Stelica ENE

Elena Emilia IANcu

BIOLOGIE
Gabriela BREBENEL
Ofelia TANASE
manual pentru clasa a Xl-a
Editura GIMNASIUM
F{edactor
Sre:ucA EN:
Te'lnoreJactdrP comput,,rizata
Ed tura GIMNASIUM
Coperta $i grdflca
MARIUS DONDOR'CI
Corect.Ja
AUTORII
Editura
Str. Bowesculatk.r.3
bl P3. et 2. ilP 10
tel I fax. 0245/217834
e-mail.
editura giMnasn .. mCiilyat ou.com
www.librariamea.ro
T1partt l:t CORfSI SA, ?OOn
Manualul a fost aprobat prin
Ordinul ministrului Educafiei Cercetarii
nr. 4742 din 21.07.2006
in urma evaluarii calitative organizate de catre Consiliul
National pentru Evaluarea Difuzarea Manualelor este
realizat i n conformitate cu programa analitica aprobata prin
Ordin al Ministrului Educaliei Cercetarii nr 3252 I 13.
02.2006
0ESPRE AUTORI:
prof. gr. I Stell - Colegiul National "N.Grigorescu" Campina;
a1 Societatii de $tiinte biologice - filiala Prahova
a1 Consiliului Consnl.tativ al profe orilor de biologie-Prahova
Coautor a1 manualului de biologie de clasa a XII-a a altor lucrliri
de specialitate auxiliare didactice
prof gr. I Gabriela Brebenel - Colegiul National "I.L. Caragiale"
activitate Autor coautor
de lucrliri de specialitate auxiliare didactice
prot. gr I Emilia Elena lancu - doctor in biologie. Director al
Muzeului judetean de Stiintele Naturii - Prahova.Autor a
numeroase lucrliri de specialitate
prof. gr I Ofelia Tanase - Grupul $colar "Constantin Brancoveanu",
Inspector de specialitate la Inspectoratul $colar al
Judefului Ddmbovifa. activitate rezultate
deosebite la olimpiadele
REFERENTI:
cont. un1v dr Gheorghe Gamtmeci - Universitates "Constantin
BrAnCUl;li", TArgu Jiu
prof. gr I Viorel Cotleanu -inspector de biologie, lnspectoratul
Judetean Bral;IOV
ISBN 10 973-7992-20-2
ISBN 13 978-973-7992-20-8
Toste drepturile asupra acestellucrAri apartin Eo1ruAn GIMNASIUM.
I Cuprins
ALCATUIREA CORPULUI UMAN I 5
1. Organizarea generala a corpului uman 1 5
1.1. Topografia organelor 'i sistemelor de organe /5
2. Hiveluri de organizarcr ale corpului uman 1 7
2.1. Celula I 7
2.2. Tesuturi umane I 11
'
E I 20
A.1. Clasificare sistemului nervos I 20
* A.2. Proprietatile neuronilor I 22
* A.3. Sinapsele I 25
A.4. Sistemul nervos somatic I 27
A.4.1. Functia reflexa: arcul actul reflex somatic I 27
* A.4.2. Tipuri de reflexe I 31
A.4.3. Functia de conducere a sistemului nervos I 36
'
* A.4.4. Cai de conducere din sistemul nervos central I 40
* A.4.5. Nervii periferici I 47
A.5. Sistemul nervos vegetativ I 53
A.5 .1. Clasificarea sistemului nervos vegetativ I 53
* A.5.2. Arcul actul reflex vegetativ. Reflexe vegetative I 56
A.6. Notiuni elementare de igiena patologie a sistemului nervos I 59
1.8. fiHfiLIZATORII I 61
1.C.
B.1. Segmentele unui analizator I 61
B.2. Fiziologia analizatorilor I 64
B.2.1. Fiziologia analizatorului vizual I 64
B.2.2. Fiziologia analizatorului auditiv vestibular I 69
B.2.3. Fiziologia cutanat I 73
*B2.4. Fiziologia analizatorului gustativ olfactiv I 76
*B.2.5. Fiziologia analizatorului kinestezic I 79
B.3. Notiuni elementare de igiena patologie a analizatorilor I 81
C.1. Topografia caracterizarea generala a glandelor endocrine I 84
C.2. Hormonii glandulari efectele lor I 86
C.2.1. Hormonii hipofizari tiroidieni I 86
C.2.2. Hormonii pancreatici, suprarenali gonadali I 90
*C.2.3. Hormonii paratiroidieni, epitizari ai timusului I 94
C.3. Mecanismul general de reglare a secretiei endocrine I 96
C.4. Disfunctii ale secretiei glandulare I 98
I
l.D. /104
D.l. Sistemul osos I 104
D.1.1. Scheletul: alcatuire si rol I 104
'
* D.1.1. Tipuri de articulatii I 107
D.2. Sistemul muscular I 109
D.2.1. scheletici. Principalele grope. Tipuri de contractii I 109
* D.2.2. Structura fiziologia fibrei musculare I 113
D.3. Notiuni elementare de igiena patologie a aparatului locomotor I 118
II. 2. FCNCTIILE DE X11RITIE I 121.
2.A. DIGESTIA ABSORBTIA/121
A.1. Digestia alimentelor I 121
A.1.1. Alimentele transformarile lor in tubul digestiv I 121
A.1.2. Digestia bucala, gastrica, intestinala I 124
* A.2. Actiunea enzimelor digestive I 129
A.3. Absorbtia intestinala I 133
'
A.4. Fiziologia intestinului gros I 136
A.5. Notiuni elementare de igiena patologie a sistemului digestiv I 138
2.8. CIRCULATIA /141
I
B.l. Grupele sanguine I Imunitatea I 141
* B.2. Hemostaza coagularea sangelui I 146
B.3. Activitatea cardiaca I 148
B .3 .1. Proprietiitile miocardului I 148
B.3.2. Ciclul cardiac I 150
B.4. Circulatia sangelui I 154
B.4.1. Marea mica circulatie I 154
* B.4.2. Circulatia arteriala capilara I 155
* B.4.3. Circulatia venoasa limfatical 161
B.S. Notiuni elementare de igiena patologie a sistemului circulator I 164
2.C. RESPIRATIA I 166
I
C.1. Ventilatia pulmonara I 166
C.2. Volume capacitati respiratorii I 168
C.3. Schimburile de gaze respiratorii transportul acestora I 169
C.4. Notiuni elementare de igiena patologie a sistemului respirator I 174
2.0. EXCRETIA /174
.
D.1. Formarea urinei I 174
D.2. Compozitia chimica eliminarea urinei I 177
D.3. Notiuni elementare de igiena patologie a sistemului excretor I 179
2.E. METABOLISMUL I 180
E.1. Metabolismul intermediar I 180
E.2. Metabolismul energetic I 185
E.3. Nutrimentele si ratia alimentara I 186
' '
11.3. Fl
1
XCT1A DE REPRODCCE I 191
3 .1. Sistemul reproducator la om I 191
3 .2. Sanatatea reproducerii I 196
3.3. Notiuni elementare de igiena patologie a sistemului reproducator I 199
200
4.1. Homeostazia mediului intern I 200
* 4.2. Principalele constante fiziologice ale organismului I 204
1.
Topogralia organelor fl sistemelor de organe
Segmentele corpului uman
Sa ne reaminfim !
Orga;Ii'imul ur1an ca <..i orgam-.rne mimale pn)\ me d. c lui a ou m a
l / tltata in ,;[111 r (. undatiei A.c ea ta '\Ufl'fa diviziUJ11 "llC'Ce ' ive In ll
..:n ' ri La e 1 n ul pre1. 1ta t e1 f t<Wemm , n I.' lode m e
c tLre . n .. a o 1 !oitcle enh. io1arc re.,u'til te-.utuJ k. -;;i si-ste 1
A c..:.., ,\ 'an lntrl' de a'>' ei indit on1,a1i mul e.;;te capabil <>a-"-1 d
......
......,_
Clp a..l..tj
(.-.giunM filA
oc:hi (ragiu,_ arbitall)
- ....,.,. (......,_ alicl)
cinE
C8flllic:l) '':';
gil-----<.
(telll,._ c.MCIIII)
...... n.ml}
-..::::-!lid( ....... anoll)
Dillll)
I


plica c:aCIAU -
;.:!--
.,.... ... )
trdWotl&n
mli'til--
palmi -
l Corpul Ulll:lll
.__blrbie(m.man)
___ ..,
(regiL.WIM,_,...)
---ombiliC
./,.,.d(,.._
c:aall)
.......
---- IIIQhinlll
p<.Gia
-(ragjw-.
p<.Gi... )

/ .... pCillrYIUI
4;!

pelml
categoni de funct1i 1 de rclatit\ de nutritil' ctc reph<... .-. t
Copul uman este un tot unitar din punct de vedere
morfologic functional, fiind alcatuit din: cap, gat, trunchi,
membre (fig. 1).
Capul este alcatuit din: partea craniana-
corespunziitoare neurocraniului partea faciala-
corespunziitoare viscerocraniului
Gitul sau segmentul cervical, care leaga capul de
trunchi, prezinta: regiunea posterioara- nucala regiunea
anterioara- gatul propriu - zis.
Trunchiul este format din: torace sau cavitatea
toracica, abdomen sau cavitatea abdominala pelvis sau
cavitatea pelviana
Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdo-
minala prin numit diafragma.
Membrele sunt alcatuite din centuri portiunile
libere.
Membrele superioare sunt legate de trunchi prin
centura scapulara iar portiunea Iibera cuprinde trei
segmente: brat, antebrat mana.
Membrele inferioare alcatuite din coapsa, gamba
picior, se prind de trunchi prin centura pelviana.
5
I Plan
sagilal
,i planuri de rc rin. :- le orpului uma
Pentru precizarea pozitiei segmentelor care aldituiesc corpul omen esc se folosesc, ca elemente
de orientare, axe planuri. Corpul omenesc este
tridimensional, prezentand trei axe trei planuri (fig. 2).


Axele corespund dimensiunilor spatiului se intretaie
in unghi drept.
Axullongitudinal- axullungimii corpului ( verticalla
om), are doi poli: superior (cranial) inferior (caudal).
Axul sagital (anteroposterior) - axul grosimii corpului
are un pol anterior unul posterior.
Axul transversal- axullatimii corpului, este orizontal
are un pol stang altul drept.
Planurile corpului uman tree prin cate doua axe.
Planul frontal
- este paralel cu fruntea;
- trece prin axullongitudinal transversal;
- imparte corpulin doua parti ( anterioara - ventrala;
posterioara- dorsala);
Exemplu: ochii sunt anterior, iar coloana vertebrala, posterior.
Planul transversal sau orizontal
- trece prin axul sagital transversal;
-imparte corpul in doua parti: superioara- craniala si inferioara- caudala
' ' '
exemplu: ochii sunt cranial fata de gura, iar gura, caudal fata de nas.
Planul sagital
- planul simetriei bilaterale
- trece prin axullongitudinal sagital
- strabate corpul dinainte inapoi
-imparte corpulin douajumatati simetrice: dreapta si stanga
, , '
exemplu: ochii sunt asezati lateral fata de nas si medial fata de urechi
' ' ' ' ' .
orpul uman poate fi considerat o figura geometrica spatiala, strabatut de trei axe si de trei
,
n corpul omenesc celulele tesuturile alcatuiesc organe, aparate, sisteme;
rganismul uman este un sistem biologic de nivel individual care trei
categorii de functii: de relatie, de nutritie, de reproducere.
c Tl
A. Cavitatea abdominala este separata de cavitatea
pelviana prin diafragma
B. Genunchiul este situat caudal fata de sold
, ,
C. Inima este situata medial fata de plamani
D. Stomacul ficatul sunt situate in cavitatea pelviana
E. Membrul inferior este legat de trunchi prin
centura scapulara
Partite corpului Planuri de orientare
l. Anterioara - posterioara A. Planul frontal
2. Craniata- caudala B. Planul sagital
3. V entrala - dorsala C. Planul transversal
4. Superioara- inferioara
5. Dreapta-stanga
Celula este unitatea de baza structurala, func{ionala genetica a organizarii materiei vii.
Poate exista singura sau in grup, formand tesuturi.
Forma celulelor este legata de functia lor. Initial toate au forma sferica. Ulterior, unele capatii
forme diferite (cub ice, cilindrice, fusiforme, stelate ), altele pastreaza forma globuloasa ( celulele
sanguine, ovulul, celulele cartilaginoase, celulele adipoase ).
celulelor variaza in functie de specializarea lor de starea fiziologica a
organismului. In medie celulele au 20- 30 Jl.
7
L
I tg. 4 Cdula animalii
i Reticul endopl<!>nHllic rugq,,
C!loplasrn:l; .1 Mitoc.ondne.
4 Membnmil cdularii. 5 Membrana
nucleului. 6 '\ucleu; 7. Nuclcol
:' 'v\rc' O\Jir. 9 ( ompln Golg1; 10, \'ezic:uk
(illlgi. I I Rihozumi. 12 Centr.lzornJ.
ll Reticul cndoplasmatJc neted
!ant glucdio
Structura cclulei
in alcatuirea celulei distingem trei componente de baza:
membrana celulara, citoplasma, nucleul (fig. 4).
1. Membrana celulara
Membrana celulara (plasmalema) inconjoara celula, ii
confera forma asigura schimburile de substante cu mediul.
Este constituita, in principal, din fosfolipide proteine
(fig. 5). F osfolipidele formeaza un bistrat in care sunt inglobate,
din loc in loc, proteine membranare. Acestea realizeaza functiile
specializate ale membranei mecanismele de transport
transmembranar. Membrana celulara are permeabilitate
selectiva, prezinta. polarizare electrica este excitabila.
2. Citoplasma
Este masa celulara extranucleara in care se desrasoara
principalele procese metabolice. '
Din punct de vedere structural functional,citoplasma
este formata din doua componente: citoplasma nestructurata-
hialoplasma citoplasma structurata.
Hialoplasma se prezinta. ca un sistem coloidal, in care
mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata este ansamblul
de micelii coloidale ce se gasesc in stare de browniana.
Citoplasma structurata cuprinde organitele celulare
incluziunile citoplasmatice.
Organitele celulare sunt de doua tipuri: comune -
intalnite la majoritatea celulelor specifice- prezente numai
in anumite celule, unde indeplinesc functii specifice.
Organite comune
Sunt reprezentate de: reticulul endoplasmatic,
ribozomi, dictiozomi, lizozomi, mitocondrii, centrozom.
Reticulul endoplasmatic
Este un sistem intracitoplasmatic de canale, canalicule
cisteme ce fac legatura intre nucleu membrana plasmatica
(fig. 6). Este de doua tipuri: neted (RE) rugos (REG)-
prezinta ribozomi pe suprafata canaliculelor. Reticulul
endoplasmatic are rol de sistem circulator intracitoplasmatic
(RE) in sinteza proteinelor (REG).
Ribozomii
Sunt particule sferice foarte mici, formate din doua
subunitati, bogate inARN proteine (fig. 7).
hg 6 Reticul endoplasmatic
. Ribozomii pot fi liberi in citoplasma sau pot fi
de rettculul endoplasmatic neted. Au rol important in sinteza
proteinelor specifice ( asamblarea aminoacizilor in molecule proteice ).
Lizozomii
Sunt vezicule delimitate de membrane
simple. Contin in interiorullor enzime hidrolitice ARNt
(peste 40) care au rol in digestia intracelulara a
unor substante proprii sau aduse de la exteriorul
celulei.
mica
mare
Se gasesc in numar mare in leucocite
(globule albe ), in osteoclaste ( celule osoase ), in
unele celule gliale. Fig. 7 Ribozomul schema sintezei proteice
Aparatul Golgi
Situat in apropierea nucleului, aparatul sau complexul Golgi este alcatuit din totalitatea
dictiozomilor din celula. Un dictiozom este format dintr-un "teanc", o stiva de cisteme aplatizate,
disciforme, delimitate de biomembrane, carora lise asociaza vezicule de diferite marimi (fig. 8).
Aparatul Golgi are rol in procesele de secretie celulara sinteza de membrane.
Mitocondriile
Sunt considerate "centralele energetice" ale celulei. Prezinta mari variatii privind: forma- de
obicei sferica sau de bastonas, dimensiunile si numarullor- mai numeroase in celulele cu activitate
' '
mai intensa.
Mitocondria prezinta la periferie o membrana dubla: extema-neteda intema care prezinta
cute transversale numite criste mitocondriale (fig. 9). In interior se afla matricea mitocondriala in care
se gasesc proteine, lipide,ADN, etc. Pe cristele mitocondriale sunt localizate enzime oxidoreducatoare
implicate in procesele de eliberare a energiei celulare.
Mitocondriile sunt organitele celulare la nivelul ciirora se procesele finale ale
respiratiei celulare, eliberandu-se energie ce se acumuleaza in ATP.
Centrozomul
Este situat in apropierea nucleului fiind format din doi centrioli cilindrici, orientati perpendicular
unul pe celalalt inconjurati de o zona de citoplasma vascoasa- centrosfera.
Centrozomul are rol in diviziunea celulara (prin organizarea
fusului de diviziune ).
Organite specifice
Sunt reprezentate de: miofibrile, neurofibrile corpusculii
Nissl.
Miofibrilele
Sunt elemente contractile din sarcoplasma ( citoplasma) fibrei
musculare. fl
La microscopul electronic, miofibrilele apar constituite din
doua tipuri de miofilamente: unele groase-miozina altele subtiri-
actina.
N eurofibrilele
Sunt formatiuni ce se gasesc in neuroplasma- citoplasma
corpului celular al neuronului, dar in prelungirile neuronale- axon
dendrite. Apar ca o retea densa de fibre avand rol de sustinere
transport de substante.
vezicule
-golgiene
cisterna
mediane
_.._;;::,....._ cisterna
golglene
Yell:iUUie
:---=-de aecretie
Fig 8 Dictiozom
1!.....----
I Fig. 9 . Mitocondrit
9
10
Corpusculii
. La electronic corpu Ni sl apar sub forma de canale vezicule pe care se gasesc
ataf?ati nbozom.i fund echivalenti ai REG pentru celula nervoasa. Au rolin sinteza proteinelor
neuronale.
Incluziuni ergastk<.
de substante atlate temporar in citoplasma, rezultate din activitatea metabolica
a celulet: ptcatun hptdtce, granule de melanina, glicogen, etc.
3.
Este un component celular fundamental, care are de
obicei forma celulei ocupii centrul celulei sau o pozitie
periferidi celule adipoase). '
Majoritatea celulelor sunt uninucleate. Exista si celule
binucleate (celulele hepatice), polinucleate (fibra
striata), anucleate (hematia adultii).
Nucleul este format din: membrana nucleara si
cariopla rna (fig. I 0). Membrana nucleara este dubla prezinta
pori. in cariopla ma se ga este o retea de cromatina
(constituita din ADN. ARN, proteiDe si unul au mai multi
membrana reticulului ondop!a.mobc nucleoli bogati in ARN. '
Continand material genetic, nucleul are rol in
10 . nudcului coordonarea activitatii celulare in transmiterea informatiei
genetice. '
I
Retaneti I

o microuzina complexa in care se toate mecanismele vietii.
n orgamzarea unei celule intra trei componente fundamentale: membrana citoplasma si
nucleul. ' '
controleaza activitatea celulei pe baza infonnatiei genetice inscrise in structura
Til
,
l. xplicati urmatoarele notiuni:
A. Sarcoplasma B. Carioplasma
C. Nucleoplasma D. Hialoplasma
E. Neuroplasma
2. Punefi in locul punctelor cU\:intcle
adecvate:
3. Asociati notiunile din cele doua coloane:
RoiMIIM
1. centrommul
A. sinteza de proteine
2. n"bozomii
B. digestia intraoeluJarA
l . lizozomii
C. respirapa celularA
4.dictiommii
D. diviziunea celuladi
5. mitocondrii
E. secretiile celulare
a) Lizozomii sunt organite celulare bogate in enzime ...
b) Mitocondriile contin enzime ....
Sa ne reamintim '
Corpul omenesc esk aldituit dm tmli<lrde de celuk cu dimenstum, tonne. stmcturi si functJi
specifice. Celulele cu forma ;;t structura asemam'itoare care imieplint..sc functte se
gmpeaza in tesuturi. Acestea se formeaza in tnnpul dez"olhirii embrionare. prin diferenticre.
Principalele tipuri de tesuturi sunt: epitelial. conjunct!\, muscular nervos.
Tesutul epitelial
C aracteristici
Celulele epiteliale pot fi plate, cubice,
cilindrice.
Celulele sunt strans legate intre ele
printr-o substanta amona care le cimenteazii sau
prin fonnatiuni ce tree de la o celula Ia alta
care se numesc tonofibrile sau desmozomi.
Celulele profunde sunt pe o membrana bazala care le separa de tesutul conjunctiv
aflat sub epiteliu.
in epiteliu nu exista vase sanguine, hranirea lui racandu-se pe seama tesutului conjunctiv
subiacent.

Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire, glandulare
senzoriale.
Epitt'liile de acoperirc
Acopera organismulla exterior ( epidermul) sau organele cavitare (mucoasele ).
Dupa numarul straturilor din care sunt alcatuite pot fi: unistratificate, stratificate
pseudostratiji.cate.
Examinati Ia microscop diferite epitelii de acoperire unistratificate, pseudostratificate
pluristratificate. Comparati imaginile microscopice cu figurile din manual! ____________________ __j
Epiteliile unistratificate ( fig.ll) se clasifica dupa forma celulelor in:
- pavimentoase simple - se intalnesc in pleurii, pericard, peritoneu, endoteliul
vaselor de sange, epiteliul alveolar;
- cubice simple - bronhiolele canalele mici de secretie ale
glandelor salivare;
- cilindrice simple - fonneaza mucoasa tubului digestiv de la stomac la
rect, a uterului a trompelor uterine. Celulele cilindrice pot prezenta la polul
apical cili (bordura in perie) sau microvili (platou striat ).
Epiteliile pseudostratificate sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule,
cu nucleii dispusi la inaltimi diferite (fig.12 ). Se intalnesc in mucoasa traheei
bronhiilor mari.
Fig. 1:2
T esut epitelial
pseudostratiticat
1 1

... ., r.,
,., .... "

r l):!. 1 :; .
esut tpitt'lrial
plu rbtral ificat
Tubuloasa
simpla
Epiteliile pluristratijicate ( fig.13 ) sunt clasificate, dupa forma celulelor
din straturile superficiale, in:
- pavimentoase stratificate care pot fi cheratinizate - epidermul
necheratinizate- mucoasa bucala, esofagiana, etc.
- cubice stratificate intalnite in canalele mici de excretie ale glandelor
salivare;
- cilindrice stratificate din canalele mari de excretie ale glandelor salivare;
- de tranzitie - specifice pentru uretere vezica urinara.
Tubuloasili Tubuloasili simpla Acinoasili
ramificatili incolilicitili simpla
Tubule- I
acinoasili I
Epiteliilt
glandulan'
Sunt formate
din celule diferentiate,
care au proprietatea de a
elabora de
secretie.
'
ti t' !4 l ' p ri dr glande exocrim Celulele sunt
dispuse in diferite moduri in asociatie cu tesut conjunctiv, cu vase sanguine cu terminatii nervoase
formeaza glande.
Dupa felul de secretie dupa modul de excretie, distingem trei tipuri de glande:
- exocrine, produsul de secretie este eliminat, printr-un canal, la exterior (glande
sebacee, glande sudoripare) sau in diferite cavitati care comunica cu exteriorul (glande salivare,
gastrice) (fig. 14).
- endocrine (glande cu secretie intema) care nu au canale de excretie elimina de
secretie, numiti hormoni, direct in sange sau limfli.
- mixte- glande cu secretie dubla, exocrina endocrina (pancreas, ovar, testicul).
Epiteliilt stnzoriale
Sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea diferitilor stimuli externi interni
din celule de sustinere cu rol protector.
Ele intra in structura segmentelor periferice (receptoare) ale analizatorilor.
TesutuJ conjuncth
Cam(feristi(i
- este alcatuit din trei componente principale:
Celule conjunctive - sunt variate ca forma,dimensiuni, functii departate intre ele;
Fibre conjunctive- sunt de trei feluri: de colagen, de elastina reticulina;
Substanta fundamentala- ocupa spatiul dintre celule fibre poate fi: moale, semidura,dura.
Tesuturile coniunctive sunt vascularizate, cu exceptia tesutului cartilaginos a carui nutritie se
' 'J ' ' '
realizeaza prin difuziune Ia nivelul capilarelor din pericondru (membrana conjunctivo- vasculara
Tesut fibros Tesut lax Tesut reticulat
12
__ __ care cartilagiul).
Tesut adipes
Clasificare
Dupa consistenta substantei
fundamentale, tesuturile conjunctive
sunt de trei tipuri: moi (fig. 15),
semidure (fig. 16) ( cartilaginoase ),
dure ( osoase) slingele;
ftsutu ri con j u nctivt' nwi
' '
TIP URI CARACTERISTICI EXEMPLE
-- - !I
- I
LAX
-
Contffie celule conjunctive, fibre de colagen, de Se in:
reticulina de elastina, raspindite uniform in - hipodenn;
substanta fundamentala
J
- ,medulara ovarului;
I
Are rol trofic, de sustffiere de aparare
- pericondru. peri
II - canaJe Havers;
- vilozititi intestinale.
-
RETICULAT Fibrele de reticulina formeaz! o retea in Se in:
- .
ochiurile careia se aflll substanta fundamentalll - ganglioni limfatici;
II
celule reticulare (reticulocite) cu multe - splin!;
prelungiri; - mAduva rope- osoasl.
Are rol in hematopoieza.
FIBROS
ll
Contine predominant fibre de colagen, putffie , Se in:
tl
celule (fibrocite) substantll fundamentalll; - tendoane aponevroze.
Are rol mecanic.
-capsule.
- fa.scii musc.ulare.
ADIPOS Celule globuloase (adipocite), cu citoplasma fi Sc intiln tein:
I
nucleul impinse Ia periferie, centrul celulei fiind -hipodenn.
I
ocupat de o picllturll de grllsime; -meante:r.
Este rezervor de grllsimi fi izolant termic.
-in jurul unor organe
ELASTIC Contffie predominant fibre elastice. Printre fibre
Se intilnqte in:
se aflll putffie celule substantll fundamentalll; - tunica medie a vaselor marl
Are rol mecanic.
( artere, vene)
resutulwnjuncth stmldur
CARACTERISTICI
Substanta fundamentalll este alclltuitll din
condrinll - substantll organicll impregnatll cu sAru.ri de
calciu fi sodiu;
Fibrele de colagen fi elastice formeaza o
impletiturt deasll;
Celulele cartilaginoase sunt de doull feluri:
condroblaste (celule tinere) fi condrocite (celule
mature) adapostite in cavitllti numite condroplaste;
Face parte din grupa tesuturilor cu functie
mecanicll.
TIP URI
mALIN
ELASTIC
FIBROS
Observati componentele cartilaginoase ale chele-
tului pe materiale procurate de la abator. Apreciati
duritatea, elasticitatea, culoarea rolul cartilajelor.
Examinati Ia microscop o sectiune proaspata prin
tesutul cartilaginos veti observa camarutele ovoidal:
( condroplaste) care contin cate 2 - 3 celule. Comparat1
cu imaginile alaturate!
EXEMPLE
Se intilnqte in:
- scheletul embrionului,
- cartilagii: costalc, laringealc,
broDfice, traheale, articulare,
Se in:
- epiglotl,
- pavilionul w:echii.
Se intilnqte in:
- discuri intervertebrale,
- meniscuri articulare.
cartilaj hlalln Cartllaj alaltlc Cartilaj flbroa
I
t 1<.:.. I(' . I ipuri .dt !t".,lltUI'i
cuntun\:11\ c

13
Tcsutul conjuncth' dur- oso'
CARACTERISTICI
Substanta fundamentala este alcatuita din oseina (substanta
organica) din substante anorganice- in special saruri de
calciu fosfor;
Celulele osoase sunt de trei tipuri: osteoblaste - celule
tinere care secreta oseina, osteocitele - celule mature ce se
afla in cavitati numite osteoplaste osteoclaste - celule
gigant, multinucleate bogate in lizozomi;
Predomina fibrele de colagen;
Exista douA ripuri de tesut osos (fig 17): spongios, format
din trabecule (lamele osoase ce delimiteaza areole
pline cu mMuvl hematogena)- compact format din
unitap numite o eoane sau sisteme haversiene (canaJul
flavers + 5-30 lamele o oase care i1 inconjoarl);
Tesutul osos este adaptat pentru functiile de suport,
protectie, etc., fiind tesutul eel mai rezistent dur.
TIP URI
SPONGIOS
COMPACT
, I
EXEMPLE
Se in
interiorul:
- epifizelor oaselor lungi;
- oaselor scurte;
- oaselor late.
Se in:
- diafiza oaselor lungi,
- exteriorul oaselor:
-late;
- scurte.
Pentru a examina tesutul osos la microscop, decupafi dintr-un stem de pui de gaina, din partea
parenta, o bucata de 1 cm
2
Curatati cu bisturiul periostul- stratul de tesut conjunctiv care acopera
os. Apoi radeti piesa pana cand devine atat de transparenta incat se poate oiti prin ea un text. Spila?
preparatul cu apa alcool examinati-lla microscop intre lama lamela. Desenati camarutele stelate-
steoplaste in care se atla celulele osoase - osteocite.
milduvil
hematogenil
trabecule
CaracteriMici
canal Havera
01
pongioa
T .. ut DSOII COftlpiiCt
Singele
osoaae
Fig l7
Tip uri
de
!('SUt

Este un tip particular de tesut conjunctiv in care plasma este substanta fundamentala, iar
--=-- eritrocitele, leucocitele, trombocitele
1 f i t_!. I X 'Cnmpnzi!ia siingt ui
14
reprezinta celulele;
Reprezinta 6-8% din
greutatea corpului;
Este un lichid rosu deschis
I
(pentru sangele oxigenat) inchis
(pentru sangele neoxigenat) cu
1 densitatea 1055, cu pH= 7,35;
Este alcatuit din: plasma 'i
elemente figurate (fig. 18).
lichid galben. viscos, alcituit din 9()11-' api 1o-" n:ziduu uscat care contine Sllbstantr.
-organice: proteine (albumine. globuline, fibrinogen) glucide, lipide. uree, acid uric, creatininl
-anorganice: cationi (Na+, K+, Ca2+, Mi). anioni (cr. P0
4
l-, SO:z2-. HOO]). microehna* (Fe, Cu. I;
Plasma
55%
: Co).
cele mai importante substante organice sunt proteinele care an roluri:
-rez.erva de aminoacizi.
-sistem tampon- mentin echih'brul acido--bazic,
- transportori de hormoni, vitamine, tier,
-factoriaicoagulirii.
- controlul hematopoiezei, al teosiunii aderiale,
-ap!rare ant:iinfecPoasa prin anticorpj specifici
1. Globule I'05ii - eritrocite (hematii) - 4,5-5 mil/mm de singe;

- sunt celule anucleate;
- contin bemog:lob" alcituili din globin! o cu 4 )dipql6cfim- 2 Cl 2tl)
( o grupare neproteic!- un pigment tine 4 atmru de Fe2+);
- triiesc 120 de zile;
- eritropoieza se des&soari in miduva rosie osoasi.,
- hemoliza se in splini, ficat, limtidici,
- au rol in transportul gazelcx respiratorii
Elemente
figurate
45%
l. Globalele dJe- leuoocite- 4.000-8.0001mm
1
de singe; 6- 20 p; triiesc ore- ani;
- sunt celule nucleate, mobile, cu rol eseo1ial in inumicaJe.
- se clasifici in:
A) granulocite- 68%
a.) neutrofile- 65% din totalulleucocitelor- traverseazi prin diapeded pcn:tii capilardor' spl'C
tesutu1 afeclat fagocitrazi miaoorgani.smcle intavenind in infectiile-=*;
b.) bazofile- l% din totalulleuoocitelor, CCJDlin histamini bepariol (snbstanle vamcli1*'c).
Numlrullor creste in stadiile tardive ale inflamaliilor;
c.) eozilwfile- 2% din totalulleucocitelor. Numind lor aqte in boli aierp:e paaziar:e.
B) asranulocite- 328-':
a.) limfocite- 25% din tolalulleucocitelor. Produc anticorpi m rot in inuuitka
organismului;
b.) monocite- T'/a. Migreazi in tesuturi unde se lraosfuonl in macro&gc fagociacazl bldaii ti
resturi celulare.
3. Trombodte sau plachere sanguine -150.000-300.000/mm ; 2-4 p;
componentele sangelui procediind astfel: procurat:i -in doui eprubete- singe de la un laborator
de analize. fn una din eprubete ad.Augati oxalat de odiu. eprubetele apoi lasati-le 10 minute in
repau . Ce ob ervap? to eprubeta f!nl oxalat, Angele a coagulat, in timp ce in eprubeta cu oxalat, elementele
figurate au sedimentat iar Ia_p_art _e_a superioara a ramas..: p_las _ m_l _.
Tesutul muscular
Cam(teristici
Tesutul muscular este alcatuit din celule musculare
'
alungite, munite fibre musculare.
Fibra musculara prezinta: membrana celulara
numita sarcolema, citoplasma numita sarcoplasma in
interiorul careia se afla unul sau mai multi nuclei.
In sarcoplasma se intalnesc organite comune
organite celulare specifice (miofibrile) elementele contractile,
aparute in unna diferentierii si adaptarii celulei la functia de
' ' '
contrac?e.
Miofibrilele sunt formate din doua tipuri de
miofilamente: de miozina actina. _ ___J
15
II
Tesutul muscular este bogat vascularizat inervat.
( 'lasifica re
Dupa particularitatile miofibrelor, tesuturile musculare sunt de trei tipuri (fig. 19):
fesut muscular striat,
fesut muscular cardiac,
fesut muscular neted.
Tesutul muscular striat ,
Intra in alcatuirea scheletici cat a unor viscere: limba, faringe, unele sfinctere.
Este constituit din fibre musculare striate- celule alungite ( 1 mm- 10 - 12 em) de forma cilindrica
sau prismatica, ce prezinta nuclei periferic. In miofibrile, miofilamentele de miozina
de actina sunt paralele cu axullongitudinal al fibrei musculare sunt la nivel, formand
discuri clare discuri intunecate care altemeaza, oferindu-i acesteia un aspect striat.
Prezinta contractje voluntara i rapids.
Observati Ia microscop fragmente de muschi de Ia mamifer, astfel:
- scoateti tara sa striviti o pof!iune longitudinalii dintr-un al membrelor. materialul pe o lama
incercati sa desprindeti fibrele unele de altele cu ajutorul a doua ace fme. Piistrati pe lama numai fibrele disociate.
Priviti Ia microscop! Observap ca fibrele musculare sunt celule alungite cu nuclei periferic.
Tesutul muscular neted ,
Se intalneste in structura muschilor viscerali si a muschiului multiunitar din iris.
' ' ' '
Fibrele musculare netede au aspect fusiform, lungimea de 10 -100 jJ. prezinta un singur nucleu
alungit situat central. Au structura omogena deoarece miofibrilele nu sunt organizate in sarcomere nu
prezinta striatii transversale.
Manifesta contractie involuntara, lenta prelungita.
Tesutul muscular cardiac ,
Fonneaza miocardul- stratul principal din peretele inimii. Fibrele musculare cardiace sunt alungite
si ramificate, cu dimensiuni mai mici decat ale fibre lor musculare scheletice si cu structura asemanatoare
, '
acestora, dar cu un singur nucleu mic, dispus central. La contactul dintre celulele cardiace se observa
discurile intercalare ce reprezintajonctiuni intercelulare specializate.
Prezinta contracfie involuntara.
Tesuturi
Miojibrilele Raspandirea
Forma $i Control nervos $i
museu/are
dimensiuni viteza de reac(ie
aspect striat - striati schetici ;
forma ci!indrica
discurile clare ca
din structura unor

dimensiunile fibrei
striate
cele intunecate
aparate sisteme: sunt mari

voluntar
se aflltla limbii, faringelui, laringelui, L: I mm- 10 (12) em;

rap ida
nivel; etc
Diametru: I 0 - 10011
sunt organizate
extrinseci ai

neramificatli
in sarcomere. _globului ocular
striate au aspect striat; cardiac
forma ramificatli

involuntar
cardlace sunt organizate (miocardul)
medie
in sarcomere.
-1
sunt omogene, netezi viscera/i

fibre fuziforme cu
museu/are
flrl striapi.
din perefii jonctiuni intre fibre
lr.
netede
organelor cavitare
L: 100-40011 involuntar
vaselor de sange Diametru: 2 - 1 0 11

lentli
erectori ai ftrelor de fibre fuziforme tarlt
pltr jonctiuni intre ele
neted multiunitar
mll_lchii irisului J'''
16
II
Teautul nervos

' ( 'aracteriwici
Este alcatuit din: neuroni - celule nervoase - celule
e::J u-
diferentiate specific care genereaza conduc impulsurile nervoase
end lite
0 . Lr.
nevroglii - celule gliale - celule care formeaza un tesut suport
sau interstitial al sistemului nervos.
L ,p / citoplasma
.\eurouul
A nucleu
ll
Reprezinta unitatea structurala functionala a sistemului R
nervos. Este constituit din corp celular prelungiri neuronale
(fig.20).
Corpul celular are dimensiuni forme variate fiind alcatuit
nod
din: neurilema, neuroplasma nucleu. In neuroplasma se gasesc
Ranvier
I

A
X
organite comune (f'ara centrozom) organite specifice reprezentate
0
de neurofibrile si corpusculii Nissl. N
I
Amintiti:.va ro lurile aces tor componente celulare.
Teaca p
Prelungirile neuronale sunt reprezentate de dendrite axon. Schwah J.
Terminatii
Dendritele sunt prelungiri neobligatorii, de regula, scurte
I
putemic ramificate, ce conduc influxul nervos aferent ( centripet).

Axonul este o prelungire unica, obligatorie, terminata cu o
ramificatie butonata. Este invelit de trei teci: teaca de mielina- de
natura lipoproteidi; teaca Schwann - formata din celule gliale
teaca Henle - de natura conjunctiva. Conduce influxul nervos
centrifug ( eferent). Neuronii se pot clasifica dupa mai multe criterii:
11
fig. 20 .'\euronul fonna, numar de prelungiri, functie, etc.
CRITERII TIP URI CARACTERISTICI I EXEMPLE

stelatA - neuronii somatomotori din ca.rnele ale mlduvei
piramidall -- - neuronii din scoarta cerebral!
FORMA
rotund! - neuroni din scoarta cerebral! ....
NEURONILOR
ovoid! - neuronii !tlmatoscmzitivi din nnltllonil spinall
piriform! - neuronii lui Purldnje din cerebelului _1
_::. fuzifonnl - neuronii din mucoasa olfactivl
- mai multe dendrite 'i un axon
I
multipolari
- neuronii somatomotori din coamele anterioare ale mlduvei
- o dendritA 'i un axon
-,
_,
bipolari
- neuronii - din ganglionul Corti, Scarpa

- din mucoasa olfactivl
NUMARULDE -din retinA
PRELUNGIRI - un axon

unipolari - neuronii somatomotori din nucleul motor a! nervului trigemen
- celulele cu conuri si din retinA
- prin acelasi pol al cclulei intrA dendrita 'i iese axonul; - cele doul au

pseudounipolari un scurt traseu comun, dupl care sc separl fonnind ficcarc un unghi de 90
- neuronii din gang)ionii spinali
- conduc informatiilc de Ia receptori Ia centrii ncrvo,i

neuroni scnzitivi
- se impart in: .
a. ncuroni somatoscnzitivi- apartin sistemului ncrvos somatic
'
b. ncuroni viscerosenzitivi- anartin sistemului ncrvos ve11etativ
--j
- conduc informatii din centrii ncrvofi Ia organclc cfectoare
1
FUNCTIE neuroni motori
-pot fi:

a. somatomotori
J b. visceromotori
neuroni intercalari -assgurlllegfitura dintre neuronii scnzitivi i motori in llJ'I!Unle poUsinaptice
- produc neurosecretii .. . . . .
neuroni sccn:tori - neuronii din hipotalamus ce secret! honnonu (ADH '' ocJtocml) sau honnon1
eliberatori.!i honnoni inhibitori
I 7
sunt de peste I 0 ori mai numeroase dedit neuronii,
au forme si dimensiuni variate,
'
prelungirile lor sunt in numar variabil,
nu contin neurofibrile granulatii Nissl,
au rol trofic, de sustinere protectie pentru neuroni, sintetizeaza mielina, fagociteaza neuronii
Organismul uman este un complex alcatuit din ansamblul organelor sistemelor de organe prin
care se realizeaza cele trei categorii de functii.
Sisteme de
FnncfiJ
Sistemul osos - alcatuit din totalitatea
Sustinerea protectia organelor corpului.
oaselor legate prin aniculaJii
In - este partea pasjvll a apararullli locomotor
Sistemul muscular - reprezentat prin
fn este partea activa a aparatului locomotor.
scheletici, cardiac,
Este principalul sistem efector a! organismului.
organelor interne.
Sistemul nervos - este constituit din
Realizeaza integrarea organismului in mediul de viafi\
i
totalitatea organelor nervoase.
coordonarea activitajii organeJor interne prin mesaje nervoase.
Sistemul endocrin- cuprinde totalitatea
Integreaza activitatile organismului prin sernnale chirnice.
_glandelor endocrine.
Aparatul digestiv- este alcatuit din
Digestia alimentelor, absorbtia nutrimentelor eliminarea
tubul digestiv glandele anexe.
resturilor nedigerate.
Aparatul circulator- cuprinde inima,
Sistemul de transport pentru nutrimente, pentru substantele
vasele sanguine $j limfatice.
nefolositoare sau toxice organismului _!i_pentn,1 gazele
Aparatul respirator- este alcatuit din
Realizeaza schimbul de gaze respiratorii, intre organism
plAmaru caile reSpiratoru.
mediu.
Aparatul excretor -este format din
Are rol in eliminarea substantelor rezultate din arderile celulare
rinichi cai urinare.
in reglarea echilibrului hidroelectrolitic.
Aparatul reproducator- este constituit
Produce gameti hormoni sexuali, asiguriind perpetuarea
din gonade structuri anexe.
speciei.
..
A Anahzatt unagmea din figura 21. Identtficatt pnnctpalele tlpun de tesutun umane locahzarea lor m
diferitele organe sisteme de organe ale organismului.
orpii celulori ai n uronilor form azil ub tanta ceou ie dil'l
sistemul oervos central . i ganglionii din i temuJ nerv
periferic.
mungirlle neuronale fonnt.-aza ub tanta alba din si temul
nervos central i nervii din i temul nervos periferic.
esuturile eptteliale au o suprafata apicala lib ra i una ba.zaJa
qezatA pe membrana bazala.
utri{ia epitcliilor realizcazii pe cama va elor d ange
aflate in tesutuJ conjuncti de sub membran bazala.
esutul cartilaginos este ingurul tip de te ut conjunctiv are
nu e te va cularizat. El e te hranit de pericondru.
ontractiile fibr lor musculare unt po ibile datorita prezent 1
tn acest elute a unor organitc pecialc miotibrilelc - ce contin
doui proteine contractiJ :actina . i mi zina in timpul activit81ii
mu uJare interactioneaz3 i aluncdi uncle printre
utul n rvo este alcatull din celule pecializatc pentru
comunicarea intercelularii si care au rol u1 coordonarea
acti itAtii orgunismului.
18
.. , .. -:.'
J
.. r ... .
Tesut epitelial
Tesut muscular
' neted
II
i: I, I
Tesut muscular
striat
I o I 'I: Ill I !. Ill '>lilt.
\p,hru, dt ell

II APliCI>. Til
1. l nitatea morfofuncponalii a
miofibrilei esH:
:.t 1l :-.. I \\ann a h . .tt ulla th !
A. Tesut conjunctiv;
'
A. Sarcoplasma; B. Mielina;
B. Sarcolema; C. Nevroglii;
C. Discul clar; D. Neurofibrile;
D. Disculintunecat; E. Tesutmuscular.
'
E. Sarcomerul.
2. In rare din strudurilc unm!toare
intfilnim tesut muscular neted
multiunitar:
5 t ''dt tthf Ill' !iii in1 ,, < .:1t
A. Osul este un tesut conjunctiv semidur;
B. Neurogliile se pot divide pot fagocita;
C. Miocardul este alcatuit din fibre
musculare netede; A. Peretele capilarelor sanguine;
B. Vezica urinara;
C. Isris;
D. Stomac;
D. Sistemul osos este partea activa a
aparatului locomotor;
E. Contractiile scheletici sunt
voluntare.
I
E. Miocard.
3. Asociati notiunile din cele doua <:oloane
Tipuri de epitelii
l. Pseudostra:ti:ficat
2. Pavimentos mlistrn:tificat
3. Pavimentos stratificat
4. Cilindric simplu
5. Cubic
Trpuri de (nut colljllllctiv
J. Tesut reticulat
2. Tesut cartilagino bia1in
3. Tesut cartil.aginos fibros
4. Tesut conjunctiv fibro
5. Tesut cartilaginos elastic
Tipuri de (nut osos
1. Tesut osos spongios
.
2. Tesut osos compact
Tipuri de celule
1. Lim:focite
2. Bemati:e
3. Eozioofile
4. Neutrofile
5. Trombocite
6.Monocite
7. OsteobJaste
Localizdri
A. Pleura
B. Bronhiole
C. Trahee bronhii mari
D. Mucoasa esofagiana
E. Mucoasa gastrica
Localizdri
A. Tendon
B. Pavilionul urechii
c. Cartilagii eostale
D. MAduva hematogena
E. Menisc articular
Localizdri
A. Interiorul epifizei
B. Laminele superficiale ale omoplatului
C. Peretele diafizei
D. Exteriorul corpului vertebrei
E. Interiorul strenului
Rol
A. Num!rullor in boli alergice
B. Fagociteazi microorganisme
C. Contin factori ai coagularii
D. gazelor respiratorii
E. Produc anticorpi
F. Secreta oseina
G. Fagociteazi bacterii resturi celulare
19
II.l. FUNCfiiLE REL>\TIE
' '
Clasiliearea sistemului nervos
Sa ne reamintim !
Omul eJ t,1a'e u:g.nn,n:de. re.ll A'aL.i ,,thunbun p1.1 l,l'\-'1:...: Jc r.:.l erie, ..:neL'It' ,J mturn .lilt ,u nh. 11n:l
de v Of).!.il11, n tlti! nmedlll c''lC p<hlb lil p: intr o . tar sii lOll 1\lt,:tc t ,,cmul h.' I, n'. ''L',;!Je
Je de c:ndOt 1111 l )! l"<1:l!t' 1\ll'f It fltl!lc'<I/,L l'talt;,'nd lll'h ,1.'
rd.!\ It a!.: ll"g.mt,n:ulm. t'fhtbthll<t<l '(llZiti'vOSt' 17\fldLI 111 "l.l: l"<l .lilt> nuiUI in medJlll de\ t t\,.
Sistemul nervos este constituit din totalitatea organelor in constitutia carora intra in mod
predominant tesutul nervos.
Sistemul nervos, unitar ca structura functie, se poate clasifica in:
encefal ]
BX
cerebo-
mlllduva apinal
spinlllrii
nervi
Fig .:'2 Sistemul
nervos centn::.: tl..;; s.:... i __ --J
20
Sistem nervos somatic - al vietii de relatie, care asigura
activitatea motorie somatica sensibilitatea senzitivo - senzoriala
in functie de conditiile variabile din mediul inconjurator.
Sisttm nervos 'egetath - autonom, care coordoneaza
activitatea organelor interne (a viscerelor) in conditii diferite si
anume: parasimpaticul- in conditii de viata
in situatii periculoase.
Atat sistemul nervos somatic cat eel vegetativ sunt
reprezentate printr-o parte centrala- sistemul nervos central si o
parte periferica- sistemul nervos periferic (fig.22) '
Sistemul nuvos central - cerebrospinal, nevrax, este
constituit din: encefal maduva spinarii.
Encefalul se in cutia craniana este alcatuit din:
trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal),
cerebel, diencefal ( talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus)
emisferele cerebra/e.
Madu\'a spinarii este dispusa in canalul vertebral si se
intinde de Ia vertebra 1 cervicala pana la vertebra a 2-a de
unde se continua cu filum terminate pana la vertebra a 2-a coccigiana.
A tat encefalul cat maduva spiniirii sunt invelite de meninge
- un ansamblu de membrane cerebrospinale, format din: duramater
de natura fibroasa, arahnoida - avasculara piamater
- vasculara, care participa la formarea plexurilor
coroidiene ce secreta lichidul cefalorahidian cu rol trofic
protectie mecanica (fig. 23).
Lichidul cefalorahidian se afla in spatiul dintre
arahnoida piamater (spatiul subarahnoidian) dar
in cavitatile tubului neural (ventricule cerebrale canal
ependimar).
Bulb rahidian
Trunchi Puntea lui
cerebral Varolio
q Mezencefal
Cerebel
SISTEMUL
Talamus
NERVOS Encefal
Diencefal Metatalamus
CENTRAL
Epitalamus
Hipotalamus
Emisfere
-
cerebrale
Maduva
a spinarii
- Senzitivi
Nervi

Cranieni - Motori
perife- - Micsti
SISTEMUL rici

Spinali - Micsti
NERVOS

Cranieni
PERIFERIC
Spinali

Gangli-
- Paraverte-
om

Vegetativi brali
- Prevertebrali
- Previscerali
- - lntramurali
Retineti !
, ,
coloana
vertebrata
Sistemul nen os periferic este alatuit
din nervi periferici ganglioni.
1\rnii periferid sunt alcatuiti din
prelungiri neuronale, fiind reprezentati de
nervii spinali- 31 perechi nervii cranieni
- 12 perechi.
Canglionii sunt reprezentati de
aglomeriiri de corpi neuronali se clasisifica
in: ganglioni spinali-situati pe traseul
radacinii posterioare a nervilor spinali;
ganglioni cranieni - pe traseul
ramurilor senzitive ale nervilor cranieni;
ganglioni vegetativi, care pot fi:
laterovertebrali, prevertebrali, previscerali,
intramurali.
Sistemul nervos se clasifica, din punct de vedere functional, in
somatic vegetativ, iar din punct de vedere topografic in sistem
nervos central sistem nervos periferic;
Centrii somatici vegetativi din nevrax sunt conectati
cu receptorii efectorii organismului prin nervii periferici;
Til

Analiza!i tigurile 23 24 identiticati:
poqiunile centrale periferice ale sistemului nervos;
structurile care asigura protectia hranirea acestor organe.
_j
ii',' ::.+ Ltg:Hurile dintn
compolll'nlelc nenos
2 1
Proprietitlle nearonilor *
Sa ne reamintim !
I. Excitabilitatea - este capacitatea materiei vii
de a raspunde prin rnanife tan specifice la actiWlea m1or
stimuli (in cazul neuronilor receptorilor generarea
impulsului nervos . La baza procesului de excitare stau
mecanisme electrice - potentialul membranar de repaus
si de actiune si mecanisme metabolice - scindarea
' ' '
hidrolitica a ATP in vederea eliberarii de energie.
Potentialu/ de repau'
Membrana plasmatica neuronala (neurilema) este
polarizata in conditii de repaus - cand asupra neuronului
nu actioneaza nici un stimul fiind incarcata pozitiv pe
fats extema negativ pe fata intema (fig. 25). Diferenta
de potential e te de 70mV- 90 mV este denumita
potential membranar de repau e noteaza
conventional - 70m V- 90 m V.
Substratul bjochlmic molecular a1 potentialului
membranar de repau constii in distributia a imetrica a
ionilor pe cele doua fete ale membranei celulare astfel:
- in interiorul celulei exista o concentratie mai mare de ioni de K + si anioni proteici de talie
' '
mare, nedifuzibili;
-in lichidul intercelular deci, in spatiile dintre celule, predomina ionii deNa+ anionii de Cl-
difuzibili. Distributia inegala a ionilor pe cele doua fete ale membranei se datoreaza actiunii urmatoarelor
mecanisme:
22
Exterior
+++++++++++++++++++++++
Membrana
----------------------
Interior
t<+ Na+ Exterior
ooo \ cf o o
0
o o o o 0 o o o o o o o

o jp
0
o o
. .. ... ..
anioni organici Interior
'', l{oiUI(HIIIl(HI ionicc
a) un mecanism pasiv care determina transportul
ionilor de Na+ K+ de-a lungul canalelor ionice
( adeviirate tWleluri ce strabat membrana fosfolipidica) ce
fac legatura intre compartimentul intracelular
extracelular. Transportul are loc conform gradientului de
concentratie-de la concentratie mare spre concentratie
mica, fara consum de energie, astfel :
influx deNa+- patrunderea sodiului in celula;
eflux de K+ - potasiului din celule in
spatiile intercelulare ;
anionii proteici din cauza volumului mare nu
pot trece prin canalele membranare raman in celula;
anionii de Cl- raman la exterior, fiind
de anionii proteici existenti in interiorul celulei.
b) un mecanism activ care determina transportul
ionilorimpotriva gradientului de concentratie, cu consum
de energie ce presupune:
expulzarea Na+, permanent rapid, din celula
in spatiile intercelulare ;
reintroducerea K+, lent, in celula.
Acest transport se realizeaza prin pompele ionice (pompe sodiu - potasiu), este activ
neechilibrat (sWlt expulzati 3Na+ se introduc 2K+J (fig. 26). . .. . . . . . .
Partea intema a membranei dimane incarcata negativ deoarece amom1 prote1c1 - tom negat1v1,
raman in interior nefiind difuzibili, iar pe alta parte are loc un schimb neechilibrat (3Na+-2K+ ), care
determina o concentratie mai mare de sarcini pozitive la exteriorul celulei.
'
Poteutialul de actium!
unui stimul de intensitate prag la nivelul membranei neuronale duce la
permeabilitatii membranei pentru Na+.
potentialului de actiune are loc in 3 faze (fig. 27):
a) faza de latenfii (O,lms) . . .
- reprezinta intervalul de timp dintre momentul stimularii initierea potenttalulm de actmne
(PA);
- este intervalul necesar cresterii permeabilitatii membranei pentru ionii deNa+;
b) faza de depolarizare ( 1 ms) este reprezentata de patrunderea ionilor de N a+ in celula
constain:
- scaderea diferentei de potential intre cele doua fete ale
membranei celulare;
- depolarizarea totala a membranei de la valoarea de repaus +J5
(-70m V- 90 m V) spre valoarea 0 m V;
- inversarea polaritatii membranei - negativ pe fata extema
pozitiv pe fata intema. . . .
c) faza de repolarizare care se reahzeaza pnn mch1derea
canalelor pentru Na+ urmata de deschiderea canalelor pentru K+.
In aceasta situatie scade intluxul deNa concomitent
etluxul de K+. Prin intensificarea actiunii pompelor ionice care
scot ionii deNa+ reintroduc ionii de K + se va restabili echlibrul
ionic initial. ,
Parametrii excitabi/itt'itii
Excitabilitatea poate fi cantitativ prin determinarea
unor marimi fizice ale stimulului sau excitantului. Acestea sunt:
a) Pragul de excitabilitate- intensitatea prag a stimulilor sau
minima necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulu cu mtensl.tate
pragului- subliminari, nu produc influx nervos. Stimulii cu intensitate
nu produc W1 potential de actiune de amplitudine mai mare. Au efect ca eel cu mtens1tate
prag - legea , tot sau nimic ". . . . .
b) Timpul uti! este timpul minim necesar unm stlmul cu mtens1tatea prag pentru a produce un
influx nervos.
c) Cronaxia reprezinta timpul minim necesar WlUi stimul ( curent electric)
dubla fata de reobaza, pentru a produce W1 influx nervos. Are valori de 10-30 de on ma1 m1c1 decat
timpul util. Cu cat cronaxia este mai mica cu atat tesutul este mai excitabil. . . .
d) Labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anum1t numar de stlmuh pe
unitatea de timp. .
e) Perioada refractarii este proprietatea neuronului de a nu raspunde Ia un stlmul nou, m
timpul unui raspuns Ia un stimul anterior. . .
f) Bruschefea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul asupra celule1 exc1tate. .
2. <-onductibilitatea este proprietatea neuronului de a conduce impulsul nervos pnn
autopropagare de Ia locul Wlde s-a produs excitatia, de-a lungul pana la
acesteia, unde se transmite prin sinapsa, unui alt neuron - in cazul smapse1 neuroneuronale, sau WlUl
23
r
componenta
presmapbco!
.t h " r ri<t n;t
neurctransmitltor
potential de actiune I nDUI pm.ntlal

primul neuron al doilea neuron
11napsa
Existenta spatiului inaptic, dovedit electronormcroscopic
a demonstrat ca relatiile dintre neuroni de Ia nivelul inap elor sunt
relatii de contiguitate nu de continuitate de tructura Transmiterea
influxului nervos Ia nivelul sinapselor este asigurata de mediatorul
chimic din veziculele componentei presinaptice. Potentialul de
actiune ajuns Ia butonul terminal determina fuziunea veziculelor ce
con tin un neurotransmitator (mediator chimic) cu membrana
presinaptica, a poi acestea se sparg ( se rup) elibereaza mediatorul
in spatiul sinaptic.
Mediatorul strabate fanta sinaptica venind in contact cu
membrana postsinaptica se cupleaza specific cu proteinele
neuroreceptoare de Ia nivelul acesteia (fig. 32). In acest moment
permeabilitatea membranei pentru Na+. Are Ioc o
depolarizare locala cu formarea unui potential local, nepropagat
numit postsinaptic excitator. Acest progresiv
di.nd ajunge Ia un nivel critic 1 0-30m V, se autopropaga prin
membrana neuronului postsinaptic.Aceasta reprezinta transmiterea impulsului prin sinapsa. Ulterior
mediatorul chimic este rapid inactivat de enzimele din fanta sinaptica apoi este fie reinglobat in
vezicule fie trece in circulatia sanguina. Datoritii mecanismului chimic al transmiterii sinaptice, impulsul
nervos sufera Ia nivelul fiecarei sinapse o intarziere de 0,5 ms, numita latenta sinaptica.
Sinapsele chimice conduc intodeauna impulsui nervos intr-un singur sens: de Ia neuronul
presinaptic, care secreta neurotransmitatorul, la neuronul postsinaptic (fig. 33)- principiul conducerii
unidirectionale prin sinapse chimice - spre deosebire de sinapsele electrice care conduc semna!ele in
orice directie. Sunt peste 40 de neurotransmitatori din care cei mai cunoscuti sunt: acetilcolina,
adrenalina, noradrenalina, histamina, acidul gama aminobutiric (GABA), dopamina. In butonii
terminali ai axonului se gasesc multe mitocondrii in care se formeaza ATP ( acidul adenozintrifosforic ),
substanta macroergica care asigura energia necesara sintezei de noi cantitati de mediatori chimici.
26
Retineti !
. ,
Conducerea influxului nervos pe suprafata neurilemei este bidirectionala aHit pe dendrita cat pe axon.
Conducerea unidirectionalii a impulsului nervos, observatii in organism, se datoreaza sinapselor receptorilor,
care conduc impulsul intr-un singur sens.
I< iziologic, excitapa se produce in receptor, de unde se propaga la dendritii, parcurge lungimea dendritei,
celulipet (spre corpul celular) excita corpul neuronului, de unde eferent, celulifug pe axon, spre alti
neuroni in final spre efector.
Mecanismul conducerii unidirectionale este de importanta majora in functionarea sistemului nervos central.
deoarece permite directionarea exacta a semnalului spre ariile nervoase specifice fieciireia din miile de functii
ale sistemului nervos central: receptia, integrarea senzitivo-senzorialii, controlul motor, memoria altele.
APLICI!\ Til
I. Asoriati notiuni
2. (an esrc 'itu:a le transmiterc a
influxului ner,os Ia Ill\ clul unei '!inap'lt>
chimice a l"arei fanta sinaptkl1 eo;;h.' de
\. i:lr timpul de tram.miterc <''-tC de H.:' m,,

1. aatiblina
2. .
3.


