Judecătoriei Supreme a FR), pe de altă parte. Una dintre principalele contradicţii supune studiului analitic constă în faptul că, potrivit Hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme a FR se consideră viol comis de către un grup de persoane - violul comis de două sau mai multe persoane prin înţelegere prealabilă, nefiind obligatoriu faptul ca toţi participanţii la comiterea infracţiunii să realizeze integral latura obiectivă a infracţiunii (ci doar o parte), precum şi în cazul în care o persoană responsabilă comite fapta de viol împreună cu o persoană care, datorită vârstei sau iresponsabilităţii, nu poate fi atras la răspundere penală. Argumentul adus de către autor în defavoarea acestei soluţii de practică judiciară este că, în cazul în care am lua drept corecte aceste prevederi ale Hotărârii Plenului, s-ar neglija prevederile

23

C.pen. privitoare la participaţie. Or, această explicaţie contravine conceptului de participaţie, care presupune că nu poate exista participaţie atunci când la comiterea infracţiunii participă o persoană responsabilă împreună cu o altă persoană, care, datorită vârstei sau iresponsabilităţii, nu poate fi atras la răspundere penală. O altă problemă pe care o anunță spre discuţie autorul citat este: poate exista răspundere penală în cazul contaminării cu o boală venerică, dacă autorul nu a prevăzut caracterul acţiunilor sale şi nici nu trebuia, nici nu putea să le prevadă. Viziunea autorului se reduce la concluzia precum că în cazul dat nu poate exista răspundere penală. Opinia este trecută prin filtrul următorului argument: subiectul activ al infracțiunii va suporta răspundere penală doar în baza unui aspect obiectiv al comportamentului său, fără a se ţine cont de cel subiectiv, în speță anume că el a acţionat fără vinovăţie. Or, această soluţie nu este justificată din punctul de vedere al politicii penale. Analizând cazurile în care infracţiunea de viol îmbracă forma infracţiunii unice cu consecinţe suplimentare şi anume violul soldat cu alte urmări grave, autorul citat consideră că nu se poate face o interpretare extensivă defavorabilă în cazul acestui semn circumstanțial cu efect agravant şi de a include în conținutul său așa consecinţe precum sinuciderea rudelor victimei ori decesul victimei în cazul în care încearcă să scape de agresor. Motivul acestei opinii este că subiectul activ al infracțiunii nu putea să prevadă consecinţele acţiunilor sale, nici nu trebuia şi nici nu putea să le prevadă. Iu.Golovlev consideră că violul soldat cu alte urmări grave prezumă pierderea sarcinii sau pierderea capacităţii de a procrea, sinuciderea victimei. Evident, opiniile expuse de către autorul citat sunt destul de interesante, urmând a fi analizate din perspectiva compatibilității acestora cu legislaţia penală a RM. În timp ce unii autori, în cadrul lucrărilor sale, îşi concentrează atenţia asupra întregii componenţe de infracţiune, alţii dedică lucrarea sa doar unor semne ale conținutului normativ al infracțiunii de viol. Astfel L.Konâșeva în lucrarea Понятие психически беспомощного состояния жертвы преступления[141 p.44], efectuează o analiză interdisciplinară a imposibilităţii victimei de a-şi exprima voinţa. În acest context, se tratează problema imposibilităţii victimei de a-şi exprima voinţa sub aspect juridico-penal, psihologic, precum şi al tacticii criminalistice. Autoarea reuşeşte să se impună cu anumite soluţii concrete care vizează elementele ce trebuiesc stabilite de către instanţa de judecată pentru a putea condamna făptuitorul pentru raportul comis prin profitarea de imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa, elemente care ar trebui să se regăsească şi în hotărârea instanţei. De asemenea se stabileşte procedeul tactic prin care pot fi probate aceste elemente, în special se enunță că la stabilirea imposibilităţii victimei de a-şi exprima voinţa

