Miraje optice si Iluzii optice

Mirajul este un fenomen optic produs prin refracia treptat a luminii n straturi de aer cu densiti diferite, datorit cruia n unele regiuni apar la orizont imagini rsturnate i suplimentare ale unor pri din natur, ale unor lucruri ndeprtate, etc., ca i cum s-ar reflecta ntr-o ap; p. Ext. Fata morgana Fig. Imagine neltoare; nchipuire, iluzie deart. Fig. Farmec, atracie irezistibil. n sintagma Mirajul oulor = operaie de examinare a oulor supuse incubaiei naturale sau artificiale, pentru a urmri starea i dezvoltarea embrionului. Din fr. mirage. Iluzia este percepia falsa a unui obiect, care, spre deosebire de halucinaie, are loc in prezenta obiectului. Totui, percepiile eronate sunt considerate iluzii numai daca sunt valabile pentru un numr foarte mare de indivizi. Iluziile comune tuturor indivizilor cu o stare psihofiziologica normala sunt determinate de insasi legile formarii percepiilor. In cele ce urmeaz, ne vom apleca asupra iluziilor optice. Ce numr vezi? Cei care vad bine culorile, pot observa 3 culori de baza: rou, verde si albastru . In acest fel pot vedea numrul 74 . Cei care sufer de daltonism (confunda rosul cu verde), vad in acest caz numrul 21 .

Poi sa-ti gseti pata oarba, daca ridici in fata ta, cu braele ntinse, aceasta pagina . nchide, sau acoper ochiul stng, iar cu ochiul drept uita-te la cercul verde din tanga . Apropie foaia ncet spre tine, pana cnd cercul rou dispare . In acel moment ai ajuns in acel loc al retinei, de unde pornete nervul optic pata oarba .

Pentru a obine lumina alba, e suficient sa amestecam 3 culori: rou, verde si albastru . Acestea sunt culorile de baza . Culoarea alba este o combinaie de culori . Culorile galben, mov si purpuriu se obin din combinaia a cate 2 culori de baza- acestea sunt culori secundare .

Iluzii optice
Mirajul este un fenomen optic produs prin refractia treptata a razelor de lumina in straturile de aer cu densitati diferite ( de exemplu, in straturile de aer din vecinatatea solului, atunci cand temperatura acestuia este diferita de aceea a atmosferei). Datorita mirajului, obiectele departate, aflate in apropierea orizontului, apar insotite de imaginea lor rasturnata. In general, apar doua tipuri de miraje. Cand straturile de aer inferioare sunt mai calde (ex. la amiaza, in desert; de-a lungul unei sosele), imaginea rasturnata se afla sub obiect, ceea ce poarta numele de miraj inferior. Aparitia mirajului se explica foarte usor : indata ce privirea este indreptata asupra unui punct de pe suprafata Pamantului dincolo de o anumita limita, raza vizuala patrunde in straturile incalzite ale aerului (unde indicele de refractie se micsoreaza) sub un unghi suficient de inclinat pentru a suferi o deviere brusca. Efectul este identic cu asezarea unei oglinzi in acest punct : obiectul pare ca se imparte in doua - o parte superioara si una

