ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE mice A REPUBLICIL SOCIALISTE ROMANIA CENTRUL DE $TIINTE SOCIALE, CRAIOVA, ARHIVELE sae OLTENIEI TROW. ABETA SERIE NOUA IRGIL EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Bucuresti, 1981rului general al ul de dialog pe ‘tionalist, pro- 2 de idei si con- ssului de deve- dbscurantiste si care il situeazt ste vocatia terpretare tile prospective ofiel_marxiste SME DIALEC PRESIDENT ue succintement iste Roumain, que de Pépoque, nfond esprit réa: et les domaines cu apporte nde eréateur n méme temps, tu Parti Commu: recherche philo: m de Pesprit ré I. ISTORIE Studii si articole Gr&dinile, o noua asezare a neoliticului timpuriu in sud-estul Olteniei Marin Nica Ae % vara anulul 1977, la sesizarea inginerului Vasile Niculesen S&F “ain com, Studina (jad, Olt), am efectust o periegher’ in zona K neestei focalititi pentru depistarea de noi ayeairi arheol Hara Oltului, Din loe in Joo, cimpia este bruzdata de vail largi ale pirliagelor ee curg prin satele ; Deveselu, Viddaia, Studina, Gri nile, Cragova si Vadast Pe terasa pisiului din satul Studina au fost depistate in punctele biseried” si yLa mgara din ¥ agezini de tip Stargevo-Cris, Ambele suprapuse de ageziri ale cv lasira. Aceeasi situatie pare ci existii si in agezarea neolitici de Ja ,,Pepiniera”, de ling pirtiagul ee cu P prin satul Vilidila }, Aseziiri din neoliticnl timpuriu au fost descoperite si in satul Gri- dinile in punetele ,,La islaz” si ,Fintina lui Dufu” (,,Deasupra bilfii”) “Agezarea de ,,La islaz”, fiind afectatt de Ineririle agricole, s-a impus ¢ mai mult atentiei noastre. Ha este situati In 800 m est de sat, in imediata apropiere a piriului, Primele grupe umane sosite in aceast zon‘ si-au ales loc de agezare gura viii, acolo unde lunea se lirgeste pind a 150—200 m. Pe terasa joasi, din imediata apropiere a piriiagului si in dreptul izvoarelor ce {ignesc din fitina terasei, cei dintii oameni sosi{i au construit primele locuinte de suprafayi, Pinza freatiea de la mied adincime (1,50 m) umed, caracteristic Iuncilor, nefavorabil construirii bor Sipiiturile efectuate in anii 1977-1979 # au dat la ivealii 11 com- plexe arheologice dintre care 9 apar{in neoliticului timpuriu, iar dowd, +0 misuti de cult de tip Starfeve-Cris, imprcund eu douii suporturl de cupe Vi astra I-provin din acesasl ajezare de la. Pepiniera”” din situl Vidi, Sipiturile au inceput in tesmnaanului 1077 printrun mle gondaj de salvare efec- tuat de elevil geoilor generale din satele Gridini si Studina, organlzajl de autoritajile local, cerora le mulfumim si pe aceasta cae 210 loc dalism ec. X), In prima sectinne (S, T= 50 x2 m), perpendicular pe eursul apei, s-an nut gi primele date stratigrafice. In caroul 14, la adineimea de 0, w fost descoperit un mormint neolitie (fi ‘care suprapunea groapi nr, 3 dintr-o etapi mai veel celeiasi civilizatii. Seheletul, ai individ matur, orientat N-S, ziicea pe partea dreapta cu fata spre nord-cs! ind puternie chircit (fig. 2/2). In jurul bazinului si al picioarelor foarte strinse, se aflau citeva fragmente ceramice care nu apartineau mormintalui i gropii nr. 3, peste care se suprapunea. Printre fragmentele ceramice des. oapi, unul ornamentat ew meandre de euloare all pe fond ros singeriu (fig. 3/1) constituie dovada sigur ci respectivul mei etape hhireitis a sch artine tei etape timpurii'a culturii Staréeyo-Crig, iar mormintal mai tirzi a neolitieuli timpurin (liza Staréevo TT). Pozit eletului este cunoscutii Ia majoritatea mormintelor descoperite ezitile neoliticului timpuriu de la Dudestii-Veehi 3, Valea Lupultt St. Gheorghe-Bedehsiza ®, Gura