24

trebuie să se apeleze nu numai la cunoştinţele psihiatrului, dar şi la ajutorul psihologului. De fapt aceste propuneri pot fi implementate şi la cercetarea infracţiunilor de viol de către organele de drept din RM, evitându-se, astfel, consecinţele nefaste ce pot apărea în cazul în care autorii sunt în imposibilitate de a îşi motiva hotărârile luate. Luând în consideraţie că lucrarea este intitulată „Violul: studiu de drept penal şi investigare judiciară a infracţiunii”, în continuare o să facem apel și la analiza publicaţiilor periodice ce se referă la aspectul de investigare judiciară a infracţiunii de viol. O primă publicaţie ce urmează a fi supusă studiului, în acest sens, este cea elaborată de către О.Turlâbaev Типичные обстоятельства совершения насильственных половых преступлений в отношении несовершеннолетних[168 p.106]. În cadrul lucrării autorul face o analiză a unor elemente care formează caracteristica criminalistică a infracţiunii de viol în general, şi, în special, cu referire la atentatele asupra libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanelor minore. Făcând referire la practica judiciară din FR, O.Turlâbaev concluzionează că cele mai importante elemente ale caracteristicii criminalistice a infracţiunii de viol, precum şi a infracţiunii de acţiuni violente cu caracter sexual sunt locul şi timpul comiterii infracţiunii. Argumentul principal în susţinerea opiniei evidențiate este că anume aceste două elemente au o importanţă deosebită la elaborarea ipotezelor în momentul începerii urmăririi penale, precum şi la formarea elementului probatoriu al infracţiunii de viol. Or, se subliniază, la începerea urmăririi penale colaboratorii organelor de drept trebuie să atragă o atenţie sporită la stabilirea exactă a locului comiterii infracţiunii pentru a nu permite distrugerea unor urme ale infracţiunii sau, în genere, nerelevarea lor, fapt care ar putea determina orientarea greşită din start a acţiunilor de identificare a infractorului/infractorilor. În aceeaşi ordine de idei, Iu.Argunova în Отказ в возбуждении уголовного дела в контексте латентности изнасилований[119 p.115] evidenţiază factorii care pot duce, în consecinţă, la neînceperea urmăririi penale sau la încetarea acesteia în cazul în care a fost pornită. Astfel un prim factor enunţat este că speţa în actul de neîncepere a urmăririi penale este descrisă în mod tendenţios, invocându-se comportamentul uşuratic al victimei, adresarea după trecerea unui interval de timp mai mare ori că victima este prostituată. Deseori, din materiale dosarului lipsesc explicaţiile bănuitului/bănuiţilor la comiterea infracţiunii sau dacă acestea sunt prezente, ele au un caracter formal, sau, în genere, este propusă neînceperea urmăririi penale în baza lipsei semnelor componenţei de infracţiune, deşi din conținutul explicaţiilor reiese clar existența unui raport sexual forţat. De asemenea nu sunt unice cazurile când are loc falsificarea probelor (spre exemplu, la emiterea ordonanţei de neînceperea urmăririi penale se neglijează

