datorim lui Gregor Mendel demonstratia ¢& mostenirea genetic’ se face prin intermediul genelor, gena reprezentind unitatea fundamentald a ereditayi. *° O gent este o portune a unui cromozom, care este compus dintt-o spiral dubli de ADN (acid ? dezoxiribonucleic). Una dintre spirale serveste ca model pentru sinteza acidului ribonucleic, sau AR! is wUnele gene pot fi dominante iar altele recesive. O gen dominanti are un efect puternic indiferent dacd se afla intr-o conditie homozigota sau heterozigoti. O gena recesiva are efect doar atunei cénd se afl in conditia homozigota. — Majoritatea variatiilor in comportament depind de influenta com! factori de mediu; astfel, disputa ereditate versus mediu devine superflua. "Dacd reproducerea ar duce la pui care si fie copii exacte ale parintilor lor, nu ar apirea evolutia, Una dintre sursele variatiei genetice este recombinarea, care conduce la caracteristici ce nu se regasesc la niciunul dintre acestia. O sursé de variatie mai puternica decat recombinarea sunt mutaiile. ‘Majoritatea mutatiilor produc gene recesive. jenele localizate pe cromozomii sexual mamifere, cei doi cromozomi sexwali sunt nu au doi cromozomi Y. ~ Toi ceilalti cromozomi sunt numiti autozomali, iar genele lor sunt numite gene autozomale. ~ Distincte de genele legate de sex sunt genele sexuale limitate, O gend sexual limitati este prezenti la ambele sexe, dar are efect doar asupra unuia dintre sexe "" Genele care sufera procesul de imprinting” poarta o eticheta biochimica, ce exprima originea lor parentala si determina daca sunt active sau nu in celulele copiului — Amestecul de celule de la indivizi diferiti in acelasi organism se numeste ,.microhimerism”. =O femeie poate avea celule microhimerice atit de la mama ei, cat si de la proprit copii. Unul dlintre rolurile pe care le joaca acestea este de a repara {esuturile mamei, ele putand ajuta, de asemenea, organismul s& lupte impotriva tumorilor, care sunt, de fapt, niste celule modificate genetic ~ Pentru a misura contributia ereditati, se foloseste conceptul de heritabilitate, Aceasta reprezinta o-estimare a variatiei unor caracteristici, ati a mai multor gene si sunt cunoscute sub numele de gene legate de sex. La X si Y; femelele au doi cromozomi X, iar masculii n cadrul unei populatii, produsa de diferentele in ereditate. ~ Heritabilitatea este specifica unei populatii testate — ea poate fi ridicata pentru 0 popul _sciautd pentru alta, = Dificultitie in studiul heritabilitatii_ au condus la supraestimarea rolului acestei — Mule dintre studiile realizate pe oameni disting rareori intre influentele genetice si cele prenatale. Astel, czea ce pare o influenti geneticd poate fi micar partial influenta mediului prenatal In plus, genele nu ne afecteaza doar pe noi, ci influenteaza si felul in care suntem tratati de eatre alti nfluente sunt numite oe ae SSS A descrie exact cum anume si in ce cuantum o gend creste probabilitatea unui comportament lucru foarte dificil, ac nuimposibil 77S Concepte si termeni de retinut Genetica comportamentali, gene, cromozomi, ADN, ARN, gen& dominant’, gend recesiva, inerucigare cromozomicé, mutafii, recombinare, gene legate de sex, gene autozomale, gene sexuale limitate, ,imprintit jerohimerism, heritabilitate.