Funetia renexi: arcul si actul renex
' '
Pentru a intelege fiziologia diferitelor organe ale
sistemului nervos, trebuie precizata structura modul de
distribuire a substantei substantei albe in
componentele axului cerebro-spinal. . . _
La nhel medular substanta este dispusa Ia
interior si privita in sectiune transversala, are forma literei
'' '
H prezentand (fig. 34): . . .
- doua coarne antenoare ce contm neurom
somatomotori (a g); ...
- doua coame posterioare cu neuroni somatosenzitlvi
de asociatie; .
- doua coarne laterale cu neurom vegetatlvi
Sa ne reamintim I
Orice organism conserva
homeostazia structurala functionala
prin mecanisme de reglare.
Reglarea nervoasa a functiilor
corpului se bazeaza pe activitatea
centrilor nervosi care prelucreaza
informatiile prirn'ite si apoi elaboreaza
comenzi ce sunt tran'smise efectorilor.
Centrii nervosi se gasesc in
substanta cenusie a' nevraxului.
' .
(viscerosenzitivi si visceromotori). _
1
t
In trum:hful cerebral, substanta se afla in interior, m nuc ei
senzitivi, vegetativi echivalenti cu coamele maduvei spiniirii, dar nuclei propm care nu au echivalenta
in maduva (fig. 35). _ b 1 - d
Substanta cenusie a cerebelului se Ia suprafata, formand scoarta cere e oasa ar m
' '
interior sub forma de nuclei. . A
1
1
Diencefalul contine mase de substanta sub forma de nuclei m toate componente e sa e
(talamus metatalamus, epitalamus si hipotalamus) b
1
_
' ' d" -I fi A d scoarta cere ra a In emis(ere/1:' cerebrate substanta este Ispusa a extenor, orman ,
( cortexul cerebral) in interior- nucleii bazali ( corpi striati).
e Nucleu trigemen ---lt--W J
e Nucleu rosu ---t"r--e
e Substanta neagra
e Nucleul cohlear --->t---f
Nucleu trigemen
Nucleu abducens
lacrimal
...... Nucleu salivator superior
Nucleu salivator inferior
udeu ambiguu
Nucleu dorsal al vagului
Nucleu hipoglos
s u bstanta reticulata
27
Mecanismul fundamendal de
functionare a sistemului nervos este actul
reflex (reflexul).
unei zone receptoare.
R exul reprezinta reacfia de
raspuns a centrilor Ja stimularea
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente anatomice:
receptorul, calea aferentii, centrii calea iferenta efectorul (fig. 36).
'Receptmul:
Este o structura excitabila care raspunde Ia timuli prin variatii de potentjaJ gradate
proportional cu intensitatea agentului excitant;
Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenpate si specializate i'n celule senzoriale
(gustative, auditive, vestibulare, vizuale );
Alti receptori sunt corpusculi senzitivi 1care sunt mici organe pluricelulare alcatuite din
celule, fibre conjunctive terminatii nervoase, denftritice (receptorii tegumentari, proprioreceptorii)'
Exista situatii in care receptorul este neuron (receptorul olfactiv)'
La nivelul receptorului energia excitantullui se transform a in influx nervos.
Receptorii se pot clasifica:
l.Dupa localizare: exteroceptori -Ia niveluJ t:gumentulw proprioceptori -Ia nivelul
tendoanelor, articulatiilor; interoceptori- Ia nivelul viscerelor.
2.Dupa natura agentului excitant: mecanoreceptori, baroreceptori osmoreceptori
chemoreceptori, termoreceptori, algoreceptori, fotoreceptori.
3. Dupa structur!, receptorii pot fi reprezentati de: tenninapi nervoase libere celule senzon'ale
(corpusculi senzitivi), organe receptoare cu structurti complexa (retina, organ Corti etc.) (fig.3 7)
4. Dupa viteza de adaptare receptorii sunt: tonici- prezinta activitate relativ con tant:a pe toata
durata aplidirii stimulului (ex. receptorul vizuaJ) -laaplicarea timulului raspund prin
activitatii iar la menpnerea stimulului activitatea lor scade (ex. recep orul olfacti ).
Face legatura intre receptori centrii este reprezentata de:
dendritele axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
dendritele axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.
Variatiile de potential receptor produc depolarizari pasive in terminatiile dendritice odata ce
ating pragul critic se propaga celulipet prin dendrite celulifug prin axoni.
Mala.,.,.
ll'llaangvln.
glendl
glendl -arlpara
GCWPL<ea.l
CXIIJIUIICI.I) KrltuM
I
I
I
I
J
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
COfpUIICUI I
Rufllni I
adpoe 1
I
I
I
I
I
I
I
I
I
de auatlnere :
I
I
termlnatil nervoaae:
unzltlve
1
I
I
I
structura plelil; b) mugure gustati v: c) structura retme1
celull cu
balton
Distributia caii aferente in
'
centrii nervosi se face convergent
'
sau divergent (sinapse
convergente divergente) (fig.
30).
Centrii
Centrii reprezinta
totalitatea structurilor din sistemul
nervos central care participa Ia
realizarea reflexelor- analizeaza
prelucreaza informatiile
primite genereaza impulsuri
nervoase. Fiecare centro nervos
poate fi separat in doua
compartimente functionale:
compartimentul
senzitiv, unde sosesc informatiile
de la receptori;
compartimentul motor,
care transmite comenzile catre
efectori.
m sistemul nervos central
exista trei nivele majore unde se
afU centrii nervosi care
'
coordoneaza diferite tipuri de
reflexe: miiduva spiniirii, nivelul
1ubcortical nivelul cortical.
arie vizuaiA
gir precentral arie motoria
corp calos
arie somestezica I
sant central
gir postcentral
arie vizuala
lob frontal
aria olfactiva
hipofiza
bulb puntea lui Varolio
mAduva spinArii
La nivel medular exista . , . . . . . - . . ,
1
.
1
-
.. A FH!; . 3c\ E.rmslere etrehrale: a) tata Lltcwla. h 1 f,tp nkt tct .t
centrn nervos1 unde se mch1d -
numeroase reflexe somatice (monosinaptice polisinaptice) vegetative ( cardioacceleratoare,
vasoconstrictoare, de mictiune, sexuale, etc.)
La nivelul subcortical:
in trunchiul cerebral: se inchid reflexe somatice ( de deglutitie, masticator, statice
'ltatochinetice) vegetative (respiratorii, cardiovasculare, secretorii motorii digestive, etc.).
Cerebelul realizeaza controlul echilibrului, tonusului muscular, etc.
Hipotalamusul coordoneaza reflexele complexe comportamentale de
. afectivo- emotionale regleaza numeroase functii vegetative ( cardiovasculare, renale ).
La nivel cortical exista centri nervosi si zone (fig. 38) care coordoneaza numeroase reflexe
neconditionate si conditionate. Cortexul nu' functioneaza niciodata singur. Numeroasele informatii
primite Ia nivel fac ca activitatea centrilor sa fie precis controlata
, coordonata. Cortexul cerebral este esential pentru procesele de gandue.
I
Este reprezentata de axonii neuronilor somatomotori visceromotori prin care se transmit
comenzi de Ia centrii catre efectori. . .
Eferenta somatica este reprezentata de axoni ai neuronilor motori dm coamele antenoare ale
:mlduvei sau din nucleii motori ai trunchiului cerebral.
29
in cazul istemului nervos vegetativ calea eferenta este formata din doi neuroni:
neuronul preganglionar ituat in coamele laterale ale maduvei spinarii sau intr-un nucleu
vegetativ din trunchiul cerebral;
neuronul postganglionar situat in ganglionii vegetativi periferici, extranevraxiali.
fectorii
Sunt reprezentap 'in principal de: mu, chii striati, netezi glandele exocrine endocrine.
Efectorii executa comanda primita de la centrii nervosi.
in timp de la oivelul efectorilor pomeste pre dentrii un circuit prin care acea
sunt informap asupra moduhti efectuarii comenz:il (feed-back sau conexiune inversa) (fig. 39).
De pilda receptorii culeg informatii din mediul extern internal organismului le tran mit
prin calea aferenta (fibre nervoase senzitive) la centrul nervos. Acesta analizeaza informatiile cuJese
de receptori elaboreaza raspunsuJ eel mai potrivit pentru momentul respectiv. De Ia centrul nervos
comanda pe calea eferenta catre organul efector. Efectorul da raspunsul o.rganismului fatii de
stimuluJ recep'f.ionat. Pentru ca raspunsul sa fie corespunzator cu oecesitatile organismului valoarea
rispunsului trebuie comparata cu comanda. Pentru aceasta raspunsul dat de organul efector trebuie
comunicat receptorului pe o cale inversa feed-back .
Conexiunea inversa este obligatorie pentru ca ofera posi bilitatea ca centrul sa fie informat
despre valoarea raspunsului. Daca raspunsul nu coincide cu nece itApile organismului se da o noua
comanda apare un nou raspun o noua
Activitatea reflexa, prin actele reflexe ce se inchid la nivelul centrilor somatici vegetativi sta la baza intregii
ctivil!lji a organismului Ia adaptatea lui in condipi modificate de mediu.
1. Folosind schema de mai - . determinati semnificatia componentelor 1-7:
6
I 2 4 +
stimuli --+ G)----IJI>@--- -+ ---+ raspuns
t I
7
2. Asociati notiunile dintre cele dona coloane:
, '
A.. EJ::u .. t:CepcuU
B. PtopiotecqAoli
C. ViiiCU .. ecepbi
3. in rie se inscriu rece
A Tonici
B. Fazici
1. Inli iiftzl despre pozi&ia corpului pamit
ClOidiOlul miprii
2. Infuulki8Zi despR srmibi1itak:a 1actill,
tamid., cbueaoasi
3. Ptiuw lllimuli clrinricj, presioaaJi din
da:i.xul Olpllismului
1. Algoreceptori
2. Receptorul vizual
3. Receptorul olfactiv
4. Receptorul gustativ
Tipuri de renexe *
Sa ne reamintim !
ret1exa reauzedlJ pnn actut reflex al carui anatomtc
cmct componente anatomrce receptor, calc aferenta, centrul ncrvos, calca
retkx estc un cibernetic de autorc I pnn care orgams'nul pastreaza
ntegrahtat.;a ..,j echilibnll dinamic.
Reflexele care se inchid la
nivelul sistemului nervos central
sunt foarte variate si diversificate.
Sunt reflexe somatice vegetative,
neconditionat conditionate. ,
Reflcxele somatice
Reflexul somatic este acela
al carui stimul este receptionat de
exteroceptori sau de
proprioceptori al carui raspuns
ae executa de catre efectorii
' aomatici, adica musculatura striatii
controlata in mod voluntar.
Reflexele somatice se
lnchid in substanta cenusie de la
' '
6
Fig . ..tO Arc reflex medular
1 I neuron <bOCialic 11. , I r : an It n
I
p111a l N) dendnta ncuronullll sennlt S. pi I ; l . rcccrtori;
,, r Hhculare pi c n1utonc , 9 a unul nc ronul i
1 motor: n\d " > _ r1_ al_a ______ _
nivelul maduvei spinarii ( reflexe pentru regiunile corpului de Ia gat in jos) trunchiului cerebral
(reflexe pentru regiunile fetei capului).
t ll se in chid la nivelul comului anterior medular unde au sediul
neuronfi somatomotori Fig. 40).
Dupa numarul de sinapse ale arcului reflex respectiv, ele se clasifica in: monosinaptice ( fig.41)
i reflexe polisinaptice (fig. 42).
Monosinaptice Polisinaptice
- arcul reflex cuprinde 2 neuroni;
- se realizeaza pe cai de conducere rapida;
- arcul reflex cuprinde un numar variabil de neuroni
intercalari (de asociatie );
- au timp de latenta scurt; - timpul de latenta este lung;
- sunt limitate;
- iradiaza (pe masura ce creste intensitatea stimulului
- nu iradiaza ( datorita lipsei neuronilor
' ,
raspunsul reflex antreneaza teritorii musculare din
intercalari); ce In ce mai lntinse );
- ex.: reflexele osteotendinoase -
rotulian, achilean, bicipital, tricipital.
- ex. reflexul de flexie,de aparare, care lndeparteaza
zona stimulata de agentul nociv (reflexe
nociveptive ).
Reflexe/e osteotendinoase se mai numesc reflexe miotatice.
pot pune in evidenta lovind cu un ciocanel de cauciuc tendonul muschiului.
In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Achile (reflexul
achilean) Ia tendonul de insertie a cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).
Pentru evidentiere, se instaleaza pe scaun un
elev care este in vi tat sa stea ''picior peste picior'' (
popliteal al unui picior se sprijina pe celalalt picior).
Ca urmare tendonul cvadriceps a1 piciorului
de deasupra se intinde ca o coarda peste rotula. Lovind
tendonul cu un ciocanel de cauciuc se produce o
reflexa brusca de ridicare a gambei ( extensie)
(fig. 43). Se considera ca acest reflex este produs de
excitarea proprioceptorilor din tendon.
in cazul rejlexelor polisinaptice medulare exista,
pana Ia o anumita limita, o propoftionalitate directa intre
intensitatea stimulului amploarea raspunsului motor. Cu
cat stimulul este mai putemic, cu atat impulsul motor este
mai complex mai putemic. Aceasta propoftionalitate a
fost demonstrata de fiziologul Pfluger in urma
experimentelor realizate pe broasca spinala, broasca la care
functia reflexa este asigurata numai de maduva spinarii.
Stimulul poate fi curentul electric de inductie a carui
intensitate poate fi manta sau o subtanta chhruca (acid)
cu diferite concentratii. Zona de excitare este membrana
interdigitala a unuia din membrele posterioare, zona foarte
bogata in receptori (fig 44).
Raspunsul, care la inceput este strict Iocalizat si apoi
din ce in ce mai amplu, se datoreaza iradierii
nervos prin neuronii de asociatie, Ia neuronii motori
unilaterali, bilaterali (de la ambele parti ale maduvei), de Ia
nivelul unui metamer sau de Ia nivelele medulare aflate pe
o intindere propoftionala cu intensitatea stimulilor.
Intre neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal
neuronul somatomotor din cornul anterior medular se
interpun neuroni de asociatie (fig. 45):
1. - neuron cu axonul scurt, care face parte din arcul
reflex simplu;
2. -neuron cu axonullung perpendicular pe axa
maduvei, care transmite influxul motoneuronului din coltul
'
opus;
3. - neuroni cu axonii lungi, paralel cu axa
care transmit influxul motoneuronilor situati in diferite etaje
de substanta cenusie.
' '
Rejlexe!C' .wmatin' ale truncltiului cerebral
La nivelul celor trei etaje ale trunchiului cerebral
(mezencefal, punte, bulb) se afla centrii unor importante
reflexe somatice.
Tipuri de reflexe Centrul
Mezencefal
Oculocefalo_g_ir Coliculii cvadri_g_emeni superiori
Audiocefalogir Coliculii cvadrigemeni inferiori
Statice statokinetice Nucleul substanta neagra din
mezencefalic
Ponte
Co mean de clip ire Nucleul motor a! nervului VII
(palpebral)
Mimica Nucleul motor al nervului VII
Masticator Nucleul motor al nervului V
Bulb
Deglutitie Centrii motori a! nervilor IX, X, XII
reflexul de clipire in Uflll8toarele situatii :
Efecte
Intoarcerea capului Sj)fe excitantul vizual
Intoarcerea capului spre excitantul
auditiv
Mentinerea pozitiei normale a corpului in
repaus
Inchiderea pleoapei la atingerea comeei
Expresia fetei
Ridicarea mandibulei
Bolul alimentar trece din cavitatea bucala
In stomac
a) retlexul comean de clipire- inchiderea pleoapelor la xcitarea comeei
b) reflexul auditi de clipire - clipitul reflex produs de un zgomot
sunt ace lea al caror stimul este receptionat de interoceptori sau visceroceptori
al carui raspuns se executa de catre efectorii vegetativi, adica netezi ai organelor interne
diferitele tipuri de glande.
Un tip de reflex vegetativ ce poate fi mai evidentiat este reflexul pupilar fotomotor.
Este un reflex de acomodare a ochiului la intensitatea luminii. Cantitatea de lumina care patrunde
in ochi este reglata in mod reflex, cu ajutorul irisului. La lumina, pupila se prin
contractia muschilor circulari ai irisului (mioza), iar la intuneric, prin contractia muschilor radiari ai
' ' ' '
irisului, pupila se dilata (midriaza).
Pentru evidenp.ere se un elev in fata unui geam bine luminat au a aJtei urse de
lumina. in acest timp subiectului i se acopera ochii. Dupa 2, 3 minute e ob erva cum pupilele
dilatate ale colegului lor, in momentul contactului cu excitantulluminos
1
e
tlt It ltt.'COr ditio tat
Reflexele neconditionate se petrec la nivelul etajelor inferioare ale sistemului nervos ele sunt
gata formate la Pentru a putea fi provocate, nu este nevoie de o pregatire in prealabil.
Exemple de reflexe neconditionate: clipitul, tusea, stranutul, voma, suptul, secretia salivara,
gastrica, pancreatica, intestinala, misciirile peristaltice ale tubului digestiv: defecatia urinarea retragerea
' ' ' ' '
mainii la atingerea unui obiect fierbinte, irisului la lumina.
1
-sunt inlscute, prln ereditate de Ia
l
- cAile lor adicA existAjn. nevrax din momentuul nllflerii;
3
- centrii acestor reflexe se gAsesc in etaje subcorticale: mAduva spinArii trunchiul cerebral dar au toate si
' ' ' p_roiecfic corticalA;
4
- sunt pennanente, se mentin toatA viata:
s
sunt fixe, se desfil$orA in tot timpul vicpj Ia fiind puJin in.Ouen&ate de condirille de mediu;
6
- se intilnesc Ia top indivizii aceJei9ili specti (au cracter de specie);
7
- stimulul care un reflex necondifionat poartA numele de excitant necondifionat sau absolut
{EN);
8
- reflexele neconditionate pot fi: somatice; vegetative; vegetativo-somatice ( salivatia,
deglutitia, pupilar fotomotor, voma, tusea, defecatia, urinarea, retragerea miinii Ia atingerea unui obiect
fie.rbinte).
9
- reflexele ncconditionate _!C grupeaz.A formind instinctele.
-
Astfel de reflexe se produc in fel de indata ce actioneaza excitantul specific.
d -lon.difw a h( '.C)
Reflexul condipona este un ra puns reflex invatat'' cu participarea centrilor nervosi din scoarta
. ' '
cerebrala la actiWlea unui excitant condip.onat. De exemplu: secretia de saliva Ia actiunea unui sunet.
Regulile elaborarii reflexului conditionat sunt urmatoarele (fig. 46).
34
Asocierea. La administrarea hranei excitant+ neconditionat (E.N.), numit excitant absolut,
- este necesar sa se asocieze
1 faza
a 11-a taza
sunet un excitant indiferent (E. I.)
sunet (slimul
- --- -- ------- -- - indiferent - sunetul sau lumina.
tara salivatie (E 1 ) - neutru)
aliment
2 stimuli
asociati
( E.l. +
Sunetul devine
stimul cond
(EI-> EC)
saliva!ie - refl cond.
Uahorarea unui ntlt>\ condirional
Prec denttt.
Excitantul indiferent (E.I.}-
sunetul trebuie sa preceada
excitantul absolut (E.N.)
hrana.
f>om immta.
Animalul sa fie flamand,
meat instinctul alimentar sa
fie dominant in momentul
asocierii excitantilor.
'
Repetarea. Pentru formarea unui reflex conditionat (R.C.) sunt necesare 1030 de
elaborare.
In urma acestor experimente, Pavlov a obtinut, la caine, un reflex conditionat (R.C.)- ref1exul
salivar, la un stimul acustic. In acest moment stimulul acustic initial indiferent, a devenit un excitant
conditionat (E. C.). Explicarea este formarea, Ia nivelul scoartei cerebrate, a unei legaturi
t mtre cele doua focare corticale de excitape formate simultan -aria de proiectie

aria de proiectie auditiva Astfel, orice excitant indiferent prin asociere repetata cu alimentatia, devllle
citant condiponat, iar ra punsu1 obtinut este un reflex condiponat alivar.
Reflexele conditionate sunt cunoscute sub numele de lucru invatat sau dresaj.
Exemple: reflexul vizual salivar, secretia de saliva la mirosul camii fripte, vederea unui cunoscut ne
aminteste numele lui.
1
2
3
4
5
6
7
8
' --
.......-
- sunt dobAndite, adicA se form.eazl in cursul vietU individuate;
--
- cAile lor nu sunt prcformate, ci ele se formeazA odatA cu elaborarea reflexuluii
,..-
centrii acestor reflexe e gAsesc numai ia scoarta cerebralA, in neocortexul de asociafie, dar
e pot gAsi iD
paleocortex pentru unele reflexe mai simple:
--
sunt temporare, adicA dacA nu se intAresc se sting;
......-
- nu sunt fixe, este influenpJI de mediui
.
,..-
- au cracter individual (se formeazA diferit Ia fiecare individ):
,..-
stimulul care declanfeazA un reflex conditional e numefte excitant condiponat (EC) el proviDe dintr
un stimul indiferent adicA tlrA legAturl cu activitatea reflex-neconditionatii cu care se asociazA;
- reflexele condiponate se grupeazA in lanturi de reflexe, formAnd stereotipii.
- Ex.: succesiunea m.ifclrllor in timpul mersului, a actului alimentar, a imbrAcatului etc.
Retineti I

1\tecanismul fundamental de functionare a
'
sistemului nervos este actul reflex.
actele reflexe se realizeaza legatura dintre
diferitele paqi ale organismului, dintre organism
si mediulfuconjuriitor.
n timpul vietii individului se formeaza
numeroase reflexe condip.onate, pe baza celor
neconditionate.
Reflexele conditionate constituie conditia
' '
esenp.ala pentru integrarea organismului in mediu.
Til
1. PriYiti cu atentie schema aJaturati'i si explicati
arcurile 'reflexe aceasta imagine (fig.47 ). '
2. Realizati un eseu en tema: ,Activitatea refltxa a
sistemului nervos"cu urmatorul plan:
descrieti componentele arcului reflex;
eta ilicafi descrieti reflexele medulare.
Retlexe condi!ionate
i natt
....-
--

Funetia de eondueere a sistemulul nervos
' ----
'\.euronul .;peei 1lizatii In generarea
conducevea influxulvi nervo,.,, este tonnat dm
corp celular -.i prelungir neurale. Ace<>tea sunt
reprezentate de fibre mielinice sa1 amltlinc e
con<>tituie, imprt"ll1ii cu celule gliak, substanta
alba a nevraxului (SNC) 1ar in afara lUI intra in
alcatuirca nervilor periferici cranieni).
unctta e con uc re a s1stemu m nervos
presupune:
transmiterea informatiilor sub forma de
influx nervos - de la ( exteroceptori,
proprioceptori interoceptori) catre diferiti centri
din nevrax (maduva spinarii, centrii
subcorticali, scoarta cerebrala);
transmiterea comenzilor de la centrii nervosi
din sistemul nervos central catre efectori (muschi
glande). ' '
De la nivelul trunchiului si membrelor
, '
diferitele exteroceptive, proprioceptive interoceptive sunt conduse pana la nivelul maduvei
spinarii prin dendritele axonii neuronilor J?Seudounipolari din ganglionii spinali, situati pe calea
radiicinilor posterioare ale nervilor rahidieni. In timp prin axonii neuronilor somatomotori din
coarnele anterioare visceromotori din coarnele laterale ale maduvei spiniirii sunt transmise comenzi
de la centrii nevraxiali catre efectorii trunchiului si membrelor. ,
----
Amintiti-va cum se realizeaza conducerea influxului nervos prin fibrele mielinice amielinice!
In maduva spinarii functia de conducere se realizeaza prin intermediul substantei albe. Aceasta
este dispusa la periferie, fiind organizata in cordoane fascicule, formate din fibre nervoase (fig.48).
Fasciculele care alcatuiesc cordoanele de substanta alba formeaza cai ascendente ( senzitive) cai
descendente (motorii).
Calle ascendente sunt cai ale sensibilitiitii, asigurand transmiterea de informatii de la receptori
catre centrii nervosi de la nivelul encefalului.
,
Sunt de doua tipuri:
a. ciii specifice fiecarui tip de sensibilitate exteroceptiva proprioceptiva;
Faaclculele aplnobulbare
r---------1 Fasciculul Goll
ependimar
Fasciculul Burdach
RAd:.Ctna FJOSlerioant a
nervulul spinal
Fasclculele aplnoce,.beloaae
Fasciculul Flechsig -
spinocerebelos direct
Fasciculul Gowers-
spinocerebelos lncruci,at
Faaclculele aplnotalamlce
Fasciculul spinotalamic
lateral
F asciculul spinotalamic
anterior
Fig. Dispunerea fasciculelor ascendente descendente in maduva spinarii
'--
36
b. ciii nespecifice reprezentate de substanta reticulata medulara. Conduc, impreuna cu caile spino-
talamice, sensibilitatea interoceptiva.
Ciiile sensibilitii(ii exteroceptive (tactila, termica, dureroasa) prezinta pe traseullor trei neuroni:
- primul neuron (protoneuronul) este situat in ganglionul spinal prin dendritele
1ale, de la receptorii tegumentari. Axonul lui
pltrunde in maduva pe calea radacinii posterioare
1 nervului spinal;
- al doilea neuron ( deutoneuronul) se
fn cornul posterior al maduvei sau in bulbul
rahidian (pentru sensibilitatea tactila fina). Axonii
neuronilor senzitivi din comul posterior tree in
cordonul anterior sau lateral de partea opusa
fonnand tracturile spino-talamice
- al treilea neuron (tritoneuronul) este
localizat in talamus iar axonul sau ajunge in scoarta
cerebrala.
Conduc excitatiile tactile,termice si , ,
dureroase culese de la nivelul tegumentului, sub
foma de impuls nervos le proiecteaza in scoarta
cerebrala unde se formeaza senzatiile specifice.
Ciiile sensibilitii(ii proprioceptive sunt
constiente si inconstiente.
' , ,
Cele constiente conduc informatii de Ia , ,
nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor si , , ,
cuprind pe traseullor tot trei neuroni. Protoneuronul
este situat in ganglionul spinal: axonii
protoneuronilor patrund in maduva direct in
cordoanele posterioare formand fasciculele
Fig. 49 Dispunerea neuronilor pe traseul ci'iilor
1pinobulbare (Goll Burdach) care ajung in bulb ascendenll
unde fac sinapsa cu al doilea neuron situat in nucleii --- ------"
Goll Burdach. Axonii acestor neuroni se la nivel bulbar, ajung la talamus, unde fac
1inapsa cu al treilea neuron, al ciirui axon se proiecteaza in scoarta cerebrala.
Sensibilitatea proprioceptivii este condusa prin fasciculele spino-cerebeloase directe
ti Prezinta pe traseul lor doi neuroni: protoneuronul, dispus in ganglionul spinal
deutoneuronul, aflat in comul posterior. Pentru fasciculul spino - cerebelos, direct axonul deutoneuronului
trece in cordonul lateral de parte ajunge la paleocerebel prin pedunculii
inferiori ( dintre bulb cere bel) iar pentru fasciculul spino-cerebelos trece in
Sensibilitatea Tiouri Fascicule

Tactilli find r Fasciculele spino-bulbare
Exteroceptivii Tactilli grosierli _! Fascicu/ele svino-talamice anterioare ><
r-
Termicli Fascicu/ele svino-talamice laterale
LJ---
,....
- Dureroasli Fasciculele svino-talamice laterale

. =-:-=
c-' .:--. :........-...._
-= __.____:____ :- = L_j
I i]

Contientli Fascicu/ele spino-bulbare r
Proprioceptivii Incontientli

Fascicu/ele spino-cerebeloase directe =-
-
Fascicu/e/e spino-cerebeloase incruci$ale 0"'----:
c::!
--- -' .11 l.l
Interoceptivii


Fasciculele spino-ta/amice I I
--- Cainesvecifice
-==-=-
'
37
cordonullateral de partea opusii ajunge tot la paleocerebel prin pedunculii cerebelosi superiori (din
mezencefal cerebel). '
Ciill . .' sibilitil.{i sunt nespecifice specifice ( spinotalamice ). Cele nespecitic
sunt formate din neurom din substanta reticulatii medularii, conectati prin multiple sinap e
conducerea impulsului nervos fiind lentil.
descendente sunt ciii ale motilitiitii ce conduc impulsurile nervoase de la centrii motori a1
encefalulm spre miiduvii. Sunt ciii ale motilitiitii voluntare, cand comenzile pornesc din centrii moton
corticali ciii ale motilitiitii involuntare, dind contractiile musculare sunt declansate din centrii motori
subcorticali. ' '
Fig. 50 Dispunena neuronilor pe ralea
motiliti'i i voluntare
Motilitatea
Voluntari Piramidale
Involuntarl Extrapiramidale
38
Cai
Cortico-spina/e
Cortico-bulbare
Cu origine in scoarta
cerebra/a
Cu origine in nuc/eii
trunchiului cerebral
Fascicule
Fasciculul iramida/ direct
Fasciculul iramido lfncruC.i,fat
Fasciculul cortico-bulbar
C.S.T.S.
C.S.R.S.
Fasciculul tecto-spinal
Fasciculul rubro-spinal
Fasciculul reticulo-spinal
Fasciculul nigro-spinal
Fasciculul vestibulo-spinal
Fasciculul olivo-s ina!
\foti.!itatea l'oltmttmi este condusii prin ciiile piramidale reprezentate de fasciculele
corticospinale (fasciculele piramidale direct Acestea prezintii pe traseullor doi neuroni:
protoneuronul, situat in scoarta cerebralii iar deutoneuronul in cornul anterior medular (fig. 50).
Ciiile extrapiramidale, ce conduc motilitatea ini'O!umarii , au originea (protoneuronul) in
diferiti nuclei din trunchiul cerebral iar deutoneuronul este localizat in cornul anterior al miiduvei
spiniirii (fig. 51). La nivelul trunchiului n'rchral, functia de conducere se realizeazii prin substanta
alba, situatii la periferie dar in interior, printre nucleii de substantii In substanta alba se
gasesc trei categorii de ciii: ascendente, descendente si de asociatie.
' '
Ciiile ll\'.cendeJtte \fJecifice sunt reprezentate de cele ce provin de la miiduvii de ciii ce
conduc informatii - tactile, termice, dureroase, gustative, vestibulare, auditive - de la receptorii din
structura unor organe de simt de la nivelul capului.
Ciiile a.,cendente nespecUict fac parte din substanta reticulatii a trunchiului cerebral. Un rol
deosebit prezintii sistemul reticulat activator ascendent (SRAA), format dintr-un mare numiir de neuroni
interconectati in retea, care se intind de la bulb panii la talamus. Neuronii SRAA primesc numeroase
informatii prin colaterale ale ciiilor ascendente specifice trimit eferente ce se proiecteazii nespecific
'i difuz in scoarta cerebralii. Rolul siiu este de a produce o excitatie difuzii a scoaqei cerebrale,
determinand o stare de excitabilitate corticalii crescutii, nespecificii, generalizatii, numitii reactie de
trezire.
Caile descendt:nte sunt piramidale extrapiramidale. La ciiile corticospinale ce ajung la
miiduvii se adaugii ciiile corticonucleare prin care este coordonatii motilitatea voluntarii a muschilor
'
capului gatului. Deutoneuronul acestor ciii este situat in nucleii motori ai trunchiului cerebral.
Caile de asocia!ie sunt reprezentate de fascicule proprii care interconecteazii diferiti nuclei ai
trunchiului cerebral intre ei sau cu nuclei din alte etaje ale nevraxului.
La nivelul rfTl'lh' 1 u lu isubstanta alba se aflii la interior. Ea este constituitii din fibre nervoase
'
lungi- de proiectie (aferente eferente) care leagii cerebelul de diferite segmente ale SNC (miiduva
spiniirii, trunchiul cerebral, talamus, scoarta cerebralii) prin cele trei perechi de pedunculi
fibre nervoase scurte (intracerebeloase) care leagii diferitele structuri din cere bel;
Lanivelul til-.'iict'fllhhn si '' l 'n-.,f,': k substanta alba este reprezntatii de fibre nervoase
' '
lungi care leagii aceste structuri de miiduva spiniirii, trunchiul cerebral sau cerebel si de fibre nervoase
'
e care nu piiriisesc diencefalul sau emisferele cerebrate.
Retineti I
. ,
unctia de conducere a sistemului nervos este realizata prin intermediul prelungirilor neuronale (dendrite
axoni). Acestea intra in alcatuirea nervilor periferici (spinali cranieni) a substantei albe din nevrax. In
alba se gasesc cai ascendente - ale sensibilitatii, descendente - ale motilitatii.
11 APLICI\ Til
l.Aso iati notiu 1c din ce e doua coloa e:
2. Care sunt caile prin can.
Cdi ascendente Tipul de sensibilitate
sunt conduse mise a rile
precise, rapide. coordonate'?
1. Caile spinocerebeloase A. Tactilii A. Piramidale- corticospinale;
2. Ciiile spinotalamice B. Termidi B. Rubrospinale;
3. Caile spinobulbare C. Dureroasii C. Tectospinale;
4. Caile trigeminale D. Proprioceptivii D. Corticobulbare;
5. Caile nespecifice ale E. Interoceptiva
E. Vestibulospinale.
substantei reticulate
39
de eonducere din sistemul nervos l:entral
transmit informatii de la receptori- exteroceptori, proprioceptori, interoceptori-
catre centm nervos1.
'
.cane sunt proprii pentru fiecare tip de sensibilitate; au pe traseullor trei neuroni _
s?mocerebeloase cu 2 neuroni acustice cu 4 neuroni; proiectia cortical a se face
sunt de ciiile: spinotalamice, spinobulbare, spinocerebeloase,
tr1gemmale, gustative, vestibulare, auditive.
conduc sensibilitatea interoceptivii; sunt reprezentate de substanta reticulatii
care se mtmde mtre miiduva sacratii panii in talamus; sunt ciii multisinaptice proiectia se
realizeazii nespecific si difuz. ' '
'( ll !, I '! < 0 1 \ I '\ J\ ! ! C C
Conduc informatii de la exteroreceptori tactili, termici, de la nivelul tegumentului la
scoarta cerebralii, pentru formarea senzatiilor specifice, prin :
a) fasciculul spinotalamic lateral-pentru sensibilitatea termicii si dureroasii
b) fasciculul spinotalamic anterior -pentru sensibilitatea tactilii W.osierii
Prezinta pe traseullor trei neuroni (fig. 52) :
IN- protoneuronul- este reprezentat de neuronul pseudounipolar somatosenzitiv din ganglionul spinal
de pe traseul didiicinii posterioare a nervului spinal.
II N-deutoneuronul-se in cornu! medular posterior.Ax.onii deutoneuronilor se la
nivelul miiduvei spinarii trecand fie in cordonullateral de partea opusa fie in cordonul anterior, apoi
au un traiect ascendent prin miiduva spinarii, trunchiul cerebral pana in talamus, unde fac sinapsii cu
al III-lea neuron (III N ). Axonii neuronilor talamici se proiecteaza in scoarta cerebrala in:
- zona somestezica I (SI) reprezentata de girusul postcentral din lobul parietal, pentru fasciculul
spinotalamic lateral;
- zona somestezica II(SII) situata in marginea superioara a lateral Sylvius, pentru
fasciculul spinotalamic anterior.
( \ H L ,,pi :\ OTH.' i B \Rf
Conduc informatii de la proprioceptorii din regiunea trunchiului membrelor la scoarta
cerebrala, prinfasciculele Goll (gracilis) Burdach (cuneatus), pentru sensibilitatile tactila tina
( epicritica) propriceptiva Neuronii de pe traseullor sunt astfel (fig. 53):
IN - in ganglionul spinal. Axonii protoneuronilor patrund in maduva direct in cordonul
posterior, luand un traseu ascendent pana in bulbul rahidian, unde fac sinapsa cu al doilea neuron-II
N- situat in nucleii Goll Burdach. Axonii deutoneuronilor se la nivelul bulbului, dupii
care au traseu ascendent prin bulb, punte mezencefal pana in talamus formand lemniscul medial.
IIIN se in talamus. Axonii neuronilor talamici se proiecteaza in scoarta cerebrala in
aria somestezicii I (SI)
( \ l U ...: p p-..nf R l .. BrJ 0
Au pe traseullor doi neuroni (fig. 54)
IN - dispus in ganglionul spinal. Axonii acestor neuroni patrund in miiduva spinarii pana in
cornul medular posterior unde fac sinapsa cu deutoneuronul liN. Axonii deutoneuronilor se com porta
in doua moduri:
- tree in cordonul lateral de parte
formand fasciculul spinocerebelos direct sau cortex
Flechsig, care prin pedunculii inferiori- Talamus
ce fac legatura intre bulb cerebel-se proiecteaza
in scoarta cerebeloasa; conduce sensibilitatea
proprioceptiva din partea inferioara a
trunchiului de la membrele inferioare;
- se la nivel medular trecand
in cordonul lateral de partea opusa formand
fasciculul spinocerebelos sau Gowers.
Acesta ajunge la cerebel prin pedunculii
superiori-dintre mezencefal cerebel-conducand
sensibilitatea proprioceptiva din partea
superioara a trunchiului de la membrele
supenoare.
1. \ n [ J \ IF
Conduc informatii de la receptorii tactili,
termici, din tegumentele fetei o parte
din tegumentele gatului, din cavitatile fetei, de la
nivelul dintilor, limbii, corneei, in scoarta
4 1
Mezencefal
cerebralii, pentru formarea senzatiilor
corespunziitoare. Prezintii pe traseul trei
neuroni astfel (fig. 55):
IN -in ganglionul Gasser ( dispus pe calea
senzitivii a nervului V); liN - in nucleii
trigeminali din bulb, punte, mezencefal (nuclei
senzitivi terminali). Axonii deutoneuronilor se
in bulb, punte, mezencefal, apoi au
un traiect ascendent panii in talamus, formand
lemniscul trigeminal.
Axonii neuronilor talamici - III N- se
proiecteazii in scoarta cerebraHi in girusul
postcentral din lobul parietal.
1.: <\.: v
Conduc informatii de la receptorii
gustativi, in scoarta cerebralii pentru formarea
senzatiilor de gust. Sunt formate din trei neuroni
(fig. 56): IN- se aflii in ganglionii de pe traseul
nervilor: VII - ganglionul geniculat; IX -
ganglionul superior ; X -ganglionul inferior
(nodos); IIN-se aflii in nucleii senzitivi VII IX
' '
X din bulb (nucleul solitar). Axonii
deutoneuronilor se in bulb apoi iau
un traiect ascendent panii in talamus (fasciculul
gustativ) unde fac sinapsii cu al treilea neuron
(III N). Axonii acestor neuroni se proiecteaza in
scoa.rta cerebrala in girusul postcentral din lobul
parietal (in zona de sensibilitate a fetei).
C. . B ....
Conduc informatii privind pozitia
,__... corpului a capului de Ia receptorii
Punte din urechea intemii (maculele otolitice si crestele
ampulare) spre centrii nervosi din care
. . . ' '
Bulb pnn act1v1tatea lor reflexii mentin pozitia de
echilibru in repaus in ' '
Cei trei neuroni ai traseului sunt
astfel (fig. 57): IN -in ganglionul Scrupa. Axonii
primului neuron formeaza ramura vestibularii a
nervului acustico-vestibular; liN-se afla in nucleii
vestibulari din bulb. Axonii deutoneuronilor se
1
in bulb iau un traiect ascendent
.. - . pana m talamus (fasciculul vestibular). Existii
colaterale spre cerebel, spre maduva spmam spre nucleii de origine ai nervilor cranieni III IV VI.
este dispus in Axonii celui de-al treilea neuron se proiecteazii in scoarta cer:bralii
g1rusul temporal supenor (posterior fata de aria auditivii) '
J
Conduc informatii Ia acustici din organul Corti, aflat in urechea intema, 1n scoarta
cerebrala, pentru fonnarea senzatulor de auz. Sunt formate din patru neuroni (fig. 58): IN -este
42
.,
Maduva spinArii
!"tg. 57 Cailt.' Hstihulart' I 1g. '\ f\ C:iile auditin
in ganglionul Corti IIN-in nucleii cohleari pontini (ventral dorsal). Axonii celui de-al doilea neuron
e si fonneaza corpul trapezoid, apoi iau un traiect ascendent trecand prin punte
mezencefal pana Ia coliculii cvadrigemni inferiori, fonnand lemniscullateral; IIIN -in mezencefal -
coliculii cvadrigemeni inferiori N in metatalamus - corpii geniculati mediali. Axonii celui de-al
patrulea neuron se proiecteaza in scoaqa cerebrala in girusul temporal superior (anterior fata de aria
vascularii.
-
=
-=
Cit Fa clc:ui/Nerv IN
"
llN mN
Spinotalamic anterior Oanglionubpinal Comul posterior medular Talamus
Spinotalamice
Spinotalamic lateral Ganglionul spinal Comul posterior medular TalamuJ
Spinobulbaro
Ooll ti Burdacb ti
Oanglionul spinal Bulbul rabidian TalamuJ
lemniscul medial
Spinocerebelos direct Oanglionulspinal Comul posterior medular .
_,
Spinocerebeloue
Spinocerebelos tncruci,at Oangllonul spinal Comul posterior medular .
Tri emin le

Nervul trigemen ti Oanglionul Oasser Bulb,punte,mezencefal
(1
Talamus
t-
lemnisculul trigeminal
- -
Nervul facial ti fasciculul Ganglionul geniculat \f
:.=
J guatativ
Gustative u
Nervul glosofaringian ti Oanglionul inferior Nucleul solitar-bulb Talamus
fasciculul guatativ

Nervul vag ti fasciculul Oanglionul inferior
guatativ
Vestibulare Nervul acustico-vestibular Ganglionul Scarpa Nucleii vestibulari-bulb Talamul
ti fasciculul vestibular
Auditive

Nervul acustico-vestibular GanglioouJ Corti Nuclcii cobleaii-punte Mez fll
'i lemniscullateral
- -
43
I

I . C; IL
Sunt cai ale motilitatii voluntare sau
'
involuntare.
/Uotilitatea wJiuntarii este condusa pe caile
piramidale corticospinale corticobulbare (fig. 59).
Caile corticospinale conduc comenzi pentru
miscari voluntare, rapide, precise si coordonate ale
' ' '
musculaturii somatice din regiunea trunchiului,
membrelor o parte din regiunea gatului, de la
nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral, strabat
descendent trunchiul cerebral, trecand prin piramidele
bulbare anterioare. Aici cca. 75-80 % din fibre se
mcruciseaza-decusatia motorie, formand 1n
' ' ' '
fasciculele piramidale incrucisate. Restul de 20-25
% din fibre, care nu se in bulb ci in
'
maduva spinarii, formeaza fasciculele piramidale
directe.
Fasciculul piramidal fncrucisat are IN in
ariile neocortexului motor - indeosebi in aria motorie
principala din girusul precentral din lobul frontal.
I hg. 59 Uiile piramidalc -1] Axonii IN au traseu descendent prin spatiul dintre
A ganglionii bazali ( corpii striati) talamus apoi, la
mvelul bulbulut rah1d1an,se coboara prin maduva spinarii- cordonullateral; liN-in
Ganglioni
bazali
Fi)l . 60 Cailc cxtrapiramidalc
44
cornul anterior medular.
Fasciculul piramidal direct prezinta IN-in
ariile neocortexului motor; axonii IN coboara prin
cordonul anterior al maduvei -se incruciseaza si fac
sinapsa cu deutoneuronul-IIN-in anterior
medular din partea opusa.
Caile corticobulbare conduc comenzi pentru
voluntare, rapide, precise coordonate ale
musculaturii somatice din regiunea capului o parte
din regiunea gatului. Se opresc in bulbul rahidian.
Prezinta IN-in ariile neocortexului motor; axonii IN-
se incruciseaza la diferite nivele ale trunchiului
'
cerebral unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii-IIN-
in nucleii motori, de origine a fibrelor motorii a
nervilor cranieni.
Motilitatea involuntarii este condusa pe cai
extrapiramidale (fig. 60). Acestea conduc comenzi
pentru:
stereotipe, automate, asociate
activitiitilor dobandite 1n cursul vietii (mersul vorbirea
' ' ' '
scrisul etc.);
-tonusul general- al musculaturii somatice postural-pozitia corpului in repaus
somatice involuntare legate de stiirile afectiv-emoti,onale.
Caile extrapiramidale care pomesc din scoarta cerebral! au: ariile neocortexului motor.
Axonii IN au srape obligatorie in nucleii bazali ( corpii striati) unde fac sinapsl cu llN. Ex.emple
- fasciculele corticostriotecto pinale- C.S.T.S. fasciculele corti.co triorubrospinale
4
C.S R.S.
Caile extrapiramidale care pornesc din centrii subcorticali sunt reprezentate de fasciculele:
1 tectospinale -au originea (IN) in coliculii cvadrigemeni din mezencefal; axonii IN - se
in mezencefal; ajung in cordoanele anterioare medulare.
1 rubrospinale au originea in nucleii din pedunculii cerebrali ai mezencefalului; axonii IN
se in mezencefal; ajung in cordoanele laterale medulare.
1 nigrospinale au originea in substanta neagra din pedunculii cerebrali ai mezencefalului; axonii
IN - se in mezencefal; ajung in cordoanele anterioare medulare .
1 vestibulospinale-origine in nucleii vestibulari din bulbul rahidian; axonii IN - se
tn mlduva spini\rii; ajung in cordoanele medulare anterioare.
1 olivospinale- origine in olivele bulbare din bulbul rahidian; axonii IN - se in
maduva spini\rii; ajung in cordoanele medulare anterioare.
1 reticulospinale -origine in substanta reticulatl a trunchiului cerebral (mezencefal, punte, bulb;
axonii IN ajung in cordoanele medulare anterioare laterale.
liN
Fascicul IN
Cii
Com anterior medular
Piramidal direct Neocortex motor

Piramidale Piramidal incruci a
Nuclei motori-trunchi cerebral
Cortico-bulbar Neocortex motor
Fasciculele intregului sistem motor fac sinapsa cu deutoneuronul-ll N- in cornul medular
anterior, iar axonii se distribuie spre musculatura scheletica somatica din regiunea gatului, trunchiului
membrelor.
CAlLE NESPECIFICE
1 Caile nespecifice apaftin substantei reticulate ce se intinde de Ia maduva sacrata panlla
talamus. Este constituita din:
- clile ascendente nespecifi.ce care reprezintl sistemul reticulat ascendent -SRA
- clile descendente nespecifice care reprezintl sistemul reticulat descendent SRD.
Formati,unea reticulata reprezinta, din punct de vedere structural, o imensl retea de prelungiri
neuronale, in ochiurile careia se glsesc aglomeri\ri de corpuri celulare, alcatuind nuclei.
1 Sistemul reticulat activator ascendent SRAA:
- este format dintr-un numar mare de neuroni care se intind de Ia bulb la talamus;
- neuronii substantei reticulate primesc permanent informatii prin colateralele desprinse pe
parcursul cailor ascendente specifice;
- la nivelul substantei reticulate, informatiile pierd specificitatea;
- impulsurile nespecifice sunt conduse prin substanta reticulata ascendent, la talamus, de unde
se proiecteaza in scoarta cerebrala difuz nespecific;
- proiectia corticala a acestor impulsuri determina o stare de excitabilitate corticala crescuta,
nespecifica, generalizata, starea de tonus cortical - alerta corticala - reactia de trezire - starea de
atentie; '
'
- datorita impulsurilor venite pe calea SRAA se realizeaza pregatirea functionala a scoartei
' '
a) perceperea impulsurilor intero-, proprio- exteroceptive transmise pe caile specifice;
b) indreptarea atentiei catre stimulul eel mai important de la un moment dat;
c) a trimite impulsuri catre formatiunea reticulata, mentinand starea de hiperexcitabilitate a acesteia
realizand circuitul ,cortico-reticulo-cortical" prin care scoarta cerebrala lsi autointretine tonusul '
' ' ' .
Retineti I
. ,
ubstanta alba este alcatuita din mai multe categorii de fibre nervoase. Ele intra in componenta
cailor: ascendente, descendente si de asociatie. '
' '
Caile ascendente sunt cai ale sensibilitatii, iar cele descendente sunt cai ale motilitatii. Ele
stabilesc legaturi intre maduva segmentele cerebrale. '
Til
1. Asociati notiunile din cele doua coloane:
Receptori Clile de conducere
1. Tactili A. Spinoc:erebeloase
2. Tennici B. Vestibulare
3. Dureroei C. Gustative
4. Auditivi D. Splnobulbare
S. Vestibulari E. Spinotalamice
6. Oustativi F. Tri_geminale
1. Proprioceptor! 0. Auditive
8. lntoroceptari
2. Prin ce formatiuni de alba ajung Ia cerehcl aferenttle sensibiliHitii
proprioceptive? . ' '
3. Stahiliti daca urmatoarde afirmatii sunt adevaratc sau false:
a) Fasciculele spinocerebeloase ajung la cerebel prin pedunculii cerebelosi
inferiori. '
b) Arhicerebelul aferente de la pe calea vestibulara, pentru mentinerea
echilibrului. '
4. Care sunt caile care se
a) la nivelul maduvei spinarii;
b) la nivelul trunchiului cerebral.
Nervii sunt formatiuni nervoase extranevraxiale formate
'
din fascicule de fibre nervoase paralele intre ele , integrate Sa ne reamintim !
morfologic prin membrane conjunctive (fig. 61) care asigura
legatura centrilor cu receptorii cu efectorii.
Dupa modul de conducere a influxului nervos, nervii se
clasifica in:
- senzitivi - alcatuiti din fibre somatosenzitive legate de
exteroceptori proprioceptori viscerosenzitive legate de
visceroceptori;
- motori- alcatuiti din fibre somatomotorii legate de
striati si visceromotorii legate de muschii netezi;
' ' '
- micsti- alcatuiti din fibre senzitive si motorii.
' ' '
SNC este conectat cu receptorii efectorii prin nervii
spinali la nivelul maduvei spinarii prin nervii cranieni la nivelul
trunchiului cerebral (fig. 62).
\ n i'1 ,"p1n
Asigura legaturile centrilor medulari cu receptorii
cu efectorii din regiunea gatului, trunchiului membrelor. Se
mai numesc si nervi rahidieni.
'
Sunt 31 de perechi, grupati in cinci regiuni:
- 8 perechi de nervi cervicali (Cl-C8)
- 12 perechi de nervi toracali (Tl- T12)
- 5 perechi de nervi lombari (Ll -L5)
- 5 perechi de nervi sacrali (S 1 - S5)
- 1 pereche de nervi coccigieni (Cc1)
Sunt micsti, deoarece contin fibre nervoase somatice, senzitive si motorii, la care se adauga
' ' '
fibre vegetative. Fiecare nerv este alcatuit din riidiicini (posterioara anterioara), trunchi ramuri
(fig.63)
Riidiicina posterioarii ( dorsala) este senzitiva este formam din dendrite (prelungiri periferice)
axoni (prelungiri centrale) ale neuronilor soma to- r' nervi cranieni
senzitivi viscerosenzitivi (neuroni pseudounipolari
12
perecni
din ganglionul spinal) nervii spinali
31 perech1
Riidiicina anterioarii (ventrala) este motoare
con tine axoni ai neuronilor somatomotori din coamele
'
anterioare si visceromotori din 112 anterioara a coamelor
'
laterale ale maduvei spinarii.
Trunchiul nervului spinal este mixt contine
dendrite ale neuronilor somatosenzitivi si
'
viscerosenzitivi din ganglionii spinali axoni ai
neuronilor somatomotori si visceromotori din:
'
- 112 anterioara a coamelor laterale - fibre preganglionare
mielinice care pleaca din trunchiul nervului spre
ganglionullaterovertebral, prin ramura comunicanta
alba;
nervi
periferici
Fasciculul Gowers
(spinocerebelos
Tncrucisat)
Fasciculul
Go II
Fasc1culul ____.: I
spmotalam1c
lateral
Fascteulu!
spinotalamic
anterior
Muschi neled
visceral
'\enii spinali
Radacina
poslerioarii
(dorsa Ia-
viscerosenzitiv
neuronilor
visceromotorii
Lant ganglionar
laterovertebral
pB.1'811erteb111
J/
A
Ramura
comunicanta
cenus1e
Dendrilele
neuronilor

Fibre vegetative
poslganglionare
amielnice
- fibre vegetative postganglionare amielinice, care vin in trunchiul nervului prin ramura comunicanta
( axoni ai neuronilor din ganglionullaterovertebral).
Ramurile nervului spinal sunt reprezentate de ramura dorsaHi, ventrala, comunicanta alba,
meningeala comunicanta
Ramurile posterioara (dorsala) anterioara (ventrala) sunt mixte contin: fibre somatice
senzitive - dendrite ale neuronilor pseudounipolari senzitivi din ganglionul spinal; fibre somatice
motorii - axoni ai neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale miiduvei spinarii; fibre vegetative
motorii- postganglionare ( axoni ai neuronilor din ganglionii laterovertebrali);
Ramura comunicanta alba este mixta contine numai fibre vegetative:
- senzitive- dendrite ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal;
- motorii - axoni ai neuronilor din 1/2 anterioara a coamelor medulare laterale (fibre
preganglionare)
Ramura comunicanta este motorie contine numai fibre vegetative postganglionare
amielinice - axoni ai neuronilor din ganglionii laterovertebrali, care ajung la trunchiul nervului spinal
se distribuie efectorilor simpatici Ia nivelul tegumentului somatici: firelor de
par, glandele sudoripare, glandele sebacee, musculatura neteda a vase lor sanguine. Ramura meningeala
este mixta contine fibre vgetative- viscerosenzitive visceromotorii (vasomotori).
Sunt in numar de12 perechi dintre care 10 apaftin trunchiului cerebral (fig. 64) prezentand
nuclei de origine sau nuclei terminali la nivelul acestuia. In general nervii cranieni se distribuie
extremitatii cefalice regiunii cervicale, exceptie racand nervul vag, care inerveaza majoritatea
viscerelor din cavitatea toracica si abdominaHi. Se clasifica in nervi:
'
- motori- III, IV, VI, XI, XII alcatuiti numai din fibre motorii (fig. 65);
- senzitivi- I, II, VIII alcatuiti din fibre senzitive (fig. 66);
- VII, IX, X formati atat din fibre motorii cat din fibre senzitive (fig. 67).
Perechile de nervi III, VII, IX X contin fibre somatice fibre vegetative care apartin sistemului
nervos parasimpatic (fibre parasimpatice preganglionare cu originea in nucleii vegetativi).
48
punte
bulb
nervii senzitivi, nel"Yll moton
Prezint! o origine reala:
supenor
muschiul oblic
inferior
ml.ltiChiul oblic
mezencefal
posterior
nuc1eu1 accesor
oculomotorului
Trunchlul cerebral
nucleul hipoglotl
nucleulacceeor
- pentru ramurile motorii - in nucleii motori vegetativi din trunchiul cerebral;
- pentru ramurile senzitive - in ganglionii senzitivi extranevraxiali.
Originea aparenta este reprezentat! de locul de intrare sau a fibrelor nervoase in/din
trunchiul cerebral.
Abducens Fibre motorii Nucleul motor Santul
(motor) din punte bulbopontin
GangiKJnul abc !:_i
Facial Fibre motorii Santul ExpresiB
(mixt) bulbopontin
-
rannga
Fibre preganglionare Glandele salivare: salivud SllaringeiUI
parasimpatice alivator submandibular!, lacrimal!
superior sublingual!
Ganglionul
lacrimal din glanda lacrimal!

MUSdllt
m
faringeiUI
senzorialc Ganglionul Mugurii gustativi Sensibilitatea gustativl

gustative geniculat din cele 2/3
anterioare ale
Ul i ma mucoasei limbii
vasele sangUina
.c:J Vestibulocoh-
Fibre senzoriale Santul Receptorii echilibrului
IJ8heea Sl bronllille
pl&manii st 650fagul
lear(senzorial)
vestibulare bulboponi vestibulari
rn caVItltta bdomlnlll !l
Fibre senzoriale Receptorii auditivi Sensibilitatea acusticl
sDmacul
..,..,..,., ..
ini3stmul subtire
auditive
I ficalui s1 poncreasul
rolonul
Glosofarin-
Fibre motorii Nucleu ambiguu Santul faringelui Ridicarea faringelui
spltne st nmchn
din bulb retroolivar
gian(mixt)
Fibre Secretia salivam
Fibre omatosenzitive
urechii medii
Fibre viscerosenzitive Zonele reflexogene
Nervii cranieni- tabel sintetic
cardiovasculare
Fibre senzoriale Mugurii gustativi
gustative din 1/3 posterioaril
Pere- Nervul Fibrele componente Originea real! Distribufia Funcfia
a limbu
chea
Vag (nixt) Fibre viscerosenzitive Ganglionul Santul Inten:eptorii din Deservesc calea aferentl
I Olfactiv Fibre senzoriale Neuroni bipolari Mucoasa olfactiva Sensibilitatea olfactiva
inferior retroolivar viscere iii vase a unor reflexe vegetative
(senzitiv) olfactive din mucoasa
olfactiva Fibre motorii Nucleul laringelui, ale laringelui,
II Optic Fibre senzoriale Neuroni Retina Sensibilitatea vizuala
ambiguu faringelui, p!Jtii faringelui
(senzitiv) vizuale multipolari din superioare a
retina
III Oculomo- motorii Nucleul Nucleul dorsal Musculatura neted! Contract! netezi, Fosa Muschii extrinseci
tor (motor) oculomotor interpeduncu ai globului ocular parasimpatice a! vagului a visccrelor: inima relaxeaza sfincterele
somatic din lara drept sup., drept piAminiJ, ficatul,
mezencefal inf.,dreptul intern, pancreasul, rinichii.
oblic inf.
vezicula biliArA
ridicator a! ploapei p811ial tubul
visceromotorii Nucleul accesor
pupilar
senzoriale Ganglionul Mugurii gustativi Sensibilitatea gustativl
parasimpatice a! n. oculomotor
fotomotor (de con
gustative inferior de pe din mucoasa
(preganglionare) -veg. irisului ale a pupilei)
traiectul mdlcinii limbii,
Parasimpatic din ciliar (mioaza)
nervului epiglotel 9i
mezencefal
Reflexul de acomodare
IV Trohlear Fibre motorii Nucleul motor Partea
globului
Fibre sornatosenzitive
(motor) din mezencefal posterioara a externe exteroceptiva
T. C. sub conductul auditiv
coliculul extern
inferior Accesor Fibre motorit laringelui laringelui
v Trigemen Fibre somatosenzitive
Fata Inerveaza senzitiv Conduc sens1
(motor) Fibre motorii bulbar! din retroolivar capului
(mixt) din ramura oftalmica, trigeminal anterioarl a tegumentul fetei, exteroceptivl de Ia
nucleul ambiguu Santullateral sternocleidomastoi umlrului
I I
maxilara, mandibulara (GASSER) puntii, lateral capului, 2/3 nivelul capului, fetei
Radlcina anterior din dian trapez
de pe traiectul de piramida anterioare, ale proprioceptiva (pentru
spinala din mlduva
nervului pontina limbii, corneea masticatori)
maduva cervicala
conjunctiva, cervical! superioarl
cavitatile nazala, superioam
Fibre motorii din motor a! mastlcatori
XII Hipoglos Fibre motorii Nueleul motor aJ limbii
ramura mandibulara nervului V din (motor) hipoglosului din preolivar
bulb
50
5 I
Nervii Senzitivi Motori Micsti
'
periferici
contin fibre contin fibre somato- contin fibre nervoase
' ' '
alcatuire somatosenzitive motorii
. .
senzitive motorii s1 uneon
'
visceromotorii
conduc influxul conduc influxul senzitiv si motor
'
nervos de la nervos de la centrii
rol receptori la nervosi la
'
centrii nervosi
'
musculature striata
fibrele viscero-motorii
conduc influxul
nervos la musculature
neteda
- globii oculari;
-limba;
-urechea.
Perechi de nervi cranieni Functiile acestora
1. III, VII, IX, X A. Senzitivi
2. V, VII, IX, X B. Motori
3. Ill, IV, XII C.
4. I, II, VIII D. Mototi Sl cu
'
fibre parasimpatice
A. Este mixt
B. Se formeaza din unirea celor patru ramuri
C. Are legaturi cu ganglionii laterovertebrali prin ramurile comunicante
D. Radacina posterioara este senzitiva
E. Radacina anterioara este constituita numai din axoni
A. structura unui nerv spinal.
B. - din punct de vedere functional- nervii cranieni.
C. Aratati originile reale aferente ale dervilor cranieni.
52
A.5.
Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului
ncrvos care coordoneaza activitatea viscerala,
Fste format din doua sistemul nervos simpatic
.'fi.,temul nervos parasimpatic.
Marea majoritate a organelor au o dubla inervatie
(simpatica parasimpatica) cu urmatoarele actiuni:
Actiuni antagonice - exemplu: in cazul cordului
inima )- simpaticul produce tahicardie ( cardioacceleratie ), iar
parasimpaticul bradicardie ( cardiomoderatie );
Actiuni in sens - exemplu: in cazul glandelor
Malivare simpaticul parasimpaticul determina secretia,
dar aceasta este diferita din punct de vedere calitativ
cantitativ. Astfel, simpaticul determina secretie bogata in mucina, iar parasimpaticul induce o secretie
upoasa.
Numai unul din cele doua sisteme actioneaza exemplu: in cazul pancreasului, parasimpaticul
determina secretia exocrina si endocrina a acestuia, iar simpaticul nu are nici o actiune asupra lui.
' ' '
De regula sistemul nervos simpatic actioneaza in situatii fricii, furie, spaimii, durere
viscerala putemica, iar sistemul nervos parasimpatic actioneaza predominant In situatii de
relaxare a organismului.
Este organizat structural topografic asemiiniitor cu sistemul nervos somatic, fiind alciituit
din:
1. sistem nervos central ce cuprinde: centrii de comandii aflati in maduva spinarii trunchiul
cerebral centrii de control integrare vegetativii aflati in hipotalamus, sistemullimbic,
cerebrala;
2. sistemul nervos periferic alciituit din ganglioni vegetativi nervi.
Centrii simpatici se gasesc la nivelul maduvei spinarii, in coamele laterale din regiunile
toracica lombara.
periferica este reprezentata prin ganglioni vegetativi fibre vegetative preganglionare
postganglionare
1 .,
Centrii parasimpatici sunt situati astfel: unii in trunchiul cerebral, iar altii in coamele
laterale ale maduvei spinarii din regiunea sacrata.
periferica este reprezentata de:
-fibre nervoase care pomesc din centrii parasimpaticului cranian intra in alcatuirea nervi lor
cranieni Ill, VII, IX si X ;
'
- fibre nervoase care centrilor parasimpaticului sacrat, care iau calea radiicinilor anterioare
a nervilor spinali din aceasta regiune, formand cei doi nervi pelvici.
53
!i


!"'
''
v CL :!;
:i


.J 0 I

"'
l....)
-' ,, i-51;; T.

fi
;.;

..:
"'
::.

