~

ZECHARIA SITCHIN

ENIGME

..~.

colecthl fenomenelor stranii . ,

A DOUASPREZECEA.
.

colecfia i~t.mplirilor

en.igmatice

PLANETA

ow

colecfia realului ingemanat cu fantasticul colectia frontierelor cunoasterii '. ,

.

I t [

ALDO PRESS

I.

r I
,.

;. I
I

!
r
,

L.

~~,:

'~"'''.:;.':'

..,' ,: .'!.,

"0

OJ'

THE TWELFTHPLANET by Zecharia Sitchin

Editor ALDO PRESS s.r.t, Bucure~ti

Multumiri ,
Autorul dore~tesa-~iexprime multumirile celor care, mai bine de un secol, au descoperit, descifrat, tradus ~iexplicat textele ~irelicvele Orientului Antic ~i, de asemenea, numeroaselor institutii, precum ~ipersonalului acestora, care au pus la dispozitia autorului textele ~iilustratiile ce stau la baza acestei dirti. Autorul dore~tesa multumeasca in mod special urmatoarelor institutii: New York Public Library (Oriental Division);
I

Copyright J1976 by Zecharia Sitchin

Traducere Cristian Banu Descrierea CIP a ]J~b"otecii Naponale SITCHIN,.ZECIIARIA. ' .
, A douasprezecea planetii

i ZechariaSitchin Bucure~ti: \

AIdo Press, 1999 . . 448 p.: il.; 20 cm-{Zona) Bibliogr. ISBN 973-97079-9-8 573.5

I ~
!

Research Library (Reading Room ~i Oriental Students Room) a British Museum; Research. Library, de la Jewish Theological Seminary din New York; lucratorilor ~i custodelui. British Museum, pentru asistenta acordata la procUrarea fotografiilor ~i imaginilor reproduse in aceasta carte; directoru.lui Vordera-siatisches Museum, Staatliche Museen, din Berlinul de Est; Muzel!lui Universitalii Philadelphia; Reunion des Musees Nationaux, France (Musee du Louvre); curatorului Muzeului Ant~chi~ talilor din Aleppo; U.S. National Aeronautics and Space Administration (NASA). .

Informalii ~i comen~i ramburs: C. P. 76-161, Bucure~ti, 77450, Romania.

cf qiUpJ osocietateButanG~V draqaprril fed print sa

B-dJI Tudor VladmJrescu; nr. 31, sector 5; BiJcure$1i, ROMANIA . Telelon: 335.93.18; 335.97.47 , . . Fax: 337.33.77

,. I I f r t

'.- -

_._-

...'.. -

' ,.

"

t 1 t

I.

Cuprins
Nota autorului
Prolog: Geneza
;.:... ~
;

9
~ ..11

Capitolul I. Ve~nictiltnceput ~

15
27 67
103 . 141 185 217

Capitolul2. Civilizapanepreviizutii Capitolul3. ZeiidinCer ~ide pe Piimant

Capitolul4. Sumer: Tiirfunulzeilor Capitolul5. Nefilimii:.Oameniicu rachete de foe Capitolul6. A DouiisprezeceaPlanetii Capitolul 7; Epopeea creatiei

Capitolul8. tmpiiriitia erurilor c

.

249 "
271

Capitolul9. Aterizarea pe planeta Piimant

CapiiolullO.Ora~ele zeilor
Capitoluili. Revolta anunnakilor Capitolul12. Facerea omului ...: Caoitolul13. Sffirsituloiimantenilor Cappolul14. Cand zeii pleacii de pe Piimant ,'

297
325 351 379 405 "'".433 ,445

j I

Capitolul15. Regatul de pe Piimant Bibliografie

I .1
~ -_' "_'.,,,._ ,,0.'.--" ----._----._--

-~

-...--

1_-

Nota autorului
p ..

Sursa primara pentru versetele biblice din Vechiul Testament, pe _ care Ie-am utilizat in aceasta carte, este textul original evreiesc: Trebuie spus de .Ia 'bun .inceput ca toate traducerile consultate- principalele fiind mentionate la sf'ar~itul caqii sunt doar atat, simple traduceri sau interpretari. Ceea ce conteaza pentru concluzia finaHi este ce spune originalul. , . Pentru. versiunea finala, cea care este utilizata: in 'cartea de fata, am comparat traducerile pe care Ie-am awt la indemana ~i apoi cu textul original, utilizand ~i textele/pove~tile sumeriene ~i acadiene asemanatoare, pentru a obpne ceea ce eu consider a fi cea mai fidela varianta. Analiza textelor sumeriene, asiriene, babiloniene ~i hitite a angajat 0 ~ata intreaga de savanti, timp de'mai bine de un secol. Descifrarea scrisului ~i a limbii a fost urmata de transcriere, transliteratie~i abia apoi de traducere. in multe cazuri, am putut alege intre diferitele traduceri ~i interpretari numai verificand unele mult anterioare. in alte cazuri, cercetarile modeme au fost cele care au adus 0 lumina noua asupra variante~or ma~

vechi.

'

...

D~ci lista textelor Orientului Antic care apare la s~itul acestei cfu1:i ontine amt versiunile cele mai vechi, cat ~i pe cele, c mal nOl,aHitun de 0 llsttl a pUOllcaJlllorsnmpnce m care au fost publicate cele ma~ interesante contnbutii la intelegerea
acestor texte.

Autorul

12

ZECHARIA SITCHIN

A DouisprezeceaPlaneti

13

Toti oamenii din vechime credeau in zei care au coborat pe Pamdnt ~i care se vor ridica II!ceruridupa ce i~i vor incheia menirea. Dar nu a fost acordata' niciodata credibilitate acestor texte, Bind taxate de oamenii de ~tiinta, inca de la inceput" ca 'fiind
doar legende. '
'

Scrierile Orientuluianti~, incluzand aici ~i numeroase texte astronomice, vorbesc in mod explicit despre 0 planeta de pe care au venit pe Pamant ace~ti astronauti sau "zei". Totu~i, cand oamenii de ~tiinta au descoperit, desciftat ~i transcris 0 lisHi antica a corpurilor cere~ti, planeta Plutonu fusese inca descoperita (ea a fost localizata abia in 1930). Cum s~ accepte ei atunci dovada existentei a inca unui membru al sistemului nostru solar? Dar acum noi, care la fel ca cei din vech~me, cunoa~tern ca mai exista planete ~i dupa Saturn, de ce sa hu acceptam antica dovada a existentei celei de-a douasprezecea planete? Pe masura ce ne aventuram in spatiu, 0 privire proaspata

mentelor 'din vechime. A Douasprezecea Planeta W propune deci sa ofere cititorului 0 poveste care sa raspunda la itlttebarile de mai sus..Dovezile aduse de mine consista, in primul rand, chiar din inse~itextele ~i'deseneleantice. , Am incercat in aceaSta carte sa descifrez 0 cosmogonie sofisticata care explica, poate la fel de bine ca ~iteoriile ~tiintifice modeme, cum s-ar fi putut forma sistemul nostru solar: 0 planeta invadatoare a fost prinsa pe' orbita solara, iar Pamantul
~i alte paTti ale sist~mului solar au fost' create. '. ' ,

~i 0 accejJtarea vechilor scripturi este mai mult decat actuaIa. Acum, ca astronautii no~triau aterizat peLuna, iar navele noastre spatiale teleghidate exploreaza ~i alte planete, nu mai este chiar atat de imposibil de crezut ca 0 alta civilizatie, de pe 0 alta planeta, mult mai avansata decat a noastra, a fost capabila sa-~itrimita astronautii,pePamant;candva, in trecut.. ' tittr-adevar, 0 serie de scriitori au speculat ideea ca unele monumente antice, cum ar fi piramidele sau sculpturile gigantice, trebuie sa fi fost facute de reprezentantiiunei alte civilizatii, mult mai avansate, care au'vizitat planeta noastra
.,.. caci,

"

Dovezile prezentate de mine includ ~i 0 harta celesta a - unui zbor spatial catre Pamant de pe aceasta planeta, a douasprezecea. A urmat apoi dramatica infiintare a primelor colonii pamante~ti ale nefilimilor. Sunt date chiar ~i'numele liderilor lor, sunt descrise sentimentele lor:'iubirea, gelozia, acumul1irile ~iluptele lor, este explicata natura lor ,,nemuritoare". Dar, mai presus de toate, A Douasprezecea Planeta i~i propune sa descdpere succesiunea evenimentelor care au dus la facerea omului ~imetodele avansate prin care acest lucru a fost intaptuit. Ea sugereaza complicata legatura care exista intre om ~i "zeii" lui ~i arunca 0 noua lumina asupra semnificatiei unor evenimente, asupra Gradinii Edenului, Turnului Babel,-asupra Potopului. ~i, omul - imbogatit biologic ~imaterial de cei care
'

I-aufacut- star~e~te rin a-~ialungazeii. p

cu

siguranta, cum ar fiputut poseda omul priniitiv tehnologia n,ecesara realizarii unor astf~lde constructii? Cum se face,'ca 'sa dau alt exemplu, ca clvilizatia din Sumer a parut sainfloreasca , .
UIU~\", 1I:1U1111\,,1U11 pll;;\"U1~Vl, 111 U1111i1I,;U i1plVi1pt; UVVV UI;; anI!

Aceasta carte sustine ca nu suntem singuri in sistemul nostru solar. Mai degraba 'mare~tedecat scade credinta intr-o putere supranaturala, pentru ca, daca nefilimii au creat omul pe Pamant, ei nu au facut decat sa indeplineasca un mult mai vast Plan Universal.
Z. Sitchin New York, februarie 1977

Dar, de,oarece ace~ti scriitori n-au .reu~it, in general, sa arate' dim!, cum ~i, mili presus de toate, de unde au venit ace~ti astronauti din vechime, intrebari,le lor provocatoare raman pure spe-

culatii.

"

A fost nevoie de treizeci de ani de cercetari, de intoarcere la sursele antice, de acceptare a acestora .ad litteram. pentru a crea in mintea mea un scenariu coerent ~i plauzibil aI' eveni,

~.<~: ,-:),

;Ji)

I I

_.._._--

-.-.-..-

- -

---

Capitolull ."

Ve~nicul Inceput
Dintre toate dovezile pe care Ie-am adunat pentru a ne sustine teoria, cea cu care trebuie sa incepem este insu~i omul. In multe privinte, omul modem - Homo Sapiens - este un strain pe aceasta planeta. De cand Charles Darwin i-a ~ocatpe oamenii de ~tiinta ~i pe teologii vremii sale cu dovada evolutiei omului, s-a considerat ca viata pe Pamant a ajuns la om tredind prin primate, ma-. mifere, vertebrate ~i, mai departe, la cea mai slab dezvoltata forma de viatii. intr-un punct, acum diteva milioane de ani in Ilrma, cand se presuptineca a aparut viata pe Pamant. Dar, ajungand la aceste inceputuri ~i incercand ,sa analizeze problema existenteivietii in aM parte, in cadrul ~iin afara sistemului nostru solar, oamenii de ~tiintaau devenit nesiguri in ceea ce prive~teproblema vietii de pe planeta noastra: cumva, ea nu aPartineacesteia. Daca viata a inceput datorita unor reactii chimice spontane, de ce are doar 0 singura sursa ~inu () multitudine de surse aleatoare? ~i dece toate materiile vii de pe Pamant contin foarte putine dintre elementele care se gasesc aici din bel~ug~ifoarte multe dintre cele rare? "a 11 aLunCI la~a lOSL V lmponala pe ramanr t Pozitia omului in lantol evolutiei a niarit incurcatura. Gasind un craniu aici, cateva oase dincolo, oamenii de ~tiinta au considerat la inceput ca omul a aparut in Asia, acum 500.000 de ani. Dar, cum au fost descoperite fosile din .ce in ce mai vechi; a devenit cIar ca acest lucru s-a petrecut cu mult. mai mult timp in urma. Str~o~ii omului sunt acum plasati in urma cu aproape 25.000.000 de ani. Descoperiri In estul Africiiau

." ..

.,

;',,',

_. -- .--

18

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Ptaneta

19

~tim cum a apiinit civilizapa ~icum s-a dezvoltat ace~sta o data ce a aparut Intrebarea tara raspuns este insa de ce - de ce a aparut aceasta civilizatie?Caci, ~iasta 0 afinna acum ~ioamenii de ~tiinta- cu oarecare frustrare -, confonn tuturor datelor cunoscute in prezent, omul nu ar fi trebuit sa ajunga inca la civilizatie.Nu exista nici un motiv aparent pentru care noi sa . fim mai ciVilizapdedit triburileprimitive din.jungla amazonia. na sau .deprin alte zone neUmblateinca. Dar, ni se spune, aceste triburi traiesc inca la fel ca in epoca de piatra, deoarece au fost izolate de restul lumii. Dar izolati de ce? Daca ei au trait pe acee~i planeta cu iioi, nu ar fi trebuit oare sa ajunga la acele~icuno~tinte ~tiintifice~i tehno. . logice, a~acum se presupune caam tacut ~inoi?
Totu~i adevarata problema nu este gradullor' de inapoiere, ci gradul nostru de dezvoltare; c~ci acum se recunoa~te ca gradul nonnal de dezvoltare este cel al triburilor aniazoniene, ~i nu al nostru. I-a trebuit omului peste doua milioane de ani pentru a realiza epocala "revolutie tehnologica" a trecerii de la folosirea pietrelor a~a cum Ie gasea, la ~lefuirea ~i ascuprea lor. De ce nu tot doua milioane de ani pentru a trece la folosirea altor materiale sau zece.milloane de ani pentru stapanirea mate-

tul Apropiat. Podi~urile~i lanturile muntoase care seintind in arc de cerc de la Muntii.Zagros in est (unde se afla azi granita dintre Iran~i Irak), spre Muntele Ararat ~iMuntele Taurus, spre nord, apoi sprc sud ~i vest, in josdealurile Siriei, Libanului ~i Israelului sunt pline de pe~teriin care s-au pastrat urmele omului preistoric. (Fig. 2)

mati~ilor, nginerieisau astronomiei? to~i iata ca, la "nui ~i mai" 50.000 de ani de la omul din Neanderthal,astronautii
no~tri aterizeaza pe Luna. Intrebarea care se pune in mod evi<ient este: am obtinut oare noi ~i stramo~ii no~tri din zona Mediteranei aceste cuno-

Fig.2 .., Una dintreaceste pe~teri,Shanidar, es~elocalizati in pa,tea nord-esticaa acestui arc de cerc at .civilizatiei. In zilele noastre, multe triburi kurde i~i gasesc adapost in pe~terile din 7nn!.1imnrp.nnH :mimalde lor in timnul lunilor Reroase decn iarna. Decj era 0 noapte de iarna geroasa, cu 44.000 de ani in urma,cando familie de ~apte perso~e (una fiind un copil) a: cautat adapostintr-o pe~teradin Shanidar. Rama~itelelor - ei au fost.pmoratf de 0 ciidere de pietre - au .fostdescoperite in 1957 de Ralph Solecki, care venise in regiune in diutarea urmelor omului pnmitiv. Ceea ce a descoperit el a fost mai rriu:Itdecat se a~teptase. Pe masura ce strat dupa strat era tndepartat, a devenit evident ca pe~tera .pastra
.

~tintesinguri?
. nn"';
1 ;

Cu toate ca omul de Cro-Magnon: _ construiaigarienu ~_..J_.:_1~ _~ _ ___ ~: On.,..; 'rn.. :1:_". _""' 1,.. : =- _.:

-- - --

prezentat un moment revolutionar.Mobilitatea sa, faptul ca-~i putea construi adiiposturi,dorinta sa de a se imbraca, uneltele sale, arta sa - toate acestea reprezintii0 'civilizatie inaWi care apare brusc, initiind ve~niculinceput al culturii umane, intinsa pe milioane de ani, avansandcu p~i dureros de lenti. . De~i oamenii de ~tiintiinu poseda 0 explicape a aparitiei lui Homo Sapiens ~i a civilizati~iCro-Magnon, nu exista nici un dubiu in ceea ce prive~telocul de origine al acesteia: Orien-

__,_

_. 1..-

20

. ZECHARIA SITCHIN

A Douiisptezecea Planetii

21

urme de locuire umana, datand de Circa 100.000 de ani, pana cu

circa 13.000deaniin urma.*

ticate metode de'datare cu carbon radioac1iv ~i cercetari geneti-

"

Ceea ce indicau aceste urme era mult mai surprinzator dedit urmele insele. Cultura umana inregistrase nu un progres, ci regresase. Incepand cu un anumit standard; generatiile care . urmasera prezentau un regres claro~i incepand cu 27.000 i.Ch.
pana in 11.000 r.Ch. regresarea ~i mic~orarea populatiei au atins un punct in care viata aproape ca disparuse. Din motive care se presupun a fi de ordin climateric, omul aproape ca Ii dispamt din zona pentru aproape 16.000 de ani. ~i apoi, aproximativ prin'll.OOO i:Ch., omul a reaparut

plin de vigoare ~icu 0 cultura de un niveUncredibil de ridicat.

De parca un antrenor neviiZut, urmarind,jocul ~ovait,oral omenirii, ar fi inlocuit echipa obosita ~i uzata cu umi proaspata ~i mai bine aritrenata.

'

*
pe-a lungul milioanelor de ani ai ve~nicului sau inceput, omul a fost copilul naturii; a rezistat adunandu-~i hrana de prin paduri, vanand animale salbatice, prinzand pasan sau pescuind. Dar, aproape imediat ce ~ezarile 1Jmane slabeau ~i el i~i para~.ealocuintele, cand realizarile sale artistice dispareau - chiar atunci, bruse, tara vreun motiv aparent ~i tara 0 perioada de pregatire anterioara - omul devine agricultor.

Cercetand munca unor eminenti oameni de ~tiinta din

acest domeniu, R.J. Braidwood ~,iB. Howe, in lucrarea lor, Prehistoric investigation in lraqui Kurdistan (Cercetarea preistnr1Pt J(11rrli'-!tan11111t ;1'"611,;n9"'l nn n: \ ;.. 1,.. , 1.._=_ _~ _L.._ ..J~~1 -.- --.-----genetice auconfirmat descoperirile arheologice ~i nu lasa nici 0 urmii de indoiala c~ agrlcultura a apamt 'exact acolo unde aparuse, cu catva timp inainte, Homo Sapiens: in Orientul Apropiat. Nu mai exista nici un dubiu ca agrlcultura s-a extins din arcul muntilor ~i dealurilpr Orientului Apropiat. Folosind sofis*,Profesorul Solecki mi-a spus cAau fost descoperite nouA schelete, dintre care numai patru fusesem zdrobite de 0 cAdere de pietre (n.a.)

ce, s-a stabilit,ca primele culturi agricole ale omenirii au fost' cele de grau ~i orz. Presupunand ca intr-un anwne fel omul a reu~it sa invete singur sa cultive plantele salbatice ~i cerealele necesare supravietuirii, cercetatorii au fost insa uimiti de marea varietate 'de plante ~i cereale de baza pentru supravietuirea ~i dezvoltarea civiliz~tiei,care apareau 'din Orientul Apropiat. Aceasta lista cuprindea, intr-o succesiune rapida, mei, secara~, printre cerealele comestibile; in, pentru fibrele sale, dar ~ipentru ulei, precum ~i 0 mare varietate de arbu~ti ~i copaci fructiferi. De fiecare data, 0 planta a fost mai intw cultivata in Orientul Apropiat, cu milenii inainte de a ajunge in Europa. De parca acestaar fi fost un fel de laborator genetico-botariic, condus de <> mana nevlizuta, care producea din candin cand cate 0 noua planta. Cei care au studiat originea vitei-de~vie au constatat ca aceasta a inceput sa se cultive in muntii din nordul Mesopotamiei, in Siria ~iPalestina. Nu e de mirare. Vechiul Testament spune ca Noe a plantat 0 vita-de-vie (ba chiar ca s-a imbatat cu , vinul ei) dupa ce arca sa a ajuns pe qtuntele Ararat cand s-au retras apele potopului. Deci, la fel ca ~i oamenii de ~tiinta, Biblia plaseaza inceputul cultivariivitei-de-vie pe muntii din nordul Mesopotaqliei. MaruI, paml, maslinul, smochinul, migdalul, fistioul, nu. cuI - toti i~i au originea in Orientul Apropiat, impra~tiindu-se de aici in EUropa~iin alte paqi ale lumii..futr-adevar, nu putem sa nu ne amintim ca Vechiul Testament i-a devansat pe oamenii
,
'

"net"'; r1~ "t1int~

I ;'

1""11 ,..St~TQ 1T't11pn11 1" irlpntifit"arpQ

Qr-~1pl'!:IC!i 7nnp
,

ca fiind prima gradina a lumii: "Apoi Domnul Dumnezeu a sadit 0 gradina in Eden, spre.rasariL. ~i a tacut sa rasara din Pamant tot felul de pomi placuti la vedere ~ibuni la mancat". Locul in care se afla' Edenul era cu siguranta cunoscut generatiilor biblice. Se afla "spre rasarit" - la est de pamanturiIe neaJ1luluilui Israel. Era un teritoriu udat de apele a patru mari rauri, doua dintre ele fiind Tigru ~iEufrat. Nu poate exista nici un dubiu oii Geneza localizeazaprima gradina pe deajurile

22

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planem

23

de unde izvorasc aceste raun, in nord.,.estul Mesopotamiei. Biblia ~i oarnenii de ~tiinta sunt 4e acord. De fapt, daca citim textul Genezei nu ca pe 0 lucrare teologica ci cape una ~tiintifica, descoperim ~i procesul prin care s-a inceput cultivarea 'acestor plante. ~tiinta ne spune ca mai intai s-au cultivat ierburi salbatice, apoicereale, urmate de cultivarea arbu~tilor ~i pomilor .fructifen. Acesta este exact- procesui descris in primul capitol 'al Genezei. .

Tot earn in aceapenoada a fost domestiCita~i oaia;pe'~tera de la Shanidar continearama~itele'unor oi~datfuldearn din jurul anului 9000 tCh.,ce indica faptul ca 0 mare parte din miei erau taiati pentruhrana sau pentru pielea lor. Capre1e, ~i

ele datatoarede lapte,au urmatcurfutd;porcii,bovinele~i alte .

vite au fost domesticite la scurt timp. . De fiecare data domesticirea lor a inceput in Orientul Apropiat. Schimbarile bru~tecare au aparut carn pe la anul 11.000" i.Ch. in Orientul Apropiat (~i'cu circa 2000 de ani mai tfuziu in Europa) i-au rncut"peoarnenii de ~tiinta sa descrie aceasta perioada ca fiind star~itulunei ere, paleoliticul, ~iinceputul alteia,

~i Dumnezen a zis: "Sa dea pamintul verdeata, iarba cu samfutta, pomi roditori, cari sa faca rod dupa soiullor, ~icarl sa aiba in ei samanta lor pe Pamfutt."~i a~aa fost. Pamfuttul a dat verdeata, iarba cu samfutta dupa soiulei ~ipomi care sa faca rod.~i care i~i au samfuttain ei, dupa'soiullor. ~iblia ne mai spune apoi ca, dupa.ce a fost izgonit din gradina raiului, omul a trebuit sa munceasca din greu pentru a-~i
obtine hrana. "Din sudoarea fiimtii taleiti vei mfutca painea", i-a spus Dumnezeu lui Adam. lar dupa asta ,,Abel era cioban, iar Cain era plugar". Omul a'devenit crescator-de vite, ne spune ;Biblia, curand dupa ce a devenit agr\cultor.
.

mezoliticul.

Numele este potrivit doar daca ne gfutdim la principahil material de constructie, care era.in continuare piatra. Adaposturile umane din munti erau construite din piatra; com1initatile erau protejate de ziduri de piatra;-prima unealta agricola, sapa,

Oarnenii de ~tijntasunt perfect de acord ~u aceasta succesiune a evenimentelor. Analizfutd diferitele teorii referitoare la domesticirea animalelor, F.E. Zeuner, in cartea sa Domestication of Animals. (Domesticirea animalelor), afirma ca "omul nu a putut capata obi~nuinta de a pne animalele in capfivitate ~i
,.1 n 1~ A___A""~". ~...n1"ta. Aa. ~ qttl''UYD ~t~r1tnl

"

..1P Q 10';111 '1'n nn;t(iti

sociale de anumife dimensiuni". Aceste comunitati stabile, necesare pentru trecerea la domesticirea animalelor,au fost 0 consecinta a schimbariicatre agricultura. Primul animal care a fost domesticit a fost cainele, dar nu ca "cel mai bunprieten al omului", ci, dupa toate probabilitaple, tot pentru hrana. Se crede ca acest lucru s-a Rftrecut in jurullui 9500 i.Ch. Primele ram~ite de caini au fost descoperite in Iran, Irak ~iin IsraeL

Fig.3

------

24

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii Omul ~i eultura sa erau; in mod clar, in deelin.

25

era mcuta din piatra.Ei i~i onorau saui~i protejau mortii acoperind ~i omand mormintele co pietre sau Ie foloseau pentru a-~i

~poi - bruse, pe nea~teptate,inexplicabil - Orientul

,

construi imagipi ale fiintelor supreme sau ale ,,zeilor" a caror interventie benefica 0 caUtau. P ,astfelde imagine, descoperita
in nordol Israelului, datand diri al 'Iioualea mileniu i.Ch.', ne "ochelari de protecpe". (Fig. 3) Privind lucrurile global, ar fi molt mai potrivit sa numim aceasta perioada care incepe du~ 11.000 i.Ch. nu mezolitic, (partea de mijloc a Epocii de piatrii) ci Era Domesticirii. 1otr-o perioada de circa 3600 de ani -.aproape peste noapte in termenii ve~nicului inceput - omol a devenit agricultor, incepand sa cultive plante saIbatice ~i sa,domesticeasca animale. Apoi, in mod clar, a uimat 0 noua era. ,Istoriciio numesc Neolitic (Noua Epod de piatrii) dar, din noo, total inadecvat, pentru ca ceea ce a marcat aceasta perioada a fost aparipa ceranlicii.

intap~eazaun.Cap scolptat al unui,,zeu" cUun coif ~iun fel de .

Apropiat cun<?~teinflorirea celei mai mari eivilizatii imaginabile, 0 civilizatie din eare ne tragem ~inoi radaeinile. o 'manamisterioasa il seoate, din nou, pe om din declinul sau ~iit ridiea la un nivel Ghiarmai ridieat de culturii,cuno~tin-

te "{ , ~ieivilizatie. ,

'

Din motive necunoscute inca oamenilor de ~tiintii ; dar

care vor deveni clare pe ma80ra ce se va derula povestea noastra - mar~ul omenirii catre civilizape a fost limitat - pentru cateva mileniidupa 11.000 i.Ch.la dealurile din Orientul Apropiat. Descoperirea numeroaselor foloase pe care i Ie poate aduce lutul a fost eontemporana cu pariisirea a~posturilor sale depe munte ~i coborfu-ea in vaile argiloase. 10cepand cu mileniul al ~telea i.Ch. civilizatia Orientului Apropiat este plina de obiecte de argila ~i lut, de omamente, ustensile sau statuete; 10 jurul anului 5000i.Ch., omul produeea obieete eeramice de 0 excelenta calitate ~1un qesign fanta~tie.. Dar, inea 0 data, ritmul progresului a seazut ~i, meepand
,.11,.;..,." LL A\f\f\ ~rh

..1...,,.n

,;..;I.. "rh..nlnm,...

""

I..""t ,.1\tnt111

regresase: ceramica devenise mai simpla, iar uneltele de piatra - relieve ale UItei epoci mult anterioare - devin predominante. A~eziirile apar ca nelocuite., {Jnele locuri; care fusesera centre ale culturilor ceramice, incep sa fie abandonate ~i me~te~ugul, ca atare, dispare. "A fost 0 istovire generala a colturii", spune James Melaart in eartea sa Earliest Civilizations of the Near East (primele civilizapi ale Orientulw Apropiat); unele locuri pow in mod clar semnele acestei ,~oi faze de inapoiere".

..----------.----

"""

Capitolul 2

Civ~izatia neprevazuta
Mult timp, occidentalii au erezut ea eivilizatia lor este darnl romanilor ~ial greeilor, dar filosofii greci in~i~iau seris in mod repetat ca ei se trag' din surse ~imai vechi. Mai wziu, calatorii reinto~i in Europa au semnalat existenta in Egipt a unor piramide impozante ~i a unor ora~e-ternple,pe jurnatate ingropate in nisip, protejate de ni~teanimale stranii nurnite sfine~i. Cand Napoleon a ajuns'in Egipt in 1799, el a luat eu sine speciali~ti pentru a studia~~iexpliea aeeste monurnente. Unul dintre ofiterii sai a deseoperit langa Rosetta 0 piatra pe care se gasea 0 inscriptie datand din 196 LCh., serisa atat eu hieroglife egiptene, cat ~iin alte-doualimbi. .~ , Deseifrarea scrisului ~i limbii egiptene ~i descoperirile arheologiee care au urmat au reIevat ea in Egipt a existat 0 eivilizatie foarte inalta, eu mult inainte de n~terea celei grece~ti. Texteleegiptene vorbese de dinastii care au aparut in jurul anului 3100 LCh. - eu aproape doua mii de ani inainte de aparipa eulturii elene: Atingandu-~imaturitatea in seeolele einei ~i patru i~ainte de Christos; civilizati~ gre~ea a fost mai degraba 0
,",Vl11.U1UQ.LVW." U"",","'" V }II. "''''u..&."vu..&. "'.

Sa fie oare r~dacinileeivilizapei rioastrein Egipt? Orieat de logica ar parea aeeasta eoncluzie, exista eateva fapte care militeaza impotriva ei. Istorieii greci deseriu nurneroase vizite in Egipt, dar veehile surse ale cuno~tintelor lor se gaseau in aIta parte. Culturile preeleniee din zona Marii Egee cultura minoica din insula Creta ~ieultura rnieeniana din Grecia

- aduc dovadaea OrientuiApropiat,~i nu Egiptul,constituie

- "----._-

u_.

~_A,_"

-~8_"

"

..

-,..,.,

28

ZECHARIA SITCHIN

A' Douisprezecea Nume/e ebraic . I18pIa B8tb

,Ianeti {enicianocanaanitif greaca ;,ouii greacif lIeche Nume/e grecesc lati"ii

29

punetul depleeare. Siria '~i Anatolia au fost caile prin care 0 civilizape anterioara a patrunsinGrecia. Observand ca invaziadorica in Grecia ~icea israelianain Caanan, de dupa exodul din Egipt, au avut loc cam in, acela~i timp (aproximativ sec. XIII i.Ch.), istoricii au fost fascinap de numarul crescand de similitudini dintre civilizatia semitica ~i cea helenica. ProfesorulCyrus H. Gordon,in ForgottenScripts; Evidence for the Minoan Language (Manuscrise uitate; Dovezi despre limba minoica), a deschis un nou domeniu de studiu, aratand ca scrisul minoic.timpuriu, numit A Liniar, este de fapt de origine semitica. EI trage concluziaca ,,modelul civilizapilor ebraice ~iminoice (dincol.ode continut) este, pana la un anume punet, aeel~i" ~i a aratat ea numele insulei Creta, in minoica Ke-re-ta, este identic cu un cuvant ebraic Ke-re-et ("Ora~ul ingradit") ~ii~i are corespondentintr-o poveste semitica a unui anume rege al Keretului.
. "

'"'
-"\

0181
"lnl,

A
51

A Alpha
..
r

A
B

IRa

1
A

c.Y...

CG
D

/!" D81U

Z8yJD

II

!8tb (1)

Y . '"
'J,

*'

,
::J:

E (plllcnd
-

'I'

E FV
H

"rtt:

:I:
I

let.
(H)eu
'1'h8til

B
,

'htb
fad

....ph d

"( ,..
"',
-

. I ,.
"'1

.
S

k
1.1\

lote lilppa
tadlda'

r
,

"-11
\1

--- -,- "0' ',/ Istoricii er~u eon~tienp de contactele grecilor cu Orienhil Apropiat din primul mileniu inainte de Christos culminand eu inftangerea per~ilor de catre Alexandru eel Mare, in 331 i.Ch. Textele grece~ti fae deseori referire la ace~ti pe~i ~i la teritori'ile lor (apfoximativ teritoriuI. actual al Iranului). Judecand dupa

Chiar ~ialfabetul grecesc, din care deriva eel latin, provine din Orientul Apropiat. Vechii istorici greei sustin ca alfabetul lor a fost adus de' un fenician, pe nume Kadmus ("Batranul") ~i eontinea aeel~i numar de litere ~i in aeeea~i ordine ca eel ebraie; era singurul alfabet utilizat in Grecia pe vremea razboiului troian. Nun'1arul iterelor a fost marit la douazeci ~i l ~ase de poetuI Simonidesdin Ceos in seeolul'al V-leai.Ch. Ca alfabetul grecesc ~i.eel latin.~i deci intreaga fundatie culturala oecidentala au fost adoptate din Orientul Apropiat poate fi demonstrat foarte u~or comparand ordinea, numele, semnele, ba chiar ~i valoarea numerica a alfabetului original, din.-. ~: _.. Orientul Apr9piat cu cele din mai vechiui alfabet grecesc ~i I 1,..1 . t .' , ...,
- -.

II-.

..
..

'-Ida
"'ID

_un
II1Ipb IIuI8

, T' ,,)
Qg

,.,

III

M
N

:I:
a

!:E XI
a
aCDlc:11011]

fl.,..IL

'

.,.,.,

.,
)(

.
T

'I

r
M
ra-

X p

q
t

Pi 11ft. Iapp8
lUIa

.q

t.

lid.

\ Fig. 4

81..
,'I'eu ...

Q R.

S
-T

(I) "H" sumerian, transliterat de obteet ea ,,11", pemru a 11l11al u~or, in sumerianii ~i inalte limbi-semitiee se pronuntii, de rapt, ca grupul de litere "CH" din limba germanii. (2) "S" sumerian, transliterat de obieei prin "S", pentru a fi

mai u~or,el este pronuntat in sumerianii ~iin alte liqtbi'semitiee ea "T".

numele regilor lor - Cyrus, Darius, Xerxes - ~i dupa eele ale

zeilor acestora, care se pare ca aPartin ramurii lingvistice indo-' europene, istoricii au ajuns la conciuzla ca fac parte din famdia

---------

..,.,.". ..,.,..:;,,...t~",.I.

"d"

f' .

, ii#~

30

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

-31 -

popoarelor ariene ("de origine divina") care au apffi11! e unded va de la estul Marii Caspice la sfiir~itul celui de-al doilea mileniu in.ainte de Christos ~i s-au impra~tiat spre vest in Asia Mica, spre est in India, iar spre sud in tinutul numit de Vechiul

Simbolurilecare impodobesc inscriptiile ce apar pe monumen- . tele ~i sigiliile persane au fost considerate, la inceput, ca fiind doar decorative. Engelbert Kampfer, care a vizitat PerseopolisuI, capitala Imperiului Persan, in 1686, a descris aceste semne

Testament "al moesilor~ial paqilor".

ca fiind "ca ni~tecuie", ca ni~te"semne sparte". De atunci,

acest scris este cunoscut sub numele de cuneifonn. Cand au inceput eforturile de descifr1!rea acestor inscriptii, a devenit clar ca ele fusesera serise cu acelea~i caractere ca inscriptiile de pe monumentele~itablitele din Mesopotamia, tinutuldintre Tigru ~iEufrat: Intrigat de aceste descoperiri dispa- . rate, Paul Emile Botta a condus in 1843 prima cercetare arheologica majora. EI a ales un loc din nordul Mesopotamiei~ aproape de ora~ul Mosul, numit astiizi Khorsabad. Curand, Botta a reu~it sa stabileasca numele vechi allocului, scris cu litere cuneifonne, DurSharrn Kin. Erau inscriptii semitice, 0 limba inrudita cu ebraica, iar numele insemna "Ora~ulingriidit al cinstitului rege". Manualele noastre ~colare il numesc pe' acest rege . Sargon al II-lea. Capitala regelui asirian avea in centrulei un palat magnific, ale carui ziduri erau acoperite de ni~te basoreliefuri care, daca ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe mai bine de 0 mila. 0 piramida in trepte, un zigurat care domina ora~ul ~i palatul re"

Totu~i lucrurilen~ au fost chiar atat de simple. to ciuda orig~nii diferite asum~te de ace~tia, Vechiul Testament Ii trateaza ca part~ componenta a evenimentelor biblice. Cyrus, de pi Ida, este numit.in Biblie "Unsullui Yahweh" - 0 relatie cu totul neobi~nuita peniru un Dumnezeu ebraic cu un individ care nu era evreu. Confonn cartii 'ui Ezra, Cyrus a pritnitmisiunea
.

sa reconstruiascaTempluldin Ierusalim, spunfutdca el prime~te Ceruri".

ordine direct de la Yahweh, pe care il numea "Dumnezeu din
.

Cyrus ~.iceilalti regi din dinastia sa se nUmeau ahamenizi - dupa titlul adoptat de fon~torul dinastiei, Hacham-Ani~. Nu era un titlu arian, ci unul perfect semitic, care inseamna "toteleptul". tn general, istoricii au neglijat l1,1ultele aspecte care 'pot indica 0 serie de similitudini intre dumnezeul ebraic ~i zeul pe care ahamenizii il numeau "toteleptul", pe care ei ~i-l imaginau plutind in cer intr-un glob inaripat, a~a cum apare, de exemplu,

pe un sigiliu allui Darius. (Fig. 5)

gal,serveade"scarasprecer"zeilor.(Fig.6) : Arhitectura ~isculpturileor~uluidau impresialunlimod

de viata pe picior mare. ;P,alatele,,temp,leIe, casele,fiimbarele,

Fig. 5 S-a stabilit acwil ca radaciniie istorice, culturale ~i religioase ale per~ilor se afla in hnperiul Babiloniano-Asirian, a carui marire ~i decadere sunt Inregistrate 1'nVechiui Testament.

fig. ()

- ._. -

,.....

--

--

'

.-..-

...

32

ZECHARJA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti Din nou, inscriptiile mesopotamiene sustin reciproc!

33 ~i textul biblic se

grajdurile, zidurile, poqile, coloanele, decoratiunile, operele de arHi,tumurile, meterezele, terasele, griidinile - toate au fost construite in doar cinci ani. Confonn celor spuse de George Contenau in La VieQuotidienne a Baby/one et en Assyrie (Viata cotidiana in Babilon ~i in Asiria) "imaginatia noastra se clatina in fata potenpalei puteri a unui imperiu care a reu~itsa realizeze atat de mult intr-un rastimp atat de scurt", cu aproape 3000 de ani in unna. . Pentru a nu fi surclasap de francezi, in scena apar ~i englezii, in persoana lui Sir Austen Henry Layard, care ~i-astabilit ~antierul arheologic la zece mile de Khorsabad, pe fluviul Tigru. B~tina~ii numeau acest loc ~yunjik; a reie~it <;aeste. vorba, de fapt, de capitala ImperiululAsirian, Ninive. Numele ~i evenimentele biblice ies la iveala. Ninive era capitala regala a Asiriei sub ultimii trei marl imparati ai ei: Sanherib, Esarhadon ~i Asurbanipal. "in al patrusprezecelea an al imparatului Ezechia, Sanherib,imparatul Asiriei, s-a suit impotriva tuturor cetatilor intarite din Iuda ~ia pus stapanirepe ele", ne spune Vechiul Testament (II Regi 18:13) ~i, cand Ingerul Domnului i-a ucis soldatii, "Sanherib ~i-aridicat tahara, a plecat ~is-a intors; ~ia locuit la Ninive". Colinele pe care era ~ezat or~ul au dat la iveala palate, temple. opere de arm care Ie intrec pe eele ale lui Sargon. Zona in care se crede ca se afla palatul lui Esarhadon nu a putut fi cercetata, deoarece acolo s-a construit 0 moschee, pe .presupusuUoc in care ar fi fost.ingropatprofetul Iona, eel inghipt de un chit fiindciia refuzat sa duca mesajul Domnuluiin Ninive. Layard citise .intr-oveche insenuiare greceasca faptul ca
un ofiter
.

Uluiti de frecventele coroborari intre textele bib lice ~i descoperirile arheologice, asiriologii - cum au inceput sa fie numiti cercetatorii in domeniu - s-au aplecat asupra capitolului
zece din cartea Genezei: Acolo Nimrod

- "viteaz

vanator inain-

tea Domnului" -este descris ca fiind fondatorul tuturor regatelor din Mesopotamia: EI a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad ~i . carne, in tara ~inear. Din tara aceasta a intrat in Asiria; a zidit Ninive ~i Calah' . ~iResen intre Ninive ~i Calah; aceasta este cetatea cea mare. Erau intr-adevar ni~tecoline pe care localnicii Ie numeau Calah intre Ninive ~iNimrod. Cand echipelede arheologi, sub conducerea lui W. Andrae, au sapat in zona, intre 1903 ~i 1914, ei au scos la iveala ruinele ora~uluiAshur, capitala religioasa a imperiului ~iprima capitaIa a acestuia. Dintre toate ora~ele asiriene amintite in Biblie, numai Resen nu a fost descoperit inca. Numele inseamna "f;au"; probabil ca acolo erau grajdUrile regale. Cam in aceea~ivreme cand erau cercetate ruinele Ashurului, alte echipe, conduse de R. Koldewey, cercetau ruinele Bahilonului, biblicul Bapel - un vast teritoriq plin de palate, temple, gradini suspendate ~i inevitabilele zigurate.", .. peste Nu . . . . . . ,..'
.1&&"""''' " at', vp & " _& 'fa ...&&
YT&&

allni

AIp.x:mclnl r.p.1M~rp "0711""

miqe ~i de ram~itele unui or~ vechi" - un or~. care era deja ingropat in timpullui Alexandru eel Mare! Layard I-a cercetat ~ipe aeesta ~is-a dovedit a fi Nimrod, centrul militar al Asiriei. Aici ridicase ~almaneser un obelisc pentru a-~i cinsti victoriile militare. Pe acest obelisc, aflat acum la British Museum, putem descoperi prlntre numele eelor care au fost p~i sa plateasca tribut asirienilor ~ipe cel allui ,,lehu, fiullui orini, regele Israe. lului".

11n I"" ...li... ,1", ~;M .

--

_a._a... ...001.."-

doua imperii rivale ale Mesopotamiei: Babilonia ~i Asiria, unul aflat in sud ~funul in nord. tnflorind ~i decazand, luptandu-se sau coexistanrl; in pace, cele doua constituiau 0 civilizatie inalta care acopera aproape 1500 de ani, ambele fonnandu-se in jurul driului 1900 LCh. Ashur ~i Ninive au fost cucerite ~i distruse, in final, de babiionieni'in anui 614 ~i, respectiv, 612 LCh. A~a cum ati~a

--

34

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezec~a Planeta

35

Biblia, Babilonul a cunoscut el insu~iun astfel de star~it, fiind cucerit de Cyrus AhameQidul,in anul 539 i.Ch. tn ciuda faptului ca cele doua imperii au fost rivale de-a lungul intregii lqr istorii, cu greu s-ar putea gasi vreo deosebire esentiala de ordin cultural sau spiritual intre ele. Chiar daca Asiria i~i nuplea zeitatea suprema Ashur ("Cel care vede tot~') ~iBabilonul, Marduk ("Fiul colinei pure"), altfel, panteonurile lor er~u aproape identice. Multe din JIluzeelelumii expun la loc de cinste p0rtile de ceremonii, taurii inaripati, basoreliefurile,~arele, uneltele ~iustensilele, bijuteriile, statuetele ~i alte obiecte realizate din cele mai difetite maieriale,.scoase la 'ive~la din colinele asiriene ~i babiloniene. bar adevarata comoaraa acestor regate o.constituie documentele: mii ~i mii de inscriptii scrise.cu caractere cu-

neiformece includcosmogonii, oemeepice,croniciale unor . p

regi, manuscrise ale templelor, contracte comerciale, inregistrari ale cas~toriilorsa\:!divoqurilor,tabele astronomice,predictii astrologice, formule matematice, liste geografice, gramatici ~i texte de ~coaIa~i ultimele, dar nu cele din urma, texte care vorbesc despre numele, genealogiile,titlurile, actiunile, puterile ~iindatoririlezeilor. Limbajul comun care.forma legaturaculturala, istorica ~i rdigioasa intrt: AlSiria~i Babilon era cd ~acauian.Este prima limba semitidi cunoscuta, inrudita, dar pr~cedand ebraica, aramaica, feniciana ~i caanita. Dar nici asirienii nici babilonienii nu au ridieat nici 0 pretentie.ca au inventat ~crisul sau limba aceasta; intr-adevar, multe din tablitele lor poseda un postscriptum ce spune ca textele respective au fost copiate dupa unele mai vechi. Atunci cine a inventat scrisul cuneiform ~i a dezvoltat limba, griunaticaei precisa ~ivocabularulei bogat? Cine a scris . aceste manuscrise mai vechi? ~i de ce.asirienii ~i babilonienii ~i-aunumit limba acadiana? Atenti~ se concentreazadin nou asupra Bibliei. ,,$i cl a domnit l~jl1c<;pu.t. peste Ba~el, Erec~i AC;ld."Sa Ji fost acolo Acad ocapitaJa regala, precedandu-Jepc Babilon~iNinive'i

Ruinele mesopotarnieneau demonstrat cu tarie"ea demult a existat cu adevarat un regat cu numele de Acad, intemeiat de un imparat, care i~i spunea sharrukin ("dr~pt-Iegiuitorul"). EI' pretindea ca regatul sau se intindea, prin gratia zeului Enlil, de la Marea de jos (Golful Persic)la Marea de sus (probabil Marea Mediterana).El se mandrea ca la cheiul Acadului se adunau corabii din toate colturile lumii. Istoricii au fost uimiti:.descoperiseraun imperiu mesopotamian in cel de-al treilea mileniu inainte de Christos! Era 0 distanta in timp de aproape doua mii de ani intre Sargon Acadianul ~i Sargon Asirianul, din Dur Sharrukin. ~i totu~i, cerce-. tarile fiicute au dat la iveaIa literatura ~i arta, ~tiinta ~i politica, comert ~i comunicatii - 0 civilizatie in deplina maturitate -, cu mult inainte de aparitia Asiriei ~i Babilonului. Mai mult, era clar cine era predecesoarea ~i sursa civilizatiei mesopotamiene. Asiria ~iBabilonulnu erau decat ramuri ale trunchiului acadian. Misterul existentei unei civilizatii mesopotamiene atat de devreme s-a adancit, cand a fost descoperita 0 inscriptie care mentiona genealogia lui Sargon Acadianul. Aceasta spunea ca titlul sau complet era "Rege peste Acad ~i rege peste Chish" ~i explica faptul ca, inainte de a ajunge pe tron, el fusese consilier al Legiuitorilor din Chish. Sa fi fost oare un regat anterior, acela din Chish, care I-a precedat pe cel acadian? toca 0 data versetele biblice capata.semnificatie.. ~i Cush I-a nascut pe Nimrod: el.este acela .care a inceput sa fie puternic pe Pa-

mant.. .
"fA .u U"'''''''}lU'' 1 "' UVl1U1U. }I"'~"'" -4Ja.U,""l, J..:,lC\" ~11"'\.CilU.

Multi cercetatori au. speculat ca Sargon este biblicul Nimrod. Daca se cite~te Chish in loc de Cush, in versetele de mai sus, s-ar parea ca intr-adevar Nimrod este preeedat de. Chish, dupa cum pretinde Sargon. Istoricii au inceput apoi sa ia ad litteram ~irestul descrierii sale: ,,El a infrant or~ul Uruk ~i i-a daramat zidurile... ~1a le~it victonos dID batilia cu locui-

'--.-

.t
-J~

f:J

.It!.'-"-* -. ~

..

~,,+.,<T"t.

36

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeta

37

torii din Ur... A cucerit tot pamantul, de la Lagash pana la mare. " Sa fi fost biblicul Erec unul ~i acela~i cu Uruk, cel de pe inscriptia lui Sargon? Cand a fost dezgropata 0 a~ezare numita astazi Warka sMadescoperit ca a~a stau lucrurile. ~iacel Ur la care se refera Sargon i~ inscriptia sa nu este altul decat .biblicul

ca acestesemne ar 'fi fost rama~ite dintr-un alt tip de scriere care utiliza pictograme. Acadian.atrebuie sa fi fost ded precedata de 0 alta limba care utiliza acest tip de scriete, jnaintea hieroglifelor egiptene. . A devenit curfutdclar faptul ca era vorba aici de 0 eu totul aIta limba, ~i nu.numai de un alt tip de scriere. SMadescope-

Ur,loculdena~tere allui Avraam.

~~

Nu numai ca descoperirile arheologice confirma Biblia, dar aevine c1arca trebuie safi fost regate, ora~e~i civilizatie in Mesopotamia,chiar ~iinainte de celde-al treilea mileniu de dinainte de Christos. Singui-aintrebare ramane: Cat de departe, in timp, trebuie sa mearga c~nevapentru a descoperi prima civili. .'.

'"

limba.

Cheia care dezleaga aceasta' enigma 0 constituie 0' alta

*
CerceHitorii ~i-au dat seama ca numele aveau .0 semnificatie, nu numai in Vechiul Test<!ment,ci in intregul Orient. Toate numele de oameni, zei ~i locuri acadiene, babiloniene ~i asiriene aveau 0 semnificatie.. Dar numele regilor dinaintea lui S!!rgon Acadianul nu aveau nid un sens: cc<\la .curtea ciiruia slujise Sargon sc numea Urzababa, regele care domnea in Erec se numea Lugalzagesi, ~i a~a mai departe. Conferentiind in fata Royal Asiatic Society (Societatea de studii asiatice) in 185~, Sir Henry gawlinson a demonstrat ca aceste nume nu erau nici de origine semitica, nici de origine indo-asiatica; intr-adevar, 'acestea par a "im apaqine nici unui
b.L -y """,".l.v,""",...u. IUUUl U,", i:)QU Uti jJvpUCI,.re;; .

rit ca acadiana era plina de cuvinte imprumutate - tot la fel cum este astazi folosit in intreaga lume cuvantul englezesc week-end, de pilda. Aceasta sMa intamplat mai ales cu termenii t~hni~i.~i, de .,asemenea,in terminologia referitoare la zei ~i la . . cefUiJ. Una din.celemaiinteresantedescopeririinmaterie.de texte acadiene a fost dezgroparea ruinelor unei biblioteci, aleatuita de Asurbanipalla Ninive. Layard ~i colegii lui auscos la iveala 0 sumedenie de texte, multe dintre ele fiind descrise de . veehiiscribi ca fiind copii ale unor texte "mai vechi". Un grup de douazeci ~i trei de tablite se incheiau cu mentiunea: ,;A douazeci ~itreia tablita; limba lui Shumer n-a fost sehimbata." Un alt text poseda 0 inscriptie enigmatica, apaqinandu-i lui Asurbanipalinsu~i: ' Zeul scribilor m-a cinstif dandu-mf secretul artei sale. Fost-am initiat in arta scrisului., Pot citi chiar ~iincaIcitul scris allui Shumer; Pot intelege chiar ~ipietrele cu enigmatice euvinte Gravate pe ele in zilele de .dinaintea l\.farelui Po-

top.
__

care ele aveau vreosemnificatie? Istoricii s-au intors din'nou la inscriptiile cuneiforme.tn general, scnsul cuneiform era silabic, fiecarui semn corespunzandu-i 0 silaba. ~i totu~i acest scris utiliza 0 serie de semne care nu reprezentau'silabe fonetice, ci aveau 0 semnificape deplinaf zeu, ora~, ~nut, viata etc. Singura explIcaJlepOSlbiiii ra e
.

Dar,' daca aceste nume aveau un sens, care era limba in

Pretei:1tiaui Asurbanipal ca el poate citi tablite "in coml plicatul scns allui Shumer" ~i ca poate intelege ;,enigmaticele cuvinte" scnse pe pietre ih zilele "de dinaintea potopului" nu a meut decat sa mareasca misteruI. Dar in ianuarie 1869" Jules Oppert sugera SocietaJiiFranceze de Numismatica sa recunoasca existenta unei limbi~i a unei popul~Jiipreacadie~!iAratand ca primii regi mesopotamleni se autoproclamau "Rege at Sume-

------

--

,- -

--

'---'- ---

-------..

.-

-.-

38

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti CUNEIFORM1' Pronun Semnificape Original Intars Arhaic Obisnuit Asirian pe

39

rului ~ial Acadului", el a sugerat ca ace~tioameni sa fie numiti -sumerierii,iar tara-lor Sumer.. Cu excePtia pronuntiei gre~ite - ar fi trebuitsa fie Shumer ~inu Sumer - oppert avea dreptate. Sumer nu era un pnut misterios, indepartat, ci 'numele -vechi al Mesopotamiei, a~a cum, in mod clar, afirma carteaGenezei: ora~eleregale Babel, Acad ~i Erec erau in "Tara Shinear". (Shinear fiind numele bi. blic al Sumerului.) . o datace istoricii au acceptat aceasta concluzie, portile au fost deschise. Referintele acadiene la "texte mai vechi" au capatat sens, ~i s-a descoperit ca lungile coloane de cuwnte erau de fapt dictionare ~i vocabulare, realizate in Asiria ~i in Babilon, pentru studiul primei limbi scris-e,suineriana. I Fara aceste dictionarede demult, nu am fi fost capabili sa citim inscriptiile sumeriene. Cu ajutorul lor insa, a fost descoperita 0 intreaga comoara literara ~iculturala. A devenit elar ca scrisul sumerian, la inceput pictografic, cioplit in piatra, in coloane verticale, a fost trecut ulterior pe orizontala; stilizat mai apoi pentru a putea fi seris pe tablitele de lut ~itransformat astfel in scrisul cuneiformce a fost adoptat de asirieni, aeadieni ~i babilonieni, precum ~i de alte semintii din Orientul Apropiat. (Fig. 7) . Descifrarea limbii sumeriene ~i a scrisului ~i constatarea faptului cii Sumerul fusese izvorul civilizatijlor acadiano-babiloniana ~i asiriana a incurajat cercetarile arheologice in sudul Mesopotamiei. Toate dovezile indicau faptul ca inceputul se afla aici. Primele sapaturi importante _ Sumer au fost deelan~ateAp ~rhpnlnl'l';;.f'..n_, ; ~_ 1,0"''''.__ .-in __J -, . I - - -. r-aA.. .t' u"""'~" ~antier a fost de prop0rtii amt de marl, indit ~i alti arheologi au contin~atcercetarile paoa in 1913, lara a reu~i sa termine. Numit de loealnici Telloh ("Colina"), ~antierul s-a dovedit a fi un or~ vechi, ehiar acel Lagash, de cucerirea ciiruia Sargon Acadianul se mandrea atat de tare. _Era intr-adevar un or~ regal, ai ciirui conducatori purtau acela~i titlu ca ~i Sargon, numai ca in sumeriana: EN.sI ("drept-iegiuitoru.").

.
=

SUMERIANA

t f
.
. era

II

&
,

. ...
UI ....
1M

pamant (,i planeta)

. om

munte

.f .' V

t>

.
I
.

a>

K;:

tJ#:f

femeie
. cap, apa

vulva

(!k
tl

R -# t.
--

?,

." ..
t
:0::.1).

* If
..or
r;!r
we.

III

..
11I8
JIll

biiutura merS

I:::d

II

pe,te

Tf X>

..

..
lIB

bou, taur
grane

putemic

#'

... "0. .

Dinastia lor incepe in jurul anului 2900 i.Ch. ~i dureaza aproape 650 de ani. in aces! timp au domnit tara intrerupere in Lagash 43 de ensi: numele IVr~i durata domnid fiecaruia au . fost inregistrate cu precizie. . . Inscriptiile aduc numeroase informatii.'Invocatii catre zei de "a face sainfloreaseamugurii... ~isa faca sa rode~Scinanunie udate eu apa" atesta existtmla agncuiturii~i a ingaliel; Un

"-------.------..---

0-

,-

40

ZECHARIA SITCHIN

A Dooisprezecea Planeti

41

monumentale. Se inandrea cu construirea unei fortarete cu numeroaseturnuri de veghe ~ifacilitati pentru aco!;tareanavelor. Unul dintre cei mai cunoscuti regi ai Lagashtilui a fost -:. ' Gudea.Existii numeroase statuete ale lui, toate' prezenHindu-1 intr-o stanta votiva, rugandu-se zeilor. Aceasta ipostaza nuera falsa. Gud~a ~i-a dedicat viata adorarii .luiNingirsu, zeitatea sa principala, ~iconstruirii~i repararii templelor. Numeroasele sale inscriptii releva faptul ca, in diutare de materiale deosebite de constructie, el aducea aur din Africa si Anatolia,.argintdin Muntii Tau~s, cedru din Liban, alte le~e rare de pe Ararat, cupru din Zagros,.diorit din Egipt, cameol din Etiopia ~i aIte materiale din tinuturi neidentificate inca de
.

cercetatori.

'

'Fig. 8

pocal inscriptionat in onoarea unei zeite de "supraveghetorul hambarelor" indica faptul ca granele erau depozitate,.maSurate

~i. omercializate. c (Fig.8)

~u .",.,..1-'''UUUlt; cUUlaLUmJasar 0 mscnpt1e pe 0 HibliC a ta de lut care afirma in mod clarca regii sumerieni nu se puteau urca pe tron dedit cu aprobarea zeilor. De asemenl<a, el mentioneaza cucerirea unui alt ora~, d~zvaluindu-ne astfel existenta mai multor ora~e-state in Sumer, la inceputul mileniului trei LCh., Succesorul l.iJiEannatum, Entemena, a seris despre construirea unui templu ~i decorarea acestuia cu aur, argmt ~l grAdim
~

Cand Moise a construit un "laca~" in de~ertpentru Domnul Dumneze1J, ll-a :Iacutdupa ni~te instructiuni foarte detalie ate, date chiaro Dumnezeu. Cand regele Solomon a construit de primul templu la Ierusalim, el I-a :Iacutdupa ce Dumnezeu i-a dat "intelepciune". Profetului Ezechiel i-au fost aratate planuri foarte detaliate pentru'"cel de-al doilea templu" intr-o .,viziune dumnezeiasca" de "un om a carui in:Iati~areera ca infiiti~~ea aramei; el avea in mana 0 sfoara de masurat, de in, ~i0 prajina de masurat...". Ur-Nammu, regele din Ur, descrie, Cllun mileniu mai devreme, cum zetil sau i-a ordonat sa-i construiasca un templu ~i i-a dat instructiuni precise, dandu-i 0 prajina ~i un ghem de sfoara de masurat. (Fig. 9) Cu 0 mie doua sute de ani inaintea lui Moise, Gudea pretinde acel~i lucru. Instructiunile, mentioneazii el intr-o lunga inscriptie, i-au fost date intr-o viziune. "Un om ce stralucea ca ~o:lrele"_ aliituri de care se afla 0 ..Dasaredivina". ..mi-a poruncit sa-i construiesc un templu". "Omul", care, "dupii coroana ce-o avea pe cap, era cu siguranta un zeu", a fost identificat ulterior ca fiind zeul Ningirsu. Cu el se afla 0 zeitii care "tinea in mana 0 tablitii cu astrele favorabile; in cealalta mana tinea "un stilus zeiesc", cu care i-a indicat lui Gudea astrul benefic. Un al treilea om, ~i el un zeu, avea in mana 0 tablita dintr-o piatra pretioasa; ,,~iplanul templului era desenat acolo". futr-una din statuiie iui Gudea acesta este intatl~at stand jos, avand pe ge-

__

,___n

--.

--

42

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planed

43

nunchi aceasta tablita; pe ea se poate vedea foarte clar planul

templului. Fig.10) (

, Fig. 9

De~ifoarte inteligent, Gudea a fost uimitde aceasm constructie arhitecturala ~i i-a cerutajutor unei zeite pentru a-i interpreta mesajul divino'Aceasta i-a expHcat semnificatiile instructiunilor, dimensiunile pe care trebuia sa Ie aiba templul, precUin~idimensiunile ~i forma pe care trebuia sa 0 aiba caramizile. Gudea a artgajatapoi un "ghicitor, cel care ia deciziile" ~io "dezlegatoare de taine" pentru a identifica locul din imprejurimile ora~idui in care dol'eau zeii sa fie construit templuL ~entru construcpa propriu-zisa, Gudea a angajat 216:000 de oamemo Uiffiirealui Gudea este de inteIes, deoarece acel plan se
o

I
./

presupuneca ii oferea toate infbrmatiilenecesareconstruirii

unui zigurat de ~apte etaje. to cartea sa Der Alte Orient (Orien-

tul Antic),A. Billerbecka reu~itsa descifreze,macarin parte, '

divinele iildicatii de constructie. Anticul desen, chiar ~i pe '0 statuie partial deteriorata, este insotit la van de 0 serie de Hnii verticale, numarullor scazand pe masura ce cre~tespatiul dintre ele: Arhitectii divini au reu~itse pare, utilizand doar planul unui singur etaj ~i ~apte scale diferite, sa ofere instructiunile necesare construirii intregii cladiri de ~apteetaje. (Fig. 11) S-a spus ca dizboiul il impinge pe om la noi cuceriri tehnice ~i ~tiintifice.In anticul Sumer, se pare ca oamenii ~iregii lor erau impin~i spre noi solutii tehnologice de construirea templelor. Posibilitatea de a indeplini opere uria~e de j::onstructii conform unor planuri arhitecturale deosebite, de a organiza
C'; 1,";;"'1

0:'

Fig. 10

11M 130:;

.,

f"nrta

r1~

~11nt":;

,.1,:. I:] 111t"rf3

1"\on"\Sntul .

"'~1"\O""1tl:]_

tea de a modela caramizile ~i de a cara pietre uria~e, de a aduce materiale rare de la mii de mile distanta, de a prelucra metalele ~i de a crea unelte, dar ~i omamente - toate acestea vorbescin mod elar -de 0 civilizatie inalta, deja in plina inflorire in rnile-

niul al treilea inaintea de Christos.

oFig. 11

~. - .-.-

~-- --

._. ~

~_.__._._.__._-_.

44
ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea

PJaneta

45

Gridit de bine realizate arfi fost templele sumeriene, ele nu repreiinta dedit vfuful icebergului. Prima civilizatie cunoscum pana in prezent este mult mai bogata. In afara de descojJerirea~i dezvoltarea scrisului, lara de care nici 0 civilizatie nu s-ar fi descurcat, sumerienii ar trebui creditati ~i cu inventarea tiparului. Milenii inainte ca Gutemberg sa "inventeze" tiparul, folosind literele mobile, scribii sumerieni utilizau "tipare" ale unor semne pictografice, earn cum folosim noi astiizi~tampilelede cauciuc. Tot ei au inventat ~i un predecesor al rotativei - sigiliul cilindric. Facut dintr-o piatta foarte grea, acesta era 'gravat in "negativ"; cand el era desta~urat pe lutul moale se obtinea 0 imagine "pozitiva". Acest sigiliu permitea stabilirea autenticitatii unui document;oricand se Quteaface 0 noua imprimare,care se compara cu cea veche. (Fig. 12)

".;Ia
II'
"

) __&!: ii'~.(.\.. " ; .,.. '. ""..,.. j'1;1.'~..'.,,' .. .0",,'w' r..'.. ..." .C'~:,:,.l.-.O. ;<':i"'... .. ,;;: ..' ..\t l,;n...' ." ~ :."_ ... ,,~-: _.,'~, ' ,.r'. :"." ~:o{.~ .... '.~.:..~~:..~.

~ '. '. '." .;."" .M" ," .,'. . . ... ... ..'"..'.:.... ,:.~,.,.~v,..i..'.~..,... ,. .,"~ '.~ "It.. ,. . . --' . . ..' .. .' .' -..'" r".,~-..:\. ..(. ...:. .. .,.:: ..'.::"': ." 0 ;.;;.o.g . 'I' I>'IZSI b ~ ,. .~ ..' .' I:.lOp , ~ _'. . . ..' _' " '.' "
'

0 ~:..(9
~ .""",-

. r

It.
...
.. :4

..

,i. .'

";'.

'. ..

.. ,~,.'''. '

'. .'."* ..'

'&;:' ~.

,...~

_" ..I \.',~. ' . .'. : "'1"

, ..

. ... ..'. .' , ,. .~: : .~.. ":\,',:':1," -.t-' Io' ".J' .:. .,...,. ,..:.., '. . .. . . .~. ... " ... 0, ...t .
"

... .

":"

. ~T.' -:.'
Fig, 13

~C".'. ,
"

." .'

~'5. J.
Multe din inscrisurile sumeriene descoperite pana in prezent nu au de-a face in special cu divinimple, cat mai ales cu viata de zi cu zi, inregistrand de exemplu recoltele obtinute, masuratori ale p~anturilor sau modul de calcul al preturilor. tntr-adevar, nici OrJiW~rF).civilizatie poate exista tara un sisnu tern matematic avansat.

Sistemul sumerian, numit sexagesimal, combina cifra mundana 10 cu cea divinlt6, pentru a obtine cifra de,baza, care era 60. lit unele privinte, acest sistem este superior celui utilizat de noi in prezent; in ori~e caz, este. tara dubiu superior celui grecesc sau c~luiroman. Acesta nu este numai cel dintai sistem matematic cunoscut, dar ~i cel care ne-a transmis conceptul de "unitate". La fel cum in sistemul decimal 2 poate fi 2 sau 20 sau 200 ~.a.m.d.,la fel ~i2 din sistemul.sumerian putea fi 2 sau 120(2x60) etc., in functie de locul ocupat. (Fig. 13) Cercui.de 360, piciorul cu cei 12 inch, duzina nu sunt dedit 0 Darte a acestui sistem. Cuno~tintele lor in materie de astronoQ1ie, alendarul intocmit de ei ~i alte sublecte legate ae c impletirea dintre matematica ~i religie vor fi tratate in capitole separate, Tot a~a cum intregul nostru sistem economic 'li social, sistemul juridic, cel comercial, cel administrativ depind de hartie, viata sumeriano/mesopotarnianadepindea de lut. Templele, tribunalele, ,casele de comer! aveaU: 'peilffanent scribii gata cu tablite de lut, pentru a I'ntocmlaocumenteie necesare.
,
'

46

' ZECHARIA

SITCHIN

A Douasprezecea

Planeta

47

Argila era de asemenea 'necesa~a pentru producerea unor

.

bunuri. Era folositii ~ipentru fabricarea caramizilor, 0 alta"in-

ventie" sumeriana, care a tacut posibila. construirea caselor, palatelor ~i templelor imj>ozante. .' Tot sumerieniisunt creditati cu d~ua inovatii care au ta. .,. , cut posibila reducerea greutatii, combinata cu 0 sporire a rezistentei tuturor produselor realizate din argila: smaltuirea ~i.arderea. Arhitectii modemi au descoperit betonul armat: introducerea unor b~e de _ fier in ciment, obtiniindu-se astfel un material de constructie foarte rezistent. Cu mult timp inainte, sumerienii cre~teau rezistenta caramizilor lor amestedind argila cu trestie' sau cu paie. De asemenea ei ~tiau ca produsele de lut pot avea 0 rezistentii sporita daca soot arse.intr-un cuptor. Primeie cladiri foarte inalte, la fel ca ~i produsele ceramice de 0 rezistenta deosebitii au fost posibile datorita acestor descoperiri.

Arta metalurgiei a ajuns curand la capacitatea de a alia ~uprul cu alte materiale, rezultand un metal greu, casant, dar 'maleabil-:-pe care noi il numim azi bronz. Era bronzului, prima era care utilizeaza metalele; a fost, de asemenea, una din contributiile aduse de Mesopotamia la crearea civilizatiei moderne. o mare parte din comertul Antichitatii era dedicata comertului cn metale. tn plus, aceasta a condus la dezvoltarea sistemului
bancar ~i la aparitia primei monede, $ekel-ul de argint ("lingou . cantiirit"). Marea varietate.a metalelor ~i a' aliajelor pentJ,11care au fost gasite nume ~i terminologia tehnica extinsa denota nivelul ridicat la care se afla metalurgia in Mesopotamia~ Pentru 0 vreme acest lucru i-a uimit pe c~rcetatori, deoarece'Sumerul nu poseda rezerve de minereuri feroase ~i, cu toate acestea, metalurgia incepe aici. Raspunsul este energia. Topirea ~i prelucrarea metalelor nu se puteau face tara rezerve mari de combustibil pentru cuptoare, cazane ~i fumale.' Mesopotamia putea avea rezerve reduse de minereuri, avea in schiml? combustib11 suficient. Deci minereurile erau aduse aici pentru a fi prelucrate,lucru .ce explicii numeroasele inscriptii ce vorbesc. despre aducerea de rninereu de la mari depiirtiiri. Combustibilii care dadeau suprematia tehnologidi Sumemlui erau asfaltul ~i bitumul, produse petroliere care se scurg in mod naturalla suprafata, in multe locuri din Mesopotamia. RJ. Forbes, intr-o alta lucrare a sa, Bitum and Petroleum in Antiquity (Folosirea bitumului ~i Ii petrolului in Antichitate) a spus ca "depozitele de combustibil de lasuprafata din Mesopotamia ~u fost cea mai importanta resursa de .combustibil a Antichitatii, pana la Imperiul .Roman". Concluzia sa,A. _ ca utilizarea tehno- . este ~ ... ' .. .. .
.IV6.1'-'" U }-'.LVUU."'''''.1V.L Lj-''''''''''VA u ""'t'-.. --1'.......................-

*
Inventia cuptorului de olarie - un cuptor care producea 0 temperatura foarte ridicata, ce putea fi tinuta sub control, tara riscul de a contamina produsele cu praf sau cu cenu~a - a tacut posibila 0 ~i mai mare descoperire tehnologica: prelucrarea metalelor. S-a presupus ca omul a descoperit ca poate prelucra "pietre ~oare" - de fapt pepite de aur, cupru sau argint descoperite intamplator - in forme' folositoare sau placute, ciindva in jurul anului 6000 i.Ch. Primele produse de metal au fost descoperite in Munpi Zagros ~i in Muntii Taurus. Totu~i,~a clim 'arata RI. Forbes in carteS! !:S!Tho Ri..tl. Dl"M ~.rnu rr,:. :.: .~:_:_::_.oj'

(Locul de n~tere al metalurgiei),,)n Orientul Antic, rezervele de cupru natural au fost repede epuizate, iar minerii a trebuitsa tread! la alte minereuri", aceasta presupunand cuno~tintele~i capacitatea de a extrage minereurile, de a Ie zdrobi, de a Ie transforma in pulberi ~i de a Ie prelucra - procese care nu puteau avea loc tara tuptoare de topit ~i, in general, tara logie avansatii.
0

tie in jurul anului 3500 i.Ch.; intr-adevar,H arata ca uzul~i CUno~tintele legate de petrol ~i de proprietatile sale au fo~t mai

mariin Me~opotamiaecatlaalte civilizatiiulterioare. d

tehno-

Atilt de mare era uzul produseior din pettol - nu numai drept,combustibil, ci ~i la.construin;8;*~iJpt" pentru<izolatii impotriva.umezelii, pentru calatatuini~IH~ti9ij.lor, pentru vopsire, ClmentUlre,toplre - astief lncat, atuncl cand arQeoJogll.~u

..----

'-'--~---

- - -_.

48

ZECHARIA SITCHIN

A DouisprezeceaPlaneta

49

diutat anticul Ur, I-au descoperit ascuns sub 0 colina, pe care 10calnicii 0 numeau "Colina Bitumului". Forbes arata di sumeriana are cate un substantiv pentru fiecare substanti pe baza de biturn, descoperitii in Mesopotamia. tntr-adevar, numele substantelor bituminoase ~i petroliere din celelalte limbi - acadiana, ebraica, egipteana, copta, greaca, latina ~i sanscrita - pot fi recunoscute ca derivate din sumeriana; de exemplu, cel mai obi~nuit cuvant pentru petrol - naphta - deriva din napatu ("piatra care arde"). Utilizarea produselor petroliere a pus bazele dezvoltarii chimiei. Putem judeca inal~1 nivel de cuno~tinte al sumerienilor, nu numai prin varietatea de culori ~i pigmenti folositi iri diferite procese, cum ar fi smaituirea, dar ~i producerea pe cale artificiala a pietrelor prepoase, incluzand ~i un substitut pentru lapislazuli (0 varietate de piatra semipretioasa de culoare albastru deschis). ' .
I

mentioneaza utilizarea unui instrument de taiere, spunand ca, "daca boala a ajuns in interiorul osului, trebuie sa-I cureti ~i s-o indepiirtezi. " Persoanele bolnave din Sumerul acelor vremuri puteau alege intre un AZU ("doctor de apa") ~iun IA.ZU ("doctor de
.

petrol").0 tablitadescoperita Ur, avand0 vechimede circa in

5000 de ani, nume~tepe unul din practicantii medicinii: ,,Lulu, doctorul"; de asemenea, existau ~i veterinari, cunoscuti ca "doctori de boi" sau "doctori de cururi". Pe Unsigiliu cilindric, descoperit la Lagash, ce a apaqinut unui anume "Urlugaledina, medicUI" apare 0 p~reche de cle~tichinirgicali. Sigiliul contin~ ~i ~arpele pe un copac, sim-

bolulpanaastlizial medicinii.(Fig. 14)

Bitumurile erau de asemenea folosite ~i de medicina sumeriana, un alt domeniu in care standardele erau foarte ridicate. Sutele de texte acadiene care au fost descoperite utilizeaza terfPp.nii m~dicali ~1Jmerieni,Ilfatand astfe! originea ,ntregii medi-

cinemesopotamiene.

.
Fig. 14 Textele medicale sumeriene vorbesc despre diagnoza ~i nrescrintii. Acest lucru nu lasa nici 0 umbra de indoiaIa asupra faptului ca medicina mesopotamlananu aveammlc oe-a lac~ cu vrajitoria s~u magia. Ele recomandau curatenia ~i spalarea, bai
,

Biblioteca lui Asurbanipal avea 0 sectiune speciala pentru medicina. Textele erau impaqite in trei categorii: bul-titu (terapii), ~ipir bel imti (chirurgie) ~i urti ma~m~~e (descaotece ~i incantatii). Codurile lor de legi includeau sectiuni care tratau despre onorariul care trebuia platit unui "chirurg" pentru 0 ope..,...: , ;..~ ..J_ . ,_, ,._ r 1 , r"'-"''''' ... u . .
u..,J,,,,,,uu """"I.UJO 111 \"a.L \"d.

diidea gre~:'unui d0<2tor are utiliza un cuti~ pentru a deschide c tampla unui pacient ise taia mana daca scotea ochiul pacientului. Unele schelete descoperite in mormintele mesopotamiene indica tara gre~ urmele unor operatii pe creier. Un text, partial distrus, vorbe~te despre extragerea "umbrei din ochiul unui om", probabil 0 cataracta, prin metodechirurglcale; un att text

cu apa fierbinte,in care fuseseradizolvati solventiminerali,

aplicarea 'unor derivati vegetali; frecarea'atenta cu unii compu~i ai petrolului. Medica01entele erau tacute din plante ~i compu~i minerali ~i erau amestecate cu unele lichide, in functie de scopul in care erau uulizate. Daca se luau pe gura, pudra era amestecata

50

ZECHARIA SITCH IN

A Douasprezecea Planetii

51

cu vin, bere sau miere; daca era "introdusa in rect"

- printr-o

clisma- era amestecatacu uleiurivegetale..Alcooluljuca un

rol deosebit in dezinfectare ~i ca baza' pentru numeroase medicamente. Termenul a ajuns la noi prin ,intermediul cuvdntului arab kohl, ce deriva din cuvantul acadian kuhlu. Au fost descoperite ni~te mulaje ale ficatului, lucru ce indica un studiu atent al medicinei. Anatomia trebuie sa fi fost 0 ~tiinta foarte dezvoltata, deoarece in temple se practic~u ni~te ritualuri foarte complicate ce implicau disectii foarte atente ale animalelor - numai la un pas distanta de cuno~tintele despre anatomia umana.

Fig. 15 Se considera ca revolutia noastra industriata a inceput cu inventarea, in 1760, a ma~inii mecanice de tors. Majoritatea natiunilor in curs de dezvoltare au incercat, de atunci incoace, sa-~idezvolte 0 industrie textila, ca prim pas spre industrializareoDovezile indica'faptul ca acesta a fost mersul istoriei nu numai din secolul al XVIII-lea, ci chiar de la prima civi1izatie umana. Nu 8-ar fi putut face trecerea la 0 industrie textiIa lara a . , se face mai intai a~~ultura, pentru fibre, ~i domesticirea animalelor, pentru 'piei, Idnaetc. Grace Crowfoot, in cartea sa Textiles, BasKetry'and Mats in Antiquity (Textilele, tesutul ~i impletitul in Antichitate) exprima consensul oamenilor de ~tiintii referitor la aceasta problema. Industria textilelor a inceput in Mesopotamiain jurul anului 3800 i.Ch. . Sumerienii erau vestiti in Antichitate, nu numai pentru industria lor textila, dIU: i pentru ye~mintele lor. mcartea lui ~ Iosua se poveste~teca, in timpul unei furtuni, 0 persoana nu a putut rezista tentapei de a pastra..0 ,,haina buna de Shinear", pe ... . 'I. .wl'....
, ..., b~.U'" }'..,

o seriede reprezentari e pe sigiliicilindricesau de pe d

tablitele de lut arata oamenj intin~ipe un fel de masa de operatie, inconjurati de echipe de zei sau oamen\.Cuno~tem, din pove~ti sau legemte ca sumerieni,i~i cei care i-au urmat erau foarte preocupati de problema vietii~i a mortii. Ghilgamesh cauta "Arborele vietii" sau un mineral (0 "piatra") care asigura viata ve~nica. De asemenea, exista referiri la incercari de a-I
invia pe cei morti, mai ales daca ace~tiaerau zei:
,

Asupracorpului neinsufletit, atarnat de prajina au atintit Pulsul ~i StralU(~irea; De ~aizeci de ori ApaVieiii. De ~aizeci de ori Hrana Vietii, ei au aruncat asupra lui; .... $i !nanna s-a ridicat. Sa fi fostoare folosite ni~te metode ultramodeme, despre care nu putem decat' sa speculiim. pentru astfel de incerciiri lie: ct:lOVlerea moqllor"f Ca matenalele radioactive erau cunoscute ~i utilizate pentru a trata anumite alimente este clar sugerat de 0 scena despre un tratarnent medical, de pe,un sigiliu cilindric datdnd de la inceputul civilizatiei sUmeriene. Ni se infiiti~eaza un om care sta pe un pat special; fata sa este protejata de 0 masca ~i el este supus unui anume fel de radiatie. (Fig. 15) Una din primele industrii dezvoltate in Sumer a fost cea a imbracamintii.

, __va ~

t'..,- .1"'

--r"'- ---

moartea. Atat de pretuite erau hainele de Shinear (Sumer), incilt oamenii erau dispu~isa-~iri~teviata pentru a obtine una. Exista deja 0 bogata terminologie pentru a descrie atilt hainele, cat ~i.pe cei care Ie fiiceau. Raina de baza se numea TUG - fiira indoiala de aici venind ~i numele roman "toga".
Raina de tip toga se numea TUG.TU.~E, ceea ce in surneriana Insemna ;,hama care se poarta de Jur-lmpreJur". (l'ig. 16)

_.,--

-" - -

- -' ..

__,__ _, . J

52

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

53

Ve<:hiledesene indica nb numai 0 uimitoare varietate ~i opulentain materie de haine, dar ~i elegantii ~i bun gust in im-

binarea lor, cu podoabe, coafuri sau bijuterii. (Fig. 17, 18)

*
o alta realizaredeosebitaa sumerienilorera in materie
de agricultura. 1ntr-o tara cu ploi foarte rare, apa necesara recoltelor era ()btinuta din rauri, printr-un vast sistem de canale de
Fig. 17

Fig. 16
.~

irigatii. . . Mesopotamia - tara dintre rauri - era un veritabil granar - al acelor timpuri. Caisul, in spaniola, damascos (copacul de Damasc) are numele latinesc armeniaca, un cuvant derivat de la acadianul armanu. Cire~ul, in greaca kerassos, kirsche in germana, provine din acadianul kar~nu. Toate dovezile indica faptul ca acestea, precum.~ialte specii de pomi au.ajuns in Europa din Mesopotamia. Dar nu numai pomi: cuvantul englezesc saffron (~ofran)provine din acadianul azuripanu, crocus (bran:' du~a)din kurkanu (via grecescul krolws),cumin (chimion) de la kamanu, hyssop (isop) de la iupu, mmyrrh (smirna) de la murru. Lista este lunga; in multe cazuri, Grecia ,a facut puntea de legatura, fizica ~i etimologica, prin care acestea au ajuns in Europa. Ceapa, usturoiul, castravetii,varza ~i laptucile erau ingrediente comune pe masa sumerienilor. Ceea ce este la fel de impresionant este numarul mare de feluri de mancare ~i metod~le lor de preparare, intr-un cuvant' bucataria sumeriana. Texte ~i desene confirma ca ei ~tiau sa

transforme cerealde pe care Ie cultivau iIi faina, din care faceau

n~Hnp t1ncnit!'i c!'In np.rlncnit!'i tp.rr.inr1 nri'iiihlri c1ivp.r~p. nrP.n$!r$!-;to- ,

Fig. J8

te de patiserie, biscuiti. Orzul era de asemenea fermentat, pentru a se produce bere; au fost gasite chiar "manuale tehnice" penttu producerea berii. Vinul era obtinut aHitdin struguri, dit ~i din curmale. 'Erau crescute oi, capre ~i vaei pentru lapte; aeesta era folosit atat ca bautura, cat ~ipentru prajituri sau prelucrat sub forma de iaurt, unt, smantana sau branza. Pe~tele nu lipsea din bueatari~traditionala a sumerienilor. Carne de berbec se gasea dm abundenta, lar cea de pore era eonslderata 0 adeva-

~'

'

--

------.------..

I.
54
}.

. ZECHARIA SITCHIN

A Douiisi>r~zecea Planetii
.~: ' fi".

55

rata delicatesa. Ga~tele ~i ratele erau pastrate pentru mesele zei-

lor.

Textele vechi dovedesc ca arta culinara era dezvoltata, mai ales in temple .pentru uzul.zeilor. Unul din texte prezinta oferta ta.cutaunui zeu: "Paini de orz dospit... 0 erema eu miere ~i smantana, curmale, plaeinte... bere, vin, lapte... branza, smantana." Carnea fripta era oferita eu libatiuni de "eea mai
buna bere, eu vin ~i cu lapte". 0 bucata speciala de bou era preparata dupa 0 rC?tetafoarte eomplicata, ce necesita "mina fina...

,; .

tacuta aluat, c((bere ~i vin", amestecata cu grasinii de animale .

~i "ingrediente aromate, extrase din inima plantelor", nuei, malt ~i c.ereale. lnstructiunilepentni "saerificiile zilnice, inchinate zeilor or~ului Uruk" cereau servirea a Cinci tipuri de bauturi la
Fig. 19

. masa ~ispecificau "ce trebuie sa faca bnitarul ~ibuditarul".

. atunci

Admiratia noastra pentru~arta eulinara sumeriana cre~te

cand descoperimpoemele care aduc omagiu acesteia.

Intr-adevar, ce mai poate spune cineva cand descopera 0 reteta antica pentru." coq au vin ": .

termeni pentru ambarcatiuni, in funetie de madmea acestpra, destiriatia lor, tipul ambarcatiunilor (pentru transportul oamenilor, pentru marfuri sau numai pentru anumite produse). Ati 69 de termeili se refera la navigatia propriu-zisa ~i III construirea eorabiilor: Numai 0 lunga traditie. a navigatiei putea produae 0 astfel de varietate'de ambareatiuni ~i 0 atat de eomplicata termi-

nologie.

'.

in vinul eel mai bun; in apa aromata, in uleiul de miruit,

Pe-aceasta pasare eu am gatit-o

Tot Sumerul poate fi ereditat ~i cu descoperirea ~i util~zarea, pentru prima data, a rotH.lnventarea ~iutilizarea ei in viiata

de zieu zi a permis aparitia a nUmeroasevehicule,de .la..earueioare siinple pana la earele de lupta, ptilizand pentru tractiune .
atatboi cat ~i cai. (Fig. 19)

~i ammancat-o.
.

* 0 economie,in plin avant, 0 soeietate eu asemenea intre.

....

! I
I

prinderi extinse nu s-ar fi putut dezvolta tara un sistem de transporturi bine pus la punct. Pentru transportul oamenilor, marfuri... lor si viteler sumerienii foloseau cele doua mari fluviL nreclIm ~l extmsa retea de eal}ale. Unele din desenele timpurii prezinta eeea ce pot fi numite, tara a gre~i prea mult, primele ambareatiuni din lume. 01 Afliim din textele sumeriene c~ ace~tia puteau naviga pe mare folosind numeroase tipuri de nave, spre tinuturi indepartate, in cautare de metale, lemn rar, pietre pretioase, dar ~i alte miirfuri care nu erau de gasit in Mesopotamia. Intr-un dictionar acadiano-sumerian, au fost ident1t1cati numai putll1 de 1,,0 de

In '1956,pr~fesorul S~muel N. Kramer,.unul dint~J cei mai mari speciali~ti in istoria Sumerului,. a treeut iIi re~ist~
. . 111U~lt;1111t;C1 l1lt;lC1Hl ut;1)\"Upt;lllC1 1)UU "Ullll"l" .11J"03VpV~'U'ut'.~".

Cartea sa, From the Tablets of Sumer (Tabhtele SumeruJUl), este ea insa~i 0 eapodopera. In eele douazeci ~i cinci de capitole, este prezentata cate una din "premierele" sumerieneJ incluzand aici primele ~coli,primul parlament bicameral, primJ.11 istoric, prima farmacopee, primul "almanah", pritp.aeosmqgonie ~i cosmologie, primul "lov", pr:imeleproverbe ~i zic~tori, pnmul "Noe", pnma blbtioteca ~lpnmul catalog al unel bibllo-

56

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

57

teci, prima "varsHi de aur a umanitatii", primul cod de legi, primele reforme sociale, primele tratate de medicina, primele

culturiagricoleorganizate...
Nu este aici nici 0 exagerare. "Primele~coliau aparut in SUmerca 0 consecinta a aparitiei scrisului. Dovezile (amt arheologice, cumar fi claditi ale ~colilor de atunci, cat ~i scrise, de pilda tablitele cu exercitii) atesta existenta unui sistem educational, inca de la inceputul mileniului al treilea l.Ch. Existau mii de scribi in Sumer, de la scribi copii la scribi de "inalia calificare", scribi regali, scribii din temple ~i scribi care indeplineau functii importante in stat. Unii functionau ca profesori in ~coli ~i ne-au ramas de la ei eseuri despre aspiratiile ~i scopurile lor, despre experienta lor profesionala, despre metodele lor de predare. to ~colinu se preda numai limba ~i scrisul. Se predau, de asemenea, ~i~tiintelevremii: botanica,zoologia, geografia,matematicile ~i teologia. Se studiau ~i.se copiau operele veehi de artii ~ise eompuneau altele noi. ~colile erau cond\isede ummia "profesor expert", iar lista profesorilor iIicludeanu numai pe cei de speeialitate,"eel de desen", "eel de matematica", dar ~ipe "cel cu bieiul". Se pare ca diseiplina era foarte stricta; un fost elev al unei astfel de ~coli descrie ca a fost bieiuit pentru ca obi~nuiasa chiuleasea de 1a ~coala,pentru murdarie, pentru lene, pentru ea nu pastra lini~teain timpul orelor,pe.ntrupurtare neeuviineioasa~ipentru . di avea un scris neingrijit.
Un poem epic ce vorbe~te despre istoria or~ului Eree mentioneaz~ ~i rivalitatea dintre acesta ~i Cush. Textul ne spune cum, 0 delegatie din Cush a venit in Erec- pentru a stabili paeea, .. .. .. _..~ ~ .
b" """" , '-'J.&.&5U..I..L.L"'~.I..I., P.L"'''''''J.UL ...,U ,""VIU...lII.U,", UPt..a u. I

Sfatul batranilor a decis sa se negocieze pacea. Neinfricatul Ghilgamesha eerut atunci parerea celor tineri, "Sfatulluptatorilor", care au votatpentru razboi. Importanta acestei poves-

tiri sta in dezvaluirea faptuluica trebuiaca regii sumerienisa discuteproblemelereferitoarela declan~areaunul riizboi.cu acestprim parlamentbicameraldin istorie,~i asta acum 5000
de ani!
. .

Titlul de primul istoric- a fost atribuit de Kramer lui Entemena, rege al Lagashului, care a deseris pe tablite de lut razboiul dus de el contra regelui din Umma. Daca celelalte texte erau opere literare sau poeme.in proza, insemnarile lui t:nteina sunt in proza ~i constituie 0 relatare stricta a evenimentelor.
.

Deoareee inseriptiile babiloniene ~i cele asiriene au fost descifrate cu mult inaintea celor sumeriene, s-a crezut ca primul cod de legi a fost alcatuit de regele babilonian Hammurabi, in jurul anului 1900i.Ch. Dar cand a fost descoperita civilizatia sumeriana,a devenit clar di aeest titlu Ie revine in intregime sumerienilor. Cu mult inainte de Hammurabi, un rege din or~ul-stat E~nuna(in nord-estul l;3abilonului) alcatuit un .cod de legi ce a stabilea preturile maxime ale alimentelor, carutelor ~i barcilor, astfel ca cei saraci sa nu fi~ asupriii. Erau, de asemenea, legi care protejau integritatea persoanei ~i a proprietatii, reglemen., tari ale relatiilor familiale precUm~ia relatiilor dintre stapani ~i sclavi. Chiar mai inainte de acesta, un alt cod a fost f>romulgat de Lipit-Ishtar, rege in Isin. Cele treizeci ~i opt de legi care au mili r~mas pe 0 tablita de lut, partial distrusa, fusesera copiate de pe 0 stela de piatra ~ireglementau problemele proprieUitilor, . .. .....

decat sa trateze cu ei. Ceea ce este interesant este ea el a trebuit sa supuna aeeasta hotarare "Sfatului batranilor": Regele Ghilgamesh a venit in fata batranilor or~ului,
.

SClaVllur

iii :SCl v HUlllUl,

\"ai)aLUU'"

'11. U1.U,?',",UUUUA,

UO.o..J

V~

Pentruca ei sadecidace e demcut:

"Sa ne su'punem neamului lui Cush, sau cu armele noastre sa ie raspundem."

cilor, inchirierea boilor, probleme legate de taxe ~i.birori. ~a cum a procedat ulterior ~i Hammurabi, Lipit a explicat in prologul codului sau de legi ca el a actionat "din ordinul zeilor", care ii ordonasera sa ;,aducabunastarea poporului sumerian". ~i inca, Lipit-Ishtar nu fusese primullegiuitor al Sumerului. Au fost descoperite fragmente de tablite de lut ce contineau copn ale UOUI de legl aicatUltde Umammu, datand aproxicod

--. .._~_.

..-

-....--

..-

"-'-'-'-'

.-.

58

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

59

mativ din anuL2350 i.Ch., mai bine de 0 jumatate de mileniu inaintea lui Harnmurabi.Legile, aleatuite sub autoritatea zeului Nannar, dorellUsa opreasea ~i.sa pedepseasea pe"jefuitorii boilor, magarilor, ~i oilor eetatenilor", astfel ineat "orfanul sa nu.pregete' sa-l roage pentru ajutor pe eel bogat, vaduva sa gaseasea ajutor la eel puternie,eel care are doar un ~ekelsa fie aseultat de eel eu ~aizeeide ~ekeli".Urnarnrnucerea ~i"sa se foloseasea greutati neschimbate~inemasluite". Dar sistemuljuridic ~iapliearea legii in Sumermerg ehiar

patrujudeeatori, dintre care unul era "judeeator regal'&,iar ceilalti erau ale~idintr-un grup de treizeei ~i~asede persoane. In timp ee babilonienii taceau legi ~i'regularnente, sumerienii erau mai mult preoeupati de ideea de justitie, deoarece ei eredeau ea regii au fost ale~i de zei pentru a asigura dreptatea pe Pamant.
'
,

I
i

Se pot face numeroase paralele intre aceste idei tri cele din
'

~imaidepartein timp.

'

Aproape de 2600 i.Cb. se intam}1iasera deja atat de multe in Sumer, ineat ensi Urukagina a gasit neeesar introdueerea unor reforme. A fost deseoperita o.'lunga inscriptie, considerata de oamenii de ~tiinta ea fiind deosebit de importanta deoareee este prima mentionare scrisa a primelor reforme sociale, bazate pe ideile de libertate, egaJitate~i justitie ~ 0 "revolutie franeeza" impusa de un rege eu 4 400 de ani i!1aintede 14 iulie 1789. Textullui Urukagina enunta mai intai relele aeelor vremuri: abuzul de putere al supraveghetorilor care pastrau ee era mai bun doar pentru ei, abuzurile funetionarilor statului, impunerea de preturi foarte mari de unele grupad monopoliste. Toate aeeste nedreptati au fost abolite. de reforma. Un functionar al statului nu mai putea flxa in avantajulsaupretul "unui magar sau al unei case". Un "om mare" nu mai putea sa-i exploateze pe simplii cetateni. Au fost restabilite drepturile orbilor, orfanilor ~ivaduvelor.Legea asigura protectiaunei femei
divortate

VeehiulTestameot. Chiar inainte de a avea regi, evreii aveau judecatori;' iar regii lor erau judecati nu dupa cuceriri teritoriale, ,ci dupa numarul de "fapte de dreptate" pe care aee~tiail tacusera. in religia evreilor, ,,Anul Nou" marca 0 perioadade zece zile in care faptele oarnenilor erau eantfu-ite~i evaluate pentru a Ii se dt;termina soarta In. anul care urmeaza. Nu este, probabil, doar 0 simpHicolncidenta faptul ca sumerienii credeau ca 0 zeitate, pe nume Nan~e,judeca anual omenirea earn in aeeea~imaniera; la urma urmei, primul patriarh rnentionat de Vechiul Testament a
fost Avraam, care i~i avea obar~ia in or~~ul sumerian Ur, or~ul
,

Cat de veeheera atunei eivilizatia sumerianade avea ne- .

voie ...T.' de astfel0.de reforme? Clar,. sufieient de mult.. pentru .. ca zeul A. .. ..

- asta in urma cu aproape

5000 de ani!

- c a.o- ... &~... b ""-.a .- ...""0 '" u j.&'&"""''''' de demult. Rezutta de aici ea era vorba de reintoarcerea.laun ~i mai veehi sistem legislativ.
'

lui Ur-Nammu despre care am vorbit mai devreme. Justitia, mai precis absenta ei,,~i-a gasit expresia in ceea ce Kramer a numit "Primul Iov". Punand cap la cap ni~te tablite de lut aflate la Muzeul Antiehitatilor din Istanbul, Kramer a reu~it sa reeonstituie 0 parte dintr-un poem sume~an in care, la fel ca in Cartea lui Jov, este wrba despre un om cinstit care, in loe sa fie bin~cuvantarde zei pentru cinstea lui, a fost supus la o serie de erunte lovituri.,"Cinstitul meu cuvant, intr-o mincii.Ina s-a 0transformat", i~iplange el durerea. .. _ I~u ~1__. a___-- r -r ,--, -- r Q1 11 ~ 1
J

intr-o maniera foarte asemanatoare cu cea a versetelorbiblice:

11

Proeesele sumeriene erau judeeate conform unui sistem juridic in care proeedi.Irile, sentintele, preeum~i. contraetele de alta natura erau foarte meticulos inregistrate ~ipastrate. In justitie se folosea mai degraba sistemul eurtiieu juri, deeat eel eu judeeatori; eurtea de judeeata era formata i'ndeob~te din trel sau

Doamne, tu care e~ti tatal meu, Care m-ai naseut - ridiea-mi fata... Pana cand ma vei mai lasa singur, prada d~manilor mei... iara sfatui ~1mangalerea ta'!

60

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

61

A:poiurmeaza s~itul fericit. "Cinstitul sau cuvant, curatele lui vorbe,zeul sau i le-a ascultat; ... ~ia fost scos din mai-

nilespiritelorrele,"

'

actualei muzici precum ~icelei grece~ti din primul mileniu inainte de Christos." Pana acum se considera ca muzica-de astazi i~i are originea in Grecia; s-a 'stabilit acum ca ea, ca de altfe\
,

Precedand Ecleziastul c\i cateva milenii, proverbeIe su-

marepartedin civilizatia noastra,se tragetot dinMesopotamia.

Acest lucru nu trebuie sa surprinda, dici, -invatatul grec Philo spusese ca mesopotamienii erau recunoscuti pentru faptulca

merienedetinmultdin spiritul~iideileacestuia.

'

sim.

DacasuntemsortitimOl'pi sa cheltuim; . Daca suntemsortiti sa traim mult - saeconomiDaca moare un sarac,nu incerca sa:-lreinvii. Cel care are mult argint, poate fi fericit;

"ei cautauarmoniauniversala printonurilemuzicale".

"

N~ exista nici un dubiu ca muzica ~i cantecele fac parte din acele "premiere" sumeriene. Intr-adevar, profesorul Crocker
a reu~it sa interpreteze acel cantecel con'struind 0 lira dupa modelul. uneia gasite printre ruinele ora~ului Ur. Textele atesta (ap.., tul ca, in cel de-al doilea mileniu inainte de Christos, exista deja "gama" ~i 0 teorie muzicala coerenta, iar profesorul Kil,mer ins~i scrisese intr-una din caqile sale anterioare, The Strings of Musical Instruments: Their Names. Numbers and Segnifitance (Corzile instrumentelor muzicale: numele lor, numarul ~i semnificatia), ca multe din irilnurile scrise pe tab lite de lut au ni~te notite care par a fi indicatii muzicale. "Sumerienii ~i succesorii lor aveau oviata muzicala plina", conchide profesorul Kilmer. Nu e deci de mirare ca gasiril 0 mare varietate de instrumente muzicale - precum ~i canHireti sau dansatori - reprezen.., tati pe sigiliile cilindrice ~i pe tiiblite1e de lut. (Fig. 20)

Celcarearemultegrfute, ~atefi fericit; p

, . ,

Dar cel care nu are nimic, poate sa doarma.

Barbatul: pentru placerea lui: insuratoarea; Dupa ce s-a razgandit: divortul. Nu illima atrage du~manii;

,r;:

Limba ii atrage.

In ora~ultara caini de paza, Vulpea-iveghetoare. Realizarile culturale~i spirituale ale civilizatiei sumeriene au fost insotite ~i de 0 dezvoltare asemanatoare a aitelor interpretath:e. 0, echipade oameni de ~tiinta de la Uriiversitatea
Rerkelev din (;HlifomiH H fiknt sen7Htie in 1Q74 d\nci H HnnntHt

ca au descoperit cel mai vechi cantec din lume. Profesorii Robert R. Brown, Richard L. Crocker ~iAnne D. Kilmer flureu~it sa descifteze ~i chiar sa interpreteze partitura unui cantec descoperit pe 0 tablita de lut, datand din jurul anului 1800 i. Ch., gasita la Ugarit, pe coasta Mediteranei(acum in Siria). ,,~tiam ca existase muzica in Sumer, au explicatcei de la Berkeley, dar, pana sa descifram tablita, nu ~tiam daca.ei utilizau aceea~i gama heptatonica-diatonica, ce este caracteristicii

Fig.20

I I I I I I .1 I I

62

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planets

63

Ca multe din realizarile civilizatiei sumeriene, ~imuzica i~i are originea in temple. Dar, inceputa in serviciul zeilor, curand mtizica a devenit 0 parte din viata de zi cu zi a oamenilor. Utilizand la maxim jocul de cuvinte caracteristic sumerienilor, unul dintre proverbele lor spune despre taxele cerute de cantareti: "Un dintaretcare nu are 0 voce dulce, este intr-adevar un
cantacet sarae." Au fost descoperite numeroase cantece sumeriene de dragoste; tara indoiaIa, ele erau cantate cu acompaniamentul unor instrumente. Cel mai induio~ator este, probabil, un cantec de leagan compus de 0 mama pentru copilul ei bolnav:

pe masura ce contemplam marea civilizatie sumeriana, constatam nu numai ca morala noastra,sentimentul nostru de justitie, legile noastre, arhitectura, artele ~i tehnologia noastra i~i trag. radacinile din Sumcr, dar ~i ca institutiile sumeriene ne sunt atilt de familiare, de apropiate. De parca am fi cu totii sumerieni. '"

Vinosomn, vino somn, vino somn la fiul meu. Grabe~te-tes.omnufe~ivino la fiul meu; Adu odihna somnului pe ochi~oriilui osteniti... Te doare, feciorul meu; . ~i sunt necajita, . ~i parca minple mi Ie-ampierdut, ~i la stele trIatot uit. Luna noua-ti lumineaza fata; Umbra ta va varsa lacrimile in locul tau. Dormi, dormi, puiul meu...
Poate Poate Poate Poate
... va."

zeii cre~terii vor fi cu tine; un inger, in cer te va sprijini; vei avea zile mai bune... ca soata ta alaturi. iti va fi;
WI BU, I1UI1It;It;-p Vet 1.;II1I>U.

Dupa ce au sapat la Lagash, arheologii au trecut la Nipur, odinioara centrul rcligios al Sumerului ~i Acadului. Din cele peste 30.000 de texte descoperite aici, multe sunt inca nestudiate. La ~urpac, au fost descoperite ~coli datand din secolul trei LCh.. La Ur, au' fost descoperite vase extraordinare, bijuterii, arme, care, coifuri din aur, argint, cupru ~ibronz - ruinele .unei . manufacturi de tesaturi, inscrisuri juridice ~i ruinele unui zigurat, care inca mai domina peisajul. La E~nuna ~i Adab arheologii au descoperit temple ~i statui ce dateaza din perioada presargonica. 0 inscriptie gasita la Umma vorbe~te despre UlJ imperiu anterior. La Cush au fost scoase la iveala cHidirimonumentale, precum ~iun zigurat datand de dinainte de 3000 LCh. Erecul i-a dus pe arheologi panain mileniul patru inainte de Christos. Acolo, au descoperit eel mai vechi vas de lut, colorat, ce fusese ars intr-un cuptor. Prima dovada a utilizarii rotii olarului. A fost descoperit un pavaj de piatra, care reprezinta cea mai veche constructie de piatra 'descoperita pana acum. Tot la Erec a fost descoperit ~ieel mai vechi zigurat - 0 colina uria~a rncuta de mana omului, in varful caceia existau doua temple,
"' 1 t'M" ,,; """I "Ih Arolo ~11fm:t ciesconerite cele mai vechi

Ceea ce este surprinzator la aceasm muzica, la aceste cantece nu este doar concluzia ca Sumerul este ~ipatria muzicii a~a cum o.~tim.noi, ca structura ~i compozitie. Nu mai putin semnificativ este faptul ca, pe masura ce ascultam aceasta muzica, pe masura ce citim poemele lor, ele nu ne par deloc straine, nici macar in cele mai adanci trairi ~i sentimente aJe Jor. intr-adevar,

inscriptii ~i ceh: mai vechi sigilii cilindrice. Despre acestea din urma, Jack Finegan spune in cartea sa Lights from the AnCient Past (Lumini din trccutul antic), "excelenta acestor sigilii, relativ la prima lor aparitie in Erec, este uimitoare". Alte zone de
langa Erec poartii dovada trecerii la Epoca metaleloi: tn 19'19, H.R. Hall a descoperit ni~te ruine antice langa

un sat care asmzi se nume~te EI Ubaid. Oamenii de ~tiinta au atribuit acest nume celei ce astazi este considerata a fi prima

64

ZECHARIA SITCHIN .

A Douisprezecea Planeti

65

faza a marii civilizatii sumeriene. Ora~ele sumeriene din perioadaaceea - incepand din nordul Mesopotamiei pana la poalele Muntilor Zagros - au fost primele care au utilizat caramizi de lut, ziduri tencuite, mozaicuri, ciniitite cu morminte de caramida ~i vase ceramice decorate cu motive geometrice, oglinzi de cupru, topoare cu cap metalic, haine, case ~i, mai presus de toate, temple monumentale. ' Mai in sud, arheologii au descoperit Eridu, primul ora~: sumerian, conform textelor antice. Pe masura ce sapaturile . avansau, a fost scos la ivealatemplullui Enki, zeul sumerian al cunoa~terii,templu care se.pare ca a fost construit ~ireconstruit de mai multe ori. Straturile i-au purtat pe istorici spre inceputurile civilizatieisumeriene: 2500, 2800, 3000, 3500 LCh. Apoi arheologii au descoperit fundatiile primului templu allui Enki. Mai jos nu mai era decat pamant, nimic altceva nu fusese construit inainte. Ruinele datau din jurul anului 3800 LCh. Atunci a inceput prima civiTizatie umana. Nu a fost numai prima civilizatie in adevaratul sens al cuvantului, a fost cea mai extinsa, atotcuprinzatoare, in multe privinte mult mai avansata decat alte culturi antice care i-au urmat. Fara dubiu, este civilizatia din care ne tragem cu totii. Incepand cu utilizarea uneltelor de piatra, cu aproximativ 2.000.000 de ani mai inainte, omul atinge aceasta civilizatie tara precedent, in jurul anului 3800 LCh. in Sumer. ~i lucrul eel mai straniu este ca, nici pana astazi, istoricii nu ~tiucine au fost sumerienii, de unde au venit ~icum a aparut clvilizatia lot Nu ~tiu, deoarece aparitia lor a fost brusca, nea~teptata, ca din pamant. H. Frankfort, in cartea sa Tell Uqair, a numit-o "uluitoa. .&. "" &..&&
\ ,.IA-"../ U u ,,-v ,"U').\..1UV1.UJ.1JUI.U. L'":1.. ~ al1VL

."171

,..

(Sumer) a descris-o ca fiind ,,0 flacara care izbucne~te dintr-o data". Leo Oppenheim Ancient Mesopotamia (Mesopotamia antica) subliniaza "uimitoarea perioada scurta" in care aceasta civilizatie a inflorit. Joseph Campbell (Masks of the Gods) concluzioneaza: "Ca din pamant... in mica gradina sumeriana rasare... toata paradigma culturala care de atunci a constituit punctul de plecare pentru toate marile civiliza~ii ale lumii."

Napoleon cuce~le Europa Rcvolulia americanA Columb descopcrA America Cucerirea Imperiului Bizanlin de cAIre turci Apogeul Impcriului Incas in America dc Sud Civilizalia aztecA se dezvollA in Mexie Regele loan promulgA Magna Carta Cueerirea normandA Carol eel Mare inlemeiazA Sfiintullmpcriu Mohamed proelamii Islamul CAdcrea Romei Civilizalia Maya in America CenlralA CAderea lerusalimului in rata legiunilor romane Hanibal provoacA Roma fn China incepc conslruirea Marelui Zid Alexandru eel Mare iI invingepc Darius Epoca de Aur a Greciei . Formarca republicii romane , Aparilia lui Budha in India Cyrus cuccre~e Babilonul Ciiderea ora~ului Ninive Domnia regelui David Invazia doricii in Grecia Exodul israelililor din Egipt Cultura micenianA Arienii migrcazA spre India intemeierea Impcriului Hitit A vraam iese din Ur Harnmurabi este rege in Babilon intemeierea Babilonului ~i a Asiriei fntemeierca Civilizaliei chinezc Civilizalia din Valea Indului Sosorea horililor in Orientul Apropial . Godca este rege in Lagash Ur-Nammu este rege in Ur Sargon, primul rege al Acadiei
C.!.,:,i~.izalia 'tninoicA in Creta

Capitolul 3
Roman de nearn germanie

..-

Zen din Cer ~i de pe Pitmant

Cum s-a rncut ca, dupa sute de Q1ii,ba chiar milioane de ani de pa~i dureros de lenti pecalea dezvoWirii civilizatiei umane, s-a schimbat totul atat de brusc ~i, in doar cateva salturi - aproximativ 11.000-7400-3800 i.Ch. - vanatorul nomad primitiv se transforma in agricultor, olar ~i apoi in constructor, inginer, matematician, astronom, prelucrator de metale, negustor, muzician, judecator, medic, scriitor, bibliotecar sau preot? Se poate merge chiar mai departe, puhandu-se 0 intrebare fundamentala, ~a cum rncut-o profesorul Robert J. Braidwood, in cartea sa Prehistoric Men (Primitivii): "D~ ce s-a petrecut aceasta transformare? De ce nu traiesc toate fiintele umane a~a cum 0 fac triburile din jungla amazoniana?" Dar sumerienii, cei prin intermediul ciirora s-a petrecut aceasta brusca transformare, au rfu;punsdeja. Este rezumata de una din miile de inscriptii mesopotamiene, ce au fost descoperite: "Tot ceea ce pare frumos, este frumos prin gratia zeilor." Zeii din Sumer. Cine erau ei? Erau ei oare asemenea zeilor grecilor care traiau la curtea luiZeus, pe muntele Olimp - al ciirui corespondent pe Pamant

.,

~Ierea lui Isus

-g--~-T

0...

v...

era eel mal mall mWlll: um Url:l,aa, VU1Ul'Uli UICI"U 1,?1U~I"UU

Etana esle rege in Chish fntemeierca regatului Chish

fntemeierca civilizaliei sumeriene

zeii cu triisaturi antropomorfice similare celor omene~ti, biirbate~ti, fenieie~ti, ~i avand sentimente umane: iubesc, se manie, sunt gelo~i, fac drfgoste; se ceartii, se luptii;procreeaza ca oamenii, aduc pe lume copii in urma unor relatii sexuale

intre ei

2000

1000

sau cu fiinte umane.