Bachtlui (Cluj) ® ete In vara anului 1978, prelungindu-se sectiunea I, sat deschis noi casete spre latura de est. Cl aceasti, ocazie s-au fiieut si primele observatii siratigrafiee mai clare, Stratul neolitic, gros de 0,40—0,50 m, exa supra} le un strat subtire al epocii bronzului, peste eare se afla stratul vegetal 0,25 m grosime) de culoare cenusie cul tare urme din epoca feudalismult mpurin (sec. X). Locuinga semiingropati, din perioada feudalismului purin, de form dreptunghiularé (4x3 m), era previzuta z ri eu cite trei, sau dowi, gropi de pari pentru sustinerea groapii din interioval locuintei feudale a deranjat groapa neolitied ur. 2 ee avea diametrul de 1m. De pe fundul acesteia s-au cul ¥ raginente ceramice, din eare s-n putut intregi un vas semisferie eu dis uri larg de 0,42 arourile 10—13, easota 2, in stratul cel anak adine (de culoare vinetie) al epocit x s-a descoperit, intre 0,60- 0,70 m adineime, iL unel aglomersiri de eioburi, oase, pietre, tral ute miei de eb eva bucliti de vatri. Accasta am notat-o loeuinja nr. 1 ine nivelului 1, Ba er ntatdi N—S gi ura in dimensiuniie de 5 3 m, Pe latura de vest a acesteia au puty vate si gropile de pari care sustineau acoperisul. Intre 0,40—0,50 m adineime, ulte aglomersivi de eioburi gi oase suprapuneart nist nr. 1. Acestea sipar fineat nivelului 2, nivel supr mice descoperite la 0,30 In vara anului urmiitor, sa prelungit sectiunea I cu.inei 10 m, Iq rindul Ini de eiteva fragmente cera iar pe latura de est s-au deschis noi casete. S-au obfinut noi datei stra” ratice. Astiel, intre earourile 15—20, caseta 7, Ia adineime de 0,50 m 2 apirut o aglomerare intinsi de cioburi, oase, pietre si bucliti de chirpiei care au apartinut nei locuinte de suprafati a hivelului 2 si pe eare noi am hotat-o ,locuinta nr. 2” (fig. 1/1). Orientatii N—S, ea avea dimensiunile cuprinse intre 8 si 4 in. In col{ul de est al locuintei nr. 2, se aflau riviisite pe suprafit% de 1m, cn fata in jos, buciiti din vate. Fragmente cera, nice, wn picior de mvisutit (fig. 5/5) si un viiseior intreg propicrea: Nagy Gylo, AE, NXE, 1041, Budopesta, p. 161-162; Ida Kuta a Kuttara, Budapesta, 1944, p. 05; Eugen Conga, Omaylt lal Constantix Daieoieiu, 1900, p. 8 fon Nestor, SCIV, iL, 1, 1063, p. 66; Eugen Compa, op ell pe & K" Horeat Materiale, 11, 1936, p. 17, fig. 8 Ni Vinssty'NeoliffeatFransileanter, Cluj-Napoca, 111, 1876, p. 84 P tig 03, Tg. 50.icioarelor ig Je ceramic Fig. 1. Grane, La fslax”. 1, Jocuin{a neolitied x. 2 din nivelal 2 ptor feudal de opt pine (see. 29fe din nivetut 3 La fslse". 3, fragment ceramle plctat cu buline din nivelul 1; 1,2,45, Fig. & Gr ia nivelut 2; 6, din mivelol 3; 10, amulet de os din nivelal 1 31trei aceluiasi complex se aff 0,15—0,30 m deasu Joare vinefie a nivelului 1 Sub complexul locuinei nx 2, la adineimea de 0,80 m, s-a descoperit pe solul vinetiu al nivelului 1, 0 grupare mai miei de cioburi si oase fragmentele ceramice recuperate la aceasti adincime, unul pictat pe fata interioar’ ou sivuri de 1e dispuse in trepte pe fond de culoare inchist (fig. 4/5) este earacteristie ceramicli pictate timpurii din ‘Thessalia 7 si Macedonia *, Gropile nr. 1 si 6 prezinti, prin confim Pe tundul gropii nr. 1, de form’ aproximatiy oval, la adineimea de 1,35.m fafi de nivelul actual, eran depuse ca ofrandi, intr-o oarceare ordine, w cranin si coarnele provenite de Ja cinei bouri vina{i (fig. 2/1). In umplutura scoleiagi gropi de culoave cenusie s-2u mai mumeroase cochilii de mele de mirimi diferite, peste o suti fragmente ceramice, dou’ dintre acestea sint ornamentate cu buline de culoare albi: pe fond rosu-eiramizin (i ‘nL