inferioara, rasturnata si identica cu prima. Curbura suprafetei Pamantului si curbarea obisnuita a razelor exercita o mare influenta asupra mirajelor indepartate. Din cauza curburii suprafetei Pamantului, baza obiectelor indepartate ramane invizibila mai jos de o anumita "linie de disparitie". Intre aceasta "linie de disparitie" si linia "limita" situata ceva mai sus, se afla acea parte a obiectului care se vede reflectata. Deasupra liniei "limita", se vad obiectele care nu sunt reflectate. Cand straturile de aer inferioare sunt mai reci (ex. dimineata, in desert; pe marile de la latitudini mari), imaginea se vede deasupra obiectului - miraj superior. In acest caz, daca obiectul se afla sub linia orizontului, este posibil sa se vada numai imaginea lui. Uneori, curbarea razelor in sus produce reflexii multiple; raza se propaga nestingherita pe drumul ei (spre deosebire de reflexia inferioara, cand raza intalneste in calea ei pamantul) si se observa imagini ciudate, drepte si rasturnate, care variaza din clipa in clipa, in functie de distanta observatorului de obiect si de distributia temperaturii in atmosfera. Acest miraj este bine cunoscutul fata morgana. Figuri imposibile O alta forma de iluzie optica survine la perceperea unui obiect care, desi pare rational, este imposibil de construit. Cele doua figuri de mai jos nu pot exista in realitate. Explicatia acestei iluzii se bazeaza pe faptul ca ochiul uman nu percepe un obiect in intregime, ci numai pe bucati. De aceea, daca priviti un capat al tridentului, obiectul in sine pare rational, ceea ce este valabil si pentru celalalt capat. Imposibilitatea construirii obiectului survine numai atunci cand incercati sa uniti cele doua capete. Banda lui Mobius O banda (o panglica) Mobius, se poate confectiona in felul urmator: luati 2 coli de hartie de scris, pe care le taiati in doua de-a lungul si le lipiti cap la cap. In felul acesta obtineti o banda de cca 80-100 cm. Rasuciti cu o jumatate de rotatie unul din cele 2 capete ramase libere si lipiti-l de celalalt. Acum, panglica da hartie a devenit banda Mobius. Aceasta banda a capatat o serie de insusiri neobisnuite. De pilda, cu un creion trageti o linie de-a lungul ei si continuati acesta linie pana ajungeti la punctul de pornire. Veti vedea ca, desi n-ati intors banda pe cealalta parte si nici n-ati ridicat creionul, linia se continua pe "ambele" fete ale hartiei - dovada ca, de fapt, aceasta nu are decat o singura parte. Daca veti taia panglica Mobius de-a lungul unei linii ce trece prin mijlocul ei, veti obtine nu doua benzi ci una singura, de fapt o alta fasie de doua ori mai lunga. In schimb taind banda Mobius la o treime de la marginea hartiei si continuand taietura si spre marginea cealalta (tot la o distanta de o treime de limita ei) veti constata ca obtineti 2 panglici, una mai lunga si alta mai scurta prinse intre ele ca inelele unui lant. Daca vreti sa va convingeti ca intr-adevar, ceste insusiri ale benzi Mobius sunt neobisnuite, ca ele se datoreaza faptului ca acesta panglica are o singura fata, confectionati-va si un "martor" adica o fasie de hartie pe care o lipiti la capete fara sa o rasuciti. Veti remarca faptul ca pentru a trage o linie cu creionul pe ambele fete, este nevoie sa intoarceti banda si sa ridicati creionul; ca taind-o pe linia de mijloc obtineti 2 benzi la fel de mari, iar daca taietura o faceti la o treime - trei benzi de aceleasi dimensiuni. Puteti de asemeni sa incercati sa rotiti o banda de hartie de un numar impar de ori si apoi sa-i lipiti capetele si sa incercati aceleasi experimente. Mirajul (sau Fata Morgana) este un fenomen optic datorat devierii razelor de lumin la trecerea printr-un mediu neomogen, n particular prin straturi de aer aflate la temperaturi diferite.

Explicaie tiinific

Reflexia luminii pe o suprafa nclzit Densitatea aerului cald este mai mic dect a celui rece. Razele de lumin parcurg mai inti straturile mai reci de aer, apoi vin n contact, sub un unghi de inciden relativ mic, cu pturile de aer mai calde i sunt astfel dispersate pn la obinerea reflexiei totale Curcubeul este un fenomen optic i meteorologic care se manifest prin apariia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cnd lumina soarelui se refract n picturile de ap din atmosfer. De cele mai multe ori curcubeul se observ dup ploaie, cnd soarele este apropiat de orizont. Centrul curcubeului este n partea opus soarelui fa de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar n mod tradiional curcubeul este descris ca avnd un anumit numr de culori; acest numr difer de la o cultur la alta, de exemplu n tradiia romneasc secvena culorilor este adesea prezentat astfel: rou, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo i violet, i memorat sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la rou n exteriorul arcului la violet n interior. n condiii de vizibilitate bun uneori se poate observa i un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare i cu ordinea culorilor inversat. Teoretic exist nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea i al patrulea snt i mai slabe i se afl de aceeai parte cu soarele, ceea ce ngreuneaz mult observarea.