1000 i.Ch. 2000 i.Ch. 3000 i.Ch. 4000 i.Ch.

'

Erau de neatins ~i, cu toate astea, se amestecau deseori in treburile oamenilor. Puteau calatori cu viteze uluitoare, puteau

-~._- ----.--.---

._~----, -- "--

_. _.-

----

68

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

69

aparea ~i disparea intr-o clipita; aveau anne de 0 putere neoQi~nuita. Fiecare indeplinea 0 anumita functie ~i, in consecinta, fiecare actiune umana putea suferi.sau nu, in functie de placeriIe zeului; deci ritualurile de venerare ~i darurile aveau menirea de a-i imbuna pe zei. Cea mai importanta divinitate a grecilor din epoca helenica era Zeus, "Tatal zeilor ~i al oamenilor", "StapfulUl focului
.

ceresc". Arma sa, ~isimbolul sau totodata, era triisnetul. Era un

"rege" pe Pamant, care cODorase din ceruri; eel care imPiirtea muritorilor binele ~i raul; totu~i, principalul sau domeniu era in

rn~

EI nu era nici primul zeu peste Pamant, nici in ceruri. Amestecand teologia cu cosmologia, ie~ind ceea ce savantii numesc mitologie, grecii credeau ca la inceput.a fost. Chaos (Haosul), apoi Gea (Pam.antul) ~i sotul ei Uranus (Cerul). Gea ~i Uranus au dat na~tere celor doisprezece titani, ~ase biirbati ~i ~ase femei. De~i faptele lor aveau loc pe Pamant, se presupunea

Fig.21 ceilalti frati. La alegere (SI:\Uonfonn unei variante, prin tragere c la sorti) Zeus a primit cerul, Poseidon apa, iar Hades lumea 'nonime cu iadul, la iilC~put,domeniul sau cuprindea tinuturile des era descris ca fiind "neviizutul" - distant, arneninta~or,aspru; de neinduplecat prin rugaciuni sau sacrificii. Poseidon, pe 'de alta parte, este deseori reprezentat tinand in mana simbolul sau, tridentul. De~i stapan al marilor, el era totodata ~izeul taurarilor, al sculptorilor, cat ~i vrajitor viclean sau scamator. tn timp ce Zeus era reprezentat ca fiind foarte aspru cu oamenii -

ca acestea aveau ~iun corespondentastral.

subterana. . . Cu toateca in timpHades ~iteritoriulsau au devenitsiml~tinoase,zonelepustii,teritoriileudate de rauri repezi. Ha- .

Cronos, eel mai tanar titan, a devenit cea mai importanta figura a mitologiei olimpiene. ~i-a cucerit suprematia asupra ~elor1alti titani prin uzurpare, dupa ce ~i-a castrat. tatal ~i I-a izgonit. Pentru faptele'lui, el a fost blestemat de mama sa: sa aiM aceeafii soarta ca a tatalui sau si sa fie detronat de propriii lui fii. Cronos a luat-o de sotie pe sora lui, Rhea; care i-a nascut trei fii ~i trei fiice: Hades, Poseidon ~i Zeus, Hestia, Demetra ~i Hera. tnca 0 data, era scris ca fiul eel mic i~i va detrona tatal, ~i blestemul Geei s-a implinit. cand Zeus s-a revoltat impotriva lui Cronos. " .t"-y -- _a __ " vu......liile dintre zei ~i o~tile de mon~tri. Lupta decisiva s-a dat intre Zeus ~i Tiphon, un monstru cu cap de om ~i trup de ~arpe ~i ea s-a petrecut atat in cer cat ~i pe Pamant. Bat!lia decisiva s-a dat la MUntele Casius, la"granita dintre .Egipt ~i Arabia - se pare,

chiarca fiind eel care a vrut sa distrugaomenirea-' Poseidon

era considerat aliatul oamenilor, un zeu care s-a straduit foarte mult sa capeteaprecierile muritorilor. Cei . trei frati ~i cele trei su~o~ alcatuiesc .ce~ ~a~. ~eche
paIL!; a VUl1JI'UJUl, !:>lUYUl "'V" UV'''~H_~'''''''''''' " ~ ~_U_';' ,---

erauodraslelelui Zeus, ~i pove~tilegrecil<?r ocupa in mod se

special de genealogia lor ~ide rehltiile dintre ei. Copiii lui Zeus au avut ca mame diferite zeite. Prima sotie a lui Zeus a fost 0 zeitii pe nume Metis, care i-a daruit 0 fiica, pe marea zeita Atena. Ea era zeita intelepciunii, dar fiind singura Cl:!1'e stat alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Tia phon, Atenaa dovedit inclinari martia1e,devenind astfel ~izeita

undevain peninsula Sinai.(Fig.21).

'C~tigand lupta, Zeus a fost recunoscutca zeitate suprema. Cu toate acestea; el a fost nevoit sa-~iimparta puterea cu

~...~-- --- - ..--.--

70

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii
'I-

71

razboiului. Era fecioara ..perfecta", nu a devenit soata nici unui zeu; dar ~nele legende spun ca ea ar fl fost legata de unchiul ei PoseidQn, care, de~i avea drept sotie pe zeita Labirintului din 'insula Creta, a avut relatii ~icu nepoata sa. Zeus a mai avut ~i alte sotii, dar copiii astfel rezultati nu au fost admi~i in Olimp. Cum insa Zeus dorea sa aiM un mo~tenitor, el s-a casatorit cu una din surorile'sale. Cea mai mare era Hestia. Era foarte retrasa, dupa cum relateaza majoritatea legendelor - poate prea Mtrana sau prea bolnava pentru a putea deveni mama - a~a ca Zeus nu a avut nevoie de prea multe scuze pentru a 0 alege pe Deme~ra, cea mijlocie, zeita rodniciei. Dar, in loc de un flu; ea i-a nascut tot 0 flica, pe Persefona, care a devenit sotia iui Hades, ~i aimpartit cu acesta dornnia asupra

Ares a fost iD:dusi~ediat in Olimp, fiind tac.utadj~ct al lui'Zeus ~'i'zeu al razbohihii. A fost reprezentat ca un~pinf al maceIiJlui,cu toate acestea fiind deparre de a tr'iriviHbiDil;in
,

~,

razboiultroian,el a fost de'parteatroienilor,suferiiid"o' pc nmi carenumaiZeusa reu~its':ovindece. Hefaistos,pe de aIta parte, a trebuit sa se intrebuinteze
.

senos pentru a-~iface loc in Olimp. El era zeul me~te!}ugurilor. Era un b~ murar, realizand diferite obiecte atat practice, cat ~i magice pentru zei, dar ~i pentru oameni. Legelida spune ca s-a nascut~chiop,din cauza asta fiind izgonit de mama sa, zeita
Hera~ 0 aIta versiune, ceva 'mai cr~dibila, sugereaza cad a fost

"

lumii umbrelor.

'

Dezamagit, ca nu are un mo~tenitor, Zeus, a trecut la alte zeite. De la Armonia a avut insa noua flice, muzele. Apoi Lethe i-a nascut 0 flica, pe Artemis ~i, in star~it, un flu, pe Apollo, care, pe data, au fost inclu~i in Olimp. Apollo, ca prim flu allui Zeus era unul din zeii impor.:. tanti din panteonul grecesc, temut deopotriva de zei ~i de oameni. EI era eel care transmitea oamenilor dorintele tatalui sau. Reprezentand moral a ~i legile zeilor, el insemna puriflcarea ~i pt'afecTiunea atat fizidi, Ioiat j moraHi. ~ Cel de-al doilea fiu allui Zeus a fost HelJ1les, zeul pastorilor, pazitor al turmelor de vite. Mai putin important ~i cu puteri mai mici decat Apollo, el era mai aproape de problemele oamenilor.Era zeu al comertului, protector al negustorilor ~i calatorilor dar, in toate legendele, rolul cel mai important era eel
rf~ ""1IO>C'#'u,,.,o... 1 n "70.;1"..

alungat de insu~i Zeus, din cauza zvonurilor care circulau despre patemitatea lui, ~iHefaistos a trebuit sa recurga la un vicle~ugpentru a putea intra in randul zeilor din Olimp. " Legenda mai spune ca el a mcut 0 plasa invizibila in care sa prinda un eventual pretendent la farmecele sotiei sale. Probabil ca avea nevoie de 0 astfel de protectie, deoarece, cel mai urat zeu oliIJlpianavea de sotie pe nimeni alta decat Afrodita, zeita iubirii'~i a frumusetii. Natural ca pe seama ei existau nu': meroase pove~ti,in multe dintre ele seducatorul fiind Ares, fratele lui Hefaistos, din unirea lor nascandu-se Eros, zeul'iubirii. Afrodita a fost inclusa ~i ea in Olimp, iar circu~stantele acestei includeri arunca putina lumina asupra subiectl.iluiacestei ,cacti.Ea nu era nici sora lui Zeus, nici fiica lui, cu toate acestea, nu putea fl ignorata. Ea venise de pe tarmul asiatic al Mediteranei (dupa poetul grec Hesiod, ea ar fi venit din insula Cipru) ~ipretindea ca este fiica lui Uranus. Deci, genealogic, ea era cu 0 genenitie inaintea lui Zeus, fiind sora tatalui acestuia.
'

Inspirat de anumite traditii dinastice, Zeus dorea totu~i un fiu de la una din surorile lui. Atunci el s':a casatorit cu Hera, dupa ritul casatoriei, proclamand-o "Regina a zeilor", ZeitaMama. Casnicia lor a fost binecuvantatacu un fiu, Ares, ~i cu doua fiice, insa ea a fost permanentincercata de infidelitatilelui Zeus, dar ~i de zvonurile despre cele ale Herei, lucru ce ridica indoieli cu privire la patemitatea unui alt fiu, Hefaistos.

\rl~.

~~)

A~adar, Afrodita trebuia inclusa printre cei doisprezece zei olimpieni. Dar, numarnl acesta de doisprezece, se pare, nu putea fi depa~it. A fost gasita o. solutie ingenioasa: se scade unul ~ise adauga altul. Cum Hades primise dornnia asupra terttoriilor subterane~i nu mai ramasese printre cti doisprezece de pe muntele Olimp, s-a creat un loc liber, 0 admirabila gaselnita pentru includerea Afroditei.

72

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

73

Se pare, de asemenea, di restrictia numarului doispreze-:ce functiona in ambele sensuri: nu puteau fi mal multi, dar nici 'mai putini. Acest lucru s-a ,vazutelar la ineluderea lui Dionysos printre olimpieni. EI era fiul lui Zeus din impreunarea acestuia cu fiica lui, Semela. Pentru a sdipa' de mania Herei, e.l a fost trimis in tinuturi indepartate (se pare ca a ajuns pana in India), introducandpe unde colinda cultivarea vitei-de-vie ~i prepararea vinului. In acest timp, a aparut un 100liber in Olimp. Hestia, cea mai varstnica sora a lui Zeus, a fost indepiirtata din Olimp. Atunci, Dionysos s-a reintorsin Grecia pentru a umple locul vacant. Inca 0 data, zeii redeveniseradoisprezece;
,

De~i mitologia greaca mi este clara cu privire la originea omenirii, legendele ~i tradipile' pretind.ca eroii ~i regii erau de origine zeiasca. Ace~ti semizei fac legatura intre destinul omenirii - grijile zilnice, dependenta de elementele naturii, bolile, moartea - l1itrecutul de aur, cand numai zeii animau Piimantul. Cu toate ca cei mai multi. dintre zei s-au nascut pe aici, selectul grup de doisprezece olimpieni reprezenta aspectul celest al acestora. In Odiseea, Olimpul este descris ca aflandu-se "in inaltul viizduhului". Cei doisprezece erau zeii din ceruri, care coborasera pe Pamant ~i ei reprezentau cele douasprezece corpuri celeste de pe bolta cereasca.
,

Fig. 22

Numele latine ale zeilor olimpieni, date de romani cand

ace~tia au preluat pimteonul grec, clarifica aceasta asociere astrala: Gea era Pamantul, Hermes-Mercur, Afrodita-Venus, Ares-Marte, Cronos-Satum, Zeus-Jupiter. Continuand traditia greaca, romanii il reprezentau pe Jupiter ca fiind zeul a carui arma este trasnetul; ca ~i grecii, romanii it reprezentau sub for-

ma unui taur. (Fig. 23)

~sIe general recunoscUI acum ca ClVllIzattagreaca 1~1 trage radacinile din insula Creta, acolo unde s-a dezvoltat civilizatia minoica, intre 2700 ~i 1400 lCh.' In miturile ~i legendele minoice, figura minotaurului ocupa un loc central. Aceasta fiinta, pe jumatate om, pe jumatate'taur, era odrasla Pasifaei, sotia lui Minos, ~ a unui taur. Descoperiri arheologice au confIrmat cultul minoic at taurului, jar unele sigilii cilindrice prezinta taurul ca pe 0 fiintii divina, alaturi de 0 cruce, simbol al

+'s{~
" Fig. 23 Fig. 24

----

-- - -. --

------_.----

74

ZECHARIA

SITCH IN

A'Douisprezecea.-laneti

75

unti stele sau planete neidentificate;S-a presupus atunci ea

acest' cult al tauf(]lui~ nu 'ar' fi al animahilui comun,' ci probabil al unui taur cerese - constelatia Taurului.::-c.cao'comemorare a unor evenimente petrecute cand echinoctiul de primavara a ciiz11tin ae~asta constelatie, in jurul anului .4000 i.Ch. (Fig. 24) . ~onform tradipilor grece~ti, Zeus a venit in Grecia prin Creta, de unde arfi fugit (inotand peste Mediterana), dupa cear fi rapit.-o pe Europa, fiioa regelui ora~ului fenician Tyr. tntr-adevar, cand profesorul CyrUs H..Gordon a-descifrat una din vechi-

Ie inscriptii minoiee, s~adovedit ca limba minoica este "un dialect semitic de'Pe tarmul estic al Mediteranei''; . .
De fapt, grecii nu au pretins' niciodata ca zeii lor olimpieni au venit in Greda direct din ceruri. Zeus a venit de dincolo de Mediterana; via irisula Creta. Afrodita a venitpe mare din Orientul Apropiat. Poseidon (Neptun la romani) a venit calare din Asia Mica. Atena a adus ,,maslinul rodnie, care cre~te singur" de pe pamantul biblic. Nu exista nici un dubiu ca religia ~i traditiile grece~ti au ajuns la ei din Orientul Apropiat, prin Asia Mica ~i ins1,lleIemediteraneene. De acolo i~i .trage radacinile panteonul lor; acolo trebuie cautate originile zeilor olimpici ~i relatia l~r astraIa cu .numarul doisprezece. .

*
Hinduismul, vechea religie a Indiei, considera Vedeleculegeri de imnuri, formule pentru sacrificii ~i alte scrieri referitoare la zei - ca scripturi sacre "care nu erau de origineumana". Zeii in~i~ile-ar fi scris, spun traditiile sumerie~e,intr-o era
i1ULt;UU!11i1 Lit;lt;l Ut; i11WlLil. J..JIU, pI;; In~Ufa l:t: lft:l:t:a llmpUl, om

ce in ce mai multe din cele ~100~000 versuri originale se pierde deau transmitftndu-se pe caleoraIa de la 0 generatie la alta. Un intelept a scris versurile care mai riimasesera, le-a impfu1:itin patru' caqi, pe care le-a incredintat celor patru discipoli ai sai. Cand, in secolul al nouasptezecelea, istoricii au descifrat ~i inteles litnba uitata ~i au rerncut legaturile dintre ele, au descoperit ca Vedele au fost scrise intr-o veche limba irido-euro-

peana, predecesoareasanscritel, latinei ~igreacai ~ia altor limbi europene. Cand au reu~it s-o citeasca ~i s-o analizeze, au fost surprin~i de extraordinarele asemanari intre legendele grece~ti ~ipove~tiledespre zei din Vede. . . Zeii erau, spun Vedele, membri ai aceleia~i farnilii,' nu una foarte p~nica. Printre ridicari la cer ~i coboran pe Piimant, batalii aeriene cu arme supranaturale, amicitii ~irivaliUiti,casa-. torii ~iinfidelitati, se pare ca a existat 0 preocupare pentru 0 inregistrare a genealogiilor, cine a nascut pe cine, cine este primul nascut, al cui ~.a.m.d.Zeii de pe Piimant i~i aveau originea inceruri iar, principalele zeitati, chiar ~i pe Piimant, eontinuau sa reprezinte corpurile cere~ti. tn timpurile de demult, Rishi ("zburatorii de demult") erau posesorii unor puteri supranaturale. ~apte dintre ei erau Mari Progenituri. Zeii Rahu (demon) ~i Ketu (eel separat) erau la inceput un singur corp celest care a cautat sa se aIature Zellor; dar zeul furtunii ~i-a aruncatflacarile catre el, I-a taiat in doua - ~u, "Capul dragonului", care strabatea neincetat spapile celeste in cautarea razbunarii, ~iKetu, "Coada dragonului". Mar-I~i,urma~ulDinastieLSolare, I-a nascut pe K~-Yapa ("cel care este tronul"). Vedeleil descriu ca fiind foarte prolific, dar succesiunea dinastica a fost continuata numai prin cei zece copii ai sai de Prit-Hivi ("Mama cereasca"). tn calitatea sa de cap al dinastiei, Ka~-Yapa era ~i ~eful devilor ("cei stralucitori") ~i purta titlul de pyaus-Pitar ("Tatal stralucitor"). tmpreuna cu cei zece copii ai sai ~icu sotia sa, familia celesta alcatuia cei doisprezece Adityas, zeii care aveau fiecare un semh zodiacal ~i,un corp celest. Corpul ceresc allui .Ka~-Yapa "steaua stralucitoare", apOiurmau zeUl:aft: <1Vt;i1U era corespondent Soarele, Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus ~i Saturn. . Cu timpul, funepa de condueator al celor doisprezece a preluat..o Varuna, ,,zeul expansiunii cere~ti". El era omniprezent ~iatotvazator;unul dintre psalmii adresati lui seamana perfect cu psalmii biblici:
.

._'--"- --

._--

76

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

"77

El este cel care face soarele sa straluc.easca pe cer, Iar vantul care bate este rasuflarea.sa. El a Bcut albii pentru rauri; ~i ele la comanda lui curg. El a Bcut adancOOlemiirii. ~i regenta.sa a ajuns, mai devremesau mai tarziu la final. Indra, cel care tiiiase in doua "dragonul celest", a pretins tronul, omorandu-~i tata!. El a dC,we!1it noul "stapan al cerurilor" ~i zeu al furtunilor. Arm~le lui erau tunetul.~i trasnetul, iar titlullui era de Zeu ~l o~tilor. Totu~i, el a trebuit sa-~i imparta domnia cu cei doi hati ai sai. Unul era Vjva~vat, care era odrasla lui Manu, primul om, celalalt era Agni. ("Spiritul focului"), care a adus pe Piimant focul din ceruri, pentru uzul oameQilor.

prin Asia Mica. De fapt, celemai vechi ora~e din Grecia nu sunt in peninsula, ci investul Asiei Mici. . Dar cine era acest popor care a ales Anatolia drept capat al calatoriei sale? Nu se cunosc prea multe despre el. Inca 0 data, !!ingurasursa disponibila - ~i de incredere se dovede~tea fi Vechiul Testament. Acolo s-au gasit referinte la "hititi", locuitorii muntilor din Anatolia. Spre deosebire de du~maniacu care sunt priviti in Biblie alp vecini ai israelitilor, caanitii, ale caror obiceiuri sunt descrise ca fiind aborninabile;
"

.hititii

sunt priviti ca prieteni ~i aliati. Bat~eba, la care ravnea re-.

*
SimiHtudiniledintre panteonul.vedic ~i cel grecesc sunt evidente. Pove~tiledespre zeitatile principale, dar ~icele referi. toare la zeitatile mai mici - fii, sotii, fiice, iubite - sunt, in mod clar, duplicate (sau originale?) ale celor grece~ti.Nu exista nici un dubiu ca Dyaus a dat ulterior Zeus, ca Dyaus-Pitar a dat Jupiter, Varuna-Uranus ~i a~amai departe. ~i, In ambele mitologii numarul zeilor principali este doisprezece, indiferent de schimbiirilecare au ilVutloc in succesiuneadivina. Cum au putut aparea atatea similitudini intre doua civilizatii atat de departate intre ele, atat geografic cat ~itemporal? ... .Istoricii consideraca, la un moment dat, in cel de-aldoilea A ". .. _.. ..
a "... -'" "" &"u.v~,
u.&&'yvpV.l. YV.l.V,U.IU v 11111Ua. IIIUV-"'U-

',1;;.1

gele David, era fiica lui Uria Hititul, un ofiter al armatei regelui. Regele Solomon, care ~i-a.Boot aliantele luand drept sotii fiicele regilor vecini, s-a casatorit atat cu fata faraonului egiptean cat ~i cu fata unui rege hitit. Altadata, 0 armata siriana a luat-o la fuga auzind ca "regele Israelului a adus impotriva noastra pe regele hititilor ~i pe faraon". Aceste scurte referinte indica stima deosebita de care se bucurau calitatile militare ale hititilor. , 0 data cu descifrarea hieroglifelor egiptene -. ~i, mai tarziu, a inscriptiilor mesopotamiene - istoricii au des~operit nua meroase referinte la 0 anumeTara lui HaUi, un regat foarte mare ~i puternic din Anatolia. Ar fi putut oare 0 astfel de mare putere sa nu lase nici 0 urma?
.

,...

Inarmaticu indiciiledate de texteleegiptene~i mesopo-

tamiene, arheologii au purces la treaba in tinutOOledeluroase ale Anatoliei. Efortul lor a fost rasplatit: au descoperit ora~ele bitite, palate, tezaure regale, morminte regale, temple, obiecte religioase, unelte, arme, obiecte de arta. Mai presus de toate
.. &...f.L,JW &-1" 8J, _'_.I. ~_n",...:_..~; _ "..~t ,..11,-,pmnp n1~_ .. ~ .

ropeana,.din nordul Iranului sau din Caucaz, a migrat in masa. Un grup a mers spre sud-est spre India. Hindu~ii i-au numit arieni ("oameni nobili"). Ace~tiaau adus "cuei Vedele,sub form~ de pov~stiriorale, in jurullui 1500tCh. Alt val a mers spre
.

vest, catre. Europa. 0 parte a inconjurat Marea Neagra ~i a venit

in Europa prin stepele Rusiei, dar principalul drum prin care acest popor ~i traditiile sale au ajuns in Grecia a fost cel_ scurt,

tografice cat ~Un cuneiforme. Biblicul popor al hititilor ie~ise la iveala. Un monument unic lasat noua mo~ten.ire.dehititi este 0 piatra inscriptionata, descoperita in afara fostei capitale a regatului (localitatea se nume~teazi Yazilikaya, cuvant care in limba turca inseamna "piatra scrisa"). Dupa ce a trecut portite sanctuarului, anticul adorator al zeiJor intra intr-o galerie des-

- '- '--- '--

79 78
ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti .
r"""':~~. "'":'. ~ ~ ~. ~ ~.' I.~:::..\;,1 ~~,'\'._.1'..{.1:~:.1'~11:'" .- '- "" . ...,. ",. ~ "', ~<. ~.. . ~.. ~ 'i mrn'~ Ir,j 'II r~IrrJ!. t ,!I ~~..,~ I
-;.'~. '..J..~:..,.':&t,...I~..~ c: Of!"

chisa, 0 deschidere printre un semicerc de pietre pe care erau desenati toti zeii hititi. M~aluind de la stanga spre dreapta, este olprocesiune a celormai importante zeitati masculine, elar ~ezate in.grupuri de cate douasprezece. Spre marginea stanga, ~i deci ultimele care iau parte la aceasta parada, alte douasprezece.zeitati identice, care poarta acelea~iarme. (Fig. 25) Grupul din mijloc include 0 serie de zeitati care arata mai in varsta, unele care poarta arme diferite ~idoua care sunt diferentiate de celelalte printr-unsimbol divino(Fig. 26) Cel de-al treilea grup, eel din fata, cuprinde in mod clar cele mai importante zeitiiti, atat barbati, cat ~i femei. Armele ~i emblemele lor sunt mult moovariate; patru au deasupra simbolul divin, doi sunt inaripati. Acest grup include ~i participanti pamanteni: doi tauri care tin un glob ~i regele hitit purtiind 0 boneta stand sub emblemaunui glob inaripat. (Fig. 27) De la dreapta vin doua grupuri de zeite. Piatra inscriptionata este prea deteriorata insa, pentru a putea vedea numarul lor. Dar credem ca nu gre~im.dacapresupunem ca ~iele sunt in

. -

'.'. \~~.:.::t& \';"~

.

Fig,25

h~-

Fig.26

.\

numarde catedouasprezece.

Cele doua procesiuni, din dreapta ~i din stanga, se intal. nesc intr-un alt desen, care intati~eazacu siguranta pe zeii cei mari. deoarece cu totii sunt reprezentati tn picioare, c;:tand e 0 p stanca mai ridicata sau chiar pe umerii celorlati participanti. (Fig. 28) Multa osteneala ~i-au OOt storicii (de exemplu E. Laro,. i che, in cartea sa Le Pantheon de Yazi/ikaya (panteonul de la . yazilikaya) pentru a determina din aceste desene, din semnele hieroglifice, ca ~idin textul Partialgravat pe roca, numele, titlu.::" ~: lV:..l..'""'ll4plVl111 n;c;cmLa c pruceslune. uar este clar ca ~ipanteonul hitit sta sub seninul acelui doisprezece "olimpian". Zeit mai putin importanti erau organizati in grupuri de cate doisprezece, iar lIlarii zei de pe Piimant erau asociati cu cele douasprezece corpuri cere~ti. Ca panteonul era guvemat de ,,numarul sacru" doisprezece, este dovedit ~i de wi chivot descoperit langa localitatea Beit-Zehir. Acesta descrie in mod elar cuplul divin, alaturi de

Fig.27

Fig. 28

80

ZECHARIA SITCHIN

.~Douiisprezecea Planetii

81

~ se mai afla alp zece zei"deci un total de doisprezece.(Fig. ~9)

,

Descoperiri1e arheologice indica faptul ca hititii adorau zei care erau ,,ai~ui ~i ai pamantului", top strans legati unul de eelaIalt ~i aranjap intr-o ordine genealogica. Unii erau zei mari ~i "vechi", care venisera din cer, Simbolullor - care in scrierea hititii pictografica insemna divin sau zeu ceresc - arata cao pereche de ochelari de protecpe; (Fig. 30) Frecvent el apare pe sigiliile cilindriee ca parte a unui obiect in forma de ra-

cheta. (Fig. 31)

-Fig.29

Alp zei erau prezenp, nu alaturi de hititi, ci chiar printre ei, acponand ca un feI de'legiuitori supremi, numind regi ~i instruindu-i in probleme de riizboi, tratate ~i alte afaceri intemationale. Conduc3torul acestor zei era Teshub, "aducatorul de vant". Era ceea ee istoricii numesc un zeu al furtunii, asociat cu tunetu1 ~i triisnetul. Era supranumit ~i Taro ("tam"). Ca ~i grecii, hititii aveau un cult al taurului; ca Jupiter ulterior, Teshub a fost reprezentat ca zeu al tunetelor~i al trasnetelor, urcat pe un taur. (Fig. 3~) Textele hitite, ca ~i legendeIe grece~ti, povestesc cum zeitatea lor suprema a trebuit sa se lupte cu un monstru pentru a-~i consolida puterea. Un text numit ,,Mitul uciderii dragonului""identifica monstrul cu care se luptii Teshub ca fiind zeul Yanka. Nere~ind sii-:linvinga in hatiiIie, Teshub a cerut ajutorul eelorlap zei, dar numai 0 zeitii I-a ajutat, imbatfutdu-l pe Yanka la 0 petrecere. Recunoscand in aceastii poveste originile legendei Stan,

Fig.30
,n

tului Gheorghe,eel care a ucis balaurul,istoriciinumescadversa- .

ru! zeului eel bun, dragon. Dar, _. fapt, Yanka inseamna ~arpe, de 11,.. =__ :_:: "' .o.. . - --- -,- --c --,.. y 1" '-6_p_
=

cum se poate vedea in basoreliefurile l}itite.(Fig. 33) ~i Zeus, dupii cum am ariitatmai devreme, nu se hatuse cu un dragon, ci eu un astfel de zeu-~arpe.~a cum wm ariitamai tfuziu, exista o anumitii semnificapein aeeastii luptiidintre zeul vanturilor ~i o zeitate-~., Aici putem doar sa subliniem faptul ca toate textele descriu acest eveDimentca fiind unul care s-a petrecut co adeviirat.

Fig.31

-----

82

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

83

o lunga ~ibine pastrata poveste hitita, intitulata "Regatul din ceruri", trateaza exact acest,subiect - originea celesta a zeilor. Cel care relateaza aceasta poveste roaga pe cei "doisprezece zei vechi ~i puternici" sa-i asculte cantecul ~i sa depun~ marturie pentru adevaruIeelor spuse: Sa asculte dara, zeii care sunt in Ceruri, $i cei care sunt pe;acest intunecat PiiInant! Sa asculte dara; puternici; zei din vechime.
:jl

Dupa ce a stabilit ca zeii din vechime erau atat !ai Cerului, cat ~i ai PiiInantului,poemul da numele celor doi~prezece zei mari, stramo~ii zeilor; ~i, asig'urandu-sede atenthi lor, po-vestitorul incepe sa relateze cum a venit "pe-ntunedatul Pamant" zeul care era ,,Regele din Cer": i
Pe vremuri, in zilele de demult, Alalu era rege in, cer;

El, Alalu, pe tronul sau statea.

Fig. 32

. !

In fata lui statea puternicul Anu; ce primul intre z4i era, La picioarele IUlingenuncheat, cupa i-o-ntindea. [ De noua perioade numarate, era Alalu rege-n cer:

$i intr-a noua, Ami la batalie I-a provocat.

Alalu infrant a fost, ~i din fata lui Anu a fugit Pe-ntunecatul Pamant, el coborand. Jos, pe-ntunecatul'Pamant el a venit. Pe tron acum statea Anu.

..

I
L.er'

Dec~poemul atribuie venirea pe Pamant a "Regelui di~

unel lUurp<UJ UI;; LJUU.-VII "u 1-''' " .;..:..:_ _ :~~: _:__

Fig. 33

gat cu foqa de pe tronul sau (undevain cer) ~i,fugind pentru a-~i salva viata, a ajuns pe ,,intunecatul Pamant". Dar povestea nu se incheie aid. Textul continua cu relatarea indepartiirii lui Anu de pe tron de un zeu pe nume Kumarbi (dupa unele interpretari chiar fratele lui Anu). Nu exista nici un dubiu ca acest poem, scris cu'o mie de ani Inainte de legeIidele grece~ti,este precursorul legendei de-

.,
84
ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

85

tronarii lui Uranus de Cronos ~i a lui Cronos de Zeus. Chiar ~i detaliul referitor la castrarea lui Cronosde Zeus apare in textul hitit, caci exact acel~i lucru i ~-amcut ~i Kumarbi lui Anu: Timp de noua perioade fost-a Anu rege in Cer; tntr-a noua, Anu a trebuit sa se bata' cu Kumarbi. Anu a scapat din stransoarea lui Kumarbi ~i-a fugit Fugit-a Anu, ridicandu-se spre cer. Dupa el Kumarbi, in goana a'plecat, ~i de picioare i s-a incle~tat: In jos, din cer pe-Anu I-a tras. De ~ale I-a m~cat; ~i biirbatia lui Anu 'N-adancurile burpi'lui Kumarbi a intrat, ~is-a topit.

.Sa fi fost Kumarbi doar afemeiat? Sunt insa alte lucruri care ne fac sa credeni ca este vorba de mai mult. Credem ca regulile de succesiune ale zeilor ar fi permis unui fiu allui Kumarbi ~i al Zeitei Muntelui sa devina pretendent indreptiitit la tronul cerului; iar Kumarbi a "Iuat-o" pe zeita de cinci ori, de zece ori, peritru a fi sigur ca ea va concepe un fiu, a~a cuni de altfel a ~i mcut-o, ea nascand un fiu pe care Kumarbi I-a numit, simbolic, Ulli-Kummi (,',Celcare zdrobe~te Kummiya" - casa lui Teshub).
Batalia pentru succesiune a fost prevazuta de Kumarbi ca

atragand dupa ea un'razboi in cer. Destlnandu-I pe fiul sau sa-i .

zdrobeasca pe potrivnicii sai din Kummiya, el continua:

Conform acestei povestiri, bataIia nu s-a incheiatcu 0

Sa urce in cer pentru regatul saul Sa cucereascaKummiya, minunatul ora~ 1

. Ii

victoriedefinitiva. e~iIipsitde "biirbatia'~ D lui,Anu a reu~itsa

revina iIi Casa sa din ceruri, lasandu-I pe Kumarbi sa conduca peste Piimant.tn-acesttimp, "biirbatja"lui Anu a dat n~tere, in burta lui Kumarbi, la ni~te zeitati, pe care acesta a fost obIigat sa Ie elibereze. Printre ace~tiase afla ~i Teshub,principala zeitate hitita. Tot astfel' s-~ nascut ~i Mrodita,' conform legendei grece~ti. Totu~i,a mai fost 0 biitalie, pana cand Teshub a putut
~

Saatacepezeulfurtunii,.
~i sa-I zdrobeasca! Sa arunce toti zeii din cer.

domniin lini~te. . Aflanddespreaparitiain Kummiya("Casa dincer") a

unui mo~tenitoral lui Anu, Kumarbi a mcut un plan "pentru ridicarea unui rival al zeului furtunii". ,,~i-a luat lucrurile in . mana; in picioare ~i-a pus incaltiirilevrajite ce zboara ca vantOJu; ~l s-a aus 10 ora~ul ur-kl~ 10 -ca:ia L.t:t~CIVIUmCIL11 I \,;1;;1

Sa fi avut loc aceasta batalie a lui Teshub, cand Pamantul intra in zodia taurului, circa 4000.i.Ch.? Sa fi fost acesta motivul pentru care invingatorulera prezentat in asociape cuun taur? Er~u oare aceste evenimente legate in vreun fel de brusca aparitie a civilizapei sumeriene?

*
.

Nu poate fi nici 0 urma de in<;loialan panteonul hitit' ~i ca . . >4 "

povesnn1t: lur Ul;;liVlC L.~1 191 y __. _ ___::.. . .

Mare. Ajuns acolo:

'

Dorinta s-a nascut in el; Cu Zeita Muntelui el s-a cuicat; ~i biirbatia lui in ea a intrat.

Povestea provocarli la lupta pentru tronul divin continua cu relatarea altor batalii, dar care DUsunt decisive. La un mo,ment dat, neputinta lui Teshub de .a-~i invinge adversarul a m~

De cinci ori a luat-o...

De zece ori a luat-o.

cut-o pe sotia acestuia, Hebat, sa incerce sa se sinucida. tn cele . din urma; s-a mcut apel la zei pentru a media conflictul, ~i a fost convocata Mar({.a dunare a ZeilQr.Ea era condusa de un A "zeu vechi", Enlii, ~i un alt "zeu vechi", pe nume Ea, care au

86

ZECHARfASITCHfN

I!' A Douiisprezecea Planetii

87

feritorla succesiune.

fost rugati sa aduca "vechile tablite cu cuvintele destinului"- se pareni~te inscrisuri vechi care ar flputut rezolva conflictul re.

Cwn aceste inscrisuri nu au reu~it.sa rezolve problema, -Enlil a decis sa se maiodea 0 lupt!; dar cu ajutorul unor arme foarte vechi. ,,Ascultap; voi zei de demult, voi cei care ~titicuvintele de demult", le-a spus Enlil zeilor:
<'Deschideti vechile cufere Ale mo~ilor ~i stramo~ilor no~tri! Scoateti la lwnina "Lancea de arama", Cea cu care Cerul a fost despirpt de Pamant; ~i ea sa desparta picioarele lui Ulli-kummi. Cine' erau ace~ti ,,zei vechi"? Raspunsul este evident; deoareee toti poarta nwne liurneriene - Ami, Antu, 'Enlil, Ninlil, Ea, Ishkur. Chiar ~i nwnele lui Teshub ~i cele ale eelorlalti zei sunt swneriene ~i erau serise eu semnele swneriene, pentru a se denota identitatea lor. De asemenea, nwnele unor locuri pomenite in poveste sunt cele ale unor or~e swneriene. S-a ajuns astfella concluzia ca hititii adorau un ,panteon de origine swneriana, iar spatiul de desta~urare al pove~tilor era Su..rnem!. Aceasta, totu~i, nu a fost decat 0 mica parte a unei deseoperiri mult mai importante. Nu nwnai ea limba hitita se bazeaza pe cateva dialeete indo.,.europene, dar ea a fost influentata masiv de aeadiana, atatin vorbire, dar mai ales in seris. Cum acadiana era 0 liinba intemationala in Antichitate, aceasta
.

,I

influenta nu este prea surprinzatoare.

Dar uimirea eea mare a venit in c,lInml np.~r.ifTiirii imhii J

hitite, eand s-a observat ea ea utilizeaza masiv semne pietograflee swneriene, silabe, ba chiar uvinte intregi! Mai mult, s-a stabilit ca swneriana era limba lor de inalta cultura. Limba sumeriana, spune O.R Gurney, in cartea sa The Hittites (Hitipi), "era studiata intens in Hattu-~~ [capitaJa], unde a fost descoperit un dictionar swneriim-hitit... Multe din silabele asociate cu semnele cuneiforme utilizate de hititi erau de fapt cuvinte swneriene, a caror semniflcape fusese uitata [de catre hitipJ...

-'-. -., . .

88

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

89

De, iar terminologia lor militara este tot. de origine indo-european3. B. Hrozny, care in anii douazeci a condos 0 serie de cercetari pentru desciftarea inScrippilor bitite ~i hOOte, merge chiar mai departe spunand ca hOOpi sunt "cei mai vecbi hindu~i". . ACCi burip i-au dominat amt cultural, cat ~i religios pe hitip. Textele mitologice bitite sunt de provenienti hurita, chiar ~i povestirile despre eroi ~i semizei. Nu mai exista nici un dubiu cii hitipi ~i-au loat cosmologia, miturile, zeii, intreg panteoDul

Pove~tile lor erau pove~tile din Sumer; ,,re~edintele" zei.

lor vecbi erau or~ele sumeriene, "limba veche" era sumeriana.

cea sumeriana

. Chiar Iii acta huritilor ,0 copiape

,-

de doisprezece zei de la hoop. . . Aceasptripla legamra este excelent redata de'0 rugaciuDe hiti~ a unei femei care seroaga pentru viata s0tului ei bolnav. Adresandu-lii mgaciunea zeitei Hebat, sopa lui Teshub, femeta spune: Oh, zeiti a lui Aryna, Soarele care casare,
.

mele Iiisimbolurile ei. '. Cum au fost oare ,,mutap" hOOpide "genele" $umeriene? Dovezile indica faptul ca huripi, care erau vecinii sumerienilor Iii acadienilor in cel de-al doilea mileniu inainte de Chrlstos, s-au combinat cu sumerienii, cu un mileniu mai inainte. S-a stabilit ca hOOtiierau foarte activi in Sumer in.cel de-al treilea mih~niuinainte de Chrlstos, ca ei detineau pozitii importante in Sumer in ultima perioadii de glorie a acestuia, a treia

- formele,te-

dinastie Ur. Dovezile indica faptul ca huritii conduceau -Iiifurni- . :lau personalul manufacturilor de iinbracaminte pentru care. sumerienii (in special or3fiul Ur) erau vestiti in Antichitate. Renumitele miirfuri de Ur eraU probabil boote, in mare parte.

Stapanamea, mama Tarii bititilor, . . ,Regina cemrilor ~ipam~turilor...

In Tara lui Hatti, numele tau este Zeita lui Aryni, Soarele care rasare; in tara pe care tu ai nascu.t-o,

inTara cedrilor,

.
~

Numele tau este Hebat. Cu toate acestea, cultura ~i religia adoptate ~i transmise de.buriti DUemu de origine indo-europeana. Indubitabil, exista elemente acadiene in limba, cultura ~i in tradipile hOOtilor.Numele capitaIei lor, U8lIgeni, era varianta a semiticului re~-eni ("IocuI de unde izvorasc apele"). Fluviul Tigrp era numit Aranzak. care insemna.. credem_ in j:j~j:jclij:jn".ant ,.,sA..;I",,"7~;;~_ . m~ ~i T~metum au devenit in huriana ~imiki Iii Taliimeti~
.

in secolul xm lCb., sub presiunea unor invazii ~i valuri migratoare (printre care Iii israelitii, care plecasera din Egipt spre Tara Caaniplor), hOOtiis-au retras in nord-estul teritoriului lor. Stabilindu-~inoua capitaIa in apropiere de Lacul Van, ~i-au numit regatul Urartu (Ararat). Acolo ei venerau un panteon condos de Telieba(Teshub)~iif reprezentau ca pe un zeu puternic, purtand pe cap boneta cu coarne, stand pe simbolul cultului sau, un taur. (Fi~:34) Cbivotullor principal se numea Bitanu (Casa lui Anu) ~i doreau sa faca din regatullor "fortiireata vaii ltli Anu". ~i Anu, 3fiadupa cum vom vedea, era Tatal zeilor sumenem.

*
Dar cealalta ruta pe care au ajuns in Grecia povelitile ~i panteonul sumerian - irisuleleMediteranei, Creta ~iCiprul? Pe locOOlepe care se afla astiizi Israelul, Libanul Iiipartea de suda Siriei se afla in vremurile antice Tara Caanitilor. Inca 0 data, ceea ce se ~tiadespre ei, pana de curand, nu erau decat referintele, majoritatea negative, din Vechiul Testament ~i din inscriptiiie feniciene. Arheologii au reuliit sa afle cate ceva

~.a.ni.d.

Dar cum cultura Iii religia acadiana nu erau decat. 0 preluare ~i dezvoltare a celor sumeriene, huripi, de fapt, au preluat ~i transmis, la randul lor, mai departe religia sumeriana. Acest luem este, de altfel, evident din fi'ecventul ui al numelor divine sumeriene, a epitetelor Iiia simbolOOlor.

90

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

91

relativa u~urintii aceste texte. Limba, stilulliterar ~i tenninologia sunt in parte asemanatoarecu cele ale Vechiului Testament. Panteonul care reiese din textele caanite are multe similitudini cu cel grecesc. Capetenia zeilor caaniti era un zeu numit .El, un cuvant care insemna atat numele zeuhii, dar era ,i un termen generic, semnificand ,,zeitate nobila". El era autoritatea suprema atat printre zei cat ~i printre oameni. Titlul sau era Ab Adam ("Tatal omului");iar "bunul", ,,milosul" erau titlurile sale frecvente. El era "Cel care a mcut lucrurile care sunt" !?inumai el putea numi regi.

F'

Textelecaanite(consideratede aproapetotUstoricii mi-

turi) il descriu peEl ca fiind 0 zeitate hatrana ~iinteleapta, care nu se amesteca in treburile zilnice. Re~edintasa era indepiirtata, "la izvoarele a doua fluvii"- Tigrul ~iEufratul. Acolo el statea pe tronul sau, primea mesageri ~i judeca pricinile pe care i Ie. inmti~auceilalti zei. . o stela funerara descoperita in Palestina descrie 0 zeitate in varsta care sta pe un tron ~iprime~te0 bautura de la un tanar. Zeitateapoarta pe cap 0 boneta impodobita eu'coame - un simbol al zeilor din Antichitate - intreaga scena fiind aomiriata de
simbolul unei stele inaripate

un ~emn aproape omniprezent,

dupa cum.yom vedea. S-a stabilit ca acest desen il reprezinta pe El, zeitatea caanita supreina. (Fig. 35) El, totu~i,nu a fost mereu un zeu hatran. Unul din titluriIesale era T6r ("taur"), simbolizand, cred istoricii, virilitatea sa
. ~i rolul

sau de Tata al Zeilor. Un poem caanit, intitulat "Na~te-

. -_U1"a.-

Fig. 34
u.t.& __.&..I.UUVYU.
"",",,,,,",vy""&&&& uu.

. .
"''"''l.U..l.U J.Y,",UIU. aJ.JU-

mite texte egiptene de la Luxor ~i Saqqara ~i, mult mai important, texte istorice, literare ~i religioase dezgropate in cel mai important centru caanit. Localitatea se nume~te azi Ras-~amra, pe litoralul sirian, ~i fusese anticul ora~Ugarit.
.

'rea zeilor", il plaseaza pe El pe tarmul unei mari, (probabil gol), unde doua femei erau complet vrajite de marimea penisului sau. In timn ce 0 oasare se rumeriea in frigare. zeul s-a impreunat cu cele douRfemei. A~as-au nascut zeii ~aar (,,zori") ~i . ~alem ("desav~itu1" sari"amurg"). . Ace~tia nu erau nici singurii lui copii, nici cei mai mari
(se pare ca a avut ~apte). Fiul sau cel mai mare era Baal

din

Limba textelor de la Ugarit era caanita, 0 limba vest-se-

mitica, 0 ramura din care mai fac parte, printre altele, acadiana veche ~i ebraica: Intr-adevar, cine cuno~te ebraica poate citi cu

nou acesta fiind atat numele zeului, cat ~i termenul general de ,,zeu". La fel ca grecii, caanitii povestesc despre revolta fiului impotriva autoritatii ~i 40mniei tatalui sau. Ca ~i taHli sau El, Baal era'zeu al furtunii, zeu al tunetelor~i trasnetelor..0 porecHi

__

____.

- ,h'_",

" 92
ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeta

93

boldit de asta, Yam trimite mesageri adunarii zeilor, cerandu-le sa i::.1redea pe B~l. Yam le-a cernt emisarilor sai sa fie indrazp

neti,dar zeii adunatiincep sa strige.Chiar~i El accepta noua

ordine a flilor saL ,,Baal esclavul tau, 0, Yam!", declara el. Totu~i suprema!ia lui Yam a fost de scurta durata. tnarmat cu cele doua."arme divine", Baal-s-a luptat cu Yam ~i I-a invins - dar a fost provocat la lupta de Mot tn aceasta lupta, Baal era pe cale de a fi invins; dar sora lui, Anat, a refuzat sa accepte acest lucru. "Ea I-a masurat pe Mot, flullui El, ~i cu 0
lama l~a taiat"

."

Taierea lui a condus la 0 ne~teptata revenire a lui Baal. Istoricii au incercat sa inteq,reteze aceasta poveste ca pe 0 alegorie a luptei anuale intre verile flerbinti ~isecetoase, care usuca vegetatia ~i venirea toamnei ploioase, care reinvie vegetatia. Dar nu exista nici un dubiu ca aceasta poveste nu S-a vrut alegorica, ci ea a inrnti~at evenimentele a~a cum s-au petrecut ele:
_

Fig. 35 a lui Baal era Hadad ("Ascutitul"). Armele sale erau securea de razboi ~i lancea; anim!llul sau era acela~i cu al tatalui sau, taurul, ~i, la fel ca tatal sau,purta 0 boneta ornata cu 0 pereche de

cum s-au luptat intre ei flii zeitatii principale, unul dintre ei flind infrant, dar revine ~i ajunge mo~tenitor,spre marea bucurie a tatalui sau: .
El, bunul ~i induratorul, se bucura din nou. Pe un scaunel picioarele-~i ihtinde. t~i deschide gura ~i rade; t~i ridica vocea ~i strigii: "Voi sta ~i m~ voi odihni, Sufletul din piept mi se va odihni; Caci puternicul Baal traie~te, Caci Pri1!tul Pamantuluh>exisHii"

coame.

.~

Baal mai era numit ~i Elyon ("Supremul"), adica printul mo~tenitor. Dar el nu a primit acest titlu tara lupta, mai intai cu fratele sau Yam ("Printul marilor"), ~i apoi cu un alt frate, Mot ("Vrajitorul"). Un poem lung, foartemi~cator, rerncut din mai multe tablite fragmentate, incepe cu chern area "Stapanului corabierilor'-' la re~edinta lui El, "la izvorul apeIor, la izvoarele celordoua fl!1vii": ... .I..I..U "'".I.I.J.t"'U'U,"" J.U.l .L.I.l, '.1JJ\.I ""I

~.
fj

Intra in pavilionulTataluitimpului.
La pidoarele lui El ~e pleaca ~i se prosterneaza, aducand omagiul sau.

Stapanului corabierilor i se ordona sa ridice un templu pentru Yam, ca semn al puterii pe care acesta a dobandit-o.Im-

Anat, conform traditiilor caanite, a fost illaturi de fratele sau (Baal) in lupta sa pe viata ~ipe moarte cu Mot, iar paralela cu zeita greaca Atena, care a ramas alaturi de Zeus in lupta sa cu monstrul Typhon, este evidenta. Atena, dupa cum am vazut, era supranumitii "fecioara perfecta", cu toate acestea ea a avot mai multerelatii amoroase. L.a fel, traditiile caanite (care Ie preceda pe cele grece~ti)utiliieazaacel~i atribut pentru Anat, numind-o "fecioara Anat"; cu toate acestea, ~i ea a avut cateva ..

94

ZECHARIASITCHIN

A DouasprezeceaPlanda

95

legaturi amoroase, \lna chiar cu ~atele ei Baal. Un text descrie venirea ei la Baal, pe Muntele Zafon, ~i graba cu care acesta ~i-a alungat sotiile. Apoi se poveste~te. cum el s-a prabu~it la picioarele surorii sale; s-au uitat unul in ochii celuilalt; s-au uns pe trupuri, El ii mangaie pantecul ~.. Ea ii mangaie barbatia.,Fecioara Anat e rncuta sa dea na~tere multor copii. Nu e deci de mirare ca deseori Anat era reprezentata goala, pentru a sublinia calitatile sale sexuale - ca in acest sigiliu' cilindric ce-l inrnti~eaza pe zeul Baal cp un coif pe cap in timp

~.

ce se lupta cu un alt zeu. (Fig. 36)

. Fig. 36

Ca ~i religia greaca ~i toate cele dinaintea ei, cea caanita include in panteonul sau 0 Zeita-Mama, soata zeitatli supreme. Numele ei era ~era, fiind corespondenta Herei din mitologia greaca. Astarte (biblica A~toret) era corespondenta Afroditei. Sotul ei era A~tar, care era asociat cu 0 planeta stralucitoare ~i care, probabil, ii corespunde lui Ares, fratele Afroditei. Mai erau ~i alte zeitati, ale caror corespondente astrale sau din mito-

logia greaca pot fi deduse cuu~urinta.

. (-( .

Dar, pe langa aceste zeitati Mal tinere, existau ~i "zeii batrani", care nu se ocupau de lreburile curente, intervenind doar atunci cand zeii in~i~i aveauprobleme. Unele dintre sculpturile care ii reprezinta, chiar ~i partial deteriorate, ni-i arata cu trasaturi care inspira autoritate, ~i sunt u~or de recunoscut datorita bonetelor lor cu coarne. (Fig. 37) Unde i~i aveau radacinile c\lltura ~i religia caanitilor?
YCI,;lJIUl .1CIiLi:UlJClJllJ I,;Ul11>IUCH1 I,;i11i11,;i:UIU IJi:UlC WlJ li:Ullllli1

popoarelor hamitice, cu radacini in pamantul fierbinte (caci asta inseamna ham) al Africii, frati cu egiptenii. Descoperirile arheologice, precum.~i unele similitudini dintre zeii celor doua popoare confirmaaceasta inrudire. Numero~iizei nationali sau locali, multitudineanumelor ~i atributelor acestora, diversitatea rolurilor lor, emblemele ~i simbolurile lor animale fac ca zeii qin Egipt sa apara ca 0 mui-

Fig. 37

--. .- -".

..~

.--"'";;.--"-

.- -- --- --" -_._--

96

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeti

97

Fig. 38

time ciudata de actorf pe 0 scena stranie.,Dar, la 0 privire mai atenta, zeii egipteni se dovedesc a nu fi prea diferiti de cei aialtor popoare din .vremeaaceea. Egiptenii credeau in zeii cerului ~iai pamantului,zei importanti, pe care ii diferentiau clar de cei mai putin importanti..G.A. Wainwright; in cartea sa The Sky Religion in Egypt (Religia egiptenilor), insumeaza toate datele ~i ajunge la concluzia ca este "foarte veche" credinta egipte. t,' nilor in zeii din ceruri care au coborat pe Pamant. Unele dintre numele acestor zei mari - Marele zeu, Talirul Cerului, Zeul/ZeitaMunte1ui- suna familiar. Cu toate ca egiptenii,utilizau un sistem mat<:;matlc zeci. mal, in religie se utiliza eel sumerian, sexagesimal, iar treburile
celesteerau guvernate de magicul numar doisprezece. Cerurile
I

Fig. 39

t\

Fig. 40

erau impaqite in trd paqi, fiecare avand douasprezece corpuri' cere~ti. Lumea de dincolo era impaqita in douasprezece pactio Ziua ~i noaptea erau impartite in douasprezece ore. ~i toate aceste diviziuni erau guvernate de grupuri de ~ei, evident, tot in numar de doisprezecefiecare. Capul panteonului egiptean era Ra ("Creatorul"), care. conducea 0 adunare a zeilor, cu doisprezece membri. EI este eel care a realizat creatia, nascandu-l pe Gheb (,,Pamantul") ~i pe Nut ("cernl"). Apoi a mcut plantele sa rodeasca pe Piimant ~i a creat toate creaturile care sunt - pentru ca, in final, sa creeze omul. Ra era un zeu nevazut care nu se manifesta decat rar. Era reprezentat prin Aton - discul ce1est,descris ca un glob'inaripat. (Fig. 38) '. . Aparitiile ~i activitatile lui Ra pe. Pamaot erau,' conform traditiiloregiptene, strans legate de regatul egiptean. Dupa ::IC~!f,:t~ tmc1itiL nrimii rep"iai Rgiotului ou au fost oameni. ci zei. iar primul zeu care a ciirmuit peste Egipt a fost Ra. Apoi, el a impaqit regatul in doua, dandu-i partea de sus lui Osiris ~i par~i"t:-tea de jos lui Seth.Dar Seth'a planuit sa-l alunge pe 'Osiris ~i sa-l inece. Isis, sora ~i sotia lui Osiris, a recuperat corpul mutilat al sotului ei ~i I-a reinviat. Apoi, e1a trecut prin "poarta secreta" alaturandu-i-se lui Ra; locul sau pe tron a fost luat de Horus, fiul sau, care este reprezentat in desenele egiptene ca'un' zeu "inaripat~icu coarne. (Fig. 39)

98

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

99.

Cu toate ca Ra era eel mai nobil zeu din ceruri, pe Pamant el era flul zeului Ptah ("cel care dezVolta", "cel care a recut lucrurile"). Ei credeau ca Ptah chiar a ridicat pamantul egiptean de sub apele potopului, construind diguri in punctele unde Nilul. i~i ie~ea din matca. Acest Mare Zeu venise in Egipt din alta parte; intemeind nu numai tara lor dar ~i Tara Muntoasa ~i Tara mdepiirtata. Egiptenii credeau ca zeii lor venisera pe Pamant cu barca; multe din desenele vechi ii inreti~eaza pe ac~ti "zei batrani" -. di(erenpap prin bonetele lor cu coarne - sosind pe Pamant cu 0 barca. (Fig. 40) Singura ruta maritima din sud catre Egipt era Marea Ro~ie, ~i nu intamplator era ea numita de egipteni Marea Vr. Hieroglific, Vr inseamna '"Tara indepartata de la est"; nu
. poate fi insa

. .,acolo chivotul

Tara aD:1oritilor e mtindea intre Mesopotamia ~i tinus turile mediteraneene din vestul Asiei. Numele lor deriva din cuvantul acadian amur11l~i cel sumerian martu (vesti~.ii).Ei nu . erau tratati ca straini, ci ca popoare inrudite care locuiau in provinciile vestice ale Surnerului~iAcadului. . Pe. listele cu funcponari din templele sumeriene au fost descoperite pers6ane purtand nume amorite. Cand Vr a carot s,ubatacurile elamitilor, in jurul anului 2000 1. Ch.,.un amorit pe nume'I~bi-Irra a intemeiat un nou regat sumerian la Larsa recand 0 prima incercare de a recuceri ora~ulVr ~ide a readuce
zeului Sin. Capeteniile 'amori~e ~u -intemeiat

demonstrat ca el se poate referi la or~ul sumerian

Vr. Cuvantul egiptean pentru "divinitate" sau ,,leu" este NTR, care inseamna "Cel care vegheaza". 'Interesanteste ca ~i semnificatia cuvantului Shumer este aceea~i: "Tara celor care ve-

gheaza".

Ideile anterioare, ce s'ustineau ca civilizatia incepe in Egipt, au f08t abandonate acum. Exista numeroase dovezi di socie'tatea ~i civilizatia egipteana, care incepe cu mai bine de 0 jumalu.tede secol dttpa cea slimeriana, ~ preluat cultura, arhitectura, tehnologia, arta scrisului ~i multe alte aspecte ale vietii de zi cu zi de la cea sumeriana. De asemenea, dovezile indica ~i faptul 'ca zeii egipteni sunt originari din Sumer. ~i fratii e~iptenilor, caanitii, aveau aceia~i zei ca ~i ei. Dar, situati intr-o tara care era puntea dintre Asia ~i Africa din ,. .. . ..
r : "

.-

" de mii de lablite scrise cu semne cuneiforine

~1, blDelD{eleS, oespre rellgla pUll.

prima dinastie independenta .in Asiria, in jurul lui 1900 i.Ch., iar Hammurabi, care a adus maretia Babilonului pe Iii 1800 i.Ch., era.eel de-al ~aseleasuccesor al primei dinastii a Babilonuluf,care era amorita. In 1930, arheologii.au descoperit ruinele capitalei amoritilor, cunoscuta sub numele de Mari. La un cot al Eufratului, acolo unde se afla aoum granita siriana, cercetatorii au descoperit un or~ ale carni cladiri fusesera construite ~i reconstruite iotre 3000 ~i 2000 i.Ch. pe fundatiile unor constructii dataod din secolele anterioare. Cele mai vechi ruine sunt ale unei piramide .in trepte ~i ale templelor unor zeitati sumeriene: Inanna, Ninhursag ~iEnlil. Numai palatul regal.ocupa aproape cinci acri ~i includea' o camera a tronului cu picturi murale de 0 deosebim calitate, alte trei sute de incaperi cu destinatii diferite, camere pentru scris ~i(eel mai important pentru istorici) mai bine de douiizeci
din diverse dome-

nii, economie, comeq, politica, viata sociala, probleme militare

UI1i:1WI1 VI\,LUIU,", pcuaLU1Ul

w... ~." a.IfWI.&" &.1.W,"".1 a It"

l&l"'''V}.Iv&.alJJJQlJQ

~i semitica foarte putemica. Asemenea hititilor in nord, horitilor in nord-est, egiptenilor in sud, caanitii nu au putut produce un panteon propriu. ~i ei ~i-aupreluat.cosmogonia; zeitatile ~i legendele din altii parte. Contactul lor cu sumerienii s-a recut prin amoriti.
:Ie

regal 0 intap~eaza pe zeita Inanna (pe care amoritii 0 numeau Ishtar) incoronaodu-l pe regele Zimri-Lim. (Fig. 41) Ca ~i in celelalte religii, capetenia zeilor prezenti printre

amorip avea funcpa de zeu al furtunii. Numele sau era Adad -

echivalentul aanituluiBaal (,,leu") - iar poreclalui era Hac

dad. Simbolul sau era - cum de altfel era de a~teptat - triisne-

wi.
..

100

ZECHARIA

SITCHIN

A Douasprezecea

101
Planeta

."':..1

Fig.41 1n textele caanite, Baal este deseori numit "flul lui Dagon". Cele descoperite la Mari vorbesc ~i ele de 0 zeitate mai varstnica, numita Dagan, ,,zeu al abundentei" care - asemenea

lui El estereprezentat a 0 zeitateretrasa,ce se plangela un c

~

moment.dat ca n.umai este consultat in legatura cu conducerea

o~tilorintr-unanumitriizboi.

Fig. 42

Alti membri ai panteonului erau Zeita Lunii, pe care caanitii 0 numeau Yerrah. acadienii Sin, iar sumerienii 'Naimar; Zeul Soarelui, numitindeob~te ~ama~, ~i alte zeitiiti a caror identitate nu lasa nici 0 urma de indoiala ca amoritii au fost puntea de legatura (geograflca ~i cronologicii)intre popoarele din estul Mediteranei~iriidiicinilelor mesopotamiene. Printre descoperirilede la Mari, ca ~i.inalta'partein tinuturile sumeriene, au fost zeci de statui de oameni: regi, nobili,
}.IH"UP, "cuncucp. U1YWli:1UU,Cl Cli:1UlIuap:;;ai1 cu mamlle Impre-

ne-au condus pes~emiiri ~i taci, ~i indicii care ne-au purtat in urma cu milenii. ~i toate coridoare1edin toate templele ne-au condus catre o.singudi sursa: Sumer.

,-

.~

unate pentru rugaciune, cu privirea inghetatii pe vecie spre zeii lor. (Fig. 42) Cine erau ace~ti zei ai cerurilor ~i aipiimantului, divini ~i totu~i umani, totdeauna condu~i de un panteoil sau un giup restrans de doisprezece zei?

Am intrat in templele grecilor, arienilor, hititilor, hudti- .

lor, caanitilor, egiptenilor ~l amontllor. Am urmat trasee care

- - - -_.

I'

Capitolul

4'

Sumer:
I'

Tirimul

zeilor .

Nu exisUinici 0 indoiaUica "vechile cuvinte"; care tirnp de mil de ani au constituit limba carturarllor ~ia scripturilor, au Iacut parte din limba sumeriana. De asemenea, nu exista nici.0

indoialaea acei ,,zeivechi"erau zeii sumerienilor;nu au fost

_.I'

I . .1

descoperite nicweri inscrisuri, pove~ti, genealogii ~i istorii ale zeilor care sa fie mai vechi decat cele sumeriene. Daca ace~ti zei (sumerieni, sau cei ulteriori, acadieni, babilonieni sau asirieni) sunt numarati, lista lor ajunge la cateva sute. Dar pe masura ce .sunt clasificati, se observa clar ca nu sunt numai un amalgam lipsit de orice logica. Ei sunt condu~i de un panteon de Marl Zei, guvematide 0 Adunare a Zeilor ~i in stransa relatie unul cu celalalt. Pe data ce numero!lii nepoti, nepoate ~i alp urm~i sunt eliminati, reiese un gruP.destul de
restrans de zei - fiecare cu un anume rol ~i cuanumite puteri ~i

responsabilitati.

Ace~tia erau, considerau sumerienii, ,,zei din cen.iri". In textele care vorbesc despre vremurile "de dinainte de a fi create l11cmrile" aDar numele unor ,,zei cere~ti", cum ar fi Apsu, Tiamat, Ari~ar, Ki~ar. Nu se spune msa ll1l.iluu,na\00"."""'~~: __ ::: . __: venit vreodata pe Piimant. Daca privim cu atentie la ace~ti "zei" care existasera inainte ca 'Pamantul sa fie creat, observam ca ei era~ de fapt corpurile cere~ti care alcatuiesc sistemul nostru solar; ~i, a~a cum vom arata, a~a-numitele mituri sumeriene referitoare la aceste fiinte celeste sunt, de fapt, concePtii cosmologice precise ~i ~tiintific plauzibile despre cum a luat na~tere sistemul nostru solar.
.\

104

ZECHARJA SITCHIN

A Douisprezecea rlaneti

105

Mai erau ~i alti zei, mai putin importanti, care erau ;,de pc Parnant". Centrele lor de cult erau, in general, in or~ele de provincie; nu erau decat zeiHiti locale. Cel mult, primeau 0 serie de insarcinan limitate - ca, de exemplu, zeita NIN.KA~I (,,zeita berii"),care supraveghea prepararea biiuturilor. Despre ei nu ,

.*

* * *
AN = STEA = RAI.= DUMNEZEU
Fig. 43
.

exista nici 0 legenda. Nu aveau arme supranaturale, iar ceilalti .

zei nu ascultau de ordinele lQf. Ei erau grupul de zei care apareau ultimii in procesiunea desenata pe piatra descoperita la Ya-

zilikaya.

Din cele mai vechi timpuri pana cand scrisul curieifonn a

tntre aceste grupuri era cel al "zeilor Cerului ~i Parnantului", cei numiti "vechii zei". Ei erau ,,zeii biitrani" din legende ~i, confonn credintelor surneriene, ei venisera pe Parnant din Cer. . . El nu mai erau zeitati locale, ci nationale, ba chiar internationale. Unii dintre ei er~u pe Pamant i~ca inainte de aparit1a omului. Se pare chiar ca insa~i existenta omenirii este datorata acestor zei. Erau putemici, capabili de fapte dincolo de puterea de intelegere a muritorilor. Asta, de~i ace~ti zei nu numai ca aratau ca oamenii, dar ~i mancau ca oamenii, beau ca oamenii ~i, in general, av.eau acelea~i emotii ~i aveau acelea~i sentimente umane, urandu...se,iubindu-se, fiind credincio~i sali infideli. Cu toate ca rolurile ~i pozitia ierarhica a unora Seamodificat de-a lungul mileniilor, unii dintre ei nu ~i-au pierduf niciodata vozitia, iar cultullor nu a incetat niciodata. Daca privim cu atenpe acest grup, obtinein imaginea unei dinastii de zei, 0 familie divina, cu relatii de rudenie foarte stranse, dar ~i foarte di-

inceput sa fie ujtat - din cel de-al patrulea mileniu inainte de

Christos, pana aproape de era noastra -, acest simbol era pus ina-

inteanurneluiunuizeu, indicandca numeleserisacolo nu este

al unui muritor, ci este de origine divina.
.

Re~edintalui Anu ~i tronul sau se aflau in ceruri. Acolo

veneau eeilalti zeipentru a primi indicatii sau favoruri, unde se

strangea .Adunarea Zeilor,'peritru a rezolva disputele dintre ei

sau pentru a lua decizii importante. Numeroase texte ne descriu palafullui Anu (ale carui porti erau pazite de zeul copacului vietii ~i de zeul copacului adevarului), tronul sau, felul in care

eeilalti zei se apropiau de el ~icum stateau in fata lui.

Textele sumeriene inregistreaza nu numai vizite ale zeilor la re~edinta lui Anu, dar ~i vizite ale anumitor muritori, ca.

rora li se pennisese sa ajunga la el, in general'pentru ~ primi nemurirea. 0 astfel de legenda se refera la Adapa (,,Model de
om"). El era atat de desavar~it ~i de loial zeului Ea, care il crease, mcat acesta a aranjat sa fie adus in fata lui Anu. Zeul ii descrie apoi ce it a~teapta: /

vizata.

*
Capul acestei familii de' zei era AN (sau Anu' in textele babiloniano-asiriene). El era tatal zeilor, regele lor. Teritoriul sau era intinderea cerului, iar simbolul sau, 0 stea. ill scrisul sumerian, semnul stelei insemna amt An, cat ~i "cer", ,,fiintii divina", sau ;,zeu" (descendent allui An). Aceste semnificatii s-au pastrat de-a lungul timpului, chiar ~i de la semnele pictograflce cuneifonne sumeriene la cele cuneifonne acadiene, sau ulterior la\el stilizat, babiloniano-asirian. (Fig. 43) tI

1\oapa, vei merge in fata lui Anu, Regele; ~i drumul cerului it vei lua.

Candveiajungein cer, .
~i te vei apropia de poaita lui Anu, ii vei vedea pe "Purtatorul de viata" ~i pe "Piistratoruladevarului",
Care 1a poarta stau.

106

.'.j',' ZECHAklA

SITCHIK.

A DouisprezeceaPlanetA

107

; Condus'de creatorul sau~Ad!lpa~"la.ceruri s~a ureat... ~i s-a apropiat de poarta luhAnU'f;;Darcandis-a'oferit ~ansa de a'

de mai inainte", formeaza 0 procesiune in .fata~iin spatele purtiitoruluisceptrului apoi pro!ocolul spune: Apoi coboariicatre Siavita curte, ~is~ intorc spre zeul Ann. .', Apoi Preotul purificiiriisfint~te sceptrul, ~iPurtatorul sceptrului va intra ~ise va ~eza. ~i apoi Papsukal, Nusku ~i~ala, ~ezase-vor la curtea zeului Anu.
,

deveninemuritor,Adapaa refuzatsa manance"paineavietii" crezandca maniosulAnuii ofera.mancare.otravita. fostdeci A

retrimis pe Piimant, mcut prept;,;..iimanfindiosa m1,1rito,-:: Sugestia din pove~til.esumeriene ca ~i.muritQrii pot ajunge I.a"Re~edinta zeilQr.., in cer, i~i are ecou inpQve~tile din Vechi~d Testament despre riqiciiPle la, ceruri ale prQfetilor Enoh ~i

Ilie.

".:.

.'

'

"

De~i Anu locuia in cer, exista unele pove~tiri in care acesta cobparape f,iimant-:- fi~.i~ \'1'emuride mare,crIza, fie in vizite ceremoniale (can.d era insotit de 'sotia lui, ANTU), sau( cel pupri 0 data) pentru a,o face pe nepoata sa, IN.ANNA, sotia lui

In acesttimp, zeitele,,,Divinele pdrasle alelui Anu, Di-

pe Piimant.

','

'. ' .

Cum eI nu locuia permanent pe Piimant, nu era nevoie, sa i se ~corde exclusivitatea asupra un~i ora~ sau centtu .de cult. Locuinta lui, sau "casa cea ffiiU"e",a fost ridicata pe domeniul zeitei Ioanna,.la Uruk (biblicul Erec). Printre ,ruinele descoperi.tela Uruk figura ~i o colina, mcuta de mana qmului, unde arheologii au descoperit ruinele unui templu construitii remcut ulterior - templul lui Anu. Nu mai putin de optsprezece straturi au fost descoperite aici, indicarid odeosebita preocupare pentru acest toc sacru.

Templul luiAnu se numeaE.ANNA ("Casa lui Anu"). Dar acest nume se aplica unei constructii cu adevarat impresionante, cel putin in anumite f~e ale,sale. En~"srnntul E.Anoa, sacrul sanctuar", spun textele sumenene. Traditiilespun ca in-" ~i~izeii cd mari ;,il modelasera". Comi.~alui "lucea precum arama" si ..zidlirile sale uriase atineeau norii - un loc nobil pentru 10cUlre";era ,,0 casa ce-ncanta privirea ~j.a ciirei ispiHi este de neinfrant". Texteleindicain mod clar scopul pentru care a fost construitii,caci era ,,0 cas~pentru coborarea din Ceruri".
.

vinele fiice ale Urukului", aduc un al doilea obiect ale caroi nume ~iscop sunt ileclare in E.NIR, "Casa patului de aur al zeitei Antu", apoi se intorc in procesiune in curtea palatului in care statea Anu. 10timp ce QIasade seara era pregatita dupa un ritual special, un preot ungea cu "ulei'fin" ~icu vip.balamalele u~ii ca.mereiin care urmau sa doarma Anu ~i Antu - 0 atenpe menita, se pare, sa elimine scartaitul acesteia, pentru a nu fi tulburatsomnul zeilor. 10 timp ce se servea cina - diferite bauturi ~i aperitive . un preot se urcase "pe cea mai inaM ti'eapta a turnului din ternplu" pentrlia observa cerul. El trebuia sa se uite cu atentie intr-o anumita parte a cerului unde urma sa rasara 0 pUmetastralucitoaie, numita ,,Marele Anu din Ceruri". Dupa aceasta el urma sa reciteni~te poeme,intitulate "Celei care din ce in ce mai stralucitoareeste, cereasca planetiiIizeului Anu" ~i"lmaginea Crea. torului s-a ivit". . 0 data ce apiiruse planeta ~i versurile fusesera recitate, Ann "j Antni"1!:!niihm mRinite1ntr-unlii!heah de aur si incetJea
. ,

o tablitiiapartinandunei arhivedin Uruk ne da masura

pompei ~i fastului care insoteau yenirea lui. Anu ~i a sotiei sale intr-o "vizita de stat". Datorita gradului de deteriorare a tablitei, putem afla ;gespre ceremonial,doar :partial, dip momentul cand Anu ~j.Antu ,st1aflau.deja .in curtea. templulpl. .Zeii" "inordinea

prima parte a ospatuIui. Apoi, cei ~apte zei marl se spalau pe maini in ~apteligheane de aur ~iincepea a doua parte a festinului. Urma "ritualul spiiliirii gurii"; preotii recitau "Planeta lui Anu,'al'Cerului Er<]u".Se aprindeau tortele ~iz.eii,preopi, can. taretii ~i cei care duceau mancarea formau 0 procesiune ~i-i conduceaupe cei doi oaspep la locullor de odihna. Patru zei marl emu desemnap pentru a sta de vegh~ in . curte,pana In zori. AltHerau p~i la diferite porti ale templulUl.

- _.c..-

108

ZECHARIA SITCHIN

A Dou,iisprezeceaPlanetii

109

facalafei.Peurma; .

in acest timp, intreaga tara petrecea, sarbatorind prezenta celor doi oaspeti divini. La semnalul dat.de la templul principal, trebuia ca toti preotii din or~ sa "aprinda,de la torte un foc uri~"; apoi, trebuia ca preotii din tara, vazand focurile de la Uruk, sa
, '

Top oamenii din tara, un foc in casa lor sa faca, ~idaruri sa ofere zeilor totL. ~i garzile din ori~iceor~ s-aprinda focuri in piete ~ipe strazi.

la minut.

Pfecarea celor doi zei era plani.ficata nu la zi, ci chiar

" ,

Erau recitate incantatii speciale, in timp ce procesiunea teecea pe "strada zeilor"; imnuri' ~i psalmi erau recitati cand se ajungea la "cheiul slant" ~i cand se ajungea'ia " debarcaderul barcii lui An~". Se lua ramas bun, se recitau alte incantatii ~i se cantau cantece "cu mainileridicate rncandu-se setnne".' . , Apoi, toti preotii ~i functionarii templelor care ii condusesera pe zei, condu~i de Marele Preot, incantau 0 ,,rugaciune de despartire". "Mare Anu, fie ca Cerul ~i Pamantul sa te binecuvanteze!" rosteau ~i de ~apte ori. Apoi se rugau pentru binecuvantarea celor ~apte zei cele~ti ~i-i invocau pe zeiicare erau in Cer ~i pe cei care erau pe Pamant, dupa care i~i luau ramas bun de la Anu ~i Antu astfeI: Fie ca Zeii Adancurilor, ~i Zeii Locului Divin,
'

in a ~aptesprezecea zi, la patruzeci de minutedupa rasarit, poarta se va deschide in fata lui Anu ~ia soatei lui, Antu, star~ind ~ederea lor peste noapte.

Sa te binecuvanteze! Fie ca ei sa te binecuvantezein fiecare zi in fiecare zi a fiecarei luni a fiecarui an! Dintre miile ~i miile de desene ce-i reprezinta pc zei,

in timp ce sia~itut acestei tablite este rupt, un alt text ne . care au fost descoperite pana astazi, nici unul nu pare sa-l inm,descrie, dupa toate probabilitatile, plecarea zeilor: mas'a de dimi'" ti~ezepe Anu. ~i totu~iel transpare din fiecare statuie sau porneata, incantatiile, strangerile .de mana ("ap~carile de mana") teet al fiecaruirege, din Antichitate pana in zilele noastre. Caci imre zei. Apoi zeii eei mari erau purtati intr-o li.tiera sub forma ", Anu nu era numai MareIe rege, Regele zeilor, dar ~i eel prin unui tron pe umerii functionarilor din templu. 0 reprezentare ,gratia caruia altii au putut fi incoronati ca regi. Conform tradiasiriana, de~i mult ult<~rioara,ne da 0 idee despre felul in care tiei,sumeriene, fiecare rege era incoronat dc' Anu; chiar ~i,cuerau condu~i cei doi zei in timpul procesiunii din Vruk. (Fig. 44)

~
",

.=:.., --; .,., ",. 'iii . "'J_~'~

" .( 'n,
h

.
_

"'.r"

: 8.0.-.,

..- .

'Pr:-

. .,,:;jbJt'.
I,..

II 68 'I "JI Ir

'

{fra.: .
~ '. J ;-.".."
,I

.0; .". .,,,,,.'1.. .,.....

'o'..1t

"

'.

.. J" '

vantul sumerian pentru rege era Anutu ("zeificare"). insemnele 'Iui erau tiara, (coroana dlvina), scept~l (simbolul puterii) ~i caria de pastor (simbolizand pastorirea supu~ilor).
,

...;, 41

CdCJaeste purtata acum mal mUll ut: t:jJl:>\iU,I.Jl uc",u u"

.~~.""~:

regi. Dar coroana~iseeptrulau ramas simbolurileregilor din

.
Fig. 44

toate timpurile. A doua zeitate dupa Anu era EN.LIL. Numele lui insemna ,,zeul aerului" - prototipul ~i tatal celui din urma zeu ,al furtunii, care urma sa conduca panteonul lumii antiee. EI era eel mai vacstnie fiu allui Anu, ~i fusese nascut in re ~edinta cereasca a aeestuia. Dar, la un moment dat, ei a coborat pe

110

ZECHARIA SITCHIN

ADouisprezeceaPlaneti

III

Piimant, devenindprinJ.ul Zeu al Cerului ~i Pamantului. Cand zeii se strfutgeau in Casa din Cer, d era eel care conducea adunarea, aUituride tatlil sau. C8nd Adunarea Zeilor se intrunea pe Piimant,

. de sumerieni DUR. AN'.Kl. ("Puntea dintre Cer ~i Pamant"). lata cum descriu ei prima actiune a lui Enlil: Enlil, Cand ai intemeiat divinaa~ezare pe Pamant, Nippurull-ai intemeiat, ~ieste chiar ora~ultau.. Or~ul de pe Pamant,nobilul,Locul Siant al tau, cu cea mai dulce apa. tntemeiat-ai Dur-An-Ki tn mijlocullumii. tn acele zile, cand numai zeii locuiau 1tt'Nippur, iar omul nu fusese creat inca, Enlil a intaln:it0 zeita, care i-a devenit apoi sotie. Conform unei variante, Enlil ~i-a vazut viitoarea mireasa pe ~and facea baie goala in raul care cuigea prin Nippur. A fost.

ea se tineain incintasiantlia Nippurului, r~ullui Enlil, locul . o

unde se gaseatemplulsau, E.Kl]R ("Casaca un munte"). Nu numai sumerienii, dar ~izeii i~i~i il considerau zeul supremotl numeau "Regele tuturor pamanturilor", ~ispuneau ca "in Cer el este Printul; pe Pamant el este Conducatorul". "Cuvintele sale (ordinele) fac Cerul sa tremure ~i Pamantul sa se cutremure":
Enlil, ale cami ,online pana departe ajung; Al cami-cuvant este riobil ~i s&t; Ale carni sentinte nu pot fi schimbate;
Care guvemeaza destinele pana in viitorul indepiirtat.

;:..

..

De bunavoie, in fata lui se pleaca Zeii Pamantului; Zeii din Cer, cand vin pe Pamant Umili in fata lui se pleaca; ~i cu credintii, ordinele-i ascultli.
,

dragostela prima vedere,dar probabil,nu la casatorie a fost primulgandal)luiEnlil.

Pastorul Enlil, eel care hotara~te soarta, Pe Cea-cu-ochii-negri a vazut-o. Zeul ii cere sa "Be dragosteasca;Dar ea nu vrea. -. Zeul ii cere sa se dragosteasca;

Conform traditiilor sumeriene, Enlil a venit pe Pamant

inainte ca pe acesta sa existe oameni. Un,,Imn lui Enlil, binefa-

catorul"relateazaca muItedm aspecteleculturii~i civilizatiei

omene~ti nu ar fi fost posibile tara ordinele date de Enlil pentru

a fi executate "de-a'lungul ide-alatulPiimantului." ~

Dar ea nu vrea: "Vaginul meu este prea mic (ii spune ea) ~i nu ~tieinca barbatia-ti s-o primeasca;
,

Nici un or~ nu s-ar fi construit ~i nici 0 a~ezare omeneasca;

1,.". <luaPUi)LUI1 pt<uuu vut<, 111\,;1Iil.am:;lI:: UI;:;Ul;

lar buzele-misuntpreamici,

Si sa samte, inca nu au invatat." Dar Enlil nu putea accepta un refuz. I-a dezvaIuit aghiotantului sau Nu~ku dorinta sa fierbinte nascuta in' el de "tanara fecioara" pe nume S1:JD ("Cea care are grija de copii"), ~i cm:e locuia cu mama ei la E.RE~ ("Casa parfumata"). Nu~ku i-a sugerat zeului sa 0 invite la 0 plimbare cu barca ~i i-a pregatit una. Enlil a reu~it s::o'coovitiga pe Sudsa 'viha Ctrel. 0 data ajun~iio largoel a violat-o. "
" '

Nici regi nU,ar fi fost ~i nici un preot nu s-ar fi nascut.

Textele sumeriene declara ca Enlil ar fi venit pe Pamant chiar inainte ca "cei cu capetele negre"-nume utilizat de sumerieni pentru a desemna omenirea

.r

- sa fi fost creati.

Atunci a ri-

dicat Enlil Nippurul, centrul sau de comanda, prin care erau legate intre ele Cerul ~i Piimantul.Aceastli legatura este numitli

._. ..---.-

A Douisprezecea Plsnetii 112

ZECHARJA SITCHIN

113

De~i Enlil era dipetenia zeilor, spun mai departe pove~tiIe, el a fost prins ~i surghiunit in "Lumea de Jos". "Enlil cel imoral!" ii strigau ceilalti zei, "Afara din or~ cu tine!". Versiunea aceasta spune ca Sud, ramasa insarcinata, I-a urmat, iar el a luat-o de sotie. Altele spun insa ca Enlil a fost cel care, parandu-i rau, I-a.trimis pe aghiotantul sau la mama fetei pentru a-i cere mana. Oricum at fl, Sud a devenit sotia lui Enlil ~i el i-a acordat tidul de NIN.LIL (,,zeita aerului"). Dar, ceea ce nu ~tiaunici Enlil, nici ceilalti zei c~e I-au pedepsit, era ca InuEolil a sedus-o pe Ninlil,.ci invers.AdevArul este ca ea fusese trimisa de mama.ei sa faca baie goala chiar pe drumul pe care..cea de obicei Enlil, cu gandul ca acesta s-o vada ~isa se indragosteascade ea. in ciuda felului in care cef doi s-au casatorit, 0 data' ce Enlil i-a oferit "Haina reginei", ceilalti zei au respectat-o. ~i, cu

Doamne, Tu care ~tii soarta Pamantului, ce-asculti chemarea lui; Enlil, Tu care cuno~ti soarta Surnerului, ce-asculti chemarea lui; Tata Eolil, Stapan al1\1turor pamanturilor; Tata Eolil, Domn al Dreptului cuvant; . Tata Eolil, Pastorul Capeteior negre... De la muntele de unde rasare soarele, pana la muntele unde apune soarele, Nu e alt rege pe Pamant, Numai tu singur domne~ti.

.1 \

Surnerienii it venerau pe Enlil din teama ~i gratitudine.

. El

o singuraexceptie,datorataproblemelorde succesiunedinas- .
tica, povestirile sumeriene nu relateaza despre vreo aventura a lui Enlil. 0 tablitAvotiva de la Nippur ii intati~eazape cei' doi flind serviti cu mancare ~ibautura intemplullor. Tablita fusese

era ce~ care mcea Adunarea Zeilor sa ia decizii impotriva oa-

comandatadeUr-Eolil, servitorulluiEnlil".(Fig.45) "

Pe langa faptulca Enlil era d\petenia zeilor, el era ~iregele Sumerului (uneori numit simplu "Pamantul"~~i al "Celor 011 capete negre" lata cum il descrie un psalm sumerian:

menilor; "vantul" lui sufia aducanrl furtuni impotrlva ora~elor razvratite. El a fost cel care, in vremea potopului, a vrut sa distruga omenirea:.Dar cand mcea pace cu oamenii, era un zeu bun care impartea favoruri. Conform textelor surneriene, el i-a invatat pe oam~niagiicuitura, cu plugul ~icu tlimacopul. Enlil era acela care alegea pe cei ce conduceau omenirea, nu ca suverani ci ca servitori ai zeilor, insarcinati cu administrarea legilor dIvine. Astfel, regii surnerieni, acadieni ~i babilonieni i~i incepeau tablite1edeautoslavire prin a povesti cum erau chemati la Enlil pentril a li se oferi conducerea regatului. Aceste "cheman"- mcute in numele lui Enlil ~i al tatalui sau Anu - ofereau legitimitatea conducatorului ~i-i subliniau funcJU'.'

TT:

u__1-:

,... _",,...,

n+-on

,...n "'7,:1111 nQt1nn~1

~1

Babilonului pe un anume Marduk, i~i incepe codul sau declarand ca "Anu ~iEnlil m-au nurnit rege pentru a aduce bunastarea poporuluimeu pentru a face justitia sa triumfe pe Pamant". "Zeu al Cerului ~i al Pamantului", "Mo~tenitorul l~i Anu", "Cel care nume~te regi", "Conducatorul Adunarii Zeilor", "Tatal zeilor ~i al oamenilor"; "Zeul agriculturii", ,,zeul . cerului" - acesteaerau doar catevadin titlurilelui Eolil, care
Fig. 45

114

ZECHARIA SITCHIN

.;'

A Douasprezecea P)aneta

115

vorbesc de la sine despre maretia ~i puterile sale. "Cuvantul sau era lege", "sentintele sale imuabile"; el "hotara soarta". EI "avea legatura dintre Cer ~i Pamant", iardin "mandrul sau Nippur

putea sa trimita ni~te raze, ce pana-n' inima tuturor lucrurilor

putea sa ajunga" - avea "ochi care cercetau tot Parnantul".
,

'"

~i totu~i,el era la fel de uman ca oricare tanar atras de 0

femeie frumoasa, goala, supus legilor morale impuse de comunitatea zeilor, incalcarea lor era pedepsita cu exilarea ~i nici macar nu era imun la plangerile muritorilor. Cel putin <> poveste relateaza cum un rege sumerian din Ur s-a plans direct Adunarii Zeilor ca seria de necazuri ce se abatusera asupra ora~ului se datora faptlilui ca "Enlil numise rege pe un om nedemn. .. care nici niacar de neam sumerian nu er~'., ' . Mai departe yom vedea rolul central pe care it juca Enlil in problemele zeilor ~i muritgrilor ~i cum ~pva dintre fiii lui s-:au batut intre ei ~i'cu alti zei pentru succesiunea divina, dand tara indoiala na~tere numeroaselor pove~ti ulterioare despre luptele

Fig. 46

mult timp in urma, cand cei trei zei ~i-auimpaqit teritoriile intre ei. "Marile i Ie-au dat lui Enid, printul Pamantului'~ prin aceasta dandu-i-,se,,regatullui Apsu" ("Adancul").Ca zeu al marilor, Ea a construit corabii foarte putemice, care navigau pana departe, aducand in Sumer metale ~ipietre semipretioase.
,

dintrezei.

Cele mai timpuriisigilii-cilindrice intap~~azaallituride

'

'~

*
,~

Cea de-a treia zeitate a 'sumerienilot era un alt fiu al lui A!lU;e! avea doua'i1ume,E.A ~iEN.KI. La fel ca ~i fratele sau Enlil, el era,un ,,zeu al Cerului ~i aIPamantul!-ii",cm:evenise
din Cer pePamant... '
'

Sosirea lui pe Parnant este asociata it;ltextele sltineriene

cu 0 inundatie,cand apele Golfului Persic navalisera-in interiorul tarii, transformand toate regiunile din sud in tinuturi mIa~tinoase. Ea (literar numeleinseamna! "casa pe apa") a sUPFave, ; ...J 1... _= ..J: _: ' ...* '.. 0..
,

Ea ni~teparai~e care uneori contin ~ipe~ti. Sigiliile asoeiau eu Ea, a~acum este infiip~atmai jos, Luna, asociatie data probabil de,fapfulca Luna produce mareele. Nu exista nici 0 indoiala ca Qastfel de imagine, a lunii in primul ei patrar, i-a dat lui Ea.~i numele de NIN.IGI.KU (,,zeul ochi'-stralucitor").(Fig.46) Conform textelor s1J1l1eriene unei extraordinare auto~ia biografiia lui Ea ins~i, el s-a nasc~t in cer ~ia venit pe Parnant inainteca 'aicisa fi existatvroo~ezare sau vreo civilizape."Cand m-am apropiat de Pamant, era multa apa", declara el. Apoi descrie 0 serie de acpuni pe care le-a intreprins pentru' a face pamantullocuibil: a umplut Tigrul ~i Eufratul cu "apa de viata datatoare", a numit un zeu care sa supravegheze construetia de
1... '___"'__ ,c 1.- ,I ::: ""...,,:: _n..":

-0

,-

--

.....

-.,

1...:1_ n n"n"", + '9111nC"

placea sa se plimbe cu barca, iar apele, ~a cum indica de altfel

~i numele sau, erau, cu adevarat casa lui. EI ~i-a construit "cas a cea mare" intr-un ora~ intemeiai de el la marginea pnuturilor ml~tinoase, numit HA.AKI (,,Locul pe~tilor de apa"); mai era cunoscut ~i ca E.RI.DU (;,Casa de unde se pleaca departe"). Ea era'zeul "apelor sarate", al marilor ~i oceanelor. Textele sumeriehe vorbescin mod repetat de un moment, cu foarte

tinile, umplandu-Ie apoi cu pe~ti, tacandu-Ie un raipentru pa. sari de tot felul, acoperindu-Iede stuIari~uricare erau materiale foarteutile pentru construit.
'

Trecand de la ape la pamant, Ea pretinde ca el este eel care "a dat omului plugul tras de boi... a tras prima brazda... a construit adaposturi pentru vite ~istane pentru 01". Continuand, textul

numit de istorici ,,Enki~iordinea lumii" it crediteazape EnId ca

116

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeta

117

fiind cel care i-a invatatpe oameni sa fabricecaramizi,arta constructiilorde ~ezan, de o~e, cum sa prelucrezemetale~ialtele. - Prezentfu1du-l e zeu ca principalul binemcator al omenip rii, zeul care I-a civilizat pe om,el este prezentat ~ica principal protector al oamenilorin Adunarea Zeilor.Textelesumeriene~i acadiene despre potop, de unde s-au inspirat probabil ~i cele deciziei biblice, it descriu pe Ea ca fiiild cel care - opunandu-se Adunarii Zeiior -I-a ajutatpe un om de incredere al sau sa su-

Qricat de mare i-ar fi fost supararea fata de aceasta tragere la s0rti; se pare ca el nutrea resentimente mult mai marL Motivul ni-l ofera chiar Enid, in autobiografia sa: nu Enlil, ci el ,era primul nascut; deci el, ~inu Enlil, trebuia sa fie mo~tenitorullui . Anu: Tatal meu, al universului rege, m-a adus la lumina... Sunt samanta fecundata, a Marelui tam salbatic; Sunt primul nascut allui Anu. Sunt Marele frate alzeilor... Sunt cel care s-a nascut Ca prim fiu, al divinului Anu. Cum codurile de legi dupa care traiau oamenii din Orien~

pravietuiasca potopului.

'.

intr-adevar, textele sumeriene ~iacadiene, care.(Ia fel ca Vechiul Testament) adera la convingerea ca "facerea omului" este mcuta de unul sau mai multi zei printr-un act con~tient ~i d~liberat,Ii confera lui Ea rolul-cheie: ca principal murar al zeilor, el Ii realizat met~da ~iprocesul prin care urma sa fie creat . omul. Avand atatea afinitati cu crearea ~i"dezvoltatea" omului, nu este de mirare ca ell-a sfi\tuitpe Adapa -""modelul de om" creat prin "intelepciunea lui Ea"-: sa mearga la re~edinta lui

~.: '"

,; ,

tulAnticeraudatedezei,se poatespuneca regulile sociale~i

familiale ce se.aplicau oamenilor erau in vigoare ~~pentJ,1lzei. inscrisuri juridice ~ifarililiale descoperite la Mari ~i la Nuzi au confirmat faptul ca obiceiurile biblice ~i legile dupa care traiau patriarhii erau legile regilor ~i nobililor din intreg Orientul Antic.
A\vraam, \;~re nu av:a copii, deoarece aparent 30tia lui era sterila, a mcut un copil cu serVitoarea sa. Cu toate acestea,
. .

Anu,in ciudadorinteiz~ilorde a refuzaomuluinemurirea.

Sa fi fost Ea de partea .oamenilor doar pentru ca jucase un rol important in crearea acestuia sau avea ~i un alt motiv, mai subiectiv? Pe masura ce cercetam mai multe documente, descoperim invariabil ca riesupunerea mti~a'a lui Ea - at~t in ceea ce prive~teproblemele muritorilor, cat ~i!!!c.:ele zeilor ale - era datorata, in special, frustrarii pe care 0 simtea acesta fata . de fratele sau Enlil. inscrisurile sunt pline de indicatii despre gelozia pe care o nutrea Ea fata de Enlil. intr-adevar, celalalt nume al lui Ea este EN.KI ("Zeul Pamantului"), iar textele care vorbesc despre impaqirea lumii intre cei trei zei 'sugereazaca Ea 1 pierdut staa ~_~._:___ n~4__~._.L-_1__:=._Lu_ I. ___ _.'!'.. _ .-

.\.

copilul astfel nliscut,I~mael,a fost exclus de la succesiune ime- .

diat ce Sarah, sotia lui Avraam, a nascut un baiat, Isaac. Sotia lui Isaac, Rebecca, a nascut doi gemeni. Cel care s-a nascut efectiv primul a fost Esau - ro~cat, paros ~i foarte vioi. Tinandu-se de calcaiullui Esau, a fost cel de-al doilea copil, rat:_~...1 T~~~.. ...'" ,.".." D"h"",,'> ~1 ;l1hp<I (,pI m~i mult r~nil ha-

.I.

.a-_..;.

~r

---0---

-- ---J--

Zeii ~i-au strans mainile unul cu altul, Sortii ~i i-au tras ~i-au imPiirtit.. Atunci Anu in ceruri a urcat;

tran ~i pe jumatate orb, Isaac trebuia sa ofere binecuvantarea mo~tenitoruluisau, Rebecca a folosit un ~iretlicpentru a obtine binecuvantareapentru,favoritul ei Iacov,~i nu pentiu Esau, cel
care 0 merita.
.

LuiEnlilPamantul s-a dat. i

I..-uiEnId, Printul Pamantului,

Iar manle ce-nconjoara pamantul ca un inel, .

fostu-i-au date.

. in sffir~it,problemele 'succesorale ale lui Iacov au fost provocate de faptul ca el, de~i it slujise pe Laban douazeci de' ani pentru a capata mana tHcel lui RaheIa, Laban I-a foqat sa se

--

l~

118

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii
.

119

casatoreasca Cusora mai mare a lui Rahela, Lea. Lea i-a nascut' lui lacov primul copil, pe Ruben, iar Iacov a mai avut de la ea ~i de la alte doua concubine mai multi fli ~i 0 flica. ~i totu~i,. cand Rahela I-a nascut pe primul ei copil, pe losif, lacov I-a preferat pe el inaintea celorlalti. Se poate intelege a~adar,natura conflictului dintre Enlil ~i EalEnki. Enlil, conform tuturor textelor, era legal primul nascut allui Anu. Dar declaratiile lui Ea: "Sunt samanta fecundatiL.. sunt primul nascut al lui Anu", ar putea sa exprime 0 stare de fapt. Sa fi fost el atunci conceputcu 0 alta zeita care sa fi fost doar concubina? Povestea lui Isaac ~i I~mael,a gemenilor Esau ~i lacov poate avea 0 paralela anterioara in lucrurile petrecute in "Casa din Cer". De~ise pare ca Enki a acceptat prerogativelesuccesorale ale lui Enlil, unii cercetatori considera ca intre cei doi a existat o continua lupta pentru putere. Samuel N. Kramer a intitulat unul din textele antice "Complexul de inferioritateallui Enki". Dupa cum yom vedea ulterior, unele din povestirile biblice cea a Evei ~ia ~arpelui,cea a potopului - aveau la baza in versiunile lor originalesumerienetocmaiaceastaluptadintrecei doL La un moment dat, se pare, Enki s-a decis ca nu mai are rost sa se lupte pentru putere cu fratele sau ~i ~i-a concentrat eforturile pentru a face din flul sau, ~i nu din cel al lui Enlil, succesorulla "Tronul ceresc". A cautat sa realizeze acest lucru, cel putin la inceput,cu ajutonilsuroriisaleNIN.HUR.SAG(,,leita Muntilor"). ~i ea era flica lui Anu dar, evident, nu de la Antu, in aceastiiprivintiifiind0 alta regulade succesiune.Cercetatoriis-au aratat uimiti, in ultima vreme, de faptul ca atat Avraam, cat ~i
...

primul nascut. Aceasta, uneori, ducea in Marl ~i Nuzi 18 adopta-

rea sotiei favorite drept sora, pentru a face flul nascut de la,ea mo~tenitorulde neatacat. De la 0 astfel de sora vitrega, Ninhursag, a vrut Enki sa
,

aiMun flu.~i ea venisedinCeruri,incadincelemaivechi timpuri. Unele texte .spun ca, atunci cfutd zeii ~i-au impii11it domeniile, ea a primit tinutul Dilmun - "un loc stant... un tinut

slant... un loc stralucitor". Un text numit de cercetatori "Enki ~iNinhursag - un mit al paradisului" descrie caIatoria lui Enki
spre Dilmun. Ninhursag era 0 fata batrana, singura

spune tex"'

,...

--r

,...

I _or _

--~

=.:1_ 1__

:101_.._ n ...f; ,.,~_

tul in mod repetat. De~iult~rior ea a fost reprezentata. ca 0 matroana, se pare di in tinerete era destul de atragatoare, deoarece .textulne informeazatara jena ca, atunci cand Enki S-8 apropiat de ea, tipatul ei i-a "fiicutpenisul sa ude ~anturile". Dupa ce a cerut sa fie lasati singuri, Enki ,,~i-a depus samanta in pantecul ei, samanta lui Enki", apoi, "dupa noua luni de sarcina... ea a nascut pe tiirmul apei". Dar copilul era fata. Nereu~ind sa obtina un mo~tenitor, Enki fiicut dragoste cu fiica lui. "El a imbrati~at-o,a sii.rutat-o;Enki ~i-a depus samanta in panteceleei." Dar ~iea a nascut tot 0 fata. Enid Iiluat-o apoi pe nepoata sa ~i.a lasat-o insarcinata; dar din nou, tot 0 fata s-a nascut. Dorind sa puna capat acestor incerciiri, Ninhursag I-a blestemat ca, oricand va manca anumite plante, sa se imbplnaveasca de moarte. Totu~i, ceilalti zei au intervenit pe langa ea pentrua anula efectele blestemuluL . Daca aceste pove~ti despre Enki ~i Ninhursag au mai . mult de-a face cu probleme zeie~ti, altele au de-a face cu problemele muritorilor; caci, spun legendele sumeriene, omul a' fost creat de Ninhursag, dupa formulele ~i procedurile descrise tiP.Fnki. Ea era ..sora ~efii"a zeilor, fiind insiircinata.cu problemele medicale; In aceasta Iposlaza, c:at;H1u",uu~a

tie ciudatii, tinand cont de opiniile biblice referitoare la relatiile dintre frati. Dar, cand au fost dezgropate documente legale de la Nuzi ~i Marl, a devenit clar ca un biirbat se putea casatori cu sora sa vitrega. Mai mult chiar, cand se luau in consideratie toti copiii de la toate sotiile, copi!ul nascut dintr-o astfel de sotie fiind cu cincizeci la suta "de samantii mai pura" dedit un fiu de la 0 sotie neinrudita - era mo~tenitorullegal, chiar daca nu era

~~:.::

~,,:_:

ta vietii"). (Fig. 47) Unii speciali~tiviid in Adapa (modelul de om allui Enki) pe biblicul Adama, sau Adam. Dublul sens al sumerianului TI sugereaza ~i el paralele biblice. Caci ti putea sa insemne atat viata, cat ~icoasta, astfel ca numele lui Ninti putea insemna atat "Zeita vIetH"cat ~i"Femeia din Coasta". lar biblica Eva - care

120

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeta

121

inseamna viata - a fosf creata din coasta lui Adam, ~a ca ~iea era intr-un fel ,,zeita vietii" ~i"Femeia din coasta". Ca fiiod cea care a dat viatii.omului, Ninhursag mai era oumita ~i Zeita-Mama. Ea era poreclita ,,Mammu"- eel care a dat in toate limbile cuvaotul ,,mama" - iar simbolulei era cuti~ul - b unealtiiutilizata de mo~ele din Antichitate pentru taierea cordonului ombilical.(Fig. 48)
if Fig. 47
"

*
Enlil, fnUele~irivalulluiEnki, a fost mai norocos, avand de la Ninhursag un fiu, mo~tenitorul"legal". Era cel mai taniir dintre zeii de pe Pamant, nascuti in Ceruri, iar numele sau era NIN.UR TA (,,zeul care a pus fundatiile"). EI era "viteazul fiu allui Enlil, care inainte mergea cu plasa ~i cu raze de lumina" pentru a se lupta pentru tatal sau, "fiul razbunator... care lansa sagep de lumina." (Fig. 49) Sotia sa BA.U era tot 0 sora sau un medic, titlul ei fiind ,,zeita care-i aduce la viata pe cei morti". Vechile desene ni-l intati~eaza pe Ninurla avand 0 singurii arma, fiiti indoiala cea cu care arunca "sagep de lumina". Textele ni-l prezinta ca fiind un vanator abil, un zeu razboinic, recunoscut pentru calitaple sale de luptator. Dar cea rnai impor- .
tanta. biitalie a sa nu a fost pentru tatal sau, ci pentru a-~i salva viata. A fost 0 batalie monumental a cu un zeu riiu, pe nume ZU ("Vicleanul"), invingatorul urmand sa devina capetenia zeilor de pe Pamant (c!ci Zu pusese mana pe ascuns pe 'insemnele de

I"

Fig. 48

conducator ale lui Enlil).

Textele care descriu aceste evenimente sunt deteriorate, putiind fi des<4ifrate oar din momentul in care"Zu sos~te la E-Kur, d .~_Inl In; .J;nlil C;:p n!lrp.r.i'iel este cunoscut si de un anumit

Fig. 49

rang, deoarect Enlil il prime~te,,~iii incredinteaza sarema ae a pazi intrarea la chivotulsau". Dar, ,,m~avul Zu" ii va rasplati . increderea prin triidare, caci "luarea insemnelor lui Enlil - de fapt insemneIeputerii sale - pIanuia in inima sa". Pentru a face asta, Zu trebuia sa puna mana pe cateva obiecte, printre care~i magica "Tablita a destinului". Vicleanul Zu a gaslt momentulpotrivlt, cand bnlil s-a dezbracat ~ia intrat

...

~-

122

'"

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea PlanetA

123

in bazin pentru a inota, cum tacea de obicei, Hisandu-~i lucruri-

Ie nepazite.

La intrarea in sanctuar, de unde el privea, . Zu ~tepta ca ziua sa inceapa. ~i cum Enlil se spaIa cu apa stanta. coroana-i deoparte fusese lasata pe tronu-i sa se odihneascaZu a luat Tablita destinelor in mana ~icu insemnele puterii, prea repede-a fugit. In timp ce Zu zbura cu un MU (tradus prin "nume", dar indicand 0 ma~inazbUratoare)spre 0 ascunzatoare indepiirtata,

pentruAnu" continuitatea "RegatuluiCeresc".~i ea d1Jl'erilei e invingape Zu:

,,Maceadoamna") a fost de acord. Intorcandu-se catre fiul ei, ea i-a explicat ca nu numai E!llil, ci ~iel, Ninurta, ca mo~tenitor al al tatiiluisau, poate lupta. "Cu tipete de durere te-am naseut", a zis ea, ~iea a fost cea care "taeut-am sigur pentru fratele meu ~i

.f. -s~nu fie in van, ea I-a statuit pe Ninurta sa piece la lupta ~i sa-l
,

Ataca tu... prinde-I pe fugar. . . Lasa-p mania sa-lloveasca. . .

Taie-iberegata!lnvinge-I Zul... pe

incepeausa-~ifacaefectconsecintele fapteisale. '

Moarte erau acuma divinele formule; Lini~tea peste tot se-mp~tia; tiicerea acoperise totul. . . Stralucirea sanctuarului, -in el nu mai era.

~i pune cele ~aptevanturi turbate sa .bataspre eI. .. Intreaga furtuna asupra lui sa se abata... ~i stralueirea ta sa-l orbeasca... ~i vantu(ile aripile-i sa-i poarte in pustie... lar semneleputerii sa se intoarca in Ekur; Sa se intoarca Divinele formule, La tatiil lor, cel care le-a naseut. Numeroasele versiuni ale legendei descriu apoi inspaimantiitoarealuptiicare a urmat. Ninurta tragea eu "sagep de lumina" in Zu, dar ele "de corpulluLnu se puteau apropia... cat timp aeesta purta Tablita destinului asupra sa". Sagetile lansate ,~himijloa de drum ea se opreau". In timp ee batiilia continua nedeeisa, Ea I-a statuit pe Ninurta sa adauge un til-/um la arma sa ~i sa pnteasca in "pinioanele" sau mieile rotite ale "aripilor" lui Zu. Urmandu-i sfatul, Ninurta a tras eu til-/um in "pinioanele" aripilor.Astfellovite, acestea s-au steicat ~i aripile au ciizutrotindu-se spre Pamant. Zu a fost invins ~i"Tablita destinului" s-a reintors la EnliI.
*

t"'I

"TatalEnlil tara glas ramasese.""Ca unul toti zeii Pamantului s-au adunat, cand auzira vestea." Problema era atat de serioasa, incat insu~i Anu a fost informat. EI a analizat ~i a decis'ca Zu trebuie prins ~i recuperate "formulele". Intorcandu-se catre ,,zeii,)iii lui", Anu a intrebat "Care dintre voi se va lupta cu Zu? Numele lui, peste toti va dOInni!" Au fosi chemati 0 serie de zei rec.unoscuti pentru calitatiIe lor de luptatori. Dar cu totii au spus ca cel care.are "Tablita
UI;::iLI1JU1UJ ""''''';''''uv:t'-~ 41'" : __ :__~:~71';:__1 ---,.. :
nfoX

, ,,?':

'.

;, ~
oj .~~f ":.'

~n'"j~ntM_

va devine ca 0 carpa". tn momentul acesta, Ea a venit cu 0 idee mare: "De ce sa nu-I chemam pe Ninurta pentru a se lupta cu Zu?" Adunarea Zeilor nu putea sa nu observe trucullui Ea. In mod clar, ~ansele de succesiune ale copiilor sai cre~ieau daca Zu era infrant; la fel ~i daca Ninurta era ucis. Spre uimirea zeilor, Ninhursag (care in acest text este numltli NIN.MAH -

I", .~

124

ZECHARIA

SITCH IN

A Douiisprezecea Planetii

125 ,. .'-1 Ii:

..,.

Cine era Zu? Era el, a~a cum sustin unii cerceUitori,0 "pasare mitologica"? Evident, el putea sa zboare. Dar orice om de azi poate zbura cu un avion, sau astronautiicu 0 nava spatiala. ~i Ninurta putea sa zboare, la fel de bine ca ~i Zu (ba chiar mai bine, se pare). Dar el nu era nici un ml de pasare, dupa cum ni-l infati- . ~eazanumeroasele desene sumeriene. Mai degraba, el zbura cu ajutorul unei anumite "pasan", care era tinuta intr-un loc sacru (GIR.SU) in or~ulLagash. Nici Zu nu era "pasare"; ap~ent, ~iel avea la dispozitie0 astfel d'e "pasare;' cu care putea sa fuga. Cu aceste "pasan" a

avut loc bataliadin cer dintrecei doi zei. to plus, nu poate fi nici un dubiureferitorla naturaarmeicarea doborat"aripile"
lui Zu. Numita TIL in sumeriana ~itil-/um in asiriana, eaera reprezentaUipictografic sub forma unei"sageti)fi probabil ca insemna atunci ceea ce inseamna astazi .tilin ebraica: racheUi. Deci, Zu era un zeu - unul din zeii care aveau suficiente motive penttu a complota impotriva hii Enlil; un zeu impotriva caruia Ninurta, ca succesorlegitim,avea toate motivelesa lupte. Sa fi fost el oare MAR.DUK ("Fiul sfintei coline"), primul nascut al lui Enlil, de la sotia sa DAM.KINA, nerabdator sa obtina prin vicle~ugceea ce nu-i apartinea conform regu1i1or de succesiune? Exista motive sa credem ca, nereu~indsa aiba un mo~tenitor de la sora sa, Enlil conta pe Marduk, ca succesor. ~i intr-adevar, cand Orientul Antic a fost confruntat cu mari prefaceri sociale ~i militare, la inceputul mileniului doi, i.Ch., Marduk a fost ridicat in Babilon la statutul de zeu national al Sumerului~i Acadului, fiind proclamat rege al zeilor, iar ceilalti regi au fost
'

Fig. 50

,
,

duk.

