Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Etichetele

    Caricato da

    Diana - Elena Constantinescu
    2 visualizzazioni10 pagine
    Alimentatie: ce spun etichetele

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Alimentatie: ce spun etichetele

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    2 visualizzazioni10 pagine

    Etichetele

    Caricato da

    Diana - Elena Constantinescu
    Alimentatie: ce spun etichetele

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 10
    1 Nuapare pe eticheta Mit: Etichetele de pe produsele alimentare ne permit sé facem alegeri mai bune Etichetele de pe ambalajele alimentelor ar trebui sa ne ajute sa facem alegeri mai bune, insa doar © treime dintre americani le dau atentie in mod frecve: nt si mai putin de un sfert dintre britanici se Preocupa sa le citeasca, Etichetarea alimentelor dateaza din anii 1970 mentele vandute ‘anie sunt clasificate drept Produse ultraprocesate, Cresterea consumului de alimente Procesate, impreuna cu cresterea paradoxala a interesu- ‘hi fata de alimentatie si sanatate au condus la nevoia de informatii despre continutul nutritional al produselor. Conform Unui studiu global din 2015 despre sanatate si Starea de bine la care au participat 30 000 de persoane, 88% dintre acestea au afirmat cA erau pregatite sa chel- tuiasca mai mult pe produse mai ,,sanatoase“, inclusiv 93 2 alimente functionale , fara OMG (organisme Modifj genetic) si ,complet naturale“, insa industria alime icate a manipulat studiile stiintifice si informatiile nuty; entarg cu scopul de a crea impresia ca produsele ultra-pren sunt mai sanatoase. sate E limpede ca etichetarea alimentelor nu contribuie |, imbunatatirea starii de sanatate, din moment ce in farile dezvoltate incidenta obezitatii $i a diabetului continua s4 creasca. Aceasta practica are la baza foarte putine studi de calitate, iar majoritatea celorlalte studii fie au deficiente, fie sunt partinitoare, fiind sponsorizate de industria alimente- lor sia bauturilor. Desi eu sustin cu tarie ca e nevoie de mai multa claritate si transparenfa in privinta ingredientelor mentionate pe etichete $i originea Jor, unele analize inde- pendente au ajuns la concluzia ca etichetele ar confine prea multe informatii, care produc confuzie in r4ndul consuma- torilor.! Producatorii din industria alimentara s-au prins ca oamenii sunt interesati de nutritie, iar foarte curand pe etichetele alimentelor si in campaniile de marketing au inceput sa apara afirmatii ambigue precum ,cu un continut extrem de redus de grasimi saturate“. In prezent, cam orice produs alimentar poate fi prezentat drept ,natural“ sau »superaliment“, intrucat acesti termeni nu sunt clar definifi sau reglementafi, iar ca urmare sunt ideal de folosit in cam” Pan mareing- Un uperalinent naira” cum ee ee eee Kellogg’s a fost una dintre p 7 Proprietafi similare. 7 mentare care a manipul. i Ena le mari companil ali- 5 pulat sistemul in mod legal. $i-a unit forfele cu Institutul Nagional al Cancerului din SUA, iar 10 - + Careau sibeneficii pentru sanatate pe langs importanga nutritiva. (N.t) TACI $LINGHITE 94 spatele unei cutii de cereale, a prezentat fulgii de ete t o cereala pentru micul dejun cu continut ridi- rummb drep ciata cu un risc redus pentru a face anumite cat de fibres weer Campania lor n-a fost stanjenita de FDA, tipuri see perms si altor producatori din diverse parti ale oa le urmeze exemplul.? fn Prezent, desi exista a mentari ceva mai stricte, suntem pacaliti in continuare. De exemplu, majoritatea companiilor Producatoare de batoane de cereale pot promova drept produs ,bogat in fibre“ niste simpli biscuiti cu zahar, avand in vedere ca un baton de 20 de grame contine doar 1,2 grame de fibre (doza zilnica recomandata fiind de 30 de grame). O franzela Poate fi numita ,paine sanatoasd cu maia“ chiar daca are mai putin de 1% faina cu maia, in timp ce 0 ciocolata plina cu zahar, cu 20% proteine, poate fi etichetata drept ,,bogata in prote- ine“. Aceste ,recomandari“ jalnice permit industriei alimen- tare sa incaseze bani fara a oferi vreun beneficiu real pentru sanatate. Un alt truc bine-cunoscut este efectul de ,halou“: daca spunem, de pilda, c& un produs reprezinta 0 de calciu“, consumatorii vor crede ca e un aliment s; iar ca urmare, vor ignora nivelul ridicat de grasi Tate, zahar sau sare. Industria alimentara vrea s caun milkshake, etichetat drept surs de calciu, Pentru sanatate, in pofida faptului ca e plin de z Poate n-aveti nevoie de calciul respectiv. cauta pe etichete aditivi ofatali* »sursa