.. ,..
Q_ ;,:;
; w;
;; j
'


2:
Q lz1"'

,.,
tJ
.,
::
.,

r;
""
<r
"'
:;;
'!
Sistemul nervos vegetativ formeaza plexuri vegetative simpatico- parasimpatice, din care se
desprind fibre postganglionare ce ajung la nivelul organelor interne (fig. 68).
I este situat la nivelul organelor capului gatului se distribuie
nctezi ai globului ocular, glandelor lacrimare, glandelor salivare.
. este situat in cavitatea toracica se distribuie miocardului.
sunt situate in cavitatea toracica si se distribuie arborelui
'
carjei aortice esofagului.
" sunt situate in cavitatea abdominaHi se distribuie organelor
din aceasta regiune: ficat, stomac, splina, intestin subtire, o parte a intestinului gros, pancreas, rinichi,
testicule, ovar.
este situat in pelvis se distribuie urmatoarelor viscere: rect, vezica urinara,
uretra, vagin, prostata.
Efectele stimularii simpaticului parasimpaticului sunt evidentiate in din fig. 68
I v ..-.. .. --:::----
sistemul nervos vegetativ este separat periferic, la nivelul formatiunilor nervoase
superioare exista o stransa imbinare intre functiile vegetative cele somatice. Aceste corelatii
apar foarte clar, in special cu ocazia adaptarii organismului la diferite variatii ale mediului intern
extern, cand se produc concomitent atat modificari somatice cat viscerale.
Efectele sistemului nervos vegetativ Sistemul
nervos
1. Mioza ( contraqia circulari ai irisului urmatA de
pupilei)
2. Midriaza ( contractia radiari ai irisului urmatA de dilatarea
pupilei)
3. Contactia ciliari circulari pentru vederea de aproape
4. Contraqia muschilor ciliari radiari pentru vederea Ia distantA mare
A-simpatic
5. Vasodilatatia glandelor salivare si secretia de salivA apoasA.
6. Vasodilafatia secretia glandelor lacrimare
7. Vasoconstrictie si secretie de salivA vascoasA bogatA in mucinA
8. Bronhoconstricpa (contractia musculaturii bronhillor)
B-parasimpatic
9. Bronbodilatatia (relaxarea musculaturii brqnbiilor)
10. frecventei cardiace si a fortei de contractie,
' ' '
coronarodialtatia
11. ScAd ere a frecventei cardiace, scurtarea perioadei refractare
coronaroconstrictie
12. Vasoconstrictie vasodilatatie pe creier,
'
vasodilatatie pe scheletici
13. tonusului motilitAtii din peretii stomacului
intestinului, relaxarea sfincterelor
14. ScAderea tonusului motilitAtii din peretii stomacului
intestinului, contracpa sfincterelor
15. Termogeneza
55

transmite informatiile de la receptori
la centrii Receptorii sunt visceroceptori sau
interoceptori sunt situati in peretii organelor interne.
;<
Cum se clasifidi visceroceptorii in functie de
natura excitantului?
Aferenta vegetativa este reprezentata in majoritate
de fibre mielinizate viscerosenzitive care apaf!in nervilor
spinali (la nivelul maduvei spinarii) unor nervi cranieni
(la nivelul trunchiului cerebral) anume:
a) dendritele axonii neuronilor pseudounipolari
viscerosenzitivi din ganglionii spinali aflati pe radacinile
posterioare ale nervilor spinali.
b) dendritele axonii neuronilor din ganglionii cranieni de pe traseul senzitiv al nervilor VII,
IX, X.
Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor trunchiului membrelor sunt transrnise ascendent
prin maduva spinarii pe cii nespecifice cai specifice spinotalamice spre hipotalamus, talamus, sistem
limbic ajung in ariile corticale SI SII unde se formeaza senzatiile.
mazencetal
punte ei bulb
sunt situati in diferite etaje ale nevraxului (fig. 69).
' se afla la nivelul maduvei spinarii, in coamele laterale din metamerele C8,
nervulcranianlll Tl- Tl2, Ll- L3.
nervul cranian VII
nervul cranian IX
nervul Cr'anian X
ochi
glanda lacrimallll
si mucosal!!
, nazala
glande sub-
. 41,) mandibular&
gland!!
parol ida
pll!mani
' I
sunt repre-
zentati de:
'
Parasimpaticul
cranian la nivelul
trunchiului cerebral in
urmatorii nuclei: acce-
sor al oculomotorului
din mezencefal; lacri-
mal salivator superior
din punte; salivator
inferior si dorsal al
'
vagului din bulb.
Parasimpaticul
sacrat sau pelvin- la
nivelul maduvei spina-
rii in coamele laterale
din metamerele S2-S4.
prezinta pe
traseul ei doi neuroni:
Examinati fig. 70
comparati arcul reflex somatic
vegetativ!
IN - neuronul preganglionar
uflat in nevrax si reprezentat de neuronii
visceromotori din coamele laterale ale
maduvei spinarii sau de neuronii din
uucleii vegetativi din trunchiul cerebral;
liN - neuronul postganglionar
Nituat in diferiti ganglioni vegetativi;
Jaterovertebrali sau
paravertebrali, de o parte de alta a
maduvei spinarii formand doua lanturi
cu cate 22 ganglioni : 3 cervicali, 10 -12
toracali, 4-5lombari, 4-5 sacrali.
Hunt legati intre ei in cadrul lant
prin fibre interganglionare cu maduva
Npinarii prin ramurile comunicante alba
ti .
- prevertebrali aflati in aprop1erea
1a
eoloanei vertebrale, in regiunea . . . . . . .
abdominala reprezentati prin ganglionii celiac,
_ previscerali saujuxtaviscerali situati in aprop1erea v1scerelor (gg.c1har, otic, etc.),
- intramurali- in peretii viscerelor. .
Deoarece calea eferenta vegetativa are doi neuroni pe traseu, ea se poate 1mpaf!t m doua
componente: . .. . . .
1
.. t ta
a) preganglionarii _de I a centrii Ia ganghonn vegetat1v1, este m1e m1ca este reprezen a
de axonii neuronilor preganglionari; . . . .
b) postganglionarii _de la ganglionii vegetativi la efectori,este am1ehmca reprezentata de
axonii neuronilor postganglionari. .
Eferenta simpatica face statie,in majoritatea cazurilor, intr-un
(laterovertebral) sau intr-un ganglion prevertebral aceea fibrele preganghonare s1mpat1ce sunt
mai scurte, iar fibrele postganglionare simpatice sunt
mai lungi.
Eferenta parasimpatica face statie intr-un
ganglion sau intr-un
astfel ca fibrele preganglionare parastmpatlce sunt
lungi, iar fibrele postganglionare parasimpatice sunt
scurte. Pe caile eferente vegetative mediatia chimica
este realizata (fig. 71 ).
- acetilcolina (sinapse colinergice) - intre
neuronii preganglionari postganglionari - atat pe
eferenta simpatica cat parasimpatica intre fibrele
parasimpatice
- adrenalina, noradrenalma (smapse
adrenergice) - intre fibrele postganglionare simpatice
efectorii viscerali.
neuron preganglionar
sectiune Tn intestin
organ efector
(mediator colinergic)
Refleze medulare r.efleze simpatiee fl parasimpaJ:ice
Efecte
n Retlexe
Centrul in cornul
vegetative
lateral medular
SIMPATICE
pupilodilatator C8- T2
prin contarctia fibrelor
2 cardioaccelerator T3- T5
3 vasomotor Tl-L2
ETAJELE
TRUNCHIULUI REFLEXE CENTRUL EFECTE
CEREBRAL
MEZENCEFAL
PUNTE
pupilar fotomotor
de acomodare
(pentru vederea de
aproape)
lacrimal
salivar superior
respiratorii
cardio-vasculare
cardiovasculare
nucleul accesor al
oculomotorului -III
nucleul ve etativ lacrimal-VII
nucleul vegetativ salivator
su riorVII
centrii din substanta
reticulatA
centrii din substanta
reticula!!
centrii ai nervului x
centrii din substanta
reticularA
centrii din substanta
reticula!!
-Ia circulari ai irisului
-+ pupiloconstrictia (mioza)
-Ia circulari ciliari (ai
cristalinului) -+
convergentei cristalinului
glandelor lacrimate
-secrepa glandelor salivare
sublin ale submandibulare
-modificarile activitatii
ventilatorii
-efecte presoare (simpatice) si
(fe e oare (parasi atice)
-secretia digestivA
-motilitatea tubului di esti
-modificarile activitatii
ventilatorii
-efecte presoare si depresoare
?ate o.rganele interne sunt inervate simpatic parasimpatic. Cele doua componente ale sistemului nervos
eget.atl acttoneaza frecvent antagonic, permit!nd organului respectiv sa-si adapteze activitatea Ja schimbarile
, parute In mediul de viaf!. '
58
Til
I. Ol:>senati pan aliit:urata e'idcnpatt deosehiril dintn c..1lea t'f ent,l omatJca
calea efere ..nta Hgetativa impatic.d (fig 72).
2. Analizati schema alaturata si e' Jdentiati efer nta stmpatica parasimpatica In corelatie
cu neurotransmiFitorii (fig 7 3 ).
CALE EFERENTA v
SOMATICA
ganglion pravisceral
efedori
vlscerali
---+-< Ach
Ach
efectori
adrenalinA si nonadrenalinA
NofiUai elementare de lgielii fl
patologie a sistemului nervos
NE
Dezvoltarea capacitatea functionaHi a sistemului nervos sunt influentate inca din perioada
de dezvoltare intrauterina a individului. Conditiile neigienice ale gravidei, alimentatia
necorespunzatoare, alcoolul, tutunul, starile emotionale deprimante etc, influenteaza negativ sistemul
nervos al ratului.
Dupa sistemul nervos este influentat de glandele endocrine, de activitatea analizatorilor,
de starea generala de sanatate a organismului, etc. Se ca procesele de excitatie inhibitie
au o intensitate mai mica la copii decat la adulti, dar o mobilitate mai mare. Iradierea se produce cu o
mare ceea ce explica labilitatea psihica a copiilor. In schimb concentrarea excitatiei se face
mai greu de aici necesitatea ca sa depuna un efort mai mare pentru mentinerea atentiei.
Datorita fortei scazute a excitatiei inhibitiei, a labilitatii psihice, a instabilitatii atentiei, a posibilitatii
mai reduse de a face analiza sinteza, de a face diferentieri, abstractizari de a giindi, copii obosesc
mai usor, fac mai usor nevroze.
' .
Prevenirea acestora se face printr-o dozare rationala a efortului intelectual, imbinat cu relaxari
care solicita sistemul muscular prin gimnastica, jocuri, plimbari etc. Acestea, solicitiind in timp
centrii reflecsi ai miscarilor involuntare si centrii corticali ai miscarilor voluntare, stimuleaza
' ' , '
perfectionarea sistemului nervos. De asemenea activitatile practice, pe liinga rolullor formator are
influenta asupra giindirii, intrucat pomind de la experienta se stimuleaza capacitatea de generalizare a
scoartei cerebrate.
'
SQ
Unele deficiente in ca: lipsa proteinelor, glucide! or, fo folipidelor au a unor vitamine
din alimentara zilnidi unele boti infectioase ca: tuberculoza, scarlatina, p etc lip a 02 din
aerul respirat sau incarcat cu sub tante toxice tulbura buna functionare a istemului nervos atat la
copil caqi Ja adult.
Fumatul (nicotina) alcoolul, d.r gurile unt de a emenea toxice atat pentru copii cat, i pentru
adulti. Tulburari ale si ternului nervo mai unt pro ocate tarea anormaJa in care e poate afla Ia
un moment dat diferitele organ e. nerespectarea unui regim ordonal de activitate odihna etc.
Dintre bolile care pot afecta dezvolterea , i functionarea normal a a i temului n rvo mai
frecvente unt: meuingita, encefalita, hemo .. giile cerebrate coma convul ille etc.
este o boa hi infecl]oa a provocata de inflamarea meningelor. Se caracterizeaza prin
dureri de cap, febra, var aturi. fotofobie (frica lumina), contractia cefei, modificari
importante In lichidul efalorahidian. i pat geni care produc meningitele sunt microbi,
ricketsii (protozoare), ciup r i.
Dintre meningitele microbiene citam:
a.lfmingita cerebro,pburlti epidemica (provocata de meningococ ), boala grava ce se transmite
direct (aerogen) de Ia bolnavi sau de Ia indivizi purtatori de meningococi. Ne tratata la timp,
boala duce intotdeauna Ia moarte.
b. Jfeningita este produsa de pneumococ, adesea ca forma secundara a unei
otite, mastoidite sau pneumonii. Este mai grava decat cea meningocica, nu este contagioasa.
! j se de meningita pe baza gradului de inflamare a meningelui a substantei
cerebral e. Se caracterizeaza prin febra, cefalee, iritabilitate, ameteli, varsaturi, convulsii, alternarea
starii de coma, respiratii neregulate simptome psihiatrice. Cea mai frecventa cauza o
constituie virusurile infectioase care apar in general Ia 14 zile de Ia o infectie rubeolica, oreion, gripa,
pojar, varicela se manifesta prin involuntare, leziuni de nervi cranieni. Alte cauze pot fi:
poliomelita, rabia, HIV. sau cauze bacteriene frecvente, secundare unei colectii de puroi din alta
parte a organismului.
"l i" 'i' ;L:' .c:.. !:.: reprezinta revarsarea sangelui in afara s.c.s. prin ruperea unui vas de
sange din creier. Este o problema neurologica majora. Risculla barbati este mai mare decat Ia femei.
Se produce ca urmare a unor factori de rise: hipertensiune, fumatul, consumul excesiv de alcool,
afectiuni cardiace vascuJare periferice fi brilatie atriaHi (FA), obezitatea, sifilisul, traumatisme arteriale.
Se manifest! diferit in de cauza determinanta. In general debutul simptomelor este brusc:
cefalee severa, varsaturi, scaderea fortei musculare, pupile inegale, modificari de personalitate,
ameteala cu hemiplegie, coma prelungita.Aproape toate decesele survin in prima luna. Dintre cei care
supravietuiesc primei luni de boala 90% supravietuiesc eel putin inca un an.
( este o stare patologica vizand pierderea cunostintei si !ipsa de reactie fata de stimulii
' ' ' ' '
externi, dar cu conservarea functiei respiratorii circulatorii care pot sa apara modificate. Apare ca
urmare a unei boli grave, meningita, encefalita, hemoragiei cerebrate etc.
( ,., !,., sunt descarcari electrice spontane, intermitente anormale in anumite parti ale
creierului. Acestea pot lua numeroase forme insa tind sa fie stereotipe pentru fiecare pacient in parte.
Pot fi par{iale generalizate.
Cele pnrtia/e sugereaza o afectiune structurala pe o anumita parte a unei emisfere cerebrate.
Se caracterizeaza prin alterarea modificata de
Crizele gcnera/i:,lte nu au o caracteristica care sale localizeze ca provenind de lao anumita
emisfera. Se caracterizeaza prin debut brusc, cu pierderea membre rigide ( tonice) apoi cu
(clonice). Dupa criza bolnavul este confuz. Cauzele pot fi: traumatismele, tumorile sau
sevrajul la alcool, accidentele cerebrate, hipertensiunea, malformatii vasculare, hipoglicemie,
hiperglicemie, afectiuni hepatice, encefalita, sifilisul, HIV.
60
Segmentele unul anallzator
sa ne reamintim '
Analizatorii sunt sisteme morfologice care: . v
sesizeaza prin receptori specifici, modificarile din mediul extern intern, ce actiOneaza asupra
organismului; .. . v
conduc impulsurile nervoase in arule corttcale corespunzatoare, . . . .
: realizeaza analiza sinteza impulsurilor nervoase determinand formarea de senzatu spectfice,
-au un plan unic de organizare, fiecare
f'lind alcatuit din trei segmente: periferic
(receptor), intermediar (de conducere)
central (fig. 74).
SlgnHntuljhTiJc,rtl" - n:ctcptoru1 .
- este reprezentat prin structun segmentul perlteric
1pecializate integrate in. .de simt; :.:: . ..
- stimulat de vanatta une1 forme de - . . .
energie determina formarea potentialului de receptor in final, a celm de actmne ( mfluxul nervos) ce
t:rntntu hu
4
con uct'n.' este ormat m: . . . .
. _ , -. 11 _t1;_ ,. l'c _ sunt cai nervoase specifice, cu sinapse prm care tmpulsunle nervoase
unt conduse rapid si se proiecteaza in ariile corticate, in zone spectfice;
I ' 'fi
u 1J1 mdm\: tc> sunt cai nervoase nespec1 tee, ce
apa.rtin S.R.A.A., cu sinapse multe prin care impulsurile
nervoase sunt conduse lent, in ariile corticate, unde se
proiecteaza difuz si nespecific.
este reprezentat prin doua tipuri de
arii corticate (revedeti fig. 38): . v
aria corticala primara, unde se pro1ecteaza
fibrele caii de conducere;
aria corticala secundara conectata cu aria
primara. . . .
La nivelul ariilor corticale se reahzeaza
sinteza informatiilor si se formeaza, in final, senzatiile
constiente specifice. Analizatorii din organismul uman
sunt: cutanat, vizual, acustico-vestibular, olfactiv,
gustativ, motor= kinestezic. (fig. 7 5)

ANALIZA TOR SEGMENTVL
EXTEROCEPl'oRJ DE CO
-se glsesc Ia nivelul pielii'
terminafii nervoase [ibere (t.n.l.)
- se glsesc in epidenn ti derm;
- recepfioneazl excitapi: tadil lermice
dureroase, pmionale, vjbratorii; '
discurile Merkel
- in epiderm;
SWlt stimulate de atinseri puteftuce;
corpruculi Meissner
- in denn;
- stimulati de atingeri fine;
corpruculi Pacini
- in bipodenn;
- stimulati de mifCA.ri slabe, rapi<te fi de
intensitate micA;
corpruculi Krause
- indenn;
- reactioneazA Ia excitsntii senza{ia de

SEGMENTUL
INTERMEDIAR
Cllile
spinotalamice
Cllile spinobulbare
Cllile trigeminale
organe/e tendin004e Golgi
- in tendoane fi ligamente;
- stimulate de crefkres tensiunii 1n tendoane prin C!ile spinobulbare
KINESTEZIC
(motor)
GUSTATIV
contrac{ia muscularll;
corpuscu/iPacini
- in tendoane, ligamente, periost.,. fascii
musculare, capsule articulare;
- SWlt stimulate de presiune;
fusurile neuromusculare
printre fibrele muscutsre;
- stimulate de de a muschiului.
mugurii gustativi
- dispufi: in )DUCOU8 linguaiJ pile
fungifonne, caliciforme, foliate- mu
labiall. amigdalianl, palatinl, fariiiugianA,
epigloticll;
mucoasa olfactivd
- cllptufCfte cornetul oazal lama
cutuitl a osulut oid;
- celulele receptoare sunt neuron:::.-i bipolari;
celu/ele cu conurl1i se gllsesc in
retinA
celule cu conuri 5-7 Jllil, de
vederea fotopicll, cromaticll
celule cu bastonlfe 125-130 pentru
vederea sco icll
Cllile
spinocerebeloase
Cllile trigeminale
Calea gustativll
Calea vizualll
Girusul
postcentral din
lobul parietal

Aria
senzitivo-
motorie- de o
parte fi de alta a
fBOtului central
Rolando
Aria gustativll
-girusul
postcentral din
lobul parietal
Aria vizualll -
lobul occipital
cre1tele ampulare
in ampulele canelelor semicirculare;
1 aparatul otolitic
in maeulele utriculare ti saculare.
termtna(it nervoase ltbere
baroceptorl
chemoreceptorl
termoreeeptorl
1 Calea vettibullrt
I
-, nalizatorii se impart in:
- analizatorii excitaliilor externe reprezentali prin analizatorii: cutanat, olfactiv, gustativ, optic, acustic;
- analizatorii excitaliilor interne reprezentati prin analizatorii: motor, vestibular al mediilor interne.
' n funclionarea analizatorilor excitatiilor externe se disting unele caracteristici speciale:
- sunt receptori care intra in acliune prin contactul direct cu excitantul;
- receptorii de contact: analizatorul cutanat, gustativ;
- alti receptori intra in actiune cand excitantul lucreaza de la distanlll;
- telereceptorii: vizual, acustic, olfactiv.
unclionarea analizatorului este condilionatii de integritatea anatomica functionala a fieciirui segment
2
A. Mucoasa faringiana
B. Mucoasa amigdaliana
C. Mucoasa epiglotica
D. Mucoasa esofagianii
E. Mucoasa palatinii
' "
A. Fusuri neuromusculare
B. Discurile Merkel
C. Corpusculii Pacini
D. Oraganele tendinoase Golgi
E. Corpusculii Meissner

2..Ana1imtorol auditiv
l.Analizatorul 6:ll.l&liUiM
4-ADlll.imrorol 211Stanv
S.ADllliutoJul
6 vestibular

S.Analizatoml .
A. Corpusculii Meissner
B. Corpusculii Pacini
C. Corpusculii Ruffini
D. Corpusculii Krause
E. Discurile Merkel
i -
a) Neuronii bipolari din mucoasa olfactivii sunt
chemoreceptori, deoarece axonii lor formeaza tracturile
olfactive.
b) Corpusculii Golgi sunt proprioceptori
deoarece sunt situati printre fibrele musculare.
c) Crestele ampulare sunt responsabile de mentinerea
echilibrului deoarece fac parte din aparatul otolitic al
urechii interne.
63
w
Lumina slaba
Analizatorul vizual asigura peste 90% din
informatiile pe care le organismul din mediul
inconjurator de aceea are o importanta deosebita
nu numai in .diferentierea luminozitatii, formei si
culorii obiectelor,dar In orientarea in
mentinerea echilibrului a tonusului cortical.
Excitantul adecvat a] analizatorului vizual il
constituie razele de lumina care, reflectindu-se pe
diferite obiecte, patrund in interiorul globilor oculari.
La nivelul acestora au Joe doua fenomene importante:
- conducerea razelor de lumina prin sistemul
optic devierea lor in fel incat se proiecteaza pe
retina;
- excitarea celulelor fotosensibile din structura
acesteia.
J
in realizarea acestui proces conlucreaza irisul
si sistemul optic.
' Jrisul regleaza cantitatea de lumina care
patrunde pana Ia retina prin moditicarea diametrului
Musculaturli cm:ularll pupilei, In urma contracpei fibre lor musculare radiare,
aflate sub dependenta fibrelor nervoa e simpatice
cervicale a fibrelor musculare circulare, controlate
de tibrele nervoase parasimpatice ale oculomotorului
fig. 76 ).
Reamintiti-va modul de evidentiere a
reflexelor pupilofotomotoare - pupiloconstrictor
si pupilodilatator in functie de variatia intensitiitii
iurninoase! '
Sistenwl optic a) globului ocular,format din mai
multe medii rerringente, poate fi considerat ca o singura
Ientilii convergenta cu o putere totala de refractie de
. 60 dioptrii cu centrul optic Ia 17 mm in spatele
cristalinului. cea mai mare parte a puterii de
refractie apaftine corneei-40 dioptrii, cristalinul- cu 0
putere de refractie de 20 dioptrii, este foarte important
deoarece convexitatea lui poate ti nmlt crescuta
'
realizand acomodarea.
Razele de lumina sufera Ia nivelul ochiului
olripla refractie: prima Ia interfata aer-cornee, a
de 1ua pe fata anterioarii a cristalinului ti a treia
, , '
posterioara a cristalinului care este ti se
' ,
romporta ca o lentila biconvexii.. Ca urmare
llnaginea care se formeaza in pata galbena a retinei
reala, mai mica ti rasturnata (fig. 77).
In cazul ochiului normal - emetrop- exista
o concordanta perfecta intre puterea de
lllvergentii a medii! or refringente ( distanta focala
- 17 mm) ti lungimea axului antero-posterior care
de 24 mm. Aceasta permite vederea clara, Fi
Och i emetrop
Astigmatism
Miopie
Hipermetropie
lim'i acomodare, a obiectelor situate Ia o distanta mai mare de 6 m. In cazul obiectelor situate intre
dc,1ua puncte: punctum remotum situat Ia 6 m ti punctum proximum aflat in apropierea globului ocular
!nproximativ 25 em), vederea este de asemenea clara, dar cu acomodare.
Acesta presupune urmatoarele:
- mioza- mictorarea diametrului pupilelor prin contractia mutchilor circulari ai irisului;
- cre{terea convergenfei cristalinului prin contractia mutchilor circulari ciliari. Cristalinul fiind
elastic, devine mai convergent pe fata anterioara, raza sa de curbura scade, iar puterea sa de convergenta
crctfe.
- corectarea axel or oculare prin contraqia mutchilor extrinseci ai globilor oculari. Imaginea
sc in centralis, unde capacitatea de discriminare vizuala este maxima ti prezinta cea
mat mare claritate. In cazul in care puterea de convergenta a sistemului dioptric nu este in concordanta
culungimea axului anteroposterior, ochiul este ametrop (miop, hipennetrop). '
Observand fig. 78 constatati ca, in miopie imaginea se formeaza inaintea retinei datorita fie
lungimii mai maria axului antero-posterior al globului ocular (miopie axiala), fie unei convergente
crescute a cristalinului (miopie de curbura). Se corecteaza cu ochelari cu Ientile divergente
In hipennetropie imaginea se formeaza in spatele retinei, fie datorita axului antero-posterior mai scurt
(lilipermetropie axiala), fie convergentei scazute a cristalinului (hipermetropie de curbura). Se
cu ochelari cu Ientile convergente (biconvexe ).
Astigmatismul este datorat neregularitatilor corneei sau deformarii cristalinului. Imaginile
retiniene sunt neclare iar corectia se realizeaza cu Ientile cilindrice. .
Functionarea normala a analizatorului vizual este afectata tide alte defecte, printre care:
-prezbitismul- se datoreaza scaderii elasticitatii cristalinului ti a contractilitatii mutchiului ciliar
(mutchiul cristalinului); se corecteaza cu Ientile bic,onvexe ' ' '
in hipermetropie; 3 ------
- daltonismul - absenta partiala sau totala a 2

pigmentilor fotosensibili din celulele cu conuri duce Ia
perturbari in perceperea culorilor ;
-hemeralopia- lips a vitaminei A din alimentatie duce
Ia diminuarea sintezei de pigmenti fotosensibili ti la reducerea
vederii ' '
'
- acromatopsia - imposibilitatea de a percepe
culorile.
Spafiul cuprins cu privirea se nume{teciimp vizuaL Fieca-
rui ochi ii corespunde un camp vizual monocular care se
suprapune in parte cu campul vizual al celuilalt ochi.
Peisa1
indepi'lrtat
Nerv
optic
Partea comuna a celor doua campuri monoculare
reprezinta campul vizual binocular( fig. 79). Orice obiect
aflat in campul vizual binocular, formeaza cate 0 imagine
pe fiecare din retine. Aceste imagini fuzioneaza pe scoarta
cerebrala intr-o imagine unica.
Din punct de vedere funqional, retina fiecarui ochi
are o jumatate nazala una temporal a. Datorita modului
particular de a fibre lor nervului optic la nivelul
chiasmei optice, hemiretina nazala stfmga devine
corespondenta cu hemiretina temporala dreapta invers.
Astfel imaginile proiectate pe hemiretinele stangi, ajung
in aria vizuala a emisferei cerebrate stangi invers (fig.
80). Datorita cristalinului, imaginea formata pe retina este
rasturnata astfel hemiretinele stangi vad hemicampul
vizual drept invers. Vederea binoculara confera
abilitatea vederii in profunzime, stereoscopica.
in practica oftalmologica, determinarea campului
vizual se realizeaza cu un aparat special.
In clasa se poate demonstra astfel:
Se deseneaza cu creta pe tabla o "roza a
vanturilor" astfel inciit centrul acesteia sa fie la nivelul
ochilor unui elev de talie mijlocie. Se alege un subiect
care este pus sa stea in picioare in fata tablei la o
departare de aproximativ 15 em .. Subiectul isi acopera
cu mana un ochi. Cu ochiul dimas liber fix in centrul desenului. In acest tim'p un elev
mai inalt ia o creta alba o deplaseaza incet in lungul fiecarei linii a rozei vanturilor, de la
periferie la centru se marciind locul, in momentul cand subiectul sesizeaza intrarea
in campul sau vizual a cretei. Se realizeaza delimitarea perimetrului vizual pentru ochiul respectiv
(fig. 81 ). Se poate relua experienta pentru celalalt ochi. In
acest caz se va putea vedea deosebirea dintre cele doua
campuri teritoriul lor de suprapunere. Daca se lucreaza cu
crete colorate, se pot delimita in mod campurile vizuale
pentru culorile respective, constatandu-se ca ele sunt cu atat
mai restranse, cu cat culorile sunt mai luminoase. Se
observa,de asemenea ca perimetrul ciimpului vizual este mai
mare spre partea temporala inferioara a ochiului mai redus
spre partea nazala superioara (fig. 82).
I
Razele luminoase din spectrul
vizibil cu lungimea de unda
cuprinsa intre 400 - 700 nm (fig.
83), ajunse la nivelul globului
ocular, strilbat mediile refringente
ale sistemului dioptric, apoi retina,
de la stratul X la stratul I, (de la
stratul neuronilor multipolari la
stratul pigmentar), de unde ajung la
(a)
lungi mea
undei
lffi1
ultraviolet violet albastru verde galben portocaliu rosu
n;,
) j.. ... ,
-I I - I
0,3 0,4 0,5 0,13
Lumina vizibila pentur om
infrarosu
0,7 0,8
'I
n:lulele fotoreceptoare reprezentate de celulele cu conuri care iodopsinii celulele cu
care rodopsinii. Prin descompunerea pigmentilor fotosensibili- iodopsina in
rctinen fotopsinii iar rodopsina in retinen scotopsinii, se modifica permeabilitatea
111 embranelor celulelor fotorece toare pentru ioni si se declanseaza potentiale de actiune.
l!i!lfj ." _;.JJjjL#f;;i X. i ;}( cc.,.;; ,, ! -' . ' . _,' '
1 fig. 65 reamintiti-va traseul componentele caii vizuale!
De la celulele fotoreceptoare cu conuri pornesc influxuri nervoase spre neuronii
hipolari, apoi spre neuronii multipolari. De aici prin nervii optici impulsurile nervoase sunt conduse la
rreier.
Celulele cu sunt responsabile pentru vederea scotopica, in lumina difuza, cand nu se
disting culorile, detaliile contururile obiectelor. Este vederea in alb-negru. Celulele cu au
pragul de excitabilitate mai scazut decat celulele cu con, permitand vederea la o cantitate mica de
lumina.
Celulele cu con sunt responsabile pentru vederea fotopica, diuma, in lumina intensa necesara
pentru vederea cromatica care permite perceperea
culorilor. Perceperea culorilor, realizata de celulele
cu conuri-vederea cromatica- este explicata prin mai
multe teorii. Una din ele este teoria tricromaticii sau
teoria culorilor fundamentale cunoscuta sub
numele de Joung-Helmholtz.
Conform acestei teorii retina contine trei
tipuri de celule cu con, cu substante fotosensibile
speciale care se descompun sub aqiunea radiatiilor
verzi sau albastre (fig. 84).
Diferitele senzatii cromatice sunt rezultatul
stimularii concomitente inegale a celor trei tipuri
de celule cu conuri. Stimularea lor egala da senzatia
de lumina alba. In lipsa stimularii luminoase, se
produce senzatia de negru (fig. 85).
Puteti evidentia diferitele caracteristici ale
' '
componentelor globului ocular procedand in felul
urmator:
Se curata globul ocular-procurat de la abator- de
tcsutul conjunctiv sai cu ajutorul unei
foarfece. Acum se poate vedea sclerotica de
culoare imbracand corpul globului,
iar la cei doi poli comeea respectiv nervul optic.
Lanleme de proieclie a fittrelor:
rosu, verde, albaslru
ecran alb
RVA RVA
RVA
RVA
Examinati irisul etalati-1 pe o lama de sticla!
Desprindeti cristalinul cercetati proprietatile lui optice
- se prin el un text.
Cu un bisturiu ascutit se
incepe o incizie in sclerotica, pe linia
ecuatoriala. Cu ajutorul unei foarfece
cu varfurile ascutite se realizeaza o
'
Comparati caracteristicile componentelor observate de
voi cu imaginile din fig. 86. Desenati-le in caietele voastre!
sectiune circuladi, obtinand doua , ,
emisfere. Prin aceasta operatie se
scurge umoarea apoasa se
indeparteaza umoarea sticloasa.
Dupa golirea cupei ochiului, de umoarea sticloasa, se poate examina retina, dqi ea nu se
desprinde de coroida. Este de culoarea neagra pe suprafata ei se pot distinge cele doua pete: una de
culoare albastruie- pata oarba ( originea nervului optic), cealalta de culoare galbuie - pata galbena (in
care se afla concentrate masiv celulele vizuale cu conuri).
68
etina este globului ocular de origine ectodermidi care prezinta 10 straturi in care
se intalnesc mai multe tipuri de celule: o celula multipolara impreuna cu celulele bipolare cu
celulele fotoreceptoare, de le care pornesc sernnalele luminoase, formeaza o unitate functionala
retiniana.
risul regleaza cantitatea de lumina care patrunde pana la retina
n cazul ochiului normal ( emetrop) convergenta cristalinului concorda cu lungimea axului
anteroposterior razele luminoase focalizeaza pe retina.
a) La hipermetropi apropierea obiectelor de ochi permite
vederea clara a acestora deoarece axul antero-posterior al
globului ocular este mai lung decat eel al ochiului emetrop.
b) Celulele cu bastonate sunt raspunzatoare de vederea
scotopica deoarece au pragul de sensibilitate scazut.
c) Celulele cu con uri sunt raspunzatoare de vederea
diurna deoarece contin rodopsina.
d) Corneea, umoarea apoasa, cristalinul umoarea
sticloasa sunt structuri ale globului ocular deoarece au rol in
refractia razelor de lumina. ,
CD 6
to
b
co
2
a
A
2
B
2
a
c
3
Analizatorul auditiv detine roluri importante legate
ck orientarea in spatiu, depistarea pericolelor mai ales
pcrceperea vorbirii care sta la baza relatiilor interumane.
al analizatorului auditiv este
reprezentat de organul Corti, situat pe membrana bazilara
din structura cohleei (fig. 88). Transmiterea sunetelor-unde sonore produse prin condensari si rarefieri
ale aerului, pana la organul Corti se realizeaza astfel: '
Pavilionul urechii capteaza dirijeaza sunetele spre conductul auditiv extern, la capatul
caruia, unda sonora pune in vibratie membrana timpanului, care Ia rindul sau antreneaza lantul celor
trei oscioare;
De la oscioare unda sonora este transmisa,
succesiv, ferestrei ovale, perilimfei, endolimfei (fig. 89).
Lantul de oscioare nu transmite pasiv vibratiile
' '
ci, prin ciocanului scaritei, contribuie la
modificarea intensitatii sunetului. Contractia
ciocanului diminueaza amplitudinea vibratiilor prea
puternice, iar cea a scaritei amplifica sunetele
prea slabe. Amplificarea sunetelor receptionate se
datoreaza, pe de o parte faptului ca suprafata membranei
timpanului este mai mare decit cea a ferestrei ovale
pe de alta parte, fortei cu care se deplaseaza
scarita.
Aceasta a intensitatii semnalului este
necesara deoarece lichidul are o inertie mult mai mare
decit aerul si are nevoie de o presiune mult mai putemica
pentru a produce vibratia lichidului.
Vibratiile perilimfei determina vibratii ale
membranei bazilare care antreneaza celulele auditive,
ale caror cili vor suferi deformatii mecanice la contactul
cu membrana tectoria. Inclinarea cililor intr-o parte
depolarizeaza celulele, iar in directia opusa le
hiperpolarizeaza (fig. 90). Aceste variatii alternative de
potential receptor, produc potentiate de actiune pe fibrele
m tector11
indcirea cililor
in olart
---.-
60
senzitive ale neuronilor din ganglionul Corti. Depolarizarile
celulelor senzoriale auditive cresc frecventa potentialelor de actiune,
iar hiperpolarizarile o reduc.
Membrana bazilara, care are o structura comparabila cu
un rezonator de coarde, are vibratii de amplitudine maxima la o
' '
distantfi variabila fata de scaritfi, in functie de frecventa undei sonore.
Baza melcului intra in rezonanta cu suntetele cu frecventa inalta
(I 5000Hz), mijlocul membranei bazilare cu sunete cu medii
(5000Hz), iar virful melcului cu frecvente joase (500Hz). Fiecare
sunet va pune in vibratie inceputul membranei bazilare, dar va
determina vibratii cu amplitudine maxima in zone diferite ale acesteia,
in functie de frecventa sa (fig. 91 ).
Amintiti-va localizarea peurqnilor in lungul caii auditive!
Fiecare neuron senzitiv, din ganglionul spiral Corti, transmite impulsuri nervoase de lao anumitii
zona a membranei bazilare spre statiile de releu ale caii acustice:
a. - nucleii cohleari din punte
b. - coliculii cvadrigemeni inferiori ai mezencefalului
c. - corpii geniculati mediali ai metatalamusului.
Dat?rita. acestui fapt potentialele de actiune, separate in frecvente componente la nivelul
membranet baztlare, se transmit spre centrii corticali prin ,fire izolate"
P1 ,. ;c1. 1la .e.u: t a cailor auditive are locin circumvolutia temporala superioara. In aceasta
zona are loc reahzarea senzatiei a perceptiei auditive. Scoarta interpreteaza frecventa sunetelor
auzite in functie de neuronii corticali la care ajung impulsurile auditive. '
Urechea umana percepe unde sonore cu o frecventa cuprinsa intre 16-20.000 Hz ( cicli Is) si
cu o intensitate cuprinsa intre 0-120 dB. Acuitatea
IN REPAUS
otolit
maxima este intre 1000-4000 Hz. Sunetele se caracterizeaza
prin inaltime, intensitate timbru. Totalitatea sunetelor percepute
de urechea umana sub forma de senzatie auditiva reprezinta
campul auditiv. Acesta se reduce progresiv, odata cu inaintarea
in varsta. Sensibilitatea auditiva scade treptat daca urechea
primeste timp indelungat sunetele cu aceeasi frecventa si
amplitudine, deoarece are loc procesul
I 1/IOLOLL\ \ -.....\l.ILXJ OHI Lll I fBI L \H
Analizatorul vestibular are rolul de a informa creierul
despre pozitia corpului sau capului in spatiu acceleratiile
liniare circulare la care acestea sunt supuse, fiind o
componenta importanta a mecanismelor care contribuie la
reglarea echilibrului,alaturi de alti analizatori (kinestezic vizual
' ' '
tactil) in timp de cere bel.
n:cept<JJ" al analizatorului vestibular este
reprezentat, pe de o parte, de utricula sacula, pede alta parte,
de canalele semicirculare.ln utricula sacula se afla receptorii
maculari care sunt stimulati mecanic de catre otolite. Stimularea
lor are loc atat in conditii statice cat dinamice.
e Cand capul sta otolitele apasa prin creasta ampUiara
ireutatea lor asupra celulelor senzoriale, care trimit impulsuri
spre centro, informindu-1 asupra pozitiei capului in raport
cu directia vectorului gravitational (fig. 92).
Cand capul corpul sufera accelerari liniare
(inainte, inapoi sau lateral) fortele de ineftie imping otolitele,
care sunt mai dense decat endolimfa, in sensul opus
t plasari i. Astfel e la nivelul centrilor
tii motorii pentru corectarea pozitiei corpului capului
permit echilibruJui pe durata
Recepl rii maculari otolitici nu detecteaza viteza de
1 pia are a corpului ci accelera?-a pe orizontala ei din
. i pe erti ala ( cei din sacu Hi . Ei nu participa Ia
m ntinerea echilibruJui in conditiile acceleranlor circulare
' '
ole corpului.
La baza canalelor semicirculare se afla crestele
llmpulare, al doilea tip de organ receptor al analizatorului
vestibular. Crestele ampulare sunt responsabile de
mentinerea echilibrului in conditiile acceleratiilor circulare
ale corpului. de rotatie rotatia simultana a canalelor semicirculare
atlate in planul rotatiei respective. Datorita inertiei, endolimfa din aceste canale realizeaza o deplasare
relativa in sens opus determinand inclinarea cupulei in sensul acestei deplasari (fig. 93). Receptionarea
circulare este posibila datoritii orientiirii canale1or semicirculare in cele trei planuri ale spatiului.
Canalele semicirculare orizontale laterale informeaza asupra in jurul axului vertical, iar
canalele verticale informeaza asupra injurul axelor orizontale (sarituri, caderi).
r mit 1ufi '1111 t i tlor c I pmn l:l c n
Observati dispunerea neuronilor de pe traseul caii vestibulare in fig. 57!
Potentialele de actiune de la nivelul receptorilor vestibulari sunt transmise de primul neuronal
caii aflat in ganglionul Scarpa pana la nucleii vestibulari bulbari unde se afla al doilea
neuronal caii. De aici, stimulii vestibulari se distribuie in mai multe direqii:
- spre arhicerebel- responsabil de mentinerea automata a echilibrului;
- spre formatia reticulata a trunchiului cerebral;
- spre neuronii motori medulari, pentru reglarea tonusului muscular a posturii corpului;
- spre nucleii motori ai perechilor de nervi III, IV, VI, care asigura fixarea ochilor in timpul
miscarilor rotatorii ale capului;
' - spre talamus- unde se afla al treilea neuron pe calea vestibulara
Proiccriaellrt!ralj
Axonii neuronilor din talamus conduc informatiile la scoarta cerebrala in girusul temporal
superior, in vecinatatea ariei acustice.
etineti I

In urechea intema se afla celule receptoare acustice vestibulare care sunt separate
tru tural dar interconectate functional.
'
7 1
Analizatorul Structuri corespunzatoare
1. Organul Corti
2. Macula utriculara
3. Macula saculara
4. Ganglionul Scarpa
A. Vestibular 5. Nucleul cohlear
B. Acustic 6. Nucleul vestibular
7. Ganglionul spiral Corti
8. Talamus
9. Metatalamus
10. Lobul temporal superior
Receptori vestibulari
Rolullor
A. Crestele ampulare
B. Maculele otolitice
1. Menfinerea echilibrului in
conditule acceleratiilor circulare ale
capului corpului
2. Trimit impulsuri spre centrii
nervosi asupra pozitiei
in raport cu directia '
vectorului gravitational.
3. Determina la nivelul
centrilor a unor reactii
motorii ce permit mentinerea
echilibrului pe durata
1.0tolitii se vor deplasa in directia opusa deoarece impulsurile care ajung la nivel
cortical permit interpretarea directiei miscarii.
2. La baza canalului cohlear se percep,doar sunetele cu frecventajoasa deoarece Ia varful sau
se percep numai sunetele cu frecventa inalta.
3. Canalele semicirculare comunidi prin ambele capete cu utricula, deoarece
ele sunt orientate in cele trei directii ale spatiului.
1. Lantul de oscioare din urechea ..... .... .intervine in reglarea ......... datorita ........ anexati.
2. La baza canalelor semicirculare ..... se afla creste ....... responsabile de mentinerea echilibrului
in conditiile acceleratiei ........ .
I'
a) membrana Reissner
b) membrana bazilara
c) peretele extern al melcului osos
d) membrana tectoria
e) membrana reticulara
Pielea este sediul receptorilor (fig. 94) pentru mai multe
sensibilitati: tactilii, termicii, dureroasii.
are
ca stimul comun deformarea tegumentului care poate
li :superficiala in cazul tactului ( corpusculii Meissner, discurile
Merkel); profunda in cazul presiunii ( corpusculii Ruffini); rapid
repetata in cazul vibratiilor ( corpusculii Pacini).
' percepe temperaturile
superioare sau inferioare de cea a organismului
(corpusculii Krausse pentru rece Ruffini pentru cald).
'II , t nu are un stimul adecvat.
Durerea poate fi de orice stimul foarte putemic care
produce leziuni celulare. Algoreceptorii sunt in general
tenninatii nervoase libere. Campul receptor al unui neuron
implicat in sensibilitatea cutanata cste reprezcntat de aria
tcgumentara a carei stimularc dete1mina modificari de frecventa
de descarcare a neuronului respectiv. Suprafata campului
receptor este in raport invers proportional cu densitatea
receptorilor din regiune (fig. 95) Acuitatea tactila se
caracterizeaza prin pragul de percepere distincta a doua puncte
diferite este distanta minima Ia care, prin stimularea a doua
puncte apropiate,este perceputa atingerea fiecaruia dintre ele.
Nu toate regiunile pielii au densitate de receptori . In
functie de densitatea acestora, teritoriul cutanat respectiv are
o acuitate tactila variata.
Pentru testarea acuitatii tactile aplicati pe
tegumentul unui coleg - in diferite zone- cele doua capete
ale unui compas cereti acestuia sa spuna daca simte
distinct ambele capete ale compasului sau numai unul.
Masurarea acuitatii tactile consta de fapt in masurarea
distantei minime dintre cele doua capete ale compasului,
percepute de subiect. Astfel acuitatea tactila este de 2
rom. pe tegumentele degetelor, buzelor de 60mm. pe
tegumentele spatelui.
200cm
2
7:1
------------------------------------------------------
:;>antul centrai-Rolando
Anterior
Humunculus senzitiv - cuorinde orotectia intreoii
c.utanate corpulut cu urmatoarele
caracteristici:
deformata
rasturnata
contralaterala
Taiati pe margini un carton (fig. 96). [egati un
coleg la ochi. Atingeti-i fruntea, buzele,
antebratul. varfurile degetelor,etc. cu marginile
zimtate ale cartonului. Solicitati colegului sa
ghiceasca cu care latura a cartonului a fost
atins.Ce concluzii se desprind?
1 l!' t este reprezentat
de doua sisteme de conducere: sistemul spino-
talamic care conduce sensibilitatea tactila-grosiera
-prin fasciculul spinotalamic anterior
sensibilitatea termica dureroasa -prin fasciculul
spinotalamic lateral sistemul spinobulbotalamic
care conduce sensibilitatea fina, vibratorie.
Sensibilitatea exteroceptiva (tactila, termica,
dureroasa) de Ia nivelul tegumentelor tetei, fruntii,
cavitatii bucale este condusa prin fibre senzitive
ale nervului V- trigemen.
Amintiti-va dispunerea neuronilor pe
traseul cailor sensibilitatii exteroceptive!
al analizatorului
cutanat este reprezentat prin aria somestezica I
(SI) localizata in girusul postcentral aria
somestezica II (SII) aflata in lobul parietal pe marginea superioadi a lateral Sylvius. Aria SI
cuprinde proiectia intregii suprafete cutanate a corpului. Aceasta proiectie care a primit numele de
"Homunculus senzitiv' are urmatoarele caracteristici (fig. 97):
- deformata, din cauza ca reprezentarea corticala a diverse lor regiuni ale corpului nu este propof!ionata
cu suprafata regiunilor respective. Cele mai intinse reprezentari corticale sunt ale zonelor cu
sensibilitatea cea mai mare (buze, limba, mana);
nou
J I l l l 1 l
___ ___]

nou
c_:l: ---=:r J I l I J J J JJ I l I
mul nou
F-%3 IIJJJJ.J).JUUUIIWJUJJJJJJJJ I I I J
- rastumata, pentru ca tegumentul din partea
superioara a corpului se proiecteaza la piciorul
ariei SI
- contralaterala, deoarece tegumentul din partea
stanga a corpului se proiecteaza in aria SI din
emisfera cerebral a dreapta invers.
Crearea senzatiei tactile urmeaza
a timul legea"totuJ sau nimic". Pragul de excitatie
..:,_ _____ :....u_l_ r_i ____ (valoarea prag) a stimulilor de presiune trebuie
sa fie In acest caz, stimulul este inregistrat, indiferent de valoarea cu care a pragul.Cu
cat stimulul este mai putemic, cu atat este mai mare numarul de impulsuri pe unitatea de timp (fig.98).
Evidentierea sensibilitiifii tennice
Pentru sensibilitatea termica pot fi apreciate diferentele de temperatura ale obiectelor. Intensitatea
senzatiei termice este propoftionala cu viteza de schimb dintre tegument obiectul atins. Din acest
motiv, corpurile cu conductibilitate termica mare par mai reci decat corpurile cu temperatura, dar cu
coductibilitate termica scazuta.
Aplicati pe piele un obiect metalic unul de lemn avand temperatura.Ce constatati?
74
1 Umpleti trei vase cu apa incalzita Ia 5 C, 20 C respectiv 35 C. Cufund \io in va.sul cu apa
incalzita la 5d C, iar cealalta in vasul cu apa incalzita la 35 C. Dupa un minut cufundati ambele maini in
vasul cu apa incalzita la 20 C. Descrieti senzatiile avute explicati rezultatele acestui experim nt!
Evidentierea sensibilitiitii dureroase
Punctele de receptie durere din piele pot fi constatate cu ajutorul unei perii de sarma, apasata cu
forta asupra tegumentului. Deosebirile dintre diferitele zone ale corpului privind repartitia receptorilor
pentru durere nu sunt foarte mari.
Evidenfierea amprentelor
Dermul este o pAtura conjunct a den care e te alcatuit din doua straturi - spre epiderm, stratul papilar
spre hipoderm, stratul reti ular. instratul papilar e afla papilele dermice ca ridicaturi tronconice care
arch
ridica epiderma in dreprullor. Pe prafala degctelor, in palma
talpa piciorului papilele sunt mai evidente i formeazA
aum1te ere te papilare, caror intipiirire dA.
amprentele. ModeluJ a:mprentelor digitale te caracteri tic
fiecarei persoane fiind ,i o met dAde tudm a ereditatii umane.
Exi tA trei modele au patt m-uri de-baza ale a.mprentelor digitale:
arcul, bucla vartejul (fig. 99). Crestele papilare de pe pulpa
degetelor dau prin imprimare amprentele.
bucla
I y vartei
rin exteroceptorii continuti, pielea
functia de organ de simt.
ielea mai alte roluri: protectie,
termoreglare excretie.
Straturile pielii
Caracteristici
a. epiderm
1. nevascularizat
b. derm
2. papile dermice
c. hipoderm
3. paniculi
Sensibilitatea
Receptorii caracteristici
a. sensibilitatea termica
1. terminatii nervoase libere
b. sensibilitatea dureroasa
2. corpusculii Meissner
c. sensibilitatea tactila
3. corpusculii Rruffini
d. sensibilitatea presionala
4. corpusculii Pacini
vibratorie
5. corpusculii Krause
6. discurile Merkel
t -- bucla ulnara
':'"
1. Corpusculii Ruffini sunt excitati de diferite grade de cal dura deoarece corpusculii Krause sunt receptori
pentru rece.
2. Repartitia receptorilor termici este variabila deoarece fata, buzele, limba, degetele, au sensibilitate
tactila crescuta
1. Caile de conducere ale sensibilitatii tactile de la nivelul fetei sunt ......... , avand primul neuron in
ganglionul de pe traseul nervului .......... .
2. Pielea, prin exteroceptorii continuti, are rol de ....... , iar datorita glandelor sudoripare, rol .......... .
7[)
Analizatorul gustativ informeaza asupra calitat,ii
alimentelor introduse in gura, dar intervine in
secret,iei reflex neconditionate a glandelor digestive.
analizatorului gustativ sunt chemoreceptori
ce interactioneaza specific cu substantele sapide. Sunt situati
in mugurii gustativi de pe suprafata limbii dar in mucoasa
palatina, amigdaliana, epiglotica.
Mugurii gustativi sunt formatiuni ovoidale formate
din celule de sustinere celule senzoriale ( 15- 20 pentru fiecare mugur gustativ) care au Ia polul
apical cate un microvil ce patnmde In porul gustativ almugurelui (fig. 1 00). La polul baza1 a! ce1ulelor
senzoriale gustative sosesc tenninat,ii nervoase ale nervilor facial, glosofaringian vag.
Stimulul fiziologic pentru celulele senzoriale gustative II constituie variatiile concentratiei sapide.
Intensitatea stimulului depinde de concentrat,ia substantei sapide. Stimulii gustativi excita microvilii
celule1or gustative determim1nd schimbarea permeabilitatii membranei ce1ulare, depolarizarea ei
generarea potentialului de actiune. Substanta sap ida, de pe suprafata microvililor celulelor gustative,
este spalata treptat stimulul care produce depolarizarea membranei gustative dispare.
Pragu/ sensibilitii(ii gustative
Excitarca celulelor gustative, deci fom1area senzatiilor de gust, este condit,ionata atat de modul
In care lucreaza excitantul, cat starea mucoasei.
Un excitant nu poate provoca excitat,ia decat daca se dizolva In apa sau saliva.
Excitat,ia nu se poate produce daca excitantul nu se intr-o anumita concentratie.
Concentratia cea mai slaba, in care excitantul produce o senzatie este pragul de excitatie. Acesta
variaza foarte mult de Ia substanta Ia substanta. In genera! Ia substantele dulci este mai ridicat (pentru
zahar este 1 g/1) pe candIa cele amare este mai scazut (pentru chinina 0,005 g/1).
Formarea senzatiilor gustative este conditionata temperatura solut,iei. 0 bautura, prea
rece sau prea calda, nu are gust. Temperatura cea mai potrivita pentru formarea senzatiilor gustative
este 24C.
Intensitatea senzatiilor gustative depinde de concentratia substantei in solutie dar intinderea
suprafet,ei linguale pe care lucreaza excitantul.
Ca receptorii olfactivi cei gustativi se adapteaza rapid. Gustul unui aliment ingerat il
eel mai bine Ia primul contact cu acesta.
76
celule de Barta gustului
Substant,ele sapide alcatuiesc patru grupe fundamentale:
substante dulci) amare, acre sarate, care provoaca senzatii
corespunzatoare.
Pentru a evidentia sensibilitatea diferitelor zone ale lirnbii
la substantele sapide, procedati astfel:
Atingeti pe rand: varful, riidacina marginile limbii cu
cate un invelit la un capiit cu vatii inmuiat in solutie de
zahiir, chininii, sare sue de liimaie. Localizati in care parte a
limbii simtiti mai dulce, mai amar, mai siirat, mai acru ( dupa fiecare
proba se gura). Yeti constata cii:

Substantele dulci excita in special mucoasa de pe viirfullimbii
mai putin pe cea de Ia baza ei. Pentru substan(ele amare, viirful limbii este
mai putin sensibil deciit baza. Marginile din partea anterioara a limbii sunt
scnsibile pentru substantele sarate.Marginile din partea posterioara a limbii
sunt sensibile pentru substantele acide, acre (fig. I 0 1).
, de la mugurii gustativi
Ia sistemul nervos central se realizeaza prin mai multi nervi cranieni ..
Amintiti-va componenta cii.ilor gustative!
Fibrele nervoase din cele 2/3 anterioare ale limbii intra lntr-o
nunura a facialului,iar cele din 113 posterioara a limbii,in glosofaringian.
hbrele nervoase de la ceilalti muguri gustativi intra in nervul vag.
Mai intai toate filetele nervoase gustative patrund in tractul gustativ
din bulb, unde fac sinapsa cu a! doilea neuron aflat In nucleul solitar.
Axonii neuronilor din tractul soli tar transmit informatiile la talamus
unde se afla eel de-al treilea neuron, dar un nurnar mare de impulsuri
amar , ,
sarat L ...:

de Ia tractul solitar ajung catre nucleii salivatori superiori inferiori. Din nuclei pleaca impulsuri
Gfcctorii spre glandele salivare.
Axonii neuronilor talamici se proiecteaza In cortexul cerebral, in girusul
postcentral din lobul parietal, unde se formeaza senzatiile gustative. Senzatiile gustative primare sau
sunt: dulce, siirat, acru, amar. Din combinarea in diferite proportii a celor patru tipuri de
gustative primare, omul poate distinge cateva sute de gusturi.
Analizatorul olfactiv are ca rol principal depistarea prezentei in aer a unor
odorante,eventual nocive, impreuna cu analizatorul gustativ, de a participa Ia aprecierea calitatii
la secretiilor digestive.
se gasesc in mucoasa nazaHi, intr-o zona speciala numita
mucoasa olfactiva, ce se intinde Ia nivelullamei ciuruite a osului etmoid cornetul nazal superior, pe
o suprafata de 2-3 crn
2
Celulele olfactive, situate printre
toelulele de sustinere sunt ncuroni bipolari, care Ia capatul
npical prezinta o dendrita scurta groasa, butonata, cu 5-12
olfactivi. La capatul bazal al celulei olfactive se at1a axonul
(fig. 102 ). Stimularea celulelor olfactive se realizeaza prin
legarea substantelor odorizante de protcinele membranare de
pc cilii celulelor olfactive, urmate de depolarizare generarea
potentialului receptor. Pentru a putea fi mir,?sita, o substanta
trebuie sa fie volatila sa ajunga in nari. In al doilea rand,
trebuie sa fie solubila in apa, astfel sa treaca prin mucus
si sa atinga celulele olfactive.
Pragul sensibilitii(ii olfactive
Substantele care provoaca excitarea receptorilor
olfactivi se numesc substante mirositoare, iar senzatiile
olfactive se numesc mirosuri. Pentru ca o substanta
mirositoare sa provoace excitarea receptorilor olfactivi, este
necesar ca ea sa se gaseasca intr-o anumita concentratie in
aerul inspirat. Cantitatea minima dintr-o substanta mirositoare
care provoaca excitatia olfactiva este pragul de excitat,ie care
77
variaza de lao substanta la alta. Unele au un prag scazut (pentru eter este de 111 000 000 g/1 aer) pe
cand altele 11 au ridicat (pentru mirosul de mosc este de 1/10 000 000 g/1 aer). Cu cat concentratia
substantei mirositoare din aer creste, cu atat se mareste si intensitatea senzatiei de miros pentru acea
substanta. 0 mare importanta gradul olfactive o are adaptarea, care consta in
scaderea sensibilitatii olfactive pentru anumite substante, prin actiunea lor indelungata. Astfel, cei
care lucreaza cu anumite substante mirositoare nu mai simt mirosul acestor substante. Dar gradul
sensibilitatii olfactive poate lua aspectul contrar. 0 a acestei sensibilitati determina ca
substantele cu concentratie mult mai mica decat pragul excitatiei sa provoace senzatii de miros.
Determinarea sensibilitatii olfactive se face cu ajutorul unui aparat special numit olfactometru ( o para
de cauciuc prin a carei apasare se pompeaza brusc spre narile subiectului, aerul ce contine substanta
odoranta in concentratia dorita).
1 ransmiterea s rtwall'lor oHacth e se realizeaza de la celulele receptoare din mucoasa olfactiva
care constituie primul neuron pe calea olfactiva, catre deutoneuronii caii, celulele mitrale, aflate in
bulbul olfactiv. Axonii celulelor mitrale, care formeaza tractul olfactiv, conduc informatiile la scoarta
cerebrala. 0 parte din fibrele tractului olfactiv ajung in nucleii habenulari din epitalamus, unde se
inchid reflexele olfactivo-somatice olfactivo-vegetative.
Pro N'tia Jrfkata se afla in paleocortexul olfactiv, pe fata mediala a lobului temporal Exista
peste 50 de mirosuri primare sau fundamentale din a caror combinare, in propof!ii diferite, poate
rezulta intreaga diversitate de senzatii olfactive ( omul poate distinge 3000-4000 de mirosuri, si chiar
10000 mirosuri prin antrenament).
Recunoa1terea diferitelor substanfe dupa gust 1i miros
Senzatiile tative pierdfoarte mult din inten.sitate si varietate in li
Dati colegului care are ochii acoperiti narile infundate cu vata, sa o bucata de
mar decojit o bucata de cartof crud curatat. Nu le va putea diferentia. lucru se va
intampla daca va gusta dintr-un pahar cu lapte, iar din altul sirop diluat cu apa.
Impreuna cu olfactia gustul are o influenta emotionala, contribuind la elaborarea unor stari
afectiv complexe (d pLacere sau neplacere).

