Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Editor,La nceput de drum...................................... pag. 1
Redacia .......................................................................... pag. 2
Marinela Preoteasa, Scurt Circuit Oltean n Promotional
Tour Danube .............................................................. pag. 2
Oamenii de langa noi:
Editor, Florentin Smarandache despre Superlumina;
Sptmna european a IMM -urilor a promovat
antreprenoriatul n Europa (...);Despre nominalizrile pentru
premiul Nobel n literatur, din partea Romniei.......... pag.7
Ion Ptracu,Un cercettor romn a dedus existena
particulelor cu vitezele supraluminale descoperinte recent
la CERN............................................................................ pag.10
Olteni i fapte:
Mariana Cristescu, Interviu cuA l. Florin ene............. pag.12
Marinela Preoteasa, Florentin Smarandache i Matematica
literelor n Culegere de exerciii poetice ....................... pag.16.
Marian Malciu, Semnal editorial: Andrei Pavel............ pag.18
Veti despre viaa celor din diaspora:
Editor, Boju Valentin (...) ................................................ pag.20
Florentin Smarandache, NOT........................................ pag.21
Florentin Smarandache, Vecinul meu de litere............ .. pag.22
Editor, LOTERIA vizelor SUA, DV -2013; Perioada de
APLICARE la DV 2013;Pentru doamnele de orice vrst,
chiar i pentru domni ...................................................... pag.23
Marinela Preoteasa, catrene ......................................... .. pag.24
Gheorghe Spori, Titeti, 22.10.2011, Ilumnare............. pag.25
Editor, Despre TEATRU ................................................. pag.27
Valeriu Butulescu ........................................................... pag.28
Editor, La multi ani! Srbtoriilor lunii octombrie; Scriitoarea
Doina Drgu.....................................................................pag.29
Delia-Mihaela Vasile, Mondena.................................... pag.30
Nicolae Zrnesc , poezii.................................................. pag.31.
Ion Burc, Matematic recreativ................................. pag.32
Turcia Romnia, pe acelai Balansoar Tehtonic ....pag.32
Sfaturi despre cutremure................................................. pag.33
Editor, Important despre gospodria dumneavoastr.... pag.34
Gheorghe Spori, O lecie de via. Din Laboratorul unui
parteneriat fr fruntiere:Un caz fericit - Periplu pe Dunre
.......................................................................................... pag.37
Nicolae Topor, Epigrame................................................ pag.11,
24, 42
Fondat de Marinela Preoteasa, 1994
Scurt Circuit Oltean, serie nou,
revist magazin,lunar, online
Scurt Circuit Oltea
este sub egida LSR
Membri de onoare:
Scriitorul Al.Florin Tene, Presedinte L.S.R.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, scriitor
Prof. univ. dr. George Sorescu, scriitor
Redactor-ef:
Marinela Preoteasa(Foto 1 )
Redactori responsabili:
tefania Marineanu: turism (foto 2)
Delia - Mihaela Vasile : arte (foto3)
Ion Burc: matematic recreativ
Fotoreporteri: Ghe. Spori i Adrian Btea
Redactor DIASPORA:
Florentin Smarandache(foto 4), SUA,
membru USR, SSO, LSR, deintor al medaliei de
aur pentru tiin, Pcs, 12 iunie 2010, propus
de Academia Daco Romn ptr. premiul Nobel n
literatur 2011
Responsabilitatea privind coninutul
materialelor publicate n revista Scurt Circuit
Oltean aparine strict autorilor care semneaz
textele.
Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR
IMPORTANT
- Materialele propuse se primesc i
prin email:
ScurtCircuitOltean@mail.com sau
preoteasa_marinela@yahoo.com
- Revista realizeaz publicitate i ofer
posibilitatea postrii foto aniversare
pentru 3 lei/ cmp.
- Detalii prin email:
ScurtCircuitOltean@mail.com sau
preoteasa_marinela@yahoo.com
Adresa redaciei:
Str. Mnstirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap
13, Slatina, J. Olt, cod p 230041,
ROMNIA
http://www.scribd.com/
ISSN 2248-0617
ISSN-L = 2248-0617
Redactori din: Germania, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Romnia, n Promoional
Tour Danube,n faa Primriei din Calafat, 5.09. 2011, Romnia
Dunrea, singurul fluviu european care curge de la vest spre est si izvorste
din Muntii Pdurea Neagr (din Germania), n Europa al doilea ca lungime, dup
Volga, de la aparitia sa a ncntat si a dezvoltat imaginatia oamenilor de creatie
literar-artistic ct si pe cercettorii stiintifici, dar nu n msur mai mic si pentru
marii economisti moderni e considerat o provocare. Dunrea este ca o man
cereasc, n
sensul pozitiv pentru toate statele pe care le cutreier voluptoas, frumoas, bogat
si foarte iubit de oricare fiint care face cunoastiint cu ea.
Nu vreau s v prezint Dunrea geografic ( curge prin zece tri, de la
izvoareastfel :Germania,Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romnia,
Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina si trece prin patru capitale: Viena,
Bratislava, Budapesta si Belgrad) sau turistic si economic, sau s v prezint
istoria locurilor peste care trece.
V puteti mbogti cunostiintele despre Dunre, n orice domeniu, dac
v extindeti navigarea pe net, n cteva secunde, din:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea;
http://www.google.ro/search?q=Dunarea&hl=ro&client=firefox-a&hs=M5x&sa=G&r
s=org.mozilla:ro:official&channel=s&biw=800&bih=405&prmd=imvns&tbm=isch
&tbo=u&source=univ&ei=q9CiTvHAHIXtsgatzJ3wDg&ved=0CEIQsAQ;
http://stiati-ca.com/dunarea-stiati-ca/;
http://www.e-scoala.ro/ref erate/geo grafie_dunarea.html;
astfel. puteti singuri s beneficiati de farmecele Dunrii, s deveniti experti n tema:
DUNREA.
Vocea Angelei Grigoriu din Valurile Dunrii ( de G. Grigoriu)v ofer
cadrul unui basm trit n care Dunrea este personajul principal. Dup ce audiati
versurileCorinei Chiriac Valurile Dunrii, sau n acordurile Valurilor Dunriii
de Mikis Theodorakis sau Iosif Ivanovici, puteti citi aceste cteva rnduri si privi
imaginile care vi le ofer n acest articol.
Important este c Dunrea a fost si maestra care a orchestrat si-n cazul
Promotional Danube Tour prezenta jurnalistilor cu scopul de a influenta pozitiv
economia local, turismul local si international, localittile care au onoarea s
petreac Dunrea prin zona lor
Pag.2
Promotional Danube Tour, 3-12 septembrie 2011, este
parte integrant din Proiectul nr.1-3.1-9DANUBE VELO ROUTE
de Cooperare Transfrontalier Romnia-Bulgaria 2007-2013.
Initiatorul proiectului european (2007-2013), dl. Wolfgang
Limbert ( Germania) a gndit prezenta fr fronier a jurnalistilor
n acest proiect, cu dorinta de a ajuta la dezvoltarea economic a
localittilor care s-au bucurat de vizita caravanei.
Asa s-a hotrt ca zilnic, n general seara, s fie conferinte
de pres cu oficialittile locale si agentii economici din zon, spre a-
si luda marfa, cum se zice popular! Spre a-i uimi pe juirnalisti cu
frumusetile lor turistice, gastronomia local, jocurile lor populare,
cu traditiile si obiceiurile locale, trecutul si prezentul lor istoric
valoros, toti ne-au primit cu mare bucurie c-i vizitm.
Pot spune c aceast
excursie a nceput pentru
mine, din gara Craiova, unde
m-am ntlnit cu prietena mea
Doina Drgut, redactor-sef la
Constelatii diamantine, s
lum acceleratul pentru
Drobeta-Turnu Severin, locul
de start al periplului pe
Dunre.
La acest proiect
Craiova, 03.09.2011 transfrontalier european au
participat: Edit Beregi Nagy, Hungary, Civil-Radio; Wolfgang
Limbert i Lucie Limbert, Germany, - European Journalist
Association- Donau-Connects Magazin; Doris Holler-Bruckner,
Austria, Oekonews journal si Sonnenzeitung journal, Holler
Communications; Ovidiu Mihail Stanga; Romania, Postul Radio
Romania International; Doina Drgu, Romania, Constelatii
diamantine; Simeon Stoyanov Manolov, Bulgaria, BAAT; Mihail
Rumenov Mihov, Bulgaria, Odysseia-in Ltd; Marinela Preoteasa,
Romania, Scurt Circuit Oltean, Ed. CuArt; Babun Daniel Laurian,
Romania, Radio Resita; Judit Doros, Hungary, Npszabadsg,
www.nol.hu; Ioan Vlcan, Romania, TVR Craiova; Mihai
Roxana Luiza, Romania, TVR Craiova; Georgi Vasilev Vuchev,
Bulgaria, Bulgarian News Agency BTA National Pressclub;
Kamelia Georgieva Vucheva, Bulgaria, Weekly newspaper 7
POST, University newspaper and radio ALMA MATER, Sofia city;
Antoaneta Aleksandrova Nenkova-Lalova, Bulgaria, Deutsche
Welle Radio Bulgarische ; Dumitru Constantin, Romania,
Representative of: Top Business Bucuresti & Tribuna; Gheorghe
Spori, Romania, Revista ROMNIA TURISTIC; Nikolay
Hristov Petrov i Evtim Stefanov, Bulgaria, Agency for regional
development and business center Vidin, Executive director and
Project Manager; Eleonora Vasileva, Bulgaria, Agency for regional
development and business center Vidin, Project coordinator for
Bulgaria; Silviu Bratu, Romania, ARIES-Oltenia - Romanian
Association for Electronic and Software Industry Oltenia, Project
coordinator for Romania; Ionel Dumitrescu, Romania, PLIMM-
Calafat - The Local Employers' Association for Small and Middle
Enterprises, Manager of PLIMM Calafat; Cristina Predan,
Romania, PLIMM-Calafat - The Local Employers' Association for
Small and Middle Enterprises, Project coordinator; Marian
Mladenov , Bulgaria, Agency for regional development and
business center Vidin, Tourism expert.
ntr-un climat de colaborare, de nvtare reciproc a
cuvintelor uzuale ale limbilor trilor reprezentate n caravan, ct si
a jocurilor populare specifice fiecrei tri reprezentate, cu
ncrctur intelectual si spiritual de calitate, excursia este unul
dintre succesele proiectului.
Dumnezeu ne-a dat bogatii pe care nu trebuie s le
ignorm. Orice piatr, orice grot, orice pester, orice lac mic sau
mai mare, si are rostul n marele peisaj si oamenii sunt bogati toti,
dar nu ntotdeauna reusesc sa aibe buzunarele lor pline si cu bani, ca
o consecint a detinerii acestui dar geografic, cosmic, ceresc,
dumnezeiesc, cum vreti s-i spuneti.