Marduk a fost cel care s-a luptat cu Zu, nu Ninurta. to aceasta versiune, Marduk susti~e ca: Maha~timoh il Zu ("I-am zdrobit capatana lui Zu"). Deci in mod clar Zu nu putea sa fi f08t Mar.

tn pl~s,nu ar fi fostlogic'caEnki, ,,leul cuO.o~tinlelor",

,sa-l sfatuiasca pe Ninurta in lupta' contra propriului fiu. Enki, judecand dupa comportarea~a,cat ~idupa felul cum ii cerea lui Ninurta sa-i taie beregata lui Zu, se a~teptasa ca~tige, indiferent Gineinvingea in lupta. Singura con~luzie logica este ca Zu era tot un pretendent legal. Aceasta sugestie nc conducespre un singur zeu: Nanna, primul nascut al lui Enlil de la sotia saofiCiala, Ninlil. Caci daca era eliminatNinurta,Nannaar fi fost,mo~tenitorulde drept.
,

Nanna(numelescurtde la NAN.NAR- "Stralucitorul")

~u~nt1 - ,

C'~ ; C'Dio'nn11n~ C

-.

"j ~Q u;na g~ Inpl1i~~

~ ~n Rtth11nn

nntip

~~_

este mai cunoscut de noi pe numele sau acadian (sau seinitic);

L.Jl11.

'tivitatile lor puteau fi mai u~orsupervizate.(Fig. 50) Aceasta uzurpare a lui Enlil a fost insotita ~ide 0 masiva incercare de falsificare a textelor vechi. Cele mai importante texte au fost rescrise pentru a-I face pe Marduk sa apara ca "Rege al Cerurilor", "Creator", "Binefacator", "Erou", in locul lui Anu, Enlil sau chiar Ninurta. Printre textele modificate se numara ~i"Povestea lui Zu"; ~i,contorm vanantel babtlomene,

Ca prim-nascut allui Enlil, el primise domnia asupra celui mai cunoscut ora~-statdin Sumer,'UR ("Or~ul"). Templul. sau se numea E.GI~.NU.GAL ("Casa celui de os zeiesc"). De acolo, Nanna ~i sotia lui NIN.GAL ("Marea doamna") conduceau treburile ora~ului ~i pe oamenii acestuia cu muM bunavointa. Oamenii din Ur Ie raspundeau cu aceea~i afectiune, numlDdu-~1 dragoste zeul ,;rata Nanna". cu

~ 126

- ZECHARIA

SITCHIN
~L\ "

A Douisprezecea Planet! Nanna care i~i iubea ora~ul" a plecat de-aici. Sin, care iubea or~ul Ur, nu mai sta in casa sa.

127

Prosperitatea or~ului era pusa de locuitori pe seama zeului ~ulgi. Un rege din Ur (prin gratia zeului), la s~itul mileniului trei, descria templullui, Nanna ca fiind "un mare laca~ plin de abundentii", un "minunat loc al darurilor de paine", unde oile se inmulteau, iar boii erau taiati, W1loc plin de 0 muzica divina, in care tobele ~i pmbalele cantau. Sub administrarea zeului sau protector, Ur a devenit granarnl Sumerului, dar ~i principalul fumizor de vite ~i de oi pentru templele din alte paqi. 0 "Lamentatie despre distrugerea or~ului Ur" ne informeaza despre ceajunsese acest or~ dupa ce fusese distrus, ~du-ne astfel 0 idee despre cum era inainte: tn hambarele lui Nanna, nu mai erau'grane. Masa de seara a zeilor fusese suprimatii; Din marile siilide mancare, vinul ~imierea dispiiruserii...

,.

Ningal.. .
fugind din ora~ul sau prin al du~manilor tinut,
.

Cu graM, haina pribegiei ~i-apus-o, ~idin casa ei a plecat.

Deciidereaora~ului~i exilul'zeilor lui sunt puse de povestirile sumeriene pe seama unei decizii a lui Anu ~i a fiului sau Enlil. Celor doi le-a cerut Nanna indurare pentru or~ul sau. Nu ar putea Anu, al zeilor rege, Sa spuna odatii:"De-ajuns!"; Nu ar putea EnHl,Regele Parnantului o soarta mai buna sa dea'ora~ului acesta? Adresandu-se direct lui Enlil,,,Sin ~i-a,adus taUilui sau inima indureratii;in fata tatalui sau s-a plecat" ~iI-a implorat:
r: "

In nobilele buciitiiriiale templului, Oi ~iboi nu se mai pregateau; Muzica incetaseiq marele palat allui Nanna. Casa in care se strigau comenzi pentru vite Lini~teaacoperisetotul... Morile sale au amutit... Barcile pentru daruri soot goale... Nu mai duc damri de paine lui Enlilla Nippur. Raul din Ur este pustiu, nici vAntulpe el nu mi~dL.. ~i portul este mort, doar buruienile sunt vii in el.

iI'

if~

AHa lamentape ce jelea."stiinele de oi, care in vant s-au spulberat", adaposturile pentru vite, rarnase pustii, este foarte neobi~nuita, deoarece ea nu a fost scrisa de oamenii din Ur, ci
chiar de zen! NsmnA ~i tip ~ntiQ In; N;n",,! "".."t", In>...,._tnt:: '
~4

0, tatal meu care m-ai nascut pe mine, Pana cand nu vei cauta la cainta mea? Pana. cand? .. Asupra inimii mele, pe care ai mcut-o Ca 0 para de foe sa ardaCata, rogu-te, caci mi-e destul.
: ~:_::_.: u_ u_ ut' u...U.Lt:Ju., 111"&
u.ua UUl a""t;~u;; lC:UJU;;~U.CI.~U,

precum ~i multe altele, dezvaluie tragedia unui eveniment n~o~ bi~nuit. Textele sumeriene ne informeaza ca cei doi :lei au parasit ora~ul inainte ca distrugerea sa fie completii. Despaqireapopulatiei de ocrotitorii ei cele~ti este descrisa in cuvinte foarte mi~catoare:

care era cauza acestei pedepse. Dar, daca Nanna era Zu, attinci ea se datora, tara indoiala, incercarii acestuia de uzurpare a tro-

nului.Dar,erael Zu?
"

Ax fi putut fi Zu, deoarece acesta avea un fel.de m~inarie zburatoare,.cea cu care fugise ~i cu care se batuse cu Ninurta. Psalmii sumerieni amintesc deseori, cu admiratie, despre "barca cereasca" a acestuia.

128

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii Tata Nannar, domn peste Ur. .. A ciirui glorie in Sfanta barca cereasca este... Doamne, tu, primul nascut allui Enlii. Cand Barca cereasca la ceruri se urca, Mare gloria Ta este. Enlil in mana ta a pus Nemuritorul Sceptru Cand peste Ur, in Stanta ta barca Tu ai urcat. Mai exism ~i alteindicii. Celalalt nume al lui Nannar, Sin, este un derivat de la SU.EN, care se mai pronunta ~i W.EN.-Sensui complex al acestor doua silabe nu depinde de ord~ea lor: ZU.EN ~i EN.ZU erau cuvinte "oglinda", deci, putem trage conc1uziaca Nanna/Sin sau W.EN era unul ~iacel~i cu EN.W; (,,Zeul Zu"). ~adar, el a fost cel care a vrut sa il detroneze pe Enlii. Acum intelegem de ce, in ciuda sugestiei lui Ea, Zu a fost pedepsit nu cu moartea, ci cu exilul. Atat-textele sumeriene, cat ~i descoperirile arheologice indica faptul ca Sin ~i sotia lui au fugit in Haran, or~ul horitilor, care avea 0 pozitie ideala., fiind inconjurat de munti ~i rauri. Merita de semnalat faptul ca neamul lui Avraam, condus de tatal lui, Terah, a 'plecat din Ur Sin, regele tuturor zeilor, S-a supiirat pe or~ul sau ~i pe templul sau,

129

~i a plecat in CerurL

tot spre Haran,unde au stat cativaanL

De~i Ur a ramas pentru totdeauna ora~ul lui Nanna/Sin, se pare ca el a stat suficient de mult timp in Haran, deoarece acesta a fost rncut sa semene cu Urul - templele, ladirile, strazile erau aproape la fei. Andre Parot, in cartea sa Abraham et son temps (Avraam ~i epoca sa), c0l1stamnd aceste similitudini, conc1u2;ioneaza ca "exista toate dovezile pentru a spune ca relilT1~ r11n J,.:(l:1r<'1nnn oro Ao,..~t ..o_t:,,~ :,.L : ~ ~ 1._= ...3:_ TT_"

Ca Sin, dezgustat sau disperat, "a impachetat totul" ~t "a plecat in Ceruri" apare ~i pe alte inscriptiL Aceste inscriptii povestesc cum regele asirian Asurbanipal a recuperat deja ni~te du~maniun "sigiliu cilindric de jasp, nepretuit" ~i"l-a modificat desenandpe el chipul hii Sin". Mai deparie, "a seris pe piatra stanta un elogiu lui Sin ~i I-a agatat de gatulunei statui a lui Sin". Acestsigiliu de piatra se pare ca era foarte vechi, deoarece, se spune mai departe, "este unul din cele care au fost stricate.in acele zile, in timpul distrugerilor fiicute de du~mani". . Marea preoteasa, nascuta in timpul domniei lui Asurbanipal, se presupune ca era de sange regesc. In rugile sale catre Sin ea i-a propus zeului un targ: inapoierea puterilor sale in schimb pentru ajutorul zeului ca fratele ei, Nabunaid, sa devina rege al Sumerului ~i Acadului. Descoperirile istorice confirma faptul ca in anul 555 LCh. un anume Nabunaid, care peatunci era comantlantulo~tilorbabiloniene,'a fost numit rege de catre ofiterii sai. Pentru asta, el declara di fusese ajutat chiar de zeul Sin. ,,A fost chiar - ne spune 0 inscriptie a lui Nabunaid in prima zi a aparitiei acestuia" cand Sin, utilizand "arma Iui Anu"

a reu~it a-i"rapunacu0 razadelumina"pe inamici. s

..

Nabunaid a til},utpromisiunea fiicuta zeului de mama lui. A reconstruit templullui Sin, E.HUL.HUL. ("Cas a marii bucurii"), ~i I-a declarat pe- Sin Zeul Supremo 'Atunci a reu~it Sin sa adune in mainile sale "Puterea 1 lui." Anu, toata puterea lui Enlil ~i J. _ L~ .~... _ L_~ T" A f
r

--

-.

---

""0

01

r-..-.....--

Cand s-a descoperit templul lui Sin de la Haran - construit ~ireconstruitde-a lungul mileniilor-, sapaturi ce au durat cincizeci de ani, printre descoperirile arheologice fiicute s-au numarat ~i doua stele funerare, pe care era fiicuta 0 singura inscriptie. 0 inscriptie ce fusese dictata'de Adadguppi, <> mare preoteasa a lui Sin, despre cuI\l s-a rugat ~is-a pregatit pentru intoarcerealui Sin: ,.

cerului". Invingandu-l pe uzurpatorul Marduk, acaparand chiar ~iputerile tatalui acestuia, Ea, Sin ~i-aasumat titlul de "Divina semiluna"~ititlul de "Zeu al Lunii". . Cum a pUtut un zeu care plecase suparat de pe Pamant inapoi in Cer sa realizeze toate aceste fapte? Nabunaid spune ca "Sin ~i-a uitat cuvantul manios... ~i s-a hotarat sa se intoardi in casa lui, Ehulhul", pretinzand un IDIracol.Un IDlracol"care nu se mai InUimplasepe Parnant din

---

130
~

ZECHARIA.SITCHIN

;,

A Douasprezece.a Planetii Chiar el fundatia mi-a aratat-o, De Naram-Sin, allui Sargon fiu, fiicuta

131

zilele cele de,demult" avusese loc: 0 zeitate "Coborase pe Pamant din Ceruri".
Acesta este marele iniracol allui Sin Care nu s-a mai intamplat pe Parnant, Din zilele cele de demult; Caci oamenii de pe Parnant Nu mai vazusera ~i nu scrisesera Pe tablite1e de lut pentru totdeauna: Ca SiQ, Regele tutoror zeilor ~i zeitelor,

Ce de 3200 de ani, nici un rege, Afar' de mine, n-a vawt-o.

.-<>.

Ce locuiescin Ceruri,
A coborat'pe Pamant.

i'

Din pacate nu se dau nidiieri detalii despre locul ~i felul in care s-a ,petrecut aceasta aterizare,. Dar ~tim ca pe campurile din jurul Haranului; in timp ce venea din Caanan, Iacov a vazut ,,0 scara rezemata de Pam ant, al carei varf ajungea la Cer. Ingerii lui Dumnezeu se suiau ~i se pogorau pe scara aceasta". In acela~i timp, Nabunaid a reinviat ~i cultul celor doi copii gemeni ai lui Nanna/Sin; IN.ANNA, ("Doamna l~i Anu") ~i UTU ("Stralucitorul"). Cei doi fusesera nascuti de sotia oficiala a lui Sin, Nin-' gal, ~i deci, prin na~tere, membri ai dinastiei divine. Innana era cea care se nascuse prima, dar fratele ei Utu era primul {iu,nascut, deci mo~tenitor. Spre deosebire de rivalitatea dintre Esau ~i Iacov, cei doi copii divini se intelegeau bine unul cu celalalt. Se jucau impreuna, se ajutau unul pe celalalt ~i, cand Inanna a trebuit sa-~i aleaga un sot dintre ceihilti zei i-a cerutsfatul ftatelui ei. Inanna si Utu se na.<;cllsp.r~ timnllri!p i in "";nlo. nl:_..1

Fig. 51

Cand civilizatia a inflorit in Somer, ~i omul s-a alaturat zeilor in Tinutul dintre r~uri, Utu a fost asociat mai intai cu legea ~ijustitia. Unele dintre primele coduri de legi, pe langa in'vocarea lui Anu ~i Enlil,spuneau ca sunt "dupa adevaratul cuvant allui Utu". Regele babilonian Hammurabi ~i-a pus codul sau de legi pe 0 stela, pe care regele era reprezentat primind

codulde legidinmanazeului.(Fig.51)

Tablitele descoperite la Sippar atesta reputatia deosebita de care se bucura acesta pentru legile sale drepte. Unele texte il descriu pe Utu judecand pricinile, atat pe cele ale o~menilor cat
_~ .. _ _ _1_ _1_ __:1__. .J_ ,C "': , _r - - - - J -, - .r I .L.a 1 --- , ~-~ a.- -' '!!'- ~-..- --

numal zeil erau pe Parnant. Ora~ul-domeniuallui Utu, Sippar, era printre cele care au fost primele intemeiaie de zei. Nabunaid " spune intr-o inscriptie ca atunci cand s-a apucat sa reconstruiasca templullui Utu, E.BABBARA("Casa stralucitoare"):
Am cautat stravechea ei fundatie, ~i optsprezece coti in adancime am sapat. Utu, Marele stapan al Ebabarel...

merului. Legile date.de Utu seamana perfect cu cele din "Predica' de pe'Munte" din Noul Testament. 0 tablita a intelepciunii cerea urmatoareacomportare pentru a-I mul{umipe Utu: Sa nu faci rau potrivnicului tau. La rau tu sa raspunzi cu bine. :?iiasa ,zeiisa pedepseasca pe d~manul tau. ..

... --

132

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Plalieti

133

Sa nu-ti l~i iI1imala rau sa se deschida...

~i celuicare0mana iti intinde Ajutape oricine,~inumaibinefa.

Mancare sa manance, ~ivin sa bea tu da-i...

'

Deo_areceel asigura tireptatea ~i prevenea asupririle -~i, poate, pentru alte motive, dupa cum yom vedea - Utu era considerat protectorul calatorilor. Totu~i, cel mai comun titlu, ~i totodata. cel care a durat cel mai mult, se referea la stralucirea lui. Din cele mai vechi timpuri, el a fost numitBabbar ("Stralucitorul"). Era Utu "Cel care lumineaza pana departe, cel care lumineaza Cerul'~i Pamantul". . Hammurabi, in inscriptia sa, il numea folosindnumele sau acadian, ~ama~, care in limbile semitice inseamna "Soare". Din aceasta cauza, cercetatorii au presupu.s ca Utu/~ama~ era zeu al Soarelui. Vom arata;. pe masura ce mergem mai departe, ca dadi acest zeu avea drept corespondent celest soarele, mai exista inca 0 conotatie a acestei declaratii, cum ca "impra~tia 0 lumina stralucitoare"atunci cand indeplinea anumite insarcinari date de Enlil.

tot timpul Zeita razboiului ~iZeita iubirii, 0 femeie aspra, foarte frum6asa care, de~i doar stranepoata lui Aim, ~i-a dobandit pentru ea, numai prin forte proprii, un loc important printre Zeii . Cerului ~iai Pamantul~i. Fiind 0 zeita tanara, i-a fost ,incredintat un domeniu in. est~l indepartat al Sumerului, tinu.tul Aratta. Acolo, "nobila Innana, do~mna peste tot tinutul" i~i avea "casa". bar Inanna avea ambitii mari. 10ora~ulUruk se gasea marele templu allui Anu, care nu era folosit decat rar, can.dzeul cobora pe Pamant;
~i Inanna ~i-a atintit ochii asupra acestui 'templu.
.

:~ .

.~

*
Tot a~acum codurile de legi~i insemnarilejudiciare sunt marturii omene~ti asupra prezentei efective a unei zeitati pe nume Utul~ama~printre locuitorii anticei Mesopotamii, exista nenumarate insemnari, texte, incantatfi, oracole, rugaciuni ~i descrieri ce atesta existenta ~iprezenta efectiva a zeitei Inanna,
al dirp.i nl1mp. ::tl'::tili::tnPI''' T"ht<ar Tin r..: n~:-~.n_:n_, ..1:_ __
., ~

Lista regilor sumerieni spune ca primul rege pamantean al Urukului a fost Me~kiagg~er, fiul zeuhii Utu ~i al un~i pamantence. EI'a fost urmat de fiul sau Enmerkar,.un mare rege al Sumerului. Deci, Inanna ~ra matu~alui Enmerkar; ~inu i-a fost prea greu sa-I convinga di ea ar trebui sa fie zeita Urukului, ~i Iiu a indepartatuluiAratta. Un lung ~i fascinant text, numit "Enmerkar ~i regele din Aratta", descrie cum Ii trimis emisari in Aratta, folosind toate argumentele posibile pentru a-I coIivingepe reg~ ca "regele Enmerkar, servitorul Inannei, a numit-o pe aceasta regina casei lui Anu". Star~itulneclar al povestirii sU$ereaza,tofu~i,un final fericit: "De~i zeita s-a mutat la Uruk, ea nu ~i-a abandonat casa . din Aratta." Lucrul nu este de mirare, deoarece zeita era recunoscuHica 0 "neinfricata calatoare".' ' I Ocuparea templului lui Anu nu s-ar fi facut tara consim.tamantul acestuia, iar textul ne ofera suficiente indicii despre . ~um a fost obtinut acesta: curand.Inanna a fost mimita "Anuniturn" ("Iubita lui Anu"). Intr-un text este numita "sfiinta tiitoare
1]1 1111 A 1'\11"- 01 It'!n11"~

,...;s 1"01*,,"0.

;-"",nt1rtDon11

n11n"1on~ t~._'U,,1n1

,...n

colul treisprezece LCh., spune ca a reconstruit templul zeitei din ora~ul fratelui ei, Sippur, pe fundatiile vechiului templu care avea deja optsprezece secole.vechime. Dar in ora~ul sau, Uruk, pove~tiledespre ea sunt mult mai vechi. Venus la romani, Afrodita la greci, Astarte la caaniti ~i evrei, la asirieni ~i babilonieni, la hititi ~i la alte popoare din Antichitate, Ishtar sau E~dar,la acadieni ~i sumerieni, Inanna sau Innin sau Nini, sau dupa muite aite nuine sau utiuri, ea era

urca eain Cer. Reu~indsa ajunga zeitAa Urukului ~istapana a templului lui AIiu, Ishtar a inceput sa intreprinda demersuri pentru a-I aduce ~i pe fratele ei la acela~irang. Maideparte de Uruk, era
" .

Anu, ci ~i patuI - ori de cate ori acesta venea la Uruk sau cand

. anticulora~Eridu~

loculundese afla templullui EnId. ~tiind

"t.

ca acesta poseda numeroase cuno~tintein toate artele 11i tiinte~ fe, Inanna a Incercat sa-l induplece, sa imprumute sau chiar sa

.-. -_.~-

-,

134

ZECHARIA SITCHIN

A Douiispreze~eaPlanetii

135

fure aceste secrete. Evident, intenponand sa-~i foloseasca farmecele asupra lui EnId, ea a ,aranjat 0 intwnire intre patru ochi cu el. Aceasta intentie nu a riimas neobservatii de EnId, care ~i-a instruit servitoarea sa pregateasca 0 cina pentru doua persoane: Vino aici Isimud, asculta pOrUncilemele; Un cuvant iti voi spune, baga de seama: Fecioara, singura, pa~ii ~i-iindreapta catre Abzu... Fecioara va intra in Abzu, De mancare sa.,i dai placintede orz cu unt, Apa rece, ce inima o-ntinere~te, ~i bere sa-i dai sa bea... Fericit ~i beat, Enki era gata sa faca orice pentru Inanna. Ea i-a cerut cu mult curaj formlllele divine, ce ccinstituiau baza civilizatiei. Enki i-a dat peste 0 suta de formule, incIuzand ~i formulele divine pentru conducere, pentru regalitate, pentru functionarii din temple, arme, proceduri legale, arta scrisului, chiar ~i pentru prostitutia din temple. CandEnki s-a trezit ~i ~i-a dat seama ce a mcut, Inanna era deja departe. Atunci el a trims impotriva ei "armele sale", dar in van, deoarece ea deja ajunse5(;in Uruk cu "barca"ei cereasdi"., ' Destul de frecvent Inanna era reprezentata ca 0 zeita goaHi;etalandu-~i frumusetea, ~a era reprezentata ridicandu-~i fusta pentru a-~i arata partea de jos, Ii cOr}Jului.(Fig. 52)
.

sa;;lispiteasca - cu toate ca ea aveadeja un sot.in timp ces~,

spaladupao'biitalie:' ' ,

".

.,,;f, '::'),
" ~~;~-:.G~'~4

".

Zeita Ishtar de frumusetea lui a fost robita: "Vino, Ghilgamesh, tu sa-mi fii iubit! Hai, vino, da-mi fructul tau Vei fi al meu barbat, voi fia ta femeie."
#

Dar Ghilgamesh cuno~tea povestea. ;,Pe cati dintre iubitii

tai, ~i-a doua zi i-ai mai ~tiut?" a intrebat aventurilor ei amoroase, el a refuzat-o.

d. "Cftti dintre
,

ei ~u

au ajunsoare in LumeacelorMorti?"tn~irand0 lunga lista a

'Pe masura ce trecea timpul,- ~i ea capata ranguri din ce in ce mai inalte in panteon - InannalIshtar a inceput sa.;.~ietaleze mai mult calitatile sale martiale ~i era deseori reprezentata ca
"Ii

Zeita a razboiului, inarmatapana-n dinti. (Fig. 53) Inscriptiile lasate de regii asirieni descriu cum ei plecau la razboi la ordinele ei, cum ii smtuia ea cand sa a~tepte ~icand sa atace, cum mar~aluiaea deseori in fruntea o~tilor~i cum, cel ~~ putin 0 data ea a acordat 0 teofanie, apiirand in fruntea tuturor trupelor. tn schimbulloialitatii lor, ea promitea regilor asirieni 0 viata lunga ~i succese. "Din Camera de aur din Cer, eu voi veghea asupra ta", asigura ea.
,

Sa se fi transfonnatea intr-unrazboinicaprig din cauza

greutatilor pe. care Ie avea 'de cand suprematia zeilor 0 luase . Marduk? tntr-una din inscriptiile sale, Nabuniad spune: "Inanna din Uruk, printesa care locuie~te intr-o camera de aur, care merge intr-un car la care ~aptelei sunt inhamati - locuitorii din T T 1_ ~ 1!'... _14.-_ _1 _ __ ~_ .. ,. ! .. -_.~--- --p ~-,_-p--0 -. -- ,. - --deshiimatechipajul." Inanna, mai spurieNabuniad, "a trebuit sa piece manioasa din.E-Anna,~idin cauza asta sa locuiasca intr-un loc dizgratios" (pe care insa nu-l nume~te).(Fig. 54) Cautand sa combine dragostea cu puterea, mult curtata Inanna I-a ales ca sot pe DU.MU.ZI, un fiu mai mic allui Enki. Multe din textele vechi povestes~ dnigostea ~i certurile dintre cei doi. Unele dintre ele sunt cantece de dragoste de 0 mare frumusete ~i de 0 fierbinte senzualitate, altele spun cum Ishtar ,

Ghilgamesh, rege in Urok, in jurullui 2900 i~Ch.,nascut

dintr-un pamantean ~i 0 zeita, poveste~te cum zeita a incercat

Fig. 52

, "

136

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeti

137

Fig. -53
.

. Dintre cei ~ase fii cunoscup ai lui Enki, doar trei aparin povestirile sumeriene: primul nascut, Marduk, eel care, in cele din urma, a uzurpat tronul; Nergal, eel care a devenit stiipanul Lumii de jos; Dumuzi, cel care s-a casmorit cu InannalIshtar. ~i Enlil a awt trei fii care au jucat un rol importarIt amt in treburile umane dit ~i in cele zei~i: Niliurta, cel.nascut de sora lui Enlil Ninhursag, ce era mo~tenitorul; Nanna/Sin, pri-' mul nascut al sotiei oficiilleNinliI ~i un alt fiu, tot allm Ninlil, numit I~.KUR ("Tinut muntos"), care mult mai de~ este numit Adad ("Cel iubit"). Ca frate allui Sin ~iunchi allui Utu ~iInanna, se pare ca Adad se simtea mai inlarguI lui cu ei dedit acasa la el. Textele sumeriene Ii grupeaza pe cei patru impreuna. Ceremoniile

legate de vizitele lui Anu la Uruk: vorbesc despre ei ca alcatuind un grup. Un text descriind intrarea in curtea lui Anu spune' ca in camera'tronului se ajungea prin "poarta lui Sin, ~amIDl, Adad ~i Ishtar". Un alt text, publicat pentru prima oara de V.K ~ileiko (Russian Academy ofHystory of Material Culture - Academia

Fig. 54 intorcandu-se acasa dintr-una din calatoriile sale - I-a gasit pe T'\,,~..~: _X_L::~ :_:u': _:'u~Ut.. ",:. .;:UQ QIQUJt1L \;(1 t;t sa ne pnns ~l
.

exilat in Lumea de jos - un domeniu condus de .sora ei

E.RE~.K1.GAL ~i de s0tul acesteia, NER.GAL. Multe din cele mai cunoscute texte sumeriene sau acadiene povestesc calatoria facuta de Ishtar in Lumea de jos pentru a-~i salva iubitul.

*
,',J

Rusa pentru Studiul Istoriei Civilizatiei), descrie cum cei patru . se retrag pentru a petrece noaptea impreuna. ,Cea mai mare atractie se pare ca exista intre Adad ~iIshtar, iar cei doi sUntmai mereu reprezentati alatuti, ca de pildii pt; un ba~orelief care aratii un rege asirian ce prime~te binecuvantarea de la Adad (cel cu inelul ~itriisnetul)~ide la Ishtar-Ccea cu arcul). (Cea de-a treia zeitate nu a fost identificata'.) (Fig. 55) Sa fi fost aceastiiatractie mai mult decat 0 relatie platonica, mai ales daca avem in ~edere trecutul zeitei Ishtar? Merita amintit ca in. Cantarea Caritiirilor.din Biblie. fata isi numeste iubitul dad - un cuvant care inseamna amt iubit cat ~i unchi. Dar, il numea Ishtar pe Adad, DADA - derivatul sumerian-, ca unchrsau ca iubit? . Dar I~kur nu era doar un play-boy, era un zeu putemic, insiircinat de tataI sau Enlil cu puteri ~i prerogative de zeu al furtunii. 'In aceasta calitate el era venerat cu numele de Teshub de horiti ~ihititi ~isub numele de Teshubu, de uriati, sub numeIe Ramanu ("Tunetul") de amoriti, Ragimu ("Celcare aduce
1"

------

"""r'"' 1';'

138

139
ZECHARIA, SITCRIN

A Douisprezecea Planed

'grindina"), in indo-europeana, Buria~ ("Cel care face lumina"), semiticul Meir ("Cel care~h1tnineazaccrul"). (Fig. 56) o listii a zeilor aflat~ la British.;Museum, a~a cum arata Hans Schlobes in cl!rtea sa Der Akkadische Wettergott in Mesopotamen (Zeul acadian 31 furtlinii, in Mesopotamia), clarifica faptul ca I~kur era intr-adeviir stapdn divin in tinuturile indepiir. tate ale Suinerului ~j Acadulul. A~a cum indica textele sumerie-

ne, acest lucru nu era intainplator. Se pare ca Enlil, de buna voie, I-a numit pe,fiul sau cel.maiiubit,,zeu.rezident'.' in aceste tinuturi indepartate din nordul ~ivcstul Mesopotamiei. De ce ~i-atrimis Enlil fiul cel mic atat de departe de Nippur?
Au fost descQperite numeroase texte care vorbesc despre lupte sangeroase intre fiii mai mici ai lui Enlil. Multe sigilii cilindrice reprezinta numeroase scene de luptii intre zei (Fig. 57); ~e pare -ciirivalitatea dintre Enid ~i Enlil Ii fost dusa mai departe de fiii lor, fratele luptandu-se uneori cu fratele - povestea biblica a lui Cain ~i Abel. Unele dintre aceste batalii eniu duse impotriva unei zeitati numita Kur - dup~ toate probabilitatile, I~kur/Adad. Aceasta ar face de 'inteles dorinta lui Enlil de a-~i trimite fiul intr-un tinut atat de indepartat, pentru a-I feri de sangeroasele lupte pentru succesiune. Pozitia fiilor lui Anu, -Enlil ~i Enki..~i a fiilor acestora in dinastie reiese cu claritate datorita unui sistem sumerian, unic: rangul numeric al anumitor zei. Descoperirea acestui sistem a dus la stabilirea exactii a membrilor grupului zeilor Cerului ~i ai Pamantului,. in momentul de inflorirc. al civilizatiei sumeriene. Yom descoperi astfel ca membrii acestui cerc select de zei este de doisprezece. :-.: ""c"''un,; \ii1eXliSlaun slstem numeric ce se aplica zeilor mari a aparut atunci cand s-a observat ca numele zeilor Sin, ~ama~ ~i Ishtar erau deseori inlocuite in texte cu c1frele 30, 20 ~i respeetiv 15. Cea mai mare u.nitate a sistemului sexagesimal sumerian, 60, era &tribuita lui Anu; Enlil avea 50, Enki 40; Adad avea doar 10.Numiirul zece ~i multipHi lui panii la pO erau atribuite biirbatilor, ~i eele eu' 5, se pare desemneazii femeile.

Fig. 55

~
Barba!i 60 - Anu

Fig.56

Fig.57

50 - Enlil
40 - EalEnki 30 - Nanna/Sin 20 - 'Utu/~am~ 10 - I~kur/ dad A ~asedivinimpmasculine

De aiei rezultiiurmiitorultabel:

Femei 55 - Antu 45 - Ninlil 35 - Ninki 25 - Ningal 15 - Inannallshtar 5 - Ninhursag ~asedivinitiiti eminine f

-.J

--

- - ._,---

;.

"J

140

ZECHARIA

SITCHIN

Ninurta, nu trebuie sa ne mire, avea tot numarul 50, ca ~i tatal sau. Cu alte cuvinte, rangul sau dinastic fusese convertit intr-un mesaj criptografic:daca Enlil dispare, atunci tu, Ninurta, ii iei locul; dar paoa atunci, tu nu faci parte din cei doisprezece, deo!).rece "numarul50" este ocupat. Nici nu trebuie sa ne miram ca -atunci dind Marduk a uzurpat tronul, a cerut sa i se dea "cele cincizeci de nume", adica rangul dinastic 50. . In Sumer mai erau ~ialti zei - copii, nepoti, stranepoti at zeilor mari; erau ~icateva sute de zei de rand, numiti Anunnaki, care se ocupau cu treburile "de jos". Dar numai doisprezece erau Zeii cei Mari. Ei, relatiile lor de rudenie ~i, mai presus de toate, linia de succesiUnedinaStica,pot fi intelese mult mai bine privind arborele lor genealogic:

:!i

,5_,-

Capitolul 5

Nefilimii:- Oamenii en rachete de

-....

foe
I
I

~I

AN (Anu)

601' "'-

Texte1esumeriene ~i acadiene indica, tara niei 0 umbra de indoiala, ca oamenii OrientuluiAnt~ccredeau cu tilrie ca zeii Cerului ~i ai Piimantuluiputeau sa -se ridice de la parnant ~i sa urce in cer, sau sa paraseasca cernl de deasupra pamantului la

ANTU

dorinta. - -

, Intr-untextdespreviolareazeiteiInannallshtarde 0 persoana neidentificata, acesta i~i justifica fapta astfel:

Intr-ozi,reginamea,
lnanna,

Dupa ce a strabatut cerul ~i pamaotul

Dupace a strabiitut cerul ~i pamaotul Dupa ce a strabatut Elam ~i ~ubur, Dupa ce a strabatut.. . Zeita s-a apropiat ostenita ~i a adormit. Am vazut-o in marmnea lITadinii mele:. Am sarotat-o ~i ne-am impreunat. lnanna, -descrisa aici cwn trecea prin cer -peste tinuturi

foarte indepiirtate - acest lucru fiind posibil numai in zbor

Pantconul de doisp~lCCC Succcsorollcgal allui Enlil

-,

--60

Fiullui NumiruI

Enki,

UZlIlJ'atorol de succcsiunc

vorbe~teea ins~i in alt text despre faptul ca putea sa zboare. Intr-un text numit de S. Langdom(intr-un articol din Revue
.d'Assyriologie et d'archeologie orientale

rangului

Revista de asirio-

rologie~iarheolo~ie orientala),,0 liturghieclasicaa lui lnan-

''''-~; ~.
.

142

ZECHARJA SITCH/N

A Douisprezecea

Planeti

143

na", zeita i~i deplange expulzarea ei din cer. tndeplinind or&.

\

nele lui Enlil,un emisar,"caremi-a aduscuvantulCerului",a mine"~i,dupaaltecatevaimpoliteturi,

intrat in sala tronului ei, "mainile sale nespalate ~i le-a pus pe
.

Pe mine, din templul meu, ei m-au silit sa zbor; Eu regina lor, din ora~ulmeu, Ca 0 pasare, ei m-au fiicutsa zbor. Aceste capacitati ale Inannei ~ia altor zei mari erau reprezentate deseori desenandu-i pe zei - antropomorficin toate celelalte privinte - cu.aripi.Acestearipi,dupacumputemve- . dea in multe desene, nu erau 0 parte a corpului - deci, nu erau aripi 58) . . . (Fig. naturale -, ci mai degraba un accesoriu al imbracamintii.

in Nippur, sau pe fratele ei la Sjppar~ dar cea mai cunoscuta calatorie a ei este cea in Lumea de jos, domeniul surorii sale Ere~kigal. Acccasta a fost nu numai subiectul pove~tilor' ~i legendelor, dar ~i al multor desene de pesigiliile cilindrice - cele din urma infiiti~and-o pe zeitii cu aripi, pentru a indica in mod clar cii ea azburat pe deasupra Sumerului spre Lumea de jos. (Fig. 59)

Fig. 59' Textele care relateaza aceasta calatorie descriu cum Inan- I na, cu foarte multii meticulozitate, i~i ia ~apte obiecte inainte.de a pleca, ~i cum trebuia sa Ie cedeze la fiecare din cele ~apte poqi care duc~au spre domeniul surorii sale. Tot '~apte obiecte sunt mentionate in alte texte care relateaza calatoriile prin aer

rt'.

. \

ale lnannei:

\.

l. Pc cap i~i pune'~U.GAR.RA. 2. "Cercei de masura", in urechi. 3. "Unlanti~or cu pietre mici albastre", in jurul gatului.
L1 1>1ptrp lTPm~np" "PO 11"",prt

\~i'
Fig. 58 . Inanna/lshtar, ale ciirei ciiliitorii sunt deseori mentionate in textele sumeriene, calatorea permanent intre cele douii domenii ale sa.le, Aratta ~i Uruk. II vizita pe Eriki 1n Eridu ~i pe Enlil
.

5. Un cilindru de aur, in maini. 6. Curele ~i-a straus. pc piept. 7. A imbracat haina PALA.

De~i nimeni nu a reu~it sa ~xplice natura ~i semnificatia acestor ~apte obiecte, credem ca explicatia a'stat tot timpul la indemana. Fiicand cercetari in capitala 'antica a ASiriei, Asue, din 1903pana 'in1,914,Walter Andtae ~icolegii siii.au descope-

,..~>_

~~I'I

..:,_

.r_

_ _

~.

145

A Douasprezecea Planem 144

ZECHARIA SITCH IN

rit in templullui Ishtar 0 statuie ciobita a zeitei care 0 intati~a cll'diferite "dispozitive" a~ate pe piept ~i in spate. lIt 1934, arheologii care sapau la Mari au descoperit 0 statuie identica, dar de data aceasta in stare bona. Era statUia in marime naturala a unei femei foarte frumoase. Coafura sa neobi~nuita era impodobita cu 0 perechede coarne, indicand faptul ca este vorba despre 0 zeita Avfu1dpeste 4000 de ani, arheologii au fost uimiti de naturaletea ei '(se poate spune chiar ca, de la depiirtare, cu greu poate fi deosebita de un om.viu). A fost numita Zeila cu vasul, deoarece ea tinea in mana un obiectcilindric. (Fig. 60) Spre deosebire de sculpturile de pebasoreliefuri, aceasta statueta a zeitei dezvwuie unele triisaturi interesante referitoare
\:~

..

la imbracammtea ei. Pe'cap ea nu are 0 booeta stranie, ~a cum s-a crezut, ci un coif special; din el ies, in ambele parp, doua umflaturi care amintesc de c~tile pilotilor. Pe gat ~i pe piept, zeita pow un colier cu foarte multe pietre mici (probabil,pietre pretioase); in maini ea tine un obiect cilindric, care insa pare
\

I I \ I I

preagreupentrua fi un vaspentruapa.
Peste 0 bluzii dintr-un material transparent, doua curele paralele sunt legate in spate de 0 cutie neobi~nuitade 0 forma rectangulara Cutia este strans lipita de spate ~i.Iegata de coif printr-o curea orizontala.Ceea ce se afla in cutie era cu siguran\a roarte greu, deoarece mecanis~ul esre pus pe umen pe ni~te pemite. Greutatea cutiei este manta ~i de un furtun care este
prins de baza acesteia. Intregul pachet de instrumente incruci~eazii pe pieptul ~i pe spatele zeitei.
Asem:inIJrp.IJ intrp 1'1'1.. . t.. nJ..;4~"~

caci

asta erau - este tinut la spate de doua setun de curele care se

T.::

pentru calatoriile aeriene ~i obiectele purtate de statueta de la Mari (~i probabil ~i de cea de la Asur) este u~or de observat. Vedem "cerceii de miisurar'- c~tile - pe urechi, colierul sau "Iiinti~orulde pietre pretioase mici" pe gatul ei, "cilindrul de aur", in mainile ei, ~i curele pe pieptul ei. Poarta intr-adevar 0 haina PALA(haina regilor) iar pe cap poarta ~U.GAR.RA- un termen ce, literal, inseamna "care te face sa ajungi departe in
univers"

Fig. 60

,.

146

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeta

147

-,

Toate acestea sugereaza ca imbracamintea lui Inanna era cea a unui aeronaut sau astronaut. VechiulTestamentii nume~tepe "ingerii" Domnului ma-

deon, dind a fost ales judecator in Israel, i-a dat acestuia un semn divin, atingand 0 piatra cu un bat, piatra luand foc. Echipa condusa de Andrae a' descoperit 0 alta repreien-

i'

tari, ei sunt zburatori:Iacovi-a viizuturcandu-sela cer pe 0

lachim - cuvant ce inseamna "emisar" in ebraica, cei care pur.

tau cuvantul Domnului. ~a cum sunt prezentati in multe rela-

rei.
r. r

scara cereasca, Hagar, ei s-au adresat concubinei lui Avraam din cer, ~itot din cer au adus ei distrugerea Sodomei ~ipomo-

,-

tare neobi~nuitiia lui Ishtar in templul ei din Ashur. Mai mult 0 sculptura in zid decat un basorelief, aceasta .0 infatil?eaza pe zeita purtand un coif plat cu 'ni~te "ca~ti" alungite.de parca ar avea antene ~i purtand 0 pereche de ochelari de protectie care erau at~ati d~ coif. (Fig. 61) .
te ar fi convins cii are in fata un astronaut.

'

Relatarea biblica a evenimentelor care au. precedat dis-

N'umai e nevoiesa mai spunemca oricin,ear vedea o. persoana- biirbatsaufemeie- purtand0 astfeldeimbracamin.

I
I I

trugerea celor doua ora~eilustreazafaptul ca ace~tiemisari

erau, pe de-o parte, asemiinatorioamenilor ~i, p~ de aIta parte, ei puteau fi identificati ca ingeri de indata ce erau observati. Aflam din Biblie ca aparitiile lor erau b~te. Avraam,;a ridicat ochii ~i s-a uitat: ~i iata ca cei trei barbafi stateau .in picioare langa el". S-a plecat in fata lor ~i i-a rugat "sa nu treaca pe langa robullor" ~is-a grabit sa Ie spele picioarele, sa Ie ofere man-

care~iadapost.

AscuItandu-1 pe Avraarn, doi dintre "ingeri" (al treilea s-a dovedit a fi insu~i Domnul) ~i-au continuat dupa aceea drumul spre Sodoma. Lot, nepotul lui Avraam, statea la poqile Sodomei:"Cand i-a viizut, s-a sculat, le-a ie~it inainte ~i s-a plecat pana la pamant. Apoi a zis: Doinnii mei, intrati va rog in casa robului vostru, ca sa ramaneti peste noapte in ea ~i spalati-v~ picioar.ele; maine va, yeti scula ~i va yeti vedeB;de drum. Pe

Statuetele de lut descoperite in Sumer, cu 0 vechime de circa 5500 de an~,pot fi foarte bine reprezentari naive ale unor astfel de malachimi care tin iIi maini ni~te arme ciudate in forma de baghetii.10unele cazuri, fata apare prin vizorul coifului, in altele, "mesagerii" pow coafura conica divina ~i 0 uniforma pe care sunt'prinse ni~teobiecte circulare cu.o intrebuintare necunoscutii.(Fig. 62, 63) . Deschizaturile pentru.ochi sau "ochelarii de protectie" sunt 0 trasatura foarte interesanta, deoarece Orientu}t.Anticeste realmente inundat in .mileniulpatru inainte de Christos de figu.

rine de lut care infiiti~eaza, intr-o maniera foarte stilizata, partea

urma, le-a pregatit 0 dna, a pus sa se coaca azimi ~i au mancat." Cand zvonul despre sosirea celor doi a ajuns in ora~,,..oamenii dincetate, biirbatii din Sodorna,tineri, batrani, au inconjurat casa; au chemat pe Lot ~ii-au zis: Unde sunt oamenii care -.. :__.:':.~.:::u. :.. ..~-t'~~- .."...~.. ~U1U \"l<1U UC11C lCl:UnOScup ~
ace~ti oameni - care mancau, beau, i~i spalau picioarele obosite

.?

- drept ingeriiDomnului?Singurulraspunsplauzibileste ca
recunoa~terea se facea dupa ce purtau ace~tia - coifurile, uniformele sau armele lor. Este foarte posibil ca ei sa fi avut arme speciale: cei doi "oameni" din Sodoma, gata sa fie lin~ati de multimea dezlantuita, hi-au lovit cu orbire... ~a ca degeaba se trudeau sa gaseasca u~a". Un alt inger, care i-a aparut lui uhi-

de sus a zeitiitilor,exagerandu-lecea mai proeminenm caracteristica: un coif conic cu un vizor eliptic sau cu-ochelari de protectie.(Fig. 64) 0 multime de astfel de statuete a fost descoperitii la Ten Bak, pe malul raului Khabur, iaul pe malurile caruia Ezechiel a vazut carnl ceresc un mileniu mai tarziu. Nu este nici 0 indoiala ca hititii, legati de Sumer ~iAcad orin raul Khabur. au adootat ca semn oentru cuvantul ..zei" exact ace~ti "ochelari" stranii, clar imprumutat de la figurinele de lut. Nu este de mirare deci ca acest simbol sau hieroglifa, exprimatii artistic, a dominat arta nu numai din Asia Mid, dar ~1 din Grecia,in timpul civilizatieiminoice ~imiceniene. (Fig. 65) Textelevechi indica faptul ca zeii nu purtau aceste haine doar cand se urcau in cer, ci ~ipentru calatorii pe care astiizi learn putea numi spatiale.~Vorbind despre vizita ei inmmplatoare ta r~edinta din cer a lui Anu, Inanna insa~i suspne ca !1i.eapoa-

148

ZECHARJA SITCHIN

!..~, DouisprezeceaPlaneti A
f

149

..,

te faceastfelde caHitorii, deoarece"Enlilinsu~imi-a in~urat divinahainaMEin jurultrupului".Textulne ofera ~ieuvintele luiEnlil:

Ai ridicat haina ME, De maini ti-ai legat,.o, Ai strans-o, . De piept ti-aiprins-o..: 0, regina a lui ME, 0, lumina stralucitoare Cu care mainile ei au luat eele ~apteME.

Un rege sumerian,inv.itat e zei sa uree in eer, a primit d

Fig. 61 Fig. 62
1Y

numele de EN.ME.DUR.AN.KI,care inseamna "Regele a carui me leaga Cerul ~i Pamantul". 0 inscriptie a lui Nabucodonosor al II-lea, descriind reconstruirea unui pavilion special al "earului ceresc" al I\!i Marduk, spune ca acesta era,0 parte a "easei intarite ale celor ~apte me ale Ceridui ~i Pamantului". Cercetatorii numese aeeste me "obiectecu puteri divine". Literal, termenul inseamna "a inota prin apele cerului". Iminna Ie desene. ca fiind paTtiale "hainei cere~ti" pe care ~i-opune pentru caIa. toria cu "barca cerului". .Deci, me era parte a unui dispozitiv special purtat pentru a calatori in atmosfera Pamantului, dar ~i

in spatiu.
:J,f. , Tf'

,
I

, " . ,

, .

",

'.

Legenda greaca a lui lear poveste~tecum acesta a incercat sa zboare legandu-~ide milini aripi din pene prinse eu ee~a. Dovezile din Orientul Antic arata ca,de~i zeii erau reprezentati cu aripi pentru a indicafaptul ca ei puteau sa zboare - sau ptirtau uneori uniforme inaripate, ea semn al apartenentei lor -, niciodata ei nu incercati sa-~ipuna aripi pentru a zbura. tn locul

Fig. 63

--~.

LJ

~~1J

L~
Fig. 64

a\,t:i:llVli1 t:il IVIV:lt:ii1U Vt:i111~Ult;.

F65 ~U ig.

Vechiul Testament. spune ca Iaeov, dormind intr-o seara pe camp; in apropiere de ora~ul Haran, a vazut ,,0 scara rezemata de pamant, cu viirful ajungan~ pana la cer", pe care "ingerii Domnului se suiau ~i se pogorau".Domnul insu~i era-la capatul scarii. ~i uimitului Iacov "i-a fost frica ~i a zis:

150

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planetii

151

Cu adevarat, Domnul este in locul acesta ~i eu n-am ~tiut. .'. , Cat de infrico~at este lcicul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!" Sunt doua lucruri interesante in aceasta poveste, Primul este acela ca fiintele divine utilizau un dispozitiv mecanic pentru a urea ~i cobon din cer - 0 "scara", al doilea este ca aparitia I-a luat pe Iacov pe nea~teptate. "Casa lui Dumnezeu", "scara", "ingerii lui'Dumnezeu" care 0 foloseau nu fusesera acolo cand se culcase. Bruse, apare aceasta "viziune tnfiico~atoare", ~i, in

Cerurile s-au deschis, ~i am avut 0 viz,iune dumnezeiasca. Ezechiel a vazut 0 fiinta cu' aparenta umana, inconjurata de 0 lumina striilucitoare, care statea pe un tron ~ezat pe un schelet metalic in car. Vehiculul insu~i, care se putea mi~ca in toate partite pe ni~te rop, "fiecare roata fiind mijlocul celeilalte", se putea ridica ~i cobori, a fost descris de profet ca fiind "un vartej stralucito~":
.'

zori, casa, scara ~iocupantii ei dispiirusera. sa plutcasca pentru 0 vreme ~iapoi sa dispara.

Putem trage concluzia cii echiparnentul folosit de fiintele divine era un fel de nava care,puteasa apara deasupra unui loc,
'

Am vazutvenind de la miaziinoapte un vant napraznic, un nor gros ~iun snop de foe, care rllspandea in jur 0 lumina stralucitoare, in mijlocul careia lucea ca 0 arama lustruita,care ie~eadin mijlocul focului. Unii cercetatori recenti ai textelor biblice, ca de pitda Josef F. Blumrich de la USNational Aeronautics and Space Administration (NASA), au ajuns la concluzia ca ceea ce a vazut Ezechiel ar putea fi un eli~opter format dintr-o cabina pusa pe patru stalpi, fiecare echipa,tcu elice - intr-adevar un "vartej". Cu aproape doua mitenii.mai inainte, cand regele Gudea sarbatorea construireatemplului lui Ninurta, el scrie ca i-a aparut in fata "un om care stralucea ca ceruJ... dup~ coiful sau se vedea ca este un zeu". Cand Ninurta ~i alti doi zei au venit la Gudea, ei sUiteaulanga "pasarea divina a vantului turbat", ~i a reie~it ca principalul scop pentru care fusese c6nstruit templul era pentru a asigura un adapost special aceastei "pasan", Constructia acestui adapost necesita grinzi ~i pietre uria~c, \,;cC1U C1UU:SCla man uepanan. l''Iumal eana "pasarea lU:SL uc

De asemenea, Vechiul Testament spune despre profetul Ilie ca el nu a murit ,pe piimant, ci a "urcat la ceruri intr-un vartej". Acest,a nu a fost insa un eveniment ne~teptat: urcarea la ceruri a lui Die fusese stabitita dinainte, 1 trebuia sa mearga la
,

Betel ("Casa Domnului") intr-o anumita zi. Aparuse deja zvo-

nul printre invataceiisai ca profetul urma sa fie luat in cer.

Cand I-au intrebat pe invatatorullor daca zvonul este adevarat, ei a confirmat ca, intr-adevar, ,,Domnul il va lua la el pc invatator." Pe urma: A aparut un car de foe la care erau inhiimati cai de

foe...

~i Ilies-aurcatla cerintr-unviirtej. Mult mai cunoscut, ~i, cu siguranta, mult mai bine
descris este carul ceresc ce i s-a aratat lui Ezechiel, care se afla intre robii evrei pe malurile raului Khabur,innordul Mesopotamiei,

divina" a fost pusa in acest adapost s-a considerat incheiata constructia templului. ~i, 0 data instalata in locul ei,,,pasarea divina" "putea stapani ,Cerul" ~i reu~ea sa "puna impreuna Cerul ~i Piimantul". Obiectul era atat de important, incat permanent acesta era protejat de doua "arme zeie~tii', "supremul vanator" ~i "supremul omorato('- arme care emiteau raze de lumIna ~lsageti aducatoare de moa~e,

;-

152

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

153

Similitudinea-dintre descrierile biblice ~i sumeriene este evidenta.Descrierea vehiculelorca fiind "pasiiri","pasarea vantului", "vfu1:~j" are pOatesa se ridice la cer -emitand0 lumina c stralucitoare,nu lasi nici 0 umbm de indoiala ca ele erau un fel de m~in1iriizburatoare. Picturile mu~e enigmatice descoperite la TeUGassul, 0 localitate la est de Marea Mow al carei nume din Antichitate nu este cunoscut, poate arunca putina lumina asupra acestui subiect. Datand de prin jurul anului 3500 i.Ch., desenele reprezinta 0 "busola" cu opt puncte, capulunei persoane intr-o incapere in forma-de clopot ,i douB. ave mecanice care ar putea fi n "vfu1:ejurile" nti~hitatii.(Fig. 66) A -

10mijlocul pavilionuiuiam inchis Barca ZAG.MU.KU,a carei apropiere am observat-o, Supremul calator intre cer ,i pamant, ~i.marginile i-am acoperit. ID.GE.tJL, primul cuvant folosit pentru a desemna acest "suprem calator", sau "carullui Marduk.",inseamna ,)nalt in cer, stralucitor noaptea". ZAG.MU.KU,al doilea termen, ce descrie vehiculul- clar 0 "barca", ce-~iavea adapostul intr-un pavilion special - inseamna ,,MUcel stralucitor, pentru mari-departari".
Putem dovedi, din,fericire, ca un mu

- un

obiect conic cu

Fig. 66

Textele vechi descriu ,i unele vehicule menite sa-i urce pe aeronauti in cer. Gudea declara ca,,,atunci cand pasarea divina s.a ridicat pentru a inconjura tinuiuI, ea a luminat zidurile ridicate". Adapostul ei era nomit MU.NA.DA.TUR TUR ("adapostul de piatrii tare al lui MU"). Urukagina, rege in Lagash, spune despre "pasirea vantuluiturbat": ,,Mu-Iumineazaca un foc pe care I-am flieutmare." La fel, Lu-Utu, care era rege in Umma in mileniul,trei i.Ch., a conStruitun adapost pentru un , ,,"'"'" .LV'-1UCU11L~ , W ;t;t;UIUIULU,"In IOCUIales

un varf oval - era intr-adevar instalatin interiorul templului zeilor Cerului ~i ai Pamantului, in incinta sacra. 0 moneda antica descoperita hi Byblos (biblicul Ghebal) pe coasta mediteraneana a actu~lului Liban are reprezentat pe ea Marele templu al zeitei Ishtar. De~ini-l infati~eaza8Ilacum era in primul mileniu inainte de Christos, cerinta ca templele sa fie construite pe acelea~ilocuri, dupa planurile originale ne face sa credem ca, tara indoiala, elementele de 'baza ale templului din Byblos sunt <;ele de cu cateva milenii mai inainte. Moneda infiiti~eazaun templu cu doua componente. 10 fata este cladirea principala a templului, impunatoare cu coloane la intrare. -10spatele ei este 0 curte interioara, ,,zona sacra", )

din templu". Regele babilonian Nabucodonosoral II-lea, descriind reconstrucpa la.ui sacru al zeului Marduk, spune ca in interiorul zidurilor fortificate de c3r8midaarsa ,i pietre de onix:
Am ridicat capul barcii ID.QE.UL Carol princiar allui ~uk;
A

Fig. 67

154
ascunsa

"

ZECHARIASITCHIN.

A Douiisprezecea Planetii

155

~i protejata ~u ziduri masive, inalte. Es~eclar 0 zona

mai ridicata, deoarece la ea se ajunge urcand 0 scara cu hume.,.

roase trepte. .
tn centrul acestei. curti, este 0 platforma speciala, ce seamana putin cu cea a tumului Eiffel, de parca ar fi fostconstruita pentru a suporta 0 greutate uria~a, iar pe aceasta platforma stii obiectul tuturor acestor masuri de protectie, un obiect ce nu poate fi decat un mu. (Fig. 67) Ca cele. mai multe cuvinte sumeriene de 0 silaba, mu avea un inteles de baza; in cazul lui mli acesta era "cel care se ridica drept". Cele peste trejieci de sensuri ale sale acopera toate nuantele, incepaod de la "inaltimi", "foc", "ordin", pana la (mai taziu) "lucrul prin cafe cineva este tinut minte". Daca cercetam semnul scris al cuvaotului mu, d~ la stili~~rile asiriene ~i babiloniene paoa, la semnul sumerian original,
....

Existadovezicareindicafaptul ca oameniidin Orientul Antic.au vazutastfelde obiectenu numaiin incintatemplelor, ci chiar ~iin zbor.Desenehitite,de exemplu,infiiti~eaza pe fundalul cerului instelat - rachete in zbor sau pe rampa de lan-

sare,un zeu in interioruluneicamerece emiteni~teraze. (Fig.

68)' ,

r;r....

Fig, 68 Profesorul H Frankfort, in cartea sa Cylinder Seals (Sigiliile cilindrice), demonstrand cum atat arta realizarii sigiliilor cilindrice cat ~i subiectele reprezentate pe acestea s-au impra~tiat in toata lumea antica reproduce desenul unui sigiliu descoperit in .Creta ~i datat din secolul treisprezece inainte de Christos. Desenul reprezintii'o racheta ce urca spre cer, propulsata de ni~te flacan care ies din spatele ei. (Fig. 69)

descoperim urmatoarelesemne:

-\f

... [>- ~
I
.

[j)

zeilor:

Descoperim cu claritate camera cilindrica, singura sau insotita de 0 sectiune ingusta. "Dintr-o camera aurita din cer voi veghea asupra ta", Ie promitea Inanna regilor asirieni. Sa fi fost mu aceasta "camera"? Un imn ce descriecalatoria cu "barca cereasca" a zeitei Inanna/Ishtar indica faptul ca mu era vehiculul de deplasare al

Regina cerurilor:
~i-:I nm: h!'lin!'l rprp"",,<;'

Viteje~te.urca la cer. Peste toate pamaoturile oamenilor Ea zboara in a sa MD. 'Regina, care in al ei MU Spre iniilpmea cerurilor se inalta. '*' Peste toate locurile placute,

Ea zboara in al sau MD.

Fig. 69 "

"

156

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea

Planeti

157

Cai inaripati, animale stranii, globul ceresc inaripat, zeitati cu coarne ie~ind din acoperamantul de pe cap sunt toate
teme mesopotamiene cunoscute. Se poate presupune deci ca ra- ' cheta de foc desenata pe sigiliul cretan era, de asemenea; un obiect familiar in Orientul Antic. Intr-adevar, 0 racheta cu "aripi" -la care se ajunge printr-o "scara" - poate fi vazuta pe 0 tablita scoasa la iveala la Ghezer, un ora~ din Tara Caanitilor, la vest de Ierusalim. Cealalta imagine de pe sigiliu infiiti~eaza 0 racheta la sol, alaturi de un palmier. Originea sau destinatia celesta a obiectului este ates-

tata de simbolurileSoarelui, Lunii ~iale constelatiilorzodiacale .

care impodobesc sigiliul.(Fig. 70)

*
Textele, mesopotamiene care vorbesc despre curtea interioara a templelor sau calatoriile prin cer ale zeilor ori 'chiar cazuri in care unii oameni au urcat in cer, utilizeaza termenul sumerian niu sau derivatii sai semitici $u-mu ("cea care este mu '), $am sau $em. Deoarece termenul mai inseamna ~i "lucrul pentru care cineva este tinut minte", cuvantul a ajuns sa insemne ~i "nume", dar utilizarea acestui sens de ~,nume" in textele vechi

in care este vorba de obiecte utilizate pentru zbor a ingreunat descoperirea adevaratei semnificatii a acestoni. Deci G.A. Barton, in cartea sa The Royal Inscriptions 'of Sumer and Akkad (Inscriptiile regilor din Sumer ~i Acad) a tradus inscriptia din templul lui Gudea - "mu a sa va imbrati~a Pamantul, de'la ,un capat.la altul"- ca "Numele sau va umple Pamantul". Un imn allui I~kur,ce vorbea despre "al sau mu ce raze emitea" care putea atinge in~iltimilecerului, a fost tradus asemanator: "al sau nume stralucea ~i pana la zenitul cerului ajungea". Simtind ca, totu~i, mu poate fi un obiect ~i nu un "nume", unii cercetatori I-au tratat ca sufix sau 0 marca gr~maticala ce nu necesita traducere, evitiindu-lastfel complet. Nu este foarte dificil sa descoperi etimologia cuvantului ~i sa vezi cum sensul de "camera din cer" a ajuns sa insemne "nume". Aufost descoperite sculpturi care infiiti~eaza un zeu intr-o camera in forma de racheta, ca de pilda acest obiect foarte vechi (aflat aoum la Muzeul Universitatii Philadelphia) unde natura celesta a camerei este atestata de cde douasprezece globurl care 0 decoreaza. (Fig. 71) Multe sigilii infiiti~eazaastfel de scene; un zeu sau alteori doi in interiorul unei astfel de "camere divine". tn cele mai multe cazuri aceste obiecte erau venerate. Dorind sa-~ivenereze zeii pe tot cuprinsul tarii, ~i nu numai in or~ele in care se afla "casa lor", oamenii din Antichitate au inceput ~a se inchine la astfel-de statuete, reprezentaridu-i pe zei in interiorul "camer~i divine". Stalpi de piatra, modelati pentru a inchipui aceasta camera erau astfel ridicati in locuri speciale, dupa care se grava imaginea zeului, pentru a se sugera astfel ca acesta este inauntru.
.

A lost aoar

0 prOOlema

uc:: lU~lp p<Uli1"i1UU 1'"'1:>11 ,",Vl1UU,?1

...,..

ditorii -, asociind aceste pietre cu puterea ae a urca la cer

~.

sa

inceapasa-~igravezeimaginilelor pe stelae asociind in acest

fel propria lor persoana cu -Laca~ulEtern. Daca 'ei nu puteau evita uitarea, era important ca macar numele lor sa fie pe ,vecie . comemorate.(Fig. 72) Cascopul acestor pietre era de a simula nave cere~ti putern deduce din numele pe care Ie aveau aceste stelae. Sumene-

Fig. 70

158

ZECHARIA SITCHIN

.j

A Douisprezecea Planet!

159

nii Ie numeau NA.RU ("pietre' care se ridica"). Acadienii, babilonienii ~i asirienii Ie numeau naru ("obiecte care dau lumina").

"

- in ebraica, ner inca mai insemnandun stalp care da lumina,~i deci "Iumanare"). tn limbile indo-europeneale horitilor ~i hititilor, ele
Amoritii Ie numeau nuras ("obiecte de foc" erau numite hu-u-a$i("pasarea de foc din piatra"). '-. Referintele biblice Indica familiaritatea cu doua tipuri de monumente comemorative,yad ~i~em.Profetul Isaia a transmis poporului asuprit din Iudea pro~isiunea unui viitor mai bun ~i mai sigur: ~i Ie voi da lor, in casa mea intre zidurile mele, un yad ~iun ~em.
. Traduse
.
~.

Fig. 71

literal, ._~ceastaar sugera promisiunea Domnului

de a da poporului sau 0 "mana ~iun nume'" Din fericire; totu~i, din vechile monumente numite yad care mai suntinca in "Tara smnta", putem vedea ca ele se distingeau printr-un varf in forma de piramlda. Cel care se numea ~em:avea varful oval. Ambele, se pare, au inceput prin a fi copii ale "camerelor cere~ti",
:1

...

Fig. 72

j<'ig.73

~.~

,...~-~~,---

._".~.

~.~

160

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea' Planeta

161

vehiculele zeilor pentru a urca in Lac~ul Etem. In Egipt se faceau adevarate pelerinaje la un templu anume din Heliopolis pentru a vedea ~ia se inchina la ben-hen - un obiect in forma ' de piramida in care zeii sosisera pe Piimiintin timpuri imemoriale. Faraonii egipteni, la moarte, erau supu~runei ceremonii de "deschidere a gurii", prin care ei erau transportati cu un obiect similar in Laca~uletem. (Fig. 73) Insistenta traducatorilorBibliei de a traduce priil "nume" oriunde intiUneau~em a ignorat complet un atent studiu publicat in urma cu mai bine de un secol de G.M. Redslob in Zeitschrift der Deutschen Morgenlandisehen Gesel/schaft (MitQ-Io-

Tara ~inear este, desigur, Sumer, campia dintre cele douii fluvii in sudul Mesopotamiei, ~i oamenii, cine deja ~tiau sa faca ciiramizi arse ~i eonstrucfii foarte inalte, au spus:

"Haidem! sa ne zidim 0 cetate ~i un turn al carui varf sa atinga cernl, ~i sa ne facem un ~em ca sa nu fim impr~tiati pe fata piimiintului."
'

~ Dar acest plan al oamenilor nu era ~i eel al D0IIl!1ului.

,

gia Orientului Apropiat) in care acesta atrage atentia asupra faptului ca termellii ~em ~i ~amaim ("cer") se trag din radacina ~amah, care inseamna "foarte sus". Ciind in Veehiul Testament

se spune ca David a ridieat un ~em pentru a celebra victoria asupra araminilor,el nil a ,,ridicat un nume" ci a ridicat un monument orientat spre eer.
, ,

~i Domnul a venitpe Pamant sa vada or~ul ~iturnut ridicat de fiii oamenilor. ~i Domnul a zis:' "lata, ei sunt un singur popor, ~i toti au aeeea~i limba; ~i iata de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar impiedica sa faca tot ce ~i-aupus in gand.~'
'

Descoperirea ~i aeceptarea faptului ea mu sau ~em nu inseamna ,,DUme"ci "vehicul cerese" desehide calea spre intelegerea multor legende ~i pove~ti antice, inclusiv povestea biblica a Tumului Babel. -Cartea Genez~i, capitolul unsprezece; poveste~te incercarea oamenilor de a, ridica un ~em. Relatarea este faeuta in limbajul concis (~i precis) al descrierilor istorice. Cu toate acestea, generatii intregi de savanti ~i traducatori au incercat sa acorde povestirii doar un sens alegorie deoarece - a~a cum au inteles ei - era 0 povestire despre incercarea oamenilor de a-~i
f~ p nn nnmp" A t'~"C't;; tnto

mita:
.g-,

~i apoi Domnul a zis unei alte persoane, care nu este nu-

'~

Haidem!Sa Ne pogoram ~i sa leincurciim limba, ca sa nu-~imai inteleaga vorba uhii altora. , ~i Domnul i-a impra~tiat de acolo pe toata fata piimiintului;a~aau incetat sa zideasca cetatea. De aceea cetatea a fost numita Babel, caci acolo a incurcat Domnullimba intregului Piimiint. Traditionalatraducere a lui ~em prin "nume" a facut povestea neinteliS!ibila multa vreme. De ce oare sa se straduiasca atat oamenii din Babel-Babilonia- "sa-~i faca un nume", de ce oare aeest ,,Dume"sa fie pus pe "un turn al carui van sa ajunga la cer", ~i cum amime putea impiedica acest "nume" "impr~tierea oamenilorpe toata fata piimiintului"? Daca ei nu incercau dedit' sa-~i faca a~a cum ne explica savantii ,,0 reputatie", de ce anume sa-l fi supiirat asta awt de mult pe Dumnezeu?De ce oare construirea acestui ,,Dume"este vazuta de Dumnezeu ca Unfapt dupa care oamenii ar fi putut

o...,...o

~_A",._~

:.t:

eatia factuala a povestirii; concluzia noastrii referitoare la sensuI cuviintului ~em face povestea la fel de semnifieativa pentru noi a~a cum era pentru oamenii, Antichitiitii. Povestea bibliea a Turnului Babel trateaza evenimentele care au urmat repopularii Pamiintului dupa potop, cand ni~te oameni "care veniserii dinspre riisarit, au gasit 0 campie in Tara ~inear ~i s-au stabilit aeolo".

'I

-- ...-----.

..

162

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Plaoem

163

face "tot ce ~i-au pus in gand"'? Explicatiile traditionale nu reu~esc sa explice de ce anume a chemat Dumnezeu pe eineva al dirui mime nu este dat in Biblie ~i i-a cerut sa coboare ~i sa dis-

truga ~ceastainitiativa a oamenilor.

Credemca raspunsurilela aceste intrebaridevin clare

daea citim "vehicul ceresc" pentru $em, termenul folosit de textul original din ebraica. Atunci, aceasta poveste ar vorbi despre inc~rcarea oamenilor, care se impra~tiasera pe toata suprafata pamantului, pierzand contactul unii cu altii, de' a construi un "vehicul ceresc" ~i un "turn pentru lansare", astfel incat ~i ei la fel ca zeita Ishtar, de exemplu - sa zDoare intr-un mu "peste toate pamanturile oamenilor". Un fragment dintr-un text babilonian, cunoscut s1,1b numele de "Epopeea creatiei" relateaza ca prima "Poarta a Zeilor" a fost construita in Babilon, chiar de zeii in~i~i. Le-au fost date ordine cetelor de anunnaki, zeii de rand:
.

I~ f'

Sa construiti Poarta Zeilor.. . Sa faceti caramizile. $em-ul sa fie pus in locul desemnat.

Timp de doi ani de zile au muncit anunna~i - "turnand tundapa... tasonimd canimlZlie"- pana cand "au ridicat spre cer vfufullui'E~agila" ("casa zeilor") ~i"au ridicat turnul pana la bolta ceruhJi".. A fost deci 0 anumita obraznicie din partea oamenilor construirea unui turn de lansare intr-un loc rezervat zeilor, deoarece numele acestuia - Babili - insemna de fapt "Poarta zeiJor"" .
Mai exista oare ~i 0 alta dovada pentru a corobora poves-

incurcat'limba oamenilor, care pana atunci vorbisera 0 singura limba". George Smith, in cartea sa The Chaldean Accoun, of Genesis (povestea caldeeana a Genezei) a descoperit ininsemnarile istoricului grec Hestaeus 0 relatare despre faptul ca, dupa "vechile traditii", oamenii care scapasera de potop au venit in Senaar in Babilonhi, dar s-au impra~tiat de acolo din ca1.izadiversitatii limbilor. Istoricul,Alexandru Polyhistor (secolul I i.Ch.) scrie ca lainceput toti oamenii vorbeau aceea~i limba. Apoi, fiindca s-au apucat sa construiasca un turn nobil, prin care ei sa poatii sa ajunga la cer, zeul eel mare le-a pedepsit in- , drazneala, triniitfuId 0 furtuna; de atunci, fiecare trib a primit limba lui. "Cetatea in care s-au petrecut &cestea, Babilon se . numea." Nu mai existii nici un dubiu' aeum ea povestirea bibliea preeum ~i relatarile istorieilor Antiehitiipi sunt de origine sumeriana. A.H. Sayee, in The Religion of the Babylonians, (Religia babilonienilor) a semnalat varianta babiloniana a eonstruirii Tumului Babel. In toate variantele, elementele de baia, ineerearea de a eonstrui un tum~i apoi "meurearea" limbilor, raman nesehimbate. Mai sunt ~i'alte variante sumeriene ee reIateaza despre diversifiearea limbilor oamenilor de eatre un zeu maniat.
"

.1 I

tirea biblica ~iinterpretareanoastra? . Preotul-istoric babilonian Borosus, care a incercat sa realizeze 0 istorie a omenirii, in secolul al treilea i.Ch. spune ca "primii locuitori ai Pamantului; celebrand puterea lor... s-au apucat sa ridiceun turn al carui van sa aj1.inga ana la eer." Dar p tumul a fost distrus de zeii ~ide vanturile turbate '"iar zeii Ie-au

Fig. 74

--.-----

164

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planet!

165

Mai mult ca sigur, omenirea nu avea pe vremea aceea cuno~tintele .necesare unei astfel -de constructii; cohlborarea cu un zeu care poseda .aceste cuno~tinte era deci esentiaHi. Sa-i fi sfidat vreun zeu pe ceilalti ajutand omenirea? Un sigiliu-cilindric descrie 0 lupta intre zei, se pare pentru aceasta disputata constructie a oamenilor. (Fig. 74) .

..

batalie, ci se indreapta ~i stau in adoratie in fata aceluialii obiect 'conic asupra canna'este indreptata ~i priYirea zeului. Inarmatcu'

un arc ~i'cu 0 suiita, zeul pare mai degraba manios, decat

binevoitor.(Fig. 75) . Obiectul conic pare orientat spre trei corpuri cere~ti. Daca manmea, forma ~iscopul obiectului par a indica faptul ca acesta este un ~em,atunci scena reprezinta un zeu manios, inar. mat pana in dinti ce strive~temultimea adunata pentru sarbatorirea ridicani ~em-ului. Atat povestirea biblica, cat ~i cele mesopotamiene au 0 singura morala: vehiculul zburator era menit zeilor, nu oame. nilor. Oamenii - spun atat legendele mesopotamiene cat ~itextele biblice - puteau sa urce in Laca~ulEtern al zeilor numai la dorinta expresa a acestora. De aici reies mai multe povestiri despre ascensiuni la cer ~ichiar zboruri spatiale.
*.
.,~,

o stela sumeriana, aflata acum la muzeul Louvre, poate descrie evenimentul biblic. Ea a fost pusa prin anii 2300 LCh. de Naram-Sin, regele Acadului, iar cercetatorii care s-au aplecat asupra ei considera ca descrle victoria regelui asupra du~manilor sai; dar figura centrala nu 0 reprezinta regele, ci un zeu, u~or de identificat prin coafura Sa conica' ~i coarnele pe care Ie poarta, simbol exclusiv al zeilor. Mai mult chiar, acest . personaj nu pare Ii fi conducatorul oamenilor, ci se pare ca ii strive~te. In schimb,ace~ti oarneni nu par a fi angajati intr-o

VechiulTestamentpoveste~tedespre ridicarea la ceruri a mai multor muritori. Primul a fost Bnoh, un patriarh ce a trait invremurile de dinaintea potopului, care "a umblat cu Dumnezeu"; EI era al ~apteleapatriarh de la Adam ~istrabunicullui Noe. AI cincilea capitol al Genezei da 0 lista genealogica a tuturor acestor patriarhi ~i varstele la care au murit - cu excePtia lui Enoh' care "apoi nu s-a mai vAzut, pentru ca I-a luat Dumnezeu". Se pare,

I .4

conformtraditiei, ca DumnezeuI-a luat pe Enoh pentru a-i

lI~orctfi emurirea. Un alt muritor.luat IIi cer "intr-un vartej" a n fost profetul Ilie. o referintAmai putin cunoscuta despre un muritor care a fost dus in cer ~idaruit cu mare intelepciune, in Veehiul Testament, este cea referitoare la regele Tirului (ora~ fenician pe coasta estica a Mediteranei). in capitolul 28 a Caqif lui Ezechiel, profetul este rugat sa-i aminteasca acestuia cum a fost invitat de zei sa vizit~zeSf'antulLac~ din Ceruri:

Fig. 75

166

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeta
"

167

Ajunsese~ila cea mai inaIta desav~ire, erai plin

deintelepciune~idesav~it in frumusqe.

'

'': Stateai in Eden, gridina lui Dumnezeu, ~ierai acoperit'cu tot felul de pietre pretioase... Erai unheruvim ocrotitor,cu aripile intinse; te pusesem pe muntele cel siant at lui Dumnezeu, ~i umblai prin mijlocul pietreIor scanteietoare. Profetind ca regele Tirului va muri de moartea "celor necircumci~i"de mainile unor striini, chiar daca Ie va striga acestora "sunt un zeu", Dumnezeu i-a spus lui Ezechiel ~imotivul: dupa ce regele a fost luat in UCaJjulSiant ~i i s-a dat acces la toata intelepciunea,inima lui "s-a ingamfat", a intrebuintat gre~itintelepciuneasa ~ia pangmttemplele.

~
".

compania'zeilor. Pe acest erou sumerianJI cauta Gb.ilgamesh pentru a obtinede la el secretul Arborelui Vietii.' ,.,.,:+: ,).) un Ciutarea zadarnica a Copacului Vietiide c.aY-!G muritor este subiectul uneia dintrecele mai lungi ~i mai frumoase texte diruite de civilizatia sumeriana culturii'universale. Numita "Epopeea lui Ghilg~mesh:', este povestea regelui din Uruk care a fost nascut din unirea unui muritor cu 0 zeitii.. Ghilgamesh era considerat din aceasta cauza "doua treimi zeu, 0 tieime uman", lucru care I-a fiicut sa caute .depa~ireadestinului sau de muritor. _ El a aflat din legendele sumeriene.ca unul din str.mo~ii sai a devenit nemuritor fiind luat in cer de catre zei, lmpreuna cu sotia lui. Ghilgamesh I-a cautat-pe acest stramo~al sau, Ut-

napi~tim, pentrua obtinesecretulnemuririi.

~

Pentruca ti s-a ingamfatinima~i ai zis: "Eu sunt

Dumnezeu, ~i~edpe scaunul de domnie lillui Dumnezeu in mijlocul marilor", macar ca nu e~tidecat om ~inu ~~ti Dumnezeu, macar ca iti dai ifose ca ~icand ai fi Dumnezeu. ~i textelesumeriene vorbesc despreoameni care au fost luati in cer. Primul a fost Adapa ,,modelul de om" creat de Ea. Lui, Ea "i-a dat intelepciune, dar viata ve~nica nu i-a dat-o". Cum treceau anii, Ea s-a decis sa evite moartea lui Adapa dandu-i un !jemcu.care sa ajunga la Siantul Uca~ dill Ceruri allui Anu, pentru a se imp~i cu Painea.Vietii ~i Apa Vietii. Cand Adapa a ajuns la Anu, acesta I-a intrebatcine i-a dat !jem-ulcu
'"'"t\.l U "JUliO 111 "''''1.

Lucrul care I-a determinat sa pIece in ca\,1tareasa a fost ceea ce el a crezut a fi un semn "dela An\!. Versurile suna insa mai.mult ca descriere a caderii pe Pamant a unei rachete. Ghil-' gamesh i-a descris aparitia mamei sale, zeita NIN.SUN:
Mama; ast' noa"ptem-am simtit minunat,
.

M-am plimbat cu nobilii mei. Stelele se adunau in cer. Lucrullui Anu a cazut langa mine. Sa-l ridic am incercat; prea greu pentru mine era. Sa-l mi~cam incercat; dar nu am feu~it! Oamenii din Uruk, in jurullui s-au adunat, ~i nobilii i-au sirutat picioarele. Mi-am proptit fruntea de el ~iei m-au ajutat. L-am ridicat ~i-nfata ta I-am adus. .

~e pot descoperi cateva indicii importante in relatirile biblice '~i cele sumeriene despre urcmle la. ceruri ale murito-' rilocin Siantul Lac~ al zeilor. Adapa, ca ~iregele din Tir, fusese creat dintr-o "forma" perfecta. Ambii au trebuit sa foloseasca un ~em - ,,0 piatra scanteietoare" pentru a ajunge in Eden. Unii s-au reinto~ dupa aceea pePamant; altii au ramas acolo, ca de pilda eroul sumerian al potopului, pen~ a se bucura de
""""

lnterpretarea data evenimentului de mama lui Ghilgamesh ne este necunoscuta, deoac.ecetablita este deteriorata. Dar, in mod clar, Ghilgamesh a fost incurajat de aparitia obiectului - "lucrullui Anu" - sa porneasca iIi aventura sa.'In introducerea epopeii, miratorul ni-l prezinta pe acesta ca fiind "cel intelept, cel care traise'tot ce era de trait": ",r,
it ___ _h._.

168

ZECHARIASITCHIN

A Douisprezecea Planeta

169

Lucrurile ascunse Ie .vazuse, ~i ce omului e tainuit el ~tie; ~i chiar ve~ti de dinainte de Potop EI a adus. La mari depiiI1ari el calatorea Cu multa vitejie ~i mari piedici invingea in cale. lar la intoarcere, punea sa se-nsemneze Toate ispravile sale pe un stalp de piatra.

lasa.

Lasa-ma sa intru in tinut ~iun ~em sa imi ridic, ma

10 locurile jn care se ridlcii ~em-urile,sa imi ridic ~em-ul,ma lasa... Adu-ma la locul de coborare pe Pamant de la. .. ~i sub protectia ta . ia! ma

Calatoria "Ia mari depiirtiiri" pe care a fiicut-o Ghilgamesh era, desigur,cea spre "J..ica~ulzeilor"; era insotit de tovar~ul sau Enkidu. Scopul lor era sa ajunga in Tinutul lui Tilmun; deoarece acolo putea sa ridice un ~em.Traducerilecurente intrebuinteaza ,,Dume"acolo unde textul utilizeaza sumerianul mu sau acadianul :jumu; yom folosi termenul :jem,totu~i, astfel incat adevarata sa semnificatie, "vehicul zbuditor", sa poatii reie~icu claritate:
Regele Ghilgamesh, spre Tinutul lui Tilmun s-a indreptat. I-a spus prietenului sau Enkidu: ,,0, Enkidu..: Voi intra in tinut, un ~em imi voi ridica. 10 locurile unde ~em-urile' se ridica, .

Din nefericire, nuniele locului de aterizare nu poate fi citit datorita faptului ca tiiblitaeste deteriorata. Dar, oriunde s-ar fi aflat acest loc, Ghilgamesh ~i Enkidu au ajuns la hOhirele acestuia. Era 0 ,,zonainterzisa", aparata de ni~tepaznici fioro~i. Obosip ~i fiindu-Iesomn, cei doi au decis sa poposeasca peste noapte. Curand dupa ce au adormit, ceva i-a zguduit ~i i-a trezit. . ,,M-aitrezittu?" ~i-aintrebatGhilgameshprietenul."Sunt treaz?" s-a intrebat el, deoarece era martorul unei aparitii stranii, atat de ciudate incat se intreba daca v~seaza sau .nu. I-a ,spus lui Enkidu:
'In visul meu, fratele meu, colina s-a zguduit. ~i m-a purtat in jos, picioarele mi-a prins... ~i stralucirea era de neinchipuit! . Un om a aparut; eel mai frumos din tinut el era.

tmi voi ridica ~ieu un :jem." Nere~ind sa-I faca sa-~ischimbe gandurile,atat biitraniii din Uruk, cat ~i zeii pe care ii consultase I-au sfiituit sa obtina mai intai consimtamantul~i ajutorul zeului Utu/~ama~."Cand intri in tinut, pc zeul Utu, anuntii-Imai intai", I-au prevenit ei. ,,::,,; " t: u: ~1"'11'- t<1I~i1Vi111 u~u , J-auaLraslar ~Ilar aten~la. Deci, prevenit astfel, Ghilgamesh s-a adresat zeului, cerandu-i permisiunea:

Gratia lui...

De sub pamantul naruit m-a tras. Apa sa beau mi-a dat; ~i inima mi-a lini~tit-o.

Cine era acest om, "eel mai frumos din tinut," care I-a
II'-UII 1"UJ.1Ugi1JI1t<IIU, apa sa oea ~I I-a llm~U[ lnlmat ~l 1 J-a Ui1L ce era cu "stralucirea de neinchipuit"-care a insotit aparitia? Nesigur, tulburat, Ghilgamesh a adormit din nou - dar nu

pentru mult timp.

10 timpul somnului el s-a trezit din nou. S'-a ridicat, spunfmdu-i tovara~ului sau: "Fratele meu, tu m-ai strigat? De ce sunt treaz?

_.-,..u

170

"

ZECHARIASlTCI:IIN
'

A Douisprezecea Planeta

171

Nu m-ai atins tu? De ce sunt amept?

,

Hi?"

Vreunzeu sa fi trecut?-Dece mi-icarnea amorti,

'

Era acum aproape de primul sau obiectlv - locul de unde se ridicau ~em-urile, dar intrarea locului, se pare taiat in stanca,

.
, t"
/~

era pazita de ni~tepaznici monstruo~i:

Deci, trezit in mod misterios,Ghilgameshs-a intrebat' cine I-aatins.Dacanu fuseseprietenulsau,fuseseoare"vreun

,

zeu" ca;~ trecuse pe acolo? Inca 0' dam, Ohilgamesh s-a culcat
la loc, insa numai pentru a se trezi a treia oara. I-a descrisstrania aparitie prietenul~i sau.

Teroarea ce-o inspira este. colosala, privirea lor e moarte. Luminile lor scrumtoare,muntele 11cuprind. Pe ~am~ il vegheaza,la cer cand urca sau coboara. Oinscriptie de pe un sigiliu cilindric (Fig. 76) ce-I intati~eaza pe Ghilgamesh (al doilea din stanga) ~i pe prietemll sau Enkidu (in dreapta) poate des~rie implorarea unui zeu cu unul dintre paznicii-roboti care maturau zona cu reflectoarele .lor ~i lansau raze ucig~e. Descrierea aceasta seamana.cu cea din Geneza, unde se spune ca Dumnezeu a pus 0 "sabie' rotitoare" la intrarea in Eden, pentru a nu permite intrarea oamenilor.

Viziunea pe care am avut-o era cu totul de lleinchi-

\~J

puit!
Cerul a scfu1:ait,piimantlil s-a cutremurat; Lumina a palit, intunericul s-a instapanit. Trasnetele scanteiau, 0 flacara a t~nit. ~i norii s-au umflat ~i moarte-au inceput sa cearApoi, stralucirea a disparut: focul s-a stins Iar.ploaia ce din cer cadea, cenu~a e~a acorn.

na!

N~ e nevoie de prea multa imaginatiesa realizezi ca Ghilgameshasistasela 0 lansarede racheta.Maiintai,tunetul

fQarteputernic cand'au fost pomite rnotoarelerachetei ("ceruriIe au scartait"), insotit de un cutremur (,,pamantul s-a cutremurat"). Nori de. furn ~i de praf acopera cerul ("lumina a paHt, intunericul a devenit stapan"). Apoi, pe masura ce racheta urca, flacarile motoarelor devin vizibile ("trasnetele scanteiau"), ~i apoi ,,0 flacara ta~ne~te". Norii de praf ~i de moloz se risipesc
-~ . ..-;;"up;; "'A ~",..t:IonO"'11~~ ,..~rJ;S np n;mant
'

Fig. 76 Cand Ghilgamesh le-a explicat originea sa Partial divina, scopul caliitorieisale ("despre viatii ~i moartevreau sa-I intreb pe Utnapi~tim")~idespre faptul ca ea se desta~ura cu acceptul lui Utu/~am~, paznicii i-au dat voie sa mearga mai departe. Mergand "inainte, pe drumullui ~ama~", Ghilgamesh se
atla'intr-un mmnenc oepnn; ,,Ilt:IUi11V<1L,WlU UUJU" UJ.;C&t<' ;.. "au

Q;

0 tn~pn11t

<:ii n1nn21

cu moarte!" Acurn, racheta era departe.in cer ("stralucirea a disparut; focul s-a stins"). Racheta nu se mai vedea; iar molozul ce "cadea din cer, cenu~a era acum". Uimit de ceea ce vazuse, dar la fel de determinat sa faca ceea ce-~i propusese, Ghilgamesh I-a rugat inca 0 data pe ~ama~ sa-l ajute. Depa~ind un "paznic monstruos", el a ajuns pe muntele lui Ma~u,unde putea fi vazut ,,~ama~ urcandu-se pe

spate", el a fost cuprins de mca. Calatorind timp de mai multe heru (unitate de masura pentru timp ~i distanta), intunericul riimanea la fel de adanc. In cele din urma, "Iumina aparu, dupa . .
.

bolta ccreasdi".

ce tacusedOlsprezeceeru". h . .! . Textul,destulde deteriorat inec1ar, i-lintati~eazaapoi ~ n pe Ghilgamesh ajungandintr-ogradinamagnifica' unde fructele

~i copacii erau din pietre pretioase. Acolo locuia Utnapi~tim.

'

172

'ZECHARIA'SITCHIN

A Douasprezecea Planet!

173

Punandu-i intreb~ea care il chinuia, raspunsul primit de la stramo~ul sau a fost unul descurajant: omul nu poate scapa de destinul sau de muritor. Totu~i, acesta i-a oferit lui Ghilgamesli un mod de a amana moartea, dezvaluindu-i locul in care cre~te Planta Tineretii - "Cea care da tinerete celui batran" i se mai spunea. Triumfiitor, Ghilgamesh reu~e~te sa obtina planta. Dar, dupa voia soqii, el a pierdut-o proste~te pe drumul de intoarcere, revenind in Uruk cu mana goala. Usand la 0 parte valorile artistice ~i filosofice ale epo-" peii, povestea lui Ghilgamesh ne intereseaza prin aspectele sale "aerospapale". $em-ul pecare el it solicitase pentru a ajunge in Laca~ul zeilor era cu siguranta 0 racheta, ca aceea la a carei lansare asistase atunci cand se apropiase de "locul de coborare pe pamant". Se pare ca aceste rachete erau localizate in interio-

rul unui munte, intr-o zona inte;zisa fQartebine pazita.'

Pana acum, nu a ie~it la iveala nici un desen care sa ne infiiti~eze ce anume a vazut Ghilgamesh. Dar, un desen descoperit in mormantul unui guvemator egiptean ne arata un varf de racheta la suprafata Pamantului, intr-un loc in ca(e cresc curmali. Restul rachetei se afla, in mod .clar, sub pamant, intr-un siloz construit de mana omului, realizat din segmente tubulare ~i de, corat cu piei de leopard. (Fig. 77) tntr-o maniera foarte modema, artistul antic realizeaza desenul intr-o sectiune. transversala. Putem astfel observa' ea racheta are mai multe compartimente. Partea de jos. infiitiseaza doi oameni inconjurati de tuburi curbate, deasupra lor aflandu-se trei panouri de comanda circulare. Comparand marimea vfufu-

Fig. 77

'

care descriafunctiunile~iresponsabilitatile sale. Ntmele sau .

sumerian, Utu, inseamna "eel care merge cu stralucire'., derivatul sau acadian - ~erp.e~--era mult mai explicit: e->, inseamna "foc", iar ->,em spus deja ce inseamna. am . Utu/~ama~t era "cel t. rachetele de foc". Era.. credem ... . cu ,. t t -. .
.&.&..,.., && "'r""' ...J""-J CO-'" --.---.

'.

lui rachetei - ben-ben-ul - cu cea a celor doi oameni care se afla in intertorul rachetei ~icu cea aoamenilor de la suprafata. t;:m;t;V Jucm \,;aa\,;t:~l an - ecmvalenWlsumenanuIUlmu, "cav mera celesta" - poate adapostiunulsau doi'piloti. Numele tinutului spre care se indrepta Ghilgamesheste TIL.MUN. EI in~eamna"tinutul rachetelor". Era pnutul in care se gaseau ->,em-urile, sub autoritatea lui Utu/~am~, un loe aflat in care zeul putea fi vazut ridicandu-se"pe bolta cerului". De~i corespondentul celest al acestui zeu era Soarele, credem ca,numele lui nu insemna "soare" ci era doar un titlu

..

Rolul de comandant detinut de Utu/~ama~ in materi~ de zbol11rispre Uc~ul zeilor ~i functiile ~i atributiile subordonatilor sai este scos in evidentii~ide 0 alta povestire sumeriana ce trateaza despre urcarea la ceruri a unui muritor.

-~174
ZECHARJA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

175

Lista regilor sumerieni ne informeaza ca al treisprezece~ lea rege din Cush a fos~ Etana, "cel care la ceruri s~a urcat". Aceasta scurta declaratie nu are nevoie de nici 0 dezvoltare, deoarece povestea regelui piimantean care urcat pana in eel mai inalt cer este foarte cunoscutii in. Orientul Apropiat, ~i a fost subiectul multor reprezentiiri pe sigilii cilindrice. . Etana, sUDteminformap, fusese desemnat de zei sa aduca omenirii securitatea~iprosperitatea pe care regatul 0 civiliza-

tie organizata - trebuia sa Ie aduca. Dar, se pare, Etana nu a

reu~it sa dea n~tere unui flu care sa continue dinastia. Singurul remediu cunoscut era Planta na~terii, care nu putea fl obpnuta decat aducand-Q din cer. Ca ~iGhilgamesh mai tfu-ziu,Etana s-a adresat lui Utul~am~ pentru' a primi permisiunea ~i ajutorul acestuia. Pe masura ce povestea se desfa~oara, devine clar ca Etanaii cerea lui ~a-

bul in care locuia". Primele doua incercari au dat gre~, dar lacea de-a treia vulturul s-a ridicat. La apusul soarelui, acesta i-a zis lui Etana: "Prietene... pana sus, in cerul lui Anu te voi duce!" Instruindu-l cum sa se tina, vulturul a decolat :...~i s-au indepiirtat,urcand cu mare repeziciune. A~a cum au declar'at~i astronautii modemi carepriveau Pamantul indepattandu-se pe masura ce rache!a urca, povesti,torul antic descrie cum Pamantul se face din ce in ce mai mic, in timp ce vulturul ~iEtana se indepiirteazaqe eI, indreptandu-se spre Laca~ulzeilor:
Cand il purtase vI'eme de un heru, Vulturul ii spuse lui Etana: "Prive~te, prietene, cum arata Pamantul! Uita-te la marea de la ale muntelui poale: Doar 0 colina parca e Pamantul, Iar marea doar cat un lac apare.

ma~un ~em!

'

o Doamne, cuvantul din, gura ta sa iasa! Da-mi Planta de n~tere aducatoare! Arata~~i Planta n~terii! Indepiirteaza de la mine bete~ugul! ~i da-mi te rog un ~em!

Vulturul urca din ce in ce mai sus; Pamantul aparea din ce in ce mai mic. Dupa cel.de-al doilea heru, vulturul a zis:
'

Flatat de ruga lui Etana ~imagulit de ofrandele aduse de acesta, Utu a aprobat cererea lui de a primi un ~em.Dar, in loc sa vorbeasca despre un ~em,Utu i-a spus ca un vu/turit va duce la Liic~ul zeilor. Conducandu-lpe Etana spre locul in care se afla vulturul, ~am~ il informase mai inainte pe acesta desore misiunea ce urma s-o maepllneasca. ~chlmband mesaje criptice cu zeul, vulturului i s-a spus: "Un om iti voi trimite; te va lua de manii... condu-Iincoace... fa tot ce-ti spune, fa ce p-am spus." . Sosind la muntele indicat de ~ama~ "Etana cuibul i-a viizut",iar "acolo vulturul era". La ordinullui Utu, vulturul a inceput sa vorbeasca cu Etana. toca o.data, acesta a explicat scopul calatoriei sale ~i destinapa; dupa aceasta, vulturul a inceput sa-l instruiascape Etana despre "cum sa it ridice, din cui-

"Prietene, arunca 0 privire, sa vezi Pamantul cat mai exista! Pamantu-i numai'cijt 0 aratura... Iar larga mare, cat un co~de paine este." ... Cand I-a purtat ~i-altreilea heru, Vulturulii zise lui Etana: "Prietene, prive~tecat s-a facut Pamantul!
.c IlUllli11 \';i1t uguli1 UllUl glc1UlU<11 j

Apoi, cum continuau sa urce, dintr-o data Pamantul dispiiruse: Cand am privit 'napoi, Piimantul dispiiruse, ~i cu amarilor largime, ochii mei nu se mai desrntau.

176

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

177

Conform unei versiuni~ Etana a ajuns la Uc~ul zeilor, dupa alta, lui i s-a fiicut frica ~i i-a cerut vulturului sa .se intoarca inapoi pe Pamant. toca 0 data, mai intalnim 0 astfel de. imagine neobi~nuitii a Pamantului viizut de sus in Vechiul Testament. Liiudandu-l pe Dumnezeu, profetul Isai& spune despre el: "El stii pe cercul Pamantului, iar locuitorii acestuUi nu sunt decat ni~te gaze." Poyestea lui Etami rehiteaza ca, ducandu-se sa ceara un ~em, el a trebuit sa'vorbeasca cu un vultur care se afla intr-un cuib. Un desen ne infiiti~eaza 0 structura foarte inalta, inanpatii

Dar "vultur" poate insemna ~i astronautii care conduc navele spatiale. tn misiunea Apollo 11, ,;vulturul" era, de asemenea, ~i simbolul astronautilor in~i~i, purtat ca 0 emblema pe costumele lor, la fel ca in povestea lui Etana, ~i ei erau "vulturi" care puteau sa zboare, ~a vorbeasca ~i sa comunice. (Fig. 79)

(un turn de lansare a rachetelor?) deasupra caruia zboara un vultur. (Fig. 78)

Fig. 78 na?

. Cine sau ce era acest vultu~ care I-a purtat in cer pe EtaFig. 79 ..I.. Cum ar descrie un artist antic pe pilotii navel or spatiale ;Inr? <::;ufi ~p<:('ri<: intllmnlare, ca vulturi? ~in Este exact ce am descoperit: un des en asirian, datand din jurullui 1500 i.Ch., ce infiiti~eaza doi "oameni-vultur" salutand un ~em! (Fig. 80) Au fost descoperite numeroase astfel de reprezentiiri de "vulturi", pe care istoricii ii numeSc "oameni-pasare". to multe desene ei sunt reprezentati flancand Copacul Vietii, de parca s-ar vrea sa se sublinieze ca ei, cu ~em-urile lor, fac legatura cu Laca~ui zeiior unde se atla Painea Vietii ~i Apa Vietii. Intr-adevar,
, UUUf Ut a alI;;ULi:U:

Nu putem sa nu asociem aceasta poveste v.echecu un mesaj transmis pe Pamant de Neil Armstrorig,comandantulmisiunii Apollo 11, in iulie 1969: "Houston! Aici baza TranquillL].

El raporta prima aterizare a omului pe Luna. "Baza Tranquility" era locul unde aterizase; Vulturul era numele modulului lunar care se separase de nava spatiala ~i i-a dus pe cei doi astronauti din interiorul sau pe Luna (~i i-a adus inapoi la nava mama). Cand modulullunar s-a separat. pentru a intra pe orbita Lunii, astronautii au transmis misiunii de control de la Houston: "Vulturul are aripi".

~. ~

178

ZECHARIA SITCHIN

A DouaspreZecea Planeta

IIY

1/\
Fig. 81

Fig. 80

desenele ii infiiti~eaza pe vulturi tinand intr-o mana Fructul Vietii ~i in cealalta Apa Vietii, in conformitate perfecta cu legendelelui Adapa;Etana ~iGhilgamesh. (Fig. 81) Multele desene reprezentiind oamenii-vulturi arata cu claritate faptul ca ei nu sunt mon~tri "oameni-pasare", ci fiinte antropomorfice ce poarm uniforme sau costume ce Ie confera

aparentadevulturi.

Povestirea hitita despre zeul Telepinu care disparuse, relateaza ca toti zeii au pomit in cautarea lui, "iar ~aina~ a trimis un vultur rapid" in cautarea lui. in CarteaExoduluidin VechiulTestament,Dumnezeu le-a reamintit cppiilor !ui Israel ca "v-am purtat pe aripile Vulturilor, ~i v-am adus la'mine", confirmand, se pare, ca modul in Carese putea ajunge la Sfiintul Laca~era pe aripileingerilor la fel ca in povestirea lui Etana. De fapt, numeroase versete biblice ii descriu pe zei ca fiind fiinte inaripate. Boaz 0 prime~te pe Ruth in comunitateaiudaica spunand ca ea se afU "sub aripa lui Dumnezeu". Psalmistul cauta adapost "la umbra aripilor Tale" ~i descrie coboriireaDomnului din c(:.ruri"calicea pe un heruvim.~izbura, venea plutind pe aripile viintului". Analiziind similitudinile dintre biblicul EI (utilizat ca termen generic pentru zeitate) ~i caanitul.EI, S. Langdon, in Semitic Mithology (Mitologie semita), a acatatca 'ambii sunt reprezentati ca zeitap
'.

inmpate.

Textele mesopotamiene it indica foarte elar pe UtuJ~ama~ca fiindzeitateac~ raspundede locul de aterizare at ~em-urilor ~i al vulturilor. La fel ca ~i subordonatii sai, este infiiti~at . '. purtiindun costum de "vultur". (Fig. 82) . in aceasta functie el Dotes acorda ree:ilornrivilee:iulde a calatori ~ ,,aripilepasarilor" "din cele mai joase ceruri, pana in cele mai nobile." Cand el se lansa intr-o racheta de foc "colinda neinchipuitele distante, nenumarate ore-n ~ir"~Se spUnea despre el ca "plasa ~i-ointinde pe pamiint, dar capcana sa este in cer". '. *
Fig.82

-'"'----.-

.'

180

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

181

Terminologia sumeriana pentru obiectele legate de calatoriile cere~ti nu se limita doar la me-urile pe care Ie imbracau

zeiisau la mu-uri,"carelelorcere~ti" formaconica. de

Textele care descriu Sipparul relateaza ca acesta avea 0 parte centrala,- ascunsa, protejata de ziduri inalte. tntre aceste ziduri se afla templul lui Utu, ,,0 .casa care ca cea din ceruri este". In curtea interioara a templului, ~i ea protejata de ziduri inalte, se afla "inaltat. spre cer, puternicul APIN" ("un obiect care i~i croie~te drum" - spun traducatorii). Un desen descoperit in templul lui Anu, de la Uruk, infiiti~eaza un astfel de o!>iect. Ne-ar fi fost foarte greu sa ne dam seama ce reprezinta acest obiect cu cateva decenii in.urmii; dar acum, realizam ca ea este 0 racheta muItietajata, in varful careia se gase~te coni cui mu sau cabina de comanda. (Fig. 83)

termen utilizat deseori in legiituriicu zborurile spatiale. Paznicii intalnitide Ghilgamesh la intrarea in locul de aterizllre allui ~ama~ sunt .numiti oamenii gir-ului. In templul lui Ninurta, locul sacru, cel mai bine piizit se nuinea GIRSU ("Iocul unde . ta~nescgir-urile"). Gir, este un lucru general acceptat, desemneaza un obiect cu capetele ascupte. 0 privire mai atenta asupra semnului pictografic al acestui cuvant ne face sa ne dam seama mai bine de . natura divinii a acestuia, ciici el reprezinta un obiect lung, ca 0
sageata, imPiirtit in mai multe Piirti sau compartimente:

~
Ca mu putea sa zboarein atmosferaPiimantuluisingur,
sau deasupra Pamantului dacii era ata~atde un gir sau sa devina modulul de comanda a multietajatei rachete apin, dovedeste ingeniozitatea zeilor sumerienilor,Zeii Cerului ~iai PamanhIlui: Revazandsemnele pictografice~i ideografice sumeriene .nu ramane nici un dubiu cacel C!lrele-a ,;nventat" era familiar cu formele ~i scopurile rachetelor spatiale, rachetelor in trepte ~i"cabinelor spatiale".

. Fig.83 Dovadaca zeii sumerienilorposedau nu numai 0 "camera zburatoare" pentru a colinda prin atmosfera Pamantului,ci ~i o racheta spatiala muItietajataeste intarita ~i de textele care ne descriu obiectele sac~ din templul lui Utude la Sippar. Ni se
P~11 nl1~1 I,!; . In 1"'111"'':''''~l1ft"'A",,;:; Ain ~innQ" -. jure intr-o curte interioara, stand in fata unei poqi in spatele caceia se vedeau trei "obiecte divine". Acestea erau numite "sfera de aur" (cabina echipajului?), GIR, ~i alihna-hrati - un termen ce inseamna "cel care face nava sa inainteze" sau ceea ce am numi noi astiizi, motor. Ceea ce reiese de aici este ca avem de--a face cu 0 rachetii in trei trepte, cu modulul sau cabina de comandii in varr, .motorul in partea de jos ~i gir-ul in centro. Acesta din urmii este un
~

~U""oQ

,,;:

__n

"..::

l~l1UIUl WIUI

KA.GI~. (,P!lra ~ache~i) indica un gir sau rachetii in in.l"J. u'" .I.,U4U'&"'-.. u_.......___....

.'
..

A"
.

ESH ("Laca~uldivin") - camera sau modulul de comanda al vehiculului spatial.

182

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Pla~eta

183

ZIK.

~.
modulul de comanda care decoleaza?
.
.
'

proviziile ~i echipamentul ~i "camera cereasca" ce-i adapostea pe oamenii numiti dingir - zeii Antichitatii, astronautii de
.

acum cateva milenii..

("urcarea")

Nu cred ca mai poate fi vreun dubiu ca oamenii Anti~hitatii i~i numeau zeitiiple "Zeii Cerului ~iai Pamantului" fiindca . ei veneau literalmente din cer. . Dovezile aduse pana acum referitoare la zeii Antichitatii
~i la veJticulele lor zburatoare indica faptul ca ace~tia erau realmente fiinte vii, in came ~i oase care au coborat literal mente pe

tn sflir~it,sa aruncam 0 privire la semnul pictografic ce

desemna cuvantul "zei". Termenul era un cuvant bisilabic:

DIN.GIR Am vamt mai inainte care era simbolul pentru GIR:

o racheta in trepte. DIN, prima ~ilaba;insemna "sUint", ,,nobil", "stralucitor". Impreuna, deci, DIN.GIR, ca "zei" sau "fiinte divine" insemnau ,,nobilii din obiectele ascupte stralucitoare",

Pamant din cer.

~

Chiar ~i compilat~rii Vechiului Testament - care au dedi. cat Biblia unui singur zeu au gasitde cuviintasa aminteasca

prezenta unor fiinte.divine pe Pamant in vremurile vechi.

sau, mai explicit "sf~tii din'rachetele stralucitoare".

Semnul pictografic pentru din era:

Sectiuneaeiligmatica- 0 adevarataoroare pentru traducatori ~i teologi - este inceputulCapitolului 6 'al Genezei. tolul dedicat supararii lui-Dumnezeu pe oameni, care a condus ulterior la potop. Acolo se spune - lara echivoc - ca, in vremea
aceea, .

'.

~
ului!(Fig.84~i85)
ce trimite imediat cu gandul la un motor foarte putemic c~ arunca flacari din partea din spate, iar pai1ea din fatii este, inexplicabil, deschisa. Dar surpriza se transforma in uimire daca "silabisim" cuvantul dingir combinand cele doua pictogcame. Coada gir-ului se potrive~te perfect in deschiziitura din fata din.

Estepusiiintreprezentarea spiteilui Adampanala Noe ~icapi- .

fiii lui Dumnezeu au vazut ca fetele oamenilor erau frumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe ace lea

pe care ~iIe-au ales.

~...
UllV

,
Fig.84

UlJ(

~.

,
Fig.85
r~f.'

Implicatiile acestor versete, ~i paralelele cu povestirile sumeriene despre progeniturile zeilor ~i odraslele. semidivine rezultate din unirile dintre zei ~imuritori, d,evin~i mai clare pe masura ce continuam sa citim~i versetele care urmeaza: ~i nefilimii erau pe Pamant in vremea aceea, ~i chiar ~i dupa ce fii lui Dumnezeu s-au impreunat cu fiicele oamenilor ~iIe-au nascut ele copii; ace~tiaerau vitejii care.au fost in vechime, oameni cu $em. Aceasta nit este'traducerea oficiala. Mult timp, expresia ,,~i nefilimii erau pe Pamant" a fost tradusa prin ,,~i uria~ii erau

Rezultatul uluitor este 0 imagine a unei nave echipate cu rachete propulsoare" cu 0 naveta spatiala care intra perfect in ea,' asemanatoare cu.cea utilizata de misiunea Apollo 11" Este un vehicul cu trei trepte, fiecare potrivindu-se perfect in cealalta: partea propulsoare ce contine motoarele, parte a mediana cu

~'''''''-~

184

ZECHARJA SITCHIN

pe pamant", dar unele traduceri mai DOlau reDuntat~a mai traduca tennenul de nefilim, Iasandu-l Wla.Expresia "oameni cu $em", a~a cum era de a~teptat,a fost tradusa prin "oameni cu nume". Oar, a~a cilm deja am aratat, $em insemna la origine "rlichetii". Deci, ce inseamna nefilim? Tragandu-se din radacina . semitica NFL ("cel trimis jos"), exact asta inseamna: cei trimi# pe Piimont! . .
~i cei care au studiat Biblia au incercat sa evite aceste versete, fie explicandu-Ie alegoric, fieneglijandu-Ie complet. Dar scrierile evreie~ti din vremea celui de-al doilea templu recuno~teau in aceste versuri ecourile unei traditii vechi despre "ingerii cazuti". Unele dintre vechile interprewi mentioneazii chiar ~i numele acelor fiiote divine "care au carot din Cer ~i erau pe Pamant in vremea aceea,": ~am-Hazzai("Piizitorul ~em. Teologii

,
....

Capitolul 6

A Douasprezecea Planeta
,
Sugestia ca Pamantul a fost vizitat de fiinte inteligente din altii parte a.Universului presupune existenta UD1Ii lt corp a . ceresc pe care fiinte inteligente au intemeiat 0 civilizatie mai . avansatiidecat a noastra.
Speculapile referitoare la 'posibilitatea vizitiirii Piimantului de catre ni~te fiinte inteligen1e de pe altii planetii a1lfost eentrate, in trecut, pe planetele mai apropiate, Marte ~i Venus, de unde se presupunea ea vin aceste fiinte. Totu~i, aeum cand s-a. . descoperit ea Marte ~i Venus nu posedii eondipile necesare vie.tii,. eei care credeau in vizitele extraterestre s-au orientat spre alte galaxii. Avantajul acestei ~eorii este, ca, daca mi poate fi doveditii, ea nu poate fi nici infinnatii. Dezavantajul este ea aeeste presupuse planete de originesunt prea ind~partate, necesitand ealatorii de zeci de ani, cu viteza luminii. Autorii acestei teom vin eu
'I
I

urilor"), Uzza ("Putemicul") ~iUzi-EI ("Putere de zeu"). . Malbim, un cunoscut comentator al Bibliei in secolul trecut, recuno~teaaceste stravechi ra~cini ~icomenta ca "in vremurile de demult, conducatorii fiirilorerau fiii zeilor care venisera pe Pamant din Cer, au condus pe Piimant, ~i-auluat 80tii dintre pamantence; ~i odraslele lor sunt eroii, printii ~i zeii." Aceste pove~ti,spune Malbim, erau "despre zeii pagani", "fiii zeilor care, in vremurile vechi cazusera din Cer pe Pamant, ~i d:; acee~ i~ispuneaunefilimi, adica, Cei care au ciizut ". Fara a tine seama de implicatiile teologice, sensulliteral original este ca nefilimii erau fiii zeilor care au venit din cer pe Pamant. . ~i nefilimii'erau oamenii cu $em - oamenii cu rachete de foc. De aici inainteii yom numi doar pe numele lor biblic.

jdeea ea este vorba de calatorii intr-un singur sens: 0 eehipii de astronaup intr-o misiune fiira intoareere sau poate 0 nava pier- .
dutii in spatiu', aterizatii acciden~1 pe Pamant.
rl1 .,;m'r<lnt!i nl1 ~rp!H.1t~pr~ itipp~ ~ r~re 0 ~VP.~11 ~l1me-

rienii despre Laca~ulzeilor. Ei acceptau existenta unui astfel de "Laea~'Ceresc", ,,Ioe stant", "Iocul ascuns". In timp ce Enlil, Enki ~i Ninhursag au venit pe Piimantstabilindu-seaici, tatiillor ramiisese la Liica~ul Zeilor, fiind eonducatorul acestuia. Nu numai referinte intamplatoare, dar ~i liste detaIiate ale zeilor amintesc de alte douiizeci ~iunu de cupluri divine ale dinastiei care condusese inainte de Anu.

186
.'

ZEcHARlA StrCHIN

A DouisprezeeeaPlaneti

187

Anu insu~iavea 0 curte fastuoasa. A~a cum spune Ghit,; gamesh (~i VechiulTestament, in Cartea lui Ezechiel, confirma), era un loc cu 0 gradina artificiaHimcuta din pietre semi.

pretioase.Anu locuia- colocu sotia lui oficial~,Antu, ~i~ase a

concubine, avea optsprezec~ copii (paisprezece fiind de la Antu), un Prim-Ministru, trei Comandanti care raspundeau de mu-uri (rachete), doi comandanti ai armelor, doi Marl Mae~tri ai cuno~tintelor scrise, un Ministru al Finantelor, doi ~efi ai. Justitiei, doi "care imprimau sunetele" ~i doi Scribi ~efi, cu dnd Scribi Asistenti.
Textele mesopotamiene se refera deseori la zeii ~i armele care pazeau poarta laca~ului.lui Anu. Povestea lui Adapa rela.teaza ca zeu~ Enki, dupa ce i-a dat lui Adapa uIi .$emI-a instruit: Sa-i spui s-o ia pc dnimul,~atre Cer, ~i catre Cer el 0 va lua. . ~i cand in Cer el va ajunge, La poarta lui Anu se va opri. De garda Tammuz ~i Ghizida acolo vor fi Pazind poarta lui Anu.

cel PlItindoua ori in vizita la Anu. Centrullui Enlil de la Nippur era echipat pentru a fi..o poote intre Cer ~iPamant". ~a~ era insarcinat cu "vulturii" si cu locul de aterizare al rachetelor. . .., . .. Ghilgamesh a urcat in ,,Lac~ul Eternilor" ~is-a intors in Uruk; ~i Adapa a fost in Cer ~i apoi la intoarcere a povestit despre asta; acela~iluem I-a tacut ~iregele din Tir.
.

.
.

Un numar de texte mesopotamiene vorbesc des pre Apkalu, un termen acadian, provenit din cuvantul sumeI;ian. AB.GAL (Cel mare care conduce sau Stapanul care arata calea).. Un studiu allui Gustav Guterbock, Die Historische Tradition und Ihre Literarische Gestaltung bei Babylonier und Hethi,;

Pazita de armele divine ~AR.UR ("Vanatorul regal") ~i ~AR.GAZ ("Calaul regal"), camera.tronului lui Anu era locul in.care se intrunea Adunarea Zeitor:'Cu aceasta ocazie exista un
protocol strictreferitor laordinea de iritrare

ten, (Traditiile istorice ~i mo~enirea literara a babilonienilor ~i hitiplor) crede ca ace~tiaerau "oamenii pasare" reprezenUiti ca "vulturi", despre care deja am vorbit. Textele ce povestesc despre faptele lor spun ca unuldin ei"a adus-o din Cer pc Inanna, ~iin templul E-Anna a cobonit-o". Acest lucru, precum ~laItele indica faptul ca ace~ti apkalu erau pilotii navelor spatiale ale .nefilimilor. CaHltoriileiIi ambele sensuri nu erau numai posibile ci chiar se ~iplanuiau, fiindca ni se spune ca, decizandu-se sa stabileasca in Sumer Poarta Zeilor (Babili) capetenia zeilor explica: ~i cand spre Lac~ul cel Sfiint,
Pentru adunare yeti urea, . Un loc de ramas peste noapte
.

azeilor:

Enlil intra in camera tronului lui Anu,

!~~Pune tiara ~i.in partea dreapta se a~aza.
'...6.. U vuu. L.II:;.II:;IS\; JUI JUlU. IU

Sa va primeasca este gata.

~i cand din Ceruri de la adooare VC;~1 pJc:wtmapUl pc ramana, Un loe de ramas peste noapte, Sa va primeasca ~ste gata.

Ea intra ( in camera tronului lui Anu), I~i pune tiara ~i in.partea stanga se ~aza, Langa tronul zeiesc allui Anu.
.

Zeii Cerului ~iai Pamantului, nu numai ca erau originari

din cer; <tar ei puteau sa se intoarca oricand in Laca~ul Ceresc: Anu venea uneori in vizita de stat pc Pamant; Ishtar s-"adus de

Vazand ca astfel de zboruri dus-intors sunt planificate ~i realizate, e elar ca oamenii.<finSumer nu-~i plasau zeii pe planete foarte indepartate. Lac~ul Zeilor, credeau ei, se afla in sis-

temulnostrU solar.

.
___4'____

188
..

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

189

Am vazut mai devreme 0 imagine a lui ~ama~in UQifor-

ma lui oficiala. Pe fiecare din incheieturile mainilor saleel poartii ni~te obiecte in forma de ceas, pqnse cu ni~ cure Ie metalice. Alte. desene ale "vulturilor" arata ca toti cei importanti purtau "ceasuri" asemanatoare. Nu se ~tie inca daca acestea erau deco~tive sau erau utilizate la ceva, dar toti cercetatorii au fost de acordca ele reprezinta rozete - ni~te "petale" care ies dintr-un punct circular. (Fig. 86) Rozetele erau un element decorativ foarte des intiilnit in

Fig. 86

templeJe din Antichitate, mai ales' in Mesopotamia, Asia de

Vest, Anatolia, Cipru, Creta ~i Grecia. Se crede.ca aceste rozete sunt simboluri stilizate ale unui fenomen ceresc - un soare in. conjurat de satelitii sai. AC~aStateorie este intarita ~i de faptul ca astronautii din Antichitate purtau acest simbol. Un desen asirian al Portii lui Anu din Laca~ul Ceresc (Fig. '87) confirmii familiaritatea anticilor cu un sistem ceresc cum ar fi cel solar. G:au~a este flancata de doI "vulturi", est~ 0 Indicatie a faptului ca este nevoie de serviciile lor pentru a se.

.,

ajunge la Lac~ul Zeilor. Pe pow este marcat globul inarlpat -' supremul simbol divinoEl este incadrat de simbolul sacru al numarului ~apte ~i de semiluna, lucru ce-l reprezintii, dupa parerea noastra, pc Anu, incadrat de Enlil ~i EnW. .' Unde sunt corpurile cere~ti reprezentate de aceste simboluri? Unde se afla Laca~ul Zeilor? Arti~tii Antichitatii raspund tot ,prin desene, unul dintre ele fiind cel al unei zeitati pare i~i intinde razele spre unsprezece corpuri cere~ti mai mici, care it incercuiesc. Este 0 reprezenta~ a soarelui, inconjurat de unsprezece planete. Ca aceasta nu este 0 reprezentare izolata se poate dovedi L' A 4 . .0. .. ..
_ __,.__, ___U_ 'fA_..""'...'" "'~"'UJ.,"IQ."VCU"',"'a. ae..;c;cusUt,U~ t:xem-

Fig. 87 ,

plu, care se afla expusa la Muzeul din Berlin. (Fig. 88) Daca se mftre~te desenul (Fig. 89), se poate observa ca el reprezinta 0 stea centrala, simbolizata printr-un zeu, care i~i tri. mite razele spre unsprezece corpuri cere~ti - planete. Acestea,
_

in schimb, stau pe un lant de douiizeci ~ipatru de globuri mai mid. Sa fie oare numai 0 coincidenta ca numarul satelitilor planetelor din sistemul nostru solar este tot de douiizeci~ipatru

Fig. 88

Fig. 89

190 (astronomii excludcorpurile

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezecea Planeta

191 .'

cere~ti cu diametrul mai micde

zece mile)?

..

Acum, desigur, este 0 provocare sa afirmi ca aceste reprezentiiri - a Soarelui ~i a celor unsprezece planete - in:fati~ea:" za sistemul nostru solar, ciici savantii no~tri pretind ca sistemul planetar din cate face parte Pamantul,. este compus din Soare, Pamant, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun ~i Pluto. Adica Soare ~i numai zece planete (daca luam. Luna ca planetii). Dar sumerienii spun altceva. Ei pretind di sistemul nos~ tru. solar este compus din Soare ~i alte unsprezece planete (inclusiv Luna)~ piistraodu-~i cu tiirie parerea ca, in afara de planetele cunoscute de noi astiizi, mai existase un membru al sistemulu! nostru solar - planeta de pe care veneau nefilimii, o yom numi A Douiisprezecea Planetii.

Saturn. Pamantul nu era considerat 0 planeta, deoarece se credea ca celelaltecorpuri cere~ti se invartin jurullui - cel mai important corp ceresc creat de Dumnezeu, purtand pe el cea mai importantiicreatie a Domnului, omul. Manualele noastre ~colare it crediteaza pe Copernic ca fiind cel care a descoperit ca Pamantul nu este decat 0 planeta in cadrul unui sistem heliocentric (avand Soarele in centrul 'sau). Temandu-sede reactia bisericii la contestarea rolului central al Pamantului, Cope'rnic a :facut cunoscute descoperirile sale (De revolutionibusorbium coelestium) doar pe patul mor. tii, in 1543. A fost imboldit sa reexamineze teoriile .astronomice ale vremii sale, mai ales din necesitatile navigatiei ~i datorita descoperirii de catre Columb ~iMag(;:lan faptului'ca Pamantul a nu este plat, ci rotund. Copernic se baza pe calcule matematice
~i pe vechile insemnari ale anticilor. Unul din putinii oameni ai bisericiicare I-a sustinut, cardinalul Schonberg,' i-a scris in 1536: "Am aflat ca ai studiat nu numai doctrine Ie matematice antice, dar ca ai descoperit 0 noua teorie... dupa care Pamanttil

*
tnaintede a verificaacurateteainformatiilorsumerienilor, sa revedem istoria cuno~tintelor noastre despre sistemul solar in care triiim. .

s-ar mi~ca~iSoareleeste'cel care ocupa locul central..'

Conceptele din vremea aceea proveneau in mare parte de la romani ~i gred, care considerau. Pamantul plat, deasupra lui aflandu-se bolia cereasca, de care erau fixate stelele. L~nga stele fixate pe. bolta cereasca, planetele (cuvantul provine de la termenu I grecesc pentru ,,ratiicitor") se invarteau in jurul Pamantului. Erau ded ~apte corpuri cere~ti, de unde ~i numiirul zilelor saptiimanii ~i numele lor: luni (Luna), marti (Marte),'miercuri (Mercur), joi (Jupiter), vineri (VenusNenera), sambata (Saturn) duminicii (Soarelet (Fill. 90) .

. ~tim astiizi ca dincolo de gigantii Jupiter ~i Saturn -

la .

distante nesemnificative in termenii universului, darimens~ pentru noi ~ se mai giisesc alte doua planete importante (Uranus ~i'Neptun) ~i 0 a treia, mai mica, Pluto, care toate apartin sistemului nostru solar. Darastfel de cunostinte sunt relativ re~ cent~. Uranus a fost descoperit 10 1781. DoPa ~e a fost observat mai bine de cincizeci de ani s-a ajuns 13,concluzia ca orbita lui sufera influenta unei aIte nlanete. Ghitiati tiP.r.~Ir.nlpm<>tp~<>t;_

ce, pJaneta respectiva- numitii Nepturi

a fost descoperitiiin

1846. Apoi, spre s~itul secolului al nouiisprezecelea, a devenit clar ca ~i.Neptun era inf1uentat de un alt camp gravitational neideniificat. Mai era oare inca 0 planetii in sistemul nostru solar? Misterul a fost rezolvat in 1930, cand a fost descoperit ~i observat Pluto. Pana in 1780 oamenii au crezut ca existii doar ~pte corpuri cere~ti: Soarele, Luna, Mercur, Venus, Marte, Jupiter ~i

Aceste notiuni astronomice se datorau lui Ptolemeu, un astronom din Alexandria, Egipt, in secolul d6i d.Ch. Concluziile sale erau ca Soarele, Luna ~ialte cinci planete se invarteau in jm-ulPamantului.Astronomia ptolemeica a dominat intreaga ~tiintapaoa cand, peste 1300 de ani, Copernic a ~ezat Soarele . in locullui firesc, in centru. . Dad unii I-au considerat pe Copernic "tatal astronomiei", altii au considerat ca cl este doar un cercetiitor care a re-

192
"BOLTA CEREAScA

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprez~ea Planeti

193

Fig. 90 descoperit ni~te idei mi:livechi. El s-a aplecat asupra lucrarilor unor astronomi greci de dinainte de Ptolemeu, cum ar fi Hiparcus ~i Aristahos din Samos. Ultimul sugerase inca din secolul trei i.Ch. di mi~carea corpurilor cere~ti s-ar explica mai bine daca Soarele ar fi pus in centru. Oe fapt, astronomij greci au dat, cu doua mii de ani inainte de Copemic, ordinea corecta a planetelor incepand de la Soare, prio asta implicandu-se ca ei if considerau centrul sistemului. Conceptul heliocentric a fost numai redescoperit de Copcmic ~i este interesant ca astronomii ~tiau mai multe in anul 500 i.Ch. decat in 500 d.Ch. sau 1500. fntr-adevar, istoricii nu reu~esc sa explice cum grecii, ~i apoi romanii, credeau ca Pamantul este plat, ~ezat pe ni~t~ ape m1a~inoase, sub care se afla Hadesul (Iadul), cand exista dovezi care sustin ca vechii astronomi greci credeau contmriuJ. ~~~rr-u_u, .. ..~;. U1 ;)~"VJUJ eU uuuea I.cn. 10 ASIa

La fel de importanm este ~i 0 aim problema. Fenomenul de precesie nu poate fi observat dedit legaod sosirea primaverii de pozitia Soarebii (fata de Parnant) intr-o anume constelape zodiacala. .Oar trecerea dintr-o casa zodiacala in alta se face 0 dam la 2160 de ani. Cu siguranta ca Hiparcus nn a putut triii alit de mult Pentru a face 0 astfel de observape. De unde l1i-a obtinut atunci infurmatiile? Eudoxiu din Cnid, un alt matematician l1iastronom grec, care a trait in Asia Mica, cu doua .secole inainte de Hipparcus, a desenat 0 sfera celesta, 0 copie a acesteia fiind instaIam la Roma, ca 0 statuie a lui Atlas, cel care sustine lumea. DeSenelede pe sfera reprezinta semnele zodiacale. Oar, daca Eudoxin considera Pamantul ca 0 sfem, unde se afla el in relape cu cernl? Considera.el ca globul celest sta pe un Parnant plat - 0 reprezeotare fowe stangace - sau conside~ ca Parnantul era 0 sfera, in interiorul sferei cere~ti? (Fig. 91) Opera lui Eudoxiu, ale carei originale s-au pierdut, a ajuns pana la ooi datorita poemelor lui Aratus, care a "tradus"

Mica,discutadespre"dplasareasemnelorechinoctiului~isolsti1iului", fenomen nurnit astazi precesia echinoctiilor. Oar fenomenul.nu poate fi.discutat decat in termenii unei "astronomii sferice", cum ca Pamantul este inconjurat de celelalte planete ca 0 sfera in interiorul unui universsferic. Oeci cuno~teaoare Hipparcusfaptul ca Pamantul este un glob ~i ~i-a mcut calculele in termeniiunei astronomii sferice?

Fig.91

.........--

194

ZECHARIA SrrCHIN

A Douasprezecea Planeta

195

intr-un limbaj poetic descoperirile astronomului. in acest poem, (care trebuie sa-i fi fost cunoscut Sfiintului Apostol Pavel, deoare~e il citeaza deseori) constelatiile sunt descrise cu foarte mul. te detalii, dar gruparea ~i numele lor sunt atribuite unor astronomi din vremuri mai vechi. "Ni~te oameni de demult, un nume au gandit ~i-au pus, ~i cea .mai potrivita forma Ie-au gasit." Cine erau ace~ti "oameni' de demult" carora Eudoxiu Ie atribuie patemitatea descoperirii constelatiilor? Bazati pe unele indicii din poem, astronomii cred ca versurile grece~ti descriu cerul a~a curti s-ar fi putut observa el in Mesopotamia in jurul anului 2200 i.Ch. Faptul ca atilt el cat ~i Hipparcus erau din Asia Mica sugereaza ideea ca ei au luat aceste cunostinte de la hititi. Poate chiar au vizitat capitala hitita ~iau v~zui procesiune~ divina cioplita in piatra; caci acolo, printre zeii care participa la procesiime se afla ~i doi oameni-taur care sustin un glob - 0 imagine care s-ar putea foarte bine sa-I fi inspirat pe Eudoxiu sa-I sculpteze pe Atlas tinand pe umerii sai globul ce1est. (Fig. 92)

.'~ ~U,~ ~;rb

-4

\~
.

,\

Deci, sursa recunoscuta a astronomilor greci este Caldeea; invariabil, ace~ti caldeeni posedau cuno~tinte mult mai avansate ~imai precise decat cei care i-au urmat. Timp de generatii, in intreg Orientul Antic, numele de caldeean a fost sinonim cu cel de "cititor in stele" sau de astronom. Lui Avraam, care venise din "Dr in Caldeea", Dumnezeu i-a spus sa priveasca la stele, cand vorbeau despre viitorul evreilor. Vechiul Testament este piin de informatii astronomice. 10sif ~i fratii saise comparau cu douasprezece corpuri cere~ti, iar patriarhul lacov ~i.a binecuvantat copiii asemanandu-i cu cele douasprezece constelatii zodiacale. Psalmii ~i Cartea lui lov se refera deseori la fenomene cere~ti,la cele douasprezece conste-. latii ~i la alte grupuri cere~ti (cum ar fi de pilda Pleiadele). Cuno~tintele despre zodiac:,impartirea ~tiintificaa cerurilor ~i alte infor~tii astronomice faceau parte din viata curenta din OnentulAntic, eu mult inainte de cuno~tintelegrecilor. Rolul astronomiei in viata mesopotamienilor era unul insemnat, caci numai descoperirile arheologice au scos la iveaHi mii de tablite de lut, inscriptii, sigilii cilindrice, basoreliefuri, desene, liste de corpuri cere~ti, prevestiri, calendare, tabele cu calcule matematice despte rasaritul ~iapusul Soarelui ~ial altor corpuri cere~ti,previzi\1nialeeclipselor.
.

-'

Multe din acestetexte erau de fapt mai mult de 'natura

Fig.92 Sa fi fost oare astronomii greci din vechiIfiemai informati ca predecesoriilor deoarece au avut acces la sursele mesopotamiene?
De fapt, Hipparcus confirma ca studiile sale se bazeaza
, pe cuno1itinteJe acumulate

de milenii. HI ii nomp.np'"tp. f'<> mpn_

astrologica, decat astronomica. Cerul ~imi~carilecpwurilor cere~ti pareau a fi principala preocupare a regilor, preotilQr ~i a oamenilor in general; scopul citirii in stele.parea a fi sa descopere in cer un raspuns pentru cum vor merge lucrurile pe Pa' mant: razboi, pace, abundentii,foamete. Compariind ~ianaliziind-sute.de texte din primul mileniu .. -_.
~

ton al sal pe astronomii "din Erec, Borsippa ~i Babilon". Geminus din Rhodos afirma ca "cei din Caldeea" (babilonienii) sunt cei care au descoperitprimii mi~careaexacta a Lunii. Istoricul Diodor Sit:ulus,sec. 1i.Ch., confirmaexactitateaanrmatiilor astronomilor mesopotamieni; el spune: Caldeenii au numit planetele... in centrul sistemului lor era Soarele, cea mai mare lumina, planetelefiind odraslele sale, retlectilndlumina lui, astfel stralucind~ieie."

"'."'-'.&&., ".-.

.&.&& 1''''_&&, .loa... ,,.'" ...'-""t-'Vl , vI.'

IF.lWO''''.''''''''''

"""U a",-

.,'

trologersof Ninivehand Babylon,(Scrierilemagicienilor~iastrologilor din Ninive ~i Babilon)a descoperit ca ace~ti cititori in stele erau preocupati de viitorul tinutului, al oamenilor ~i al regilor acestuia, dintr-unpunct de vedere national, ~inu unul individual (ca in "astrologia" actuala):

'.,

196

ZECHARIA

SITCH IN

A Douiisprezeeea Pllinetii

197

Cand Luna la vremea sorocita sa fie pe cer, nu se

va vedea, vor ataca. talni,

.

Du~manii atunci, cu cai ~i cu arme, un mare ora~ Cand drumul unei comete ~i-al Soarelui se vor in-

Recoltele vor fi putine, ~i mari razmerit~-or fi. Cand Jupiter ~i Venus aHiturea or sta, Ale preotilor rugaciuni, zeii Ie vorasculta.

Dezgroparea urmelor lasate de civilizatia mesopotamiana a condus la concluzili ca ~i in domeniul astronomiei, la fel ca in multe altele, riidacinile cl1no~tintelor noastre se. afla. tot in Mesopotamia. ~i in acest domeniu noi doar continuam mo~tenirea sumerianii. Concluziile luLSarton, au fost intatite ~i de un studiu foarte bine documentat al profesorului O. Neugebauer, Astronomical Cuneiform Texts, (Textele cuneiforme astronom,ice), care

a fost uimitsa descopereca efemeridele,foarteprecise, nu se

;. bazau pe observapile astronomilor babilonieni care Ie pregateau, ci ele erau calculate pe baza unor "formule matematice fixe... care emu date ~i.care nu puteau fi modificate" de ni~t~ . astronomi care Ie utilizau. Aceasta utilizare mecanidi a "formulelor matematice" Se realiza cu ajutorul unor "texte procedurale" care insoteau efe~ meridele si care dadeau "regulile de calculare a efemeridelor pas cu pa~" in conformitate cu "unele teorii matematice foarte stricte". Neugebauer ajunge la concluzia ca astronomii babilonieni nu cuno~teauaceste tt~oriipe care se bazau calculele lor m~tematice. Mai admite ca "fundatia empirica.~i teoretica" a acestorcalcule foarte precise scapa~i savantilor de azi. Totu~i, . el este convins ca teoriile astronomice antice "trebuie sa fi existat, deoarece este imposibil sa dezvolti un asemenea sistem de calcul atat de complicat, mra un plan foarte elaborat". . .
Profesorul Alfred Jeremias, in Handbuch der Altorientalischen Geistkultur (Tratat despre cultura Orientului Antic) ajunge la concluzia ca astronomii mesopotamieni erau la curent cu fenomenul de riu~care retrogradi, aparent eratica ~i ~erpuita a traiectoriei olanetelor. a.liacum snnt e1e vii711tede ne Piim:'int deoarece acesta se mi~di fie mai repede fie mai incet, in jurul Soarelui, fata de celelalte planete. Semnificatia acestor cu'" no~tinte rezidi nu in faptul ca mi~carea retrogradi este un fenomen legat de orbitele celofIalte planete in jurul Soarelui, ci in faptul ca pentru a ajunge la aceste concluzii este nevoie de foarte mult timp de observare. Unde fuseserii dezvoltate aceste teorii ~i unde fusesera mcute aceste observatii mra de care aceste teorii nu ar fi putut fi

Can~ S~r&Jlt'cJld>.UDii, ~eJ,

hJcva lua, .

atunci regele P.t:tronul tiirii, netulburat, va sta.

Dar chiar ~i aceasta astrologie avea nevoie de cuno~tinte solide de astronomie, tara de care nu se puteau face previziu.nile. Mesopotamienii, posedand aceste informatii,. mceau distinctie intre stelele "fixate" ~i planetele care ,,hoinareau j>ecer" ~i ~tiau ca Luna ~i Soarele nu erau nici stele "fixate" nid planeteobi~nuite. Erau familiarizap cu cometele, meteoritii ~i alte fenomene cere~ti ~i puteau sa calculeze relatiile dintre mi~carile Soelui, Lunii, Paman.tillui ~i eclipse. Urmareau mi~dirile corpurilor cere~ti ~i Ie legau de orbita Pamantului ~i rotatia acestuia in cadrul sistemului solar, masurand rasariturile ~i apusurile stele lor ~i planetelor pe cerul Pamantului, in relatie cu Soarele. Pentru a urmari mi~ciirile corpurilor cere~ti ~i pozitia lor rehitiva fata de Pamant sau intre ele, babilonienii ~i asirienii intocmeau efemeride foarte precise. Acestea eiau tabele care inregistrau ~i prevedeau pozitia viitoare a corpurilor cere~ti. Profesorul George Sarton in Chaldean Astronomy of the Last Three Centuries B.C., (Astronomia Caldeeana din ultimele trei secole

:::~~.~ -r-.. _:

...u... ~J"'4LUJRi PUJl uuua

melOae:

una

Iriai noua din Babilon ~i una mai veche din Uruk. Descoperirea uluitoare pe care a mcut-o el a fost ca cea veche era mult mai sofisticata .~i mai corecta decat cea noua. El explica aceasta situatie surprinzatoare prin faptul ca nopunile astronomice gre~ite ale grecilor se datoreaza unei filosofii diferite care explica lumea in termeni geometrici, in timp ce caldeenii se bazau pe

formulele ~itradipile sumeriene.

'"

" ---

,.;

198

ZECHARIA SITaliN

A DouasprezeceaPlaneti
, .'.

199

dezvoltate? Neugebauer a adtat ca textele de procedura contin termeni a caror origine ~i sens sunt necunoscute. Deci, cineva, inaintea babilonienilor, poseda cuno~tinte astronomice ~i matematice net superioare culturilor ulterioare babiloniene, asiriene,

egiptene, grece~ti~iromane.

Caldeenii ~i asirienii s-aupreocupat in mod deosebit de alcatuirea unui calendar cat mai coreet. Ca.~i calendarul evre- . iesc de as18zi, era un calendar solarllunar, coreland (intercaland) anul soiar de 365 de zile cu 0 luna de 30 de zile. Daca un calendar era important pentru economie~i alte activitati obi~nuite, corectitudinea acestuia era importan18 pentru astabili cu
.

inceperii noului an. J\cesta fusese tacut cu aproape 2000 de ani. inainte de epoca lui Dungi, adica, in.jurullui 4400 i..Chi!"l!!r .Sa fie oareadevarat ca spmerlenii, tara apdseda insttumentelc actuale, ar fi posedilt totu~icuno~tintele matetnatice ~i astronomicenecesare unei astronomii ~igeometrii sferice? Con-

forminscriptiiloror,separeca da. l

exactitate inceperea unui nou an ~i dateIe altor sarbatori .dedicate celebrarii zeilor. Pentru a masura ~i corela intre ele complicatele mi~cari ale Soarelui, Pamantului, Lunii ~i ale celorlalte planete, preotii astronomi mesopotamieni utiljzau 0 teorie astronomica complexa. Pamantul era considerat 0 sfera cu un ecuator ~i doi poli; cerul era ~i el 0 sfed, 18ia18de un ecuator imaginar, avand doi polio Mersul celorlalte planete era corelat cu proiectia orbitei Pamarttului. Mesopotamienii utilizau ~i termenii de echinocfiu (punctu~ in care Soarele, in mi~carea sa anualaaparen18,ajunge la ecuator) ~i solstitiu (punctul in care Soareleajunge la cea mai

ramasneschimbate $ias18zi.. .

mare declinatie' in nord sau in sud). Toate aceste concepteau

'.'

;'-1\

Oar nu bilbilonienii sau asirienii au inventat calendarul sau metodele de calculare a acestuia. Calendarullor, la fel ca al nostru, era bazat pe cel din Sumer. Acolo, oamenii de ~tiinta au descoperit un' calendar, ce inca mai era folosit, care s18la baza tuturor calendarelor. Cel care a fost loat drept model era cel utili""" 14 1'IPPU1, Ul~UI IW nnllJ.

Sumerienii considerau cii noul an incepe exact atunci cand Soarele ajunge la echinoctiul de primiivara. Profesorul Langdom, in cartea sa Tablets from the Archives of Drehem (Tiiblifele din arhiva de la Drehem), a descoperit intr-o inscriptie a lui Dungi, un rege din Or de pe la 2400 i.Ch., ca acest caiendarde la Nippur seleeta anumite corpuri cere~ti ale ciiror pozitii relative fatii de Soare permitea cu exactitate calcularea

Sumerienii aveau un terme.n- DUB ~ care insemna (in astronomie) "circumferinta lumii" de 3600, in relatie cu care vorbeau despre "curbura" sau arcul cerului. Pentru calculele lor matematice ~i astronomice ei desenau AN.UR - 0 linie a orizontului imaginara, cu ajutorul careia puteau.calcula apusurile ~iriisariturile corpurilor cere~ti. Perpendicular pe ea, ei ridicau o linie imaginara numita NUBUSAR.DA; pe aceasta linie calculau zenitul, pe care it numeau AN.PA. Ei trasau ni~te linii, meridianele de astiizi, ~i Ie numeau "brazdele gradate"; paralelele erau numite "liniile de mijloc ale cerului":Paralela solstitiului de vara, de exemplu, se numea AN.BIL ("punctul de foc al cerului"). . OpereIe de artiiacadiene, liorite, hitite ~iale altor popoare din Orientul Antic; .fiinddoar traduceri sau variante ale celor sumeriene, su'nt pline cu'termeni referitori la corpurile cere~ti sau fenomene astronomice imprumutati din sumeriana. Deseori, savantii babilonieriisau asirieni, care intocmeau liste ale corpurilor cere~ti sau taceau calcule astronomice, notau alaturi termenii originali din sumeriana. Cele 25.000 de texte astronomice care se spune ca ar fi fost in biblioteca din Ninive a lui Asurbanipal, contineau deseori referiri Iii originile lor sumenene. . u sene astronomIca ImpOnanIa, pe care DaD110menn 0 numeau ,,zilele Domnului" a fost copia18,declara scribii, de.pe o 18blitasumerianiiscrisa in vremea lui Sargon diil Acad - in mileniui trei i.Ch. 0. tablita datata din vremea celei de-a treia '
.

dinastiidinUr ...::tot in mileniultrei - descrie0 seriede corpuri

cere~ti,alat de elar, incatastronomii de astazi nu auavut nici 0 problema in a identificain ea 0 clilSlficarea constelatiilor, printre. care, in' partea nordica, Ursa Mare, Lira, Lebada~i Orion,

-,.-

---

~.~

200

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

201

Hidra Iii Centaur in sud. lar in centro fiind bine cunoscutele constelatii zodiacale. , In' Mesopotamia, ta~ele ptronomiei Iii astrologiei erau pastrate de catre preopi-astronomi. Nu este deci prea surprinzator ci cei care au readus la lumina cun0!ltinteleuitate ale caldeenilor au fost trei preop iezuiti: Joseph Epping, Johan Strassman IiiFranz X. Kugler. Kugler, in Sternkunde und Sterndienst in Babel (ArIa Iii Me!]tellUgurile Babilon), analizeaza, desciin fteazi Iii explica numeroase texte. Intr-un caz, "intorcand invers", matematic vorbind, cerurile, el a descoperit ca un grup de treizeei !litrei de corpuri cere!ltide pe cerul,Babilonului de pe la 1800 tCh. erau descriSt? inconformitate cu gruparea lor de astizi! Dopa indelungi discutii pentru a decide care anume sunt grupuri Iii care subgrupuri, comunitatea astronomica s-a decis sa imparti cerul, ~a cum este el vizut d~ pe Parnant, in trei' regiuni: nonHea,centrala Iiisudica; iar st~Jeledin fiecare au fost grupate in 88 de constelatii! Dopa cum s:a descoperit ulterior, nu era nimic nou in aceasti impirtire, caci sumerienii au fost primii care au impirtit cerul in trei parti sau "cai" - calea de nord fiind cea'3 lui Enlil, cea sudica a lui Ea, iar cea centrala era "calea lui Anu" - Iiiau aconlat acestora diferite constelatii. Actuala 'repartizarea benzii centrale, care cuprinde cele douasprezeee constelapi zodiacale, corespunde cu exactitate "Caii lui Anu", in care sumerienii grupau stelele in douasprezece "caseu. . in Antichitate, ca Iiiastizi de altfel, fenomenulera legat de conceptul de zodiac. Marele cerc din jurul Pamantului era impirtit in douisprezece pacti, e~ale intre ele. de cate trei7.eci
'

Am aratat mai devreme de unde proveneau cuno~tintele lui Hipparcus !li ale lui Eudoxiu. Chiar Iii Thales, primul astronom gree mai important, despre care se spune ca a prezis eclipsa to-: tala de Soare din 28 mai 585 tCh. ce a oprit rizboiul,dintre Ly,dyeni ~i Mezi, recuno~te ca sursa cuno~telor era mesopotamiana, anume sumeriana. Numele de ,,zodiac" vine de la grecescul zodiakos kyklos ("cereul animalelot'), deoarece dispunerea stelelor era asemanati \mor animale. Oar, de fapt, aceste forme imagiDare Iii numele lor'veneau de la sumerieni, care numeau aceste douasprezece constelatii UL.HE ("ciurda lucitoare"): ~ .1. GU.AN.NA. ("taurul ceresc"), Taur. 2. MA~.TAB.BA ("gemeni"), Gemeni. 3. DUB ("cle!]ti"), Rac, Cancer.

4. UR.GULA ("Ieu"), Leu.

'

5. AB.SIN ("cea al cirui tati este Sin"), Fecioara. 6. ZI.BAAN.NA (,,soarta cereasca"), Balanti. 7. GIR TAB ("care zgane Iiitaie"), Scorpion. 8. PABIL (,,aparitorul"), Sagetitor. 9. SUHUR.MA~. ("t8p-pe!]te"), Capricorn. 10. GU ("staplinul apelor"), V'arsitor II. SIM.MAR. ("peliti"), Pe!]ti. 12. KU.MAL ("cel care locuiC!]teve camp"), Berbec. Reprezentarea picturala a semnelor zodiacului s-a pastrat

practic neschimbati de la sumerieni. (Fig. 93)

'

, Pana'la introducerea telescopului, astronomii acceptau ;1 " III; Ptnlp.mp.1I nntrivit dreia in emi!;fera nordicii s-ar atla

Ut;

gram;. .,lelele vazute 10llecare dui aceste segmentesau

,

"case", erau grupate intr-o constelatie, botezata dupa forma pc

carepirea sa 0 aiOO grupulastfelformal

Deoarece aceste constelatii !lisubdiviziunilelor, !lichiar .unele stele singure, au ajuns la noi cu nume !lidescrieri geece!lti,multi vreme grecii au fost considerapdescoperitorii lor. Dar, se pare ci vechii astronomi geeci au adoptat pur !lisimplu in limba !limitologia lor 0 astronomiegata mcuii de sumerieni.

doar nouasprezece constelatii. Clasificarea curenti, acceptati in 1925, recuno~tea douizeci ~i opt de constelatii, in ceea ce sumerienii numeau "Calea lui Enlil". N-ar mai trebui sa flm surprin~i ca acelitia, spre deosebire de Ptolemeu, identificasera, ,grupaseri, botezaseri toate constelapile din emisfera nordica! Dintre constelatiile din "Calea lui Eolil, douasprezece erau considerate a fi ale lui Enlil - corespunzand celor douasprezece constelatii ale lui Anu. La fel, in emisfera sudica, .erciU

202

ZECHARIA SIJ'CHIN

A Douisprezecea

Planeti

203

..

Restran!fide prezumptia ca mesopotamienii erau adeppi ideii ca Pamantul este plat, istoricii modemi nu au luat in seama textele sumeriene despr~ emisferele nordica sau sudica. Totu~i, dovezile indica faptul ca cele trei..,cai" sumerieneincluGIR.TAB Scorpion
,

deauintregcerulunuiPimantrotund,nu plat. . tn. 1900,T.G.Pinchess-aprezentatin fata Societitii Re-

AB.SIN Fecioara

SUHUR.MA$

Capricorn

gale' pentru Studii Asiatice anuntiind ca a reu~it sa reconstituie un astrolab mesopotamian.Acesta era un disc impaqit in douasprezece segmente ~iin trei cercuri concentrice, rezultind astfel treizeci ~i ~ase de pozitii. tntreaga alcatuire, avea infiiti~area unei rozete cu douasprezece "petale", fiecare aviind inscrisa pe ea numele unei luni. Pinches le-a notat cu ciue romane, de la I la XII, incepiind cu Nisannu, prima luna.a calendarului sumerian. (Fig. 94)

Fig.93

"

iri~irate douasprezece constelatii, nu ca existand pe cer, ci ca flind ale lui Ea. Alaturi de aceste constelatii, mai erau trecute ~i altele, ce-i drept nu atat de multe cate se cunosc in prezent.
,

Calea lui .Ea a pus serioase probleme celor care s-au in-

hamat la dificila incercare de a deduce'cuno~tintele astropomice ale anticilor, nu numai in termenii' cuno~tintelor astronomice de astazi, ci ~i pe baza feluluL cum arata cerul in vremea aceea. Cercetand cerul din emisfera sudica; astronomii din Dr sau Babilon nu puteau observa decat jumatate din acesta; restul flind sub linia orizontului. Cu toate acestea. daca sunt cor~r.t JUCHlUu;au:, nele consteJatll dm "Calea lui Ea" sunt mult sob u linia orizontului. Dar nu aceasta este marea problema: daca, a~a cum presupun cercetiitorii, mesopotamienii ctedeau (a~a cum 0 vor face ulterior ~i grecii) ca Pamantul este Q masa de pamant uscat ce stii pe 0 lume "de jos" haotica ~i intunecatii - un disc plat peste care se arcuie~te cerul in semicerc - atunci n-ar fi .trebuit nici macar sa existe 0 emisfera sudica, daramite constelatiile care nici flUse puteau vedea!

"
~.

.. Fig. 94 .
.';

204

ZECHARIASITCHIN

A Doui'isprezeeeaPlaneti'i

205

Fiecare dintre cele treizeci ~i ~ase de pozitii avea in~crisa in ea un nUme, sub care se afla uncerc, semnificand ca este vorba despre un corp ceresc. Cum numele sunt intlilnite in multe texte sau."liste ale corpurilor cere~ti", este cIar ca. ele reprezinta nume de constelatii, stele sau planete. Fiecare din cele treizeci ~i ~ase de segmente mai avea inscris dedesubtul numelui ~i un numar. In inelul central, numerele sunt de l~ treizeci.Ia ~aizeci; in inelul de la inijloc, numereIe sunt de la 60 (scris ca ,,1") la 120 (,,2" in sistemul sexagesimal- 2x60 = 120) ~i in ultimul inel, de la 120 1a.240. Ce repre-

fi confundate-de cineva; ele reprezinta segniente ale unei, circumferinte sferice complete: un sfert, 90 de grade, 0 jumatate, 180, sau circumferinta,totala.360. Numerele date pentru Calea lui Bnlil sunt astfel' alese incat sa indiceca aceasta se intinde de la 60 ,grade de la Polul Nord, invecinandu-secu zona lui Anu, care se intinde ~i la sud ~i la nord de ecuator, pana la 30 de grade.:Apoi, in sod este Calea lui Bnlil - zona terestra ~i cereasca ,aflatii intre 30 de grade de la ecuator ~iPolul Sud. (Fig. 95)
,

zentau aceste numere?

.'

La aproape cincizeci de ani dupa prezentarea lui Pinches, astronomul ~i a~iriologul O. Neugebauer afirma in cartea sa A History of Ancient Astronomy: Problems and Methods, (0 istorie a astronomiei antice: probleme ~i metode): "Intregul text constituie un fel de harm cereasca schematica.. ,', in fiecare din aceste treizeci si sase de casute avem numele unei constelatii si t I ., , ,

'

un nume a carui semnificatie nu este inca foarte cIata," Un cunoscut specialist in domeniu, B.L Van der Waerden, in car:tea sa BabylonianAstronomy: The Thirtysixstars, (Astronomia babiloniana:cele treizeci ~i ~ase de stele) observand ca aceste, numere cresc ~i descresc dupa un anumit ritm, sugereaza ca ..numereles-ar putea sa aiM cevade-a face cu durata zilei". Problema poate fi rezolvata, credem noi, numai daca se
renunta. la ideea ca' mesopotamienii considerau ca. Pamantul este plat, ~i se recunoa~teca. ei aveaucuno~tinte astronomice la' fel de bune ca ale noastre - nu Wntru ca ei ar fi avot instrumente mai bune, ci fiinddi sursa informatiilor lor erau nefilimii. Credem ca. numerele acestea reprezinta I!l'adele arcnJni "~1~:i"',avanu ca punct ae plecare Polul Nord, ~i ca astrolabul era de fapt 0 planisfera, adica reprezentarea unei sfere pe 0 suprafatii plana., ' '.

11io Q~ !;;IO..n rolo"th

In timp ce numerele cresc sau d~scresc, cele' aflate in

segmente opuse fata. de "CaIea lui Enlil" (cum ar fi Nisannu

_
JI'

A. Calea lui Anu, ZOnacereascii a Soarelui, planetelor ~i constelatiilor zodiacale. B. Calea lui Enlil, partea de nord a cerului. C. Calea lui Ea, partea de sud a cerului.
'

50, T~ritu - 40) adunate, dau 90; toate cele din calea lui Anu dau 180; cele din calea lui Ea dau 360 (ca de pildii Nisannu _ 200, T~ritu - 160),Aceste cifte sunt prea familiareca sa poata

,Numerele din calea lui Ea insumeaza. 180 de grade in Adarru (februarie/martie)~iUlulu (augustlseptembrie).Singurul punct care se afla la 180 de grade de Polul Nord, indiferent dac.a.

206

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

207
#>

porne~tl spre sud prin est sa~ prin vest, este Polul Sud. Acest
lucru este adevarat, insa numai dacii este vorba despre 0 sfem. . Precesia este un fenomen cauzat de inclinarea axei Pamantului, care face ca Polul Nord ~i Polul Sud sa descrie un cerc. rntarziere~ aparenta a Pamantului fata de celelalte constelatii este de circa cincizeci de secunde pe an la 0 rotatie sau un grad la ~ptezeci ~i doi de ani. Rotatia completa - timpul necesar Polului Nord sa ajunga in acela~i punct - care dureaza deci 25.920 de ani (72x360) este numita de astronomi Anul cel Mare sau Anul Platonician (deoarece, se pare, ~i Platon cercetase fenomenul). Calcularea exacta a rasaritului ~i apusului stelelor ~i a echinoctiului de primiivam (care marca inceperea unui nou an) erau legate de constelatia zodiacala in care acestea apareau. Datorita precesiei, echinoctiul ~i alte fenomene astronqmice erau decalate de la an la an, iar la fiecare 2160 de ani erau decalate intr-o alta casa zodiacala. Astronomii de astazi continua sa utilizeze "punctul zero" ("primul punct din zodia Berbecului"), care marca. echinoctiul de primiivara pe la. 900 i.Ch., dar acest punct a ajuns acum in zodia Pe~tilor. In anul 2100, echinoctiul de primavara va avea loc in zodia Varsatorului. (Fig. 96) UOO aD

_~ ... ""It .:l .,. .~~.,--r

"I~I.

I_Ie

...J\

t..
I

..,,~.

7' '" Echinoctiul ~

de toamnA . ..,... '\

.'fI,

~.,.

Datorita faptului ca trecerea dintr-o casa zodiacala in alta . are loc 0 data la 2100 de ani, istoricii s-au intrebat cum ~i de unde a putut afla Hipparcus de aoest fenomen in mileniul al doilea i.Ch. Este clar acumca sursa lui era sumeriana. Descoperirile profesorului Langdon dezvaluie faptul ca. un calendar din Nippur, realizat in jurul anului 4400 i.Ch., in Epoca Tau'rului, demonstreaza ca cei care I-au intocmit cuno~teau atat fenomenul de precesie.cat ~i faptul ca in urmii cu 2160 de ani avuseselQc 0 schimbare a casei zodiacale. Profesorul Jeremias, care a corelat textele astronomice sumerine cu cele hitite, a descoperit ca vechile tablite.inregistreaza trecerea din casa zodiacala a Tauruluiin cea a Blrbecului, iar astronomii mesopotamieni prevazusera ~itrecerea din Berbec in Pe~ti. Subscriind la ace:jte concluzii, profesorul Willy Hartner arata in cartea sa The Earliest History of the Constelations in Near East (Cea mai veche istorie a constelatiilor scrisa in Orientul Antic) ca sumerienii au lasat 0 multime de descrieri picturale ale acestor fenomene astronomice. Cand echinoctiul de primavara era in zodia Taurului, solstitiul de'vam era in zodia Leului. Hartner atrage atentia asupra des-intalnitului motiv al luptei dintre leu ~i taur care apare in desenele vechi sumeriene, ~i sugereaza ca acest motiv reprezinta pozitiile-cheie ale constelatiilor Taurului ~i Leului a~ cum ar aparea ele unui observalor aflat in jurul paralelei.de treizeci de grade (ora!?ulUr, de exemplu) cam pe la 4000 LCh. (Fig. 97).

I. f-.

..
,.

~~~~ ~
/t'~~

~ .
..

'"

Solstqiul
de iamA
.

Solstiliul1'
de VarD i'

/
v Fig.97 .

.. "'fof! J

.,-~

Echinoqiul \.i0..... dejrimAvarA ,,;c_

Fig.96

.~ "r II.--!-.I..~...
. ... Ie "..

,..

.:;

., .,.

208

ZECHARIA SITCHIN

A Douispreza:ea

Planeti

209

Multi cercetitori considera rolui important acordat constelatiei Taundui nu numai 0 dovada a vechimii zodiacului _ datanddin jund anului4000 i.Ch.-, dar ~ 0 dovada a datei la care a luat ~re, atat de bruse, civilizatia sumeriana.Profesorul Jeremias prezinta in cartea sa The Old Testament-in the
Light of the Ancient East, (Vechiul Testament in lumina textelor
-

din Orientul Antic) dovezi care demonstreaza ca "punctui zero", atat zodiacal, cat si cronologic, it ieprezinta momentul trecerii din casa zodiacal~a Gemenilor in Ceaa 1'aurului;din aceasta ~i din alte informatii, a ajuns la concIuzia ca zodiacul fusese ~lizat in Epoca Gemenilor - adica, inainte de na~erea civilizatiei sumeriene. 0 tablita .sumeriana aflata in Muzeuf Ora~ului Berlin (VAT.7847) incepe lista zodiacaHicu zodia Leului - ceea ce ne duce inapoi in jvrul anului 11.000 i.Ch., cind omul de-abia incepusesa are pamantul. Profesond H.V. Hilprecht, in cartea sa The Babylonian Expedition of the Universityof Pennsylvania (Expedi~a in Babilon a Univel1litatiiPennsylvania), mergechiar mai departe. Studiind mii de tablite pline de calcule ~i.tabele matematice,el ajunge la concIuzia-ca "toate tablitele cu inmultiri ~i impaqiri dinbibliotecile templelor din Nippur ~i Sippar, precum ~i din biblioteca lui Asurbanipal [din NiniveJ sunt bazate pe nwnwl 12.960.000". Analizind acest mimar ~i semniJicatialui, el considera ca nu poatefilegat decat de fenomenul de precesie, ~ica sumerienii ~atJ despreMarele An de 25.920 de ani.
Sunt intr-adevarni~ cuno~nte astronomice de 0 uluitoare complexifate pentru acele vremuri. .A~a cum este evident ca sumerienii nu aveau cum sa ajunga ..... singuri Iii astfel de cuno~tinte, tot la fel de cIar este si ca
-'-"~.u .."""
"UUUi)UU~ IC CHIU
,

aflate de-a lungulliniei numi~ astazi Tropicul Racului, iar distantele dintre ele sUntmasurate in trei feluri. Textul da mai intai distantelediritre aceste s~le intr-o unitate .de masura numita mana ~kultu (,,masurat ~i cintarit''). Se crede ca acesta era un dispozitivingenios care masura cantitateade apa evaporata intr-o anumita perioada de timp, fiicind astfel pQsibiIamasurarea distantei dintre doua stele exprimatain- unitati de masura ale tim. puluL A doua coloana de distante era in grade ale arcului de cerc al cerului.lntreaga zi (ziua ~i noaptea) era impartita in douasprezece.ore duble.-Arculcerului descria un cere intreg de 360 de grade. Deci un bero sau 0 ora dubla reprezentau 30 de grade de arc de cere. Prin aceasta metoda, timpul de pe Pamant

oferea posibiIitatea masuririidistantelor cere~i in grade._

A treia unitate de miisuri era bero ina ~ame (,,lwigimi ale
cerului"). F. Thureau-Dangin, in cartea sa Distances entre"

Etoiles Fixes (Distantele dintre stelele fixe), subliniazii ca, dadi primele douii metode erau legate de alte fenomene, aceasta a treia metoda oferea miisuritori absolute. Un ,,hero ceresc", eonsidera el ~i al~ cercetatori, -era echivalent cu10.692 metri. Distanta "din cer" intre cele douazeci ~i ~ase de stele insuma 655.200 "bero intinse pe cer":

I I I

Existentaacestortrei masuritoridiferiteale distanteidin- .

tre steIele respective arata deosebita importan!iipe care 0 aveau ele. ~i totu~i, cati dintre biirbatii ~i femeile din Sumer avea nevoie de astfel de cunostinte - si cine dintre ei a inventat 0 astJel de metoda de ealcul '~i ~ fol~seacu atata exactitate?Singurol riispuns posibil este: nefilimii erau cei care aveau nevoie de astfel de miisuratoriexacte. Capablll de ciilitonI spat1a1e, osind pe Pamant de pe alta s planeta, colindind prin atmosfera PiimintuIui - ei erau singurii care arfi putut sa aiba, ~i chiar aveau, in zorii civilizatiei umane, cuno~tinteastronomieecare necesitau milenii pentru a fi dobandite, metode sofisticate, concepte ~i teorii matematice necesare unei astronomii avansate; ei aveau nevoie sa-i invete pe scribi sa copieze ~i sa serle cu meticulozitate tablite peste tablite despre distantele dintre stele, ordinea ~i grupiirile lor, despre

munle. . . nu numai pentru metodele astronoAteasta este valabil

mice sofisticate pe care Ie utilizau - cine oare din Orientul

Antic avea nevoie sa calculeze ecuatorul ceresc, de exemplu?

dar ~i la stele. lor dintreamplele texte care trateaz.adespre masurarea distanteUnul dintre aceste texte, cunoscut sub numele de AO.6478, ~irii 0 lista de douiizeci ~i ~ase de stele importante

-----.-

'

--

"---.-

210

2ECHARIA SITCHIN

A Douiisprezeeea Plabetii

211

rasiiriiul ~iapusul stelelor sau planetelor, sa-i invele un calendar complex ~ialte cuno~tinleremarcabiledespre Cer ~iPamant. Se mai poate presupune deci ca astronomii mesopotamieni, sub .indrumareanefilimilor, nu ~tiau de planetele aflate dincolo de Saturn - ca nu ~tiaudespre Vranus, Neptun ~iPluto? Sa fi fost cuno~tinlelelor despre "familia Pamantului", propriul nostru sistem solar, incomplete,cand ei ~tiauatatea lucruri despre stele mult mai indepiirtate? Informaliile astronomice din Antichitate conlin mii de texte detaliate despre corpuri cere~ti,aranjate cu grija dupa ordinea lor sau dupa zei, lunile, tinuturile ~i constelatiile cu care acestea erau asociate. Un astfel de text, anallzat de, Ernst F. Weidner in cartea'sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat de astronomie babiloniana), este numit astiizi "Marea listii a stelelor". Pe cinei coloane sunt in~irate zeci de corpuri cere~tiasociate intre ele, cu lunile anului, cu tiiri sau zei. Un alt text descrie cu exactitate principalele stele din constelatiile zodiacale. Un text, catalogat B.M.86378, grupeaza ~aptezeci~i opt de corpuricere~tidupiilocullor pe eer; ~ilista poate continua: Incercand sa inleleaga sutele de texte ~i, in particular, sa identifice corect planetele sistemului nostru solar, 0 serie de cercetiitori a ajuns la ni~te coneluzii uimitoare. A~a cum am \ mai spus, eforturile lor erau menite sa e~ueze deoarece ei presupuneau in mod incorect ca sumerienii ~i ce~care le~auurmat lor nu ,~tiau ca sistemul nostru solar este heliocentric, ca Pa.mantu,lnu era decat 0 planetii~ica mai erau ~ialte planete dincolo de Saturn. Ignorind ca anumitenume din listele de stele se pot aplica Pamantului insu~i~iincercandsa atribuie numeroaselenume
'11 UU UU11141

acadian kakkab se aplica, la fel, tuturor corpurilor cere~ti. Acest lucru i-a, derutat pe cereetiitorii care .au incercat sa descifteze textele astronomice mesopotamiene. Dar unele mul. care aveau ~i particula LV. BAD, desemneaza in mod clar planetele sis-

"~IUl "111"1. putllcac:~arc:,presupuneau el, Ie cu-

no~teau sumerienii, cercetatoriiau ajuns la ni~te concluzii care se bateau cap in cap. Ba chiat unii dintre ei au afirmat ca nu este confuzia lor, ci a caldeenilor cafe - fiiriivreun motiv aparent - au schimbat intre ele numele celor cinci pJanete"cunos-

cute".

temului nostru solar. . .. ~tiind ca termenul grecesc 'pentru planet! insemna ;,ratiicitor",cercetiitorii au tradus LV. BAD ,prin "oi ratiicitoare", derivat de laLV ("Cele care sunt pastorite"), iar BAD ("sus. ~i departe"). Dar acum, dupi ce am aratat ca sumerienii erau perfect con~tientide adevaratanatura a sistemului solar, eelalalt sens allui bad (;,cel vechi", "fundalia", "acolo unde este moartea") i~icapatiiadevirata sa semnificatie. Acestea sunt titluri potrivite Soarelui ~ide aici rezultii ca prin lubad sumerienii nu intelegeau "Gi ratiicitoareU ei "oile" piistoritede Soare - adica, planetele sistemului nostru solar. Localizarea fiecarei lubad. precum ~i relatiile acestora ,intre ele sau cu Soarele fac obiectul multor texte mesopo~miene. Se fac referiri la planetele "de jos" ~iplanetele "de sus", iar Kugler presupune, in mod corect, capunctul de referintii este Pamantul. Dar eel mai mult ~e vorbe~te despre planete in cadrul unor texte care trateaza despre MUL.MUL. - un termen care i-a Iacut pe cercetiitori sa aproximeze. In lipsa unei solutii mai bune, cei mai multi bameni de ~tiintiiau considerat ca termenul mulmul desemneaza Pleiadele, un grup de stele in constelatia Taurului, punctul prin care trecea axa echinociiului de primiivarn (vazut din Babilon) in jurul anului 2800 i.Ch. Textele mesopotamiene indica deseori faptul ca acest mulmu/ continea sante UJ.MAS (sante ..ratiicitoricunoscuti"). iar cercetiitorii au presupus ea este vorba de cele mai stralucitoare stele din Pleiade, care puteau fi observate cu ochiul liber. Faptul d, depinzind de clasificare, grupul are fie ~ase, fie noua astfel de stele stralucitoare, ~inu ~ap.te,creeaza dificultiiti; dar ele au fost -ignorate din lipsa unei idei mai bune pentru semnifieatia terme' nului mulmul.
Franz Kugler, in cartea sa Stemkunde und Sterndienst in Babel, (Arta ~i me~te~ugurile in Babilon) acceptii cu multe re-

Sumerienii numeau toate corpurile cere~ti (planete, stele, constelatii) MUL ("Cel care straluce~te in inalpmi"). Termenul

212

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea

Planeti

213

zerve aceasm idee; dar i~i exprima t6tala uimire cand descopera un text in:care se spuhe, in mo<tclar ca mulmul includea nu numai ,,ratacitori" (planete) dar ~i Soarele ~i Luna - tacind astfel cu totul improbabila .-ideeaca tennenul desemneaza Pleiadele. El a mai descoperit ~i QJlalt text care. spune mulmul ul-~u 12

("mulmuleste un gniP de douasprezece"),din ccttezece formeaza un.grupdistinct. .

Credem ca temienul de mulmul desemneaza sistemul solar, iar repetitia (MUL.MUL.) este folosita pentrn a indica -gru- . pul ca intreg, adica ~,Uncorp ceresc ce cuprinde toate.corpurile

cere~ti". .

Charles Virollea~d translitereaza in cartea sa L 'astrologie Chaldeenne (Astr~logia caldeeana) un text mesopotamian (K3558) care descrie inembrii unui mulmul sau kakkabulllkkabu. Ultimul vers al U;xtului este explicit:

Kakkabu/kakkabu.

Numarul corpurilor sale cere~ti este douasprezece. Rangurile corpurilor sale cere~ti sunt douasprezece. Toate lunile Lunii'.sunt douasprezece. .' T(:xtul nu lasa nici 0 urma de indolala: mulmul - sistemul nostrn solar are doisprezece .membri. Acest lucru poate nu ar .trebui'sa ne surprinda, deoarece invatatul grec Diodor, explicand cele trei "cai" ale caldeenilor ~i in~irarea constanta a treizeci ~i ~ase de corpuri cere~ti, declara ca: "Dintre ace~ti Zei cere~ti, doisprezece erau cei importanti; acestora, caldeenii Ie atribuiau clite 0 luna . ~i un semn zodiacal." T'" ~ ,. . .. .. _A__A,..A U ~r;1 Hr;nv~~ una ale rrege am

Himmel, spune ca, pe langa "Calea lui Anu" compusa din douasprezece corpuri cere~ti; alte texte se refera ~i la 0 "cale a Soarelui" compusa tot din douasprezec.e co!}>uri: Soarele, Luna ~i alte' zece. Versul 20 al ~a-numitului text ,,~blita TE" afirma: naphar 12 ~ereme~ ha.la ~a kakkabJu ~a Sin u $am~ ina libbi ittiflu, ceea ce inseamna "cu una cualta, 12 me,~bri acolo unde este locul Soarelui ~i al Lunii, unde se invlirt planetele. ".

Putem descifta acum semnificatia numarului .doisprezece in Antichitate. Marea Adunare'a zeilor sumerieni, ~i toti zeii olimpieni de mai tlirziu cuprindea dqisprezece zei; zeii mai tineri puteau patrundein acest cerc restrlins numai daca unul din cei doisprezece se .retIigea. La fel, un loc liber apirut trebuia completat pentrn a se pastra numaruI "divin". Principalul cere ceresc, "Calea Soarehii" cu cei douasprezec.emembri ai sai; a stabilit modeIul dupii care ~i celorlalte "cai" cere~ti li se atribuiau tot douasprezececorpuri cere~ti sau era imPiirtitiiin douasprezece parp. Tot a~, erau douasprezec.eluni intr-un an ~iziua avea douasprezece ore duble. Fiecarui tinut din Sumer ii erau atribuite douasprezececorpuri cere~ti,ca semn de noroc. Multe studii, cum ar fi cel allui S. Langdon, Babylonian Menologies and the Semitic Calendar, (Menologie babiloniana ~i calendarul semitic) demonstreaza faptu1-. impiirtirea anului ca in douasprezece luni a fost, inca de la bun inceput, legata de cei doisprezece mari zei. Fritz Hommel, in Die Astronomie der alten Chaldaer (Astronomia caldeenilor) ~i alpi dupa el au aratat ca cele douasprezece luni erau strlins legate de cele douasprezece zodii ~i ambele derivau din cele douasprezece principale corpuri cere~ti. Charles F. Jean, in Lexicologie sumerienne (Lexicologie sumeriana), reproduce 0 lista sumeriana cu douazeci ~i patrn de corpuri cere~ti care asociau cele douasprezece constelapi zodiacale cu cele douasprezece corpuri cere~ti. Intr-un text lung~ identificat de F. Thureau-Dangin in cartea sa Rituels Accadiens (Ritualuri acadiene) ca fiind un program al unui templu pentrn Sarbatoarea Anului Nou in Babilon, consacrarea lui doisprezece ca principal fenomen ceresc este evidenta. Marele Templu. Essa~ila. avea douasDrezeee Dorti. YUlerHetuturor celor dOisprezece zei mari erau investite in Marduk, spunlindu-sede douasprezece ori "Doamne, El nu este Domnul meu"..Bunavointa zeplui era:in~ocata de douasprezece ori, la fel ~i cea a sotiei sale. Totalul de douiizeci ~i patru era apoi asociat cu cele douasprezece constelatii zodiacale.~j cu . cele douasprezececorpuri cere~ti. o piatIi de hotar inscriptionata cu simbolurile corpurilor cere~ti de un rege din Susa reprezinta aceste douazeci ~i patru

I '1 I I I

214

ZECHARIA SITCUIN

A Douisprezecea Planeti

215

de semne: cele familiare ale zodiacului ~i-simbolurile celor douasprezece corpuri cere~ti din sistemul nostru solar. Ace~tia erau cei doisprezece zei ai mesopotamienilor,ca ~i ai horitilor, hititilor, grecilor ~i, de fapt, aituturor popoarelor Antichitipi.

Preoti israeliti. Aceasti putere magica a numirului divmmerge

.

maideparteprin cei doisprezeceapostoliai lui lisus, iar in sis;.

(Fig.98),

temul numericenglez zecimal, se numam intai paoa Latwelve, (doisprezece) ~i apoi se trece la ,,zece ~l trei"- thirteen (treisprezece) ~.a.m.d: Oennde provine aceasti putere a numarului doisprezece? . Din cer. Deoarece, sistemul nostru solar - mulmul:- includea, pe langa p'anetele cunoscute noua astizi, ~iplaneta lui Anu, cea al carei simbol - un corp ceresc radiant - era utilizat in sumeriana pentru a-Ldenumi pe zeul Anu ~itermenul de "divin". ,,Kakkab al Supremului Sceptru este una din oile din mulmul", spune un text astronomic. ~i caod Marduk i-a uzurpat suprematia ~i I-a inlocuit pe Anu ca zeu asociat cu aceasti planeti, babilonienii au spus: ,,Planeta lui Marduk a apirut in mulmul." , . Invatandu-i pe 'sumerieni de~pre adevarata natum:a Pamaotului ~ia cerului, nefilimii i-au informat pe vechiipreoti-astronomi nu numai despre planetele de dincolo de Satum.dar ~i de existenta celei mai importante planete, cea de pe care veniSeraei: A DOUASPREZECEAPLANETA. .
i.

-Fig.98
De~isistemul nostru matematic este zecimal (are la baza numirulzece), numirul doisprezece a dominat toate subiectele divine ~i astronomice mult dupa ce sumerienii disparusera. Grecii aveau doisprezece titani, erau douasprezece triOOriale lui Israel, douasprezece parti ale plato~ei magice a Marilor
~. ~<
"-+ --

.>\-

Capitolul 7

Epopeea creatiei ,
-..;.

"

,I I I Pe cele mai multe sigilii cilindrice antice care au fost descoperite, simbolurile unor corpuri cere~ti care fiic parte din sistemul nostru solar apar deasupra figurilor unor oameni san zei. Un sigiliu acadian din mileniul trei i.Ch.; aflat acum la Vorderasiatische Abtei/ung al Muzeului de Stat.din Berlin ~ (numar de catalog VA/243), difera de maniera traditionali de reprezentare a'corpurilor cere~. Nu Ie infii~azi individual, ci mai degrabi ca un grup de ~pte globuri care ioconjoara 0 stea mai mare cu raze. Este in mod clar 0 reprezentare a sistemului nostru solar asa cum era cunoscut de sumerieni: un sistem ce cuprinde doua~prezececorpuricere~i. (Fig. 99). De obicei, noi reprezentim schematic sistemul nostru solar ca un rand de planete ce se in~iral~ diverse distante filti de Soare. Dar daci nu Ie reprezentim ~a ci'una langa al1a iotr-up cere (prima, cea mai apropiati planeti de Soare, Mercur, apoi Venus, Pimanful ~.a.ntd.) rezultatul ar fi ceva asemaoator Fig. 100. (Toate desenele sunt schematice ~inu la scam, pentru sim. ,

'>

.
,..

_1:~"...~.

".:a...:fAIA

~1.,.nAfA1nr

~11 "'not I'Ipopn~tp

<!IC!tf'pl ~irrll1<!1rP

Qi

nu eliptice.) Daca revenim acum la desenul acadian ~i it mirim, putern vedea ca, de fapt, "punctele" care inconjoara steaua Suotde fapt globuri a caror mirime ~i ordioe este conforma cu cea a sistemuluinostru solar,reprezentatin Fig. 100.Micul MeICureste urmat de Venus, careeste ceva mai mare. Pamantul, care are earn aceea~imirime cu Venus,este insotit de Luna. Continuand in sensul invers acelor-ceasomicului, urmeazi Marte, care este

,;.;

f~ 218
ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planets

219

Fig. 99

MARTE 0
PAMANrO-r.UNA

o
SATImNO

DPLUTO

ONEPllJN

O~s
~
Fig. 101

Fig. 100

mai midi deciit Pamiintul,dar mai Iitare deciit Luna sau Mercur. (Fig. 101) . Desenul antic infiiti~eaza apoi 0 planeti necunoscuta noua - mult mai mare deciit Pamcintul, dar mai mica deciit Jupiter sau Saturn, care ii urmeazi in mod claroMai departe, .0 alti asemiinare perfecti cu Uranus ~i Neptun, incheindu-se cu Pluto, dar care nu este acolo unde it plasam noi (dupa Neptun), ci este plasat intre Saturn ~iUranus. Tratiind Luna ca planeti, desenul sumerian infiip~eaza toate planetele cunoscute noua, plasiindu-Ie in ordinea lor corecti (cu exceptia lui Pluto), aratiind~imirimea lor corecti. Desenul vechi de peste patru mii cinci sute de ani suspne, totu~i,ca mai era - sau mai fusese - 0 alti phineti importanti intre Marte ~i Jupiter. Este, ~a cum yom ariita, A Douasprezecea Planeti, planeta nefilimilor.. Daca aceasta harta celesti sumerianiiar fi fost descoperiti ~icercetati acum vreo douii sute de ani, astronomiiar fi pretins cii sumerienii erau total neinformati, imaginiindu-~i pros. te~ ca mai existi ~ialte planete dincolo de Saturn. Acum insii, noi ~tim cii acolo mai sunt Neptun, Uranus ~i Pluto. Sii-~i fi imaginat insii sumerienii celelalte discrepante fatiide cuno~tintele noastre actuale sau ei fUseserii informati d(: nefilimi cii Luna este membru cu drepturi depline al sistemului nosttu solar, cii Pluto se aflii liingiiSaturn ~icii mai era 0 alti planetii intre'Marte ~iJupiter? Vecheateorie, conform ciireiaLuna nu este dedit 0 "minge de golf inghetatii",a fost 'suspnuti cu infliiciirarepaoii la mi; siunile lunare Apollo. Se considera cii Luna este un fragment - desorins de Piimant ciind acesta nu era "incane rlenHn fnrmllt Dacii nu ar fi fost meteoritii, care.au liisat cratere adiinci pe suprafata ei, Luna n-ar fi fost deciit un asteroid desprins de Piimant, neted, mort ~ineinteresant. Observatiile f8cute de sa~lipi artificiali au pus insii la indoialii aceastii teorie. S-a descoperit ca. Luna are 0 comp<)zitie chimicii ~i mineralii suficient de diferiti de cea a Pamiintului pentru ca teoria desprinderii sii nu mai fie viabilii. Experimentele tacute pe Lunii de astronaupi americani ~istudiul ~ianaliza

220

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezeeea Plailetii

221

mostrelor de sol aduse de acestia au stabilit diocolo de orice indoiaHica, de~i acum este sterlla, Luna a fost demult 0 "planetii vie". Ca ~i Pamantul ea este 0 planetii stratificatii"ceea ce inseamna ca s-a solidificatsiogwi. De asemenea, ~iea generea7i caldura, dar, daca Piimantul'genereaza caldura datorita substantelor radioctive aflate in cen~l sau, caldura lunara provine, se pare, din straturile de materiale radioactive aflate foarte aproape de' scoarta seleo:ara.To~i, aceste materiale sunt prea grele pentru a fi ajuns singure la suprafatii.Atunci, ce sau cine

sa Ie fi scosla suprafatii?

C4mpul gravitational al Lunij pare sa fie foam dezorgani~t, astfel incat ftagmente uri~e de metale grele (fierul, de exemplu) nu s-au scufundat in interiorul planetei ci s-au impra~tiatla suprafata.Prio ce procedeu sau fortii,ne putem intreba? Existadovezi ca vechile roci de pe Luna erau magitetizate. Mai exista.dovezi ~ica au.fost inversate sau schimbate campurile magnetice. Sa fi fost oare un proces intern necunoscut sau interventia unei forte exterioare nedeterminate? Misiunea Apollo 16 a descoperit ni~teroci (numite breccii) care au rezultat in urina spargerii unor minereuri solide ~i apoi lipirii acestor ftagmente cu,ajutorul,unei surse de caldurii foarte puternica ~ipractic instantanee.Cand ~icum s-a petrecut acest lucru? Alte roci de pe suprafata Lunii sunt bogate in potasiu ~i fosfor radioactiv rar, substante care pe Pamant se 'afla adanc inauntru. tn uinta ace~tordescoperiri, oamenii de ~tiintiisunt acum ,siguri ca Luna ~i Pamantul, formate din aproximativ acelea~i elemente ~icam in aceea~iperioade, s-au dezvoltat ca doua corpuri cere~ti diferite. Dupa parerea speciali~tilor de la NASA
fNnf;nnnJ ~OW"lMn.,t;",.. J C' , I. ~i . .. ..
"

Cantitatea imensa de material radioactiv rezultata. in urma prab~irilor a inceput sa incalzeasca rocile de la suprafata Lunii, topind mare parte din ele, formandu-se astfel miiri de lava care au briizdat suprafata satelitului natural al PamaQ-tului. Apollo 15 a descoperit in craterul Tolovschi un meteorit de ~e ori mai mare decat oricare altol de pe Pamant. Apollo 16 a descoperit ca in urma coliziunii care a condus la formarea Madi de Nectar s-au impra!1tiat ftagmente pana la 1000de mile departare. Apollo 17 a aselenizat langa 0 fiilie de opt ori mai mare decat oncare falie de pe Pamant, ceea ce inseamna ca a fost formatii in urma unui cutremur de opt ori mai putemic decat cele de pe Pamant. Convulsiile care au urmat acelor evenimente cosmice au continuat aproape 800 milioane de ani, astfel incat intreg procesui de formare a Lunii a durat circa 3,2 miliarde de aRi. Deci, sumerienii aveau dreptate sa considere Luna ca un corp ceresc cu drepturi depline. ~i, a~a cum yom ar!ita mai departe, ei ne-au liisat un text care'explica acea catastrofii la care se refera expertii de la NASA.. . Planeta Pluto a fost numitii "enigma". Daca orbitele celorlalte planete devia7i doar putin fata de un cerc perfect, deviatia (excentricitatea).ol'biteilui Pluto este cea mai mare, fiind cea mai eliptica orbita..Mai mult, daca celelalte orbite raroan mai mult sau mai putin in cadrul,aceluia!1iplan, cea a lui Pluto' este deviatiicu ~~ptesprezecegrade. Datoritii acestor doua trasaturi neobisnuite ale AAI~ Pinto f':!iltf': in(J1Ir~ nl~npt;; Q ... r;;..p; n.._

.1

\....&..1_'&&- "",''v _

luat,normal in'primii sai 500 de'milioane de ani. Apoi, spun ei (conform ziarului The New YorkTimes),
Perioada cu cele mai multe cataclisme a inceput in urma cu aproape patru miljarde de ani, cand asteroizi de miirimea unor ora~ sau chiar tiiri mai mici s-au prabu~it pe Luna formand cratere uri~e ~i munti inalti.

bita. se intersectew

cu a alteia, Neptun.

. Dupa marime, Pluto intra in clasa "satelitilor": diametrul sau de doar 3600 de mile nu este cu mult mai mare decat cel al lui Triton, un satelit allui Neptun, sau TItan, unul din cei zece sateliti ai lui Saturn. Datoritiiacestor caracteristici, se considera ca acest ,,nepotrivit~'~i-a inceput viata ca satelit, care, intr-un fel sau altul, a piiI:iisit rbita "stiipanului" ~i a inceput 0 orbita. o proprie in jurill Soarelui.

222

ZECHARIA SITCHIN

A Doussprezeeea Planets

223

Conform textelor sumeriene, se pare ca s-a intimplat chiar a~a. ~i acum ajqngem la punctul culminant al cercetarii noastre: exis~entacelei de-a douasprezecea planete. Orieat ar parea de uimitor, astronomii au cautat de foarte mult timp 0 planeta intre Marte ~iJupiter. Spre s~itul secolului al XVIII-lea, chiar mai inainte de descoperirea lui Neptun, 0 serie de astronomi demonstrasera ca "planetele erau a~zate la 0 anumita distant! fata de Soare dupa o lege clarii". Aceasta idee, cunoscuta sub numele de Legea lui Bode, i-a convins pe astronomi ca,ar trebui sa mai existe 0 planeta in locul in care piina acum nu se ~tia sa existe vreuna -,

*
In urma cu aproape-un secol, desciftarea texteior mesopotamiene a.dus la descoperirea faptului ca acestea nu numai ca erau identice, ci chiar precedau fragmente din Biblie. Cartea lui Eberhard Schnider, Die Kielschriften und das alte Testament (Manuscriseleantice ~iVechiul Testament), publicata in 1872 a declan~at0 avalan~ade carti, articole, studii ~idezbateri care au durat jumatate de secol. Sa fi fost oare 0 legaturii,in vremurile antice, intre Babilon ~i Biblie? Titlurile 0 anunt!, sau 0 denunta, in mod provocator:BABEL UNO BIBEL. Printre textele descoperite in biblioteca lui Asurbanipal se afla unul care relateaziipovestea creatiei, nu foarte diferit de Geneza din Vechiul Testament. TabJitele sparte, adunate laolalta ~i publicate prima data de George Smith, in 1876, The Chaldeean Genesis (Geneza in varianta caldeeana) demonstreaza in mod clar ca, intr-adevar a existat un text acadian, scris in vechiul dialect babilonian, care relateaza cum un anurnit zeu a creat Cerul ~i Pamiintul ~i tot ce se afla pe acesta, inclusiv omul. Exista acum 0 intreaga literaturii dedicata compariirii textelor mesopotamiene cu Biblia. Opera zeului babilonian s-a realizat, daca nu in ~ase zile, ca in Biblie, totu~i, de-a lungul a ~asetablite. Identic cu ziua a ~apteain care Oumnezeu s-a odihnit ~is-a bucurat de lucrarea sa, epopeea mesopotamiana dedica cea de-a ~apteatablit! laudiiriizeului ~icreatiei sale. Din aceasta cauza,istoricul L.W.King ~i-a intitulat studiul sau despre acest subiect The Seven Tablets of Creation (Cele ~apte tablite alecreatiei). Numit astazi ..Epopeea Creatiei". textul era cunoscut in Antlchltate dupii cuvintele cu care incepea, Enuma Eli~ ("Ciind'in inaltimi"). Povestea biblica a creatiei incepe cu facerea Cerului ~i a Pamantului; povestea mesopotamiana este 0 adevarata cosmogonie ~i trateaza ~i despre evenimentele d~ dinainte de aceasta, duciindu-nechiar la inceputul timpului:
1:'>'

adidi,intreMarte~iJupiter. .
Incurajati de aceste calcule, astronomii au inceput sa cerceteze cerul in cautarea acestei planete dispiirute. In prima zi a secolului XIX, astronomul italian Giuseppe Piazzi a descoperit in locul calculat 0 planem foarte mica (485 mile diametru) pe care a numit-o Ceres. Piina in 1804, numiirul asteroizilor crescuse la .patru;pana astazi au fost numiiratipeste 3000 de asteroizi care orbiteaziiin jurul Soarelui in c~ea ce numim azi centura de asteroizi. Farii nici un dubiu, acestea sunt ftagmentele unei planete care s..a'spart.Astronomii ru~iau numit-o Phayton ("ca-

rul").

Oaca astronomii sunt de acord ca aceasta planeta a existat, ei nu sunt insa capabili sa explice disparitia ei. Sa fi explodat ea singurii? Oar atunci fragmentele ei ar fi zburat in toate partile, nu ar fi riimas intr-un singur loc. Oaca ea s-ar fi spart in urma unui impact,unde este corpul ceresc responsabil de aceasta coliziune? S-a zdrobit si el? Dar ml!'mentele c:lre inrnn;M~ :Soarele,djica sunt puse la un loc, nu dau nici macar'o singurii planetii, dariimitedoua. In plus, daca centura de asteroizi ar fi riima~itelea douii planete, ele ar fi trebuit sa pastreze revolutia axiala a celor doua. Oar asteroizii au 0 singuriirotatie axiala, lucru ce indica faptul ca ei provin dintr-un singur corp ceresc. Atunci, cum ~ice anume a distrus a douiisprezeceaplaneta? Rispunsulla aceasta intrebare ajunge la noi din Anti~hitate. .

Enuma eli~la nabu ~amamu

Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese inca numit

.....

224

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezea Planetii

225

$aplitu ammatum ~ma la zacrat, ~i dedesubt, pimintul tare nu .fusese inca chemat... Atunci, ne spune epopeea, corpurile cere~ti originare au dat na~ere unor ,,zei" cere~ti. Pe masura ce numarul fiintelor cere~ti cre~tea, zgomotul ~i mi~carile acestora I-au suparat pe Tatal Tuturor Lucrurilor. Sfetnicul sau credincios I-a indemnat sa ia masuri pentru a-i cuminti pe zeii cei tineri, dar ace~tia au tabanit pe el ~i i-au lua! puterile creatoare. Mama Tuturor Lucrurilor a cautat sa tizbune aceasta fapta. Zeul care a condus revolta impotriva Tatalui a awt 0 noua idee:, fiul ei sa fie invitat in Adunarea Zeilor ~i sa capete suprematia, astfel indit sa poata lupta singur impOtriva "monstrului" care se dovedise a fi mama lor. .' capat3nd suprematia, t3narul zeu - Marduk, conform va- , riantei babiloniene - 's-a luptat cu ,,monstrul", I-a invins ~i I-a rupt in doua, dintr-o parte ficandCerul ~i din cealalta Paman-

sofica - cea mai veche versiune a etemei lupte dintre bine ~i rau - sau 0 alegorie a succesiunii naturale a anotimpurilor sau a rasaritului~iapusului, ori a mortii ~ia reinvierii. Oar de ce sa nu luam aceastiipovestire in serios, ca fiind nici mai mult, dar nici mai putin decat 0 marturie a unor evenimente cosmice a~a cum Ie ~tiau sumerienii, cum Ie fusesera spuse acestora de catre nefilimi? Folosind aceasta ipoteza noua ~i foarte indrazneata, yom descoperi ca "Epopeea Creatiei" explica perfect evenimentele care, probabil, au avut Joe in sistemul nostru solar. Scena pe care se desfi~oara drama celesta- din f.:numa
,

'

Eli$ este universul primordial. Actorii cele~ti sunt eei care l:rCeazii, la fel cum sunt ~i cei care au fost creati. Actull: Pe cand in inaltimi Cerul nu fusese numit, lar jos, Pamantul nu fusese chemat; Nitnic, ci numai EI, APSU, cel care i-a naseut, MUMMU, ~i TIAMATcea care in pantecu-i i-a purtat, Apele lor toate s-:au amestecat. Nici trestia nu era nascuta ~i nici pamant aparut. Si nici un zeu nu fusese inca nascut. Nimicnu avea nume ~i nici 0 soartii inca nu fuscse data;
"

101.

'

Apoi el a fixat ordinea in Ceruri, fiecarui zeu fiindu-idatii 0 pozitie fixa. Pe Parnant, el a ficut muntii, apele ~i campiile, a stabilit cele patru anotimpuri ~i a creat omul. Dopa modelul Liic~lui Ceresc, el a ficut Babilonul ~i templele sale. Zeii ~i rnuritorii au primit ordine. insiircinari si ritualuri. Marduk a fost proclamat apoi zeitatea suprema ~i i-au dat cele "cincizeci" de nume - simbolul ~i (3Ilgul capeteniei zeilor. Pe masurii ce erau descoperite ~i traduse tot mai muUe ftagmente, a devenit elar di este mai mult de~at 0 opera literara: era cea mai sfintii epopee istorico-religioasa a Babilonului, ficiind parte din. ritualurile de Anul Nou. Intentionand sa stabi.. ~ - .
.v v.. l'."' t... u.. u"uUUA, "PVP"~c1 11 lii\.:1;;!'" ii,\.:t:SLaaUlurUl

Atunci se nascura zeii, APSU fiindu-Ie tata.

Prin eateva semne scrise cu un beti~or pc 0 tablita de lut - in doar noua versuri - cronicarul antic ne invitiisa asistam la eel mai maiestuos spectacol din toate timpurile: na~terea siste-,
mnln; nn"tr'l1 "nl"r

Creatiei. Totu~i,nu intotdeauna fusese la fel. Sunt suficiente

date care indica faptul cii tex10l babilonian nu este decat 0 ver.siune stilizatii a unui alt text, sumerian, in care eroii erau.Anu, Enlil ~i Ninurta.
.Nu
'

conteaza cum se numeau eroii acestei drame celeste,

povestirea este cu sigurantii la fel de veche ca ~i civilizatia sumeriana. Cei mai multi cercetatori viid in ea doar 0 opera filo-

Pe intinderea spatiului cosmic, "zeii" - planctele - urmeazii sa apara, sa primeasca un nume ~i 0 "soarta" - orbitii., Exista doar trei corpuri: AP.SU ("CeI care exista de la inceput"); MUM.MU ("Cel care a fost nascut"); ~i TIAMAT G,Fecioara diitiitoarede viata"). ,,Apele" lui Apsu ~i ale lui Tiamat s-au amestecat, iar textul specifica foarte elar ca nu este vorba de apele in care cre~tetrestia, ci mai degrabii apa primordiala, elementul de baza pentru existenta vietii in univers.

-.-

-----

226'

ZECHARIA

SITCH IN

A Douasprezecea Planeta
TIAMA T

227

Deci"Aps~ este Soarele, "Cel care exista de lainceput." Aproa~ de el este Mummu.Povestea spune clar, mai tarziu, ca el este ajutorul de incredere ~i mesagerullui Apsu: 0 buna, descriere pentru Mercur, mica planeta ce se rote~te rapid in jurul gigantului sau stapan. Aceasta este ~i imaginea pe care o aveau ~i grecii ~i romanii despre zeul-planeta Mercur: mesagerul zeilor. Mai departe este Tiamat. Ea era "monstrul" pe ,care I-a taiat in doua - "planeta care lipse~te~'. Dar in timpurile primordiale, ea fusese prima "Feeioari" a trinitatii divine. Spatiul din~ tre ea~i Apsu nu era vid; era plin cu elementele primordiale ale lui Apsu ~i Tiamat. Aceste "ape" s-au "amestecat", formandu-se astfel 0 pereche de "zei" ~ planete - intreceidoi. ~i apele lor s-au amestecat. .. ~i zei s-au nascut; APSU fiindu-Ie tata: Zeul LAHMU ~i zeita LAHAMU fura intaii nascuti;

MERCUR (Mwnmu)

Fig. 102 l La incepuJ: Soarele (Apsu), Mereur (Mllmmu) ~~Tiamat

TIAMAT

MARTE (Lahmu)

VENUS (Lahamu)

...

~i nume lodi s-a dat.

MERCUR (Mwnmu)

'

Etimologic, aceste doua nume se trag din ridacina LHM ("a se rizboi"). Anticii ne-au lasat mo~tenire tradipa cum ca Marte era zeul rizboiului ~i Venus zeita atat a iubirii, cat ~i a rizboiului. Intr-adevar, LAHMU ~i LAHAMU sunt nume de birbat ~i respectiv femeie; deei identi~tea dintfe' cei doi zei ~i planetele Marte ~i'Venusse confinna atat mitologic, cat ~i etimologic. Se afirma chiar ca, astronomic, "planeta care lipse~te", Tiamat, era localizata dupa Marte. Intr-adevar,Marte ~i Venus sunt intre Soare,Apsu, ~i"Tiamat". Acest lucru se poate
. ---

Fig. '103 Il Se nasc "planetele interioare" - "zeii din mi;/oc"

Cum zilele mai lungi acum erau ~i ani se numarau, Anu se Disco, allor fiu fiind - ~i rival inainta~ilor sm deveni.
,

.I

~-apoi, allui An~r mo~tenitor,Anu,

Ca egal ~i dupa chipul sau, pe NUDIMMUD it nascu.

103).

- n -, t '

~._4.~ __
t .a.

4.::::

~::

u_a.~n";;

(P~n

1 n")

Ct~

Apoi, procesul'formarii istemuluinostru solara contis

~uat. Lahmu ~iLahamu fusesera nasouti dar,

>

Mai inainte chiar ca e'i sa fi crescut in vlirsta ~i in staturi pana unde le-a fost scris - ' Zeii AN~AR ~i KI~AR se nascum, ~imai mari decat ei se fiicura.

Cu 0 coneizie egalata doar de precizia povestirii,priinul act al creatiei se des~oara in fata noastra. Ni se spune ca Marte ~i Venus au crescut doar pana la 0 anumita dimensiune; dar chiar inainte ca procesul acesta sa se fi incheiat, 0 alta pereche de planete s-a nascut. Cele doua erau planete importante, a~a 'cum este scos in evidenta de numele lor - AN.~AR ("PrintW cerului") ~i KI.~AR ("Printul pamantului"). Ei au intrecut in '. ----

-------

--.-.------

228
TlAMAT

ZECHARIA SrrculN

A DouiiSprezeeeaPlaneti,

229

MARlE (Lahmu)

VENU~ (Lahamu)

o
MERCUR (Mummu) Q'

JUPITER

(Kishar)

'0
SATURN(Ansha?
,

0
O'

- 0

PLUTO (Gaga)

cut 0 planetii geamana, "ca egal ~i dupa chipul sau". Versiunea babiloniana numeste aceastiiplanetiiNUDIMMUD, numele lui Ea/Enki. Inca 0 ~tii, descrierile se Potrivesc perfect urmato'arelor doua planete cunoscute, Uranus ~iNeptun. Mai este 0 planetii care trebuie pusa alaturi de aceste~ doua, Pluto. "Epopeea Creatiei" s-a referit la Anu ca fiind,"primul nascut" allui An~ar/Saturn,ceea ce inseamna ca mai exista un alt zeu/planetii nascut de An~ar. Epopeea revine Is acest zeu/planetiimai tcirziu,povestind cum An~ar it trimitea ~ mesagerul sau GAGA cu diferiteinsarcinati pe alte planete. Gaga apaceastfel egal'in functie ~iin "staturii" cu mesagerullui Apsu, Mammu; aceasta ne trimite cu gcindulla numeroasele asemanati dintre Pluto ~i Mercur, deci Gaga era Pluto; dar sumerienii, il plaseazii pe acesta pe harta lor cereasca nu dupa Neptun, ci lcinga Saturn, al carui "me sager" sau satelit era. (Fig. 105) Deci la incheierea actului I al Creatiei, se nilscuse un sistern solar compus din Soare ~i alte noua planete:

Fig. 104 III $AR-ul- planetele marl - sunt "niiscute" ~i ele ' fmpreuniicu ..mesagerlilor"
TlAMAT
MARlE (Lahmu)

VENUS(Lahamu)

. JUPllER (Kishar)

SATURN(Anshar)

O@ O 0
,

MERCUR (Mummu)

SoareIe - Apsu, "Cel care este de la inceput". Mercur - Mummu, "Sfetnicul ~iemisarullui Apsu". Venus - Lahamu, ,,zeita luptiitorilor".

SOARE (Apsu)

0
'

NEP1UN (Ea)

'

,PLUTO(Gaga)

URANUS(Anu)

. ...I:':,Xtoare de vla!4 . . ',X" . . - Ii amat,,, FeClOaraWiLA , Jupiter - K~ar, ,,PrintuI pamanturilor".. Saturn - An~ar, "Printul cerurilor". Pluto - Gaga, "Sfetnicul ~i emisarullui An~ar". Uranus - Anu, "EI ce.l din ceruri", ' I Neptun - Nudimmud (Ea), "Iscusitul creator".
??
.

Marte-

Lahmu,

,,zeul'iazboiului".

'

Fig. 105 W. A{Xlr ~i ultimeJe douti ptanete chipul ~i asemiinarea celeilalte"

,aentlce

- "aupa

Unde erau l'antantul

~I Luna'( bl urmau

sa apard, ,~a [1;;-

marime prima pereche. Descrierea, titlurile ~i locul acestei pe- . rechi Ie identifica lara probleme: Saturn ~iJupiter. (fig. 104) Dopa 0 vreme' (,,~i ani se numiirau"), ~i 0 a treia pereche de planete a fost adusa la lumina. Primul a fost ANU, mai mic deceit An~ar ~i Ki~ar ("fiul lor"), dar mai mare deceiJ primele doua planete (,,rival inain~ilor sm deveni"). Apoi Anu a nils-

zultat at unei coliziuni cosmice. - . o datiicu n~terea planetelor, se trage cortina peste actul intciiat Creatiei ~ipoate incepe actul doi. Nou-creata familie de planete era departe de a fi stab~la.Planetele gravitau una spre cealaltii;se strcingeauin jurullui Tiamat, puncindin pericol corpurile primordiale.

---.--.

..-------

----

_. -.- _.-

_.-

230

ZEcHARIA SITalIN

A Douiisprezeeea Planetii

231
~

Toti ftatii s-au adunat impreuna; In joaca lor nebunaprintre stele,

"-

Incolo ~i-ncoace alergau, gata s-o sfarme pe Tiamat. Faceau sa tremure pantecullui Tiamal Apsu nu a niai putut suporta zbenguielile lor; In fata lor; ins~i 'llamat nu mai avea glas. Nesuferite erau faptele lor:..

~i necugetate mi~carile.

Aceasta este, in mod elar, 0 referire la ocbitele lor dezordonate. Noile planete "alergau incolo ~i incoace"; se apropiau prea mult una de cealalti ("s-au adun~t impreuna"); se intersectau cu orbita lui Tiamat; se apropiau prea tare de "paotecul" ei; "mi~cirile" lor erau necugetate. De~i cea mai afectati ern, Tiamat, ~iApsu considera faptele lor ,,necugetate". ~i-a anuntat intentia de a Ie distruge "mi~cmle". S-a statuit cu Mummu in secret, dar, "sfatullor de taina" a fost auzit de ceilalp zei, care s-au infrico~at. Singurul care nu ~i-a pierdut cumpatul a fost Ea. EI a nascocit un plan prin care "soinnul sa cadi asupra lui Apsu". 01nd ceilalp zei au aprobat planul, Ea a "trasat 0 dreaptiharti a cerurilor" ~i a rostit descaotecul divin asupra apelor primordiale ale sistemului solar. Ce era acest "descaotec" sau forta a lui Ea (planeta Neptun) - atunci, cea mai indepirtati planeti de Soare - a carei

nimic. EI fusese "uitat ~ilasat in urma'\o planeti lipsiti de viata alaturi de stapanul sau. Lasand Soarele tara puterile sale creatoare - stopana procesul de emitere de energie ~imaterie pentru a mai forma ~i alte planete zeii au adus temporar pacea in sistemul solar. Victoria a fost intiriti si cu schimbarea locului si menirii lui - Apsu. Acest titlu va fi aplicat de aici inainte ,,Laca~ului lui Ea". Orice noua planeti putea sa apam de-acum numai de la noul Apsu - de la ,,Adancul" -. eel mai indepartat loc al sistemului solar. Cat a durat pana caod aceasti pace a fost incalcati? Epopeea nu spune. Dar ea continua ~itrage cortina pentru inceperea actului trei:

In Camera Softii, locul Destinelor, Un nou zeu stitea, cel mai iscusit ~imai intelept; In inima Arlancului,a fost nascut MARDUK
Un nou zeu - 0 noua planeti - se alatum celorlalp. EI a fost nascut in Arlanc, departe in spatiu, intr-o zona unde i-a fost datimi~carea orbitala - "destinul" unei planete. A fos~ atras in sistemul nostru solar de cea mai indepartata planetii: "EI, eel care I-a nascut, a fost Ea" (Neptun). Noua planeta era intr-adevar ceva care J:t1erita fie vazut: sa

orbiti inconjura atat Soarele cat ~i celelaIte pl~ete? Sa influ- enteze orbita sa magnetismul solar ~i deci; emisiile radioactive ale acestuia? Ori Neptun emitea, .dupa crearea sa, <> putemica A---r-. ~_ :~:--:/-<) T_..1:r~p~"f " "I' f1 fn~t ",f",r.tl1lenoneea

spune ca "somnul a cazut peste Apsu" un efect atenuator. Chiar ~i"sfetnicul Mummunu mai putea sa se mi!,te". .
La fel ca in povestea biblic~ a lui Samson ~i Dalila, eroul - cople~it de somn - putea foarte lesne sa fie deposedat dl;:. up terile sale. Ea nu a stat pe ganduri ~i i-a luat lui Apsu put~rile creatoare. Intrerupand, se pare, imensa reVRrsarede materie primordiala de.la Soare, Ea/Neptun "a luat tiara ~i i-a dat jos mantia sa de aura". Apsu era invins. Mummu nu mai putea face

Atragator ii era chipul, ochii-i scaoteiau strilucitori; Mandru ii era mersul,impunator ca din vechiIpe.., ~i mai presusde ceilaltizei era, cl! mult intrecandu-i... J<'~rp.1mai nohi! si cel mai inalt era; Cu membrele imense-ipe toti Ii mtrecea. Aparcinddin imensitatea spatiului, Marduk era totu~i 0 planeti ,,nou-nascuti", in flacm ~iemitnd radiatii. "Cand buzele sale se deschideau,foc naprasnic ie~a." Cand s-a apropiat Marduk de c~lelalte planete, el~ "au aMtut asupra lui grozavele lortrasnete" ~iel strilucea, ,,imbracat in aura celor zece zei". Oeci, apropierea lui a pus in mi~care .

232

ZECHARIA SITCHIN

ADouisprezeeea Planeti
SPA'flU

233

electricitatea ~i ~Iteradiatii ale celorlalte.planete din siste.mul .solar. ~i un singur cuvint confirma aici descifrarea noastra: zece corpuri cere~i I-au a~ptat - Soarele ~i numai alte noua planete. Apoi povestireane poartiide-a Iimgulcalatoriei lui Marduk prin sistemul nostru solar. Mai intii el trece pe hingaplaneta care .J-a nascut" : care I-a atras in sistemul solar. Ea/Neptun. Pe masura ce se apropie~. ampul gravitational al acestuia c exercita 0 presiune cfeSCindaasupra nou-venitului ~i astfel' se rotunje~te traiectoria lui Marduk, "pregatind-o pentru sarcinile sale viitoare."
.'

.,

Marduk trebuie sa fi fost inca foarte maleabil. Dopa ce a trecut de Ea/Neptun, presiunea gravitationala a acestuia a mcut ca 0 parte a lui Marduk sa se umfle, de parca el "ar fi avot doua capete". Nici 0 parte a acestuia nu a fost ropta, dar cand Marduk a ajuns in apropiere de AnulUranus, au inceput sa se desprinda bucati din tanara planeta, rezultindastfel patru sateliti.
,.Anu a nascut cele patru paqi

NOli".

""'Ii,oj, /

l.JJc~
Fig. 106

()t'o\

/~.... .~~

'.~

~ i le-a

dat lui Marduk sa Ie sta-

paneasca". Numite "vinturi", cele patru aveau 0 mi~are de rota-' tie rapida in jurullui Marduk, ,,invartmdu-se ca ni~te virtejuri." Planetele pe linga care a trecut. Marduk indica faptul di acesta a intrat in sistemul nostru solar din directia opusa mi~carii orbitale (invers acelor cea'Sornicului). Continuindu-~i drumul, nou-venitul a fost confruntat cu imensul.cimp gravita- . tional al gigantilor ~ar/Saturn ~i Ki~ar/Jupiter. Direcpa sa de deplasare a fo~t deviata astfel ~i mai putemic spre centrol siste-

zindu-se. Din mijlocul ei au ie~it unsprezece "mon~tri", .,miriiind ~i agitindu-se", un grup de sateliti care s-au desprins de Tiamat ~i .;alaturi de ea mergeau". Pregatjndu-se de mtilnirea cu Marduk ea i-a "incoronat cu aure", dandu-Ie aparenta de zei (planete). De 0 deosebita important8 era pentru mesopotamieni prineipalul s~telitallui TIamat, numit KINGU, .,Primul nascut dintre zei care-i alcatuiau curtea". . Ea I-a ridicat pe Kingu, tntre ei I-a flieutcel mai mare... Si conducerea bitalieL In miiinilelui a incredintat-o. Aflat intre cele douiicimpuri gravitationaleale celor douii planete, acest satelit uri~ al lut Tiamat a inceput sa se mi~te spre Marduk. Faptul ca i-a dat lui Kingu <> "tablit8 a destinului" - 0 orbita planetara proprie - a supiirat peceil~lti zei. Cine ii daduse voie lui Tiainat sa nasca .noi planete? a intrebat Ea. Acesta s-a dus apoi la.An~/Saturn sa se plinga. .

I
. I

muluisolar,spreTIamat. Fig.106) (
r"(... a ~ J~ \.&;...& ,

Ap~o~ie.rea ~~i ~ar~uk ,:'-,in~e~~t curind sa influenteze

"""&&_~ 'f& .I "..."' I.J. ".L.IJ. .J.U-_

cea valuri ce pe Tiamat au suparat-o; zeii nu mai erau in pace~

ci-naprigiifurtunase,aflauacum."
.

. .

Cu toate ca tablitele sunt pe alocuri distruse ~i unele porpuni sunt greu de citit, afliim to~i ca noua planeta "puterile le-a . istovit... iar ochii lor clipeau de oboseala". Tiamat insa~i i~i

continua drumul distrata, vizibil necajita.

Campul gravitational al noli planete a inceput curind sa-~i faca efectul asupra lui Tiamat, bucati marl din aceasta desprln~

I!III!~~.

<,

234

';

ZECHARIA SrrCUIN

A Douisp~ea

Planets

235

Tot ce Tiamaf a'planuit pe ascuns, lui An~ar i-a repetat: . ... 0 Adunare. a:ei ,~i~atacut, ~i-i miini<;>asa ana peste p

~i hri Gaga, sfetnicul sao, i-a dat porunca... ,,Pe drumul tiiu, 10pleaca acum, Gaga,
,

poate...

~i pe la toti zeii sa treci,

lar ceea ce-ti voi spune tie, Tu lor sa le-o repeti."

Nemaivazute arme ~i-a luat, ~i mon~tria nascut... Cu to1ol unsprezece pe lume a adus; jar dintre ace~ti

Zei mon~tri,ce curtea sa 0 alca1oiesc,pe unul Kingu,

Ce-ntaiul sau nascut a fost, mai mare peste ei I-a pus. .. ~i 0 tiiblita a destinului i-a <fRt, acandu-l-astfel'ca noi. t

'

. An~ar, ascultandu-I pe Ea, I-a intrebat cum <irputea sa-I omoare pe Kingu. Raspunsul aces10ia a ramas necunoscut, de-. oarece tiiblita de lut este sparta; ~e pare ca Ell I-a refu~at, caci epopeea continua cu An~ar care it roaga pe Anu (Uranus) sa se lupte cu Tiamat. Oar Anu "sa lupte cu ea nu putea, a~a ca pe zeu I-a refuzat". tn Cerul tensio~at, apare un conflict: unul dupii altul, zeii refuzii sa lupte contra infuriatei zeite Tiamat. N-o va infrwlta

Trecand ~ la ceilalti zei/planete, Gaga i-a convins "sa it alegep pe Marduk". Oecizia a fost cum fusese anticipat: zeii erau prea bucuro~i ca altcineva trebuie sa se lupte pentru ei. "Marduk va fi rege!" i~au spus ei ~i i-au zis sa 'nu maipiarda
. timpul: "Ou-te ~i sa terminiim 0 datii cu Tiamat!"
, .

oare nimeni?

.'.

Marduk, dupa ce trecuse de Neptun ~i Uranus, se apropia acum' de An~r (Saturn) ~i de inelele sale. Acest lucru i-a dat aces10ia ideea: ,,EI, cel care-i mandru ~i putemic, va fi cel care ne va riizbuna; EI, viteaz ca nimeni altul in biitiilie:Marduk,
,

Eroul!" Apropiindu-se de ffielele lui Saturn ("Siirutiimana lui

An~r"), Marduk ii riispunde:

vitaponale au determinat orbita aces10iaastfel incat acesta sa mearga intr-o singura directie - spre "batiilie", coliziunea cu Tiamat. . . Pregatindu-sede luptii, Marduk s-a inarmat din cap pana in picioare. ~i,:,a "ftaciira striilucitoare";"a tacutun arc... ~i luat o sageatiiin el aptis ". in varfun trasnet i-a pus"; "apoi 0 pl~a a tacut, in ea pe Tiamat s-o prinda". Acestea sUntnume commie pentru ceea ce trebuie sa fi fost fenomene cosmice - desciirciiri electrice care au insotit apropierea campurilor gravitationale ale

reasca. . Zeiihotiiraserii destinul"lui Marduk;campurilelor gra"

Cortina se ridica din nou ~i incepe ac10l IV; batiilia ce-

celordouaplanete.

... Daca ya.fi, atunci, sa va.razbun, Vietile sa vi Ie scap, pe fioroasa Tiamat s-o riipun, Cheaina a Zeilor Adunare ~i peste toti al meu destin, mal mare sa ne:
Conditia era curajoasa dar simpla: Marduk ~i "destinul" lui - orbita sa in jurul Soarelui - trebuia'sa fie cea mai importantiiprintre zei. Atunci a fost Gaga - satelitullui An~ar/Sa1om - aba10tde I~orbi~ sa, devenind0 nona planetii,Pluto.
An~ar ~i-a deschis gura,

Oar principalele arme ale lui Marduk erau cei patru sateliti ai sai, cele patru "vanturi" pe care i Ie daduse Uranus cand trecuse pe langa aceastii planetii:' Van10l de Nord, Van10l de Sud, Vantol de Est ~i Vantol de Vest.Trec~d pe langa gigantii Saturnsi Juniter si. datoritiiuriasei lor forte imlvitation:lJe:I m:li ,,nascut"alp ttei sateliti - Vantul Turbat, Vartejul~i Van10l Ne-

in~~

Folosindu-~i'satelitii in posturii de "care .de asalt", el "a trimis inainte vinturile Ix: care el insu~i Ie n~scuse, pe toti cei ~pte". Adversarii erau gata de luptii.
Zeul a mers inainte, pe drupJ,ul sau cel drept; Spre furioasa '1lamat curajos s-a indreptat. ..

---"""-._~-

'"

"...,.,

236

ZECHARIA Sl'I'CHIN

A Douisprezecea Planeti Corpul ei este moale;.gura-i larg deschisii.

237

Zeul s-aapropiatsa cerceteze regatullui Tiainat PlanQrilelui Kingu,al ei"sot, sa Ie afle.. .

Dar, pe masurii ce planetele se apropiau una de cealalta, cursullui Marduk a devenit dezordonat:

Acolo el 0 sageteaza ~iburta ei 0 sparge.

Matele toate i Ie taie, tot pantecul i-I parjole~te. ~i astfel 0 supune, ~i rasuflarea ei 0 stinge.

~i, cum s-a uitat,drumul sau a devenitItesigur, Direcpa sa s-a pierdut,Jar faptele sale-'S buimace. Chiar ~isatelipi lui au inceput sa se ini~teciudat: Cdnd zeii, ajutoarele sale, ce;.alaturide el m~atuiau, Pe viteazul Kingu I-auvazut, vederea Ii s-a-nceto~t
Sa nu mai aiM lo.c, paoa la urma, intiilnirea dintre cei doi combatanti? Dar moartea fusese hotarata, cursul stabilit in .mod irevocabil spre coliziune. "Tiamat a bolborosit ceva"... ,,zeul a ridicat trasnetul 'furtunii, cea mai teribila arma a sa." Cdnd Marduk a ajuns ~i mai aproape, "furia" lui Tiamat a crescut; ,,Picioarele i se mi~cau de furie incolo ~i-ncoace." A in~eput sa-l

"blesteme" pe Marduk - probabil, cu acelea~ifel de "descante- . ce" folo~ite ~i.de Ea pentru a-I infiinge pe Apsu ~i Mummu. Dar Marduk i~icontinua drumul spre ea.
Tiamat ~i Marduk, cei mai intelepti dintre zei, Unul spre celalalt se indreptau; Tot mai aproape, 0 Mtalie sa hotarasca totul,
V ANruL-DE NORD

De lupta erau acum gata.

Acum enoneea incene sa relateze batalia cereasca in

urma careia au fost create Cerul ~i Pamantul. Zeul plasa ~i-a intins-o pentru a 0 prinde; Vantul Turbat, cel mai indepartat de fata dse-apropie Cum ea deschide gum, cu totul sa-l inghita El in ea it arunca pe Vantul Turbat, ca ea sa n-o mai poata inchide; Vantul Furtunii apoi ii ataca mijlocul;
....6' '",VI I ",

-.I
, v ..-

..
-

.
TP

"oastea" ei

Deci avem aid (Fig. 107) cea mai originala teorie care explicii misterul cu care inca ne confruntam. Un sistem .solar instabil, alcatuit din Soare ~ialte nouii planete, a fost invadat de o planeta uria~adin spatiu, asemiiniitoareunei comete. Mai intiii, aceasta a trecut pe Idnga Nept1.in; poi a depa~it Uranus, gia gantii Saturn ~iJupiter, 'cursul sii~,tiind profund atectat ~i in-.

238

ZECHARIA SITCUIN

A Dou~sprezeeea Planetii

239

dreptat spre centrol sistemului solar, uri~ul camp gravitational exercitat de cele doua planete uri~e aducandu-i ~apte sateliti. Acest curs a fost astfel directionat,incat sa se ciocneasca cu urmatoarea planeta, Tiamat. Oar nu cele doua planete s-au ciocnit - un fapt deosebit de important, din punct de vedere astronomic: nu Marduk insu~i s-a zdrobit de Tiamat, ci unol din satelitii aeestuia, despieind-o in doua. In aeeasta despieatura,Marduk a teas 0 ,,sageata", un "trasnet divin", un imens arc electric care a sarit ca 0 scanteie din planeta Marduk incarcatii de energie, "pln1i de stralucire". Gisindu-~i drum prin miezullui Tiamat, ,,rasuflarea i-a stins-o" - acesta a neutralizat campul electric ~imagneti,cal acesteia, ~ile~a"stins". .
Prima intalnire dintre cei doi a lisat-o pe Tiamat fistirata ~i lipsitii de viata; dar soarta ei urma sa fie-determinata de viitoarea intalnire dintre ei. Kingu, principahil satelit al lui Tiamat, urma sa fie tratat separat. Oar soarta celorlalp zece a fost

prin mai muUe planuri. Cel mai semnificativ, in timp ce toate planetele cunoscute inconjoara Soarele invers.acelo[' ceasomi-

cului,celemaimultecometese invartinvers.

Astronomii nu au reu~itsa explice ce foqa, ce eveniment a creat ~i le-a aruncat pe acestea pe orbitele lor neobi~nuite. Raspunsul nostru: Marduk. Azvarlindu-Ie in directia opusa, el a spulberat,a spart oastea lui Tia'matin comete rhai mici, afectandu-Ie cu campul sau gravitational, a~a-numita"plasa":
;

Aruncati in plasa, ei in capcana au fost prin~i...

Intreaga trupa ee alaturi de ea l1J~aluia In plasa el i-a prins ~i mainile Ii le-a legat. .. Straus legati, ei nu mai puteau sascape.

Dopace batalias-a incheiat,Marduka luat de la Kingu

hotarata imediat. .

Dopa ce peTiamat, capetenia lor, a sfiirtecat-o, Trupa ei a fost spulberatii, oastea ei sparta. Zeii ce-i erau de ajutor, ce-alaturi de ea stiiteau, De spaima fus~sera cuprin~i ~itremurau, Spatele I-au intors ~i gata sa fuga erau, Vietile lor ca sa i~i scape. Putem identifica oare aceasta oaste "spolberatii... Sparta" eare tremura ~i "spate Ie I-au intors"- ~i-au inversat direcpa? Facand acest IUCru<1escopenm~l raspunSUl la 0 alia t:Illgmil a sistemului nostro solar - cometele. Aceste mici corpurl ceresti sunt numite ,,rebelele sistemului sohai" deoarece ele nu par .se supune nici uncia dintre legile cunoscute. OrbitCle planeielor in jurul Soarelui sunt, cu exceppa celei a lui Pluto, aproa-

Tiamat~iKingu.

"tablita destinului" (orbita independentii)~i~i-a legat::o la brau:. cursul sau a fost transformat astfel intr-o orbitii solara permanenta. Din acel moment, Marduk era sortit sa treaca mereupe la locul bataliei. Invingand-o.peTiamat, ~i-acontinuat drumul prio ceruri, in jurul .soarelui ~i a trecut din nou pe langa planetele de sus: EalNeptun, "a carui dorinta 0 indeplinise", An~ar/Satum, "al. carui triumfil intronase." Apoi, noua sa orbitii I-a adus iar la.locui triumfului, "pentru a intari puterea;sa asupra zeilor inftanti",
.

~~n~_~'n~:~_~.

Pe masura ce este ridicata.cortina pentru actul V; de a.ici - ~inumai de aici incolo, eu ~oateca acest lueru nu a fost sesizat pana acum - povestea biblica a Genezei se alatura epopeii

rea Cerului si a Pamantului.

.

_~ ..

~::

A~ n1.:n

A:_

n~~n'

~.

:'_~~_n

l'n~~

Completandu-~i .primasa orbita iri jurul Soaielui, MarZeul s-a oprit sa priveasca trupul inert al acesteia. Sa 0 impartii. n doua apoi el s-a gandit. i

duk "se-ntoarce apoi la Tiamat, pe care 0 supusese".

pe circulare; orbitele cometelor sunt foarte alungite ~i, in cele .

mai multe cazuri, atat de alungite, incat apar in apropierea Pimantului la sute ~i chiar mii de ani. Planetele, din nou, cu exceptia lui Pluto, se mi~ca in ace~~i plan; orbitele cometelor trec
.

~i, ca pe-o scoica, in doua paqi a.desiacut-o.

,.

240

ZECHARIA SITCllIN

A Douiisprezecea Planetii

241

Acurn,Marduk insu~ia lovitplaneta, impaqind-o in doua, taindu-i ,,1easta"sau partea superioara.Apoi, un alt satelit allui Marduk s-a-prabu~it peste una din jumata1i. Suftul a impins aceasta parte - destinata sa devina Pamantul - spre 0 orbita . uode no existase nici 0 planeta paoa atunci: Apoi Zeul se intoarse spre partea cea mai indepartata a moartei llamat
Cu arma sa cereasca, a taiat capa1cimi; A taiat vaile prin care sangeie ei curgea; Pe vantul de nord I-a pus sa-I poarte ~i intr-un loc necunoscut sa-I lase Pamantul fusese creat!

..

..

ff

S o

I
_

~,

Partea de jos a avu!0 sow diferita: la a doua tura facuta in jurul orbitei sale, Marduk insu~ia izbit-o, zdrobind-o in bucati (Fig. 108):
Cealalta parte a ei ca un ecran pentru cer a pus-o: Legandu-i unul de altul, el veghetori i-a pus... Coada lui Tiamat sa alcatuiasca Marea Fa~ie el i-a poruncit. Aceste bucap din a douajumatate au fos1 menite sa devina 0 "bratara" in cer, functionand ca un ecran de protectie intre planetele de sus ~i cele de jos. Ele au fost -intinse intr-o "mare Ia~ie''. Centura de asteroizi fusese creata. Astronomii si flzicienii recunosc di existii mari diferente intre planetele de jOS1"terestre" (Mercur, Venus, Pamantul ~i Luna, Marte) ~i planetele de sus (Jupiter ~i celelalte),doua grupuri separate de centura de asteroizi. Din textul sumerian aftam acum ~i explicatia acestui fenomen. Mai mult decat atat, ni se ofera -' pentru prima data - 0 explicatie ~tiintifica ~i cosmologica coerenta a evenimentelor care au dus la disparitia "planetei care lipse~te", la crearea centurii de asteroizi ~i a Pamantului. Dupa ce satelitii siii ~i campul

INITIAL \
/

DUPA COLIZIUNE

Fig. 108 B. Tiamat a fost zdrobitii: fragmentele desprinse din

ea vor alciitiJi "Cend"
~.. ...;;,... _n .u

- centura.de asteroizi, iar ceo/alta jumiitate

__n', n' ..., ""~J. VI'" ' . f ""c.,If'C-"UI "Wt:'..,

va ciipiita 0 orbitii independentii, --. devenind P~mtintul, in urma cf()cni.., . '.. ... - ... .. -- .

allui Tiamat, Kingu, va deveni sate/itul Piimtintului, Luna. Restul " o$tirii" lui Tiamat a fost transformat in comete.

sau electric au crapat planeta llamat, un alt satelit al lui Marduk a expediat partea de sus a fostei planete pe 0 noua orbita, ca actuala noastra planetii Pamantul, apoi Marduk, la a doua trecere a sa pe 'orbitii,a zdrobit in bucati partea ramasa din planem ~ile-a intios futr-:ota~ieuri~ii.

.~c
....

_ ..

--_.

242

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

243

Fiecare enigma pe care am mentionat-o mai devreme i~i prime~te raspuns in "Epopeea Creatiei" a~a cum am descifrat-o noi. Mai mult, aflam riispuns ~i la intrebarea de ce continentele noastre sunt concentrate pe 0 singurii fata a Pamantului, pe partea cealalta existfu1d 0 (;avitate foarte adanca (Oceanul Pacific). De asemenea, este lamurlta ~i problema permanentelor referiri la "apele~' lui Tiamat. Ea era numita "Monstrul apos", si este normal sa credem ca ~i Pamantul a mo~tenit aceste ape. inte-adeviir, multi savanti moderni numesc Parnantul ,,Planeta Ocean" - pentru c~ este s~guraffin sistemul nostru solar care este binecu'vantata cu elementul primordial al vietii. De~i aceste teorii pot parea noi, ele erau acceptate de profetii ~i inteleptii care au scris Vechiul Testament., Profetul Isaia aminte~te de "zilele de la inceput" cand puterea lui Dumnezeu I-a "taiat pe cel semet, I-a rasucit pe monstrul apelor, ~i a uscat apele lui Tehom-Raba;" Numindu-l pe Yahweh, "Imparatul meu", autorui psalmilor biblici reda in cateva versuri cosmogonia creatiei. "Prin puterea Ta, apele le-ai despartit" pe ca- petenia balaurilor apelor Tu ai'zdrobit-o." ~i Iov aminte~te cum "Du~ezeul sau" a imprii~tiat "pe ingerii celui Semer'; ~i, cu impresiominte cuno~tinte astronomice il lauda pe Dumnezeu care:

dil! primele versete ale Bibliei, care descriu cum "duhul'" lui Dumnezeu plutea deasupra apelor lui Tehom~i cum trasnetul lui Dumnezeu, Marduk, in versiunea sumeriana, a luminat intunerieul atunci ciinda lovit-o pe Tiamat, creiind Pamantul '~iRakia Qiteral "bmtata sparta"). Aeeasta fii~ieeereasca (tradusa, in general prin "firmament") este ~umita "Cerul". Cartea Genezei (1:8) declara in mod explicit ea aceasta "briitarii sparta" a' fost numita de Dumnezeu "Cer" (~amaim). Textele aeadiene numesc~i ele aceastii fii~ie "bratara sparta" (rakkis) ~i relateaza cum Marduk a intins partea de jos a lui
,

Tiamatpiinaaceastas-a spart ~i a formatapoi un cere cu ea.

Textele sumeriene Iiu lasii nici un dubiu ca acest "cer'\, complet diferit de conceptuI general de cer ~i spatiu, era centura de asteroizi. PamiintUl nostru ~icentura de asteroizi sunt, atat in textele mesopotamiene, cat ~i in Biblie, "CeruL~i Pamantul", create cand Tiamat a fost dezmembrata de zeul supremo Ciind Viintul de Nord allui Marduk a impins Pamantul in locul in care se gase~te acurn, acesta a capitat propria orbitiiin jurul Soarelui (rezultiind astfet anotimpurlle) ~i a ciipatat.mi~carea de rotatie (rezultiind astfel succesiunea noapte/zi). Textele sumeriene spun ca, intr-adeviir, una din sarcinile uIterioare ale lui Marduk a fost "sa dea PamiintuIui lumina zilei de la Soare ~i intunericul noptii." Biblia spune ca s-a petrecut acela!ii lucru:

.1

A tras 0 bolta pe fata lui Tehom,ca hotar intre lumina ~iintuneric. Stalpii ce~lui se cIiltina... Prin puterea lui tulbilra marea, prin priceperea lui.ii sfarma furia. '.... :sunarea IUllIl~t:IlIIlt;aoU1 \.Mu;, :U" :_: ~:_:r ::::.;- ~-pele fugar.
Cei care se ocupa de cercetarea Bibliei au descoperit ca "tehom", care in ebraica inseamna ,,mare", se trage din cuvaritul Tiamat; ca "tehom-raba" inseamna "marea Tiamat', ~i ca felul in care Biblia relateaza evenimentele primordiale este iden~ tic cu eel sumerian~ Este de asemenea foarte cIar ca paralela' dintre textul sumerian ~i Cartea Genezei din Biblie incepe chiar

~i Dumnezeu zis: "Sa fie ni~teluminatoriin ina tindereacerului,ea sa desparti ziua de noap~ ei sa fie
ni~te'semne care sa arate vremile, zilele ~i anii."

Oamenii de ~iinti deazi cred ca, dupa ce PamantuI a devenit planeti, acesta era 0 sfem fierbinte, cu vuleani in eruptie, care umpleau cerul cu aburi ~inori. Dupa ce temperatura a inceput sa coboare, vaporii s-au transformat in apa, rezultfu1dastfel oeean~lesi uscatuI. A cin~ea tablitii a epopeii Enuma Eli~, d~~ifoarte deteriorata, impiirta~~te acee~i opinie. Numind reviirsarilede lava "saliva lui 'Iiamat"; epopeea Creatiei plaseaza ~iea a~est feno,

244

ZECHARlA SrrCHIN

A.Douisprezeeea Planets

-245

men inainte de formarea atmosferei, oceanelor ~i continentelor. Dupa ee ,,norii de.apa ~-au adunat", au inceput sa se formeze oeeanele,~i a fost ridiea~ "fundatia Pamantului" - eontinenteIe. Dupa ee ,~ fost meut frigul" - raeirea -, au aplirut eeata ~i ploaia. In aeest timp, "saliva" continua sa se impr~tie, "in straturi adumindu-se",modelandtopografia Pamantului. . Inca 0 data, identitateaeu textul biblie estt~clara:

Cine era aeest zeu? Textul il nume~te ~E~.K.I (.,zeul care protejeaza Pirnantul"). Nu exista niei 0 mentiune paoa ileum in text despre 0 planeta eu aeest nume ~i, totu~i, ,iata ea apare "in presiunea ei eereasca [eampul gravitational]." ~i ee se intelege

prin "ei": Tia111lt Parnantul? sau

'

~i Duttmezeu zis:"Sase strangala un loe apele a caresuntsubeer;~isase arateuseatul!"~i a~aa fost.

Pamantul, eu oeeane, 'eontinente ~i atmosfera, era gata ,

- numea pe Kingu, prineipalul ei sateHt.

.

Rolurile Tiamat ~i Pamant' ~i referintele la amilndoi par' a fi intersehimbabile. Pamantul este Tiamat reineamata. Luna este numita "proteetorul" Pamantului: .cste exact cum Tiamat iI

'

Epopeea Creatiei iI exclude, in mod elar, pe Kingu din

"oastea"lui Tiamatcare a fost zdrobita,impr~tiata ~i intoarsa

din drumul ei. Dupa ce Marduk ~i-a meut prima orbita: in jurul Soarelui ~i s-a mtors la'locul biitaliei,el i-a hotiirat lui Kingu 0 alta soarta: ~i Kingu ee era mai mare peste ei, a fost mie~orat; ~i zeul DUG.GA.E a fost el de-aeum numit. ~i de la el a luat tablita destinului, Ce penedrept ii fusese data.

aeum pentru fo~marea muntilor,raurilor,vailor ~i campiilor.

Atribuind intreaga opera a Faeerii lui Marduk, Enuma Eli$ continua:
Punand eapullui Tiamat [Pamantul] in loeul hotarat, Pe ellanturile de munti le-a meut sa apara, Vaile le-a despieat, duri prin ele sa eurga, Prio ochii ei, Tigrul ~i Eufratul au ie~it. Din sanii ei, el a meut muntii eei sfmti. Izvoare a meut, din ele raurile sa se adape. Apoi~ in aeord perfect eu descoperirile moderne, atat Biblia cat ~i Enuma Eli$ ~i alte texte mesopotamiene' inrudite plaseaza ineeputul. vietii pe Pa~ant in apa, "sa mi~une apele de vietuitoare'('~i "pasari sa zboare pe intinderea eerului". Abia ~ ..I.._Xn~"'''''' J;'j'IrI~Ip. Piimantului duna soiullor ' vitele du pa so~

'

iullor ~itoate taratoarele dupli soiullo(' i~i lac apant1a,eUlDllnand eu aparitia omului, aetul suprem al ereatiei. .-

*
Ca parte a ordinii celeste pe Pamant, Marduk "a meut sa apara divina Luna... ee noap~a s-o msemneze, ~i fieeare luna s-o masoare":
,

Deei, Marduk nu I-a distruspe Kingu. L-a pedepsit lumdll-i orbita independeI!ta.ee:i fusese data de Tiamat ciind cres-, cuse. Mie~orat, Kingu carnane "zeu" - un membru planetar al sistemului nostru ~olar. Lipsit de 0 orbita proprie, el nu putea deeat sa'devina din nou satelit. Ciind partea de sus a lui Tiamat a fost impinsa pe 0 noua oi-bita(ea noua planeta Pamant), .eredem noi, Kingu a ramas impreunii eu ea. Deci, Luna este Kingu, fostul satelit a:llui Tiamat. Tr~mlform:lfintt-uh du""ae. Kin~ a fost deposedat de elementele "vitale" - atmosfera, api, matem raalOaeuve; s-a miesorat si a devenit 0 masa de materie moarta. Aeesti termeni sum'erieni deseriu, eu siguranta, Luna, istoria ei d~seoperitii recent ~i soarta ee a meut aeest satelit care a fost la ineeput KIN.GU ("Marele emisar") sa devini DUG.GA.E ("Vasul de

plumb").

CW. King, in The Seven Tablets of Creation, (Cele ~apte tibfite ate Faeerii), a semnalat existenfa unorftagmente dintr-un

246

ZECHARIA Sricum

A Douisprezeeea Planeti

247

text astronomico-mitologiccare prezinta 0 aim versiune a bata.

liei lui Mardukcu Tiamat,care contine.

versuriin care se

poveste~tesoarta desemnati de Manluk lui Kingu. .,Kingu, sotol ei, cu 0 armi a fost tiiat... Tablita destinului i-a luat-o cu mana lui." 0 alti incercare de transliterare si traducere a acestui text, tacum de B. Landersberger, (in 1923 in Archiv fiir Keilschrittforschung), confirma ca numele Kingu/EnsuILuna sunt

interschimbabile.

'

Aceste texte nu numai ca adeveresc teoria noastra ca principalul satelit allui Tiamat a devenit Luna; ci ele ~iexplica descoperirile iacute de NASA referitoare la coliziunile "cu 0 . serie de corpuri cere~i de manmea unor ora~ mari, care s-au prabu~itpe suprafataLunii". Atit descrieriledate de NASA, cat ~itextele surnerieneprezinti satelitul nostru ca un "vast de~ert". . Au fost descoperite ~i0 serie de sigilii cilindrice ce iniati~eaza batilia dintre Marduk ~i 0 fioroasa zeitate feminina. 0 astfel de reprt;zentareit prezinti pe zeul Marduk aruncandu-~i trasnetul spre Tiamat, cu Kingu, in mod clar identificat cu Luna, incercands-o apere pe zeita care I-acreat. (Fig. 109)

Aceasti dovada ca satelitullui Tiamatsi cel al Pamantului sunt unul ~iacela~i este inmriti~i de'rada~ina etimologica a numelui zeului Sin, care avea sa desemneze ulterior Luna~deri. ,vadin'SU.EN (,,leul pust~ului"). Rezolvand problema lui Tiamat ~i Kingu, Marduk inca <> dati"a stribatut cerurite ~ia vegheat asupra lor". De data aceasta, atentia sa s-a concentrat asupra "tinutului lui Nudimmud" (Neptun), pentrua stabili "destinul" lui Gaga, fost sate lit allui Aru1ar/Saturn, are fusese tacut mesager catre celelalte planete. c Epopeea ne informeaza ca unul din ultimele lucruri pe care le-a tacut Ma'rdukin cer a fost sa stabileasca "un loc ascuns" pentru acest zeu, 0 orbita pana acurn necunoscuta cu fata spre ,,Adine" (spatiu) ~i I-a nurnit "Sfetnicul de taina al Adincului". Pe langiiaceastanoua orbitii,planeta fost a nurnitiiUS.MI. ("Cel care arata calea"), cea mai indepiirtataplaneta, Pluto. Conform e'popeii, Marduk a stabilit, la un moment dat, "Caile zeilor eu Ie voi croi cu iscusintii... in doua tabere eu ii voi imparti". . Ink-adevar, a fcicut-o.El a izgonit din ceruri pe cea care irnpreuna,cu Soareleau creat sistemul solar, zeita' Tiamat. EI a creat Pamantul, dandu-i 0 orbita in apropiere de Soare. EI a zdrobit,,,briitara cerului" - centura de asteroizi care imparte grupul de planete in "planetele de sus" ~i "planetele de jos". A preiacut majoritatea satelitilor lui Tiamat in comete; pc principalul.satelit al acestuia I-a tacut satelit al Piimantului. ~i a iacut satelitullui An~ar/Satum,Gaga, planeta Pluto, care are a serie din caracteristicile orbitei lui Marduk, (cum ar fi, de pjlda, un plan orbital diferit). Enigrnelesistemului nostru solar - cavitatile oceanice ale

Pamantului,

devastarea

Lllriii

nrhifp!p

;'

O_M _1_ - _

:_:~.,

t:Il1gmallcete caracteristici ale planetei Pluto - toate i~l giisesc explicatii coerente in Epopeea mesopotamianii a Creatiei, a~a cum 0 interpretarn noi. "Howand" pozitia fieciirei planete, Marduk ~i-a piistrat pentru el "pozitia Nibiru",~i "traversa cerurile ~i supraveghea" nolil sistern solar. EI era alciituit acum din douasprezece corpuri cere~ti, fieciiruia corespunzandu-i un zeu. (Fig. 110)

Fig. 109

"-. -

248

ZECHARIA SITCHIN

~ I ~
(Apsu)

MERCUR(Mununu)

VENUS(L~u).
'

MARTE ~u)

ADouAs~REZECEA

. PLANETA(Maniuk)

Capitolul 8
"
"

"

.I, ~. ~

Imparatia Cerurilor
'

~DE~WR~

;...

JJ.
/'
.

.rUPITER(Kishar)

/ a
.

~'o
.

"TURN'_
,

//
0
G

Studiile despre Epopeea Creatiei ~i textele asemanatoare ~'. ~ [de exemplu, eel allui S. Langdon, The Babylonian Epic of '1.-' Creation (Epopeea babiloniana a creatiei), demonstreaza ca ,Marduk, fiul lui Enki, a reu~it sa ca~tige, candva dupa 2000 LCh.,batalia pentru suprematie printre zei, cu fiullui Enlil, Ninurta. Apoi, babilonienii au modificat epopeea sumeriana a creatiei, inlocuind nu~ele lui Ninurta cu cel allui Marduk, pla, ,

"

neta invadatoare.
~

Ridicarea lui la rangul de ,,Rege ill zeilor" a fost insotita

Ide asocierea acestuia cu planeta nefilimilor, A Douasprezecea Planeta. Ca ,,rege al zeilor (planeteloi), Marduk era ~i_"Rege al
,

URANUS (Anu)

~,

,-

/'

cerurilor". Unii cercetatori au crezut la inceput ca Marduk era, fie

NEPTUN(Ea)

PLUTO (Gaga)

'/

Fig. 110

Steaua Polara, fie alta stea stralucitoare vizibila pe cerul Mesopotamiei in vremea echinoctiului de primavara, deoarece Marduk era nurnit "un stralucitor corp ceresc". Dar Albert' Schott, in cartea sa Marduk und sein Stern (Marduk ~i steaua lui), precum si alti cercetatori au demonstrat ca wate textele astronorniCop.vo'rnp.~r. ilp.!'Inrp. M:1rilnK Co:1mp.mnnl :11 !'Ii!'ltp.mlllni nO!'ltnl !'IO-

lar. Cum alte titluri'ale lui erau "Marele corp ceresc" ~i "Cel care lumineaza", a fost lansata 0 noua teorie conform careia Marduk ar' fi fost zeul sumerian al SOt,lrelui,identic cu. zeul egiptean Ra. Textele care it descriu pe acesta ca fiind cel care "masoara inaltimile departate ale cerului... puruind un halo a carui stralucire este datatoare de fiori", par a sprijini aceasta

,.

teorie. Oar acela~i text continua spun and "el vegheaza

pa-

manturile ca~ama~ [Soarele]". Oaca in anumite privinte Mar-

-250
ZECHARIA SITOIIN

A DouisprezeeeaPlaneta to mijloc el sta; Lui i se inchina toti.

Planeta NIBIRU: EI este eel care mijlocullui Tiamat il trave~eaza
" "

251

duk era asemiiniitor Soarelui, cu siguranti di el nu putea fi Soa-

rele.

"

Dadi Marduk nu era Soarele, atunci, care dintre planete era?-Vechile texte nu reu~esc sa it indice ca"una din pl3D:etele cunoscute. Bazandu-~iteoriile pe unele titluri ale lui (cum ar fi acela de "fiu al Soarelui"), unii cercetatori au sustinut ca este vorba de Saturn. Descrierea acestuia ca fiind 0 planeta ro~ie a filcut ca ~i Marte sa fie un candidat. Dar texml il plaseaza pe Marduk in markas ~ame ("in centrul cerului"), lucru care i-a convins pe majoritatea cercetatorilor ca este vorba despre Jupiter, care este localizat in centrulliniei planetelor:
"

fiiIi

oboseala. Fie ca numele lui sa fie in veci "Cel"care traverseazi" Cel care mijlocul it ocupa. Aceste ~ersuri adue into~atii suplimentare, ~ianume ca, dupa ce a imparpt planetele in doua grupuri egale, a douiisprezecea planeta ,;mijlocullui Tiamat il traverseaza": orbita lui it poarta mereu ~imereu pe la loeul bataliei, aeolo unde era odata 'Ramat. Vom descoperi ca ~i textele astronomice care ttateaza despre perioadele planetare in~ira,de asemenea, ~fordinea lor, Marduk fiind plasat ~i acolo tot in pozitie centrala, intre Marte ~i Jupiter. Cum sumerienii ~tiau toate planetele, aparitia eelei de-a douasprezecea planete in "pozitie centrala" confirmi eoncluziile noastre: Marduk
Mercur Venus Luna Pamantul Marte Jupiter Saturn Uranus Neptun Pluto

"

Jupiter Mercur Venus Parnant Marte SaturnUranus Neptun Pluto

"

Aceasta teorie insa' contine 0 contnidi~tie. Ea este susti-

nuta de acei oameni de~tiinta care considera ca mesopotamienii nu ~tiau despre planetele de 'dincolo de Saturn: Ei pun Pamantul in randul planetelor, in timp ce cred ca babilonienii considerau ca acesta era centrul sistemului planetar ~i ca era plat. tn plus, ei uita ca mesopotamieniiconsiderau cu siguranta ca Luna este "zeu''; deci planeta. Echivalarea celei de-a douasprezeceaplanete cu Jupiter nu estebuna. Epopeea Creatiei mentionea~ cu claritate ca Marduk era un invadatordin afara sistemului solar, care in drumullui a trecut pe laoga "planetele de sus" (Saturn ~i Jupiter) inainte de a se ciocni de Tiamat. Sumerienii numeau planeta NIBIRU, "planeta traversarii", iar versiunea babiloniana a epopeei ne ofera urmatoarele informatii astronomice:
Planeta NIBIRU: La Rascrucea Cerului si 'Pamantului el este. - to sus ~i in jos 'ei nu ~t trece. Pe el trebuie sa-l ~tepte mai intaL Planeta NIBIRU: Planeta ce in ceruri striiluee~te.

Daca orbita lui Marduk it pori pe acesta in apropierea "noastrii(intre Marte ~iJupiter), de ce nu 0 putem vedea, caci se presupune ca acesta este mare ~istralucitor? Textele mesopotamiene SDunca acesta aiune:ein ree:iuni necunoscute ~l toarte indepirtate ale cerului. "EI cerceteaza ascunsele secrete... ~i toate colturile universului Ie cerceteaza." Este descris ca "monitor" al celortalte planete~eel a carui orbita Ie inconjoara pe celelalte. "Se tine d~ m~iilelor [orbittle]", face ". "Unmel" in juiuI lor. Drbita lui era "cea mainobila ~i mai mareatii" dintre toate planetele. Acest lucru I-a fieut pe Franz Kuv gler, in Sternkunde und Sterndienst in Babilon, (Arta ~i me~te~ugurilein Babilon) sa considere ca Marduk este 0 planeta care
"

j.,

252

ZECHARIA SITCHIN

A"Douisprezeeea Planeti

253

cea a unei comete.

se mi~ca foarte repede, dupa 0 orbitii eliptidi, asemanatoare cu

.

o astfel de orbitii eliptica, avcind Soarele drept centru de greutate, are un apogeu - un punct care este eel mai iQdepa4lt

mai indepartate planete"; un I;>umnezeu care, nevazut, "se mi~ca in ceruri in cere". Cartea lui Iov, dupace descrie coliziunea, contine 0 serie de versuri semnificative care ne spun unde Sea dus planeta dumnezeiasca: .
)

de aces~a -, de unde incep~ drumul inapoi ~i un perigeu

-,

punctul in care estecel mai aproape de Soare, de unde se in-",) dreaptii spre spapu. Am descoperit ca Marduk avea intr-adevar, conform textelor sumeriene, astfel de "baze". Acestea afirma di planeta venea de la AN.UR'("baza cerului") spre E. NUN ("laca~ul zeiesc"); Epopea Creatiei ,spune despre el.ca: Strabate cerurile ~i toate tinuturile Ie vegheaza. .. Apoi masoara Adcincul eel de nepatruns. La E-!jara ~i-a intemeiat lac~ul de departe; E-!jara, eel mai mare laca~, de el a fost intemeiat.

Pe intinsul cerului el i~icroie~te'o.nouacale; acolo unde lumina ~iintunericul [se unesc] este laca~ul sau de departe. Nu mai putin explicit descrie"~i psalmistul traiectoria

maiestuoasa planetei: a

Cerurile spun slava lui Dumnezeu, ~i intinderea lor veste~te lucrarea mainilor lui. . .

Sica un mirecareiesedinodaialui de -nuntii ,

Oeci, un "laca~" era""de departe" - in indepartatele regiuni ale spatiului. Celalalt era "in Cer", adica, in interiorul centurii de asteroizi, in,treMarte ~iJupiter. (Fig. 111)
-

Se arunca in drumullui cu bucuria unui viteaz: Rasare la un capat al cerurilor, ~i t~iisprave~tedruniulla celalaltcapat.
Recunoscut ca un mare calator pe bolta cerului, urccindJa

inaltimi ametitoare la apogeul sau, apoi "coborand ~i aple-candu-se in cer" la perigeu, planeta era reprezentatii printi-un glob
inaripat. ' '. -,

APOGEU

Oriunde au dezgropat,arheologii urmele'civilizatiilor din Orientul Antic, era prezent ~i simbolul globului inaripat, dominand templele ~ipalatele, gravat pe pietre, desenat pe sigilii cilindrice, pictat pe pereti,insotind preoti ~i regi, stand deasupra tronurilor lor, "plutind" deasupra lor in timpul b~tii-liilor,gravat
P'" "al"'I" IV! U~ JUPLa. VUJ~"~~ U~ JU~, IU~LaJ, pJaua I!ii1U I~JUU

UKDl1J:.LJ:.

t'LJ-Il'lJ:.IJ:.LUK

Fig. III

Urmand invataturile stramo~ilor sai sumerieni, AvraaIII din Ur, patrlarhul biblic, asocia zeitatea suprema (DumnezeII) cu plaJieta cea mai importantii. La fel ca textele mesopotamiene, multe din fragmentele biblice spun ca Oumnezeu i~iare "Uica~ul stant inCeruri" de unde "vedea cum se ridica ~i cele

erau impodobite cu acest simboI. Regii din Sumer, Acad, Babilon, Asiria, Ela, Urartu, Mari, Nuzi, Mitanni ~ICanaan - toti se inchinau la eI. Regii hititi, faraonii egipteni, .}'ar-ii ersani - toti . p au proclamat acest simbol (~i ceea ce reprezenta el) supremo A~ a ramas de-a lungul mileniilor. (Fig. 112) _ tn centrul credintelor lor religioase ~i astronomice stiitea ideea ca A Douasprezecea Planetii,"planeta zeilor", rarnanea in

...

.-

--~~~

~...

,., "

'

!:~. . ,,-,',,

. ti,.
..

..,~,

254

ZECHARIA SITClull/

t
.

~,

'.

A Douisprezec:ea

Planeti

255

interiorul sistemului solar si ca.marea sa orbita.0 fiicea sa.se in-

,: toarca. periodic in apropier~a Pa.mlintuluL Semnul pictOgrafic al

acestei planete, "Planeta traversarii", era 0 cruce. Acest semn cuneiform, care mai insemna ~i"Anu" ~i "zeiesc", a evoluat in limbile semitice spre litera tav, care;inseamna.'"semnul". Intr-adeva.r,toti oamenii din Antichitate considerau apro:' pierea acestei planete ca un semn pentru mari prefaceri ~i inceputul uhei noi ere. Textele mesopotamiene vorbesc despre aceasta.aparitje ca despre un eveniment anticipat, previzibil ~i observabil:

---~

Marea Planeta.: Cand apare ea are culoare ro~u inchis. Cerul ea il imparte in do1,la. ~i ea este Nibinf.

Multe din textele care vorbest despre apropierea celei d~-adoua.sprezecea planete sunt prevestiri care profetesc efectele pe care evenimentul il va avea asupra Pamlintului ~i omenirii. R. Campbell Thompson, reproduce in cartea sa Reports of the Magicians and Astronomers of Niniveh and Babylon, (Studiu despre magicienii ~i astronomii .din Babilon ~i Ninive) 0 serie de astfel de texte care urmaresc mi~carea acestei planete, ,de ciind ajunge "in pozitia lui Jupiter" ~i plina cand sose~te la punctul de rascruce, Nibiru:

.Fig. H2

Ciind din pozitia lui Jupiter, Planeta trece inspre vest, a vreme calea 1ini~tita.va avea; ~i pacea va fi stipana ne P~m~nt Cand din pozitia lui Jupiter Planeta cre~te-n stralucire ~i Zodia Cancerului va deveni Nibiru, Binecuvantat va fi Acadul cu bel~ug, ~i mai puternic fi-va impa.ratullui.
.

Cand culmi1'1eaza ibiru... N Tarile vor fi in pace, iar imparatii certati se vor impa.-

'ca, lar zeii vor auzi rugaciuni, ~iimnuri de slava.

256

ZECHARIA SrrCUIN

A Douaspreze<:ea Planeta
\

257

Planeta ce se apropia totu~i urma sa aduca cu sine ploi ~i inundatii, din cauza efectelor campului sau gravitational: Cand Planeta Tronului Ceresc Mai straludtoare va fi, Potop de ploi sa cada va incepe. .. Cand Nibiru ajunge la perigeu, Zeii vor dafui lini~tea, Necazlirile vor fi uitate ~i supararile vor fi s~it. Ploi ~i inundatii vor veni.

Vai! Ce vuiet de popoare multe care urla cum urla marea! Ce zarva de' neamuri, care mugesc cum mugesc apele putemice. Este Dumnezeul o~tirilor, conducand oastea sa in lupta.
' ,

Dumnezeu sa distruga Pamantu!.. . ~i va mi~ca cerul, ~i Pamantul se va mi~ca din 19cul sau cand Dumnezeul O~tirilor va trece, in ziua prapadului.

De dep~e vin, de la capatulceruluivine urgia lui

La fel ca invatatii mesopotamieni, ~i profetii biblici considerau momentul in care planeta se apropia de Pamant ~idevenea vizibila pentru oameni ca fiind momentul intrarii intr-o' noua era. Asemanarile dintre prevestirile mesopotamiene despre pacea ~i bunastarea ce insoteau aparitia planetei Tronului
Ceresc ~i profetiile biblice despre pacea ~i dreptatea care vor fi
'

In timp ce "muntii se vor narui. .. vaile vor fi acoperite", va fi afectata ~i mi~carea de rotatie a Pamantului. Profetul Amosdescrie cu elaritate acest lucru:

.,

~i va fi ziua aceea, spune Domnul Dumnczeu,

cand voi porunci Soarelui sa se duca la culcare la amiaza ~i Piimantul se va intuneca in miezul zilef.

inironate pe Pamant dupa Ziua Domnului, poate fi redata cel mai elar prin acest fragme.ntdin profetia lui Isaiia:
Sc va intampla in scurgerea vremunlor.. . El va fi judecatoJ:U1neamurilor ~i el va hotari intre

Anuntand, "Vii zic vouii, Ziua Domnului a sosit!" profetul Zaharia spune ca aceasta oprire a mi~ciiriide rotatie nu va duradecat 0 zi: ~i atunci va fi ziua in care riici 0 lumina nu va fi ca niciodata paniiacum. ~i va fi 0 zi, ce,de Dumnezeu e sortita, in care nici zi nici noapte nu va mai fi ~i Soarele va lumina in miez
de noante, '

un mare numar de popoare; a~a incat din sabiile lor i~i

vor filud fiare de plug ~i din sulitele lor cosoare; nid un popor nu va mai scoate sabia impotriva altuia ~i nici nu
.~... &

'

...-........-...--.

In contrast cu binecuvantarile,aduse de noua era, Ziua ludecatii era descrisa in Vechiul Testament ca fiihd insotita de ,
"

ploi, inundatii~i cutremure. Daca citim cuvintele prorocului lsaiia ca referindu-se' asemeni textelor mesopotamiene la apropierea de Pamant a unci planete cu un camp gravitational foarte putemic, ele pot fi intelese in adevarata lor semnificatie:

In ziua aceea, spune profetul Ioel, "S6arele ~i Luna se vor mtuneca, stelele i~ivor ascunde striilucirea"; "Soarele se va intuneca, iar Luna va fi ro~ieca sangele." Textele mesopotamiene amintesc de striilucirea planetei, care era vizibiliichiar in timpul zilei: ,,~i se vedea cand Soarele riisarea pc c~r, ~i apoi nu se mai vedea cand Soarele apunea". Un sigiliu cilindric infiiti~eazaun grup de plugari privind uimiti

'./

258

ZECHARIA SrrCHIN

A Douiisprezecea Planetii

259

Fig. 113 sus spre cer la cea de-a douasprezecea planeti (reprezentata prin simbolul sau, crucea), care este vizibila. (Fig. 113) Anticii riu numai ca a~teptau sos~rea acestei plilnete ci ii

urmiireau~iorbita. .

Numeroase pasaje biblice - mai ales la Isaiia, Amos ~i Iov - leaga mi~carea Dumnezeului ceresc de 0 serie de conste~ latii zodiacale. "Singur el pa~e~te pe intinderea cerului; la Carul Mare a ajuns ~i in .Orion ~i.in Sirius ~i apoi .in.constelatiile di!\ sud." Sau, "El zambe~te Taurului ~i Berbecilor; din Taur urca ., " apoi in Sagetator." Aceste versete descriu 0 planeti care nu' numai ca strabate intinderile cerului, ci ~i una care vine dinspre sud si se misca in directia acelor ceasornicului - exact cum se ded~ce ~idi~ textele s~meriene.. Profetul "Habakkuk spune in mod explicit: "Domnul va veni din sud. .. slava Sa va umple PamantuL.. ~i Luceafiirul va lumina ca Soarele, caci de la Dom>i,

Fig. 114

....

nul el va primi lumina.'"

. Intre. textele mesopotamiene referitoare la acest !.!ubiect, unul este cat se poate de clar: Planeta zeului Marduk: Deasupra sa: Mercur. Riisiirind la treizeci de grade ale boltii cere~ti: Jupiter. Cand ~ade in locul batiliei cere~i: Nibiru.

mai degraba de trei puncte in care pozitia acestei planete era vizibila ~iputea fi determinati de pe Pamant(Fig. 114) Primul punet in care planeta era vizibila era deei alinierea aeesteia cu Mereur (punctul A) - dupa ealculele noastre, la un unghi de 30 de grade pe axa imaginara Soare/Pamant la pe_ rigeu. Venind mai aproape de Parnant, ~i deci aparand pe cer mai ,,sus" (cu ineatreizeei de grade, pentru a fi mai exaeti); planeta interseeta orbita lui Jupiter in punetul B. In star!iit, sosind
... lV"Ul U(UA...U,1 "!I;U;~U, pcngc;;ul, sau ".Kascrucean, planeta este . Nibiru, punctul C. Triigand 0 axa imaginarii intre Soare, Parnant .~iperigeul orbitei lui Marduk, un observator de pe Parnant vede
,"-

"JIlai intai pe Marduk aliniat eu Mercur, la treizeci de grade secteaza orbita lui Jupiter in punctul B.
.

.~ (punctul A). Ureand eu inca treizeci de grade, Marduk interApoi urmeaza perigeul (punctul C)~i planeta ajunge la "Riiscruce'~: adica, inapoi la locul batiliei eere~ti, cel mai aproape de Pamant, dupii care urmeaza druinul invers spre spatiu.
.w

Cand este insotit de harti schematice, se vede clar ca acest text nu ofera diferite nume pentru A Douasgrezecea Planeta (cum gre~itau presupus 0 serie de cercetitori). El vorbe~te

"I

260

ZECuARlA

SITCHIN

A Douisprezecea.Plalietii

26]

A~teptarea ZHei Domnului in scrierile antice mesopotamiene ~i evreie~ti (care i~i au ecoul in tmparatill Cerului despre care se vorbe~e in Noul Testament) avea deci 0 bazi reala, fi. ind vorba de, experiente reale ale loouitorilor antici: ei fusesera martorii revenirii periodic~ a Planetei tmparatiei in vecinatatea

tory din cadrulUniversitipiCaliforniaa descoperitca discre- .

pantele dintre orbitele cometei Halley ar putea fi cauzate de 0 planetiide manmea lui Jupiter care.in~onjoa1i Soarele 0 datii la
:.

1800de ani. La distanta estimatiide 6.000.000.000de mile,

prezenta sa.ar putea fi detecta~ numai prin calcule ~tematice. tn timp ce 0 astfel de 'perioada nu poate. fi determinatii, textele mesopotamieneindica cu certitudine ca orbita celei de-a douasprezecea planete este de 3600 de ani. Acest numar era scris in sumeriana cu un .cercmare. Titlul planetei - ~ar ("conducatorul suprem") insemna de asemenea ~i "cercul perfect", un "cere intreg". Mai insemna ~i nJfuarul 3600. lar identitatea dintre cei trei termeni - planetii/orbitii/3600- poate sa nu fie
doar 0 simpla coincidentii. I
I

Pamantului.

Aparitia ~i disparitia periodic~ a acestei planete confirma prezenta permanentii a acesteia in sistemul nostru solar: In aceastii privintii ea se aseamana cu cometele. Unele dintre co. metele cunoscute - ca de pilda, conieta Hall~y, care ajunge in apropierea Pamantului 0 datii la ~ptezeci de ani - dispar din vedere suficient timp. pentru ca astronomii sa-~i dea .seama foarte' greu ca este vorba de aceeasi cometi. Altele au fost vazute doaro'singura dati in istoria o~enirii ~i sepresupune ca au orbite care necesitii mii de an1 pentru a fi acoperite. Cometa Kohoutek, de exemplu, descoperiti inmartie 1973, s-a apropiat la 75.000.000 de mile de Paniant in ianuarie 1974 ~i a dispirut dincolo de Soare la scurt timp. Astronomii au calculat ca ea poate reveni in apropierea Pamantului peste circa 7500-75.000

de ani.

Berossus, preotul-astronom babilonian, vorbe~te' de ze~e regi care au condus Pamantulinainte de potop. Reluaod scrieriIe lui, Alexandru Poiihistor din Caldeea spune: "tn carte a a doua se spunea despre cei zece regi din Caldeea, ~i perio.adele de domnie ale fiecarui~, care insumate dau 0 sutii douazeci de '~ar, sau patru sute treizeci ~i doua de mii de ani,ajungand pana

Faptul ca aparitiile ~i disparitiile lui Marduk erau cunoscute anticilor ne face sa credem ca orbita acestei planete este ceva mai scw decat a cometei Kohoutek. Daca ~a. stau lucrurile, de ce astronomii no~tri nu au descoperit~o pana acum? Adeviirul este ca 0 planeti cu 0 orbiti chiar pe jumatatea celei mai mici presupuse orbiie a cometei Kohoutek ar trece mult mai departe de Pamant chiar decat Pluto, cea mai indepiirtata Dlanetii- 0 distantii la care ea nu ar mai fi vizibila de pe - Pamant, deoarece nu ar reUecta taaca ar renectaj aeCallOarle PUtin raze Ie Soarelui. De fapt, planetele cunoscute de dupa Saturn au fost descoperite prin calcule matematice, nu prin observatie. Orbitele lor piireau a fi influentate dealte corpuri cere~ti. Tot acesta poate fi modul in care va fi descoperiti ~i cea de-a douasprezecea planeti. Au. existat chiar anumite speculatii ca ar exista 0 "Planetii X", care, de~i nevazuti, poate fi "simtiti" prin influenta pe care ~ exerciti asupra orbitelor unor come. te. In 1972, Joseph L.Brady de la Lawrence Livermore Labora-

in vremea potopului."

Abidenus, un discipol allui Arisiotel, it citeaza ~i el pe .Berossus, amintind de cei zece regi prediluvieni care. au domnit in total 0 sutii douizeci de ~ar. El afirma .cu certitudine ca aces..

te regate erau localizatem Mesopotamia:

Se spuneca primulrege al tinutuluia fost Alorus...

EI a domnitzece ~ar. ~I se spune ca un ~arare trel mn ~ase sute de arii. .. Dupa el, a domnit Alaprus, trei ~ar; lui i-a urmat Amillarus din ora~ul panti-Babilon, care a domnit trei-

sprezece ~ar...

Dupa el a domni! Amtnenon, doisprezece ~ar; ~i el era din o~ul panti-Babil9n.Apoi Megalurus, din acela~i . loc, optsprezece~ar. Apoi Daos, Pastorul, a domnit zece ~ar...

262

ZECHARIA SITalIN

~ADouasprezecea Planeta

263

Au mai fost ~ialti regi, ~iultimul dintre ei a fost Sisithrus; ~a incat, cutotul"au fost zece regi, ~idomniile lor
.

insumate inseamna 0 ~ta douazeci de ~ar.

Apoi, sunt in~irate ora~ele care au urmat, Larak ~i Sippar, ~i divinii lor fegi; incele din urma, ora~ul ~uruppak, in care a fost pus rege un om nliscut dintr-un zeu; Lucrul cel mai. izbitor la aceste' fantastic de lungi perioade de <J.omnieeste faptul ca,

Apolodor din Atena spune ~i ella fel ca Berossus ca au fost zece regi, care au domnit cu totii 0 suta douazeci de ~ar (432.000 ani) ~i domnia fiediruia era masuraffi.in ~ar de .3600 de ani. o data cu n~terea sumeriologiei, vechile texte la c.are face referire Berossus au fost descoperite~i desciftate; acestea, erau listele de regi sumerieni, care, aparent, pastreaza traditia celor zece regi de dinainte de potop care au domnit asupra Pa. .

faIiexceptie,toatesuntmultiplide 3 600:
28.800 AlalgarlOx 3600 = 36.000 Enn:'-enluanna 12 .x 3600 = 43.200 :Enniengalanna . - . 8 x 3600 - 28.800 Dumuzi - lOx 3600 36.000 Ensipazianna - 8 x 3600 28.800 Enmenduranna - 6 x 3600 = 21.600 -Ubartutu - 5 x 3600 = 18.000 Alulim - 8 x 3600

mantuluidin vremea cand "ImparatiaCerurilorcoborasepe .j Pamant". . .

o astfel de lista sumeriana,cunoscuta sub numele de textul W-B/144,inregistreaza regii divini din cinci locuri sau "ora~e". In pdmul 0l1!~, ridu, aU: ost doi regi. Textul adauga celor E f doua nume prefixul ,,A", insemnand "fiul". Cand s-a coborat Impiiratia Cerurilor pe Pamant, primul regat a fost Eridu.

In Eridu,

A.LU.LIM a devenit rege; el a domnit 28.800 de ani. A.LAL.GAR a donmit 36.000 de ani.. . Cei doi regi au domnit"64.800 dtMllli.

Apoi, regatul a fost mutat in alt loc, unde regii erau numiti en sau ,,zei" (~i, intr-unul din cazuri era numit cu titlul de
""',"Uo.' Jo

Un alt text sumerian (W-B/62) adauga orasul Larsa sicei doi regi ai sai, iar perioadele lor de domnie sunt: de asem~nea, :'multipli de 3600. Cu ajutorulunui alt text, conc1uzia care rezulta.este ca, intr-adevar,au fost zece regi in Sumer inainte de potop; fiecare a domnit un numar de ~ar; iar cu totul, domniile au durat 120 de ~ar- a~acum a spus"Berossus. Concluzia este una singura: ace~ti ~ar, in care se masura durata domniei regilor predeluvieni erau legati de perioada orbitei planetei ,,~ar", "Planeta Imparatiei"; Alulim a domnit opt perioadeale acestei planete, Alalgar timp de zece ~.a.md. '. Dacii ace~ti regi de dinainte de potop erau', a~a cum suop.riim noi np.fllimi Cllrp. 1111 vp.nit np. Piimnnf np. nP. A nOllii.mrp._

Am parasit Eridu; Am mutat regatulla Bad-Tibira.

In BadTibira,

EN.MEN.LU.AN.NA a domnit 43.200 de ani. EN.MEN.GAL.AN.NA a domnit 28.800 de ani. Divinul DU.MU.ZI, Pastorul, a domnit 36.000 de ani. Cei trei regi au domnit impreuna 108.000 de ani.

zecea Planeta, atunci nu cste de mirare ca perioada domniei lor este legata de durata orbitei planetei lor. 0 astfel de domnie sau un astfeI de regat ardura din momentulaterizarii, pana in momentul plecarii; cand sosea un nou comandant de pc planeta lor, misiunta celuilalt se incheia. Cum sosirile ~ipledirile nu se puteau face (iecat atunci cand planeta sc apropia de Piimant, "domniile'"nu putcau fi masurate decat in perioade orbitalc ale planeteinefilimilor.

~}

264

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprezea Planeti

265

Cineva se poate intreba, desigur, dadi un nefilim care a venit pe Pamant ar putea domni 28.800 sau 36.000 de ani. Nu e de mirare ca istoricii numesc aceste perioade "legendare" Dar ce este un an? ,,Anul" .nostru este pur ~i simplu perioada de !imp necesara planetei noastre pentru a face'0 rotatie completa in jurul Soarelui. tntrucat viata pe Pamant a apiirut dupa ce acesta i~i stabilise 0 orbitii regulatii in jurul Soarelui, evident ca ea cste modelatiiin cQnformitatecu 4ceastiiperioadii de timp. (Chiar ~i cea mai mica modificare a orbitei, sau it cielului noapte/zi este in masuriisa modifice viata de pc Pamant.) Traim un amjmit numar de ani fiindca ceasul nostru biologic este reglat pcntru un anumit numar de rotatli. Nu exista nici un dubiu ca viata de pc altii planetii va fi modelatii dupii un cielu complet diferit de cel al nostru. Oaca traiectoria celei de-a douasprezeceaplanete este de 0 sutiide ori
mai mare decat cea a planetei noastre, atunci un an al nefilimilor ar fi egal cu 0 suta de ani ai no~tri..Oaca orbita lor este de 0 mie de ori mai mare, atunci anullor ar fi egal cu 0 mie de ani pamanteni. Oar daca, ~a cum credem noi, orbita lor in jurul Soarelui necesitii 3~00 de ani? Atunci,3600 de ani de-ai no~tri ar insemna doar unul singur din calendarullor. Oeci, duratele dOinniilor date de Berossus nu ar fi nici legendare nici fantastice: ar in-, semna doar cinci, opt sau zece ani de-ai nefilimilor. ' Am semnalat in capitolele anterioare ca mersul omenirii spre civilizatie - prin intcrVentia nefilimilor - a trecut prin trei stadii, care sunt decalate cu cate 3600 de ani: mezoliticul (Circa 11.000 i.Ch.), olaritul (circa 7400) ~i apoi aparitia brusca a civi1~ 4-': :
,

descrie supararea lui Oumnezeu pe lume. "I-a parut rau lui

,

Dumnezeuca a mcutpc om pc Pamant... ~i Dumnezeua ,zis:

Am sa ~terg de pc fata pamantului pe omul pc care l-~m fa.cut" Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul meu nu va ramane pururea in om; caci ~i omul nu este decal came paca:. toasa. Totu~i,zilele lui au fost de 0 sutiidouiizeci de ani."
,

Ani de zite cercetiitoriinu au vazut in versetul ,,zilele lui vor fi de 0 sum douiizeci de ani" decat faptul ca Dumnezeu a acordatomului 0 viata de 120 de ani. Oaraceastii interpretare n-are nici un sens. Oaca textul vorbeste de intentia Domnului , , de a distruge omenirea, de ce sa-i niai acorde omului 0 viatii atat de lunga? lar imediat mai departe aflam ca Noe ~i copiii sai au trait cu mult mai mult decat aceastiilimitii presupusa de 120 de ani, ~em, fiullui Noe, 600 de ani, Ham 438, lafet 433. . tn incercarea lor de a aplica aceastiiliIQitade varstii omului, cercetiitorii au uitat ca Biblia nu folose~te viitorul - zilele lui vor Ii de ... - ci trecutul - zilele lui au {os! de. '.' tntrebarea care se' pune aici este atunci, cui i se aplidi aceasta limitii de
,

varstii?

ij,

'it.'

Noi credem di ea se refera la zei. Stabilirea circumstantelor temporale ale unui anume eveniment esteuna din trasaturile cele mai caJ;acteristiceale literaturii sumeriene ~i babiloniene. Epopcea Creatiei incepe cu cu-

vinteleEnumaEli~,("Pe candin inaltimi").Povesteaintalnirii.

dintre zeul.Enlil ~i zeita Ninlil este plasatii .m vremea DCcand omul nu tusese mca tacut.. ~.a.m.d. Limba ~i scopul capitolului 6 din Geneza se adapteaza astfel incat sa situeze evenimentul care urmeaza, potopul~ in persPectiva temporala cea mai adecvatii. Primul cuvant at pri-'
mului verset din acest capitol este "cand":
.

1 :___ ..;onn\
,

T:'

.'__.~_

1__1_!t

_":!

~1~,.__~:

./

.L-"":'T_'

..:.._

__ ~_.:...: :..:._

reinoiau cunostintele oamenilor si Ie imbunatiiteau, de fiecare datii cand plancla ior venea in apr~pierea Pamantwui. Multi cercctatori (de exemplu,.Heinrich Zimmern in The Babylonian and Hebrew Genesis - Geneza in varianta babilon,;. iana ~i evreiasca) au demonstrat ca Vechiul Testament pastreaza traditia unor patriarhi sau stramo~i predeluvieni ~i ca genealogia de la Adam la'Noe in~ira zece astfel de legiuitori. Situand acest eveniment inainte de potop, Cartea Genezei (Capitolul 6)

, Cand incepusera oamenii sa se inmulteasdi pc fata pamantului, ~iIi s-au nascut fete,

"

..L

(' ; ,~

266
.

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

267

Aceasta, spune povestea; este vremea cand, fiiUui Dumnezeu au vazut di fetele oamenilor erau

ftumoase; ~i dintoate ~i-au luat neveste pe cele pe care ~i Ie-au ales. Era vremea cand: Nefilimii erau pe Pamant in vremurile acelea, chiar ~i dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele
.

bile in urmi cu aproape 0 jumiitate de milion de ani in U11I13. de zbornri interplanetare? Prima intrebare este de fapt 0 varianta a uneia care ftamanta de milenii omenirea: mai exista viatii, ~a cum ,0 ~tim

noi, ~i altundevain acest univers?Oamenii de ~tiinti ~tiudi

I

'

exista nenUID8rate galaxii asemanatoare cu a noastra, ~ontinand stele' asemanat6are Soarelui nostru, cu un numar... astronomic de planete care posedii 0 combinatie in~maginabila de temperatura, atmosfera ~i elem~nte chimice, oferind milioane 'de ~anse

oamenilor, ~i Ie-au nascut ele copii; ace~tia crau vitejii care au fost in vechime, oameniicu fjem. .
,

pentru dezvoltarea vietii. Ei au mai descoperit ca spatiul interplanetar nu. este vid.
' ,

De exemplu, exista molecule de apa, rama~ite a ceea ce se cre-

'

"

'

Acelea erau vremurile in care omul urma sa fie ~ters de pe fata pamantului.
'

Cand anume'se inmmpla acest lucrn? Versetul trei ne-o spune lara echivoc: cand, dupa numaratoarea zeilor, se implineau 120 de ani. 0 suta douazeci de ani, nu ~i omenirii, ci cei numarati de ~,uria~i"~"oamenil cu ,,~em",
.'
,

nefilimii. ~i anullor'era'fjar-ul, adica 3600 de ani. Aceasta interpretare, nu numai ca clarifica acest controversat capitol 6 al.G~nezei,dar ~ise coreteaza perfect cu informatiile sumeriene: 120 de ~ar,432.000 de ani trecusera de la prima aterizare a nefilimilor,pana la potop. Pe baza estimarilor noastre asupra datei la care a avut loc potopul, putem stabili cu aproximatie data la care au aterizat pentrn prima oara nefilimii pe plimetanoastra, in u~ ,cucirca
d'iO 000 ,tP !lni in nMn"

de a fi fost nori de ciistale de gheatii care se pare ca invaluiau stelele in primele lor-stagii de dezvoltare. Aceasta descoperire confera ().~i mai mare greutate referintelor mesopotamiene la apele Soarelui care s-ar fi amestecat cu cele ale lui Tiamat. _ Moleculele de baza ale materiei vii "plutesc" in spatiul interplanetar,,~icredinta ca viata poate exista numai intr-o anumiti atmosfera sau temperatura trebuie acum rev.izuiti. Mai mult chiar, ideea ca singura sursa:de caIdura ~i de radiatii din sistemul nostru solar este Soarelea fost dezmintita. Cici, sonda Pioneer lOa descoperit ca J.upiter,de~i amt de indepartati de Soare, este amt de fierbinte, incat trebuie sa posede propria-i sursi de caIdura. 0 planeti cu bogate resurse de materiii.cadioactive in adancul sau nu numai ci ar genera caldurii, va avea ~i0 intensa activitate vulcanici. 0 astfel de activitate vulcanidi ar produce o atmosfed. Daci planeta ~ste suficient de mare pentru a avea
un caron 2I'3.vitational foarte nllfernic SU'R.QtSl SIrnutl'!!!n!iQtr!I~

*
tnainte de a ne intoarce la vechile insemnari despre calatoriile nefilimilor spre Pamant, trt:buie sa raspundem la doua intrebari fundameritale: pot fiinte, in mod evident nu foarte diferite de noi, sa traiasca pe 0 alta planeta? Erau aceste fiinte capa-

In schimb, aceasti atmosfer3.ar crea un efect de sera: va apira planeta'de frigul spatiului ~iar impiedica propria caldura a planetei sa se risipeasci in spatiu - cam in felul in care hainele noastre ne aparii de frig, pistnind caldura corpului. Cu aceasta idee in _tC, descrierea aiiticilor,conform careia A Douasprezecea Planeta era "imbIicata in nori", nQ este doar 0 descriere poetici. to multe cazuri eise refera la' aceasta planetii ca la 0 planeta radianti - "cel mai radiQSdintre zei, el este" - ~irepre-

,.." ~_._.
t. ,

.-:

268

ZECHARIA SITCHIN

A Douilprezecea Planeti

269

Fig. llJ zentarile Ia.cute de ac~~tia planetei ca un corp ceresc ce emite raze. A Douasprezecea Planeta putea genera propria sa caldud ~i 0 putea retine datorita atmosferei sale. (Fig. 115) Oamenii de ~tiintii au descoperit ca, nu numai viata ar putea evolua ~i pe planetele mai indepiirtate (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun) ci, probabil, ca a <$i xistat aco~o. Aceste plae nete sunt constituite din cele mai ~oare elemente ale sistemului nostru solar,.~i au 0 structuramult mai asemanatoare univ~rsului in general~ contimind hidrogen, heliu, metan, amoniac ~i, probabil, neon ~i vapori de apa - toate elementele necesare producerii moleculelor organice. Pentru ca viata ~ cum 0 ~tim noi sa se dezvolte, apa

este esentiala.. Textele mesopotamiene ne informeaza ca A Douasprezecea Planeta avea apa. In Epopeea Creatiei, exista 0 lista cu peste.cincizeci de nume ale acestei planete, dintre care, un grup se refd la aceastacalitate.Pornindde la titlulde ASAR ("Regele apelor"), "cel care hotiira~te adancimea marilor", numele descriu planeta ca ASARU.("Nobilul", "Stralucitorul rege al apelor"), ASARU.LU.DU.("Nobilul rege al apelor ale

Ie, ci in piirtile mai indepiirtateale sistemului solar. Din aceste . depiirtiiria venit in mijlocul nostru A DouiisprezeceaPlanetii, 0 .planetii ro~ie~stralucitoa~, generandu-~i ~i radiind propria-i caldud, aducaod din atmosfera sa ingredientele necesare in laboratorul vietii. . . Daca exista cu adevarat 0 enigma, aceasta este, 'cu siguranta aparitia vietii pe Pamant. Acesta s-a format.in urmii cu circa 4.500.000.000 am in urma, iar oamenii de ~tiintiicred ca, la doar cateva sute de milioane de ani dupa, existau aici primele fo~e de viatii primitiva. Mult pre~ devreme. Exista, de asemenea, 0 serie de indicii ca cele mai vechi ~imai simple forme de viata, vechi de mai mult de trei miliarde de ani, posedau molecule de origine biologica ~i nu nonbiologica. Spusa in diferite feluri, asta inseamna ca formele de viafii care au apiirut.pe pamant la un atat de scurt timp dupa ce acesta .s-a format erau descendentele unor alte forme de viatii ariterioare, ~i in nici un caz rezultatul unor combinatiichimice intre difedte elemente.. , Acest lucru sugereaza ca viata, care nu ar fi putut evolua fome u~r pe Pamant, nici nu a evoluat aici. Intr-un artlcol din magazinul ~tiintificIcarus, detinatorul premiului Nobel, Francis Crick, ~i dr. Leslie Orgel au lansat teoria ca "viata pe Pa, mant a fost adusa aici.demici organisme vii de pe 0 al': planeta indepartata". . Studiul acesta a fost intampinat cu scepticism de adeptii teoriilor cla~ice referitoare la aparltia vietii pe Pamfutt. Totu~i, de ce existiidoar un singur cod genetic pentru toate formele de
.

viatiiterestre?Dacaviataar fi inceputcu acea "supa" primordiala, a~a cum cred majoiitatea biologilor, ar fi trebuit sa .se ..1"" ,...1 .:. _ .J = ! _ _ .t- i'" .. 1L I. 11.. , -- 0---".--, -- ...molibdenul joaca un rol atat de important in reactiile enzimatice, es~ntiale.pentru viata, cand molibdenul este un ~Iement foarte rar pe planeta noastrii?De ce elementef care se giisesc in abundentape Terra nu au nici un rol in reactlile biochimice? Bizara teorie lansata de Crick ~i Orgel este ca nu numai toate formele t~restrede viatiipot proveni dintr-un organism de pe 0 alta planeta, dar ~i ca aceasta "samantii" a fQst"plantatii" deliberat - adica, fiinte inteligente de pe alta planeta au lansat
=

caroradancurisuntimbelsueate") tc. e

Sumerienii nu se indoiau ca aceasta planeta era una verde,plina de viatii; intr-adeviir,ei 0 numeau NAM.TIL. LAKU., (,,zeul care mentine viata"). El era, de asemenea ~i "Cel care a invatat pe oameni agricultura", "creatorul granelor ~i al ierburilor... care au umplut Pamantul... aducatorul de boI~ug,datatorul apei vietii" - ;,celcare uda Cerul ~iPamantul". . Oamenii de ~tiJntaau ajuns la concluzia ca viata nu a . aparut pe planetele terestre,ca~ sunt formate din elemente gre.
.

11"';;;

_ _

270

ZECHARIA SITCHIN

aceastii sarnanta intr-o riava spatiala,eu scopul expres de a in. cepe lantul vietii pe Pamant." . Fara a beneficia de datele oferite de aeeastii carte, eei doi .

eminenp savantis-au apropiat foarte tare de evenimentelereale. .

Nu a fost 0 "insamantare" premeditatii, in schimb a fost. 0 coliziuile celestii. 0 planetii pecare eXista viatii, A Douasprezeeea Planetii ~isatelitii sai, s-a cioenitde 0 alta, Tiamat, a spatt-o in

Capitolul 9

doua, creiindastfel Pamantul. .. . . . tn timpul acestei coliziuni, solul ~i atmosfera favorabila

vietii de pe planeta aceea au fosltransferate ~i planetei noastre; diindu-i forme Ie' biologice de viata primitive, pentru a diror aparitie pe Pamant atilt de devreme nu existii Diei 0 altii expli.:
,

A~eriza;rea pe planeta Pamant

.oamenii au pus piciorul doar pe Luna ~i au cercetatcu nave tara echipaj uman doar planetele din jurul nostru. Dincolo de vecinii no~tri apropiati, atilt zboruriIe interplanetare~ cat ~i
chiar ~i cu nave mici, tara oameni la bord,

catie. ,

.'

.Daca' viata pe A Douasprezeeea Planetii a inceput, fie ~i eu 1% mai devreme, asta ar da un avans de 45.000.000 de ani. Chiar ~i cu acest decalaj minim, la data ciind pe Pamant apa.reau prime Ie mamifere, pe planeta ,,mama" existau deja' fiinte

. ceJ.e intergalactice,

umane dezvoltate.

Dat fiind acest deealaj de timp intre. eele doua planet~, este roarte posibil ca, in urma cu 500.000 de ani, fiinte1e de pe acea planetii sa fi fost eapabile de zboruri spapale.

..

depa~esc inca posibilitiitilenoastre. Dar orbitauri~a a planetei nefilimilor le-a servit acestom pentru observarea indeaproape a celei mai mari piiqi a sistemului nostru solar. Nu e de mirare deci, ca atunci cand au coboriitpe Pamant au adus cu ei si vastele lor eunostinte in domeniul astronomiei sau matematicii. Nefilimii, "Zeii Ce~rilor" coboriitipe Pamant, i-au invatat pe oameni sa se uile spre cer - la fel cum in Veehiul
.

Testament,. Yahwe ii spune lui Avraam sa priveasca eerul.

I .

~)

Nu trebuie, a~adar,sa ne surprinda ca ~icele mai vechi ~i rudimentare sculpturi sau desene poartii simbolurile"'stelelor ~i constelatiilor ~iatunci cand trebuia reprezentati ~i invocati zeii, erau utilizate simbolurile lor. Invocand simbolurile divine, omul n1.lmai era singur;'aceste sfmboluri ii uneau pe pamanteni cu nefilimi, Cerul cu Pamantul,0omenirea cu universul. _..._ TT 1 10. . 0 .. 0
.:.. " &, "'.& '-1.'"'.& ,,,1., V_.L"'~" .I.I.I.1V.1-

;:

matii care ar putea fi legate de caliitorii sp~tialecatre Pamant. Vechile scrieri contin zeci de texte care insira liste de corpuricere~ti, asociindu-ie pe fiecare cu un zeu. Obiceiul anticilor de a acorda aceluia~ic()rp ceresc sau zeu mai multe nume sau titlun.ingreuneazii desciftarea. Chiar ~i in cazul unei identificiiri,cum ar fi Venus/Ishtar,lucrurilesunt complicatede schim'barile ulterioare petrecute in panteon. Caci inainte Venus era . asociata cu Ninhursag.

II!.~::.:....

_.

-"--

---

*'...

---

--

272

ZECHARIA SrrCIiIN

A Douasprezecea Planeta

273
'I
I

o clarificare in acest domeniu este adusa de studii ca eel al lui E.D. Van: Buren, Symbols of the Gods in Mesopotamian Art (Simbolurile zeilor in arta mesopotamiana), care a adunat ~i sortat circa optzeci de simboluri ale corpurilor cere~tilzeilor, gasite pe sigilii cilindrice, ~culpturi, stelae, basoreliefur\, picturi murale ~i, de 0, mare claritiite a detaliului, pe pietrele df: hotar (kudurru, in acadiana). 0 data ce aceastii clasificare este fiicutii, devine clar ~a, in afara de cele pentru unele constelatii nordice ~i sudice foartc cunoscute. (cum ar fi ~arpele de mare'pentru Hidra), ele reprezinta fie cele douasprezece constelatii zodiacale, fie cei doisprezece zei, fie cele douasprezece corpuri cere~ti, membre ale sistemului nostru solar. Un kudurru.pus de Meli~ipak, regele din Susa, infiiti~eaza simbolur~le celor douasprezece scmne zodiacale ~icele ale celor doispreiece zei. (Fig. 116) ....

<;

reprezentati ca planete - Soarele, (~am~) Globul inariPat (A D01iasprezecea Planeta, lac~ullui Anu), Luna ~iun simbol format din ~aptepuncte. (Fig. 116) Cu.toate ca zeul Sin a fost asoCiatulteriorcu Luna, avand ca simbol 0 semiluna, datele indicajaptul ca .,in vremurile de demuit" acest simbol era asociat cu un zeu mai in varstii, cu barba, unul dintre "adevaratii" zei "vechi" ai Sumerului. Deseori infiiti~atinconj~t de v~luri de apii,acest ~eu era cu siguranta Ea. Semihina era. asociatii ~i cu ~tiinta masuriirilor ~i calculelor, al carei patron spiritual era E~. Asocierea Zeului Marilor ~i Oceanelor cu Luna era cea mai potrlvitii, deoarece . Lun,aproduce mareele ~ivalurile marilor ~ioceanelor. Ce insemnau insa cele ~aptepuncte? Dateleindica faptul ca este vorba de Enlil. Desenele de .. pe Poarta lui Anu ii infiiti~eaza pe cei doi zei, Enlil ~i Enki, reprezentati prin simbolurile lor, semiluna ~icele ~apte puncte. Unele dintre cele mai clare desene, care au fost copiate cu multii meticulozitate de Sir Henry Rawlinson in cartea sa The Cuneiform Inscri{Jtionsof Western Asia (Inscriptiile cuneiforme din vestul Asiei) prezintii aceste trei simboluri, ale"lui Anu ~i ale celor doi fii ai sai in pozitiile cele mai proeminente-;acestea indica faptul di-simbolullui Enlil putea fi ori cele ~apte puncte, on 0 stea cu ~aptecolturi. Elementul esential al acestui simbol era numarul ~apte (fiica lui, Ninhursag, era uneori inclusa in acest simbol, printr-un cutita~ pentru tiiierea ombilicuJui). (Fig. 117)
"

. Istoriciinu au reu~itsa inteleagauna din declaratiilelui

11l~~1~<lU U~ <l U~:S~UlX'U lUllllUl~ lIl<ll~lIl<lU"'1I:i ~<l1~ :>4

Fig. 116 o stela funer~ra a regelui asirian Esarhadon it intiiti~eaza pe acesta tinand in mana Cupa Vietii, avand in fata simbolurile celor doisprezece zei ai Cerului ~i Pamantului. Vedem patru zei calare pe animale, dintre care pot fi identificati cu sigurantii doar Ishtar, calare pe un .leu, ~i Adad care tine in mliI!a un trasnet. Alti patru zei sunt reprezcntati prin unelt~le caracteristice

t~ Gu<iea,_egele din Lagash, care spune ,;Zeiescul ~pte este cincir

L.~~l.

titlurilor lor, dinire care putem sa-I identiticam doar pc Ninurta

"

cu toiagl!1 sau cu cap de leu. Ceilalti patru zei rama~i sunt

---_._--

274

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetil

275

lege in vre.un fel pe ~apte de cincizeci - nu au reu~it sa descifreze sensu I acesteia. Totu~i, raspunsul este foarte simplu: Gudea spune ca zeului care are rangul "cincizeci" ii corespunde un corp ceresc ,,~pte". Zeul Enlil, cel care avea rangOI cincizeci, avea drept coresponp,ent un corp ceresc care era'al ~aptelea. . _ Care era planeta lui Enlil? Sa ne reamintim ca textele care vorbesc despre vremurile de demult, dnd au coborat zeii pe Pamant, in vreme ce Anuramasese pe A Oouasprezecea Pla-

'C!K1) .

nem, cei doi fii ai sai ~i-autras domeniile la sorti. Ea a primit

Imparatia Adancului, iar Enlil Pamaotul. Astfel, misterul se lamure~te pe deplin: Planeta lui Enlil era Pamantul. Acesta era - pentru nefilimi - a ~aptea planet1i.

*
In februarie 1971, StateleUnite au lansat 0 nava tara
echipaj 1a bord in cea mai lunga misiune de paoa acum. A calatorit ~ouazeci ~i una de 1uni, pe langa Marte ~i centura de asteroiii, pentru a ajunge in dreptu11ui' Jupiter. Apoi, a~a cum fusese prevazut de oamenii de ~tiinta de la NASA, uria~ul camp gravitational al acestuia a aruncat-o in spatiu. Sperand ca, intr-o zi, Pioneer 10 va fi atrasa de un alt "sistem solar" ~i va ateriza pe 0 alt1iplanet1i, cei care s-au ocu~

o
.. treia

"
;

. -'. ~'1 1i'.. .. ~

Fig. lI8

"':'

Astronomii no~triSuD.tixati pc ideea ca Panmntul este a f

planet1i - ~i intr-adevar este, 'daca cineva incepe numara~
'

toareade la Soare,centrOl istemuluinostru. s

pat de aceasta misiuneau ata~at de naveta 0 placuta de .aluminiu cu un mesaj. (Fig. 118)
,

Oar daca cmeva intra in sistemul nostru solar din partea cealaltii, prima planeta pc care 0 va intilni este-Pluto, a doua Neptun, a treia Uranus, nu Pinmntul. A patra ar fi Saturn; a cin~ cea, Jupiter;'a ~asea,Marte. lar Panmntul ar fi 'a ~aptea.

Acest mesaj11. . . 11 folose~te ~ ~"'.I.&U.l.'" U.l..&.I 'f.& v"" AA_...v

un limbaj p~ctografic foarte simplu '0'" 0. 11 11 . 11

a._Aa._--.-

*
Nimeni, in afacl de nefilimi, care caIatoreau spre Panmnt pc laoga Pluto, Neptun, Uranus, Saturn, Jupiter ~i Marte, nu ar
.

chii sumerieni. EI dore~te sa spuna tuturor celor care vo~ gasi p1aca aceasta ca oamenii sunt. barbati ~i femei;' de marime legam de cea a navei. Mai sunt reprezentate~i simbolurile celor doua elemente de baza de pc planeta noastra, localizarea noastra relativ la 0 'anumit1i sursa de emisie radio ~i descrie,sistemul . nostru solarca fiind alcatuit din Soare ~i alte Doua planete, spunand celui care 0 gase~te ca,,,Nava pe care ati gasit..o provine de pe a treia p1aneta a acestui soare".

. .ficonsiderat

planeta noastra a ~aptea. Chiar ~i daca presupunem

ca IOcuitorijMesopotamiei,~inu ni~ calato~ din spapu, numarau incepand cu Pluto, acest lucru ar insemna ca ei cuno~teau toate planetele, incliisivcele de dincolo de Saturn, 1ucrupc care sumerienii nu puteau sa-I afle singuri, deci, trebuie sa presupu, "-"

...

276

ZECHARIA

SITCH IN,

A Dous$prezecea Planets

271

nem ca cineva le-a spus asta,.iar acet cineva nu puteau fi decat .nefilimii.. . Oi-icare dintre aceste doua presupuneri este adoptatii, . concluzia este una singma: numai.nefilimii puteau fi la curent cu existenta Unorplanetedincolo de Saturn, lucru din cauza caruia - numiirind din afara sistemului solar spre Soare - Pamantul era a ~ptea planetii. Pamanfulnu este singuraplanetiia direi pozitie numerica era reprezentatii simbolic. Numeroase desene indica faptul ca Venus, de pilda, era reprezentatiiuneori ca 0 stea cu opt colturi: Venus este a optaplanetii a sistemlilui nostru solar, dupa Pamant. Steaua cu opt colturi mai era ~i simbolul zeitei lshtar, a.' careiplanetii era Venus.(Fig. 119)
wa-.----

J'

Fig. 120
.

La asirieni, ,,numiirulcelest" al planetei zeului erareprezentat deseori printr-o stea cu un numiir de colturi egal, cu numarul celest. Deci, un desert reprezentindu-l pe zeul Ninurta

contineadeasupratronului.sau0 stea in patru colturi, ciid pla- .

neta.sa (Saturn) era a patra, numiiratiide nefilimi. Reprezentiiri similare au fost descoperite ~ipentru ceilalti zei.

*
Principalid evenimentreligios din Mesopotamia it constituia SiirbiitoareaNoului An, care duradouaspr~zece zile, iar ritualurile acestei sarbiiton contineau un simbolism care repre.zeQtaorbita planetei nefilimilor,calatoria acestora pana pe Pa-. mant ~i facerea sistemului solar. Cel mai bine studiate din1re aceste ritualuri sunt "afirmarile credintei" ale babilonienilor; dar datele sugereaziica ace~tiadoar.au .cop.at ni~te traditii care erau mult mai vechi, chiar de la inceputul civilizatiei ~umeriepe. In Babilon siirbiitoarea avea un ritual foarte. detaliat ~i foarte strict: fiecare Darte.act si rue:aciune avea un motiv traditional ~iun inteles specific. Ceremoniile incepeau in prima zi a:lui Nisan - pe atunci prima luna a anului, ce coincidea cu echinoctiul de primiivarii.TImp de unspreZece zile, ceilalti zei
.

Fig. 119 Numeroase fice 0 desemneaza sigilii cilindri~e ~i alte reprezentiiri pictogra.: pe Marte ca fiind a ~asea planetii. Un sigiliu
,

cilindric it reprezintii pe zeul care avea asociatii aceastii planetii

(la inceput Nirgal, apoi Nebu), stand pe un tron sub 0 stea cu' ~se coltmi (Fig. 120) AIte simbolqri de pe acest sigiliti il reprezintiipe Soare.- foarte asemanator cu felul in care-l reprezentiim noi -, Luna ~icrucea, simbolul Planetei Traversiirii,A
Douasprezecea Planetii.
.

cu rang superior it insoteau pe Marduk dupa 0 ordine prestab~li-

tii. In ziua adouiisprezecea, fiecare zeu pleca spre laca~ul sau, Marduk riimanind singur in toatii splendoarea sa. Paralela cu aparitia lui Marduk in sistemul solar, "vizitele" lacute de el celorlalti unsprezece membri aisistemului planetar, ~i despaqirea

...

278

ZECHARJASrrculN

A Douisprezecea Planeti

279

in ziua a douisprezecea - lisindu-l pe eel de-al doisprezecelea zeu sa domneascasingur - este evidenti.

. Ceremoniile SirootQrii nulufNoureprezentau A traieCto.

ria planetei nefilimilor.Primele patru zile,-coresp1lDZ;ind vizitelor mcute de Marduk primelor patru planete (pluto, Neptun, Uranus ~iSaturn),erau zilele pregatirilor.La s~itul celei de-a patra zile, ritualurilenecesitau aparitialui Iku.(Jupiter).Marduk se apropie de loculbitiliei cere~ti; simbolic, preotul incepea sa recite Epopea Creapei - povestea acestei bitilii. -In noaptea aceea nu se dormea. Dupa citirea epopeii; la rasaritul soarelui,ritualul.necesi~ proclamarea, de douasprezece ori, a lui Marduk ca rege al zeilor, afirmand ca, acum, in urma ootiliei cere~ti,sunt douasprezeee corpuri cere~. Apoi, recitatorul spunea numele membrilor sistemuluisolar ~ial celor douasprezece constelatiizodiacale. Apoi,in timpul celei de-a cincea zile, zeul Nabu - fiul ~i.. mo~tenitorullui Marduk - sosea cu barea dino~ul sau de cult, Borsippa. Oar el intra in Templu de-abia m ziua a ~ea, deoarece ~iel era membrual panteonului babilonian,iar planeta ce-i - era asociata era Marte- a ~aseaplaneti. Geneza ne informeazaca in ~asezile au fost Iacute ,.Cerul ~iPamantul ~itot ce este pe el". Serbarilebabilonienece co~ memorau evenimentelecare au condus la crearea centurii de as.. tcroizi ~i a Pamantului erau de asemenea terminate in primele sase ziIe ale lui-Nisan.

In ziuaa ~aptea, tenpase coneentraasupraPaman~lui. a

de NatJu, ell-

In.~ea de-a opta zi a sarbito#i babiloniene, M~duk, vic:torios pe Pamant, a~a cum f~lsificata Enuma eli$,il mcuse in 'cer, i~iprime~teputerilesupreme. Dupa aceasta, zeii, asistati de rege, preQti~iintre~gapopulatie, alcatuiesc, in a nouazi, 0 procesiune, prin care zeul suprem este mutat din lac~ul sau slant din o~, in "Casa lui Akitu", care se afla undeva in afara o~ului. Acolo, Marduk ~i ceilalti zei stau pana in ziwi a unsprezecea, pentru ca, in ultima zi, zeii sa se imp~tie, fiecare sa se intoaecain o~ul sau de cult, iar sarbitoarea sa ia sla~it. Dintre diferitele momente ale ritualurilor din timpul sarbatorii, care i~i dezvaluie clara lor origine sumeriana, cel mai semnifieativeste eel al plecirii spre "casa lui Akitu".Unele studii, cum ar fi, de pilda, celal lui S.A.Palliss, The Babylonian 4kitu Festival (Sarbitoarea babiloniana Akitu), au demonstrat ,ca aceasta casa apare in inscriptiile sumeriene, inca din mileniul,trei i.Ch. In esenta, aceasta ceremonie cohsta intr-o procesiurie sfiinta care insotea pe zeul supr~m ce parasea templul ~i mergea,.in catevl:\ tape, intr-un loc situat mult in afara ora~ului. e - Pentru aceasta se utiliza 0 barea speciala, "Barca divina". Apoi, ..zeul victorios in misiunea sa la casa A. KI.TI, indiferent care ar fi fost aceasta, revenea la cheiul ora~ulu+in acee~i barca ~i se reintorcea in templul sau, in uralele multimii. 'Termenul sumerian AKI.TI (de la care este derivat babilonianul akitu) insemna "a aduce viata pe Pamant". Acest lucru, combinat cu aIte aspecte ale acestei calatorii misterioa!!e, ne conduce spre concluzia ca ea simboliza voiajul inmmplator, dar incununat de succes al nefilimilor, spre planeta a ~aptea, Pa,

" 'I I I I I

I I

Oe~i detaliile acestei zile sunt foarte vagi, H. Frankfort, in cartea sa 'Kingship and the Gods (Regatul ~i Zeii) considera ca
i1"~,I:nii UlIi\::IIWii J~gu~rd.fe (Ie caU'e zen, cona~l U

mantul.

'

Sapaturile Iacute timp de aproape douazeci de ani De 10-

berarea lui ,Marduk din ,.MuntH Pamantului de Jos". Cum,au mai fost descoperite texte care vorbesc despre luptele lui Mar-

d~ cu alti zei cm doreausupremapaasupraPamantului, up

tern presupune ca ritualurile din ziua a ~ptea reprezentau reluarea lupiei lui Marduk pentru suprematia asupra Pamantului, (,,a ~ptea"), infrcingerea sa inipala ~i apoi, victoria finali ~i prelua-

rea puterii.

,..

cuI unde se atla Habilonul antic, corelate in mod straliJcit cu textele ritualice, au dat posibilitatea echipei de cercetatori condusa de F. Wetzel ~i F.H. Weibach sa reconstituic sfiintullaca~ allui Marduk, trasaturile arhitecturale ale ziguratului sau ~iCalea Procesiunilor,portiuni din acestea fiind recreate la Muzeul Orientului Antic din Berlin. Conform studiului lor, Das Hauptheiligtum df!s Marduk in Babylon, (Suprematia lui Marduk in Babilon), numclc

I 11--

----

'I"

'~__.!'"_~"':~- .

f~''_;~J..

,~

280

ZECHARIA SrrCUIN

A I)()uisprezece~ Planeti

281

simbolice ale celor ~ptepopasuri ~i titIurile date lui Marduk la fiecare dintre acestea erau abit in sumeriana cat si in acadiana atestafid vechimea ~i originile sumeriene ale ritu~ului ~i simbolismului acestuia. Primul popas allui Marduk, la cafe titIul sau era ..Regele, Cerqrilor", era numit "Casa celot sfinte" in acadiana ~i ..Casa Marilor striiluci\oare" in sumeriana. Numele z~ului la a doua oprire este iligibil; popasul se numea ..Unde se despart campurile". Numele partial deteriorat al celui de-al treilea popas incepe cu cuvintele ,,Locul din fata.planete~... .., numele zeului 'fi- '; ind aici ..Cel care foc arunca", AI patrulea se numea ..Sfiintulloc al destinelor", iar Marduk se numea ,,zeul furtunii apelor lui An ~i Ki ". AI cincilea popas. pare sa fi fost ceva mai lini~tit. Se numea ..Dmmul", i'!f Marduk i~i lua titlul de "Unde apare cuvantul pastorului". 0 calatorie mai usoati este indicata si de numele celui de-al sase lea

Cum vedea ..NASA" neftlimilor sistemul nostru solar, in termenii unei calatorii spre Pamant? .

Logic- ~ide facto - ei priveausistemulacesta in doua

parti. Prima zona era cea a zborului, care conti~e cele ~apte planete, de la Pluto, la Pamant. AI doilea grup era alcatuit din patru corpuri cere~ti,dincolo de zona de navigatie - Luna, Venus, Mercur ~i Soarele. In astronomie ~i in genealogia divina, cele poua grupuri erau privite separal .
Genealogic, Sin (Luna) era considerat cunducatorul gru. pului "Celor patru". ~ama~ (Soarele) era flul sau, iar Ishtar (Ve~us) fiica sa. Adad (Mercur) era ..Unchiul", fratele lui Sin, care statea intQtdeauna alaturi de nepotul sau ~ama~ ~i (mai ales) de nepoata sa, Ishtar.

Cei ..~apte" apareau stran~i impreuna in texte care vorbeau despre treburile oamenilor ~i zeilor sau despre evenimente cere~ti, Ei erau. ..cei ~pte judecatori", "cei ~apte mesageri ai lui Anu", ~i datorita lor al fost sacralizat numarul ~apte. Au fost ,,~apte'cetati"; ora~ele aveau ~apte porp; portile aveau cate ~apte zavoare; binecuvantiirile urau ~apte ani de bel~ug; blestemele,
.

.
I I

popas, ..Barc~drumetului", iar iitlullui Marduk sc schi~ba in .

,,zeul portii insemnate". Popasul at. ~aptelea era Bit Akitu (..Casa aducerii vietH pe Piimant"). Aici, Marduk i~i lua titlul de ,,zeul casei de odihna". ' Credem ca ace.{!staprocesiune cu ~apte popasuri reprezinta. calatoria spatiala a neftlimilor de pe planeta lor sprc; Pamant; primul "popas", (..Casa Apelor stralucitoilrc"), constituie de fapt trecerea pe langa Pluto; al doilea (..Unde campurile se
despart"), este Neptun; al treilea, Uranus; al patrulea

- un

loc al

furtUnilor spapale - Saturn. AI cincilea, unde ,,Drumul" devine lini~tit, ..Unde apare cuvantul piistorului", era Jupiter. AI ~aselea, unde se trece in ..Barca Drumetului", era Marte.

Si al saptelea era Pamantul - punctul terminus al calato- .

riei, unde Marduk aduce "casa ae u(}mnaU ~ C!lsazeuur ut: ..auucere a victH pe Pamant").
.

foametea ~iepidemiile durau cate ~apte ani; nuntile divine erau . celebrate prin ~pte zile de Iacutdragoste ~.a.m.d. In timpul ceremoniilor solemne cum erau de pildii cele cu OCilzia izitelor pe Pamant ale lui Anu ~ia sotiei lui,cei ~apv te zei aveau anumite pozitii ~i.costume de ceremonial, in timp ce "grupul celor patru" era tratat separat. De exemplu, 0 veche regula de'protocol spune: ,,zeii Adad, Sin, ~ama~ ~i Ishtar vor sta in curte pana in zori." In cer, flecare grup trebuia sa stea in propria sa zona cerp.!lQriiQi Qllmerienii onsiderau ca cele doua grupuri erau sepac rate de 0 "bariera cereasca.... ..Un foarte important text astrologico-mitologic," spune A. Jeremias, in cartea sa The Old Testament in. the Light of 4ncient Near East (Vechiul Testament in lumina textelor din Orientul Antic), vorbe~te despre un eveniment ceresc neobi~nuit, cand .cei ~pte "s-au infuriat pe Bariera Cereasca". In timpul acestei .transforman,care, se pare, era 0 aliniere neobi~nuita a acestor planete, "ei s-au aliat cu eroul ~ama~ (Soarele) ~i

""',;,:

.If!

282

'ZECHARlA, SITCHIN,

A Douisprezeeea Planeti

283

vlteaztitAdad,{Mercur)'" - insemnand poate di ei,exercitau impreuna un singur camp gravitational~orientat intr-o singuri:' directie. "In acest timp, .Ishtar, cautandu-~i un loc mai' nobil, alaturi.de Anu, a vrut sa devina Regina Cerului" Venus ~i-a

"mai existau ~ialte.planetedincolo de Saturn, au .awt mari greu,t \tap in identificarea corectiia planetelor descrise in aceste liste.

y
,

'Dar descoperirile

noastre fac aceastii identificare

foarte simpla.

Prima planetii pe care ,0 intalnesc nefilimii este Pluto.

Usta surneriana 0 nume~te ~U.PA ("Pamicullui ~U"), planeta care sta de veghe la intrarea in Partea suprema a sistemului so-

sc4imbat cumva locul, cu unul "mai nobil". Oat: eel mai multa avut de suferit Sin (Luna). "Cei ~apte, tara a se teme de Lege, ... pe Sin, Oatiitorul de lumina, I-au asediat cu niultii foqa." Mai departe, acest text poveste~te cum aparitia lui Marduk, A Oouasprezecea Planetii, l"'~salvat pe Sin ~i i-a redat acestuia"

lar.,

~a cum yom ariita,nefilimiiputeau aterizape Pamant

numai daca nava lor piiriiseaA Douasprezecea Planetii cu mult inainte ca aceasta sa se apropie.de planeta noastrii. Oeci, nefilimiiputeau trece pe langa planeta Pluto nu numai ca locuitori ai planetei lor, ci ~i ca astronauti intr-o nava spatiala. Un text astronomicspune ca planeta ~upa a fost locul in care ,,Zeul En~ 1i1a flXatdestinul.Pamantului"- unde zeul care conducea nava spati~la a stabilit cursul spre planeta noastra ~i au aterizat in Sumer. Alaturide ~upa era IRU ("Curba'.'). Langa Neptun, probabil ca nava lor incepea sa coteasca (curba) spre tinta sa finala. o altii listii nume~teaceastii planetii HUM.BA, care inseamna "vegetatie m1a~tinoasa". Cand yom cerceta aceastii planetii, caudva in' viitor, poat~ vom.descoperi cauza permanentei asocieri a acestei planete cu apa ~iyom gasi poate vegetatia'p'e care
~au descoperit-o
.

"stralucirea de odinioara".

'

Cei' patru erau localizati intr.;un loc nurnit de sumerieni GIRHE.A (,,Apele cere~ti in care rachetele se'riitiicesc"), MU.HE ("Picalitorul rachetelor") sau UL.HE. ("Fii~ia pacalelilor"). Ace~ti termeni misterio~i devin clari in clipa in care realizam ca nefilimii priveau cerul in termenii calatoriilor lor cere~ti. Foarte recent, inginerii de la Comsat {Com.muni'cati-ons Satellite Corporation )au descoperit ca Soarele ~i Luna "pacalesc" satelitii ~i ii "sting". Satelitii tere~tri potfi derutati de partlculele provenite de la Soare sau de reflectiile de raze inftaro~ii ale Lu: nil. Si nefilimii erau la curent ca rachetele sau nave Ie intrau in- , tr-o :,zona a derutei" odatii ce depa~esc Pamantul ~i'se apropie '<

de Venus, Mercur ~iSoar~.

. Oespartite de cei patru printr-o presupusa barieracereas, ca, cei ~apte se,gaseau intr-o zona cereasca pC care sumerienii 0 numeau UB. Ub-ul consta in ~apte paqij nurnite (in acadiana) giparu ("adapost pentru noapte"). Nu e nid un dubiu ca aceasta este originea credintei anticilor in ce1e,,~apte ceruri".. , Cele ~apte "globuri" sau "sf ere" ale ub-ului constituiau
l'p.p.~ l'p. in ~r~tii~ni'i !:~ nJlm~JI lri.Ii:.Mtl/ ( .intteJrul"t OriQinea ter-

nefilimii.

Uranuser~nurnitKakkab$anamma("Planetacare este
dublul"). Intr-adevar,Uranus pare geamanullui Neptun. 0 listii .
sumeriana 11nume~te EN.TI.MA~.SIG ("Planetastralucitoare a vietii verzi"). Sa fie ~iUranus 0 planetii pe care ~bundii ve-geta.

.tia?
,

Oinrolh

ti~ TJrJln11!:!:e dlii

Saturn.

0 nlanetii

lliQantica

menului era cuvantul sumerian ~U, care mai insemna ~i "partea care este cea mai importantii", supremu!. Cele ~apte planetc erau uneori numite ~i "Cei ~apte stralucitori ~U.NU" - cei ~apte care "stau iii locul eel mai important". Aceste planete .sunt descrise mult niai detaliat decat restu1. Listele sumeriene, babiloniene sau asiriene Ie acorda numeroase titluri ~i Ie,in~ira in ordinea lor corecta. Cei mai multi cer., cetatori, presupunand ca sumerienii nu aveau de unde satie ca

(aproape de zece ori mai mare dedit Pamantul), ce se distinge prin inelele sale, care.ii fac diametrul aproape dublu. Cu eamput sau gravitationaluria~~icu misterioasele sale inele, se pare ca Saturn punea marl probleme nefilimilor ~i navelor 10r.Asta arexplica de ce numeau ei ce-a de-apatra planetii'J'AR GALLU ("Marele ucig~"). Mai era numitii ~i KAK.SI.01 (,,Arma .dreptiipi") ~i SI.MUTU (..Cel care ucide pentru dreptate"). tn intreaga Antichitate, planeta era cortsiderata pedepsitorul ne-.

"
284
ZECHARIA SITCHIN

:A Douisprezecea Planeti

285

dreptatitor.Oare aceste nume exprimau doar teama, pri se refe-, reau la ni~te acciderite spatiale adevarate?1 Ritualul Aldtu, dupa cum am vazut, face referire la "furtunite apelor" intre An~i Ki in ziua a pa:tra - cand nava se afla intre An.~ar (Saturn) ~i Ki~ar (Jupiter). Un text sumerian, foarte vechi, despre c,are Seapresupus
,

la publicarealui pentruprimadata, in 1912,ca este un "vechi

text magic", se pare, inregistreaza disparitia unei nave ~i a celor cincizeci deocupanp ai ei. Spune cum Marduk, sosind la Eridu, se grabe~te spre tatallui, Ea, cu,o vesteteribita:' , ,,Ea fusese mcuta ca 0 arma; Ea a fost lansata inainte ca moartea. .. , Annunaki, care erau cincizeci,
,

Fig. 121 Un desen neobi~nuit sugereaza cii 0 nava a nefilimilor, cpmunicii in mod constant cu "Controhd Misiunii" de pe Pamant. (Fig. 12l) Obiecttil central din desenul antic este simbolul Planetei nefilimilor, globul inaripat. ~i totu~i, aratii diferit: este mult mai mecanic, mai mult ~ificial, decat natural.' "Aripile" sale arata exact ca panourile,solare folosite de navele spatiale americane pen1rua converti energia solara in electricitate. Celedoua antewnenu pot fi confundate.
.

S-auzdrobitcuea...

Zburand ca 0 pasare, ~U.SAR Sea zdrobit."

Textul nu identificii cine este "e~", cea care adistrus ~U.SAR ("Vanatorul suprem") ~ipe cei cincizeci de astronauti ai saL Oar teama de primejttiite spatiale era evi4etlt numai in
legatqra'cu Saturn. " . . Cu siguqmta, dupii ce au trecut de Saturn ~i le..a apiirut in cale Jupiter, nefilimii au respirat u~urati. Ei au nurnit planetaa cincea Barbaru ("Stralucitorul") ~i SAG.MEGAR ("Cel mare care face costumele 'spatiale''); Un alt nume pentru Jupiter era SIB.ZI.AN.NA ("Calauza cea buna din ceruri") ~i descrie; pro, babil, _rolul sau in calatoria nefilimilor: era semnalul pen1ru 8 coti sore nasaiul dificil dintre .Tnnitf':r i M:lrtf' ",iintr " in rpn, ~ tura de asteroizi. Din acest titlu putem deduce ca acesta era mo. m~ntulin care ei i~i puneau costumele spapale (me). Marte era numita UTU.KA.GAB.A ("Lumina 4e la poar. ta apelor"), trimitWidu-ne la reprezentarea centurii de asteroizi in viziunea sumerienilor ~i a Bibliei, ca ftin,d "bratara"ce desparte "apele' de sus" ale cerului de "apele de jos". Mai ,precis, Marte era numit ~elibbu ("cel aproa~ de centrul" sistemului nostru solar).

~'.,.'

Nava circtilara,cu un varf in forma de con, cu aripi ~i

--r--' ,, '--r-: -- -- ,--c--~ ': planeta, Pamantul. Pe lista celor ,,~apte zei cere~ti" era numit
,;t'

"'''".

antene, se gase~teintre Marte (steaua cu ~ase colturi) ~iPamantul cu Luna sa. Pe J>amant, n zeu i~i intinde manapentm. a sau iuta un astronaut care se afla inca in spatiu, in apropiere de Marte. Acesta are un coif cu un vizor 'de protectie ~i 0 plato~a. Partea de jos a costumuluisau este ,asemanatoare cu cea a unui "om-pe~te", necesara probabil pentru 0 eveniuala prabu~ire in ocean. tntr-o mana tine un iris1rument,iar cu cealaltii riispunde .semnalului de pe Pamant. . ... .I" /f!o .J__ . 1~ ~_ _n~ ___ .J_ _ __._...__

~U,QI (,,Locul de odihna a lui ~U"). Mai insemna ~i..tinutul de la capatullui ~U", a piirtiisupreme a sistemului solar - destinatia lungii dilatorii spatiale. Daca in Orientut'Antic sihiba gi fusese alterata ~i transformatiiintr-un suitet mult mai familiar, /d, ("pamant", "uscai"), modul .de pronuntare ~i silaba gi au ajuns pana la,noi cu sem,

iL

286

ZECHARIA SrrCHIN

~'~"Douisprezecea

Planeti

287

nificatia sa onginala, ~a cum 0 doreau tiefilimii: geo~grafie, geo-metrie, geo-Iogie. . In prima forma a scrierii pictografice, semnul.~U.GJ mai insemna ~i~ibu (a ~aptea).Textulastronomicexplica:
,-

$ar ~adi il Enlil ana kakkab $U. Gf icabbi ,.zeul muntilor, zeul Enlil, cu planeta ~ugi este una." Identice cu cele ~apte popasuri ale calatoriei lui Marduk, numele planetelor dovede~e ca este vorba de un zbor spatial. Locul de aterizare de la capitul acestei calatorii era cea de-a ~ptea planeta, Pamantul.

*
Poate noi nu yom afla niciodata daca, cine ~tie peste ciiti ani de acum inainte, cineva va gasi ~i descifra mesajul transmis de noi prin sonda Pioneer 10. La fel, unii arputea eonsidera inutil sa se ~tepte sa descopere un astfel de mesaj pe Pamiint un mesaj care sa Ie transmita pamiintenilor informatii ,referitoare la 1gea!izarea ~i drumul spre A Douasprezecea Planeta. ~i totu~i, un astfel de mesaj exista. Dovada 0 eonstitu~e 0 tabliti de lut deseoperita in ruinele bibliotecii di~ Ninive. La fel ca nenumarate alte astfel de tablite asiriene, ~i aeeasta nu este decat 0 copie a uneia sumeriene, evident, mul~ mai yechi. Insa~ spre deosebire de altele, este un disc; de~i unele semne cuneiforme de pe aceasta tablita s-au
:-X~"'nf 4'nn h; 1';""l'ptiitnrii ('Jim ~j-au a..mmat resDOnsabili."

I
I

I I
,

-'Fig.122
I

0 curb~ geometrica ce se presupunea ca nu era cunoscuta de oamenii Antichitatii. (Fig. 122) . , Aceasta placuta de lut misterioasa a fost adusa la cui 'no~tinta comunitatii ~tiintifice intr-un studiu prezentat in fata British Royal Astronomical Society (Societatea Regala Britani~

linii care se intersecteaza, ~ichiar ~ini~te elipse

ca de Astronomie)pe 9 ianuarie 1880.R.H.M.Bosanquet ~i

A.H. :sayee, Imr-Ul1ul u~u p.:...w:'_ ,::_~-.:::--",,: "'..":' A~trnno-

tatea desciftarii ei au smr~it prin a exclama: ,,Este eel mai stra-

niu document m:esopotamian!'~

'

In 1912, L.W. King, pe atunei custodele sectiei asiriene ~i babiloniene a British Museum, a taeut.o copie foarte exaeta a acestui disc, care este imparpt in opt segmente. Partile care s-au pistrat au forme ge'ometriee dif~rite de oricare altele vazute pana atunci pe vreo scriereantica, desenate ~i ~rise cu 0 precizie

considerabila. Aeeste forme ciudate inelud sagep, triunghiuri,

mia babiloniana" au considerat-o planisfera (reproducerea unei suprafete sferice pe 0 harm plana). Ei au indicat ca 0 serie de senuie cuneiforn).epar a fi ,,masuratori.,, ~i probabil ca au 0 semnificatietehnica". .Multele nume de coipuri cere~ticare apar in cele opt seg.mente arata,cu certitudine caracterul ei astronomic. Bosanquet ~iSayee erau intrigap, in mod special, de cele ~aptepuncte care

---

288

ZECHARIA SITCHIN

A Doui!iprezeeea Planeti

289

apareau intr-unul din aceste segmente. Ei au spus ca !lceste'; semne ar putea reprezenta fazele lunii, deoarece ele apar pe 0 linie care une~te "steaua stelelor" DIL.GAN ~i un corp ceresc

nurnit APIN.

'

"Nu existii nici 0 indoiala ca acest simbol enigmatic este susceptibil unei explicatii foarte simple", au spus ei. Dar eforturile lor de a oferi aceasta explicatie nu au depa~it stadiul de a citi corect valorile fonetice ale semnelor cuneiforme ~l de a descoperi adevarata menire a tiiblitei, aceea de planisfera astro-

Weidner a considerat ca tiiblita folosea atilt pentru astronomie, cat ~i.pentru astrologie, fiind utilizatii ca tiibliti magica pentru exorcizare, la fel ca celelalte texte ce contin silabe repetate. CU acestea, el a abandonat studiul acestui unic document. Dar inscriptiile de pe tiiblita au un cu totul altinteles, daea Ie citim, nu ca silabe asiriene, ci ca, ceea ce ~i.sunt de fapt, cuvinte silabice sumeriene;'caci nu poate fi pus la indoiala faptul ca aceasta este doar 0 copie asiriana a unui document sum~-

nomiciL

rian.Dadi luamunul din segmente(sa-l numimsegmentulnu-marul1),silabelelipsitedsens .

na na na na a na ana nu (pe transversala)
~a ~a ~a ~a ~a ~a (pe circumferintii) ~am ~am bur bur Kur (pe orizontala)

Cand Societatea Regala de Astronomie a publicat 0 sdhi-. tii a acestei planisfere, 1. Oppert ~i P. Jansen au reu~it sa mai descopere numele unor !!tele ~i planete. Dr. Fritz Hommel a atras atentia;intr-un articol dintr-o revistii germana din 189"1 (Die Astronomie der Alten Chaldiiel' - Astronomia vechi10r caldeeni) ca fiecare dintre cele opt segmente are un unghi de 45 de grade, de unde, c<?ncluzioneaza el, planisfera reprezintii intreg cerul - toate cele 360 de grade ale sferei cere~ti. El sugereaza ca punctul focal marca un anumit loc de pe cerul babiloDIan. . Lucryrile s-au oprit aici paoa cand Ernst F. Weidner, maio intai intr-un articol publicat in 1912 (Babiloniaca: Zur Babylonischen Astronomie) ~i apoi in cea mai importantii carte a sa Handbuch der Babylonischen Astronomie (Tratat despre astronomia babiloniana), publicat in 1915; analizeaza aceastii

sensul lor iese imediat la iveala de indatii ce vedem care este 'sensu1aceslor cuvinte-silabe. (Fig. 123) Ceea ce ni se dezvaluie aici este 0 harm cereasca, ce marcheaza drumu11ui Enlil, insotitii de 0 serie de instructluni. Liniile inclinate la 45 de grade par sa indice traiectoria unei nave

tiiblitii,dar trage concluzia ca nu are nici un sens.

~1 l1Ul11"1" Lt""'l\.1JVl I3\.oIJ03'" 1.11, ul.'-"'.I.J.vJ a L7..,O..,u ,a"'...

Uimirea sa se datora faptului ca, de~i formele geometrice

c.J..........._

~i inteligibile (chiar daca sensul ~i scopul lor ramaneau ascun'se), inscriptiile de-a lungulliniilor (atlate la 45 de grade una de' cealalta) nu aveau nici un sens. Ele erau, invariabil, 0 serie de silabe ce se repetau, scrise in limba asiriana. Ele sunau cam a~a:
rachetA rachetA

fu~& fu~& ~~~~~~~~~~~

fu~&
Fig. 123

~'1"h

,~

1__-

~~.

290

ZECHARIA

SITCHIN'

291
A Douiisprezecea Planetii

care coboad dintr-un punct "malt, irialt, inalt, inalt", prin ni~i~ nori de vapori, spre 0 zona mai joasa in care nu se gasesc vapori, spre orizont, acolo unde se intalne~tecerul cu Pama:ntul~"c In cer, in apropierealiniei orizontului, instructiunilecatre' \ astronauti capata sens: Ii se spune sa "pregateasca,pregateasca, pregateasca" instrumentelepentru aterizare; apoi, se declan~ea',; za pregatirile pentru aterizare, hi apropiereade Pamant trebpind sa fie aprinse "rachetele, rachetele, rachetele" pentru aincetini, se pare, nava, care, probabil, trebuie ridicata ("trasa in sus"); deoarece urmeaza sa treaca peste un obstacol, "munte~munte; ~ ,,:.I. t " mune. ,:~
. .

este contrazisa de numele lor: DIL.GAN inseamna, literal, "priniul popaS"; iar APIN, "acolo unde este stabilitii calea ceabUna".

acord cu 0 serie de autoritiip in domeniu, cum a.rfi Thompson, .Epping'~i Strassmaier, care au identificat-o pe Apin. ca fiind planeta Marte. Dadi a~a stau lucrurile,sensul schitei devine evident:'ruta de IiiPlaneta Impiiratieipaoa in atmosfera Pamantului trece printre Jupiter ("primul popas") ~i Marte ("locul 'unde este data calea'cea buna"). .. Aceasta terminologie,dupa care numele planetelor'descriu
"

.,

Numelelor Ie indica a fi popasuripe traseu. Suntem de'

Informatiile din acest segment se refed, cu sigurantii, I~" .~.. o calatorie spatiala a lui Enlil insu~i. Ni se"infiiti~eaza un desen < geometric precis compus din doua triunghiuri.legate printr-o Iinie inclinata la'un anumit unghi. Linia reprezintii traseul, caci inscriptia spune cu claritate ca aceasta harm nearata <.:um"a trecut Enlil pe langa planete". I Punctul de plecare este triunghiul din stanga,reprezentand marginile indepartate ale sistemului nostru solar; zona-pn-' tii este in partea dreapta, unde toate segmentele converg catre

functiile acestora," este aceea~i cu cea f610sita in lista "celor ~apte planete ~u ". De parca pentru a confirma presupunerea "noastra, 0 inscriptie care declara ca acesta a Cost drumullui En.Iii apare deasupra unui ~ir de ~apte puncte - cele ~apte planete,

de la PI!ltola Parnant

.'

Nu este deci surprinzator ca celelalte patru corpuri cere~ti, f.cele afla1e in "zona de deturnare", sunt infiiti~ate separat, dinco\-i 10de emisfera nordica a cerului ~i.de "caile" cere~i. Dovezi ca' aceastaeste 0 harm cereasca cu instructiuni de "zOOrapar ~i in cel~lalte segmente. Continuand in directia acelor eeasomicului, 'partea lizibila a segmentului urmator are urmatoarea inscrlPtie: "ia ia ia arunca arunca arunca arunca comple- , ''Jeazii completeaza;" AI treilea segment, unde se vede 0 portiune

un punct de aterizare.

Triungh,iul din stanga, desenat cu baza deschisa,. este ase. nianator cu un semn din scriereapictografica din Orientul An.

tic; el poate fi citit ca "tinutulimparatului, pamahtul cu munti".

Triunghiul din dreapta este identificat de inscriptia ~u-ut-il Enlil ("calea zeului Enlil"); telinenul, a~a cum am spus mai devreme, reprezenta partea de nbrda c~ndui vazut de pe Pamant. Deci, credem noi~ linia inclinata leaga A Douasprezecea
P1t:]npt~ -tlnl1tl11 . ~rnn~r4JIt11hI1 n;imantn1 rl1 mnnti" - {"n ~tm(\Q_

. ,dintr-o elipsa, iriscriptia care se poate citi este: "Kakkab SIB.ZI.AN.NA...rimisallui AN.NA...zeitaIshta(' ~ipropot
zipa misterioasa: "NI.NI supraveghetorulcoOOriirii". . .' In.segmentul al patrulea, care conpne ceea ce par a fi n.i~.. te indicatii despre cum sa se stabileasca destinatia in funcpe de un anumit grup de stele, uma aran:S'Vt;HIC114 Lo:..~n__:, l...p cuviintul"ccr" fiind repetat de unsprezece ori de-a lungul ei. Sa reprezinte acest ftagment 0 faza a zborului rnai aproape de Parnant, mai aproape de locul de aterizare? Acesta pare sa fie mtelesullegendei de sub linia orizontala: ;,Deal deal deal dealviiifvarfvarfvarfo~ ora~ or~ o~." Inscriptia din cen.

fera Pamaotului. Drumul trece printre doua corpuri cere~ti, Dilgan ~i Apin. " . Unii c~rcetiitori sustin ca acestea sunt numele a doua corpuri cere~ti indepiirtate sau paqi dintr-o constelape. Daca naveIe noastre, cu sau tara echipaj labord, ~avigheazii stabilindu-~i un "punct fix" intr-o anume stea mai stdlucitoare, nu putem spune nimic despre tehnica de navigatie a nefilimilor. Totu~i, ideea ca aceste doua stele slint ni~te corpuri cere~ti indepartate

tru spune: ,,kakJlb MA~.TAB.BA. [Gemehii] a carui intiilnire e fixatii: kakkab SIB.ZI.AN.NA. [JupiterJ otera cuno~tinte'"

{,

292

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezeeea Planeti
4

293

Daca, a~a cum pare sa fie cazul, segmentele sunt aranjateF' in mod secvential, atunci aproapc 1X>tiimti bucuria nefiliniilor:;{ s la apropierea de spatioportul de pc Pamant. Segmentul urmator, ..
,

tAnd ca:

identifiea din.nou linia transversalaca fiind "cer cer cer", anun~:

luminanoastra luminanoastra lumina noastra

schimbii ... camp... scliimbii schimba
'
'

"

schimbii

pnve~te traseul ~i dealul

Lin~a orizontala contine, pcntru prima data, ci:&e: racheta racheta racheta ridica' 40 40 40 40 40 20 22 22
Fig. 124' ,

aluneca

, )de. aterizare de pc I'amant iar cu celalalt in directia opusa,pe

Linia transversala a urmatorului segmentnu mai es.te "cer cer cer"; in schimb este "canal canal 100 100 100 100 IOQ 100 100". Exista totu~i un model in acest fragment partial deter10ral De-a lungul uncia din.tre.linii,c in~criptie spune: ,,.1v~ur",~ care pOate insemna "EI cel care vede" sau ~,viizand". AI ~aptelea segment este prt(a deteriorat ca sa adauge ceva; sunt totu~i cateva inscriptii care pot fi citite ~i inseamna: ,,,departat depiirtat... aparitie aparitie", jar comanda este "apasa". AI optulea, ~i ultimul segment este ~i cel mai intreg. Liniile direC'lOnaJe, sage'He ~l mscnptll1e marcheaza un drum Intre douii planete. Instructiunile sunt ."ridicii ,... munte munte"; des.enul mai arata patru seturi de cruci; mai sunt inscriptionate de douii ori cuvintele "combustibil apa grane" ~i de doua ori "vapori' apii
,

tit saaile:

sageatascriind ,;intoarcere".(Fig. 124) Cand Ea i-a eerut emisarului lui Anu sa "it dudi pc 'Adapa.pc drumulcatre cer" ~iAnu a descoperit acest luCru,el a do" '

'De ce Ea, unui om ne~dnic Calea dintre Cer ~i Pamant i-a aratat-o - ' Facandu-I diferit de ceilalti,

Dandu-i un ~em?
,

'

In planisfera pe care tocmai am descifrat-p avern intr:stiUllJtilUl. :)1 JU ,",U, UJ.''''', U\oIU,U.U..LU u
"'.:n,..au

adeviir 0 astfel de harn ee arata "calea dintre Cer ~i Pamant". In,

JUlllJaJW

.t"'...a.- ............... '

'tirumuldintre planeta lor ~ia noastra.

*
Tot in acest fel i~i gasesc explicatia ~i alte textecare vorbescdespre distantele dintre planete, altfel inexplicabile. Un 'astielde. t~xt, descoperit printre ruineJe de Ja Nippur, avand cir-

grane".

Acest :&agment descrie pregatirile in vederea plecarii pe Pamant sau depe Pafnant? Se pare ca adeyarata este ultima varianta, deoarece linia cu sageata ascutl1iiaratii cu un capiit Jocui
..

294

ZECHARIA SrrCHIN

, ADouiSprezeceaPlaneti " t",' .'

"-

295 -

ca 4000 de ani vechime, se gase~ 'acum la Universitatea din \. Jena in Colectia Hilprechl 0 Neugebauer stabile~te in cartea sa The Exact Science in Antiquity, (~tiintele exacte in Antichitate) ca, tara indoiala, tiiblita nu era decdt 0 copie "de pe una originala, care, cu siguranta, era mai veche~'; el dii rapoarte distantelor cere~, incepind cu Pamint-Luna ~i continuind cu alte ~ase

~~mero~iactori, au'fost calculate pentru noi doua 1raiectorii alterf {('nativede Amnon Sitchin, doctor in ~tiinteaeronautice ~i ingi.t;'nerie. Prima'traiectorie necesita lansarea navei inainte ca A ~:Douasprezecea Planetii sa atinga apogeul (punctul sau eel mai ,: depiirtatde Soare). Fiira a avea nevoie de prea multe resurs~ de 8:incetinea.tn'timp ce A Douasprezecea Planetii(~i ea, de fapt~0 ,,;..navaspapala, de~i de proportii uri~e) i~i continua drumul pe j. imensa sa orbitii, nava ar fi urmat 0 traiectorie mult mai scum :~. ~iar fi ajuns pe Pamint cu mult inaintea planetei. Aceastii alter~

planete. .

(::energie, nava nu ~i-ar fi schimbat

cursul prea mult pe masura ce

Parteaa doua a textului ofera formule matematice pentru rezolvarea oricaror probleme interplanetare, spundnd (conform'

uneiadintreinterpretari):

40 4 20 6 40 X 9 fac 6 40 13 kasbu 10 U$mu/ $U.PA eli mu/ GIR sud - 40 4 20 6 40 X 7 fac 5 11 6 40 10 kasbu 11 U$60 gar 2 mu/ GIR tab eli mu/ $U.PA sud Niciodatii nu s-au inteles oamenii de stiinta referitor la corecta citire a unitiitilor d~ masura in aceasta p~rte a textului (0 noua citire ne-afost sugeratii personal, intr-o scrisoare, de dr. J.Oelsner, custode la Hilprecht Colection din Jena). Este elar, tohl~i , di aceasta parte masoara distanta de ta SU. PA (Pluto). Numai nefilimii care traversau orbitele planetare ar fi putut determina a<:este formule, deoarece numai ei aveau nevoie

f "tlativa Intervalul de 3600 de,ani paminte~ti, cdt durau activitiitiar fi oferlt nefilimilor amt avanuije, Cdt ~idezavantaje.
Ie nefiliniilor pe Pamdnt, sugereaza ideea ca era preferata a doua variantii, aceea a unei calatorii scurte ~i raminerea in atmosferaPamantului pina la sosirea planetei. Aceasta ar fi nece:sitat lansarea navei spatiale (C) in momentul cdnd planeta era la .,jumatateadrumului dintre apogeu ~iperigeu. Cum viteza planetei cre~tea, nava ar fi awt nevoie de motoare foarte putemice pentru a se ridica ~ia pomi spre Pamint (D) cu doar 'cdtiva ani panmnteniinainte de sosirea planetei. (Fig. 125) Bazindu-ne pe unele date tehnice, precum ~i pe 0 serie de indicii date de textele sumeriene, se pare ca nefilimii adoptau acelasi mod de actiune ca misiunile lunare ale NASA: cdnd ,. ' nava principala se apropie de tintii (in cazul rl;efati, PamintuD,

. -'~"'.. u.a."'!' "', 14&14.1.&._&, a

de astfel de date. . Luind in considerare faptul ca, amt planeta de unde veneau ei, A DouasprezeceaPlaneta, cdt ~iplaneta spre care se in". ,.__,._, - _L'!1~ :: __ .::.. L...:

ORBITAPLANETEI

MARDUK.

...:: ...: _"''7; . , ..

~ \~

,ORBITA pAMANTULm

SOME APOGEU

tioneze nava nu spre unde se afla Pamintul in momentullansa-' rii, ci spre locul in care se va afla acesta in momentul ateriziirii. Putem considera cu certitudine ca ei i~i planificau traiectoria cel putin la fel de. exact cum 0 fac oamenii no~ de ~tiintii pentru navele noastre.spatiale.

'

CURSUL NAVEl SPA'flALE

,-

--

Nava acestora trebuie sa fi fost lansatii. hiar de pe pianec ta lor, in directia orbitei, co mult inainte ca ea, planeta, sa ajunga in apropierea Piimintului. Pe baza acestui lucru si .aaltor nu-

Fig. j2J

296

ZECHARIA

SITCHIN

intra pe orbita in jurul acesteia, lara a ateriza, in schimb, este lansata 0 navem,cea care face aterizarea propriu-zisa. Pe cat de dificila era aterizarea in bune condipi, plecarea era ~i mai dificila.Naveta pentru aterizare trebuia sa se uneasdi" cu nava-mama, care apoi trebuia s~-~i utilizeze motoarele la maxim pentru a ajunge din urma A Douasprezecea Planeta, aflata aCum undeva dincolo de perigeu, intre Marte ~i Jupiter, continuandu-~i drumul cu viteza orbitala maxima. Dr. Sitchin a calculat di pe orbita navei nefilimilor din jurul Pimantului exis18 trei puncte care le-ar fi perinis acestora 0 traiectorie mai scurmspre planeta lor. Aceste trei alternative ofereau nefilimilor posibilitatea de a reveni pe planeta lor in circa un an, un an

/'

CapitolullO

Orasele zeilor ,

~ijumitate. coordonare cu planeta-mama.

'

Pentru a sosi, ateriza, decola~i pleca de pe Pimant, era nevoie de un teren favorabil, ghidare de pc Pamant ~i operfecm
'

Dupa cum yom vedea, nefilimii indeplineau toateaceste conditii.

tn Lac~ul de departe,
.

Unde ati trait pana acum, ,,Palatul tmpiratesc al SflintuluiLac~' am (;onstruit.

Acum,unulla felvoi construi,

tn Locul de jos.
Marduk, i~i explici apoi scopurile:

Canddinceruri,'

~'"

La Adunarea Zeilor voi yeti veni, Loc de odihni pentru noapte va fi Pe top sa va primeasci. ~i numele-i voi pune "Babilon" Poarta zetlor.

298
ZEC!iARIA SITClIIN

A Douisprezec:ea laneti P

299

Deci, Parnantul nu era doar un simplu loc de popas pentru 0 scurtii vizita sau doar pentru 0 misiune de cercetare; el trebuia sa fie "casa de departe de casa".

"-

Calatorind ..Ia bordul" propriei planete, care poate fi ase- .

manata ea insa~icu 0 nava uria~ii-cetrece pe langa aproape toa-'

te planetele sistemuluinostru solar, lara indoiala ca nefilimii au cercetat cerul mai intai de pe suprafata planetei. Apoi, probabil ca au inceput sa lanseze rachete iara echipaj uman. Mai deVreme sau mai tarziu, au fost capabili sa trimi~ nave cu echipaj la bord spre alte planete. In cautarea unei alte p~anete care sa Ie fie "casa", Parnantill trebuie sa Ii se fi pamt potrivit. Nuantele sale de albastru indicau faptul ca poseda apa ~i atmosfera propice dezvoltarii vietii; cafeniul indica existenta parnantului solid; verdele, vegetape ~i bazele pentru viatii animala. Totu~i, cind s-au ho"tiinitsa vina pe Pamant, acesta ariita totardiferit de cum este v~t astazi de astronautii no~tri. Caci, atuhci cand au coborit pentru prima data nefilimii pe planeta noastrii, ea se afla in mijlocul unei ere glaciare - una .din fazele de inghet ~i dezghet ale Terrei:

oceanelor ~i miirilorscizuse cu circa 600-700 de picioare fatii de nivelullor actual. Deci, acolo unde astazi avem apii sau li~oraluri, atunci era uscat Acolo unde murile mai curgeau. daca i~i aveau cursul pe teren muntos, creau trecitori ~i..canioane;daci i~i aveau cursul'pe,teren moate, creau zone 'vaste de m1a~tini, pani in loculunde se varsau in mare., . Sosindpe Pirnant in astfel de conditii geografice ~i climatice, unde ar fi putut nefilimii si-~i stabileasci primele colo-

om

.'

ani

Prima glaciatiune - a inceput acum circa 600.000 de Prima incalzire (perioada interglaciara) - acum
.

. 5SU.UUU ani de

A doua perioadii glaciara - acum 480-430.000 de ani

Cand au aterizat nefilimii, acum circa 450.000 de ani, circa 0 treime din suprafata planetei noastre era acoperitii cu
C1J"a~Q.. \ ou v ~ "UI.&.a.&Utw. w

"". 0 ; , c

- -~,-~"'_"'!:1_ :..c t

de ploi. . Nivelul miirilorera mult mai sciizutatunci, caci 0 mare cantitate de apa fusese imobilizata in gheata care acoperea uscatul.' Dovezile indica taptul ca, in plina era glaciara, nivelul

aproape disparusera, dar nu peste tot. Din cauza particularitatilor vanturilor ~i terenului, printre altele, unele zone care astiizi sunt foarte bogate in precipitatii, atugci nu aveau deloc, iar anumite zone care au azi doar ptoi sezoniere erau atunci bine udate

Fara indoiala, au cautat un tinut cu cIimi relativ temperata, unde ni~teadiiposturisimple erau suficiente ~i unde puteau si se mi~tein haine de lucru ~are,f3rii a fi nevoiti sa recurga la costume speciale.Aveau nevoie de api de Mut, ~ntru spilat ~ipentru alte activitap, precum ~ica suport pentru viata vegetaIi ~ianimala necesariihranei. Un mu ar fi asigurat irigarea unor mari suprafetede teren ~i ar fi fost ~iun mijloc foarte convenabil de transport. NUmal0 regiunefoarte redusii putea sa asigure toate aceste conditii, plus terenurile plate necesare pentni ateriziri~i decolari. Atentia nefilimilor s-a indreptat, a~a cum ~tim, spre sistemul reprezentatdetrei ~ri fluvii ~icimpiile lor: Nilul, Indul ~i Tigrul-Euftatul. Fiecare din bazinele acestor fluvii era bun . pentru colonizare;.fiecare, in timp, a devenit centrul unei mari civilizatii a Antichitatii. Nefilimiinu puteau sa nu se gan.deasca~i.Ia 0 aim necesitate: 0 sursa de energie ~icombustibil. Pe Parnant, petrolui este o sursa multilateralade energie, caldura ~ilumini, dar ~ica material vital pentru realizarea de nenumirate alte lucruri. Nefilimii~iudecanddupi inscrisurile ~iobiceiurile sumerienilor, folo. . seau pe scara larga IX'UUIUI .. u.-r.. ---, -_..---, nl ~p,..i Q?i '1' . ... . credem ca ei ar fi cautat un loe cu ziciminte oogate d,epetrol. ~ ca, probabil, nefilimii au pus campiile Indului pe ultimul loc in pieferintele lor, caci nu este una din zonele cele
. maibogatein petrol.Viii Niluluii s-a acordat,mai multca si-

gur, locul doi, aici gisindu-se, intr-adevar, mari zacaminte de roci sedimentare,dar petrolul din zona se afla la mare distantii, ~i neceslta etorturi serioase pentru extragere, caci se gase~te ia

300

ZECHARIA SITCHiN

,A Douisprezeeea

PlaDeti

301

adancimi foarte marL Regiunea dintre cele doua fluvii, Mesopotamia, a fost, tara indoiala, locul ales. De la Golful Persic pana la muntii din care izvor~c cele doua fluvii, se intind unele

dintrecelenW bogatezacaminte petroldin lume.~i in timp , de ce in alte regiunitrebuiesa forezila adancimimad pentrua-I
scoate la suprafata, in.vechiul Sumer (actualmentein sudul Ira~ kului), bitumul, tarul, smoala ~iasfaltul-iessingure la suprafatii; (Interesant de remarcat este faptul ca sumerienii aveau

nume pentru toate produsele bituminoase- petrol, pacura, ,

smoala, asfalt, gudron etc. Aveau noua nume diferite pentru aceste produse. Spre comparatie,limba veche egipteana nu

aveadedit doua,iar sanscrita treL)

Cart~a Genezei descrie lac~ullui Dumnezeu pe 'Pamant - Edenul - ca fiind un loe cu 0 clima temperata, cald, dar totu~i cu vanturi racoroase, caci.ni se spune ca "umbla prin gtidina'in racoareazilei". Era un loe cusol bun, propice agriculturii, mai ales ~miculturii ~iera udat de 0 retea de patru rauri. ,,~i numeIe celui de-al treilea era Hidekel (Tigru); el curge la rasaritul

Asiriei,iar al patruleaesteEuftatul."

In ~impce opiniilereferitoarela identitateaprimelordoua rauri,Pison (,Jmbel~ugatul")~iGhihon ("Cel carese revarsa"), sunt contradictorii, in ceea ce prive~tecelelalte doua nu existii nici un dubiu, ele sunt Tigrul si Eufratul. Unii savanti locali- zeaza Edenul-in nordul Mesopoiamiei,acolo unde izvo~c cele doua rauri importante impreuna cu altele douii mai mici; altH
(cum ar fi E.A. Speiser, in cartea sa The Rivers of Paradise

Raurile din paradis) cQnsideraca cele patru cursuri de apa se unesc in Gofful Persic, deci, Raiul nu soarafla in nordul Mesopotamiei, ei in sud. Numele blbllc baen este ae ongme mesopOtaffilana,rat gandu-se din,radacina acadiana edinu, insemnand "campie". Sa ne reamintim ca titlul "divin" al vechilor zei era DIN.GlR. ("Cel'drept din rachetii"). Un nume sumerian' pentru laca~ul zeilor, E.DIN, ar fi insemnat "casa celor drepti" - care se potrive~tedescrierii. Alegerea Mesopotamiei a,mai fost ~otivatii ~i de un alt
,

mii au construit pe Pamant un spatioport, unele indiciisugereaza ca, cel putinla inceput, ei aterizau pe apa,in capsule ermeti<;e.Daca aceasta era metoda de aterizare, Mesopotamia oferea 'pro~imitatea,nu a uneia, ci a douamarl - Oceanu1 Indian in sud ~iMediterana in vest - astfel ea in cazuri de necesita1e, ate, rizarea:nu depindea doar de 0 singura mare. Dupa c,umyom vedea, un golf de unde sa se poatiiporni lungi calatorii pc apa era, de'asemenea, de 0 mare importantii. In vechile texte ~i desene, navele nefilimilor eriui numite "barei'cere~ti". Aterizarea tinor astfel de astronauti ,;maritimi", ne putem imagina, at fi fost descris~,~ichiar a fost, ca 0 ciudatii aparitieIdin cer c~d in mare, din ea ie~ind ~j venind ,spfe tiirmni~te"oameni-pe~ti". Textele,intr-adevar,afirma ca unii dintre AB.GAL-ii 'care calatoreau cu navele spatiale erau irtibracati ca pe~tii. Un text care vorbe~tedespre calatoriile'cere~tiale zeitei Ishtar spune ca ea doreasa-I ajunga pe ,,Marelegallu" ("Navigatorul-~ef') care fugise cu ,,0 barca scufundatii".Berossus po~este~telegenda lui Oannes, "Fiinta daruitiicu intelepciune", unzeu ca~ ~i-a tacut aparitia din Marea Eritreana Ct;sc~ldafiirmurile Babilonid", in primul an al "coborarii tmparatiei Cerurilor pe Pamanf'. Cronicarul reiateaza ca, de~iOann,esarata ca un pe~te, el avea cap de 'om sub capul ~arpelui~i picioare de 01;11ub coada de;:pe~te. s ;,Vocea sa ~i limba ce-o vorbea erau ca ale oamenilor." (Fig. IM~ Cei trei istorici greci care au transmis pana la noi opera lui Berossus, spun ca astfel de aparitii se in.registrau,periodic,ei venindIa:tiirmdin apeleMa?~~~!r~~ne-:-astiizi Marea, Ara,
, '

una,

UJi111AJi1V"ItU""; 4 ,-,""41J.UUU

J.uua"'Uj'

aspect, cel putin la fel de important. Cu toate ca, in timp, nefili-'

De ce preferau nefilimii sa coboare 'in Ocea~ul Indian, la sute de mile departare de colonia lor mesopotamiana, cand puteau fome bine sa aterizeze in Golful Persic, care era mult mai aproape? Aceste relatiirianticeconfirma ipoteza noastra ca nefilimii au venit prima datii pe Pamant in mijlocul celei de-a doua ere glaciare, cand ceea ce astiizi este Golful Persic nu era decat 0 bucata de pamant ml~tinos, plina de bii1ti~i smarcuri,

302

ZECHARIA SITCHIN

It.: ouisprezec~a Planeta D

~"~"""'~-T7)"'

303

f
I J

!'~ J
1"

~~

tVp '-./

..:s':

~.J:

r:f
~.

~..:...;....-

I I~'!. ;
I
~ .

I-

Fig. 127

Fig. 126 intr-un cuvant, un loc cu totul nepotrivit pen1ruaterizarea unei "navespatiale. . . Coborand in Marea Arabiei, primele fiinte inteligente de pePamant s-au indreptat apoi spre Mesopotamia. Tinuturile mla~tinoase se intindeau mult in interior, mwt mai mult decat linia tJirinuluide astazi. Dincolo de aceste tinuturi si-au intemeiat'nefilimiiprima ~ezare pe planeta noastra. I-au pus numele E.RIDU ("Casa construita departe").

La Eridu, in sudul Mesopotamiei, nefilimii au 'infiintat Stapa Pamant I, un avanpost. izolat pe 0 planetJi pe jumatate inghetatJi.(Fig. 127)

*
. .

Textelesumeriene,confirmate~ide traducerilelor acadi.

Ni...i r;l I:p.nntp.~ nn nlimP. m~i nntriv;tl

Pana in zilele noastre, cuvantul persan ordu inseamna "a~i stabilitabara". Este un cuvant care a prins radacini in majoritate~ limbilor: Pamantul colonizat (Earth - in engle.za. n.t.) se nume~te Erde in germana, Erda in germana veche; Jordh in islandeza, Jord in daneza, Airtha in gota, Erthe in engleza medievala; ~i, mergand inapoi, geografic ~i in timp, Earth a fost Aratha sau Eredes in aramaica, Erd sau Ertz in kurda ~iEretz in

.~ne de mai t<irziu, in~ira prifi1ele .colonii sau "ora~.e".ale liefilimilor, in ordinea in careacestea au fost infiintate. Ni se sp~ne chiar ~i numele "zeului" careconducea fiecare dinaceste colonii. Un text sumerian, despre care se crede ca este originalul ..Tablitelor Potopului" acadiene, spune despre primele cinci or~e: Dupa ce Imparatia Cerului pe Pamant s-ascoborat, Dupa ce sianta coroana ~i siantul tron Din inaltul cerului au fost aduse, El. .. legile cele drepte le-a flicut, Legile Sfinte... Cinci ora~e in locurile sfinte a intemeiat,

ebraica.

")

I .~,

-----......---

304

ZECHARIA

SITCHIT'I

A Douisprezecea

Planeti

30.5

~i numele lor, elle-a daruit, 0ra!!e sfintele-a Iacut.

Primul intre acestea, ERIDU era, ~i lui Nudimmud, conduditorul, i I-a dat.;' AI doilea era BAD-TIBlRA, Lui Nugig, sa-I conduca i I-a dat.

Acesta ~i alte texte, cele mai .multe foarte fragmentate, sugereaza ca una dintre problemele carora primii "coloni~ti"'au trebuit sa-i faca fata era cea a smarcurilor ~i ml~tinilor. ,,EI a adus..., a pus sa se cure1eapele raurilor." Eforturile'de a draga albiile raurilor ~ilacurilor, pentru a perrnite 0 mai buna curgere
.a

acestora, erau d~stinate asanarii mla~tinilor, obtinerii apei po-

AI treilea fu LARAK.

'

t,_

,; tabile ~iintroducerii irigatiilor. Relatarile sumeriene mai povestese ~ide lucrnri de indiguire pentru protejarea o~ului de omj

~i lui Pabilsag i-a fost dat Sippar, al patrulea a fost, In el, eroul Utu, rege it fost incoronat. ~urup~k a fost al cincilea, :

"

.niprezenta-apa.

lar ellui Sud i-a fost incredintat.

Din nefericire, numele zeului care a "scoborat Imparatia Cerului pe Pamant", a planuit infiintarea or~lui Eridu ~i a celorhilte patru sf a . nurnit guvernatorii lor a fost sters. Toate texte' Ie, insa sunt de acord ca zeul care a mal'!1aluitspre marginea 1inuturilor mla~inoase ~i a zis ,,Aici ne yom stabili" a fost Enki (Zeul uscatului), care mar era nurnit, in acest text ~iin altele, ~i Nudimmud ("Cel care face lucrurile"). Cele doua nume ale acestui zeu - EN.KI (,,Zeul uscatului") ~i E.A (,,A carui casa este pe apa") - se potrivesc perfect cu situa1ia data. Eridu, care a ramas ceIitrullui de cult in intreaga istorie a Mesopotarniei, era cladit pe un teren ridicat artificial deasupra apelor mla~tinilor. Dovada ... data de..un-- .. " .. . - este . text nurnit

Textulbotezat de cercetatori ,,Legenda lui Enki ~i a Ordinii de pe Parnant" este cel mai lung !ii mai bine pastrat dintre Poemele epice sumeriene descoperite pana acum. Contine 470 de versuri, dintre care 375 sunt pastrate integral. Din pacate, inceputul sau, primeIe cincizeci de versuri, este deteriorat. Versurile care urmeaza sunt dedicate laudarii lui Enki ~i a rudelor
sale, Anu (tatal), Ninti (sora sa) ~i Enlil (fratele sau).
.

Dupii aceste i~troduceri, Enki ins\l~i devine povestitorul. Oricat de incredibil ar pij.rea,cert este ca textul este scris la persoana intai, ca ~i cum Enlil ar fi cel care poveste~te cobOIirea zeilor pe Pamant.
Cand m-am apropiat de Pamant, Eta mult potop de ape. Cand eram langa paji~tile sale verzi, Dealuri ~i coline s-au ridicat, De-al meu cuvant ele-au ascultat. Eu casii mi-am Iacut intr-un loc SIant...

Casamea-

\.U,",tJ.l".J.'\o.1QU1\.fl},,L"6'"'U\'u& N'u..u

. _ ~...4.:_.J~ ,... "",,1 T

~...~111;

.LJ&UU

'f& w. va

,,_.a_a

.&..1.&.,,__.

Lt.~;;;~~apii dau din coada

Zeul adanculuiapelor, regele Enki., .~i-a Iacut casa... In Eridu el a construit Casa de pe malul apelor... Regele Enki... <> casa ~i-aconstruit: Eridu, ca un munte, L-a ridicatde pe piimant: In loc bun I-a construit. Printre trestiile.gizi. Apoi poemul descrie, de data asta la persoana a treia, faptele lui Enlil. Am selectat aici cateva versuri semnificative: .
EI mlastinile le-a masurat, in ele ~rapl ~l... pe~ti;

("'

--~-

306 A masurat trestiile subtiri, In ele Ie-a pus... trestii ~i papiru~i. Enbilulu, Me~terul Canalelor, De ele grija saaiba, a fost pus.

ZECHARIA SITCHIN

'

A Douisprezeeea Planeta

307

.~~'

~.

EI carepune plasa, ~i nici 'un pe~te nu ii scapa,De capcanele sale nici 0 fiara nu scapa Din cUrsele sale, nici 0 pasare nu scapa, ... fiullui... un zeu ce iube~te pe~tii Asupra lor sa vegheze, de Enlil a fost pus.

Fig. 128
,

Enkimdu, me~ter de diguri ~i canale,

Sa Ie vegheze cu grija a fostpus.
.'

Lista sumeriana a .regilor indica faptul ca Enki ~i primul grup de nefilimi aUstat pe Pamant 0 buna bucatii de vreme, opt
~ar (28.800) treciind pana cand a fost nurnit un nou comandant
al coloni~ilor.' '. '
,"

El. " care tope~te,

Kulla, cel care face caramizi,

Dacaexaminamindiciileastronomice,Jucruriledevin si .
mai clare. Savanpi au fost uinUti de "confuzia", pe ~are ofiicea~ m~reu sumerienii cand era vorba de stabilirea "casei" zodiacah~ care ii era asociatii lui Enki. Se :pare ca semnul caprei-pe~te, care qesel1)llaZodia Capricotnului, era' asociat cu Enki (~i asta ar explica titIul fondatonilui Eridului A.LU.LIM, care,ar putea insemna "oaia 'apelor stralucitoare"). ~i totu~i EalEnki era reprezentat deseori ca purtiin4 vase din care curgea apa - Varsator; ~i cu sigurantii el era zeul pe~tilor, ~i deci asociat cu Zodia Pe~tilor. Astronomii sunt pu~i Ia: mare incercare atunci cand se stradui~sC ~.~teleagacum
if"''''' ~"" uu. &.1..1 ca y

Enki I-a pus mai mare peste breasla.

.

Prin1erealizarile lui Enki prezentafe de acest poem se

mai mimara ~i curatarea apelor nlurilor ~i cons1uirea unui canal care sii urieasca Tigrul ~i Euftatul. Casa sa depe malul apelor a.

fost dotatiicu un debarcader,pentru acostarea plutelor de trestie .

~l a rorcIlor. Casa a tosl numIta E.ABZU, {"Casa adancului"). 'Iemplullui Enki din Eridu a purtat acest nume timp de milenii.
.

Mai mult ca sigur ca Eriki ~i echipajul sau '\u explorat

teritoriul. din jurul Eridului, dar se pare ca el prefera sa calatoreasca pe aiJii. Mla~ti~ile, spune el in1:un text, "sunt teritoriu1
111"", i3pl" 111111", I vla~"I"-'11 UUlllU" . 111au l"Al, "I pvV"~l":;>l" "

.citito~ii in stele ~~nAntic~~te _re~~'" u""'.'" W~,L&"-"'-""&&W ~&_., '-'_ a

cum se plimba cu barca'sa MA.GUR (literal "barca pentru hoi~ nareli"), adica, 0 barca de caliitorie. Mai spune ca "oamenii mei, ca unul, la vble trageau", ~i ca obi~nuiau 'Sa "cante cantecele vesele", ce "inima raului Iaceau sa se bucure". Intr-un astfel de moment, spune el "cantece sacre ~i descantece umpleau adancul apelor mele". Este consemnat chiar ~i un amanunt lipsit de importanta~ cum ar fi numele 'capitanului. vastilui lolEnki:

cern, pe~tisau leu. 0 explicape rezonabila ar fi ca, de fapt, numele lor nu provin de la forma lor, ci.de la activitatea principala sau titlul zeului care era asociatcu acea constelatie. DaciiEnki a aterizat.pe.Pamant.- ~a cum credem noi,

(Fig. 128)'

'

la inceputul Erei Pe~tilor, a fos! martorul unei precesii, a Pe~tilor in Viirsiitor ~i a stat de-a lungul Marelui An' (anul de 25.920 ani), piini la inceputul Erei Capricomului, atunci el a fost in1-adevar comandant unic limp de 28.800 de ani.

308

ZECHARIA SrrCHIN

A DouisprezeceaPlanetii

309

Aceasta mi face decat sa confirme ipoteza noastra ca ne-_ filimii au ajuns pe Parnan!ui .mijloculepocii gla,ciare.Oificila

cea 'Planetii se afla cel mai aproape de Parnant era nurnit ,,Rascrucea CerUrllor",) Acolo, Enlil a stabilit OUR. AN,KI, "lega-

muncade construirea digurilora inceputcandcondipileclima'

terice erau inca grele. Oar dupa ccitiva~ar de la aterizarea lor,perioada glaciariiincepea sa faca loe unei incalziri treptate"care a adus lI)ulteploi (circa 430.000 de ani in urmii).Atunci, nefilirnii s-au decis sa se mute mai in interior ~i sa-~iextindiidomeniuI. Pe scurt, anunnaki (nefilirnii de rand) au numit un nou conducator al Eridului, A.LAL.GAR("Vremea ploioasa aducatoare de lini~e").
'_ '

tuni dintre'Cer ~iPamant", Aceasta sarcina era foarte. complexa ~i necesita foarte mult timp. Enlil a stat in Larsa ~ase ~ar,(21.~00 ani) cat timp Nippurul se afla in constructie, Lucriirile de constructii de la Nippur erau interminabile, lucru care se poate vedea ~i din celelalte nume ale lui 'Enlil, Asociat cu Berbecul, cand se afla la Larsa, ulterior el a fost asociat cu Taurul. Oeci, Nippur a fost
'

intemeiat la inceputul

Erei TauruluL'

'

Oar, in timp ce pe Parnant Enki i~i continua munca de pionier, Anu ~i ~elalalt fiu al sau, Enlil, urmiireau desia~urarea evenimentelor, de pe A Oouasprezecea Planetii. Textele mesopotarniene precizeazii in mod elar ca cel care conducea de fapt rnisiunea de pe' Pamant era Enlil; ~i imediat ce s-a luat decizia. continuiirii misiunH, Enlil insu~i' a coborcit pe Pamant. PentrU el, EN,KI.OU.NU ("E~ sapa adcinc") a construit 0 noua colonie sau baza, nurnitii Larsa. Cand Enlil a preluat conducerea personal, locul a fost nurnit ALIM ("Berbec'~),' coincizand cu ,,Era Berbecului". Colonia de la Larsa a marcat intrarea intr-o noua faza a coloniziirii Pamantului. A insemnat luarea deciziei de a continua experimentele pentru care veniserii ~i care necesitau aducerea pe Pamant a mai multor nefiljmi, unelte ~i echipamente,_ precum ~i trimiterea pe planeta lor a unor "inciircatQri de prer'. Uri~ele nave de trar.sport ale' nefilimilor nu mai puteau ateriza in ocean, ca pana atunci. Schimbiirile climaterice mcusera terenul mult mai accesibil; era timp}!l pentru construirea
unUI SpatlOport In centrul lVIesopoaalIlua. 111it\;CIj~ JUum\;im, .uu-

o odii inchinatiilui Enlil, "Imn lui Enlil, A Toate Binemcatorul" ce-l glorifica pe el, pe sotia lui, Ninlil ~i ora~ul sau, E.KUR., ne ofera mai nlulte informatii, despre Nippur~ Mai intcii,Enlil avea acolo ni~teinstrumente foarte sofisticate: "Un. ochi ridicat cu care cerceteaziifata pamantului", ~i 0 ,,razii ridicatii care cautii inima pamantului". Nippur, spune poemul, era apiiratde ni~tearme fantastice:"oftaiui lui te ingroze~te, te sperie de moarte"; din "afara lui, nici cel mai putemic zeu nu putea sa se apropie". "Bratul" ~au,,0 imensa plasa avea", iar,in mijlo.cui sau se afla 0 "pasiire iute" de care "celriiu ~icel viclean" nu puteau scapa. Era locul acesta protejat de un camp electronic sau de vreo raziimortala? Era oare in centrul sau ceva asemiina,- tor unor elicoptere, ,,0 pasare" atcitde rapidiica nimeni nu putea sa scape razei sale de actiune? In centrul Nippurului, pe 0 platforma ridicatii, se afla cartierul general allui Enlil, KI.UR (,,Locul unde se afla riidacinile '~ Piimantului")- locul,in care se ridica "puntea dintre Cer ~i Parnant",Era centruIde comunicapi,din care anunnakide pe Parnan!

h___'_:__" _n

+~.~..:;,,:: I".. TnT nT { ("pi 1"1'1"" <:P.intorc

!IIivael").

lil a venit pe Parnant ~i a inceput sa construiasca la Larsa un "Centru. de control al rnisiunilor spatiale", un centru de co_

mandii sofisticat, de unde nefilimii de pe Pamant puteau sa coordoneze ciilatoriile spapale de la ~i spre planeta lor, pentru a putea realiza in bune con4itii atmziirile ~i decolarile.
,

Locul ales de Enlil, cunoscuttimp de milenii sub numele

de Nippur, a fost nurnit la inceput NIBRU,KI (,,Rascrucea Parnantului"). (Sa ne reamintim ca punctut In care A Uouaspreze-

aflati in navele ce erau pe orbitii. Aici se gasea, ne informe~ textul, "un stcilp inalt, ce pana la Cer ajungea". Acest stcilpextrem de inalt, adcincinfipt in pamant "ca 0 platforma ce nu putea fi rasucitii" era utilizat de EnliJ "pentru a-~i rosti cuvantul pana in cer", Aceasta este 0 descriere simpla a un,uiturn de emisie, 0 datii ce "cuvantul.lui Enlil" - ordinele.sale - "ajungeau la Cer"bel~ugulcadea asupra Pimfultotui". U descriere mai simpbi a zborurilor care adUceau

310

ZECHARIA SrrCHIN

A Douasprezeeea'Planeti

311

materiale, alimente speciale, medicamente ~i unelte in navete spatiale, 0 dati ce "cuvintuIlui Enlil", era dat, nici ca se poater Acest centru de control de pe platforina ridicati, ,,nobila cad a lui Enlil" continea ~i 0 camera misterioasa, numiti DIR.GA.: Misterioasaca apele de departe, Ori ca al cerului zenit. ~i printre aleei... emble~e,
SimOOlulstelelor era ME este adus la perfectiune. Cl!vintele sale sunt pentru a fi rostite... Cuvintele sale.sunt nobile oracole. Ce era aceasti dirga?"Spirturile tiblitei ne impiedica sa aflam mai multe date; dar numele ei vorbe~te de la sine, cad inseamna "camera intunecati in forma de coroana", un loc in care se tineau hartile'stelare, unde se mceau prezicerile, unde me (comunkiirile mcute de astronauti) erau receptate ~i transmise. Aceasta ne aduce aminte de Controlul Misiunii de la Houston,' Texas, ce supravegheazii misiunile lunare, amplificii mesajele comunicate de astronauti, stabile~te traiectoria navei ~i di ,,nohUe oracole" - indicatii de zOOr. Ne putem aduce aminte aid de povestea zeului Zu, care s-a strecurat in sanctuarullui Enlil ~i a fucat Tablita destinelor, dupii care "Oprite erau ordinele... camera ~i-a pierdut intreaga stralucire a sa.. .Iini~tea s-a imp~tiat... ticerea cuprinsese toIn "Epopeea Creatiei", "destinele"" zetlor-planete erau or-

-Multi savanti considera,ca 'nu,mele EN,LILjnseamna "zeu al furtunii", lucru ce se potrive~tecu teoria,lor ca,anticii "personificau" elementele naturii ~ideci desemnau.un zeu care ,siifie responsabil de vant ~i~rtuni. ~i totu~i,'0 serie de cer-cetitori'au sugerat cii termenul LIL nu inseamna un vant de furturiiid "vantul" care iese din gum - buniioariiatunci cind rostim' un cuvant. Inca 0 dati, semnele pictografice sumeriene pentru EN - mai ahis in cazul lui Enlil - ~i pentru LIL ne ,lamuresc ". asupra acestui subiect. Pentru ca ceea ce vedem este. 0 structura ' cu un turn inalt cu antene fixate de el, precum ~i un dispozitiv ,care seamanii foarte mult cu 0' giganticii plasa radar din zilele noastre, pentru transmiterea ~ireceptarea semnalelor - ,Jmensa plasa" de care vorbea textul sumerian. (Fig. 129)

EN

LIL

Fig. 129 La Bad Tibira, intemeiat ca centru industrial, Enlilla instalat pe fiul sau Nannar/Sin conducator; in lista om~elor, el este mimit NU.GIG ("Cel de pe cerul noptii"). Aid s-au niiscut, crede,mnoi, gemenii Inannallshtar ~iUtul~ama~- evenimeqt marcat de asocierea tatiiluilor cu urmiitoarea coristelatie zodiacalii, 'Gemenii. Ca zeu deprins cu tehnica rachetelor, ~ama~ a fost
_u","_a_.._
'

tnl"

. .

,.

;.._ __

'0

'ow r"'ITn

I'':'

~_,t

_fA:..

".

.-n,..".a,fX"

bitele lor. Este normal deci sa presupunem ca tiblita destinelor

furati'de Zu, ~i care era vitala pentru functionarea "Centrului de Control al Misiunilor" allui Enlil, controla traiectoriile navelor spatiale care pistrau "legatura dintre Cer ~i Parnant". Ar putea fi 0 "cutie neagea" continand programele de computer care ghidau navele spatiale, lara de care contactul dintre nefilimii de pe Piirnant ~inavele care fiiceau legatura cu planeta nataIii era intrerupt

cat~i "foarfeciide crab", adicii,Zodia Racului), urmat de Ishtar ~iLeu, pe spatele ciiruiaera reprezentatiiea in mod traditional. Sora lui Enlil ~iEnki, "sora medicaUi"Ninhursag (SUO), nu a fost nici ea neglijatii: in sarcina ei, Enlil a pus ~urrupak, centrul medical al nefilimilor - eveniment marcat prin atribuirea aces~i zeite a constelatiei Fecioarei. ..," . Oupi ce au fqst intemeiate aceste,centre, a;fost construit ' fa Nippur un spatioport pentru netilimii de pe Pamant. Textul
'

to

312

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprez~ea Planeti

313

spune clar ca Nippurul era locul de unde se diideau ordinele: Deci, "Ciind Enlil a ordonat: Spre Cer! cel care straluce~te a t~nit inainte ca 0 racheta cereasca". Oar actiunea a-avut loc, de fapt "acolo unde rasare ~am~", iar acest loc era Sippar, or~ul comandat de ~eful vulturilor, acolo unde erau lansate rachetele

multietajate,dintr-oenclava speciala, ,,locul siant".

Dupa ce ~am~ a crescut suficient, i-a fost incredintata comanda rachetelor, iar cu timpul a devenit ~i zeu al dreptatii ~i i-a fost desemnata constelatiiile Scorpion ~i Balanta. Pentru a completa lista pninelor ~apte ora~e ale zeilor ~i corespondentele acestQra 'cu coostelatiile zodiacale, a maira-" mas Larsa, acolo unde Enlill-a pus conducator' pe Ninurta, fiul sau. Lista ora~elor it nume~te PA.BIL.SAG ("Marele protector"); este ace1~i nume dupa care era cunoscutii ~i constelatia Sagetator.

'

in timpul ateriziirilor~i decolarilor, constituind in acel~i timp ,~irepere de navigatie. ... Daca riefilimii, atunci cand zOOraudeasupra Oceanului Indian'au privit spre Tinutul dintre Rauri, lQculales de ei pentru colonizare, un astfel de reper Ie aparea in fata ochilor: Muntele Ararat. Muntele Ararat este de origine vulcahica ~i se intinde pe platoul pe care se atla astazi granitele dintre Turcia, Iran ~i Armenia. In partile estice ~i nordice, Araratul,atinge 3000 de picioare peste nivelul miirii,iar in nord-vest, 5000. Intregul masiv
~

are circa douiizeei si cinci de mile in diametru.

*
Nu ar fi realist sa presupunem cii intemeierea celor ~apte ora~e s-a lacut la intamplare. Ace~ti ,,zei", careerau capabili de . calatorii interplanetare; ~i-au stabilit primele Jor colonii terestre in conformitate cu un anumit plan: acela de a putea ateriza ~i p\~ca de pe Pam~ot ioapoi spre planeta lor.

Care era acestplan?'

In incercarea de a riispunde la aceasta intrebare, 0 alta apare: Care este originea simOOlului astronomic ~i astrologic al Pamantului, un cerc in care se atla 0 cI'Qce - acel~i simbol pe care it folosim astazi pentru a desemna 0 "tinta"? ~lmbolul poale n gasll m<.:a Ut;la 1JU,;t;PULUI u:mVllvum..l~; astrologiei sumeriene ~i este identic cu hieroglifa egipteana ce reprezenta cuvantul "loc". Este aceasta 0 coincidenta sau un indiciu semnificativ? Insemna oare acest semn ceva 'special pentru nefilimi, ori era

AJtetriisiituriale sale it fac interesant, nu numai privit de pe Pamant ci ~idin cer. Maiintai, el se afla aproape la mijlocul unei linii imaginare ce unc~te doua lacuri, Lacul Van ~i Lacul Se-Van. AI doilea, are doua varfuri foarte inalte: Micul Ararat (12.900 de picioare) ~iMarele Ararat (17;000 de piqioare). Nici un munte nu rivalizeaza cu aceste doua varfuri solitare, care sunt permanent acoperite cu zapada. Ele sunt ca doua faruri ~tralucitoareintre ~ele doua lacuri care, in timpul zilei, functioneazaca doua retlectoare. Avem suficiente motive sii credem ca nefilimii ~i-au ales locul de aterizare coordonand un meridian cu un reper imposibil de confundat ~iun teritoriu care sa contina un rau convenabil. Nordul Mesopotamiei,cele doua viirfuri gemene ale Araratului ar fi fost reperul ideal. Un meridian tras printre cele doua varfuri ar fi intersectat Eufratul. Aceasta .' tinta - locul ales era ..
,
.;~ ~-ar 11 PUWI. 4L":l1L.C1 '1~ ~"'...v:_

pentruspatioport. Fig.130) (
_:_:7

doar 0 simpla "tintii"?

'

Pe Pamant, nefilimii erau straini. Cand cercetau suprafata acestuia din spatiu, probabil ca au ac'ordat 0 atentie speciala' muntilor ~i lanturilor, muntoase. Acestea puteau crea probleme

Riispi7nsul este afirrriativ. Locul ales se atla in plina dimpie; muntii care inconjoarii Mesopotamia se aflii la 0 distanta considerabila. Cele' mai inalte varfuri (aflate in est, nord ~i nord-est) nu ar avea cum sa afecteze zOOrulunei navete spatiale cate soar apropia dinspre sud-est. Era pare acest loe accesibil - puteau oare ateriza aici navele care aduceau astronauti sau matenale'l

314

'j

, ZEGHARlA Sn'CHIN.
~,

.A.Douisprezeeea Planeti

315

J:

.MuntiiZagros la est. Daca 0 navi se api'opia de Sippar ~i-~ista.pilea eursulla un unghi de 45 de gradedemeridianul care,trece p..inArarat, acesta,ar fi eondus-o cu u~urinti 'la locul de aterizaocolind eele doua zOl1eprimejdioase. Mai mult, indreptan;du-se spre aterizare ink-un asemenea unghi, naveta ar fi trecut
,

eu u~urinti peste v,arfurile muntoase ale Arabiei, ~i ~i-ar fi in~eput aterizarea chiar deasupra Golfului Persico Astfel, amt la aterizare, cat'~i la decolare, navetele ar fi avut cale libera ~i ar fi putut comunica nestingherite cu Turnul de Control de la Nippur.
.

Apoi,oameniilui Enlil,au desenat0 schitiisumari

un

triunghi de ape ~i munti, de fiecare parte,indiciind, ca,O sage a'm, spre Sippar. Un ,,X" indica Nippurul, in centru; (Fig. 131)

Fig. 130

Din nou, raspunsulla aceasm intrebare este afirmativ. Aici se putea ajunge cu u~urinta, fiepe uscat, fie pe apele flu.

I.

viuluiEufrat.

'

~i inca 0 intrebare cruciala: exista p~in apropiere 0 sursa de energie sau combustibil pentru iluminat ~i pentru motoare? Raspunsul este din nou "da". Malul fluviului Eufrat, acolo unde urma sa'se intemeieze ora~ul Sippar,era unul dintre cele mai bogate surse cunoscute in Antichnate pemru bitumuri ~i produse petroliere care ta~nesc singure la'suprafatii, mra a fi nevoie de escavari sau alte lucrari speciale pentruscoaterea lor la su-

~_a.._4.__ ~

prafata. " . . Ni-l putem imagina pe Enlil, inconjurat de oamenii sai pe

..I f::::: ...t ~ 1 ~..+... '1'1_ ~ _.0 ~n..+;;

-"Cum sa-i spunem locului acesta?" "De ce nu Sippar?" tn limbile din Orientul Apropiat, acest nume insemna "paSare".Sipparera locul in care "Vulturii"veneau la adapost. Cum ajungeaunavetele spatialela Sippar? Ni-l imaginam unul din navigatorii spatiali directionandu-l~ pe cea maipotrivim traiectorie. tn partea stiinga se afla EufratUl~i platoul muntos din vestul sau;,ladreapta, Tigrul~t .
_

Fig. 131 . Oricat ar parea de incredibil, schita nu .a fost mcuta de noi; acest desen a fost inscriptionat pe un obiect ceramic, dezgropat la Susa, datandcu aproximatie din jurul anului 3200
,

-.

316

ZECHARIA

SITCUIN

,~.A Douisprezeeea Planeti

!i\

317
l.ERIDU 2. LARSA 3. NIPPUR 4. BAD-TIBIRA 5. LARAK. 6. SIPPAR

i.Ch. EI nereaminte~te de planisfera .ce descria traiectoriile ra-

chetelor, care, ~iea, era impaqiti in segmentede 45 de grade.

'

Intemeierea coloniilor nefilimllor nu' a fost mcuti la in~, tamplare; Toate alternativele au fost st1;1diate, u fost evaluate' a toate resursele, au fost luate in calcul chiar ~i toate evenimenteIe neprevazute care ar fi putut interveni; mai mult chiar, plimul de colonizare a fost astfel intocmit, incat fiecare loc sa se inserie intr-un model anume, al carui scop era sa sublinieze .traseul spre Sippar. Ni~eni nu a mai incercat pana acum sa vada 'un anume plan in impra~tiatele a~ezari sumer~ene. Dar daca privi~ la pnmele ~apte ora~e intemeiate, putem observa di Bad-Tibira, ~urrupak ~i Nippur se gasesc pe 0 linie aftati la exact 45 de grade de meridianul Araratului ~i se intersecteaza cu acest meridian exact la Sippar! Celelalte doua ora~e, a caror pozitie este cunosc,:uti, Eridu ~i Larsa, se afla ~i ele pe 0 linie dreapti care intersecteaza prima linie ~i meridianul Araratului tot in Sippar. Inspirandu-ne din schita antic a, ce face din Nippur centrul unui cere, ~i desenand 0 serie de cercuri concentrice din ' Nippur avand marginile, respectiv, in celelalte ora~e cunoscute, J descoperim ca un alt o~ sumerian, Lagash, era localizat exact t
.

"

7. SHURUPPAK 8. LAGASH

-I

. .
o
,

ORA~Ei.E CONFORM ROLULUI LOR:

GOLFUL PERSIC

spa\ioport centroIde cootrol a1misiunilcr spa\iale

cooturul coridorului de zoor

pe wi astfel de cere '- pe,o linie echidistanti fatiide cele de 45'J

de grade, ca \iea Eridu-Lcil'sa-Sipar, de, pilda. Localizarea La-";

Fig. 132
'

gashului este diametraliopusacu cea a Larsei,

De~i loculunde se afla LA.RA.AK. ("Vederea haloului stralucitor") ramane necunoscut, a~ezarea logica a acestuia ar fi in punctul 5, caci, in mod .logic, acolo ar trebui sa fi fost unul .. t, -, ~ _ _ _ '_1 4 1~_: 1:: In : 0...,,.,1 -..~ ,r ."... ~

mativ ~izeci de kilometri sau treizeci ~i ~ase mile) unul de celalal1. Acesta era, credem noi, planul nefilimilor. Dupa ce au ales eel mai bun loc pentru spatioportul lor (Sippar), au inte'&.&"_:_: __:_:_~:_ __'-~_.; tt n_n:

~nAAI , f;J~ rlptprmin~

nirec-

de ~ase beru: Bad-Tibira, ~uruppak, Nippur, Larak, Sippar. (Fig. 132) Cete'doua liniiexterioare care "imbrati~eaza"linia centrala care trece prin Nippur, aflate la cate 6 grade de fiecare parte a acesteia,au rolul de marginiJaterale,sud-vest.~i ord-vest, n a traiectoriei de zbor. Numele LA.ARSA inseamna ,;se vede lumina ro~ie"; ~i LA.AG.A~ inseamna:,Ja ~ase se vede halo". O~ele de pe flecarelinie erau intr-adevarla ~ase beru (aproxi-

pa de zoor spre a~esta. In centru, 'ei au.plasat Nippurul, acolo unde Seafla "Iegaturadtntre Cer ~iPamant".

,.,..~~

318

ZECHARIA

SITCHIN'

.&\. Douiisprezecea Planetii

319

Nici "Ora~ele Zeilor" originate, nici ruine1e lor nu mah .'~ pot fi vazute de vreun om - ele au fost distmse de potopul care;' )~, a maturat ulterior Pamantul, dar putem afla aproape totul des-K ., pre ele, deoarece era datoria fiecarui rege mesopotamian de a reconstrui ~ezari1e sacre in conformitate cu p1anurile origina1e, pe acele~i locuri. Cei care Ie reconstruiau aveau mare grija sa, consemneze fidelitatea lor fata de platlUrile originale, a~a cum 0 demonstreaza ~i aceasta inscriptie (descoperita de Layard): Planul etern al fundatiilor, Care pentru viitor inseamna, Cladirea acestui templu,[de mine a fost urmat]. Este cel.care poartii . Desenele din Timpurile de demult ~i inscriptiile venite din Cerul deSus. Dad!. Lagash, a~a cumconsideriim noi, era unul din ora~ele care servea drept far de semnalizare, atunci, mare parte din informapile oferitede Gudea in mileniul trei inainte de Christos capitii sens. Elscrie ca, atunci cand Ninurta i-a ordonat sa reconstruiasca lac~ul sacru, un zeu care il insotea i-a dat planuriIe arhitecturale (desenate pe 0 tiiblita de piatra), iar 0 zeita (care "calatorise intre Cer ~i Pamant", in "camera ei") i-a aratat 0 ,J hartii cereasca ~i I-a Jnvatat cum sa realizeie alinierea astrono-

>'pentru animale, dar aceasta explicatie este contrazisa de stAlpii

t ~p1ulteperechi

i:'i~areiesdin acoperi~ulacestora. (Fig. 133a) . .' Scopul acestor "stalpi" este de a sustine una sau mai
de "inele~', a caror functie nu este precizata. Oar, !' ~c~toate ca aceste cbnstructii erau in plin camp, este indoielnic ~faptulca ele reprezentau adaposturi pentru animale. Pictogra:l11ele sumeriene (Fig. 133b); care insemnau cuvantul DUR sau TIJR (insemnand "liU;a~" sau "loc de adunare"), reprezentau cu ,:siguranta aceea~i constructie ce apare ~i pe sigiliile cilindrice; dar ele precizeaza' in mod clar ca princip<11acaracteristica a lor
,

.I

riu,era "cabana" ci "antenele",Astfel de turnuri cu "inele" erau puse la intrarile templelor, in interiorul incintelor sacre a16zei19r,nu numai pe camp. (Fig. 133c)
,

Erau oare aceste obiecte antene destinate emisiei ~i re'ceptiei?Erau perechilede ine1eemitatoare,plasate aco1oin camp

mica a structurii.

'

Pe langa"pasarea neagrii a zeilor", au mai fost instalate in laca~ul sacru ~i ,,rnspaimantator al ztilor" ("marea raza care

inrobe~te iritreaga lume puterii sale"). ~i "supraveghetorul lu- , .,.. . -.

IIUI" \41 "41W ~WI"~ ,,!""WI.. 1'1"'~ULUIU"'IU J. 11 "1<&1'1", UU "..",,-

tura a fost gata, ,Jnsemnullui U1o"a fost pu~ peel, cu fata spre "locul de unde Utu rasare" - spatioportul din Sippar. Toate aceste obiecte erau, se pare, de 0 deosebitii importanta pentru spapoportul zeilor, deoarece Utu in~~i ,,a venit cu bucuri.e"sa inspecteze instalatiile, atunci cand acestea au fost gata. Unele din vechile desene sum,erieneprezinta frecvent ni~te constructii masive, din 1emn~i trestie, care se gasesc in ~
camp, printri: animale. Se considera ca acestea sunt adapos1ori

Iff

Fig.i33

~L

320

ZECHARIA SITClIlN'

','

A Douiisprezeeea Planetii

321

Acest echipament, aparent, supranatural - care facea po-

Fig. 134

pentro ghidarea navelor spatiale? Erau ace~ti smlpi "qchii a1otv~tori" ai zeHor, de care vorbesc amt textele sumeriene? Ceea ce ~tim este ca echipamentele la care erau conectate aceste obiecte erau portabile, deoarece existii numeroase desene care reprezintii "obiecte divine" in forma de cutii, care sunt transportate cu barca, ~i apoi, dupa ce corabia a acosta~ urcate in spinarea animalelor ~i transportate in interiorul pnutului. (Fig. 134)
.

l
! .

'I'

sibila comunicarea cu 0 zeitate care se afla in altii parte a devenit obiect de venerare, "simbol sacru de cult". Templele de la Lagash, Ur, Maii ~ialte ora~eantice includeau printre obiec1ele de cult ~i astfel de "ochi ai idolilor". Cel mai surprinzator exemplu a fost descoperit la un "Templu al ochiului" de la Tell Beak, in nord-vestul Mesopotamiei. Acest templJi din mileniul :patrui.Ch. a fost numit ~a nu numai datoritii sutelor de "ochi" 'care au f<:>st descoperiti aici~ci, in principal, datoritii faptului ca acesttemplu nu avea decat ':Insingur altar, pe care era ~ezatii 0 ;piatra uri~a inscriptionatiicu simbolul "ocliiului-dublu'.'. (Fig. 135)
~

Dupii toate probabilitiitile, era 0 reprezentare a unui obiect

divin - "ochiul inspaimantiitorallui Ninurta",.sau al celui de la :,~.Centrol Control al Misiunii, allui Enlil de la Nippur, despre de ;,: care scribul antic nota "Ochiul sau ridicat cerceta tot Paman-

tul... RazasaridicatiicercetaintregPamantul."

Aceste "cutii negre" ne aduc aminte de Chivotul ~iCapa.

cuI Ispa~irii coIistruit de Moise dupii instroctiunile Domnului.": Miezul acestuia trebuia sa fie din lemn, acoperit cu' aur ~i pe' dinafara ~i pe dinauntru - doua suprafete conducatoare de electricitate izolate intre ele de lemn. Un kapporeth, tacut de asemenea, din aur, urma sa fie pus deasupra chivotului ~i sustinuf de doua vergi solide deaur. Natura acestui kapporeih (care inseamna, considera cercetiitorii, "acoperamant") nu este clara, dar aceste doua versete din Biblie lamuresc problema: .,,Acolo ma voi inmlni cu'tine; ~i de la inaltimea.. capaculuit ispa~irii,_ .__.. din,,_. . ~ I. ..
&&y &&&&& -..,--';'& r""-1'.1"

",

Campiile mesopotamiene, se pare,necesitau ridicarea echipamentelor spatiale.pe platforme speciale. Textele ~i reprezentiirilepicturale ne indica, tara nici 0 umbra de indoiaUi,ca la aceste constroctii, incepand de la indepiirtatele "cabane" dispu,se pe camp, pana la platformele etajate, se ajungea pe ni~te teepte,mai largi la baza, apoi din ce in ce mai inguste pe masu-

:\:r~ ce se apropiau de varf. In varful ziguratului se construia 0 10-

, -j-

--

c.-- .~

cile mele pentru copiii lui Israel." Rezul~ deci ca acest Chivot slujea drept cutie de comunicare, electrica, dupa cum reiese ~i din instroctiuni'e referitoare la transportarea lui. Trebuia carat folosindu-se ni~te bare de lemn, care erau trecute prin cele patru inele de aur. Nimeni nu. avea voic sa atinga parte a metalicii a chivotului, ~i cand, totu~i, un israelit I-a atins, el a murit-instantaneu - de parca ar fi fost electrocutat

Fig. 135

Fig. 136

------

322

ZECHARIA SrrCHlN

'l,'!ADouasprezecea Planetii .lit".' .

323

8"

HiJan,asexagesimala, umatul60, determinatoate dimensiunile n

,I

..

II

I"

Uziguratelorinesopotamiene.Deci fiecare latura masura de trei ori (~i'cate de coti la baza, iar in total erau 60 de gar. (Fig. 137) 60 5:" Ce factor determina inaltimea fiecarui etaj? Stecchini a ifdescoperitca, daca.se transforma .malpmea primului etaj (5,5 ',ar) in cop dubIi, se'obtine 33, exact latitudinea aproximativa a abiIonului (care era 32,~ grade nord). Calculate in mod simi~ ~r,etajul al doilea mare~ unghiuI de observare de la 45 la 51 '4egrade, iar fiecare din etajele urmatoare il ridica tot cu 6 ~ape. (Fig. 137) Deci etajul ~apte se afla pe oplatfonna ridicatiila 75 de grade deasupra linieioriiOntului latitudinii geo'aficea Babilonului. Acest ultim etaj It)ai adauga 15 grade, - . andu-l pe observator sa priveasca drept in sus, la un unghi de de grade. Stecchilli concluzioneaza ca fiecare etaj at zigura:\U1ui funcpona ca un etaj al unui observator astronomic, cu 0
, >

Fig. 137 cuintii pentru zeu,Jnconjuratii de 0 curte imprejmuitii cu ziduri' cate adaposteau "pasarea. sa" ~i '"armele sale'~. Un astfel de zi, gurat desenat pe un sigiIiu cilindric nu numai ca reprezintii obi~7 nuita constructie etajatii, ci ~i doua "antene cu inele" a caror,~,

:C}levatie predeterminatii fatii de linia orizontuIui.

:

inaltime ajuhge, se pare, pARa etajul al treilea. (Fig. 136) la

'-.

.~

Marduk pretinde ca ziguratele ~i templete construite in, ~ Babilon (E.SAG.1L) au fost construite pe baza propriiIor sale~~ indicatii, dar ~i in conformitate 'cu "inscrfsurile' din Cerul de,:, Sus". 0 tablita (cunosc~tii sub numele de "Tablita lui Smith";d dupa numele celui care a des.cifrat-o),analizati.de Andre.Parrot' in carteasa Zi~rats et Tour de Babel (Ziguratele ~i Tumul Ba, bel),spuneca un zlguralat:~apl~ ~U&J~ "14 \.&11 l'~U'" l'v.:vv:, -:primul etaj sau baza avand laturile de IS gar. Fiecare etaj supe-;~ rior avea inaltimea ~i latura mai mica decat cel de dedesubt, cu ; exceptia ul!imului, locuinta zeului, care avea 0 inaltime ceva'~ mai marc. Inattimea totalii, tot~i, era de. 15 gar, astfel' ca in-

Probabilca mai existau ~i alte semnificapi "ascunse" in ce~tedimensiuni. Daca elevapa de 33 de grade nu era foarte exactiipentru Nippur, era insa precisa in cazul Sipparului. Sa fi Jost oare vreo relatie mtre elevatia de 6 grade a etajelorsuperioare ~i distantele de 6 beru. dintre "Or~~ele ZeiIor"? Erau '(;ele~apte taje legate mtr-un fel de locurile primelor ~apte orae ~, sau de pozipa Pamantului ca a.~apteaplanetii?
.

_ or.

G. Martiny,in cartea sa Astronomischezur.babylonis- .

:i:chenTurm (AstronomiababilonieniIor) demonstreaza cu~ ,~ac~stecaracteristici ale ziguratelor erau potrivite pentm obser-. ~vapi astronomice ~ica vcirfulde la Es.agiIaera orientat spre pla~' , -

"<o+n Q.._n

~..."

f~~..

:..1~_+:4':~n+;:

~n

4'::_..1

D1..+~\

.. J

~:

~_..~

...

~~_~+~1n+:n

trMies(Berbec). (Fig. 138) ! Oar erau oare ziguratele construite:doar pentru observatii ~~~1ronomice serveau ele ~i navelor spapale ale nefilimilor? sau ~J'oateziguratele erau ridicate astfel incat colturiIe lor sa mar~ ~-9hezeele patru puncte cardinale, deci laturiIe lor formau unc treaga constmctie er~ IlU numai un patrat perfect, ci ~i un cub. ,r Aceasta unitate de masurii utilizatii aici, gar-uI, era egalii.'~ i:ghiuri de 45 de grade cu directiile punctelor cardinale. Asta inf~seamna 0 nava spatiala put~a urman anumite laturi ale acesca cu 12 coti .mid - aproximativ 6 metri, sau 20 de picioare. Doi cer-i ~i1Qrzigurate isa aterizeze tara nici 0 dificultate la Sippar! ~ cetiitori, II.G. Wood ~i L.c. Stecc~ini, au aratat ca baza sume.> n
, '

-.--

324

ZECHARIA SrrCHIN

,
t
I
I'.

,
~~,
I

., "

"',' "

'. I', \~ ,', ,,-.,

'I
_

Capitolulll
I

, ' , ,..
-

'

I 1 ~ ' _- I '".,...
" "

;I ~ . , ,

_.....
..

Revolta anunnakilor
Dupa ce Enlil in persoana a venit pe. piimant, ,,Puterea asupra Pamantului" a trecut de la Enki/Ea in mainile..sale. Din acest moment, probabil, atributul sau numele lui Enki a devenit E.A. (,,zeul Apelor"), in locul ,,zeului Pamantului". Textele sumeriene indica faptul ca zeii dizuseri de acord, cu putili timp inailite de sosirea lor pe Pamant, asupra sferelor lor de influentii: Anu urma sa ramana in "Cer" ~isa conduca A Douasprezecea Planeti, Enlil urma sa conduca uscatul, iar Enki . primise AB.ZU (apsu in acadiana). Pornind de la semnificatia numelui E.A.~savantii au tradus AB.ZU prin ,,Adiincul apelor", presupumindca, la fel ca in mitologia greaca, Enlil il reprezenta pe Zeus cel cu.trisnetul, iar Ea era Pfototipullui Poseidon, Zeul Marilor. In alte instante, domeniullui Enlil era considerat Lumea . Superioara, iar cel al lui Enki/Ea, Lumea: Inferioara; inca 0 "~. ati, cercetlitoriiau consideratcii primul era Stipanul Atmosfed rei, iar cel de-al doilea era conducatorul domeniului "ape lor subterane" - ceva asemanator cu Hadesul grecesc, in care se
,..
"'..,

.
. .

'i, I
I.

., ., ,I,.

" 'I

___ _

LJ.
I
"

~1 I

Fig. 138

Numele acadianolbabilonian pentru aceste constructii, : zukiratu, insemna "tubul srnntuluiduh". Sumerienii numeau ziguratele-E~, termenul insenuiand "supremul" sau."cel mai;, inalt" - ~a cum, intr-adevar,~ceste constructii erau. Poate denota ~i0 anumitlientitate mimeridi legatlide "dimensiunile"zi~ guratelor. Ma~inseamna ~i"sursa de calduri" ("foc" in acadia-"

na ~iebraica).

~r..":.,, ,;~ "intprnrp.f!lrP. r.mlmidi" nu au '~utut evita con- J cluzia ca aceste zigurate mai aveau ~i un alt rol decat cel de a oferi Q locuinta "inaltli" pentru zei. Samuel N Kramer r~zuma' aceste concluzii ale savantilor astfel: ,,ziguratul, turnul etaja~
care a devenit semnul cara~teristic al arhitectudi mesopotamie-

Chiar si cercetlitorii care au abordat acestsubiect lara a-i

.\

..

...:::::

---

..-- --.. -..

_~r -

.. .......
'-"-.

vv_ _,

~.I...,6060

ne... era menit sa serveascadrept legatura, atat reala cat ~isimbolica, intre zeii din Cer ~imuritorii de pe Parnant."
Dupa parerea noastra, totu~i, adevarata functie a zigura-!
;

telor era de punte de legaturi intr-adevar, dar intre zeji din cer

in foarte muIte limbi, abis (~i care deriva din apsu), desemneaza o apa arlanca, intunecata ~i primejdioasa in care se' poate ineca cineva ~i dispirea pe vecie. Deci, cand cercetitorii au descoperit textele mesopotamiene ce descriau aceasti Lume Inferioara, ei au numit-o Unterwelt ("Lumea Subterana") sau Totenwelt '. (,,Lumea spiritelor"). Abia in ultima vreme au reconsiderat cer. 'cetatorii acest concept, revenind la traducerea lui prin termenul de "Lumea Inferioara".

~izeii - numuritorii depe Pamant.

~

--- -

-"'------.

326

ZECHARIA SrrCHIN.'

A'Douispr~ecea Planeti

327

Textele mesopotamiene care sunt responsabile, in cea maiomare parte, pentru aceasti confuzie sunt 0 serie de IitanW ce deplang disparitia lui Domuzi, care este mai bine cunoscut. din textele bibIice ~i caanite sub numele de zeul Tammuz. Cu ef a avot zeita Innana/Ishtar cea mm' cunoscuti poveste de dragoste ~i cand el a d1sparut, ea s-a dos in Lumea Inferioari pentru a-I diuta.
.

Unul dintre cele mai mari studii despre epOpeaTammu-

ziana, Tammuz-Liturgen und Verwandtes (Legendelele despre zeul Tammuz), allui P.Maurus Witzel, nu a iacut decat sa perpetueze aceasti cpnfuzie, pove~tile despre dilatoria zeitei Ishtar fiind considerate "Relatarea caIatoriei zeitei Inanna/Ishtar in lumea' spiritelor ~i revenirea ei in lumea celor vii." Textele sumeriene ~i acadiene care descriu coborarea zeitei in Lumea InfeJ;ioari ne informeaza ca ea s-a dus acolo pentru a 0 vizita pe sora ei Ere~chigal, stapana domeniului. Ishtar

.. {pmailea.acestor "zei"ci ~idescrieaceasti Lume Inferioara ca f" "fiiDdonce altceva,in afara de "lume a mortilor". , Povestea,descoperita in mai muIte variante, incepe cu un banchet la care invitati de onoare erau Anu, .Enlil ~i Ea. Ban,.chetulaV~aloc ,,in' ceruri", dar nu' in laca~ul lui Anu de pe A Douasprezecea Planeta~Probabil ca el sa tinutpeuna din naveif tele-aflate pc orbita in jurul Pamantului, deoarece atunci canq ,; Ere~chigaInu a putut sa Ii se alatUre,zeii iau trimis un mesager
'.

~. !!

,care "pe lunga scara de Ia cer, Ia poarta lui Ere~chigal a aparut".

Primind invitatia,ace~ta Ia instruit pe sfetnicul ei, Namtar:

"Urdi in cer, Namtar, pe lunga scara catre Ceruri; ~i ia farfuria mea de pc masa, ia partea mea: Din tot ceea ce Anu lor Ie dii, sa imi aduci ~i mic."

nu s-a dusacolo nici moarta, nici impotriva vointei sale -ea a,

venit vie ~i nepoftiti, foqand intrarea, amenintcindu-l pe paznic:
.

Cand Namtar a intrat in sala banchetului, toti zcii, cu

e~ceptia "unuia ce capuI ple~uv

navea ~i undcva in llmdul siilii

Dadi tu nu;.mivei deschide poarta ca sa pot intra, o voi zdrobi pe data, zavorulil voi smulge, Farameo voi face ~iinauntru voi patrunde.
Una dupa alta, cele ~apte porti care .conduceau spre Hica... ~ullui Ere~chigal s-au deschis in fata Inannei; cand a reu~it in
cele din urma ~i a vazut-o Ere~chigal, pur ~i simplu a

statea", s:au ridicat pentru a-I saluta. Nantar i-a raportat accst incident lui Ere~chigaI,Ia intoarcerea in Lurn,eaInferioara. Ea ~i ceilalti zei inferiori de pe domeniul sau s-ausimtit ofensati. Ea a cerut ca 'zeul respectiv sa fie adus in lata ci pentru a~l . pedepsi.
Zeul era NergaI, fiul marelui Ea. Dopa 0 serie de mus.Wri din ..partea tatilui sau, Nergal a .fost siatuit sa faca singur calatoria;- inarmat doar cu ni~te sfatqri parinte~ti despre cum sa' se comporte. Cand Nergal a sosit Ia poarti, el a fost recunoscut ;. de Namtar ~i condos in "marea corte a luii Ere~chigal" "unde. a fost pus Ia 0 serie de incercari. IVlalaevreme sau mal tarZIU, zelta s-a dus sa-~i .taca baia . zilliica. ... corpul ei minunat i I-a dezvaluit. Ceea ce-i dupa datina intre-un biirbat ~i 0 femeie,

~t

buzna

in fata ei (textul acadian spune ca ,,in fata ei, ca vantul ea a aparut"). Textul sumerian, destul de vag in ceea ce prive~te scopul
a""'H"'. '-'<LIa~vu. ..au ",aUL4 I1lal1l"'IIUI J..;1"''7",.116'''' U"'YCl1U.'" la1'"

tol ca Inanna !Iea~eptala 0 astfel de primire. Ea avosese mare grija.sa informezepe celelalte zeitati despre aceasti calatorie ~i sa asigurat ca ace~tiavor loa masuri'in cazuJin care Ere~chigal nu 0 va mai lasa sa pIece. Sotul lui Ere~chigal - ~i Zeu al Lumii Inferioare - era" Nergal. Modul in care a ajuns acesta aici ~ia devenit stiplinul acestui domeniu nu numai ca arunca lumina asupra naturii

El... in inimalui...

"

. .. s-au imbrati~at, ~i infierbantati au ajuns in pat.

/;' "..t.

328

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezeeea

PlaDeti

329

Au flicut dragoste vreme ,de ~apte zile ~i ~apte nopti. In' Lurnea Superioara insa, se diidusealarma dincauza dispariiiei prelungite a lui Nergal. ,,Da-midrumul,i-a zis ellui Ere~chigal, ~iam sa ma intorc." Dar nu la foarte mult timp dupa ce a plecat Nergal, Namtar s-a dus la zeita ~iI-a acuzat ca nu are.de gand sa se mai intoarca. ~a ca el a mai fost trimis inca'o datii la' .Anu. Mesajul ei era cIar:
'

Eu, a ta fiica, t3nara am fost; ~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare... lar .zeul pe car: tu mi l-ai trimis, . ~i care eu'mine s-a imp~unat - , Da-mi-l Tatii, inapoi, ea el sa-mi fie sot, Niitnri pe vecie ea sa stiirn. Frobabil ca id~ca disiiloriei nll era eea mai apropiatii de mintea sa, ciici Nerga! a organi7.at 0 expeditie militara ~i a asediat poqi!e lui Ere~chigal, inten~iol1!ind"sa-i taie caput". I}clfea I-a implofa r: .Fii so\uJ meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domnia Asupra intregii Lumi Inferioare. Tablita fntclepciunii, in mana ta 0 voi pune. Si 10 vei fi Stiipanul, iar eu , ta supusa. a . Apoi, ca in toate pove~tile de dragoste sumeriene urmea-

~ ca, un loc in care se mcea dragoste, un loc suficient de important pentru a fiincredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki. Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loc s1,llIlbru, W.F.Albright, in cartea sa Mesopotamian Elements in Caanite Eschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanitii) sugereaza di lac~ullui Dummuzi in Lurnea Inferioari era un "loe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit gura celor patru riiOO,care a fost asociat curiind cu Hic~ullui Ea din Apsu." 'Locu) era indepiirtat .~igreu de atins, pentru mai multii siguranti ~i, intr-un fel, 0 ,,zona interzisa", dar co siguranti; nu un loe din care nu temaiintorciniciodatii.LafelcaIoanna.si alte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i a~i plecand din aceastii Lume Inferioara. Enlil a fost surghiunit in Abzu pentru 0 vreme, dupa ce 0 violase pe Ninlil. ~i Ea.venea deseori in Abzu din Eridu, aducand cu el ,~tiinta navigatiei din Eridu" ~iconstruindu-~iaici ,.un nobillaca~". Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant, el era descris ca fiind un loc stralucitor, eu ape curgatoare: Un tiiriimbogat, drag lui Enki; Plin de bogapi, aproape de perfectiune... Ale cami puternice raOO,udiitinu10lintreg.
I

za happy-end-ul:
Uincl.Nergal VOrDele le-a auzu, ~I Mana i-a luat-o ~i a sarutat-o, ~i lacrimilc ei, Cl!dragoste le-a ~ters: "Tot ceea ce tll ai dorit, in lunile ce all trecut, De astiizi - sa se implineasca!"

Am vazut di existii numeroasc reprezentiiri care 11inmti~aza pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. Este evident, din texttle sumericne ca astfel de ape existau cu adcvarat - dar nu in Surner, ci in'tumea Inferioara. W.F. Albright atrage atentia asupra unui text care vorbeste desnre aceasta IlImp.r.1Ifiinc1nnn_ !.UiUI Ul.1U - "In vestul.. Sumerului. EI vorbe~te despre 0 cal liUoriemeuta de Enki in Apsu: La tine, Apsu, siant pitmant, Unde apele mati repede curg, Spre Lac~ul Apelor Curgatoare Zeul pc sine se poarta... J.Aca~111 Apel<wCurgatoare

Evenimentele relataie aici nu sugereaza deloc un tiiram aJ moqilor, ci din contra: era un toe in care zeii puteau vcni .ii pIp.-

- ,;i
'
..
~
"

'. .. ..

. ,~

1. ,:'..,

328

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezeeea Planeti

329

Au flicut dragoste vreme ,de ~apte zile ~i ~apte nopti. In' Lumea Superioara insa, se daduse alarma dincauza disparitiei prelungite a lui Nergal. "Da-mi drumul, i-a zis ellui Ere~cbigal, ~iam sa ma intorc." Dar nu la foarte mult timp dupa ce a plecat Nergal, Namtar s-a dus la zeitii ~iI-a acuzat ca nu are.de gand sa se mai intoarca. ~a ca el a mai fost trimis inca'o data la' ,Anu. Mesajul ei era clar: .
Eu, a ta fiica, tanara am fost; ~i nu am cunoscut jocul fetelor fecioare. . . lar .zeul pe car: tu mi l-ai trimis, . ~i care cu'mine s-a impreunat - . Da-mi-l Tam, inapoi, ca el sa-mi fie sot, Alaturi pe vecie ca sa stam Probabil ca ideea casatoriei nu era cea mai apropiata ck mintea sa, caci Nergal a organizat 0 expeditie militarii ~i a asediat porple lui Ere~cbigal, intentionand ,,sa-i taie capul". Dar ea

ca, un loe in care se Iacea dragoste, un loc suficitmt de important pentru a fi incredintat nepoatei lui Enlil ~i tiului lui Enki. Recunoscand ca faptele nu confirma teoria unui loe s1,lmbru, W.F.Albright, in cartea sa Mesopotamian Elements in Caanite Eschatology (Elemente mesopotamiene in esc~tologia caanita) sugereaza ca lac~ullui Dummuzi in Lumea Inferioarii era un ,,Joe luminos ~i roditor intr-un paradis subteran nurnit gura celor patru liuri, care a fost asociat culind cu lac~ul lui Ea din Apsu." Locul era indepiirtat ,~igreu de atins, pentru mai multa sigurantii~i, intr-un fel, 0 ,,zona interzisa", dar cu sigurantii; nu un loe din care nu te mai intorci niciodata. La fel ca loanna, ~i alte zeitati superioare sunt descrise ca venind ~i sosind ~i apoi plecand din aceasta Lume Inferioara. Enlil a fost surghiunit in Abzu pentru 0 vreme, dupa ce 0 violase pe Ninlil. ~i Ea venea deseori in Abzu din Eridu, aducand cu el,,!itiinta navigatiei din . Eridu" ~iconstruiridu-~iaid"un nobillac~". . Departe de a fi un loc intunecat ~idezolant, el era descris ca fiind un loe striilucitor,cu ape curgatoare:
,
'

I-a implorat:

Unmm bogat,draglui Enki;

.Fii sotul meu ~i eu iti voi fi sotie ~itie-ti voi da domnia Asupra intregii Lumi Inferioare. Tablita Intelepciunii, in mana ta 0 voi pune. ~i tu vei fi Stapanul, iar eu ~ta supusa. '.'

Plin de bogatii, aproape de perfectiune... Ale ciirui putemice liuri, uda tinutul intreg.
'I

Am viizut ca exista numeroasc reprezentari care il infliti,~aiii pe Ea ca fiind Zeul apelor curgatoare. Este evident, din
textele sumeriene ca astfel de ape exi~tau cu adevarat

za happy-end-ul:

Apoi, ca'in toate povestile de dragoste sumeriene 1,Jrmea.

.

- dar

nu

Uind Nerg~l vorr>eleel le-a aUZl1, Mana i-a luat-o ~i a saI'Utat-o, ~i lacrimile ei, cu dragoste le-a ~ters: "Tot ceea ce tu ai dorit, ,in lunile ce au trecut, De astazi - sa se implineasca!" Evenimentele relatafe aici nu sugereaza deloc un tiiram al mortilor, ci din contra: era un toe in carezeii puteau yeni ~iple-

in Surner, ci in'Lumea Inferioara. w.F. Albright atrage atentia asupraunui text care vorbeste desnre acea.qtii ume C$Iiinr1I1nl1_ \ f 1UlIUl 'l.lU - "In vestut" Sumerului. EI vorbe~tedespre 0 caU

lame Iacutade Enkiin Apsu:

La tine, Apsu, stant pamant, Unde apele mati repede curg, Spre Lac~ul Apelor Curgatoare Zeul pe sine se poartii.. . Laca!fU1 ApelOtlCurgiitoare

330

ZECHARIA SUCHIN

A Douisprezeeea

Planeti

331

Enki in loc stint a intemeiat: In mijlocullui Apsu, Un templu stint el Iictitorit.

Dupa toate relamrile, locul se,aflasub mare. 0 litanie pentrU "fiul curat", tanirul Dumuzi, relateaza ca acesta,a fost adus in Lumea Inferioariiintr-o nava. Intr-o "Lamentatie pentru distrugereaSumerului"se descrie cum Inanna a reu~itsa se strecoare Ja bordul unei nave care ~tepta. "Din tinutul ei, ea a mers

inainte.Ea s-a scoborat n LumeaInferioara." i

"

Un lung text, greu de inteles, deoarece nu a fost.descoperim pana acum nici <> varianm intreaga, vorbe~tedespre luptele duse intre I~ (titlullui Nergal in calitatea sa de Zeu al Lumii Inferioare) ~i fratele sau Marduk. In decursul acestor bataIii, Nergal i~iparase~tedomeniul ~i se duce sa se lupte cu Marduk in Babilon; pe de aim parte, Marduk it ameninta: "tn 'Apsu eu voi cobori, pe anunnakisa-i supraveghez... armele mele maniate, impotriva lor Ie voi ridica." Pentru a ajunge in Apsu, el a parasit Mesopotamia ~i a calatorit peste' "apete care se ridica". Destinatia sa era Arali in "miezul" Pamantului, iar textul ofed " indicii precise despre unde se afla acest ,,miez": In m1irilecele de departe, .
la 0 sutii de beru [departare] ... Pamantullui Arali [se afli]. .. Acolo unde Piatra Albastra aduce boala, . Undenavigatorullui nu A Pow Axa de Argint, ce toam ziua straluce~te.
,

Textul indici faptul ci acest pnut se afla in vest ~iin sud, fata de ,Somer.0 naviicare ar cilatori in directia sud-vest circa doua-trei mii de mile, nuputea ajunge deceitintr-un singur loc: tiinnurile Afticii de Sud Numai astfel se pot explica termenii Lumea Inferioara, Lumea de Jos ca msemnandemisfera sudica, acolo unde se afla tinutul lui Arali, in opOzitiecu Lumea Superioarii, sau Lumea de Sus, emisfera nordica, in care se afla Sumerul. Aceasm impiirtire a emisferelor intre Enlil (nord) ~i Enki (sud) este identici cu impiirtireacerurilor intre Calea lui Eolil, (partea de nord a cerul1;li amantului)~iCalea lui Enki (partea de sud a cerului P Piimantului). Capacitatea nefilimilor de a intreprinde calatorii interstelare' face ridicola intrebarea daca ei cuno~teau partea sudica a Amcii. Numeroase desene de pe sigilii cilindrice ce reprezintii

.- animate din acea regiune (de exemplu, zebre sau strop), scene
din jungla,' sau conducatori purtandpiei de leopard conform traditiei amcane, toate acestea atestiiexistenta unei."filiere afti-

cane".

'

'

..

Beru, atAt unitate de masura pentru distanta, cat ~i pentru

timp, era utilizam probabil in cea din urma varianmin cazul calatoriilor pe apa. In aceasta situatie el insernna 0 ora dubla, deci 0 sum de beru insemna doua.s~te M ore de navigatie. u N avem cum sa determfnamvitezaprobabila cucare navigau nefilimii, dar nu exism riici 0 indoiala ci acest, cu adevarat indepiirtat,tinut se afla Iii0 distanta de circa dOtia-treimii de mile.

Ce fel de interesear fi putut avea nefilimii in acea parte a Amcii, suficient de Importantepentru a canaliza spre ea geniul creator ~ lui Ea ~i a acorda zeului care era insircinat cu acel tinut 0 unica Tablitia Intelepciunii? TermenulsumerianARZU, pe care cercemtorii I-au considerat a insemna "adcincul apelor", necesitii 0 noua analiza criticii.Literal, termenulinseamna "sursa adancului primordial" - nu neapiirat al apelor. Conform regulilor gramaticale ale sumerienilor, cele douiisilabe i~iputeau schimba locnrilp. fliriir" ~nl'jUICUVanUllW se schtmbe, deci, AB.ZU ~iZU.AB insemsa nau acel~i lucru. Acestal doilea termen ne ~rmite sa descoperim eorespondentulsiiu in limbile semitice, za-ab, care insemna, ~i inca mai inseamna ,,metal pretios", in special "aur", in
'

.1

ebraiea~iin limbileinruditecu ea.

'

Pictogramasumerianacorespunziitoaretermenului AB.ZU 'era asemiinatoare unui instrUment de excavatii, in forma de

sageata. .lJq:i, Ea nu era zeul unui "ad3nc al apelor" indetinit, ci ~...

"

332

ZECHARIA SrrCHIN

A &uisprezecea Planeti

'333

zeul insarcinat cu exploatarea mineralelor de pe Pamant. (Fig. 139) De fapt, cuvantul grecesc"abyssos, adoptat din acadian1.1J apsu, mai-inseamna ~i 0 prapastie extrem de adanca. Unu} din dic~onarele acadiene explica faptul ca "apsu inseamna nikbu "; sensul acestui c1.1vant~i cel a, echivalentul1.1isau ebraic,. nikba, fiind foarte precis: 0 adancitura' sa1.1 excavatie mcutii de mana om1.1lui. '.-

..~....
. Fig.139
l(ig.140

&\
Fig. 141

P. Jensen, in cartea sa Die Kosmologie der Babylonier

(Cosmologia babilonienilor), observa inca din 1890 cafoarte des irttalnitut Bit-Nimiku n1.1 trebui trad1.1s rirt "casa intelepar p ciunii~' ci mai degrabii prin "casa adanc1.1l1.1i".El citeaza' un text (\ZR30, 49-50 ab) care sustine ca: "Din Bit Nimiku vin aurut ~i argintuL" Un att text (III.R57,35 ab),aratii et, explica faptul ca numete acadian ,,Zeita ~ala din Nimiki" era 0 traducere a atributului sumerian,,Zeita care tine bronzut stralucitor". Termenul} acadian nimiku, ce fusese tradus prin "intetepciune", conchideJansen, "are de-a face cu metatete". Oar de ce,el recuno.a~te c1.1

c - simplitatea,,nu~tie". sumeriene illa1.1daca fiind Bel Nimiki, 0 serie de imnuri

-

fig. 142
'.

tradus ca ,,Zeu aI intelepciunii", dar traducerea,corectiiar trebui' sa fie, mra indoiala~,,Zeuat mineritului".La fel cumTablitele Destinutui continealJ date despre I)rbitel~plane!dor, T!n~E~a Intetepciunii incredintatiilui Nergal ~i Era~chigatcontinea, cu sigurantii,datete despre minerit, despre operatiunile de excava-

era~ duse la !3adTibira, c_are inseamnii,literal, "fundatia prelucrarii ,metalelor".Topite~iprelucrate, metatele erau apoj turna-

.' te in lingouri, a caror forma a ramas nesehimbatii timp de .mile-

nii.. Astfelde lingouridescoperitein diferitefosteora~eantice

)

eonfirma faptul ca sum~rienii reprezentau eu exactitate obieete-

tii alenefilimilor.

'.

Ca stiipan allui Abzu, Ea era aj1.1tat un alt fiu al sau, de zeul GI.BIL ("Cel care arde solul"),cel care era insarcinat cu focul si cu tonirea metalelor.Fieranil Pamantului.el era desenat de obicei avand pe umerirazero~ii sau scantei, ie~ind din pelmant sau tocmai intrand. Textele spun ca el a fost instruit de Enlil in "intelepciune", insemnand ca Enlill-a initiat pe acesta in tainele minerituluL(Fig. 140) -' Minereurile'scoase din minele din Afiica de Sud-Est de nefilimi erau aduse fnapoi in Mesopotamia cu ni~te nave de transport speciale numite MA.GUR URNO AB.ZU ("Nave pentru minereurile dill'Lumea Intenmira"). Acolo,~mereunle

Ie atunci cand.le "seriau"; semnul pictografic pentru ZAG ("purlfieat''-~i"p~tios"), era imaginea unui astfel de lingou. In vechime, se pare ca avea 0 gaura de-a lungullungimii sale, prin
care se trecea 0 bam. rentriI a fi frnnj;Jnnrlllt",mil; l1<!nr fP;~

inmti~eai.iiflancat de.doi astfel de purtatori de lingouri de metale "pretioase, lucru ce indica faptul ca era ~i zeu al minerituhii. (Fig. 142) . , Oiferitele nume si atribute ale tinuturilor miniere ale lui Ea din Afriea ne ofera 0 n;lUlpmedeindicii referitoare fa natura ~i loeul in eare se gaseau ele. Aceste tinuturierau cunoseute sub numete de A.KA.L1 ("LocuJ steJelor stralucitoare"), zona

o serie de reprezentiiriale zeului apelor curgatoareil

1A1~

.-

334

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezeeea Planeti

335

din care proveneau minereurile.feroase. Inanna, plinuindu-~i caIatoria spre emisfera sudica, se referli la acest loc numindu-I "tinutul unde metalele pretioase sunt acoperite cu piimant" . deci minereurile se aflau in subsolul pamantului. Un textdescoperit de Erica Reiner, ~i care in~ira muntii ~i riiurile din Sumer, sustine ca: "Muntele Arali: Este casa aurului"; iar un alt text, descifrat de H. Radau, confirmi cii Bad Tibira depindeade

I
Fig. 143

acestpnut,Arali,pentruoperatiunile sale.

.'

Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul Minelor declarand ca acesta .era un tinut muntos, cu platouri vaste acoperite cu iarbii ~i stepi, cu 0 veget4pe luxurianti. Capitala lui Ere~chigaldin Lumea Inferioari este.descrisa ca.aflindu-se in GAB.KUR.RA, "in. inima muntelui", mult in interiorul tinutului. tn versiun~aacadiana a calatoriei lui Ishtar in Lumea Inferioarli;eel care piizeapoarta pnlitului 0 intiimpinacu vorbele:
intra doamna mea, Fie ca Kutu sa se bucure de venirea Ta; Fie I;a palatul tinutului lui Nugia, Sa se bucure de venirea Ta.
~.

Fig. 144 pat in mina ("deschizitura/gura de-unde se scoate [metalul] ro~u-intunecat").(Fig. 143) Numele pnutului - Arali- putea ~ scris ~i ca varianti a pictogrameipentru "ro~u inhinecat" (sol) sau a celei pentrU Ku~ (tot ,,ro~u-intunecat",dar,Jn timp, a ajuns sa insemne ,,negro") ori ale diverselor metale extrase de acolo: intotdeaun~ .semnul pi~tograficreprezenta variante ale acelei instalapi pentru mine. . rit. (Fig. 144) Numeroasele referinte care se fac in textele'sumeriene la !\ursau la alte metale denoti cunoa~terea metalurgieiinca din cele mai vechi timnllrL Rxij;fain Sumer 0 niata foarte activa pt<ntru metale de orice fel, chiar de la inceputul civilizatiei lor, ca rezultat al cuno~tintelordiruite sumerienilor de zeii lor, care se ocupau cu mineritul, marturie stand chiar textele mesopotamiene,de dinainte de aparitia omului. Numeroasele studii ~tiinpfice care coreleazi pove~tilemesopotamiene cu lista biblici a patriarhilor de dinainte de potop demonstreazi ca, in conformitate eu relatiirile_biblice, Tubalcain fusese "fiiuritorul tuturor uneltelorde arama ~ide tier", eu mult timp fnainte de potop.

. Traducand acadianisensulde "eel care se afla in .iniin ma tinutului", termendl KU.Hl'mm msemna ~i "l'uminoasele pnutun de sus". Era; deci, un tinut luminos, toate textele declarli acest lucru, scaldat in permanenti de razele soarelui. Termenii sumerieni pentru aur (KU.GI - ,;s1rilueirea seoasi din pamant") ~i argint (KU.BABBAR - "aur s1rilucitor") pis1reazi asOcierea
uClgIuaut."111"'&a.l"'IVJ. }l1."t~VU~ ..:.., :~ ~:~_:~:_/V7n _1

lui Ere~chigal. . Semnele pictografice utilizate ea prime ,,litere" de'some-

rienidezvaluie0 marefamiliaritate u numaicu diferitelepro- . n

cese metalurgice, dar ~i eu faptul ei sursele acestor metale erau minele, adiinc sapa~ in piimint. Termenul pentru arari ~i bronz (,,minunata piatrli strilucitoare"), aur ("supremul metal scos din inima pamantului") sau pentru metalul prelucrat ("eel purifieat ce striluce~te") erau toate variante ale unei instatatii pentru sa-

336

ZEcHARIA SITCHIN

A Douasprezeeea Planeti

337

Vechiul Testament nume~te tinutullui Oftr, care era cu . siguranta undeva in Africa,cafiind sursa din care se adtIcea in
.

Antichitate aurul. Convoaiele decOl'abii ale imparatului-Solo-

mon au calatorit pe Marea Ro~ie de la Eziongheber (astazi Elath). ,,~i s-au dus in Oftr ~i de acolo au adus aur." ~nsa, ne"voin'd sa intarzie construirea Templului lui Dumnezeu de la Ie.. rusalim, Solomon a rugat pe aliatul sau, Hiram, impfu'atul TIfUhii, sa mai trimita un alt convoi spre Oftr, pe un aft drum:

~i imparatul avea corabii la Tar~i~~mpreuna cu corabiile lui Hiram. ~i 0 data la trei;mi veneau corabiile la Tar~i~incarcate cu aur, argint, filde~~imaimute ~ima-

gari.
Flota de la Tar~i~ avea nevoie de trei ani' pentrua face drumul dus ~i intors. Lasand la 0 parte timpulnecesar inciircarii . tuturor acestor bogatii labordul corabiilor, ar ramane un drum de cate un an de zile amt la 4us cat ~i la intors. Aceasta sugerea.za un drum inult mai ocolit decat ruta directa prin Marea Ro~ie ~i Oceamd Indian - 0 ruta in jurul Afrlcii. (Fig. 145) Cei mai multi cercetatori localizeaza Tar~i~ul pe coasta vestica a Mediteranei, probabil undeva foarte aproape de stramtDarea Gibraltar. Acesta ar fi fost un loc ideal pentru a porni 0 calatorie in jurul Afiicii. Unii sunt chiar de parere ca nUlJ.lelede Tarsis ar insemna "topitorie".

Fig. /45 descoperim un astfel de fluviu in Lumea Inferioara. Povestea lui Enlil ~i Ninlil spune ca atunci cand Enlil a fost exilat in Lumea de Jos, el a trebuit sa fie trecut cu barca peste un rau
. .

, 'Multi cercetatoriai Bibliei au sugerat ca Ofirul ar trebui '

sa fie ideiltificat cu Rhodesia de astizL Z. Herman, in cartea sa P~oples, Seas, Ships (Oameni, mm, corabii) descopera ca vechii egipteni i~i aduceau diverse minereuri feroase din RhodeSia, lnca <1lD cele mal VeCDlllmpun.mgmem ae mme am KOOdesia ~i din Afiica de Sud, din zilele noastre, deseori au cautat aur incercand mai inmi sa identifice locul unde se aflau minele antice. Cum se ajungea la laca~ullui Ere~chigal? Cum erau oare, transportate minereurile din "imina tinutului" panain porturile de la tarmul oceanului? Cunoscand faptul ca nefilimii se bazau focirte mult pe fluviile navigabile, n-ar trebui sa tim surprin~i sa

foartelat.

I .I I

Un text babilonian care se refera la originile ~i destinul

omenirii aminteste de aced r:'in rlin T11m"'" Tnt'",..;""..::. ::'0 MM
~I

nume~te Habur, "Raul pasarilor ~ipe~tilor". Unele texte sumeriene confera regatului lui Ere~chigal'atributul de "Tinutul preriei lui HA.BUR" Dintre cele patru mari fluvii ale Afficii,unul, NiIul, curge spre nord, varsandu-se in Mediterana; Congo ~i Niger se varsa in vest in. Oceanul Atlantic, iar Zambezi izvora~te' din inima continentuluiafrican, descrie un semicerc spre est ~i se varsa in Uceanul Indian, pe coasta estIca, printr-o delta una~a, un toe

338

ZECHARIA SITCHIN

A DouisprezeceaPlaneti339 din acele vechi timpOO".Alte obiecte descoperite duc virsta'ia careacea mina era activa pana in jurullui 50.000 i.Ch. Considerind ca ,,adevarata varsta a inceputurilor mineritului in Swaziland este ,mult mai probabil sa fie pe la 70.000, 'SMOO i.Ch.", cei doi oameni de !jtiinta sugereaza ideea ca ..partea de su~ a Afiicii... soarputea foarte bine sa fi fost avanpostul inovatiilor !ji inventiilor tehnologice, mult timp dupa 100.000i.Ch:'
,

ideal pentru porturi. tn interior, acest fluviu este navigabil pe',! distanta de cateva sute de mile. '
,

EraZambezi,,RiulpiisarlIorjipe!jtilor" in Lumea,Infe! d
. '

rioara? Sa fi fost oare maiestuoasa lui cascada Vi~toria ~cea cascadiidespre care un text mesopotamian spune ca se.giiseain

vecinatatea capita luiEre!jchigal? lei ," t ~tiind ca multedin ,.nou-descoperitele"azine miniere ,i b

promitatoare din Amca de Sud fuseseriifolosite !jiin Antichita- .
te pentru acelea!ji scopoo, corporatiile anglo-americane au adus la fata locului echipe de arheologi pentru a cerceta aceste 10curi, inainte ca,modemele utilaje de minerit sa mature toate or- , mele striivechilor civilizatii. Prezentindu-!ji descoperirile in revista Optima, Adrian Boshier !ji Peter Beaumont au declarat ca au descoperit straturi peste straturi de riimii!jite ale stravechilor activitati miniere !ji numeroase fosile umane. Datarile cu carbon, realizate la Universitatea Yale si la Universitatea din tJro,
,

'

ningen (Olanda);au stabilit ca aceste artifacturi dateaza din circa 2000 LCh. (plauzibil) mergind pana la uimitoarea data de 7690 i.Ch.
Surprinsa de vechimea nea!jteptata a descoperirilor, echipa de cercetatori !ji-a marlt aria sapatwilor. La baza unui deal situat in fata versantului vestic al Varfului Leului, 0 lespede de. ciaci tone de hematit bloca 4~cesul imr-o 'petera. Carbunii descoperiti aici atesta faptul ca din aceasta pe!jtera se extrageau carbuniin ji1rull~i 20.000-26:000 de ani tCh. Nevenindu-Ie sa creada, cercetatorii au extras bucati de carbune din locul de unde sepresupune ca minerii din vechime !ji-au inceput operatiunile.

Comentind aceste descoperiri, dr. Kenneth Oakley, fostul conducator al sectiei de antropologiea Muzeului de Istorie Naturala din Londra, vede 0 semnificatiecu totul diferiti in descoperirile savantilor sud-amcani. ,,Ele arunca 0 lumina noua asupra originilor omului.,. este acorn posibil sa consideram partea de sud a Afiicii ca loe de n8'1tereallui Homo Sapiens, punctul de la care in~epeevolutiao~enirii." ~a cum YOmdemonstra, acesta este intr-~devir locul unde a apirut omul modem pe Pamant, datorita unui lant de evenime~tedetermiDatede nevoia de metale a ,,zeilor".'

,I

*
Atilt0 serle de oameni de !jtiinti serio!ji,cat ~i unii autori de science-fictionau indicat faptul ca un motiv valabil pentru a COIOrllu planete sauasteroizi ar putea fi existenta pe acele aIte corpOOcere!jtia unor materiale rare sau al caror cost de extragere pe Pimint ar fi 'mult prea mare. Ar putea fi acesta !jiscopul colonizarii Pamintului de catre nefilimi?
Savantii de asti7.i Imrnlrt vB,..,t"J,,""' 0_:..:: ~_ T>:_:__
__ ,

o mostriia fost trimisala Universitatedin Groningenpentru .. ~ .. . u_uc."w.. "''''~,,&&"''''''u .V.:J' ~ .""'111111'"U4141IU Ulll JUIUI lUI "'l.~.JV
'

i.Ch., plus sau minus 1600de ani!

Oamenii de stiinta din Africa de Sud au cercetat mine Ie antice din sudul S~azitandului. tn minele cercetate de ei au

descoperit crengi, ftunze !jiiarbii,ba:chiar!ji pene ,- toateaduse

'acolo, se presupune, de ,minerii ,din vechime pentru' a-!ji face 10. coo de odihna. tn,stratul datind dih'J5.000 LCh. au desooperit oase ,zgiriate care "arata capacitatea, omului de 'a ,fiumara, IDCa
,

J'latra, hpoca Bronzului, Epoca Fierului !ji 8'1amai departe; in Antichitate, poetul grec Hesiod, de exemplu, diidea cinci virste - De Aur, De Argint, De Bronz, Virsta Eroilor, Epoca Fierului. Cu exceptia V4rstei Eroilor, toate traditiile din antichitate piis_ treazii succesiunea aur/argintlaramilfier. Profetul Daniel a avut 0 viZiunein care a vizut "un chip mare" cu capul de aur, plep" tullff brafele de algint, pintecele Ificoapsele de arama, fluierele
picioarelor, parte de fier, parte de lut.

..

,.--. "

340

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

341

A~I, argintul ~icuprul fac parte din aceea~i familie in sistemul periodic de clasificare dupa greutatea atOlhilor~i numar; au acelea~iproprietiiticristalografice,chimice ~i fizice toate sunt u~oare,maleabile ~i ductile. Dinire toate elementele cunoscute, ele sunt cele mai bune conducatoare_dedilduri ~i ; electricitate.
Dintre cele trei, aurul este cel mai durabil; practic indestructibil. De~i mult mai bine cunoscut pentru utilizarea lui ca moneda sau bijuterii, este practic' inestimabilin industria elec~ tronica. 0 societate sofisticatii are nevoie ,de aur pentru circuite

integrate,cipuri sau microprocesoare.

"Goana dupa aur" a omenirii dateaza inca de Ia intepu~ turile civilizatiei ~i religiilor sale - contactelor sale cu vechii, zei. Zeii din Sumer cereau ca mancarea sa Ie fie servitii in vase de aur, apa ~i vinul in pocale de aur, sa fie imbracati in haine de

Fig. 146

aur. De~i israelitii au parasit Egiptul in g9ana, atilt de 'repeqe

.

incat nici painile nu au .avut timp sa se coaca, ei au gasit ragazul necesar pentru a Ie lua egiptenilor toate obiectele'de aur ~i argint pe care Ie puteau Iua cu ei. Acest ordin, a~ cum se va vedea ulterior, era necesar pentru strangerea materialului pentru construirea Chivotului ~i a componentelor sale electrice. Aurtd, pe care noi il numim astiizi m~talul regilor, era de fapt, in Antichitate, metalul zeilor.~Vorbindu-i profetului Hagai, Dumnezeu spune clar acest lucru: ,,Argintul este al meu ~i aurul este al meu."
.

puternice, astfel indi! zeii care-I inconjoara sa poarte ni~te scuturi masivede protectie; in toate aceste desene,Ea este infiiti~at purmnd in mana 0 sabie de miner. (Fig. 146) De~i Enki era cel care a condus primul gtup de .nefilimi insarcinat cu stabilirea ~i dezvoltarea expI9atiiriior din Abzu, meritul pentru tot ceea ce s-a realizat - a~acum de aitfel ar trebui sa fie cazulcu totigeneralii- nu ii apaqine numai Iui. Cei care au lucrat de [apt, zi ~i noapte, erau membrii de rand ai
.

grupuluide zei colonizato_ri,anunnakii.

Toate indiciile sugereaza ca atractia omului pentru acest

metal este legatii de nevoile nefilimilor. Ace~ia, se pare, veni,. sera pe Pamant pentru aur ~i pentru metalele inrudite cu acesta. Posibil sa fi venit ~i pentru alte metale rare, cum ar fi platina,
~a.u; ~ !;C1;:')~,?~~ uni tA<l,?U!5 in ;:')UUUi L'\.lli~n, \.aU; PV'IL" unau ~a-'

. Un text care vorbe~tedespre constructia centrolui lui EnIiI de la Nippur spun~:,,Anunna, z~il Cerului ~i ai Pamantului, Iucreaza. In mainile lor ei tin mistria si cosul cu care se cara ca, " I ramizile pen~ ridicarea fundatiei ora~ului." . T6,(teleantice ii descriu pc ace~ti.anunnaki ca fiind zeii de rand care au luat parte la .colonizareaPamantului - "zeii care
fiiceau toate treburile". Textul babilonian pc care I.;am mai citat, EpOpeea Creatiei il crediteaza pc Marduk ca cel care ji com:Jnua. ~uar, purem conslC1eraca, in mod sigur, originalul sumerian, care din nefericire mi s-a pastrat, it numea pe Enlil ca ~ef al
.
.

merele de ardere a combustibilului la motoare intr-o maniera extraordinara. Nu trebuie ignoratii nici posibilit!tea ca ei sa fi venit pe Pamant ~ipentru materiale radioactive, cum ar fi uraniu sau cobalt - "piatra albastra care aduce boala" din Lumea Inferioara, mentionatiiae un.text sumerian. Multe reprezentari il infiiti~eazape Ea - ca zeu al mineritului - ie~inddin nuna, iar de pe umerii sai apar 0 serie de raze-,se pare suticient de

acestui grup de astronauti.)

.'

Lui Anu incredintati,ordinele lui sa Ie-asculte,

Trei sute a pus~in Cer !!astea de gardii;
.

~i drumurilesprePamant, de-acolo sa Ie arate. Pe Pamant, ~asesute, aid sa stea, el a adus.

t~;;;,;.~~~~

"'1

.,.01.
itf" .. ~f ' ~

.
,~ --'"....

'/

..
342
ZECHARIA 8ITCHIN

Aj.D,ouisprezeeea Planets '" .

J43

~idupi ce toote ordinele Ie-a trasat Anunnakilordin Cer ~ide pc Pamint, La fiecare-nparte, ce1rebuie sa faci i-a spus.

"

Textul dezvwuie ca 1rei sute' din1reei - ,,anunnakii din Cer", sau 19i9i-:-erau astronaup care au r3mas la bordul navei spapale, tara a coboripropriu-zis pc Pamant. Aflati pc orbiti in jurul Pamantului, aceasti nava urma sa primeasca ~ sa trimiti navete spatiale spre planeta noastri. Ca ~ef al "Vulturilor", ~atna!iera primit cu mare pompa la bordul "Maretei camere din Ceruri" a 19i9ilor.Un ,,Iron lui ~a~" descrie cum Igigii urmareau.apropiereaacestuia in naveta sa: La a ta venire, printesele se bl1"":a; De sosirea ta top igigi se bucura.... .In strilucirea luminii tale, calea lor... Mereu ei cata spre strilucirea ta... ~i larg deschisa este poarta, intreaga... Ofrandelede paine de la top igigi [~teapta ve~

apropierea planetei Saturn; l.!n text de. e.x:ol'ciz!!re atinddin d vremea celei de-atreiadlnastii 4in Ur Y'i?rbe~tee$p~.anunna d eridu ninnubi.("cei cjncizeci de anunn~,ai ora~uhd, Eridu"). Aceasta sugereaza cu tacie fapful ca numwl nefilimilor care a foq4at ora~ul Eridu, su~ comanda lui Enki, era de-,cincizeci. AtUDci,sa' fi fost oaie acest cincizect pumarul fiecarui grup de .." . I. colonizatori?
.

E81e foarteposibil,credemnoi, ca nefilimiisa fi coborit

pePamint ingrupuri de cite cincizeci. Pe masu.race vizltete lor.au deveqit rt;gu1ate,coincizind cu lansarilein momentele oportuqe de Pc A DouasprezeceaPlaneta"din ce in ce mai,multi '. nefilimi'soseau pe Pamint. De fiecare 'data, '0.parte:dincei v~Ii niti anterior se intorceau cu o'navem inapoi pe planeta 10r.Dar, <. e fiecare data, nurnarul celor veniti crestea, astfel ca,' din.cei d cincizeci care au venit initial, numa~l nefllimilor de pc Pamnt a ajuns la ~asesute.
'

ta].

Stand deoparte, Igigii nu erau, se pare, legati de omenire. 1Tnele texte spun chiar ca ace~tia erau "prea sus, ca oamenii la ei s-ajunga", din care caUL!,,in treburile oamenilor ei nu s-amestecau". Anunnakii, cei care coboraserape pimint erau cunoscilti ~i venerati de oameni. Textul care spune ca ,,anunnakii din Cer erau trei sute..." mai spune ~i ca "cei de pe Pamant erau l~ nomar ~ase sute". 'I.. ,.. .__1_! __! J__ ~
.& ~&,&&& -- ---,.---.---

Cum i~iinchipuiau nefilimii c1ii~ipot indeplini,misiunea - aceea de a extrage de pc Pamintmetalele de care aveau ne. voie, SaIe prelucreze ~isa Ie expedieze pe plant:ta lor - cu amt

deputittioameni?

.,

Fara indoiala, ei se bazau pe 0 serie de cuno~tintt ~tiii1tifice. Acesta este mornentul in care adevarata valoare a lui EnId este

pusain lumina ~ motivulpentru care el, ~inu fratele,luiEnlil, a

fost primul care a venitpe Parnint ~ia fost insarcinat cuAbzu.
. rt rn~ti~p~?;,)

Un sigiliu cilindricfaimos,expus acum la Mlizeul Louvre,

nP p~ 1"11 f"'3f'\"\iltrt.-.:.IA n~o ,..n,.,...:;."n...oto A~n_,...:::

".J,...

"cei cincizeci de p-rinp". Daca despirtim acest nurne acadian in silabe, .a~a cum se scria de fapt el, obpnem an-nun-na-ki, ceea ce dezvaluie imediat semnificatia lui: "cei cincizeci care au coborit pe Pamint din Cer". C~ sa fie explicatia acestei conkadictii aparente?

data ace'asta, e-lepar a izvori, sau par

~ fi filkate

de'ni~te sticlute

ca de.labQrator.(Fig. 147)0 a81felde reprezentare a lui Ea asociat cu apele ridica posibilitatea ca, la inceput, nefilimii. sa fi ,sperat ca vor obtine mineralele de care aveau nevoie din apa.
.

sa ne reainintim de acel text care vorbe~ despre cum Marduk s-a grabit sa-i anunte tatalui sau, Enki, disparitia unei nave care avea labord pe "anunnaki, care erau cincizeci", in

Intr-adevar, apeIe oceanelor npastre continnumeroase minerale, printre c~e.~i aor, dar ete sunt,amt <;ie .diluate i~c~t pentru extrager~a lor este nevoie.de tehnologii fo~te sCl,lrnpe.~i~osti~itoare. qste; de ~ernenea, cunoscutca al~iite rfuuilor ~ontin,cantitip

""

..~,

6-

344

ZECHARIA SrrCHIN
~

A Dou~sprezecea Planetii

345

Fig. 147 imense de minereuri sub forma unor pepite de marimea unor prune, care insa pot fi descoperite doar la marl adancimi. Textele antice se refera de multe ori la un tip de ambarcatiune utilizata de zei ~i numita elippu tebiti ("barca scufundata" J - ceea ce astazi noi numiIIl submarin). Am'vazut di sub comanda lui Ea se aflau ~i "oamenii-pe~te". Sa fie toate acestea 0 dovada a cercetarii adancurilor oceanelor in diutarea bogatiilor . minerale? Tinutul minelor, am mai spus, era numit in vechime ARA.LI - "tinutul apelor stelelor striilucitoare". Acest Iucm poate insemna~i un tinut de unde aurql se' stdingea din albia raurilor; se poate referi ~i la eforturile de a obtine aurul din

Fig. 148 merienii acestui tinut numele de KUR.NU.GIA - "locul de unde nu te mai 'intorci niciodata"; numele acesta insenuulnd insa literal, ,~tinutulin care z~ii-care-muncescscot la suprafata [minereurile]". Caci, atunci cand zeiiau coborat pe Pamant, toate sursele antice atesta acest lucru, omul nu fusese creat inca; 'in lipsa oamenilor, anunnakii au fost cei insiircinati cu mineritut. Ishtar, in ciilatoria sa spre Lumea Inferioara, descrie cum anunnaki,care munceau din greu, mancau mancarea amestecata cu tiirana ~ibeau apa amestecatacu praf de carbune. Cu astfet de conditii, putem intelege pe deplin un text. numit, dupa primul sau vers, cum se procedeaza de obicei, "In vremea in care zeii, ca ~iQamenii,trebuiau sa munceasdi". . Adunand laolalta diversele fragmente ale versiunilor
,

oceane.

"

Daca acestea erau planurile initiale ale nefilimilor, cu siguranta ca ele au dat gre~. Caci, la scurt timp dupa ce ~i-au In!~-)i meiat primele colonii, cele cateva sute de anunnaki au primit 0 f. sarcina nea~teptata ~i foarte dificila: sa se duca in Amca ~i sa extraga din adancurile pamanturilor de acolo mineralele de care era nevoie. Au fost descoperite desene de pe sigilii cilindrice care reprezinta 0 serie de' zei aIaturi de ceea ce pare a fi intrarile unor nune; unUt mmre acesre aesene 11mIa!I~eaza pe ba lntr-un !mut unde Gibil este la suprafata ~i un alt zeu munce~te din greu sub pamant, aplecat in genunchi, sprijinindu-se de maini. (Fig. 148) tn vremurile ulterioare, ne dezvaluie textele babiloniene ~i asiriene, oamenii - tineri sau biitnlni - eraucondamnati la munca silnica in minele din Lumea Inferioara. Muncind in intuneric ~i mancand doar praf ei erau destinati sa mi se mai mtoarca' niciodata la casete lor. Din aceasta c~lUzaau Iltribuit su-

babiloniene si asiriene, w.G. Lambert si A.R. Milan!, 1n o;art~a . ,.

lor Atra-Hasis:The BabylonianStory of the Flood (Atta-Ha-sis, Epopeea babiloniana a potopului), au reu~it sa obtina un text coerent Ei au ajuns la concluziaca textul se baza pe un original' sumerian mult mai vechi, care la randullui era scris pe baza unor traditii orale' foarte vechi despre coborarea zeilor pe Famant, facerea omului ~idistrugereaomenirii prin potop. ua\;a pt:mru lraUUCalOnI leXlUlUl, ceste versun nu au a decat 0 valoare literara, noi Ie consideriimextrem de semnificative, deoarece ele se coroboreazacu descoperirile ~iconcluziile I),oastredin capitolele precedente. In plus, ele explica circumstanteIe care au condus la revolta anunnakilor. , Povestea incepe in vremea cand numai zeii traiau pe Pamant:

346
.

'..

. -',' ;:ZECHARIASrrCHIN.:t. "I,;""~, _y._, -', -, . _1;.'" . ,"".'.,

A Douisprezeeea p_ti

347

Cant! ~ii, ca ~i,03meni~tce,builcl s~mun~easca . .; . -.

"
!

! Suferind,pQvm:a;u.:udC?icarejs~ove~.-:-.

Un moment prielnic pentnJ revolti, se pare, a fost 0 viziti laeuti de Enlil in zpna miniera. Viizindaceasti oportunitate,
anunnakii fji-au spus unul altuia:

Muncazeilor era crooti, zi~i nbapte,lara incetareOboseala mult!.

. ", .\.;: " f; . _' ~. .~;

In acel~vremuri, spuRe epopeea, zeititile principa1e'i~i impaqisera deja sarcinileintre-ele~ Anu, tatil anunnakilor,era zeullor ceresc; Mai mare peste ei, era razboiniculEnlil.

sa mergem sa ne plangem cipeteniei noastre, Caci el poate sa mai ufjUreze inrobitorul chin, din Regelezeilor, eroul Eolil, La el sii neducern, in palatul sau, sa ne plangem! A fost ales imediat.un conducator al gmpului de revol. tap. EI era un "ofitermare, din vremurile de demult", care avea, ci,.probabil, ceva de impirpt cu noul ofiter. Din pacate, numele h siiunu a mai fost pistrat, deoarece fragmentul in care. se vorl'be~te despre el a fost deteriorat, dar discursul sau are un mesaj
'~ foarte clar: -

Capetenia o~tilor lorluiNinurta-ifudati,

lar zeul Ennugi,Marele Strajer era. Zeiimainile ~i Ie-au strans, la softi au tras casii im. , pacta, Anu, in Cer apoi s~a dus, PiimantWsupu~ilorsiii liisandu-I. Miirile,ce ca un inel il inconjoarii, Printul Enlil, sii Ie stipaneascii le-a luat.
~u fost intemeiate ~apte ()r~e ~i textul se referii la cei, ~p~'anunnaki care Ie guvernau. Se pare ciidisciplina era stricti, deoarece textul mentioneazii cii "Cei ~apte Marl Anunnaki, pt: cei mai mid, la niunciiii puneau".
.

. -

,.Acurn, noi declaram 1i.zboi; Sa incepem dati, acoma, biitilia." Descrierea acestei batiilii este atat de vie, incat, tara voie, te trimite cu gandul la asediul Bastiliei. din timpul Revolupei France.ze de la 1789: Zeii i-au ascultat cuvantul. Uneltelor lor Ie-au pus foc. Cutitele lor uriafje, ce scobeau pamantul

Dintre toate corvezile lor, 'sapatul~ra cea mai obi~nuiti,

cea mai dificilii ~i cea mai detestati dintre. toate. Ace~ti .zei mai mici in rang au sapat albiile niurilorpentru a Ie {ace navigabile, au siipat canale pentm irigatii ~i au siipat mine in Apsu, pe~ti1.ia extrage minerale.. De~i,.larii indoialii, ~i ~sedau ~n~lte. s9fisti"''''''''', """An,I.1"V1.V"'~",
.." U.l.l 1vu..I"'u." uw... ""'..,

~i ele in focaupierit.

'

"

Pe zeul minelor I-au prins in tunele, .

Wt.a.w... u.a.U4~

'"

stralucea ca soarele", chiar ~i sub piimant -, munca in sine era epuizanti. Vreme indelungati- "timp de patru zeci de perioa- de", ca sii fim l)1aiexacti -,: anunnakii "au indurat chinul";apoi,-

LJ"o "U". u .u.... Pana la poar1aeroului Eolit. Drama si tensiunea evenimentelor aflate in desfasurare sunt aduse la viatiisub pana poetului antic:

au strigat: ,.Ajunge!"

Ei mormiiiau continuu ~i.~op1e~u~tre,ei pe la,spate, De plansetele lor, tunelele de 'npna e~u, pline.

Era noaptea, ceasul jumitate Casa lui era i'nconjurati -

pm;'It...,

348

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

349

'

Dar zeul Enlil nu ~ia. Kalkal apoi s-a trezit. A crapat putin u~a ~i a privit.

Kalkall-a trezit pe Nusku; din patul sall. afara I-a tras:

"Noi toti zeii, la lupta ne-am ridicat! Avem... in tunelele de mina; Munca inrobitoare ne ucide zi de zi, Prea mult muncim, ~iostenim din greu."
.

~i vuietul de-afara, inftico~ati I-au ascultat Nusku, atunci, ,~i-atrezit stiipanul .

"Stiipane, e ca~-ti inconjuratii, 1izboiul a ajuns la pow." Prima reactie a lui Enlil a fost acee~ de a-~i lua armele. Dar Nusku, sfetnicul sau, i-a spus ca ar fi mai indicat un Consiliu al Zeilo(: "Un mesaj transmite-i lui Anu, sa vina pe Pamant;" Enki are nevoie de ell1cum." .

. Cand a auzit Enlil raportullui Nusku despre aceste impiliiri, "i-au dat lacrimile". Totu~i,elle-a datrevoltatilor un l111imatum: ori este executat conducatorul rascoalei, ori el va demisiona.,.Ia-ti inapoi comanda, ~itoate puterile ce mi le-aidat", i-a spus ellui Anu~,,~ialaturi de tine, in Cer voi pleca": Dar Anu, .carevenis~~in Cer, le-a luat panea anunnakilor:
"De ce anume ii acuzi pe ei? Munca lor e grea, ~i osteneala mare!

In frecarezi...

~i jalea lor e mar~ ~inimeni s-o asculte nu-i."

Mesajula fost transmis ~iAnu a fost adus; .

Enki a fost adus in fata lui. Cu toti Mari Anunnaki prezenti la Corisiliu, Enlil s-a Cidicat... ~i astfel a grail Tuturor zeilor adresandu-se.
.

Incurajat de vorbele tatalui sau, Ea insu~ia vorbit atunci, ~ia repetat somatia lui Anu. Dar el a oferit ~i'()solutie: "Sa facernun./ulu, un."muncitorprimitiv'" .
,,~i fiindca Zeita Na~terilor e aici, Sa faca ea un Muncitor Primitiv;
~i el sa poarte jugul. . .

Considerand revolta ca un atac la propria persoana, Enlil

'.

adorit sa afle:
;,tmpotrivamea v-ati ridicat? Trebui~sa ies ~isa mil lupt cu voiZ Ce-mi vad ochii?
Kascoala voasU'aa aJUIlSla
lNiU id 111\<4:

Sa faca el toate muncile zeilor!"

. Aceastii idee, de a se face un ,,muncitor primitiv" astfel

incat acesta sa faca. toate muncile anunnakilor, a fost acceptata
~.A

.._

. .0..

, __ __ ~

_~! __

6_4.

~,(.._".:

I..:"

"Om sa-i fic numele!", au spus ei:

Anu a cerut sa se faca 0 'anchetii. tnarmat cu autoritatea lui Anu ~i impreuna cu ceilalti coman<:ianti, Nusku s-a dus la locul in care erau stran~i riisculatii. "Cine-i cel ce a porDit revolta?" - a intrebat el. "Cine-i cel ce va conduce?" Dar anunnakii au ramas uniti: Ei a.uchemat-o ~i au intrebat-o pe zeit~ Moa~ zeilor, inteleapta Mami, [~i i';au spus] "Tu care e~ti Zeita Na~terilor fa un Muncitor! Creeaza un Muncitor Primitiv, ~l el sa poarte jugul de azi inainte.L.

350

ZE~IA

SITCHI&

Sa poarte el jugul dat de Enlil, Muncitorul sa faca de astiizi munca zeilor!" Mami, Mama Tuturor Zeilor, a spus ca are nevoie de aju~ torul lui Enlil, ,,mesterul murar". In Casa lui Simti, un loc ce slujea, se pare, de spital, zeii se aflau in ~tep~e. Ea a ajutat-O'.:; pJ.'tgatind amestecul din care Zeitel Mama a creat "omul". Zei~'d tele n~terii erau prezente ~i e(e. In timp.ce Zeitel Mama i~i com) tinua munca, ceilalti zei rosteau incantatH. Apoi, ea a strigat tri,;.,.'

Capitolul12

Facerea omului
..

ummtoare:

.'

,,L-am creat! Cu m!inile mele I-am mcut!"

Aceasti idee conformcaceianefilimiisunt cei care au creat "re contrazice atat teoriile'~tiintific~ciit ~i pe cele iudeQ-cre~tine c~e stau la baza Bibliei. Oar, de fapt, informatiile continute'in textele sumeriene - ~i nu numai aceste informatii - confirma atiitteoriile evolutioniste ciit ~iye cele biblice - c\emonstrand ca nu existiinici 0 contradictie intre ele. In poemul "Ciindzeii'ca ~ioamenii", in alte texte precum ~i in referinte intiimplatoare;sumerienii destriu omul. ca fiind atiit opera zeilor, dar ~i 0 parte din lantulevolutiei vietii, inceput cu evenimentele celeste descrise ill Epopeea Creatiei. Pastriindu-~iferm credintaca Facereaomului a fos1precedatii de 0 era in care numai ne~limii erau pe Pamiint, textele sumeriene mentioneaza, inaintea fiecarui eveniment (de exemplu incidentut dintre Enlil ~iNinlil) ca acestea au avot loc "pe eiind omul ,nuJusese inca meut, cand Nippurul er.lloeuit doar de zei". In -acela~i\imp, textele descriu facerea omului ~idezvoltarea vietii

..~,omul, care apace pentru prima dati la sumerieni, la prima vede{G

Ea i-a chemat pe ,,Anunnakii, Marii Zei... ~igura a d~s., i chis-o, spunandu-IeMarilor Zei": .
Mi~ati dat 0 portmca acum am indeplinit-o... Munca cea grea am indepiirtat-o de la voi ~i sarcinile voastre Muncitorului "Om" i Ie-am dat.

Plansetul vostru a fost auzit:

Jugull-am indepartat de la voi, ~i libertate v-am adus. Anunnakii au primit cu mare bucurie anuntuI ei. "Cu 1otH.r laolalta au alergat sa-i sarute picioarele." De acum inainte,

I I

omul primitivva fi cel ~are "va porta jugul".

Nefilimii veniti pe Pamant pentru a-I coloniza ~i-au creat astfet nronriii sclavL nu imnortandu-i din alti narte. ci mcandu-i pur ~i simplu. Astfel 0 revolti a zeilor a dus la facerea omului.

vegetale~ianimalein termeniiteorieievolutioniste. . , Inscrisurile sumeriene sustinca. atuncieandau venit netilm11l ?t:Pamant pentrupnma oara, agncultura ~Icre!1tereaVI) telor nu erau cunoseute inca pe planeta noastra.Relatarea biblica plaseaza, de asemenea, Faeerea inziua sau faza a ~asea a procesului evolutionist.Cartea Genezei spune ea mai existasera ~tadiianterioare.ale evolutiei: "

,.,..

352

ZECHARJA

SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

353

Nu era inca pe Pimant nici un copacel de camp ~i nici 0 iarba de pe camp nu incoltise inca... ~inu era nici un om care sa lucrezepimantul. Toate textele sumerienesustin ca omul a fost creat de zei pentru a Ie face muncile. Punand aceasta explica~e in gura lui Marduk, Epopeea Creatieiafirmi:
Voi face 0 fi.intaprimitiva; "Om" ii va fi numele. Voi face un muncitor; EI va face toate mundle zeilor, Ca ei sa se simta u~urati de povarii. Chiar termenii utilizati de sumerieni ~i de acadieni pentru "om" denota statutul ~i menirea'acestuia: el era un lulu ("primitiv"), un lulu amelu (;,muncitor primitiv"), un awilum ("lucritor"). Ca omul a fost creat pentru a fi servitorul zeilor, aceasta este 0 idee care nu i-a surp,rins deloc pe antici. tn vremurile biblice, Dumnezeu era "Domnul", "Suveranul", "fmparatul'\ "Conducatorul", "S18panul". Termenul care este tradu~, de obicd prin "venerare" era de fapt avod ("a lucra"). Oamenii Antichit~tii ~i cei din vremurile biblice nu i~i "venerau" zeii, ci munceau pentru ei.
-

in versiunea sumeriana,decizia de crea omul a .fost lua18de Adunarea Zeilor. Semnificativ,Cartea Genezei - care se presupuneca laudafapteleuneiunice zeita~ - folose~te pluralul Elohim (literal, ,,zeitati")pentru a denota "zeu", ~iface 0 remarcauluitoare: Apoi Dumnezeua zis:"Sa facem om dupi chipul ~i asemanarea noastra." Cui se adresa aceasta zeitate unica, folosind pluralul (,,sa facem"), ~i cine erau cei dupa ~hipul_~i'asemanarea carora a fost tacut omul? Cartea Genezei nu ofera un raspuns. Apoi, cand Adam ~i Eva mananca din Copacul Cuno~terii, Elohim adreseazaun avertismentcolegilor sai nenumi~: "Iata ca omul a ajuns unul ca Noi, cunoscandbinele ~iriiul." Cum povestirea biblica a Creatiei, precum $i alte povestiri din cadrul Genezei se trag din origiiThle sumeriene, riispunsui este evident. Strangand numirul mare de zei intr-o singurii ZeitateBuprema, relatarea biblica nu e decat 0 versiune scrisa a eelor sumeriene despre discutiiledin Adunarea Zeilor.
~.:,~
<".

VechiulTestamentse straduie~teinca de la inceput sa

clarifice faptul-ca omul nu era nici zeu, nici nu era din Cer. "Cerurile sunt Cerurile lui Dumnezeu, mimenilor Elle-a dat Pamantul". Nouafiinta a fost numita Adam, deoa,rece el a fost

creatdin adama,tirana.EIera,cualte cuvinteun pimantean.

Curand dupa ce zeitatea din Biblie a creat omul, la fel ca

zeii din Sumer, el a Iacl.it0 griidina ~i I-a pus pe om s-o lucreze: Apol UUmnezeu a.saan 0 graama In taen, spre rasarit; ~i a pus acolo omul pe care-I intocmise.

.. U& _I...

Lipsindu-i doar anumite "cuno~tinte"-~idurata divina de viata, Adam a fost creat dupa chipul (selem) ~i asemanarea (dmut) Creatorului (Creatorilor) s!u. Uzulacestor doi termeni
wv._ ,
1

- ---

_.~_ ~

:='

:"1;:;

.._n

1"'........

tutuica omul era similarzeiloratat fizic,cat ~iemotional,at1t .

pe dinauntru, cat si pe dinafara. tn toate de~erteleantice, aceasta asemanare este evidenta. De~i mustriirile biblice la adresa veneriirii idolilor pagani pot

Ceva mai tirziu, Biblia spune ca Dumnezeu "umbla prio griidina in riicoareazilei", cacinoua fiinti era acolo pentru a 0 ingriji. Cat de departe este aceasta versiunede textele sumeriene care spun ca omul a fost creat pentru a fi pus la mundi astfel ca zeii sa se pda18odihni ~irelaxa?

. conducela

ideea ca Dumnezeulbiblic nu avea nici chip nici

-I

"asemanare", numeroase alte ftagmente din Biblie demonstreaza contrariul. Dumnezeul vechilor israelip putea fi vizut, intilnit, se putea lupta cu et, putea fi auzit ~i i se putea vorbi; avea

(1<".'v;Iit~;:;;.u~~~_ J,~.~;. ".~

354

ZECHARIA,

SITCHIN

A Doua8prez~ea PI~eti

355

cap ~i picioare, miini. ~i degete ~i bust. Dumnezeul biblic ~i emisarii lui aratau exact ca oamenii ~i se comportauca'oamenii.

- fiindcaoameniifuseseracreapca saaratela felca zeii.

'

Dar acest lucru, aparent foarte simplu, ridica 0 problema deosebim. Cum putea 0 creatura noua sa fie 0 replica perfecta, ,din punct de vedere fizic, mental ~i emotional a nefiUmilor? Cum a fost, de fapt, creat omul?
'

manentiiera singur sa spuna ,$afacem om dupa chipul ~idupa asemanarea noastra?" Dar oare suntem noi doar "maimute evoluate"? Este maegarul doar 0 alta ramura a evolutiei, la mica distanta de noi, sau c'impanzeul,este el un om care inca nu s-a ridicat in doua pi,

cioare ~i nu~i-a pierdut coada? ~ cum am aratat la inceputul acestei ciirti, oamenii de
.

Occidentul a fost, mult timp, tributar credintei ca omul a' fost creat deliberat ~i a fost pus pe piimint sa smpineasca peste celelalte creaturi. Apoi, in noiembrie 1859, un naturalist englez pe nume Charles Darwin a publicat un tratat numit On the Orl~ gin of Species by Means of Natural Selection.' or the Preservation of Favoureds Races in the Struggle for Life (Despreorigi~ nea speciilor prin mijloacele selectiei naturale sau Supravietuirea unor rase favorizate in lupta pentru viatii). tnsumind ap'roape treizeci de ani de cercetari asidue, cartea se-adauga unor alte idei anterioare despre evolupa naturala, conceptului de selectie a speciilor ca 0 consecinta a luptei tuturor speciilor - aj>arti'nand atAt vietii animale cit ~i vegetale - pentru existentii.

Lumea cre~tinaa fost zguduitapentru primadata insai'

l11ultmai devreme, in 1788, cind geologii au inceput sa-~i ex~ prime oPiniile ca Pamintul este mult mai vechi decit cei 5560 J.~ ani ai calendarului israelit. Deci, ,onceptul de evolutie niJ fusese chiar a18t de exploziy: savanp mai vechi consemnaseri un astfel de proces incepind chiar din secolul patru lCh., oferind date despre evolupa vietii animale ~i vegetale. Bomba (efectiv it fost vorba de uneveniment crucial) lui
n"' ;n .. f""t rn,,;; ""n"lnon" "" 1'15tOllfp. 'fiinfp.lp. vii - ;nr/1J,dv

~tiinta au pus in discupe chiar ~i aceasm teorie. Evolutia poate ,.explica, in linii marl, cursid evenimentelor care au condus la dezvoltarea formelor de viatii, de la cele mai simple, unicelula-, re, pana la om. Oar evolupa nu poate explica aparit~alui Homo Sapiens. care practic a aparut peste noapte, in termenii milioanelor de ani necesari evolutiei, ~i tara alte stadii anterioare care sa indice 0 trecere gradam de la Homo Erectus la Homo Sapiens. .HoIilinizii din specia Homo sunt produsul evolutiei. Dar Homo Sapiens este produsul unei schlmbari revolu1ionare. El aparebrusc, cu ~irca300.000 de ani in urmii, cu milioane de ani mai.devreme decit ar fi fost normal. Oamenii <te~tiint8. u au nici 0 explicafie. Dar noi am gan :sit-o. La fel ~i textele sumeriene ~i babiloniene. La fe~ ~i Vechiul Testament'
' "

cilor.

Homosapiens- omulmodern- a fost creatde zeii antiJ.

omul- erau produsul evolutiei. Omul, spre deosebire de teoriile in vigoare atunci, nu aparuse spontan.

Reactiainitialaa bisericiia fostviolenm.Dar cum alte

descoperiri ~intifice referitoare III adevarata varsm a PamintU"ui, evolutia sa, precum ~i alte studii biologice ~i antropologice au ie~it la iveala, criticile bisericii au fost reduse la mcere. Se parea ca inse~i cuvin,tele Vechiului Testament it Iaceau de neapamt; cum pUtea un Dumnezeu care nu avea corp ~i care In per-

. petitive.

Din fericire, textele mesopotamieqe ofera indicii clare despre data la care a fost creat omul. Legenda de'spre munca grea a anunnakIlor ~I<tespre'revol1alor ne spunc:1,;C1 "UIllPuc patruzeci de perioadeau indurat povara muncii istovitoare, zi ~i. . noapte"; hingii ani de trudii au fost redap prin .ni~te versuri ~e'

Timp de zece perioade Au indurat pova{a muncii istovitoare; 'fimp de dow1zeci de perioade'

-----

356 Au induratpovara muncii istovitoare; Timp de treizeci de perioade Au induratpovara muncii istovitoare;

ZECHARlA'SITCHIN

A Douisprezeeea Planetii

357

limp de patruzeci de perioade

'

Au indurat povara muncii istovitoare.

, '

Textele antice utilizeaza termenul dema pentru a denota "perioada", ~i cei mai multi cercetatori I-au tradus prin "an". Dar conotatia lui era de "ceva care se completeaza singur ~i apoi se repeta singur". Pentru pimanteni, un an inseamna 0 ro-

300.000 de ani, nefilimii au luat un om-maimuta (Homo Erectus)'~iau modelat-o dupa chipul ~iasemii.narealor. ' Teoria evolutionistii. ipovestirile din Orientul Antic des~ pre facerea omului nu se afla deci ,in conflict, ci, mai d,egrabii., ele se explica ~ise completeazauna pe cealaltii..Caci,.~ creativi18tea nefilimilor, omul soar fi aflat cu milioane de ani in
Urm3. pe scara evoluti;i. '

*
!

18tiecompleta Ii Pamantului in jurulSoarelui. Dupa cum am. tere~tri.

. rizat
' . '

ara18t, orbi18 planetei nefilimilor dura un ~ar, adidi 3600 de ani' ;J

,

Dupa patruzeci de ~ari, 144.000 ani tere~tri, 'de la aterizarea lor, anurihaki au protes18t, "Ajunge!" Daca nefilimii au~ate-

pe Parnant, ~a cum credem noi, in urma cu 450.000 ani, atunci, facerea omului a avot loc in urm3.cu 300.00Qde ani! ' Nefilimii nu au creat mamiferele, primatele sau homini~ zii. Biblicul ,,Adam" nu era din specia homo, ci fiinta care este stramo~ul nostru - Homq Sapiens. Omul modern, a~a CUinil cuno~tem noi, este cel care a fost creat de nefilimi. " Cheia pentru a intelege acest fapt de 0 deosebita impor-,
'

Sa ne intoarcem in timp ~i sa incercarp sa vizualizam <;ircumsiantele ~i evenimentele ~a cum s-au desfli~at ele. Marea perioada interglaciarii. care a inceput acuin 435.000 de ani ~i schimbii.rile climaterice petrecute cu acest prilej au condus la proliferarea vege18tiei ~i ani mate lor. De asemenea, a .
,

gribit apariti~~i raspandireaunei maimute avansate fata de

suratele sale, Homo Erectus. ,

Privind in jumllor, nefilimii nu vedeau numai mamifereIe predominante, ci ~iprimatele -, printre ele fiind ~i Iriaimutele
umanoide. Probabil ca cetele de Homo El'ectus au fost atrase de obiectele stralucitoare venite din cer. Foarte posibil, ca nefilimii i-au observat, intalnit, ba chiar au ~i capturat 0 parte din aceste

tanti se afla intr-o poveste care relateaza cum somnorosul Enlil

a fost trezit pentru a i se comunica faptul ca zeii au decis sa faca un adamu, ~ica sarcina lui e!:8sa ~seascii mijloacele pentru indeplini~a acestei sarcini. EI a replicat:
"Creatura al carui nume I-ai rostit - EXIST A!"

primate.

Faptulca n~filimii~i maimuteleumanoides-au intalnit,

este demonstrat cu tarie de numeroase texte mesopo18miene.. 0 poves'te sumeriana care vorbe~te despre ,acele timpuri spune; Cand omenirea a fost flicuta,

Apoi a adaugat: ,,Lipe~te-i" - adica pe creatura care deja . exis18- "chipul zeilor".

CIIlU l1uau 1)4 u~u':'."""" 1"':':.._,

Aici se'afla raspunsulla acest mister: nefilimii n-au flicut .

omul pornind de la zero; mai degrabii., ei au luat 0 creatura care era deja existenm ~i au manipulat-o genetic pentru a putea "lipi'~ apoi "imaginea zeilor"
.

..

Nici cu haine goliciunea sa-~i acopere; lerburile Ie pa~eau ca.oile; Din balp beau api., ca fiarele padurii.

Omul este produsul evolutiei, dar omul modern, Homo

Sapiens, este produsul ,,zeilor". Cacl, candva, in urma cu circa

o a~tfelde fiintii."umana" salbatidi apare ~iin Epopeea lui Ghilgamesh. Textul poveste~tecum arata Enkidu, "cel nascut In stepa", Inamte de a ti "civilizat..:

,I.

358 Acoperit de par pe tropul tot, Pe cap avand par lung ca 0 femeie...
_

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti

359

EI nu cunoa~ nici omul nici pimantul;

~i e la fel ca cei asc~i in ierburi; Alaturi de gazele, el iarba grasa ~; Cu fiarele padurii el se hcirjone~te, in locurile de adapat. Cu creaturile ce mi~una prin api lnima sa ~i-o bucura.

Nu numai ca textele acadiene descriu un animal asemanator omului; ele descriu chiar ~i 0 inmInire cu 0 astfel de creatura: intr-o zi un vanator, dintre aceia care pun capcane, La adapatoarea fiarelor padurii cu el s-a intalnit. Cand vanatorul I-a vamt,

Fig. 149 Totu~i,el nu este complet lipsit de inteligent!, did ~tie cum sa famme capcanele,sa umple gropiJesapatc pentru prinderea animalelor. De Capt,el nu ~cea decat sa-~i apcre prietenele sale animale, ca sa nu fie prinse de vanatorii extratere~tri.MuIte din sigiliile cilindrice care au fost descoperite pana acum ii-infiip~eazape ace~i oameni-maimut! printre prietenii ~oranimalele. (Fig. 149) Apoi, avandnevoie de brate de munca, nefilimii si-au ob.. tinut "muncitorul" domesticind,pur ~isimplu, animalu! eel mai

-I

<)

Chipul i-a ramas incremenit...

rat, ~i durerea in burta i-a intrat.

(nima a inceput mai tare ca sa-I ham, ~i fata i s-a.innou-

potrivitpentruaceasta.

.-

'

Dar a fost vorba de ~i mult decat 0 teama a "salbattcului", ,;acest individ barbar din intinderile stepei" Ia vederea'vanatorului, caci "salbaticul"ii incurcaseplanurile: Gropile pe care ~u multa truda Ie-am sapat, el le~a
11 ""1"\1 lit

',,Animalul" ern disponibil -:-dar Homo Erectus punea 0 problema. Pe de 0 parte era prea inteligent pentru a deveni doar un simplu animaLde' povara, pe de alta parte insa, eI nu era intru totul potrivit pentru aceasta sarcina. Fizicul sau trebuia modificat - trebuiaadaptat, astfel incat el sa poata manevra

. uneltele
~i a sfiiramattoate capcanelepe care eu Ie-am intins; Fiarele padurii ~ianimaleledin stepi ce eu Ie vanam Le-a alungat de !a mine, scapate le-a ficut. Nici ca se putea 0 descriere mai bona i>entroomul-.maimut!: paros, nomad, "care 'nu cunoa~ nici oamenii nici pimantul", adapostindu-se in tufi~uri, "ea animalele din stepa", hranindu-se cu iarba ~i triind in mijlocul ammalelor satbatice.

nefilimilor,

sa mearga ~i sa se mi~te asemenea

lor, pen-

tru a-I puteainlocui cu succes in mine sau la mundle eampului. 'F,1frehni!Jsa aiM uminte" mai multa ca sa intcleaea vorbirca si .astfel sa prieeapa ordinele date de ,,lei". EI trebuia insa sa tie intCligentdoar amt cat sa poata fi un alumelu -. servitor ascultator folositor.' ~i . Dadi, a~ cum 0 indica sursele antice - iar ~tiinta moder, na pare s-o confinne - viata pe plancta noastri a germinat de pe A Douasprezecea Planeta, atunci evolupa vietH pe Parnant ar fi, trebuit sa unneze 'acela~i curs eu cea de pe A.Douasprezccea Planeta. Fha indoiaia ea au avut loc m:utati1,variatii, acceler3ri

360

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

361

sau incetiniri de ritm datorate ,condipilor locale, dar acelw;i cod genetic, aceew;i ,,alchimie a vietii" descoperita in toate plantele, ~i animalele terestre a ghidat ~i dezvoltarea forme lor de viati de pe Pamant in aceew;i direcpe ca ~i pe A Douaspre~cea Planetii. Observand diferitele forme de viati de pe Pamant, ne~ilimii ~i conducatorul ~tii~tific al expeditiei lor, Enlil, nu au avot nevoie de prea mult timp pentru a descoperi ceea ce se intamplase: in timpul coliziunii cere~ti, planets: lor "insamantase" Pilmantul cu viati. Din aceasta cauza, fiintaaleasa pentru "domesticire'~ era deci asemanatoare nefilimilor - ce-i drept intr-o. forma mai putin evoluata~ Un proces gradat de domestic ire prin cre~terea ~i selectarea exemplarelor,ce~ mai bine dezvoltate, pe parcursul mai multor generatii, nu, era nimerit. Era nevoie de un proces rapid, unul care 'sa permitii obtinerea in cel mai s.curt timp a unu;. nilmar cat mai mare de ,,noi muncitori". Oeci, problema a fost trimisii spre rezolvare lut Ea, care a vazut imediat raspunsul: s.il

catarului (imperecherea artificiaIa intre 0 iapa ~i un magar), pana a ajunge la stapanirea reproducerii umane.
Procesul numit clonare (de la cuvantul grecesc /don

,,imprime'~ chipul zeilor pe fiinta deja existentii.

"

Procesul recomandat de Ea pentru obpnerea unui progres rapid allui Homp Erectus a fost, consideriim noi, manipularea

genetica.

..

..

~tim acorn ca procesul biologic cOJIlPlexprin care UQOrganism viu se reproduce, creand 0 progemtura care seamana cu parintii ei, este posibil datoritii codului genetic. Toate .organis- .. mele vii - de la cele mai simple pana la cele mai complexe -, ..

poseda.in celulele lor cromozomi 'care contin instructiunile . .

ereditare complete ale acelui organism. Cand celulele mascu-. line (polenul, spermatozoizii) fecundeaza celulele feminine cele
1_n~

: ...1

,.._,..,___:

n.no n_o""

(1' ...nn;

cpo rl1"''7P~"7;

fnr.

~d noiceiulecarecontintoatetrasiturileereditareale panntilor.

Inseminareaa~ificiala, chiar la om, a devenit astiiziposi-

bila, dar adevarata incercare constii in fertilizarea incruci~ata, in .

cadrul membrilor unor familii diferite din aceea~i specie, sau cIpar intre spedi diferite. ~tiinta moderna a strabatut. 0 cale lunga pana la pbpnerea primelor exemplare de porumb hibrid sau imperecherea cainilor din Alaska cu lupi, sau' "crearea"

;,altoi") incearca sa aplice la animale procesul de altoire. Posibilitatea aplicarii acestei tehnici la animale a fost demonstrata in Anglia, unde dr..John Gurdon a inlocuit nueleul unui ou de broasca fecundat cu un alt nueleu, de la 0 alta celuHia aceleia~i brow;te.Succesul operatiei, formarea unui mormoloc de broas. ca normal dezvoltat, a demonstrat ca oul se poate dezvolta, di.viza~i forma apoi 0 progenitura, indiferent de unde i~i procura setul adecvat de cromozomi. . Experimentele realizate de Institute of Society, Ethics and Life Sciences de la Has~ingson-Hudsoridemonstreaza ca exista deja tehnicile necesare pentru elonarea fiintelor umane. Este posibil asmzi sa se ia material genetic de la opersoana (nu neapirat de la organele sexuale) ~i, introducandu-se cele douazeci ~i trei de seturi complete de cromozomi intr-un ovar, conducand astfella conceptia ~ina~tereaunor indivizi "predeterminati". In conceptiile normale, cromozomii "tatalui" ~i ai ,,mamei" se unesc, apoi trebuie sa se divida pentru a ramane doua. zeci ~i trei de perechi de cromozoni, pc' baza unor combinatii intamplatoare. Oar in cazul clonani, se obtine 0 copie perfecta a individului de la care s-a obtinut setul de cromozomi. ,,Pose. dam acurn, scrie dr. W. Gaylin in The New York Times, inspaimantatoarea putere de a face copii exacte ale oricarei fiinte umane" - sa-i multiplicam la infinit pc Hitler, Mozart sau Einstein (daca posedam un nueleu celular de-allor). Oar ~tiinta ingineriei genetice nu se limiteaza doar la un sinlrur oroces. Cercetatori din diferite tiri au dezvoltat un alt domeniu, numit "fuziunea celulara", care lace poslDua lUZIUUCi1 unor celule, in locul URiriiseturilor de cromozomi in cadrul unei singure celule. Ca rezultat alacestui proces, celulele provenind din sorse diferite pot fi combinate intr-o singura "supercelula", care posedii doua nueleee ~i doua perechi de seturi de cromozomi diferiti. Cand celula aceasta i~iincepe procesul normal de diviziune, amestecul de nuclee ~i de cromozomi poate <btnw;tereunor celuie compiet diferite de ,,modelul" celulelor

II.' . f"'''''''!:

362

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezecea Planets

,363

sursa. Rezultatul poate fi.~areaa doua celule noi, fiecare completa din punct de vedere genetic, dar fiecare cu un nou cod genetic, diferit de eel ale surselor. Acest lucru inseamna ca, practic, celule provenmd de la organisme vii, incompatibile intre ele, :- de pildii, provenind de la 0 gaina ~i de la un ~oarece -, pot ficombinate intre ele intr-o noua celula'cu un amestec genetic care produce. un animal nou, care nu este nici gaina, nici ~oarece, a~a cum cunoa~tem noi aceste animale. Dezvoltat, acestprocedeu va permite selectarea celulelor care sa fie combinate sau "fuzionate".

~i celiilalt de femeie. La reI ~i piirtile celelidte ale trupu. lui, de oorbat si de femeie. AItii e~u cu picioare ~icoarne de taP. AItii cu picioare de cal; altii;hipocentaurii, erau pe ju~tate oamem, pe jumiitate cai. ~i taOOcu cap de om erau, ~i diini cu cozi ca de pe~te. Mai erau ~i cai ce aveau capete de dini, ~ioameni ~ialte animale aveau capete ~itrupuri de

cal ~i cozi de pe~te. Pe scurt, erau imbinari de toaOOflip- .

Astfel.a fost deschis un nou drum pentru cercetii(iledin vastul camp al "transplantului genetic". Esteposibil acum sa se ia de la 0 anumita bacterie 0 gena specifica,'pentru a fi intro. dusa in celulele unui alt organism viu, chiar ~ila om, <landast- , fellirma~iIornoi trasaturi.

turile pamantului... Toate aceste ciudiitenii se pastrau in templullui Belus din Babylon. Uluitoarele detalii al~ acestei relatiiri pot contine un adevar important. Este foarte normaLca, inainte de a purcede la facerea unei fiinte dupa chipul ~i asemanarea lor, nefilimii sa in. cerce sa faca un servitor "creat in laborator" incer,cand mai multe variante: crearea unui 'hibrid om-maimutii - alt animal. Probabil ca 0 serie de astfel de animale a~.supravietuit pentru 0 vreme, dar, cu sigurantii, ele nu erau capabile sa se-reproduca. Enigmaticele animale "omul-taur'" (centaurul) sau ~,omul-Ieu" (sfinx.ul) care impodobesc temple Ie din Orientul Antic pot foarte bine sa nu fie doar produsul imaginatiei artistului antic, ci fiinte reale aparute din laboratoarele biologice ale nefilimilor - experimente nere~ite, comemorate in arm ~iprin statui. (Fig. 150)

*
. .

Este.normal deci sa presupunem ca nefilimii - capabili de ciilatorii spatiale in urma cu 450.000 de ani - erau, in acee~i masura, avansati, in comparatie cu nivelul nostru, ~jJn domeniul ~tiintelorvietii. Putem presupune ca ei c~o~teau diversele moduri in care se pot combina doua seturi preselectate de cromozomi pentlu a se obtine un anumit rezultat ~i ca, indiferent care a fost procesul, clonarea, fuziuneacelulelor, transplantul genetic sau un aItproces necunoscut inca de noi, ei. cU-' no~teau aceste procese ~i Ie pbteau utiliza atatpe mostre de lak".."tn.. ,,&t QI tV! (\rlJjlni~me vii.

Descoperim marturii despre astfel de experimente, mal precis despre rezultatele lor, in ~umeroase texte an*e. Dupa Berossus, zeul Belus (,~u") - numit ~i Deus ("zeu") - a produs diferite "fiinte hidoase, care au fost create din doua bucati diferite".
Oamenii apiireau cu doua aripi, unii co patru ~i cu doua fete. Aveau un trup, dar doua capete,. unul de biirbat

IE
Fig. 150 ~i textele sumeriene vorbesc despre fiinte umane deformate cfCatede Enki ~i Zeita Mama (Ninhursag) in incercarile lor de a face un Muncitor Primitiv.Un text spune ca Ninhursag,

..

364

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezeeea Planeti

365

a carei sarcina era de a ,)ipi peste amestec, modelul zeilor din

.

rntiilni astfel de masun de precautie ~i in alte texte referitoare la

.

~er", a baut cam mult ~i,)-a chematpe EnlO",

,.

actu} creatiei.) . Ca pentrufacereaomuluis-a folosit"tariinii"amestecata

cu "siinge" divin, este un lucru asupra ciiruia sunt de acord toate textele surneriene. Vnul dintre acestea,'care relateaza cum a fost chemat Enki sa "indeplineasca 0 mare lucrare de intelepciune", spune ca acesta nu a gasit prea dificila sarcina de a "fiuri seryitori pentru zei". "Se poate face!" anuntii el. Apoi ii dii Zeitei Mama instructiunile necesare: Amesteca-ntr-un vas tiiriina De la Capitul Lumii adusa, Chiar de deasupra lui Abzu ~i modeleaz-o dupa forma. Zei buni ~i pricepup eu voi chema S-aduca tariina ~a cum trebuie.

"Ciit de bun ori ciit de mu, trupul"'omului 'sa fie?

Caci inima meaimi spune,

Ca pot sa-i fac soarta ~i buna, ~i rea." Rliutacioasa apoi, dupa CUJIl e relateaza textul n
~

dar pro-

babil de neevitat, in cadrul procesului facerii omului - Ninhur-, sag a fiicutun om care urineitot,timpul, 0 Jemeie care nu pu~a purta sarcina, 0 fiinta care nu avea.nici organe feminine, nici masculine. Cu totul, se astfel de ,,rebuturi" au fost fiicutede Ninhursag. Enki era ficut responsabil pentru crearea unui om cu ochi bolnavi; cu miiini care if tremurau' ~i cu probleme la ficat ~iinima; un altul suferea de imbatriinireprecoce ~.a.m.d. Oar, in cele din urmii; a fost fiicut ~i omol perfect - cel. nurnit de Enki, Adapa, de Biblie Adam, de oamenii de ~tiintii, Homo Sapiens.Aceasta fiinta era foarteasemanatoarezeilor,iar un text merge chiar mai departe si spune ca Zeita Mama adiimit creaturiisale,omol' ,,0piele ca'pieleazeilor"~ 0 piele luciOllsa, lipsita de par, complet diferita ~e cea a parosului om-mai-

Capitolul doi al Genezei ne ofem urmatoarea varianta:

~i DomnulD~mnezeua ficut pe om din tariina

pamiintului,'i-a sufIat in nari sufIare de viatii ~i omul s-a.
fiicut astfel un sufIet viu. Termenul ebtaic tradus in mod curent prin "sufIet" este nere~,acel ,,spirit" care anima 0 fiinta vie ~i care 0 piiriise~te, se pare, atuhci ciind aceasta moare. Nu din intiimplare, in primele cinci ciirti ale Vechiului Testament se interzice in mod repetat varsarea de. siinge omenesc ~i consumarea siingelui animalelor ,,_:_: :..6"':'" "'".'" "r;,r;~ . ,tA,\.I,VCl1S1UIIca UlOllcaa racenl omului echivaleaza nere~("spirit", "du!,1", "sufIet") cu siingele. Vechiul Testament ofera ~i un alt indiciu pentru rolul jucat de sange in facerea omului. Ternienul adama (de la care provine ~i numele de Adam) insemna Iii.inceput nu oric;e fel de tariina, ci anume sol ro~u-inchis. La fel ca echivalentul sau acadian, adamatu, ("pamiint ro~u-inchis"), termenul ebraic adama ~i numele ebraic ai cuiorii ro~ii (adom) I~i au mdiicina In cuvin'

muta.
. Oat

fiind acest produs fmal, nefilimii erauperfect coni-'

patibili cu flicele pamiintenilor ~ipu~au sa se casatoreasca ~i sa aiba copii de la ele. Oar 0 astfel de compatibilitate era posibila numai daca oamenii proveneau din acela~i "material genetic" ca ~i',,zeii", iar textele, toate, atesta ca, intr-adeviir, a~a au stat

lucruPle.
n J ~",..., , ~.:... .a.,

.&

"t

, --

'fa

_w

... ~&-

bliei, a fost fiic~t din amestecul unui element ,,zeiesc" - siingele

sau "esenta" unui zeu =- ~i "tiiriina"terestrii.fntr-adeviir,teonenul de lulu, pentru "om", pastriindu-~i semnificatia de "primitiv", literal, inseamna "cel care a fost amestecat". Chemata sa faca omul, Zeita Mama "Miiinile ~i le-a spaJat, tiiriina a luat, in stepa a amestecat-o". (Este interesant de remarcat aici precaupile sanitare luate de zeitii. Ea "miiinile ~i je-a spalar'. Vom mai

j'

366,

'

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti Cum Zeita Mama, aici este de falii, Sa faca ea omul ea, Cum Mama Zeilor este de fatii,

367

tul "sange": adainu,dam. Cand Cartea Genezei nume~e.creatu,ra tac~ de Dumnezeu,.Adam",'ea utilizeaza obi~nuituljoc de cuvinte sumerian. "Adam" poate insemna atat "cel de pe pamant" .(pamantean),"cel tacut din pamant ro~u-inchis" cat ~i "cel Iacut din sange".
' ,

S~facaeaUn lulu; Jugulsa-lpoarte.

.

.'

Aceea~i relatie intre elementul esential al unei fiinte vii ~i sange,t;xista ~i in relatarile mesopotamiene despre facerea omului. Casa aceea cu rol de spital unde Ea ~i Zeita Mama s-au dus. pentru a crea omul era numita Casa lui ~imti~ cei mai multi sa...,,;

Muncitorul sa faca, de-acum inainte, a zeilor munca Sa faca un Lulu Amelu,

"

.sumerian

vanti traduc asta prin "casa unde estedeterminata soarta omului" dar termenul $imti provine cu siguranta din cuvantul
~I.IM.TI, care, luat sHaM cu silaM, inseamna "rasuflare-vant-viata". Bit $imti insean;ma, literal, "casa in care rasu-. flarea vietii este suflata inaUOtru". Acest lucru este practic iden,

tntr-un text vechi babilonian paralel, numit, "Facerea omul.ui de catre Zeita Mama:', zeii au chemat-o pe "Moa~a Zeilor, cunoscatoarea Mami" ~ii-au spus:.' ,
Tu e~ti cea care in pantec i-ai purtat pe zei: Tu e$ti cea care poti face'omenirea. Fa-l deci pe Lulu, el jugul sa-lpoarte.

tic cu relatareabiblica. . tIitr-adevar, termenul acadian folosit in Mesopotamia

pentru a traduce cuvantulsumerian~I.IM.n, era napi~t~identic cu nere~. Iarne(e~ ~i napi~tu era "ceva" imposibil de de-

finit aflat in sange. Daca Vechiul Testament ofeca foarte putine indicii, textele mesopotamiene sunt foarte explicite in acest subiect. Nu
" ,

riumaica specifica faptulca sangele necesaramestecului era

,

din care a fost creat omul, ci mentioneaza ~i faptul ca acesta

trebuianeaparatsa fiesangede zeu,sangedivino

'

Cand zeii s-au decis sa faca omul, conducatorul lor a spus: "Sange voi da,ce da oaselor viata." Sugerand caacest sange sa fie luat de la un zeu anume, ,,Primitivii sa fie fii:uriti, dupa modelullui", a spus Ea. Alegand zeul,
,

Din acest moment, textul "Cand zeii, ca oamenii" ~i textele paralele, incep descrierea detaliatii a actului propriu-zis al creatiei. Acceptand insarcinarea, zeita (numitii.aici NIN.n ~ "cea care da viata") a cerut 0 serie de "ingrediente", inclusiv .ni~te substante chimice '("bitumurile din Abzu"), ce urmaU sa fieJolosite .pentru"purificare'!j~i "tarana din Abzu"i Orice ar fi fost aceste matefiale, Ea ,a inteles despre ce este vorba; acceptiind,ela zis: . ,
'

'

'.

Din sangele lui, ei au tacut omenirea; La munca apoi au pus':o, ca zeii sa se odihneasca.. . A fost 0 lucrare ce mintea omului, putinii, Nu poate sa 0 inteleaga. Dupa epopeea "Cand zeii,. ca ~i oamenii ... ", zeii au chemat-o apoi pe ,,zeita N~terii" (Zeita Mama, Ninhursag) ~i i-au cerut sa indeplineasca sarcina:

"Voi pregati 0 baie pentru purificare, Sange sa luam de la un zeu... Din carnea sa ~i din sanp;ele sau, .... 'Ninti sa amestece tiiriina." Pentru formarea omului din tlirana amestecatii. se pare ca mai era nevoie ~i de 0 anumitii asistenta femininii, precum ~i de

.....

purtarea sarcinilor.Enki a oferit serviCiile~otieisa1e:

, '

'

~inki, zeita ce-mi este sotie, In pantec sarClDa va purta. 0

368 ~apte zeite alena!7terii sa fie Alaturi de ea pentru ajutor.

,"

ZECHARIA SITCHIN

A Douispr~eceaPlaneti

369

Dupa amestecarea "sangelui" ~i "taranei", urma sarcina propriu'-zisa, care completa procesul acordarii "am9rentei" divine asupra noii creaturi. r Soarta celui nou-nascut, e timpul s-o decizi; Ninki va pune asupra lui Wichip de zeu;
.

lar ~eeace va fi el, va fi un "om".

'. Savantii au crezut ca desele referiri la Adap~ ca fiind "fiu" allui Enki sunt 0 indicatie a faptului ca acest zeu il iubea amt de InuIt pe acest muritor,incat I-a adoptat. In acela~i text, Anu il nume~te pe Adapa "odrasfa muritoare.a lui Enki". Se . pare ca implicarea sotiei lui Enki in procesul facerii lui Adapa, "modelul Adam", a creat 0 anume relatie de rudenie intre nom om ~izeii sai: Ninkia fost cea care a fost insarcinatiicu Adapa! Ninti a binecuvcintatnoua fiinta ~i i-a prezcmtat-o lui Ea. Existii unele sigilii cilindrice care in:Iati~eaza0 zeita, flancatii de Copacul Vietii ~i ni~te vase de laborator, tinanctin mana un nou-nascut. (Fig. 153)

Fig. 153 Fiinta care fusese astfel creatii, numitii in mod repetat de" textele sumeriene ,,model~l de om" sau "forma", era, dupa toate probabilitiitile,creatura care trebuia, caci ceilalti zei au cerut ~i altele. Acest lucru, aparent neimportant, nu numai ca lamure~teprocesul prin care a fost creat omul, ci ~ilumineaza 0 aparentii contradictiedin textul Bibliei.
1 lUUUl \.-4pUUl WU '-'41 ~\.-4'U"'U"'L.~l ~pUU"'.

Fig.151

Fig. 152

Impncarea supel IUl nnKl, l'lIllKl, III la~t:n;a pnmulul exemplar reu~it de om ne aduce aminte de povestea lui Adapa, .. care a fost analizatii mai devreme:
.

Dumnezeu I-a :Iacut pe om dupa chipul Siu, I-a :Iacut dupa chipullui Dumnezeu; parte barbiiteasca ~i parte

In zilele acelea, in anii aceia,

Inteleptul din Eridu, Ea, ~i-a Iacut singur un model de om.

femeiasca Iacut. i-a

Capitolul 5, care este numit "Urma~ii lui Adam... ", spilne rosa:

'370

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

311

In ziua cand Dumnezeu I-a tacut pe Adam, I-a ficut dupa chipul ~iasemanarealui Dumnezeu; I-a tacut parte barbateasca ~i parte femeiasca, i-a binecuvantat ~i le-a dat"numele de ,,Adam", in ziuain

I Zeita Mama ~i paisprezece zeite ale na~terii. Fusese obtinuta "esenta" zeilor ~i fusese pregatita baia "purificarii". ,,Ea a curatat tiircina fata ei,-mereurostind incantatii." in
Zeul care purifica Napi~tu, Ea, a vorbit. In fata ei a~ezat, 0 indemna inainte. Dupa ce ea a recitat incantapa . Mainile ~i le-a pus in tiir.ina, amestecul tacandu-l. Asistam acum la procesul de facere in masa a oamenilor. Cu cele patrusprezece zeite ale n~terii prezente, Ninti a modelat paisprezece bucati de lut; ~apte dintre ele, in dreapta le-a pus, Pe celelalfG-n'stanga. . Intre ele.a pus, apoi, forma. ... piirul ea... . .. cutitul pentru taierea ombilicului.

carei-a flicut.

'

Ceva mai devreme i~.ni se spune'ca Dumnezeu a creat, dupa chipul' ~i asemanarea lui, 0 singura fiinta, "Adam", in aparenta contradicpe cu ideea c~ atat barbatul cat ~i femeia au fost creati Simultan. Contradictia este adancita ~i de faptul ca ni se spune, in Capitolul 2, ca Adam a fost singur pentru 0 vreme, 'pana cand Dumnezeu I-a adormit, i-a luat 0 coasta ~i a creat-o

astfel pe Eva.

Aceasta contradicpe, care i-a intrigat atat pe savanp, cat ~i pe teologi deopotriva, dispare imediat ce observam ca textele biblice sunt, de fapt, condensari ale textelor'sumeriene. Acestea ne informeaza ca, dupa ce a incercat sa creeze un Muncitor Primitiv prin incruci~area oamenilor-maimuta cu diverse animale, nefilimii au decis ca singurul ,,amestec" ce ar sluJi interesele lor este cel dintre oamenii-maimuta ~i nefilimii in~i~i. Dupa 0 serie de expenmente nereu~ite, un "model" - Adapa/Adam - a reu-

~it.La inceput deci a fost un singur Adam.

o data ce Adapa/ Adam s-a dovedit a fi creatura potrivita, el a fost folosit ca model genetic sau ca "forma" pentru crearea celorlalti, iar ace~tia nu au fost doar barbati, ci ~i femei. Dupa cum am aratat anterior in aceasta carte, "coasta" biblica din care a fost flicuta femeia era de fapt un joc de cuvinte, ,pornind de la sumerianul TI ("coasta" ~i "viatii") - confirmand ca Eva a fod c.rp.~t~ uesenta vietii" lui Adam. tiin

Este evident ca zeitele n~terii au fost impartite in doua grupuri. ,,Intelepte ~i~tiut()are,de doua ori ~aptezeite ale n~terii s-au adunat", explica textul mai departe. Apoi, Zeita Mama a pus in pantecele lor "tiirana amestecatii". Sunt ~i unele indicii despre 0 .probabila operape chirurgicala - indepiirtarea rasau derea piirului, prezenta unui instrument chirurgical, un cuti~. Nu mai rimiisese altcevadecaf sa a~tepte.
7A:tA1A ""ofp..ii ~,. FnQttinl.tp_mnrplln~ . .. -

*
Textele mesopotamiene ne ofera 0 relatare completa a evenimentelor care au condus la facerea ~i.multiplicarea lui . Adam. , Instructiunilelui ,Eilkiau fost urmate, In casa lui ~imti unde este suflata inauritrurasuflarea vietii -,s-au adunat Enkl,

Ninti a sta~ lunile n~marand. Luna a zecea, sorocul, incet s-apropia. A zecea luna a sosil Vremea deschiderii pantecelor trecuse; Zeita a inteles ce se-ntamplase. ~i-a acoperit capul ~i a-nceput mo~itul. Bustul ~i I-a mcorsetat ~i a pronuntat birlecuvan:tarea. .A teas 0 iorma; in ea era viatii.

---

372

ZECHARIA SrrCHIN

.ADouiisprezecea Planetii .

373

Deci omenirea a avut parle de 0 na~tere intarziata. Ames~ t ,,: tecul de "tirana" si "sauge" a fost folosit pentrua induce sarci, na in cele 'paispre~ece zeite ale n~terii. Dar trecuse luna a noua ~i incepuse luna' a ze.cea. "Vremea deschiderii pantecelor tre-;

cuse". Intelegand. de ce este nevo;e, Zeita Mama "a-l1ceput '0;

mb~itul".Ca ea a procedatla.un fel de operatiechirurgicala l

reiese ~i mai clar dintr-~ text paralel, de~i este mai fragmentat:

men apare in versiunea acadiana ca etemu, cuvant ce este tradus indeob~te prin "spirit" sau ;,duh".' . In ambele instante avem de-a face cu acel "ceva" din sangele zeului care defi~e~te individ~alitatea lui. Toate acestea, , suntem siguri de asta, nu sunt decat feluri ocolite de a spune ca Ea cauta de fapt, atunci caud a pus sangele zeului int["-o serie de

"bai purificatoare",genele zeului.

Ninti... numaralunile.:.
.

.Scopul amestecarii complete a elementului divin cu dementul pamautean este ~i el explicat in detaliu:

Cele zece luni sorocitele~auchemat.

,,zeita ale carei maini deschid" a venit. Cu. :. ea pantecull-a deschis. Fata de bucurie i s-a luminat.
. Capul ii era acoperit; . , .A Iacut 0 deschizatura.

Caunulsafie.

In tarana, zeul si o~ul vor fi amestecati, t .,

. t

~i paua la star~itul zilelor Carnea si sufletul

Care m ~u a fost copt Acel suflet, prin fratia de sange sa fie uniti. La semoul sau, viatasa triumfe. Ca asta sa nu fie uitata m veci, "Sufletul" pe veci prin fi'atia de sauge sa fie legat.
. Aceste cuvinte nu au fost intelese deloc de savanti. Tex.tul spune clar ca sangele'zeului a fost amestecat cu tmana pentru a lega' genetic "pana la siar~itul zilelelor" pe zei ~i pe oameni astfel mcat amt carnea (,;chipul"),cat ~i suiletul ("asemanarea") zeilor sa se imprime in om intr-o rudenie de sange care sa nu poata finiciodata despaqite. Epopeea lui Ghilgameshspune ca atunci cand.zeii au trebuit sa faca 0 pereche pentru Ghilgamesh, care era partial de origine divina. Zeita Mama a amestecat ..tirana" cU..esenta" zeului Ninurta. Mai departe in text, puterea nemaipoineniti a lui Enkidu este atribuita faptului ca avea in el "esenta-lui Anu", un elementpe care it obtinuse tot prin intermediullui Ninurta, nepotullui Anu. . Termenul acadian k~ir se refera la 0 ;,esenta", un "concentrat" pe care it wsedau zeii. E. Ebellingrezuma toate eforturile sale de' a afla cu exactitate ce mseamna acest ki~ir spunand ca "Esenta,sau 0 aIm nuantil a acestui termen, ei putea ti
.

~i ceea ce era in pantec a ie~it. Cople~iti de bucurie, Zeita'Mama a tip~t.

.' "L-am IacUt! .

Mainile mele I-au IaC~t!"

*
Cum a fost reatomul?
.

Textul "Cand zeii ca ~i oamenii" contine un pasaj care pare sa aiba rostul dea explica de ce trebuiau amestecate "sangelen zellor ~l ,,~arana-'. mememUl "OlVID ~ece:>arnu cunSla pur ~i simplu din luarea de sange de la unul dintre zei, ci ceva mult mai esential ~i mai important. Zeul care fusese ales pentru acest lucru, ni se spune, avea TE.E.MA - un cuvant pe care 0 . serie de autorititi in materie (W.G.Lambert ~i A.RMillard de la Oxford, de exemplu) it traduc prin "personalitate". Dar termenul antic este mult mai clar; el inseamna, literal, "ceea ce' adaposte~teceea ce este legat de memone". Mai mult, .acei~itcr-

374

ZECHARIASrrOlIN

"

aplicat foarte bine atit zeilor cat ~i rachetelor din cer." E.A Speiser adauga ideea ca acest termen implica ~i "ceva care a venit din cel"; ,.Are0 conotatie", continua el, "de parci ar fi folosit acest termen intr-uncontext medical". lata-ne ajun~ila cel mai simplu ~i mai corec! echivalent al acestui cuvant: gene. . Indiciile din textele antice, precum ~icele din Biblie.su- , gereaza ca procesul adoptat pentru unirea celor doua seturi de gene - cele ale unui zeu ~icele ale unui Homo Erectus - implica uzul genelor masculine ca element divin ~ia celor feminine

..375 A Douisprezecea PlaDeti . . malu-dam. Atributul Zeitei' Mama, NIN~TI, itlsemnaatAt ,,zeita Vietii" cat ~i ;,zeitadin Coasta"; Atunci, de.ce nu~i bo~-b~~-'

be~a (lut-noroi-ou)pentru ovul? . . ", Ovulul unei femele de Homo.Ereclus, fertilizatde genele 'unui zeu a fost apoi implantat in pantecul sotiei l~i Eilki ~i, dupii ce a fostobtinut ,;morl;elul", opii ale'acestuia au fost imc plantate in.pantecele celor paisprezece zeite ale n~terii, pentru

a trece'prinprocesulbiologicnormal.
Cele intelepte ~i invatate De dQua ori ~apte zeite s-au adunat. ~apte dintre ele au nascut barbati, ~apte dintre ele au nascut femei. Zeita il~terilor a adus apoi, Suflarea Vietii. In perechi ei' s-au adunat, In perechi s-au adunatin fata ei. Creaturile erau Oamenii Creaturile Zeitei Mama.
Homo Sapiens fusese creat.

ca elementterestru.

'.

Spunand in mod repetat ca Dumnezeu I-a fiicut pe Adam' dupa chipul ~i asemanarea sa, Biblia spune insa, ceva mai tar-

ziu, cand descrie n~terea lui Set:

La varsta de 0 sum treizeci de ani, Adam a nascut un fiu, dupi chipul ~iasemanarea lui, ~ii-a pus numele Set
.

Terminologia folosita este cea utilizam ~i pentru descrieOar Set a fost cu sigu-

rea facerii lui Adam de catre Dumnezeu.

ranta nascut de Adam printr-un proces biologic normal ~ fertilizarea unui ovul, conceptia, sarcina ~i apoi n~terea. Terminologia identica vor~~e il)~i!de II!! proces identic, iar singura explicatie plauzibila ar fi aceea ca ~i Adam a fost niiscut de Zeitatea din Bilbie prinprocesul de fertilizare it ovulului unei pamantence de catre un zeu. Oaca "tiircina" cu care a fost amestecat elementul zeiesc era elementul terestru - ~a cum subliniazii toate textele - atunci singura concluzie care sepoate tra~e este ca speima unui zeu - si matenalul sau genetic.- a lost mtrodusa In ovulul unei lemei-maimutii! Termenul acadian pentru "tarana" - ori, mai degraoo, "lut" - este IiI. Oar el se seria in original TI.IT ("ceea ce este cu viatii"). In ebraica, til inseamna ,,noroi"; dar sinonimul sau este bo~, care are acee~i radacina cu b~a (,,ml~ti,na") ~ be~a ("ou"). \~ Povestea creatiei este pima de jocuri de cuvinte. Am vazut dubla, ba chiar tripla semniiicatie a lui Adam-adama-ada-

* Legendele antice,informatiile Biblie~i~tiintamOder-din

na sunt compatibile ~i in ceea ce prive~te un alt aspect' Conform descoperirilor antropologilor moderni, omul a:aparut in Africa. Textele mesopotamiene sugereaza ~i ele ca facerea
, uwhw~ n rnn1t 1" ;'n An'-'l1 -

;-n T l1ft'1P~ Tnfprin~r;

~~nln11nrlp

Ci.'!p

aflau rninete zeilor. Paralel cu Adapa, "modelul de om", unele texte vorbesc despre "stanta Amama, femeia de pe' Pamant,"
.

. care i~i avea Hica~ulin Apsu.

.

Intextul"Facereaomrilui", nkiii da urmatoarele E instruc-

tiuni Zeitei Mama: ,,Amesteca-ntr-un vas tiirc1na la Capatul de lurnii, de deasupra lui Apsu." Un imn pentruopel'ele lui Ea, care ,,Apsu I-a fiiurit,pentru a locui acolo", incepe cn cuvintele:

376 Divinul Ea in Apsu A luat 0 bucati de lut, Pe Kulla din ea I-a Iacut Templele sa Ie refacii.

ZECHARIA SrrCHIN

A Douiisprezecea Planetii

377

Zeul, .
Ceea ce este potrivit a Iacut. ZeulEnlil, Ale ciirui porunci mi pot fi schimbate, Cu repeziciune a separat Cerul de Pamant,

Imnul continua in~irand speciali~tii in constructii, precum ~i pe cei insarcinati cu strAngerea"bogatelor roade din munti ~idin man", care au fost creati de Ea - toti, se sugereazi\ in text, din bucati de "Iut" culese din Abzu, tinutul minelor din Lumea Inferioara. Textul subliniaza cu tirie faptul ca, in timp ce.Ia Eridu, Enki ~i-a Iacut 0 casa din ciiramida,in Abzu el a construit una impodobiti cu pietre pretioase ~iargint. pe acolo a ie~itcreatura sa, omul:
Zeul din AB.ZU, regele Enlil... Din argillt ~i lapislazuli ~i-a Iacut casa:

Cacei creatisa poati ie~ila lumina.

Ca cei creati sa iasa la lumina
.

.
.

Cu repeziciune a despaqit Cerul de Pamant. In "Iegatura dintre Cer ~i Pamant" a Iacut 0 tiieturii, Din locul-de-unde-s-a-impra~tiat-carnea.

Argintul.si lapislazulice sdinteiaza,

Tatal cu i~cusintii le;a potrivit.
.

Impotriva "Tinutului Co~ului ~i Tarnacopului", Enlil a Iaurit 0 arma grozava numiti AL.A.N! ("axul care produce putere"). Aceasta arma avea un "dinte" cu care ~,ca un rinocer uria(, putea ataca ~i distruge zidurile ~ele mai groase. Dupii aceasti descriere se pare caera un fel de perforator mecanic, montat pe ceva aseiniinatorunui buldozer care distrugea totul in cale:
Casa care se ridicase impotriva zeului, Casa care nu se supune puterii sale, AL.A.N! a fiicut-o sa se supuna. Dintre rilL.. capetele plantei Ie zdrobe~te, Ii calca radacinile, ii sfarma coroana. Incarcandu-~i arma cu un "sIaramator de pietre", Enlil i~i lanseaza atacul:
..
'7

Creaturile cu inIati~areastriiluCitoare, le~inddin AB.ZU .

Stau cu totii in fata zeului Nudimmud.

p~tiat". -

Se poate conchide din textele mesopotamiene chiar ca aparitia omului a creat zazanie printre zei. S-ar parea ca, cel putin la inceput, noii. Muncitori au fost trimi~i in Tinutul Minelor. Din aceasti cauzii, anunnakii care munceau in Sumer au fost ftustrati de rioua foqa de munca. Un text enigmatic, botezat de oamenii de' ~tiintii .Lee;enda tamacoDului". este de f:mt 0 inl'P._ gIstrare a evemmentelor care i-au tacut pe anunnakii care lucrau in Sumer sa-~i obtina ~i ei parte a lor de Capete Negre. Cautfuld sa stabileasca "ordinea lucrurilor", Enlil a luat decizia extrema de a intrerupe contactul dintre "Cer" (A Douasprezecea Planeti. sau 0 nava spatiala) ~i Pamant ~ia luat 0 serie de miisuri drastice impotriva locului de unde "Caqlea sMaim- .

- - r - .. , 1' & --... Ca pe 0 coroana, pe cap i-a pus sfiiramitorul de pietre. ~i I-a manat spre locul de unde sMaimpril~tiat carnea. tn groapa era capul omului. Din piimant ie~eau oamenii spre Enlil. Privirea sa asupra Capetelor Negre ziibovea.

_ _1

'"

"

378

ZECHARIA

SITCHIN

Recunoscatori, anunnakii i-au intftmpinatpe Muncitorii '(

Primitivi ~i nu au mai pierdut timpul, puniindu-iimediatla lucru.

.

.'

Anunnaki u ~it spreel, a

Btatele ~iIe-au ridicat multumind, Ungiindinima lui Enlil cu laud~. Capetele Negre ii ceruserii.

Capitolul13

Capetelor Negre

Sfir,itul pimintenilor
Credinta autoamagitoare a omului ca a existat 0 Viirsti

Ei Ie-au dat~macopul sa-I poarte.

.

La fel, ~i Cartea G.enezei spune ca Adam a fost Iacut in

aim parte, in vestul Mesopotamiei ~iadus acolo pentru a Iucra griidina Eden: . ' ~i Domnul Dumnezeu a sadit 0 griidina in Eden,.'

; nilor, deoarece acest lucru s-a petrecut cu prea mult timp in

deaurin istoriaumanitatiinu se poatebazape amintirileoame-

spre rasarit... ~i I-a luat pe Adam, I-a pus in gradina '.

Edenului, s-o munceasca ~is-o ingrijeasca. .

urIDi, ciind omul era mult prea primitiv pentru a.insemna vreo 1. informape concreta pentru generatiile viitoare. Daca omenirea are un sentiment incon~tient cafu zorn istoriei sale a, trecut " printr-o perioadii de pace ~i buniistare, de fericire deplina, este pentru ca omul no ~tie altceva. ~a stau lucrurile ~i din cauza faptului ca pove~tile despre acele vremuri fericite le-aJ,1 fost spuse oamenilor, rfude catre striimo~ii,lor,ci chiar de .nefilinii. Singurarelatare completa a evenimentelor care is-au intiimplatomului dupii transportarea sa in Laca~ulZeilor din Mesopotamia este povestea biblica a lui Adam ~i Eva in Griidina Raiului:

.'

Apoi Dumnezeu a siidit0 griidina in Eden, spre rasarit; ~ia pus acolo pe omul pe care il intocmise. - ..
1..IlJUWW .1..IU.l11J"'~u C&.a."",""",,,..:K& A._ _&& .t" &&..

tot felul de pomi pliicuti la vedere ~i buni la miincare; ~i pomul viepi in mijlocul griidinii~ipomul cuno~tintei binetui ~iriiuhii... . Domnul Dumnezeu a luat pe om ~i I-a a~ezat in gradina Edenului, ca sa 0 lucreze ~ica sa 0 pazeasca. Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: ',P0ti sa mantincidupa piacere din once porn din gnidina;

380

ZECHARIA SrrCHIN

,.

A Douisprezec:ea Planeti

381

dar din pomul euno~tinteibinelui ~iraului sa nu maminei,. diciin ziua in care vei n:taneadin el, vei.muri negre~it." De~iin Eden se aflau doi porriivitali, pihruintenilornu lea fost interzi~aeeesul deeat.la unul dintre ei, Copaeul euno~tintei. Zeitatea - in momentul aeela - nu parea preocupamde faptul ca omul ar fi putut gusta ~idin Cppacul vietii. Orieum, omul. nu a fost in stare sa respecte nici macar aeeasm singura interdictie, drept pentru care a urritattragedia. Tabloul idilie nu avea insa sa dureze foarte mult, el Iiisand loe la evenimentele pe ea~ cereemtorii BibIiei ~i teologii

rea ftuetelor, eei doi pamanteni, totu~i,mananea din Pornul eunoa~rii, care iffaee ,,asemeni zeilor". Cu toate aeestea, singuiulluerureare se intampla este ea eei doi reaIizeaza dintr-o dam

ea suntgoL

il numese"PaeatulluiAdam".

Aparand ea din painant, ~arpele nesoeote~te poruncile'~ Domnului:

Starea de goliciune era un aspect eu adevatat important al intreguluiincident. Povestea bibliea a lui Adam ~iEvaineepe cu euvintele: "Omul ~inevasta}ui erau amandoi goi ~inu Ie era tu~ine". Erau, trebuie sa intelegem, la un nivel inferior .de dezvoltare al fiintei umane eyoluate: nu numai ea erau goi, dar nu realizaunici implieatiile aeestei goIiciuni. o examiJiaremai atenm a aeestei pove~tireleva faptul ea tema aeesieia 0 reprezinm dezvoltarea la om a instil)ctelor se.xuale. "Cuno~tintele" care ii erau interzise omului nu erau de natura ~tiintifiea, ci era eeva legat de diferentele dintre cele doua sexe; caei, imediat ee au "gustat" din Pomul eunoa~terii,
"ei au ~tiut ca sunt goi" ~i ~i-au.aeoperit organele sexuale.
.

Apoi ~arpelea zis femeii:"Oare a zis Dumnezeu.

eu adeviirat:Sa nu mancap din toti pomii din Gradina?)) Femeia a raspuns ~arpelui:"PutemSa maneam din rodul tuturor pQmilordin gridina, Dar din rodul pomului din,mijloeul gridinii, Dum-

Continuarea naratiunii biblice eonfirma eonotatia dintre goliciune ~i neeunoa~tere,caci Dumnezeu nu a avut nevoie de

. prea mult timp

pentru a-~i da seama de ee se intamplase:

nezeua zis:Sanu maneati~inieisanu va atingetide el, .

ca sa nu muritb)" Atunci~Ie a zisJemeii: ,,Homratca nu yeti muri; dar Dumnezeu ~tieca, in ziua eand yeti manca din el, vi se vor desehide ochii, ~i.veti fi ea Dumnezeu eu. .

Atunei au auzit glasul lui Dumnezeu, care. umbla prin gridina in.raeoarea zilei; ~iomul ~i nevasta lui s-au ascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii din

gradina.
.

noseandbinelesi rauI."

,",UJ'"

Femeia a'vaiut ea pomul era bun de maneat ~iplacut de privit ~ica Pomul era..de .. . ! ea.'6_~'___4.. desehi~ : dorit _ sa i se _ ..1_4 . . ..
.&.IJJ.I&~ &_-~ --",-. " r

Dar Domnul-Dumnezeua ehemat pe om, ~ii-a zis: "Unde e~ti?" El a raspuns: "Ti-am auzit glasul prin gradina; ~i

mi-afostftieapentruea eramgol~im-amaseuns." . lar DomnulDumnezeu'a zis: "Cine ti-a spus ea

estl gOlf l'1U ~UU1VC& .&1111411\,....::.. 1'~'''_: '::u

barbatului ei care era langa ea, ~i barbatul a maneat ~i eI. Atunci Ii s-au desehis ochii la amandoi; au eunoscut eii sunt goi ~i au eusut laolalm frunze de. smochin ~i ~i-au meut ~orturi din ele.'

: :;-- -~: -~

~eisem sanu mananci?"

..

Citind ~f reeitind aeeasm povestire eoneisa, dar totu~i preeisa,nu puteni sa nu rieintreoomcare este Sensulei. Fiindu-le interzisa, sub amenintareapedepsei eu moartea, ciuar ~latmge-

Reeunoscand adevarul~ Muneitorul Primitiv a dat vina pe nevasta lui, care, la randul ei, a dat vinape ~arpe. Grozav de. maniat, Dumnezeu I-a blestemat pe ~arpe ~i pe.eei doi pama~teni. Apoi - surprinzator - Yahweh "le-a fieut eelor doi haine din piei de animate ~l i-a imbraeat".

382

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

383

Evident, nu se poate presupunein mod serios di scopul acestui incident - care a condus la alungarea omului din gddina Edenului - este doar acela de a explica felul in care'""ku ajuns oamenii sa poarte haine. Purtarea hainelor nu a' fost decat 0 manifestare exterioara a doMndirii noilor ,.cuno~inte". Cheia intregului episod'0 reprezinta dobandirea acestor ,.cuno~tinte" de catre pamanteni ~iincercaJjlezeului de a Ie impiedica acce-

~~..

I'~
Fig. 154

Cu toate ca pana acum nu a fost descoperit coresponden- .

tul mesopotamian al acestei povestiri, nu exista nici 0 indoiala ca aceasta ca de altfel toate celelalte istorii din Biblie referitoare la creatie ~i preistoria olnului - este de 'origine sumeriana. Avem locul: Laca~ul Zeilor din Mesopotamia, avem obi~nuitul joc de cuvinte, tipiC sumerian, din numele Evei (,.femeia [flicuta] dinesenta vietii" ~i "femeia [flicuta] din coapsa") ~i avem cei doi copaci vitali, Copacul cuno,a~terii ~i Copacul vietii, la fel ca in Laca~ullui Anu. Chiar ~i cuvintele lui Dumnezeu reflecta originea sume-

Fig. 155

rian~ a povestirii, cad zeitatea unica ebraicii trece din nou la folosirea pluralului, adresandu-se colegilor sai divini care apar,

Fig. 156 Oare aceasta lipsa de ,.cunQ~tinte"nu implica ~i faptul ca, gol ca un animal, nQu-murita.fiinti avea relatii sexuale !1icu animalele? Unele deserie mai vechi par sa sugereze tocmai,acest lucm. (Fig. 156) . . T~xtele sumeriene, cum ar fi Epopeea lui Ghilgamesh, par sa indice ca acesta era felul in"care se mcea diferenta intre omul saIbatic ~i omul evoluat. Cahd oamenii din Uruk au vrut sa-I civilizeze pe salbaticul Enkidu - ,.barbarul acela, din intinU'-'111\13INY"":'" ...: __ _r:~_4 1_ , I
:,...::IA

dar nu in Biblie,ci in textelesumeriene:

.

Apoi, DomnulDumnezeua zis: ,,lata ca omul a

ajuns ca unul din Noi, cunoscand binele ~iriul. Sa-I impiedicam dar, acurn, ca nu cumva sa nu intinda mana sa ia ~i din Pomul vietti ~i sa minance din el, ~i sa triiascii in veci."
De aceea I-a izgonit Dumnezeu pe Adam din GraUUIQ. UlU L.A,& ,.u.

un,:.! f~m~.i nentru nla-

~a cun:tne indica numeroase desene sumeriene,la inceput omul ii servea pe iei gal. Era ,gol atunci cand servea mancarea ~i bautura zeilor, gol cand muncea pe dmp sau in constructii. (Fig. 154, 155) Ceea ce rezulta de aici este ca statutul omului pe langa zei era similar celui al unui anima] domestic.'pur ~isimplu, zeii adaptasera un animal deja existent pentru a Ie sluji nevOlle.

ceri" ~i au trimis-o sa se intalneasca cu Enkidu la adapatoarea unde acesta se harjonea cu prietenele sale animale !1iac.olo,.cu el sa se dezmierde". Din text reiese ca punctul de cotituri in ,.civilizarea" lui Enkidu a fost respinge~a acestuia de animalele alaturi de care ,triise pana atunci;Era foarte irppommt,i-au spus oarnenii din U111ketei, ca ea sa ri oiere ,,temele~tideZmlerdan.., pana.dinci t

384

ZECaAR,IA Srramt

A Douisprezecea Planeti

385

"fiarele salbatice,ce-alaturi de el au crescut in stepa, de la ~Isa se indepirteze". Renuntarea lui Enkidu la sodomie era un pas important in procesul "civilizirii" sale. Atunci el a imbritisat-o si sanii i-a dezvelit, , , , Acolo, pe loc, co ea s-a impreunat. .. PC el, salbaticul, I-a dezmierdat cu farmecele ei femeie~ti.
' , ,

Oaca asta inseamna ca omul a ajuns sa recunoasci faptul ca a face sex cu animalele era necivilizat si rau, de ce au mai fost pedepsip Adam ~iEva fiindca au ren~tat la sodomie? Vechiul Testament este plin de amenintari impotriva celor care practicau sodomia, iar faptul ca doMndirea unei virtuti atrage dupa sine mania zeilor,este de neconceput.
,

Se pare ca trucul a reu~it. Oupa ~ase zile ~i ~apte nopp~ "dupa ce el de farmecele ei s-a saturat", ~i-a amintit de animalele lui.' , Fata ~i-a indreptat-o sprefiarele salbatice; Oar la vederea lui gazelele fugeim.

- sau a uneia dintre ele -' trebuie sa fie de 0 natura mult mai profunda. Era ceva bun penku om, dar pe care ereatorii lui nu doreimea acesta sa-I posede. Trebuie sa citim cu atentie printre randurile ble~temului lui Dumnezeu impotriva Evei, pentru a descoperi natura aeelui

"Cunoa~terea" doMnditide om impotrivavointei zeititii.

I

~,ceva":
,

'

I
I

Fiarele salbaticedin stepa

'

De trupul sau, acum, se depirtau.

Femeii i-a zis: "Voi mari foarte mult suferinta ~i insarcinarea ta; eu durere iti vei na~te copii ~i dorintele tale se vor tinedupa barbatul tau, iar el va stipani asupra

ta"...

'

Declaratia este expliciti. tmpreunarea cu 0 fiintiumana I-a schimbat profund pe Enkidu, amt de mult incat fo~tii sai tova~i de ,,harjoneala" "s-au indepirtat de la trupul sau". Nu

Adam a pus nevestei sale numele Eva; caci ea a fost

..

mama tuturor celot vii.

'

au fugitpur~isimplu,eleevitaucon~etulfiziccu Enkidu. tati, dupi cumexplicamaidepartetextul:

Acum el vazuse, intelesese pe deplin.. . Femeia ii spuse lui Enkidu: "J-u;uma ~UInIlKlUU; Si ca si -zeii esti!" , , ,
~

. ,

Vluit, acesta a ramas nemi~cat pentru 0 vreme, "Caci animalele salbatice disparusera." Oar sehimbareanu era regre-

Acesta este, intr-adevar, momentul-cheie,transmis noua de povestea biblica: amt timp cat Adam ~iEva nu au avut acces la "cunoa~tere",ei au trait in Gradina Edemilui tara a avea urma~i.Dupa ce "au ~ustat din fructul oprit", Eva a doMndit capacitatea (~i chinul, in acela~i timp) de a avea copii. Nuniai dupa ce audobiindit "eunoa~terea",,,Adam a cunoscut-o pe Eva,
nevasta lui, ~iea a ramas insarcinati ~i I-a nascutpe Cain".
n"': n 111'1'-'_11'11 ~...t..~.-n11n;

"pro"';

TpC!'t~."

pnt

fprmpnn1

~rn_

Cuvinteledin acest text mesopotamiansunt aproape identice cu cele din povestea bibliea a lu Adam ~i Eva. A~a cum spusese ~arpele,mancand din Pomul cuno~terii, ei deveniseri - in ceeace prive~teaspeetul sexual - "Ia fel ea zeii" - eunoscand ,;binele~iriul".

,..
:

noa~te" este'folosit pentru a denota impreunarea dintre barbat ~i._ femeie in seopul de a avea copii. Povestea,lui Adam ~i Eva in Gridina Edenului este povestea unui pas crucial in dezvoltarea omenirii: dobiindireacapacitiilii de a procrea. Nu trebuie sa ne sUfprindafaptul ca primeIe exemplare din Homo Sapiens erau incapabile de a se repro'duce.,Indiferent care a fost metoda folositi de nefilimi pentru a adauga materialul ior genetic In materiaiui biologic aihommizllot selectatl de

386

ZECHARIA

SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

387

ei pentru acest scop, noua fiinta era un hibrid, 0 in,cruci~are in~ tre doua specii~ chiar daca inrudite, totu~i. diferite. Asemenea catarului (incruci~are mtre iapa ~i magar), aceste mamifere'mil

bridesunt sterile~Putem produce oriciiticatari dorim prin insa,11

mantare artificiala sau prin procedee mai complicate de ingin~rie genetica, chiar ~i tara impreunarea efectiva dintre cele dou~

animale, dar niciun catar nu poate procrea ~ida na~tereunui alt

catar.

ii,

"

. Nu cumva, la inceput, nefilimii pur ~i simplu i~i produceau doar numiirul de '~,catariumani" care Ie era necesar? ., Curiozitatea noastra este marita ~i de 0 scena gravata pe

fiinta dupa chipul ~i asemanarea zeilor"dar din punet de vedere .sexual,incomplete, adica lipsindu-Ie "cuno~tintele"? Dopa ce Enki a' reu~it sa produca un ,,model perfe,:t" pe Adapa/Adam .,..., inceput procesul de "productie. in masa", a ne indica textele sumeriene: implantarea unor ovare tratate genetic in "pantecele" zeitelor n~terii, ~tiindu-se dinainte ca ~apte dintre ele vor n~te femei, iar celelalte ~apte,biirbati. Acest lucru, nu numai ca descrie procesul prin care a fost tacut omul, ci demonstreaza -cucertitudine ca primele exempiare de Homo

Sapiensnu puteauprocrea.

'.

o piatra descoperita in montii din sudul Elamului, Ea inlati~eaza un zeu care sta ~i care tine in mana ni~te vase ciudate din care curg ni~te lichide - 0 reprezentare familiara a lui EnId. .f1i Alaturi de el se afla 0 alta Mare Zeifii, ceea ce indica faptul ca~'.i~ mai' degraba e~.il ajuta la muneasa,deciit faptul ca es.teso~a ~,j<~i lui; ea nu poate fialta deciitNinti, Zeita Mama sau Zeita N~te- t",cr! rilor. Cei doi sunt inconjurati de alte zeite mai miciin rang '.
~

probabil zeitele n~teriidin pove~tile Creatiei. In fata aeestor creatori ai omului se afla mai multe ~iruri de fiinte umane, a caror principala ~i foarte stranie caracteristica este faptol ca toti arata la fel, de parca ar fi fost lacuti dupii acel~i tipar. (Fig. 157) "~
_~~C~..
.

':'a;~ ~i

. :i .,. . ~..Ji8I .J "1 ~.'. Ii r.~ . . Ie'

M~
"'~

.,'-=

'"

. '..

~..~,~~

.". '
f;).
..

"".
I

'I'

lk~{~

-I'

I ...

:\'

'3.,' .~pr
j

. ,.' -.

~.

-.~

F"_~ ,. ~
'i
~u

-,

. Incapacitatea hibrizilor de a procrea ~ s-a descoperit abia recent -:-se datoreaza unor deficiente ale celulelor reproducatoare. In timp ce toate celulele contin doar un singur set de cromozomi, omul ~i alte mamifere sunt capabitisa se reproduca deoarece celulele lor sexuale. contin fiecare caie doua seturi. Dar aceasta unica tri'isaturalipse~tehibrizilor. Se fae acum eforturi prin ingineria geneticii pentru rezolvarea acestei deficiente a hibrizilor, in dorinta de a-I face normali, din .punet de vedere . . sexual. Nu cumva acest lucru a fost realizat, pentru oameni, de zeul al ciirui titlu era ,,~arpele"? Cu siguranfiica ~arpele din Biblie nu avea nimic in comun cu fiinta pe care 0 numim noi astfel - caci el a putut vorhi cu.Eva, el cuno~ea adeviirnldespre Copacul cun9~terii ~iavea cu siguranfii un statut foarte inalt, din moment ce ~i-a permis sa-l faca mincinos pe zeul care a creat oamenii. Sa ne reamin. tim ca in toate traditiile antice zeitatea principala se lupta cu ~ zeu~arpe traditii care i~iau radacina, cu sigt,U'anti,in Sumer.
~

PnVP<;1tp~ hihlirii

nfPNI mnltp

~ltp int1idi

t1p.<;1-nre nri(Jinp.~

. 1L:iij r~'
Fig. 157 .

~.~ .

:u

. Atentia noastra se indreapta din nou asupra primelor runte create de Enki ~i de Zeita Mama, care erau lara organe sexuale sau incomplete din ponet de vedere sexual. Nu cumvlt acest . text vorbe~te despre 0 prima fazii a existentei omului hibrid - 0 .

sa sumeriana, inclusiv prezenta unor alte zeitati: "Omul a devenit unul ca Noi." Nil este exclusa pOsibilitatea ca disputa din Biblie dintie Dumnezeu ~i ~arpe sa fie nimic altceva deciit dis. puta dintre zeii sumerieni Enlil ~iEnki. Disputa dintre cei doi, a~a cum am descoperit, s-a tras . din numirea lui Enlil ea ,,rege" al Pamiintului, de~i Enki fusese cel care tacuse munca cea mai dificila. tn ti.mpce Enlil statea in eo~fortabiiul Centru de Control ai Misiuniior de ia Nippur,

388

ZECHARIA SrrCHIN

A Douiisprezecea Planetii

389

Enki eratrimis sa organizeze muncile din Lumea Infetioara, operatiunile miniere ale zeilor. Revolta anunnakilor a fost in-" dreptata impotrivalui Enlil ~i a fiului sau Ninurta; zeul care a
vorbit in numele lor a fost Enki. Tot Enki a fost cel care a p.ropus ~i s-a ocupat de dificil~ munca a creani Muncitorilor Prirnitivi; Enlil a trebuit sa utilizeze forta pentru a obtine 0 parte, din ace~ti muncitori.A~a cum inregistreaza textele sum:riene, in cursul istoriei omenirii Enki apare caun protector al oamenilor,' in timp ce ftatele sau este corisiderat mult mai aspru fata de oameni, daca nu de-a dreptul un prigonitor. Rolurile zeului care incearca sa menpna noi~efiinte "incomplete" dinpunct de, vedere sexual, ~i cel al ,,~rpelui" care ii indeamna pe oameni sa guste din ;,ftuctul oprit" al cuno~terii se potrivesc perfect celor doi zei. ' fnca 0 qata, nevine in ajutor cunoscutul, de-acurn, joc de' cuvinte sumerian, pastrat ~i de traditia biblica. Termenul biblic pentru ,,~arpe" este naha~, care inseamna ,,~arpe". Dar cuvantul se trage din radacina NH~, careinseamna "a descifra,a afla"; deci, naha~ poate insemna ~i "cel care descifteaza, cel care afla lucrurile", un atribut care i se potrive~te perfect lui Enki, savan-' tul zeilor, Zeul Cuno~tintelor Nefilimilor. Facand 0 paralela cu povestea mesopotamiana a lui Adapa (care a dobandit "cunoa~terea", dar nu a reu~it sa obpna viata eterna) ~i'soarta lui Adam, S. Langdon, in cartea sa Semj-' lie Mithology (Mitoiogie semitica) reproduce un desen descoperit in Mesopotamia careinfiiti~eaza, cu siguranta, secventa biblica: un ~arpe inla~urat in jurul unui copac, inaicand fructele sale. Simbolurile celeste sunt semnificative: foarte sus se afla Planeta Crucii, care il simbolizeaza pe Anu iar langa ~i111>e se afla semiluna, care era simbolullui Enki. (Fig. 158)
O:1r c.P.! m!li ~p.mnific.!ltiv nP.ntn! tP'Or1!1 nO!l,;,tr<i '",,;,t,,, f!lntt1!

~'

r.'
I I I

.
.'

Fig. 158
!1 , ...""!f ; 11::__.I', ~ . ' :;!l ~"! ..0.. ~ ..,-:

~) .:.. ~\.. ..: , . 1:\1_ 'J I" . '\ "'\ '..~ !~. . ~Iof. J r. 1.\ '" .KL ,...J.". '-' ~ ..8r,i:. ~' I:L . 'f'~" I.y~ .~~
r-:,' . I';" ." ~
t~.. ;,(.", 1."..,. i

~ ~. ~ ~! ~ ~ ~~ i1
~
.
.
"

,.

~~1iiIt:''!I-

(
,

'

~[
If

0;. .... "

1.

'

\;';t"..; -. -' .'.. . .

.

~I ~~ ~~.. ~. .~ .':

.~ -\

. ..'riJi!\' ~.&~ . ~ -:l" ..~..s..) . y J ~...\- " )~ - ..

I
'"
'

,..:I.JJ \'~':

'

~..-'" .1

"

r'.

. ': ~... ". .:! ,'.!); '-VI ~ V:\,".~ '," .

'

"/I

iP"

"

Jj

:1

.,. .'l.

r,\,;\, .

~~. ,'~~lf~ .--

-'.

Fig. 159 o poveste in imagini descoperita la Mari poate fi foarte bine 0 ilustrare a versiunii mesopotamiene a Genezei. Gravurile arata un Mare Zeu care stii pc un pamantridicat deasupra apelor - 0 reprezentare clara a zeUlUIbnKl. ue.pe necare pane a "tronului" sau ies ~erpide apa. \ Alaturi de aceastii figura centrala se,afla doi zei-copaci. Cel din dreapta, ale caroi ramuri sunt in forma de penis, pne in mana un castr()n,care se presupune ca ar contine FructuI Viepi. Cel din stanga,ale caroiramuri'suntin formade vagin,ofera crengile sale incarcate de ftucte, reprezentlind "Copacul Cunoa~terii'. - ~rul procreariloierit de zei.

ca textele mesopotamiene il indica cu claritate pe Enki, ca fiind zeul care a oferit "cuno~terea" lui Adapa: Cu multii intelegere a lacut pentru el. .. fntelepciimea [i-a daruit-o] Lui i-a dat cuno~tintele; Oar viata eterna nu i-a dat-o.

390

ZECHARIA SITCHIN

A Douiisprez~ea Planetii

. 391

"

Alaturi, se afla un al~zeu; noi sugeriim ca el este Enlil. Supiirarealui pe Enki este evidentii.(Fig. 159) Nu yom sti nicioda1iice Imume a cauzat conflictul din .
Gridina Edenului, dar, oricare ar fi fost motive Ie sale, Enki it reu~it sa perfecponeze Muncitorul Primitiv ~i Sa creeze un Homo Sapiens, capabil sa se reptoduca.
. Dupa ce

omul dobande~te"cunoa~terea"originalul ebra-

ic inceteaza sa se mai refere la el ca "Adam", acest nume fiind dat unei persoane anume, un om numit Adam, primul patriarh biblic. .Dar acest punct din istoria omenirii marcheaza ~i sepa-

rarea zeilor de oameni. . Separarea drumurilor,dupa care omul nu mai era doar tin servitor idiot al zeilor, ci 0 persoana care i~i ca~tiga singura existenta "cu sudoarea fruntii sale" cum spooe Biblia, atribuind insa aceastape seama pedepsei divine: pentru a nu dobandi ~i viata eterna el va fi alungat din Gradina Edenului. Conform acestei surse, primele a~eziiriindependenteale oamenilor nu au fost intemeiate in sudul Mesopotamiei,unde' se aflau ora~ele~i griidinilenefilimilor,ci in est, in Muntii Zagros: ,,~i I-a alungat pe Adam din Gradina Edenului sa munceasca pamantul din . care fusese mcut." ' tnca 0 dati, in10rmatiilebiblice sunt confirmate de dest;operirile ~tiin!ifj('p.'dvi1i~~tia 0!!!o:"neasd2 mceput !!l !im.lt'.!riIe muntoase care inconjoari campia mesopotamiana. Ce pacat ca relatarea biblica este atat de sumara, caci ea ofera informatii nepretuite despre ceea ce a fost prima c.ivilizatie omene~ca. .'

care I-a numit Euoh (,;inceput") ,,~ia iniem<;:iat <,:et:ite e care 0 p a nurrut-o dupa numele fiului Jui Enoh".Acesta, in' schirqb, a avut copii, nepoti ~i stranepoti. in generatia a ~asea, dupa Cain, sMa nascut Lameh. Fiii acestuia sunt creditati de Biblie ca iutemeietori de ."popoare": Iabal ;,a fost tatal celot care locuiesc in corturi ~i pazesc vitele"; Iubal "a fost tatal tuturor celor care canta cu alauta sau cavalul"; Tubalcain "a fost muritorul tuturor unelteIor de arama ~ifier." Dar ~iLameh, la fel ca stramo~llui, Cain, a fost ameste.cat intr-unomor .- de data aceasta.,.iltat al unui om,cat ~i al unui copil. Se poate presupune ca ace~tia nu erau doar ni~te straini oarecare, caci Cartea Genezei insista asupra acestui inci- . dent si il considera un punct de cotitura in lista urmasilor lui Ada~. Biblia spune ca Lameh ~i-aadunat celedoua soiii~i eei trei fii ~i ~i-a miirturisit crima, declarand: "Cain va fi razbunat de ~apte ori, iar Lameh de ~aptezecide ori cate ~apte." Aceas1ii ciudatii declarape, putin inteleasade cercetatori ~iteologi, poate sa aiba de a face cu succesiunea; credem ca prin aceasta, Lameh spune, de fapt, ca speranta lor ca blestemul cazut asupra neamului lui Cain s~ seincheie la a ~apteageneratie (cea a copiilor lor) a fost naruita. Un nou blestem, mult mai mare, cazuse peste casa lui Lameh. Confirmand presupunerea noastra, versetele urmatoare stabilesc 0 noua linie succesorala, instauratiiimediat dupa acest . "blestem":
.

Alungat din Laca~ulZeilor, sortit unei vieti sctirte, dar capabil sa 1 reproduca, omul__a inceput sa faca exact acest luse A.-.J " .J_ ___ n~ ~ n~1..1~_ _ _ ___
. n ..;. - ~L .~ -~-'':':'~ 77~;, -.. --: I:

Adam a cunoscut-o din nou penevasta lui; Ea a nascut un fiu, ~i i-a pus numele Set ("inlocune ); "caCI , a ZIS c:a, ,,uUIIlllC:ZC:U HU-i1 WU U C1Ui1~i1-

sotia lui, Eva", ~i ea a nascut un fiu, Cain, care era plugar. Apoi, Eva I-a nascut pe Abel, care a fost pastor. Sugerand ca posibila cauza homosexualitatea, Biblia relateaza ca "atunci Cain s-:aridicat impotriva fratelui sau ~i I-a omorat". Temandu-se pentru viata lui, Cain a primit din partea zeilor un "semn" protector, ~i i sMa poruncit sa se mute mai spre risarit.La inceput, a dus 0 viatii nomada, apoi sMa stabilit in "Tara Nod" ("fuga") la risarit de Eden. ACOIO,ei a avut un iiu, pe

manta in locullui Abel, pe care I-a uci.s Cain". Vechiul Testament i~i pierde, din acest moment, orice interes in spita lui Cain ~i Lameh. in continuare, povestirea des.

pre evenimen~le din istoria omenirii este ancorata ip spita lui Adam, fiului sau Set ~iprimului nascut allui- Set, Enos, al carui nume a <tatIn ebralca conotat1agenerala de "timta omeneasca".

392

ZECHARIA SrrCUIN

A Douasprezecea Planeta

393

,,Atunci, ne spuneBiblia, au inceput oamenii sa cherne Numele

"

Domnului:'
.

".

Aceasta stranie afirmatiaa nedumerit~ cercetatori~ipe'

teologi deopotriva ani intregi. Este unnata de un capitol care in~ira urm~ii lui "Adam, prin fiullui," Set, ~i Enos vreroe de zece generapi, siar~indu-se cu Noe, eroul potopului.

Textele sumeriene, care descriu evenimenteledin vremea ..

cand doar zeii locuiau in Sumer, povestesc ~i vietile oamenilor ' in epoca urmatoare, dar piina la potop. Povestea sumeriana (de fapt, originalul) despre potop are ~i ea un "Noe" al sau, "un om din ~uruppak", al ~aptelea ora~ intemeiat de nefilimi de la veni.
.

nand: "Acesta ne'va miingaia pentru osteneala ~i truda miiinilor noastre, care vin din acest pamant pe care I-a blestemat Dumnezeu." " Se pare ca omeriirea trecea printr-o perioada de marl su"ferinte in vremea in care s-a nascut Noe. Truda grea ~i munca ne~~)fitenitanu duceau nicaieri, caci pamantul, care trebuia sa-i hraneasca, fusese blestemat de zei. Scena era pregatita pentru

potop - care urma sa ~teargade pe suprafatapamantului nu

numai rasa umana, ci ~i toate creaturile vii de pe acesta.
.

Domnul a vazut ca rautatea omului era mare pe

rea lor pe Pamant. . . La un moment OOt, iintelorumane - alungate din Eden f

-Ie-a fost ingaduita intoarcerea in Mesopotamia, pentru a'iocui alaturi de zei, pentru a-i sluji ~i a-i venera. A~a cum interpremm noi pasajul biblic, acest lucru s-a petrecut in vremea lui Enos. Atunci Ie-au permis zeii oamenilor sa se intoarca ~i sa-i. slujeasca ~i sa "cherne numele ztiilor". Nerabdatoar~ sa ajunga la urmatorul eveniment important din istoria omenirii, potopul, Biblia nu ofera prea multe informatii despre patriarhii care i-au urmat lui Enos, in afari de numele lor. Oar seIrihificatia numelui fiecarui patriarh poate 'sugei-a evenimentele care au avutloc in timpul vietii lor. Fiul lui Enos, prin care se continua linia inceputa cu Adam, a fost Cainan ("micul Cain"); unii cercetatori considera ca acest nume inseamna "fierar". Fiullui Cainan a fost Mahalalel ("cel care se roaga Domnului"): EI a fost urmat de. lared ("cel care s-a scoborat"); fiul siiu a fost Enoh "eel dedicat Domn..l,,;"\ ",U'P 1<1 "6",,t<l ifp 11\.4\ifp "ni "fo<:t hl"t tip Ollmnr.7r.1I

Pamant~i ca toate intocmirile giindurilor din inima lui erau indreptate in fiecare zi numai spre rau. I-a parut rau lui Dumnezeu ca amcut om pe. Pamant, ~i S-a mahnit in inima Lui. ~i Domnul a zis: ,,Am sa ~terg de pe fata Pamantului pe omul pe care I-am mcut."
. Acestea sunt acuzatii grave, prezentate ca"justificarepentru drastica masura de a "termina toata carnea", dar ~n cauza lipsei de alte specifican, cercetatorii ~i teologii deopotriva nu au descoperit raspunsuri satismcatoare referitoare la "pacatele" 'omenirii, care ar fi putut sa-I supere atilt de tarepe Dumnezeu.

Folosirearepetataa cuvantului"carne"in versurileacu- .zatoare sugereaza, desigur,ca "pacatele" trebuie sa fie legate de aceasta. Dumnezeu deplange reaua "into~mire a gandurilor din inima" omului. Se pare ca omul, dupa ce a descoperit sexualita. tea, a devenit maniac sexual. O"r P<:tr. tip<:t1l1 ureu lie accentat ca 7.eufs-a decis sa lir. ~teargaomenirea de'pe fata pamantului doar pentru ca oorbatii se iubeau prea des cu femeile lor. Textele mesopotamiene vorbesc deseori, pe ~leau, despre sex ~i dragoste printre zei. Sunt numeroase poemele ce descriu dragostea dintre zei ~i zeite; adultere, violuri par a fi ceva normal printre zei. Zeci de texte . descriu impreunarile dintre zei ~i sotiile ~i concubinele lor, cu surorile ~i fiicele lor ~i chiar cu nepoate (a face dragoste cu aceasta din urma se pare ca era distrac!la favontaa lui Boki). ..

Oar cu trei sute de ani mai devreme, el oascuse un fiu,"numit Metusela; numero~i. cercetatori, pornind de la cele spuse de Lettia D. Jeffteys in cartea sa Ancient Hebrew Names: Their significance and Historical Value (Vechile nume ebraice: semnificatia ~i valciarea lor istorica) traduc Metusela prin "omul din racheta". FiuUui Metusela s-a numit Lameh, insemnand, "cel care a fost umil". ~i Lameh I-a miscut pe Noe {,,mangalere"), spu-

394

ZECHARIA

SITCUIN

A Douisprezec:ea Planeti

395

'Astfel de zei ~u greu s-ar fi suparat ca oamenii fae ceea ce fa-' ceau ~iei. . Noi credem ca adevaratulmotiv al zeilor a fost nu morala pamaotenilor. Dezgustul a fost cauzat de decaderea morala a zeilor in~i~i.Pus astfel in lumina, straniul inceput al Capitolului
,

maotului, el a decis sa-l salveze pe Noe ~ipe urm~ii lui ~i"toate dobitoacele curate...~i din piisarile cemlui", "ca sa Ie tii vii
samiinta pe toati fata piimaotului".
. Planul imaginat de Dumnezeu pentru salvarea intentiilor sale initiale a fost acela de a-:-l avertiza pe Noe asupra catastrofei care urma 'sa vina ~i ghidarea acestuia pentru construirea unei arce incapatoare,in care sa intre toate creaturile.~ioamenii care urmau 'Safie salvati. Avertismentul a fost.dat lui Noe cu circa ~aptezile inainte. Cumva, acesta a reu~it sa se descurce cu ~onstruirea vasului, striingereaanimalelor ~i piisarilor,apoi s-a imbarcat impreuniicu familia sa intimpul indicat de Dumnezeu. "Dupa cele ~apte zile, au venit apele potopuhii pe pamant." Apoi a urmat potopul:

6al Genezei devine clar:

mant ~ili s-au nascut fete

',..

Cand au inceput sa se inmulteasca oamenii pepa.

fiii lui Dumnezeu au vamt ca fetele oamenilor erau ftumoase; ~i din toate ~i-au luat de neveste pe cele care ~i le.,.auales. . Dupa cum indica aceste versete biblice, Dumnezeu a strigat: ,.Ajunge!" abia cand fiii zeilor au inceput sa se impreuneze cu pamiintencele.

tn ziua aceea s-au cupt loate izvoarele Adancului cel mare ~is-au rupt stivilarele cerului.
.

Ploaia a cazut pe piimaot patruzeci de zile ~i patru-

Atunci Dumnezeu a zis: "Duhul Meu nu va mai riimane pucurea in om, caci ~iomul nu este decat came pacatoasa." .
Aceasti declaratie a ramas 0 enigma timp de milenii. Citita in lumina descoperirilor noastre'referitoare la manipularea. genetica ce a fost pusa in joc la facerea omului, aceste versete ,~ poartii un mesaj pentru oamenii no~tri de ~tiintii..,,Duhul" zeilor - innobilarea adusa de ei genelor umane - incepuse sa.se deterioreze. Omenirea se ,,raticise" din aceasti cauza intorcaodu-se inapoi la fiinta alcatuiti doar din "carne"- reapropiindu-se de
-"''&0''&&'&'&''~u..1"" AlI11114J\.I.

zeci de nopti... Apele au crescut ~i au ridicat corabia, ~i ea s.-ainiiltatdeasupra piimantului. Apele au ajuns foarte mari ~i au crescut pe pamiint,~icorabia plutea pe deasupra apelor. Apele au ajuns din.ce in ce mai mari ~itoti muntii ~alti care sunt sub cerul intreg au fost acoperip. . Cu cincisprezece coti s-au inaltat apele peste muntii care au fost acoperiti. . ~i a pierit toati carnea... Toate mpturile care erau pe fata pamaotului, de la om paoa la vite, paoa la tiiratoare~ipaoa la'piisarile cerului: au fost nimicite tie nP.mm6nt 1\Lo..:i Ao~A. M__

~ice era la el in corabie.

Astfelse poateintelegedistinctiace era facutiintreNoe Vremede 150de zile au cazut ploile pe piimiint,paoa caodDumnezeu: .

care .era "un om neprihiinit ~i tara pati" ~i ,,Pamiintul care era stricat". Casatorindu-se cu biirbati ~i femei pamiinteni, de 0 puritate genetica din 'ce in ce mai niica, zeii in~i~i se aflau in pericol ca specie. Aratfu1d ca Noe singur continua sa fie, genetic, pur, povestirea biblica justifica astfel contradicpa biblica: tocmai hot1irandu-se sa ~tearg~ toate vietuitoarele de pe lata pa-

396

ZECHARIASrrdilN

It. Douiisprezecea Planetii

"

'

397

A fiicu(sa sufle un vant pe' pamant ~i apele s-au

potolit ,: , Izvoarele Adancului ~i smvilarele cerurilorau fost inchise, ~i ploaia din cer a fost oprim. Apele au scazut de pe fatapamantului, scurganduse ~i imputinandu~se ~i, dupa 0 sum cincizeci de zile,

Dol11Qul simpt miros placut; ~i Domnul a zis in a

inima lui: "Nu voi mai blestema pamantul din pric;.na oamenilor, pentru caintocmirea gandurilor din .inima omului sunt rele din tineretea lui; ~i nu voi mal lovi tQt ce este

viu,cumamJacut"

"

apele s-au mic~orat. - tn luna a ~aptea,in ziua _a~aptesprezeceaa lunii, corabia Seaoprit pe munteleArarat.
'
'

Conform versiunii biblice asupra evenimentelor;tfagedili'\I omenirii a inceput in "at ~ase sutelea an al vietii luiNoe, in a doua luna, in ziua a ~aptesprezeceaa lunii". Arca sea opritpe~ Muntele Ararat ,,in luna a ~aptea,in ziua a~aptesprezecea a lu-

nii". Talazurileapelor~i ,,sciiderea~iimputinarea lor" ~

sufi-,

cient pentru ca area sa poati acostape varful muntelui Ararat a durat deci cinci luni. Apoi,,,apele au ,mers scazand paoa in luna a zecea. tn Irina: zecea, in ziua intai a lunii s-au vazut vara

Acest "happy-end" este la' fel de plin de contradictii ,ca intreaga poveste a potopului. Capitolul incepe cU0 lungain~ira-' re a pacatelor omenirii, plus cele ale zeilor mai tineri. Se ia 0 decizie de maXimi importanta, care pare pe deplin justificam, aceeade a "sIa~i cu toam carnea pacatoasa". Caod totol s-a ter,'minat,zeul este atras de mirosulplacut al mpturilor ~i, uitandu-~i hotararea sa initialiide a distruge totol, expediaziitotul printr-o scuzii,blamaod "intocmirile gaodurilor din mintea omului, care sunt rele din tinerete". Serioasele d~bii privind veddicitatea acestei Pove~ti dis' ,

par insa imediat ce realiziim ca ea nu este decat 0 versiune u~or modificam a uneia sumeriene, mult anterioare. Ca ~i in celelalte

'

furileIpuntilor", u treilunimaitarziu. c
,

Noe a a~teptat inca patruzeci de zile, apoi atrimis un

corb~iun porumbel"sa vadi daca,scazusera epe fata pamaod

'tului". tn zlua a treia~'porumbelul Seaintors purtind in cioc 0 ramuri de mislin, indicand cii apele scazuserasuficient pentru ca sa se vada vatfurile copacilor. Dupa inca 0 vreme, Noe a trimis din nou porumbelul,dar acesta nu s-a mai intors. Potopul se terminase.

.
1"'; .rat'2 Mft'\,sntnln;:"p

Noea ridicat invelitoarea corabiei:' s-a uitat ~i iam

11C'~~CtP

- nrin ciesconerire:l IInor texte si m:li ve~hi nre~lIm si II imor

cazuri pe care Ie-am aratat mai inainte, Biblia monoteisti comprin).aintr-un singur zeu rolurile jucate de mai mulpzei, nu totdeauna ~flatUn acord~ Paoa 'caod au fost completate descoperirile arheologice, referitoare la civilizatia ,mesopotamiana~i descifrarile textelor literare sumeriene ~i acadiene, relatarea potopului in versiunea biblica era singulari, cu exceptia unor elemente mi.ologice imprii~tiatela diverse popoare. Descoperirea "Epopeii lui Ghilgamesh" plaseazii povestirea biblica intr-o succesiune normala a evenimentelor,completan4-0 fericit, ~i intirind-o~ mai tarziu
,

,In luna a doua, in a douazeci ~i ~aptea zi a lunii, pamantol era uscat de tot" Era amil ~ase sute unu al vietii ,Iui Noe. Tragedia durase un an ~i zece zile. Apoi, Noe ~i animalele din area au ie~it afari. EI Ii Jacut un altar ~i a adus jertfe zeului.

fragmentepretioase din originalul sumerian. Eroul povestiriloi mesopotamiene'despre potpp este Ziusudr~ in sumeriana (Utnapi~tim in acadiana), care, a fost luat dupa potop in Laca~ulZeilor pentru a Wi fericit ~a la SIar~itol zilelor sale. Caod, in cautarea nemuririi, a aju~ in acest loc, ell-a intrebat pe Utnapi~timdespre secretul vietii ~i mortii. Utnapi~~im dezviiluit lui Ghilgamesh - ~i prill el intregii omei-a niri de dupa potop - secretul supravietuirii saie, ,,0 treaM as-

398

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezecea Planeti

399

cunsa, al zeilor secret" - adevarata istorie (putem spune) a potopului. Secretul dezvwuit de el consta in faptul ca, inainte de catastrofa diluviana, zeii au tinut un consiliu ~i au votat distrugerea omenirii. Votul ~i hotirarea au fost tinute secrete, dar Enki I-a cautat pe Utnapi~tim,impiratul ~uruppakului, pentI1i a-I informa de apropiata calamitate.Venitin secret, zeul s-a ascuns dupa un panou de trestie, ~i de dupa acesta i-a vorbit lui Utnapi~tim. La inceput, avertismentul lui a fost criptic. Apoi,

pak construirea unei coribii amt de ciudate ~i abandonarea intregii sale averi pentru a se imbar~a la 1?<>rdul Enki I-a smei? tuit: Tu atuilci sa Ie spui lor: ,,Am aflat ca Enlil imi este du~man, ~i in or~ul acesta, deci, nu mai pot ramiinea, Si nici piciorul meu pe pimiintullui sa calce. in Apsu deci, de azi voi cobori, Alaturi de Ea, zeul, stipiinul ":leu."
r~

mesajul~isfaturilesaleau devenitfoarteclare:
Om din ~urupPak, fiu allui Ubar-Tutu: LasiHi casa, ia 0 corabie! Lasa-ti averea, cati la viata tal Viti de bogatiile tale, salveazi-ti sufletul! In corabie cu tine strange sam!nta La toate ciite pe pimint vietuiesc; Corabia ce-o vei construi Misurile ei, p Ie voi da eu.

Deci, explicatia giisita era aceea ca, fiind adept al lui Enki, Utnapi~tim nu mai putea locui in Mesopotamia ~i construia aceasti corabie pentru a pleca in Lumea Inferioari (AJii.. ca de Sud, dupa descoperirile noastre), ca sa .1ocuiascaacolo cu
. stipiinulsau,zeulEa/Enki. ersurile rmatoare. V u spun ca acea

Paralela cu textul biblic este evidenti: potopul trebuie sa vina, un om este avertizat, el urmeaza sa se salveze prin cons1ruireaunei rorabii de un tip deosebit~iel trebuie sa ia in aceasti corabie "siimiintatuturor vietuitoarelor Pamiintului."Totu~i, povestea babiloniana este mult mai credibila. Decizia de a distruge omenirea ~ieforturile de a 0 salva nu sunt acte contradictorii.ale acelei~i zeitip, ci aparpn.unor zei diferip. Mai mult chi~, decizia de a avertiza ~i de a salva omenirea este' gestul ~fi~t~( al ~.u~ zeu.(E~),Jacut in secret ~iimpotriva deciziei
A___ t"w.a..I ".I. ~

zona suferea de seceti sau/~i de foamete; Utnapi~tim (1a sfatul lui Enki)'trebuia sa-i,asigure pe locuitorii or~ului ca, daca Enlil il vede plecat, "pamiintulse va umple din nou de roade bogate"..Aceasti scuza a fost perfect credibila pen~ locuitorii ~u. . Astfel inselati . oamenii dln oras nu au, mai pus alteJntrebari; ci chiar au'dat 0 mana de ajutor la construirea corabiei. Taind ~i oferindu-le berbeci ~i oi .in fiecare zi ~i diil1du-le "must, vin ro~u, ulei ~i vin alb", Utnapi~tim .i-a incurajat sa munceasca
.

ruppakului. .

,""0

din greu. Chiaro copiii participau-la aceste munci, carand ~i smdalapentrucalaiatuirea corabiei. .
.J n ziua II slintell r.or~ hi~ Ponl ~nfrp!Ong T !On."' i .. f'"..t

De ce a riscat Enki, sfidiindu-iastfel pe ceilalti? Era el preocupat doar de salvarea ,,maiestuoaseisale opere de acta", sau a actionat doar datoriti rivalititii dintre el ~iftatele lui Enlil? Existenta unui astfel de conflict major intre cei doi ftati este subliniati deseori in povestiriledespre potop.. Utnapi~timi-a pus lui Enki 0 intrebare evidenti: Cum ar putea cl, Utnapi~tim,sa explice ceioriaiti ioculton din ~urup-

dificila, astfel inciit au trebuit sa schimbe scandurile podelei de 8US~i de jos, pina cand doua treimi din corabie a intrat in apa Eufratului." Apoi Utnapi~im ~i-aurcat la bord intreaga familie ~i rudele sale, luand ~i"din toate mpturile vii, cu el in corabie" atiitpe cele bliinde,cat ~i"fiarele salbatice ale ciimpiei" ~i "toate animalele din stepa". Este clad asemanarea cu povestirea biblica -, pana chiar ~i numarul zilelor in c~ a fost construiti corabia, ~apte, tliDdacela~l. Mergand chiar mai departe decat

"

400

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezecea

Planeti

401

Noe, Utnapi~tim a reu~it sa strecoare la bord ~i 0 parte din pamenii care au ajutat la constructia corabiei. EI insusi trebuia sa se urce la bord numai dupa un anum it
,

Pacea revenise peste Pamant. ~i toam o~enirea se intorsese ili pamant.

semnal, a ca~i natura,de asemenea, ii fusese dezvaluitde Enki: la "timpul potrivit", stabilit de ~ama~,zeul insarcinat cu rache-

tele.OrdinulluiEnkieraclar:

",

"Cand ~ama~ cel care porun.ce~te'cutremur la apus va face sa curga 0 ploaie de eruptii la bordul corabiei atunci sa te sui, inchide bine u~a!" Nu ni se explica ce legaturi era intre accastii probabila lansare a unei rachete, momentul urcarii fui Utnapi~tim la bordul corabiei sale ~i inchiderea etan~a a u~ii. Oar momentul sosi. se; racheta spapala a cauzat, intr-adeviir, "un cutremurin apus" ~i a fost 0 ploaie "de eruptii". Utnapi~tim "cu mare grija a inchis corabia" ~i "a pus toam constructia ~i tot ce era inauntru " sub conducerea lui "Puzur-Amur, Navigatorul". - . Furtuna a inceput 0 data cu "prima luminii a zilei". A fost un tunet ingrozitor. Un nor negro a apiirut la orizont. Furtuna a

Vointa lui Enlil ~ia Adunirii Zeilor se indeplihise. Oar, tari ~tirealor, planullui Enki rcu~ise~i el: riticind peste apele agitate, un vas purta in pantecele lui oameni, copii ~ialte fiinte vii. Cand s-a terminat furtuna, Utnapi~tim a deschis u~a ~i "lumina mi-a cizut pc fati". A privit in jur; "ca un acoperi~drept, erau apele in jur". Cazand in genunehi, el a stat ~i a plans, ,)acrimile curgand pe obrajii mei". A cercetat cu privirea cautand un tirm unde sa acosteze; nu a vizut nici unw. Apoi:
tntr-o zona eu munp au ajuns, Pe muntele salvarii eorabia s-a oprit; Muntele Ni~ir ("salvare") cu grija tinea corabia, Sa se mai mi~te deloc nu-i mai da voie.

maturat acoperi~urilecaselor ~iconstructiilc de pe chei, apoi au . cedat digurile. S-a tacut intuneric in plina zi, "intunerieul inJ!hitetot cc inainte a fost lumL'1a"; tot Piimantl!1 fost matumt " a de ploi".' . .
Uraganul din sud a tinut ~ase zile ~i ~ase nopti. Din ce in ce mai"tare uraganul biitea,

Zguduind chiar ~imunti, (!oru J:_A ,.._~:

-'_

,..

Cand a venit ~i ziua a ~aptea, Uraganul din sud, ce-aduce potopul

Peste piimanta venit,

'

~i-a inceput s-acopere pamantul intreg. Marea cre~tea in meere, Furtuna se mai lini~tise, Potopul seletrigea. Am privit atunei afara.

~ase zile a stat Utnapi~tim pe corabia nemi~cam prinsa intre varfurile Muntilbr Salvarii - varfurile 'biblicului Ararat: Apoi, ca ~iNoe, a triinis un porumbel ca sa caute un loc uscat, dar acesta s-a intors. Apoi. a fost trimis un corb - acesta zburand ~igasind useatul. Utnapi~tima eliberat atunci toate animalele ~ipasarile care Ie luase eu el ~ia ie~it el insu~idin corabie. A construit un altar ~i "a adus sacrificii zeilor" - la fel cum a tacut ~iNoe. Darin acest moment i~i fac aparipa diferentele intre povestirea monoteistiibiblica ~icea sumeriana politeista. Cand Noe a Ult:nL "amen aetor' pe altar, "Uomnul a mirosit un miros placut"; dar cand Utnapi~tima oferit sacrificiile sale, "zeii au simtit mirosul; zeii au simtit mirosul placut.~i ei s-au strans ca mu~telein jurul lui". tn versiuneabiblici, Dumnezeu a spus ca nu va mai distruge niciodatii omenirea. tn cea mesopotamiana, Zeita-Mama a fost cea care a zis: "Nu voi uita niciodam, ".Aceste zile m-au flicut mal i'nJeleapta ~inu ie VOlUlta mClodati:" ,
,

402

ZECHARIA SrrCHIN

A D~uisprezecea Planeti

403
,

I'

!
i I

I
I

\'

Oar, nu aceasta era problema imediata. Caci, atunci cand a sosit ~i Enlil in locul acela, nu iiera gandul la mancare. Era. negro de suparare ca unii pamanteni supravietuisera. "A scapat vreun sufIet viu? Niciunul n-ar fi trebuit sa scape!" Ninurta, fiul ~i mo~tenitorullui.Enlil a aratat cu un deget acuzator spre Enki. "Cine altul decat Ea poate face un plan ca acesta? Ea sirigure cel care cunoa~tetotul." Departe de a nega acuzatia, Enki s-a lansat in, poate, cea mai importanta pledoarie a aparnrii din istoria umanitatii. Apeland la intelepciunea lui Enlil, sugerand ca' acesta ar trebui sa fie mai rational, Enki amesteca negarea faptelor cu confesiunea."Nu am fost eu acela. care sa dezvaluie'al reilor',secret" ci doar I-am filcut pe un om, "peste masura de intelept", sa priceapa, cu mintea lui care este secretul zeilor. ~i daca acest pamantean a fost amt de inteligent, Enlil ar trebui sa nu ignore calitatile acestuia. "AcOrn darn, soarta lui tu trebuie s-o decizi!" Acesta a fost, ne spune Epopeea lui Ghilgarnesh,secretul zeilor spus de ,Utnapi~timlui Ghilgamesh. Apoi, urrneaza rela~ tarea ultimului eveniment, care incheie povestea potopului. Fi~ ind convins de argumentele lui Enki:
Dupa ce toate aces~ea se petrecura, Enlil a urcat pe corabie. Tinandu-mi de mana, ei m-a iuat ta bord. ~i pe nevasta mea, el a urcat-o pe corabie, Si in genunchi a pus-o sa ~ada langa mine. Intre noi el atUnci s-a ~ezat ~i cu mila,

I-au dat viata lunga, cat cea a unui zeu,

L-au inaltat la viata ve~,nica,asernenea zeilor.

,

Oar ce s-a intarnplatcu omenireade rand? Povesteabi-

blica se incheie cu aseqiunea ca Dumnezeu a permis oarnenilor sa "creasca ~i sa se inmulteasca". Versiunile rnesopotamiene se incheie ~ielecu versuri care vorbesc despre proereape. Acestea vorbesc despre impirtirea oamenilor pe "categorii":
Sa fie 0 a treia categorie )'rintre rnuritori: Sa fie printre oamenii de pe pammt Fernei care pow in pantecele lor rod ~i femei care nu pot sa rodeasca. Acestea erau, se pare, noi i.ndicatii pentru cornportamen101sexual:

...

,I I
I I

Poruncile pentru rasa umana: Biirbatul... cu fecioara.:. Tanara fecioara. .. ~i tWIarulcu fecioara... Cand patul este intins, BiirbatuIcu femeia lui sa se uneasca.
'Enlil fusese invins. Ornenirea fusese salvati ~i i se.permisese sa se inmulteasca. Zeii ofereau Pammtul oamenilor.'

Fruntile noastre le-a atins I'

,

'

~i oe-a binecuvantat: ..Pana acurn UtnaDistim a fost doar om: lJe-aIcllnamte el ~i nevasta lui,

Asernenea zeilor, ~iel va fi.

'

Utnapi~tiD:1 locui in Indepartatul Loe, va .La Gum Apelor!" ~i Utnapi~tim ~i-a incheiat povestea. Oupa ce a fost pus
,

sa locuiasca in IndepartatulLoc, Anu ~iEnlil

-.-.---

Capitolul14

Cand zeii'pleaca de pe Pam ant

tul?
Ce a'fost potopul, ale ciirui ape,au acoperit intreg Paman-

'"

Unii explica potopul prin inundarea anuala a clmpiilof' , dintre Tigrt! ~i Euftat. Una din aceste inUndatii,se pare, a (ost 'fQarte serioasa. Campii ~io~e, oameni ~i animale au fost maturate de apele revarsate ~i oamenii primitivi, vazind in acest eveniment tragic 0 pedeapsa din partea zeilor, au inceput sa raspandeasca legenda potopului. In cartea sa, Excavations at Ur (Sapaturile arheologice de la Ur), Sir Leonard Woolley poveste~te cum, ,in 1929, pe cand lucriirilede la Ci~tirnl Regal din Ur se apropiau de final, ',muncitoriicare sapau intr-UBloe unde fusesecl descoperite ni~te cioburi de vase antice ~i fragmente de caramizi. Adc1ncind groapa cu inca trei pi~ioare, ei au datpeste noroi intiirit - sem..nulcare m~cheazii de obicei punctul in care a ipceput civilizatia din locul respectiv..Dar trei milenii de civilizape urbana nu lasasera decat straturi in ~dancime de doar trei picioare? Sir Leonard le-a cernt muncitorilor sai sa sape mai departe. Au mai sapat inc~ trei picioare; apoi inca dnci. Dar nimic, doar pamant
'

"YU&11 HII>4uupea ~c 4U lSiiP'UWI:SPW:t::t:Ct: plcloare pnn namo,

lul intiirit, ei au descoperit un strat ce continea bucati de vase ceran,ice de culoare verde ~i unelte de cremene. 0 civilizatie mult mai veche fusese ingropatii sub'unsprezece picioare de namol! Sir Leonard a cobonit in groapii pentru a examina descoperirile. I-a intrebat pe asistenpi siii ce opinie au, dar nimeni nu a putut oferi 0 exphcatIe plauzlbIla. Apoi, sotia lui Sir Leonard
,

406

ZECHARIA SrrCHIN

A Douisprezecea Planeti
,,:

407.

a facut, intamplitor, 0 remarci, ,.Pii, desigur~ sunt urmele potopului!"

.

',iJ

'AIte expedipi arheologice in Mesopotamia totu~i pun la indoiali aceasti inmipe minunati. Straturile de nimol cenu contin nici 0 urmi de habitare umani indici, intr-adevir potopul: dar, in timp ce straturile din.Ur ~i al-Ubaid indici data potopului ca fiind in jurul anului 3500-4000 i.Ch., straturi sirnilare -descoperite ulterior Iii Cush indici aceasti dati ca fiind 2800 tCh. Aceea~i dati a fost estimati ~i pentru straturil~de nimol descoperite la Erec ~i~uruppak, ora~uleroului sumerian.. al potopului. La Ninive, arheologii au descoperit, la' adancimea de nu mai pupn de ~aizecide picioare, treisprezece straturi suc,

A~adar, a fost un eveniment crucial. irt'istorla.'lumii:' Se vorbe~tedespre evenimentele,cetitile ~ioamenii de dinainte de potop '~icele de dupii potop. Se vorbe~te,despre toate fapk11e zeilor ;~ide fmpiritia cobonlti dii1,ceruri 'inainte de potop, ~i istoriaevenimentelor zeie~ti~i.umane ciind fmpiri!ia Cerurilor a cobOriitdin nou pe Pimaot. Acesta 'era momentul de referiJ1ti, .' . . in functie de care se facea impirtirea timpului. Nu numai cuprinziitoareleliste de regi, ci ~i textele referitoare la un anume rege ~i strimo~ii lui mentioneazi acest eveniment. Unul, de exemplu, ce vorbe~tedespreimparatul UrNinurta, aminte~tepotopul ca fiind un eveniment.indepirtat in timp:" .'
fn acea zi, in acea zi de demult,' fn acea noapte, in acea noapte dedemult, fn anul acela, in anul acela de demult -: Caod it avut loc potopul.

cesivedenimol ~inisipdeIiu, datanddin mileniulpatrutCh.

Cei mai multi savanp consideri acum ci ceea ce a descoperit Woolleynu erau decat inuildatiilocale - evenimente frecvente in Mesopotamia, unde desele ploi torentiale, revirsirile celor doui fluvii, p~cum ~i desele lor schimbiri de albie cauzau astfel de evenimentetragice pentru locuitorii tinutului. Toateaceste straturi diferite, au concluzionat savantii, nu erau in nici un caz calamitatea ucigitoare, evenimentul preistoric monumental care se presupuneci ar fi fost potopul. VechiulTestamenteste o,caj>odoperide concizie literacl ~iprecizie. Cuvintele sunt intotdeaunaashel alese pentru a exprima 0 idee foarte precisi, versetele sunt la obiect, ordinealor este clara, lungimea lor nu este niciodati mai mare decat este' necesar. Meriti semnalat faptul ci intreaga perioadi de la Facerea lwiUipaoi la alungarea lui Adatn din Eden este relatati iIr optzeci de versete. fntreaga istorie a lui Adam ~i a urma~ilor
";;: _no:

::: _..:_

:_ _::_~

"'_..
I

1...

C1......
~

fmpiratul Asiriei, Asurbanipal,care a fost un protector al ~tiintelor~i a strins 0 biblioteci uria~i de tiblite de lut, spune intr-o inscriptie comemOJ;ativi i a gisit ~i a reu~it si' citeasci c "inscriptii pe piatri, de dinainte de potop". Un text acadian care vorbe~tedespre nume ~ioriginile lor explici fapful ciin~iri numele regilor de dinainte de potop. Un iIi1piratera liudat ca flind "din simaota pistrati de din~intede potol'''. Unele texte ~tiintifice declari ci sursele lor sunt "vechile inscrisuri,ale inte.leptilorde dinainte de potop". Nu, potopul nu a fost un eveniment local sau oinundatie ~e~odic~,.a fost, c?nf?rm t~turor relatirilor, un.eveniment zgu'

...

__a._a.,

_w

&.1 6"

"\..1.1.1"",1."1."

}lJ."""",,",U,",l11., V ""ata3"I.~la

\,.u

.'-'(tlt;;

~i Enos pani la Noe este relatati in cincizeci ~i opt de versete, dar povestea potopului a meritat nu mai putin de optzeci ~i ~apte de versete. Dupi orice standard, este clar ci avem de a face cu un eveniment major, nu un eveniment local; ci 0 catastrola ce a afectat intregul Pi mint, intreaga omenire. Textele mesopotamiene' mentioneazii in mod clar ci au fost afectate "toate cele

nici oamenii, nici zeii nu s-au mar.intalnit, nici inainte, nici dupi.

*
..
.

patrucolturialelumii".

408

ZECHARIA SITCHIN

A Douasprezeeea Planeta

409

Textele biblice ~i cele mesopotamiene pe care Ie-am discutat paoa acum contin cateva intrebari la care trebuie g~sit un riispuns. Care era tragedia suferitii de omenire in- vremea lui Noe, dupa care a primit acesta numele (care inseamna, a~a cum am aratat, -"mangaiere") in speranta ca na~terea lui va semnala s~itul acestei tragedii? Care era "secretul" pe care zeii juraserii sa-I pastreze, ~i de dezvaluirea caruia a fost acuzat Enki? De ce lansareaunei rachete spatiale -din Sippar urma sa fie semnalul pen~ ca Utnapi~tim sa intre in corabie ~i s-o inchidii bine? Unde erau zeii cand apele acopereau ~i cei mai inalti munti? ~i de ce s-au repezit ei la carnea arSii oferitii lor de Noe/Utnapi~-

cum.~tim ~i din versiunea biblica) a inceput sa procreeze ~i sa se inmulte~ca. Astfel, cu timpul, omenirea a inceput sa-I supere pe.Enlil. .
. Pamaotul se marise ~i oamenii se inmulteau; Pe campuri, ca taurii salbatici ei erau. De-mpreunarile lor, zeii au fost deranjati; 'Zeul Eniil a auzit cuvintele lor, ~i le-a spus celorialti Mari Zei: "SupariitQare-au devenit cuvintele oamenilor; hnpreuniirile lor, noaptea somnul mi-l alunga."

. ? tim.

Pe miisurii ce incercam sa descoperim riispunsurile aces,tor intrebari, yom descoperi ca potopul nu a fost 0 pedeapsa premeditatii din partea zeilor. Yom descoperi ca -potopul, de~i era un eveniment care fusese.prevazut, el era ~i unul inevitab~l, in care zeii au avut mai degraba 1,10 pas iv, decat !lnul activo rol. Yom arata ca. secretul pe care zeii au jurat sa-l pastreze era o. conspiratie impotriva omenirii - ~i anume, neanuntarea oamenilor despre cataclismul care urma sa loveasca PamAntul,astfel ca, in timp ce nefilimii sa scape nevatiimati, omenirea sa piarii. Multe qin informatiile despre potop ~i evenimentele care I-au precedat provin din textul intitulat "Cand zeii ca ~i oamenii". In acesta, eroul potopului se nume~te Atra-Hasis. tn fragmentul despre potop din Epopeea lui Ghilgamesh, EnId it nume~te pe Utnapi~tim "eel peste masurii de intelept" - care ii?-

acadianaesteatra-hasts.

Savanpi considerii ca textele in care Atra~Hasis este erou pot fi piirti dilJtr-unul sumerian, mult mai vechi. Cu timpul, au
fost cie!':coTIP.ritp. nl1mprn,,,,p 'tl'vt.. h..h;I~";..,: nn:":n__, nnn..:'_

EnIil - care, inca 0 datii, este prezentat ca persecutor al omenirii - a ordonat apoi pedepsirea oamenilor. Nea~teptiim sa citini acum despre venirea potopului, dar nu e a~a. SUfPrinzator, Enlil nici macar nu aminte~tedespre ~a ceva ori ceva asemanator. tn schimb, el cere decimarea omeniriiprin epidemii ~iboli. Versiunile acadiene ~i asiriene vorbesc despre "dureri, amet~li, friguri ~i febrii"precum ~ide "boli, epidemii, ciuma ~i holera" care au afectat omenirea dupa pedeapsa lui Enlil. Dar planul acestuia nu a functional. Cel care era "peste masura de intelept" - Atra-Hasis - se afla, intamplator, in relatii foarte bune cu ~ul Enki..tn unele versiuni, spunaodu-~iel.insu~i povestea, el ii zice zeului ,,Eu sunt Atra-Hasis; ~i stau in templul zeului Ea, stiipaoulmeu". Cu "mintea atentii la zeullui Enid", Atra-Hasis apeh:aziila el pentru a desface cea ce mcuse ftatele . I~:
'Qn , Tn , C'4~_~_.... ...

.~. -..
~ .; - -* 0 '

~i chiar tiiblitele sumeriene originale, lucru ce a permis refacerea aproape integraIa a epopeii lui Atra-Hasis, 0 mundi foarte laborioasa datoratii, in speciallui w.G. Lambert ~i A. Millard, Atra-Basis: The Babylonian Story of the Flood (Atra-Hasis: Epopeea babiloniana a potopului). Dupa ce descrie munca grea a anunnaldlor, revoita lor ~i facerea Muncitorului Primitiv, epopeea reiateaza cum omul ta~a

Mania zeilor priipade~te pamantul. ~i totu~i, Tu e~ti eel care ne-ai mcut! Fa sa inceteze durerea ~i boala, Frigurile ~i febra!"

Paoa cand nu vor fi descoperite ~i alte tiiblite mai putin detenorate, nu yom ~tt care au lost slatunJe JUthnkI. El a spus

:'~

410

ZEcHAktA

SITCHIN.

, A Douisprezecea

Planeti

411

ceva de genul '1'..sa apara pe Paniant':'~ Indifer~ilt'ce-o' ~fifost,. se pare ca a dat tezuitatele scontate. 'Curanddupaaceea, Enlil se plangea amarat celorlalti iei Cll'"oamenii nu s-aU imputinat;

A venit ~i cel de-al treilea ~a-at-tam; Fetete oamenilor,erau miicinate de foamete,

Fetele oamenilor,crapasera...

'

ci chiarmai multica inaintesunt!'"

,'"

"

"

Apoi a inceput exterminareaomenirii prin foamete. "Fie ca hrana, la oameni sa nu ajunga; burtile lor sa ceara fructele ~i legumele!" Foametea trebuia realizatii prin mijloace naturale,'

Traiau cu rasuflarea mOrtii in spate, Cand a venit ~i celde-al patrulea ~a-at-tam, Fetele oamenilor erau verzi ca iarba;

prinlipsaploilor~iintreruperearigatiilor. i

'

Ametitiei ratiiceaupe strazi; Margiilile lor [umerii?]au devenit inguste. .

,

Ploile zeilor, in Laca~ul Lor sa ramana; . Jos, pe pamant,apeie sa nu mai curga din izvoare.~i vantul sa batii, pamantul sa usuce: ~inorii sa se faca mari,dar apa sa nu-~i lase.

La it cincea "trecere", viilta umana incepuse sa se deterioreze. Mamele incuiau u~ile in fata pJ:"optiilorfiice infometate. Fiicele i~i spionau mamele, pentru a vedea daca nu cumva acestea au ascUQsceva mancare. La a ~aptea "trecere", canibalismul era in fIoare: Cand s-a mcut al ~aptelea ~a-at-tam

Chiar ~i hrana din mari ~i'oceane urma sa Ie fie ,interzisa oamenilor: Enki primise ordin sa "puna zavoarele; sa-nchida
marea" ~i s-o "piizeasca" de oameni., CuniQd seceta a inceput sa se impra~tie. De sus, caldura nu era. .. Jos, apele nu mai curgeau illn izvoarele lor. Pantecul pamantului nu mai purta rodul. lerburile nu mai cre~teau... Campurile verzi acum erau uscate; Campia intinsa era sufocatiide sare. Foametea care urmat i-a adus la disperare pe oari1eni. Conditiilede trai d~veneau din ce in ce mai grele, 0 data cu treo .
"'...1 1IoJ..IJ.l.ywawJ.. .I..""""""'''''''&.&.a~uv.t'v a"'&.1."""'&"'" ""'...,.., w -"f_V- "1- -..

Ei i~imancau propriile lor fiice.

Copiii erau gatip ~i mancati... o casa 0 manca pe cealaltii.

'

.1
I

. Enki, totu~i, se pare ca se simtea, intr-un fel, legat de hotiirarea celorlalti zei, caci, la inceput~ el nu a raspuns chemiirii lui Atra~Hasis. Foarte posibil, el chiar s-:a ascuns de servjtorul sau credincios, '" in apele t .. parasindu-~itemplul 4 _~i stabilindu-se _. ..
.rv '-I."" .aa.a""J.IIo. ,--,q..IJ.U " VUI1.1"'.1JI1 .:'" A.11aU Ul

partareafoametei.

'Textele vorbesc d~sprerepetatele interventii ale lui AtraHasis pe langa zeul sau, Enki. "In casa zeului lui. .. a pus piciorul; ... in fiecare zi plangea, aducand sacrificii zeului... chema numele domnului sau", cerandu-i ajutol\ lui Enki pentru inde-

tam - un termen pe care cei mai multi savanti it tradu~ prin

"ani", dar care literal inseamna "treceri", ~i versiunea ,asiriana spune in mod elar "ani ai lui Anu" - care aufost din ce in ce mai grei: _ Timpde un ~a"at-tamei au mancat iarba pamantului.
Tintp de doi~a-at-tam au suferit pedeapsa zellor.
'

pragul moqii", Atra-Hasis ,,~i-apus patul pe maluJ raului',', dar zeul nu ii riispundea. Imaginea omenirii aflate in agonie, degeneratii prio infometare, cu pariotii care i~i mancau propriii copii, a condus, in final, la ceea ce era de neevitat: inca 0 ceartii intre cei doi frati, Enlil ~i Enki. fntr-a ~aptea "trecerc", cand barbatii ~i femeile care mai nimasesera ajunsesera "ca m~te umbre ram(;itoare pe
'

412

. ZECHARIA SrrCHIN

A DouispreZecea Planeti

413

pamant", ei au primit un mesaj de la Enki.-"Faceti riizmeritii mare.pe pamant", a spus el. Sa se trimitii vestitoriin toate cele patru colturi ale lumii: "Nu va mai inchinati zeilor, nu va mai rugati zeitelor." 0 revoltiitotala impotriva zeilor! La adiipostulacestor tulburari, EnId a pliinuit~ialte ac~uni mult mai concrete. Tex.tele, foarte fragmentate in acest pimct al epopeii, dezvaluie'faptul ca leul a strans in templul sau un ,~sfatal biitranilor".,,Ei au intrat... la sfat in casa.lui Enid." Mai intai, acesta ~i-acerut iertare, aratand cum s-a opus hotiinirii celorlalti zei, apoi a stabilit un plan de actiune; se pate ca acesta ave~ ,ceva de-a face cu marile ~i tinut~rile din Lumea Infefioarii,aflate sub comandasa.. . . Putem deduce detaliliile secrete ale acestui plan din fragmentele de texte care s-au pastrat: "In noapte... dupa ce... ", cineva trebuia sa fie "pe malul fluviului", la 0 anumitii-datii,probabil pentru a a~teptaintoarcerea lui Enki din Lumea Inferioarii. De acolo, acesta trebuia "sa aduca razboinicii apelor", probabil tot pamanteni, care lucrau in minele din Lumea Inferioara. In momentul hotiirat,au fost date poruncile: "Inainte!...
porunca. . . "

EnliltI acuziipe ftatelesau ca "a deschispoarta miirii",

dar Enid neaga ca acest lucru s-ar fi petrecut Cuconsimtamantul lui:
Zavorul de la Poarta Miirii, Cu rachetele mele, eu I-am pazit. IDar] cand. .. au scapat de la mine. .. Multime de.pe~ti.. .-au disparut; Au spart ziivorul. . . Au ucis paznicii miirii.
_

uluitoare:

EI a pretins ca i-a prins pe riiufiiditori ~ii-a pedepsii, dar Enlil J;lU fost satisfiicutd~ acest lucru. EI i-a cerut luiEnki "sa a nu mai hraneasca poporul sau" ~isa nu mai dea "ratiile de porumb, cu care ace~tia zilele i~i tin". Reactia lui Enki a fost
. .

/1 I

In ciuda versurilor care lipsesc, ne putem da seama ce s~a intamplat, din reactiile lui Enlil. "S-a umplut de manie." EI a convocat Adunarea Zeilor ~i a trimis pe unul din ofiterii lui sa-l aJuca pe Enki. Apo~ s-"aridicat ~i I-a acuzat pe fratele san di ii sabotat planurile hotiiriite.de Adunarea Zeilor: Cu totH, Noi, Marii Anunnaki, Am hotiinit atunci un lucru. .. Am poruncit ca, inPasarea Cerului,

Zeul s-a saturat sa stea jos; In Adunarea Zeilor, Rasetele I-au cople~it. Ne putem imagina paniiemoniul. Enlil era fOOos.A avut un furtunos schimb de cuvinte cu Enki ~Tau tipat unulla celalalt. ,,Minciuna este in mainile sale!" Cand, in s~it Adunarea a fostadusa la ordine, Enlil ~i-areluat cuvantul. Elle-a reamin. tit colegilor ~i subordonatilor sai ca trebuia luatii 0 decizie unanima. El a -re.amintitevenimentele care au condus la facerea Muncitorului Primitiv, subliniind numeroas!?le ocazii in care.
J1nlr; <II ~n,..<iI"'<IIt 1..,.;1.. "

. I t

ow __~ 1___

T .

,- . -g

.~--r

Ca Sin siNergal trebuie sa vegheze, Asupra ~giunilor din mijloc ale Pamantului. ~i ca ziivorulde la Poarta Ape~or, Tu [Enlil] sa-l piize~ti,.cu racheteletale.
Dar ai lasat sa ajunga la oameni hrana din mare!

Dar, a spus el, mai este 0 ~ansa pentru a distruge omenirea. Un '"potop ucigator" urma sa vina..Catastrofa care seapropia trebuia tinutii secretii fatii de oameni. EI a cerut membrilor Adunarii sa jure ca vor pa$a secretul ~i, ceea ce era cel mai important, "sa-lIege pe Enki printr-un legamant".

!.-

-;---

414 Enlil a deschis guni ~i astfel a grait Tuturorzeilor stran~i in Adunare: "Veniti acum cu totii, sa facem legamant

ZECHARIA SITCHIN

A DouaspFezeceaPlaneta

41.5

Cu privire la acest Ucigator Potop!"

Anu a jurat primul; Enlil a jurat; ~i fiii sai apoi.
.

....

La inceput, Enki a .refuzatsa faca legamantuI."De ce s~

Fig. 160

ma legatiprintr-unlegamant?",a intrebatel. "Sa-miridic eu

manaimpotriva poporului meu?" Dar a fost fortat sa faca acest"" jur~mant. Unuldin texte specifica in mod elar ca: "Anu, EnIil, Enki ~i Ninhursag, zeii Cerului ~i ai Pamantului, au Iacut lega~ mant.". . ' Zarurile au fost aruncate.

*
Care era legamantul prin care s-au legat zeii? A~a cum I-a. interpretat Enki, el a jurat sa nu destiiinuiasca secretul oamenilor; dar, putea sa-I destiiinuiasca unui zid, nu? Chemandu-I pe Atra-Hasis in templul sau, ell-a pus sa stea in spatele unui scut de trestie. Apoi, pretinzand ca vorbe~te cu scutul, ~i nu cu devotatul sau slujitor, <I; spus: . Scut de trestie, Baga de seama la ceea ce-ti spun. Tgate case Ie oamenilor ~i toate ora~ele, De 0 furtuna mare vor fi maturate.
C1'::!'

n_

"peste masura de intelept" [atra-hasis]a descoperit singur secretulapropierii potopului, interpretand corect semnele.) Un sigiliu cilindriccare reprezintii aceastiiscena infiiti~eazatin slujitor al templului tinand un scut de ~estie, .in timp ce Ea ""':desenat ca zeu-~arpe- ii dezvaluiesecretullui Atra-Hasis.(fjg. 160). Sfatullui Enki a fost ca slujitorul sau cr~dincios sa construiasca0 corabie,iar cand acesta ii sptinezewui, "Dar eu n-am rnai Iacut 0 corabie niciodatii... Ia-mi desenul pe pamant sa pot vedea cum", Enki i-a oferit instructiuniprecise referitoare la corabie, dimensiunile ~i modul de constructie al acesteia. Din lectura Bibliei, ne imaginam aceastiicorabie ca fiind uria~a, cu numeroase punti ~i suprastructuri. Dar' cuvantul biblic pentru "area" - teba - se trage din radiicinacuvantului "scufundat" ~i deci se impune coneluzia ca Enki I-a instruit pe Atra-Hasis sa construiascaun submersibil - un submarino Textele acadiene it citeazii pe Enki ca ar fi cerut 0 corabie "cu acoperi~sus ~i jos", inchisa emietic cu "smoala intiirita". Nu urma sa aiba punti, oici deschizaturi, "astfel ca Soarele
.,A UU 13\1 un.\,;' UJAUUI.1U . U.lUJA j3A ll". V UA.l\,.A "A~""U.l"'U"a ~"JV.l

J-

..-

1"

"'.....

Aceasta-iultima lege, Cuvantul Aduniirii Zeilor, Cuvantul rostit de Anu, Enlil ~iNinhursag.

(Acest subtrefugiu explica de ce a putut sa se apere mai tarziu Enki, atunci cap.da 'fost descoperitii supravietuirea lui NoelUtnapi~tim, caci eJ nu ~i-a calcat legamantul - ci omui

din Apsu", un ~ulili; este eXact acela~i term~n utilizat astiizi in ebraica pentru a denota "submarin" (.!joleleth). "Fie ca vasul," spune Enki, "sa fie un MA.GURGUR!' - ,,0 corabie care se poate rasuci ~i rasturna". Intr-adeviir, numa~ 0 astfel de corabie puwa sup~vietui avalan~ei de ape. ~i versiunea Atra-Hasis, ca.t9ate celel~I~, xeiteJ;e~zii fap~ to1 ca, de~i cata~iismul era ia doar ~apte zlle departare., Qamenii

~,

. J

416

ZECHARIA

SITCHIN

A Douiisprezecea Planetii

417

nu erau cOIl#tientide prezenta lui. Atra-Hasis a folosit drept scuzii pentru construirea "vasului'pentru Apsu" faptul ca unna sa piece in Iac~ullui Enki, pentru a -abateastfel mania lui EniiI. Aceasta scuziia fost acceptata mra nici <> intrebare,caci sta.. _ rea lucrurilor era intr-c1devar foarte grea. Tatallui Noe a sperat ca mi~terealui va insemna s~itul indelungatei perioadede suferinte. Problema oamenilorera seceta - absenta ploii, scaderea nivelului apelor.Care om cu mintea intreaga ~i-arfiputut inchipui di peste cattwazile unnau sa piara cu totii, tocmai din cauza apelor? Dar, in timp ce oameniinu puteau intelege semnele,nefi,

I-a instruit pe Utnapi~timsa unnareasca primele semne ale lansarii rachetelor de la Sippar. ~uruppak,ora~~l in care se afla Utnapi~tim,era la numai 18 beru (circa 180 de kilometri, ori 112
,

mile) la sud de Sippar. Cum lansarile aveau loc pe inserat,

"ploile de eruptii" pe care racheta lansata Ie mcea sa "cada pe pamant" puteau fi vazute fua nici un lei de problema. De~inefilimii era pregatiti pentru potop, venirea acestuia a .fost 0 experientiiinftico~toare chiar ~i pentru ei: ,,Zgomotul potopului... ii mcea pe zei sa tremure", dar cand a sosit momentul sa paraseasca Pamantul, zeii "au intors spatele ~i au urcat, in cerullui Anu". Versiuneaasiriana a epopeii Atra-Hasis spune ca zeii au plecat de pe Pamant cu rukub ilani ("careIe zeilor"). ,,Anunnakiau ridicaf' rachetele lor ca tort,ele, care "au dat stralucire Pamantuhii din stlilucirea lor." Aflati pe orbitiiin jurul Pamantului, nefilimii au fost zguduiti de scenele de distrugere pe care Ie-au vazut. Epopea lui Ghilgamesh spune ca, nu 'numai "o~ul nu mai putea sa-l vada pe eel ce langa el statea", dar oamenii nu mai puteau fi vazuti "de-acolo de sus, din ceruri". tnghesuiti in navele lor spatiale, zeii se chinuiau sa vada ce se intampla,jos, pe planeta pc care tocmai opariisisera.
tn patru labe ca ~i cainii, zeii Se-nghesuiau catre peretele'de-afara. Ishtar plangea ca 0 femeie in toiul facerii; ,,Zilele bune, toate, acum se terminara. .." ~i zeii anunnaki plangeau cu ea, Toti zeii, sarmanii, sta ~i plangea; Cu buzele lipite, toti ca ~i unul...

limiiputeau.Pentruei, potopulnu eraun eveniment e~teptat; n

de~i era inevitabil, ei ii detectasera apropierea. Planul lor de a distruge omenirea oferea acum zeilor un rol pasiv, nu unul activ. Nu ei au cauzat potopul, ci doar au tinutapropierea lui se-

'

cretafatade pamanteni.

'

'

Prevenip ~eci de calamitatea distrugatoare ce uqna sa vina, nefilimii au luat masuripentru a-~i salva propriile lor vieti. Cum intregul Pamant urnla sa fie acoperit de ape, ei nu aveau decat un singur loc in care sa se dudi: in cer. Cand au inceput furtunile care au precedat potopul, nefilimii s-au urcat in navele lor spatiale ~i au ramas pe orbita in jurul Pamantului, pana cand apele au inceput sa scarla. A~a cum ;yom anita, zma potopului a fost ~i ziua in care

au plecat zeii de pe Pamant.

'

Semnul pe care trebuia sa-I ~tepte Utnap~~tim inainte de a se urca in area impreuna cu ai sai ~i cu animalele a]ese ~i sa 0 inchida ermetic era:
vauu ';'Q.UJ.aq,

Careporunce~te un cutremur la apusul soarelui, Va ploua din cer cu eruptii La bordul corabiei sa te sui, ~i bine intrarea s-o inchizi. ~a cum ~tim, ~ama~ era insarcinat cu spatioportul de la Sippar. Deei, nu exista nici un dubiu in mmtea noastra ca hnki

Epopeea Atra-Hasis este doar 0 variatiune pe aceea~i tema. Zeii, in timp ce fugeau, priveau ~i distrugerile din unna lor. Dar, situatia de pe navele lor nu era nici ea tocmai incurajoatare. Se pare, ei fusesera imbarcati pe mai multe nave; Tablita a III-a a epopeii Atra-Hasisdescne conditiile de la bordul uneia din aceste vase, pe care mai multi anunnaki 0 impart,eau ~.. ~:.o l\,fo_ V "'" Z "1t" .&.y & a .

___J

418

ZECHARIA SITCHIN

A DouispreZecea Planeti

419

Anunnakii, Marii Zei, Stiteau suferind de foame ~i de sete... Ninti plangea ~i suferea; Plangea sa-~i u~eze marea durere. Zeii plangeau ~iei aHituri de ea, pentru Pamant. Era cople~Wide marea durere,
.

~i setea cea.crunti 0 incoltea.

Acolo unde ea stitea, zeii plangeau; Ca oile strcinse una intr-alta stiteau. Buzele lor de sete erau arse, , lar burta lor de foame gemea.

Zeita Mama. ins~i, Ninh1irsag, era ~ocati de amploare'a pe care 0 luasera distrugerile. Ea deplangea ceeate vedea: Zeita a vazut ~i-a plans... Oe febra buzele-i erau aprinse... Ca niu~tele-s mpturile, de mine mcute Ei umplu raurile, sunt hrana...pentrupe~ti, Sunt inghititi cu totii. demarea furioasa. . Putea oare ea ~-~i salveze viata in timp ce onienirea, la a carei creare a participat ea insa.~i,piere'l Putea ea oare sa.paraseasca pa.mantul pentru totdeauna, s-a intrebatea cu voce tare:
.

ca sigur, unirea cu nava mama. Oar alti zei nu erau "chiar atit de hotiirap. Fo$ti de imprejurari sa.pa.raseasca. Pa.mantul, ei din!r-o dati au'realizat dit de legati de acesta ~i de locuitorii hli devenisera.: Intr..una din nave, Ninhursag ~i anunnakii ei dezbateau oportunitatea ordinelor date de An!l. In alta, Ishtar plangea ,,zil!lefericite" care pieri sera; anunnakii care erau cu'ea ;,plangeau . ~i ei." . _.' Evident; EnlQ era intr-o alti nava., altfelle~ar :fi dezva.luit acestora ca. reu~ise sa salveze semintia umana. Cu sigurantii ca el avea suficiente motive pentru a nu se simti atit de trist ca ceilalp, pentru ca. indiciile oferite de ~ceste texte sugereaza ~a. el este cel care a pus la calc intilnirea de pe Muntele Ararat. VersiuiUle an~ce par sa. indice ca. area a fost pur ~i simplu pur.; tati de ape in regiunea muntilor Ararat, iar 0 "furtuna din sud" ar fi purtat mtr-adeviir c0l11bia spre nord,.dar textele" mesopotamiene reitereaza faptul ca. Atra-Hasis/Utnapi~tim a loat cu el un

,,navigator"penumePuzur-Amurri ("cel din vest care cuno~te

secretele"). Luii,.a mcredintat. Utnapi~tim "toati construcpa ~i tot ce e.mauntru" s-o conduca, imediat ce a inceJ>ut fortuna. De ce mai era nevoie de un navigator cu experientii, decat daca. arca nu tiebuia dusa. la 0 anume destinatie?

~i sa ma urc la Ceruri, sa. stau in Casa Oarurilor,

"

Cuma poruncit nu? A

.

Ordinele nefilimilor erau clare: abandonarea Pamantului, "urcarea la cer". Era se pare 0 perioada in care A Douiisprezecea Planeti se afla in apropierea Pa.mantului, in centura de asteroizi ("Cerul"), dovada ca. Anu insu~i a putut participa la Adu-

~ cum am aratit anterior, nefilimii utilizau,Araratul ca reperinca. de la prima lor debarcare pe Pa.mant.Fiind cel mai malt varf din acea parte a lumii, era de a~teptat ca el sa.apara primul de sub a1J<:-, Cum EnId, "Gel mai inteIept, Atoate~tiutorul", putea sa-~i dea seama de acest lucru, putem presupune ca ell-a instruit pe navigator sa.duca.arca spre Mimtele Ararat; planificand deci de la bun inceput intilnirea. . Versiunealui Berossus asuDranotoDului.asa cum este ea preluati de Abydenus, spune: "Kronos i-a dezvaluit lui Sisithros ca va fi potop pe pamant in ;ziuaa cincisprezecea a lunii
Oaisos [a doua luna. a anului] ~i i-a ordonat sa. adune in Sippar,

-I

.'

narea Zeilor de dinainte de potop.

'.

EnIil ~i Ninurta - insotiti probabil de anunnaki earepopulasera Nippurul - erau intr~onava spatiala., phinumd, mai mult

or~ullui ~~, toatemscrisurile pe care Ie putea giisi. Sisithros i-a indeplinit poruncile, a piecat spre Armenia ~i apoi s-a intimplat eeea ce zeul a prezis ca.se va intimpla. Berossus repeti detaliul referitor la eliberarea celor doua. plisari.-Oind Sisttirros (care, de tapt, este Atra-HaSls Clttt tn-

--.---

_...

420

ZECHARIA SrrCHIN

,. .' i
,

t.

A I}ouisprezec:ea laneti P

421

vers) a fost Iuat de zei in Uica~ulIor, eIIe-a explicat celorlalti. oameni de pe corabie ca erau ,,in Armenia" ~ii-a trimis;pe jOSf spre Babilonia. Descoperim in aceasta versiune nu numai Ic~gatura cu Sipparul, spatioportul !lefilimiIor,ci. ~i confirmar~a ca Sisisthros a fost sflituit"sa piece imediat in Armenia" - pnutul in care se ~fla Muntii Ararat . Imediat ce Atra-Hasis a acostat, el a tajat ni~teanimale ~i le-a fript. Nu e de mi~ ca zeii epuizati ~i infometati "s-au adunat ca mu~teledeasupra jertfelor". Ointr-o data, ei au reali- .
zat ca omul ~i vitele pe care Ie cre~tea acesta erau vitale pentru . existenta lor. "Cand la locul acela .Enlil a venit ~i arca a.vazut-o, . peste masura de maniat a fost." Oar Iogica argumentelor lui Enki ~i situatia in care se aflau ei I-au cOlwins; 'Enlil a flicut

terice majore care au afectatPamantul. Astfel de schimbiiri au fost asociate in trecut cu perioadele de glaciapune ~i interglaciatiune ce au dominat trecutul imediat.al Terrei. Diminuarea 'pre~ipitatiilQ1', reducerea nivelului apelor raurilor, mi4iIor ~i la-

curilor ~i uscarea izvoarelor.subteraneau fost semnele unei

apropiate ere glaciar:e. Cum potopul care a incheiat brusc aceas-

ta perioadii a fost urmat de inceputul civilizatiei sumeriene, ~i implicit al celei modern~,era post-glaciara,rezulta ca glaciapunea in cauziieste ultima.
.'

ConcluzianoasWesteca evenimentele areau condusla c

potop suntlegate de ultima era glaciara ~isfiin;itulcatastrofic al
acesteia. ..,
"

pace cu ce mai ramasese din omenire ~iI-a luat cu el in Lac~ul . Etem al Zeilor pe Utnapi~timlAtra-Hasis. . . Un alt factor'decisiv pentru aceasta hotarare de a face
pace cu omenirea trebuie sa fi fost ~i rapida scadere a apelor ~i

reaparitia vegetatieipe suprafatapamantului.Am viizutca ,nefi-.

limii ~tiaude apropiereaacesteicatastrofe;dar era un eveniment atat de singularin experientalor, incat ei s-au temutca
Pamantul va deveni imposibil de locuit pentru totdeauna. Cand
.
.

au aterizatpe Ararat, ei au descoperitca lucrurile nu stau chiar atat de rau. Pamantul era inca Iocuibil, dar pentru a Wi aici,
nefihmll aveau nevoie de om. .

*
.

bila?

Ce era aceasta catastrofli - previzibila, dar totu~i inevita-

o cheie importanta pentru explicarea aceRtlli fennmf'!" ""n",uaLa U~ 1D~t:legereaIaptulul cll el nu a fost doar un eveniment izoIat, brusc, ci punctul culminant al unui intreg lant de evenimente. Boli neobi~nuite care au afectat omenirea ~i animalele ~i o secetii teribila au precedat tragedia potopului -un proces care a durat, conform textelor sumeriene, ~apte "treceri" sau ~ar. Aceste fenomene pot fi explicate numai pnn schimbariie cllma-

Sapan4 in adancuriJe.calotei de gheata din AntarCtica, oamenii de ~tiintiiau reu~it s~ masoare .cantitatea de oxigen prlnsa in anumite straturi ~i au det~nat 'Pe aceastiibazii climatul din diferite perioade ale istoriei Pamantului. Mostre de sol de pe fundul mariIor, cum ar fi cele din Golfld Persic, contribuie la stabilirea perioadelor de proliferare sau de stagnare a vietii acvatice, permitindu-Ie cercetatorilor sa determine astfel temperaturile din erele anterioare. Pe baza acestor descoperiri, oamenii de ~tiintiiau reu~it sa stabileasca faptul ca ultima perioadii glaciara a inceput in urma cu circa 75.000 de ani continuatii de 0 scurtiiperipadii de relativa incalzire in urma cu .circa 40.000.'Cu circa 38.000 de ani in urma, a fost insii 0 perioadIl ,de racire accentuatii. ~i apoi, cu circa 13.000 de ani in urma, aceastiiperioadii glaciara s-a incheiat pe ne~teptate, pe Farnant . instaurindu-se clima de azi. '. Comparand textele sumeriene cu relatarea biblica, aflam ca Pamantul a fost ~,blestemat"in timpul tatiilui lui Noe, La...",;.. "'}A'.4nt"'J\J 3aJ~ ,",Ci1C1:1l~[~a I llUIUl sau,. ~"mangalere") va

marca incheierea acestei perioade dificile pentru omenire, au fost indeplinite intr-un mod ne~teptat. Numero~isavanti considera ca, intr-un fel, cei zece patri. arhi-biblici (de Ia Adam la Noe) sunt identici cu .cei zece regi mesopotamieniprediluvieni din listele deregi sumeriene. Aceste liste nu utilizeaziitermenul divin de OIN.GIR sau EN pentru ultnnii doi dttltre ace~tla~111 trateaza pe ZiusudralUtnapl~tIm ~l

422

ZECHARIASITallN

A Douasprezecea Planeta

423

tatal lui, Ubar-Tutu, ca fiind oamen.i.Ultimii doisunt identici cu Noe ~itatilsau, ~eh. In confornUtatecu listele sumerie; ne, eei doi au domnit 64.800 de ani pAnala potop. Ultima era glaciati a durat, din 75.000 pAnain 13.000, deci 62.000 de 81li. Cum perioada de ingheta inceput in vremea domnI"ei Ubartului tulLameh, cei 62.000 de ani intra perfect in perioadade 64.800.
.

cu astfelde aIunecari,nu numai in.Antarctica, ci~iin Arc~ca.. Noi credem ci diferitele texte ~i fapte pe care Ie-am descoperit

pana acum sugereazaca,Jntr-adevar, ultima era glaciara s-a sfiiIlitprintr-oastfelde alunecare.inapeleAntatcticiia miliarde de tone de apa. . Evenimentul a atras dupa sine 0 maree imensa. Inceputi in apele Antarcticii, aceasta s-a impca~tiatrapid spre nord, in oceanele Pacific, Atlantic ~i Indian. Schimbarile bru~te de temperatura trebuie sa fi creat furtuni violente acompaniate de torente de ploaie. Mi~Andu-se mai repede decat apele, furtunile, norii ~icerul intunecat au vestit avalan~aapelor. Exact aeeste fenomene sunt descrise in textele antice. ~ cum i-a poruncit EnId, Atra-Hasis a.trimis pe'toata
lumea la bordul corabiei, in timp ce el a asteptat afari seninaIuI pentru Ii se imbarca ~i a inchide etan~ na~a. Oferind amanunte de 0 "curiozitate omeneasca", textul ne relateaza ca Atra-Hasis, de~i i se poruncise sa stea afati, ,;ntra ~i ie~ea din corabie; nu putea sta jos, nu putea sta in picioare... inima-i era zdrobiti; era plin de-amiraciune". Dar, apoi: .'

Mai mult,perioadacea maitragici a omeniriia durat,in

conformitate cu textele sumeriene, ~apte -Far, dica 25.000 de a ani. Savantii au descoperitrecent dovezile unei perioade extrem de severe; cuprinsa intre 38.000 ~i 13.000 i.Ch. - adica exact cei 25.000 de ani. tnca o ,data, descoperirile arheologice ~i textele mesopotamienese coroboreazaunul cu ceiaiall Deci, stradaniiIenoastre de a descifra misterul potopului . trebuie sa se orienteze asupra schimbarilor climaterice ale Pa- .
mantuh.i.i, ~i, in special, asupra coiapsului acesteia, in urma cu

13.000de ani.

Ce a putut cauza 0 schimbare climaterica de 0 asemenea .

magnitudine? '. Dintre numeroasele teorii avansate de oamenii de ~tiintii, se desprinde cea a dr. John T. HoUin de Ia UniversitateaMaine. EI considera ca, pe~iodic, din .calota glaciara a Antarcticii se desprind bucati uria~e, care cre'eaza 0 maree uri~a! Aceasta ipotezi - acceptata ~i dezvoitata ulterior de altii - sugereaza ci, pe masuti ce calota glaciara se ingroa~ din ce in ce mai muIt, nu numai ca 0 parte din ce in ce mai mare din dildura pamAntului este prinsa sub aceasti calota, ci ea creem (prin presiooe ~i ftecare) ~i un strat noroios, foarte alunecos sub ea. ~unctionAnd ca un Iubrifiant, acest strat face c~ mai ,devreme sau mai tarziu, 0 parte mai mica sau mai mare din calota
Irlaciari ~a all1nf~r.p.n Ot'ponll' DI"'"6''''_ i

... luna disparuse... Vremea incepuse sa seschimbe; Norii pe cer se adunau a ploaie... VintQrileau devenit salbaiice... ... potopul se pregatea, Puterea sa a dizut peste oameni ca macelul. Oameniinu se mai v~deauunul cu altuI,
.

Nu se mai distingeau printre ruine~ Potopul mugea ca un taur turbat;

Vllnhlril.. ""; 011''''

Hollin a calculat ca, daca numai jumitate din calota glaciati a Antarcticii (care este, conform caiculelor actuale de circa 0 mila) ar aluneca in ocean, imensa maree astfel creata ar ridica 'nivelul tuturor marlior Pimantului cu circa ~aizeci de picioare, inundAnd toate coastele ~iterenurile mai joase. In 1964, A.T. Wilson de Ia Universitatea Victoria din Noua Zeelanda a venit cu teoria ca era gIaciara s-a lncbelat brusc

Intunericui puteai sa-I tai cu cutitul; Soarele fusese inchis dincolo de nori.

Epopeealui Ghilgameshne ofeca chiar ~idirectia din care bateau vinturiIe: din sud. Norii, vAnturile~i intunericul au precedat, intr-ad~vir, potopul care,:,mai intai, a distrus "posturile !ui Nergal" .dinLumea Inferioara:
.

.,

---

;.~~

'1 .'

424

ZECHARIA -SrrCUIN

A Douisprezeeea Planets

425

tn. strilucirea amUrgului, Un nor negro apare la orizont: tn el e zeul furtunilor furios... Tot ce inainte era lumina, tn intuneric negro s-au transformat... o zi intreaga, vantul diD sud a hatut, Din ce in ce maiotare, zguduind muntii. .. ~ase zite ~i ~ase nopti a batut viintul: Pe cand furtunile din sud maturau pamiintul. Cand cea de-a ~aptca zi a sosit, Potopul furtunilor din sud a urmat. Referintele la "vanturile din sud" ~i "furtunite din sud" indica in mod clar directia din care a venit potopul, norii ~i viinturile sale, "vestitorii furtunii"; in mi~care "peste dealuri ~i campii" pentru a ajunge in Mesopotamia. fntr-adevar, 0 furtuna ~i 0 avalan~a de ape provenind din Antarctica ar ajunge in Mesopotamia prin Oceanul Indian dupa ce a acoperit dealurile Peninsulei Arabice inundiind apoi campia dintre Tigru ~i Euffat. Epopeea lui Ghilgamesh ne mai spunt ~i ca inainte ca oamenii ~i pamiinturile sa fie inghitite de ape, "digurile care apa~ rau uscatul" ~i smvilarele au fost ,,sparte" de ape: drept urmare tarmurile au fost maturate de ~uvoaiele de apa. Versiunea biblica asupra potopului ne informeaza ca ,,ruperea izvoarelor Adiincului" a precedat "deschiderea stavilarelor cerului". Mai intili, apele ,,Adiincului" (Ce nume potrivit pentru cele mai sudice mari, apele inghetate ale Antarcticii) au ie~it din -"inchisoarea lor de gheatli"; numai dupa aceea au. inceput sa purga ploile din cer. Aceasta confIrmare a teoriei noastre. referitoare la nomn este intiiritii <Iit1P f<>nt,,1,,:;
AntA

*
Cum puteau calcula neillimii cand vor izbucni apele din Antarctica? . '. Textele mesopotamiene~ am aratat lucrul a~esta, leaga potopul de schimbarile climaterice care I-au precedat cu ~apte "treceri" - tara indoiala, trecerile periodice ale planetei nefili'milor prin apropierea Pamintului. ~tim ca pana ~i Luna, micul satelit al Pamiintului, exercita un camp gravitational sufIcient de puternic pentru a crea mareele. Atilt textele mesopotamiene, cat ~i Biblia descriu cum era zguduit PamAntillla apropierea
. ~.

.~.
\ ~)

.J ~:

DomnuluiCeresc.Nu cumvanefIlimii,observiinds~himbarile . climatericei instabilitatea caloteipolare din Antarctica,~i-au

dat seama ca urmatoarea "trecere" a planetei lor, cea de-a ~aptea, va atrage dupa sine catastrofa? Printre cele mai remarcabile dintre aceste texte este unul descoperit la Ashur, 0 tablitli de mai putin de un inch lungime. pe care sunt inscriptionatetreizeci de versuri cu litere cuneiforme miniaturale. Numiirul mare de cuvinte sumeriene din textul acadian nu lasa nici un dubiu cu privire l~ originea sa sumeriana. Dr. Erich Ebeling a-stabilit ca este vorba de un imn recitaf in Casa Mortilor;drept UrmareI-a inclus in remarcabiIa sa carte Tod und Leben (Moarte ~i Viatli) despre credintele mesopotamiene referitoare la moarte.~iinviere. . La 0 examinare mai atenta insa, descoperim ca aceasta poezie "cheama numele" Dumnezeului Ceresc, A Douasprezecea Planeta. Ea ~ira semnificapa diferitelor epitete ale planetei legandu-Iede trecerea ei pe la locul bataliei sale en Tiarruft-_..-- -r--r-' Textul incepe prjn aanunta ca, in ciuda p1:lterii''1imarimii

I
.1 I

;;

Texteleanticespunca ~a staulucrurile.

M_~._.= lOvers,ciind inceteaza potopul. Mai intai au "fost inchi;e Izvoarele Adiincului",apoi "ploaia din cer a fost inchisa". Dupa prima maree uri~a, apele sale continuau ,,sa umble incolo ~i-ncoace"in valuri imense. Apoi, ele au inceput "sa se traga inapoi" ~i ,,sa se imputineze" ~i dupa 150 de zile arca a acostat pe viirfurile Muntilor Ararat. Avalan~ade ape, venind. din sud, se intorcea in manle sudului.

...

sale, planeta ("eroul") totu~iorbiteazli in jurul Soarelui. Potopul

. era "arma" acestei planete. Arma lui este Potopul; , Zeu a carui arma aduce moartea celui slab.

I I
I

Supremu1,:supremu1,:stralucltoruI... .

'I

426

ZECHARIA SrrCHI)II

A.Douisprezecea Planeti

427

Celcare:. asemenea Soarelui. traverseaza Pamantul; Soarele. zeulsau, de el este inspaimantat.

rat in luna a ~ptea ~i alt pamant uscat a fost vizibil in luna a ze-

cea; potopul s-a incheiat in luna a douasprezecea caci ,,in pri"7"

.ma zi a primeiluni"a anuluiurmator,Noe a deschisu~ coraChemand "prenumele" acestei planete - care din nefericire este ilizibil-, textul descrie trecerea planetei pe langa Jupiter, spre locul batiliei cu 'llama!:
oiei.. . Trecand la faza a doua a potopului, cand apele au. inceput sa se retraga, textol nume~te planC(ta~UL.PA.KUN.E. Erou, zeu pazitor, Care aduna laolalti apele: Care in varfurlle gemene ale muntelui A tacut sa se opreasca. .. . ;.. pe~ti, fluviu, fluviu; potopul se retrage. tn monti, inte-un copac, 0 pasare s-a oprit. Ziua in care... spune.

Prenume:.. .
Care inelul spart I-a pus la locullui; Care pe Cuceritoare a impirtit-o in doua, ~i a imp~-

tiat-o.

Zeu, care in vremea Akiti La locul batiliei cu Tiamat se odihne~te. .. Din a carui samanta sunt flii Babilonului; Cel care de planeta Jupiter OIlpoate fl suparat; Cel care prin stealucirea lui va crea: Venind mai aproape, A Douasprezecea Planeti este numiti ~ILIG.LU.DIG ("Putemicul coi;l.ducatoral planetei fericite"). Ea este acumin apropiere de Marte: "Prin stralucirea zeului [planeta] Anu zeul [planeta] Lahmu [Marte] este imbracat." Apoi, el ii varsa potopului peste Pamant:
"

to ciuda iligibilititii unor versuri deteriorate, asemanarea dintre textele biblice ~i celemesopotamiene este clara: potopul
a cedat, area s-a oprit pe vcirfurile ..gemene" ale Muntelui Ararat, caurile au revenit in matca, ducand cu ele inapoi. apeJe in . oceane, au reaparut pe~tii, 0 pasace a, fost trimisa de pe arca~ Tragedia se terminase. A DouaspI'ezecea Planeta trecuse de ,,rascruce6', ,se apro- . . piase de Pamant ~i a inceput sa se indeparteze, insotita de sate," litii siii:
#

Acesta este numele Zeului Care din cea de-a doua luna pana in luna Addar Apele le-a adu.nat pe Pamant. Cele doua nume date de text zeului ofeca remarcabile inr~lpnrl~"lotl"'P A T'\n.11;;C'"..a~A~onnln_, ~ . .& 1~.._:=! ..., Jupiter ~i se apropie de Pamant ,,in vreIIJea Akitt', cand incepe Anul Nou mesopotamian. to luna a doua ea se apropie de Mar- it< te. Apoi, "din luna a doua pana in luna Addar" (luna a doua- . sprezecea), i~i varsa Potopul asupra Pamantului:
fnrm~t1i
.

.!'

Ccind inteleppi vor striga: ,,Potopul!"Este zeul Nibiru [,,Planeta Riscruce"]; EI este eroul, .planeta cu patru capete. ... &.j _w __a._. &A&W uwaa..a. &A..." .&. l.Vl'UI.UI., V

Se va.intoarce; Spre locul sau de odihna el se va.lisa.

. Acestlucruestein perfectiarmoniecu relatirilebiblice,

care declara ca "izvoarele Adancului s..au deschis" in ziua a ~ptesprezecea a lunii a doua. Corabia a ajuns pe 1\1ui1tele Am-

(planeta se retrage, consideri tex~,. ~ii~i regiise~ calea 14ngaSaturnin luna lui Ululu, a ~asealuna a anului.) VechiulTestament se referi deseori la momentul in care Dumnezeu a tacut ca Pimintui sa fie acoperit cu apele potopu-

428

ZECHARIA SITCHIN

A Douisprezeeea Planeti
.

429

lui. Psalmul 29 descrie "chemarea" ca ~i ,,retragerea" ,,apelor mari~'de catre Dumnezeu: Fiii lui Dumnezeu,dati Domnului, Dati Domnului slava ~icinste... Glasul DomIiuluiriisuni pe ape Dumnezeulslavei face ~ bubuietunetul:
'

Ti~ai eroit. drumprin mare,

o cwe prinapelecelemari, . ~i nu Ti s-aucunoscuturmele~ilor Tai.

Psalmul 104, laudand faptel~ Domnului, i~i aminte~te despre vremurile cfutd oceanele acopereau cont!nentele ~i au fost mcute sa se intoarca:
Tu ai a~ezat Pamantul pe temeliile sale,

Damnulestepe apelemarL..
'.

Glasul Domnului este putemic, GlasulDomnului este Maret. Glasul Doninului sfarma cedrii...

~iniciodati usevaclatina. n
haina.
.'

Tu it acoperise~i cu adancul cum I-ai acoper;i eu 0

'.,
"

t>

ti facesa saraea ni~tevitei,

'

~i Libanul ~ Siriortulsar ca ni~tepui de bivol. Glasul Domnului face sa ~neasci flacm de foc, Glasul Domnuluiiace sa se cutremurepustia.,.

~i Domnulspunepotopului: lntoarce-te!" "

(
.

~i Domnulimpiriite~in vecipe scaunullui de domirie.

to magnificul salm77 - "La Domnuleu ma plfutg"p psalmistul~i aminte$teaparitia~i disparitialui Dumnezeuin

zilele de demult:

Apa stitea pemunti. '1$' Dar la amenintarea vocii Tale au fugit La glasul tunetului Tau au luat-o fa fuga; Suindu-se in munti ~ipogorandu-se in vai Pfutala locul pe care-Ihotarase~i Tu. Le-ai pus o'margine pe care nu trebuie s-o treaca Pentru ca sa nu mat acopere niciodati Piimantul.
Cuvintele profetului Amos sunt chiar mai expl~cjte:

Ma g~desc la zi!~b de dem~t, La anii lui Olam... tmi amintesc faptele Domnului, Mi-aduc aminte de minunile Talede odinioara... Caile Tale, Doamne, sunt sfinte;
,

Care Dumnezeu este mai mare dedit Dumnezeul noStru? Cand Te-au viizut apele, Dumnezeule, :.:...: ':'. -- .~... 04.P"~'" ~-Cl.U "UU~11Iun1t,

Necazul vine la tine in ziua lui Dumnezeu; la ~ . bun s~itul acesta? Caci in ziua Domnului nu este nici lumina ~i nici intuneric... EI preface intunericul in zori, iar ziua in noaptea neagrii; EI cheama apele mirii ~i Ie revarsa pe suprafata piimantului.

'

~i'adancurile -aumi~cat.. s
Norii au Jurnat apii cu galeata, Tunetul a riisunat in nori; Sagetile Tale au zburat in toate partite Tunetul Tau a izbucmt in vartejul de vfutt, .

Acestea deci au fost evenimentele din zilele "de demult".

,,ziua Doinnului" fuseseziuapotopului.

* ~.

Fulgereleau luminat lumea,

Pamfuttul s-a mi~at'~i s-a cutremurat

.~

430.

ZECHARIA SrrCHIN

A Douiisprezecea Planeti

431

~a cum am aratat in capitolele anterioare, aterizfu1d.pe Pamant, nefilimii au asociat primele ora~e pe care Ie-au intemeiat cu erele zodiacale - <land zodiilor atrlbutele zeilor asociati cu acestea. Constamm. acum ca textul desc~perit de Ebeling, nu numaidi ofera informapi calendaristice despre omenire, ci ~i despre nefilimi. Potopul, ne spune acest text, a awt loc in "Era constelatiei Leului":' . , Supremul, Supremul, cel mai mandru dintre zei; Zeu a cami coroana stral~cim, teama inspira. Planeta suprema: un tron ea ~i-a lacut tn fata orbitei date planetei tb~ii [Marte]. tnfiecare-zi din Leu, el.este in fl8ciiri. Lununa sa hotar~te strilucitoarea sa impadtie pe Pa-

spreze<;emii de ani.in unna, iar in emisfera nordica 0 mie sau doua mii de ani mai tArziu. .
Fenomenul de precesie ofera 0 c<;>roborare ~i mai evidenm eu tcoria nO/lstra. Am afinnat mai devreme ca nefilimii au aterizat pe Pamant cu 432.000 de ~i inaintea potopului (120 d.e ~ar), in Era Pe~ti1or.tn tennt:nii eiclurilor preeesionale,432.000 de ani inseamna ~aisprezece astfel de cicluri complete, sau Ani Mari, plus mai bine de jumitate din eiclul unnator, sau Mare An, adica exact in ,,Era" constetatiei Leului. Astfel, putem reconstitui cronologia completa a evenimenteior descrise in aceasm carte.

..

mant. . Astfel, putem intelege acum un vers enigmatic din ritualul de Anul Nou, care spune: "Constelatia Leului masoara apeIe Adancului". Aeeasta declaratie plaseaza potopul intr-o perioada clara de timp.caci, de~iastronomiinu pot spune cu sigurantii unde anume situau sumerienii inceputul fiecarei ere ZO-. diacale, se considera, in general, ca tabelul pe care it prezenmm mai jos este cel mai aproape de cel sumerian.

Data EVENIMENTUL 445.000 Nefilimii, condu~ide Enki, sosesc pe Parnant de pe A Douasprezecea Planctii. Se intemeiaza Eridu Stapa Pamant I "7' sudul Mesopotamiei. in 430.000 Marile calote glaciare incep sa se topeasdi. In Odentul Apropiat, climatul devine ospitalier. 415.000 Enki se mum in interioml tinutului, intemeind Larsa. 400.000 Perioada interglaciara se intinde peste tot. Ehlil sose~tepc Pamant ~iinfiiteaza centrul de la Nippur. Enlil ealatore~te spre Africa ~i organizeaza acolo

operatiunile miniereale zeilor.

60 i.Ch. 2220 i.Ch. 4380 i.Ch. 6540 i.Ch. ~/UUI.Cb. 10.860i.Ch. -

2100 d.Ch.- EraPe~tilor 60 i.Ch. - EraBerbecului 2220 i.Ch. - EraTaumlui 4380 i.Ch. - EraGemenilor 654Ui.Ch. - EraRacului(Cancer) 8700 i.Ch. --: raLeului. E

Daca potopul a avut loe in Era Leului, adica intre 10.860 ~i 8700 j~Ch, atunci data se potrive~te perfect cU descoperirile noastre: conform ~tiintei de astazi, ultima perioada glaciara s-a termiriat bmse in emisfera sudica, cu circa doisprezece sau teci-

360.000 Nefilimii intemeiaza Bad-Tibira, centrul lor metalurgie, pentru topirea ~i preluerarea metalelor. Sunt e~nstmite Sippaml, spatioportul nefilimilor ~i alte ora~e. :::.::: :-w,v:..."UU1Ul'U~J1Vl. 1i11''jmnursag ljlUU rauresc omul - Muncitoml Primitiv. 250.000 ,Homo Sapiens se inmulte~te~i se impr~tie pe toam suprafata Pamantului. 200.000 Viata pe Pamant regreseaza in timpul unei noi ~re gla~iarc' . 100.000 Clima se inealze~tedin nou. Fiii zeilor iau de neveste fiieelepamantenilor ~ifae copii eu ele.

432

ZE<"''HARIA

SITCHIN

77.000 Ubartutu/Lameh, un om nascut dintr-un zeu ~i0 pamanteanca, devine primul rege pamantean in ~urup"Blestemarea " Pamantului de zei - 0 noua era glaciara incepe. Tipuri degenerate de om. ratacesc pe suprafata Pamantului. 49.000 fncepe domnia lui Ziusudra (Noe), "slujitor crcdin~ cios~' alluf Enki. 75.000

pak, sub protectia zeitei Ninhursag.

Capitolul15,

35.000 fnrautatirea climatului incepe. sa decimeze omenirea

in timpul celor ,,~apte treceri". Omul din Neanderthal dispare din Europa, supravietuind numai Omul de Cro-Magoon (din Orientul Apropiat). 13.000 Nefilimii, avertizati de marea uri~a pe care urma s-o atraga dupa sine apropierea planetei lor decid sa lase omenirea sa piara. Potopul matura intreg Pamantul, s~ind dintr-c data era glaciara.

Regatn) de pe Pam ant

Potopul nu a fost 0 experienta traumatica doar pentru omenire, ci ~ipentru .,zei" -- nefilimi. Ca sa folosim cuvintele unei liste sumeriane a regilor, "PotQpu!a maturat totul de pc rata pamantului" ~i 0 mundi d~ 12Qde -Fara fost ~tearsa peste noapte. Minele din Africa de Suel,ora~eledin Mesopotamia, Centrul de Control a1Misiunilor -.

"
~

Spa~iale la Nippur,spatioportulde fa Sippar- toate ziiceau de

ingropate sub. ape ~i noroi. Plutin(,1in navetele lordeasupra Pamantului de"vastat de furia ape lor, nefilimii ~teptal;1 ca acestea sa se retraga pentru a putea pune din nou piciorul pe Pa~nt. Cum aveau ei sa supravietuiasca pc 0 planeta striiina cand ora~ele Ctl" toate facilitatile lor disparusera, ~i chiar ~i fO$ lor de munea omenirea - fusese complet decimata?
-=-

~ :1

Cand, infometati, inftic~~ati ~i epuizati, nefilimii au aterizat pe vlirfurile,,Muntelui Salvarii" au fost, cu sigurantii, u~urati sa descopere ca omenirea ~ianimalele deopotriva, nu pieri-

sera eu totul. Chiar~i Enlil, la inceputfurios sa descopereca

planurile sale fusesera.dejucate, ~i-a schimbat curand gandurile. Decizia luata de 7.ei ;J rod nnJl nrnC'tiC'iin"t.. flin~ nrn_
"

\,!.

pria lor situatie, nefilimii au dat la 0 parte prejudecatile lor despre oameni ~i~i-aureluat sclavii dupa care, nemaipierzand nici o elipa, i-atrinvatat pc oameni cu~sa ctdtive grane ~i sa creasca animale. Cum supravietuirea, fiiriinici 0 indoiaIa, depind~a de viteza cu care se dezvolta agricultura ~i cre~terea vitelor~ pentru a raspunde nevoilor nefilimilor ~i ale .omenirii care se inmultea cu rapiditate, nefilimii au aplicat ~tiintalor avansata ~i cuno~tintelelor deosebite pentru a rezolva aceasta problema.

.'

434

ZECHARIA SrtCHIN

A Douisprczecea Planeti

435.,'

*
Hili sa cunoasca informatiileoferite de textele biblice ~i cele sumeriene, multi savanp care au studiat originile agriculturii au ajuns la concluzia ca ea a fost "descoperitii" de omenire cu circa 13.000 de ani in urmii, ~id aceastii descoperire este legatii de climatul cald care a urmat incheierii ultirriei ere glaciare. Cu mult inaintea savantilor de astazi, Biblia plaseaza inceputul agriculturii in perioada care a umiat polopului. "Sema~

- din zonele montanedin estul Mesopotamiei- "au gasit 0 campiein Tara~inear[Sumer],~is-au stabilitacolo"~

'

natul~iseceratul"suntprezentate 'deBiblieca da~ 1icutede . Dumnezeului Noe ~i urma~ilorsai, ca parte din legamantul
.

tacut de Dumnezeu cu omenirea in perioada de dupa potop:

Cat va fi pamantuI, nu va incetil semanatul ~i seceratul, mgul ~icaldura, vara ~i iatna, ziua ~i.noaptea. Primi,nd din parte a zeilor ,,secretele" agriculturii, "Noe a inceput sa fie luclitor al pamantului ~i a sadit 0 vie": el fiind

primul agricultor postdiluvian, angajat deli~rat in lucrarea pa- . mantului.

'

~i textele sumeriene atribuie zeilor dezvaluire~. "secretu~ lui" - atat al agriculturii' cat ~i alcre~terii vitelor. Cercetand inceputurile agriculturii, savantii moderni au descoperit ca ea a aparut mai intai in Orientul ApJ:opiat, dar nu in campiile fertile ~i u~or de lucrat sau in vai, ci, mai degraba, ea a aparut.in tinuturile muntoase. .De ce oare au preferatagricultorii de atunci aceste ,zone dificile pentru agricultura in locul celor mult mai usoare de la ses? Singurulraspuns plauzibil este ca aceste tin".,," tt,. I" O.!PO.! c;H1U, vremea cana a lost ;,descoperitii" agricultura, nelocuila bile; cucirca 13.000 de ani , in urma, sesurile nu 'erau inca suficient de uscate dupa polop. A trebuit sa maitreaca mii de ani pana ce campiile ~i'vaile s-au uscat suficient pentru, a permite oamenilorsa coboare.d.ih muntii:ca~e ,inconjoaraMesopotamia si sa se:stabileasca la'campie. ,Exact acest luom il 'descrie,\'!i Bi~j

Textele sumeriene declaIi cii Enlil a oferit cerealele "in tinutul dealurilor" - in munti"nu in campii -. ~ia mcut posibila agricultura in munti tinind deoparte apele potQPului. ,,A pus stavila apelor, ca sa nu intre in munti." Numele tinutului muntos din riisiiritulSumeruIuiera E.LAM; care inseamna ~,casade unde au ie~ittoate ierburile". Mai tarziu, doi dintre asistentii lui Enlil, zeii Ninazu ~iNimada,.au lispaildit cultivarea plantelor ~i in~esuri, astfel incat, "Surner, tara care nu cunoscuse semanatuI ~isece~ul, a cunoscut actim pete". Savantii, care au -stabilit ca agricultura.a inceput pri~ cre~tereaunei plante salbatice in locul graului ~iorzului, nu:pot sa explice cum primele pe (cum ar fi cele descoperite in pe~tera ~anidar) erau deja uniforme ~i foarte deosebite.Milioane de generatii de selecpe genetica sunt necesare pentru a obpne chiar ~i 0 minima schimbare intr-o spec!e oarecare. ~i t<?tu~i, perioada de timp ~ilocul in care un astfel de proces indelungat ~i foarte gradual ar fi avut loc, nu este de gasit nicaieri. Nu existiidecat 0 singuIi explicape peQtruacest miracol botano-genetic: dacii nu a fost vorba de un proces de selectie naturala, atunci este vorba de manipidare artificiala. . Cercetat cu atentie, un spic bine dezyoltat de gdu este un mister ~i mai mare. Este produsul unui ,,amestec neobi~nuit de gene botanice""~inu produsul dezvoltiiriigenetice Iiinici mutatia genetica a unei singure sutse. Este, cu siguranti, rezuItatuI amestecului,genelor mai multor plante. tntreaga idee 'ca omul, ~ in cateva mii de ani, a reU'iitsa transforme animalele prin do-

I I I I

mesticireeste,de .asemenea, iscutabil~. d C1.'!~ ..

'

...___,_ ~_ ~_ .. ...,"'.""c&p<&UUA iI\;UIII~ raspunp<U1i1 da acestor intrebiiri, ~i nici aflora, de exemplu, de ce semicercul muntos din OrientuI Apropiat a devenit 0 sursa continua de noi varietiiti de plante ~i' cereale, pomi, fructe, legume ~i animale domestiee.
.

Sumerienii~tiau riispunsul. .Semintele,spun ei, erau un

blia:Lamultegeneratiidupapotop,oalJlenii venitl"dinr~r:

dar trimis pe Pamant de Anu, din Lic8'iul Ceresc. Gdul, ,orzuI ~lcjnepa au fost aduse pe Pamant de pe A.Douasprezecea Pia-

~,)-

436

ZECHARIA .SrrCHIN

A Douisprezecea Planeti

437

nem. Agricultura ~i cre~erea animalelor au fost darurile lui En-

IiI ~i,respectiv, Enki.

,

Nu numai pl'ezen~ nefilimilor, ci ~i sosirile periodice ale planetei lor in vecinataUm Pamantului se pare c~ se afla in spa-

tele 'a trei faze cmciale din dezvoltarea civilizatiei post-diluviene: agricultura, circa 11.000 tCh., cultura neolitica, circa 7500 tCh. ~iapripa ~sca a civilizatieimesopotamiene, 3800 i.Ch., toate la intervale de 3600 qe ani. Se pare ca nefilimii, dezvaluind oamenilor cuno~tinte,in. doze bine stabilite, 0 Jaceau~ila intervale care marcau apropie-

rea planetei lor de Pamant, de parca era nevoie de ni~te inspecpi "de la centru", $i consulmri intre iei, posibile numai in pe_ rioada cand A Douasprezecea Planem venea in apropierea PIimantului, inainte'de a se da aprobarea pentru inca un pas pe ca. lea curioa~terii umane. "Epopeea lui Etana" ne ofera una din aceste consultiiri intre zei. Intr-una diJ.1 zilele care au urmat potopului, spune tex-

tuI:

'

/;, .,~ "J~

Marii Anunnakicare decid 80artaau tinut sfat,

Soarta PamantuluLs-o hotarasca. Cei care au Jacut-cele patru colturi ale lumii, Care au intemeiat toate tiirile, Care supravegheazii Pamantul, Erau prea nobili pentru omenire.

"

:.~l .~. ."

tului - plus toiagulpastorului,simboluldrepmpi- "stiiteauin fata lui Anu, in cetiui". Dupiice zeii au luat hotiirarea, ,Jmpiiriitia a fost coborcimdin Cer pe Pamant". Atat textele sumeriene, cat ~i cele acadiene declarii ca zeii ~i-au mentinut "domnia" peste Pamant ~i i-au pus pe oameni sa reconstruiasca mai intciior~ele de dinainte de potop, exact i~ locurile acestora ~i dupa planurile originale: "Sa se puna toate ciiramizile or~elor din vechime in locurile in c~ au stat ele~toate ciiramizilesa stea in sfintele lor locuri." Oeci, Eridu a fost-primulor~ reconstruit. 'Apoi, nefilimii i-~u ajutat pe oameni sa-~i construiasca primul ora~-regat, ~i I-au binecuvantat. "Sa fie ora~ul aCesta cuibul in care oamehii sa se odihneasca. Fie ca regele sa fie pastorullor." Primul ora~-regat al oamenilor, ne spun textele sumeriene, a fost Cush. "Ccind tmpiirapa a coborcit iara~i din Cer, tmpiiriitiaera in Cush." Din nefericire, listele sumeriene ale regilor sunt mutilate exact in locul unde se afla numele primului om care a fost numit ae zei, rege. ~tim totu~i ca el a inceput Q lunga dinastie, ale carei ora~e de re~edintii s-au schimbat din Cush in Uruk, Ur, Avyan:t, amazi, Acsac, Acad ~i apoi, in H Ashur ~iBabilon ~iin alte capitale mai recente.
. . "

..",
,;.
0. " ,'~ . !~

CarteaNeamurilor Biblieil pune pe Nimrud- patridin

Nefilimii, ni se spune~au ajuns la concluzia ca aveaune-

voiede un intermediarntreei ~ maselede oameni.Ei trebuia,.I' i

au decis ei,' sa fie zeii - e/u in acadiana, insemnand ,,nobilii".
... --- --- --~"'~'" ,_. ~I UIU"I1I1C, au InCl trodus ,,impiiratia" pe Pamant: au numit un 'conducator uman care sa asigure serviciile pe care trebuia sa Ie fuca oamenii zeilor ~i canalul prin care se diideau oainenilor invatiiturile ~i legile
'.
.~
0',:-. ,'.~

(""'n.,.~._+

,.a 1

~4-A_':!tA .

ft...

~oc

Un text care vorbe~te "despre acest subiect descrie situapa de dinainte ca tiara ~i coroana sa fie puse pe vreun cap de om ~i sceptrul dat in miinile acestuia; toate aceste simbolun ale rega-

arhul regatelorUruk, Acad, Babilon ~iAsiria - ca fiind din Cush. Ea inregistre!lziiriispandirea omenirii, tiirile,~i regatele, ca rezultat al imt*tirii ei in trei ramuri dupii potop. Triigandu,;se~i numindu-se dupa numele celor trei fii ai lui Noe, era1,1 impiirtiti in pamanturile ~ineamurile hli Sem, care locuiau in Mesopotamia ~i Orientul Apropiat, Ham, care locuiau in Africa ~i piirti um n:mnSUlal\l'aDica ~I lare1, mao-europenn d.1nAsia Mica, Iran, India ~iEuropa. Aceste trei grupuri maj~re erau, cu siguranti, cele trei ,,regiuni" ale caror intemeieri au fost discutate de Marii Anunnaki. Fiecare dintre cele trei au fost ~credintate unui zeu principal. Una din aceste regiuni' era, evident, Sumerul, regiunea popoarelor semitice, locul in care a inflorit prima civilizatie uman~.
,

438

ZECHARJA SrrailN

_ A Doui!jprezecea

Planeti

439

Celelaltedouaau devenit~ ele leagiioul norciVilimpi -. u

infIoritoare. Circa 3200 i.Ch. ,- aproapct0 jumatate de mileniu dupa civilimtia sumeriana - statuI, regatuI ~i civili2'Bpa~i-au mcut aparitia ~i'in valea Nilului, conducand in timp la marea

civilimtie egfpteani.

'

Pana acum circa cinciuci de ani, nu s-a ~tiut nirnic .despre cea de-a treia mare. civilimtie, cea indo-europeana, dar se cQno~te acum existenta unei civili2'Bpiavansate, cuprinzand ora~e 'marl, 0 agricriltura dezvoltati, un comeq infIoritor, in va-

, 'Texteleantice" precwn ~idesc9peririle. arheoldgice atesti legaturile: fOaI1~apfopiate pe plan ~1tlQ;a1.~i:economkexistenie iI1treJ.~esf.doua' ciyiUzatii :d~;zvoltatepe J:n.ait,lril~; celor doua marl fluvii, ~i civili.7.atia..sumeriana. .Mai"mult, a!AtdpveA'circumstantiale, t:at ~i directe I-au convins pemajorit3.teasav~J1.p19r ca civilizat~a din zona Nilului ~i din cea a Indulu,i nu numai

ca eraulegate de cea sumeri~ii;.ci, de... fapt, ambete.i~i aveau ..J ,,-, .' ,.
leagl".luLin Sunier. ."...', ....

lea Indului, cu circa 0 mie de ani dupi infIorireacelei sumeriene. (Fig. 161)

'. . . S"a descoperit ca cele mai'impozc1.l).te hio,i1umeritedin Egipt, pirimudele, sunt, sub 0 ,,masca"depia.tri~'replici aproape Perfecte ale ziguratelor mesopotamiene ~isunt suficiente motive pentru.a se ere de ca ingeniosul' arhitect care a desenat planu.rile pentru marilepiramide ~i'a supervimt constructia Ipr a fost un sumerian venerat ca zeu. (Fig. 162)
..

..

..... \

1A

..

It
.

Fig. 162

VU
.Fig. 161
"-;

Vechiul nume dat de egipteni tirii'lor era "pa.mant~lridicat" ~iamintirile lor desprepreistoria acesteia retineau ideea ca "un zeu foarte mare a venit in vremurile de' demult"~i a gisit tinutullor acoperit de ape ~inoroi.''Er~i..aasunmt dificila sarcina de'a ,,rechema", a ridica literalmente'Egiptulde sub ape. Legen~A~sc~e~minuptit .~~le,~ tii!JlI}:l~Ae..1pi p;o:t?P;:,~st zeu vechl,~e poate demonstra,nu era altul decat Enltl, mgmerul-~ef at netillrrulor. .

;-~

n.
440
ZECHARIA SrrCHIN
F

A Douisprezeeea

Planetii

441

,',<i ~:.

nalhamitica ~i indo-europeana. Astfel de diferente pot s,a fi apa':

0.
Fig, 163 Fig. 164

De~i se cunosc relativ putin~ lucruripana astazi despre civilizatia din valea Indului, ~im ca ~i ei venerau numarul doi- .:. sprezece ca numarul divinitatii supreme, ca ei i~i ~prezentau zeii ell figuri umane purtlindpe cap bonete cu coame ~i di ei venerau simbolul crucii - semnul planetei nefilimilor. {Fig. 163,164) Daca aceste doua civilizatii erau de origine sumeriana, de ce sunt diferite limbile ~i semnele lor scrise?Raspunsul ~tiinpfie este ca limbile sunt diferite. Acest lucru a fost demonstrat inca din 1852, cartd reverendul Charles Foster a scris 0 carte; The One Primeval Language (Limba primordiala), in care a demonstrat ca toate limbite antice desciftate pana at4nci, inclusiv chinezaveche ~ialte limbi din Orientul Antic, se trag dintr-.o singura sursa - care, s-a uemonstrat ulterior,era sumeriana. Pictogramele similare nu au numai aceea~i.semnificatie,
ceea ce ar DUteafi doar 0 cninr.it1pn!1i1';:; :",I:M_:~ ~ " L:

rut singure de-a lungul timpului, datoriti distantei . ~i separirii geografice. ~i totu~i, textele sumeriene sustin ca ele au aparut ca.urmare a unei decizii deliberate a zeitor, inca 0 dati initiati de Enlil. Povestirile sumeriene pe acest subiect sunt identice cu binecunoscuta legenda biblica a Turnului Babel, care ne spune ca "tot Pamantul avea 0 limba ~iacelea~icuvinte." Dar dupa ce oamenij din Sumer, invatand actaconstrucpilor <lincaramizi, au construit o~e ~i au ridicat turnUri inalte (zigurate), ei au planuH sa construiasca un ~em ~i un turn pentru a-I lansa. Din aceasta cauza "a amestecat Dumnezeu limbile Pamcintului". Ridicareadeliberataa Egiptului de sub ape, dovezile lingvistice, relatarile Bibliei ~icele sumeriene, toate confirma ideea noastra ca cele doua.civilizatii satelit nu !i-audezvoltat din intamplare. Dil)contra, ele au fost planificate ~irealizate prin de- . cizia deliberata a nefilimilor. Temandu-se,in mod evident, de 0 civilizatie umana uni;

ficata cultural ~i avand acelea~i scopuri, nefilimii au adoptat po-

litica tipic colonialista "Divide et impera'~ (Dezbina ~i stapane~4:).Pentl11 in timp ce omenirea ajunsese la un nivel care ca,

ii permiteachiar sa incer.cesa construiasca0 navi spati~lii-'

dupa care ,,nimic nu i-ar fi impiedicat sa faca tot ce ~i-au pus in gand" - nefilirilliin~i~ise aflau .intr-unputemic declin. rn mileniul al treilea i.Ch., copiii ~inepopi, ca sa nu mai vorbim de oamenii cu unul din parinti zeu, cople~iseraca numar vechii zei. Adanca nvalitate dintre cei doi frati, Enlit ~i Enki, a fost mo~tenitade fiii lor, dand nlltereunor lupte sangeroase pentru suprematie. Chiar ~i fIii lui Enlit - a~ cum am vazut in capitolele anterioa~ - se luptau intre ei.la fel cum mceau. de altfe! ~l Illl IUIbOK1. a cum s-a mtamplat deseori ~iin istoria ome-'. ~ nirii, zeii cei mari au incercat sa-i impace impirtind pamantul intre mo~tenitoriilor. In eel putin 0 iristanti inregistrati in textele sumeriene, un astfel de fiu (I~kur/Adad) a fost trimis in mod delibetat de Enlil in Tinuturile Muntoase, cu rolul de zei. tate locala. Pe masum ce trecea timpul, zeii au devenit din ce in ce mai gejo~i unii pe ceilalti, pazIDdu-~icu stra~ilicie teritonuJ,
-' )r

original, ba chiar ~iacee~i forma fonetica - ceea.ce sugereaza in mod clar originea comuna. Mult mai recent, savantii au amtat ca primeleinscriptii egiptenCf tilizau un limbaj care indica 0 u dezvoltare anterioaraa scrisului, ~isinguruf loc in care limbajul scris existaseinainte era Sumerul. Dee avem 0 singura limba scrisa care, din anumite motive, a fost diferentiata in trei limbi: mesopotami~na, egiptea-

441
; ~

." ,ZEtiIARJAStrclilN

A Douitprezecea PlaDeti

443

'me~e~gut'sau meseriape care 0 Patronau:Regii erau' interme~ diarii dintieace~tia ~i~omenireadin cein ct mai numeroasa, Declaratiile regilor ootici cum ci pomeau la rizboi penttu'cuce~ rirea de noi teritorii ~ia supune alte popoare,penttu di unnau "poruhca zeului ~istiI$tul meu", Text dupi text demonstreaza cu claritate cii lucmle stiteau inti-adeviir~, Zeii i~i piistiase~ rii penttu ei controlul EOliticiiexteme, dici asta;privea,de fapt relatiile cu ceilalti zei, In conformitatecu aceasta, ei aveab ultimul cuvint in declararea rizboiului sau incheiereapacii. o dati cu inmultirea ~i riispandireaoamenilor, in din ce in ce mai multe tiri, or~e ~i sate, trebuiaugiisi1eem penttu a Ie reaminti acestora cine Ie sunt stap!nii, cei ,,nobili". Vechiul Testament reflecti acest lucru la tot pasul, cerand:oanienilor sa nu se ,,inchinela zeii altor popoare". Solutiaa fost construirea a din ce in ce mai multe liic~uri de cult, ~ipunerea in fiecare dintie ele a simbolul zeului "corect", Era piganismului incepus~. "

aici, pentrua fi purtap apoi de un ~emsau un Vultur p4ni in Li~ul Cerescal Zeilor.Ne amintimruga lui Ghilgameshcatre ~ama!I:
Lasi-ma sa intru in pout, lasa-ma sa-mi ridic ~em-ul... Pe viata zeitei care m-a nascut, A cinstitului rege, tatil meu. Indromi-mi ~ii spre Tara 'fa! Pove~le ootice - de fapt pora istorie - relateazi eforturile neincetateale oamenilor de a ajunge'"in acest s:fiintpout", penttu a giisi,,PlootaViepi", ~ide a obpne viata ve~nica printre Zeii Cerului ~iPimintului. Acesta a fost idealul omenirii, care apare in toate religiile ce i~i au riidicinile in Sumer: speranta ca, daci duc 0 viati cinstiti ~icorati pe Parnant, acest lucru va fi riisplitit printr-o "viat8,de apoi" in Laca~1 Divin, alaturi de

~
j ~;_f'_

I I I I I I .1

zei.

Dar unde se afla aceasti ra 'cu Cerul?

Tara a Zeilor, care mcea legatu~

Dopapotop,ne informeaza'extelesumeriene,nefilimii" t au tinut lungi adunari penttu a hotiiridestinuloamenilor ~i

zeilor pe Parnant. In urma acestor consilii, ei au luat decizia de ,,a face cele pattu regiuni". Treidintre ele - Mesopotamia, valea Nilului ~ivalea Indului - au fost populate cu oameni.
,

Rispunsulla aceasti intrebare este cunoscut. Existi toate indiciile. Dar, dincolo_deacest lucru apar alte intrebiri. Au mai fost intdlnitinefilimii de atunci? Ce se va intdmpla cand ne yom reintdlni cu ei?
),

~i daci nefilimiierau ~,zeii" care au ,,flicut"omul de pe

Parnant, oare numai evolufia viepi pe A Douasprezecea Planeta i-a creat pe nefilimi?

A patra regiune era considerati "sfiinti" - un termen care

"

la inceput insemna ca zona era "interzisa, restransa". Dedicati numai zeilor, era un "piimint pur", 0 zona de care oamenii se puteau apropia numai cu autorizatie; trayersarea acesteia Dutea . ...u ."'..~u "'4U4l~lV1ilnlunor "arme IDsp~i1mantitoare" de catre ni~te paznici fioro~i. Acest tinut sau regiune era numiti TIL.MUN ("Tinutul in care sunt rachetele"). Era zona in care i~i stabiliserii nefilimii baza spatiala dupa ce cea de la Sippar

fusese distrusa de apele potopului.

'

Din nou, aceasti zona a fost pusa sub comanda lui UtuJ~ama~, zeul care, era insiircinat cu rachetele. Eroii epopeilor.antice, cum ar .fi Ghilgamesh, s-au luptat din greu pentru a ajunge

"

",'

Bibliogratie
"
,>,

'1. Princlpalele sune pentru textele bibUee: A. De la.Genezii la Deuteronom: The Five Books of Moses, editie

nouii,reviizutii dr.M. Stern,StarHebrew~ook Company,nedatatii. de

.-~t

B. Pentm traduceri ~i mterpretiiri mai noi, bazate pe texteie sumeriene ~i acadiene: "Geneza" din The Anchor Bible, trad. de E.A. Speiser, Garden City, N.Y.: Doubleday &Co, 1964. C. Pentru culoarea "arhaicii": The Holy Bible, King James Version, Cleveland ~i New Yorlc The World PublislUng Normande Co., nedata,tii. D. Pentm verificarea interpretiirilor modeme ale versetelor biblice: The Torah, noua traducere a Srmtei Scripturi, in conformitate cu textele masoretice, New York: Jewish Publication Society of America, 1962; The New American Bible, tradUsii de membrii Catholic Biblical Association o( America, New York: P.J. Kenedy & So~ 1970; ~i The New English Bible, editatii sub indrumarea ~i patronajul Bisericii Angliei, Oxford: Oxford University

.j I

-:;

Press; Cambridge: Cambridge UniversityPress, 1970.

'

E. Peniru referinte'uzuale ~i compamrea traducerilor: Veteris TestamenU Concordantiae Hebraicae Atque Chaldaicae, Solomon, Mandelkem, lemsalim: Schocken Books, Inc., 1962; Encyclopedic Dictionary of the Bible, traducere ~i adaptare de A. van den Born, Catholic Biblical Associations of America, New York: McGraw-Hill Book Co., hic., 1963; ~i Milton-Hatanach (Ebmicii), Hebrew-Ammaic de Jushua Steinberg, Tel Aviv: Izreel PublislUng

House Ltd., 1961.

II. PrinelpaleIe sune pentru textele din Orientul Aproplat: Barton, George, A. The Royal Inscriptions of Sumer and Akkad, 1929. jjorger,J\.lc;JU:;I.o;,UU"".uu__". :__'" .:'-wJ' .."!_L_InJ:'J: Budge, E.A. Wallis, The Gods ofth"e Egyptians, 1904 Budge, E.A. W. ~i King, L.W. Annals of the Kings of Assyria, 1902. Chiem, Edward, Sumerian Religious Texts, 1924. Ebeling, E.; Meissner, B; Weidner, E., (cd) Reallexicon der Assyrolo-

gie undVorderasiatischen Archiiology, 1932-1957. .

Ebeling, Erich, Enuma Elish: die Siebimte Tafel des Akkadischen WeltschOp{ungsliedes, 939 1 Ebeling, Erich, Tod und f-eben'nam den Vorstellungen der Babylonier, 1931.

,'~'

.
446
ZECHARlA SITCHIN
,-f'

A D()uisprezeeea Planetii

447

Falkenstein, Adam ~i W.von Soden, Sumerische und Akkadische Hymnem und Gebete. 1953. Falkenstein,Adam, Sumerische Gatterlieder, 1959.
Fossey, Charles; La Magie Syrienne. 1902. Frankfort, Henri, Kingship and Gods, 1948.
,

Langdon, Stephen, (00): Ox{ardEditians a{Cunei{arm Texts. 1923 Langdon, Stephen, "Semitic Mythology" in The Mythalogy a{ all Races. 1964. Langdon, Stephen, Enuma Elish: The Babylanian Epic o{ Creatian. 1923.
,~'

Gray, John, The Canaanites. 1964. cient Warld.l961.

' "

Gordon, Cyrus H., "Canaanites Mythology" in Mythalagies a{the AnGrossman, Hugo, The Develapment a{the Idea a{God in the Old Testament. 1926 Grossman, Hugo, Altarientalische Texte und Bilder zum alten Testa'

mente. 1909

Gunterbock, Hans G., "Hittite Mythology" in Mytholagies a{ the An-

Langdon, Stephen, Babylanian Penitential Psalms. 1912. Umgdon, Stephen, Die Neu Babylanischen Konigsinschriflen. 1912 Luckenbil, David D., Ancient Recards a{ Assyria and Babylania. 1926-'27. Neugebauer, 0., Astranamical Cunei{arm Texts. 1955. Pinches, Theophilus G., "Some mathematical'Tablets in the British Museum" in Hi/precht Anniversary Valume.1909. Pritchard, James B., (ed). Ancient Near Estern Texts Relating to. the Old

cient Warlds. 1961

'

Heidel, Alexander, The Babylanian Genesis. 1969. Hilprecht, Herinan V., (ed). Reparts a{the Babylanion Expeditians: . Cuneiform Texts. 1893-1914 , Jacobsen, Thorkild, "Mesopotamia" in The Intellectual Adventure a{ Ancient Man. 1946. Jastrow, Morris, Die Religian Babylaniens und Assyriens.l905-19i2 jeari,. Charles-F, La Religian Sumerienne.1931 . Jensen,P., Texte zur assyrisch-babylan1schen Religian. 1915.

Testament. 1969.
1861-'84.
,

' ,

Rawlinson, Henry C., The Cunei{arm Inscriptians a{ Western Asia. Sayee, A.H.,-The Religian a{the Babylonians.1888. Smith, George, The ChaldeanAccaunt a{Genesis. 1876. Thomas,D.Winston (ed), Do.cuments fr()m Old Testament Times. 1961.
It

Thompson, R. Campbell, The Reparts a{ the Magicians a"d Astrala~

Jensen,P.,DieKasmalagie erBabylanier.1890. d

'.

.~

"

gprs a{Niniveh and Babylan. 1900.

"

Jeremias, Alfted, The Old resta"'ent in the Light a{the Ancient Near EasU911. Jeremias, Alfred, Das Alter.der babylanischenAstranamie.1908. Jeremias, Alfred, Handbuch der Altari~talische Geiskultur.. Jeremias, Alfred ~iWinckler,Hugo, 1mKamp{eum deralten Orient. King, Leonard W., Babylanian Magic and Sarcery being: "The Prayers a{the Lining a{the Hand". )896.
" '

Thureau-Dangin, Franc;ois, Les Inscriptians de Sumer et Akkad. 1905. Thureau-Dangin, Franc;ois, Die sumerischen un akkadische Konig~~;:'.sinschriflen. 1907. -

Thureau-Dangin,Franc;ois,RitueJesAkkadiens.1921.
'J'f~'

,.

-"

,King, Leonard W., The Assyrion Language. 1901. King, Leonard W., The seven Tablets a{Creatian.1902. King, Leonard W., Babylanian Religian and Mythalagy.1899. Kramer, Samuel N. The Summerians. 1963. K1'IImp.rSAmllp.1 (p.t!) M1Jthnlnoip,~ N n(thp A"rip"t Wnrld 1961. Kramer, Kramer, Kramer, Kramer, Kugler, Samuel N.,Hystary Begins in Sumer. 1959. Samuel N., Enmerkor and the Lord a{ Aratta. 1952. Samuel N., Fram the Tablets a{Sumer. 1956. Samuel N., SumerionMythalagy.1961. Franz Xavier., Sternkunde und Stemdienst in Babylan. 1907-

Virolleaud, Charles., L 'astranamie Chaldeenne. 1903-1908., Weidne{, Emst F., Alter und Bedeutung der Babylanischer Astranamie und Astral/ehre.1914. Weidner, Ernst F., Handbuch der Ba.bylanischen Astranamie.1915. Witzel, P. Maurus.l'ammuz-Liturgien un4Xerwandtes. J935.

I I I

\ I
I
I I

III. Au fost cercetate,studli ,I articole din urmitoarele periodice: Der Alte Orient (Leipzig) . ,,.,, , ,_-'.''"' :_..:1 "A \
__n."

American Jaurnal a{Semitic Langu,agesand fjteratures (Chicago) Annual a{the American Schoals a{Oriental Research (~ew Haven) Archiv fUr Keilschrifl{ar~chung (Berlin)

Archiv fUrOrient{arschung(Berlin) .
".o~ 1.

1913. Lambert,W.G. ~i Millard, A.R., Atra-Hasis. the Babylanion Story a{ the Flaod. 1970.
'

Langdon, Stephen, Sumerian and Babylonion Psalms. 1909. Langdon, Stephen, Tammuzand Ishtar. 1914.
;"

.4.rchiv Oriel/talni (Praga) .4.ssyralagische Bibliothek (Leipzig) .4.ssyralagical Studies (Chicago) I\or,~'~' Das Auslqnd (Berlin) ',...'..,"" ,,' Babylaniaca (Paris),'

.'

,.

448
:rig)" Berliner Beitriige
~ ~

ZECHARIA'SITCUIN

Beitriige.zur ASsyrlologie Und semiiischen Spra"chwissenschatl (L~ip.;

. . ZIp"Keilschrlf()rsch,ung{Berlin)
"

Bibliolheca Orienlalis(LeiiJa)

Bulletin of the Amerlaln Schoo.ls o/,Oriental .Research (Ierusali$~r. Bagdad) ". , DeutschesjMorgen/iindiSChe Gasellsthatl, Abhandiungen (leipzig)

HtlTVard Semitic.Series (Canlbridge ~8sS)

Hebrew Union"CollegeAnnual (Cincinnati) Journal Asiatique,(paris)-Jourrral f)ffhe Am~rican:OrieiJtaISociety (New Haven) Journal of Biblical ~iterat'9'e ani/, Ex,egesis (iddletown) Journal ofCimeifo 17n'studies (N ew Haven) . -j Journal of Near Eastern Studies (Chicago) JOurlJal.ofRoyal -.4swticSoc:iety (L()~dra) Journal of the Society ,ofOrieirtal Research (Chicago) JoUrnal ofS~1JIitic StUdi~ <anch~ster)' ,,
, '

..

Kei/i~chritl/iche Bibliothet (BeJ.'lin)'

~

Ki!nigliche Milseen' zu ,1J~~/in: Aiiiillungeli aus der Oriefltalis~en

&immlungen (B~lin)

Leipziger Semitische Studfen (Leipzig) Mitteilungen der alt;"'ientalischen Gesellsch~tl (Leipzig) Mitteilungen des Instituts fUr Orientforschung (Berlin) Orienialid (Roma).' . ,\, Orieilialfsche Liieratw-zeitung (Berlin) Pr.oceedings'ofthe AmeriCl1n Philosophical Society (philadelphia) Proceedings of Society of Biblica/Archaeology (Loncp-a) Revue D 'Assyorologie et d 'archeologie orientale (Paris) Revue biblique (Paris) ..

Studia Orientalia (Helsinki) (Berlin)

Sacra Scriptura Antiquitatibus Orientalibus l/Iustrata (Vatic~)

i

TransacJions of the Society ofBib/iCLl/Archaeology(Londra) Untersuchungen zur Assyriologie und vorderasiatischen Archiiologi'e
I

I I

I I I I

Vnp'/_Minli.rhp. Ribliothek (Leipzig) Die Welt des Orients {UOnmgen) . Wissenschatlliche Yeroff/entlichimgen der deriJschen -Orient .:.:

GesellscluJtl(Berlfu)
Ziitschritl Zeitschritl Zeitschritl Zeitschri/t

fur Assyriologie und'verwandte Gebiete (Leipzig) fur die altetestament/iche W"lSsenschatl (Berlin~Giesen) der deutschen morgen/anOlschen Gesl/lschatl (Leipzig) fUr Kei/schritlforschung.(Leipzig)