Dosar nr.10601/3/2018 1743/2019 ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA I PENALA DECIZIA PENALA NR.134/A Sedinfa publica din data de 25 februarie 2020 Curtea compusi din: PRESEDINTE : CARMEN-VERONICA GAINA JUDECATOR : OVIDIU RICHITEANU-NASTASE GREFIER : DANIELA SCHNEIDER MINISTERUL PUBLIC ~ Parchetul de pe lingé Curtea de Apel Bucuresti este reprezentat de procuror MIOARA MOSOIU. Pe rol, se afla pronunfarea asupra cauzei penale avind ca obiect apelul declarat de inculpatul BARBU ION impotriva Sentinjei penale nr.880 din data de 23 mai 2019, pronunjata de Tribunalul Bucuresti ~ Sectia I Penala in Dosarul nr.10601/3/2018. Dezbaterile s-au desfasurat in sedinta publica de la termenul de judecata din data de 20 ianuarie 2020 si au fost consemnate in incheierea intocmiti la acea dati, care face parte integranta din prezenta decizie penala, iar Curtea, mai intai, potrivit art.391 alin.1 din Codul de procedura penala, pentru a da posibilitatea aparatorului ales al apelantului inculpat sa depuna la dosar concluzii scrise, a stabilit termen de pronuntare a hotirarii la data de 04 februarie 2020 in continuare, conform art.391 alin.2 din acelasi cod, avand nevoie de timp pentru a delibera, a aménat pronunjarea hotirarii, in mod succesiv, la data de 18 februarie 2020 i, apoi, la data de astazi, 25 februarie 2020, cand, in aceeasi compunere, a decis astfel CURTEA Deliberand asupra cauzei penale de fafa, constatd urmatoarele: Prin Sentinta_penali_nr.880_din_data de 23 mai_2019, pronunjati in Dosarul nr.10601/3/2018 (astfel cum a fost indreptata, sub aspectul unei erori materiale, prin incheierea din data de 31 mai 2019, pronunjata in acelasi dosar), instanja de la Tribunalul Bucuresti — Sectia I Penala a hotarat astfel: {in temeiul art.289 din Codul penal in ref. la art.6 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul BARBU ION la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru svarsirea infracfiunii de Iuare de mit in temeiul art.67 alin.2 din Codul penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitirii drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit.a, b, g din acelasi cod (de a fi ales in autoritaqile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritai de stat si de a exercita profesia de medic) pe o perioada de | an, In temeiul art.65 alin.1, 3 din Codul penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii acelorasi drepturi, care se va executa in cazul in care pedeapsa principal se va executa in regim de detentie.in temeiul art.91 din Codul penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei principale de 3 ani inchisoare, pe un termen de 3 ani, in conditiile art.92 alin.1, 2 din acelasi cod. {in temeful art.93 alin.1 din Codul penal, a dispus ca, pe durata acestui termen, inculpatul sd respecte urmatoarele misuri de supraveghere: a) si se prezinte la Serviciul de Probatiune Bucuresti, la datele fixate de acesta; b) s& primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; ) si anunfe, in prealabil, schimbarea locuinfei si orice deplasare care depaseste 5 zile; 4) si comunice schimbarea locului de munca; €) sa comunice informayii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In temeiul art.93 alin.2 din Codul penal, a impus inculpatului ca, pe durata termenului de supraveghere, si execute obligatia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu acesta, {in temejul art.93 alin.3 din Codul penal, a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul s& presteze munca neremunerata in folosul comunitaii, pe 0 perioada de 90 zile, in cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 sau Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 2. A ineredinjat Serviciului de Probatiune Bucuresti supravegherea inculpatului, in vederea respectirii masurilor si obligatiilor anterior mentionate. in temeiul art.404 alin.2 din Codul de procedura penal rap. Ia art.91 alin.4 din Codul penal, a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.96 din Codul penal, pri revocare a suspendarii sub supraveghere a executirii pedepsei. In temeiul art.68 alin.1 lit.b din Codul penal, a dispus ca pedeapsa complementarii si fie usd in executare la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. in temeiul art.290 alin.4 din Codul penal, a dispus obligarea inculpatului la restituirea sumei de 2.500 lei catre Creifa Vasile A respins, ca inadmisibile, cererile martorilor Creita Vasile si Creij& Lucian-Marius de obligare a inculpatului la plata sumei de 1.000 lei, constituind contravaloarea combustibilului consumat, {in temeiul art.274 alin.1 din Codul de procedura penala, a dispus obligarea inculpatului la plata catre stat a sumei de 3.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunta aceasta hottirdre, prima instanjé a constatat ca, prin rechizitoriul din data de 29 martie 2018, emis in dosarul de urmarire penal nr.2655/P/2017 al Parchetului de pe Jang Tribunalul Bucuresti, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului BARBU ION, pentru sivarsirea infractiunii de luare de mitd, prevazuta de art.289 alin.1 din Codul penal, in raport cu urmatoarea situatie de fapt: Inculpatul, in calitate de medic primar in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta ..Floreasca” din municipiul Bucuresti - Clinica Ortopedie si Traumatologie, in noaptea de 14/15 august 2017, a pretins suma de 2.500 lei de la martora Rosu Mariana, pentru ca tatil acesteia, Rosu Ion, s& beneficieze de o interventie chirurgicald si de tratamentul medical corespunzitor, ca urmare a unei fracturi la piciorul sting, indatorire care intra in atributiile sale de serviciu, suma de bani pretinsd fiind primita de inculpat de la martorul Creifi Vasile, in doud transe, respectiv suma de 1.500 lei, in noaptea de 14/15 august 2017 si suma de 1.000 lei, 1a data de 26 septembrie 2017, cu ocazia unor intélniri care au avut loc in incinta spitalului anterior menfionat. in faza de cercetare judecAtoreased, desftisurat conform procedurii de drept comun, intrucat inculpatul nu a recunoscut sdvarsirea infractiunii refinute in sarcina sa, s-a procedat la ascultarea acestuia, a martorilor Rosu Mariana, Vasile Victoria, Rosu Constanfa, Rogu Ion,Creita Vasile si Creita Lucian-Marius, indicati in recl Cristian si Preoteasa Bogdan, propusi de inculpat. toriu si a martorilor Anghel Tonul- Analizénd materialul probator administrat in cauz8, prima instanfa a refinut urmatoarea situatie de fapt: Conform afirmatiilor martorului denuntator Creita Vasile (facute cu ocazia audierii din data de 16 august 2017), la data de 14 august 2017, in jurul orei 16:25, in timp ce se afla la proprietatea sa, situati in extravilanul municipiului Urziceni, judeful Ialomita, unde desfigura activitati gospodaresti impreund cu prietenul su, Rosu Ion, cel din urma a suferit un accident, in sensul cd a alunecat pe iarbai si si-a fracturat piciorul stang, in zona tibiei. in urma acestui eveniment, Rosu Ion a fost transportat, cu o ambulanfd, la Spitalul Municipal Urziceni. intrucdt medicii de la acest spital au ajuns la concluzia c& pacientul trebuia transferat Ja un spital care dispunea de sectie de ortopedie, Rosu fon a fost transportat, in aceeasi zi, la Spitalul Clinic de Urgent& ..Floreasca” din municipiul Bucuresti. in aceste conditii, martorul I-a contactat telefonic pe fiul sau, Creita Lucian-Marius, pe care I-a rugat si se duca acasi la Rogu Ion si sé o transporte pe sofia sa, Rosu Constanta, la unitatea spitaliceased unde acesta urma si fie internat. La un moment dat, martorul a fost contactat telefonic de fiul su, care i-a comunicat cia aflat, de la sofia lui Rosu Ion, ca un medic ce parea a fi rezident le-a pretins celor doua fiice ale pacientului suma de 2.500 lei, pentru medicul chirurg sau ortoped BARBU ION, care urma sil opereze de urgenta pe Rosu Ion, pentru c, altfel, acesta risca si-i fie amputat piciorul, precum si suma de 500 lei, pentru medicul anestezist. intrucat familia Rosu nu dispunea de suma de bani solicitata, sofia pacientului a apelat la martor, pentru a o imprumuta, iar acesta a fost de acord si inméneze suma de bani, ins, fiind indignat de cele intamplate, s-a prezentat la Sectia 1 Politie din Bucuresti, pentru a sesiza fapta de care luase cunostin{’. Nu i-a informat pe membrii familiei Rosu despre acest demers al siu, deoarece acestora le era teamé cA, in cazul in care nu vor da banii pretinsi, medicii nu vor depune toate diligentele necesare pentru salvarea piciorului pacientului. Dupa ce a formulat denuntul la Sectia 1 Polifie, in noaptea de 14/15 august 2017, in jurul orei 01:00, s-a deplasat la Spitalul Clinic de Urgenfa .Floreasca”, unde a luat legitura cu membrii familiei Rogu si, impreuna cu fiica mai mica (Rosu Mariana), a mers la cabinetul medicului BARBU ION, discutind despre starea de sinatate a pacientului. Avand temerea cd acesta nu va fi ingrijit corespunziitor si c si-ar putea pierde piciorul si fata de starea emofionala a familiei pacientului, i-a remis medicului BARBU ION suma de 1.500 lei, spundndu-i cd nu dispunea de mai mulfi bani, cu promisiunea cd-i va da ulterior si diferenta de 1.000 lei. Dup& ce a primit banii, inculpatul BARBU ION a afirmat ci acum este bine”, precizand cd va da, la randul su, altor cadre medicale implicate, suma de 500 | Find reaudiat 1a data de 12 septembrie 2017, martorul denuntitor Creita Vasile a precizat ca, in noaptea de 14/15 august 2017, cand i-a remis inculpatului BARBU ION suma de 1,500 lei, pentru interventia chirurgicala pe care i-a efectuat-o pacientului Rosu lon, a inregistrat cu telefonul mobil discutia purtatd, pundnd la dispozitia organelor de urmarire penal acea inregistrare. Cu privire la aceastd inregistrare audio, a precizat cA a efectuat-o cu telefonul mobil pus la dispozitie de fiul sau, Creité Lucian-Marius, ins, la data primei audieri, s-a aflat in imposibilitatea de a 0 pune la dispozitie, intrucat nici el, nici fiul siu nu au reusit, la acel moment, si o giseascd in memoria telefonului mobil, nestiind unde se salvase (atat martorul denuntator, cat si fiul sku nu cunosteau aspecte tehnice legate de procedura efectuarii inregistrarii). Din aceste motive, a considerat ca incercarea de a inregistra discufia cu inculpatul esuase. La o data ulterioard, a fost anuntat de fiul sau cA, in timp ce butona telefonul mobil, a gisit, intmplator, inregistrarea pe care o efectuase in noaptea de 14/15 august 2017, motiv pentru care a pus-o la dispozitia organelor judiciare. in cursul judecafii, fiind audiat la termenul din data de 19 martie 2019, martorul denuntitor Creita Vasile a ardtat cd, ulterior producerii accidentului, fiul stu si sofia lui Rosu Ton au plecat, cu masina, spre Spitalul Clinic de Urgenfa ..Floreasca” si ca a fost sunat de fiul 3sau, care i-a comunicat ca starea lui Rosu Ion era grava. Tot fiul stu i-a spus c& personalul medical va lua decizia amputirii membrului gic li se cerea o .spaga de 2.500 lei”, intrucét, desi solutia terapeuticd cea mai simpla era aceea anterior menfionata, se putea lua decizia de a se interveni chirurgical, aspect care necesita