25

rezultatele expertizei medico-legale, temeiul fiind declaraţiile bănuiţilor de comitere a infracţiunii de viol). O altă cauză enunţată în cadrul lucrării elaborate de către Iu.Argunova constă în faptul că la examinarea cazurilor de viol, funcționarii organelor de drept dau dovadă, de regulă, de superficialitate. Astfel nu se poate considera întemeiat refuzul de a începe urmărirea penală pe motiv că imediat după comiterea infracţiunii victima şi-a făcut tualeta, şi-a spălat şi hainele cu care era îmbrăcată la momentul comiterii infracţiunii, nefiind posibilă probarea infracţiunii de viol, încălcându-se, în acest sens, un principiu de bază privitor la administrarea probelor - o probă nu are o valoare prestabilită, valoarea probatorie stabilindu-se prin coraborare cu alte probe în cadrul procesului penal. În concluzie autoarea afirmă ca toate cele consemnate în ansamblu determină creşterea latenticităţii cazurilor de viol. Astfel, în FR numărul violurilor care formează criminalitatea latentă sunt de circa 44-50 mii infracțiuni. Bineînţeles publicaţiile periodice enunţate mai sus nu sunt singurele care analizează problematica infracţiunii de viol, ele fiind prezentate pentru că au ca obiect de studiu principal faptele ce atentează la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. O importanţă pentru studiul juridico penal şi de investigare judiciară a violului o prezintă şi alte articole, care, deşi au ca obiect de analiză alte probleme ce privesc aplicarea normelor de drept penal, conţin unele referinţe şi la aplicarea celei ce prevede infracţiunea de viol: R.Munteanu, Tipologia violenţei; Gh.Gladchi, Cine sînt victimele violului şi care este comportarea lor preinfracţională (studiu criminologic); N.Zaiaț, Право на личную неприкосновенность в системе личных прав физического лица; A.Sosna, L.Borșevkaia, Насилие над женщинами: истоки и пути противодействия; S.Rastoropov, S.Tabakov, О сущности понятия "психическое насилие" в составах насильственных преступлений; M.Koneva, Усилить уголовную ответственность за ненасильственные действия гомосексуального характера; Iu.Pudovocikin, Ненасильственные половые посягательства на лиц, не достигших 14 лет; A.Kibalinik, I.Solomenko, Насильственные действия сексуального характера; Ablai Akkulev, Некоторые вопросы жестокого обращения с детьми со стороны родителей и лиц их заменяющих, сексуальное насилие, как вид подобного обращения etc. [167 p.5, 88, 135 p.20, 159 p.36, 140 p.59, 158 p.46, 138 p.64, 63] Înainte de a supune studiului manualele de drept penal şi monografiile care au drept obiect de studiu infracţiunea de viol, precum şi cele ce acordă un spaţiu larg analizei atentatelor la libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei, considerăm că se impun a fi înaintate anumite concluzii vis-a-vis de articolelor științifice anterior analizate.

26

În cadrul publicaţiilor enunţate mai sus au fost evidenţiate unele incosecvenţe la transpunerea normelor de drept penal în practica judiciară (spre exemplu, violul comis de două sau mai multe persoane; violul comis de către o persoană care a mai comis un viol prevăzut la alin. (1); violul soldat cu alte urmări grave; sistemul sancţionator în cazul infracţiunii de viol etc.), probleme ce urmează a fi supuse unui studiu minuțios prin conținutul tezei de doctorat elaborate. De asemenea, în cadrul lucrărilor respective regăsim anumite propuneri de lege ferenda destul de bine argumentate, reprezentând o noutate pentru legislaţia penală naţională. Pentru a evita repetările inutile în cazul analizei manualelor de Drept penal (partea specială), ne-am propus realizarea unei caracteristici generale a publicaţiilor, cu evidenţierea diferenţelor în cazul în care se tratează unele probleme referitoare la infracţiunea de viol. Studiului nostru au fost supuse manuale următorilor autori: A.Borodac, S.Brânză, V.Bujor, X.Ulianovschi, V.Stati, I.Ţurcanu, V.Grosu, V.Dobrinoiu, I.Pascu, V.Lazăr, Gh.Nistoreanu, I.Molnar, A.Boroi, V.Dongoroz, S.Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C.Bulai, R.Stănoiu, I.Miron, V.Roşca, O.Loghin, A.Filipaş, O.Stoica, M.Zolyneak, A.A.Piontkovskii, V.D.Menișaghin, L.L.Kruglikov, I.Ia.Kozacenko, Z.A.Neznamova, G.P.Novosiolov etc. [19 p.359, 22 p.620, 27 p.693, 49 p.650, 52 p.292, 81 p.366, 82 p.345, 104 p.789, 116 p.800, 149 p.571, 169 p.799, 171 p.955] Prin conținutul lucrărilor elaborate este acordat un spaţiu comparativ redus faptelor prejudiciabile care au drept obiect de atentare - libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei. Autorii citați, la analiza infracţiunii de viol, fac o prezentare a elementelor componenţei de infracţiune. La analiza semnelor infracţiunii de viol fiecare autor prezintă în mod preponderent propria opinie, argumentând corectitudinea acesteia, fără a acorda un spaţiu mai larg opiniei altor autori. Ideile diametral opuse sunt nominalizate, fără a se face o analiză detaliată a acestora (spre exemplu, problematica violului comis de două sau mai multe persoane; încadrarea raportului sexual forţat comis asupra unei rude până la gradul trei în linie dreaptă sau asupra fratelui ori a surorii etc.). În comparaţie cu publicaţiile periodice ce au un obiect de studiu mai îngust (analizându-se doar unele semne ale componenţei de infracţiune), atrăgându-se o mai mare atenţie controverselor, contradicţiilor ori inconsecvenţelor la aplicarea normelor de drept penal, în manuale este alocat un spaţiu mai restrâns acestora, fapt reieșit din scopurile acestor lucrări:

primele - analiza unor probleme controversate în practica şi doctrina dreptului penal, iar ultimele - a constitui material didactic la instruirea studenţilor. Oricum nu putem neglija importanţa manualelor la efectuarea unui studiu amplu a aspectului juridico-penal al infracţiunii de viol, ele reprezentând o importantă sursă de

27

informaţie, în vederea realizării unei lucrări ştiinţifice detalizate în materie teoretico-științifică și aplicativă. În continuare am dori să supunem analizei prima monografie din Republica Moldova ce are ca obiect de studiu exclusiv infracţiunile privind viaţa sexuală şi anume studiu monografic intitulat „Violenţa sexualăce are ca autori pe V. Bujor şi I. Miron .[31 p.80] În cadrul lucrării autorii îşi propun a aborda infracţiunile privind viaţa sexuală în două din aspectele a acestora; aspectul juridico-penal şi cel criminologic. În primul capitol autorii fac o caracteristică generală a infracţiunilor privind viaţa sexuală, prezentând un şir de definiţii ce au fost oferite de către doctrina penală în încercarea de a defini infracţiunile privind viaţa sexuală. La încheierea analizei autorii oferă o definiţie proprie a infracţiunilor privind viaţa sexuală. Capitolul doi intitulat „Conţinutul juridic al infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală săvârşite prin violenţă” conţine analiza juridico penală a infracţiunilor privind viaţă sexuală. Analizei fiind expuse toate atentatele incluse în cadrul Capitolului infracţiuni privind viaţa sexuală. În cadrul acestui compartiment al lucrării fiind scoase în evidenţă semnele caracteristice fiecărei componenţe de infracţiune în parte (ţinându-se cont de elementele componenţei de infracţiune), precum şi caracteristicile comune ale infracţiunilor incluse în capitolul dat al părţii speciale a codului penal. Cu ocazia analizei celui de al treilea capitol constatăm că tematica abordată în cadrul acestora este reprezentată formele, modalităţile şi sancţiunile infracţiunii de viol. în cadrul analizei autorii supun analizei toate etapele specifice iter criminisului extern specific infracţiunii de viol. În acelaşi capitol ultimul paragraf este dedicat aspectelor de drept penal comparat, în cadrul ruia este prezentată legislaţia penală a altor state, evidenţiindu-se aspectele comune dintre legislaţiile statelor străine şi cea autohtonă, precum şi aspectele de diferenţiere dintre acestea. Aspectul criminologic al infracţiunilor privind viaţa sexuală este abordat cu ocazia analizei din cadrul Capitolului IV al lucrării. La finele lucrării autorii trag anumite concluzii, precum fac şi anumite propuneri de lege ferenda ce rămân actuale şi până în prezent. În materia dreptului procesual penal și criminalisticii, fac referire la infracțiunea de viol în lucrările sale C.Aioni