Anatos, mi satu- a credem e benefic ahar si ca Multi consumatori $i alti compusi Perceputi ca fiind » Precum E-urile, ins producatorii pur si simplu au manta naturala, cum ct de rozmarin, care desi produsele sunt la fel de rafinate si procesate. Sistemul de clasificare Pe baza de E-uri este doar o metoda de reglementare si identificare a peste 700 de aditivi alimentari, Care au fost testati si CONSiderat: 1: riscuri conform standardelor europene tn “Tati Lipsi alimente obisnuite sunt asociate la randy] lo at Pilda E160c este boia, iar tte E100 este turmerj, 1 de ; : ic. Am; modificat este un ingredient cu un nume priet idony . . . . EOS care sp 8aseste in majoritatea alimentelor Procesate, ins3 Puri Persoane stiu ca are mai multe structuri gi Proprietati, er folosit pentru combinarea ingredientelor unui aliment si fabricat din acizi si zaharuri, prin intermediul unor Procese chimice complexe. Niyelul reglementirilor este extrem de redus, iar deseori alimentele pe ambalajul carora scrie cj au beneficii pentru sanatate se numara de fapt printre cele mai nesnatoase. Multe etichete sustin ca produsul Provine de la niste ferme locale, cu nume familiare, care nu existi in realitate. Pe scurt, ideea este sd n-aveti incredere in eti- chetele produselor. In sua, regulile Departamentului de Sanatate privind etichetarea alimentelor au ramas aceleasi de treizeci de ani, desi opiniile stiintifice s-au schimbat. Agentia a sugerat un nou tip de etichet4 Pe care continutul caloric sa fie mentionat intr-un mod mai clar si mai vizibil, desi nu exist date ca acest lucru ar fi in folosul consumatorilor. in plus, pe etichete continua s3 figureze continutul de colesterol al produsului, desi actualmente toata lumea e de acord ci, de fapt, colesterolul alimentar nu prea influenteaza starea de sanatate.’ De asemenea, etichetele specifica procentul de nutrimente recomandat zilnic in functie de un aport caloric standard nerealist de 2.000 de calorii pe zi, desi americanul de rand consuma aproape de doug ori mai mult (3 600 de calorii).* In Marea Britanie, din cauza actiunilor de lobby iscusite, etichetele alimentare sunt $i mai slab reglemen- tate, iar prezenfa informafiilor nutritionale Pe spatele —— > \ - lor a devenit obligatorie abia in 2016, ‘ anbalajelor da informatii specifice UE", Precum numele ali- poie stincluda uutul de alergeni alimentari comuni, greuta- mentului, nal ingredientele, data fabricatie; si Conditiile tea sau volum! 2 structiunile de preparare si detalii despre de a motive obscure, bauturile alcoolice fac g producator. Di Pete, inclusiy Painea, daca e reincalzita pe loc. De asemenea, NU sunt s Eticheta tre- de e ca Recomandarile sunt insa destul de es ar trebui 53 alegem in principal alimente etic 5 neaparat ca Sicu Balben, inss, culoarea rosie = inseamné ar trebui ,.s4 imentul Fespectiv este interzis. Se soa ente, dar nu fim atenti cat de frecvent alegem aces itanie nu . ania, Marea Bri : cari acestei carti in Rom: 1a momentul publicarii a mai face parte din UE. (Nr) 97 wy se menfioneaza ce inseamna ofrecvent*, fp aspect, Public Health England mul lor de etichetare fi ajutg PE consumatori 55 facs Sis, mai sanatoase. Conform acestui sistem cy deficien aleger, ar trebui sa limitam sau sa evitim consumul de [ , cesc, branzeturi, sosuri cu ulei de masline si nuci, re toate acestea sunt marcate cu Tosu si cu galben, desi fig. care in parte este benefic pentru sanatate $i este inclys fn dieta in stil mediteraneean — unul dintre cele mai sanatoase tipuri de alimentatie din lume.* in Australia se foloseste un sistem de etichetare optional si mult mai simplu, bazat pe ,,stele“ imprimate pe partea frontala a ambalajelor. Un produs Poate avea de la jumitate de stea la cinci stele, pe baza unui algoritm care evalueazi alimentele in functie de aspectele lor pozitive sau negative. Producatorii $i comerciantii de alimente sunt raspunzaton de utilizarea corecta a algoritmului, care poate fi manipulat astfel incat produsele lor si para mai sinatoase. Ins chiar si acest sistem de evaluare Poate fi derutant pentru const" matori prin comparatie cu o metoda si mai simpla, bazaté Pe culori, cum este sistemul francez Nutri-score.’P. ate cd ar trebui sa luam exemplu de Ia statul Chile, unde unu dis Patru copii de varsta scolara este considerat obez. In 2016. ae chilian a introdus un sistem extrem de simplu parva 4 consumului de alimente procesate: pe cle Produselor ultraprocesate, nesanitoase, pline 4¢ zahar a fost afisat un in, dicator n, , ne: ? aan matori, este o metod4 simpla ¢;

    Potrebbero piacerti anche