Heceptorii gustativi olfactivi fac parte din categoria chemoreceptorilor.
Jn mucoasa olfactivii celulele senzoriale sunt reprezentate de neuroni.
APLICI!\ Til ,
I. Papilcle gustati c sunt:
a) caliciforrne;
b) fungiforrne;
c) foliate;
d) filiforme;
e) dermice.
2. F ictentiati afinnatiile corede:
. .
1. Simtul gustului are rol in stimularea
glandelor digestive deoarece mugurii gustativi
contin celule receptoare.
2. Neuronii bipolari din mucoasa olfactivii
sunt chemoreceptori, deoarece axonii lor formeazii
tracturile olfactive.
J. Con pltla!i propozitlilt lacunan:
1. Omul poate dis tinge aproximativ ..........
mirosuri primare ........ senzatii gustative primare.
4. Jdt>nt1ficati ctoarea rd'critoare Ia analizatorul
guslat\:
1. Protoneuronul ciiii gustative se pe
traseul nervilor cranieni VII, IX, X;
2. 0 substanta acrii introdusii in gurii va stimula
nervii cranieni VII, IX, X;
3. 0 substanta dulce pe limbii va stimula nervul
cranian VII.
'i. A sod j JH 'I ct' l Clk liou a C' , . ,.
Analizatorul olfactiv Caracteristici
A. neuronii bipolari 1. tract olfactiv
B. celulele mitrale 2. primul neuron
C. axonii neuronilor 3. al doilea neuron
multipolari 4. partea medialii a.
D. paleocortex lobului temporal
Fiziologia analizatorului kinestezic *
R c r c !Jl" 1 i i analizatorului kinestezic numiti
proprioceptori sunt reprezentati prin:
- corpusculii Ruffini: se gasesc in stratul superficial
al capsulei articulare receptioneaza informatii in legatura
cu pozitia din articulatii;
- corpusculii Pacini: sunt in tendoane, capsule
articulare, fascii musculare, ligamente, periost, pericondru;
au ca stimul presiunea exercitata asupra formatiilor structurale
In care se gasesc si sunt sensibili la miscari rapide si la vibratii;
- tendinoase Golgi gasesc si
ligamente fiind stimulate de tensiunii in tendoane,
determinata de contractia musculara;
s
- fusurile neuromusculare se gasesc printre fibrele
musculare receptioneaza viteza si gradul de intindere al
Fusurile neuromusculare sunt fibre musculare striate cu structura modificata, grupate cate 2-
10 intr-o capsula conjunctiva, situate intre fibrele musculare striate (fig. 103). De aceea
fibrele fusului se numesc intrafusale iar cele din afara lui, se numesc fibre extrafusale.
0 fibra musculara intrafusala prezinta o pof!iune centrala voluminoasa , cu mai multi nuclei,
tara miofibrile, necontractila doua extremitati striate, contractile care se prind de tendoane. Fusul
neuromuscular are inervatie senzitiva si motorie. ,
Inervatia senzitivii a fusului este formata din :
- primare spiralate, situate in zona centrala a fibrei intrafusale; .
- terminatii secundare, ,fibre in buchet" situate la extremitatile zonei centrale, de o de
alta a terminatiilor spiralate.
Inervatia motorie se afla la nivelul capetelor contractile ale fibre lor intrafusale si este reprezentata
de fibre cu originea in neuronii motori gama medulari din coamele anterioare.
Fusurile neuromusculare, fiind paralele cu fibrele extrafusale,se alungesc atunci cand
este intins sica urmare, terminatiile nervoase senzitive
descarca impulsuri cu o proport,ionala
gradului de intindere a Aceste impulsuri
se transmit la motoneuronii a medulari pot initia
contractia reflexa a :fibrelor extrafusale ale muschiului.
In acest fel fusul si conexiunile sale reflexe
' ,
un mecanism de feed-back care opereaza pentru
mentinerea lungimii (fig. 1 04).
Stimularea fibrelor eferente nu produce J 10 ul
1
contractie dar produce scurtarea capetelor contractile
ale intrafusale, ceea ce areca urmare intinderea zone lor centrale, excitarea fibrelor senzitive si
descarcarea de impulsuri care ajung la motoneuronii ? medulari produce contractia reflexa a
muschiului.
' Deci muschiul se contracta fie prin stimularea motoneuronilor ? care inerveaza fibrele
' ,
extrafusale, fie a neuronilor eferenti , care intiaza contractia indirect, prin reflexul de intindere.
Axoni ai
neuronilor
Fusurile neuromusculare receptioneaza
viteza si gradul de intindere al muschiului si
sistemul nervos central in veder;a
elaborarii raspunsului corespunzator.
Axon1 a1
neuronilor
Intinderea poate stimula
motoneuronii a si ca urmare muschiul se
contracta a amplificand
reflexul de intindere. se explica
mentinerea controlului asupra miscarii.
y
'
este
reprezentat de: caile spinobulbare-cai ale
Fibrtl musculartl
intratusaiA sensibilitatii proprioceptive constiente si caile
Fibrtl musculartl Tendon - Cai ale
extrafusaiA '
propnocept1ve care deservesc
I FJ ,
0
activitatea reflexa de contractie tonica a
muschilor.
central este reprezentat de ariile corticale, situate de 0 parte
alta a central Rolando. Aici are loc analiza informatiilor aduse pe caile sensibilitatii
proprioceptive transformarea lor in senzatii actiuni motorii tonice corective. '
laturi de analizatorul vizual, cutanat, vestibular, analizatorul motor regleaza activitatea reflexa
p.entru mentinerea echilibrului coordonarea In timp informeaza permanent
ststemul nervos central despre pozitia corpului in spatiu despre gradul de contractie a
'
A In centrola, dendrite ale ncuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
B. In portmnea central! fibr piralllte j in buchet;
C. Inervatia motode e te asigurat! de axoni i neuronilor din cornu! anterior medular
D. La extremitatile contractile ajung axonii neuronilor ? medulari; '
E. Inervatie senzitiva motorie.
d Ill ! ' l ' ' ,,
A Proprioceptori
B. Corpusculi tendinosi Golgi
C. Corpusculi
D. Corpusculi Pacini
E. Fusurile neuromusculare
1. Corpusculii Golgi sunt proprioceptori
deoarece se aflii printre fibrele musculare.
2. Contractia fibrelor intrafusale receptioneazii
gradul de contractie al deoarece fusurile
neuromusculare con tin fibre musculare modificate.
80
...
Analizatorul motor
A. fibra intrafusalii
B. fibrii extrafusala
C. motoneuronii gama
D. fibre nervoase
spiralate;
E. fibre nervoase ,in
buchet"
{ ,
I >lo.
Caracteristici
partea centrala
a fibrei intrafusale
2. sunt fibre musculare striate
3. flancheazii fibrele intrafusale
4. sunt fibre musculare striate
modificate
5. se aflii Ia nivelul comului
anterior medular
Organele tendinoase Golgi sunt stimulate de cresterea
tensiunii in ...... , iar fusurile neuromusculare '
receptioneazii gradul de ...... al muschiului.
Notiuni elementare de igieni fi
patologie a analizatorilor
In mediul extern actioneaza diferite semnale -luminoase, termice, vibratorii, chimice etc. care
pot fi receptionate prin analizatori ( organele de siml). Aceste semnale sunt conduse sub forma de
influx nervos la centrii din scoarta cerebrala unde sunt trans formate in senzatii specifice (de
Ylz, auz, gust, miros, etc.).
Functionarea normala a analizatorilor este influentata de o serie de conditii:
' ' '
- analizatorii trebuie sa fie normali atat din punct de vedere anatomic cat din punct de vedere
ftmctional;
- cantitatea semnalelor receptionate in unitatea de timp nu trebuie sa o anumita
limita;
- solicitarile senzoriale nu trebuie sa un anumit timp o anumita intensitate;
- in mediul in care se receptioneaza diferite semnale nu trebuie sa existe factori perturbanti;
- sistemul nervos sa beneficieze de intreaga sa disponibilitate de activitate pentru ca semnalele
primite sa fie decodificate corect, in scoarta cerebrala;
Factorii de mediu cu potential vatamator asupra analizatorilor sunt:
- mecanici: presiunea de apasare, lovire, intepare, etc;
-fizici: radiatii:luminoase, calorice etc; temperatura externa- ridicata sau coborata;
electricitatea; zgomotele - joase, intense, ultrasunete.
- chimici: substante chimice- acizi,baze,saruri; pulberi;
- biologici: bacterii, ciuperci, alti agenti patogeni;
- suprasolicitarea - interactioneaza prin- cantitate, durata, intensitatea solicitarilor.
lntegritatea functionarea normala a diferitilor analizatori pot fi afectate de o serie de boli
precum: micoze, herpesul, cataracts, conjunctivita, otita,etc.
; (fig. 1 05)- imbolnaviri ale pielii, parului, unghiilor la om animale (pisici, caini,
cai, vitei), datorita unor specii de ciuperci parazite purt&nd numele general de dermatofiti. ln functie
de agentul patogen deosebimpilomicozele,. epidermomicozele, keratomicozele, micozele profunde.
Pilomicozele se localizeaza mai ales pe pielea capului
lndeosebi la copii. Se caracterizeaza prin pUici de dimensiuni
variabile, cu mici cojite albe, in care parul este rupt. Pilomicozele
pot da leziuni pe restul corpului (lipsit de par) sub forma unor pete
ro,iatice, acoperite cu cojite (scuame de culoare alba), av&nd la
periferie un chenar de vezicule. Ele pot cuprinde, de asemenea
unghiile, dind infectii caracterizate printr-o umflare a pielii
dinjurul unghiei tlrimitarea lamei ungheale.
Epidermomicozele se localizeaza in zona inghinalA sau la degetele tAlpile picioarelor, unde
provoacA pete cu vezicule caracteristice la margine. lntre degete, datoritA conditiilor locale, se
produc maceratii 'i eroziuni, insotite de dureri greutate in mers.
Keratomicozele - se localizeaza sub forma unor plAci brune, net delimitate, cu o u'oara
descuamare la inghine sau subsori, pe piept, spate, gat .
81
Micozele profunde sunt se caracterizeaza prin noduli profunzi, care se sparg, formand
fistule prin care se scurge un purm amestecat cu sporii ciupercii.
Micozele 5unt boli contag!oase,. se de la animale Ia oameni, mai ales Ia copii. in
cazulimbolnavirilor, se adreseaza medlculm dermatolog, se cauta se elimina sursa, iar obiectele de
imbracaminte este bine sa fie arse.
2 \rn(' l ,j este o dermatoza (boala a pielii) ce se caracterizeaza printr-o inflamatie purulenta a
foliculului pilosevaceu de exag1:rata a glandelor sebacee. Forma acneea
vulgaris aupolimotfo.juvenili, la tineri, prin formarea unor mici puncte brun-negre
(comedoane care astupa pom dilatat
1
at p1elii. Treptat injurul comedonului pielea se inroseste se
intare, te se fon11eaza o eliminarea puroiului, in urma ramane o o
alta forma este acneea rozacee, mtalmta Ia feme1 (pe dupa varsta de 40 de ani ce se caracterizeaza
prin mici vasculare cu puroi ce apar pe un fond de permanent.
in ambele cazuri, se la specialist, o igiena riguroasa 0 corecta
ingrijire a pielii ell unm reglm ahmentar dm care sa fie excluse condimentele, alcoolul si
in mare parte grasim1le. '
este o boala a pielii ,i mucoaselor (genitale, bucale) produsa de un virus. Se
caracterizeaza pri.Jttr-o de mici ba icute cu lichid clar, care se rup cu usurinta Iasand eroziuni
cu marginile 1n arcuri de cere. In cateva zile eroziunile se vindeca, dispa;, nu cicatrice dar
virusul ram.ane in organism putand recidive destul de neplacute. Cu 1-2 zile inainte de
bolii pe toata durata sa, bolnavul s1mte senzatii de arsura manciirime. '
1, f i <) (It 1 , _:-- ca:e din jurul (paradont), gingia,
periostul dintelui. Se mtalne te m general dupa arsta de 40 de ani se caracterizeaza prin slabirea
progresiva a fixaril dinplor ducand la mobilitatea lo.r, insotita de resorbtia marginii 0 oase a max.ilarului
ro , eala inflamatoare a gingiilor ac tor dinti cu formarea unor 'pungi gingivale
de tartru (piatra) dentar. Profilax1a consta in ingrijirea minutioasa a dintilor.
l{tnita infl.amatie a nazale -.poate fi acuta (coriza, guturaiul) cronica. Se
manifestala inceput pnn tranutun repetate (gutunu), de infundare a nasului, secretii apoase,
apoi mucopurul nte usoar_A. . poate da complicatii: sinuzite, otite,'faringite,
laringite, yneon e a 0c1aza cu l?fectioase: difteria, scarlatina, gripa, rujeola,
febra tifoida. R.injta cromca este fie urmarea unor nmte acute, netratate, fie manifestarea unor boli
cronice ale organismului: sifilis, tuberculoza.
Ea se manifestii prin infundarea nasului secretii mucopurulente.
h. ( :1 t n r ac P este opacifierea ( tulburarea transparentei) total a sau paftiaHi a cristalinului. Datoritii
modificarii transparentei razele de lumina nu mai pot patrunde spre retina si ochiul devine
lipsit de vedere. BoJ.navul.are impre iaca lumea prin}r-un geam care treptat. Vederea
scade p!na cand nu se mru percepe dec.t enzatia de lumina. In aceasta faza se observii si o modificare
de culoare a pupilei. Cataracts nu prezinta dure:re, ea se dezvolta treptat. Ochii imbolnavesc
independent. Nu te contagioasa. etratati duce Ia orbire. in general se intalneste Ia varstnici (dup
50 de ani - cataracta senila apare in urma unor lovituri -cataracta iraumatica sau prin
tulburhi ale glandelor cu ecrette mtema prin diabet au intoxicafij. In afar! de acestea exista si
cataracta congenifolii (copilul se na te cu aceasta afectiune) ca urmare a unei infectil avute de mam'a
'
82
In timpul sarcinii. copilului de a vedea este interventia chirurgicala imediat dupa
Cataractele profesionale apar la muncitorii care lucreaza in conditii de temperaturi ridicate, radiatii
(tumatorii, fabrici de sticla etc.) care nu folosesc echipament adecvat.
G: . )h ru ;, (apa neagra)- este o boala de ochi ce produce atrofierea nervului optic
lngustarea cfunpului vizual. Se caracterizeaza prin tensiunii intraoculare, insotita de scaderea
vederii. Boala se in generalla varstnici, poate fi ereditara sau apare ca urmare a unor boli
cum ar fi diabetul, bolile vasculare, miopia. Glaucomulimbraca doua forme- acut si cronic. Glaucomul
1cut se caracterizeaza prin, in ochi, vedere cu halouri colorate, de cap violente
ti uneori greata voma. Glaucomul cronic este forma cea mai grava a bolii, presiunea lent, sau
devine instabila, comprima vasele distruge nervul optic, ducand la pierderea vederii. Se recomanda
ca orice om peste 40 de ani, care prezinta de vedere trecatoare, cercuri colorate Ia lumina
IAmpii, dureri oculare, ochiul etc. sa se prezinte la medic.
loi D. 1:'" n , \ i 1 - este o boala viral a ce se caracterizeaza prin inflamarea si inrosirea
conjunctivei, mancarimi (prurit) oculare, senzatie de arsura Ia nivelul ochilor lacrima;e, scu;gere
purulenta. Ea poate fi gonococica si granuloasa. Conuunctivita aonococica este o inflamatie acutii
' o ' '
purulenta a mucoasei conjunctive provocata de gonococi. Se intalneste in generalla nou nascuti
, , '
contaminarea datorandu-se trecerii acestora prin caile genitale exteme infectate. Conjunctivita
granuloasa (trahom) este o infectie cronica a conjunctivei caracterizata prin mucoasei,
prezenta de noduli (granule, foliculi) cicatrice. Este o boala contagioasa, ce se transmite prin secretii
care ajung pe maini, prosop, fete de pema, lighean, conditii igienice improprii etc. Netratata, duce Ia
orbire prin propagarea bolii Ia comee.
9 (1'i' r - este o boala care consta intr-un proces inflamator localizat la urechea extema sau la
urechea medie. Se disting doua forme: otita extema otita medie. Otita extema se prezinta sub
forma unei inflamatii a tegumentului conductului auditiv extern ( otita extema difuza), sau sub
forma unei eczeme acute sau cronice. Otita medie se refera la inflamatii la nivelul urechii medii
( casa timpanului). Inflamatia poate fi supurativa sau nesupurativa ( catarala). Otita medie supurativa
acuta sau abcesul casei timpanului este provocata de patrunderea unor microbi sau virusi in casuta
timpanului prin trompa lui Eustachio. Otita medie incepe cu durere, cu senzatia de '
scaderea auzului, febra, frisoane, stare generala proasta. Dupa 2-3 zile timpanul se perforeaza se
scurge pruritul, durerea scade sau dispare. Uneori pot aparea complicatii ca: meningite, encefalite,
abcese cerebrale, cronicizarea otitei.
Rctincti !
Pentru functionarea normala a analizatorilor se cere aplicarea respectarea unor masuri
generate orientative asupra factorilor cu potential vatamator;
- intretinerea unor reguli de igiena specifice fiecarui analiza tor;
- eliminarea factorilor de rise (nocivi) din mediu;
- asigurarea conditiilor de ventilare permanenta a incaperilor;
- efectuarea de controale medicate periodice.
In afara de aceste reguli generate fiecare analizator necesita o serie de masuri igienice specifice.
83
Topogralia fi caraeterizarea generali
a glandelor endocrine
--
Sistemul endocrin este aldituit din:
- totalitatea glandelor endocrine ai caror
de secretie (hormoni) sunt eliberati
direct in sange sau limra, care ii
la celule. La nivelul celulelor, unii hormoni,
mesageri chimici de ordinul intai
interactioneaza cu receptorii biochimici din
membranele celulare, rezultand mesageri
chimici de ordinul al do ilea care provoaca
modificari metabolice functionale celulare.
Alti hormoni patrund in citoplasma celulei
in nucleu, unde interactioneaza cu
materialul genetic, stimuland biosinteza
proteinelor a enzimelor.
- celule producatoare de hormoni locali ,
raspandite in organism care constituie
sistemul endocrin difuz sau paracrin.
Glandele endocrine sunt localizate in
urmAtoarele regiuni ale corpului (fig. 1 06):
1n cutia craniand:
epitlza sau glanda pinealii- in partea
posterioarA a diencefalului;
hipotlza sau glanda pituitarii - la baza
creierului, intr-o lojA fermatA din
turceascA a osului sfenoid duramater,
inapoia chiasmei optice.
in regiunea glitului:
tiroida- in partea anterioara a giitului, intr-
a lojA fibroasA;
- paratiroidele - pe fata posterioara a lobilor
tiroidieni.
in cavitatea toracicd:
- timusul- inapoia stemului;
1n cavitatea abdominald:
- glandele suprarenale - la polul superior
al rinichilor;
- pancreasul endocrin - pancreasul este
glanda mixtA, situat retroperitoneal, inapoia
stomacului.
e in pelvis: - ovarele - glande mixte; in scrot- testlculele - glande mixte.
Hormonii sunt secretati de alte structuri ale organismului precum:
-placenta, organul prin care se realizeaza schimburile matemo-fetale, care temporar activeaza ca
alanda endocrina;
- antrul piloric - secreta gastrina glucagonul;
- duodenul- secreta hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii motorii a aparatului digestiv:
1lucagonul, gastrina, secretina, pancreozimina, colecistochinina enterogastronul;
- rinichiul- secreta eritropoietina;
- hipotalamusul- unii neuroni hipotalamici au o activitate secretorie numita neurosecretie, care este
o activitate endocrina.
( ./, ' ;. ."o ' .;: r.
Glandele endocrine au originea in toate cele trei foite embrionare.
l.Deriva din ectoderm: lobii anterior, intermediar posterior ai hipofizei ,epifiza medulosuprarenala.
2. Deriva din endoderm: tiro ida, paratiroidele, timusul pancreasul endocrin.
3. Deriva din mezoderm: corticosuprarenala gonadele.
0 glanda endocrina este alcatuita din:
-stroma conjunctive- vasculara (tesut conjunctiv, vase de sange, terminatii nervoase);
- parenchim glandular alcatuit din celule secretoare dispuse sub forma de cordoane, insule, foliculi
sau celule secretorii izolate.
H .r . ,, 1
Sunt substante complexe care din punct de vedere al structurii chimice pot fi:
a) de natura lipidica (sterolici), cum sunt cei sexuali corticosuprarenali. Ei au structura chimica
asemanatoare cu a unor grasimi, cu a colesterolului, din care, de altfel deriva.
b) de natura proteica- sunt alcatuiti din structuri mai simple- aminoacizi, adevarate pietre de constructie
ale proteinelor. Hormonii proteici sunt: hormonii hipofizari, epifizari, tiroidieni, paratiroidieni, timici,
pancreatici, medulosuprarenali.
de secretie ai glandelor endocrine au rol in procesele:
- de dezvoltare normala a organismului; - de diferentiere tisulara;
- metabolice; - comportamentale;
-de mentinere constanta a parametrilor mediului intern (homeostazia) etc.
Glandele endocrine secreta de regula o cantitate optima de hormoni, corespunzatoare bunei
functionari a organismului. Pot secreta o cantitate insuficienta de honnoni (hiposecretie) sau o cantitate in
exces (hipersecretie ), situatii in care apar dereglari ale proceselor metabolice din organism.
Reo eti !
. ,
f' unctiile organismului uman sunt reglate prin
intermediul a doul mari sisteme de control
coordonare: sistemul nervos 'i sistemul endocrin.
APLICf\ Til
l ne n
A. Vase de sange;
C. Parenchim secretor;
E. Canal excretor.
B. Tesut conjunctiv
D. Terminatii nervoase
Aceste doul sisteme integratoare sunt strlns corelate
se completeaz!, in sensul cl actiunea nervoas! este
rapid!, restrlns! localizatl iar cea endocrinl este
mai lent!, de duratl 'i difuzl, prelungind actiunea
nervoasl.
2. ( t'lull:le dw lh tut.J unt:l gland1 oHiocl"ine nu
A. Acini
C. Insule
E. Tuburi.
JU
B. Foliculi
D. Celule secretorii izolate
C.2. IIC)fu\lONII SI EFEC:TELE WR

Hormonii hipolizari fl tiroidieni
-----
Hq,, I; II. ,l ),i I "'tllll:l! l h L':l dtt:lh.'d,dtdU' inapoi l d1I;}'nlc'i mtr-ntnjJ
'.1 1:1t.1 ,! sftnll'J 1 f ... de hirdr:d.nnul ... ultll
t : ', , ... , .t ,;'- h" .i. i ". ' .1 u1wi de' ld:o.\d._ -:-1 de ll.5g:r
HIPOFIZ \
HipofiZa este aldituita din trei lobi: anterior, intermediar posterior. Toti trei lobii au origine
ectodermica, cu precizarea ca lobii anterior si intermediar deriva din ectodermul stomodeal ,deci
origine epiteliala, iar lobul posterior, origine
Lobul anterior- adenohipofiza reprezinta 7 5 % din masa glandulara. Este alcatuit din:
a) stroma conjunctivo-vasculara- contine fibre de reticulina, o bogata retea de capilare fibre
nervoase vegetative amielinice;
ORMoNI
GLANDULARI
TROPI
b) parenchim glandular, reprezentat de celulele epiteliale
secretorii ( adenocite) dispuse in cordoane.
Adenohipofiza este legata de hipotalamusul mijlociu prin
sistemul port-hipofizar, prin intermediul caruia neurohormonii
hipotalamici controleaza regleaza secretia adenohipofizei iar
prin intermediul acesteia coordoneaza activitatea intregului
sistem endocrin. Secreta urmatorii hormoni: somatotrop-STH;
glandulari tropi: tirotropina-TSH , corticotropina-ACTH,
gonadotropinele (hormonulluteinizant - LH
foliculostimulant- FSH) prolactina -LTH. Vezi tabelul.
l.METABOUSMUL PR07EIC
a) stimuleaz! anabolismul proteic prin accelerarea intrruii aminoacizilor in celule activarea incorporarii lor in proteine, cu1
efect asupra oaselor, viscerelor.
2. METABIOUSMUL JJPIDIC
a) stimuleaz! lipoliza (mobilizarea acizilor din depozitele lipidice) care duce la lipemiei (
concentratiei acizilor snge); r
b) stimuleaz! oxidarea lipidelor- cetogeneza ( sinteza corpilor cetonici) fumiz3nd energia necesara sintezei proteinelor.
3. METABOUSMUL GLUCIDJC
a) stimuleaz! glicogenoliza hepatica (descArcarile de glucozAdin ficat);
b) diminueazAoonsumul tisular de glucozA. Prin aceste aqi.tmi are efect hiperglicemic deoarece duce la glicemiei (
concentialiei glucozei in snge).
4. METABOUSMUL sl.RURILOR MINERALE
a) determinAo retenlie ai Ca, Na, K, P
GONADOTROPINELE
-FSH a)determinllla <;2 ovogeneza secretia de hormoni estrogeni;
b det:emllna. Ia i! dezvoltarea tubilor seminiferi ai testiculelor -
a) intretine sec retia lactatll;
b)stimuleazll secre ia co ului alben.
I'll
i


;
0
;
I'll
!-<
I'll
a:
-I'll
d

-z
-
-u
0

..J
:::3
::z::- !h
:::-1
I'll .....
t=ICJ:
-
:so;
I'll
..J

u
I'll !-<

CJ: -

l'll-52


I'll
Q
!-<
Iii!


10;1
!-<
z
< 053
9


z

'tS

a.:

<(W
wz
o:::w

(!)0
LU:::?i
f--0:::
zW
-f--

-Ill:
- I'll

d<
=

;;;;l ..J

Zi
l'll o
::;l'llO


>o<..J z

-

= 6:'

u a.. a
nl
<i""
1!
ol'llj
c..U
;;;;l :s
S::<g[;l;l





...

<

= -



;;;;l - r;..
!3



>< g

dU

E-o
!Ia
-;1 51 <


Lobul intermediar -reprezinta numai 2% din masa glandulara. Este alcatuit dintr-o simpla
lama epiteliaHi aderenta de lobul posterior. Secreta hormonul melanocitostimulator-MSH
HORMONI ACTIUNI
MELANOCITOSTIMULATOR
a) are actiune de pigmentogenez! (pigmentarea pielii ca unnare a
MSH dispersArii granulelor de melanin! din melanocite ).
Lobul posterior- neurohipofiza- 23%, este format dintr-o stroma conjunctivo-vasculan1,
in ochiurile careia se afla celule nevroglice, celule din ceilalti lobi hipofizari si fibre nervoase ale
tractului hipotalamo-hipofizar. Prin tractul hipotalamo-hipofizar'neurosecretiile nucleii hipotalamici
anteriori - hormonul antidiuretic ADH secretat de nucleul si ocitocina secretata de
nucleul paraventricular, sunt transportate de-a lungul axonilor ce alcatuiesc structura, pana in
neurohipofiza unde se depoziteaza unde tree in circulatia sanguina.
HORMONI AC
a) areca acpune principal! conservarea apei in organism prin stimularea reabsorbpei ei,
Ia nivelul tubilor distali 'i colectori renali ( datoritA cre'terii permeabilit!pi plrtii
terminale a nefronului). Sub acpunea ADH - ului urina devine mai concentrat! 'i
volumul ei scade.
b) in doze mari, ADH- ul determinA contracpa intensA 'ide dural! a musculaturii
netede a arteriolelor 'i consecutiv are loc presiunii arteriale.
c) efecte metabolice:- hiperglicemie;
- stimuleaz! peristaltismul intestinal.
a)determinA contracpa celulelor rnioepiteliale din perepi canalelor galactofore- ejecpa
laptelui;
stimuleaz! contrac a musculaturii netede a uterului gra-vid - expulzia fetalA.
Este o endocrina situata in regiunea gatului, inaintea pe laturile conductului laringo-
traheal, ocupand loJa tiroidiana. Privita in totalitate, tiroida are forma literei H, cu bratele laterale
inegale oblice. P3.t1ile laterale ale glandei sunt mai voluminoase si poarta numele de lobi iar partea
de unire, transversala, este mult mai ingusta poarta numele Are greutatea de 25-30 grame.
Este formata: a) dintr-o stroma conjunctivo-vasculara (fig. 108);
lolicul tiroidian
celule Tnalte
coloid
teaut conjunctiv
cu vaaeaengu 1na
88
b) parenchim glandular dispus sub forma de foliculi.
Foliculii tiroidieni reprezinta unitatile morfologice
de secretie ale glandei, avand aspectul unor mici cavitati de
50-300 microni, plini de substanta colo ida. In structura unui
folicul intra un epiteliu, alcatuit din celule epiteliale secretoare.
Celulele foliculare au aspect diferit in functie de starea de
activitate sau inactivitate a glandei. Astfel, cand glanda este
activa, aceste celule sunt inalte iar cand glanda este inactiva,
celulele sunt turtite. In interiorul foliculului se afla coloidul.
Substanta coloidala este vascoasa, cu aspect sticlos si
reprezinta un depozit de hormoni de iod al glandei. In coloi'd
se tiroglobulina, o proteina sintetizata de celulele
foliculare. Prin iodarea aminoacidului tirozina din structura
tiroglobulinei, se produc doi hormoni tiroidieni: tiroxini sau
tetraiodotironina (T4) s,i triiodotironini (T3), ce act,ioneaza
la nivelul tesuturilor. Intre foliculii tiroidieni se afla tesut
' '
conjunctiv lax, cu numeroase vase sanguine, fibre nervoase
celule de tip special, parafoliculare- care produc honnonul
denumit calcitonina.
HORMONI
At..:ll Ul'U
-
1. elllbolislll proddic
a) stimuleaz! catabolismul proteinelor musculare plasmatice ca urmare are loc
-
excrepei de azot
2. etllbolislll glllcidic:
a) stimuleaz! glicogenoliza hepaticA (degradarea glicogenului in ficat);
I
b) determinA absorbpei intestinale de glucozi, procese ce due Ia
glicemiei;
c) stimuleazi catabolismul tisular al glucozei.
3. etllbolislll lipidic:
a) determinA scAderea rezervelor adipoase (lipidice) prin activarea lipolizei;
b) scad colesterolernia (concenttatia sanguin! a colesterolului) activeazi mecanismele
hepatice care inliturl colesterolul din circulape.
4. elllbolislll tqi
TIROXINA
a) intensific! metabolismul celular stimulind oxid!rile celulare prin generirii
de finali de metabolism, miresc diureza;
b) prin alterarea leglrii apei a sirii in tesuturi. cresc eliminirile de api.
I
5. elllbolislll eteergetic
a) au efect calorigen influen\ind procesele energetice din organism prin intensific:area I
oxid!rilor celulare si consumul de oxigen;
TRIIODOTI-
b) cresc metabolismul' bazal in tesuturile metabolic active pini Ia SO- 60 % cu except:ia
creierului, testiculului, uterului.
RONINA
6. au rol in proeesele morfogenetlce, de 'i de diferentiere celulart fi tisu1arl.
AceastA acpune se manifest! foarte pregnant Ia nivelul sistemului nervos (intluenteazl
diferenperea neuronilor, formarea tecii de mielini ti a sinapselor).
7. Controleaz! dezvoltarea gonadelor menpnerea activitJtii lor nonnale.
8. Menpn secretfa lactatl, aiAturi de prolactinl..
9. Produc lritabWtate tJ neliallte.
GLAND A
A Adenohipofiza
8 Neurobipofiza
1. SOMA TOTROP
2. CORTICOTROP
3. TIREOTROP
4. ANTIDIURETIC
S. PROLACTINA
6. LUTEINIZANT
7. FOLICULOSTIMULANT
8. OCITOCINA
A..FSH
o. em
B. PROLACTINA
E.LH
C.STH
Lobul intennediar hipofizar reprezintl\ ............ . din masa glandei secretA hormonul ............ . care
regleazl\ procesul de .......... a pielii.
A. Glicog noliza hepatic!
C. Cre terea a b. inte tinale de glucoza
E. C terea consumului ti ul r de glucozA
B. Secretia lactatA
D. Ejectia laptelui
80
So ne rearnintim !
arteri splenic:A
canalul coledoc
canal canal
pancreatic pancreatic producatoare
accesor principal de glucagon
suprarenali, goa:tadali
1''\.'\t IH \SUI I J\IHH 1{1\
Pancreasului i se descriu uncap situat in
potcoava duodenului, un corp o coada care
se indreapta spre splina. Este o glanda mixta,
avand atat o functie exocrina cat si endocrina. , ,
Pant-rea,u/ rm care reprezinta
masa principala a glandei este format din acini
asemanatori cu ai glandelor salivare, de unde
numele de ,glanda salivara a abdomenului".
Santorini Wirsung

Ptmn-ea,ol endt": in este reprezentat de
insulele Langerhans. Acestea sunt formatiuni
glandulare endocrine raspandite intre acinii
pancreasului exocrin, ca campuri bine
diferentiate. Rareori pot fi vazute cu ochii liberi,
diametrul lor masurand 100-300 microni.
Numarul lor este foarte mare, peste 1 00 de
campuri pe centrimetru patrat. in totalitate
reprezinta 1-3% din volumul glandei, mai precis
1000000-1500000 de insule. Microscopic,
insulele LANGERHANS se deosebesc cu de acini prin faptul ca sunt formatiuni mai clare,
nu au o cavitate in interiorullor sunt inconjurate de tesut conjunctiv. Sunt formate din cordoane
celulare pline. Celulele insulelor sunt mici poligonale. Se descriu mai multe tipuri de celule ( fig.1 09):
- celule A (a) in propoftie de 20% care secreta glucagon;
- celule B (b) in propoftie de 70% care secreta insulina;
- celule D (d) in propoftie 10% care secreta somatostatina.
1 1 11 I 1 '. <l este secretata de celulele B ale insulelor Langerhans. Este formata din doua lanturi
polipeptidice (lantul A cu 21 aminoacizi lantul B cu 30 aminoacizi) legate prin doua punti
disulthidrice. Are urmatoarele actiuni:
II
INSULIN A
90
,
1. Metaboll1mul glucldlc:
a) stimuleazA pAtnmderea glucozei in anumite celule a cAror membranA plasmaticA, nu
permite intrarea IiberA a glucozei (tesut muscular, tesut adipos, etc.);
b) intensificA consumul tisular de glucozA;
c) activeazA glicogenogeneza hepaticA 'i muscularA;
d) Ia nivelul tesutului adipos stimuleazA lipogeneza din glucozA;
e) are efect inhibitor asupra proceselor de gluconeogenezA hepaticA.
Ca urrnare insulina este principalul hormon hlpogllcemlant al organismului.
2.Metabolumul/lpldlc:
a) Ia nivelul tesutului adipos stimuleazA lipogeneza din glucozA (transformarea glucozei
in trigliceride).
3. Metaboll1mu/ protldlc:
a) cre'te permeabilitatea membranelor celulare pentru aminoacizi;
b) inhibA oxidarea in celule a aminoacizilor ca material energogenetic;
Ca urmare, insulina stimuleazA sinteza de proteine.
lnsulina este singurul hormon cu actiune anabolica pe cele 3 metabolisme (glucidic, protidic,
lipidic). . . .
1
t
<.!HI.' este un polipeptid secretat de celuleleAmsulare, de celule s1m1 are aces ora,
prezente in antrul piloric in duoden.Are urmatoarele actiuni:
L ,,_.,._plpuMic:
a) stimuleazl glicogaloliza DUIII8i Ia nM:l hepatic. nu p muscular;
b) slimuleaza gluooneogeneza din aminolcizi
Ca unnare. glucagonul produce hiperglia:mie.
GLUCAGONUL 1. ,_....,wlipillk..
a) Ia nivelul putului adipos stimnleazl actnmca lipazei ddaminiod lipoliza.
3. M,_.,._plprtllilk
a) stimuleazl diii
Glandele suprarenale sunt in numar de doua, situate la polii superiori ai. rinichilor.
glanda este formata dintr-o portiune corticala - una medulara -
rnedulosuprarenala, diferite din punct de vedere embnologtc anatoffilc funct1onal ..
;l rt :-.up r ;nt d 1h este dispusa la periferie ) inconjura complet Are
mezodermica. Epiteliul secretor al corticalei este di pus in trei zone perfect eli tincte. F1ecare zona din
corticosuprarenala sintetizeaza un anumit grup hormonal:
.zona glomerularii, la periferie,
con tine celule dispuse in gramezi care
sint'etizeaza mineralocorticoizii -
exemplu: aldosteronul;
.zonafasciculatii, la mijloc, contine
celule mari, in cordoane care
sintetizeaza glucocorticoizii -
exemplu: cortizolul;
.zona reticulatii, la interior, in care se
afla celule dispuse in retea care
sintetizeaza hormonii sexosteroizi
(hormonii androgeni, estrogeni
progesteron ).
HORMONI
ALJ)()STERONUL
...... I ! ... p .......
...... d Ia aivdultullilol"disllali .. calrdori asdi:l:
a) lllilqle sodilllai -aqtc.-.-; . .
b) e.liwWilic de . . . (lade
I.
Medulosuprarenala
Zona
reticulata
zona Zona
fasciculata glomerulari
Corticosuprarenala
a) prin atmn:a. ....... +e prabdic c1 ... gj;d aqaa d" ' ilor de amt;
l.Md'' I
a) JII'IIIDce 1141 glic prin p.oo. g lelia irj
l.Md'r' 5
a) produce atmn:a lipoliB:i lipcmil:i;
4.1&llliftl..-pia: aqe--.lde ......... crilnJcile .. llCillc;.
....... 1 w?JICIIIe
CORTIZOLUL
HORMONU
SEXOS'I'EROm
. .
6.1& ...... ta4l, . aqiC JICIIIe pow ahjiM .......... Jaali ...... llfl ..
ctimulrpj climillmlc de apl; . . . . -
7.1&...,_. i I '..._ c:alnl: ill CID:s po*pruwc:a ...__ psillicc, "4* de . :
irillbi.._ IIMMiifiMiri EEG(dtdriOCDC ... idi&c:i!i ale I ilor- aqiC....,. ........ fl
.
olflcbvl.
wmiuie. - cu hamuli ._.. Ia ..,.._ p dl:zwltaa. ' --* w Ia
.....-- .. ........ wca"");
puber.., (ckzwultaea a I a. r
...........,. 811111 .
01
este zona intema a suprarenalei,
care reprezintii o glandii endocrinii distinctii, derivata
sistemului nervos vegetativ simpatic! embriologic din celulele ectodermale, migrate din creasta
neuraHi primitivii. Este constituitii din celule mari, ovoide care sunt neuroni postganglionari simpatici
ce pierdut axonii au dobandit proprietati secretorii. De aceea, medulosuprarenala poate fi
considerata ca un imens ganglion simpatic. Secretia medulosuprarenalei constii, in principal dintr-un
amestec in propoftii variabile de adrenalina noradrenalina ( catecolamine ).
pot fi considerati neurohormoni, deoarece medulosuprarenalele sunt analoage cu
ganglionii vegetativi simpatici. Adrenalina noradrenalina exercita efecte similare cu cele ale stimuliirii
simpaticului, cu urmatoarele sublinieri: adrenalina activeazii in special metabolismul energetic iar
noradrenalina are actiuni vasculare mai intense. Actiunea aces tor hormoni este identica cu efectele
excitatiei sistemului nervos impatic.
Principalele actiuni ale acestor hormoni media tori chimici sunt evidentiate in tabelul urmator:
ADRENALINA
NORADRENALINA
], s
a) C1eftemt exciubili
b) tahieardje - forte! ld t"Oiltrletiilor inirrrii;
c) viiiOCODS1riefie a vaselor viscenle (bcpatice)- lint fi pe toete teritoriile vascuJare..
IJOI1ICimJaJma, ceea ce determinA fi hipertensiune;
d) vuodHatalie pe vuele IDUfChilor scbeletici, pe vuele pulmonare, pe vasele coronare-
coronarodilatalie;
2. Aparatal respirator:
a)relaxarea JDU&CUlaturii netede fi dHatatia bronhiilor
3. Apantal dlpttlv:
a) relaxarea IDUICUiaturii netede a pereplor tubului digestiv;
b) COntractia lfinctereJor,
c) in majuritl.fii ' il di
d) tJ'K1la r . fi fi lUiui;
4. MetaboliamllllladdJc CXI ' meet bipcrglicemiant, astfeJ:
a) aefiune directl prin glicogenoliza hepaticA fi muscularl- numai adrenalina;
b) aefiune indirectl, prin inbibarea secrepei de insulinl atAt adrenaJina c4t fi noradrenalina;
S. Metabolltmul Hpldlc:
a) lipol za mobilizatea IC'izl1or gr&fi din depozitele Jipidice (adipoase);
b) bOlt 1 izil r
6.M .. il!lti
a) aefiune calorigenl;
b) Clef1eml metaboliamului bazal.
7. SlttemuJ aervos central:
a) alerta corticall;
b) 'm si lemuJui t activator ascendent - SRAA;
c) i &iel acfnm81'
8. Alte aC1Juai:
a) pupilodiJatatia, prin contraefia IDUfCbHor radiari ai irisului;
b) 1 mu hilor erectori ai firelor de ia).
Testiculul (organ pereche) este glandii genitaHi masculina ce doua functii:
a) exocrinii- spermatogenezii care consta in formarea celulelor sexuale (spermii), la nivelul
tubilor seminiferi contorti;
b) endocrina prin care celulele interstitiale Leydig ale parenchimului testicular secreta hormonii
androgeni - testosteronul, care este sintetizat de corticosuprarenale in cantitati reduse, la biirbati
femei. Secretia lui este stimulatii de LH.
92
HORMONI ACTIUNI - <. ..1
a) stimuleaza i dezvoltarea organelor genitale m.a.sculine; =
b) mentiJle troficitatea epiteliului spermatogenetic;
TESTOSTERONUL c) asigur! dezvoltarea fi mentinerea caracterelor e:nNiare:
scheletului fi pilozitatea. vocea, repartitJa topografic! a gristm1lor de
rezervi.
d) are efect anabolic putemic asupra metabolismului protidic. :-:1
Ovarul este un organ pereche, situat in cavitatea pelvianii, de o parte alta a uterului.
Ovarul are o functie mixtii:
a) exocrinii sau care constii in formarea ovulelor-ovogeneza.

I
rl.
I
b) endocrinii care ---- -- - --- ----
constii in producerea de Fohcul ovarian
hormoni sexuali. Ovarul are
forma ovoida si este acoperit
'
Ia suprafata de un epiteliu
aimplu sub care se un
conjunctiv numit
albugineea ovarului.
Suprafata este neteda inainte
de pubertate, dar prezinH\
multiple cicatrice la femeile
mai varstnice. fn interior se
afla parenchimul glandular
cu cele doua zone
caracteristice, medulara
corticaHi (fig. 111 ).
Functia endocrina a
ovarului este realizata de
celulele tecii interne a
foliculilor ovarieni de
celulele corpului gal ben.
Foliculii ovarieni
cavitar
primordial
Zona corticaiA
cu foliculi ovarieni
in diferite stadii
acoperire
secreta in prima etapA a ciclului ovarian hormonii estrogeni:
gal ben secreta in a doua etapli a ciclului ovarian ( dupa progesteronul ( m cantltati man)
eltrogeni. Hormonii estrogeni (estrona, estradiolul,
estriolul). . . . . . .
Sunt sintetizatii de celulele foliculare- in timpul ovanan,.celulele corpulm
gal ben, placenta - in timpul sarcinii, corticosuprarenale, testtcul. lor este st1mulata _de
Progesteronul (luteina) este sintetizat de celulele corpulm galben, de placenta - m ttmpul
sarcinii, -de corticosuprarenale. Secretia este stimulata de LH.
BORMONI
AC'fiVNI
==,
a) ltiaudeazl prolifenrea mucoaei ti mutculaturii uteriDe;
B. ESTROGENI b) ltimuleazl dezvoltarea glmWor lDimll'e; .
c) ltirm1leazl dezvoltlrea car11Cf1enlor 5eXua&e secundlre Ia fcmeie.
PROGESTERON a) aqioaeazi uupra maiCOUei utaiDe determialndu-i mocfifidri bitloloPce ti
secretocuceo .. in vedcrea aictirii (fiurii oului).
APLICJ\ Til

k' d' . It
1
I I
Glande
A.Ovare
Hormoni
1. Testosteron 6. Aldosteron
B. Testicule 2. Adrenalinii 7. N oradrenalinii
C. Pancreas 3. Cortizol 8. Sexosteroizi
D. Corticosuprarenale 4. Insulina 9. Estrogeni
E. Medulosuprarenale 5. Glucagon 10. Progesteron
..
1. Testosteronul are efect catabolizant proteic deoarece stimuleaza dezvoltarea musculaturii si a
scheletului.
2. Insulina stimuleazli catabolismul proteic deoarece intensificli glicogenogeneza.
3. Cortizolul mareste sensibilitatea la stimuli olfactivi gustativi deoarece filtrarea glomerulara.
A. Actioneazli la nivelul tubilor contoJ1i distali si colectori
B. Cresc eliminlirile de K si Na C. Scad natremia
D. Cresc glicemia E. Scad absorbtia apei.
Pancreasul endocrin secretA ........ hormoni proteici: ......... in celulele A[ a] si B[y]. hormoni influenteaza
metabolismul glucidic astfel: glicogenoliza .......... glicogenogeneza ......... sau sinteza de glucoza din
oeglucidic1 ( ............. ).
Glandele paratiroide sunt 4 formatiuni mici, situate in loja tiroidiana, pe fata posterioara a
lobilor tiroidieni. Dupa situarea lor, paratiroidele sunt denumite: paratiroidele superioare sau craniale
paratiroidele inferioare sau

8-12 centigrame, prezenta lor
este indispensabila vietii.
coloidul foliculii
glandei Vase
paratiroide
sanguine
conjunctivo-
vasculanl!i
tiroide sanguine foliculii
glandei
tiroide
Sunt constituite:
a) dintr-o stroma con-
junctiva, alcatuita din tesut
conjunctiv, vase sanguine, vase
limfatice si nervi;
'
b) parenchim glandular,
a1catuit din celule epiteliale
glandu1are, dispuse in cordoane
anastomozate (fig. 112).
Secreta doi hormoni:
parathormonul calcitonina.
Actiunile hormonilor parati-
roidieni sunt evidentiate in
'
fig.113.
Este un organ impar, situat inapoia stemului. Timusul este un organ complex in care se imbina:
a) functia de organ limfoid (toata viata);
b) rolul de glanda endocrina, in
prima parte a ontogenezei ( dezvoltarii
individuate), glanda avand dezvoltare mare
tn copilarie. Dupa pubertate, involueaza,
dar nu dispare complet nici la varste foarte
inaintate. Este format din:
- capsula conjunctiva proprie,
constituita din tesut conjunctiv fibros, care
trimite prelungiri in interior;
- un parenchim care este divizat de
septurile capsulei. Lobul este elementul
structural fundamental al timusului.
Histologic, lobul timic este constituit dintr-
o retea formata din unirea prelungirilor
celuielor reticulare. In ochiurile acestei
retele sunt prezente numeroase celule
numite timocite. Celulele timice numite
timocite sau limfocite "T" au originea
in maduva hematogena.
f
Din timus timocitele migreaza pe
cale sanguina in organele limfoide
periferice: ganglioni limfatici, splina,
amigdale. Limfocitele "T" participa in
procesele de imunitate celulara, fiind
specializate in pastarea memoriei
imunitare. Hormonul timic are
urmatoarele efecte:
- mareste activitatea limfocitelor "T" care au
'
parasit timusul au migrat in organele periferice;
- de stimulare a mineralizarii osoase ( deci rol in

- actiune antigonadotropica.
FI'I-H/A - c;L/\ND'\ 11'\IF \1 \
01
Este situata in partea superioara
posterioara a diencefalului intrand in componenta
epitalamusului Epifiza este denumita glanda
pineala datorita formei sale de con de pin .. Este
constituitii dintr-o stroma in care se gasesc celule
nevroglice cu caracter secretor (pinealocite)
numeroase fibre nervoase simpatice ce constituie
legaturile epifizei cu retina.
Epifiza atinge dezvoltarea maxima in copilarie
incepe sa involueze inainte de pubertate.
Glanda secreta melatonina considerata
hormonul activ al glandei. Urmarind fig. 114
veti evidentia principalele actiuni ale
hormonilor epifizei.
Stimuleazl
elimlnnlrlle
urinare d!3
K+ si PU!I-
prin sclderea
reabsorbtiei
lor tubulare
Rlnlcttl lnlilltln
-ll:lmuiiUI
rnblorblla
lnteltiiWII

Seade
ellminlrile
urinare
de ca2+si
Na+
0.
lnhlbl moblll
Zl,..llrurt-

cedlna.e
Sistemul endocrin functioneaza ca un sistem
'
cibemetic, deoarece trebuie sa tinda sa mentina un
echilibru final constant ( oscilant intre anumite limite),
adica sa asigure homeostazia (mentinerea constanta a
parametrilor fizici, chimici, morfologici ai mediului
intern), permitand organismului sa se adapteze la
variatiile care sunt impuse din exterior sau din interior.
Orice sistem biologic, ca orice sistem cibemetic,
are o organizare de natura incat sa-i permita:
- receptia informatiei si circulatia ei intre
' ' '
elementele sistemului;
- acumularea prelucrarea ei;
- selectia raspunsului celui mai potrivit din mai
multe posibile, precum efectuarea raspunsului
sistemului fata de stimul.
HORI40NII 11l0UlOSUPUR! NAL.1
NU SUNT E5ENT1Al! PENTRU

AU 0 IMPORTANT A 1M
CURSUl
11 X Rtglarl'a Sl'Crqil'i lwrrnonilor:
Pentru ca autoreglarea sa devina posibila, raspunsul sistemului trebuie sa fie comparat pe o
cale sau alta cu comanda. Cu alte cuvinte, calitatea raspunsului trebuie comunicata din nou receptorului
care a primit semnalul initial, functionarea receptorului devenind conditionata de efectul produs. Aceasta
legatura, spre deosebire de cea de la receptor la efector, care poarta numele de conexiune directii, a
capatat denumirea de conexiune inversii sau
retroactiune sau "feed-back" ( fig.115).
Reglarea secretiilor hormonale se realizeaza
prin doua mecanisme: umoral nervos.
Secretia de STH este controlata de hipotalamus
prin doi neurohormoni, unul stimulator altul
inhibitor (fig.116).
Reglarea secretiei medulosuprarenalelor se
realizeaza de catre centrii superiori ai SNC exclusiv
pe cale nervoasa. in timpul somnului secretia este
redusa. in conditiile in care organismul este supus
stresului ( efort fiZic, frig, asfixie, durere, hipotensiune,
hipoglicemie, frica, etc) secretia medulosuprarenalelor
(fig.117).
Reglarea hormonilor tiroidieni, corticosupra-
renalieni sexuali se realizeaza prin mecanisme
neuroumorale (fig. 118).
Reglarea secretiei paratiroidelor este inde-
pendenta de controlul nervos. Ea se realizeaza
printr-un mecanism de feed-back in functie de
concentratia sangvina a calciului ionizat si secundar
' '
de concentratia sangvina a fosfati lor (reglare umorala).
Reglarea secretiei interne a pancreasului se face
printr-un mecanism neuroumoral complex,cu centrii
in hipotalamus. Excitantul specific al mecanismelor
de reglare este nivelul glicemiei (fig.l19).
Til
'
1. Parathormonul diminueaza eliminarile urinare de calciu deoarece creste numarul si
' '
activitatea osteoclastelor.
2. Ritmul circadian produce variatii in activitatea epifizei deoarece fibrele parasimpatice din
structura ei au conexiuni cu retina.
3. Timusul are rol antigonadotrop deoarece el este un organ limfoid.
d
II,
A. Impiedica dezvoltarea sexuala prematura
B. Stimuleaza reabsorbtia apei
C. Are rol in pigmentarea celulelor pielii
D. Inhiba eliberarea hormonilor sexuali
E. Are efect hiperglicemiant.
n.
islunetii ale secretiei glandulare
'
------
de secretie ai glandelor endocrine sunt eliminati permanent, in cantitati minime in
sange sau limta.Activitatea secretorie bazaHi, constanta, se poate modifica - din cauze diferite -
determinand aparitia manifestarea a numeroase disfunctii hormonale cu efecte mai grave sau mai
putin grave asupra dezvoltarii normale a organismului, asupra proceselor
metabolice,etc.
I P FIZ RE
" 1'< '"1.!11 ('' P"I ;" hipo tiDi r
Este consecinta insuficientei hipofizare survenita in copiliirie, insuficienta ce poate fi cauzata
de lezarea hipofizei, ceea ce determina o insuficienta secretorie de STH. Subiectul este de statura
foarte rnicii, dar propoftionat. Are vioaie este asemanator unui subiect normal, dar miniaturizat.
Diferentierea psihointelectualii este normalii. Este un nanism armonic, armonie realizata prin mentinerea
98
normala a raporturilor dintre segmente, dintre talie greutate,
dintre dezvoltarea psihointelectualii varsta cronologica.
2 l.;. hq)' fi.?..;nil.
La maturitate, hiposecretia produce hipofizarii
caracterizata prin atrofii ale glandelor, caderea piirului, a din til or,
a unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitatea in final
moartea.
1 ( hqJo.
1
iru
Se ca o hipertrofie ( exageratii a
structurilor anatomice) staturoponderalii armonicii, datorita
secretiei de STH in exces, asupra unui organism in plin proces
de Rezultii un individ cu mult mai mare decat un
subiect normal, de aceeasi varstii, dar ca si subiectul normal
' '
este armonic dezvoltat. Talia 200cm, raportul talie
greutate fiind propoftionat (fig. 120).
Provine de Ia grecescul ,akron"- extremitate ,mega"- mare. Este expresia clinicii a excesului
de hormoni somatotropi ce apare Ia un organism a ciirui osoasii, in lungime, este terminata.
Rezultatul este urmatorul:
a) hipertrofierea membrelor, accentuata Ia nivelul metacarpienelor, metatarsienelor falangelor;
mainile picioarele sunt dispropoftionat de mari late, ca lopeti (fig. 121 ).
b) dintre toate oasele faciale, eel mai afectat este
mandibula, care nefiind fixata in articulatii cu oasele din jur,
se poate dezvolta in voie;
c) toate viscerele sunt hipertrofiate; se evidentiaza
megalizarea cordului, ficatului, splinei.
Oia bct ill iusipid
Este consecinta carentei absolute sau relative a
hormonului antidiuretic -ADH, care are drept rezultat,
imposibilitatea reabsortiei apei Ia nivel renal. Alterarea secretiei
de ADH apare ca urmare a lezarii nucleilor supraoptici din
hipotalamus, a tractului hipotalamo - hipofizar sau a
neurohipofizei. Semnele bolii apar brutal progreseaza rapid.
Subiectul prezintii dominant douii simptome majore: poliuria
polidipsia.
Poliuria reprezinta eliminarea unei mari cantitati de
urina diluata. Cantitatea variazii de la 3 litri la peste 20 litri in
24 ore, cu mult fata de normalitate ( 1,5 - 2 litri in 24 ore).
Mictiunile ( urinarile) sunt frecvente a tat ziua cat noaptea.
Poliuria determina aparitia senzatiei de sete, imperioasa
neintrerupta. Consecinta pierderilor masive de lichide a
gg
I
___...
setei nestapanite este polidipsia, adica ingestia marita de apa care sa acopere
pierderile. In caz contrar, lipsa unui aport de lichide compensatoare duce
la deshidratari putemice care sunt fatale.
;-..:CTll IIROIDIL\E
l. IHPOFl TIROIDIA'A
Insuficienta tiroidiana este expresia insuficientei sintezei de hormoni
tiroidieni, a transportului I sau a receptiei acestora. Debutul se poate
situa in orice moment al vietii, imbracand intensitati diferite.
F:g. 122 Cretinism
a) la copii determina nanismul tiroidian cu dezvoltare fizica psihidi
redusa pana la cretinism (fig. 122); este insotit de deformatii osoase, defecte
ale dentitiei, piele uscata
b) la adult determina scaderea capacitatii de invatare memorare;
c) la orice varsta induce aparitia mixedemului (infiltrarea tesuturilor cu o substanta mucoproteica,
electroliti apa) insotit de in greutate, piele uscata caderea parului, anemie,
senzatie permanenta de frig, reactii motorii psihice intarziate, diminuarea memoriei, reducerea
metabolismului bazal.
2. HIPERVU\ C rl.\ TlROlDL\\ ,\
Semnifica functia in exces a tiroidei care duce la o secretie , ,
marita de hormoni. Aceasta provoaca stimularea catabolismului,
metabolismul bazal poate creste 100%, hiperfagie ( consum crescut
de alimente ), scad ere in greutate, intoleranta la cal dura, tremuraturi
ale mainilor, nervozitate. Pie lea este subtire, calda si umeda.In anumite
' '
tipuri de hipertiroidism -boala Basedow-Graves- bolnavii prezinta
protruzia globilor oculari ( exoftalmie) tiro ida marita ( fig.123 ).
3. Cl E\DE\11( .\
.
Este o anatomica a glandei, insotita de hipofunctie. Cauza este ingestia insuficienta de
iod datorita concentratiei scazute a iodului in alimente apa- dar datorita prezentei in mediu (apa,
lapte) a unor substante oxidante. Secretia de coloid are loc, foliculii tiroidieni se incarca, cresc in
volum, dar epiteliul secretor ramane plat. Deci, volumul glandei dar cantitatea de hormoni este
scazuta. Combaterea endemice este o problema de mare importanta medicala sociala, pentru
ca, in zonele cu mare endemicitate, probabilitatea aparitiei cretinismului este foarte crescuta.
l. HIPOSl (RETIA UNIC\
Diminuarea secretiei sau utilizarii insulinei antreneaza tulburari metabolice grave, manifestate
prin simptome ale tulburarii functiei aparatelor cardiovascular, renal, respirator, sistem nervos central,
simptome ce caracterizeaza boala numita diabet zaharat.
Se ca insulina determina permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza, facilitand
utilizarea acesteia de catre tesuturile periferice - tesutul muscular, tesutul adipos, etc. concomitent
produce glicogenogeneza hepatica musculara. Deci, deficitul secretiei de insulina determina
imposibilitatea patrunderii glucozei in celule. Ca urmare, are loc hiperglicemia ( concentratia sanguina
a glucozei normalul de 70-11 Omg/ 1 OOml sange, glucozuria ( eliminarea glucozei prin urina ).
Aceasta atrage eliminarea unei cantitati sporite de urina (poliuria).
100
Pentru ca organismul nu este capabil sa utilizeze pentru acoperirea nevoilor energetice glucidele
pentru aceasta lipidele, are loc o mobilizare a acizilor din tesutul adipos. Totodata
scade sinteza proteica catabolismul proteic. Ca urmare, bolnavii prezinta polifagie, se
alimenteaza in exces pentru a compensa catabolismullipidic protidic exagerat. Cu toate acestea,
bolnavii scad in greutate.
Deoarece ficatul nu poate metaboliza complet intreaga cantitate de acizi aflata in sange,
are loc acumularea corpilor cetonici producerea unei acidoze metabolice cu actiune nociva asupra
centrilor in primul rand. Daca deficienta secretiei de insulina nu se corecteaza, tulburi\rile
metabolice pot duce la coma moarte.
2. Hlf'ERSECRETL\ lNSU INICA
Excesul de insulina utilizarea glucozei depunerea ei ca rezerve de material energetic
de baza. Aceasta situatie duce la hipoglicemie- concentratia sangvina a glucozei este sub normalul
cuprins intre 70- 110 mg/100 ml sange. Consecintele apar la nivelul sistemului nervos central, care
este lipsit de rezerve glicogenice, dar care este mare consumator de energie pentru activitatea sa. Se
evidentiaza slabirea fortei fizice, pierderea chiar instalarea starii de coma.
l. HIPERSE( 'RE !'f.\ DE Cl l'CO( OR' liCOIZI detl'nuiuft .. indromul ( ushinlo!
(tig. t 2-n
Se caracterizeaza prin:
I at!ipo.-::itaua este semnul eel mai constant al
bolii. Obrajii, barbia, regiunea submentoniera sunt
elemente ce schimba conturul normal al fetei, dandu-i
aspectul rotunjit, umflat, de ,luna plina". Gatul se
devine cilindric, pare scurtat. Toracele prezinta
un panicul adipos, abundent (paniculul adipos
interscapular superior formeaza ,ceafa de bizon" sau
de dromader"). Abdomenul este destins,
voluminos (abdomen de batracian).
In contrast cu intensitatea topografia
adipozitatii sunt membrele pe care nu numai ca nu se
depune grasime, dar o pierd pe cea proprie apar
subtiate. Rezultanta combinatiei dintre trunchiul obez,
' '
in care parca sunt infipte membrele subtiri acestea,
este aspectul caricatural, dar caracteristic ,de cartof pe
scobitori."
..:: tegumeme/e au striuri de culoare roz-violacee,
numite vergeturi.
_). osteoporo:.ti generalizata.
-J. tulhuniri musnt!tue: este caracteristica
diminuarea maselor musculare, uneori adevarata ,topire
musculara", ce are ca urmare diminuarea fortei
musculare, astenia fizica severa.
1 0 1
se caracterizeaza prin:
.., ! ? II. t rti : ; ( tJu ' /, ;i scad
performantele intelectuale (memoria, atentia,
concentrarea). Se observa labilitate emotionaHi, afectiva,
depresie.
,., (; \Iii
Sindromul androgenitalla copii, ocupa un loc
separat prin particularitatile sale. La baiat se instaleaza
o pseudopubertate precoce, bolnavul are aspectul unui
barbat in miniatura, indesat, serios, in total contrast cu
varsta sa cronologica. La fetite, impregnarea cu steroizi
duce la o pseudopubertate heterosexuala, caracterele
sexuale masculine substituindu-se celor feminine.
2. HIPERSECRETJA DE ALDOSTERON determina
sindromul Conn.
Se caracterizeaza prin retentie masiva de apa
sare, edeme hipertensiune.
3./NSUFICIENTA CORTICOSUPRARENALA
'
CRONICA PRIMARA determina boala lui Addison
(fig. 125).
Este consecinta carentei primitive severe
cronice a hormonilor de corticosuprarenala
1. pigmentatia tegumentelor (melanodermia) mucoaselor -pigmentatia bronzata;
2. pierderile de sare apa care due Ia astenie neuromusculara (adinamie, oboseala precoce
care nu cedeaza la odihna)
3. hipotensiune arteriala;
4. tulburari gastrointestinale (inapetenta, anorexie, greata cu sau rara varsaturi, diaree ); 5 .
slab ire in greutate : se inregistreaza minus uri de 10-15 kg ca urmare a ,topirii tesutului muscular
adipos";
6. activitate intelectuala diminuata.
''d( \I OR'\10\
Insuficienta paratiroidiana, consecinta, de cele mai multe ori a extirparii sau lezarii chirurgicale
a paratiroidelor in cursul operatiilor pe tiro ida, provoaca tetania care se caracterizeaza prin scaderea
calcemiei fosfatemiei.
Scaderea calcemiei permite unor stimuli de intensitate mica, subliminari sa
un potential de actiune. Astfel ne putem explica prin ce mecanisme excitabilitatea neuro-
musculara in hipocalcemia din insuficienta paratiroidiana. A par spasme ale musculaturii striate'
sau spasme ale musculaturii netede: contractura jghiaburilor vertebrale produce
curbarea spatelui, corpul sprijinindu-se in cap calcaie iar spasmullaringian poate duce la moartea
prin asfixiere.
La copii se soldeaza cu dezvoltarea defectuasa a dintilor cu intarziere mintala.
2. liiPERSECRFTIA DE P\R \I IHHl\ION
Produce boala ReJdinghausen avand drept consecinta hipercalcemia care se caracterizeaza
prin urmatoarele: . . . . .
Tulburarile osoase se manifesta pnn demmerahzan osoase dureroase, deforman ale oaselor,
Ia formele severe chiar prin fracturi osoase multiple. .
Tulburarile museu/are constau in hipotonie musculara, cu astenie pana la adinamie, duren
difuze musculare.
Cresterile calcemiei sunt urmate de depuneri fosfocalcice in tesuturile moi. Se pot evidentia
calc,ifieri de dimensiuni variabile mici, punctiforme pana la adevarati calculi, situati in tiroida,
subtegumentari, vasculari in globul ocular (in conjunctiva, comee, sclera adiacenta comeii). De
. semenea calcemiei due la formarea de calculi urinari.
tl l r
1. Disfunctil
Smdrom
A Boala Addison
1 hipersecretie de tiroxinii
B Boala Conn
2 hipersecretie de glucocorticoizi
C Boala Basedow-Graves
3 hipersecretie de aldosteron
D Boala Cushing
4 hiposecretie de aldosteron
E .. Boala Recklinghausen
5 hipersecretie de parathormon
F Tetanie
6 hiposecretie de parathormon
G Sindrom androgenital
7 hipersecretie de sexosteroizi
2. Disfuncfii
Sindrom
A Nanism hipofizar
1 Hiposecretie de STH
B Diabet insipid
2 Hiposecretie de tiroxinii
C exoftalmicii
3 Hipersecretie de STH
D Acromegalie
4 Hipersecretie de tiroxinii
E Mixedem
5 Hiposecretie de ADH
F Gigantism
G Cretinism
,., F' identiati afirmatiile ron:cte:
; ) se prin extremitatilor a viscerelor deoarece apare prin
hipersecretie de ADH la adult. . . . . . .
b) Diabetul insipid poate apiirea ca urmare a intrerupem tractulm htpotalamo-htpofizar deoarece extsta
o hipersecretie de ADH.
c) In boala B'asedow-Graves are loc protruzia globilor oculari deoarece volumul glandei este crescut.
J. Diaht>tul in..,ipid sc nwniftsta prin:
A. Poliurie;
B. Polidipsie;
C. Glucozurie;
D. Hiperglicemie;
E. Tetanie
:..t. Uiahttul 1.1
1
, L ll l" t' ..... z 111> 1,
APoliurie;
B Polifagie;
C tn greutate;
D Glucozurie;
E Hiperglicemie
s. Rcalizati un eseu t:!Jluna ,.lnsulim.1- prindJMlHI h ''noll !lipoglh e:tfi.Jilt '. dup. 111 m:11urul

A. Ac\iunile insulinei in metabolismul glucidic;
B. ale secretiei de insulinii;
C. Reglarea de insulina

IJ.l. SISTEMfJL {)SOS
Seheletul: alcituire fi rol

Sa ne reaminti m I
Scheletul cuprinde peste 200 oase
reprezinta suportul morfologic functional al
striati scheletici.
Dupa regiuni, scheletul se clasifica in
scheletul capului, al trunchiului eel al membrelor
(fig. 126).
I. Schdetulcapului cuprinde:
a) Neurocraniul - encefalul
fiind format din 8 oase, din care 4 neperechi -
frontal, etmoid, sfenoid, occipital 4 perechi - 2
temporale 2 parietale;
b) Viscerocraniul - con tine segmentele
periferice ale unor analizatori initiate ale
aparatelor digestiv respirator. Este format din 14
oase din care 2 nepereche - vomerul mandibula
6 pereche - maxi/are, palatine, nazale, lacrimale,
zigomatice, cornete nazale inferioare.
2. Schdetul trunchiului cuprinde coloana
vertebra/a, coastele, sternuL
a) Coloana vertebra/a este constituWi din
33 - 34 vertebre dispuse astfel: 7 cervicale,12
toracale, 5 lombare, 5 sacrale- osul sacrum, 4-5
coccigiene - osul coccis.
0 vertebra este alciituitii din: corp vertebral
- se articuleazii cu corpul vertebrelor vecine prin
discul intervertebral ; arc vertebral - cu 3 apofize:
una spinoasii (situatii median) 2 transverse
(situate lateral) pe care se prind gaura
vertebralii - totalitatea orificiilor suprapuse
formeazii canalul vertebral care
miiduva spiniirii.
Prezintii 4 curburi fiziologice dispuse in plan sagital reprezentate de lordoze- cervicalii
lombarii cifoze- toracalii sacralii.
b) Coastele sunt in numiir de 12 perechi din care: 7 adeviirate (I-VII) - se articuleazii direct cu
stemul prin cartilajul propriu; 3 false (VIII, IX, X) - se articuleazii cu cartilajul celei a 7-a coaste;
2 flotante (XI, XII)- libere.
c) Sternul este un os lat format din corp, manubriu apendice xifoid ce se articuleazii cu
claviculele primele 7 perechi de coaste.
3. Scheletul membrelor este constituit din scheletul centurilor scheletul membrelor
propriu-zise.
Scheletul membrelor superioare cuprinde: centura scapulara formatii din omoplat
(scapula) clavicula membrul superior propriu-zis format din
humerus, cubitus (ulna) radius, oase carpiene- 8, metacarpiene- 5
-14.
Scheletul membrelor inferioare cuprinde centura pelviana
formata din douii oase coxale care impreunii cu osul sacrum coccisul
ald\tuiesc bazinul.
Membrul inferior propriu-zis este format din: femur. tibia
fibula ( peroneul), oasele tarsiene- 7, oasele metatarsiene - 5
falange- 14, la care se adauga rotula (patela) - un os sesamoid aflat
in grosimea tendonului rotulian.
Rolul sistemului osos
Sistemul osos functii deosebit de importante pentru
viata organismului.
1. Datoritii rigiditatii lor, oasele dau corpului forma caracteristicii,
ii sus tin greutatea, constituie locuri de insertie pentru
2. Participii la formarea unor cavitiiti de protectie pentru
adapostirea unor organe vi tale ( encefalul - in cutia cranianii, miiduva
spinarii - in canalul vertebral, inima, vasele mari, plamanii - in cutia
toracicii).
3. Componenta mineralii a oaselor constituie un depozit pentru mentinerea echilibrului
fosfocalcic.
4. Miiduva din tesutul spongios al epifizelor oaselor lungi, al oaselor late, al oaselor
scurte, etc este organ hematopoietic.
5. In cadrul aparatului locomotor, oasele reprezintii organele pasive ale
6. Asigurii statiunea bipedii a omului prezentand anumite particularitiiti ( curburi ale coloanei
vertebrale, cutia toracicii bazinul mai largi, talpa piciorului boltitii etc.)
Cresterea in lungime si grosime a oaselor
' '
In viata intrauterinii, panii in luna a doua, scheletul embrionului este numai schitat format din
tesut conjunctiv de consistentii membranoasii sau cartilaginoasii.
Dupii aceastii data dupii acest tesut suferii procese de osificare (osteogeneza) care
constau din inlocuirea tesutului vechi conjunctiv sau cartilaginos printr-un tesut osos.
Osteogeneza de membrana consta in inlocuirea fesutului conjunctiv fibros in fesut osos. Este
caracteristicii oaselor boltii craniene, a mandibulei, a corpului claviculei.
Osteogeneza endocondrata consta in inlocuirea fesutului cartilaginos in {esut osos. Este
caracteristicii oaselor membrelor, vertebrelor, oaselor de la baza craniului. In dezvoltarea unui os se
disting douii faze. In prima fazii se formeazii tcsut oso prin in1 cuirea tesutului conj lDlcti au
cartilaginos se constituie osul primar. In a doua faza e produ nomene de remaniere . i di tru "T ,
adicii de modelare a tesutului osos, care dau structuracaracteri tica o ului defini tiv, on ti
osul secundar. Oasele cresc a tat in lungime cat in liitime.
in lungime este mai evidenta la oasele lungi, unde se realizeaza cu ajutorul unor
discuri cartilaginoase numite cartilaje de (fig. 127). Ele se afla la limitele dintre diafiza
epifize se mentin pana la varsta de 20 - 24 ani, cand se osifica complet deci inceteaza.
Este un proces de osificare endocondrala.
in grosime se face la toate formele de oase, prin periost, care produce in mod continuu
osteoblaste, adaugand astfel os nou de la exteriorul spre interiorul osului vechi.
Datorita periostului se pot suda paqile rupte ale oaselor se pot face transplanturi de periost
(grefe osoase ).
oaselor depinde de o serie de factori endocrini (horrnoni hipofizari, tiroidieni, sexuali),
vitamine (A, C, D), enzime, precum o alimentatie bogata, mai ales in saruri de calciu.
Scheletul corpului omenesc se aseamiina, in general, cu scheletul
celorlalte vertebrate, in special cu al mamiferelor superioare.
Datorita trecerii de Ia statiunea patrupeda Ia statiunea bipeda,
scheletul omului prezinta unele particularitati:
Til
,
l. Asocht!i w!iunile din edt douii ("Oloane:
- Cutia craniana este mai voluminoasa;
- Coloana vertebrata are patru curburi
fiziologice;
- Bazinul este mai larg;
- Piciorul prezinta bolta.
__________
A. Cutia cranian4 1. Parietale
B. Bazinul 2. Stem
C. Centura scapularl 3. Coaste
D. Cutia toracicl 4. Clavicula
5. Omoplat
6. Vertebrele toracice
7. Sacrum
8. Oasele coxale
For"'" fHISIIlor Jixl!mpl
A. Oase scurte ------------------1
B. Oase lungi 2. Carpiene; tarsiene
C. Oase late 3. Rotula (patell)
D. Os sesamoid 4. Scapula; frontal
2. Mernhrul su
A. 32 de oase
C. 30 de oase
E. 16 oase.
B 64 de oase
D.l8oase
3. Curbuf"il( rnloane1 in plan sagital mnt:
A. Lordoze B. Cifoze
C. Scolioze D.Artroze
E. Spondiloze.
A. In a 4- luna de iat& inlrauterina
. Yn 4-a de iat4 intrauteri.na
E. In luna a 2-a de dezvoltare intrauterina.
S. E\ itlen!ia!i atirmatiile conctt:
B. Odala cu fo.rmarea embrionului
D. Dupa
1. Sistemul osos are functie hematopoetica Ia adult deoarece tesutul osos al diafizei genereaza elemente
figurate.
2. in grosime a oaselor se face pe seama pericondrului, deoarece el este tesutul conjunctiva-
vascular care pri.n zona lui intema (osteogena) produce osteoblaste.
3. In componenta scheletului piciorului intra un numar de 26 de oase deoarece numarul carpienelor
este egal cu numarul tarsienelor
...
Articulafiile reprezinta ansamblul elementelor care
unesc intre ele doua sau mai multe extremitati osoase.
'
Dupa gradul de mobilitate, articulatiile se impart in:
sinartroze, amfiartroze si diartroze.
'
sunt articulatii fixe, imobile in care
'
nu este posibila Dupa tesutul care se interpune intre
oasele care se articuleaza distingem doua tipuri de sinartroze:
a. Sindezmoze- articulatii in care, intre cele doua oase se interpune
tesut fibros- ex. suturile de la oasele craniului (fig.128).
La la locul de intalnire a oaselor parietale cu frontalul
occipitalul, exista spatii membranoase numite fontanele care servesc la
cresterea dirnensiunilor boltii craniene si dezvoltarea encefalului. Fontanela
' ' '
posterioara se inchide la 6 luni dupa iar cea anterioara la doi ani.
Mentinerea fontanelelor peste aceasta varsta arata o deficienta a
metabolismului oaselor, fiind un sernn de rahitism.
b. Sincondrozele sunt articulatii in care intre cele doua oase care
'
se articuleaza se interpune o lama de tesut cartilaginos- exemplu: simfiza
pubiana.
) sunt articulatii cu mobilitate redusa. La nivelullor
intre oasele ce se articuleaza se interpune o formatiune fibrocartilaginoasa
- ex: discurile intervertebrale care se afla intre doua corpuri vertebrate
(fig.129).
1 ' ,,-. sunt articulatii cu mobilitate mare. in componenta
unei diartroze intra urmatoarele elemente (fig.130):
fetele articulare ale capetelor osoase ce participa la articulare,
care pot fi: sferice ( capul humerusului, al femurului); concave ( cavitatea
glenoida a scalpulei); in forma de (trohleea humerusului). Ele
sunt acoperite de cartilaj articular hialin cu rolin amortizarea presiunii
exercitate de greutatea oaselor in timpul Distrugerea cartilajului
articular duce la anchiloza.
capsula articulara - o structura de tesut conjunctiv fibros care
leaga intre ele capetele osoase ca un
membrana sinoviala este o membrana seroasa ca pleura
peritoneul, care capsula articulara;
cavitatea articulara este spatiul virtual cuprins intre capetele
osoase care se articuleaza capsula articulara;
lichidul sinovial se afla in cavitatea articulara si are rol de
'
lubrifiant, favorizind alunecarea;
ligamentele articulare sunt formatiuni fibroase care intaresc