maron-roseat (fig. 4/1) si un mie idol ellindrie (fig. 5/1), Onscle e fundul acestei gropi reprezintii, probabil, re unui ospit ual de cult al gropii nr. 1 nu mai poai Depuner! intentionate, pe fundul gropilor, ale resturilor de Is anima lele vinai umate sint cunoscute in aseziirile neolitieului timpurin. ia Verbija ® si Cireea®, Este interesant de constatat menginerea acestu ei pind in epoea dacied Groapa nr. 6, de forma aproximatiy ovaki, cu diametrul maxim de 2,30 m, a fo.b sipat 1 viu Ja 0,30 m fafa de nivelul de edleare antic in aceasta groapi, spre perctele de sud, se contura groapa, 5 (0,45 0,50 m), adineita cu 0,35 m faf% de podina perfect neteda ea de Vesti a aceleiasi gropi era suprapusii de o piairi de rignita cu 0,12 m m sus decit baza nivelului 1, Fragmente ecramice mu prea numeroase pase in majoritate arse, Dpietre cu ume de ars: cochilii d un pandativ de os (fig. 5/4; 3/10) si citeva urme de cixbune eulese de pe fundul gropii nr. 6 constituie continutul specific unei locuinte semiingropate 4 nivelului 1. Culoarea neagri-cenusie aproape uniforms, a stratului neo itic, gros de 0,40—0,50 m, impiedicd observares eu ugurin{ a nivelulul de siipore ® gropilor neolitice Din punet de vedere stratigratie, in agezarea dela Gridinile, ceramic Aescoperitii in locuin{a nr, 1 pare si fie cea mai veche, Din totalul de 322 mente ale acestui complex, 106 apartin categoriei ceramice monocrome, lustruita, de culoare rosie en nuanje de cirimiziu singeriu, brun, trande firiu; 50 aparjin categorie ceramice monocrome, lustruiti, de culoare cenusie, culoarea Iutultti eu nuante inchise sau mai deschise ; 50 aparjin cate micii netezite; 26 aparfin eategoriei ceramice ornamentat cu briuri alveolare gi impresiuni, din are 15 an impresiunile executate cu ja. De consemnat lipsa categorie’ ceramice ornamentate eu barbo Categoria ceramicii pictate este reprezentati doar de wn singur frag. ment pictat eu motive liniare de culoare rosie pe fond cenusiu. Se eonstat i de la inceput preponderenta categoriei céramice monocrome de culoare Jor, un interes mai deosebit p t Vi, Milo}8W, Jahrb. RGZA, 0/1959, atainz, 1900, p. 36, thy. 8, 10; idem, Ot Mapua, We ple Tt Vejsla Sanev 91 colabys Praisorta ro A Praistorie bo fentralna Pelagonta, Bitola, 1076, Tig ®D. Berels, Materiale, V, 1959, p. 7, f WM. Nea, Dacia, NXI, 1077, p. id, fig. d e+ 1976, fig, 49, 194; idem,solului de 1, §-a deseoperit eioburi si oase me, unul pictat epie pe fond de impurii din res mai deosebit cimea de 1,35 m ceare ordine, un ). In umpluinra cochilil de mek i dintve acestea }. Oagele depus ti ospat. Carac ilor de Ja anima- ticului timpurin onfinerea. acestu tral do eile a de-pari (0,4 {cu 012 m ma Imeroase, eiteva ochilii de metei, tune culese de ‘o stratulul idinile, ¢ n tot iu, bran, trande uiti, de culoare hhise 50 aparjin riee ornamentate nile executate cu ntate en barbo e un singur frag. usiu. Se constata rome de culoare 5, fg, 49, 1945 idem, 4. Griinite, La slaz”. nente ceramlee pictate din nivolul 1; 2347, ty v ‘din ivelul 2; 6, din mivelul 8 33scent foarte mic al celei ornamentate ex impresiuni si mo- ve plastice (fig. 3/4,8). Vasele eu corpul hombat, ugor bitroneonie 1 deschisi larg, buza puternic profilata si inelinats’in afard. Fundal ¢ semisferice si al vaselor globullare este profilat, in formal de dise sa di seurt. Lipsese suporturile treflate. Ceramica cn peretii de euloare ¢ Druna gi neagré cu pasta nisipoasi, amestecat eu o cantitate nied U pleava, fundurile inelare joase, cit si imele inceretiri de a picta pe fondu tutului ar putea constitti elemente foarte vechi le ik-ului tesalie. Prezen{a umui si nr. 1 