Curcubeu n Bucureti, Romnia Acelai fenomen are loc i n alte condiii, de exemplu cu lumina lunii (sau orice alt surs de lumin) n loc de soare, cu picturi de ap provenite de la spargerea valurilor, fntne arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide n loc de ap ori cu obiecte solide i transparente (sticl, polistiren etc.) n form sferic .a.m.d.

[modific] Producerea curcubeului

Producerea curcubeului Curcubeul poate fi explicat analiznd mersul razelor de lumin ntr-o sfer transparent. Lumina alb de la soare sufer mai nti o refracie la intrarea n pictura de ap, moment n care ncepe separarea culorilor. n partea opus a picturii are loc o reflexie la interfaa dintre ap i aer (o parte din lumin iese afar, dar aceasta nu produce efectul de curcubeu). n continuare lumina iese din pictur printr-o a doua refracie, care amplific separarea culorilor. Pentru fiecare lungime de und exist un unghi la care intensitatea luminii ieite din pictur are un maxim. Existena acestui maxim se explic astfel: funcia care face legtura dintre excentricitatea razei de intrare (distana dintre raza de lumin care intr n pictur i centrul picturii) i unghiul de ieire (unghiul dintre raza de la intrare i cea de la ieire) nu este monoton, ci crete de la zero, are un punct de ntoarcere i apoi scade. n jurul punctului de ntoarcere, pentru un interval relativ larg de excentriciti, unghiul de ieire se modific foarte puin, ceea ce face la acest unghi s ias din pictur o cantitate de lumin mult mai mare dect la alte unghiuri. Acest fenomen, combinat cu faptul c pentru fiecare lungime de und unghiul corespunztor maximului de intensitate luminoas are alt valoare, explic formarea curcubeului sub forma unui arc colorat. Punctul de ntoarcere menionat se remarc prin faptul c partea atmosferei din interiorul arcului curcubeului este mai luminoas dect cea din exterior. Acelai raionament explic de ce razele care ies din pictura de ap fr nici o reflexie intern nu formeaz un curcubeu: unghiul de ieire depinde monoton de excentricitatea razei de intrare, deci la nici un unghi nu se concentreaz o parte semnificativ din lumina soarelui; aceste raze nu fac dect s mprtie lumina ntr-un mod care depinde prea puin de lungimea de und. Curcubeul secundar difer de primul prin aceea c n interiorul picturii de ap lumina sufer dou reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obin printr-un numr sporit de reflexii interne, ceea ce explic n parte intensitatea lor sczut.

Fotografie n contrast accentuat: Curcubeu supranumerar n interiorul curcubeului primar, cu arcuri suplimentare verzi i violet, prin fenomenul de interferen a luminii Exist mai multe fenomene fizice care stau la baza producerii curcubeului sau care l pot influena:

Tensiunea superficial face ca picturile de ap, mai ales cele foarte mici, s fie aproape perfect sferice. Refracia i reflexia luminii explic de ce lumina curcubeului are alt direcie dect lumina de la soare. Dispersia, adic dependena indicelui de refracie al apei de lungimea de und a luminii, explic de ce curcubeele snt colorate i nu doar albe. Difracia luminii devine semnificativ atunci cnd picturile de ap snt extrem de mici, de ordinul micronilor, deci comparabile cu lungimea de und (aproximativ 0,5 m). n acest caz culorile curcubeului se estompeaz. Dac picturile snt mari i nu se afl ntr-un echilibru care s le asigure forma sferic, efectul de curcubeu fie este redus, fie nu apare.