Cand intre suprafetele oaselor ce se articuleaza exista
nepotriviri, apar diferite formatiuni fibrocartilaginoase, pentru
a realiza potrivirea fetelor articulare ex. meniscul articular la
articulatia genunchiului.
La nivelul unei articulatii mobile sunt posibile
urmatoarele tipuri de
-jlexia- extensia (apropiere -indepartare intre doua
segmente alaturate, injurul axului transversal)- fig.131.
- abducfia - adducfia (lndepartarea - apropierea fata
de axul median al corpului (fig.l32).
-pronafia- supinafia de rotatie a mainii prin
care policele ( degetul mare) se medial, palma privind 1n jos sau 1n spate de rotatie
a mainii in care policele se lateral, palma privind in sus sau in fata.
Articulatia temporo-mandibular! este unica diartroza a craniului. Are rolm masticatie, vorbire,
mimi ca.
Retineti I
, .
Pentru a indeplini functia de locomotie 'i de sustinere a corpului, oasele se leag! intre ele in diferite
moduri. Leg!tura intre dou! oase vecine se articulatie sau incheietur!.
Til
l. Asorhl!i din nle douil roloane:
I. Sutwile dintre oasele parietale
2. ArticuJatia umlrului
3. Articulatia cotului
4. ArticuJatiile dintre vertebre
s. ArticuJatia temporo- mandibularl
6. Articulatia gemmchiului
7. Simfiza pubiaoi
2. tipunlc de i cu nplic1. le C(
A. I. Miprea de rotape a miinii cu palma fD sus
B. AdchJctiB
C. in.a1ia
2. Miprea de rotape a miinii cu palma fnjos
D. Pro
3. Apropierea fBtl de axul median
4.1ndepitlaiea filti de axul median
E. Pima S. Apropiere injurul axului transversal
F. Ex 6. Deplrtare injurul axului tnmsvasal
l'
t '1 I lla Pl'l-' tt I', "' 1
prqw ( <.., 1 ll'P "1 11 '
l' l d" \l , <I f?)lt:[', '
'l tl
l \
l t
I ' \p l I I
1. Se mai numesc articulatii sinoviale
2. Contin lichid sinovial
3. Au cavitate articulara
4. Permit de pronatie-supinatie
I '
r d
l
I , \ ll p l
r 1 , 1
I ' , r1 r t1
1 II I l ,tud, ' !1 t
F
n

Mufehii seheletici. Principalele grupe.
Tipuri de contractii
'
Sa ne reamintim I
.1 ( td]i,,lk,llll'l l11! I'Jlll'atlc :a J!vitUlll'a ,_)rg.mhl'lU!ui forn1t'c1Za sJstemul muscuLtr.
t n1 i .tll!:-:>l..'hi , 1 1 t schelet se nnmcsc rnu-.chi <.chelctici. iar aHii se gfi,esc In pcretii
:-1 'l' r1umec;c mu-.chJi xgandor interne sau viscerali
Gastrocnemieni)
soleari Tncepsural
Musch II bra)ulul
Biceps brahaal
Muschll antebra)ului
Rotundul pronator
Lungul Supmator
Marele
Micul palmar
scheletici formeaza peste 40% din greutatea corpului uman. Numarul
scheletici este de peste 500 au forma diferita: lungi, lati, scuf!i, circulari.
Se grupeaza dupa regiuni in: capului, gatului, trunchiului, membrelor (fig. 134).
capului sunt reprezentati de :
a. mimicii (cutanap): frontal, occipital cei grupati in jurul orificiilor nazale, orbitale,
auditive. Au rol in determinarea diferitelor expresii ale fetei, deoarece unul din capetele lor se prinde
depiele.
b. masticatori: maseteri, temporali, pterigoidieni, suprahioidieni. Intervin in actul
masticatiei; ,
c. Muschii limbii;
,
d. extrinseci ai globilor oculari ( 4 drepp 2 oblici).
2. gatului: pielosul gtitului, sternocleidomastoidieni, hioidieni. Au rol in
capului: inclinare, rotatie,etc.
3. Muschii trunchiului sunt reprezentati de:
' ,
a. spatelui ai cefei: trapezi dorsali in plan superficial
intervertebrale in plan profund. Mentin pozitia verticala a capului, a coloanei vertebrate,
ridica apropie scapulele ( omoplatii);
b. toracelui: pectorali, dinfafi, intercostali; diafragmul - separa cavitatea toracica de
cea abdominala. Au rol, in principal, in respiratie;
c. abdomenului: drepfi abdominali, oblici externi, oblici interni.
Determina presiunii intraabdominale permitand unor acte fiziologice:
expiratia, mictiunea, defecatia prin tonicitatea lor, contribuie la fixarea organelor abdominale.
4. membrelor sunt reprezentati de membrelor superioare ai membrelor
inferioare.
membrelor superioare sunt grupati in: umarului- deltoidul; braptlui
-biceps brahial- anterior triceps brahial -posterior; antebratului: jlexori extensori
ai degetelor pronatori supinatori ai antebratului; miiinii.
membrelor inferioare sunt grupati in: articulafiei coxo-femurale-fesieri;
coapsei : croitor cvadriceps femural- superficial adductori - in profunzime pe fata
anterioara biceps femural- pe fata posterioara; gambei: triceps sural alcatuit din
gemeni- gastrocnemieni (medial lateral) so lear; extensori ai degetelor, jlexori ai piciorului,
pronatori ai piciorului - ridica marginea extema coboara marginea intema a piciorului;jlexori ai
degetelor, extensori ai piciorului, sup ina tori ai piciorului - ridica marginea intema coboara marginea
extema a piciorului; plantei (labei piciorului) - flexori extensori ai degetelor.
sunt organele active ale asigurfmd tonusul, postura, echilibrul, mimica
voluntare. Pentru a indeplini aceste functii, ei prezinta urmatoarele proprietati: excitabilitate,
extensibilitate, elasticitate contractilitate.
Contractilitatea este, in fond, singura proprietate specifica Ea consta, in general, in
scurtarea atunci ctind asupra lui acfioneaza un excitant fn transformarea energiei
chimice potenfiale fn lucru mecanic, cu ajutorul ptirghiilor osoase.
In fiziologie, prin contractie musculara, nu se intelege obligatoriu scurtarea ci
producerea unei tensiuni interne. De aceea contractiile musculare pot fide doua feluri:
Contracfiile izometrice se caracterizeaza prin:
- muschiul nu-si scurteaza dimensiunile ci se modifica numai starea de tensiune a muschiului;
, ' '
1 1 0
- intreaga cantitate de energie este transformata in cal dura
'
- sunt caracteristice musculaturii posturale care asigura statiunea verticala a corpului
Contractiile izotonice: ' .
'
- se scurteaza produce
- tensiunea ramane aceeasi.
''
- aceste contractii realizeaza lucru mecanic si produc diferite forme de miscare
- sunt caracteristice majoritatii ' '
Studiul contractiei musculare se face cu ajutorul unui
aparat special numit miograf. Miograful este alcatuit dintr-un
sistem de parghii care sunt in legatura cu un muschi pregatit +Jsmv - ------
cu un ac inscriitor, ce se suprafata
une1 hartu pe cilindrul miografului (fig. 141). Prin
excitarea cu o sursa de curent electric, acesta se
contracta apoi se relaxeaza, iar acul inscriitor lasa pe hartie o
curba reprezentand contractia muschiului. S-a obtinut o
miograma(fig.135). ' ' '
Contractiile musculare sunt de doua feluri: contractii
simple contracfii fuzionate (tetanos complet,
incomplet tonus muscular).
. Contracpa simp/a sau secusa musculara se obtine daca se aplica muschiului 0 singura excitatie
tzolata. ' '
o se constata ca nu intra in contractie in momentul in
care c1 numat dupa un anumit timp. Acest timp a fost denumit perioada de
latenfa. de latenta urmeaza contractia care este prezentata printr-o curba
ascendenta- perwada de Dupa ce a ajuns la contractia maxima, incepe sa se
relaxeze, ceea ce este reprezentat pnn curba descendenta-perioada de relaxare (fig. 136).
suspnute -fuzionate
. In loc in mod normal contractii simple (secuse) ci contractii fuzionate sau
sustmute, reahzate prm msumarea secuselor, determinate de o succesiune rapida -''in salve"- de excitatii
nervoase. '
Exista urmatoarele tipuri de contractii fuzionate: tetanosul muscular si tonusul muscular.
Tetanosul muscular '
Daca excitantul actioneaza asupra a; s
, uc:!Q)
la intervale mai scurte decat durata '* u ffi
secusei musculare, muschiul nu se mai relaxeaza c: -;;;
' ' 8 lil 0 G)
ci ramane intr-o stare de contractie sustinuta m LL u a::
numita tetanos muscular. Dupi j
excitantului, tetanosul este de doua feluri: j
incomplet.
Tetanos complet
- frecventa stimulilor este mare, ei
repetandu-se inainte ca sa fi ajuns la
contractia maxima, astfel ca acesta nu mai are timp
Sec usa
t tttttttt tt tt tftttt
Tetanos Ti mp(m/s)
incomplet
sa se relaxeze, iar platoul cuprins intre ramura 1 rig. 1.\6 Sccus:1 tetanos
ascendenta descendenta a miogramei este neted. ___ ,;....____ ..-..o:------=.1
Tetanos incomplet
- platoul miogramei este zimtat deoarece intervalul dintre doua excitatii este mai mare astfel ci
fiecare noua excitatie intervine in faza cand relaxarea a inceput. In tetanice sunt
aproape toate unitatile motorii. '
I I I
Tonusul muscular
Dupa ce actiunea stimulului inceteaza, se relaxeaza intra in repaus. In conditiile
normale din organism, primesc permanent salve de impulsuri nervoase- de slaba intensitate
-de la centrii chiar cand se afla in repaus, mobilizandu-se in acest fel un numar restrans de
unitati motorii.
Tonusul muscular prezinta urmatoarele caracteristici:
-reprezinta starea permanenta de tensiune a unui in repaus;
-este rezultatul unor impulsuri succesive, care stimuleaza altemativ fibrele musculare;
-impulsurile provin de la motoneuronii medulari;
- este controlat de centrii superiori (scade in timpul sornnului se intensifica la solicitari
corticale putemice );
-are rol in:
termoreglare;
contribuie in mentinerea tonusului postural(mentinerea pozitiei statice a corpului, fixarea
articulatiilor);
influenteaza mimica ( expresia fetei);
contractiilor musculare fiind contractat,
contractiei se realizeaza mai repede ).
sunt organe active ale Ei determina fie de ansamblu ale corpului, fie ale
unor segmente ale acestuia. Tot sunt aceia care mentin corpul intr-o anumita pozitie.
Til
'
Tfporl de contratJU Cararteriltid
A. Contraqii izotonice 1. Aplicarea unor impulsuri repetate, succesive ti de duratl, cu frecventA
redusl.
B. Contracpi izometrice 2. Aplicarea unor impulsuri repetate, succesive ti de duratA, cu frecventA
mare.
C. Contracpe simpll - secusl 3. Aplicarea 1mui stimul unic.
D. Tetanos incomplet 4. Mu$Chiul se scurteazA, dar tensiwtea din interior rlm!ne constantl.
E. Tetanos complet S. Sunt caracteristice mutehilor membtelor.
6. Realizeazllucru mecanic finalizat cu diverse forme de mifcare.
7. modificl dimensiunile, dar tensiunea din interior
8. S1mt caracteristice musculaturii poltl.lrBle.
Z d ll ' I t II I I
(II
1. Fusiform! A. Bicepsul femural
2. Circular! B. Marele dorsal
3. Triunghiular! C. Diafragma
4. Cupola D. Orbicularul buzelor
S. Patrulatera E. Deltoidul
. H.l 1 . 1 til ap! r\1 na,i\ '>II ltd ( \.
!. l .1
1 1 2
4 L 1
1
t 1.tia!i ,tli ''lahtlt nlltl:
1. membrelor realizeaza contractii izotonice cu producere de lucru mecanic, deoarece se scurteaza.
2. mimicii se numesc cutanati deoarece se prind cu un capat de piele.
3. Toate contractiile voluntare ale din organism sunt tetanosuri nu secuse deoarece comanda
voluntara se transmite Ia cu frecventii mare.
.;; io L
A. in timpul sornnului
B. Ia stimuli corticali puternici
C. lntervine in termoreglare
D. Influenteaza mimica
E. Este sub controlul nervos involuntar.
6. Contractiile izometrice:
A. Realizeazli lucru mecanic
B. Sunt caracteristice musculaturii piciorului
C. Determinii scurtarea
D. nu scurteazli dimensiunile
E. Sunt caracteristice musculaturii posturale.
Structura fi fizlologia llbrei
m sculare*
'u d l ,1 I' .. prezinta o portiune
centraH\, musculara, mai voluminoasa, numita
corpul doua extremitati de
culoare alba sidefie, numite tendoane (la
aponevroze (la lati,
scurti). Unul din tendoane se insera pe osul
fix se originea iar
celalalt se prinde pe osul mobil se
insertia muschiului. Mw.:chiul este invelit in
' ' 'i'
intregime de o membrana conjunctiva numita
fascie musculara. Sub fascie, injurul corpului
muscular se afla epimisium, o lama de tesut
conjunctiv din care se desprind septuri
conjunctive - perimisium care patrund in
corpul invelind fasciculele
acestuia. Din perimisium se desprind teci fme
de tesut conjunctiv - endomisium care
patrund in fasciculul muscular invelesc
fiecare fibra musculara (fig. 137).
musculare striate
I 1 3

I 1 n tia 1r J, chiului este de doua tipuri:
1. somatica- senzitiva- reprezentatii de dendritele neuronilor din ganglionii spinali si ganglionul
'" '
Gasser de pe traseul nervului trigemen (fibre aferente ce pornesc de la proprioceptori musculari);
- motorie - reprezentata de axoni ai motoneuronilor somatici a si a din coarnele anterioare ale
... maduvei si nucleii somatomotori ai
Reticulul

(sistem tubular
longitudinal)
'
trunchiului cerebral- formand placa motorie.
componentele unei
sinapse neuromusculare (placa motorie ).
2. vegetativa - pentru vasele sanguine
ce vascularizeaza muschiul.
'
l ni a n s h.i ui
este jibra musculara striata, celula de forma
cilindrica, alungita, cu lungimea cuprinsa intre
1 mm- 10 (12) em diametrul 10- 100 1.1
(fig. 138).
Fibra musculara striata prezinta
urmatoarele caracteristici structurale:
- sarcolema- subtire;
'
- sarcoplasma -
-nuclei- periferic.
In sarcoplasma se intalnesc:
- organite comune reprezentate de: mitocondrii - numeroase, dispuse in in jurul
miofibrilelor; reticul endoplasmatic bogat, cu rol in captarea eliberarea Ca
2
+; re{ea de canalicule -
longitudinale transversale care incercuiesc miofibrilele au rol in transmiterea rapida a impulsului
de de la sarcolema la miofibrile; ribozomi liberi,etc.
- organite specifice - miofibrile - aparatul contractil al fibrei reprezentate de miofilamente
subtiri de actina (3000/ miofibrila) miofilamente groase de miozina (1500/miofibrila);
- incluziuni ergastice reprezentate de glicogen, grasimi, mioglobina.
Ca proprietati se caracterizeaza prin - contractii voluntare, viteza de contractie mare durata
a contractiei mica.
'
Unitatea functionala a muschiului este reprezentata de unitatea motorie-un moto-
' '
neuron impreuna cu fibrele musculare pe care le
(fig. 139).
a) 3-6 fibre - in muschii ce realizeaza miscari fine;
' '
b) sute de fibre- in ce realizeaza
grostere.
p 0
a. Excitabilitatea - capacitatea muschiului de a
'
raspunde la actiunea unor stimuli (fizici, chimici, electrici).
In repaus sarcolema fibrei musculare este polarizata electric,
potentialul de membrana fiind de 80 - 100 m V. Durata de propagare a undei de depolarizare de-a
lungul fibrei este de 2-5 ms la viteza de 12 m/s.
b. Elasticitatea - proprietatea de a se intinde comprima, sub actiunea unei foqe
externe de a reveni la starea initiala, dupa ce foqa a incetat.
c. Contractilitatea - proprietate specifica manifestandu-se ca o reactie fata de
excitanti. Se realizeaza astfel:
- Stimulul natural care provoaca contractiile musculaturii striate, este impulsul nervos;
- acesta determina desciircarea in spatiul sinaptic a cuantelor de acetilcolina;
- mediatorul chimic provoaca o depolarizare locala a sarcolemei fibrei musculare, datorita
cresterii influxului deNa+;
'
- cand depolarizarea atinge un anumit nivel, se un potential de actiune, care se
propaga in toate directiile de-a lungul sarcolemei fibrei musculare, cu o viteza de 30 m/s;
- propagarea potentialului de actiune de la nivelul sacolemei catre miofibrile se face prin
membranele sistemului tubular ale reticulului endoplasmatic neted.
In repous Llnla z

Jt
Reticul
sarcoplasmatic
Contractie
Reloxare
REPREZENTARFA FENOMENELOR CE All
LOG IN ClJRSl'L PROCESELOR DE EXCITA pt
Sl REL ' \RE
In repaus, ionii de Ca+ (reprezentati cu puncte) se aflii in
cistemele reticulului sarcoplasmatic.
Potentialul de actiune determina:
- eliberarea de Ca
2
+ care difuzeaza catre miofibrile;
- legarea miozinei de actina;
- se formeaza actomiozina care hidrolizeaza ATP :
ATP ADP + HlO
4
+ ENERGIE
- sub actiunea energiei se produce glisarea filamentelor de actina
printre cele de miozina;
- se apropie membranele "Z";
- se diminueaza lungimea discului clar;
-are loc contractia (se scurteaza fibra musculara);
- reticulul sarcoplasmatic reacumuleaza rapid Ca
2
+ scaziind
concentratia acestuia din jurul miofibrilelor, proces ce se realizeaza
cu consum de energie ob\inuta prin hidroliza altei molecule ATP;
- se desface legatura dintre actina miozina;
- se relaxeaza.
Urmmti schema unnAtoare identificati principalele procese energetice din
SCHEMA PROCESELOR ENERGETICE iN
ATP-ul este necesar atat pentru contractie cat pentru relaxarea musculara. De aceea pe
masura ce este hidrolizat, el trebuie sa se refaca.

II
hidroliza
@ ...... pentru contractie
refacere

fTI @ ...... pentru refacerea ATP
I
U
I

GL COZA 0 ...... pentru refacerea PC
------------------------------------
4/5 - ajunge Tn fica!
unde ae tranaforml
Tn glucozl
(glucogeneza
hapaticl}
(Tn hipoxie}
1/5 - ae oxldeazl
plnl Ia produai
finali, alibarlnd
energia naceaarl
transformlrii calor
4/5 de acid lactic
Tn glucozl
I GLUCOZA
I
sa catabolizeaza
- in prezenta 0, I AEROB
G/ucoza
suficiantl pentru sinteza a 38 ATP
<
intanae
a} aalgura contractia in aforturi
de acurta durata
<
puternice
b) aaigura contractia in eforturi
auatinute
c) in eforturi mult prea putemice aportul de 0
2
nu satisface nevoile energetice atunci catabolizarea
glucozei se face anaerob. Prin acumularea acidului lactic in apare febra musculara care se manifesta
prin scaderea fortei musculare a preciziei
Cadru
lllabil
Greutate
Evidentierea proprietifilor mu,cbilor
Pentru aprecierea proprietatilor scheletic se poate
folosi gastrocnemian recoltat de Ia o broasca dupa ce aceasta
a fost in prealabil spinalizata (spinalizare - distrugerea miiduvei
spiniirii prin introducerea unui ac de seringii in canalul rahidian).
1. Miisurarea elasticitii!ii unui
Izolati gastrocnemian de broasca si agatati-1 cu unul
dintre capete de carligul unui suport. De cell!.lalt capl!.t atarnati un
taler pentru greutati. In dreptul acestui capat fixati o rig!A gradata
notati diviziunea unde se aflA capatul.
Puneti greut!ti de 50 gr. pe taler notati intr-un grafic, pe ordonata
milimetrii cu care se intinde pe abscisa valoarea
greutatilor.
Alungirea nu este direct proportiona!A cu greutatile puse pe taler (fig. 141).
2. Evidenfierea excitabilitiitii museu/are
Folositi un gastrocnemian de broascl!. prelevat cu 2-3 zile inainte tinut Ia frigider(pentru a fi
distruse astfel structurile nervoase ). Excitati intai nervul apoi Raspunsul se va obtine numai Ia
excitarea directl!. a
I I 6
Care este explicatia?
3. Acfiunea antagonist a unor
Distrugeti nevraxul unei indepartati tegumentul de pe
membrul posterior ales pentru experiment.
Excitati intai gastrocnemian; se produce extensia
acestuia.
Excitati apoi situat pe partea anterioara; se produce
flexia piciorului. Cum actioneaza cei doi
4. Evidentierea tetanosului fiziologic
Excitati gastrocnemian de broasca cu un curent de
frecventa mica.Veti obtine un numar ega! de secuse. Daca mariti
frecventa, relaxarea se intrerupe si se contracta; astfel starile
de contractie altemeaza cu stari de relaxare. Daca cresteti si mai mult
frecventa 'excitatiilor, muschiul ramane in stare'
' ' '
nemaiavand loc relaxarea.
Ce fel de tetanos se obtine in primul caz? Dar in a! doilea caz?
5. lnregistrarea unei secuse
Folositi o instalatie pentru inregistrarea contractiilor musculare (miograf) asemanatoare celei din imaginea
de mai jos, lucrand tot pe o broasca. Obtineti miograma.
Descrieti fazele inscrise pe curba care reprezintii secusa.
'\ ! iscarea, de baza a organismelor vii, este datorata proprietatii de a se contracta.
\ 1 din peretii organelor interne, datorita proprietati, asigura activitatea motorie a
acestora.
l >asele, organe pasive ale impreuna cu inserati pe ele, formeaza o unitate
functionala- aparatullocomotor.
APL!Cl\ Til
I ! ll'll
A. Este o celula alungita ( de la 1 mm 10 - 15 mm);
B. Sarcolema este inconjurata la exterior de endomisium;
C. Fibrele extrafusale au nucleul situat periferic;
D. Fibrele intrafusale (modificate) au pof!iunea centrala necontractila;
E. Prezinta retea de canalicule longitudinale transversale.
2. \lr( wi 1dt hinchmli 'r al(', \lfltllH tii ,nu-.nd .n "ti'lf .no \J 1 pti .
A.ATP ----+ADP+H
3
P0
4
+E;
B. GLUCOZA ----+ ACID LACTIC +E;
C. GLUCOZA + 0
2
----+ H
2
0 + C0
2
+ E;
D. GLUCOZA + 0
2
----+ ACID LACTIC + E;
E. PC ----+ C + H
3
P0
4
+ E;
3. Completati propozifiile lacunare:
Unitatea structurala a este ..... .iar unitatea motorie (functionala) este reprezentata de
...... .in ce realizeaza fine ...... in ce realizeaza grosiere.
I 1 7
Notluni elementare de igieni fl
patologie a aparatulul loeomotor
Aparatullocomotor, format din sistemul osos, articulatii sistemul muscular are rolul de a
asigura pozitiile corpului atat in ansamblu cat ale diferitelor sale segmente, in raport cu
necesitatile de activitate sau de repaus.
Masurile de igiena ale aparatului locomotor urmaresc ca:
- oasele sa fie bine mineralizate pentru a avea rezistenta necesara atat a solicitarilor statice cat
si a celor de miscare;
' '
- scheletul sa aiba o conformatie o dezvoltare normala;
- articulatiile sa permita efectuarea posibile in mod normal;
- sa fie dezvoltati normal sa asigure forta necesitata de toate solicitarile aparatului
locomotor cu 0 cat mai mica oboseala;
Factorii cu potential vatamator asupra aparatului locomotor sunt:fizici, chimici, biologici.
J adorii lltid
- Aplicarea unor presiuni intense, prin loviri, taieri, intepaturi, produc traumatisme
mecanice (rani, luxatii, fracturi etc.);
- Microclimatul nefavorabil, umiditate crescuta, aerul rece favorizeaza aparitia de artroze,
spondiloze, reumatism, iar aerul cald radiatiile calorice produc dureri musculare datorate evaporarii
apei pierderii de sare prin transpiratie;
- Trepidatiile, vibratiile puternice ale unor aparate vibratile ( ciocane pneumatice, scule cu vibratii
continue) genereaza distrugeri de tesut osos, tulburari de irigatii sanguine;
- ionizate, radiatiile X generate de instalatii radiologice, precum radiatiile radioactive
produc distrugeri de tesut osos.
Fartorii rhimiri
Anumite substante toxice, vaporii de plumb, oxizii de mangan, pesticidele due la anumite
intoxicatii, iar in cazuri grave acestea sunt urmate de paraliziii ale
Factorii hiologid
germeni microbieni virotici pot provoca suferinte ale aparatului locomotor sub
forma de inflamatii articulare ( artrite) inflamatii ale tesuturilor din jurul articulatiilor, ale
oaselor (periostrite) ale (miozite) sau due la reumatismul cardia-articular. Unele organe ale
corpului, ca de exemplu, amigdalele infectate, cariile dentare, pot reprezenta adevarate "focare de
infectie" din care sa se raspandeasca microbi spre inima articulatii.
Aportul insuficient de calciu fosfor din alimentatie, lipsa vitaminei D3,( care regleaza
absorbtia calciului din intestin depunerea de saruri in oase ), ca tulburarii ale secretiilor endocrine
ale glandelor hipofiza paratiroide pot determina de atat exagerate ale oaselor (gigantism)
sau dimpotriva intarzieri de (nanism).
I. Dt.fonnaril( aparatului locomotor se datoreaza suprasolicitarii acestuia in timpul unor
activitati, in cazul folosirii unor utilaje sau a unui mobilier_nei;orespunzator purtarea unilaterala a
unor greutati (de pilda a ghiozdanului), activitatile ind:!up.g!tte in pozitia in picioare incaltaminte
stramta etc.
Cifoza - este accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrale datorita tinutei incorecte a
corpului timp indelungat. De exemphi, 1a persoanele care muncesc stand in pozitia aplecata (mineri,
gradinari, cizmari, ceasomicari, etc.).
1 1 8
Scolioza- este devierea laterala a coloanei vertebrale, curbura principala este de obicei toracica.
Datoritii pozitiei incorecte (de exemplu statui in bancii tinand un umiir mai ridicat altul mai coborat)
deasupra dedesubtul curburii toracice apar curburi de compensatie, cu scopul de a stabili echilibrul
trunchiului. Se in generalla adolescenti.
Tratamentul preventiv constii in supravegherea copilului in timpul scrisului, in combaterea
atitudinilor vicioase in bancii sau cand stii in picioare, cat in gimnasticii.
Lordoza - este o deviere a coloanei vertebrate datoritii pozitiilor incorecte care pot duce la
exagerarea concavitiitii lombare.
Picior plat- deformare datoritii statului in picioare timp indelungat a folosirii unei inciiltaminte
necorespunziitoare,( in timpul oaselor nu se formeaza bolta piciorului, iar contactul piciorului
se face pe toata talpa).
2. Fractura constii in intreruperea traumatica a continuitiitii unui os. Cauza este traumatismul.
Mecanismul este diferit, dupii cum traumatismul actioneazii direct asupra oaselor superficiale acoperite
numai de piele sau dupii ce a zdrobit piifti moi, sau indirect cand fractura se produce la distanta de
locul de aplicare a fortei ( ciiderile pe umiir- se rupe clavicula). De asemenea fractura poate fi
dacii pielea este neviitiimatii, iar dacii pielea este riinitii focarul de fracturii comunica cu extenorul,
fractura este deschisii.ln acest caz fractura este gravii existand pericolul infectiei. Se manifestii prin:
durere vie, echimozii, deformarea regiunii, scurtarea regiunii, impotenta functionala. Se impune control
de specialitate cu luarea miisurilor in cauzii.
3. Entorsa este o leziune traumatica, consecinta unei fortate intr-o articulatie, cu
intinderea sau ruperea ligamentelor. Primul simptom este durerea, uneori foarte vie care se exagereazii
Ia cea mai mica miscare. La cateva ore apare un edem important al regiunii care se deformeazii. La 1-
2 zile apar care tradeazii o hemoragie profunda ( echimozii tardivii). in
articulatie sunt foarte dureroase si bolnavul nu mai poate utiliza membrul respectiv, cea mai frecventii
' '
entorsii este tibiotarsianii (la gleznii) .
.:t. L usa este deplasarea persistentii a unei suprafete articulare, ca urmare a unui traumatism
(luxatie traumaticii) sau a unor leziuni osteoligamentare datorate unui proces infectios, mai ales
tuberculos (luxatie patologicii) sau din (luxatie congenitalii). Luxatiile traumatice sunt mai
frecvente la articulatiile cele mai mobile (umiir, cot) se datoresc ciiderii pe articulatie sau pe un os in
raport cu articulatia (de exemplu, in caderile pe cot se poate produce luxatia umarului). Durerea apare
imediat, se amplificii pal pare la se calmeazii in repaos. Articulatia se deformeaza, membrul
se sau se scurteazii, active sunt extrem de reduse. Luxatia se poate insoti
fracturi. Dintre luxatiile congenitale, luxatia coxo-femuralii este frecventii.
5. Boli n'umatismale. Reumatismul se referii in general ca fiind orice imbolnavire a articulatiilor.
Desi manifestiirile reumatice prezintii numeroase caractere comune, deosebirile care existii
intre ele sunt de cea mai mare importantii, atat din punct de vedere al diagnosticului cat din punct de
vedere al tratamentului. Asadar in practica medic ala se diferentiazii urmiitoarele boli reumatismale.
1. Reumatismul inflamator (artrita) este legat de o infectie cunoscutii;
2. Reumatismul cronic degenerativ (artroza);
3. Poliartrita cronica evolutiva;
4. Spondilita anchilopoetica;
5. Reumatismul articular acut.
Dintre toate formele bolii reumatismale, reumatismul articular acut este eel mai important,
datorita marii lui extinderi la copii adolescenti faptul cii poate imbolniivi inima. Originea acestei
boli este datoratii streptococului hemolitic din grupulA, care in anumite conditii favorizante (in special
1 I 0
------------------------------------------------
la copii in anotimpurile reci umede), poate da unui reumatism cronic. El apare In urma
infectiei amigdalelor cu acest streptococ, care da lao angina.
Dupa 7- 21 zile de la infectia rinofaringiana survine atacul de reumatism manifestat prin febra,
transpiratii, fiisoane, ameteli, varsaturi. A par inflamatii ale articulatiilor mari (genunchi, glezne, coate ).
Inflamatia incheieturii, durerea dureaza cateva zile inceteaza de la sine pentru a se muta
la alte articulatii.
este scaderea capacitatii functionale a Oboseala musculara
apare in momentul in care activitatea fizica nu este organizata, nu se face gradat, cu aplicarea masurilor
de adaptare in mediul de activitate (masuri ergonomice ).
Datorita slabei dezvoltari a copiii obosesc mai dedit adultii de acest fapt
trebuie sa se tina seama atunci dind acestora lise cer eforturi fizice. Oboseala musculara se caracterizeaza
prin dureri musculare scaderea fortei musculare. Trebuie respectate diteva reguli de igiena:
- tratarea la timp a bolilor endocrine care ar influenta negativ dezvoltarea evitarea
sedentarismului prin exercitii fizice efectuate rational, plimbari in aer liber, sport organizat etc.
- ingerarea de alimente adecvate varstei efortului;
- respectarea cu strictete a orelor de somn.
Forta musculara
'
Actiunea diverse! or grupe musculare provoaca fie mentinerea unei atitudini, a unei posturi
atunci travaliul produs este static, fie realizarea unei atunci travaliul este dinamic. Indiferent
de natura statidi sau dinamica a travaliului muscular, aceasta se exercita cu o anumita forta.
Cum efectul contractiei musculare se traduce prin travaliul mecanic, forta musculara, chiar
izolata de parghia osoasa asupra careia actioneaza ar putea fi, eel putin teoretic, masurata. Practic
aceasta determinare intampina o serie de dificultati, deoarece caracteristicile morfofunqionale ale
de la care se pentru aflarea travaliului mecanic nu pot fi integrate, in totalitatea
lor, in diversele formule matematice propuse.
Forta musculara depinde de:
- cantitatea de fibre musculare;
-lungimea fibrelor musculare.
Pentru determinarea fortei musculare se apeleaza la o formula de calcul in care se iau in
consideratie cantitatea de fibre (sectiunea fiziologica) lungimea fibre! or.
I
Se produc datorita unei contractii musculare care limita de elasticitate a
tara insa a se produce leziuni anatomice (intinderea) sau prin contractia musculara violenta cu modificiiri
anatomice complete sau incomplete (ruptura).
Intinderea se caracterizeaza clinic prin durere localizata, urmata uneori de aparitia unei echimoze.
Se vindeca in general prin repaus de 3-7 zile.
Rupturile musculare pot fi complete sau incomplete. in general se inta.lnesc la sportivi
etc.).
Se caracterizeaza prin durere !ocala violenta, echimoza, in cazuri grave apar varsaturile
colapsul. Tratamentul consta in general in repaus, iar in cazurile grave se impune tratamentul chirurgical.
1 - sunt afectari, slabiri ale fortei Acestea pot fi conditionate
genetic, endocrin (in hipertiroidie etc), toxic ( alcoolism), medicamentos (tratament cu corticosteroizi,
penicilina etc.), afectiuni neoplazice. Miastenia este un sindrom grav caracterizat prin slabirea fortei
globilor oculari, cat a musculaturii faciale faringiene. Aces tea dau aspectul unui zambet
particular (zambetul miastenic) cu ridicarea buzelor tara a deschide gura. A par tulburari de deglutitie
(bolnavul se ineaca, aspira lichide in trahee, regurgitatie nazala), voce slaba vorbire deficitara, gura
permanent deschisa (mandibula atamand), uneori bolnavul sustine cu mana mandibula chiar
extremitatea cefalica.
120
Alimentele sunt substante pe care organismul le ia
din mediul inconjurator care, pe langa faptul ca fumizeaza
energia necesara funqionarii organismului, au rol in formarea
tesuturilor noi, in refacerea tesuturilor uzate, dar in formarea
substante cu rol functional (hormoni, enzime ).
se pot I.dupa rolul pe care i1 au
in organism; 2.dupa origine; J.dupa compozitia chimica:
1. Dupa rolul pe care iJ au in organism, alimentele se
grupeazain:
a. Alimente energetice- glucidele lipidele - cu rol
in fumizarea energiei necesare organismului;
b. Alimentele structurale- plastice- proteinele- cu
rol in formarea de celule noi in procesul de a
organismului in eel de refacere a tesuturilor distruse prin functionare.
2. Dupa origine, alimentele se grupeaza in:
a. Alimente de origine vegetalii -fructe, legume, produse cerealiere, uleiuri vegetate etc.
b. Alimente de origine anima/a- came, grasime animala, oua, lapte;
c. Alimente de origine mineralii -apa, sarea, etc.
3. Dupa compozitia chimica, alimentele se grupeaza in:
a. Substante anorganice: apa sarurile minerale.
'
Mineralul Rol in or2anism Necesar zilnic Aliment
Calciu (Ca) - In formarea oaselor dintilor 800 mg Lactate, branzi\, legume
- In contractia relaxarea musculara
I
- in transmiterea nervoasa
- in hemostazi\
Fosfor (P) - in formarea oaselor dintilor 800 mg Came, out\
- in sinteza ATP, PC
Fier (Fe) - constituent a! hemoglobinei 10 mg Oua, came, frunze verzi
Magneziu (Mg) -in activarea enzimelor 350 mg Seminte, frunze verzi
Sodiu (Na) - in echilibrul acido-bazic 2500 mg Sare
Potasiu (K) - functionarea neuronilor 2500 mg Carne, lapte, fructe
Iod -constituent a! hormonilor tiroidieni 0,14 m__g oceanic,nuci, scoici
.
-
I :2 I
carne oua Iapte
cascaval unt paine
cartofi morcovi nuci
vvv
cpa proteine lipide glucide
Apa este o substanta alimentara care intervine in toate
procesele chimice din organism, inclusiv in digestie. Nu este aliment
energetic sau nutritiv. Cantitatea necesara de apa variaza cu starea
organismului, cu varsta conditiile externe in care se desfi'isoara
activitatea sa (In medie 2V24 ore). '
Sarurile minerale. Nu au valoare energetica sau nutritiva.
Ele sunt insa absolut necesare organismului.
b. Substan{ele organice care intra in compozitia alimentelor
suntglucidele, lipidele, proteinele (fig.l42; 143)
peste
fasole uscata
)
mere
saruri minerole
Glucidele
- sunt substante predominant energetice;
- zilnic sunt necesare 300- 800 g (reprezinta 50-
60% din dieta);
- alimente foarte bogate in glucide sunt produsele
zaharoase (zaharul, mierea);
- alimentele de origine vegetala (grau, porumb,
orez, fasole, mazare, mere, pere, ceapa, varza, cartofi)
bogate in glucide decat alimentele de origine
ammala (lapte, ficat, urda);
- cea mai mare parte din glucidele organismului
sunt luate sub forma de amidon.
Lipidele
- substante predominant energetice;
- necesarul zilnic de lipide este de aproximativ 80
g-160g;
- bogate in lipide sunt: untul, slanina, carnea de pore, alunele, nucile, semintele de
floarea soarelm. '
S.lasllaptele cateva ore
Proteinele
. su?stante alimentare care au rol plastic (structural), au rol
functiOnal chtar energetic;
- necesarul zilnic de proteine este de 60 - 80 g;
- alimentele bogate in proteine sunt: soia, lintea, fasolea, mazarea,
carnea de curcan, pastrama de oaie, branza de oi, ouale.
Vitaminele
Nu au rol nutritiv energetic dar sunt substante cu rol de biocatalizatori
importante in procesele de a organismului.' '
Se clasifica pe baza solubilitatii in doua grupe:
a. vitamine liposolubile- solubile in grasimi (A, D, E, K);
b. vitamine hidrosolubile- solubile in apa (B, C, P, etc).
compozitiei chimice a alimentelor unnanti imagines din fig.
143 reahzatt urmatoarele experiente:
I. Evidenfierea proteinelor din lapte
Puneti intr:un recipient de sti.cld o oantitate oar are de Jap1e, l4sali-1 cate ,
ore, dupa car mdepartatJ partea d de upra.Lapu:le ramas am te ti-l cu c"teva
pieilluri de limiie i apoi fihrn i-1. tn filtrul d hlirt1e o solids cu
care, dupa ceati pu - intr-un It . adliug;11i o piciiturA de
aetd 8ZOtiC (fig. 144 .
Ce observati?
II Evidenfieraea glucide/or din lapte
ln eprubeta I turnati 5 ml din solutiile Fehling I II.in eprubeta 2 turnati 5 ml
din substanta de filtrare (din eperienta anterioarii) lml de solutie Fehling din
eprubeta 1, dupii care eprubeta 2 se (fig. 145). Ce observati?
III. Evidenfierea lipide/or din lapte
Puneti putin lapte pe o sticlii de ceas amestecati-1 cu o cantitate dublii de apa.
Analizafi Ia microscop o picaturii din acest amestec!.
Pe marginea sticlei de ceas puneti in glicerina o piciitura din solutia de Sudan
III.Cu o bartie de filtru se aduce substanta colorantii sub lamela. Priviti din nou Ia
microscop!.
Laptele filtrat in prima experienta amestecati-1 cu solutia de Sudan III in glicerinii.
Agitati vasul dupii care illasati cateva ore in repaus.
Ce se observa in fiecare caz?
Alimentele nu pot fi folosite in organism in starea in care se giisesc in natura. Este necesarii transformarea
lor. Numai apa, siirurile minerale vitaminele sunt utilizate in forma sub care au fost introduse in organism.
In rest, glucidele (zaharurile) lipidele (griisimile) proteinele sufera trans forman de-a lungul tubului digestiv.
Urmiirind fig.l46 vepi principalele componente ale sistemului digestiv Ia om veti descoperi
transformiirile alimentelor Ia nivelul fieciirui segment in parte.
Toate transformarile mecanice,fizice chimice pe care le sufera alimentele in tubul digestiv,
pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia sa ajunga in sange limfo, poarta numele
de digestie.
Cum transformarile alimentelor privesc atat starea lor fizica cat cea chimica, se poate vorbi
despre o digestie mecanica, o digestie fizica o digestie chimica a alimentelor.
Digestia mecanica consta in divizarea sfi'iramarea alimentelor solide semisolide. Acest act
poarta numele de masticatie este realizat cu ajutorul dintilor, masticatori, mandibulei
limbii.
Digestia fizica consta in inmuierea alimentelor iar apoi
dizolvarea substantelor hidrosolubile emulsionarea grasimilor.
Digestia chimica este realizata de actiunea fermentilor
' '
digestivi care transforma substantele alimentare complexe,
insolubile, in substante solubile cu molecule mici absorbabile,
in nutrimente.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor
tubului digestiv dar a glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie
la transformarea fizica si chimica a alimentelor. In aceasta
'
transformare, sucurile digestive actioneaza prin componentele lor,
in special apa fermentii digestivi ( enzime digestive).
Enzimele digestive sunt componentele principale ale
sucurilor digestive. Ele sunt substante organice proteice
(biocatlizatori) care au actiune specifica, adica aqioneaza numai
asupra anumitor substante.
Unii fermenti digestivi sunt de celulele glandelor
digestive sub forma inactiva sunt activati numai in prezenta r
anumitor substante si intr-un mediu cu o anumita reactie.'
' ' '
Tinand seama ca in alimente exista trei categorii de
substante organice complexe -glucide, lipide, proteine, enzimele
digestive specifice se grupeaza ele in trei categorii:
Fig. 146 Componentell
sistemului digesti\'
I

- enzime amilolitice sau glicolitice care actioneaza
asupra glucide lor complexe le trans forma in monozaharide
(glucoza, fructoza, galactoza);
- enzime lipolitice care descompun grasimile in
glicerina acizi
- enzime proteolitice care transforma proteinele in
ammoactzt;
Toate aceste transformari chimice pe care le sufera
alimentele in diferite segmente ale tubului digestiv, se fac
prin hidroliza- cu participarea apei.
I Ut\Hl.tti
' .
Digestia nu se face dintr-o data, ci treptat, pe masura
inaintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.
Constituentii alimentari nu sunt direct asimilabili din
f
cauza diferentei structurii lor fizico - chimice fata de
' '
constituentii proprii organismului. De aceea ei sunt
actiunii digestive.
Til
J
(l.)'\r\l'lllllll lrlt>dt!f !4\
1 li \ J , , ttl 'r
1. Alimentele bogate in proteine
2. Alimente1e cu ro1 energetic
3. Alimente ce contin saruri minerale
4. Alimentele complete
- I Ml adl\111 tit ill j!,illu !llllhll
l t IH l t t \ l, .1, lJ! d d.t rgt(
,j, I I ' iJ Ill fu! "l l \1}1 ,!J u '11
pnand cont ca 1 g de glucide
elibereaza 4,1 ca1orii, 1 g de proteine
elibereaza 4,1 calorii, 1 g de lipide
elibereaza 9,3 ca1orii, ca1cu1ati-va
ratia alimentara zilnica.
gastrici, intestina!a
)a ne reaminnm I
DIGESTIA BUCAL.\
Cuprinde totalitatea transformarilor mecanice, fizice chimice ale alimentelor la nivelul cavitatii
bucale. Timpul scurt cat stau alimentele ingerate in cavitatea bucala, este suficient pentru prelucrarea
lor prin masticape, impregnare cu saliva chiar acfiunea unor enzime din saliva.
124
'a este un proces mecanic care consta in triturarea alimentelor solide semisolide
ingerate, in fragmente mici,
urmata de imbibarea lor cu
saliva. La actul masticatiei
participa masticatori
(fig.147), mandibula, limba.
!olecrctia o;a/h,ariJ
Saliva este produsul de
secretie a celor trei perechi de
glande salivare mari -parotide,
sublinguale submandibulare
-(fig. 148) dar a celor mici
raspandite in mucoasa bucalii.Este un lichid incolor, cu pH slab acid (6- 7) ce contine:
- substante anorganice- apa -99,5% saruri minerale; '
- substante organice - lizozim, mucinii enzime.
Lizozimul este o substanta cu actiune bactericida careia i se atribuie efecte de protectie a mucoasei.
Mucina este o proteina complexa cu rol de liant al alimentelor mestecate, favorizand formarea
bolului alimentar deglutitia (inghitirea bolurilor).
Enzimele. Saliva contine o singurii enzima - amilaza salivara sau ptialina, care hidrolizeazii
amidonul preparat pana la dextrine maltoza.
Pentru a pune in evidenta rolul amilazei in digestia amidonului procedati astfel, folosind: solutie de
amidon fiert 1%, solutie de iod iodurat 1 %o, 3 eprubete. '
Efectuati
Eprubetal:
-1 ml solutie amidon,
-1 - 2 picaturi iod iodurat
Eprubeta II:
-1 ml solutie amidon,
-1 - 2 picaturi iod iodurat,
-0,5 ml saliva
Temp. 37C
Eprubeta III
-1 ml solutie amidon,
-1 - 2 piclituri iod iodurat,
-0,5 ml salivA
In orice etapa, prin fierberea
continutului eprubetei, progresia
reactiilor de hidroliza a amidonului
'
poate fi intrerupta, ca o consecinta
a inactivarii amilazei. Astfel, daca
fierbem amestecul de culoare
albastru-violet culoarea dispare, iar
dupa racire apare din nou :tara sa se
mai modifice, indiferent de
intervalul de timp. Experienta
demonstreaza termolabilitatea
enzimei.
in urma acestor transformiiri:
I
0
0
Alimentele ingerate
in cavitatea bucala
Observati
Apare culoarea albastrli
-
La 10 min, culoarea
albastra vireaza in
albastru-violet
La 15 min, culoarea
albastru-violet devine
violet-roz
La 30 min, culoarea
violet-roz dispare, solutia
fiind incolora
Dupa 30 min., cu
amestecul incolor din
eprubetA se poate efectua
o reactie de a
glucidelor reduci\toare.
masticatie
impregnare cu
saliva
Boluri
alimentare
Concluzia
Datoritll iodurii de
amidon
A luat
amilodextrina
A luat
eritrodextrina
A luat
acrodextrina
Prin scindarea amidonului
au luat pe langli
dextrine, molecule de
maltozA cu proprietati
reduci\toare
Deglutifia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor care asigurii transportul bolurilor alimentare
din cavitatea bucalii in stomac; se realizeazii in trei timpi: bucal. faringiao. esofagian (fig. 149).
Reprezinta totalitatea transformarilor-alimentelor in stomac fiind rezultatul activitiipi secretorii
motorii a acestuia.
Activitatea secretorie consta irr sucului gastric, prod us de glandele gas trice.
Acesta este un lichid incolor, limpede sau opalescent cu pH foarte acid-2,5-5, ce contine:
anorganice - apa 99% , HCI saruri minerale- cloruri,
-substante organice - enzime mucus . . .
HCJ - activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric creeaza un mediu optim pentru
acestora, are actiune bactericida stimuleaza evacuarea gastrica
Mucusul-apara celulele gastrice de activitatea HCl a pepsinei.
Enzimele sunt: proteolitice- pepsinogenul inactiv devine pepsina activa, labfermentul, gelatinaza
lipolitice -lipaza gastricii.
Activitatea motorie. Motilitatea gastrica,.este asigurata de doua tipuri de contractii: tonice
peristaltice (unde ce se propaga de la cardia la pilor).
Mificiirile tonice: pe masura ce alimentele se acumuleaza in stomac, tonusul scade capacitatea
stomacului se din ce in ce mai mult; pe masura ce stomacul se tonusul contactul
alimentelor cu mucoasa este astfel asigurat tot timpul.
Mificiirile peristaltice constau din unde de contractie relaxare. Undele se propaga in
sens, de la cardia spre pilor, asigudind inaintarea alimentelor.
Ambele tipuri ale asigura in timp imbibarea alimentelor cu sucul gastric.
In urma acestor transformari:
Boluri
alimentare
Activitate secretorie
AcUvitate motori
Chim gastric
(pasta acida)
Presupune transformari ale alimentelor datorita activitatii secretorii motorii a intestinului.
Activitatea secretorie consta in secretia biliara, pancreatica, intestinala.
Secretia biliara: bila sau fierea este produsul de secretie (lichid galhen- hila hepatica) al celulelor
hepatice (hepatocite ). Este secretata permanent intre mese, se colecteaza in vezica biliara unde prin
reahsorhtia apei, se concentreaza devenind un lichid verde (hila colecistica), de unde este eliminata in
duoden in timpul digestiei Are pH-ul alcalin (7- 8), gust amar
- pigmenfi biliari: bilirubina biliverdina de degradare a hemoglohinei);
- siiruri biliare care provin din degradarea coleste:r:olului. Cea mai mare parte a sarurilor hiliare
se resorb intra in circu'itul hepato- entero- hepatic.
Nu contine enzime, partea activa a hilei constituind-o sarurile hiliare care determina emulsionarea
grasimilor - favorizand digestia lor, activeaza lipazele formeaza cu lipidele micelii hidrosolubile
putand fi astfel ahsorbite din intestin.
Pentru a putea ohserva rolul sarurilor hiliare in emulsionarea grasimilor procedati astfel: (fig.150)
Pentru a putea observa rolul sarurilor biliare in emulsionarea grasimilor procedapi astfel: ( fig.150)
...
-""-- -
Se pun in eprubeta Se observa Concluzie
Eprubeta I Imediat dupa agitare untdelemnul se Cele douii lichide nu se amesteca.
-1 ml untdelernn amesteca cu apa, dupa care se vor
-I ml apa separa
.,
- se agita
Eprubeta 2 Untdelernnul apare fragmental intr-o Sarurile biliare scad tensiunea
-1 ml untdelernn multitudine de picaturi miCI care superficiala de Ia suprafata
-I ml solutie saruri biliare raman ca atare (emulsie). untdelemnului, acesta
- se agitA fragmentandu-se in picaturi mici.
Rolul sarurilor hiliare in solubilizarea acizilor se evidentiaza astfel:
Se pun in eprubeta Se observa
Eprubeta I
-5 ml solutie de siipun Aparitia unui precipitat
-3- 4 picaturi H2S04 1 %o
Eprubeta 2
-5 ml solutie de sapun Precipitatul dispare
-3- 4 picaturi H2 S04 1 %o
-2 - 3 ml solutie saruri biliare
Concluzie
Acidul sulfuric produce hidroliza
acizilor din sapun, care se depun
sub forma de precipitat.
Sarurile biliare fonneaza cu acizii
agregate macromoleculare solubile.
Secrefia
pancreaticii: sucul pan-
creatic este produsul de
secretie al pancreasului
exocrin - fiind un lichid
incolor, clar, cu pH
- substante anorganice: apa 98,5%, anioni de HCO
3
care confera
pH-ul alcalin sucului pancreatic neutralizand aciditatea chirnului gastric;
__ ___ - suhstante organice - enzime - proteolitice - tripsinogen,
chemotripsinogen, carboxipeptidaze elastaza; lipolitice--lipaza amilolitice-ami/aza pancreaticii.
Secretia intestinala. Glandele din mucoasa duodenala secreta un lichid bogat in mucus si , ,
bicarbonat. Nu s-a dovedit secretia unui sue intestinal care sa contina enzime hidrolitice. Enzimele , ,
sunt prezente la nivelul polului apical al enterocitelor unde se afla microvilii (,marginea in perie")
sunt reprezentate prin enzime proteolitice (peptidaze) amilolitice ( dizaharidaze) lipolitice (lipaza).
Activitatea motorie
Motilitatea intestinului suhtire este asigurata de musculatura neteda din peretele sau care prezinta
trei tipuri de contractii: tonice,peristaltice segmentare.
peristaltice sunt de transport ale
masei alirnentare care apar in poqiunea initiala se propaga
spre poqiunea terminala a intestinului (fig. 151 ).
de segmentare constau in contractii
inelare care apar la intervale regulate, de-a lungul
intestinului, apoi se relaxeaza apar alte contractii circulare
la mijlocul segmentelor dintre contractiile precedente.
Aceste deplaseaza altemativ (in ,suveica")
continutul intestinal, realizand un amestec mai bun cu ,
secretiile digestive favorizeaza astfel contactul cu
suprafata mucoasei (fig. 152).
In urma acestor transformari :
Chimul gastric
(pasta acida)
Activitate secretorie (hila, sue pancreatic, sue intestinal) Chil intestinal
Activitate motorie (lichid !aptos)
liberarea nutrimentelor din alimente pregiitirea lor spre a putea fi absorbite, se realizeaza prin activititi
fiziologice complexe determinate de procesele secretorii motorii ce se realizeazii la cele trei nivele: cavitate
bucala, stomac, intestin subtire.
a) cantitatea medie de apii secretatii intr-o ora
b) care este efectul siirurilor biliare
c) care sunt pigmentii biliari
A a. 24,37 B. a. 585 ml
b. tensiunii superficiale b. efect bactericid
c. bilirubina c. mioglobina
C. a. 0,585 1 D. nici o varianta nu este corectii.
b. tensiunea superficialii
c. biliverdina
Seeretfl diaestlve eomponente
1. Saliva A. HC1, pepsins, mucus, apa
2. Sucul gastric B. Amilaza. mucina, lizozim
3. Sucul pancreatic C. Lipaza, peptidaze, dizaharidoze
4. Bila 0 HCO"" enzime
Sucul intestinal E. Pigmenti, acizi, colesterol

Secretfi dJ&estlve pH-ul
1. Saliva A. 2,5 S
I
2. Sucul gastric B. 6-7
3. Sue pancreatic c. 7-8
4. Bila 08
Tlpurl de enzlme Enmple
A. proteolitice I. peptidase 2. dizaharidaze
3. tripsina 4. chemotripsina
B. amilolitice S. elastaza 6. amilaza
7. lipaza 8. pepsins
c lipolitice 9. labfennent 10. gelatinaza
till C:i"
1. Sucul intestinal contine mucus bicarbonati deoarece enzimele sale degradeaza lipidele p!na Ia
acizii glicerol.
2. Bila colecistica este de culoare verde, deoarece contine pigmenti biliari bogati in enzime lipolitice.
3. Sucul pancreatic contine toate tipurile de enzime: proteolitice, amilolitice, lipolitice, insulin!
glucagon deoarece pancreasul contine acini insule Langerhans.
A contin lipaze
B. actioneaza Ia un pH optim de 2,5-5
C. contin pepsinii tripsina
D. contin peste 90% apa
E. sunt lichide incolore
1. HCl din sucu1 ... are actiune ... , activeazii enzimele ... , stimuleaza ....... gastrica.
2. Bila nu contine ........ 000 Partea activa a bilei o constituie .............. 00
Glucidele (zaharurile) sunt substante organice temare alcatuite din carbon, oxigen, hidrogen.
Exista urmatoarele tipuri de glucide:
- monozaharide: pentoze Cs -riboza; hexoze C6- glucoza, fructoza, galactoza, manoza;
- dizaharide: maltoza, lactoza, zaharoza;
- polizaharide: amidonul si celuloza la plante; glicogenulla organismele animale.
in sucurile digestive se urmatoarele enzime glicolitice: amilaza salivara(ptialina)- in
saliva; amilaza pancreatica- in sucul pancreatic; dizaharidazele - in sucul intestinal.
Glucidele din alimente sufera transformari chimice la nivelul cavitatii bucale si a intestinului
subtire cum este evidentiat in imaginea din fig. 153.
p16ESTIA 8UCALi: -- -
I
1NH18ATA i111
DE HCl
DiZAMAAiDI
' '
GLUCOZA+GLucozA AISOll
GLUC:OZA+ FRUCTOZA
GLUCOZA+UUCTOZA
Proteinele sunt substante cuatemare formate din carbon, hidrogen, oxigen, azot; unele mai
contin fosfor sulf. Unitiitile elementare de constructie a proteinelor sunt aminoacizii.
Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: pepsina, labferment, gelatinaza -in sucul gastric;
tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze, elastaza -m sucul pancreatic; peptidazele -m sucul intestinal.
Proteinele sufera transformari chimice sub actiunea enzimelor proteolitice la nivelul stomacului
intestinului subtire (fig. 154).
&.utAI..A
! __
[' '"""'
.. ----
PAUCAZiiiiAT 01 Co
Lipidele sau grasimile sunt substante temare alcatuite ca glucidele din carbon, oxigen,
hidrogen. Spre deosebire de glucide acestea contin mai mult hidrogen mai putin oxigen. Unele
lipide contin fosfor.
Lipidele constituie un grup heterogen de substante organice. Ele sunt reprezentate de trigliceride
(grasimi neutre ), fosfolipide colesterol.
Din punct de vedere chimic, lipidele simple (trigliceridele, colesterolul) sunt esteri ai acizilor
( cu lant lung de atomi de carbon) cu alcooli superiori, eel mai frecvent cu glicerol sau glicerina.
Sucurile digestive contin urmatoarele enzime lipolitice:lipaza gastrica -in sucul gastric; lipaza
pancreatica- in sucul pancreatic; lipaza intestinala -in sucul intestinal.
Enzimele lipolitice actioneaza asupra lipidelor la nivel gastric intestinal, fapt ilustrat in imaginea
din fig. 155.
I:.ASTRICA
i J_MUL.tONATI
Am, MIJCA ovA
In urma tuturor transformarilor, ca rezultat final al digestiei se ajunge la urmatoarea situatie:
- glucidele sunt degradate piina Ia glucoza;
- proteinele sunt degradate piina Ia aminoacizi ;
lipidele sunt deg!adate piina Ia acizi gliceri_na.
GLICERINA
(GLlCEROL)
-c
ACIZI
GLICE RINA
(GLICEROL)
Ali mente guri stomac rezuHatul dlgestiel
maltaz/3
amilaz/3

lipaz/3 (
\_
'I
j
133
1. Rolul amilazei salivare este de ........ .
2. HCl stimuleaza transformarea pepsinogenului in ................... .
3. Sarurile biliare ........... ........ grasimile
I '
A. Activeaza chemotripsinogenul
B. Actioneaza asupra proteinelor
C. Provine din tripsinogen sub actiunea elastazei
D. Degradeaza oligopeptidele pana la aminoacizi
E. Este prezenta atat in suscul gastric cat in sucul pancreatic
A. Pepsina
B. Tripsina
c. Lipaza
D.Amilaza
E. Gelatinaza
\.A,d l!i Jl'
Tipuri de substan organice
A. Prot in
B. Gluci
C. Lipide
Enzime
c.
d. C&Iboxipeptidazelc
e. el.utaza
Enzime specifice
1. Tripsina
2. Li
3. Cbe:motlrtDSioa
4. Labfi
S.P
6. Carboxipeptidaze
7. Dizaharldoze
8. p 'd.a.m
9. E
4. bill
5. tic
5. I tot rna rile du.t.l-.l .lit rL.tli.tlc \U ... tltlUiH'<I .t I!Unll rO<ti,L
\ an'\tl' t'll/1111
A. Realizati clasificarea enzimelor in functie de natura substantelor de gradate;
B. Enumerati enzimele ce actioneaza la nivel intestinal.
C. Prezentati transformarile proteinelor de-a lungul tubului digestiv.
So ne reommhm I
Absorbfia este procesul prin care substanfele alimenta.re
cu molecule mici, solubile, strabat perefii tubului digestiv,
trecand fn siinge
limfii.
Absorbtia
anumitor constituenti
'
se poate realiza la
nivelul stomacului
(apa, cloruri, alcooli,
C0
2
) sau Ia nivelul
colonului (apa, electroliti). Absorbtia are o intensitate mare
In intestinul subtire, de aceea lichidul care trece prin orificiul
ileocecal este practic lipsit de substante nutritive. Intestinul
subtire este sediul absorbtiei pentru ca absorbtia este
favorizata Ia acest nivel de o serie de factori (fig. 157)
Suprafata mare de absorbtie determinata de
mucoasa intestinala care formeaza cute transversale numite
valvule conivente pe care se afla vilozitatile intestinale -
aproximativ 5 milioane - pe toata mucoasa si care dau
'
acesteia un aspect catifelat;
Distanta pe care o au de strabatut substantele
absorbite este foarte mica, la acest nivel epiteliul tubului
digestiv este unistratificat - cilindric, ale carui celule -
enterocite - prezinta la polul apical microvili formand un
"platou striat";
Reteaua vasculara de la nivelul vilozitatilor este
foarte bogata', iar printr-o un mecanism reflex cantitatea de
sange din aceasta retea in cursul perioadelor digestive;
Fibrele musculare netede de la nivelul viloziHitilor
determina activitatile contractile ale acestora inlesnind
tranzitul substantelor absorbite;
Absorbtia intestinala se realizeaza prin urmatoarele
mecanisme:
a) pasiv- tara consum de energie, prin difuziune
osmoza ; substantele tree din lumenul intestinal - de la o
concentratie mai mare, in sange sau in limra- Ia o concentratie
ma1mica;
b) activ- cu consum de energie, impotriva gradientului
de concentratie; energia este furnizata de ATP.
c) prin vezicule de pinocitoza la nivelul membranei
enterocitelor- proteinele.
Absorbtia se realizeaza pe doua cai (fig. 158): sangvina
si limfatidi.
'
Epiteliu
cilindric
unistratificat
Retea
capilarirl
inferioarll
133
A8SOA&!IA OE PROTEIItE
PAIN PI.,.OCITOZA
U I I NUI(
LA NOU-NASCUT
iN PRIMHE 36 ORE
OUFA NAPEQE
LA 5UGAR ANT1CORP1f
DIN COLOSTRUL MAT.ItN
if"R.i!'l; 5uP-:' 1
REJA
ACTIVITATEA
a MC:I,)ii1Mt AClLVt
LA POlUL
.H 01"1
I"'UCOAS.l INU:S.TINALA
(5$'1\f TUBUL.UI
tliG[SfiY I
b I MICANIIJIIII PAil''o' [
L,t. POLUl BAlAL
AI,.
MLJC0.. 5E; llll"f.';,liNAH
Absorbfia glucide/or (jig. 159)
Glucide Mecanlsmul ab orb el
Pentoze Riboza -Pasiv tn singe
Glucoza -Activ- in singe
Hexoze Fructoza cu consum de energie
Galactoza fumizat! de A TP
Manoza cu un trans ortor comun cu Na
Absorbfia proteinelor (jig. 160)
Proteine Mecanismul absorbtiei
Aminoacizi -Activ - in sange
Proteine -Prin vezicule de pinocitoz!
Absorbfia lipide/or (jig. 161)
Lipide
Glicerol
-Pasiv- in singe
-Pasiv - in limfl
formA de chilomicroni
Acizii vitaminele liposolubile,
monogliceridele, fosfolipidele colesterolul tree
din lumenul intestinului cup late cu sarurile biliare
sub forma de micelii hidrosolubile.
ub
Absorbtia electrolitilor
' '
Electroliti Mecanismele absorb(iei bsorbtia intestinala
Na+ Activ- in intestinul subtire in colon,
cr antrem1nd absorbtia pasiva a clorului;
'
presupune trecerea
substantelor nutritive din
'
Caz+- -
Activ - la nivelul duodenului, in prezenta lumenul intestinal prin
vitaminei D;
Pasiv - in restul intestinului;
Fez+