rrinite sii facem a coperiti in'primul nivel de partes inferioari a w coperit in acelasi co: ate de orizontul Phrit- ib pictat descoperit ple eu ceramic des Gura Baciului si Circea, U ni idol eilindrie, de dimensiuni mari (£ plex, ma pings Ia identitate cu i P tick de la Donja Branjevina ® din nordul B.S.F. 1 agmentele ceramice deseoperite in groapa nr, 1 dintre care dou pictate cu buline albe pe fond ro: partin, pre 45 fr rosie cu nuan{e de efirimiziu, bron, singeri si trandafirin ; 45 i la. Gridinile babil, tot primului nivel. Din totalul de 127 fragmente cer mente apartin eategoriei ¢ monocrome, lustruiti, de erem sau bej si mai r oni mente sint’ incluse categorie! e itd, de culoare cenusie, culoarca lutului, cu mante mai inchise sat. deschise ; 26 fragmente categorie: ceramice netezite, de culoare cunts neori pictats cu rogu sau culoare inchis% pe fondul lutului: S fragment Stegorici ceramice ornamentale eu unghia saa cu motive plastice 3 mente categoriei ceramice pictate, din u. buline albe vosn (fig. 3/3) san maroniu roseat (fig. 4/1), lilalt cu motive de culoare neagri pe fondul Iubului. Pe lingg formele semis si bitronconice ou suporturi inelare si trefalate, bine cunoset prima etap’ a neoliticului timpuriu, evidentiem si de data acea vaselor cu buza inalt% si inelinata in afar, de proeminente mici, conice sau in formii de buton, de traditie foarte veche ™ cit gio celor tubulare, perforate vertical, aseminitor proeminentclor dé pe vasele descoperite la Hacilar 8, Nesonis (Tesalia) 8 "si Anzab Suporturile inelare si mai rar treflate ating uneori indlfimea de 0,03 m Un idol de formé cilindrieds (fig. 5/1), gisit in groapa nr. 1, seamina ca manieri de realizare a fefei eu idolii descoperiti la Donja Branjevitia 1 si Gura Baciului #, Analogii pind la identitate se pot face si en ceramica pictati descoperitii in cele trei agezsiri situate geografie la mari distante intre ele. Astfel, bulinele de culoare alba de pe ocle douk fragmente de a Gridinile sino dispuse pe suprafa{a vasului i acelagi mod ®) fie in sirusi p g. 4/1), fie organizate in sirmi de triunghiuri, ’ intercalate 3/3). Spatiul dintve triunghiuri, rimas nepictat, formeaz un meandra ntinuu. Tipologic, materialul arheologie descoperit in groapa nr. 1 este litie Proto-Sesklo 23, ge] Kannanskl, Rant neoit D ty ope city ple By pl. V Branjevina, Odkaes, 1975, fg. 42) 44 James Meliart, Excavations at Haeilar(2), Edinburg, 197, G. Teocharis, Tessatka, Volos, 1963, pl. VIS. # Serge} Kearmanskl, ope ey flee 44/10, ig. 20, Is. Viassa, op. til, p. 241, fig, 14 Serge} Karmanskiy gp. 86/19, 16; 40; 4172, 6tmpresiani si mo ior locuintei nr. 1 din aceeasi agezare si aparfine, probabil, orizon- mROUGOIEE BU BUA: Talui final cu ceramied ornamentats cu buline de la Gura Baciului. Ace Bunda ex aE er oere eek apartind A ceramics grepit nr. 3 de la aie ds Grauinile, care se evidentiozi fie prin fragmentul ceramic ommamentat Ee nee jeandre de culoare albii pe fond rosu-si 3/1), fie prin Tata semua dowd iragmente din pariea superioard a umu ornamentat eu lini epee pe fond incizate si lustruite, sien proeminenje lare perforate vertical (fig. 3/2) °orlzontul Flr Suporturile inelare si treflate sint prevazute cu perforafii, Briul alveolar ‘at desooperit i crmmenteara situl vasulut de culoare rosie (fig. 3/9). Dowis fragment _—. pe semisferice pictate eu triunghiuri albe sau de culoare rosie pe fo iai deschis, descope prounii cu o misufi de cult in partea superio: Baifaceepestt an secpabtin aceluingt orzont de timp. Motival sirurilor de tri- 1 BSE een unghiuri albe, dispus in trepte, pictate in cunoscutul ,,solid stil” pref