insi un efort din partea medicului. A ascultat telefonic discutia pe care o aveau in autovehicul sofia lui Rosu Ion si fiul sau, percepand astfel direct ca cea dintai, Rosu Constanfa, ii cerea si le imprumute suma de bani care era ceruta de personalul ‘medical, pentru a efectua interventia chirurgicala. A contactat organele de politie din cadrul Secfiei 1 si, intrucat ofiterii de politie i-au spus c& ar fi fost bine si inregistreze cu mijloace tehnice momentul in care va remite suma de bani, I-a rugat pe fiul stu si isi programeze telefonul in asa fel incat si capteze gi sd stocheze discutia. Find insofit de una din fiicele lui Rogu Ion, s-a dus, ulterior interventiei chirurgicale, in biroul inculpatului BARBU ION, unde i-a remis acestuia suma de 1.500 lei. Evolutia medicala a lui Rosu Ton a fost una greoaie, fiindu-i montat un fixator pe care I-a inut in jur de 2 luni, iar inculpatul BARBU ION a promis c& va intreprinde masuri pentru a i se face acestuia si o transfuzie de singe. Atunci cénd au trebuit scoase firele aplicate lui Rosu Ion, inculpatul BARBU ION nu a mai fost cooperant si nu a mai adus vorba despre efectuarea transfuziei de singe, spunandu-i ca alte probleme medicale ar trebui tratate de alt medic. A dedus o legatura intre comportamentul inculpatului si imprejurarea c& nu i se remisese intreaga suma de 2.500 lei. Dupa ce a obfinut numarul de telefon al inculpatului, a discutat cu acesta si au stabilit sA se intdlneascd, pentru a i se remite si restul sumei de bani. in aceste conditii, a procedat la incunostinjarea organelor de poliie, care au montat tehnicd specifica, ulterior deplasdndu-se la Spitalul Clinic de Urgenta ,,Floreasca”, unde i-a remis suma de 1.000 lei inculpatului BARBU ION, care a fost muljumit, spunind c& programa pe Rosu Ion pentru a efectua transfuzia, atunci cAnd va fi de garda. in aprecierea actul medical a fost condiionat de inculpat. Declaratiile martorului denuntator Creita Vasile s-au coroborat cu declarafiile martorilor Rosu Mariana, Vasile Victoria, Rosu Constanta si Rosu Ion, rezultind fara putinya de tagadai ca, Ja data de 14 august 2017, in jurul orei 16:25, in timp ce se afla la proprietatea celui dintai, situati in extravilanul municipiului Urziceni, judetul Talomita, DN2, km.55, unde desfagura activitati gospodaresti, Rosu Jon a suferit un accident, in sensul c& a alunecat pe iarba si fracturat piciorul sting. in zona tibiei. in urma acestui eveniment, Rosu Ion a fost transportat la spitalul din municipiul Urziceni. intrucét medicii de la acel spital au ajuns la concluzia c& pacientul trebuia transferat la un spital care dispunea de secjie de ortopedie, Rosu Ion a fost Jul Clinic de Urgent ..Floreasca” din municipiul Bucures! judecatoresti o parte din apararile inculpatului BARBU ION s-a ii activititilor desfagurate de Rosu Ion in favoarea lui Creita Vasile, prima Instanta, raportat la actul de sesizare, a considerat c& aceste aspecte nu au relevant juridica, dand efect dispozitiilor art.371 din Codul de procedura penala, care delimiteaza obiectul judeci Odata ajuns la Spitalul Clinic de Urgent .Floreasca”, Rosu Ion a fost preluat de medicul de garda, respectiv de inculpatul BARBU ION, care a decis ci era necesara efectuarea unei interventii chirurgicale, aspect ce a rezultat si din foaia de observajie clinica generala nr.20163 din data de 14 august 2017 si din figele de anestezie si recuperare postoperatorie Inculpatul BARBU ION nu a negat ca a oferit tratament medical lui Rosu lon si nici ca a primit suma de 2.500 lei, in doud transe, prima in seara operatiei, iar a doua de la Creif& Vasile, susfindnd, ins, c& suma respectiva a fost remisi in semn de recunostinga si ca o forma de »chirie” pentru fixatorul extern montat, care fi apartinea. Drept urmare, oferirea tratamentului medical si primirea sumei de 2.500 lei de cditre inculpatul BARBU ION nu constituie aspecte contestate, prima instan{a analizand in continuare daca mobilul remiterii banilor se citcumscrie notiunii de ,recunostin{a” sau celei de ,,chirie”, asa cum le-a perceput inculpatul ori banii au fost dai .,in legaturd cu indeplinirea, neindeplinirea,urgentarea ori intirzierea indeplinirii” prevede art.289 din Codul penal. lle de la dosarul cauzei, prima instanji a refinut ca, in timpul urmaririi penale, martora Rosu Mariana a aratat c8, in noaptea de 14/15 august 2017, in timp ce tatilui sau i se ficea pregatirea pentru operatie, inculpatul BARBU ION le-a chemat pe ea si pe sora sa la o discufie, spundndu-le ca, in vederea efectuarii intervenfiei, era nevoie de un aparat necesar aspirarii singelui acumulat la piciorul vatimat, pe care spitalul nu il definea si care putea fi achizitionat de citre familie de la o firma de specialitate, in baza unei facturi. inainte de operatie, I-a cdutat din nou pe inculpatul BARBU ION si l-a intrebat daca mai era nevoie de ceva pentru efectuarea interventiei. Cu ocazia acelei discufii, inculpatul i-a spus cd, in situafia in care tata sdu ar fi mers la un spital privat, costurile intervenfiei ar fi fost mult mai mari, ins& el se mulfumea deocamdata cu suma de 2.500 lei, care urma si ii revind lui, distinct de costul aparatului medical. I-a relatat cele discutate cu medicul martorului Creia Lucian-Marius, care s- a aflat tot timpul la spital in seara operatie si care i-a povestit, la randul lui, tatalui sau despre solicitarea medicului de a i se remite suma de 2.500 lei, Creita Vasile oferindu-se si-i dea el inculpatului suma de bani solicitata. La terminarea operajiei, martorii Rosu Mariana si Creita Vasile au participat la o discufie cu inculpatul BARBU ION, in legatura cu modul in care a decurs interventia chirurgicala, ocazie cu care martorul denunfitor Creiti Vasile i-a remis acestuia suma de 1.500 lei. Prin atitudinea pe care a avut-o in tot intervalul de timp in care -a tratat pe tatal sau, medicul BARBU ION i-a creat impresia c& astepta, de fiecare dati cand il ‘au, SA primeasca o sumé de bani, iar, atunci cdnd nu fi erau satisfacute asteptarile, avea un comportament necorespunzator. Astfel, intrucét cu ocazia scoaterii firelor nu i-a remis medicului nicio suma de bani, acesta a contactat-o telefonic, reprosdndu-i cd a venit de acasi pentru a-i scoate firele tatilui su, folosind un limbaj nedeontologic (nici cei mai jegosi tigani nu I-aw tratat asa”) si transmijandu-i c& singura lui dorinfa era de a recupera fixatorul care fusese ‘montat cu ocazia operatici la piciorul vatamat al pacientului, dupa care nu mai voia si auda de i. Ulterior, dupa ce Creita Vasile i-a remis si suma de 1.000 lei, inculpatul I-a chemat pe Rosu Jon pentru a-i efectua 0 transfuzie, desi initial afirmase ci nu il va supune acestei proceduri. id audiata si in timpul cercetirii judecdtoresti, martora Rosu Mariana a confirmat ‘modalitatea producerii accidentului, precum $i imprejurarea c&, atunci cand a ajuns la Spitalul Clinic de Urgent ..Floreasca”, tatdl su le-a spus c&, in urma discutiilor avute cu mediul de garda, a infeles ca urma si i se amputeze piciorul, motiv pentru care, impreuna cu sora sa Vasile Victoria, s-au dus la inculpatul BARBU ION, pentru a se interesa de situafia medicala a tatalui lor. Impreund, au stabilit ci era necesard achitarea sumei de 250 lei, pentru un aspirator pe care unitatea spitaliceasca nu il avea in dotare, inculpatul BARBU ION spunandu-le cd il va opera pe Rosu Ion si va decide in acel moment care dintre optiunile constind in montarea unui fixator sau amputarea piciorului reprezenta tratamentul medical cel mai adecvat. in acelasi timp, inculpatul BARBU ION le-a spus c& va fi necesar si achite suma de 2.500 lei, constand in contravaloarea smanoperei”, bani pe care i-a solicitat lui Creifé Vasile, avand in vedere ci accidentul se petrecuse cdnd Rosu Ion desfisura activitati lucrative pe terenul sau. Ulterior desfigurdr operatiei, a mers, impreund cu Creité Lucian-Marius, fiul lui Creifé Vasile, iar acesta din urma a remis medicului suma de 1.500 lei. Dupa efectuarea procedurii de scoatere a firelor, intrucat nu i-a remis medicului nicio suma de bani, acesta a contactat-o telefonie, reprosdindu-i c& a venit de acasa pentru a-i scoate firele tatdlui su, folosind un limbaj nedeontologic (nici cei mai Jegosi tigani mu I-au tratat asa"), sustinnd c& a venit de acasa intr-o zi de duminic&, in loc sa stea cu familia. A interpretat comportamentul inculpatului ca find un repros pentru cd nu i-au fost remise alte sume de bani cu ocazia aplicarii tratamentului, Desi nu a cunoscut ca Creifa Vasile si fi remis o alta suma de bani, in afar de cei 1.500 lei, dati imediat ulterior efectuatii acutului medical, si-a amintit c&, ulterior, inculpatul BARBU ION manifesta o reticenfi in a oferi tratamentul medical tatalui stu, constnd in aplicarea unei perfuzii cu singe, motiv pentru care I-a sunat pe Creifd Vasile, care i-a confirmat cd va lua legatura cu inculpatul, Ulterior, a fost unui act ce intra in indatoririle acestuia, astfel cum 5sunatd de inculpat, impreuna stabilind ziua in care Rosu Ion trebuia s& se prezinte, in vederea administrarii procedurii medicale. in declaratia din timpul urmaririi penale, martora Vasile Vietoria a aritat c&, dupa ce a fost anunjata cu privire la accidentul suferit de tatal stu, s-a deplasat la Spitalul Clinic de Urgent .Floreasca” si a luat legatura cu inculpatul BARBU ION, care i-a comunicat, initial, c& {i va amputa pacientului piciorul vatdmat, neexistind nicio solufie medical pentru salvarea acestuia. Dupa cateva minute, purtind o noua discutie cu inculpatul BARBU ION, acesta i-a spus cd ar putea si incerce si efectueze 0 altd interventie, dar cA va trebui si se consulte cu alfi colegi. Cand sora sa, Rosu Mariana, a ajuns la spital si a aflat despre posibilitatea amputarii Piciorului, a mers s& discute si ea cu inculpatul BARBU ION, iar, dupa ce a revenit, i-a relatat cd acesta i-a pretins, cu titlul de mita, suma de 2.500 lei, pentru a salva piciorul tatalui lor. in aceste conditii, Rosu Mariana a contactat-o telefonie pe Rosu Constanta, mama lor, care se afla in drum spre Bucuresti, fiind transportata cu masina personala de cdtre Creija Lucian-Marius gi i-a spus ci medicul pretinsese suma de 2.500 lei pentru efectuarea operatiei, rugdnd-o s& discute cu Creita Lucian-Marius pentru a le imprumuta acesti bani. in urma discutiilor purtate in seara respectiva cu sora sa, a aflat cd Creij& Lucian-Marius a luat legitura cu tatal stu, Creita Vasile, iar acesta din urma a promis ca va face tot ce era omenese posibil pentru a-i ajuta, dar cA nu dispunea de intreaga suma pretinsa de inculpat. in seara respectiva, a plecat de la spital inainte a tatil sau sa fie dus in sala de operatie, insd a aflat, in urma discutiilor purtate a doua zi cu sora sa, c& Creita Vasile a venit si el la spital in seara operafiei si i-a dat inculpatului BARBU ION 0 sum de bani, neputind si precizeze cuantumul acesteia si nici imprejuririle in care a fost temisd. Martora a apreciat atitudinea inculpatului din perioada in care acesta i-a acordat ingrijiri medicale tatilui su ca find una necorespunzatoare, credndu-i impresia ca in permanent astepta si primeased 0 suma de bani. in acest sens, a fficut referire la discutia telefonicd pe care Rosu Mariana a purtat-o cu inculpatul BARBU ION in seara zilei in care Rou Ion s-a deplasat la spital in vederea scoaterii firelor, dupa intervenjia din data de 14/15 august 2017, cand inculpatul i-a reprosat surorii sale c& nu se astepta sa vind pe gratis la spital, susfinand ca ..si cei ‘mai jegosi figani ti dau edte ceva cénd vin la el”, dar si la imprejurarea c’, dupa cea de-a doua interventie chirurgicala din luna decembrie 2017, inculpatul a refuzat sa ii scoata firele lui Rosu Jon si chiar i-a spus fiicei acestuia, Rosu Mariana, intr-un moment de enervare, c& ar putea s& fi scoati ea personal firele, desi nu era cadru medical. Fiind audiata si cu ocazia cercetarii judecitoresti, martora Vasile Victoria a declarat c&, in luna august 2017, tatal ei a suferit un accident, in timp ce efectua activitati lucrative in favoarea lui Creita Vasile, fiind ulterior transportat la Spitalul Clinic de Urgent ,.Floreasca”” Ajunsi la unitatea spitaliceascd, a discutat cu sora sa, Rosu Mariana, care i-a comunicat cd, ulterior consultului preliminar, medicul de garda, in persoana inculpatului BARBU ION, i-a spus cA piciorul accidentat trebuia amputat, aceasta fiind singura solufie care putea avea rezultate benefice. A hotirat ca, impreun& cu sora sa, si meargi in biroul inculpatului, acolo unde au insistat in gasirea altei solujii decat cea a amputarii, acesta spundndu-le c& va intra in operatie si, ulterior, va lua decizia daca va proceda la amputarea membrului, spundndu-le c& ‘rebuia achizitionat un aparat medical, in cuantum de 250 lei, intrucat nu se afla in dotarea spitalului si, totodata, c& va fi necesar si dea o suma de bani, despre care martora a crezut ca reprezenta contravaloarea aparatului. A mers la o farmacie din apropiere, pentru a cumpara aparatul medical si, intrucdt avea programata o vacant, a plecat de la spital, unde a rimas sora si mama sa. A aflat ulterior, de la Rosu Mariana, c& Creija Lucian-Marius, fiul lui Creifai Vasile, i-a remis inculpatului BARBU ION suma de 1.500 lei, ulterior efectuarii operatic’. Dupa efectuarea operatiei, Rosu Ion s-a deplasat la spital, in vederea scoaterii firelor, iar inculpatul i-a Teprosat surorii sale ci nu se astepta sd vind pe gratis la spital, sustindnd ca . yi cei mai jegosi tigani fi dau céte ceva cand vin la ef”. Referitor la procedura medical constand in aplicarea unei transfuzii de snge, a aflat de la sora sa, Rosu Mariana, c& inculpatul BARBU ION aména data efectuarii acesteia, interpreténd atitudinea lui drept o conditionare a acelei proceduri de 6remiterea unei noi sume de bani. Nu a vazut personal cénd s-au remis sumele de bani, dar a infeles, din comportamentul inculpatului din seara de 14/15 august 2017, c& acesta dorea remiterea unei sume de bani, intrucat avea o atitudine de total Martora Rosu Constanfa a confirmat ca, la data de 14 august 2017, in timp ce se deplasa catre municipiul Bucuresti, a fost contactata telefonic de fiica sa, Rosu Mariana, care i-a spus c& ‘medicul care il preluase pe pacientul Rosu lon, despre care a aflat ulterior cd se numea BARBU ION, a pretins o suma de bani (al cérei cuantum nu I-a putut preciza), pentru c&, altfel, ii amputa piciorul vatémat. Nu si-a amintit despre ce suma de bani era vorba. In acest conditii, |-a rugat pe Creita Lucian-Marius si'o imprumute cu suma de bani necesara, acesta din urma spundndu-i cd avea Ia el suma de 1.000 lei, pe care i-o putea pune la dispozitie. Desi nu a fost de fafa la momentul remiterii sumei de 1.500 lei, ca parte din suma de 2.500 lei, pretins& initial, a aflat ulterior, din discutiile purtate cu fiicele sale, c8, in seara operatici, Creita Vasile i-a dat inculpatului BARBU ION o suma de bani Fiind audiata si de instanfd, martora Rosu Constanga a declarat ci, dupa ce sotul ei a avut un accident, in timp ce se afla in autoturismul condus de Creifa Lucian-Marius, indreptindu-se catre Spitalul Clinic de Urgenja ,Floreasea”, a fost sunata de fiica sa, Rosu Mariana, care i-a spus c&, dup& consultarea lui Rosu Ion, medicul de garda i-a comunicat ci piciorul acestuia trebuia amputat, putandu-se efectua totusi o operatie pentru care insi era necesara remiterea unei sume de bani, Intrueat nu definea acea suma de bani, i-a solicitat lui Creia Lucian-Marius s4 0 ajute, iar acesta a fost de acord. Martorul Creiti Lucian-Marius a declarat, atat in timpul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecdtoresti, ci el a fost cel care a transportat-o la Spitalul Clinic de Urgenya -Floreasca” pe sofia pacientului Rosu lon (Rosu Constanfa) si, astfel, a auzit discutia telefonica Pe care aceasta a avut-o cu una dintre fiicele sale, atunci cdnd a fost anunfati despre faptul c& medicul care il preluase pe pacient afirmase c& nu va intra in operatie daca nu ji vor da suma de 2.500 lei. Tatal sau, Creita Vasile, i-a dat medicului suma de 1.500 lei, in seara operatiei si suma de 1,000 lei, la o data ulterioara, Prima instanfi a concluzionat c& vinovatia inculpatului a fost demonstrata in afara oricairui dubiu rezonabil prin mijloacele probatorii anterior aratate, ins a analizat si procesele- verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate in cauza, refinand, prin extinderea martorilor muti”, bil mijloacelor materiale de proba: .,Fara indoiala cd, pentru cei care au obligatia si facd aprecierea probelor, aceste interceptiri si inregistrari le produc incredere, deoarece ele au fost objinute fir ca cei care au fost inregistrati audio sau leo si stie si sti ascunda fapte reale sau si inventeze fapte ireale” (Gr. Theodoru, fila 361, Drept procesual penal). Astfel, din continutul conversatiei inregistrate de martorul Creifa Vasile, a constatat cd a fost purtati intre acesta, Rosu Mariana (fiica pacientului Rosu Ion) si o persoand de sex care pare a fi medic, avand in vedere terminologia specifica folosita (,fractura e acolo unde singereaza”, .e un montaj extern, cum rezista cu ele, is mari probleme mai probabil referire la fixatorul extern montat la piciorul pacientului cu ocazia operatiei, .€ u picior pe jumatate putred si n-are puls, acolo are ... si n-are nici migcarea asta, e rigid, e blocat™ Sunt doud artere mari, una ¢ infundatd, daca n-ar fi ajuns sngele deloc, piciorul se cangrena’ In discutia purtati, medicul s-a aratat muljumit si. primeascd suma de ..cinspe milioane” susfindnd ca cu dau unul la sala, zece la mine $i patru le dau la colegi” In urma propunerilor formulate de Parchetul de pe ling Tribunalul Bucuresti, judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti a emis mai multe mandate de supraveghere tehnica, prin care a incuviingat interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanja, purtate prin telefon de martorii Creita Vasile, Rosu Ion si Rosu Mariana, precum si supravegherea video, audio sau prin fotografiere a martorului denunfator Creita Vasile sia inculpatului BARBU ION, singuri sau impreund cu orice persoane ce prezentau relevant in cauza.in urma punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, s-a stabilit cd, la data de 20 august 2017, ora 17:01:20, intre martorii Creit& Vasile (utilizator al numarului de apel ') si Rosu Ton (utilizator al postului telefonic cu numérul ), Sa purtat © convorbire telefonica al c&rei confinut a confirmat faptul c& inculpatul BARBU ION a pretins de la familia pacientului Rosu Ton suma de 2.500 lei, in vederea efectuarii interventiei medicale si a primit de la martorul denungitor suma de 1.500 lei. A mai rezultat faptul c& solicitarea de remitere a sumei de bani a fost formulata fafa de fiicele pacientului Rosu lon (Victoriga, identificata ca fiind Vasile Vietoria si Ros Mariana), Totodata, din convorbirile purtate la data de 02 septembrie 2017, ora 11:57:56 si la data de 04 septembrie 2017, ora 14:28:49, intre martorii Creita Vasile $i Rosu lon, a rezultat ca, dupa externarea din spital, pacientul a fost chemat la control de catre inculpatul BARBU ION, ocazie cu care acesta a formulat, fata de fiicele pacientului, o noua solicitare de remitere a unei sume dk bani (fara a indica cuantumul acesteia), in scopul efectuarii interventiilor necesare recuperari postoperatorii (avand in vedere necesitatea ca Rosu Jon si fie supus lunar unei transfuzii de ange, iar, dupa un interval de 2 luni, s& se prezinte in vederea inlaturarii unui dispozitiv medical care era folosit la acea daté pentru fixarea piciorului vatamat). Din aceleasi convorbiri telefonice, a mai rezultat c, dupa efectuarea controlului medical, inculpatul BARBU ION a contactat-o telefonic pe martora Rosu Mariana (fiica pacientului Rosu Ion), reprosindu-i faptul a, desi a venit special la spital pentru consult, nu a fost recompensat nici macar cu ,,un milion, o suti de lei”. De asemenea, la data de 06 septembrie 2017, ora 20:00:38, martorul Creita Vasile a fost contactat telefonic de martora Rosu Mariana, care I-a anunat c& inculpatul BARBU ION a pretins sa i se remitd diferenta de bani pand la suma de 2.500 lei si cd, dupa ce a fost cu tatal su pentru a-i fi scoase firele dupa operatie, inculpatul a contactat-o telefonic si i-a spus c& era nemultumit deoarece el s-a deplasat special la spital pentru scoaterea firelor, dar nu a fost recompensat cu nicio suma de bani pentru aceasta. Cu aceeasi ocazie, martorul denuntator Creifa Vasile i-a cerut martorei Rosu Mariana numarul de telefon al medicului BARBU ION, dar aceasta a refuzat si i-I dea, propunandu-i si mearga, impreund cu ea gi tatal sau, s& vorbeasca cu medicul, tat din convorbirea telefonicd purtatd la data de 06 septembrie 2017, ora 20:00:38, intre martorii Creita Vasile si Rosu Mariana, cat gi din convorbirea telefonicd purtata la data de 07 septembrie 2017, ora 12:12:45, intre martorii Creifé Vasile si Rosu Ion, a rezultat cd Creifd Vasile si Rosu Mariana urmareau sa stabileascd o intalnire cu medicul BARBU ION, in vederea clarificarii eventualelor sale pretenfii materiale, ilicite, in legatur’ cu tratamentul post-operator acordat pacientului Rosu fon, La data de 19 septembrie 2017, martorul denungator Creifa Vasile s-a deplasat la Spitalul Clinic de Urgenja Floreasca” din Bucuresti, pentru a avea o intélnire cu inculpatul BARBU ION, intalnire care, ins, nu a avut loc, intrucdt medicul era in concediu de odihna. in aceeasi zi, inainte de a se deplasa la spital, martorul denungator a prezentat organelor de cercetare penal suma de 1.000 lei (formata din 10 bancnote de cate 100 lei, avand seriile menfionate in cuprinsul procesului-verbal intocmit la data de 19 septembrie 2017, ora 09:14), pe care martorul respectiv urma si o inméneze inculpatului, in cazul pretinderii de catre acesta, ca diferenfa pana la suma de 2.500 lei, ceruta anterior. Intalnirea cu inculpatul BARBU ION a avut loc abia la data 26 septembrie 2017, in jurul orei 11:10, la Spitalul Clinie de Urgenfa ,,Floreasca” din Bucuresti, la aceasta participand doar martorul denunfitor Creiti Vasile. Discufia purtati de cei doi a fost inregistrati in baza mandatului de supraveghere tehnic& emis in cauza, din procesul-verbal de redare rezultdnd urmaitoarele aspecte: Cei doi au discutat in legatura cu starea de sindtate a lui Rosu Ion, martorul denungitor aducdndu-i la cunostin(& inculpatului faptul c& pacientului i s-a invinetit piciorul si intereséndu-se in legatura cu posibilitatea de a i se efectua o transfuzie, intrucat avea probleme cu hemoglobina. Initial, inculpatul a invocat dificultiti in legaturd cu efectuarea procedurii 8transfuziei, pe motiv ci ar necesita intemare in spital si a lasat impresia ci nu dorea si poarte 0 discutie cu martorul denungitor, aducdnd totodata reprosuri in legdtura cu faptul c& familia pacientului il chemase anterior de acasd, cel mai probabil ficdnd referire la controlul medical anterior, cénd pacientului i-au fost scoase firele dupa operatic. Ulterior, inculpatul a acceptat s& discute cu martorul denunfator, ocazie cu care acesta din urma i-a spus c& avea la el diferenta de 1.000 lei din suma pretinsd initial, in cuantum de 2.500 lei si i-a inmanat-o inculpatului Inculpatul Barbu fon a numarat suma de bani, dupa care a introdus-o in buzunarul stang de la halat, iar apoi in figetul metalic situat in incaperea in care a avut loc intalnirea. Prima instanga a apreciat c& apiirarea inculpatului, conform careia sumele de bani primite ar fi constituit contravaloarea ,.chiriei” pentru fixatorul montat, precum si un gest de apreciere intrucdt a reusit sa salveze piciorul” pacientului, este neintemeiatd, fiind contrazisa de declaratiile martorilor, prezentate anterior, precum si de procesele-verbale de redare a interceptarilor, concluzionand ca inculpatului BARBU ION i-a fost promisa, iar ulterior remisa suma de 2.500 lei, pentru a efectua un act ce intra in atributiile sale de serviciu, respectiv s& acorde cea mai bund ingrijire medicala posibila pacientului Rosu Ton. Cu privire la ineadrarea juridied, prima instanfa a refinut cf, in forma prevazuta in alin.1 al art.289 din Codul penal, infractiunea de luare de mit se sivarseste de functionarul public, in accepiunea data acestei notiuni de dispozifiile art.175 alin.1 din acelasi cod si consta in pretinderea sau primirea, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, de bani sau alte foloase necuvenite ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intérzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle de servieiu ale fAptuitorului sau in legaturd cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. in speta, materialul probator administrat a demonstrat ci inculpatul BARBU ION a solicitat si, ulterior, a primit suma de 2.500 lei, pentru efectuarea unei interventii chirurgicale asupra pacientului Rosu Ton, Potrivit Deciziei nr.26/2014 a inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, medicul angajat cu contract de munca intro unitate spitaliceasea din sistemul public de sinatate are calitatea de funcfionar public, in acceptiunea dispozitiilor art.175 alin.1 lit.b teza a TI-a din Codul penal. Drept urmare, prima instanta a apreciat ci fapta inculpatului BARBU ION, care, in calitate de medic primar in cadrul Spitalului Clinic de Urgent’ ,Floreasca” din Bucuresti ~ Clinica de Ortopedie si Traumatologie, in noaptea de 14/15 august 2017, a pretins suma de 2.500 lei, de la martora Rosu Mariana, pentru ca tatil acesteia, Rosu lon, si beneficieze de o interventie chirurgicala si de tratamentul medical corespunzator, ca urmare a unei fracturi la piciorul stang, indatorire care intra in atributiile de serviciu ale medicului, suma de bani pretins& find primita de inculpat, de la martorul Creiféi Vasile, in doua transe, respectiv suma de 1.500 lei in noaptea de 14/15 august 2017 si suma de 1.000 lei la data de 26 septembrie 2017, cu ocazia unor intalniri care au avut loc in incinta spitalului anterior menfionat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de miti, previzutd de art.289 alin.1 din Codul penal. Prima instanfé a mentionat ca, in conformitate cu jurisprudenta instanjei de contencios european referitoare la art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatil fundamentale, precum si cu dispozitiile art.68 alin.2 din Codul de procedura penala anterior, activitatea investigatorului sub acoperire, a colaboratorului acestuia si a altor persoane care actioneazi pentru organul judiciar, astfel cum este martorul denunfator, respect& garanjiile conferite de art.6 din Conventie si norma interna menfionata, neexistand 0 provocare, daca se limiteazd la examinarea, de 0 manierd pasiva, a activitajii infracjionale si punerea la dispoziia organelor judiciare a datelor necesare pentru dovedirea faptelor si tragerea la rispunderea penala a fiptuitorului, fird a exercita asupra persoanei o influent de natura a instiga la comiterea unei infractiuni, care, altfel, nu ar fi fost sAvarsita, in scopul de a face posibila constatarea infractiunii 9(cauzele Ramanauskas c. Lituaniei, Ludi c. Elvetiei, Teixeira c. Portugaliei si Constantin si ‘Stoian impotriva Roméniei). Totodaté, a mentionat cd, in jurisprudenja sa recent, Curtea European a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul de ,,provocare”, distinct de folosirea legitima a operafiunilor sub acoperire, subliniind inca o data obligatia instanfelor nafionale de a proceda la o examinare atenté a materialului din dosar, in cazul in care inculpatul invoca instigarea din partea politiei. De asemenea, Curtea Europeand a Drepturilor Omului a stabilit c& nu se poate refine provocarea acuzatului de catre organele judiciare, in masura in care intentia infractionala era deja luatd, existdnd predispozitia faptuitorului de a comite infracfiunea (si nu creat prin actiunea organului judiciar), iar autoritajile judiciare aveau motive intemeiate sa suspecteze activitaile ilicite ale persoanei respective, in ceea ce priveste prima conditie in raport cu care instanjele nationale trebuie sa aprecieze asupra existenjei provocarii in lumina jurisprudenfei Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la provocarea situafiei infractionale prin solicitarea investigatorului ot colaboratorului sau la existenfa unei invitatii exprese la comiterea faptei din partea unui denunjator ori a unui martor anonim (/nalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penal, Decizia nr-404/A din data de 27 noiembrie 2014), prima instangi a constatat c&, din materialul probator anterior menfionat, a rezultat ca inculpatul BARBU ION a fost cel care a solicitat remiterea sumei de bani, astfel ineat nu se poate afirma ca initiativa a apartinut martorului denunjator. In continuare, prima instanfé a constatat ca, si cu ocazia remiterii transei de 1.000 lei in data de 26 septembrie 2017, inculpatul a primit suma de bani in mod natural, fir a face nicio obiectie si verificdnd cuantumul sumei in prezen{a martorului denuntator. De asemenea, a constatat ci materialul probator constind in procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice si in probele testimoniale au demonstrat c& acjiunea martorului denuntitor Creifé Vasile de a remite a doua transi de bani a fost determinata de refuzul inculpatului de a efectua transfuzia de singe. Referitor la sustinerea inculpatului conform careia nu intra in atributia sa de serviciu si administreze perfuzia cu hemoglobina intrucdt privea un tratament ce urmarea ameliorarea unei afectiuni cirotice a lui Rosu Ion, prima instan{ a considerat ca remiterea sumei de bani a determinat efectuarea unor activitafi, precum intemarea acelei persoane si aplicarea unei perfuzii, care intrau in atribusiile de serviciu ale inculpatului La individualizarea pedepsei principale, prima instanjé a avut in vedere, pe ling’ atingerea scopului unei astfel de pedepse, criteriile prevazute in art.74 alin.1 din Codul penal, aritand urmatoarele: Rolul prioritar al pedepsei este actiunea de prevenire a sAvarsirii de noi infractiuni, nu acela al represiunii, deoarece numai actiunea de prevenire poate avea efecte benefice in ceea ce priveste adaptarea conduitelor destinatarilor legii penale si dezvoltarea constiinjei juridice si morale a membrilor societatii si numai daca, obiectiv, atingerea adusa valorilor sociale ocrotite de norma penal ar putea si se repete, trebuie utilizata constrangerea, Necesitatea aplicarii unei pedepse si evaluarea cuantumului, dar si individualizarea modului de executare a acesteia ‘rebuie s se inffptuiasca sub semnul fermitaii, care nu insemna aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzator, adecvat pericolului social al faptei si persoanei faptuitorului, apt sd-si realizeze cu maxima eficienfa finalitatea educativ-preventiva. Pedeapsa trebuie si-si indeplineasca atat rolul represiv si educativ, dar, in egal masurd, trebuie s& fie proportional cu gradul de pericol social concret al faptei comise, urmand a se fine seama, la individualizarea pedepsei, de un ansamblu de factori, printre care si gradul de pericol social coneret al faptei si urmatile efective produse. Pedepsele, pe lang rolul educativ si coerei trebuie si indeplineasca si functia de exemplaritate, adic& si constituie un avertisment, atit pentru inculpat, pentru a-I determina sd reflecteze asupra comportamentului su viitor si asupra atitudinii fata de valorile sociale, cat si pentru alti indivizi, care ar fi tentafi si nesocoteasca 10normele de convieuire sociala. Insa, pedeapsa, pe Langa necesitatea de a fi exemplard, trebuie si fie si proportionala, sa corespunda gradului de pericol social al faptei, ce se apreciaza in functie de imprejuratile comiterii acesteia si de urmarile produse. in speta, prima instanja a avut in vedere gradul de pericol social al faptei, in abstract, dar si in concret, in raport cu circumstanfele in care a fost sdvarsitd si cu persoana inculpatului, aratdnd ca functia de reeducare a pedepsei se realizeaza inc& din momentul condamnarii, cand fAptuitorul, luand cunostinfa de constrangerea la care va fi supus, ca o consecinfa a infractiunii, infelege semnificatia exigentelor sociale si necesitatea de a respecta normele de conduit in societate, de a avea 0 comportare onesta si disciplinata Referitor la circumstanfele personale ale inculpatului, prima instanja a refinut c& acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are un loc de munca stabil si provine dintr-un mediu familial inchegat, premise care ji sunt favorabile. Cu privire la circumstanfele reale ale infractiunii, prima instanja a refinut c& aceasta are un pericol social minim, inculpatul neconditionand efectuarea actului medical de remiterea sumei de bani, desi activitatea de ,,pretindere” a fost efectuati anterior. Astfel, din materialul probator administrat, respectiv din declaratiile martorilor, a rezultat faptul ci inculpatul a efectuat in prima etapa actul medial, ulterior fiindu-i remisé, mai intai, suma de 1.500 lei In acelasi timp, prima instangé a aratat c4 nu poate face abstractie de faptul cd inculpatul a oferit o ingrijire medicali de inalté calitate pacientului Rosu Ion, in sensul cd, desi recomandarea medicali era aceea de a-i amputa piciorul, a reusit si il salveze, prin montarea unui fixator. Pentru toate aceste motive, prima instan{& a hotarat condamnarea inculpatului, pentru infractiunea de luare de mit, prevazutd de art.289 din Codul penal in ref. la art.6 din Legea nr.78/2000, la o pedeapsa orientata spre minimul special, respectiv 3 ani inchisoare. De asemenea, in temeiul art.91 si art.92 alin.1, 2 din Codul penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei anterior menfionate, pe un termen de 3 ani, impundnd inculpatului masurile de supraveghere si obligatiile prevazute de art.93 alin.1 lita-e, alin.2 lit-b si alin.3 din acelasi cod. Cu privire la pedepsele complementare si accesorii, prima instanfai a re{inut cA, potrivit art.67 alin.1 din Codul penal, pedeapsa complementara a interzicerii exereitarii unor drepturi poate fi aplicati daci pedeapsa principal stabilit& este inchisoarea sau amenda si instanta constati ca, fafa de natura si gravitatea infractiunii, imprejuririle cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsi este necesard, iar, conform alin.2 al aceluiasi articol de lege, aplicarea unei astfel de pedepse este obligatorie cfind legea o prevede pentru infractiunea slivarsita Raportind criteriile legale anterior mentionate la elementele faptice din speta, prima instanja a apreciat cA, fat de natura si gravitatea infractiunii, imprejurdrile cauzei i persoana inculpatului, se impune aplicarea pedepsei complementare constind, mai intdi, in interzicerea, pe 0 perioada de I an, a exercitarii dreptului de a fi ales in autorititile publice sau in orice alte functii publice sia dreptului de a ocupa o functie care implicd exercifiul autoritatii de stat, inculpatul neprezentind garanjii de exercitare a acestor drepturi ce implici 0 inalta responsabilitate. Pe de alta parte, prima instant a constatat c&, potrivit art.289 alin.1 teza finala din Codul penal, in cazul sAvérsirii infractiunii de luare de miti, trebuie si se dispund si interzicerea exercitirii dreptului de a ocupa functia public ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia inculpatul a sAvarsit fapta, in acelasi timp, a apreciat ca, desi pedeapsa complementara are un caracter ope legis, nofiunea de ,,bunuri” din art.1 al Protocolului nr.1 1a Convengie are o semnificatie autonoma si, in mod evident, nu se limiteazd la proprietatea asupra unor bunuri corporale, astfel ci anumite alte drepturi si interese care constituie active pot fi considerate ,,drepturi de proprietate” si, deci, uN~bunuri”, in sensul acestei dispozifii. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a ardtat ca clamant nu poate invoca incdlearea art.1 din Protocolul nr.1 decdt in masura in care le pe care le critica se refera la ,bunurile” sale, in sensul acelei dispozitii. Nojiunea de bunuri” poate acoperi att ,,bunurile actuale”, cét si valorile patrimoniale, infelegandu-se prin acestea creanfele in virtutea cdrora reclamantul poate pretinde cA are cel pufin o ,speranfi legitima” de a obyine exercitiul efectiv al unui drept de proprietate. Referindu-se la jurisprudenta sa anterioara, aceeasi Curte a aratat cd, in misura in care se refera la pierderea unui venit viitor, plingerea reclamantului iese din sfera de protecjie prevazuta de art.1 din Protocolul nr. la Conventie, care priveste numai bunurile existente sau speranjele legitime privind proprietatea - cauza lan Edgar (Liverpool) Ltd. impotriva Marii Britanii. Cu toate acestea, aplicabilitatea art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie se extinde la exercitarea profesiei de avocat si la reputafia aferenti, avindu-se in vedere c& acestea sunt entitifi de o anumiti valoare care au, in multe privinje, natura drepturilor private si, astfel, constituie beneficii, reprezentand bunuri, in sensul primei propozitii din aceasta prevedere - cauzele Van Marle si alti impotriva Olandei, Daring impotriva Germaniei si Wendenburg si altii impotriva Germaniei. Pentru a fi compatibila cu regula generala menfionata in prima propozitie a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie, in lumina céruia trebuie interpretat cel de-al doilea paragraf, o astfel de ingerinja trebuie si mengind un .,just echilibru® intre necesitatile interesului general al comunitajii si cerinfele cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale individului - cauza Sporrong si Lénnroth impotriva Suediei. in plus, chestiunea cu privire la menfinerea unui just echilibru devine relevant numai daca s-a stabilit c& ingerinta respectiva satisface cerinja de legalitate si nu a fost arbitrara” - cauzele Latridis impotriva Greciei, Beyeler impotriva Italiei $i Buzescu impotriva Roméniei. O ingerinja in sensul celui de-al doilea paragraf trebuie, in primul rand, si fie prevazuta de lege. in fapt, preeminenja dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societati democratice, este o nofiune inerenta ansamblului articolelor Conventiei - cauza Amuur impotriva Franei. Drept urmare, prima instanjé a apreciat ca, desi competentele medicale ale inculpatului BARBU ION sunt de netdgaduit, iar interesul acestuia pentru profesia de medic este unul constant, aspect confirmat de faptul cd o parte a dispozitivului medical aplicat pacientului Rosu Ton ii aparjinea, conditionarea calititii efectuarii actului medical si a intreprinderii celor mai ite masuri pentru vindecarea afectiunilor medicale constituie un aspect care necesita sanetionarea comportamentului sau prin interzicerea dreptului de profesare. Referitor la proportionalitatea ingerinfei cu scopul urmarit, prima instanjé a considerat c& atitudinea inculpatului, precum si caracterul de exemplaritate al pedepsei prevaleaz’ fai de ingridirea dreptului de proprietate, reprezentat de veniturile salariale pe o perioada de | an Sub acelasi aspect, prima instanta a refinut c& medicul are obligatia de a oferi cel mai bun tratament medical, prin raportare la cunostinjele profesionale si dotirile medicale avute la ozitie, iar conduita inculpatului BARBU ION, de a justifica primirea sumei de bani prin prisma faptului ci a reusit sd evite amputarea piciorului pacientului, denot& in final atitudinea acestuia fafa de necesitatea respectarii valorilor sociale, morale si penale. Prima instant a apreciat ca inculpatul s-a indepartat de valorile intrinseci profesiei de medic, neglijand faptul ci avea independengi profesional absoluti, libertatea absolut a prescriptiilor si actelor medicale pe care le considera necesare, in limitele competenjei sale, in final justificdnd sumele de bani primite prin calitatea actului medical, conditiondnd astfel o stare de normalitate, aceea de asigurare a sinitajii publice in cele mai bune conditii, de un folos material injust. in consecinta, prima instanji a interzis inculpatului, cu titlul de pedeapsa complementara, si exercitarea dreptului prevazut de art.66 alin.1 lit.g din Codul penal, si anume acela de a exercita profesia de medic, tot pe o perioada de 1 an, in mod corespunzitor, in temeiul art.65 alin.1, 3 din Codul penal, prima instanga a iculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii acelorasi trei drepturi 12Referitor la alte misuri, prima instanta a dispus, in temeiul art.290 alin.4 din Codul penal, obligarea inculpatului la restituirea citre martorul denunfator Creifa Vasile a sumei de 2.500 k Pe de alt parte, a respins, ca inadmisibile, cererile acestuia si martorului Creit& Lucian- Marius de obligare a inculpatului la plata sumei de 1.000 lei, constituind contravaloarea combustibilului consumat, constatind c4 nu exist nicio dispozitie legal care si prevada posibilitatea obligarii inculpatului la plata contravalorii cheltuielilor efectuate de martori pentru a participa la procesul penal si, de asemenea, cd, in spe{a, nu sunt aplicabile dispozitiile art.273 din Codul de procedura penala, intrucat cei doi martori nu au solicitat aplicarea alin.S al acelui articol. Conform art.274 alin. din Codul de procedura penal, inculpatul a fost obligat de prima instanja, ca efect al condamnarii sale, la plata cheltuielilor judiciare catre stat. Impotriva sentinei penale anterior mentionate, a declarat apel in termenul legal (la data de 07 iunie 2019) inculpatul BARBU ION (prin doud cereri nemotivate, formulate in numele acestuia de avocatii sai alesi). Cererile respective au fost inaintate de prima instanga, impreund cu dosarul cauzei si rate pe rolul acestei Curti la data de 24 iunie 2019, primul termen de judecata fiind stabilit la data de 09 septembrie 2019, La data de 01 august 2019, au fost inregistrate la dosar motivele scrise ale apelului (filele 12-34, d.a.), care au fost sustinute ulterior, in mod identic, in dezbaterile de la termenul de Judecati din data de 20 ianuarie 2020 (consemnate in incheierea care face parte integranta din rezenta decizie penald), prin care, in esen{a, inculpatul a eriticat: - pronuntarea solutiei primei instange in raport cu alti incadrare juridied decdt cea mentionati in actul de sesizare, fara a se fi dispus schimbarea acesteia, potrivit art.386 alin.1 din Codul de procedura penalé, fiindu-i ingreunata situatia; sa motivarii sentinfei penale atacate sub aspectul probelor care nu au fost luate in considerare, fiind invocata inealcarea dispozitiilor art.403 alin.1 lit. teza a Il-a din Codul de procedur penal; - constatarea gresité, in dezacord cu probatoriul cauzei, a intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii de luare de miti, pe Iatura subiectiva, find invocata lipsa intentiei si, in legitura cu aceasta, existenta provocirii din partea martorului denuntator, la presiunea organelor de politie si, drept urmare, solicitindu-se pronunjarea unei soluii de achitare, pe temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a Il-a din Codul de procedura pena - aplicarea injust’ a pedepsei complementare constand in interzicerea exercitarii profesiei de medic, potrivit art.66 alin.1 lit.g din Codul penal, find solicitata inlaturarea acesteia. In sustinerea motivelor de apel, inculpatul a depus la dosar transcrierea proprie a unor pasaje apreciate relevante din inregistrarile efectuate in cauza si precizati scrise referitoare la acele inregistriri, pe baza suporturilor optice care i-au fost puse la dispozitie pentru realizarea de copii (filele 35-43, 104-108 si 124-130, d.a.), precum si inscrisuri privind dispozitivul medical (fixator extern) la care a flicut referire in aparare (filele 44-61, d.a.) si pregatirea sa profesional (filele 89-96, d.a.). in cursul judecarii apelului, pentru laimurirea cauzei, in vederea justei solujionari a acesteia, Curtea a procedat, in mod nemijlocit, la ascultarea martorului denuntiitor Creita Vasile - la termenul din data de 07 octombrie 2019 (filele 79-81, d.a.), martorei Rosu Mariana - la termenul din data de 04 noiembrie 2019 (filele 101-102, da.) si martorului Popescu Gheorghe-Ion, propus de inculpat - la acelasi termen (fila 100, da.) 13De asemenea, potrivit art.420 alin.4 din Codul de procedura penala, Curtea a procedat, in mod nemijlocit, dupa realizarea audierilor anterior mentionate, la ascultarea inculpatului BARBU ION, in prezenta avocatului su ales, in condifile in care acesta a consimfit si dea declaratie - la termenul din data de 02 decembrie 2019 (filele 112-113, d.a.). La cererea Curfii, Tribunalul Bucuresti — Sectia | Penal a transmis cele 14 suporturi optice care i-au fost inaintate de Parchetul de pe lang’ Tribunalul Bucuresti in legaturd cu dosarul de urmérire penal nr.2655/P/2017, pe langa cele 4 suporturi optice deja atasate in respectivul dosar (fila 123, vol. d.up.), inculpatului fiindu-i incuviinjat& objinerea de copii de pe toate suporturile optice anterior menfionate. Dupa dezbaterile desfigurate la termenul de judecata din data de 20 ianuarie 2020, inculpatul, prin avocatul sau ales, a depus la dosar concluzii scrise si copia unui act medical, referitor la starea lui de sAnatate (filele 131-154, d.a.). Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport cu criticile aduse de inculpat hotararii primei instanfe, precum si din oficiu, conform art.417 alin.2 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, prin prisma intregului probatoriu, inclusiv cel administrat in mod nemijlocit, Curtea constati ci apelul cu judecarea ciruia a fost sesizata este fondat, pentru considerentele care se vor arata in cele ce urmeazi: 1. Critica referitoare la incadrarea_juridied in raport cu care a fost pronuntatit solutia din hotirarea apelati este nefondati, intrucat, potrivit menfiunilor necontestate din incheierea intocmita pentru termenul de judecata din data de 14 mai 2019 (filele 104-105, df), prima instanfa, anterior dezbaterilor pe fondul cauzei, a acordat cuvantul, atat reprezentantului Ministerului Public, cat si avocatului ales al inculpatului, cu privire la schimbarea celei indicate in actul de sesizare, astfel cum a fost pusd in discutie, din oficiu, la un termen anterior, din data de 02 aprilie 2019 (fila 92, d.f) si, dupa ascultarea concluziilor acestora, a dispus schimbarea incadritrii juridice, in sensu! raportarii normei de incriminare a infractiunii de luare de mits, prevazuta in art.289 (alin.1) din Codul penal la dispozitile art.6 din Legea nr.78/2000. IL, Critica referitoare 1a inedlcarea disporitiilor art.403 alin.1 lite teza a l-a din Codul_de_procedura_penali, prin lipsa_motivarii_sentintei_penale atacate sub aspectul probelor care nu au fost luate in considerare, este fondat, Curtea constatnd cf, intt-adevar, prima instanfa nu a avut in vedere toate probele administrate in cauza, limitindu-si analiza la cele care susfineau teza acuzarii si nici nu a precizat motivul pentru care le-a inlaturat pe cele la care nu a facut vreo referire, desi rezultau din actele dosarului, ins aceasté imprejurare nu justific& trimiterea cauzei spre rejudecare 1a aceeasi instanf, neincadrandu-se in cazurile ce reglementeaz, in mod expres si limitativ, 0 astfel de solufie, potrivit art.421 pet.2 lit.b din Codul de procedura penal, ci urmeazA a fi remediati de citre instanja de control judiciar ordinar, in conditiile in care apelul inculpatului are in spefé un efect integral devolutiv, atat in fapt, ct si in drept, conform art.417 alin.2 din acelasi cod. IIL. Pe fondul cauzei, Curtea constati ei, raportat la acuzajia formulati, fapta inculpatului_nu_a fost sivarsiti cu vinovitia previzuti de lege, astfel ci, find fondati critica principal a acestuia, se impune achitarea sa, in temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza a H-a din Codul de procedura penali, pentru infractiunea de luare de mita, prevazuta de art.289 alin.1 din Codul penal cu ref. Ia art.6 din Legea nr.78/2000, solutie care_face_inutili_analizarea_criticii_subsidiare, referitoare_la_continutul_pedepsei complementare. Astfel, din punct de vedere teoretis incriminare din Codul penal actual, aflat in Curtea menfioneaz ca, in raport cu norma de igoare la data faptei deduse judecafii, fird a fi 14survenit ulterior vreo modificare a acesteia, infractiunea de luare de mit’, prevaizuta de art.289 alin.1, are ca obiect juridic relafiile sociale care se nase si se dezvolti in legitur’ cu desfisurarea cu probitate a atributiilor de servieiu de catre functionarul public ce constituie subiectul stu activ calificat, se realizeaz, sub aspectul elementului material al laturii obiective, prin oricare dintre actiunile in mod altemativ mengionate in acea norma, respectiv primirea, pretinderea sau acceptarea promisiunii de bani ori alte foloase necuvenite, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, iar, din perspectiva laturii subiective, reclama existenta ‘oviifiei, in forma intentiei, care poate fi atit directi, cat si indirecti, ceea ce inseamna cA fAptuitorul prevede si, totodata, fie urmireste, fie doar accepti ci banii ori foloasele necuyenite primite, pretinse sau acceptate ca promisiune sunt in legaturd cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intdrzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau cu indeplinirea unui act contrar acelor indatoriri, indiferent daca actul de serviciu ori actul contrar indatoririlor de serviciu este sau nu realizat. in speta, prin rechizitoriul din data de 29 martie 2018, emis in dosarul de urmarire penal nr.2655/P/2017 al Parchetului de pe Inga Tribunalul Bucures iterea in judecata a inculpatului BARBU ION, sub acuzatia sivarsirii infractiunii de luare de mit, prevazuta in art.289 alin.1 din Codul penal, in sarcina acestuia refinandu-se ca, in calitate de medie primar in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta ..Floreasca” din Bucuresti — Clinica de Ortopedie si Traumatologie (functionar public, in accepfiunea art.175 alin. lit.b teza a Il-a din Codul penal), in noaptea de 14/15 august 2017, a pretins, in mod direct, pentru sine, suma de 2.500 lei, de la martora Rosu Mariana, pentru ca tatdl acesteia, Rosu lon, sii beneficieze deo interventie chirurgicald si de tratamentul medical corespunzdtor (incluzdnd si o transfuzie ulterioard de sdnge), ca urmare a unei fracturi la piciorul stang, in condifiile in care indeplinirea acelor acte intra in indatoririle sale de serviciu, dupa care a primit intreaga suma pretinsd, de la martorul denuntitor Creité Vasile, in doud transe, si anume suma de 1.500 lei, in aceeasi noapte, iar diferenta de 1.000 lei, la data de 26 septembrie 2017, de fiecare data in incinta spitalului anterior menfionat. Inculpatul nu a negat, ci, dimpotrivi, a recunoscut primirea sumei de 2.500 lei, de la martorul denuntator Creiti Vasile, in cele doud transe, astfel ci acest aspect faptic, necontestat in materialitatea lui, este refinut ca atare de Curte. Referitor Ia pretinderea sumei respective de Ia martora Rosu Mariana, Curtea constati ci aceasta nu este dovediti in afara oricirui dubiu, iar, in ceea ce priveste primirea sa (care ar fi fost suficienti pentru intrunirea laturii obiective a infractiunii, chiar in lipsa pretinderii), probatoriul cauzei nu confirma’, dincolo de orice indoiala ci inculpatul ar fi prevazut si, totodati, urmarit sau macar acceptat existenta legiturii acelei actiuni cu indeplinirea indatoririlor sale de serviciu, a ciror realizare nu a condifionat-o, in niciun moment, sub nicio forma, de primirea vreunei sume de bani, efectuiindu-le, dimpotriva, independent de acest fapt, prin folosirea intregii sale pregatiri si dotiri profesionale (chiar prin folosirea unui dispozitiv medical performant, care ii aparfinea, neaflandu-se in dotarea spitalului), puse in slujba pacientului, pani la obtinerea unui succes medical, astfel ca actiunea sa nu a fost sivarsiti cu vinoviitia previzuti de lege. 1. in concret, probatoriul cauzei relev ci faptul pretinderii de citre inculpat_a sumei_de 2.500 lei, de 1a_martora Rosu Mariana, care, potrivit rechizitoriului, s-ar fi petrecut in noaptea de 14/15 august 2017, inainte de interventia chirurgicala efectuata asupra tatilui acesteia, Rosu Ion, a fost afirmat numai de acea_martor’, intr-un_mod contradictoriu, generator_el_insusi_de_du le existind intre propriile i, dar si intre acele declaratii si restul probatoriului), fark a exista vreo alti proba 15care si il confirme, in condifiile in care toate celelalte persoane audiate sub acest aspect fie au declarat ci nu au cunostinta de acel fapt, fie s-au limitat la a reproduce afirmatii atribuite aceleiasi martore, de care ar fi luat cunostinfa direct de la aceasta sau prin intermediari care li le-au relatat, mai mult sau mai pufin distorsionat, dupa ce, la randul lor, le-ar fi aflat tot de la ea Astfel, martora Rosu Mariana, in declaratia din faza de urmarire penala (filele 41-47, vol. d.up.), a cut urmatoarele afirmatii: La data de 14 august 2017, martora Rosu Mariana a fost informatd telefonic de catre ‘mama sa - Rosu Constanta ed tatdl ei - Rosu Ion si-a rupt piciorul in timp ce il ajuta pe Creita Vasile - martorul denunjéitor la niste treburi gospodaresti, fiind transportat la acel moment, cu © ambulanta, la Spitalul , Floreasca” din Bucuresti (nr. venind de la spitalul din Urziceni) Martora Rosu Mariana a sunat-o pe sora sa, Vasile Victoria si i-a povestit cele intémplate, dupa care s-au deplasat améndouit la acel spital, ajungéind acolo in momentul cand tatal lor era scos din camera de garda. Acesta le-a comunicat ca doctorul care il preluase ii spusese ci nu mai avea ce sé fi facd si ca ti va tdia piciorul, find foarte afectat, astfel ca plangea si a ameninjat ca se sinucide daca acel fapt se intémpla Martora Rosu Mariana si sora sa I-au cdutat pe doctorul care il consultase pe tatal lor, identificat in persoana inculpatului BARBU ION, cdiruia i-au reprosat cea ce auzisera si i-au cerut sd stea de vorbé eu pacientul, pentru a-i ridica moralul. Inculpatul le-a spus ea va diseuta cu tatal lor si céi le va anunta cu privire la evolujia starii lui de sdndtate si la posibilisaile medicale pe care le avea in legaturd cu starea acestuia. Jn timpul cat tatdilui lor i se féicea pregatirea pentru operatie, inculpatul le-a chemat pe martora Rosu Mariana si pe sora sa la o discusie, spundndu-le ca, in vederea efectudrii acelei operatii, avea nevoie de un aparat, necesar aspirdrii sdngelui acumulat la piciorul vatdmat, pe care spitalul nu il detinea, dar putea fi achizitionat de cétre ele de la o firma de specialitate, in baza unei facturi, context in care au acceptat $4 cumpere acel aparat, care a costat 150 lei. La efectuarea operatiei, inculpatul a folosit un aparat de aspirat care fi apartinea lui personal, urménd sai fie aruneat, iar, dupa 2-3 zile, reprezentantul unei firme a adus un aparat similar, impreund cu factura aferenta, in valoare de 150 lei, pe care, desi a precizat cdi nu o mai detinea pentru a 0 putea prezenta organelor judiciare, martora Rosu Mariana a sustinut cd a platit-o intr-un cont bancar, Tot inainte de operatie, martora Rosu Mariana, de aceastdi daré singurd, fara sora sa, lz @ cdutat_din nou pe inculpat si l-a intrebat dacd mai era nevoie de ceva pentru efectuarea ‘operatiei, iar, cu ocazia acelei discupii, purtate doar intre ei doi, acesta i-a spus cd, in situatia in_care tatdl su ar fi mers la un spital privat, interventia chirurgicald ar fi costat mult mai mult, dar el se multumea deocamdatét cu suma de 2.500 lei, care urma sd-i revind lui, distinet de costul aparatului medical la care a flicut referire anterior (de aspirat sange). Cand inculpatul i- 4 cerut suma de 2.500 lei, martora Rosu Mariana i-a explicat acestuia ett accidentul suferit de tata sau a avut loc in curtea lui Creita Vasile, la care lucra si ca familia pacientului nu avea ‘acei bani, context in care medicul i-a spus cd pe el nu il interesa unde a avut loc accidentul si cd, dupa ce va iesi din operatie, vor sta de vorba. Mama martorei Rosu Mariana a ajuns la spital dupa ce ajunseserd acolo ea si sora sa, dar inainte de operatie, fiind adusdt cu masina de Creité Lucian-Marius, fiul lui Creita Vasile Cu acea ocazie, martora Rosu Mariana i-a adus la cunostinta: lui Creité Lucian-Marius faptul ca doctorul le ceruse suma de 2.500 lei, pentru efectuarea operatiei_ iar acesta I-a contactat telefonic pe tatal sau, Creitis Vasile si i-a relatat acel fapt, cel din urmd oferindu-se si dea el suma solicitata, scop in care urma sa se prezinte la spital. Sora martorei Rosu Mariana a plecat de la spital, inainte ca tatal lor sa intre in operatic. 16Analizdnd aceste afirmatii, Curtea constata, cu relevanji in spefi, cd, la pretinsa discufie a martorei Rosu Mariana cu inculpatul BARBU ION, cand cel din urmi ar fi cerut suma de 2.500 lei, inainte de operatic, pentru efectuarea acesteia, nu_a asistat, conform precizirii exprese a martorei respective, nicio alti_persoand, care si poati confirma existenta si continutul acelei discuti Pe de alti parte, Curtea constati ca, prin relatarea, Ia plural - in privinta destinatarilor, a pretinsei cereri a inculpatului, citre Creiti Lucian-Marius, afirmatia martorei Rosu Mariana find: ,i-am adus la cunostina lui Lucian faptul cat doctorul ne ceruse suma de 2.500 lei, pentru efectuarea operatie’”, aceasta a sustinut, implicit, in contradi propria afirmatie referitoare la discufia purtati numai de ea cu medicul, cd pretinderea sumei respective, de ciitre inculpat, s-ar fi ficut cind se afla impreuna cu cel putin o al persoani, care, in contextul faptic prezentat, nu putea fi decat sora sa. Aceasta susfinere a fost reluata, de altfel, chiar in mod explicit, de martora Rosu Mariana in declaratia din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanta (fila 66, d.f), cand a afirmat: Jmpreund cu sora mea, Victoria, am mers la biroul domnului doctor, acesta spundindu-mi ca, jn principiu, nu are ce sa fi mai facd, insai va intra in sala de operatie yi, la faya locului, va lua decizia de a-i monta un fixator sau nu. Totodatd, mi-a spus céi ar fi bine sa cumpardm un aspirator pe care nu il avea spitalul in dotare, lucru cu care am fost de acord. L-am intrebat pe domnul doctor dacti mai este nevoie si de altceva, acesta spundndu-mi ca trebuie sé dam suma de 2.500 lei, reprezentind manopera.”, folosirea pluralului relevnd c4, potrivit martor Cu toate acestea, faptul afirmat de martora Rogu Mariana (pretinderea sumei de 2.500 lei de citre inculpat) nu a fost confirmat vreodati de ciitre sora acesteia a se fi petrecut in raport cu ea sau micar in prezenfa sa. Astfel, martora Vasile Vietoria, in declarajia din faza de urmarire penalai(filele 64-65, vol.l, d.up.), a afirmat c& a sosit la spital singurd si c& a discutat personal cu inculpatul BARBU JON, in legatura cu situatia medicala a tatdlui ei, inainte de venirea surorii sale, pe care a informat-o ulterior despre acea discutie, in care medicul i-a spus cd va incerca si evite amputarea piciorului_ pacientul ficdind nicio referire la exprimarea vreunei pretentii banesti din partea acestuia fata de ea. in continuarea aceleiasi declarafii, martora Vasile Victoria a precizat cA sora sa a mers si €a sii discute personal cu inculpatul si ed, la revenire, i-a relatat edi acesta i-a cerut suma de 2.500 lei, pentru a-i salva tarélui lor piciorul vatdmat (n.r. prin urmare, fara ca ea sit asiste la acea discutie). Fiind audiata si in cursul cercetarii judecdtoresti in prima instanja (fila 67, df), dupa | an si jumatate de la momentul evenimentelor relatate, martora Vasile Victoria a facut afirmatii confuze, imprecise si partial diferite de cele din declaratia precedenta, astfel c& nu pot fi retinute a contura o situatie de fapt la adapost de orice indoiala. in concret, martora Vasile Victoria a susfinut cd, la insistenfele ei si surorii sale ca tatalui lor s4 nu ii fie amputat piciorul, medicul le-a spus c& trebuia cumpdrat un dispozitiv pentru care se emitea facturd i, totodata, ca trebuia remisd, in vederea efectudrit operatiei, o suma de bani [ard ao specifica. Potrivit martorei, intrucat avea programat& plecarea in vacanja, ea a plecat de la spital, unde a rdmas sora sa, cu care nu a discutat ins despre suma de bani pe care ar fi trebuit sii 0 remita inculpatului Referitor la swna de 2.500 lei, martora a sustinut, mai intai, c& aceasta avea legdturd cu un dispozitiv medical (altul decat aspiratorul de sange), necesar a fi montat la piciorul tatdlui sdu_(fixatorul extern, mentionat si de martora Rosu Mariana), iar, ulterior, a revenit asupra acelei susfineri, afirménd c& ea a injeles c& suma respective rrebuia remisa inculpatului drept 7contravaloare a aspiratorului de séinge, pentru care s-a emis facturd, afland ulterior c& acesta consta numai 250 lei Pe de alta parte, martora a afirmat c& nu isi aduce aminte dace inculpatul a solicitat si 0 altd_sumd_de bani, distincta_de cea anterior mentionatdé (avand legdturd eu_dispozitivul medical), dar c& acesta ar fi lisat de ineles, far’ a mentiona in coneret cum anume si fais de cine, cd nu va efectua operatia pand cand nu i se remitea 0 sumd de bani, pe care, din nou, ‘martora nu a precizat-o in ceea ce il priveste pe pacient, Curtea constata ci martorul Rogu Ion, dupa ce, in declaratia din faza de urmarire (filele 37-40, vol.l, d.up.), a sustinut c& a aflat de la fiicele sale cd medicul BARBU ION ar fi pretins suma de 2.500 lei, pentru a-l opera si a-i salva piciorul, find audiat in cursul cercetarii judecdtoresti in prima instanja (fila 69, df.) a afirmat c: ..am fost bagat in operatie de domnul doctor, ins despre remiterea vreunei sume de bani nu pot preciza niciun detaliu”, in declarajia din fafa Curtii, data cu ocazia audierii sale nemijlocite de citre instanja de apel (filele 101-102, d.a.), martora Rosu Mariana si-a schimbat in mod esential declaratiile anterioare, afirmand cA a discutat_cu inculpatul BARBU ION’ despre suma de 2.500 lei, cu privire la care acesta a afirmat c& reprezenta costul manoperei la un spital privat, mumai dupd finalizarea operatiei tardlui sau, precizind c&, inainte de efectuarea operatiei, nici_medicul respectiv, nici altcineva nu i-a cerut vreo sumd de bani in legdturd cu acea operatic. Mai mult, in aceeasi declarafie, martora a precizat, in mod explicit, c& medicul BARBU ION nu i-a spus niciodatd cd nu il opereazd pe tatdl su dacd nu primeste bani. Martora a mai declarat cd, inainte de operafie, inculpatul i-a spus doar ci era o interventie chirurgicala dificila, c& nu stia daca ii putea salva piciorul tatalui su gi c& 0 sa vorbeasca ulterior, iar, dupd finalizarea operatiei, céind au discutar din nou, inculpatul i-a spus cd operatia a decurs bine si cd i-a montat pacientului un fixator extern, care trebuia pistrat pe piciorul acestuia timp de céteva luni. Martora a susfinut c&, fn timpul acestei discutii, de dupa operatie, ea l-a intrebat pe inculpat daca ,,fi costa ceva”, context in care acesta a rostit suma de 2.500 lei si a féicut referire la costul manoperei la un spital privat. Declarafiile contradictorii ale martorei Rosu Mariana, de la o fazi procesuald la alta, ridicd, prin ele insele, serioase dubii asupra credil tuturor afirmagiilor sale, in contextul in care nicio persoand nu le-a putut confirma, nici pe unele, nici pe altele, iar inculpatul BARBU ION a negat in mod constant ci ar fi cerut, de la apartinatorii pacientului Rosu Ion, atat inainte, cit si dupa operatic, vreo sum de bani, afirmand, totodata, in privinta martorei anterior nominalizate, ci nici ar nu a discutat cu aceasta, Astfel, dupa ce in faza de urmatire penala s-a prevalat de dreptul la tacere, ineulpatul BARBU ION, in declaratiile din cursul cercetarii judecatoresti in prima instanfa (filele 39 gi 89- 91, df), a precizat ci nu a pretins nicio suma de bani si chiar a negat ca ar fi purtat vreo discutie, de orice natura, cu martora Rosu Mariana, facdnd urmatoarele afirmati Dintre apartindtorii pacientului Rosu Ion, a discutat numai cu sofia, careia i-a explicat cd interventia chirurgicala era ingreunatd de ciroza de care acesta suferea si cu fiica cea mare (nr_aceasta fiind Vasile Victoria, ndscutd la data de 08 octombrie 1972, cealalté fied, Rosu Mariana, avénd data nasterii 08 august 1977), careia i-a explicat procedurile medicale si cu care a vorbit si despre alte aspecte, dupa cum urmeazdi: i-a spus cd, mai intdi, trebuia folosit un aparat denumit lavaj pulsatil, necesar pentru a spala fractura si a scdidea riscul unei infectii: i-a comunicat ca el detinea un asifel de aparat, adus din Statele Unite ale Americii, ins era necesar sd cumpere un alt aparat identic, pentru a-l inlocui pe cel folosit, fapt cu care aceasta a 18fost de acord; a procedat asifel intrucat era 0 ord tarzie din noapte, find dificila achizitionarea ‘aparatului respectiv la acel moment; aparatul achizitionat de apartindtorii pacientului i-a fost remis dupa 2-3 zile de la operatie, fiind cumpairat cu suma de 250 lei fica cea mare (nr. Vasile Victoria) i-a comunicat doringa sa ca tatdl ei sd beneficieze de cel mai bun tratament, intrucdt accidentul s-a petrecut in curtea unui om bogat, patron de benzindrii, pentru care nu exista problema banilor; in acest context, a intrebat-o pe acea flied daca dorea ca tatdlui ei sé-i fie ‘montat un fixator de o calitate superioard fata de cele pe care le avea la dispozitie spitalul, care erau wzate si incomplete, acel fixator fiind adus de el din Statele Unite ale Americii si avind rolul de a accelera insindtosirea membrului; nu i-a cerut nici atunci, nici altcdndva vreo sumd de bani, dar aceasta i-a dat de infeles ca va fi rasplatit pentru efortul sau si chiar a féicut o glumd, spundindu-i ca mécar taxa de transport sito primeascd, echivalentul a 96 dolari. A folosit, la efectuarea operatiei, fixatorul anterior mentionat, care fi apartinea, avand 0 valoare de peste 10.000 lei. Acel fixator era o piesdi rara, care nu fusese introdusd la momentul respectiv in Europa, urménd sa-l recupereze, prin scoatere de pe piciorul pacientului, dupa cedteva luni, Inculpatul a reluat aceste afirmatii si in declaratia pe care a consimfit si o dea in fata instantei de apel (filele 12-113, d.a.), ocazie cu care acesta a precizat: iu a conditionat niciodatd efectuarea actului medical de remiterea unei sume de bani. Nu este adevdratd sustinerea ca i-ar fi cerut martorei Rosu Mariana, inainte de operatie, suma de 2.500 lei, In realitate, inainte de operatie, a discutat doar cu mama si cu sora acesteia, Rosu Constanta si Vasile Victoria, cdrora nu le-a cerut nicio suma de bani pentru a face operatia pacientului Rosu Jon. Fixarorul extern pe care i l-a montat pacientului era in intregime bunul séiu, referindu-se inclusiv la toate accesoriile acestuia. De altfel, nici nu putea si foloseasca accesorii locale pentru un instrument medical atdt de delicat, pe care il adusese din Statele Unite ale Americii, caracterizandu-l drept ,,o bijuterie Nu a_cerut bani pentru folosirea fixatorului extern, ci Vasile Victoria i-a cerut sa foloseasca pentru tatdl ei ce era mai bun, intrucét acesta lucra la un patron bogat $i il va raspleiti, context in care el a afirmat cd numai taxa de bagaj pentru aducerea acelui dispozitiv din Statele Unite ale Americii a fost de 94 sau 96 dolari, iar interlocutoarea sa i-a spus cava fi rasplatit mai mult decdt acea valoare, intrucat, pe langd fixatorul extern, urma sé foloseased, la efectuarea operatiei, si un alt instrument pe care il avea in detentie, cumparat tot de el. Unterior, apartinitorii pacientului au achizitionat si ei un astfel de instrument, pe care i I-au remis, pentru a-l inlocui pe cel folosit. Spre deosebire de afirmafiile martorei Rosu Mariana, cele ale inculpatului BARBU ION (care au fost constante) sunt credibile, fiind confirmate, implicit, chiar de acca martora, dar side alte probe administrate in cauza Astfel, Curtea rejine ca, tot in declaratia din faja sa (filele 112-113, da.), inculpatul BARBU ION a afirmat ca, dupd operaria din luna august 2017, i-a mai ficut pacientului Rosu Jon alte doud operatii, in luna decembrie 2017, la interval de aproximativ 0 s&ptiména intre ele, la cea de-a doua operatie scofand fixatorul extern montat la prima operafie, iar la cea de-a treia operajie montind la piciorul pacientului o tija. Afirmatiile inculpatului sunt confirmate de informatiile comunicate de Spitalul Clinic de Urgent ..Floreasca” din Bucuresti si de actele medicale transmise de aceeasi i , prin adresa nr.1508 din data de 08 februarie 2018 (filele 151-278, vol.l, dup.), din care rezulta cd ultimele doug operaiii au fost realizate de medicul BARBU ION la datele de 09 decembrie 2017 - ablatia fixatorului extern respectiv, 12 decembrie 2017 - fixarea interna cu o tijd centrumedulard, dar si de declaratia pe care martora Rosu Mariana a dat-o tot in fafa instanfei de apel (filele 101-102, d.a.).Din acea declaratie a martorei Rosu Mariana, Curtea refine c& aceasta a confirmat efectuarea de cate inculpat a operatiilor constdnd in indepdrtarea fixatorului extern montat la prima operatie si, respectiv, in montarea unei tije, precizdnd cét nu i-a dat acestuia bani pentru acele operatii si c8, din punctul de vedere al familiei sale, medicul BARBU ION este un doctor extraordinar, iar interventiile chirurgicale efectuate tatdlui sau au fost de succes, acesta nemaiavand nicio problemé cu piciorul. Faptul c& inculpatul nu a pretins vreun folos pentru procedurile operatorii ulterioare a fost relevat si de martorul Rosu Ion, care, in declaratia din faza de urmarire penala (filele 37-40, vol.l, d.up.), a afirmat: ,Dupd ce au trecut cele 3 luni de la operatie, m-am prezentat la spital gi doctorul BARBU JON m-a operat din nou, monténdu-mi o tijd metalied. Cu aceasta ocazie, nua pretins nicio sumd de bani.”. Curtea rejine si faptul cert cd ultimele doud intervengii chirurgicale, din luna decembrie 2017, au fost realizate de inculpat dupa inceperea urmaririi penale in rem, pentru infractiunea de Juare de mita relationata cu prima astfel de interventie, care a fost dispusé la data de 16 august 2017 (filele 4-5, voll, dup.) si, desi acel act a fost urmat de administrarea a numeroase probe (refinute ulterior, in rechizitoriu, a fundamenta acuzajia formulati impotriva sa, inclusiv audierea de trei ori a martorului denuntator Creita Vasile - la datele de 16 august 2017, 12 septembrie 2017 si 29 decembrie 2017, audierea martorilor Rosu Ion, Rosu Mariana si Creita Lucian-Marius - la data de 16 ianuarie 2018 si realizarea de masuri de supraveghere tehnica), efectuarea in continuare a urméririi penale in personam s-a dispus abia la data de 05 februarie 2018, iar inculpatul a fost informat de ea la data de 08 februarie 2018 (filele 1-2 yi 5, vol.Il, dup). imprejurarea ed, sum de bani, in condi ntru operafiile realizate ulterior, inculpatul nu a solicitat nicio le in care rezultatul ansamblului actelor medicale efectuate de acesta a fost un succes, pacientului fiindu-i salvat piciorul vatimat, in pofida prognosticului inifial rezervat, creeazi o prezumtie puternicd, in favoarea acestuia, ci nu a Pretins bani nici pentru realizarea primei operatii, astfel cum a fost acuzat, fara a exista Probe care si dovedeasea, in mod indubitabil, contrariul, intrucat, astfel cum deja s-a evidentiat, declarafiile martorei Rosu Mariana nu sunt confirmate de alte probe si, mai mult, prin contradictiile pe care le contin, sunt si lipsite de credibilitate. in acest sens, revenind la declaratia martorei Rosu Mariana din faza de urmirire penal, Curtea constati, pe lingi aspectele deja mentionate, ci, referitor la momentul cand ea a sustinut ci Lar fi informat, personal, pe Creifi Lucian-Marius despre pretentia baneased a inculpatului (la ajungerea lui la spital) si cind acesta, la randul sau, si-ar fi informat tatil in legitura cu acea pretentie, afirmatiile martorei respective sunt in contradictie cu declarafiile tuturor persoanelor care s-au referit la acest subiect, care contrazic si alte susfineri ale sale si, de asemenea, confin contradictii majore intre ele. Astfel, martora Vasile Vietoria, in declaratia din faza de urmirire penala (filele 64-65, vol.l, d.up.), a afirmat 8, dupa ce a informat-o despre pretentia baneascd a inculpatului (la a carei exprimare ea nu a asistat), sora sa a contactat-o telefonic pe mama lor, care se afla in drum spre Bucuresti, fiind transportara de Creiti Lucian-Marius si i-a spus ¢& medicul ceruse suma de 2.500 lei pentru efectuarea operatiei, rugdnd-o si discute cu acesta, pentru a le imprumuta cu bani La rindul séu, martorul Creiti Lucian-Marius, in declarajia din faza de urmarire penala (filele 48-52, voll, dup.), a afirmat ci, in timp ce se afla pe drum spre Bucuresti, transportdnd-o cu masina personal pe sofia lui Rosu Ion, Rosu Constanja, aceasta a fost contactatd telefonic de catre una din fiicele sale, care i-a spus c& pacientul se afla intr-o stare grava si trebuia operat, ins& medicul le transmisese c& fie nu va intra in operate, fie fi va amputa 20piciorul dacd nu ii vor da suma de 2.500 lei (n.r. folosirea pluralului evidenfiind din nou pretinsa cerere a medicului ar fi fost exprimata fad de ambele fice, desi Vasile Victoria nu a confirmat acest fapt). Martorul a precizat, in mod expres, ca el a aflar despre aspectele anterior mentionate exclusiv din relatarile sotiei lui Rosu lon, care i-a povestit continutul discutiel purtate cu fica sa, Rosu Mariana. In continuare, martorul a afirmat ci el |-a contactat imediat telefonie pe tatil stu, Creifa Vasile, care se afla in municipiul Urziceni i i-a relatat ce aflase, acesta oferindu-se s& vini la spitalul din Bucuresti, in contextul in care sofia lui Rosu Ion la rugat pe martor sd o imprumute cu suma de 2.500 lei, despre care fica sa ii spusese ci fusese solicitata de medic. De asemenea, martorul a afirmat cd, atunci cdnd el si sofia [ui Rosu Jon au ajuns la Spitalul ,.Floreasca pacientul era deja in operagie (n.r. desi bani de care efectuarea iar fi fost conditionata nu fuseserd dati) si cd el nu a discutat si nici nu a asistat la vreo discusie purtatd de membrii familie’ acestuia cu vreun cadru medical. Pe de alt& parte, martorul mua ficut nicio referire la vreo discutie purtaté de el cu vreunul_din_membrii_ familiei pacientului, desi a precizat cd, la sosirea la spital, s-a intdlnit cu cele dou’ fice ale acestuia si o nepoati. Martorul a mentionat doar ca a injeles, fird a preciza in concret de la cine si in ce context, de vreme ce nu a discutat cu nimeni la spital, cA, inainte de operatie, familia (care nu puteau fi decat cele doua fiice) ii spusese medicului cd va veni cineva pentru a-i aduce banii solicitafi, acesta fiind motivul pentru care a acceptat si faca operatia. Fiind audiat si in cursul cercetarii judecatoresti in prima instanja (fila 64, d.f), martorul Creita Lucian-Marius a reafirmat ca el a aflat pe drumul spre Bucuresti, de la Rosu Constanta, care a fost sunatd de una dinire fiicele sale, c& familia trebuia si remiti suma de 2.500 le pentru ca medicul si efectueze operatia si si nu-i amputeze pacientului piciorul si, de asemenea, 8, Ja ajungerea lui la spital, Rosu lon era deja in operatie (nr. desi banii care ar fi fost pretinsi de medic mu fuseserd dati), fiind infirmata astfel, in mod categorie, aprecierea exprimati de acelasi martor ci inculpatul ar fi condifionat efectuarea operafiei si alegerea metodei operatorii de remiterea banilor. Martora Rosu Constanta, in declaratia din faza de urmatrire penala (filele 66-67, vol. d.up.), a afirmat si ea €8, in timp ce se afla in drum spre Bucuresti, fiind transportata de Creitei Lucian-Marius, a fost contactata telefonic de una din fiicele sale, Rosu Mariana, care i-a spus ci medicul care il preluase pe soful siu cerea o suma de bani, pentru ca, altfel, fi va taia piciorul, ‘martora neamintindu-si insd despre ce sumd de bani era vorba. Contrar afirmajiilor martorului Creia Lucian-Marius, martora a sustinut c4 au ajuns la spitalul din Bucuresti inainte de operatie, cc si-a putut vedea soful, in perioada cét se astepta primirea rezultatului unor analize, cA, la un moment dat, medicul a venit la patul pacientului gi le-a spus c& acele analize au iesit bine si ca acesta urma si intre in operatie si c& tot medicul a precizat c& era nevoie de un aparat medical cu care si facd aspirati la piciorul vatamat al pacientului, pe care spitalul nu il avea in dotare, dar putea fi achizifionat de la o firm medical’, fapt cu care membrii familiei prezenti la spital au fost de acord, cumpardnd acel aparat cu suma de 250 lei, pentru care li s-a eliberat chitana. in schimb, martora nu a ficut nicio referire la vreo pretentie baneasca exprimatd de medic in prezenta sa si nici la vreo discutie care si fi fost purtatd, dupa ajungerea ei la spital, cu privire Ja.un astfel de subiect. Mai mult, fiind audiaté in cursul cercetarii judecdtoresti in prima instanga (fila 68, df), martora Rosu Constan{a a infirmat, initial, sub aspectul informarii ei despre pretengia buineascd a medicului, confinutul anterior precizat al discutiei pe care a purtat-o cu fiica sa, Rosu Mariana, pe drumul spre Bucuresti, afirmand: ../n_drum spre spital, am vorbit cu fiica_mea, Rosu Mariana, care mi-a spus cd, la rdndul ei, a vorbit cu domnul doctor, acesta spundndu-i ca afectiunea medicalé este una_gravat si cd, pentru vindecare, este necesar sd i_se_amputeze piciorul sofului meu. In afard de asa ceva, altceva nu am auzit.”. De asemenea, referindu-se la momentul ajungerii ei la spital, martora a afirmat: Am ajuns acolo anterior interventiei chirurgicale, insd nu_am vorbit personal cu domnul doctor. Din céte stiu, fiicele mele, Rosu 21