Activ - in jejun ileon, stimulat de
vitamina C.
Absorbfia apei
Se realizeaza pasiv, prin osmoza, 1n raport cu absorbtia si'irurilor
minerale a electrolitilor, la nivelul mucoasei gastrointestinale
bariera intestinala
reprezentati'i de polul apical
al enterocitului apoi de
membrana bazala a acestuia
de unde ajung in sange sau
lim!a.
' ..
1. Fierul se absoarbe activ la nivelul duodenului, deoarece absorbt].a acestuia este stimulati'i
de vitamina D.
2. In sangele portal se afla glicerol acizi cu lantul scurt, deoarece acizii se
absorb sub forma de trigliceride in limla.
A. Se absorb prin limla
B. Contin trigliceridele asociate cu fosfolipide colesterol
C. Contin proteine
D. Contin colesterol
'
E. Se absorb cu ajutorul sarurilor biliare in prezenta calciului.
1. Absorbtia apei se realizeaza pnn
m ............. .. ... .. .
2. Principala parte a tubului digestiv Ia nivelul careia se realizeazi'i absorbtia este
.......... deoarece mucoasa acestuia este diferentiata in ..................... .
3. Absorbtia Na+ este cuplata cu cea a .......................... .
h i1 I I nolt (ull ft I
Mecanisme de absorbtie Substante digerate absorbabile
1. Riboza
2. Glucoza
A. Mecanism pasiv 3. Glicerolul
4. Fe
2
+
B. Mecanism activ 5. Na+
6.cr
C. Prin vezicule de pinocitozii 7. Vitamina C
8. Vitamina K
9. Proteine
10. Aminoacizi .I
135
Fizi(Jiogia intestinului gros
digestiei din intestinul subtire incl
neabsorbiti alimentele partial sau deloc degradatc
ajunse in intestinul gros sunt supuse urmatoarelor
activitati:
La nivelul intestinului gros ( fig.162)
se absorb 2 -3 1 I zi apa saruri minerale (Na+, Cl-).
Structura mucoasei colonului, nu permite absorbtia
unor principii alimentari nedigerati neabsorbiti la
acest nivel. Aceste substante sunt supuse actiunii florei
bacteriene.
Are loc in prima parte
a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata in principal din Bacillus coli Bacillus
lactici. Aceste bacteri produc degradari ale unor intermediari (dextrine, dizaharide) ori finali
(glucoza, fructoza etc.) Prin procesul de fermentatie iau o serie de acizi organici (lactic, butiric)
gaze C0
2
, CH
4
) care vor fi eliminati. 0 importanta deosebita are faptul ca aceasta flora de
fermentatie sintetizeaza unele vitamine indispensabile din complexul B vitamina K.
Se in partea a doua a colonului transvers descendent in
colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra proteici nedigerati,
determinand decarboxilarea acestora. Rezulta amine (histamina, tiramina, putresceina, cadaverina)
indol, scatol, amoniac, care se resorb ajung in ficat, unde sunt detoxificati.
consta in producerea de mucus, cu rol in formarea progresia materiilor
fecale de-a lungul colonului. Colonul secreta potasiu.
a colonului consta in contractii segmentare, stationare (Ia nivelul colonului
proximal) care favorizeaza'reabsorbtia apei. In colonul
distal activitatea motorie este mai intensa, constituitA
din segmentare unde peristaltice rare, cu efect
propulsiv. Contractiile "in masa" sunt rare dar
puternice. Sunt prezente pe colonul descendent
sigmoid au efect propulsiv de Ia colon spre rect.
Materiile fecale rezultate in urma acestor
procese con tin 90% resturi alimentare 10 % mucus,
epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor
de fermentatie putrefactie. Din cei 400-500 ml de
chil intestinal se formeaza zilnic 150 - 200 g de materii
fecal e.
Este un act reflex prin care materiile
fecale sunt eliminate din rect la exterior. Acest act este
coordonat de centrii medulari si este controlat cortical.
In conditiile rectul este gol. Cand materiile fecale ajung in rect, determina stimularea
mecanoreceptorilor rectali. Impulsurile sunt transmise pe cai vegetative Ia centrii sacrati ai defecatiei
(S
2
- S
4
) dar ascendent spre cortex, senzatia necesitatii de defecatie.
Dacii conditiile permit, are loc actul defecatiei care incepe prin relaxarea sfincterului anal
intern (neted) cu producerea unor puternice contractii co lice relaxarea voluntara a sfincterului anal
extern (striat) prin impulsuri venite prin nervii
Daca conditiile nu permit defecatia, produce o inhibitie a motricitatii co lice recto-anale, se
contracta sfincterul anal striat continutul rectal este impins inapoi in colonul sigmoid. Sfincterul
anal intern se inchide si rectul se relaxeaza.
'
136
1 a intestinului gros se activitati secretorii, motorii, de absorbtie. In urma acestora chilul
intestinal lichid este transformat in materii fecale solide de consistenta moale
A. Putrefactia
'
B. Fermentatia
C. Absorbtia
'
D. Sinteza
A Este un act reflex controlat voluntar.
B. Are centrii in maduva spinarii (S
2
- SJ
1. Apa
2. Glucide
3. Decarboxilarea
4. Dezaminarea
s. Na+, cr
6. Vitamina K, B
C. Este prin stimularea mecanoreceptorilor din rect.
D. Are loc prin contractia musculaturii colice.
., p j
Bacteriile de putrefactie produc .............. ................... Resturilor proteice din care rezulta
toxici .................. care fie ca sunt eliminati, fie in cazul in care sunt absorbi\i in circulatie, sunt neutralizatt
la nivelul ...................... .
SALIVA
I
">UC
GASTRIC
sue
!>AIICRUTIC
sue
INI5TIIIAL
Not:iuni elementare de igieni si patologie
f '
a sistemulul digeativ
Buna functionare a sistemului digestiv, de care depinde de altfel sanatatea intregului organism,
este in functie de starea de integritate anatomofiziologica atat a tubului digestiv cat a glandelor sale
anexe.
Mentinerea acestei integritati, precum prevenirea unor dereglari chiar trecatoare cer respectarea
anumitor reguli de igiena:
Trebuie respectata igiena gurii a dintilor- dupa fiecare masa gura se cu apa
calduta, iar dimineata seara se spala bine cu peri uta pasta de dinti;
Orarul numarul meselor zilnice trebuie respectate cu strictete: ora fixa duce la formarea
unor reflexe conditionate de timp care constau dintr-o secretie salivara gastrica mai abundenta la
anumite ore, pregatind astfel digestia;
Numarul meselor depinde de varsta de natura muncii. Alimentele sa fie proaspete
bine gatite, sa aiba miros gust placut. Cruditatile ( fructele, legumele) sa fie bine spalate la jet de apa
putemic;
Sa se acorde o deosebita grija pastrarii curateniei mainilor;
Sa invatam sa mancam si sa respectam conditiile in care se serveste masa. Astfel inainte
' ' ' '
de a fi inghitite alimentele trebuie sa fie bine mestecate, incet, tara graba. Masa trebuie servita intr-o
atmosfera de destindere, curat frumos aranjata. Toate acestea favorizeaza o secretie abundenta
de saliva sue gastric deci o digestie buna.
Factorii vlitlimlitori cu poartli de intrare digestivli sunt reprezentafi de:
-Jactori biologici: microbi, virusuri, oua de paraziti.
-factori chimici : substante toxice din diferite alimente, insecticide, detergenti, insectofungicide,
alcoolul metilic, etilic, etc.
Efectele negative ale unei igiene necorespunzatoare due la aparitia manifestarea unor boli ce
pot afecta structura functionarea sistemului digestiv precum:.
C aria dtntan\ este cea mai frecventa raspandita boala a omului, deoarece circa 70-95%
chiar 98% din oameni sufera de aceasta boala. Este un proces distructiv, care produce necroza (moartea)
tesuturilor dentare, ajungand uneori pana la tesutul pulpar (nervi vase sanguine) al dintelui. nu
prezinta un pericol iminent, boala trebuie tratata serios, caci poate duce la unele complicatii ca: cangrena
pulpara ( tesutul pulpar- vasele nervul dintelui - se descompune din cauza infectarii sale de catre
microbi de putrefactie ), granulom (punga de puroi situata la varful radacinii unui dinte, atunci cand
nervul vasele de sange din interiorul dintelui s-au mortificat ( carie foarte adanca).
Stomatita - este inflamatia superficiala a mucoasei bucale mai mult la marginea gingiei.
Papilele gingivale se umfla deseori sangereaza. La inceput limba se acopera cu un strat de culoare
deschisa, care devine apoi cafeniu. Este produsa de stafilococi, streptococi, virusuri.
138
l - se dezvolta in mod in cazul iritatiei de lunga durata a mucoaselor.
Evolutia bolii este de lunga durata, in unele cazuri fiind posibila transformarea in cancer. Este o
afectare profunda a mucoasei, care incepe frecvent pe gingii, la marginea unuia sau a catorva dinti.
Marginile ulceratiei sunt acoperite cu o bordura de culoare cenusiu murdar. Aceleasi
apar pe marginea limbii, pe suprafata inferioara a acesteia, in locul trecere a Iinguale
pe fundul cavitatii bucale. Profilaxia leucoplaziei consta in eliminarea factorilor iritanti: tutunul, alcoolul,
alimentele picante, protezele dentare defecte, etc.
111 t;l u - este o inflamatie a mucoasei faringiene in totalitatea ei inclusiv a tesutului limfatic
, ' ,
care constituie amigdalele. De aceea, inflamatiile acute sunt denumite faringo-amigdalita acuta. Se
deosebesc doua forme ale faringitei: acutli si cronicli.
,
Faringita acutli - este de natura virala, bacteriana, micotica. Mucoasa faringiana este
hiperemica, hipertrofie hiperemie amigdaliana, cu depozite purulente, febra moderata (infectii virale)
sau mare (infectii bacteriene) cu ulceratii uneori sangerande.
Limba uscata, cu depozite brune negricioase (in stari febrile prelungite boli infectioase grave).
Faringitli cronicli- se datoreaza unor episoade repetate de faringita, cauzate de streptococi,
stafilococi, pneumococi, care prin infectari repetate ale faringelui due la cronicizarea bolii. Respiratia
cu gura deschisa, abuzul de alcool, tutun tratarea necorespunzatoare a episoadelor de faringita
acuta sunt factori favorizanti. Bolnavii cu faringita cronica au dificultati la inghitit senzatii de intepaturi
' ' ' ' ' '
caldura in faringe, uscaciune.
Oiarn''' (enterocolita)- consta in eliminarea zilnica a mai mult de 3-5 scaune cu continut
modificat fata de eel normal. Cauzele enterocolitei sunt virale, bacteriene sau parazitare. Ea mai poate
fi provocata de alimentare, mese abundente, alimente alterate, alergie alimentara sau dupa
tratament cu antibiotice.
Se caracterizeaza prin: greata, voma, dureri abdominale. Curand apar scaune moi, frecvente,
precedate insotite de colici, cu senzatie de arsura Ia anus, stare generala alterata, febra, semne de
deshidratare, cu sete intensa, limba uscata, tendinta de Se recomanda examen bacteriologic
control medical de specialitate.
< )l'J 111iil - consta in intreruperea tranzitului intestinal datorita unui obstacol sau unei tulburari
in dinamica musculaturii intestinal e. Cauzele ocluziei intestinale sunt numeroase. Schimbari in asezarea
normala a intestinului ( rasuciri ale intestinului, hernii ), compresiuni (prin tumori abdo;runale,
prezenta unor corpi straini, neoplasme ale intestinului, leziuni congenitale, paralizia musculaturii
intestinale, peritonita acuta), a unor leziuni nervoase, cal cui biliar ce migreaza in intestin, traumatisme
abdominale, leziuni ale vaselor mezenterice (embolie, tromboza), a unor intoxicatii (alcaloizi) sau
prin contractura localizata a unei anse sau a unui segment de intestin etc.
Datorita ocluziei se produc tulburari in absorbtia circulatia portiunii de intestin respective. Acestea
determina tulburari in metabolismul apei al siirurilor din organism care accentueaza gravitatea ocluziei.
Ocluzia prezinta un debut brusc, durere abdominala putemica, varsaturi, Ia inceput, alimentare, apoi
biliare, mai tarziu fecaloide, balonarea abdomenului si !ipsa de eliminare a materiilor fecale si a
gazelor, stare generala grava, puls slab, tahicardie, rapida. Bolnavul poate sa in
cateva ore, tara tratament. Se prezinta la primele simptome la medicul de specialitate.
139
( ir''':.i - este o afeqiune a ficatului caracterizata prin distruqia parenchimului hepatic cu
formare de tesut conjunctiv( fibroza) formare de noduli(regenerare ). Treptat se dezvolta lichid ascitic
in cavitatea peritoneala, iar vasele stomacului ale esofagului se dilata pana se rup dau Ia
hemoragii uneori mortale. Cauza aparitiei cirozei, o constituie factorii hepatita cronica cu
virusuri B, C, substante toxice, infectii repetate, consumul cronic de alcool. La inceput boala nu se
observa semnele ei fiind putin caracteristice.
' '
Bolnavul se plange de lipsa de pofta de mancare, greturi, balonari oboseli. Uneori se remarca
sangerari din nas sau din gingii. Cand abdomenul incepe sa creasca in volum, starea bolnavului se
agraveaza. Se impune examenul de laborator controlul medical de specialitate.
1 .i 1 iM.a llili;u ;"l (lit ialfi l.altula r;)) - prezenta unor "pietre" (calculi) sau incrustatii in canalul
bihar sau vezica biliara. Datorita concentratiei mari a bilei in vezicula biliara se pot produce precipitari
ale substantelor cristaline, care vor constitui baza formarii unui cal cui prin depuneri de straturi succesive
de saruri. Precipitarea se produce cu mai multa daca vezicula este infectata ( colecistita) sau
daca exista o malformatie la nivelul vezicii biliare sau a cailor biliare. Colecistita calculoasii se manifesta
prin durere mare in partea dreapta a abdomenului, cu iradieri in spate sau in umar, greata, varsaturi
febra atunci cand exista si o infectie a cailor biliare. Cand calculul coboara in coledoc el constituie un
' ' '
obstacol in eliminarea bilei. Apare coloratia icterica a tegumentului mucoaselor, materiile fecale
decolorate. Cand crizele se repeta la intervale scurte in caz de complicatii se impune tratament
chirurgical.
f'autnal it a - este acuta si cronica. Se manifesta cu dureri epigastrice violente, cu iradiere in
spate, febdi moderata, greturi, va'rsaturi mai ales bilioase. In cazul pancreatitei acute in primele ore se
instaleaza o stare de cu hipotensiune, tahicardie puis slab. Pancreatita cronica se manifesta prin
dureri epigastrice, greturi, balonari, diaree, scaune abundente, albicioase, lucioase.
&o\lllth-qiift lim'uiar, - sunt determinate de germeni din grupul Salmonella, mai rar de
stafilococi. Se manifesta printr-o secretie intestinala abundenta care brusc diareea insotita
de obicei de varsaturi, cu scaune multiple, apoase, care antreneaza rapid deshidratarea bolnavului.
Diareea din dizenteria bacilara se caracterizeaza prin scaune multiple, muco-sanguinolente.
< 111 - este un sindrom provocat de incetinirea tranzitului intestinal. Ritmul scaunelor
se rareste, au volum red us, consistenta tare, frecvent este fragmentat. Constipatia este provocata fie de
tonicitatii musculaturii intestinale, fie de contractarea acestei musculaturi. In mod normal un
om trebuie sa eel putin trei scaune pe saptamana. De regula se suporta f'ara multa greutate; uneori
a par tulburari provocate reflex sau prin resorbtia unor produse toxice din intestin ( dureri de cap,
indispozitie, lipsa de apetit).
140
Grupele sanguine. lmunitatea
Grupele aanaulne
Pe suprafata hematiilor se pot afla proteine
numite antigene- aglutinogene -A B, iar in plasma
se pot afla proteine numite anticorpi- aglutinine-
2
.Sinteza proteinelor de pe membrana hematiilor este
determinata genetic.
Dupa prezenta sau absenta diferitelor antigene
anticorpi in decursul evolutiei umane s-au constituit
grupele sanguine. Mai multe grupe sanguine formeaza
Sa ne reomintim !
un sistem sanguin. Cele mai cunoscute sisteme sanguine sunt sistemulA B 0 sistemul Rh.
Sistemul A B 0
Acest sistem cuprinde patru grupe sanguine,
clasificate in functie de prezenta sau absenta
aglutinogenelor B astfel (fig. 163).
Grupa 0 sau I -pe hematii nu prezinta nici
antigenul A nici antigenul B. In plasma se gasesc
anticorpi anti A-aglutinina anticorpi anti B-
aglutinina
2
- (47 %);
Grupa A sau II - pe membrana hematiilor se
antigenul A in plasma aglutinina
2
(41 %);
Grupa B sau III - pe membrana hematiilor se
aglutinogen B aglutinina in plasma (9 % );
Grupa AB sau IV - pe membrana hematiilor se
gasesc aglutinogen A si aglutinogen B. In plasma nu
se afla nici aglutinina , nici aglutinina
2
.(3%).
grupelor sanguine este necesara pentru
a stabili regulile transfuziei. Se aglutinina nu
poate coexista cu aglutinogenul A nici aglutinina
2
cu aglutinogenul B, deoarece se produce reactia
antigen - anticorp care determina hemoliza -
distrugerea hematiilor, daca reactia se produce in
organism sau aglutinarea hematiilor, daca reactia are
loc pe lama sau in eprubeta (fig. 164). In cazul
transfuziilor cu cantitati mari de sange, ele se realizeaza
numai in cadrul grupe (sange izogrup). In
cazul transfuziilor cu cantitati mici de sange (sub
500ml) este valabila schema din fig. 165.
cores-
pen-
dent
Anticorpi\

I
AntigeneA
Hematie A
Flirt
anticorpi
All
41%
47%
I donator universal
ABIV primitor universal
3%
Fig. 165 .. Compatibilitatea Ia transfuzie
----
Ser test
1-c_u_a_g-lut -i--..,r- c-u -ag- lu-1-i- --r- c-u -ag-lu-ti-ni-na-1 Concluzii
nina anti A nina anti B antiA si antiB
GrupaA
Grupa B
Grupa AB
Grupa 0
aglutinare
i hh DeterminarCll grupei s nguine
Determinarea grupelor sanguine fn sistemul ABO
Pentru a determina carei grupe sanguine apaqine un sange necunoscut, se folosesc serurile
- test (fig. 166)
Serul A provenit din sange apartinand grupei care contine aglutinina a (grupa All)
Serul B provenit din sange apaqinand grupei care Contine aglutinina a (grupa Bill)
Se iau patru lame de sticHl pe fiecare se pun cate doua picaturi de sange. tn una din
picaturile de pe fiecare lama se pune ser A iar pe cealalta picatura se pune ser B se abserva
comportarea eritrocitelor:
Daca nu se produce aglutinarea in nici una din picaturi, sangele apartine grupei 0(1)
Daca se produce aglutinarea in picatura careia i s-a adaugat ser B, sangele apaqine grupei
A(II)
Daca se produce aglutinarea in picatura careia i s-a adaugat ser A, sangele apartine grupei
B(III)
Daca se produce aglutinarea in ambele picaturi, prin actiunea ambelor seruri, sangele
apartine grupei AB(IV)
Slstemul.ownguin Rh
La 85% din populatia umana, pe membrana hematiilor se mai afla un antigen D, care este
diferit de A si B. Deoarece acest antigen se afla in hematiile maimutei Rhesus, a fost denumit
antigenul Rh. Indivizii care au acest antigen fac parte din grupa Rh pozitiv, iar cei care nu-l au sunt
Rh negativ ( 15% din populatie ).
In mod normal nu exista anticorpi anti Rh, nici in plasma celor Rh pozitiv nici in plasma
85%
t:::::'\ Nu
15%
eel or cu Rh negativ. Indivizii cu Rh negativ pot fabrica
insa aceste aglutinine anti Rh, daca primesc sange Rh
pozitiv:

a. prin transfuzii repetate de sange Rh pozitiv
la indivizii cu Rh negativ din urma fabrica
aglutinine (anticorpi) anti Rh, care vor ataca hematiile Rh pozitiv vor provoca accidente
transfuzionale;
b. in mod similar daca o mama Rh negativ are o
sarcina Rh pozitiv (de la un sot Rh pozitiv) atunci ea
poate fabrica aglutinine anti Rh care vor ataca hematiile
pozitive ale ratului incepind cu a doua sarcina (fig. 167),
ducand la boli grave chiar la moartea acestora.Prima
sarcina poate evolua normal deoarece in conditii
fiziologice, hematiile Rh pozitiv ale ratului nu
traversa placenta deci nu ajung in circulatia materna.
La prin ruperile de vase sanguine au loc in
momentul dezlipirii placentei de uter, o parte din singele
fetal trece la mama stimuleaza productia de aglutinine
anti Rh. La o noua sarcina aceste aglutinine, care pot
traversa capilarele placentare, patrund in circulatia fetala
distrug hematiile ratului, putand duce chiar la
acestuia atunci cind aglutininele sunt in cantitate mare.
lmunitatca
Reprezinta capacitatea organismului de a
neutraliza macromolecule sau celule
straine acestuia.
Organismul uman are multe mijloace de aparare
impotriva factorilor biologici din mediul extern.
Impotriva lor, organismul doua sisteme:
I. lmunitatea llt'.\flt!CI/f('(t (innlt\cutii) este
dezvoltata in special la nivelul poftilor de intrare a
diferitilor agenti - pielea mucoasele - se
realizeaza prin:
a
b
c
d
PlacentA
Hematii cu antigeni Rh din sangele
primului fAt in sangele matern
Hematii cu antigeni Rh din
sangele celui de al doilea fAt
Anticorpi anti Rh materni in sangele fAtului
F agocitoza- reprezinta procesul eel mai important de aparare imunologica nespecifica. Procesul
consta in captarea digestia microorganismelor patrunse in corpul uman. Celulele care realizeaza
fagocitoza (fig. 168), fac parte din categoria globulelor albe. Ele sunt:
{?_olimorfonucleare PMN). Acestea se deplaseaza la locul de patrundere printr-un
chemotactlsm poz1t1v, fata de agentul strain, prin
procesul de diapedeza. Fiind foarte raspandite in tesuturi
avand 0 actiune prompta, sunt considerate ca racand Bacterii
parte din prima linie de lupta antimicrobiana.
Monocitele sunt celule mari, care migreaza din
sange in tesuturi unde se transforma in macrofage
fagociteaza intens bacterii resturi celulare mai mari.
Neutrofilele macrofagele au in citoplasma un numar
mare de lizozomi bogati in enzime hidrolitice.
Eozinofilele sunt,ln mai mica masura si ele
raspunzatoare ale fagocitozei. Ele au de a
om
sanatos
Forma rea
anticorpilor
in sange
in cazul unei
infectii
Anticorpii sunt
prezenti in sange
injectare repetata cu
agent patogen
144
formare de
anticorpi in sange
strahate pcretelc capilar prin diapedeza a distruge, in
special , parazitii. prin fagocitoza sau prin elibcrarea din
granulatiile lor citoplasmatice a unor enzime hidrolitice ce
pot aqiona asupra membranei celulare a parazitului.
Substantele produse de celulele locale lizozimul, din
secretia salivara, lacrimala acidul clorhidric, din secretia
gastrica; acizii organici din secretia glandelor sehacee au
actiune bactericida sau bactcriostatica.
'
este un proces
complex de aparare infectioasa care presupune : identificarea
obligatorie a structurii chimice a antigenului proliferarea
unui numar mare de celule care vor sintetiza proteine
spccifice, cu ajutorul carora se va se va
neutraliza antigenul.
Celulele raspunzatoare de imunitatea spccifica sunt
limfocitele T limfocitele B. Limfocitele T sunt de origine
hematopoietica sunt transportate din maduva
hematogena prin Ia timus unde sunt specializate,
sintetizand pe membrana lor celulara receptori pentru diferiti
antigeni. Cind un limfocit T antigenul pentru care
are receptori, urmeaza multiplicarea in numeroase copii, care
se vor tixa specific pe antigeni vor distruge. Limfocitele
B sunt de originc hematopoietica, sunt specializate in ticat
in maduva hematogena. Ele sunt raspandite in tesutul
limfoid unde raman pana Ia contactul cu antigenul.
Limfocitele 8 activate, sintetizeaza anticorpi (imuno-
globuline ).
Tipuri de imunitate
Imunitatea poate fi natura/a artificiala.
lmunitatea natura/a este:
a. t'nnlistut1- se transmite ereditar dureaza toata
viata
' '
b. dob6ndita- obtinuta pasiv prin laptele matem sau
activ in urma unei boli si are durata mare.
'
lmunitatea artijicia/ii poate ti:
a. acti\'ci - prin vaccinare ( tig. 169) - introducerea in
organism a unor agenti patogeni cu virulcnta atenuata sau
omorftti, dctcrmim"l producerea de anticorpi specifici; dureaza
1-7 ani.
h. pasivc"i prin administrarea de seruri, (fig. 170)
care contin anticorpi gata forma\i; dureaza 2-3 saptamani.
ransfuzia este o metoda frecventa de tratament care consta in administrarea de sange proaspat
sau conservat provenit de Ia un donator. Pentru executarea acestei operatii trebuie sa se tina
seama de calitatile biologice atit ale singelui introdus cit ale celui din organismul care il
pentru a se evita intalnirea aglutinogenului cu aglutinina corespunzatoare.
rincipalul rol alleucocitelor este acela de aparare a organismului impotriva agentilor patogeni
care provoca infectii.
umarul crescut al globulelor albe mentionat intr-un buletin de analiza a sangelui constituie
un avertisment care trebuie luat in seama.
Se pun doua picaturi dupa cum urmeaza:
l.Ser 0 + ser AB -> aglutinare
2.Sange 0 +plasma AB -> nu aglutineaza
3.sange 0 + sange B -> nu aglutineaza
4 Ser 0 + sange A-> aglutinare
a)AlVRh+
c) Blll/Rh-
e) ABIV/Rh-
a) AB/Rh-
c) A/Rh-
e) 0/Rh+
nu
b) 01/Rh+
d) ABV/Rh+
h
b) B/Rh+
d) 0/Rh-
u
Grupa 01:
A. Are aglutinogene A B.
B. Are aglutinine a oi p.
C. Poate dona grupei All.
D. Poate primi de la grupa ABIV.
1. natural!
A. Vaccinarea 2. artificia1li
3. activi\
B. Administrarea de seruri 4. pasivA
5. dureazi\ 1-7 ani
6. dureazl\ 2-3 si\ptAmani
1. Principalul rol alleucocitelor este ............ organismului impotriva ....................... , .. ..
2. Cel mai important proces de aparare imunologica nespecifica este ... .......................... ..
3. Celulele raspunzatoare de imunitatea specifica sunt .. ......................... ..
deoarece ...................... .
14S
ta:&a fi eoagularea singelui *
Prin hemostazii se fn{elege totalitatea mecanisme/or
care due la oprirea sangeriirii.
Hemostaza este un proces fiziologic complex care se
in trei timpi: timpul vasculoplachetar, timpul
timpul trombodinamic.
l . "llJJ.I ''l<' n d pia,)r eur al hemostazei sau
hemostaza primarii dureazii 2-4 minute in cazul ruperii vase lor
mici de sange. Ea se datoreazii cooperiirii dintre reac{ia
vascularii reacfia plachetarii.
Reactia vascularii constii din vasoconstrictia vaselor
' '
lezate circulatia sangelui prin vasele colaterale.
Reac{ia plachetarii constii in aderarea trombocitelor
la suprafata endoteliului lezat formarea unui dop plachetar
ce astupii lumenul vasului sangerarea.
! lt illf!UI plw 11 1 J( ol fa:,:ulw u sau coagularea
(inchegarea) sangelui dureaza 4-8 minute. Else produce sub
actiunea unor factori ai coaguliirii: in urma agregarii
trombocitelor la suprafata vasului lezat, ele suferii alteriiri structurale elibereazii in sange o serie de
factori trombocitari ai coaguliirii. factori trombocitari (plachetari) participii aliituri de factorii
plasmatici ai coaguliirii la coagularea sangelui (fig. 171 ).
Datoritii retelei de fibrinii, care fixeazii in ochiurile ei elementele figurate, dopul plachetar
capiitii rezistenta necesarii pentru inchiderea riinii (fig. 172).
a. Factorii trombocitari
ai coagulsrii
b. Protrombins
- proteins sintetizata in
ficat in prezenta
vitaminei K
c. Fibrinogen
- proteins solubils
+
Factori plasmatici
ai coagulsrii
Ca2+ r
I TROMBOPLASTINA I
TROMBINA
Ca2+
TROMBOPLASTI NA
TROMBINA
FIBRINA
- proteins insolubils ce se
dispune in retea in
ochiurile careia se afla
elementele figurate
1-
n
1
11 r1 1'1 r,o i'1 1 u al hemostazei dureazii 2-24 ore.
Acest timp constii din retrac{ia cheagului fibrinolizii.
Retrac{ia cheagului este un proces de contractie a
proteinelor din cheag. In timpul contractiei cheagului este
afarii serul, care reprezintii plasma farii fibrinogen. Prin retractie,
cheagul devine mai ferm.
Fibrinoliza constii in descompunerea cheagului sub
actiunea unei enzime numitii plasmina. Pe miisura ce vasele lezate
se reparii, plasmina cheagul din interior, permitand
reluarea irigatiei sanguine in teritoriul astupat de cheag.
ionii de calciu participd in toate fazele coagularii. Blocarea sau
precipitarea ionilor de Caprin citrat sau oxalat deNa, face sangele
incoagulabil. Coagularea mai poate fi oprita cu ajutorul heparinei, un
polizaharid fabricat in mod natural de leococitele bazofile.
\ h
A. Adezivitatea la suprafetele lezate;
B. Producerea de anticorpi;
C. Aglutinare;
D. Sinteza de protrombinii;
E. Eliberarea factorilor trombocitari.
Timpii hemostazei Caracteristici
---------1
A. Timpul vasculoplachetar l.Fibrinoliza
2. V asoconstrictia vasului lezat

B. Timpul plasmatic 3. Sinteza de tromboplastina
4. Adunarea trombocitelor la suprafata endoteliului lezat
C.Timpultrombodmwnric 5. Retractia cheagului
1. Timpul vasculoplachetar al hemostazei se mai hemostaza temporarii deoarece ea
se la lezarea unui vas sanguin.
2. trombodinamic al hemostazei constii in reactia cheagului deoarece se realizeazii
sub acttunea unei enzime numitii fibrinoliza.
L Jl I I I .}. "lt. I ( t ;1 '-
1. Cheagul este alciituit dintr-o retea insolubila de .................... in ochiurile ciireia se
dispun ..................... .
2. Trombusul sau ................ se formeazii prin .... ........................... .
B.3. A. A CARI)IACA
Proprletitile mioeardului
' ---------------------
Sa ne reaminhm !
l nnna e'ite organul al aparatului cardio\ascular. F'ite -.ituata m medu1stm, intre ce1
d01 plarnam. I: <>te un organ !tar. tdra ... arneraL cu doua atrii ">pre baza ( 'ieparate pnn
mteratria1) doua ventricuk 'ipre '<'irf( ..;eparate pnn scptulmten entricular ).
Peretele inimii e..;te alcatuit dm 'tratun -;uprapuse. care de la extenor catre mtenor sunt:
epicardul (foita intema a pericardului sero-;) inimi1 'iau rniocardul endocardul.
Amintiti-va caradrri<;tirik ... tmcturale ale fibre1 musculare card1ace pnn
comparatie cu celelalte tipun te ... ut
Miocardul sao muschiul
'
inimii- stratul principal al peretelui
inirnii (fig. 173), este constituit din
doua tipuri de celule: celule
miocardice contractile, de execu(ie
celule miocardice modificate,
embrionare, de comandii care intrd
in alcatuirea tesutului
'
excitoconductor sau nodal.
Celulele care compun fesutul
excitoconductor au capacitatea de a
genera spontan impulsuri de a
conduce potentialul de actiune la
celulele miocardice de lucru (de
executie ), care asigura contractiile
ritmice ale miocardului.
Sistemul excitoconductor este format din (fig. 174)
- nodulul sinoatrial ce se afla in peretele atriului drept
in vecinatatea orificiului de varsare al venei cave superioare;
- nodulul atrio-ventricular care se afla tot in atriul
drept, in partea inferioara a septului interatrial se terminA
in septul interventricular;
-fasciculu/ His ce pleaca din nodulul atrioventricular
se imparte in doua ramuri: una stangd alta dreaptii care
coboarii in ventricul;
- cele doua ramuri se divid formand in peretii
ventriculari re(eaua lui Purkinje.
Musculatura atriilor este complet separata de
musculatura ventriculilor printr-un inel fibros. Legatura
anatomica functionald este realizata de tesutul nodal.
Miocardul, care din punct de vedere stmctural este un striat, are proprietati comune cu
striati dar o serie de proprietati caracteristice.
1. \ut l tnat 1'm ul "au rit lnirit.Jlca - reprezinta capacitatea celulelor miocardice modificate de
a spontan ritmic potentiate de actiune care determina contractia cardiac.
In conditii fiziologice, activitatea cardiaca ritmica este condusa de impulsurile generate de
nodulul sinoatrial (70-80/minut), care difuzeaza rapid in intreg miocardul. In cazullezarii nodulului
sinoatrial, preia rolul de centru de comanda, nodulul antrioventricular a carui ritmicitate este mai
redusa ( 40 impulsuri/minut). In cazul intreruperii legaturii acestui nodul cu fasciculul His, frecventa
cardiaca ajunge la 20-25 contractii/minut, impulsurile fiind generate in fasciculul His.
2. ( ontftJr t ihilitatta consta in conducerea potentialului de actiune, generat spontan de centru
de comanda al inimii in toata masa miocardului, intai a celui atrial apoi a celui ventricular.
Potentialul de actiune parcurge urmatorul traseu:
Nodul
sinoatrial
Fasciculul
His
Nodul--=-=;1

Reteaua
Purkinje
Celule
miocardice
- contractiile
ventriculare
Impulsul ajuns la capatul retelei Purkinje, este transmis celulelor miocardice contractile
invecinate. Conducerea potentialului de actiune de la o celula muscularii contractila ventriculara la
alta, se realizeaza prin intermediul discurilor intercalare. Sensul de conducere este de la endocard spre
epicard. Blocurile inimii reprezinta efectul blocarii temporare a transmiterii impulsului, la un anumit
nivel al sistemului excitoconductor (sinoatrial, atrioventricular, de ramura, partial, total).
3 r 'citahilitatea - este proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde la un stimul,
printr-un potential de actiune propagat.
Unele manifestiiri ale excitabilitatii (pragul de excitabilitate, legea "tot sau nimic ") sunt comune
cu ale altor celule excitabile.lnima prezinta particularitatea de a fi excitabilii numai in faza de relaxare
inexcitabila in faza de contractie. In sistola ( contractie) inima se afla in perioada refractara absoluta.
Oricat de putemic ar fi stimulul, ramane rarii efect. Ca urmare miocardul nu prezinta contractii de tip
tetanic.
4. este proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiune intre capetele
fibre lor sale.Prin contractie se scurteaza fibrele miocardice, in cavitatile inimii se genereaza presiune
are loc expulzia sangelui. Forta de contractie este propoqionalii cu grosimea peretilor inimii. Deci
ea este mai redusa in atrii mai putemica in ventricule (mai mare in ventriculul stang fata de eel
drept).
Contractiile inimii se numesc sistole. Relaxiirile inimii se numesc diastole.
Energia de contractie este fumizata de ATP . Refacerea ATP-ului se realizeaza prin oxidarea
unor substante organice care elibereaza energia necesara acestui proces. Deoarece miocardul are
posibilitatea de a metaboliza, pe langa glucoza, alti (acid lactic, acizii corpi cetonici)
pentru cain timpul diastolei aportul de oxigen este crescut, miocardul nu functioneaza prin "datorie
de oxigen".
Retineti !
lnima este un organ muscular, cavitar, tetracameral. Peretele cordului este alcituit din tunici suprapuse,
principala fiind miocardul ce prezinti proprietiti precum: ritmicitatea, conductibilitatea, excitabilitatea,
contractilitatea.
Automatismul este detenninat de celule miocardice speciale, modificate, ce fonneazi tesutul excitoconductor.
150
APllCf:l\ Til

Cite slstole atriale se pot lnreglstra In 30 sec daci se fntrerupe legitura fasciculului His cu nodulul
atrioventricular:
A-36; B-25; C-20; D-11; E-46
Ce tulburare apare prin lezarea nodulului din septulinteratrial:
A. Infarct; B. Tahicardie; C. Bloc atrioventricular; D. Tetanos; E. Nici una
Evldenfiafi rispunsurile corecte referitoare Ia mlocard.
A. Este alcatuit din celule musculare striate
B. Utilizeaza ca substrat eneregtic (glucoza, acid lactic, corp cetonici, acizi
C. Cuprinde miocardul adult, contractil miocardul embrionar (pesutul nodal)
D. Functioneaza prin "datorie de oxigen"
Clclul cardiac
lnceputuf sistolei
ventriculare
Sistola atriaiA
SfAr,itul
sistolei ventriculare
In plan longitudinal atriile si
ventriculele sunt separate prin septul
septul interventricular. Fiecare atriu
comunica cu ventriculul de parte prin
orificiile atrioventriculare, prevazute cu valve.
In atriul drept se deschid venele cave
( superioara si inferioara) si sinusul coronarian
' '
(care dreneaza venele coronariene ). Prin
orificiul atrioventricular drept, prevazut cu
valva tricuspida, atriul drept comunica cu
ventriculul drept unidirectional. In atriul stang
se deschid cele patru vene pulmonare. Prin
orificiul atrioventricular stang, prevazut cu
valva bicuspida sau mitrata, atriul stang
comunica unidirectional cu ventriculul stang.
Putem pune ca inima este impartita in
doua j umatap: t!nga ce contine sange cu
oxigen dreapta care conpne sange ca diox id
de carbon. Din ventriculi pomesc cele doua
artere mari, a.rtera aorta din ventriculul stang
artera pulmonara din ventriculul drept. La
baza acestor doua artere se afla valvulele
sigmoide sau semilunare.
Aparatul valvular al inimii este acela
care imprima un sens obligatoriu circulatiei
intracardiace a sangelui -> vene -> atrii '->
ventricule -> artere (fig.175).
Sistola atriaiA
Sistola
ventricularA
Valvele
atrioventriculare
fnchise
Valvele sigmoide
(semilunare)
rnchise
Zgomote - pauze
Umplerea
ventriculului
Ventricule
complet
Tnchise si
go ale
2. < idul ranlial'
0 2 3 4 5 6 7 8
Ventricule
complet
inchise si
pline
Z1-zgomot sistollc
lung -- ca durata
grav -- ca tonalitate
puternic - ca intensitate
2 3 4 5 6 7 8
Z2- zgomot diastolic
scurt -- ca duratA
ascupt -- ca tonalitate
slab -- ca intensitate
Succesiunea unei contractii - sistola si a unei relaxari cardiace - diastoHi, constituie ciclul sau
revolutia cardiadi (fig. 176). Durata ciclului cardiac este de 0,8 s Ia un ritm de 70 contractii/minut.
Datorita intarzierii propagarii stimulului prin nodulul atrio-ventricular exista un asincronism
intre sistola atriala cea ventriculara- sistola atriilor precede cu 0, 1 s pe cea a ventriculelor.
Sisto Ia atria/a dureaza 0, 1 s. Contractia atriilor determina trecerea sangelui in ventricule
asigurand umplerea acestora cu 30% din sangele continut in atrii, dupa care atriile intra in diastola. In
timpul sistolei atriale ventriculele sunt in diastola.Valvele atrio-ventriculare sunt deschise. Sangele nu
reflueaza din atrii in venele cave deoarece Ia orificiile lor de varsare exista fibre circulare miocardice,
care le inchid.
Diastola atria/a dureaza 0, 7 secunde In paralel corespunzator inceputului diastolei atriale
are loc sistola ventriculara.
Sistola ventriculara urmeaza dupa sistola dureaza 0,3 secunde. Este determinata de
potentialul de actiune transmis de la nodulul sinoatrial Ia eel atrioventricular prin fasciculul His
reteaua Purkinje Ia miocardul ventricular.
Se in doua faze. In faza izovolumetrica, se realizeaza punerea sub tensiune a fibrelor
miocardice, asociata cu cresterea a presiunii intraventriculare, ceea ce determina inchiderea
valve lor atrioventriculare. in acest moment se produce zgomotul sis to lie (Z 1 ). In a doua faza (de
ejectie) ventriculul fiind o cavitate complet inchisa, presiunea intraventriculara continua sa creasca,
presiunea din aorta din trunchiul arterei pulmonare. Ca urmare are loc deschiderea valvulelor
semilunare de la baza acestor vase si expulzarea sangelui in ele.
Diastola ventriculara dureaza 0,5 secunde.Cand presiunea intraventriculara scade devenind
inferioara celei din arterele mari are loc inchiderea valvulelor semilunare (zgomotul diastolic- Z2)
care impiedica reintoarcerea sangelui in ventricule.Scaderea in continuare a presiunii intraventriculare,
sub valoarea celei atriale, determina deschiderea valvelor atrioventriculare. Urmeaza faza de umplere
pas iva a ventriculelor, cu sange provenit din atrii, in propoflie de 70%.
1 5 1
Diastola generalii dureaza 0,4secunde. Atriile ventriculele se relaxeaza. La acestei
faze are loc sistola atriala a ciclului cardiac urmator.
Durata fiecarui ciclu cardiac, variaza in functie de frecventa cardiaca cu care este in raport
invers proportional; (ex. la un ritm de 40 contraqii pe minut, durata ciclului cardiac este de 1,5 s).
Cresterea frecventei cardiace se numeste tahicardie, iar scaderea frecventei cardiace , bradicardie.
' ' ' '
Parametrii functionali ai activitatii cardiace
' '
Activitatea ritmica a inimii ca dubla pompa aspiratoare-respingatoare poate fi exprimata prin o
serie de parametri functionali precum: frecvenfii cardiacii, debit sistolic, debit cardiac, travaliu cardiac.
Frecvenfa cardiacii reprezinta numarul de cicluri cardiace ( contractii-relaxari) realizat de inima
peminut.
De cine este determinata, in conditii norma1e, fizio1ogice, frecventa cardiaca? Care sunt
factorii endogeni exogeni care o pot modifies?
Debitul sistolic (Ds )-cantitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola (70-90ml).
Debitul cardiac (De )-cantitatea de sange expulzata de inima intr-un minut; reprezinta produsul
dintre debitul sistolic (Ds) frecventa cardiaca(Fc) pe minut.
De= Ds x Fe =80 x 70=5,6 I
Debitul cardiac in timpul efortului muscular, al sarcinii, al febrei scade in timpul
somnului.
Travaliul cardiac -lucrul mecanic efectuat de inima intr-o anumita perioada de timp este de
aproximativ 86 gr/m pentru fiecare sistola a ventriculului stang aproximativ 115 din aceasta valoare
pentru ventriculul drept.
Ciclul cardiac este insotit de manifestiiri mecanice, acustice electrice.
Manifestiirile mecanice sunt:
apexian, care se percepe ca o ,lovitura" a varfului inimii, in timpul sistolei, in spatiul V
inercostal stang;
-pulsul arterial reprezinta expansiunea sistolica a peretilor arterelor, produsa de variatia de
volum arterial din timpul expulziei sangelui din inima.
Unda pulsatila reprezinta transport de energie. Ease propaga cu o viteza de 5m/s, de 1 Oori mai
repede decat unda sanguina care reprezinta transport de materie. Prin inregistrarea undei pulsatile se
obtine un grafic caracteristic numit sfigmograma. Pulsul are unele caractere pe care mediculle poate
interprets, obtinand astfel informatii asupra activitatii cardiace a starii peretilor vasculari.
viden i ti pul ul artenal a colegului de ban la artera radialA in npropierea
radio-carpiene, prin comprimarea arterei pe p1anul dur osos al radiusului..
Manifestarile acustice sunt reprezentate de cele doua zgomote cardiace:
Zgomotul sistolic, prelungit cu tonalitate joasii, este produs de inchiderea valvelor atrio -
ventriculare in timpul sistolei ventriculare.
Zgomotul diastolic, scurt ascutit, este consecinta inchiderii valvulelor semilunare de Ia baza
aortei arterei pulmonare, in timpul diastolei ventriculare.
Manifestarile acustice se datoresc vibratiilor sonore produse in timpul ciclului cardiac.
Apli a i urechea pe toracele colegului in dre tu1 inimii vep auzi douazgomote caracteri tice.
Evidentierea lor se realizeaza prin fonocardiograma (fig. 178).
Manifestarile electrice ale inimii se apreciazii prin electrocardiogramii- EKG, care reprezinta
inregistrarea grafica a succesiunii fenomenelor electrice care au loc in miocard (variatiile potentialelor
electrice din timpul ciclului cardiac). Inima genereaza curent electric. In diastoHi fibrele musculare
cardiace sunt inciircate cu sarcini pozitive Ia exteriorul membranei negative Ia interior (polarizare
152
de repaus). In sistola polaritatea membranei se
inverseaza, exteriorul devenind negativ fata de interior
(depolarizare).
Regiunea de inima care intra in activitate devine
negativa in raport cu zonele aflate inca in repaus.
Diferentele de potential electric intre aceste regiuni se
transmit pana Ia suprafata corpu1ui pot fi culese cu
ajutorul unor electrozi aplicati pe piele, care masoara
diferenta de potential in trei situatii (fig. 177):
l.intre bratul stang bratul drept;
2.intre bratul drept piciorul sting;
3 .intre bratul sting piciorul sting.
Aceste biopotentiale sunt apoi amplificate
inregistrate cu ajutorul electrocardiografului.
Graficul obtinut se electrocardiograms
(ECG). Pe un traseu ECG se inscriu trei unde
pozitive P,R, T dou! unde negative, unda Q
unda S (fig. 178).
Unda P reprezinta modificarile electrice
survenite in timpul raspandirii excitatiei prin atrii
(activarea sau depolarizarea atrial!); undele Q,R
S reprezinta activarea 'i depolarizarea
ventriculari, iar unda T corespunde procesului de
refacere a polaritatii de repaus a ventriculelor
( repolarizarea ventricular!).
ECG se schimba in bolile de inimi. Pe aceasta baza
+-8 este diagnosticul diferitelor boli cardiace.
..
_ ctivitatea inimii, ritmicl fi involuntarl se desfasoarl tn trei
timpi:
contractia celor doui atrii (sistola atriall)
- contractia celor doui ventricule (sistola ventriculari)
u ul g ne I al atriilor si ventriculelor (di tol ene lA)
Til
I. { a14'lll"!l Hiumu dt> .,jugt ptrlllJMI de H'lltru:u.ul "otdllj.! Ill lll
minutt 41 t:tdu! l'.l!dl.ll: .iH' u tlurata lt ti,Ssnundt, iilr
2. llm.lla .1! \a
h. A. 0,4s; B. Is; C. 2,4s; D. O,Ss; E. l,Ss.
153
Marea si mica c:ireulatie
t t
Sa ne reamintim !
Circulatia sanguina este constituita din doua circuite
vasculare, complet separate structural dar strans corelate
functional (fig. 179).
-mica circulafie sau circulafia pulmonara;
-marea circulatie sau circulatia sistemicii. , ,
Circulafia pulmonara
Circuitul este format dintr-o portiune arteriala
reprezentata prin artera pulmonara ramurile arterei
pulmonare o poftiune venoasa reprezentata prin venele
pulmonare. Incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei
pulmonare care transporta sange incarcat cu dioxid de carbon
spre plamani. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua
artere pulmonare care se ramifica in interiorul fiecarui plaman
in artere lobare, segmentare, interlobulare capitare alveolare.
La nivelul acestora sangele cedeaza alveolelor dioxidul de
carbon care este eliminat prin expiratie in mediul aerian se
incarca cu oxigen.
Sangele cu oxigen este preluat de Ia nivelul
alveolelor pulmonare, prin venele pulmonare transportat
in atriul drept.
Acest circuital sangelui, care se realizeaza pe distanta mica: inima-plamani-inima (fig. 180),
se mica circulatie sau circulatia pulmonara.
I I v.o. l arterl pulmonarl
co,
Vasele care iau parte Ia realizarea acestui circuit
constituie vascu1arizatia functionala a plamanilor.
Cirwlu{ia si.\tcmiui. Incepe in ventriculul stang, prin
artera aorta, care transporta sangele cu oxigen substante
nutritive spre tesuturi organe. Aici, Ia nivelul capilarelor,
sangele cedeaza oxigenul nutrimentele se incarca cu
dioxid de carbon rezultati in urma arderilor
celulare pe care ii aduce Ia inima in atriul drept prin cele
doua vene cave.
vena cave
CORP
o, co,
Acest circuit al singe lui, care se realizeaza pe distant! mare: inima-corp-inimi (fig. lSI)
constituie marea circulatie sau circulatia nutritiva.
Circuitul este format dintr-o poqiune arteriala- reprezentat3 prin sistemul aortic 'i dintr-o poqiune
venoasi, reprezentata prin sistemul venelor cave 'i sinusul coronar.
Trebuie remarcat faptul ca denumirea de marea 'i mica
circufatie se refera Ia 1ungimea acestor circuite. Ele sunt deci, notfimi
anatomice. Din punctul de vedere al cantitatii singe lui care circuli
prin ele, denumirile nu sunt corespunzatoare, pentu cain ambele
circuite trece, in timp aproximativ cantitate de singe.
Retineti I

\ !ediile interne ale organismului (singele, licbidul intentifial fi
limfa) nu-ti pot indeplini rolul in organism dedi dad se glsesc in
mipre care poarti QIUIICie de circulatie-
.. Prin circuJatia saoguini intelegem singelui in interioruJ
sistemului vascular sanguin.
.. i o cireufatia sangu.ini se constati existenta celor doui cireuitc:
a;u._.....,,,. , fi marea cireulatie.
A Mica ciJrulatie (pulmonari)
B. Marea cireufatie (sistemica)
CIRCULATIA ARTERIALA ,
Artera aorta este cea mai importanti arteri din organism Ea
duce singe inc3rcat cu oxigen 'i nutrimente de Ia inima in
tot organismul.
Artera pome'te din ventriculul sting 'i la origine este
prevazuta cu valvule sigmoide (semilunare) care au rolul sa
nu permita sangelui sa reflueze in ventricule.

-------+1
(V ,.) CO, 0, (AJ
Q

I

I
I
AORTA DESCENDENTA
ABDOMDJALl @
SIJBOIAFRAGMATICA
e. TRUNCHIUl
.__A. MEZENTERICASUP.
c 2A RENAL
d. 2 A. GENITAI..E
-tn'nCUl
.QME
e. A. MEZENTERICA It*_
t A. llw:E COMUNE
MTERARADWA
MTERAUl.NMA
MCNle PNJIARE
MTRAfEMURALA
CARJA AORTIC A
.------ ----------, a. TRUNCHIULAPTERIAL
---------- b. ARTERA CAROTIDA COM UNA
STANGJ.
c. ARTERA.SUBCLAVICUL.ARA
STANGA
a. ARTERE ESOFAGIENE
b. ARTERE BRON,ICE
c. ARTERE INTERCOSTALE
I(DIAORTA ASCENDENTA l
a. 2 ARTERE CORONARE
A
orta este aldituita
din : aorta ascendenta ,
carja sau crosa aortica,
aorta descendenta toracica
- supradiafragmatica
artera aorta descendents
abdominala - subdia-
fragmatica care la nivelul
vertebrei L4 se bifurca in
doua artere iliace comune.
Din artera aorta
pornesc numeroase ra-
mificatii (fig. 182) -artere
- arteriole-metaarteriole-
capilare arteriale .
Calibrul acestor
Perete venos
sublire siirac
in celule musculare
elemente
elastice
vase scade de la inima la perifere, iar structura peretilor
sufera modificari pe parcurs (fig. 183).
Arterele mari sunt de tip elastic iar arterele mijlocii
mici sunt artere de tip muscular.
Proprietatile functionale ale arterelor sunt
elasticitatea si contractilitatea.
'
- 11 \ J , este proprietatea vaselor de man
Perete arterial
gros, bogat in
elemente elastice
Arterioall - perete
bogat in celule
museu tare
pasiv diametrul sub actiunea presiunii sanguine de a reveni la calibrul anterior atunci cand presiunea
din ele scade. Aceasta proprietate este foarte evidenta la arterele mari. Astfel, in timpul sistolei
ventriculare stangi este aruncata o cantitate suplimentara de sange in aorta deja plina. Deoarece sangele
este un lichid incompresibil, are loc o a presiunii ce determina dilatatia elastica a aortei. Din
aceasta decurg trei consecinte foarte importante pentru circulatia sangelui:
a. unda de soc sistolica este amortizata;
,
b. o parte din energia sistolei ventriculare se inmagazineaza sub forma de tensiune elastica in
peretii aortei;
c. prin revenirea elastica a aortei in timpul diastolei este asigurata curgerea continua a sangelui
mentinerea presiunii sanguine.
in timpul sistolei ventriculare are loc o
,diastola" arterials, iar in timpul diastolei ventriculare are
loco, sistola" arterial! (fig. 184).
ln acest fel, sangele este pompat ritmic in
sistemul arterial , curgerea sa este continuA, fapt demonstrat
de fiziologul francez Marey, printr-o experientA foarte simplA.
S-a luat un vas rezervor din care, printr-un tub
elastic comun, lichidul era lAsat sA curgA simultan prin doua
ramuri: una cu peretii elastici alta rigid!. lntrerupand
intermitent, cu ajutorul unei manete, curgerea lichidului in
portiunea comunA, Marey a constatat cA prin ramificatia
elasticA curgerea lichidului era continua, in timp ce prin tubul
rigid curgerea era discontinuA (fig. 185).
1r
este proprietatea vaselor de
schimba in mod activ calibrul.Aceasta proprietate este foarte
dezvoltata la nivelul arteriolelor, a caror tunica medie este
bogata in fibre musculare netede. Contractia acestor fibre
( vasoconstrictie) determina rezistentei opusa de vase
curgerii sangelui. Relaxarea fibre lor netede ( vasodilatatie) este
urmata de scaderea rezistentei la scurgere. Prin jocul
vasodilatatie - vasoconstrictie are loc reglarea presiunii a
debitului sangelui in organism. in circulatia sangelui
arterele mari de tip elastic joaca un rol pasiv, iar arterele mici
de tip muscular, in special arteriolele, au un rol activ.
Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand: presiunea sanguina, debitul sangvin
rezistenfa Ia scurgere a slingelui (rezistenfa periferica).
reprezinta presiunea cu care sangele apasa
asupra peretilor arterelor. Ea se apreciaza prin contrapresiunea ce trebuie aplicata la exteriorul arterei
pentru a o turti complet. Valoarea aflata astfel se tensiunea arteriala. Valoarea normala a
presiunii sangelui in artere este de 120 mm Hg in timpul sistolei (tensiunea arteriala maxima) 70
mm/Hg in timpul diastolei (tensiunea arteria1a minima).
Tensiunea arteriala se masoara cu ajutorul tensiometrelor, prin mai multe metode, dintre care
este curent folosita metoda ascultatorie (fig. 186). Principiul metodei ascultatorii consta in comprimarea
bratului cu ajutorul unui pneumatic de cauciuc. Un manometru aflat in derivatie indica valorile
presiunii de Cu ajutorul unui stetoscop, aplicat sub in dreptul arterei humerale, se
percepe un zgomot ritmic aparut la decomprimare, in momentul in care presiunea din egaleaza
presiunea sangvina maxima. Continuand decomprimarea se constata o accentuare progresiva a
zgomotelor dupa care acestea scad brusc in intensitate.In acest moment presiuilea din reprezinta
tensiunea arteriala minima. In conditii fiziologice tensiunea arteriala variaza cu distanta dintre inima si
' ' '
artera la care se masoara (in arterele mici, tensiunea este mai scazuta decat in aorta), cu ritmul respiratiei
( in inspiratie ), cu efortul fizic ( este mai mica in repaus mai mare in efortul fizic ). Tensiunea
arteriala cu varsta.
Factorii care determina presiunea sangelui in artere:
Debitul cardiac- presiunea arteriala variaza direct proportional cu acesta.
Rezistenfa perifericii- reprezinta totalitatea factorilor ce se opun curgerii sangelui prin vase.
Rezistenta la curgere este proportionala cu lungimea vasului cu vascozitatea sangelui. Cu cat vasul
este mai lung mai ingust cu atat rezistenta pe care o opune curgerii sangelui este mai mare. Este
invers propof!ionala cu puterea a patra a razei vasului (r'). Deoarece presiunea sangelui este egala cu
produsul debit inmultit cu rezistenta (P=D X R), se poate deduce ca variatii minime ale razei vasului
determina modificari foarte mari ale rezistentei implicit ale tensiunii arterial e.
Volumul sanguin (volemia). Scaderea volemiei intalnite in hemoragii sau deshidratari mari
duce la scaderea tensiunii arteriale. Cresterea volemiei determina cresteri ale tensiunii arteriale.
' '
Elasticitatea - contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si la mentinerea ei in diastola.
' '
Scade cu varsta.
Viteza s{mgelui in artere, ca presiunea, scade pe masura ce ne departam de inima. In aorta
este de 500 mm/s (0,5m/s) iar in capitare 0,5mm/s. Aceasta se datoreaza suprafetei de sectiune,
a teritoriului capilar de o mie de ori fata de cea a aortei.
Capilarele reprezinta teritoriul eel mai
important al arborelui vascular. in capitare se afla 35-25=10 mmHg 12-25=-13mmHg
doar 5% din volumul sangvin, rolullor este deosebit J t
de important, deoarece aceasta reprezinta sangele care H;P
participa direct la schimburile nutritive cu tesuturile.
Capilarele prezinta doua proprietati functionale:
permeabilitatea, care asigura trecerea bidirectionala a
substantelor dizolvate intre sange tesuturi, motricitatea ce permite schimbarea lumenului capilarului
in functie de activitatea metabolica tisulara.
brculatia capilara prezinta cateva caracteristici speciale printre care: densitatea mare a refelei,
grosimea foarle mica a peretelui capilar, viteza redusa de circulafie a slingelui presiunea
hidrostatica midi.
Densitatea refelei capitare este foarte mare. Un milimetru cub de tesut muscular contine 1000
capitare. Numarul acesta creste pana Ia 3000 la muschii antrenati.
Grosimea peretelui este de un de un epiteliu simplu pavimentos.
Viteza circulafiei capitare este de 0,5mm/s, de 1000 ori mai redusa ca in aorta . Prin aceasta
este favorizat schimbul de substante.
Presiunea slinge/uiin capiiare (presiunea hidrostatica) este, de asemenea, scazutA variazi
de la 35mmHg la capatul arteriolar la 12mm Hg lacapatul enos al capilarului.
Sensul deplasirii apei i sub t.antelor dizolvate depinde de diferenta dintre presiunea hidrostaticA
si presiunea coloidosmoti A din capitare. La capatul arteriolar al capilarului, presiunea hidrostaticA
depaseste presiunea coloidosmotica (valoarea acesteia este constanta, de 25mm Hg). Din aceasti
loc filtrarea apei substantelor nutritive spre tesuturi. La capatul venos al capilarului
coloidosmotica presiunea hidrostatica apa se reintoarce in capilar, antrenand cu ea tot
de catabolism celular (fig. 187).
Retineti !