Pag.3
Drobeta-Turnu Severin, n Parc
Periplul a nceput din frumosul oras romnesc: Drobeta-
Turnu Severin. Vremea ne-a surs tot timpul, toate cele 10 zile de
excursie, din 3 septembrie pn n 12 septembrie, inclusiv, am fost
primiti de localnici la fel: cu bratele deschise, cu zmbet sincer si
mare bucurie sufleteasc, peste tot unde am fost cazati,la conferinte ,
mese, activitti artistice , pur si simplu: ne impresionau. Precum
marii preoti, peste tot, primarii oraselor si comunelor, satelor prin
care a trecut si oprit caravana, ne-au destinuit din bogtia zonei lor,
din obiceiurile lor, ne-au prezentat locurile cele mai pitoresti si mai
rentabile pentru cazare si mas, locurile cele mai minunate turistic,
ne-au primit cu mncrurile lor cele mai savuroase si mai renumite.
Echipele de teatru din zon, ansamblurile reprezentative de cntreti
si dansatori s-au strduit cu mult druire artistic s ne conving de
cstigurile sufletesti, si nu numai, ce le-am avea dac i-am vizita
mai des.
Caravana jurnalistic, a strbtut cu foarte mare curiozitate
pentru pasul urmtor si cu mare ncntare fat de drumul deja fcut,
un itinerar de invidiat si apreciat de turisti: Drobeta -Turnu Severin,
Eselnita, Orsova, Cetate, Calafat, Vidin, Belogradchik, Kozlodui,
Oryahovo, Nikopol, Svistov, Dve Mogili ( Pestera Orlova Chuka),
Ruse, Tutrakan, Srebarna, Silistra, Clrasi, Mcin, Tulcea.
Drobeta-Turnu Severin, Hotel Continental(***)
Foto din Drobeta-Turnu Severin Porile de Fier
Aprobarea acestui program e un mod practic de a
demonstra celor interesati cum se mbin utilul cu plcutul, n
folosul celor care au nevoie de dezvoltare economic, de aparitia de
noi locuri de munc, de noi cldiri, parcuri, locuri de agrement n
interes turistic sau economic.
Dintre jurnalisti, cei mai multi, au parcurs cte 20-30 km pe
bicicleta de curse, sau cu caiacul au spart Dunrea n dou pentru a
o cunoaste mai de aproape. Toti ne-am bucurat, dup optiune, de
mersul cu bicicleta de curse, caiacul, barca ct si cu vaporul.
Curiozitatea cititorului cred c a fost ndeajuns de alimentat, nct
cred c e momentul s aflati detalii despre itinerariu.
Aduc spre satisfactia ochiului cititorului cteva imagini din
acest periplu pe Dunre, prezentndu-v , simultan, n acest scop,
programul dup care a decurs excursia, un program gratuit pentru
jurnalistii invitati.
Drobeta-Turnu Severin a fost punctul geografic START n
cazul Promotional Danube Tour, cu cazare si mas la Hotelul
Continental, hotel de trei stele . Asa cum era de asteptat, seara,
03.09.2011, prima sear din Promotional Tour Danube a fost
prima conferint de pres cu prezentarea obiectivelor programului
final aprobat si cunoasterea membrilor caravanei jurnalistice (o
parte dintre acestia).
Frumosul municipiu de pe Dunre ne-a primit cu
frumusetile sale, iar vremea excelent pentru turism ne-a ajutat s
cunostem tot ce era propus n program. Imaginile elocvente v aduc
la cunostiint frumusetea turistic a acestui mare oras al Romniei,
port la Dunre.
* 04.09.2011 * Vizitarea orasului Drobeta-Turnu Severin ne-a
deschis apetitul turistic pentru ceea ce avea s urmeze.
Vizita Calafatului ne-a adus bucuria cunoasterii rezultatului
lucrului n echip al organizatorilor din Calafat, coordonati de dl.
Ionel Dumitrescu, PLIMM-Calafat - The Local Employers'
Association for Small and Middle Enterprises, Manager of PLIMM
Calafat si felul n care primarul orasului depune eforturi sustinute
de toti angajatii pentru gospodrirea orasului , n scop turistic .
Muzeul de Art Calafat
Imaginile Primriei si Muzeului de Art cred c v spun
acelasi lucru, totul era ngrijit, mai mult, Calafatul poate fi numit
orasul trandafirilor, datorit prezentei acestora peste tot, pe strzile
orasului, prin grdini de institutii si case particulare.
La primria din Calafat, la prnz, o nou conferint de
pres cu oficialittile si oamenii de afaceri din zon, care ne-au
vorbit despre oportunittile de cazare si mas pentru turisti,
obiectivele turistice ale orasului si mprejurimilor. Aici, naintea
conferintei de pres din Primria orasului Calafat, am fcut
cunostiint si cu jurnalistii care s-au atasat caravanei, pe drum.
Calafatul are si el legendele sale.
Pag.4
Conferin de pres, 4.09.2011, n Primria Calafat
<=
Fntna Baba Lupa este situat n
nordul oraului Calafat, pe malul
Dunrii, este i n prezent folosit
de localnici ca fntn cu ap
potabil..
Toponimul Baba Lupa i toponimul
Acalia, denumirea unui ostrov la
20 km aval de localitatea Calafat,
ne aduc informaii despre
practicarea cultului lui Hercule n
spaiul respectiv. Textul lui I.
Kiriac - Mythologie, pag.186-187,
se refer la semnificaia acestora.
Detalii n: http://www.calafat.go.ro/ist_baba_lupa.htm
Seara, Pensiunea Steaua Dunrii ne-a adunat la o nou
conferin de pres, iar artiti locali, din Ielnia, naintea cinei, ne-
au demonstrat miestria lor artistic.. Masa, mai mult dect
ndestulat, am suportat-o cu greu, cu toii, dar gazdele nu trebuiau
jignite, totul foarte bine preparat, proaspt, mult i foarte gustos.
Cu aceast ocazie am aflat c locuitori ai Orovei, Calafatului,
Drobetei- Turnu Severin organizeaz aici srbtoriri ale
majoratului i se simt excelent cu ocazia frumoaselor revelioane de
Anul Nou, organizate aici: un loc romantic, pe umrul Dunrii.
Harta Judeului Mehedini
Eelnia, Pensiunea Steaua Dunrii, Piscina
Acum, ncepnd cu 5.09.2011, dimineaa, fceam
cunotiin cu programul propriu-zis, cltoriile cu bicicleta de
curse, cte 20-40 km/zi, au fost suportate destul de uor de unii
dintre jurnaliti.
naintea unei curse de ciclism, la Cazane, J. Mehedini
S nu uitm c facem cunotiin i cu caiacele care vor fi
de acum n colo o atracie special, mai ales pentru jurnalitii mai
tineri. Emoia pericolului, cu fiecare val ctigat, cretea
adrenalina i da farmec programului i Dunrii.
.
La Steaua Dunrii, 04.09.2011
Urma ca n seara urmtoare, de 5 spre 6 septembrie 2011 s
fim cazati la Bononia, n Vidin, pe pmnt bulgresc.
Caravana se bucura de peisajul de la Cazane si de
impuntoarea imagine a lui Decebal, care parc special Decebalus
Rex apr aceast parte a Romniei, din strfundurile istoriei pn
n zilele noastre. Eram numai la nceputul periplului si totul se
anunta palpitant si foarte interesant.
Pag. 5
Decebalus Rex, n fundal
Asa cum am scris putin mai nainte, seara ne-am bucurat
de ospitalitatea de la Steaua Dunrii.
*05.09.2011* Vizitarea Mnstirii Sf Ana si admirarea
Orsovei erau prti integrante din program.
NOT :
Cu o mic abatere de
la traseu se poate vizita i
Mnstirea Maglavit , unde
localnicii povestesc mndri
despre Petrache Lupu i
legenda despre rectigarea
darului vorbirii prin credin,
cu ajutorul lui Dumnezeu !
Orova (ntre Drobeta-Turnu Severin i Bile Herculane)
n afar de frumoasa vizitare a Calafatului, organizatorii
ne-au mai pregtit o surpriz : ntlnirea cu poetul Mircea Dinescu,
acas la el, adic la ferma sa de la Cetate, la
conacul su. nsusi poetul ne-a ntmpinat,
vesel si n calitate de o foarte bun gazd.
( A devenit un obicei al zonei ca
srbtorile importante s treac si pe la
Cetate, pe la Conacul poetului Mircea
Dinescu, care este si un vestit maestru si n
arta culinar.
Astfel, cu ocazia Zilelor Craiovei din
acest an, un numr remarcabili de olteni, de
craioveni, printre care si jurnalisti, au
Mircea Dinescu, 05.09.2011 srbtorit Zilele Craiovei, n ziua de
28.10.2011, la Cetate, la ferma poetului.)
Dup aceast mic informatie la zi, revenind la P.T.D,
am fost primiti de maestul Mircea Dinescu, cu un picnic pe cinste,
stropit cu buturi din crama poetului. Mncarea si butura au
dezlegat limbile jurnalistilor si poetului nsusi.
A nceput s devin obisnuit organizarea de festivaluri
gastronomice la Cetate si tabere pentru artistii plastici, care si-au
lsat amprenta n decorul de la Conacul din Cetate.
Imaginile ncearc s v pun n tem cu aceste lucruri.
Cu poetul Mircea Dinescu, Cetate, 05.09.2011
Fiind perioada pregtirii conservelor de toamna, la Conac
se muncea de zor. Poetul controla si coordona tot ce se pregtea
pentru iarn, retetele sale trebuiau respectate ntocmai.
La Cetate, la Conacul poetului Mircea Dinescu
ntlnirea cu maestrul Mircea Dinescu a fost un moment
mult apreciat de toti jurnalistii caravanei, deopotriv romni si strini.
Pag.6
Unii dintre noi, ca scriitori, am apreciat cu att mai mult
acest punct din program.
De acum, Dunrea ne astepta, zmbitoare si luminat de
razele puternice ale soarelui, s o traversm cu bacul, s ne bucurm
si de frumusetile de pe pmntul bulgresc.
Din cauza secetei apa Dunrii se mai evaporase dar se putea
totusi trece usor spre Vidin.
Seara, caravana jurnalistilor era deja n Vidin, cu autocar
si masinile cu bicicletele si caiacele, cu tot materialul auxiliarneces
ar
acestui periplu. Hotelul Bononia avea s fie casa noastr pentru
aceast noapte. Dup ce ne-am tras sufletul, flmnzi de nou si de
frumos, am pornit s cucerim Castelul baba Vida cu zidurile sale
de fortreat renumit de cnd se stie c a fost construit.
Vidin, Castelul Baba Vida, 05.09.2011
n interiorul zidurilor puternice, muzeografii amenajaser
interioare care aminteau de vremurile istorice si obiceiurilor
omenesti, strvechi.
Frnti de oboseal am savurat totusi programul de dansuri
traditionale al formatiei Dunav.
Am nvtat de la vecinii nostri bulgari ca este foarte
sntos ca, indiferent de ora mesei, s fie servit o salat bogat n
legume, un putin brnz chiar, cam cu 10-15 minute nainte de
restul meniului. Aceasta ne ajut s nu avem probleme cu silueta
chiar dac masa este foartwe bogat n proteine, dulciuri si fr grij
se poate consuma si alcool.
La Hotel Bononia, Vidin, 05.09.2011
Va urma....
http://scienceworld.wolfram.com/physics/Smarandach
eHypothesis.html :
Smarandache (1998) proposed that as a consequence
of the Einstein-Podolsky-Rosen paradox, there is no
speed limit in the universe (i.e., the speed of light c
is not a maximum at which information can be
transmitted) and that arbitrary speeds of information
or mass transfer can occur. These assertions fly in the
face of both theory and experiment, as they violate
both Einstein's special theory of relativity and
causality and lack any experimental support.
It is true that modern experiments have demonstrated
the existence of certain types of measurable
superluminal phenomena. However, none of these
experiments are in conflict with causality or special
relativity, since no information or physical object
actually travels at speeds v > c to produce the
observed phenomena.
Smarandache, F. "There Is No
Speed Barrier in the Universe." Bull. Pure Appl. Sci.,
Delhi, India 17D, 61, 1998.
http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/NoSpLim.htm.
Smarandache (1998) a propus, ca o consecint a
paradoxului Einstein-Rosen-Podolsk, c nu exist
nicio limit de vitez n univers (de exemplu, viteza
luminii c nu este un maxim la care informatiile pot fi
transmise), precum si faptul c vitezele de arbitrare
transfer de informatii sau de mas pot s apar.
Aceste afirmatii ar acoperi att teoretic ct si
prin experiment, astfel cum acestea ncalc
teoria deosebit att a relativitatii lui Einstein
ct si a cauzalittii, lipsite de orice suport
experimental.
Este adevrat c experimentele moderne au
demonstrat existenta unor anumite tipuri de
fenomene msurabile superluminal. Cu toate
acestea, nici unul dintre aceste experimente nu
sunt n conflict cu cauzalitatea sau teoria
relativittii speciale, deoarece nici un obiect
fizic, sau informatii de fapt, nu circul cu viteze
v> c pentru a produce fenomenele observate.
Biblioteca Public Oreneasc Blceti,
Vlcea ( se afl n cldirea Casei de cultur)
Adresa: Str. Policlinicii nr. 1, Blcesti, cod
245400
Tel.: 0756/034364
Fax: 0250/840352 (Primrie)
Scurt Circuit Oltean, nr 1/ octombrie 2011/ pag. 7
Pag. 8
Sptmna european a IMM -urilor a promovat antreprenoriatul n Europa :
20 27 septembrie 2011
Caravana RO4 EUROPE SME WEEK 2011 !!
ntr-o atmosfer de lucru, cu participarea reprezentantilor implicati n acest proiect Cofinantat din Fondul
Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013, prin
personalittile care au luat cuvntul, s-a demonstratc se investeste n oameni!
- Se realizeaz o corelare a fortei de munc cu cerintele pietei n Regiunile Sud-Vest Oltenia si Nord-Vest
(CORE)
- Au luat cuvntul: Florin Jianu, Preedinte CCMP Europroject si a prezentat RAPORTUL DE
CERCETARE, 2011, relativ la CORE, din publicatia cu acelasi nume editat n cadrul proiectului
CORE, DETALII PE www.fseromania.ro
- Din cercetrile statistice fcute s-a constatat c:
a) aproximativ 35% dintre someri au efectual activitti de munc nenregistrate legal;
b) Aproximativ 75% someri n+au participat niciodat sau au participat o singur dat la un interviu
c) Trebuie schimbat atitudinea raportat la vrsta celor care se angajeaz. Este nevoie de: experient n
domeniu, pregtire de specialitate , calitti care nu pot fi compensate de entuyiasmul si dorinta de a avea
un loc de munc ale tinerilor ( numai cu aceste calitti!)
d) S-a constatat c peste 80% angajatori nu se tem s aduc n ntreprindere someri cu: experient, nivel
ridicat de educatie, cu abilitti practice; intereseaz mai putin cunostitele de lb. Strine si capacittile de
comunicare ale angajatului, la moentul angalrii;
e) S-a constat c aproximativ 80% dintre angajatori au propus sub 9 angajati spre disponilizare, iar primii
Evenimentele s-au desfurat dup urmtorul
program:
20 Septembrie Rmnicu Valcea - la sediul Camerei
de Comer i Industrie Vlcea, strada Regina Maria nr. 7,
ora 11.0
21 Septembrie - Craiova la sediul IPA CIFFAT, strada
tefan cel Mare nr. 12, ora 11.00.
22 Septembrie Trgu Jiu la sediul Universitatatii
Constantin Brncui, sala Rectoratului, ora 11.00.
23 Septembrie Slatina la sediul Patronatului
Tinerilor ntreprinztori din Regiunea Sud-Vest Oltenia,
ora 10:00, Strada Aleea Lalelelor, nr.2
27 Septembrie Drobeta Turnu Severin la sediul SC
TRANSGHEPARD SRL, Str. Brncoveanu nr. 191, ora 11:00, .
n ziua de 23 Septembrie, 2011 Slatina la sediul Patronatului
Tinerilor ntreprinztori din Regiunea Sud-Vest Oltenia,
ora10:00, Strada Aleea Lalelelor, nr.2 (EUROPROJECT):
disponibilizati sunt cei necalificati;
f) Internetul joac un rol important n bursa angajrilor;
g) n momentul de fat este nevoie de: electricieni,
masinisti, sudori... a trecut momentul angajrilor n
domeniul serviciilor si comertului, acum se merge n trent
ascendent n dezvoltarea industriei;
h) n momentul actual ne confruntm cu situatia c unii
caut un loc de munc, iar altii caut s angajeze oameni
ct mai pregtiti profesional, prin CORE se fac eforturi s
fie aduse fat n fat cele dou categorii, si s se rezolve
angajarea omului potrivit la locul de munc potrivit.
Au luat cuvntul:
- Daniel Brbulescu, deputat PDL, Olt apreciaz
c exist preocupri pentru micsorarea numrului
somerilor;
- Lupu Petre, dir. Prefectura Olt face referire la
relatia nvtare motivare, n cazul angajrilor eficiente;
- Cristinel Crloganu, dir. adj. AJFOM subliniaz
c vrsta nu mai conteaz, si c se bucur de aparitia
unui furnizor de formare a fortei de munc, n judetul Olt,
zona Oltenia,
- Duru Nicu, ALRO Slatina, partener: Toti sunt
importanti n acest proiect, CORE este un exemplu de
bune practici n pregtirea forteide munc si rezolvarea
problemei somerilor
- Augustin Fenean, Asociaia Patronilor i
Meseriailor Cluj, cea mai veche din tar si din europa,
nfiintat n 1871, domnia sa a zis c a vzut cum se
lucreaz n alte tri pentru pregtirea fortei de munc,
lucru care a ajutat foarte mult n activitatea sa si n
deciziile ce le-a luat n acest sens;
- De remarcat a fost prezenta tinerei Neli Ciobanu,
expert asistent coordonator Pirelli Tyres, Romania, din
al crei expozeu liber subliniez: Locuri exist dar nu
exist specializati pentru acestea.
- Lorena Mateescu, Camera de Comer Vlcea, a
venit cu invitaie din partea Enterprise Europe
Newtork si pentru persoane fizice n vederea: gsirii de
parteneri de proiecte, cooperrii comerciale; sustinerea
participrii la diverse experimente; sprijinirea punerii pe
piat a ideilor noi; sprijinirea n folosirea legislatiei,, a
declarat dumnealor reprezint GHISEUL la care se poate
apela oricnd pentru
rezolvarea tuturor problemelor din viata si existenta
ntreprinderilor si activittilor persoanelor fizice.
Slatina, orasul vechi, 2011
n legtur cu intentia unei companii, n general, de a
angaja sau nu someri, n cazul rspunsului cu Da, lA
NTREBAREA: Cum apreciati competentele profesionale
ale acestora, s-a obsinut urmtorul rezultat:
Foto de la intrunirea din 23 sept 2011, Slatina
Variante de
rspuns
Numr Procent
Foarte bune 6 7,2
Bune 22 21,7
Satisfctoare 53 55,4
Nesatisfctoare 1 1,2
Nu pot aprecia 2 2,5
Nu rspund 16 12,1
Pag. B
n ziua de 29.09.2011, orele 9, REALITATEA TV a
anuntat pe Mircea Crtrescu si Andrei Pleu, ca fiind
nominalizatii Romniei la Premiul Nobel pentru literatur, din
acest an si c se pariaz pentru posibilul cstigtor pentru unul
dintre cei doi candidati.
Am trimis Realittii TV un email pentru ntregirea
informatiei date, cu numele celui de al treilea romn
nominalizat de Academia DacoRomn pentru Nobel n
literatur, cu numirea linkurilor care ne dau aceast stire. Cel
de-al treilea nominalizat pentru Nobel n literatur este scriitorul
si cercettorul n matematici Florentin Smarandache,
actualmente prof. univ. la College Gallup, New Mexico, USA.
Florentin Smarandache este unicul fiu al Mariei si al lui
Gheorghe Smarandache din Blcesti, Vlcea.
Adaug si aici adresele de net n sprijinul afirmaiei mele:
http://www.noidacii.ro/Noi,%20Dacii!%20nr.53,%202011/Stud
ii%20si%20cercetari.pdf ;
http://htmlimg4.scribdassets.com/4bjqj1swqosn39x/images/1-
3d16b67e8c.png ;
http://www.scribd.com/doc/45436600/Academia-
%E2%80%9ETelesio-Galilei%E2%80%9D-sustine-
nominalizarea-lui-Florentin-Smarandache-la-Premiul-Nobel-
pentru-Literatura;
http://www.alfanews.ro/tag/academia-daco-romana ;
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articlevi
ewdetail&ID=9949
Impotant!
Laureatul Nobel pentru literatura, 2011, este suedezul
Tomas Transtrmer (n.15.04.1931)
Prof. Ion Ptracu, C. N. Fraii BuzetiCraiova,
Romnia
Fizicienii de la CERN au descoperit recent, n mod
experimental, c particulele neutrino circul cu o vitez
mai mare dect viteza luminii!
Prin experimentul denumit OPERA, oamenii de
stiint au trimis dusuri de particule neutrino de la
Laboratorul CERN din Geneva, Elvetia, la Laboratorul
INFN din Gran Sasso, Italia, si au observant c particulele
neutrino au circulat subteran pe distanta de 730 km cu o
vitez mai mare dect viteza luminii.
Dr. Antonio Ereditato de la Universitatea din
Berna, liderul echipei stiintifice a experimentului OPERA,
a fcut publice rezultatele si a invitat oameni de stiint din
toat lumea s discute aceste rezultate uimitoare.
Exist medii prin care lumina circul mai ncet
dect unele particule, de exemplu n ap si n ulei, dar nu
n vid.
De asemenea, sunt cunoscute fenomene
supraluminale precum velocitatea fazei unei unde si
velocitatea de grup a unei unde, dar in aceste cazuri nici o
informatie sau energie nu circul cu vitez mai mare dect
cea a luminii.
n mod similar sunt undele-X a cror velocitate
supraluminal a vrfului este un fenomen tranzitoriu, ns
frontalele undelor se misc cu viteza c (Maiorino si
Rodrigues, 1999).
La Stiri, pe 22 septembrie, 2011, n site-ul
LiveScience.com, se afirm c dac aceste rezultate sunt
reconfirmate, atunci legile fizicii trebuie s fie rescrise:
http://news.yahoo.com/strange-particles-may-travel-faster-
light-breaking-laws-192010201.html.
Pag. |B
Profesorul romn Florentin Smarandache, de la
Universitatea New Mexico din Statele Unite, dedusese
particule circulnd cu viteze mai mari dect viteza luminii
ntr-o lucrare publicat, numit There is no
speed barrier in the universe [Nu exist nici o barier de
vitez n univers], n anul 1998, ca o extindere a unui
manuscris din 1972 pe care l-a prezentat la Universitatea
din Blumenau, Brazilia, ntr-un tur de conferinte despre
Paradoxism n Literatur si Stiint n 1993.
Articolul su se bazeaz pe Paradoxul Einstein-Podolsky-
Rosen (1935), pe o lucrare a lui Bohm (din 1951) si pe
Inegalittile lui Bell (1964).
Pentru prezicerea sa privind particulele care au o
vitez mai mare dect viteza luminii (numit Ipoteza
Smarandache) si pentru initierea
Logicii/Multimii/Probabilittii Neutrosofice (care
reprezinta astzi n mod respectiv cea mai general
logic/multime/probabilitate), Dr. Florentin Smarandache
a primit Medalia de Aur pentru Stiint acordat de ctre
Academia Telesio-Galilei la Universitatea din Pecs,
Ungaria, n anul 2010.
n Enciclopedia de Fizic este inclus ipoteza
Smarandache, dar criticat:
http://scienceworld.wolfram.com/physics/Smarand
acheHypothesis.html
Ea se enunt astfel:
- S presupunem c un proces fizic produce o
pereche de particule complementare [n englez
entangled particles] A si B (avnd caracteristici
opuse sau complementare), care se deplaseaz n
directii opuse si, cnd ele sunt la distant de
miliarde de mile una de alta, msurm particula A;
deoarece particula B este opus, actul de a msura
particula A n mod instantaneu ne spune
caracteristicile particulei B; deci, informatiile au
circulat ntr-un fel sau altul ntre A si B cu o vitez
mai mare dect viteza luminii; prin urmare, se
poate extinde Paradoxul Einstein-Podolsky-Rosen
si Inecuatiile lui Bell, si se poate afirma c viteza
luminii nu este o barier a vitezelor n univers;
- chiar mai mult, se pot construi orice viteze, chiar
viteze mai mari dect viteza luminii (c), prin
msurarea particulei A la intervale variate de timp;
- de asemenea, informatia de la particula A la
particula B se transmiste instantaneu (deci, nu
exist o barier a vitezei n univers).
Desi fenomenele privind viteze mai mari dect viteza
luminii vin n contradictie cu Teoria Special a
Relativittii (1905) a lui Einstein care previne transmiterea
de informatie, energie sau mas (real) la vitez superioar
lui c, Smarandache (1993) a considerat c fenomenele
supraluminale nu violeaz principiul cauzalittii, nici nu
produc cltorii n timp, si nici nu este necesar energie
infinit pentru ca o particul s circule cu vitez mai mare
dect viteza luminii.
Bibliografie:
1. Einstein, A.; Podolsky, B.; and Rosen, N. "Can
Quantum-Mechanical Description of Physical
Reality Be Considered Complete?" Phys. Rev. 47,
777-780, 1935.
2. Bohm, D. "The Paradox of Einstein, Rosen, and
Podolsky." Quantum Th., 611-623, 1951.
3. Bell, J. S. "On the Einstein-Podolsky-Rosen
Paradox." Physics 1, 195-200, 1964.
4. Smarandache, Florentin, "There Is No Speed
Barrier In The Universe", Bulletin of Pure and
Applied Sciences, Delhi, India, Vol. 17D (Physics),
No. 1, p. 61, 1998;
http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/NoSpLi
m.htm.
5. Maiorino, J. E. and Rodrigues, W. A. Jr. "What Is
Superluminal Wave Motion?" Sci. & Tech. Mag. 2,
Aug. 1999; http://www.cptec.br/stm.
6. Weisstein, Eric W., Smarandache Hypothesis,
The Encyclopedia of Physics, Wolfram Research,
http://scienceworld.wolfram.com/physics/Smarand
acheHypothesis.html.
7. Clara Moskowitz, Strange Particles May Travel
Faster than Light, Breaking Laws of Physics, in
LiveScience.com, 09/22/2011,
8. http://news.yahoo.com/strange-particles-may-
travel-faster-light-breaking-laws-192010201.html.
26 septembrie 2011
Rugmintea din urm
De Nicolae Topor
nd voi muri, v spun umil,
S-mi dai un telefon mobil,
Ca s v sun din cnd n cnd,
La mine s venii pe rnd.
C
Pag. ||
Al. Florin ene: Cnd valorile pentru care lupt un
ziarist se cristalizeaz ntr-o adevrat lume istoric,
atunci acel ziarist s-a integrat n menirea sa
Al. Florin Tene, Presedintele LSR,
interveviat de Mariana Cristescu
- Domnule Al. Florin Tene, sunteti jurnalist profesionist,
acreditat international (la Bruxelles), deci as putea s m
adresez n formula Stimate coleg, fcnd, la rndul meu,
parte din Clubul presei transatlantice. Cineva, cu simtul
umorului, v-a contabilizat articolele de pres, reiesind un
numr de..., dac nu m nsel, 5.799. Fiind din brans,
personal cred c sunt mult mai multe, sufocndu-ne, nu
rareori, avalansa problemelor cu care ne confruntm zilnic.
Iar, n ani, opera creste vertiginos. Cum e s fii gazetar
la Cluj/Napoca, oras care, ca si Trgu-Muresul, are
probleme de exceptional diversitate, inclusiv n privinta
relatiilor interetnice?
- Da, sunt mult mai multe articole.Probabil c cel care le-a
numrat, a contabilizat doar pe cele care abordau
probleme artistice, actiuni culturale, cronici, critic
literar, eseuri, etc. Cu ct comunitatea este mai mare, si
problemele pe care le abordeaz un jurnalist sunt mai
multe. Cnd valorile pentru care lupt un ziarist se
cristalizeaz ntr-o adevrat lume istoric, atunci acel
ziarist s-a integrat n menirea sa. Interesele care nu servesc
un sens ce intereseaz societatea n care triete
jurnalistul sunt pete n menirea acestuia. Parafrazndu-l
pe Cioran, pot spune c tensiunea n istorie, vizavi de
relaiile interetnice, a fost totdeauna fructul spiritului, i
nu al faptei. Nenelegerile acumulate de-alungul istoriei
nu-i au scuz n faa viitorului, fiindc istoria iart prea
mult vremurile.
Spre deosebire de fiul meu, doctor Ionut Tene, istoric de
formatie, eu sunt o fire mpciuitoare i spun c e loc
pentru toat lumea. Lucian Blaga aborda altfel aceast
tem: Iubeste pe aproapele tu ca pe tine
nsuti!.Ciudat: n aceast porunc a moralei altruiste,
egoismul este propus ca exemplu de urmat. Lupta cu
condeiul - arma ziaristului - reuete mai ales acelora
care iubesc mai mult lupta dect succesul. n fiecare
epoc, evenimentele i au propriul lor ritm. Ziaristul care
nu-l sesizeaz, fie c ntrzie, fie c se grbete, se
aseamn cu muzicantul care cnt ntr-o orchestr fr
s urmreasc ritmul general. Ritmul evenimentelor este,
de obicei, mult mai lent dect cred cei nclinati spre
actiune. Lipsa de grab n oglindirea momentului
comport un pericol: s treac viata fr s actionezi, fr
s spui adevrul. ns adevratul ziarist de actiune trebuie
s accepte si acest pericol, pe lng multe altele.
- Suntei scriitor, ai debutat cu poezie din fraged
tineree (la 18 ani!), ai scris dram istoric i romane,
suntei critic literar, avei o familie n care toat lumea
scrie soia i cei doi fii - i, culmea!, se manifest ca
atare, fie ntre coperi de carte, fie pe ecran, i nu de
colo... Cum v simii sub presiunea permanent a
meseriei? Uneori e greu s nu te poi dezlipi de cerneala
tipografic nici mcar la desert...
- mi aduc aminte c prima tipografie pe care am vizitat-o
a fost cea din cartierul Gvana, din Pitesti, pe la vrsta de
16 ani. Atunci am descoperit mirosul de cerneal
tipografic, care mi-a plcut. A fost ca un vaccin ce m-a
fcut dependent de acest iz aductor de lumin. Lumina
tiparului. De atunci am nceput s scriu la ziarul regional
Secera si Ciocanul. Iar cnd am nfiinat cenaclul literar
din cadrul Casei de Cultur din Drgani, eram n clasa
a X-a la Liceul Teoretic din localitate. Am publicat lunar
cronica cenaclului, pe care-l frecventau Virgil Mazilescu,
Dumitru Velea, Nicolae Cochinescu, viitorul procurer de
la Curtea Suprem, Ion C.Vasile, tatl viitorului premier
Radu Vasile, prof. Emil Istocescu care a preluat
conducerea cenaclului pn n zilele noastre, i muli,
muli alii.
Pag. 12
Am, dorit s botez cenaclul cu numele lui Gib
I.Mihescu, cruia i citisem romanele mprumutate de la
fiica acestuia, Ionica, dar Comitetul Raional de Partid mi-a
interzis s-i spun astfel. Abia dup 1966 am reusit s-l
denumesc cu numele autorului Rusoaicei. Mai trziu, la
Baia Mare, pe cnd eram student, am nfiintat, mpreun
cu regretatul poet Vasile Ghenceanu si cu pictorul Mihai
Oros, cenaclul Nord.
Din perioada aceea mirosul de cerneal tipografic
m-a urmrit. n acest context, am ncercat s fiu obiectiv
cu realittile vremurilor si din cauza aceasta am avut si de
suferit. Dac ar exista numai ziaristi si obiective
individuale, ziaristica n-ar mai functiona ca disciplin
aparte. S-ar confunda cu morala. Din moment ce exist
ns grupuri de oameni si obiective de grup de-o valoare
absolut, atunci ia nastere sistemul specific de norme al
ziaristicii, care este independent si adeseori opus aceluia al
eticii. n lumea jurnalistului, fiecare actiune a acestuia
trebuie s aib loc la timpul su. Scrisul jurnalistului este
ntotdeauna o lupt. Iar n lupt cad muli combatani,
nainte de-a rsuna trmbiele victoriei. Jurnalistul trebuie
s accepte riscul de-a fi ucis, uneori i la propriu, n toiul
luptei. Lupta sa const s fie prezent n mijlocul
conflictelor, chiar dac sunt numai de idei. Timpul ucide.
Deci, trebuie s acceptm i moartea adus de timp.
Fiind n Bucuresti, la vrsta de 18 ani, la o scoal
de tehnoredactori am avut ocazia s-i cunosc acas la ei pe
Mihai Beniuc (locuia pe str.Grdina Bordei) si pe Zaharia
Stancu - crora le-am luat interviuri pentru Informatia
Bucurestiului, pe Nina Cassian, pe Miron Radu
Paraschivescu, cu care fceam schimburi de replici
privind configuratia nasurilor noastre, n fat cu o visinat
la Ciresica. Toate aceste m-au fcut s neleg c
infinitul e mai puin mincinos dect finitul.
Suntei oltean, asta chiar e prea de tot, nscut i n
patria vinului la Drgani -, ai fcut coal la Baia
Mare i locuii la Cluj. Cum v-ai acomodat n
Heidelbergul Ardelului? Cum se adapteaz iueala
Dvs. olteneasc spiritului molcom al lumii n care trii
acum?
- Pentru mine a fost mai usor, pe motiv c, din prima zi,
am intrat vitejeste n mijlocul cercurilor nchise si
conservatoare ale intelectualittii clujene. Majoritatea fiind
ardeleni. Pentru sotie a fost mai greu, dar si ea, pn la
urm, a reusit s lucreze la revista TRIBUNA. Din primele
zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor-ef
D.R.Popescu, si am predat poezii. Pe care le-a publicat. De
fapt, eram cunoscut n redacie de ctre Domiian
Cesereanu, Negoi Irimie i C.Zrnescu, fiindc
debutasem n acest sptmnal de cultur n anul 1958,
naintea lui Ioan Alexandru i Nichita Stnescu. Apoi, prin
Aurel Ru, am publicat la STEAUA. Referitor la spiritul
molcom al ardeleanului, pot spune c acesta m-a ajutat s
am o clip de respiratie n drumul meu spre telul urmrit.
Aceast clip de respiratie m-a fcut s am timp n
cutarea unor forme noi n art, care consideram c sunt
demne de orice efort si apreciere. ns, mi-am dat seama,
c nu trebuie confundat valoarea cutrii, lupta pentru a
da natere unei noi forme, cu valoarea estetic a
rezultatului cutrilor. Datorit pasiunii pe care o avem n
cutarea noului, n-am uitat c scopul artei nu este noul, ci
frumosul. Aceast uitare se ntmpl, din pcate, adeseori,
n vremurile noastre. n acest context am observat, dup
1989, o ntoarcere, pe jumtate, a poeziei i prozei spre
clasicismul modern, dup rtcirea pe care au avut-o n
perioada pseudo postmodernismului, care nu spunea
nimic, doar stlcind limba romn. Aceast ntoarcere a
dat semnalul apariiei unui nou curent, pe care l-am
denumit globmodern. Despre apariia acestui curent am
scris prin anul 2000 n publicaiile Oglinda literar i
n Curierul Primriei din Cluj, unde lucram.
- Avei Diploma de jurnalist internaional, oferit de
Comisia European n 1996, Marele Premiu de Poezie la
Uzdin, Serbia, n 2000, Premiul de Poezie al revistei
Poesis - Festivalul Blaga, Sebes, 2000... Lista poate
continua. n consecin, nclin s cred c avei prieteni
buni i puini, i... destui inamici C-aa-i romnul! M
nel?
Pag. 13
-Am prieteni de-o via cu toate c distantele ne despart.
Cum ar fi Dumitru Velea, Mugurel Isrescu, Nicolea
Cochinescu, prof. Emil Istocescu (biograful lui Gib I.
Mihescu ), singurul care mi mai comunic
evenimentele din oraul natal i facem scvhimb de cri
i informaii. Aici la Cluj-Napoca, mi-am fcut destui
amici, iar pe dusmani nu-i bag n seam.Unii i-au cerut
iertare c au greit fa de mine i familia mea, cum a
fost colonelul de securitate Velea, care ne-a anchetat
pentru motivul c am trimis o scrisoare lui Adrian
Punescu n care l criticam pe Ceauescu c
nfometeaz poporul roman. n urma acestei scrisori,
soia a fost dat afar din serviciu. Dar a nimerit mai
bine dup aceea. Vorba romnuluitot rul spre
bine. La fel fostul preedinte al filialei Cluj a US, care
mi era amic, i-a cerut iertare pentru c m-a exclus,
dndu-i seama c a greit nscenndu-mi un plagiat.
Acum mi-a rmas a-mic. Cnd, de fapt, eu respectasem
canoanele intertextualitti, metod folosit de opzecisti.
Dar motivul era cu totul altul. Deranjasem pe fostii
securisti si colaboratori ai odioasei institutii din
Uniunea Scriitorilor. S-au confirmat mai trziu cele
spuse de mine. Acest lucru l-am spus cu alt ocazie.
Despre toate acestea s-a scris, ntr-o carte despre mine,
autor fiind scriitorul hunedorean Petre Biru, intitulat
Al.Florin ene sau literatura ca mod de via. Dup
trecerea anilor mi dau seama c proverbul n orice
ru e i un bine se adeverete n lumea realitilor de
azi. Altfel nu mai nfiinam Liga Scriitorilor, cu scopul
de a democratiza lumea scriitoriceasc, aa cum se afl
n toat Europa. i cum am vzut i n Belgia, unde am
avut o burs din partea UE. Numai la noi a mai rmas
acest partid unic - U.S.R. -, precum Partidul
Comunist Romn, de trist amintire.
- Suntei preedintele Ligii Scriitorilor Romni, deci
nu m mai pot adresa cu formula Stimate coleg!,
ci cu acea de Stimate maestre!. Cred c aa se
cuvine unei persoane care a nfiinat o puternic
replic a Uniunii Scriitorilor din Romnia,
acaparat pe criterii pe care prefer s nu le abordez
aici. Exist 31 de filiale n ar i n strintate.
Povestii-mi ceva despre Lig i despre rezultatele ei
-S scriu despre activitatea Ligii n tar si strintate
mi-ar trebui zeci de pagini. Chiar mai mult dect prefata
pe care am scris-o la volumul I al Dictionarului Ligii
Scriitorilor, pe care l-am lansat de curnd. Liga
Scriitorilor Romni s-a nfiinat n 2006, la initiativa a
zece scriitori clujeni, la propunerea mea, cptnd
statut juridic n 8 septembrie 2006. De-alungul anilor
am nfiinat 30 de filiale, inclusiv n Bucureti. Fiecare
filial are cte un cenaclu literar, care organizeaz
interesante actiuni cu cartea, medalioane literar-
muzicale, lansri de crti, festivaluri. O parte dintre
acestea editeaz 12 reviste, din care 9 pe hrtie. Am
organizat anul acesta, n Elveia, Festivalul Arte
Umane, unde au participat scriitori, membrii Ligii i ai
USR, pictori i muzicieni. S-au dat concerte cu
concursul orchestrelor din Elveia. S-a proiectat un
videoclip pe versuri de Titina Nica ene. La Geoagiu,
am organizat Festivalul Interjudeean de Poezie Ion
Budai Deleanu. La Domneti, mpreun cu o fundaie
de acolo, cu revista Pietrele Doamnei i Filiala
Arge, avndu-i ca iniiatori pe scriitorii Gigi Baciu i
Ion Hiru, organizm, anual, un concurs de poezie,
proz scurt, epigrame i pictur. Am editat primul
volum al Dicionarului membrilor Ligii, format A4,
avnd 444 de pagini, n care am cuprins 200 de
membri. Acum lucrm la volumul 2, care va apare pn
n noiembrie. Fiul meu, Ionut Tene, este propietarul
cotidianului Napoca News, care public toate
evenimentele organizate de Lig. El fiind membru
fondator al acestei organizatii scriitoricesti, alturi de
sotia mea, poeta Titina Nica Tene. Unele filiale au
editat antologii, e vorba de cele din Timioara,
Vrancea, Piteti etc., pe lng anuare i revistele
literare cu apariie trimestrial. De curnd avem i o
editur n cadrul Filialei din Timioara, condus de
prof.Doina Drgan. n cadrul filialei clujene a Ligii
Scriitorilor, am nfiintat dou cenacluri: unul
functioneaz de mai multi ani si se numeste Vasile
Sav, al crui presedinte sunt eu, iar al doilea se
numeste Artur Silvestri si este condus de profesoara
Antonia Bodea. Prin nfiinarea Ligii Scriitorilor
Romni, am urmrit s promovez scriitorii din Romnia
profund i tainic, cei care, n tcere, lucreaz fr s
ias n fa pe primele pagini ale publicaiilor, sau pe
ecranele televizoarelor. Am urmrit s existe ntre noi o
armonie colegial., dar de competiie, fiindc, dnd din
coate, cum mai fac unii scriitori din US, nlturnd un
coleg, creznd c vor nainta astfel pe scara valorilor, se
nsal. Numai Dumnezeu, timpul i istoria ne vor
judeca. Exist o miscare secret a crtilor pe rafturile
bibliotecilor. Majoritatea din ele, cu trecerea anilor, trec
pe rafturile din spate, acoperite de colbul uitrii, chiar
dac autorii lor au dat din coate, lovind colegul pentru a
iesi n fat. Unii din ei, colabornd cu Securitatea, au
schimbat destine, au ruinat familii, beneficiind de
avantaje. S-au vndut pe doi arginti. Nicolae Iorga avea
o vorb: Prostia e ca noroiul; cu ct se zbate cineva
mai mult, cu att se afund mai adnc.
Pag . 14
- tiu c Filila din Iai, sub ndrumarea Dvs., are o
realizare excepional: un dicionar enciclopedic ce
ajunge acum la al 48-lea volum, semnat de dl Toni
Dru. Este evident c la Lig se lucreaz. V vd i n
teren, mereu, mpreun cu soia Ce nseamn
acas, pentru familia Dvs? Profesia? Pasiunea pentru
scris?
- Marea Enciclopedie de la Iai este iniiativa
harnicului Constantin Toni Dru, ns colaborm la
diferite proiecte comune. Acas, pentru mine si familia
mea, nseamn spatiul si oamenii locului n care
regsesc cldur si frumusete sufleteasc, ntelegere si,
ceea ce spunea Cioran, spiritul c omul nu poate creea
dect crezndu-se centrul istoriei. Iar profesia de
scriitor, pentru mine, este copilul durerii, cum scria
undeva Constantin Tsatsos. Fiindc tot ce am mai
frumos n mine s-a nscut din necazuri si durere. La
rdcina fiecrei cri publicate, 47 la numr, se
gsete o ran.Toate acestea mi amintesc de rana care
a nsemnat pentru mine nceputul rodniciei. M-am ferit
si nu le-am luat n seam, ba, mai mult, m-am temut,
de-alungul vietii, de insultele nvluite n elogii. Iar
pasiunea pentru scris am descoperit-o la vrsta de 14
ani si de atunci o mare parte din viata mea activ am
consacrat-o acestuia. Fiindc, de la vrsta aceea, am
neles c Soarele este fcut s ne lumineze, iar stelele -
s ne dea de gndit.
Al. Florin ene, student
- O ntrebare banal, de final? Ce avei acum pe masa
de lucru? -
ntotdeauna am pe masa de scris mai multe proiecte.
Acum o lun am publicat romanul Geamnul din
oglind, care mpreun cu Chipul din oglind,
Insula viscolului i Orbul din muzeul satului,
formaz o fresc dramatic a societii romneti din
secolul trecut. Acum am nceput un al cincelea roman,
care va fi o continuare a acestui proiect. Mai lucrez la
un volum de eseuri si altul de critic literar. Lucrez,
dar un timp nsemnat l dedic problemelor Ligii
Scriitorilor. Sunt constient de ceea ce spunea
Monseniorul Vladimir Ghika: Omul este una dintre
fpturile care se alctuiesc cel mai ncet i care trec cel
mai repede.
- V multumesc pentru interviu, pentru timpul acordat,
si v urez s nu v treceti repede, pentru a v alctui
n continuare opera, n ritmul care aduce bucurie!
Mariana Cristescu
Drgani, Vlcea
Centrul municipiului Drgani
Pag. 15
nc din 1979, odat cu poemul Cifrele au
nceput s vibreze , publicat n "Nzuinte", nr. 26-27,
1980, pe cerul poeziei romnesti si universale, a rsrit
o stea: Florentin Smarandache. Astfel, printele
paradoxismului si trdeaz sensibilitatea si se las
descoperit ca poet.
Culegere de exercitii poetice, de Florentin
Smarandache, poate fi considerat volumul de debut, dac
tinem cont c a aparut n 1982, n Maroc, editie n lb.
Francez, la Editiolls El Kitab, Fs, Maroc, iar n lb.
romn a aprut la Editura Aius, Craiova, 2000.
Florentin Smarandache, ca un zeu al ciferelor si
al geometriei, isi permite s-si ncarce buzunarele
nicidecum cu bani, cu galbeni, cu bijuterii, ca un bogtas
pmntean, ci el foloseste ct vrea si cum vrea cifrele si
figurile geometrice, adevrata bogtie care st la baza
existentei din toate timpurile, ntr-un mod inedit , altfel
dect ceilalti mari poeti.
Deja din 1979, cnd Florentin Smarandache
absolvea facultatea de matematic-informatic, ca sef de
promotie, se exprima sigur pe sine, dezinvolt, datorit
tineretii dar mai ales datorit talentului su literar, de
viitor mare scriitor, astfel poetul este surprins
destinuindu-se cititorului :
mi-am ncrcat buzunarele/cu cifre si ptrate/si am
vslit hoinar/pe strzi
El, zeul -om, poetul, vsleste pe strzi, multimea
oamenilor formeaz o mare de inimi, de ochi, de
sentimente, dar poetul crmaci priceput, o msoar n
lung si-n lat, constient de comoara din buzunare, le
druieste din comoara sa celor din apropiere. Msura
darului se intoarce n cifre, efortul e msurat de omul
simplu, asa a decis zeul-om: c numai pe drumul poeziei
poate s fac darurile potrivie acestei mri de oameni,
acestei multimi, cititorilor:
aruncam cu cercuri si triunghiuri/n multime si ele
rezonau/cu cifre am pavat soseaua iar/sub pasii mei/au
nceput s vibreze/()/s-au convertit n litere/si am
descins pe/drumul poeziei
(CIFRELE AU NCEPUT S VIBREZE / 1979,
"Nzuine" , nr. 26-27, 1980)
Dac aruncm nc o privire la poem, si dup ce-l
citim, constatm c fiecare cuvnt este exact la locul lui,
cu o precizie de chirurg, se nvecineaz exact cu acele
cuvinte care l ajut s formeze un ntreg frumos si
dinuitor.
Aceleasi observatii se pot face despre fiecare
poem n parte, astfel, n poemul urmtor din volum :
A SCRIE SCRIERE, ni-l prezint pe autor putin
teatral, sub influenta lecturilor din marele William
Shakespeare, ca si Cum ar recita n ! ... To be or nor to
be, that is the question A fi sau a nu fi, acesta este
intrebarea ... , dar prin alte cuvinte:cu creierul/n mna
dreapt,/dau o rait/prin suflet.,
dar numai dup ce autorul a strlucit poetic prin
versurile:
Triesc ntr-un singur/cuvnt:/() Scriere
Ca si ntr-o nastere zeiasc a feciorului poem
, sau a fecioarei poezia, poetul prin magia versului ,
ca un iluzionist celebru ne invit s asistm la o
metamorfozare a spatiului mioritic, din laboratorul
viselor sale , prin versuri sigure,, n poemul MIORITA
Coboar ciobanii la ses/direct din
balad./Mioritele se-ntorc la doinele lor si/ sun din
tlngi,/sun din tlngi odele limbii romne./La stn
cinii latr tcerea, tcerea,/tce-/
Coboar ciobanii de pe munti/direct n inimile noastre.
Autorul realizeaz o mbinare inedit ntre:
religie, obiceiuri si puterea banului:Moneda noastr de
schimb/este zborul/Om lng om,/floare lng
floare,/lucrm la Marele Zid Romnesc/de nltare
(Marele zid romnesc)
Florentin Smarandache, prin versuri ca : iat
zborul psrii /inapoi in ou. (MAMA LATIN SI
TATA CEL DAC) sau
De cum s-a deschis expozitia/am intrat pe rnd/n
tablouri,/si cu greu mi aduceam aminte/s mai ies./Am
trit fiecare tablou./mi luasem cu mine/toate
emotiile/ns pn la urm le-am uitat/pe acolo./O parte
din tablouri le-am reprodus/pe retin, iar altele/le-am
mpachetat frumos/Am trit fiecare tablou/ La plecare,
culorile strigau/strigau frenetic dup inim ca/dup un
hot/Si muream/ muream n fiecare tablou. (AM TRIT
FIECARE TABLOU)
Pag . 16
sau Pe bolt stelele merg / in vrful picioarelor
(EMINESCIENI TEl N PALIDE HElVIORAGII ...)
La Florentin Smarandache lumina este cea care
naste Lumina si ridic / poalele n bru. iar de
foarte departe, din adncul sufletului gseste nasterea ca
fiind motivul desprtirilor de mai trziu, inedit mod de a
explica divorturile celor care s-au cstorit din dragoste,
astfel si simt ncet cum desprtirile/ne risipesc.atunci
Cnd un copil alearg de-i iese sufletul / prin urechi.
si reuseste la un capt de crare s mentin armonia
cuplului, dar rece, la rcoare parc ntr-un loc strin
si slbatic : La un capt de crare/ o caban opreste/ n
rcoare. (NASTERE)
La Florentin Smarandache citim versuri n care
se simte frumusetea elementului liric blagian, ca:
mboboceste / grdinita din vale / de copii attia .../ i
noi fntni spm / pentru lumin ( NOI FNTNI
SPM PENTRU LUMIN) ; frumusetea efervescentei
lirice din tablourile lui Salvatore Dali ne ncnt sufletul,
la Florentin Smarandache, prin versuri caS timpul
deschide / fereastra unei clipe / si se uit Ia mine sau
Fuge nprasnic / pe tlpile mele / crarea () Dar
gonesc, gonesc / s prind de mn / timpul. toate aceste
minunate frumuseti lirice umplu de bucurie sufletul
cititorului, vesnic cuttor de frumos.
Florentin Smarandache si n tristete e poet, e nger
care sufere, ca un inger cu aripile rnite: As dori s
zbor, / si aripile de cear se topesc n soare ... dar e
optimist, e un lupttor cu ncredere n el nsusi dar si n
soart Soarta si va spune cuvntul. ../ (Vom tri si vom
vedea ... revedea ... ) () Vor trece luni, pn cnd /
VOI REVENI si / VOI REGSI / DRAGOSTEA
MEA., un idol l mbrbteaz Visul se va mplini. /
Voi nvinge! / VOI NVINGE!! ( SPRE MPLINIRE )
Aceast not optimist a poetului ncurajeaz si
pe cititor ntr-ale sale tristeti... ceea ce nu este deloc ru
pentru lectur, optimismul este absolut necesar epocilor
moderne, unde putreziciunea spiritual te ntmpin din
dimineat si te urmreste ca o umbr, pn noaptea
trziu, iar a doua zi toate neplcerile rencep chiar cu
soneria nvechit a ceasului destepttor...
Sintagme poetice inedite tin cititorul ncordat de
curiozitate si de plcerea scriiturii, pn la sfrsitul
Florentin Smarandache pe un fundal newyorkez din
Sydney, Australia, 2003
volumului, astfel cititorul reuseste s descopere
un poet care-l ntelege si care are suferinte si mpliniri
asemntoare, care l nvat cum s se ridice atunci cnd
cade si cum s zboare atunci cnd simte c picioarele
devin din plumb si vor s-i pedepseasc pornirile
omenesti.
Florentin Smarandache este poetul care reuseste
s-si prind cititorul n mrejele versurilor sale, iar acesta
ca si cum ar fi primit un trofeu, se va bucura pentru
fiecare vers si pentru fiecare sintagm poetic.
Volumul Culegere de exerciii poetice l
recomand pe Florentin Smarandache ca poet valoros, cu
un vocabular bogat, un poet care are foarte multe de spus
semenilor si, prin versuri de foarte bun calitate,
inedite. Ca un ambasador neobosit , ca un nger care
pzeste ceea ce este bun n tara asta, Romnia, neobosit
nsemneaz valorile prin cuvinte care devin : psri,
crri, cntece, zboruri, mncare pentru flmnzi si
fericire pentru ndrgostitii de pretutindni.
Scrisul este hotelul-casa n care se odihneste cel
mai bine poetul Florentin Smarandache si si sftuieste
prietenii s fac la fel.
Cronic de Marinela Preoteasa
Pag. 17
,Iceren din cuvinle -
nulor Andrei Pnve
Aflat n faa standurilor, cititorul i las privirea s
colinde liber, s cerceteze i s hotrasc, ncercnd s
ghiceasc ce se ascunde n paginile crilor expuse, s
intuiasc sub ce copert ori titlu va descoperi bucuria
lecturii, potrivit gusturilor sale. Analizeaz aspectul grafic ,
interpreteaz titlul, ncearc s-i aminteasc numele
autorului i zbovete, nefiresc de mult, asupra denumirii
editurii. i este greu s ia o decizie. n final, eliminnd alte
criterii, se oprete asupra titlului, l recitete i ncearc s-i
neleag semnificaia, convins c ea va fi reflectat n
cuprinsul paginilor, fie ele de proz ori de versuri.
Tcerea din cuvinte este un titlu care-l provoac pe
cititor s caute dincolo de text, dincolo de sensul imediat
raionabil. Este ct se poate de adevrat, pentru c, n acest
volum, cuvintele, versurile ori expresiile folosite, nu
descifreaz ideile, tririle ci, dimpotriv, le ncifreaz. Pentru
a-l nelege pe autor i pentru a ptrunde miezul scrierii sale,
cititorul este nevoit s decodifice simboluri, s sparg coaja
alctuit din elemente noionale, raionabile. Este acel ceva
care ne determin s facem o analogie cu ceea ce ntlnim la
vechile texte cu caracter ezoteric, misteric, n care
arcanele predomin cu lejeritate. n acest sens, poemul
ales s deschid volumul, intitulat Motenire, ne conduce
cu gndul direct la tiina arcanelor prin expresia folosit
n versurile: E nestemata netirbit,/cci ochii fali i
nemiloi/n-au cunoscut ct de cumplit/e strlucirea ochilor
ntori/spre o idee. i suflu peste praf/ cu o rotire de
compas. Aceast rotire de compas este de natur s
ne atenioneze c avem nevoie de anumite chei pentru
a deschide simbolurile ce se ofer n poemul de fa ct
i n altele, aparent pentru toi. Sunt chei potrivite
pentru textele vechilor mituri, iar Andrei Pavel, autorul
volumului Tcerea din cuvinte, pare s ne indice nc
din primul poem aceast direcie.
Astfel, n textul care ne amintete de frumosul
poem al lui tefan Augustin Doina, cruia i este
dedicat, de altfel, ntlnim precizri, fulgerri care
lumineaz n zona unor vechi simboluri. Iat,
crbunele, nestemata netirbit ce conine acea
pur valoare, materialul ce cristalizeaz strlucirea
ochilor ntori spre o idee, ne amintete de simbolul
pietrei filozofale. Iar nverunata ridicare a
crbunelui spre cer (Spre cer, cu mna-am s
ridic,/aprig, cu-nversunare/acel crbune care
mitic/contine-acea pur valoare.) parc red imaginea
mitic a primilor oameni care au primit de la Prometeu,
titanul, crbunele ce coninea focul, el nsui un simbol
al intelectului pur. Tot astfel, frunza fr glas i
copacul amintesc de anticul simbol al crengii de
aur, n posesia creia ar fi trebuit s fie eroii care
nzuiau s se coboare n infern.
Pentru poet utilizarea simbolurilor este o
garanie c versul su va rezista timpului: zresc un
nou vers aternut/ cu
grab-n simboluri cernut,/ pe care timpul nu-l va
roade (Ieri, azi, mine). Acest vers cernut n
simboluri este o ncercare de a fixa n cuvinte, n plan
noional, discursiv, o trire de un ordin superior acestui
plan, o stare superioar care unific fiina, dar n care
ea nu va putea subzista, urmnd s o piard i s decad
la starea obinuit. Trirea superioar este intens,
fecund (Czut sub stea n raze de uitare/ absorb magia
clipei efemere), dar fiina nu poate menine permanent
aceast stare (renunt chiar si la ultimul cuvnt./ S-a
tnguit odat sufletul hoinar). Nu-i rmne dect s o
Pag. |B
fixeze n form poetic, pentru a nu bea din lacul
uitrii i pentru a avea ulterior un suport de anamnez.
Tocmai de aceea pare uneori a se afla n dilem, dac s
foloseasc ori nu versul explicit, lipsit de nuane izvorte
din simboluri: n ce haine ca de gal/ s mbrac pagina
goal?(S scriu, s nu scriu), simboluri care par a-i
da versului o alt dimensiune: iar el n mna sa aspr
tine/ toamna desenat n ptrate (Omul cu braul
retezat), ajungnd pn la aceea care exprim
ncheierea unui ciclu cosmic.
Autorul avertizeaz ns permanent c versul
su, dezvluind inexprimabilul, n aceeai msur l i
nvluie, l oculteaz. Ne atenioneaz, ntr-un fel sau altul
i deloc ntmpltor, s nu ne oprim la lumea cuvintelor,
la planul raionabil, ncrcat de noiuni care se asimileaz
discursiv: Peste priviri, trag perdeaua/ genelor dese, care
ascund/ vorbe mute. (Escapad printre cuvinte). Noi,
cititorii, trebuie s simim ceea ce cuvintele nu pot spune,
adic tocmai esenialul care nu este susceptibil de o
exprimare discursiv, raional; cu alte cuvinte, trebuie s
asimilm tcerea cuvintelor, iar aceasta nu se face prin
raionament, prin analiz, ci intuitiv, printr-o sintez care
unific i care nu ne poate face s depim planul raional
al contiinei obinuite. Poate c tocmai aceasta este
funcia poeziei, de a trezi n cititorul avizat o putere de
contemplare, unitiv, care altfel zace adormit sub
straturile de noiuni sedimentate ntr-o via n care
centrul de greutate cade mai tot timpul pe gndirea
raional. n caz contrar, stelele se sting/ n lumina
rece a versurilor. (Stelele se sting)
Oricum, titlul volumului Tcerea din cuvinte,
deosebit de inspirat, merit scos la lumin, precum
diamantul din crbune, i pentru a face acesta
trebuie s apelm la vechile doctrine tradiionale.
Potrivit acestora tcerea este un simbol al
Principiului suprem, al Absolutului, precum zero-ul
metafizic sau vidul. Zero, vid, tcere sunt
singurele simboluri apte s redea Supremul, s exprime
Inexprimabilul. Pentru c orice cuvnt, orice afirmaie
pozitiv L-ar determina, L-ar caracteriza i, ca atare, L-
ar limita; iar ceea ce conine o limit nu se potrivete
Absolutului nelimitat i necondiionat. De aceea, pentru
cei vechi tcerea era simbolul Supremului, i nu
cuvntul. Urmnd acelai simbolism tradiional,
tcerea este echivalent cu ziua a aptea, cu ziua
odihnei lui Dumnezeu, n vreme ce cuvntul
corespunde celor ase zile ale creaiei. Putem
sintetiza aa: cuvntul este tcerea exprimatDa tcerea
este doar cuvnt nc neexprimat ci i inexprimabilul,
ceea ce nu este susceptibil de exprimare.
n concluzie, prin analogie cu sensul tradiional
prezentat mai sus, se poate spune c volumul de versuri
Tcerea din cuvinte este labirintul pe care trebuie s l
parcurgem pentru a ajunge la inexprimabil, la acele
triri unice pe care poetul le-a parcurs fugitiv,
scotocind n vechi mistere, i pe care forma poetic
le-a salvat de la uitare. S pstrm ns ideea, ca pe un
fir al Ariadnei, c pentru poet Cuvintele rmn cu
toate/n urm, undeva uitate,/n descrnate pulberi de
idei. (Pulberi de idei). Altfel spus, i noi suntem
obligai s nu rmnem la nivelul cuvintelor ci s
intuim, dup puteri, tcerea din ele. Este o tcere prin
care poetul se manifest plenar i se ridic, ambiios,
puternic i senin, ieind din labirintul canoanelor i
abloanelor n care este ferecat poezia romneasc i
nelund n seam avalana versurilor anapoda din
ultimii ani, lipsite de valoare artistic, dar bogate ntr-
un libertinaj de limbaj greu de neles, de acceptat i
asimilat.
Marian Malciu
Membru al Ligii Scriitorilor din Romnia
NOT: Mai mult despre scriitorul Marian Malciu
putei afla din:
http://agonia.ro/index.php/author/0027651/Marian_Malc
iu ;
http://ro.netlog.com/TAUNUL ;
http://dinumbraflacarii.ning.com/profile/TAUNUL ;
www.myspace.com/taunul ;
Editor,
Pag. |B
vnenlin oju, ro(eor univerilnr n 0nledrn
de mnlemnlicn n
Inculnlii de mnlemnlicn i JPrn(ormnlicn n
kniv.
din 0rniovn, cur rincin -
eomelrie Riemnnninnn, ecnl n 0nnndn n
I99I
Despre domnul prof. universitar Valentin Boju,
din
http://pnl.md/index.php?option=com_content&task=
view&id=647&Itemid=1
si din: http://knol.google.com/k/valentin-
boju/valentin-boju/3shp6zxft5g1v/1 aflm c BV este
membru PNL n Canada, v putem da, cu ajutorul primei
adrese de mai sus, chiar cererea de nscriere a domnei
sale n PNL Basarabia, astfel:
Cerere de inscriere in PNL din
Basarabia
Subsemnatul, Valentin Valeriu N. BOJU, doresc
sa devin membru al PNL din Basarabia.
Subsemnatul, sunt nascut in Basarabia, la data de
10 decembrie 1940 (data real, confirmat prin
certificatului de nastere bisericesc), in Comuna Congaz,
raionul Cahul. Data din acte este 18 mai 1940, data la
care Basarabia nu fusese inc invadat de okupantul
sovietic.
In prezent, domniciliez (ncepand din 7 aprilie
1997) la Montreal, Canada, iar din 1940 si pana la 7
aprilie 1997 am domiciliat n Romnia. Sunt cetatean
Romn si Canadian. Coordonate in prezent: 1541
Notre Dame West, app. 11, Montral (Qc) H3C 1L2,
Canada (adresa valabila numai pana la 30 sept 2011),
Telefon: 514-738-7340 ;
basarabeni.canada@gmail.com
Studii :. Liceul Carol (fost N. Balcescu) din
Craiova; Facultatea de Matematica-Mecanica a Univ.
din Bucuresti (unde am fost respins n primul an, fiind
refugiat din Basarabia) si cu Doctoratul n Matematici la
Institutul de Matematic al Academiei Romne, cu
Academician Prof Gh. Vranceanu.
Activitate profesionala: Profesor universitar la
Catedra de Matematic a Facultttii de Matematic si
Informatic a Univ. din Craiova, curs principal
Geometrie Riemannian, venit n Canada in 1997, dar
figurnd pe pozitia mentionat pn n 1999, cnd am
cerut nchiderea acestei pozitii.
Publicaii alese: "The Math Problems
Notebook", Springer-Berlin/Birkhuser-Boston, 2007,
ISBN-13:978-0-8176-4546-5, 246 pgs, cu Louis Funar -
Grenoble; Pb. De Geom. Variet Dfrbile - Ed Tehnica,
Bucuresti, 1978, 238 pgs, cu M. Popescu.
Profesor universitar SPuISBmA (Scoala
Postuniversitar de nalte Studii de Biomatematic si
Aplicatii n francez: EPUHEBA), pe care am
infiintat-o personal, cu aprobarea Ministerului nv. si
Cercetrii, n 1990, si al crei Director/Decan am fost
pn la venirea n Canada, 1997), unde am continuat
principalele activitti ale SPuISBmA, prin succesorul
su montrealez - MontrealTech, pe care l-am nfiintat n
2000 (activat efectiv n 2001; Valentin Boju - director
din 2000 si n prezent), dup modelul SPuISBmA,
MontrealTech unde am obtinut rezultate cunoscute n
lume.