avi, pared, stilul de ornamentare a culturii Sesklo din Tesalia. Acelasi de Ia, Gridinile Stil de ornamentare il intilnim pe ceramica pictati, timpurle, descoperiti miu (fig. 3/3,4/1) inile: Anzabegovo #, Ser Macedonia), Veliska ‘Tumba (Pela mente eerainice, mi (sud Mbaniei)*, Donja Branjevina (uo: uit, de culoare ua % 1 Chreea, Triunghiurile pictate pe ceramica de mai rar maroniu ® gint de dimensiuni mai mari si sint dispuse in forma de arc tiee monoerome, pe suprafafa interfoar’ si mai rar pe cea exterior an Vinelul 2 din agezarea de lo Gridinile este bogat reprezentab de clues Seng materialul eecoperit in locuinta nr, 2. Din totalul de 535 de fragmente perite in aceast locuinf’i, 100 apartin categoriet monocron .¢ rosie cu nuante variate ; 400 cate ccramice mo: ne alhe hustrniti, ¢ a a motive nocrome, cenusie, culoarea, lutului; 25 categoriei coramice ornamentat « ve plastice san impresiuni, din care 14 cu alveole executate ot ghia ; 10 categoriei ceramice pictate. Din siatistiea de mai sus constatim © seaideve cantitativ » ceramicii monocrome de eu brusca a celei de euloare cenusie, cit si a celei pictate. Freeventa ceramicii ornamentale eu impresiuni rimine acceasi (fig. 3/5). Formele vaselor, ca ae lentarea acestora, rimin aproape neschimbate. Bulinele de culoare alba, de dimensiuni insi mai mii, ornamenteazi partea supe (tig. 4/2), Motivul liniar combinat mai vioarii # vasului de euloare ro ia Branjevina 2 variat cuprinde toatl suprafaja vasului. Asttel, linille in retea de culé si ew ceramion aIbi hagureagis suprafefe circulare sau triunghiulare clar delimitate de 4}. Doug fragmente ceramice 2 de culoare inehisis pe fond a'mati distant iyenai late pietate in aceeasi culoare (fig. 4 aamenve de sint pictate, de ast dati, cu motive linia in gir s. Pe unele fr nai pujin conservate se mai observa ine’ ny | interealate pistura realizata in eunoseutul »solid stil” (fig. 4/7). Toate aceste earac- uf omeenira vivistict ale ceromici pictate, deseoperite in nivelul 2 de Ia Grédinile, sint je nr Le Cunsseute Ia ceramica pietats din agezinile neolitice situate in bazinul 5 02/0, 44 — — 1 Vejslay Sanev si colab., Pratsloria vo Makedoniay fig. 49; 54; 92 W. A. Heurtley, Prehsitorie Macedonte, Cambridge, 1999, p. 190 fig 4 Vojsiav Sanev, Pratsort ina Pelogonta, Bitola, 1976, fig. 14 % Prano Prendl, Ilsia, VI, 1976, pe kd, ape eit Bl See) Kam 3 ML, Nica, SGIVA, 4, 1976, 449, tig. 12 oft—ats p. 447, thy. 10wn fae os ain lve Fig. 6 Gridinile, La islaz”. 1.9, unelteSofia (Kremikovei ®, Kremenica %, Coina ®) si in Valea Strumei (Sv uyuk *, Lagitenjuve hiurile excizate, ‘ea deal Bogorodica ®, Kara Uniile curbe incizate ad combinate ew proeminente pl nteazii misujele de cult, (fig. ne cu earacter de elt freevent folosite pe misutele de cult Branjevina ® si Cireea 1,0 tarea ou g ‘ut ornamen. e sarpe (fig. 8/10 ; 5/4) de 0! 6a nivelulu acte- risticile uneltelor de silex, piatrit si os (lig. 6), ea si'a greutittilor de lut lescoperite in ambele nivele de la Gridinile, sint comune celor descoperi asexirile neoliticului timpuriu din Peninsula Nivelul 3 de la Grédini reprezentat deo perite stratigratic atit in agezarea de .,La islaz i Duyn” din acelasi sat, corespunde, prin corte Starcevo ILI (Milojéid). Daes in formele de y putin sensibile, tehnica de modelare a pastei nisipoase, asy liniilor ineizate (fig. 3/6) sau barhotin lemente noi, 1 etapele anterioai struirea direct’ a lor vaselor este intoetit tehnica netezirii en ajutoral a ae wun sil miziu, Acesta era acoperit de o culoare rosie-brans > se pictau apoi motive liniare 6). Categoria ceramieli neteizi od dintr-o past sipoasi, aspra