Cu studiul circulatiei sangelui se ocupii hemodinamica.
Sangele se deplaseaza intr-un sistem inchis de vase intr-un singur sens.
Deoarece marea mica circulatie sunt dispuse in serie, volumul de sange pompat de ventriculul sting pe
minut, in marea circulatie este egal cu eel pompat de ventriculul drept in mica circulatie.
II
I liTUiatia ,II
a. Presiunea arteriala;
c. Debitul sanguin;
e. Rezistenta periferica
,, t i wt t. 1 ,,< nnr
b. Contractilitatea
d. Elasticitatea
Tipuri de vase sanguine Caracteristici
a. Artere mari 1. Viteza sangelui 0,5mmls
b. Artere mici 2. Viteza sangelui 500mmls
c. Capitare 3. Rezistenl>a mare
4. Elasticitatea mare
I
Dl LA CAP' MRTM DftiAIITA
I =IURA INTIRNA
u.....-UL IUI"'IUCR
DRII"T
I VENAHEJIIVICA
I VENAR!NALA
VENAOEJITAI.A
1/!NEl.EILIACI
COfiiUNI
...
IICUW WIN
IIJ INFIIUOMIIIICT
VIZICAUMIMA.
UT!R. VAGit, PROITATA
v VINI
IIITIMUL VINOI
IIITIMUL Ut.f1Al1C
DIE LACAP' I'MTEA STANGA
TRUNCHIUl
MEZENTEROSPLENIC
I'II'NCREAI
{
.
ITOIMC MAAACURiuM
V. GAITRICA MICACURIUM
STANGA
{
::.::LULl
V. LIOCICALI
ccac AP'INDICI)
V. COI.ICA DMAP'TA
(COLONAICINDINT
111 COLON TM,_VIQAL)

Circulatla venoasi fl limlatici

CIRCt I \ p \ \T:\0 \S.\
Sistemul venos este constituit din sistemul venelor
pulmonare sistemul venelor cave (fig. 188).
Ele se formeaza prin confluenta capilarelor
sanguine,dand progresiv la venule, apoi la vene din
ce in ce mai mari.
Structura pereteleui venei este in general
ne reomintim !
\ endc "unt va-.e1c o;;angume
'-arc aduc -..ingek la u11ma.
Lunfa cpcuL 1 1tr un sistem.
nculator -.,eparat de cd
sangu tn ,dar 111. .:rc n'1ctat cu
'lCC'-Ia.
asemanatoare cu cea a arterei (fig. 189), numai ca este mai
subtife, iar tunica intema formeaza la venele prin care sangele circula de jos in sus (impotriva gravitatiei)
pungulite asemiinatoare cuiburilor de randunica, numite valvule semilunare sau venoase. Acesta
nu lasa ca sangele sa cada inapoi ajuta ascensiunea lui catre inima ..
0 vena speciala a marii circulatii este vena porta care incepe prin capilare la nivelul tubului
digestiv sub-diafragmatic prin capilare in ficat ( capilare sinusoide ). Se formeaza din unirea
trunchiului mezentero-splenic cu vena mezenterica superioara transporta la ficat substante nutritive,
rezultate in urma absorbtiei.
'
Ca arterele,venele prezinta o serie de proprietati precum: distensibilitatea contractilitatea.
1 favorizeazi ere terea capacit8tii venelor. Capacitatea istemului veno este
aproximativ de trei ori mai mare de at a c lui arterial. Avftnd o mare dis ten ibilitate. ven 1 constituie
adevarate rezervoare de sange.
In ele se depoziteaza o parte din volumul sanguin care este mobilizat in caz de necesitate.
Cuntractibilitatea este proprietatea care permite venelor sa mobilizeze sangele in caz de efort
fizic.
In acest caz, centrii simpatici comanda contractia peretilor venelor din splina, ficat, tesut
subcutanat, principalele organe de depozit ale sangelui mobilizind in circulatie 1000- 1500 ml sange.
Presiunea medie a sangelui in aorta este
de 1 00 mm Hg. Din aceasta se pierd prin
frecare, de-a lungul arborelui arterial si capilar,
88 mm Hg. Astfel la capatul venos al
capilarului ramane 0 presiune sanguina de 10
mm Hg. Acesta presiune determina deplasarea
sangelui venos de la periferie spre atriul drept,
unde presiunea este egala cu zero. Diferen\a
de presiune dintre venele mici atriul drept
determina circulatia venoasa, care este
'
mentinuta datorita mai multor factori.
'
Viteza circulatiei sangelui in vene
depinde de calibrul acestora. Este de 0,5 mml
sin venule si 100 mm/s in venele cave.
'
Circula\ia intoarcerea sangelui venos
la inima sunt favorizate de o serie de factori:
Pompa cardiacii func\ioneaza ca
urmare a coborarii atrioventricular
Artera Vena
1 6 1
spre varful inimii, i'n timpul sistolei ventriculare. Presiunea sangelui in atrii
scade, ceea ce determina curgerea sangelui din venele cave, i'n atriul drept.
i '/' i 1 i se manifesta i'n special in inspiratie cand presiunea
negativa intratoracica In acest fel venele se destind si ca urmare are
loc activarea intoarcerii sangelui venos Ia inima. '
reprezinta p iunea pozitiva car a pare 1n cavitatea
in timpul in piratiei cand mu, chiul diafragm coboara , i exercita
preslUne asupra organelor abdominale determinind comprimarea venelor
iruate ubdiafragmatic. In ace t fel. sangele e te fortat a inainteze in ens
antigravitaponal, pre i.nima. '
' . . ''
1
';tlta favorizeaza curgerea sangelui prin venele situate deasupra
atnulm drept. Are efect negativ asupra i'ntoarcerii sangelui in vasele situate
sub nivelul inimii.
..
1
ulur de pe traiectul venei cave inferioare si afluentilor
_____________ ...:_,_, ei, favorizeaza curgerea continua a
1
1
inima,lmpotriva fortei de gravitatie (fig. 190).
Activitatea pulsatilii a arterei vecine cu vena
contracfiile ritmice ale musculaturii scheletice
exercita un adevarat masaj asupra venelor profunde
favorizeaza i'ntoarcerea venoasa .
. Este o cale derivata a marii circulatii prin care
remtra in vene o parte din lichidele interstitiale.
Are loc i'n cadrul unui sis tern vascular i'nchis
care i'ncepe prin capilare limfatice i'nchise (Ia nivelul
tesuturilor ca degete de care
dreneaza i'n vase din ce i'n ce mai mari pana i'n cele
doua canale - canalul toracic vena limfatidi
dreapta.(fig. 188).
Canalul toracic colecteaza limfa din
jumatatea inferioara din patrimea superioara stanga
ale corpului se deschide i'n unghiul venos format
din unirea venei jugulare stangi cu vena
subclaviculara din partea stanga.
Vena limfatidi dreapta colecteaza limfa din
patrimea superioara dreapta a corpului se deschide
i'n unghiul pe care 11 formeaza vena jugulara dreapta
cu vena subclaviculara dreapta.
In traiectul lor spre cord, vasele limfatice
strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici.
Ganglionii Iimfatici sunt formatiuni mici ovalare (fig. 191) se in axilara,
Iaterocervicala, inghinala, mediastinala, abdominala care produc hmfoctte, monoc1te formeaza
anticorpi. 1' h'd 1 .. . .. 1 d' .
La inceput, limfa are o compozitie asemanatoare cu a 1c 1 u m mters1ttt1a , m care provme
(fig. 192) cu a plasmei, dar cu un continut de proteine redus lajumatate. . .
Dupa trecerea prin ganglionii limfatici, limfa se cu elemente celulare cu proteme.
In functie de teritoriul drenat, limfa are o compozitie diferita. Limfa provenita de la intestin este
bogata in lipide, cea de la ficat este bogata in proteine enzime iar aceea care provine din glandele
endocrine, contine hormoni.
Circulatia limfei de la periferie spre marile ducturi limfatice este lenta este favorizata de o
'
serie de factori:
- miscarile membrelor in timpul mersului ;
- valvulelor i'n peretii vaselor limfatice ;
- presiunea negativa intratoracica in timpul inspiratiei;
- contractia ritrnica a vase lor limfatice;
'
- pulsatiile arterelor,etc.
Retineti I
. ,
'rin vene circula atat sange oxigenat- in marea circulatie, cat neoxigenat- in mica circulatie.
Limfa- formata la nivelul tesuturilor, circula printr-un sistem circular limfatic se varsa pana
'
la urma in sange.
-
I. Asodati din cele: dnua loloane.
1. Vene pulmonare
2. Vene cave
a. sange oxigenat
b. sange neoxigenat
3. Jumatatea dreapta a inimii
4. Jumatatea stanga a inimii
- rolul sistemu1ui valvular venos;
- interrelatia: sange - lichid interstitial- limta
V.D. -+ artera .................... -+capilare dinjurul ............. -+vene
.......... -+A.S.-+ V.S.-+ artera ......... -+ .......... din tesuturi -+ lichid interstitial -+ ......... .
limfatice -+ vase limfatice -+ canalul ............. -+ unghiul venos stang.
163
Notlanl elementare de lgleni si
patologie a sistemului

igienice trebuie sa pomea ca de la cunoa, terea unor particularita
morfofunctiOnale ale 1mmu s1 vaselor sanguine la diferite vir te Ast.c.el 1a c .. d' 1 .?
rt ' . . ' J.l op11 tmenstwn e mmm
1
7

cu greutatea mm dedit la adulti . Deoarece ntiocardul copiilor prezinta
s a a dezvoltare ( ca forta mecamca), nevmle nutritive j respiratorii al unui organism" t
crescute ( cu un met b 1 )
1
U1 cres ere sunt
.. . a o 1ar e e nu pot fi ?atisiacute decat prin a celerarea ritmului barailor
La mult mai crescut ( 100-110 biitai pe minut) decat Ia adulti ( 60
7
0 batai/ mmut). De aceea m1ma copulor este mai expusa la obosea1a dedit Ia adulti '
a a?aratului circulator este in functie de conditionarea a altor
organe care au influenta asupra acestuia, pre um i de factorii de mediu care de noi
A tfel e te oece ari o act1v1tate normala a glandelo endocrine ub influenta cx-
0
t.x
alimentatie . . t ru ra 4 s1 1mma o
. t" corespunzatoare varste1 ( dm care sa nu lipsea ca vitamins B 1) evitarea einoti 'to ' t
Slfepetate sa t J r pu erwce
, , se ev1 e actmnea mcotme1- fumatul a jngerarii de alcoa etc.
. . .. Nerespectarea acestor cerinte face ca Ia eel mai mic efort fizic sau intelectual sa apara oboseala
ll11lnJ.l.
. cu vatamator traumatici, chimici, microbiologici, congenitali, etc. Toti
acton care tulbura dezvoltarea functionarea normala a aparatului cardiovascular
ev1tat1.
Sa ne reamintim f
efectele actiunii
honnonilor medulosuprarenalei
asupra sistemului cardiovascular.
Pentru a face fata acestor eforturi, inima trebuie sa-si
lucrul sau mecanic, printr-un antrenament
totodata rational (in funqie de varsta) care asigura
dezvoltarea adecvata a miocardului.
Munca sedentara, obezitatea, neefectuarea zilnica de
.fizice de sporturi, a tivirAp practice plimbari (pentru
varstnJCI etc., due la labirea miocardului si Ia aparitia si
manjfe tarea unor tulburhi cardiovasculare precum: ' '
. - este cea mai raspandita afectare miocardica. Formele clinice ale
angina pectorala de efort, infarctul de miocard, angina instabila.
d
Pil? e durer a e de curtA durata, in regiunea inimii, insotite de o senzatie
e consLlaCt:Je 1 care survm mill ale imp e .. ...Jl...:" ' '
fi
. . . . r uuu' m care act1v1tatea m1mn este suprasolicitata (efort
Zlc emopi act sexual :fiig) cesti facto a1 "I
mari d b . . . n mal emotn e, ar actiOna pnn eliberarea unor cantitati
. al u tand' care provoac:a accelerarea ritmului cardiac si cresterea tensiunii
arten e, con tfil car mare c acttvitatea inirnii , i ca urmare nevoile ei de a se alimenta cu 0
2.
Aritmii.lc card.iarc - sunt tulburari ale ritmului normal al contractiilor inimii. Aceasta situatie
rezulta dm mod1ficarea frecventei ritmului: cresterea peste 100 batai pe minut (t h' d' ) '
scaderea sub 60 d . . : . . a 1car 1e sau
. . .. ( . e a a1 pe mmut (brad1card1e) fie prm apanha unei succesiuni neregulate a batailor
mtmn extras1stole ). '
Hcmoragiilc intlrne c\.t erm (hemoragie _ sangerare) H "I
f: . . . emoragn e sunt scurgen de sange
a .v: scular, ca rezultat scaderea masei sanguine atat calitativ cat si cantitativ
upa e u vasu m emorag1a poate fi: arteriala, venoasa, capilara mixta. Dupa unde
164
produs varsarea sangelui poate fi hemoragie extema ( cand sangele se scurge in afara organismului)
hemoragie intema ( cand sangele se scurge intr-o cavitate seroasa - peritoneu, peri card). Cand se
produce intr-un organ cavitar (stomac, intestin) se exteriorizeaza dupa un anumit timp, cu anumite
modifidiri (melena- pierdere de sange pe anus) se hemoragie exteriorizata. Cand sangele se
acumuleaza in tesuturi pe sub piele (hematre) hemoragia se intratisulara. Dupa cantitatea
sangelui pierdut poate fi: mica ( < 500gr), mijlocie ( 500- 1500g), mare ( 1500- 2000g) mortala.
Dupa momentul producerii poate fi: primitiva- se produce concomitent cu traumatismul
secundara - apare dupa un anumit timp, in care se produce ulcerarea peretelui vascular sau liza
( dizolvare) cheagului de hemostaza printr-un proces infectios. Gravitatea hemoragiei consta in aceea
ca datorita pierderii de sange se cantitatea care ar trebui sa ajunga Ia tesuturi organe
(sistem nervos, inima, ficat, rinichi). De asemenea gravitatea hemoragiei depinde de viteza pierderii
de sange ( o hemoragie rap ida este mortala) de originea ei ( cele arteriale fiind mai grave).
Oprirea unei hemoragii se hemostaza. Ea poate fi spontana, medicala sau chirurgicala.
Hrmoragia cerebral a- accident vascular cerebral ce survine Ia hipertensivi,
sau la purtatorii de afectiune cardiadi. Se caracterizeaza printr-un inceput brutal, uneori fiind anuntata
de anumite semne: durere de cap violenta, rapida a tensiunii arteriale, leziuni de fund de
ochi. Este o boala grava care se trateaza numai in spital.
Leucemia - boala caracterizata prin activitatea anormala excesiva a tesuturilor care dau
leucocitelor, fapt care are ca efect aparitia in sange a unui numar mare de leucocite, dintre care
multe tinere. Leucemiile se intalnesc Ia toate varstele, de Ia pana la batranete.Leucemiile pot
fi: acute sau cronice. Leucemiile acute ating mai ales copiii tinerii. Ele se prezinta sub forma unor
infectii acute, febra mare. Deseori apar manifestari hemoragice: sangerari de gingii, de nas, sub piele,
hemoragii intestinale. Splina ficatul se maresc. Numarulleucocitelor din sange de la 15 000
pana la 100 000, cu predominanta forme lor imature.
Leucemiile cronice se instaleaza lent, cu oboseala, sH'ibire, semne de anemie. Ceea ce domina
insa, este de volum a splinei, care atinge marimi considerabile, ori prinderea tumefierea
tara dureri a ganglionilor. Tabloul sanguin arata adesea o leucocitoza foarte crescuta
Anemia- este o boala caracterizata prin reducerea globala a sangelui prin modificii.ri cantitative
privind toate elementele acestuia sau numai a componentului principal al acestor globule, hemoglobina.
Anemia provoaca un aport insuficient de oxigen substante nutritive necesare organismului.
Simptomele anemiei sunt: paliditatea tegumentelor, slabiciune, ameteala, iar in formele survenite brusc,
pierderea Anemiile sunt acute cronice. Anemiile acute se caracterizeaza printr-o scadere
masiva a masei totale a sangelui. Cauzele care genereaza aceasta forma de anemie sunt: ranile,
accidentele, rupturile de vase esofagiene, sarcina extrauterina, avorturi, etc.
Anemia cronica se instaleaza in urma pierderilor repetate de sange, chiar in cantitati reduse
(hemoroizi, fibrom). In aceasta forma masa sanguina nu scade, dar se reduce numarul de hematii
cantitatea de hemoglobina. In afara de acestea se intalnesc anemiile rezultate in urma unor transfuzii
cu sange incompatibil, in unele boli infectioa ' 10 unn cu diferite sub tante toxice
(arsenic, fosfor, venin de etc.). In afara de ac tea mai suut anemiile hemolitice cronic innascute
( congenitale) sau dobandite care au originea in incapacitatea organelor producatoare de b.ematii
(maduva oaselor) de a pune in circulatie globule mature, capabile de indeplinii functiile.
165
Coaste
166
este procesul prin care se
realizeaza circulatia altemativa a aerului, intre mediul ambiant
alveolele pulmonare, antrenand astfel patrunderea aerului
bogat in Oc, catre alveolele pulmonare si eliminarea CO
catre exterior. Circulatia altemativa a aerului se realizeaza
urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice in
cursu! a doua de sens opus: inspiratorie si
mif?carea exspiratorie. '
I . . este un proces activ determinat de
contractia inspiratori care are drept rezultat marirea
volumului cutiei toracice prin cre$terea celor trei diametre.
(fig.l93)
Diametrul antero-posterior $i diametrul transversal se
maresc prin orizontalizarea ridicarea coastelor ca urmare a
contractiei intercostali extemi.
. Diametrul longitudinal se prin contraqia
diafragmului, care miqoreaza curbura apasa asupra
organelor abdominale.Datorita suprafetei diafragmului-
250cm
2
, coborarea lui cu 1,5 em in inspiratie
o de volum a cutiei toracice de 75%.
In cursu! inspiratiei fot1ate intervin o serie de muse hi accesori
ai inspiratiei-m. stemocleido-mastoidieni, m. trapezi : m. spatelui
etc., care due Ia o sporire a volumului cutiei toracice.
0 data cu cutiei toracice, are Joe si expansiunea
plamanilor, favorizata de bogatia fibrelor din structura
acestora aderenta dintre cutia toracica $i plamani prin intermediul
sistemului de pleure. Pelicula de Iichid pleural dintre cele doua
foite pleurale, favorizeaza alunecarea acestora dar si cresterea
coeziunii dintre ele. Astfel plamanii, in inspirati,e
expansiunea toracica se destind pasiv. Presiunea
scade cu 2-3 mm Hg fata de cea atmosferica si aerul atmosferic
patrundein plamani.
-' :::. -
Putem d vedi rolul activ al muschilor re p" atori in
inspiratie, prin experienta lui Donders. '
Se ia un vas de sticla rara fund. Se adapteaza la traheea
unor plamani de iepure sau de alt animal un tub de sticla care
este trecut printr-un dop de cauciuc potrivit pe gatul sticlei.
0 alta varianta este aceea in care se introduce prin dop un
tub de sticla bifurcat, avand la capetele ambelor ramuri cate un
de cauciuc. La deschiderea de jos a vasului, se adapteaza o
membrana de cauciuc, legata in centro cu o sfoara (fig. 194).
In felul acesta, vasul este inchis ermetic nu comunica cu
exteriorul decat prin tubul de sticla care este in legatura cu pHimanii
). Triigand de sfoara membranei de cauciuc, volumul
vasului de sticla se iar presiunea devine mai mica decat cea
atmosferidi. Datorita diferentei de presiune care s-a creat, aerul
atmosferic intra in tubul de sticla patrunde in plamani
pe care ii dilata. Dand drumulla sfoara, membrana revine la pozitia
initiala. Volumul vasului miqorandu-se, aerul din interior apasa asupra peretilor plamanilor
desumfla. Aceasta ca intrarea aerului in plamani este un proces activ.
, reprezinta de sens contrar In cursu! ciireia are Joe revenirea
Ia volumul initial a cutiei toracice.
in conditii de repaus, expiratia este un proces pasiv ce nu nccesita contraqia musculaturii
respiratorii. Revenirea cutiei toracice plamanilor Ia volumul ini\ial este retractiei
tesuturilor elastice ale aparatului toracopulmonar ce fuseserf1 de. Iinse In cursu! inspiratiei care,
elibereaza sub forma de energie cinetica, energia potentiala acumulata.
Ca urmare a sdiderii volumului pulmonar in cursu! cxpiratici, presiunea acrului va
peste presiunea atmosferica ( cu 2-3 mm Hg), ceca ce are drcpt consecinta crearca unui gradient
de prcsiune de-a lungul caruia, aerul din plamani iese catre exterior.
Pentru rcalizarea unci expiratii foqate, participa Ia rcaliz:c\rea actului respirator o serie de
muschi accesorii: muschii abdominali, muschii interc.ostali interni.
. ' .
n mecanica repiratiei actioneaza trei factori:
-forta de contractie a respiratori;
-forta de coeziune dintre pleure;
-elasticitatea plamanilor.
Misciiri resoiratorii
Caract.-riatici
l .scaderea presiunii aerului din pliimani
volumului pulmonar
A.Inspiratia
3 .miirirea capacitatii cutiei toracice
B.Expiratia
4.aplatizarea diafragmului
S.umplerea pliimanilor cu oxigen
presiunii aerului In pliimani
7.scaderca volumului cutiei toracice
1 .In inspiratie, presiunea alveolarii devine inferioarii celei atmosferice, deoarece prin contractia
diafragm, creste volumul toracic.
nu este condi\ionatii de elasticitatea pulmonarii, deoarece inspiratia este un proces activ In
conditii normalc.
lfi7
Volume si eapacititi respiratorii
' '
Sa ne reaminfim !
respiratorii permit patrunderea
succesiva a aerului din plamani, contribuind astfel la
realizarea ventilatiei pulmonare. Deplasarea volumelor de
aer caracterizeaza capacitatea functionala a plamanului.
exprrat1c :-.t :;ucc-ed ritm11.:, fan'i
Volumul curent- V.C- reprezinta volumul de aer
care patrunde in plamani in cursul unei inspiratii apoi iese
in cursul unei expiratii de repaus. Valoarea lui medie la
persoanele adulte este de 500 ml (5000cm3)
Volumul inspirator de rezerva - V.I.R. - reprezinta volumul maxim de aer care poate fi
inspirat la unei inspiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 1500 ml (1500cm3)
Volumul expirator de rezerva V.E.R. - reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat
la unei expiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 1000-1500 ml aer ( 1000-
1500cm3)
Volumul rezidual-V.R.- reprezinta volumul de aer care ramane in plamani la unei
expiratii maximal e. Valoarea lui medie la adulti este de 1500 ml aer ( 1500cm3).
Capacitatea pulmonara totala -C.P.T. -
reprezinta volumul de aer cuprins in pliimani la
unei inspiratii maxime, insumand toate volumele
pulmonare mentionate. Valoarea medie este de 5000ml
aer (5000 cm3) cu variatii in functie de talie, sex, varstii.
Capacitatea vitala -C. V. - reprezinta volumul
de aer ce poate fi scos din plamani printr-o expiratie
fortata efectuata dupa o inspiratie maxima. Ea este egala
cu suma a trei volume pulmonare (V.I.R.+V.E.R.+V.C.)
are in medie valoarea de aproximativ 3500cm3
Capacitatea reziduala funcfionala -C.R.F. -
reprezinta volumul de aer care ramine in plamani Ia unei expiratii de repaus. Valoarea ei se
obtine prin insumarea V.E.R. V.R.
Capacitatea inspiratorie -C.I.- reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plamani
printr-o inspiratie maxima, care incepe Ia unei expiratii de repaus. Valoarea ei este echivalenta
cu suma dintre V.C. si V.I.R.
'
Evaluarea volumelor pulmonare se face prin spirometric, care se efectueaza cu ajutorul
spirometrelor (fig. 194 ). Spirometria permite diagnoasticarea bolilor pulmonare.
Masca respiratoare Frecventa respiratorii, in stare de
repaus este de 16/minut Ia biirbat de 18/minut la femeie
(fig. 195). Frecventa amplitudinea
repiratorii variaza in functie de necesitatile organismului
in 0 2 cantitatea de C0
2
produsa.
Debitele ventilatorii. Daca masurarea
volumelor pulmonare ofera o serie de parametri statici
ce caracterizeaza aparatul toracopulmonar, pentru
obtinerea unor informatii legate de functia ventilatorie
se utilizeaza masurarea debitelor ventilatorii.
Debitul ventilator in repaus (V) reprezinta
cantitatea de aer ventilata in timp de un minut in conditii
de repaus. El poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent frecventa (VC x =
500 ml x 16 -18 respiratii/minut) = 8-91/minut. Debitul ventilator foarte mult m efortul fiz1c.
Retineti I
, ,
respiratorii se regleazii prin mecanisme: . . ..
Nervoase: - automata de care este responsabilii substanta rettculatii bulbo-pontmA unde se aflA centm .
inspiratori care descarcii ritmic impulsuri nervoase, ce vor fi _neuroni!or
medulari, iar de aici, prin nervii frenici intercostali, se vor dtstnbm msptraton;
- comportamentalii, voluntarii prin interventia scoaftei . . .
Umorale: - variatiile concentratiei C02 02 din sange, precum a pH ulm sangum, modtficA
automatismul centrilor res iratori
Til

l. ldentitkati 'nlumelc capadtatilc
pulmonare. urmarind -..rhtrna
alaturata.
2. Dt.'hitul Httil:ltH in n1 t'Sh..
A.VC+VIR+VER+VR
B.VC+VIR+VER
C.CPR x frecventa respiratorie
D.CV x frecventa respiratorie
E. VC x frecventa respiratorie
3. Un individ cu frecventa respiratorie de 16 respiratii/minut, prezinta o capacitate vi tala de
4500 ml aer, iar VER = 1500 ml VIR= 2500 ml. ( alculati deb tu sau n:sp'rat'JI pc
minut
Sehimburile de gaze respiratorll fl
transportal acestora
-------------------
Sa ne reamintim
169
Alveola pulmonara
Aer expirat Aer 1nspirat
Artera pulmonara
Vene pulmonare
Respiratia este o functie
complexa care presupune pe langa
procesul de ventilatie pulmonara,
mai multe etape strans corelate intr-
o stricta succesiune (fig.197):
Vena
Capatul venos al
capilarului t1sular
Celula
Artera
Capatul arterial al
capilarului tisular
m
Iii
"0
"'
I
f .,,
1. Etapa pulmonara-difuziunea
schimbul de gaze respiratorii la
nivelul membranei alveolocapilare
2. Etapa sangvina-transportul
gazelor respiratorii in sange
3. Etapa tisulara-schimbul de gaze
intre sangele capilar celule
(respiratia celulara).
1. Etapa pulmonara
La nivelul plamanilor are loc
in permanenta un schimb de gaze
intre aerul din alveole gazele
dizolvate in sangele venos ce
ajunge la acest nivel pe calea vase lor
Fig
197
Etapele respiratiei capilare ale rnicii circulatii. In cadrul
acestui schimb, oxigenul trece din aerul alveolar in sangele venos, iar dioxidul de carbon aflat in
exces in sangele venos, trece in aerul alveolar.
Schirnbul de gaze se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare, prin procesul de difuziune.
Membrana alveolo-capilara (respiratorie) este alcatuita de la exterior la interior, din :
- endoteliul capilar;
- interstitiul pulmonar;
- epiteliul alveolar;
-surfactant (lichid tensioactiv).
Acest proces tendinta moleculelor unui gaz de a se deplasa dintr-o zona in care
concentratia lui este mai mare spre o zona in care concentratia este mai mica pana in momentul in care
concentratia gazului se uniformizeaza in ambele zone. In consecinta procesul de difuziune al unui
gaz va avea loc doar in conditiile in care exista o diferenta de presiune, iar sensul procesului va fi
intotdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare catre zona cu presiune mica.
Viteza cu care are loc procesul de difuziune a C0
2
0
2
la nivelul plamanului este conditionata
de o serie de factori.
Gradientul de presiune parfialii a gazelordin aerul alveolar din sangele capilarelor venoase:
GAZUL AERUL ALVEOLAR
I
SANGELE VENOS
mmH2 mmH2
Oxigen 100 40
Dioxid de carbon 40 47
cum se poate observa in tabel, intre presiunea paftiala a gazelor din aerul alveolar si
presiunile gazelor dizolvate in sangele venos, se realizeaza un gradient de presiune astfel orientat,
incat impune difuziunea 02 dinspre aerul alVeOlar catfe Sangele VenOS a vv
2
uulSpre Sangele VenOS
catre aerul alveolar.Ca urmare, in sangele capilarelor presiunea paftiala a oxigenului iar aceea
a dioxidului de carbon va scadea. Procesul poarta numele de arteriolizarea sangelui (hematoza
pulmonara) venos din capilare.
Sangele arterial se reantoarce pe calea venelor pulmonare catre atriul stang de unde este pompat
in marea circulatie.
Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care aerul vine in contact
cu membrana alveolo-capilara. La persoanele adulte suprafata membranei alveolo-capilare, la nivelul
careia are loc procesul de difuziune, este de aproximativ 80 mp. Pe aceasta suprafata se raspandesc
cei aproximativ 160 ml sange aflati la un moment dat in plaman, ceea ce faciliteaza mult difuziunea.
Grosimea membranei respiratorii este foarte mica (in jur de 0,5 Y4) favorizeaza procesul de
difuziune.
Coeficientul de difuziune al C0
2
este de 20 de ori mai mare ca eel al 0
2
ce explica vitezele de
difuziune practic egale pentru cele doua gaze, in ciuda gradientelor de presiune diferite 0
2
( 100- 40
= 60mm); C0
2
(47- 40 = 7mm).
Dupa ce traverseaza membrana respiratorie, moleculele de oxigen ajung in sange care il
transporta la nivel tisular.
Dioxidul de carbon care este rezultatul final al proceselor oxidative celulare este transportat de
sange la nivelul alveolelor pulmonare.
2;, v ,
In sange gazele respiratorii sunt transportate sub diferite forme (fig. 198):
Transportul oxigenului
Oxigenul este transportat in sange sub doua forme: 2,5% dizolvat in plasma 97,5% sub
forma de oxihemoglobina (Hb0
2
)
Hemoglobina este din punct de vedere chimic o heteroproteina care are molecula formata
dintr-o grupare proteica- globina o grupare neproteica- hem.
Globina este alcatuita din patru lanturi ( catene) polipeptidice (2 alfa si 2 beta). De fiecare lant
se leaga cate o grupare hem. Fiecare grupare hem prezinta in centru un atom defier bivalent (Fe
2
+).
Hemoglobina formeaza cu gazele respiratorii (oxigen dioxid de carbon) combinatii labile. Oxigenul
se leaga de atomul de Fe
2
+ al gruparii hem formand oxihemoglobina, iar dioxidul de carbon se leaga
de gruparile amino ale globinei, formand carbohemoglobina.
Transportul dioxidului de carbon
Dioxidul de carbon este transportat in sange in diferite forme:
- 7% dizolvat in plasma;
-93% combinatii, reprezentate de:- 23% carbohemoglobina (in eritrocite);
- 70% bicarbonati -
'
60% bicarbonat de sodiu;
- 1 0% bicarbonat de
potasiu;
Atat in plasma cat in
eritrocite, C0
2
, sub actiunea
anhidrazei carbonice, se
hidrateaza rezultand H
2
C0
3
(acidul carbonic), care
disociaza rapid eliberand
anionul bicarbonic (HC0
3
-)
Etapa pulmonara
/1
\ J
Etapa sanguina
Transport 02
---
-2,5%dizolvat in plasma
-97,5% HG0
2
-7% dizolvat 1n plasma
r"
-93% combinatii din care
-23% HbCq
-70% bicarbonati

care se comb ina cu K + in Transport co
2
Etapa tisulara
eritrocite cu Na+ in plasma
formand bicarbonati.
RcprczinUi totaliatca prin c:1rc:
- oxigcnul transportal in sclngc este ccdat Ia nivclul capilarelor din ci'itre sistemele
enzimatice cclularc unde este utilizat:
- dio:xidul de carbon este produs In cclule ca urmare a proceselor metabolice.
Difuziunea gazelorprin endoteliul capilaqi prin membranele celulare, depinde In afara factorilor
care conditioneaza difuziunea gazelor Ia nivelul pl<"nnanilor ?ide temperatura side pH.
Oxigenul trece dinspre sfmge spre tesururi , de Ia o prcsiune paniala de 97 mm Hg Ia o presiune
par,iala de 40 mm Hg. Oxigenul este utilizat de celule in procesul respiratiei celulare (oxidarea
substantclor organicc).
Dioxidul de carbon. caJe estc rezultatul final al proceselor oxidative celulare (tisulare ), dituzeaza
din cclule in capi !arc de Ia u presiune paqiala de. 4 7 mm Hg Ia o presiune partiala de 40 mm Hg
in S<lngelc capilar.
Gazul Sanoe arterial
b
Tesuturi
mml-lg mmHg
Oxigen 97 . 40
Dioxid de carbon 40
!
47
Holul primordial al sistemului respirator este intretinerea vietii.
" Oxigenul ajunge Ia toate celulele corpului prin sistemul circulator. Fara oxigen celulele mor.
Tesuturile sufera in mod ireparabil dupa numai diteva minute de lipsii de oxigen. Acest lucru se
datoreaza faptului ca substantele nutritive derivate din alimente, in prezenta oxigenului ard Ia
nivel celular pfmii la C0
2
si H
2
0 producand energia necesara activitatilor celulare.
II
Etapele respirafiei
A Etapa pulmonara
B Etapa sanguina
C Etapa tisulara (celularii)
Caracteristici
I. Consta in schimbul de gaze respiratorii intre sange tesuturi
2. 02 trece din alveolele pulmonare in sange
3. C0
2
trece din sange in aerul alveolar
4. consta in transportul 0
2
C0
2
prin sange
1. Carbohemoglobina este un compus stabil, deoarece contine Fe
2

2. 0 molecula de hemoglobina poate fixa 4 molecule de 02 deoarece contine in structura sa 4

atomi de F e
2

3. Membrana alveolo-capilara este traversata de C0

2
din sangele capilar in aerul alveolar, deoarece
presiunea partiala a C0
2
este mai mica in sangele capilarelor pulmonare decat in aerul alveolar.
Orice a organismului uman este efectul unci call7.e care aqiont:aza in conditii
favorizante. Pentru a impiedica producerca accstei sufcrintc neccsar sa inlaturam cauza.
In cazul suferintelorrespiratorii mnm"\rul camelorc le tpr ca unt extremdenumeroa e.
Cu toate acestea, in aparitiei oridirci imbolnaviri r p1ratorii e p t identifies o erie de
clemente comune, ceea ce ofera posi.bilitatea sa se tabilea ca re uh generate pentru prevenirea lor.
In aerul pe care il expiram exists dou:'\ categori 1 de componente: permanente ariabile.
Componentele pennanentc sunt 0 ,, N,, CO, va10 ride H, iar ccle iabile unt: ub tantele
chimice (rezultatc in um1a activit<'l1ilor u;11ane pulb ril , gem1enii (aeroflora , etc.
Masurile de igiena a aerului cons tau in mefl1inerea ace t r camp n nte m limite favorabi le
in caz contrar efectul acestora tiind imbolnavirile mai 1nult Sdll ll'lai put in grave.
G este o boala acuta infcctocontagioasa cu dur<Mt de 1. i le. prin febra
in special tuse, stranut. Este produsa de un virus gripal de mai mult"l:: ro rmL'. Fstc fo<lrte contagioasiL
se raspande?te foare rapid determinand cpidemii intinsc in anotimpurik rcci. Transmiten::a bolii se
face direct pe cale aerogena de la omul bolnav Ia eel sanatos. Po<ll"td de intrare naso -
Incubatia dureaza l -3 zile. Debutul bolii estc brusc. cu febra. l"ri<;u<mc. durcri de cap. Scmnelc boli
dureaza 2-6 zile, timp in care bolnavul cste foarte obosit , cu dureri Ulp. acestea
dispi"trand treptat. De multe ori (Ia batrfmi Ia copii) creaza con1plica\ii bronho-pneumonii,
otite, meningite etc.)
F:linv :-""' - este detem1inatl de inhalan::a unor paniculc microscopicc (praf. nisip,
tum). Patnmderea accstora in plamani duce Ia fom1area de \esut conjunctiv in plam[mi. ceea cc afecteaza
capacitatca respiratorie poatc detennina aparitia canccrului. Particulelc de <)?best pot dctcnnina
aparitia cancerului pulmonar.
fn -:-u, J1 iii 10 1 - este o afeqiunc cronica determ i nat-1 dedi latarea alYeolelor pulmonare.
a caror putere de contraqie scade. determinand de inderca agerata a pliitnarulor. Cauzele care
determina o astfel de afeqiune sunt: bron?itele cronice, clcroze pulmonare. pn urn micoze etc. e
frecvent Ia varstnici , la pesoane care supun prm:ni i Ia pra olicitare uflatorii in ticla,
muzicantii care folosesc instrumente muzicale de ufla . oala s dezv Ita pr gre i . pe rna ura ce
scade suprafata pentru schimbul de gaze (ruperea alveolelor) nu mai furnt zeaza oxigen suficient
inimii ?i creiemlui ducand Ia aparitia starilor de irita 1htate i d pr ie. pectul bolna ului t
caracteristic: prezinta diticultati respiratorii ( dispnt. cu o e pirap prelungita in fi rmele
avansate bolnavul prezinta o cianoza a fctei. extn,m.ita ilor roeminarea v elor de la gat iar cutia
toracica este bombata. Boala are o evolutie de lun a durat ond\1 e catre insufici nt rdia a
progresiva, dispncea aparand Ia eel mai mic efort.
Phimfmii omulu1 corcspund respiratiei aerului cu presiune
atmosferica norrnala de 760 mm Hg -- presiune ce exista Ia pamantului. La altitudine presiunca
este mult mai redusa se constata aparitia raului de altitudine, caracterizat prin dureri de cap. ame\cli,
anorexic, somn agitat. Scaderea P0
2
arterial stimuleaza dilat.arca vaselor de sange din piamater. ccea
ce determina cre?terea tluxului sanguin a prcsiunii intTacr<1nienc. Aceste procese pot alterna c.u
vasoconstriqia cerebral a provocata de hipcrvent il I nivelul l\eolelor ajunge m i mult aer , i
astfel sangele este mai bine oxigcnat). De Ia 3000 m a par edeme pulmon care afi teaza re pira?a
provocand tuse febra. La peste 3000 5000 m apar dentele ere rale ara terizate prin tari de
confuziqi chiar halucinatii. La adancimi mari. sub apa pre iunea ere, te cu o atm era Ia e ar 10
m. La numai 60 m sub apa pe toraccle apa a o pre iune Lat de mare incit nu e te apabil
sa expire aerul cu presiune de suprafata (atmosfcdci de ac ea e te nevoie aparatura pe iaH\ d
respirat. Printre perturbarile patologicc de ventila1ic amintim: hipon'ntilotia, apne<'il de. sonu1.
hiperventilafia. Cauze de hipoventilatie sunt:afectarea reglfuii respiratiei prin traumatism cerebral, hipoxie
prelungitii, infarct sau hemoragie in trunchiul cerebral, afectarea sistemului neuro-muscular prin trauma-
tism cervical, poliomielitii, afectarea aparatului respirator prin accidente toracice, cifoscolioza.
Apneea de somn se ca intreruperea intermitentii a fluxului de aer la nivelul nasului si
gurii in timpul somnului. Se datoreazii obezitiitii ,consumului de alcool, sforiiitului, etc.
Hiperventilafia poate sii aparii datoritii pneumoniei, astmului insuficientei cardiace,
insuficientei bepatice anxietiitii, sau poate fi indusii de febrii, durere sau consumul de anumite medicamente.
So ne reommhiT
Fo marea urinei
Sediul propriu zis al formiirii urinei este nefronul (fig.
199) care extrage din sange substantele diiunii-toare
inutilizabile, elimi-nandu-le dizolvate intr-o cantitate variabilii
de lichid, numit urinii. Urina se formeazii prin trei mecanisme
(fig. 200): filtrarea glomerularii; reabsorbfia tubularii;
secrefia tubularii.
j hra.r c>u ;Ar,ttt.eftj lw'P este un proces fizic pasiv care
are loc la nivelul glomerulului Malpighi. Debitul sanguin
normal este de aproximativ 120 mllminut. In conditi bazale,
debitul sanguin renal reprezintii 20 % din debitul cardiac in
repa11s A ici endoteliul capilarelor glomerulare impreunii cu foita visceralii a capsulei Bowman,
formeaza o membrana ultrafiltranta (filtrul renal) cu pori de dimensiuni foarte mici, prin care tree toate
componentele plasmei sanguine, cu exceptia proteinelor.
Lichidul rezultat se filtrat glomerular sau urina primara este o plasma deproteinizatii.
In fiecare minut se formeaza 125 ml urina primara; astfel cain 24 ore, prin cei doi rinichi se filtreaza
180 litri de plasma. Fractia de filtare este procentul din debitul plasmatic renal care devine filtrat
glomerular. Daca debitul plasmatic
prin ambii rinichi este de 650 rnVminut,
iar de hi tul normal al filtriirii
glomerulare este de 125 mllminut,
atunci fractia de filtrare este de 20%.
Filtrarea glomerulara este
rezultatuljocului dintre doua foqe:
a. foqele favorabile filtrarii
- presiunea hidrostatica a
sangelui din capilarele glomerulare (70
mrnHg)
b. foqele opozante filtrarii:
- presiunea coloid-osomotica a
proteinelor plasmei (25 mrn Hg)
- presiunea hidrostatica a urinei
primare din capsula Bowman ( 15
mmHg)
I
I
I
I
I I
I I
I I
I I
J Filtrarea I
I

I
Reabsorbtia si secretia
tubulara
11' . \'Jecanisml'lr forma
Diferenta dintre presiunea hidrostaticii suma presiunilor opozante, reprezintii presiunea
efectivade filtrare: Per= Ph- P
0
= 70- (25 + 15) = 30
Debitul urinei primare depinde de miirimea presiunii efective de filtrare, iar acesta depinde de
marimea presiunii sangelui la nivelul capilarelor glomerulare. Cand presiunea hidrostaticii scade sub
40 mrn Hg, formarea urinei inceteaza, se instaleaza anuria. Cand presiunea hidrostatica are loc
debitului urinei primare.
Reabsorh(ia tubularlt este procesul prin care substantele utile organismului, continute in
ultrafiltratul glomerular, sunt transportate prin epiteliul tubului urinifer in sangele din capilarele
peritubulare.
Mecanismele absorbtiei suntpasive active.
Reabsorbfia pasivii e fac p baza legilor fizico-chimice ale difuziunii osmozei, d!n
compartimentul cu concentratie mare spre eel cu concentratie redusa, fiira consum de energie. In
acest fel sunt reabsorb trei constituienti: apa, ureea Cl- . Apa se reabsoarbe pasiv aproape pe toatii
lungimea tubului urinifer. La nivelul tubului contort proximal se reabsoarbe obligatoriu, independent
de actiunea hormonala, iar la nivelul tubului contort distal si a tubului co lector, reabsortia este facultativii , , ,
dependenta de actiuneaADH-ului.
Reabsorbfia activa se realizeaza contra unor gradiente de concentratie cu consum de energie
furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport activ au o capacitate limitatii pe unitatea de
timp. In acest mod se reabsorb: glucoza, aminoacizii, acidul uric, vitamine (B,
2
, C), fosfafi anorganici,
sulfafi ioni deNa+, K+, HCG-
3

Sarurile minerale, substantele organice vitaminele se reabsorb activ in cea mai mare parte la
nivelul tubului contort proximal. Ca urmare, se produce o concentrare mare a acestor substante in
capilarele peritubulare, determinand atractia osmoticii a apei care se deplaseazii pasiv din urina primara
in sange. Aceasta este reabsorbtia obligatorie a apei, in urma ciireia, volumul urinei primare se reduce
cu 85 %. Restul reabsorbtiei de saruri se petrece Ia nivelul ansei Henle a tubului contort distal.
Reabsorbtia ultimelor 14 procente din apa filtratii la nivelul glomeruli lor este facultativa are loc Ia
nivelul tubilor colectori in functie de prezenta sau absentaADH-ului. Daca acest hormon este prezent,
apa se reabsoarbe urina se concentreaza volumulla 1% din filtratul glomerular. Dadi
hormonul antidiuretic reabsorbtia facultativa a apei nu are loc. Se va elimina urina diluata, in
cantitate mare, de 20 de litri in 24 ore ( 14% din filtrat). Aceasta stare patologica se "diabet
insipid''. Ionii de Ca+ se reabsorb sub actiunea parathormonului care diminueaza in timp
reabsorbtia fosfatilor. Ca urmare a reabsorbtiei tubulare urina primara sufera a tat o modificare cantitativa
( debitul ei scade de la 180 lla I ,8 1/24 ore) cat calitativa ( compozitia chimica devine foarte diferita
de a plasmei filtrate). Aceasta este urina definitiva sau finala.
S, a..-fit: tubu!arii - este procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite substante
din capilarele peritubulare, in lumenul tubului.
Secretia activa. La nivelul tubilor contorti distali se secreta activ unele substante toxice ( amoniac,
creatinina) unii ioni (K+, H+) o serie de substante straine introduse in organism (medicamente,
coloranti)
Secretia pas iva implica transportul unor constituenti, in sensul gradientilor de concentratie
de aceea nu necesita consum energetic . Acest mecanism intervine in secretia unor baze si acizi slabi.
Secretia de amoniac contribuie atat la detoxifierea organismului, la acidozei.
Amoniacul se elimina impreuna cu union de hidrogen sub forma de amoniu (NH/).
Secretia tubulara completeaza compozitia urinei finale. Sintetic, procesul de formare a urinei
Ia nivelul componentelor nefronului prezinta urmatorii parametri:
Substanta Filtrarea Reabsorbtia Secretia Excretia
'
.
Na"'(mEq)

26000 25850 - 150 99,4
K,.(mEq)
- - 600
,L
560 50 90 93,3
cr (mEq)
,..,
18000 17850 - 150 99,2
HC03
-=
4900 4900 0 100 -
Uree(mmol)
I 1-
870 - l!_ 460 - 410 53
l - .-
CreatininA (mmol) 12 1 1 12 - I
Acid uric (mmol) 50
i l
49 4 5 98
-
GlucozA (mmol)

800 800 - 0 100
ApA (l)
'
180 178,5 - 1,5 99.4
.'!'Oil
Retineti !
r
Rinichiul asigunl, pe langli functia de excretie a urinei, mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.
APLICJ!\ Til

1. din cck doua ('Oinam
Nefronul- alcdtuire Caracteristici
A. Capsula Bowman 1. Se formeazl capilarizarea arterio1ei aferente
B. Glomerulul renal 2. Tub incollcit, in apropiere de capsula Bowman
C. Tubul contort proximal 3. Are forma unei cupe cu peretii dubli
D. Ansa Henle 4. Cuprinde douA ramuri unite printr-o buclA
E. Tubul contort distal S. Ultimul segmental nefronului
Apa Reabsorbtie
1. La nivelul tubilor contorp distali colectori
A. Reabsorbtie obligatorie 2. Nu se produce in lipsa ADH
B. Reabsorbpe facultativA 3. la nivelul tubului contort proximal
4. Se realizeazl independent de actiunea hormonal!
. ..
2. E \ JdlntJalJ aflrmatulc conctt
1. Urina primarii nu contine electroliti, deoarece ultrafiltratul glomerular este o plasma deproteinizatii.
2. Glucoza din urina nonnalii, deoarece la nivelul nefronului cantitatea de glucozii secretatii este egalii cu
cea absorbitii.
Compozlfia cblmici fl ellmlnarea urinel
Sa ne reamintim !
Rolul rinichiulut in ftzw
lo<.ria generala a organismulut
e.;te de a epura de a mentne
compozitJa chimica
prorrietqile fince ale mediu
lut mtern homeosla;tia I a
mvdul r;nichmlut o.;e elimina
rezultate din metabo-
h ;;mu: general precum 'i mcle
sub.:;tante stnime piitrun-;e in
orgatli'>Pl
Dintr-un lichid cu o anumita compozitie- plasma, rinichiul
elaboreaza un alt lichid- urina, in care unele substante din sange
nu tree deloc, in timp ce altele apar in concentratie diferita de cele
plasmatice. Urina contine: 95 % apa; 5% substante dizolvate din
care: 2% saruri minerale- cloruri, sulfati, fosfati, carbonati si 3 %
' ' ' '
substante organice - de dezasimilare ai protidelor: uree,
acid uric, creatinina. Urmariti tabelul urmator si evidentiati
' ' ' '
diferentele intre plasma sanguina urina, privind principalele
componente.
s co Pluml mg;. Urini mge;.
ProteiDe 7000 -
Dupa cum se vede, in urina
nu tree substantele necesare -
proteine, glucoza, in timp ce
substantele inutile apar in
concentratii mult mai crescute
Glucozl
Na.,.
cr
K
Uree
Acid uric
100
-
340 350
370 600
20 150
27 1800
4 67
'
decat in plasma (uree, acid uric, creatinina).
Creatininl I 113
In urina normala concentratia acestor componente este aproximativ stabila sau, mai exact,
variaza intre anumite limite, in afara carora sunt domeniile patologice. Din aceasta cauza
compozitiei urinei prezinta importanta practica pentru diagnosticarea diferitelor afectiuni. Pentru aceasta
puteti realiza urmatoarele activitati:
1. g/ucozei
In urina normala nu se gaseste glucoza.
In unele cazuri patologice de glucoza eliminata pe cale renala poate fi destul de
mare, cum se intampla in boala numita "diabet zaharat"
Dacii nu poate fi procurata urina patologica de la un laborator de analize, aceasta se poate
prepara artificial prin adaugarea a 1 g de glucoza la 1 1 de urina normala .
inciUziti 5 ml de urina normaHi pana la fierbere, dupii care adaugati reactiv Fehling.Dacii
apare un precipitat inseamna cii in urinii este prezentii glucoza. Dacii amestecul
piistreazii culoarea albastra nu exist! glucoza in urinii.
2. Eviden{ierea substan{elor proteice
Urina normala nu contine substante proteice decat oarecare urme rezultate din degradarea
unor celule epite1iale descuamate de pe traiectu1 cailor urinare. In unele,cazuri patologice, in care
starea fiziologica a nefronilor este afectata, exista posibilitatea sa apara in urina cantitati remarcabile
de roteine provenind din mediul intern.
In lipsa unei urine patologice, con?nand albumin!, se poate prepara una prin adiugarea a 2-
3 ml dintr-o solutie de albumin! la 100 ml de urinii normala. Solutia de albumina poate fi
preparata dintr-un de ou proaspiit batut cu 50 ml apa.
Luati o proba de urina de 100 ml intr-o eprubeta. Controlati reactia sa cu hartie de tumesol.
Daca este alcalina se procedeaza la acidu1area ei cu putin acid azotic.
177
3.
Intr-un pahar Berzelius tratati 25 ml de urina cu lapte de var, agitati repede cu o bagheta de
sticla apoi acoperiti imediat cu un geam de sticla, de care adera o de hartie de turnesol.
Ce observati?
'
Hartia de turnesol capata culoare albastra, c urmare a actiunii vaporilor de amoniac care e
degajeaza din amestecul de urina cu laptele de var.
Eliminarea urinei- Micfiunea

Volumul de urina produsii de rinichi in 24 de ore de diurezii are o valoare medie de
1 ,8litri. La nivelul papilelor renale, urina se aduna in calice bazinet, iar de aici prin peristaltice
este transportatii in lungul ureterelor spre vezica urinarii.
Vezica urinara este un organ cavitar mu cular in care se acumuleazii urina intre mictiuni.
Urinade carcata injeturi prin cele doua orificii ureterale, nu poate reflua in uretere, din cauzii
acestea au un traiect obli in peretele vezical , i nici nu se poate scurge prin uretra deoarece co lui
vezical este prevazut cu doua sfinctere -unuJ neted cu contracpi involuntare si celalalt triat cu contra pi
voluntare. Peretii vezicii con tin fibre musculare netede a caror stare de contractie variaza in funcpe de
continutul de urina. Olnd vezica este goalii, sunt contractap, iar peretU lipip ac din vezica o
c1-vitate virtual a cu presiunea intre zero 10 em colanii de apa. Pe masura ce urina a umuJeaza in
vezicii, peretii acesteia se relaxeazii progresiv miirindu-i capacitatea. Ea are proprietatea de mari
ctlpacitatea in timpul umplerii rarii modificari importante ale tensiunii peretilor ale presiunii
it1travezicale, proprietate denumitii plasticitate.
Plasticitatea are o limitii. La marl ale volwnului urinei din vezica, peretii acesteia nu se
n'Jai destin d. presiunea interioara creste brusc se declan. eaza reflexul de mictiune fig. 20 I).
Ace t reflex te initiat la niveluJ rec ptorilor de presiune ituati 1n peret]i vezicii urinare.
Stimulii nervo i, genera!] de bar receptori se transmit pe ciii aferente senzitive spre centrii
micpuni i din madu a acrala- oamele laterale
2
- S
4
spre scoarta cerebralii provocand senzatia
de necesitate.
La nivelul miiduvei sacrale se afla centrii vegetativi parasimpatici care emit comanda de
eliminare a urinei ce pleacii pe ciiile eferente ale nervi lor pelvici determinii contractia
pe:retilor vezicii relaxarea sfincterului uretral intern. In timp , pe ciii descendente este
comandatii voluntar relaxarea sfincterului vezical extern se realizeazii mictiunea.Dacii in momentul
aparitiei senzatiei de necesitate, conditiile de ambiantii nu permit evacuarea vezicii urinare. mictiunea
poate fi impiedicatii prin contractia sfincterului uretral
L,
extern care este un muschi striat voluntar.
In acela i limp loc o reJaxare uplimentara a
s, f vezicii urinare, ub ac{.iunea centrilor impatici din
maduva 1ombara care comandii relaxarea
netezi ai peretului contractia sfincterului uretral intern,
determinand o sciidere a presiunii din vezica sistarea
pentru un timp a senzatiei.
Vezica urinara poate acumula paoa la 6 m1 de
w1na. dupa care e produce chiar , i impotri va
vointei. In mod n rmal muJ are 4-6 mictiuni in24 ore.
i'n timpul n ptii m.ictiunile unt ab au mai rare
ca ziua.
Retineti I
, ,
. Formarea urinii in tubii uriniferi se diureza. . ...
1
.
omul saniitos adult in 24 ore aproximativ 1,5 1 urma, m condttn e une1
Existii variatii ale cantitiitii de urina: in de
munca, starea organismului, temperatura mediului: ( -+ po mne, sea er '
incetarea -+ anurie)
Til
'
1. ( akula!i cantitatea maxima de apa f11trata glomerular pe ora.
2. Evidentiati corccte: l a
a) Urina nu contine electroliti, deoarece ultrafiltratul glomerural este o p asm
deproteinizata. " 24
b) Urina finala reprezinta 1,5 1/24 ore deoarece omul are 4-6 mtcttunl m ore.
Notlunl elementare de lpeni f1
patologle a slstemulul ezcretor
. Tb 1 lui atata vreme cat functioneaza normal
/: .\' rl'lia rena/a poate mentme echt 1 ru orgamsmu . lb . i caror cauze se
eel utin 700 000 de nefroni. Daca numiirul nefronilor scade apar tu uran a e
P. . 1 d filtr de absorbtle.
exphca pnn alterarea funct1d1 or e 1 are stuaulburari sunt: germenii infectiosi- stafilococi, streptococi,
F Ctorl1 care pot pro uce asemenea , '
1

a 1 1 1 nefronilor substante e toxzce -m
colibacili, etc. care, in sange, pot mfllamatn De functiile rinichilor
1 H CO . sulfamidele cafeaua con 1mente e, arsun e '
1
si
2
cte unele deoarece functio?area lor este coordonata hormona .
Hthurl Jwlllttiprevenireu 'iUferinte/oraparatulut excretor . b' " la
asanarea tuturor focarelor de infectie de la care ar putea .sa se
nivelul rinichilor. Astfel sunt importante tratarea infecti.ilor, am1gdalelor, m se g
permanente de microbi, a renali;
- consumarea de hch1de ( ceamn, Siropun, e . . . d t t. e
- impiedicarea piitrunderii in a substantelor toxice pnn aphcarea de masun e pro ec ,1
la nivelul sursei de d.e lrorp;rin efectuarea de examene clinice bacteriologice
- controlul penod1c al functiOnam nmc 1 o ,
ale urinei . . t determina diferite afectiuni Ia nivelul rinichilor tractului
Nerespectarea acestor masun poa e ,
urinar.
17Q
- este o inflamatie a mucoasei vezicii urinare. Atunci dind inflamatia cuprinde intregul
perete vezical se pancistitii, iar inflamatia tesutului perivezical,pericistitii. Cistita este destul
de frecventa reprezinta complicatia infeqioasa a unei boli subvezicale (adenom de prostata, sticturi
uretrale, vulvo-vaginite ), a unei boli vezicale (tumoare vezicala, calculi) sau infectarea supravezicala
(pielonefrite netuberculoase sau tuberculoase ). Clinic, cistita se manifesta prin miqiuni frecvente,
dureri la mictiune urina tulbure, uneori se adauga hematurie, greutate in mictiune senzatii permanente
de mictiune. temperatura nu este ridicata. Se recomanda ca bolnavul sa se adreseze medicului
specialist.
- este o boala renala caracterizata prin edeme prezenta masiva de albumina in urina
( 5-l 0 g% mai mult). Se constata in sange scad ere a proteinelor colesterolului.
- este o afeqiune inflamatoare renala. Poate fi difuza atunci cand majoritatea
glomerulilor renali sunt inflamati. Glomerulonefrita difuzii se manifesta prin prezenta de sange in
urina (hematurie ), edeme hipertensiune arteriala. Ea este prod usa prin infectia cu un streptococ,
stafilococ sau pneumococ. Boala se caracterizeaza prin dureri lombare, astenie, cefalee. Se constata
prezenta edemului, mai intai la fata pleoape, apoi se poate generaliza ajungand Ia edem cerebral, cu
convulsii manifestari nervoase. Datorita hipertensiunii crescute se produce insuficienta inimii, cu
dispnee chiar cu edem pulmonar acut. Urina este redusa cantitativ prezentand sange in compozitie.
Se impune control medical de specialitate.
'r d 1 I,} - este un sindrom caracterizat prin incetarea brusca completa (IRA) sau
aproape completa (IRC) a functiilor rinichiului (nu se mai produce urina). IRA survine in intoxicatii,
infectii (avort provocat), stari de cu pierderi mari de lichide reducerea debitului renal (coma
diabetica, diaree prelungita, hemoragii) se traduce prin anemie. Inst{/icien{a rena/a cronidi este
rezultatul unei boli care distruge progresiv tesutul renal. Persoanele cu IRC nu pot supravietui
independent, au nevoie de hemodializa sau transplant renal.
Hemodializa (filtrarea sangelui de finali de metabolism) se realizeaza cu ajutorul
aparatului de hemodializii (rinichiul superficial).
METABOLIS OL
Metabolismul intermediar
Metabolismul se manifesta in doua directii contrarii.
- una care duce la sinteza de substante complexe macromoleculare proprii organismului, cu
consum de energie, cunoscuta sub denumirea de asimilafie sau anabolism.
Glicogen +----- GlucozA +-- Glicogen
Trigliceride +-- Acizi grasi .__Trigliceride
Proteine +----- Aminoacizi +-- Proteins
-alta care duce la degradarea substantelor complexe
in substante simple, cu eliberare de energie, proces cunoscut
sub denumirea de dezasimilafie sau catabolism.
Procesele de asimilatie dezasimilatie se
simultan, sunt catalizate enzimatic, se conditioneaza reciproc
(fig. 202). intre ele se un echilibru dinamic,
preponderand unul sau celiilalt, in functie de varsta de
starea organismului.
Metabolismul prezinta doua aspecte: metabolismul
intermediar sau al substantelor metabolismul energetic.
. .. reprezinta totalitatea proceselor Ia nivel
celular reprezentate de: primirea nutrimentelor absorbiti la nivelul t_ubulm smteza
in substante organice proprii organismului; degradarea unor substante orgamce celulare pana Ia
finali cu eliberare de energie.
II - .' i . 'f'
1 bol 1 n\J; r/; 1 i' l t?T'n J. fl t !g ,. a/ r?i t.l tt.ifst ( Jl
organice complexe, indeplinesc roluri in organism: _
_ rol energetic _ reprezinta combustibilul preferential al tuturor ?entru c_a sc
oxideaza total pana la finali -HcO

net?_xici ce pot fi ehmmati dm orgamsm.

Prin oxidarea completa a 1 g de glucoza se elimina 4,1 calom. . . .
_ raJ plastic. structural- intra in alcatuirea unor -ex.
_ rol functional_ intra in compozitia chimica a ac1zilor nucleici unor enz1me.
Amintqi-va
transformarile glucidelor
alimentare la nivelul
tubului digestiv!
=
Ce enzime
determina
transformarile
chimice ale
glucide lor?
Prin absorbtia
intestinala,
monozaharidele- pentoze
si hexoze (glucoza,
fructoza, manoza) tree in
sange pe calea venei
porte ajung la ticat.
Ficatuljoaca un rol
important in metabolismul \
interme-diar al glucidelor.
El reprezinta furnizorul
permanent al sangelui in
glucoza a carui
concentratie-glicemia- se I
men tine astfel cons-tanta- 1
70 - 100 mg glucoza la
100 ml sange.
Metabolismul
intermediar al glucide-lor I
presupune o serie de
procese precum (fig. 203).
Glicogenogeneza:
LIPOGENEZA
DIN GLUCOZA iN EXCES
GLICEMIA
CONCENTRATIA SANGVINA NORMALA
= 70. 110 MG/100 ml
LEGATURA DINTRE REEZERVORUL GLUCIDIC
$1 TESUTURILE CONSUMATOARE
ECHILIBRUL DINAMIC iNTRE CANTITATEA
DE GLUCOZA ELIBERATA DE FICAT iN
CIRCULATIA SISTEMICA $1 CANTITATEA
UTLIZATA DE TESUTURI PENTRU DIFE
RITELE LOR ACTIVITATI ,
GLICOGENOGEN ARDEREA GLUCOZEI
EXTRAHEPATICA
TESUTURILE
CONSUMATOARE
DEGLUCOZA
(iN SPECIAL iN MU$CHI) ANAEROBA AEROBA
la nivelul ficatului dar a I


1 8 1
este transformata in glicogen, un polimer care reprezinta forma de depozit a glucozei.
Gllcogenoliza: degradarea ( depolimerizarea) glicogenului hepatic sau muscular cu eliberare de
glucoza, in cazul scaderii nivelului de glucoza din sange.
. sinteza de glucoza Ia nivelul ficatului din neglucidici -acizi grasi,
m cazul in care glicemia scade, fie ca urmare a aportului scazut de glucoza, a
utihzam e1 e ces1ve.
in depunerea acestora sub forma de lipide de
rezerva l?.tesutul adtpos, m sttuatta m care cantltatea de glucoza este crescuta peste posibilitatile celulei
de a o utlhza. '
Oxidarea tisulara a glucozei se realizeaza in doua etape succesive:
- anaerobioza are loc desfacerea moleculei de glucoza in doua
de actd care, m htpoxte, se transforma in acid lactic. Degradarea anaeroba fumizeaza
0
cantltate de energte suficienta pentru sinteza a doua Iegaturi de ATP.
- glicoliza aeroba: in conditii de aerobioza are loc transformarea glucozei in acetil coenzima A
care este degradat pe calea ciclului Krebs pana Ia H
2
0, C0
2
- cu eliberare de energie suficienta
182
sinteza a 3 8 legaturi
macroergice ATP.
2. H etaholisluul
imarmediar a/lipide/or
Lipidele reprezinta
un grup heterogen de
substante organice,din
punct de vedere chimic,
fiind esteri ai acizilor grasi-
lanturi lungi de atomi de
carbon - cu un alcool -
glicerol sau colesterol.
Lipidele pot fi:
simple reprezentate de
gliceride: monogliceride,
digliceride, trigliceride
(TG) steride sau
complexe- fosfolipide.
Dupa ce sunt
absorbite, lipidele pot
ajunge in tesutul adipos, in
ficat alte celule, avand
: urmatoarele roluri:
' rol energetic-
reprezinta o sursa
importanta de energie pe
care o elibereaza prin
oxidare. Prin arderea unui
gram de lipide se obtin 9,3
calorii.
numarul de calorii eliberate prin arderea lipidelor este mai mare decat in cazul glucidelor,
prezenta corpilor cetonici rezultati, face din lipide material energetic la care organismul apeleaza
numai cand consumul energetic este mare de durata.
- rol plastic- intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane. F ormeaza depozite adipoase
dispuse subcutanat -stratul izolator ce diminueaza pierderile de cal dura, in jurul unor organe -ochi,
rinichi- aparand aceste organe de traumele mecanice.
- rol functional: colesterolul este precursorul hormonilor glucocorticoizi, mineralocorticoizi
cat si ai hormonilor sexuali.
' - rol metabolic: fosfolipidele sunt constituenti celulari abundenti in anumite tesuturi -sistem
nervos, ficat, splina.
Intreaga cantitate de lipide din sange reprezinta lipemia are valori cuprinse intre 400 -
800mg/1 00 ml sange.Metabolismul intermediar allipidelor include reactiile de lipolizii (degradare)
de lipogenezii (sinteza) (fig. 204).
Lipoliza- trigliceridele sub actiuna lipazei se degradeaza in:
- glicerol care se transforma in glicerolfosfat;
- acizi care sunt degradati prin
2
oxidare in corpi cetonici sau,sub influenta unor enzime
mitocondriale, in H
2
0, C0
2
, energie.
Lipogeneza - are Ioc in special in ficat in tesutul adipos Lipidele sunt sintetizate din acizi
grasi si glicerol putand fi cup late cu alte lipide in ficat cu proteinele alcatuind lipoproteinele- forma
majo;a de transport a lipidelor din plasma. Aportul alimentar de lipide glucide peste cantitatile
necesare asigurarii substratului
energetic necesar funqionarii
organismului, favorizeaza
lipogeneza depunerea de lipide
in tesutul adipos.
3. \lctaboliswu!
i 11 term edia r protidic
Proteinele detin roluri de
maxima importanta in organism:
- rol structural:fiecare tesut
este caracterizat printr-un anumit
tip structural de proteina care intra
in alcatuirea citoplasmei,
membranei celulare,etc.
- rol functional: proteinele au
multiple roluri funqionale:
biocatalizatori- enzime hormonii
proteici; transport de gaze-hemo-
globina; aparare antimicrobiana -
anticorpi; coagularea sangelui -
factorii plasmatici ai coagularii,
protrombina, fibrinoge-nul,
plasmina; contractia musculara -
actina, miozina; fotoreceptia -
rodopsina, iodopsina; controlul
tensiunii arte-riale - remna,
angioten-sina;
AMINOACIZI
(FOND METABOLIC COWN
ORIGINE
TISIJLARA
OXIOATIVA ORGAIIIISM :
ORIGINE
AUMENTARA
ALBUMIE PLASMATICE
FACTOR! AI COAGULARII
(sANGE)
AITICORPI
EIZIII'E

AMINOACIZII SUNT EXTRA$1 $1 UTILIZATI DE TESATURI PENTRU :
a) SINTEZA DE PROTEINE CU ROL
STRUCTURAL ._j 4 FUNCTIONAL
ULTRASTRUCTURA HORMONI PROTEICI
b) CA SUBSTRAT ENERGETIC CAND
DEPOZITELE DE GLICOGEN $1
LIPIDE SUNT EPUIZATE
CELULARA 1 g --. 4,1 kcal
SUBSTANTA OSEINA PROTEINE
FUNDAMENTALA'+ CONDRINA JHEPATICA
DEZAMINARE OXIDATIVA <..11suRALA
CATABOLIZAREA AMINOACIZILOR PRIN
DECARBOXILARE (iN COLON)

183
F/>ZA J
AEROIIA )
GALEA
RESPIRATORIE
r
CITOCROMI =;,! Q2-
controlul eritropo-iezei
- eritropoietina, corti-
zolul; transmiterea
influxului nervos -
mediatorii chimici
'
mentinerea echilibrului
acido - bazic - sisteme
tampon; memoria,
invatarea - proteine
neuronale.
- rol energetic-
proteinele sunt utilizate
ca material energetic
indeosebi in carentele
alimentare - arderea' a 1
g proteine fumizeaza
4,1 calorii. Concen-
tratia normala a ami-
noacizilor in sange este
de 35 - 65 mg/1 OOml
sange.
Aminoacizii
rezultati din digestia
proteinelor alimentare
Ia nivelul tubului di-
gestiv ajung prin sange
Ia ficat si Ia toate tesu-
turile celulele
nismului. Atat Ia ni-
velul ficatului cat si al
diferitelor celule
noacizii pot fi implicati
in procese
. t b 1 . sinteze de proteine cat
ca:
0
P
1
de decarboxilare. Urmiirind fig. 205 veti descoperi
ans orman a e ammoacizilor Ia mvelul organismului.
I
, :?st separat, cele trei tipuri de metabolisme sunt in stransa legatura dato
nodunlor metabohce comune (fig. 206). n a
Til
Studia.!i prezentate constatafi legaturile existente intre cele trei tipu. d
metabohsme mtermediare. n e
Metabolismul ener1etic
\llt.dndi mul
utilizarea energiei necesarii activitii{ii
organismului.
Energia-provine din oxidarea glucide lor, lipide lor,
proteinelor se inmagazineaza inATP PC de unde se
elibereaza treptat, fiind utilizata ulterior sub forma de:
energie mecanica-contractia musculara; electrica -
transmiterea nervoasa; chimica -secretie, excretie;
calorica, etc. (fig. 207)
Metabolismul energetic se exprima in
calorii.Cantitatea de
Contractie Diviziune
celulara
Biosinteze
Sa ne reamintim !
Orcnmsrru: are 111:.\0H. pentru 1ntrctmer..:a
'iett de o Mac caPt it 1te de er erg t
\ltr.!ntde- pnn L .. toni nutntiv 1 pe 11
cot tit de .ndt .. 1 al p.a-,tH.: ..:;.rt:
gerere tza l dulc 1. i'entrL proc t''mlc e l est ere
sau pcntru retc>een:a tt.>sutunlor dt<:truse dar .n
aceta<>. trrr p Jhmentele a:ngura preducerea
m1a d'- energ1t

Potential de Eliberare
celulare actiune
de caldura
energie eliberata de
organism prin procese
catabolice este egala cu
energia eliberata prin
arderea substantelor in
bomba calorimetrica: 1 g
glucide= 4, 1 calorii ; 1 g
lipide = 9,3 calorii ; 1 g
proteine = 4,1 calorii.
Determinarea cantitatii de cal dura produsa in organism se realizeaza prin:
- calorimetrie directii- in instalatii speciale denumite calorimetre;
- calorimetrie indirecta prin determinarea pe o perioada de timp a consumului de oxigen
eliminarii de dioxid de carbon ,adica prin determinarea coeficientului respirator a ciirui valoare variaza
in funqie de substanta catabolizata (fig. 208).
Cheltuielile energetice ale organismulu
in conditii de repaus sau de activitate pot fi
a. Hin ime - reprezentand metabolism
sau de intretinere-consumul energetic m
i sunt diferite r
C0
2
gluoJde =1
J:
ul baza/ (MB)
=- rotelne QR=O,
0
m1m necesar
mentinerii functiilor vi tale;
- se determina prin calorimetric indirec
de repaus fizic, psihic, alimentar la
temperatura de con fort;
Hi, in conditii
Nou nascut
1 an
I
II e Q
- 7

I F1g 20S Coeticientul respirator
55 kcal/ m
2
lh
30 kcal/m
1
/h
- consumul de oxigen se masoara cu femei 1300 kcal/24 h = 0 95kcal/ kRih
spirometrul pe o perioada de timp de 5-10
minute;
- se exprima in calorii/m
2
/ora.
Echivalentul caloric al 0
1
=4,82 kcal
barbati 1600 k cal/24 h = 1 k cal-kJP:-h
F;g. ::. no \ Jlorii medii ale metabolismului
reprezinta cantitatea de energie eliberata pn n M.B. 40 kcal/h
Sedentarism 50kcal/h
consumul unui litru de oxigen.
al Activitati fizice usoare 50-90 kcal/h
tc. Activitati fizice moderate 90-140 kcal/h
1h
Valoarea medie a metabolismului baz
variaza in functie de varsta sex, greutate, e
fiind estimata Ia aproximativ 1500 kcal./24 o
(fig. 209) Deviatiile cuprinse intre + 15 -
re
Efort fizic intens peste 140 kcallh

'
15
se afla in limitele normale.
Fi g. 0 \ ale mctabolismului ent'rl,!elk
Substanta Glucide
%din ratia
60-65%
necesara
Necesar/kg. corp
6g/kg
Necesar total
380-400g
/24 h
Calorii/gram
4,1 kcal/g
Lipide
15-35%
1g/kg
30-110g
/?4h
9,1 kcal/g
Proteine
12,5%
1 ,4g/kg
100g/24h
4,1 kcal/g
Valoarea metabolismului
bazal este influentata de (fig. 21 0):
-factori fiziologici: varsta,
sex, starea de activitate, indigestia
de alimente, temperatura
N, rnl :til111 ubtan1 tll"g:lni i rut fa ali I
In
- factori patologici: -
hiperfunctia hipofizei, tiroidei
medulosuprarenalei due la
MB iar hipofunctia
tiroidiana duce la scaderea MB.
h. Haximc - in conditii de
activitate.Activitatea musculara mult consumul energetic iar activitatea psihica produce
energetice doar de 3%.Consumul de energie ajunge Ia 3000-6000 kcal/24 ore. Pentru mentinerea
organismului in stare de echilibru metabolic este necesar ca alimentatia sa aduca zilnic de
calorii echivalenta cu consumul energetic (fig. 211 ). Daca alimentatia realizeaza un aport caloric
inferior consumului energetic, bilantul energetic al organismului devine negativ se utilizeaza
substantele de rezerva (glicogen, lipide) chiar proteine structurale. Cand aportul caloric alimentar
necesitatile energetice, plusul se depune sub forma de rezerve lipidice.
Retineti !
I I
Energia este utilizatii de organism atat pentru mentinerea procesetor vi tale, dar pentru a permite realizarea
unor reactii cu caracter adoptativ ale principalelor sisteme functionale ale organismului.
Til
'
I. 0 persoanii de 35 de ani, greutate 85 kg, iniilpime 188cm, suprafata corpului aproximativ 2m2, ar trebui sii
aibii un MB = 1500 Kcal. La proba determiniirii MB, a consumat dintr-un spirometru 60.000 cm3 02 timp de 5
minute. .. n , H dt\ iatLI f !a dt \ t oar a' an< ard:
a)+0,3%; b)+l5,7%, c)O;d)-2,9%; e)+ll%
2 "t' dau urmiHoare c a ime t me:
J. \lul.litl.-arca mdatwlhmului bazal 't pro-
dun
1:38g lipide, 25g glucide, 3llg proteine
2:500g glucide, IOOg proteine, 58g lipide
3:92g lipide, 423g glucide, IOOg proteine
4:70g proteine, 406g glucide, 180g lipide
A. hipertiroidism
B. ingestie de alimente
C . efort fizic
Care este ratia corectii pentru un adult normoponderal de 40
de ani, care necesitii circa 3000 caloriilzi pentru piistra
echilibrul metabolic ponderal.
D. toate
E. nici una
Nutrimentele si ratia alimentari
' '
Sa ne reaminfim !
1:'..._11tlfl fL,i .. t,:nj L.: -,.!f; lull d
ll]nuJ t :h(' tt
pnn Ju. \,.; ,..J ..i:l
n .. d \mintiti-\ a rulunle .. !1)\tantt'lor
or:.;auict 111 tllg:mi'\m!
186
Cantitatea de substante alimentare utilizate de organism
in 24 ore trebuie sa fie egala cu cheltuielile de energie zilnice
ale acestuia. Diferitele componente alimentare indeosebi
glucidele, lipidele proteinele indeplinesc multiple roluri in
orgamsm.
Din punct de vedere energetic, alimentele cu un continut
ridicat de glucide sau lipide au rol important in furnizarea
energiei necesare organismului, fiind considerate alimente
energetice. Alimentele cu un continut ridicat de proteine au in
primul rand rol plastic dar nu trebuie neglijata nici valoarea lor
energetica. Valoarea energetica a fiecarui aliment este strans legata
de compozitia sa chimica (fig.212).
Hrana omului trebuie sa cuprinda alimente diferite in
cantitati suficiente, astfel incat sa furnizeze energia de care are
nevoie organismul.
Proporfia alimentelor necesare pentru 24 de ore
aldituieste ceea ce numim ratia alimentara. Ratia alimentara
' ' '
trebuie astfel alcatuita incat sa corespunda cantitativ calitativ
necesitatilor energetice ale organismului.
La om, o alimentatie rationala, nu inseamna asigurarea
Ali mente
unt
ciocolata
zahar
carne de pore
carne de vaca
cartofi
varza
senzatiei de plenitudine gastrica printr-un aport excesiv neselectiv de alimente.
0 alimentatie corespunzatoare presupune:
Kcal/100
770
610
400
340
320
70
30
1 un aport alimentar in concordanta cu nevoile organismului, diferentiate in functie de varsta,
de tipul activitatii depuse, de anotimp, de conditiile climaterice etc;
1 sa asigure organismului:
- suportul energetic pentru existenta ( substante energetice)
- elementele necesare crearii unor structuri noi, ori refacerii celor uzate (substante plastice)
- biocatalizatorii de provenienta exogena ( saruri minerale, vitamine) care nu pot fi sintetizati in
orgamsm
Nevoile energetice ale organismului se pot stabili in functie de cantitatea de energie consumata
la efectuarea muncii prestate in conditiile respective. Pentru nevoile energetice, ratia alimentara se
intocmeste tinandu-se seama de natura muncii, prin adaugarea, la cantitatea de alimente care reprezinta
, '
minimum de energie necesara organismului in repaus
(metabolismul bazal = 1 500 kcal) a unei cantitati de alimente Kj
necesare sa acopere nevoia de calorii pentru efortul depus in
plus.
Nevoile plastice (de protide) se stabilesc prin metoda
bilantului azotului .
Echilibrul azotat se pune in evidenta prin faptul ca azotul
urinar (singura forma sub care sunt eliminati azotati)
este in cantitate apropiata de cea a azotului ingerat prin alimente.
In cazul in care cantitatea de azot urinara este superioara
aportului, echilibrul azotat este pozitiv, iar in cazul in care
cantitatea de azot din urina este inferioara aportului, echilibrul
azotat este negativ.
Nevoile catalitice (de vitamine) se stabilesc prin probe
chimice, examene radiografice, etc.
In general, o ratie alimentara, Ia un efort moderat trebuie
sa contina 60% glucide, 25 % lipide, 15 % protide la care se
adauga vitamine, saruri minerale apa (fig. 213)
La copii (in perioada de sunt necesare 300 -
500 g de glucide, 2-3 g/ kilocorp lipide 3,5 g/kcorp de protide.
850
4 8 1216 20 24
2 61014182226
Varsta in ani
00
300
200
Adultii au nevoie de 500-600 g de glucide in efort in tens obositor, 110-160 g lipide 2 g/
kilocorp de proteine
Batranii, din cauza metabolismului scazut au nevoie de o cantitate mai redusa: 200 - 300 g
glucide, 0,6-0,9g/kilocorp de lipide iar cantitatea de protide este foarte mica.
F emeile gravide au nevoie de o cantitate de protide ( substante formatore) mai mare.
In timpul iemii cantitatea de lipide trebuie sporita redusa vara.
Exemple de ratii alimentare:
1. Ratia alimentara pentru un adult care nu realizeaza un efort fizic important:
Componente alirnentare Total
Protide . ........ . 70g 4,1 calx 70 = 287calorii
Lipide ............... 70 g 9,3 cal x 70 = 651 calorii 2578
Glucide ............ :ro: - .400 g 4, 1 cal x 400 = 1640 calorii
...... ..... .. 2,5 I
Sii.ruri mineral e ........ 20 g .9:::?
Vitamine
2. Ratia alimentara pentru un adult care realizeaza activitati fizice intense:
Cornponente alirnentare
Protide . ,. ....... ... IOOg 4,1 calx 100 = 410 calorii
Lipide ..... . . .. 150 g 9,3 calx 150= 1395 ca1orii 5085
Glucide .......... ,.., .. .. 800 g 4,1 cal x 800 = 3280 calorii
In compozitia chimica a alimentelor, un loc de seama il ocupa substantele numite vitamine.
Vitaminele sunt substante organice absolut necesare organismului fiind, alaturi de enzime
hormoni, biocatalizatori. nevoile zilnice de vitamine sunt foarte mici, lipsa lor mai indelungata
din ratia alimentara provoaca stari grave, cunoscute sub numele de avitaminoze.
Vitaminele se sintetizeaza numai in plantele verzi; exceptie fac: vitamina D, care se sintetizeaza,
in anumite conditii, in organismul omului vitaminele A, B
12
PP, care se sintetizeaza a tat in corpul
plantelor cat al omului. Cu alte cuvinte, organismul nostru odata cu alimentele, vitamine
sub forma activa sub forma inactiva, de provitamine.
Vitaminele prezinta urmatoarele proprietati:
- sunt putin stabile;
- se distrug prin incalzire, prin expunere la soare sau numai prin simpla pastrare mai indelungata;
- sunt substante catalizatoare (biocatalizatoare ), neavand nici rol nutritiv, nici energetic.
Vitaminele se gasesc in special in alimentele proaspete mai putin in cele conservate. Astazi,
cunoscandu-se compozitia lor chimica, se sintetizeaza in laborator se industrializeaza.
Numele vitaminelor este reprezentat prin litere ale alfabetului latin. Se cunosc vitaminele A, B,
C, D, E, F, K, P PP. Fiecare vitamina are o actiune specifica lipsa ei provoaca o anumita
avitaminoza.
Dupa solubilitate vitaminele au fost grupate in: vitamine liposolubile (vitaminele A, D, E, F,
K) si vitamine hidrosolubile (vitaminele B,C, P, PP) (fig. 214).
'
ltWotina 1 se mai numeste si vitamina antixeroftalmica pentru ca lipsa ei provoaca uscarea comeei
(xeroftalmia). Se afla in de origine vegetala, in care se formeaza un caroten, o provitamina
pigmentara care se in morcovi, spanac, varza ardei, sfecla etc. Vitamina
A se afla in alimente de origine animala (ficat, lapte, oua).
188
Vitamina A are influenta asupra organismului in refacerea epiteliilor. Ea intra in
compozitia purpurului retinian prin aceasta intervine in formarea imaginii pe retina, in adaptarea la
intuneric a vederii.
J ltumiua B constituie un grup de vitamine- 20 vitamine, care intra in constitutia enzimelor
oxidoreductoare prin aceasta intervine in metabolismul glucidelor, lipide lor protide lor. Din grupul
acesteia, cele mai importante sunt vitaminele B
1
, B
2
, B
6
B
12

Vitamina B se mai numeste si vitamina antiberiberica, pentru ca lipsa ei produce boala beri- 1 , ,
beri, care se manifesta prin tulburari nervoase, astenie paralizie musculara. Aceasta boala este
raspandita in statele din
Extremul Orient, unde se
consuma mult orez
decorticat.
Se in:
coaja fructelor de cereale
(grau, orez), drojdie de
bere, nuci, alune,
rinichi, ficat, carne de
pore, etc.)
Vitamina B
2
se
mai cunoaste si sub
' ,
numele de vitamina de
crestere. Lipsa e1
,
influenteaza cresterea
' ,
organismului, produce
dureri in membrele
inferioare, afecteaza
sensibilitatea ochiului
urechii. Este sintetizata in
plante (fasole, tomate,
spanac) depusa in
organismul animal (ficat,
rinichi, creier).
Vitamina B
6
este
sintetizata de plante
( cereale, drojdia de bere)
dar si in intestinul gros, de
flora intestinali
saprofiti. Are rol "' pro-
cesele de transaminare
de decarboxilare ale ami-
noacizilor. Hipovitami-
noza conduce la stiri de
anemie ( ca urmare a de-
ficientelor de sintezi a ,
Vitamine liposolubile
Vitamine Avitaminoza
A - opreste cresterea
sau de crestere - tulburari de vedere
D
sau antirahitica
81
sau antiberiberica
82
c
sau
antiscorbutica
pp
- rezistenta slaba
Ia infectii
- rahitism pentru copii
decalcefierea oaselo
Ia adulti
o substanta continuta in pielea noastra;
este singura vitamina fabricata de organism;
Vitamine hidroso/ubile
Beri-beri
socuri nervoase cu
paralizie apoi moarte
- leziuni ale buzelor,
gingiilor, limbii, pielii
- insufienta utilizare
a glucidelor de

- Scorbut: caderea
dintilor, hemoragii,
anemie, lipsa
rezistentei Ia infectii,
moarte
- Pelagra: tulburari
digestive si mintale,
0 coacere o distruge in
mare parte. Pierderile sunt foarte
hemoglobinei) la tulbudiri ale troficitatii celulei nervoase, la alterarea excitabilitatii sistemului
' '
nervos.
Vztamina B
12
a fost izolata din ficat. Este rezistenta la temperatura de 120 C. Are rol in formarea
globulelor din sange ( eritrocite) prin sinteza acidului ribonucleic. Se in combaterea
anemiei grave (pemicioase ), in tulburarile de crestere si tulburari ale sistemului nervos. Sintetizandu-
, '
se in organismul omului nu se cunosc tulburari de carenta in legatura cu aceasta vitamina.
Vitamtna C (acid ascorbic) se vitamina antiscorbutica, pentru ca lipsa ei produce
boala numita scorbut. Aceasta se manifesta prin modificari in activitatea inimii a aparatului respirator,
hemoragii la gingii in alte regiuni ale corpului, carii dentare, astenie etc. Aparitia scorbutului se
datoreaza consumului indelungat a consumului de alimente conservate. Se in numeroase
produse vegetale cum sunt: citricele, frunzele de patrunjel marar, varza verde, ardeii,
patlagelele hreanul, etc. precum in produse animale, cum este laptele, ficatul, camea etc.
Acidul ascorbic (vitamina C) este necesar sintezei proteinelor din substanta fundamentala, din structura
vaselor, a cartilajelor, oaselor.
\ itamina se vitamina antirahitica, pentru ca lipsa ei da rahitismul, care se
caracterizeaza prin decalcifierea oaselor, intervine in echilibrul fosfocalcic osificare. ai aici putem
vorbi, ca la vitamina B, despre un grup de vitamine D (D
2
, DJ Se gasesc in: untura de lapte,
unt, de ou etc. Se formeaza in corpul animal, in piele, din provitamina ergosterol, sub
actiunea raze lor ultraviolete.
'
Intervenind in metabolismul calciului al fosforului, lips a acestei vitamine mai produce carii
dentare si caderea dintilor.
' '
Yitamina E se mai sub numele de vitamina de reproducere, intrucat lipsa ei produce
sterilitatea. Se in: embrionul boabelor de grau, in lapte, ficat, oua etc.
\ita ' se in lapte, unt, ulei de masline, ulei de floarea soarelui, margarina etc.
Lipsa acestei vitamine produce eczeme, leziuni ale pielii.
Vitamina K se mai vitamina antihemoragica, pentru ca lipsa ei produce hemoragii,
din cauza necoagularii sangelui. Aceasta vitamina se in spanac, varza, conopida, morcov etc.
Ea se sintetizeaza in intestinul gros sub actiunea florei microbiene saprofite.
Vitamin aPse vitamina de permeabilitate pentru ca lipsa ei permeabilitatea
vaselor capitare produce hemoragie.
'itamina PP sau vitamina antipelagroasa, de unde numele de PP, previne pelagra. Ease
in porumb, de aceea alimentarea numai cu mamaliga duce la pelagra. Se afla in drojdia de
here, raina de grau. Vitamina PP intra in alcatuirea unor enzime oxidoreducatoare. Carenta ei este
'
urmata de tulburari trofice ale epidermului ( dermatita) , ale tubului digestiv ( diaree) ale sistemului
nervos ( dementa).
..
Re eti I

Vitaminele sunt substante indispensabile organismului. Ele iau parte la normala
a tuturor proceselor din organism, inlesnesc diferitele reactii biochirnice, ( sunt biocatalizatori).
Lipsa lor da tulburari grave.

II.3. FlTNCTIA DE REPRODUCERE
'
Sistemul reprodueitor Ia om
Sa ne reamintim !
Reproducerea este o propn amentala a organismului care sc realiZLaza pnn
participarea a doi indn izi de sex
Organizarea mort()ft.mq10nala a :-.istemului reproducator Ia ambele st>xe <.."<:.tc extrcm dt> complexiL
gonadele avand at<'it fl.mc,ia de a produce (ovule sau spermato:z0izi) cat pe aceea de a
sl.!creta honnom sexuali, care prin diferikle lor aqmni asupra organelur ?i asupra
organism. asigun'i conditi1 pentru reproducere.
I .. \paratul genital feminin este alcatuit din
doua ovare ciiile genitale reprezentate prin: doua
trompe uterine, uter vagin (fig. 215).
Ovarele sunt organe pereche, situate in pelvis,
de o parte alta a uterului. Produc ovule (gameti
ferninini)- functie exocrina secreta hormoni- functie
endocrina.
Forma ovarului este ovoida iar suprafata este
neteda inainte de pubertate cu multe cicatrice la
femeile varstnice.
Este format din doua zone (fig.216): in partea
centrala este zona medulara -stroma ovariana-ce
contine tesut conjunctiv lax, vase sanguine, nervi,
1 1
:: 1 5 Siq,mttl genital krninio
Over
netezi, iar la exterior este zona certicala care
prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire. Sub acesta se afla foliculii ovarieni- formatiuni veziculare
in diferite stadii de evolutie (fig.217), in care se dezvolta ovulul:
a) foliculi primordiali (primari) care reprezinta forma initiala, au aspectul unor corpusculi
sferici alcatuiti dintr-o celula mare sferica situata central ( ovocitul I), iar la periferie dintr-un strat de
'
celule mici- celule foliculare.
b) foliculi ovarieni secundari plini, alcatuiti din ovocitul I inconjurat de doua straturi de celule
foliculare.
c) foliculi ovarieni secundari, cavitari alcatuiti din
ovocitul I, inconjurat de doua straturi de celule foliculare intre
care se formeaza o cavitate care se umple cu lichid folicular
vascos care con,' e bonnonii ovarieni activi- estrogenii .
d) foliculul matur tertiar. de Graff, care constituie
stadiul de dezvoltare completa a foliculului, este eel mai
voluminos. Ovocitullocalizat periferic este initial de ordinul I
(diploid). lnainte de ovulatie sufera prima diviziune de maturare
devine ovocit II (hapl oid . Sub acea ta forma este expulzat
in timpul ovulatiei. Ovula\iaare loc in a 14-a zi a ciclului


Foliculi
primordiali


Foliculi
pnmari
ar
Faza
luteinica
ovarian sub influenta LH-
ului consta in ruperea
membranei foliculului
matur dupa care, ovocitul,
cu lichidul folicular sunt
captate in trompele ute-
rine. Aici are loc a doua
diviziune, in care ovo-
citul Il (haploid) se
transforma in preovul
(haploid). Din preovul
se formeaza ovulul fe-
cundabil (haploid) care
este deplasat de-a lungul
trompei prin
cililor.
dezvoltarea unui
nou folicul
dezvoltarea
foliculului
ziua7
Maturizarea foliculilor incepe la pubertate
tine pana la menopauza sub controlul FSH-ului
(hormon foliculo-stimulant).
Ovogeneza
Procesul de formare a ovulului matur in
foliculii ovarieni se ovogeneza iar
eliberarea acestuia se numeste ovulatie. La nastere
exista in ambele ovare 400.000-500.000 foliculi
ovarieni primordiali. Cea mai mare parte a acestor
foliculi degenereaza. Doar 300-400 se vor matura
ciclic in perioada de fertilitate a femeii (fig.218).
Celula genninativa primordiala are un set
este o celula diploida (2n). Ease divide mitotic la ovogonii (2n).
Pnn d1vizmnea m1tot1ca a acestora rezulta ovocitele de ordinul I (2n) (fig. 219).
in momentul ovulatiei, se produce
prima diviziune meiotica din care rezulta
doua celule haploide: o celuHi mare, ovocitul
de ordinul II (n) o celula mica, primul
globul polar (n) ovocitul II este expulzat,
prin ruperea folicului, in trompa uterina.
Aici ovocitul II sufera o diviziune
mitotica din care rezulta doua celule
haploide (n) preovulul al doilea globul
polar. Din preovul se formeaza ovulul
fecundabil haploid (n) care este deplasat de-
a lungul trompei prin cililor.
Dupa eliminarea ovocitului II (n)
foliculul ovarian matur se trans forma in corp
galben, care ia prin transformarea
celulelor foliculare in celule endocrine ce
secreta atat progesteron cat estrogeni.
Trompa uterinii este un organ
pereche situat de o parte de alta a
uterului care face legatura intre ovar
uter. Extremitatea dinspre ovar are
forma de palnie prezinta numeroase
franjuri, care are rolul de a capta
conduce spre uter, ovulul expulzat.
Uterul este un organ cavitar ,
nepereche, situat median in pelvis,
intre vezica si rect. Pe extremitatea
'
inferioara ( colul uterin) se ins era
vaginul. In peretii uterului se
o musculatura foarte puternica,
captusita de o mucoasa.
' In perioada de fertilitate a femeii, mucoasa uterina sufera, sub influenta hormonilor ovarieni,
modificari ciclice care se in cursu! a 28 de zile ( ciclul menstrual) trece prin urmatoarele
faze (fig. 220):
- faza menstruala cu durata de 2-3 zile in care stratul superficial al mucoasei uterine distruse, se
elimina in vagin, impreuna cu o anumita hemoragie.
- faza proliferativa, intre a 4-a a 14-a zi, caracterizata prin proliferarea mucoasei.
- faza secretorie care dureaza de la a 15-a zi pana lao ---- - ... -
noua menatruatie, in cazul in care nu a avut loc fecundarea
'
ovulului.
Cand ovulul nu este fecundat, corpul galben, in a 24-
a zi a ciclului, incepe sa degenereze se cicatrizeaza.
Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista
prezinta o activitate endocrina in primul trimestru de sarcina.
Aceste modificari ale mucoasei uterine creeaza conditii
optime pentru grefarea ovulului fecundat.
Vaginul este un organ cavitar tubular, in continuarea
uterului care prezinta in partea inferioara, la virgine, himenul,
o membrana care se rupe la primul contact sexual.
- Este organ copulator canal de
1 ... " . este constituit din
testicule, ciii excretoare, glande anexe organul copulator
(penisul) ( fig.221 ).
Testiculul (organ pereche) este glanda genitala
masculina ce doua functii:
a) exocrina- spermatogeneza- care consta in formarea
celulelor sexuale (spermii), la nivelul tubilor seminiferi
contorti.
'
b) endocrina- prin care celulele interstitiale Leydig ale
parenchimului testicular secreta hormonii androgeni
( testosteronul).
Testiculul se dezvolta initial in regiunea lombara a
cavitatii abdominale. Incepand din luna a treia a vietii
vezica urinarA canal deferent
i
intrauterine, in cepe sa coboare prin peretele anterior
al abdomenului, in regiunea inghinala si la nastere
' '
ajunge in scrot.
La exterior este acoperit de o membrana
fibroasa alb-sidefie numita albuginee (fig. 222). La
partea superioara a testiculului, albugineea prezinta
o condensare, ca un con fibros, denumita
mediastinul testicular, strabatuta de canalele
excretoare, vasele nervii testiculului. Din aceasta
pomesc spre interior septuri conjunctive
care impart testiculul in 200-300 lobuli, de forma
spermatozoid piramidala, cu baza spre albuginee varful spre
..., , . mediastin. Fiecare lobul testicular contine:
I' ,, e I I C '
- unul pana la patru tubi seminiferi contorti
in interiorul carora se formeaza gametii masculini (spermatozoizii) '
- tesut conjunctiv interstitial in care se afla vase, nervi celulele interstitiale Leydig care
secreta hormonii androgeni.
Tubul seminifer este alcatuit din mai multe straturi de celule seminale (producatoare de
spermatozoizi) printre care se gasesc celule de sustinere (fig. 223).
Este functia exocrina a testiculului consta in capacitatea acestuia de a produce spermatozoizi.
Incepe la pubertate se continua toata viata, diminuand progresiv la batranete. Este rezultatul unor
procese complexe de diviziune maturare a celulelor germinale primitive- spermatogoniile, care se
gasesc pe membrana bazala a tubilor seminiferi ( fig.224 ). Spermatogoniile ( celule diploide 2n) se
divid de mai multe ori prin mitoza dau spermatocitelor de ordinul I- celule (2n) care con tin
un numar complet de cromozomi ( 44 autozomi doi cromozomi sexual xy). Spermatocitele de
I se divid meiotic formeaza sperma-tocitele de ordinul II, celule haploide, care contin un numar de
Etapele
gametogeneze Multiplicare

Stadii celulare
cromozomi re-
dus la jumatate
(n). Spermato-
citele II se divid
mitotic dau
sperma-
tidelor celule
haploide (n).
Spermatidele
se transforma di-
rect, fara divizi-
uni in spermato-
zoizi (fig. 225).
Spermatozoizii
maturi sunt elimi-
nati la exterior,
vehiculati in li-
chidul spermatic.
Tubii unui lobul se unesc intr-
un tub drept ( colectiv) care se deschide
intr-o retea de canale neregulate, apoi
in 10-12 canale eferente,care se
indereapta spre canalul epididimar
alcatuind epididimul. De aici se
continua cu canalul deferent care urea
in abdomen. Canalul deferent se
continua cu canalul ejaculator care dupa
ce se uneste cu canalul de excretie al , ,
veziculei seminale, strabate prostata
se deschide in uretra .
Veziculele seminale au rolul de a secreta un lie hid care se elimina in canalul ejaculator, servind
ca vehicul si ca mediu nutritiv pentru spermatozoizi.
este o glanda voluminoasa, tubuloacinoasa, unica, situata in pelvis, sub vezica urinara,
inconjoara portiunea initiala a uretrei. Secreta un lichid ce intra in constitutia spermei.
Penisul este organul copulator
Spermatozoizii maturi sunt eliminati la exterior, vehiculati in lichidul spermatic, ce reprezinta
produsul de secretie al glandelor anexe (prostata glandele seminale ).
( t
La om functia de reproducere cuprinde o serie de procese care au drept rezultat fecundarea
ovulului de catre spermatozoid formarea produsului de conceptie.
Fecundatia este intema avand loc la nivelul trompelor uterine, unde spermatozoizii ajung ca
urmare a patrunderii lor in vagin in timpul actului sexual.
Pentru fecundarea ovulului este necesar un singur spermatozoid.
Sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid care fecundeaza ovulul.
A tat spermatozoidul cat ovulul avand cate 23 cromozomi fiecare, oul 46 cromozoni ( 44
autozomi 2 cromozomi sexuali). Daca ambii cromozomi sexuali sunt X copilul va fi fata, iar daca
unul va fi X si celalalt Y copilul va fi baiat.
consta in expulzia produsului de conceptie ajuns la termen (280 de zile ).
Retineti I

otiunea de reproducere, in general, procesul de perpetuare a organismelor vii prin
producerea de indivizi noi, care au trasaturile caracteristice speciei din care fac parte .
Spermatozoidul ovulul con tin fiecare jumatate din numarul de cromozomi
caracteristic speciei umane - cate 23 cromozomi, din care 22 sunt cromozomi autozomi
si unul este cromozom sexual sau heterozom.
'
A. 30-IV; B. 10-V; C. 1-VI; D. 3-V; E-16V.
195
:!. Cite .dk t'\l..,t:) intn: sf:tr..,itul pnmd mu1s!rn: iti i mrl.'putul r:lrii corpuiui
galben"?
A. 17 zile; B. 10 zile; C. 21 zile; D. 24 zile; E. 4 zile.
.1r ,,,r, n\.',
11
,
s' a a a p 14 '
A - ziua degenerarii corpului galben;
C - faza menstruala;
B- faza secretorie
D - la mijlocul ciclului menstrual
E - faza proliferativa
4 \h t fahrna"it:n .. t
1. Glandele masculine sunt glande mixte, pereche deoarece sunt situate in cavitatea abdominala.
2. Uretra masculina strabate prostata deoarece conduce sperma.
t{ r t I m \1 n fHJiil ''1 't Purnnpl ,11 r,
th '(. I
A. 120: 1; B. 100: 1; C. 1: 50; D. 300: 12; E. Nu se poate calcula
,;;; J t.."l ,1 I
I ' lll t. \
1
111 ' \ 1 ' I '
A. spermatide;
C. spermatocite primare;
E. spennatocite de ordinul II
B. spennatogonii;
D. spermatozoid;
6 i tl.lli(.' tl l 1,1 .. l,_' P I ; 't,, :._
A. ovocitul; B. ovulul; C. alII lea globul polar;
D. ovocitul I; E. ovogonia.
\{f.:"l,.llrl >11 '('
1. spennatidele au numar de cromozomi ca si spennatozoizii deoarece acestia rezulta
prin mitoza spennatidelor ' '
2. ovocitul I are 23 cromozomi deoarece rezulta _prin diviziunea meiotica a ovo oniilor.
Sinitatea reproducerii, planing familial,
conceptie si contraceptie, sarcina.. nasterea
' , . .
este definitii ca o buniistare
fizicii, menta/a socialii fn tot ceea ce fine de sistemul de
reproducere, fn toate etapele viefii umane. Ca urmare, sanatatea
reproducerii implica o viata sexuala satisracatoare si in
siguranta, posibilitatea de a procrea precum si libertatea' de a
hotari cand, dacii cat de des doresc sa proc;eeze.
Sanatatea reproducerii include dreptul femeilor si al
barbatilor de a fi informati de a avea acces la metode
accesibile adaptabile de planificare familiala pe
care le alege smgun, precum dreptul de acces la servicii medicale corespunzatoare ce
permit femeu parcurgerea in siguranta a sarcinii si nasterii.
' ' '
reprezinta capacitatea persoanei sau cuplului de a anticipa de a avea
dont de copn, la momentul ales la intervale de timp intre pe care le hotarasc
smgun. Acest lucru se poate indeplini prin folosirea metodelor contraceptive si prin tratamentul
infertilitatii involuntare. '
Obiectivele serviciilor de planificare familiala:
- individului/cuplului de a decide daca cind sa aiba copii;
- prevemrea sarcinilor nedorite, avortului abandonului de copii;
1Q6
- identificarea nevoilor personate in vederea luarii unei decizii informate
privind folosirea unei anumite metode contraceptive;
asigurarea utilizarii corecte a contraceptivului ales;
- prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala (ITS);
prevenirea depistarea precoce a cancerului de col a cancerului de
san;
- pastrarea/ameliorarea calitatii vietii de cuplu.
Serviciile de planificare familialii siiniitatea reproducerii constau in
consiliere fumizare de informatii despre metodele de evaluare a stiirii de
siiniitate, in vederea utiliziirii unei metode sau alta de contraceptie, diagnosticul
defectelor genetice, educatie pentru siiniitatea sexualii a reproducerii.
Planificarea familiala contribuie la sanatatea copiilor, a femeilor, a
barbatilor, contribuie la inti:irirea cuplului, reduce cheltuielile legate de
medicamente, servicii medicale in cazul avortului.Pentru comunitate previne
fenomenul de abandonare a copiilor in matemitati spitale, reduce de
copii nedoriti reduce nevoile de institutionalizare.
Concepfia se realizeaza in perioada de maturizare sexuala a celor doua
sexe, atunci cand concentratia hormonilor- androgeni estrogeni- este suficient
de crescuta in sange. Cu 14 zile inainte de prima zi a menstruatiei care
urmeaza, are 1 oc ovulatia. Faza preovulatorie a ciclului poate fi mai scurta,
cordon
ombilical
197
insa de 14 zile. Ovulul ajunge din ovar in pavilionul trompei. in cursul
eJacularn, prostatic determina, in prima etapa, coagularea continutului seminal, prevenind
sa dm tractul genital femel, iar in etapa urmatoare lichefierea spermei pentru usurarea patrunderii
in uter. In urma actului sexual, prin active spermatozoizii ajung din vagin colul si cavitatea
uterina, in curs de 1-3 ore aici in pavilionul trompei unde are loc fecundarea. '
Primul ajuns este spermatozoidul fecundant, fecundatia fiind monospermica. Prin unirea
nucleilor eel or doi gameti se reface numarul de cromozomi caracteristic speciei, determinand in acest
mod sexul viitorului individ in functie de spermatozoidul fecundat: (fig. 226)
22X + 22X = 44XX (sex feminin)
22X + 22Y = 44XY (sex masculin).
Zigotul fo:mat incepe sa se segmenteze in timp ce parcurge trompa uterina, indreptandu-se
spre uter (72 ore). In uter, zigotul continua segmentarea inca 3 zile, dupa care se fixeaza in mucoasa
uterina- nidafia (fig. 227). Din zigot se formeaza embrionul care se dezvolta timp de noua luni in uter.
Din luna a treia embrionul devine rat, care se dezvolta pana la a noua de
sarcina. Schimburile nutritive dintre mama si rat se realizeaza
prin intermediul placentei si al vase lor ombilicale care stabilesc
legatura dintre aceasta ratului (fig. 228).
cuprinde ansamblul fenomenelor prin care
se realizeaza expulzia ratului la s:ffirsitul celor noua luni de
dezvoltare intrauterina. '
Contracq>tia - consta in aplicarea unor metode de
impiedicare a conceptiei. Aceste metode pot fi: abstinenta
periodica, metoda amenoreei de lactatie metode
' '
contraceptive de bariera, metode de bariera vagina/a,
contraceptive orale combinate, dispozitive intrauterine.
I. Abstinen{a periodica- consta intr-o serie de masuri
pe care femeia le aplica in faza fertila (interval al ciclului menstrual in care femeia poate ramane
insiircinatii).
1. Metoda calendarnlului- constii in calculul bazat pe calendarul ciclurilor menstruate, femeia
inregistreaza ciclurile ei menstruate pe o perioada de 6 luni. Prima zi a fiecarui ciclu menstrual este
ziua in care incepe menstruatia (ziua 1), apoi zilele se numeroteaza in continuare (ziua a 2-a, a 3-a
etc.) pana la ultima zi inainte de menstruatia urmatoare. Un ciclu menstrual poate varia intre 25-35
de Din eel mai scurt se scade cifra 18 se obtine numii.rul in care incepe
penoada fertlla. Dm Ciclul menstrual eel mai lung se scade cifra 11 si se obtine ziua in care se termina
perioada fertila. ' '
.. 2. mucusului cervical- consta in verificarea zilnica a prezentei, aspectului calitatii
secretnlor vagmale. Momentul de secretie maxima coincide cu ovulatia.
3.Jvtetoda temperaturii bazale- constii. in mii.surarea zilnicii. a temperaturii corpului in conditii
de In momentul ovulatiei temperature cu 0,2 - 0,5 C se mentine crescuta pana in
preaJma urmii.toarelor menstruatii.
,
IL amenoreei de lacta{ie- constii. in utilizarea alaptatului ca metoda temporara de
Aceasta metoda confera o protectie naturala impotriva sarcinii incurajeaza inceperea
utlhzam une1 alte metode in momentul potrivit.
IlL Metode contraceptive de barierii. Prezervativul este un mijloc de protectie fata de sarcina
nedorita alte boli, HIV SIDA. Prezervativele se pastreaza in locuri la intuneric se
verifica ambalajul care nu trebuie sa fie deteriorat. '
IV. Metodele de bariera vagina/a constau in folosirea unor spermicide (tablete, ovule, geluri,
creme) care se amplaseaza in vagin inainte de contactul sexual.
198
V. Contraceptivele orale combinate, denumite anticonceptionale sau pilule de control al
sau contraceptive orale. Ele contin doi hormoni similari hormonilor sexuali feminini (estrogen
progesteron) sintetizati chimic in doze foarte mici (microdozante). Pilulele, pentru a avea eficienta
maxima trebuie luate zilnic, aproximativ la ora timp de 21 de zile, cu pauze de 7 zile.
VL Dispozitivul intrauterin folosit in Romania este de doua tipuri: cu cupru cu progestogen.
Actiunea acestora consta in impiedicarea intalnirii dintre spermatozoizi ovul, ingreuneaza
spermatozoizilor in tractul genital feminin reduce capacitatea lor de a fertiliza ovulul. De asemenea
impiedica implantarea ovulului producerea nidatiei. Prezinta o eficienta foarte ridicata. Se aplica,
cu grija, femeilor care au un uter sanatos. Se impune examenul general obligatoriu inainte de inseqia
dispozitivului intrauterin. in afara acestora se poate folosi sterilizarea chirurgicala voluntara a
persoanelor care nu doresc copii.
Nolluni elementare de lgleni fl
patologie a slstemulul reproducitor
Sa ne reami
D
1l
0
Aceasta perioada din viata omului corespunde
pubertatii (perioada a vietii omului intre copilarie
adolescenta) adolescentei (varsta de trecere spre
maturizare ), etape critice in dezvoltarea individului, cand are
loc atat o accelerata dezvoltare fizica sexuala cat
transformari profunde in sistemul endocrino-vegetativ eel
neuropsihic. Putem spune di pubertatea adolescenta
constituie momentul crucial, pentru viitor, atat din punct de vedere al dezvoltarii morfologice cat
psihice.
in aceste perioade, la baieti se dezvolta musculatura se schimba vocea, iar la fete are loc
depunerea de grasimi cutanate mamelelor ( caractere sexuale secundare ).
Puberii au o sensibilitate emotionala afectiva, imaginatie bogatii, sunt preocupati
de propria lor persoana, de sexul opus, dar de viitorullor, pe care il vad intr-o forma ideala.
Activitata sexualii. in perioada pubertatii adolescentei este daunii.toare, deoarece
sistemul nervos, anihileaza sentimentul de dragoste care are rol sa pondereze sa umanizeze instinctul
sexual.
Graviditatea in acestii perioada influenteaza nefavorabil atat cat dezvoltarea generala
a organismului.
Pentru asigurarea unui organism sanatos (impotriva infectiilor) trebuiesc respectate cateva reguli
de igiena a organelor genitale: curatirea zilnica a regiunii ano-genitale, evitarea eforturilor fizice
prelungite, a frigului, a bailor reci etc.
.-lne.xira - este inflamatia trompei a ovarului datorita unei infectii microbiene (gonococi,
stafilococi, streptococi, colibacili). Avorturile, raporturile sexuale infectante, lipsa de igiena
genitala, sunt cauze determinante. Simptomele caracteristice bolii sunt, dureri in abdomen regiunea
lombara febra, secretie vaginala abundenta sau pierderi de sange prin vagin. Faza acuta, de
cele mai multe ori, evolueaza spre cronicitate. Anexita cronicii se caracterizeaza prin dureri pelviene
uni- sau bilaterale accentuate de frig, oboseala, menstruatie raporturi sexuale.
este inflamatia vaginului datorita infectiei micotice (Oidium sau Candida) sau a
gonococului parazit Trichomonas.
Formele clinice variaza in funqie de natura germenului care le produce. In general se manifesta
prin usturime, dureri ale vaginului, intensificate de mictiune (urinare) raporturile sexual e. Netratata,
boala se agraveaza produce complicatii.
,, , este tumoare benigna care se dezvolta pe prostata. Apare in generalla
barbati dupa 50 de ani. Se dezvolta lent, determiniind tulburari de mictiune, greutate la urinat si chiar
retentie de urina, determiniind complicatii ( cistita, calculi renali, infectii renale, insuficienta
Este bine sa se efectueze interventia chirurgicala- extirparea adenomului inainte de aparitia
complicatiilor. '
. ''"' -(< este provocata de o ciuperca microscopica (Candida albicans) se caracterizeaza
prin secretii vaginale albicioase prurit vulvar.
.Ji1 . ' 1 , este provocat de o bacterie (Treponema pallidum). Boala are trei stadii, separate prin
perioade de latenta.
,
a. dupa 21-27 de zile de la contaminare apare moale, caracterizat prin aparitia de
leziuni nedureroase cu margini dure, de obicei la nivelul organelor genitale si a zdnelor
inconjuratoare. La stadiului primar sifilitic dispare, chiar tara tratament, astfel
riscul de ignorare a bolii.
b. stadiul secundar apare dupa 6 saptamiini de la instalarea stadiului primar si dureaza 2-3 ani.
Se caracterizeaza prin pielii corpului, inclusiv pe palme talpi. '
A c. stadiul tertiar este latent, asimptomatic. Survine dupa 2-20 ani de la aparitia stadiului primar.
In acest ultim stadiu, boala afecteaza sistemul cardiovascular nervos, duciind la retardare min tala,
orbire, paralizie, surditate, psihoza. Pe corp pe suprafata organelor interne apar ulceratii de dimensiuni
mari. Bacteria poate traversa placenta, afectiind dezvoltarea ratului.
Romeostazia mediulul intern
Constanta mediului intern este conditia esentiala a independentei organismului fata de mediul
de viata este cunoscuta sub numele de h n mcost:l 1 it (homoios- asemanator; stasis- stare).
Homeostazia se realizeaza cu ajutorul a trei feluri de mecanisme:
1 \Jecan;une!.e. tr:e - participa la mentinerea relativ constanta a pH-ului sangvin
(7, 30, -7, 42) constau in sistemele tampon din siinge.
Un sistem tampon este un amestec format din:
-acid slab sarea lui cu o baza putemica (care se opune actiunii acizilor);
- o baza sarea ei cu un acid tare (care se opune actiunii bazelor).
concentratiei de hidrogen (acidoza) poate duce la moarte prin coma, in timp ce
scadereAa concentratiilor ionilor de hidrogen (alcaloza) poate provoca moartea prin tetanie convulsii.
In functie de aceasta situatie organismul intervine cu sistemele sale de control in mentinerea
echilibrului hidroelectrolitic, adica a constantei relative a pH-ului sanguin astfel: '
200
- Pliimfmul elimina C0
2
, produs de celule sub forma de H
2
C0r Ficatul neutralizeaza o parte
din substantele alcaline mai ales din cele acide, care ajung la el pe calea venei porte.O alta parte din
aceste substante este eliminata prin bila.Tot in ficat, acidullactic (care tinde sa acidifieze siingele) este
trans format in 'glucoza. Rinichiul elimina unii acizii nevolatili ( acidul uric, acidullactic ).In rinichi are
loc formarea de amoniac, care, in caz de acidoza, neutralizeaza acizii puternici. Pie lea indeparteaza
substante acide prin transpiratie.
2. :\lecmu\m, / i . "'' , - asigura homeostazia celulara.Sunt mecanisme genetice care
constau in reglarea biosintezelor celulare a diviziunilor celulare.
3 i1 !rtt, , '!!' , ; h rtn:. :?2 ), 1 ;o) - sunt cele mai importante mecanisme
homeostatice ale organismului care asigura reglarea functiilor senzitivo- motorii, reglarea secretiilor
endocrine, reglarea functiilor digestive (motorii secretorii) reglarea activitatii cardio-vasculare sau
cele ce realizeaza temperatura constanta a mediului intern.Asemenea mecanisme homeostatice men tin
parametrii mediului intern al organismului intre anumite limite sau ii restabilesc in cazul unor
modificari.Sistemele homeostatice sunt sisteme cu autoreglare.Intr-un asemenea mecanism, informatiile
receptionate ajung la centrii care comanda un raspuns motor sau secretor.Gradul de intensitate,
amplitudine sau adecvare a raspunsului este monitorizat prin semnale feed-back- de conexiune in versa,
retrimise spre centrii care vor mentine sau corecta prin alte actiuni raspunsul adecvat semnalului.
Sub aspect cibernetic, homeostazia mediului intern este rezultanta unor procese complexe de au tore glare,
bazate pe conexiunea inversa- feed-back.
concentratia elec-
lrolitilor din sange
de Ia aces! nivel
Tot prin sange
eliminfl rezidurile
metabolice
........2===-=-=:::;--- 1..------
: Coordoneazfl i
: si regleazfl activitatea'
! organelor excretoare
1
201
202
Neuron din
maduva
spinarii
Pentru exemplificare analizati mecanismele
urmatoare: '
Homeostazia glicemica
Concentratia sanguina a glucozei (glicemia) variaza
mtre 70-110 mg/lOOml sange.
. Glucoza din sange din lichidele interstitiale
reahzeaza legatura dintre rezervorul al
organismului -ficatul- tesuturile consumatoare de
glucoza.
Glicemia reflecta echilibrul dinamic dintre cantitatea
de glucoza eliberata de ficat in circulatia sistemica si
cantitatea utilizata de tesuturi pentru lor activitati.
Ease mentine relativ constanta datorita unor
complexe de reglare (fig. 231)
Variatile glicemiei intr-un sens sau altul actioneaza in doua
moduri: '
- stimuleaza chemoreceptorii
specifici din sistemul vascular care trans-
mit impulsuri ascendent la centrii
glicoreglarii, din hipotalamus sau
- stimuleaza direct chemoreceptorii
-celule cu proprietati de chemoreceptori de
la nivelul hipotalamusu1ui.
Centrii hipotalamici ai glicoreglarii
prelucreaza informatiile primite reflex sau
direct si declanseaza consecutiv modificari
, '
ale activitatii vegetative si endocrine care
, , '
readuc la normal nivelul modificat al
glicemiei.
Glanda
suprarenala
Mecanismele vegetative si
endocrine actioneaza predominant asup;a Adrenal ina
ficatului ( desi si el are actiune homeostatica
, , ,
proprie) dar asupra celorlalte tesuturi,
modificand adecvat procese1e
metabolismului glucidic in sensul
Neuroni din
hipotalamus
Hipofiza
Gale
hormonala
sau scaderii glicemiei.
Homeostazia termica Glucoza
Temperatura normala a corpu1ui la
om este de 36,5 grade. Mentinerea
constanta a temperaturii corpului in raport
cu variatiile temperaturii mediului ambiant
este posibila datorita existentei unor
mecanisme complexe de producere a ca1durii - tennogeneza a unora de pierdere a caldurii- tennoliza
(fig. 232)
Mentinerea echilibrului dintre procesele de termogeneza si termoliza se realizeaza printr-un
mecanism de reg1are foarte complex. '
La nivelul hipotalamusului au fost localizati centrul tennogenezei- in hipotalamusul posterior
centrul termolizei- hipotalamusul anterior.
a. Tennogeneza
Stimularea centrului termogenezei din hipotalamusul posterior se poate realiza prin: stimuli nervosi
pomiti de 1a termoreceptorii pentru frig ( corpusculii Krause); direct, prin scaderea temperaturii
ce ajunge la nivelul hipotalamusului, determina o serie de reactii care pe de o parte intensifica
termogeneza, iar pe de alta parte reduc pierderile de caldura.
Termogeneza se realizeaza prin:
1. Cresterea metabolismului bazal
' '
2. tonusului musculaturii striate. In conditii bazale, aproximativ 1000 Kcal din totalul
celor 1500 kcal, sunt produse in sche1etici;
3. Stimularea secretiei de adrenalina, tiroxina (hormoni calorigeni);
4. Economisirea pierderii de caldura prin vasoconstrictie periferica scaderea secretiei sudorale.
,
Stimularea centrului termolizei din hipota1amusul anterior se poate realiza prin:
- stimularea centrilor prin stimuli porniti de la termoreceptorii pentru caldura din tegument -
corpusculii Ruffini;
203
- direct prin temperaturii sangelui ce iriga hipotalamusul fapt ce atrage atat reducerea
intensitatii proceselor metabolice producatoare de cal dura cat o activare a mecanisme lor de termoliza;
Termoliza se realizeaza prin:
1. Scaderea metabolismului bazal;
2. Vasodilatatie periferica;
3. Stimularea secretiei glandelor sudoripare, etc.
Retineti !

Homeostazia mediului intern se realizeaza prin mecanisme de autoreglare complexe,
neuroendocrine, de tip feed-back, in care rolul esential revine hipotalamusului.
" l n dezechilibru datorat cresterii sau descresterii unei valori in afara intervalului de variatie
normal face sa intre in functie' mecanismele corectare a abaterii. '
'
I APl!Ci\TH

I. lllll'l ti t...r, frig sau cal d . tu ltH. urma1oa1t k pron'St.' 111 orgamsm.
ii mnk din d f11! 1 <' loanc:
A. Frig 1.Vasodilatatie periferica
2. Vasoconstrictie periferica
B. Cald 3. Frisoane
4. Stimularea secretiei sudoripare
5. Piloerectie
6. Stimularea secretiei de adrenalinA
1. Frigul determina accentuarea peristaltismului stomacului deoarece stimuleaza centrul
hipotalamic cu activitate identica cu cea a simpaticu1ui.
2. Daca o persoana este plasata intr-un mediu excesiv de cald, scade metabolismu1 bazal
deoarece se reduce, prin feed-back negativ, secretia de hormoni tiroidieni.
Principalele constante liziologice ale
organismului *
Pentru ca starea de sanatate (de normaliate) a organismului uman sa fie asigurata, compozitia
proprietatile mediului intern trebuie sa ramana constante.
Orice devieri de la valorile normale care caracterizeaza functiile organismului uman, pot duce
la instalarea starii patologice sau a starii de boala a organismului.
urina.
Metodele cele mai folosite pentru explorarea starii de sanatate sunt analizele de sange de
In tabelele de mai jos sunt prezentate valorile medii ale celor mai importanti parametri ai sangelui

204


.......-..---
Tabele sinoptice cu valorile normale ale unor

1
examene de laborator
1. Constante biologice din singe
ELEMENTE SAU
SUBSTANTE
CERCETATE
I. E1emente
celu1are
JI. Substan e
proteice
de metabolism
proteic
ANALIZA CERUTA
Numar de hematii pe mm
Procent de hemoglobina
Valoare globulara
Numar de 1eucocite pe mm
3
Formula leucocitara
Neutrofi1e
Eozinofile
Bazofile
Limfocite
Monocite
Trombocite
Proteine totale
Albumine
Globuline
Fibrinogen
Uree
Acid uric
Creatinina
Colesterol
Colesterolliber
III. Substante grase Colesterol esterificat
Li ide totale
JV. Substan e
hidrocarbonate
V. produ ide
metabolism
VI. Substante
minerale
Glucoza
Bilirubina totala
Calciu
Natriu plasmatic
Natriu globular
Potasiu plasmatic
Potasiu lobular
--
V ALORI NORMALE
Barbati - 4 500 000 - 5 000 000 /mm
' 3
Femei - 4 000 000 - 4 500 0001 mm
-Barbati: 8,4-10,7 mmol/1
-Femei: 7,0-9,3 mmol/1
0.9-1
4 000 - 8 000/ mm
3
- 60 - 70 % ( 4500-5200/ mm
3
)
-2-4%
-0- 1 %-20-30 %(1500-3000/ mm
3
)
- 2 - 6 % (300-600/ mm
3
)
Barbati = 40- 54% (in medie 47 %)
Femei = 37-47% (in medie 42 %)
150.000-300.000/ mm
3
35- 85 g loo
40- 58 g
0
/oo
20-30g
0
1oo
2-4g
0
1oo
0,20-0, 50 g
0
/oo
0, 02 - 0, 04 g %o
0, 006- 0,013 /oo
120-280 mg/100 ml
0,50- 0,70 g
0
/oo
1,20- 1,40 g
0
/oo
5,50- 8 %0 (600- 800 m /LOO_ml
0,70- 1,10 g
0
/oo (70- 110 mg/100ml)
8- 10 mg loo
9- 11mg lo
3,10-3,40
0,80
3,40- 3,70
1,80 -2
Timp de coagu1are a sangelui 6 - 8 minute
VII. Diverse
determinari
Timp de sangerare
Viteza de sedimentare a
lobulelor ro ii
1-3 minute
Barbati: 3-10 mrn/h
Femei: 6-13 mrn/h
NR..CRT.
ln.
I.
-
2 _J
--=
3
I
I
4
5
-
6
[OJ:= 7 ,=.
=
I
'

II
o.:=
11
I 12
13
I
14
"'
15
=
1-
16
' 17
II
If
2. Constante biologice din urina
DENUMIREA ANAJ,JZil.l V ALORI NORMALE
c;.... --
Acetooi

Aciditate
q
[L
Aciduric
= = Albumioi
,,,

=
Calciu

h -== ==---==
::
Clor
-
' :::;, -= =-;1. - :
"----
Cotpi cetonici
=
CrealiniNi
-
-J ]
DeDSi1ate
=
Fosfor
::j..:l :.:==
-
=:;'1
Glucozi
- I;
- -

Hemoglobini
3= n;

-
Magneziu
=
:::1
Pigmenti bi1iari .=,, =
=
Potasiu
=
Sodiu
Slruri biliare
= :::1
:::1
lJJee
- _,,
Volum urinar
absentl
pH-5-7
0,3 - 0,8 r/24 b
Absenti
150-250 mg/24 ore
6-9f124b
abseDJi
0,8 1,9 fl24b
1015-1025
0,7-1,5 r/24 b
Absenti
Absenti
=
100-200 mg'24 b
AbsenJi
2-3 gl24b
1-5 g/24 h
Absente
15-35 gl24b
100-1500ml/24b

I I
-



I
I
I
I
I
I
I
II
I
[I
I
[I


I

-
I
"'f

-------4 Bibliografie
il.
ARDELEAN A. si colab. -Atlas de anatomie. Ed Corint. 2006
'
BACIU I. - Fiziologie, Ed. Didacticii Pedagogicii, 1977
BARNEA M. co lab. - Anatomia,fiziologia igiena omului, Ed. Didacticii Pedagogicii,
1986.
BARBU R. - Fiziopatologie, Ed. Didacticii Pedagogicii , 1980
BREBENEL G.; IANCU E. - Anatomia fiziologia omului- Sistemul nervos - indrumar pentru
profesori elevi, Ed."Porto-Franco", Galati.
BREBENEL G.; IANCU E.- Anatomia omului- Sistemul endocrin- Indrumar pentru
profesori si elevi, Ed."Porto-Franco", Galati.
BREBENEL G.; IANCU E.- Anatomia omului- Ed. Didacticii Pedagogica,
Bucuresti.
CARMACIU R. colab, Anatomia omului, Ed. Corint, 2003.
ENE S. colab.,- Biologie- Teste grila, Ed. 2004.
GIRBEA - ORL, Ed. Didacticii Pedagogicii , 1964 .
GHERMAN I. - Biologie celulara moleculara, Ed.ALL
- Histologie genera/a speciala, Ed. ALL
- Parazitologie medica/a, Ed. ALL
GUYTON A.G.- Fiziologie, Ed. Medicalii W.B. Saunders, 1996
MINCU I. colab., - Bolile metabolice fn practica medica/a, Ed. Dacia, 1981
MINCU I. colab. - Echilibrul acido-bazic, Ed. Enciclopedicii, 1978
RANGA V. - Tratat de anatomia omului, Ed. Medicalii 1990
D, Fizologie anima/a, Ed. Didacticii Pedagogicii , 1977
SINELNICOV RD, Atlas of Human Anathomy, Mir Publishers Moskow, 1989
STOICA T, Sexologie educafie sexuala, Ed. ,R", 1993
TEODORESCU-EXARCU I, Sistemul endocrine, Ed. Medicalii Bucuresti 1989
'
TIBEA E. -Atlas scalar- Anatomia omului, Ed. Corint, 1999
' '
TJBEA E. -Atlas de biologie, Ed. Didacticii Pedagogicii, 2003
TIPLIC T, Anatomia fiziologia omului (vol I, II), Sinteze pentru examenul de admitere, Ed. Aktis,
1996
TIPLIC T, CorpuZ omenesc- Atlas, Ed, Aquila'93, 1998, Oradea
VOICULESCU IC, Anatomia,fiziologia igiena omului, Ed. Didactidi Pedagogicii,
XXX Manuale alternative de biologie.
r mltllnl Na+

efector glanda) in cazul unei sinapse
neuroefectoare. Datorita sinapselor conducerea
impulsurilor nervoase in organism este unidirectionala.
- +

zonA refractarA

Propagarea impulsului nervos se realizeaza:
a) saltatoriu -la nivelul strangulatiilor Ranvier,
in cazul fibrelor nervoase mielinice, cu viteza mare
- 100 m/s (fig. 28).
b) din aproape in aproape, prin curenti locali
Hermann, in cazul fibre lor nervoase amielinice, cu
viteza mica -1 0 mls (fig. 29).
Na+ Na+
1

- ---- -- - - - ' + + + + "': + + - - -
I =Axon K + + + + + -J.. ++ +
++ -+-
" ' ../
I
impuls anterior ! lmpuls ! impuls urmAtor
i zonA ce va fi stimulatA
Condurena prin cun:rqi locali
N euronul are doua proprietati fundamentale: excitabilitatea conductibilitatea.
Excitabilitatea reprezinta proprietatea neuronului de a raspunde Ia un stimul printr-un potential
deactiune.
C onductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitatia in lungul prelungirilor
sale.
Til

1. Asociati din cele coloane:
Mecanisme membraaare
A. Mecanism pasiv
MJcnrea lonllor de o parte f1 ltli membnael cdulare
1. Eflux de Na
B. Mecanism activ 2. Influx de Na +
3. Ellux de K+
4. Influx de K +
2. Evidentia!i corespondenta care exista intre notiunile dintre cele doua coloane:
A. Depolarlzare
B. Repolarizare
c. Hiperpolarizare
1. laehlderea eaaalelor peatra Na
2. Deschiderea canalelor pentnl K+
3. Sciderea diferentei de potenpal fntre cele doul fete ale
membraaei
4. Crefterea diferentei de potential fntre cele doul fete ale
membranei
Sinapsele sunt conexiuni structurale
functionale intre neuroni - in sistemul nervos ,
central, sau intre neuroni celule efectoare
(celule musculare sau secretorii)- in sistemul
nervos periferic.
I. Clasificarea sinapselor
Sunt foarte variate, clasificarea lor [
realizandu-se dupa mai multe criterii:
l.Dupa structurile implicate sinapsele pot fi:
a) neuroneuronale: axosomatice, axodendritice,
axoaxonice; (fig. 30)
Sa ne reamintim !
b) neuro- efectoare- placa motorie; (fig. 30, 31) 1. SINAPSA
AXO-DENDRITICA
c) de tip receptor - neuron ( cu fanta sinaptica
redusa).
2.Din punct de vedere functional:
a) cu transmitere chimica:
- colinergice (mediatorul chimic este
acetilcolina);
- adrenergice (mediatorii sunt adrenalina I
sau noradrenalina );
b) cu transmitere electrica:
- intre doua celule alipite;
- trecerea ionilor si moleculelor prin
,
locurile de jonctiune se face bidirectional;
- exemple -miocard, neted, etc.
3. Din punct de vedere al efectului:
SINAPSA
DIVERGENTA
---- .
I
2.SINAPSA
_,....,......- AXO.SOMATICA
3. SINAPSA NEURO
-EFECTOARE
(PLACA MOTORIE)
a) excitatorii- depolarizare (neurotransmitatori sunt acetilcolina, adrenalina)
b) inhibitorii- hiperpolarizare (neurotransmitatori inhibitori- acidul gamaaminobutiric)
Sinapsele cu transmitere chimica predomina ca modalitate de transmitere a semnalelor in
sistemul nervos central.
2. Anatomia sinapsei chi mice
Sinapsa chimica este alcatuita din doua componente:componenta presinapticii componenta
postsinapticii intre care se afla un spatiu-fanta sinapticii. (fig. 32)
Componenta presinaptica este reprezentata de butonul terminal al axonului in care se gasesc
vezicule cu mediatori chimici.
Fanta sinapticii are aproximativ
200-300 A reprezinta spatiul dintre
cele doua componente.
Componenta postsinapticii
poate fi reprezentata de:
- membrana diferentiata a unei
'
dendrite-sinapsa axo - dendritica;
- neurilema neuronului postsinaptic-
nucleu al
fib rei
ramificatie
terminaiA a
w t !c. \ Pia(a motq!i\-
smapsa axo- somahca; ......:....;..;.;;__ ..,....,.._ _ _____
- sarcolema fibrei musculare - sinapsa neuro - musculara
25