Profesor universitar Director de Teze de
Doctorat in Biomatematica, in cadrul SPuISBmA
[[Medic STANESCU MIHAIL-RELU. Doctorat
sustinut la Universitatea din Craiova, n anul 1997, cu
titlul Mezoarhitectonica structurii lobulare a timusului,
avndu-l conductor stiintific pe prof. univ. dr. Valentin
Boju. Functia Actua a dr Stanescu: Conf.
universitar....]] www.umfcv.ro/stanescu-mihail-relu
Compozitor-Autor de texte musicale-Interpret vocal
(membru SOCAN din 1998 si n prezent; SOCAN = -
"Socit canadienne des auteurs, compositeurs et
diteurs de musique"); voir:
http://knol.google.com/k/knol/Search?q=valentin+boju
Pag. ZB
Distinctii. Ofiter al Ordinului Meritul Cultural,
Categoria H Cercetare stiintifica (( voir Decretul de
decorare precum si pagina Presedintelui Bsescu
http://canord.presidency.ro/Ord.M.Cult.H.xls)),
nmnat n 2004 la Primria Montral, cu mentiunea:
Presedintele Romniei dorind a rsplti meritele
Domnului Profesor Valentin Boju, n semn de apreciere
a contributiei personale la promovarea si pstrarea
credintei crestine, a valorilor stiintei si culturii romnesti
n Canada, confera Ordinul Meritul Cultural in
gradul de Ofiter categoria H Cercetare stiintifica [[
conferit pe 18 sept 2004 in Sala de Festivitti a Primriei
Montreal, n prezenta unor ministri canadieni, cu
certificatul de recomandare al Ambasadorului din
2004 la Ottawa, Prof univ Dr Liviu Maior, fostul
nostru patron n Romnia Ministru al nv. si Cercetrii
]]
Activiti social-politice :
- Am fost n conducerea UMRL (al Dlui Ratiu),
apoi n PNT-CD Dolj si, nainte de plecare, n PNL
Dolj.
-Sunt presedinte al Asociatiei (Comunittii)
Basarabenilor din Quebec
Cu stim,
Valentin Valeriu BOJU,
3 aprilie 2011
Doamnei Vitalia Pavlicenco, Presedinte, PNL din
Basarabia
Pavlicenco Vitalia < vpavlicenco@yahoo.com>
Bun ziua,
Sunt Valentin Boju, nscut n Basarabia la data
de 10 decembrie 1940 (data real, confirmat prin
certificatului de nastere bisericesc) n Comuna Congaz,
raionul Cahul.
Data din acte este de 18 mai 1940, data la care
Basarabia nu fusese nc invadat de okupantul sovietic.
Evident, eroarea nu-mi apartine.
n prezent domniciliez (ncepand din 7 aprilie
1997) la Montreal, Canada, iar din 1940 si pn la 7
aprilie 1997 am domiciliat in Romnia.
Sunt cettean Romn si Canadian.
Doresc s m nscriu n PNL din Basarabia si,
deoarece nu am reusit s gsesc un formular tip de
nscriere la pagina
http://pnl.md/index.php?option=com_content&task=
view&id=5&Itemid=67 , obtinut actionnd butonul
Cerere de aderare la PNL (din pagina http://pnl.md/
), anexez ca ATTACHMENT o cerere avnd un text
conceput de mine.
V rog sa-mi confirmati data ncepnd de la care
devin membru al PNL din Basarabia, deoarece as dori,
ct mai curand posibil, s initiez, n cadrul CMR
(Consiliul Mondial Romn), o actiune privind nscrierea
ca membru, a celor interesati, n PNL din Basarabia si s
pun la CMR o ntrebare privind posibilitatea ca partidele
interesate s devin membre ale CMR (ca partide, dac
este posibil, sau ca fundatii?) .
Cu stim,
Valentin Boju, Ph.D.
3 aprilie 2011
NOT: Pentru aceia care vor s corespondeze cu
dl. prof, sau s colaboreze cu dl.profesor
universitar n matematici Boju Valentin, le punem
la dispoziie coordonatele necesare:
Valentin Boju:P.O.Box 78574, Station Wilderton,
Montreal, Quebec, H3S 2W9, Canada
MontrealTech.Press@montrealtech.org
valentin@montrealtech.org
Actualmente, prof. univ. Valentin Boju este
pensionar n Montreal, Canada. V. Boju a tratat un
model de generare / stocare a energiei, si probleme de
algoritmi, de scufundari SuperDimensionale, de Hyper
Fractali Polidimensionali, de stabilitate a
nivelelor si proceselor de generare/stocare de energie, de
dimensiune procesuala etc.
S-a ocupat si de teoria masurii pe nivele
energetice, cu metoda Lui Florentin Smarandache MCI
(masuri combinatoriale de infasurare), care apare si
in cartea sa din Springer-Birkhauser (TMPN = The Math
Problems NoteBook).
A creat si niste fractali, tot printr-o metoda de tip MCI.
Florentin Smarandache
Pag. Z|
http://knol.google.com/k/-/-/3shp6zxft5g1v/91s17d/noimarvineinst.jpg
Cum s nu scriu eu despre Stefan Dumitrescu,
vecinul de pe Valea Oltetului nostru.
C avem si noi scriitorii nostri din zon: Victor
Pun, poet din Bbeni, Ion Crstoiu, lingvist care-a
locuit majoritatea vietii sale n Blcesti, Constantin
Panait, istoric, Dr. Alexandru Dinc autor de articole si
crti de matematic, Gheorghe Bogheanu autorul unei
culegeri de probleme de matematic, profesorii Marin si
Emilia Popescu-Diculescu, filologi si autori de crti de
critic si eseuri literare, etc. Iar n prezent, o
personalitate politic si sportiv este simpaticul si
glumetul Mitic Dragomir, din Otetelisu.
Stefan Dumitrescu s-a nscut la 24 aprilie
1950, n comuna Valea Mare, din sudul judetului
Vlcea. De mic a ndrgit cititul si scrisul.
A urmat Liceul n Blcestiul meu, terminndu-l la
Mciuca, tot n zona oltetean.
Facultatea de Filozofie din Bucuresti o urmeaz n
perioada 1969-1973.
Debuteaz cu pseudonim n anul 1967, n revista
Ramuri din Craiova.
Colaboreaz apoi ntre 1970-1971 la revistele
Amfiteatrul, Luceafrul, Romnia literar,
Contemporanul, Arges, si la Radio Bucuresti.
n 1973 citeste n celebrul Cenacl Flacra al lui
Adrian Punescu.
Prezentat elogios si ncurajat ntr-ale scrisului de Miron
Radu Paraschivescu, Ana Blandiana, si Adrian
Punescu.
Publicatiile sale listate n Dictionarul Scriitorilor
Romni, situl
http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/:
1973.Volumul de poezie Nicolae Labis, portret
cosmogonic, 57 de poeme. Volum citit integral la
prima sedint a Cenaclului Flacra, 15 septembrie 1973.
1980 Biografia unei revolutii, volum de reportaje.
Pag. ZZ
1981 Piesa de teatru Rsul i este jucat la Sala
Majestic ntr-un spectacol-lectur memorabil, de ctre
un colectiv al Teatrului Giulesti, n cadrul Cenaclului de
Dramaturgie al Sectiei de dramaturgie a Uniunii
Scriitorilor. Premiul Sectiei de dramaturgie a Uniunii
Scriitorilor.
1982 Cerul si crtita, pies de teatru, Premiul
National pentru dramaturgie original.
1983 Poeme din Valea Dunrii, volum de poezie,
editura Litera.
1988 Ct de frumoas treci prin lume, femeie !. Pies
de teatru, revista Teatrul, nr 8, 1988..
1990 Piesa de teatru Rsul, publicat n Revista
Dacia politic si literar,.
1992 Dragostea ca o pasre, nuvel publicat n
Antologia prozatorilor romni.
1992 Totul despre evaluare Editura Scoala
romneasc, tiraj restrns, Tulcea.
1993 Matca ancestral, volum de proz, editura
Inedit.
1993 Fericirea care vine trziu, volum de proz,
editura Inedit.
1996 Mihai Eminescu- un Iisus al poporului romn.
Eseu.
1998. Dictionarul complet al dramaturgiei lui I L
Caragiale, editura Conphis, Rmnicul Vlcea
1999 ntelepciunea lui Oedip, pies de teatru, Steaua
Dobrogei.
1999 Inteligenta pozitiv si inteligenta negativ, tiraj
restrns, Casa Corpului Didactic Tulcea.
2000 naltele poeme, editura Conphis, Rmnicul
Vlcea.
2000 Imnele Marii iubiri, volum de poezie, editura
Harvia
2000 Caragiale se pup cu Stalin,volum de teatru,
editura Harvia.
2000 Dou piese cutremurtoare, volum de teatru,
editura Harvia.
2000 Adevrul despre revolutie, Eseu, Almanahul
Origini, SUA.
2001 Mesterul Manole, Urcusul,volum de teatru,
editura Harvia.; Gloria si Mretia martirului Ilie Ilascu
sau Vino Basarabie acas, volum de poezie, editura
Harvia; Cartea orientrii si a Autoorientrii scolare si
profesionale si n viat, Editura Harvia.
2002 Tie ne rugm, Doamne, , volum de poezie
religioas si psihoterapeutic, Editura Harvia
2002 Mihail Gorbaciov, cel mai mare om al secolului
XX, unul dintre cei mai mari criminali ai omenirii.
Editura L.I.R., Iasi.
2003 LUCEAFRUL, PSIHANLIZA SI FILOZOFIA
POEMULUI., Editura Criterion Publisching, SUA;
Delirul vol II, continuare la Delirul, vol I, de Marin
Preda. Editura Fortuna, Rmnicul Vlcea;
Piesa de teatru CARAGIALE SE PUP CU
STALIN, Premiul Special al Juriului, la Festivalul de
teatru Bogdan Amaru, Rmnicul Vlcea; Romanul Si
tu vei fi vzduh, aprut la Editura Criterion
Publishing SUA.
2007 Si tu vei fi vzduh, roman, Editura Anamarol,
Bucuresti.
2007 Salvarea Civilizatiei Umane, Editura Anamarol,
Bucuresti.
Un om admirabil la suflet, meloman si prieten
desvrsit.
Florentin Smarandache
Din http://www.loteriavizelor.com/index1.html
Nu exista o taxa initiala ceruta pentru a participa
la programul DV-2013;
Folosirea unui intermediar din afara, sau ajutor
in completarea cererii pentru programul DV-
2013 este la aprecierea solicitantului respectiv;
Nici un intermediar nu are autorizarea
Guvernului Statelor Unite pentru asistarea in
pregatirea aplicatiei pentru aplicanti;
Pag. ZB
Aplicatiile luate n considerare primite direct
Aplicatiile se primesc doar Online, orice
scrisoare primit prin posta nefiind luat
n considerare.
de la solicitanti sau prin intermediari au sanse
egale de a fi selectionate de computer;
Fiecare aplicatie primit n timpul perioadei
stabilite va avea sanse egale de a fi selectionat
aleatoriu n cadrul regiunii geografice
respective;
nregistrarea a mai mult de o aplicatie de
persoan va descalifica persoana respectiv de
la nregistrare n cadrul programului;
Din http://www.loteriavizelor.com/