Ja pipait, se generalizeazi. Alituri de pietura cu ctllonte ‘gril, motivele liniare inoizate, decorul piastie »lveola cus otina sinb specifice ceramieii nivelalui 3 de la Gradinite. T in partea inferioari a unui idol pictat ou rosu (tis. 5/3 rf de asemenea, ultimului nivel din ayezare La ish Descricrea sumani a complexelor si materialelor descoperite strati grafic la Gridinile ne is si evidentiem citeva elemente de traditie Protosesklo sau ale Phritkeramik-wlui tesalic de care neolitieul simpurie ain Oltenia este string Ie gat. Prezen{a acestor element i Ia ceramica deseoperiti in primnele de neolitice de la Gridinile gi Circea explic sincronizarea lor eu civilizatiile Conservatorismal for i dela Gridinile gi de tradijie foarte iveledin agezirile atit origines, lor eormun’ heolitice de Ia sud de Dunare nelor si motivelor ornamentale de pe ceramica Cireea ingreuiazi, incercarea noastra de a stabili mai preeisi a neoliticului timpuriu din Oltenia eu cel din ‘Tesalia gi Macedonia. In timp ce in Tracia iniluentel producean schimibiri radieale in viata comuni festate prin inloeuirea pictarii eu lustruirea si canelarea, la Circen comun tatea neolitied, adaptind in mod original iniluenfele ealcolitice cu tehnicl si forme noi, dezvolti traditia local a ceramicii pie Lipsa orizontutui cu ceramick policroma in aseniirile ne identitieate pind acum in Oltenie calcoliticului anate © policrom ® litiewlui timpuriu putea fi pusi pe seam aul, BASPR, 16, 1048, dem, p. 30, ph 1. Idem, p. 30, $15 pl. Ti * P. Sty 82, pl. VI Ibidem, p. 92, 89, phe VIN/i—20; VUNL; IX Ibidem, p. 3823, ph, X, I 3 Serge} ‘Kemmanski, op. cll pl. So/t a M. Nleay op. ely Be Addy fige Bly 5 lem, Dacle, 21, 197% pemiziu, Acesta, U apoi motive i dintr-o past tura ex culoare i mai sea de a stabil enia en cel din nlitiewluy he Cireen eomun ltice en tehnici e policrom * jeuttt timpurit rentelor caleolitice anatoliene de tip Dudesti, cunoseute 2 Recentele deseoperiri de la Gridinile jaloneazi ¢ rin din aia in agerarile do pe vatea Oltulu ee Mina, impreuns eu cele de la, Cireea en de phtrund ia si Macedonia, SPnite pe valea Sirumei in bazinul Sofia. Numai asa se poate explica a mninarea pint la identitate a agezirii descoperite le Gridinile cu ceramic din asezitrile neolitiee de pe valea Strumei si buzinul Sofia Cercetixile viitoare in ageziirile recent identificate in. sud-estul Ol- teniei vor aduce noi dovezi asupra momentului pitrunderii primelor ¢ mente ale neolitieu npurin, Cn ajutorul acestara vor incerca si ex {im hu numai geneza neoliticului de in sud de Carpati, ei si ice de la sud de Bal ILE, UNE NOUVELLE ORGANISATION DU NEOLLTHI- QUE PRECOCE DU SUD-EST DE LOENIE Les récentes fouilles archéologiques effectuées dans Vhabitat du jolitique précoce de Gridinile, Tendroit «La izlaz » (20 km au su ‘ons de surface (fig. 1/1), un trone pour Ie culte (fig. 2/1), et un tomheau i on olitique précoce, formé de trois niveaux & habi ter, ne dépassait ‘ossenr de 0,50 m. La céramique découverte dans les ‘complexes des deux niveaux @habitation contient de uom: eux cléments de tradition Proto-Sesklo ou du Fhriikeramik tessalique. ‘On met en évidenee aments céramiques peints en blanc sur ‘ouge dans le count ¢solid ‘ow avee des pois ble posés de Ia méme maniére ressemblant & ceux déco dans les habitations de néolithig ieove de Macédoine (Anzabi Te bassin Sofia et la vallée de .éramigque découverte au dernie dinile appartient 4 P°étape Starvevo IIT (fig. 3/6). es de Gridinile avec celles de Circea jalonnent ensemb! Im néolithique précoce doin 2 Iw penetration ver sur Ia vallée de Struma de la Th % Dhidem, 20, 1976, p. 7110: