Procuratura MML 114 (Sarcina Lawoctopus)

IST MMU NATIONAL MOOT COURT P-MML-
COMPETITION 114 -
, 2016
ÎN FAȚA ONORABILULUI TRIBUNAL SESSIONS
In Cazul nr. SC din 2016
ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
STAT ... URMĂRIREA PENALĂ
V.
RAHUL ... APĂRARE

IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION, MM
2016
L
MEMORANDUM ÎN NUMELE PROCURATURII
-114
CUPRINS
IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION , 2016..........................................................1

-114.........................................................................................................................................................11
S. 177. Locul ordinar de cercetare judecătorească și de judecată.......................................................11
1.1 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMITEREA UNEI CRIME.................................16
1.2 MENS REA SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT........................................................17
1.3 ACTUS REUS SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT...................................................18
1.4 DOVEZILE CIRCUMSTANȚIALE DOVEDESC CRIMA DINCOLO DE ORICE
ÎNDOIALĂ REZONABILĂ...............................................................................................................20
1.4.1 Raportul post mortem...........................................................................................................22
1.4.2 Motivul invocat de Alibi.......................................................................................................23
1.4.3 Ultimele dovezi văzute.........................................................................................................24
1.5 NU UN CAZ DE SINUCIDERE, CI DE CRIMĂ........................................................................24
2.1 TAXE ATÂT ÎN CONFORMITATE CU SEC 302, CÂT ȘI CU 306 IPC.............................26
2.2 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMPLICITATE LA SINUCIDEREA PRIYEI....27
MML-114................................................................................................................................................29
2.3 CĂ EXISTĂ SUFICIENTE DOVEZI ÎNREGISTRATE PENTRU A DOVEDI CĂ
DECEDATUL S-A SINUCIS.............................................................................................................29
MML-114................................................................................................................................................30
2.4 CĂ ACUZATUL A INSTIGAT DECEDATUL SĂ SE SINUCIDĂ......................................30
3.1 CĂ ACUZATUL A PROVOCAT AVORT SPONTAN.........................................................36
-114.........................................................................................................................................................37
1.1
PROBLEMA 2: DACĂ ACUZATUL A INSTIGAT LA SINUCIDEREA

IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION , 2016..........................................................1
-114.........................................................................................................................................................11
S. 177. Locul ordinar de cercetare judecătorească și de judecată.......................................................11
1.1 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMITEREA UNEI CRIME.................................16
1.2 MENS REA SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT........................................................17
1.3 ACTUS REUS SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT...................................................18
ÎNDOIALĂ REZONABILĂ...............................................................................................................20
1.4.1 Raportul post mortem...........................................................................................................22
MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină

2016
L
1.4.2
-114
Motivul invocat de Alibi.......................................................................................................23
1.4.3 Ultimele dovezi văzute.........................................................................................................24
1.5 NU UN CAZ DE SINUCIDERE, CI DE CRIMĂ........................................................................24
2.1 TAXE ATÂT ÎN CONFORMITATE CU SEC 302, CÂT ȘI CU 306 IPC.............................26
2.2 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMPLICITATE LA SINUCIDEREA PRIYEI....27
MML-114................................................................................................................................................29
DECEDATUL S-A SINUCIS.............................................................................................................29
MML-114................................................................................................................................................30
2.4 CĂ ACUZATUL A INSTIGAT DECEDATUL SĂ SE SINUCIDĂ......................................30
3.1 CĂ ACUZATUL A PROVOCAT AVORT SPONTAN.........................................................36
-114.........................................................................................................................................................37
MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină

IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION, 2016 MML
-
114
LISTA ABREVIERILOR
& Și
¶ Paragraf
AER Toate India Reporter
Tot Allahabad
ALR Allahabad Law Reports
Nr. Altul
Artă. Articol
Edn. Ediție
Onorabilul Onorabilul
și anume: Adică
ILR Rapoarte de drept indian
LW Law Weekly
Ltd. Limitat
Nebun Madras
M.P. Madhya Pradesh
MLJ Madras Law Journal
Nu Număr
Pvt. Privat
SC Curtea Supremă
SCC Cazuri la Curtea Supremă
SCR Rapoartele Curții Supreme
U/S În secțiunea
U.P. Uttar Pradesh
v. Contra
Adică. Anume
Vol. Volum
Preț World Wide Web
MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 4

-
114
INDEXUL AUTORITĂȚILOR
CAZURI CITATE
S.NO CAZURI CITATE CITARE

1. Statul Madhya Pradesh v. Shrideen Chhatri Prasad 2012 CrLJ 2106(MP)
Suryawanshi,
2. Jetha Ram v. Statul Rajasthan, 2012 CrLJ 2459(Raj)
3. Kailash Baburao Pandit v. Statul Maharashtra 2011 CrLJ 4044(Bom).
4. Statul U.P. v. Dr. R.P. Mittal AER 1992 SC 2045
5. Vithal Tukaram More v. Statul Maharashtra (2002) 7 SCC 20
6. Kartik Sahu v. Stat 1994 CrLJ 102 (Ori)
7. Statul Maharashtra v. Vilas Pandurang Patil 1999 CrLJ 1062 (Bom)
8. Thangaraj v. Stat de către inspectorul de poliție 1994 CrLJ NOC 16 (Mad)
9. Prithviraj v. Statul Rajasthan 2004 CrLJ 2190 (Raj)
10. Bodh Raj v. Statul J&K AER 2002 SC 3164
11. Dhananjoy Chatterjee v. Statul W.B. (1994) 2 SCC 220, 229
12. Sukhram v. Statul Maharashtra (2007) 7 SCC 502, 511
13. Peria Rajendran v. Stat 2007 CrLJ 1242
14. Anant v. Statul Bombay AER 1960 SC 500
15. Laxman Naik v. Statul Orissa 1995 CrLJ 2692
16. Janar Lal Das v. Statul Orissa 1991 (3) SCC 27
17. A. Jayaram și Anr. v. Statul AP, AER 1995 SC 2128
18. Mahmood v. Starea UP AER 1976 SC 69
19. Basu Harijan v. Statul Orissa; 2003 CrLJ 2270
20. Pratap Tigga v. Statul Bihar 2004 CrLJ NOC 86 (Jhar)
21. Statul Bengalul de Vest v. Orilal Jaiswal AER 1994 SC 1418
22. Kunduru Dharua v. Stat 2002 CrLJ 1757 (Ori).
23. Sheo Govind Bin v. Statul Bihar 1985 BBCJ 632
24.. Kehar Singh împotriva statului (administrația Delhi) AER 1988 SC 1883
25. Govinda Reddy v. Statul Mysore AER 1960 SC 29
26. Deonandan Mishra v. Statul Bihar (1955) 2 SCR 570
27. Rajan Johnsonbhai Christy v. Statul Gujarat 1997 CrLJ 3702(Guj)
28. Alamgir v. Stat (NCT, Delhi) AER 2003 SC 282
29. Reddy Sampath Kumar v. Statul A.P (2005) 7 SCC 603
30. Bakshish Singh v. Statul Punjab AER 1971 SC 2016
31. Reddy Sampath Kumar v. Statul A.P., AER 2005 SC 3478
32. Kumaravel v. Stat 2009 CrLJ 262
33. Statul H.P. v. Diwana 1995 CrLJ 3002 (CP)
34. Omanakuttan v. Statul Kerala 2000 CrLJ 4893 (Ker)
35. Sharad Birdichand Sarda v. Statul Maharashtra, 1984 CrLJ 1738
36. Ashok Kumar Chatterjee v. Statul M.P. 1989 CrLJ 2124
37. Earabhadrappa v. Statul Karnataka 1983 CrLJ 846

-
114
38. Statul A.P. v. I.B.S.P. Rao AER 1970 SC 648
39. Gade Lakshmi Mangraju v. Statul A.P 2001 CrLJ 3317 (SC)
40. Charan Singh v. Statul U.P. AER 1967 SC 520
41. Statul U.P. v. Sukhbasi AER 1985 SC 1224
42. Hukam Singh v. Statul Rajasthan, AER 1977 SC 1063
43. Mohmood v. U.P AER 1976 SC 69
44. Hanumant Govind Nargundkar v. Starea M.P AER 1952 SC 343
45. Kedarnath Bajoria v. Statul Bengalul de Vest AER 1954 SC 660
46. Kutubal Yadev v. Statul Bihar AER 1954 SC 720
47. Manak Lal împotriva Dr. Premchand AER 1957 SC 425
48. Ramdas v. Statul Maharashtra, AER 1977 SC 1164
49. Pandu Dhondu v. Statul Maharashtra (1968) 2 SC WR 363
50. Krishnan Nair v. Statul Kerala ILR (1959) KER 1094
51. C.P. Fernandes împotriva teritoriului Uniunii Goa AER 1977 SC 135
52. Piyaio v. Stat 1958 CrLJ 762
53. Raghav Prapanna c. Statul U.P. AER 1963 SC 74
54. M.G. Agarwal v. Statul Maharashtra AER 1963 SC 200
55. Naunidh v. Statul U.P. AER 1982 SC 1299
56. Sanwat Khan vs Statul Rajasthan AER 1956 SC 54
57. Ramashraya vs Statul Madhya Pradesh AER 2001 SC 1129
58. Settu vs Statul Tamil Nadu 2006 Cri LJ 3889 (3893)
59.. Dayanand v. Statul Haryana AER 2008 SC 1823
60. Commissioner of Income Tax împotriva Patranu Dass Raja AER 1982 PH 1
Ram Beri,
61. Statul Maharashtra v Meyer Hans George AER 1965 SC 722
62. Statul v. Dinakar Bandu (1951) 3 Pepsu LR 635
63. Santosh v. Statul Madhya Pradesh 1975 Cri LJ 602 (SC)
64. Son Lal împotriva statului Uttar Pradesh AER 1978 SC 1142
65. Chhotka împotriva statului BM AER 1958 Cal 482
66. State v Dinakar Bandu (1969) 72 Bom LR 905
67. Bakhtawar vs Statul Haryana AER 1979 SC 1006
68. Statul Punjab v Sucha Singh AER 2003 SC 1471
69. Mulakh Raj împotriva Satish Kumar AER 1992 SC 1175
70. Statul Madhya Pradesh v. Digvijay Singh 1981 Cri. LJ 1278 (SC)
71. Naseem Ahmed v. Administrația Delhi AER 1974 SC 691
72. Sharad Birdhich și Sarda v. Statul Maharashtra, AER 1984 SC 1622.
73. Statul UP/Ashok Kumar Srivastava, AER 1992 SC 840
74. Bakshish Singh împotriva statului Punjab, AER 1971 SC 2016
75. V. Vijaykumar vs Statul Kerala AER 2000 SC 586
76. Asokan vs stat AER 2000 SC 3444
77. Nemichand v. Statul Rajasthan 2015 SCC Online Raj 9391
78. Ravinder Singh v. Guvernul NCT Delhi 2008 (101) DRJ 61 (DB)
79. Sanwat Khan vs Statul Rajasthan AIR 1956 SC 54 AER 1956 SC 54

-
114
80. Ramashraya vs Statul Madhya Pradesh AER 2001 SC 1129
81. Vaman Jaidev Raval v. Statul Goa
2007 CrLJ 431(NOC) (Bom)
82. Munshi Prasad v. Statul Bihar (2002) 1 SCC 351
83. Statul Haryana v. Ram Singh, (2002) 2 SCC 426
84. Subhash Chand v. Statul H.P. 1995 CrLJ 3460
85. Radha Kant Yadav v. Statul Jharkhand 2003 CrLJ NOC 13(Jhar)
86. Kehar Singh împotriva statului (administrația Delhi) AER 1988 SC 1883
87. Yusuf S.K. v. Stat AER 1954 Cal 258
88. Statul v. Sashibhushan (1963) 1 CrLJ 550(Ori)
89. Statul Haryana v. Sher Singh AER 1981 SC 1021
90. Dalel Singh împotriva Jag Mohan Bihar 1981 CrLJ 667(Del)
91. Statul U.P. v. Sughar Singh AER 1978 SC 191
92. Chandrika Prasad Singh v. Statul Bihar AER 1972 SC 109
93. D.B. Deshmukh v. Stat AER 1970 Bom 438
94. Ramakant Rai împotriva Madan Rai Cr LJ 2004 36
95. Yaduram v. Stat 1972 CrLJ 1464(J&K)
96. Sarat Chandra v. Împărat AER 1934 Cal 719
97. Parbhoo v. Împărat AIR 1941 Toate 402
98. Amir Hossain v. Statul Tripura 1998 CrLJ 4315 (Gau)
99. Statul v. Murugan, 2002 CrLJ 670 (nebun)
100. Rajendra Singh v. Statul U.P. (2007) 7 SCC 378
101. Gurcharan Singh v. Statul Punjab AER 1956 SC 460

102. Narendra Singh v. Statul M.P. (2004) 10 SCC 699
103. Statul U.P. v. Snghar Singh AER 1978 SC 191
104. Satyovir v. Stat; AIR 1958 Toate 746
105. Bindeshwari Singh v. Stat AER 1958 Pat 12
106 Sarat Chandra v. Împărat AER 1934 Cal 719
107. Uda alias Suda v. Statul Rajasthan 2001 CrLJ NOC 28 (Raj)
108. Vikas v. Statul Rajasthan (2002) 6 SCC 728
109. Ravindra Shantaram Sawant v. Statul Maharashtra AER 2000 SC 2461
110. Bhayani Luhana Radhabai vs Statul Gujarat 1977 SCC (Cr) 181
111. Surinder Kumar vs stat (administrația Delhi) AER 1987 SC 692
112. Bhupinder Singh vs Statul Punjab AER 1988 SC 1011
113. Subedar Tewari vs Statul U.P AER 1989 SC 733
114. Statul U.P. vs Narendra Nath Tewari AER 1989 SC 733
115. Prabhudayal vs Statul Maharashtra AER 1993 SC 2164
116. Surender vs Statul Haryana 2007 Cri LJ 779 (782)
117. Statul Tamil Nadu vs P. Muniappan AER 1998 SC 504
118. Sharad Birdhichand Sarda vs Statul Maharashtra AER 1984 SC 1622
119. Statul Bengalul de Vest vs Sampat Lal AER 1985 SC 195
120. R. Puthunainar Alhithan împotriva P.H. Pandari AER 1996 SC 1599

-
114
121. Charan Singh v. Statul U.P. AER 1967 SC 520
122. Virendra Kumar vs Statul U.P 2007 Cri LJ 1435 (1438)
123. Dalbir Singh vs Statul U.P AER 2004 SC 1990
124. K Prema Rao împotriva Yadla Srinivasa Rao AER 2003 SC 11
125. Hira Lal v. Statul (Guvernul NCT), Delhi AER 2003 SC 2865
126. Kaliyaperumal v. Statul Tamil Nadu AER 2003 SC 3828
127. Lakhjit Singh v. Statul Punjab (1994) Supp 1 SCC 173
128. Bimla Devi v. Statul Jammu & Kashmir AER 2009 SC 2387
129. Bindyan Pramanik v. Statul 2010 4 Cal LT 156
130. Birendra Kumar v. Statul U.P. 2007 Cr LJ 1435 SC
131. Ramesh Kumar vs Statul Punjab AER 1994 SC 945
132. Statul Punjab v. Iqbal Singh AER 1991 SC 1532
133. Kishori Lal v. Statul M.P. AER 2007 SC 2457
134. Sonti Rama Krishna împotriva Sonti Shanti Sree AER 2009 SC 923
135. Satvir Singh vs Statul Punjab AER 2001 SC 2828
136. Wazir Chand v. Statul Haryana AER 1989 SC 378
137. Ramesh Chandra Mondal v. Statul W.B. 1991 Cr LJ 2520Cal
138. M. Mohan împotriva statului, reprezentat de inspectorul (2011) 3 SCC 626
adjunct al poliției
139. Amalendu Pal v. Statul Bengalul de Vest (2010) 1 SCC 707
140. Rakesh Kumar v. Statul Chhattisgarh. ,(2001) 9 SCC 618
141. Gangula Mohan Reddy v. Statul Andhra Pradesh (2010) 1 SCC 750
142. Thanu Ram v. Statul M.P. 2010 (10)SCARA 557
143. S.S. Chheena v. Vijay Kumar Mahajan și Anr. (2010) 12 SCC 190
144. Sohan Raj Sharma v. Statul Haryana, AER 2008 SC 2108
145. Dammu Sreenu c. Statul A.P. AER 2009 SC 3728
146. Statul Bengalul de Vest v. Orilal Jaiswal AER 1994 SC 1418
147. Kunduru Dharua v. Stat 2002 CrLJ 1757 (Ori)
148. Ramesh Kumar vs Statul Punjab AER 1994 SC 945
149. Parimal Chatterji v. Împărat 140 ind. Cas.787.
150. Asha Shukla v. Statul U.P. 2002 CriLJ 2233
151. Goura Venkata Reddy v. Statul A.P. (2003) 12 SCC 469
152. Kishangiri Mangalgiri Goswami v. Statul Gujarat, (2009) 4 SCC 52
153. Rajib Neog v. Statul Assam 2011 CrLJ 399(Gau)
154. Gangula Mohan Reddy împotriva statului Andhra Pradesh 2010 CRJ 2110 (SC)
155. Didigam Bikshapathi v. Statul A.P. AER 2008 SC 527
156. Brij Lal împotriva Prem Chand AER 1989 SC 1661
157. Sohan Raj Sharma v. Statul Haryana AER 2008 SC 2108
158. Statul Madhya Pradesh v. Shrideen Chhatri Prasad 2012 CrLJ 2106(MP)
Suryawanshi
159. R vs Bourne (1938) 3 Toate ER 615
160. Oameni vs Gallardo 41 Cal 2d 54
161. Mandira Nandi v. Dilip Kumar Baruah, 2012 CrLJ 2567(Gau)
162. Bandela Daveedu v. Statul A.P 2011 CrLJ 4257(AP)

-
114
STATUTELE PRELIMINARE
1. CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, 1973 (2 din 1974 )
2. LEGEA CLAUZELOR GENERALE, 1897 (10 din 1897 )
3. LEGEA INDIANĂ PRIVIND DOVEZILE, 1872 (1 din 1872 )
4. CODUL PENAL INDIAN, 1860 (45 din 1860 )
REVISTE REFEERED
S.NO NUME
1. Toate India Reporter
2. Cazuri la Curtea Supremă
3. Manupatra
4. Reporter la Curtea Supremă
5. Revista de Drept CDJ
CĂRȚI LA CARE SE FACE REFERIRE:

1.
Batuk Lal, "Comentariu asupra codului penal indian, 1860", ed. R. P. Kataria și S. K.
A. Naqvi, Vol-I, (secțiunile 1-300), (Editura Orient, 1st Edn. New Delhi) (2006-07).
2. Dr. Hari Singh Gour, "Legea penală a Indiei", Vol-I, (secțiunile 1-120), (Law
Publishers (India) Pvt. Ltd., 11 Edn.) (2006).
3. Field "Comentariu asupra legii dovezilor", Ed Gopal S. Chaturvedi, Vol-I & II,
(Delhi Law House, 12th Edn.) (2006).
4. Halsbury's Laws of India, Vol-32, "Procedura penală – I & II", (Lexis Nexis
Butterworths, New Delhi) (2007).
5.
Nelson R. A. Codul penal indian, ediția a 10-a (2008)
6. Kathuria, R.P. Curtea Supremă de Drept Penal, 1950-2002, (ediția a 6-a, 2002)
7. Princep lui Comentariu asupra Codului de procedură penală, 1973 (ed. a 18-a 2005)

2016
L
8. Mitra, B.B., Codul de procedură penală, 1973 (ed. a 20-a 2006)
-114
9. K. D. Gaur, "Comentariu asupra codului penal indian", (Universal Law Publishing

Co. Pvt. Ltd., New Delhi) (2006).
10. Ratanlal și Dhirajlal, "Commentary on the Code of Criminal Procedure", Vol- I & II,
(Wadhwa and Company, 18th Edn., Nagpur) (2006).
11. Ratanlal și Dhirajlal, "Legea crimelor", Vol-I &; II, Ed. Judecătorul C. K. Thakkar,
(Bharat Law House, 25th Edn., New Delhi) (Retipărire 2006).
LEGAL DICŢIONARE
S.NO NUME
1. BLACKS LAW DICTIONARY, (WEST PUBLISHING GROUP 7TH EDN.) (1999)
2. pag. RAMANATHA AIYAR'S, "ADVANCED LAW LEXICON", VOL-I TO IV, (W ADHWA AND COMPANY, 3RD
EDN., NAGPUR) (2005).
3. STROUD'S JUDICIAL DICTIONARY OF WORDS AND PHRASES, VOL-I TO III, EDITOR DANIEL GREENBERG,
(SWEET AND MAXWELL LTD., 7TH EDN., 2006, REPRINT 2008) LONDRA.
4. WHARTON'S LAW LEXICON, de A. S. OPPE, (SWEET ȘI MAXWELL UNIVERSAL LAW PUBLISHING CO.
PVT. LTD., ED. A 14-A, 1997).

-114
DECLARAȚIE DE COMPETENȚĂ
ACUZAREA S-A ADRESAT ACESTEI ONORABILE INSTANȚE DE SESIUNE ÎN

CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 26 R/W SECȚIUNEA 28 R/W SECȚIUNEA 177 R/W
ANEXA I DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ DIN 1973, CARE ARE URMĂTORUL
CONȚINUT:
5. 26. Instanțele în fața cărora pot fi judecate infracțiunile:
Sub rezerva celorlalte dispoziții ale prezentului cod,
(a) Orice infracțiune prevăzută de Codul penal indian (45 din 1860) poate fi judecată de:
(i) …
(ii) Curtea de Sesiune
(iii)...
S. 28. Sentințele pe care le pot pronunța Înaltele Curți și judecătorii de sesiune:
(1) …
(2) Un judecător de ședință sau un judecător de ședință suplimentară poate pronunța orice
sentință autorizată prin lege; dar orice sentință de condamnare la moarte pronunțată de un
astfel de judecător va fi supusă confirmării de către
Înalta Curte
(3) …
S. 177. Locul ordinar de cercetare judecătorească și de judecată
În mod normal, fiecare infracțiune este cercetată și judecată de instanța în a cărei jurisdicție
teritorială a fost săvârșită.

2016
L
-114
EXPUNEREA FAPTELOR
1. Februarie 2013: Priya, în vârstă de 24 de ani, și-a finalizat educația în domeniul

comunicării în masă de la Dehradun. era o fată de 24 de ani. S-a mutat la Delhi pentru
oportunități mai bune de carieră, dar s-a străduit să se stabilească acolo.
2. Mai 2013: Priya l-a întâlnit pe Rahul, care conducea o agenție de producție. Amândoi
au împărtășit interese comune și au devenit prieteni apropiați.
3. Iulie 2013: Rahul a ajutat-o să-și găsească un loc de muncă bun și, de asemenea, a
aranjat un apartament pentru
ei. Rahul a fost un mare sprijin pentru Priya în Delhi.
4. Decembrie, 2013: Au decis să trăiască împreună și au trăit fericiți timp de doi ani.
5. Ianuarie, 2016: Priya l-a suspectat pe Rahul că are relații fizice cu Pooja. Rahul a spus
că Pooja era clientul ei și a încercat să o convingă pe Priya că nu se întâmplă nimic
între el și Pooja. Priya a fost supărată mental și a intrat în depresie.
6. Februarie, 2016: Lucrurile nu mergeau bine între Rahul și Priya. Ei au fost văzuți
adesea luptându-se între ei, chiar și în locuri publice. Odată ce Rahul a spus că este
mai bine să te desparți și să mergi mai departe în viață, dar Priya nu a fost convinsă.
7. 15mai 2016: Pooja a vizitat apartamentul lor și Priya s-a simțit jignită. Rahul
i-a cerut lui Pooja să părăsească apartamentul. Priya l-a acuzat pe Rahul de caracter
rău. Rahul a încercat să o convingă pe Priya, dar a devenit frustrat deoarece lucrurile
nu s-au rezolvat.
8. 16 mai 2016: El a părăsit apartamentul când ea dormea, fără să o informeze.
Când s-a trezit, a încercat să o sune, dar el nu i-a preluat apelul și, în schimb, și-a
închis telefonul. S-a trezit singură și singură. Când s-a întors, i-a găsit corpul atârnat de
ventilatorul de tavan. El a adunat câțiva vecini și corpul ei a fost dus la spital, unde a
fost declarată moartă.
9. Potrivit mamei sale, ea era însărcinată în două luni și l-a cerut pe Rahul în căsătorie,
dar el a refuzat să se căsătorească și a obligat-o să avorteze copilul. Medicii au
confirmat, de asemenea, că Priya era însărcinată și a făcut avort cu puțin timp înainte
de moartea ei. Nu a fost găsit niciun bilet de sinucidere.
10. Rahul a fost arestat la plângerea mamei Priyei. Cel Poliția a înregistrat un caz împotriva

2016
L
-114
lui Rahul u / s 302 IPC, 306 IPC, 312 IPC, 313 IPC, 323 IPC și 376 IPC.

2016
L
-114
PROBLEME RIDICATE
PROBLEMĂ 1:
DACĂ ACUZATUL ESTE PASIBIL DE A FI CONDAMNAT
PENTRU
CRIMĂ ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 302 DIN IPC?
PROBLEMĂ 2: DACĂ
ACUZATUL A INSTIGAT SINUCIDEREA
CEL
DECEDAT ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 306 DIN IPC?
PROBLEMA 3: DACĂ ACUZATUL A CAUZAT AVORT SPONTAN ȘI RĂNIRE

VOLUNTARĂ?

2016
L
-114
REZUMATUL ARGUMENTELOR
PROBLEMA 1: DACĂ ACUZATUL ESTE PASIBIL DE A FI CONDAMNAT

PENTRU CRIMĂ ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 302 DIN IPC?
Da, Rahul este pasibil de a fi condamnat pentru uciderea Priyei. Cele două ingrediente ale
crimei, și anume mens rea și actus reus, sunt îndeplinite în cazul de față. Dovezile
circumstanțiale indică faptul că nu ar fi putut fi un caz de sinucidere, ci de crimă în sine.
PROBLEMA 2: DACĂ ACUZATUL A INSTIGAT LA SINUCIDEREA

DECEDATULUI ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 306 DIN IPC?
Da, Rahul a instigat la sinuciderea Priyei. Decedatul s-a sinucis la faptele acuzatului și, în
mod clar, ambele condiții de instigare în conformitate cu secțiunea 306 din IPC sunt
îndeplinite. Implicarea directă a acuzatului într-o astfel de instigare sau instigare reiese în mod
clar din probele circumstanțiale.

VOLUNTARĂ?
Acuzatul a obligat-o pe decedată să-și avorteze copilul și, de asemenea, i-a provocat răni
voluntare. Acest lucru este evident din raportul post mortem al decedatului. Deci, acuzatul ar
trebui să fie considerat vinovat pentru infracțiunile menționate.

2016
L
-114
ARGUMENTE AVANSATE
PROBLEMA 1: DACĂ ACUZATUL ESTE PASIBIL DE A FI CONDAMNAT PENTRU

CRIMĂ ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 302 DIN IPC?
1.1 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMITEREA UNEI CRIME
Se susține cu umilință că acuzatul este vinovat de crimă. În conformitate cu articolul 300

alineatul (2), o persoană se face vinovată de comiterea unei crime în cazul în care acționează
cu intenția de a provoca o astfel de vătămare corporală despre care știe că poate provoca
moartea persoanei căreia i-a fost cauzată vătămarea. Este uciderea criminală a unei alte ființe
umane cu răutate premeditată.1
O persoană se face vinovată de omor dacă, în mod intenționat, provoacă moartea unei persoane
sau provoacă vătămarea corporală pe care o cunoaște, este susceptibilă să cauzeze moartea
acelei persoane sau provoacă o astfel de vătămare corporală, care, în cursul normal al naturii,
duce la moarte sau comite un act atât de periculos încât, după toate probabilitățile, trebuie să
cauzeze moartea acelei persoane2.
Indiferent dacă infracțiunea intră sub incidența S. 302, I.P.C. sau S. 304, I.P.C., natura
leziunilor suferite de decedat și circumstanțele în care a avut loc incidentul sunt factori
relevanți. Din natura leziunilor și originea și geneza incidentului, s-ar putea preciza că toate
ingredientele infracțiunii de omor definite în S. 300, I.P.C sunt întocmite și nu este posibil să
se încadreze infracțiunea în niciuna dintre cele cinci excepții ale S. 300, I.P.C. 3
Conform clauzei a treia din S. 300, IPC, omuciderea din culpă este omor, dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiții; și anume (a) fapta care provoacă moartea este săvârșită cu
intenția de a cauza moartea sau este săvârșită cu intenția de a provoca o vătămare corporală; și
(b) că vătămarea care se intenționează a fi provocată este suficientă în cursul normal al naturii
pentru a cauza moartea. Trebuie să se dovedească faptul că a existat intenția de a provoca acea
vătămare corporală particulară, care, în blestemul obișnuit al naturii, era suficientă pentru a
cauza moartea, și anume, că vătămarea găsită prezentă era vătămarea care urma să fie
provocată. Chiar dacă intenția acuzatului s-ar limita la provocarea unei vătămări corporale
suficiente pentru a provoca moartea în cursul obișnuit al naturii și nu s-ar extinde la intenția de
1 Sanwat Khan vs Statul Rajasthan AIR 1956 SC 54

2 Sec 300, IPC
3 Ramashraya vs Statul Madhya Pradesh AIR 2001 SC 1129

2016
L
-114
a provoca moartea, infracțiunea ar fi omorul. Ilustrația (c) anexată la S. 300 evidențiază în mod
clar acest punct4.
În speță, inculpatul a obligat defunctul să-și avorteze copilul și a refuzat să se căsătorească.

Acuzatul a vrut să scape de decedat, în timp ce decedatul a iubit-o cu adevărat pe acuzată și a
încercat să le îmbunătățească relația. Prin urmare, acuzatul a planificat totul și a ucis decedatul.
1.2 MENS REA SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT
În absența oricărei circumstanțe care să demonstreze că vătămarea a fost cauzată accidental sau
neintenționat, se prezumă că a existat intenția de a provoca prejudiciul cauzat. 5 Mens rea este
considerată intenție6 de vinovăție, care este dovedită sau dedusă din faptele acuzatului7.
În speță, nu există nicio îndoială că decesul unei persoane decedate nu este o moarte naturală.
De asemenea, nu poate fi accidentală sau intenționată. Acest lucru indică faptul că acuzatul are
un rol activ în moartea decedatului, ceea ce face un caz puternic împotriva acuzatului pentru
crimă.
Se presupune că fiecare persoană sănătoasă intenționează rezultatul pe care acțiunea sa îl
produce în mod normal, iar dacă o persoană lovește o altă persoană pe o parte vulnerabilă a
corpului, iar moartea survine ca urmare, intenția acuzatului nu poate fi alta decât aceea de a lua
viața victimei, iar infracțiunea comisă echivalează cu crima 8. În plus, intenția de a ucide nu
este necesară în toate cazurile, simpla cunoaștere a faptului că consecințele naturale și
probabile ale unui act ar fi moartea va fi suficientă pentru o condamnare în temeiul articolului
302 din IPC9.
Secțiunea 8, Legea privind probele prevede că orice fapt este relevant care arată sau constituie
un motiv sau o pregătire pentru orice fapt în cauză sau fapt relevant. Astfel, amenințările sau
altercațiile anterioare dintre părți sunt admise pentru a arăta motivul 10. În plus, este pertinent să
observăm că, dacă există un motiv pentru a face un act, atunci caracterul adecvat al acelui
motiv nu este întotdeauna necesar. Infracțiuni atroce au fost comise pentru motive foarte
ușoare.11
4 Settu vs Statul Tamil Nadu 2006 Cri LJ 3889 (3893)
5Dayanand v. Statul Haryana, AIR 2008 SC 1823.
6 Comisarul pentru impozitul pe venit împotriva Patranu Dass Raja Ram Beri, AIR 1982 PH 1, 4
7 Statul Maharashtra v Meyer Hans George, AIR 1965 SC 722
8 (1951) 3 Pepsu LR 635
9 Santosh v. Statul Madhya Pradesh, 1975 Cri LJ 602 (SC)
10Son Lal împotriva statului Uttar Pradesh, AIR 1978 SC 1142, Chhotka împotriva statului WB, AIR 1958 Cal
482
11 Stat împotriva Dinakar Bandu (1969) 72 Bom LR 905

2016
L
-114
Pentru săvârșirea infracțiunii de omor, nu este necesar ca acuzatul să aibă intenția de a provoca
moartea. În prezent, este bine stabilit că, dacă se dovedește că acuzatul a avut intenția de a
provoca vătămările suferite efectiv de victimă și că astfel de leziuni sunt considerate suficiente
în cursul obișnuit al naturii pentru a provoca moartea, ingredientul clauzei 3 din S. 300 din
I.P.C este îndeplinit și acuzatul trebuie să fie considerat vinovat de omor pedepsit în
conformitate cu S. 302 din I.P.C.12
Arguendo, Absența motivului este irelevantă
Presupunând, de dragul argumentului, că acuzatul nu a avut niciun motiv, se susține cu
umilință că absența motivului nu este un motiv pentru respingerea cazului. Motivul este
irelevant în ceea ce privește infracțiunea și nu este necesar să fie stabilit 13 , deoarece simpla
existență a motivului nu este, în sine, o circumstanță incriminatoare și nu poate înlocui o
dovadă.14
Prin urmare, lipsa dovezii motivului nu rupe veriga din lanțul circumstanțelor care leagă
acuzatul de infracțiune, nici nu militează împotriva acuzării și nu este fatală din punct de
vedere juridic.15 Atunci când probele circumstanțiale de la dosar sunt suficiente pentru a
dovedi dincolo de orice îndoială că acuzatul și nimeni altcineva nu a cauzat în mod intenționat
moartea acuzatului atunci, motivul infracțiunii nu trebuie dovedit,16 ca în cazul de față.
1.3 ACTUS REUS SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT
Actus reus este orice act17 ilicit. Este comportamentul care constituie o anumită infracțiune. 18
Fiecare act criminal se bazează pe actus reus și mens rea. Cuvântul "actus reus" conotează un
act deschis. Acesta este un rezultat fizic al comportamentului uman și, prin urmare, un
eveniment care se distinge de comportamentul care a produs rezultatul. Într-un caz de crimă,
moartea victimei este un eveniment și, prin urmare, este un actus reus. 19 Probele
circumstanțiale într-un caz în care există o legătură de cauzalitate, dacă sunt stabilite, dovedesc
12 Bakhtawar vs Statul Haryana AIR 1979 SC 1006

13 Ratanlal și Dhirajlal, Codul penal indian, ediția a 33-a (2011)
14 Statul Punjab v Sucha Singh, AIR 2003 SC 1471
15 Mulakh Raj împotriva Satish Kumar, AIR 1992 SC 1175 74
16 Statul Madhya Pradesh v. Digvijay Singh, 1981 Cri. LJ 1278 (SC)
17 Aiyar, P Ramanatha, Lexiconul legii, p. 49 (2nd ed 2006)
18 Gul Mohummed vs Regele Împărat AIR 1947 Nag 121; Chander Bahadur Suha vs Stat 1978 Cr LJ 942
(Sikkim).
19 Haughton vs Smith (1973) 3 Toate ER 1109

2016
L
-114
că fapta a fost săvârșită de persoana astfel acuzată.20
Având în vedere că nu este de competența acuzării să răspundă niciunei ipoteze sugerate de

acuzat, oricât de extravagantă și fantezistă ar putea fi 21, se susține cu umilință în fața acestei
Curți Onorabile că dovezile circumstanțiale din această chestiune arată că, după toate
probabilitățile umane, actul trebuie să fi fost făcut de acuzat22.
PW-26 și PW-27 nu au exclus posibilitatea spânzurării sinucigașe cu totul, dar anumite leziuni
găsite pe decedat fiind de natură ante-mortem și din moment ce firele de păr au fost văzute
ieșind din nod, ambii martori care au efectuat autopsia, au ajuns la concluzia că, eventual,
moartea a fost omucidere. Astfel, s-ar părea că dovezile medicale nu au fost foarte categorice
cu privire la natura ucigașă a morții.23
Într-un caz similar, doctorul PW-5, care a efectuat examinarea post-mortem, a găsit două
leziuni și nu a existat nicio dovadă a vreunui semn de ligatură în jurul gâtului. El a dat opinia
că decedatul a murit de asfixie din cauza strangularii manuale (strangulare) și moartea trebuie
să fi fost aproape instantanee. După primirea raportului post-mortem, Ex P-4 și la finalizarea
investigației, agenția de investigare a modificat cazul într-unul sub Ss. 498-A și 302, I.P.C.24
Se susține că raportul post mortem sugerează urme de strangulare pe gât și alte leziuni ușoare,
zgârieturi și cicatrici pe corp. Expresia "alte răni ușoare, zgârieturi și cicatrici pe corp"
înseamnă că a existat o ceartă fizică între acuzat și decedat. Aceasta înseamnă că decedatul a
opus rezistență acuzatului în timp ce acesta folosea forța. Prin urmare, se stabilește că a existat
actus reus. În raportul post mortem, cauza morții a fost declarată ca strangulare. Nu există
nimic dat care să semnifice moartea ucigașă. Nu există dovezi orale sau documentare care să
dovedească actus reus. În diferite cazuri, instanțele au dat sensuri diferite ale strangularii 25 , dar
utilizarea unui astfel de termen general în post mortem nu conduce la nicio dovadă 26
concludentă. Prin urmare, nu există nicio claritate dacă moartea a fost sinucigașă sau
20 Naseem Ahmed împotriva administrației Delhi, AIR 1974 SC 691; Sharad Birdhich și Sarda v. Statul
Maharashtra, AIR 1984 SC 1622.
21 Statul UP v Ashok Kumar Srivastava, AIR 1992 SC 840
22 Bakshish Singh împotriva statului Punjab, AIR 1971 SC 2016
23 V. Vijaykumar vs Statul Kerala AIR 2000 SC 586
24 Asokan vs stat AIR 2000 SC 3444: 2000 SCC (Cr) 749
25 Nemichand v. Statul Rajasthan 2015 SCC Online Raj 9391; Ravinder Singh v. Guvernul NCT Delhi 2008
(101) DRJ 61 (DB)
26 Ravinder Singh v. Guvernul NCT Delhi 2008 (101) DRJ 61 (DB)

2016
L
-114
omucidere.

ÎNDOIALĂ REZONABILĂ
Ingredientele esențiale pentru a dovedi vinovăția prin dovezi circumstanțiale sunt:

(1) Circumstanțele din care se trage concluzia ar trebui să fie pe deplin dovedite.
(2) Circumstanțele ar trebui să fie concludente.
(3) Toate faptele astfel stabilite ar trebui să fie compatibile numai cu ipoteza vinovăției și
incompatibile cu nevinovăția acuzatului.
(4) Circumstanțele ar trebui să excludă posibilitatea vinovăției unei alte persoane decât
acuzatul.27 Curtea Supremă, în cauza Bodh Raj v. Statul J&K, a adăugat încă un punct la cele
patru de mai sus, și anume, 28 trebuie să existe un lanț de probe atât de complet încât să nu lase
niciun motiv rezonabil pentru concluzia compatibilă cu nevinovăția acuzatului și trebuie să
demonstreze că, după toate probabilitățile umane, actul trebuie să fi fost făcut de acuzat.
Aceste condiții fiind îndeplinite, probele circumstanțiale pot constitui singura bază pentru
condamnare.
Judecătorul Hidayatullah a observat: "Dovezile circumstanțiale în acest context înseamnă o
combinație de fapte care creează o rețea prin care nu există scăpare pentru acuzat, deoarece
faptele luate în ansamblu nu admit nicio deducție, ci vinovăția sa".29
Atunci când încearcă să condamne doar pe baza probelor circumstanțiale, Curtea trebuie să fie
ferm convinsă de următoarele trei lucruri30:
i. Împrejurările din care trebuie să se deducă vinovăția trebuie să fi fost pe deplin stabilite
prin elemente de probă incontestabile, dincolo de orice îndoială
ii. Circumstanțele sunt de tendință determinantă, indicând în mod infailibil vinovăția
acuzatului
27 Statul U.P. v. Dr. R.P. Mittal, AIR 1992 SC 2045, aplicat în Vithal Tukaram More v. Statul Maharashtra,
(2002) 7 SCC 20, (punctul 11). A se vedea, de asemenea, Kartik Sahu v. State, 1994 CrLJ 102 (punctul 6) (Ori);
Statul Maharashtra v. Vilas Pandurang Patil, 1999 CrLJ 1062, 1065 (Bom); Thangaraj v. Stat de către
inspectorul de poliție, 1994 CrLJ NOC 16 (Mad) ; Prithviraj v. Statul Rajasthan, 2004 CrLJ 2190, 2196
(punctele 25 și 26) (Raj) : 2004 CrLR 598(Raj) : 2004 (2) Raj CrC 552.
28 AIR 2002 SC 3164, punctul 17 : (2002) 8 SCC 45. A se vedea, de asemenea, Dhananjoy Chatterjee v. Statul
W.B., (1994) 2 SCC 220, 229, punctul 7 : (2002) 8 SCC 45; Sukhram v. Statul Maharashtra, (2007) 7 SCC 502,
511 (punctul 20); Peria Rajendran v. de stat, 2007 CrLJ 1242, 1245 (punctul 9) (Mad).
29 Anant v. Statul Bombay, AIR 1960 SC 500 la pagina 523. A se vedea, de asemenea, Laxman Naik v. Statul
Orissa, 1995 CrLJ 2692 (punctul 11) : AIR 1995 SC 1387.
30 Mahmood v. Starea UP AIR 1976 SC 69

2016
L
-114
iii. Circumstanțele, luate împreună, nu sunt în măsură să explice nicio ipoteză rezonabilă, cu
excepția celei a vinovăției solicitate a fi dovedită împotriva sa

-
114
Se susține cu umilință în fața acestei Curți Onorabile că dovezile sinuciderii trebuie extrase din
raportul post-mortem al victimei și din starea mentală a victimei. Se susține cu umilință că, în
conformitate cu secțiunea 3 din Legea indiană privind probele, probele includ toate
documentele prezentate pentru consultarea Curții 31. Aceste documente sunt admisibile în
instanță ca aviz de expert în temeiul secțiunii 45 din I.E.A.
Se susține cu respect că raportul post mortem prezentat de medicul care efectuează autopsia
cadavrului este admisibil ca probă chiar și fără examinarea medicului în instanță 32. Curtea
Apex a admis ca probe și s-a bazat pe rapoarte post mortem într-o catenă de cazuri 33.
Standardul de probă necesar pentru condamnarea unei persoane pe baza probelor
circumstanțiale este bine stabilit printr-o serie de hotărâri ale Curții Supreme. Potrivit acestui
standard, împrejurările invocate în susținerea condamnării trebuie să fie pe deplin stabilite 34,
iar seria de probe furnizate de aceste împrejurări trebuie să fie atât de completă încât să nu lase
niciun motiv rezonabil pentru o concluzie conformă cu nevinovăția inculpatului și, în plus,
trebuie să fie de natură să demonstreze că, după toate probabilitățile umane, fapta trebuie să fi
fost săvârșită de inculpat3536 și, în cazul în care sunt posibile două puncte de vedere cu privire
la astfel de probe, trebuie adoptat punctul de vedere care indică nevinovăția acuzatului. 37 Cu
toate acestea, acest lucru nu înseamnă că, înainte ca acuzarea să poată avea succes într-o cauză
bazată doar pe dovezi circumstanțiale, aceasta trebuie să îndeplinească orice ipoteză sugerată
de acuzat, oricât de extravagantă și fantezistă ar putea fi. În plus, nu este necesar ca fiecare
dintre faptele dovedite să fie decisiv în sine pentru complicitatea acuzatului sau să indice în
mod concludent această vinovăție. Prin urmare, atunci când decide problema suficienței, ceea
ce trebuie să ia în considerare Curtea este efectul cumulativ total al tuturor faptelor dovedite,
31 "Probe" înseamnă și include: (1) toate declarațiile pe care Curtea le permite sau le solicită să fie făcute în
fața sa de către martori, în legătură cu aspecte de fapt care fac obiectul anchetei; astfel de declarații se numesc
probe orale; 2. toate documentele prezentate pentru consultarea Curții; Astfel de documente se numesc dovezi
documentare.
32 Basu Harijan v. Statul Orissa 2003 CrLJ 2270; Pratap Tigga v. Statul Bihar 2004 CrLJ NOC 86 (Jhar).
33 Statul Bengalul de Vest v. Orilal Jaiswal AIR 1994 SC 1418, Kunduru Dharua v. Stat 2002 CrLJ 1757 (Ori).
34 Govinda Reddy v. Statul Mysore, AIR 1960 SC 29
35 Deonandan Mishra v. Statul Bihar, (1955) 2 SCR 570. Lanțul dovezilor circumstanțiale complet,
condamnarea pentru crimă propriu-zisă, Rajan Johnsonbhai Christy v. Statul Gujarat, 1997 CrLJ 3702 (Guj) ;
Alamgir v. Stat (NCT, Delhi), AIR 2003 SC 282, (punctele 10-13); Reddy Sampath Kumar v. Statul A.P., (2005) 7
SCC 603, 604 (punctul 7).
36 Bakshish Singh v. Statul Punjab, AIR 1971 SC 2016. Vezi și Reddy Sampath Kumar v. Statul A.P., (2005) 7
SCC 603, 604 (punctul 7) : AIR 2005 SC 3478; Kumaravel v. de stat, 2009 CrLJ 262, 266-67 (punctul 12.4).
37 Statul H.P. v. Diwana, 1995 CrLJ 3002 (punctele 10 și 11) (HP). A se vedea, de asemenea, Omanakuttan v.
Statul Kerala, 2000 CrLJ 4893 (punctele 5 și 6) (Ker), invocând cauza Earabhadrappa v. Statul Karnataka, 1983
CrLJ 846 : AIR 1983 SC 446; Sharad Birdichand Sarda v. Statul Maharashtra, 1984 CrLJ 1738: AIR 1984 SC
1622 și Ashok Kumar Chatterjee v. Statul M.P., 1989 CrLJ 2124 : AIR 1989 SC 1890.

2016
L
-114
fiecare dintre acestea întărind concluzia vinovăției. 38Rezultatul cumulativ al tuturor
împrejurărilor este cel care trebuie să indice în mod infailibil vinovăția acuzatului și nu o
singură împrejurare în sine.39
Funcția curții este de a separa grăuntele de pleavă și de a accepta ceea ce pare a fi adevărat și
de a respinge restul.40
1.4.1 Raportul post mortem

Raportul post-mortem prezentat de medicul care efectuează autopsia cadavrului este admisibil
ca probă chiar și fără examinarea medicului în instanță. 41 Cu toate acestea, Înalta Curte din
Bombay a statuat că raportul post-mortem sau certificatul medical nu constituie probe
materiale.42 Raportul post-mortem este un document care, în sine, nu constituie o probă
substanțială. Este declarația medicului în instanță, care are credibilitatea unei probe
substanțiale și nu a raportului, care, în circumstanțe normale, ar trebui să fie folosită doar
pentru a reîmprospăta memoria martorului medic sau pentru a contrazice orice ar putea spune
din cutia43 martorilor, iar semnificația mărturiei medicului se află vis-vis leziunile care apar pe
corpul persoanei decedate și, prin urmare, utilizarea probabilă a armei, iar atunci procurorul ar
trebui să aibă la dispoziție probele coroborative la dosar de la ceilalți martori ai acuzării. 44
Simpla prezență a mărcii de ligatură nu este suficientă pentru a dovedi moartea prin
strangulare. Sunt necesare dovezi cu privire la efectele violenței asupra țesuturilor subiacente. 45
În cazul în care raportul post-mortem și dovezile medicului arată că moartea decedatului a fost
cauzată de strangulare și că aceasta a fost omucidere și nu ar fi putut fi făcută de către defuncta
însăși, s-a considerat că s-a dovedit fără îndoială că moartea a fost ucigașă, nu una sinucigașă. 46
Raportul post-mortem este un document extrem de relevant și important, în cazurile introduse
în temeiul secțiunii 302 din Codul penal indian. 47 Raportul post mortem devine important în
38 Statul A.P. v. I.B.S.P. Rao, AIR 1970 SC 648.

39 Gade Lakshmi Mangraju v. Statul A.P., 2001 CrLJ 3317 (punctul 23) (SC) : AIR 2001 SC 2677
40 Naunidh v. Statul U.P., AIR 1982 SC 1299
41 Basu Harijan v. Statul Orissa, 2003 CrLJ 2270, 2272 (punctul 12) (Ori) : 2003 (95) Cut LT 477, Contra ;
Pratap Tigga v. Statul Bihar, 2004 CrLJ NOC 86(Jhar) : 2004 AIR Jhar HCR 563.
42 Vaman Jaidev Raval v. Statul Goa, 2007 CrLJ 431(NOC) (Bom)
43 Munshi Prasad v. Statul Bihar, (2002) 1 SCC 351 (alineatul 6) : AIR 2001 SC 3031 : 2001 CrLJ 4708,
aprobând Ramaswami, Re AIR 1938 Mad 336
44 Statul Haryana v. Ram Singh, (2002) 2 SCC 426 (punctul 1)
45 Subhash Chand v. Statul H.P., 1995 CrLJ 3460 (punctul 21) (HP).
46 Radha Kant Yadav v. Statul Jharkhand, 2003 CrLJ NOC 13(Jhar) : 2003 AIR Jhar HCR 5 : 2003 (1) DMC
7
47Sheo Govind Bin v. Statul Bihar, 1985 BBCJ 632.

2016
L
-114
cazurile în care urmează să fie stabilită cauza morții și este o chestiune controversată 48.
Lanțul de verigă pornește de la faptul că amândoi s-au îndrăgostit. Mai târziu, au început să
locuiască împreună. Acuzatul a avut relații ilicite cu Priya. Între timp, decedata și-a avortat
copilul, deoarece acuzatul a forțat-o să facă acest lucru. Mai mult, acuzatul a refuzat să se
căsătorească cu ea, dar ea a avut încredere în dragostea ei. Când decedatul a aflat despre relația
ilicită, acuzatul a avut intenția de a o elimina din viața lui. La 15 mai, acuzatul a aflat despre
caracterul acuzatului, iar la 16mai, decedatul a murit. Nu era nimeni altcineva în apartament în
afară de acuzat și decedat. Prezența rănilor pe corpul decedat indică faptul că a existat o
utilizare a forței asupra corpului ei.
Lanțul de verigă menționat mai sus este complet și dovedește vinovăția acuzatului dincolo de
orice îndoială rezonabilă.
1.4.2 Motivul invocat de Alibi

Secțiunea 103 din IEA, 1872 vorbește despre excepția alibiului și prevede că acuzatul este cel
care invocă alibiul pentru a-l dovedi.49 Sarcina de a dovedi pledoaria de alibi revine acuzatului
care o invocă.50 Sarcina revine acuzatului care își pregătește apărarea alibiului pentru a dovedi
acest lucru, dar chiar și așa, sarcina probei cauzei împotriva acuzatului revine acuzării,
indiferent dacă acuzatul a făcut sau nu o apărare plauzibilă. 51 Revine acuzatului sarcina de a
justifica pledoaria de alibi și de a o face în mod rezonabil probabilă.52
În cazul în care acuzatul invocă faptul că se afla în altă parte în momentul incidentului, sarcina
de a dovedi același lucru îi revine. Deși sarcina acuzării nu este la fel de grea ca aceea de a-și
dovedi cauza dincolo de orice îndoială rezonabilă, apărarea alibiului poate fi, de asemenea,
probabilizată. Motivul fals al alibiului nu poate distruge acuzarea, care este susținută de dovezi
directe și nezdruncinate ale martorilor oculari. Motivul fals al alibiului nu poate distruge
48 Kehar Singh împotriva statului (administrația Delhi), AIR 1988 SC 1883

49 Yusuf S.K. v. Stat, AIR 1954 Cal 258; Statul v. Sashibhushan, (1963) 1 CrLJ 550(Ori)
50 Statul Haryana v. Sher Singh, AIR 1981 SC 1021; Dalel Singh v. Jag Mohan Singh, 1981 CrLJ 667 (Del) ;
Statul U.P. v. Sughar Singh, AIR 1978 SC 191; Chandrika Prasad Singh v. Statul Bihar, AIR 1972 SC 109; D.B.
Deshmukh v. de stat, AIR 1970 Bom 438; Yaduram v. stat, 1972 CrLJ 1464(J&K) ; bazându-se pe Sarat Chandra
v. Împărat, AIR 1934 Cal 719; Parbhoo v. Împărat, AIR 1941 Toate 402. A se vedea, de asemenea, Amir Hossain
v. Statul Tripura, 1998 CrLJ 4315, la pagina 4323 (Gau); Chandrika Prasad Singh v. Statul Bihar, AIR 1972 SC
109; Statul v. Murugan, 2002 CrLJ 670, 673 (punctul 19) (Mad) : 2001 (2) Mad LW (Cri) 815; Rajendra Singh v.
Statul U.P., (2007) 7 SCC 378, 385-86 (punctul 8) : AIR 2007 SC 2786.
Pagina 1447
51 Gurcharan Singh v. Statul Punjab, AIR 1956 SC 460; Narendra Singh v. Statul M.P., (2004) 10 SCC 699, 708
(punctul 31)
52 Statul U.P. v. Snghar Singh, AIR 1978 SC 191; Chandrika v. de stat, AIR 1972 SC 109; Satyovir v. Stat, AIR
1958 Toate 746; Bindeshwari Singh v. Stat, AIR 1958 Pat 12.

2016
L
-114
acuzarea, care este susținută de dovezi directe și nezdruncinate ale martorilor oculari. 53
Din autoritățile de mai sus, este clar că sarcina de a dovedi că nu a fost prezent la apartament
atunci când decedatul a murit. În dimineața zilei de 16 mai, decedata a încercat să sune
inculpatul, dar inculpatul nu i-a răspuns la telefon. După aceea, acuzatul și-a închis telefonul
mobil. Inculpatul și-a închis telefonul mobil, astfel încât locația sa să nu poată fi identificată și
folosită ca probă împotriva sa.
1.4.3 Ultimele dovezi văzute

Ultima teorie văzută intră în joc atunci când intervalul de timp dintre momentul în care
acuzatul și decedatul au fost văzuți ultima dată în viață și momentul în care decedatul este găsit
mort este atât de mic încât posibilitatea ca orice altă persoană decât acuzatul să fie autorul
infracțiunii devine imposibilă. În unele cazuri, ar fi dificil să se stabilească în mod pozitiv că
decedatul a fost văzut ultima dată cu acuzatul atunci când există un decalaj lung și există
posibilitatea ca celelalte persoane să intre între ele.54
Ultimele probe văzute împreună nu pot fi înlăturate doar pe motiv de discrepanță în declarația
martorei, care era o femeie rustică din sat, cu privire la ziua și ora evenimentului în FIR,
deoarece nu se putea aștepta ca ea să-și fi amintit incidentul, după o perioadă de patru ani. Cu
toate acestea, martora a reafirmat că i-a văzut ultima dată pe decedat și pe acuzat vorbind unul
cu celălalt stând în acel loc. Declarația ei putea fi invocată.26Soția decedată a fost văzută
ultima dată cu soțul ei pe o motocicletă. S-a considerat că nu este esențial ca inculpatul să fie
proprietarul vehiculului.55
Se susține că defunctul a fost văzut ultima dată împreună cu inculpatul. Există un caz puternic
împotriva acuzatului, deoarece nu era nimeni altcineva în apartament în acea dimineață.
1.5 NU UN CAZ DE SINUCIDERE, CI DE CRIMĂ
Raportul post-mortem este un document extrem de relevant și important, în cazurile introduse

în temeiul secțiunii 302 din Codul penal indian. 56 Raportul post mortem devine important în
53 Statul Haryana v. Sher Singh, AIR 1981 SC 1021; Dalel Singh v. Jag Mohan Singh, 1981 CrLJ 667 (Del) ;
Statul U.P. v. Sughar Singh, AIR 1978 SC 191; Chandrika Prasad Singh v. Statul Bihar, AIR 1972 SC 109; D.B.
Deshmukh v. de stat, AIR 1970 Bom 438; Yaduram v. stat, 1972 CrLJ 1464(J&K) ; bazându-se pe Sarat Chandra
v. Împărat, AIR 1934 Cal 719; Parbhoo v. Împărat, AIR 1941 Toate 402. A se vedea, de asemenea, Amir Hossain
v. Statul Tripura, 1998 CrLJ 4315, la pagina 4323 (Gau); Chandrika Prasad Singh v. Statul Bihar, AIR 1972 SC
109; Statul v. Murugan, 2002 CrLJ 670, 673 (punctul 19) (Mad) : 2001 (2) Mad LW (Cri) 815; Rajendra Singh v.
Statul U.P., (2007) 7 SCC 378, 385-86 (punctul 8)
54 Uda alias Suda v. Statul Rajasthan, 2001 CrLJ NOC 28 (Raj)
55 Vikas v. Statul Rajasthan, (2002) 6 SCC 728, punctul 13 : AIR 2002 SC 2830
56Sheo Govind Bin v. Statul Bihar, 1985 BBCJ 632.

2016
L
-114
cazurile în care urmează să fie stabilită cauza morții și este o chestiune controversată 57. În plus,
nu este posibil ca acuzarea să explice fiecare vătămare suferită de defunct. 58
Nu a fost găsit niciun bilet de sinucidere, iar rănile găsite pe corpul decedat indică faptul că nu
a fost o sinucidere, ci o crimă.
În Bhayani Luhana Radhabai vs Statul Gujarat59, s-a afirmat: "Mukta purta în momentul
morții un făt de patru luni și jumătate. Aceasta a fost prima concepție. Este greu de crezut că în
această stare Mukta s-ar gândi vreodată să se sinucidă.60
Deoarece nu există dovezi că a existat vreo cauză proximă pentru ca ea să încerce să-și pună
capăt vieții în acea dimineață, teoria sinuciderii nu este sustenabilă. 61 Raportul post-mortem
care oferă descrierea rănilor găsite pe corpul decedatului ar sfida, de asemenea, toate îndoielile
cu privire la teoria sinuciderii. Avea contuzii pe partea din față a piciorului drept. Abraziune pe
partea din față a piciorului stâng chiar sub articulația genunchiului. Abraziune liniară pe
spatele mâinii drepte. Abraziune liniară pe aspectul anterolateral al antebrațului stâng în
mijlocul său. Și contuzie pe spatele articulației cotului drept. Aceste leziuni, după cum au
observat instanțele de mai jos, ar fi putut fi cauzate în timp ce Gian Kaur s-a opus otrăvii care
i-a fost administrată. Recursul a fost respins.62
Este extrem de puțin probabil ca o femeie educată cu această distincție academică, care era
pregătită să-și înfrunte problemele și privea cu optimism spre viitorul dincolo de casa ei
conjugală, să fie înclinată să se sinucidă arzându-se. S-a considerat că nu se punea problema ca
ea să aibă inima frântă și să fie frustrată pentru a se hotărî să se sinucidă. Recursul statului a
fost acceptat. Acuzatul a fost condamnat pentru crimă.63
57 Kehar Singh împotriva statului (administrația Delhi), AIR 1988 SC 1883

58 Ravindra Shantaram Sawant v. Statul Maharashtra , AIR 2000 SC 2461
59 1977 SCC (Cr) 181
60 Bhayani Luhana Radhabai vs Statul Gujarat 1977 SCC (Cr) 181
61 Surinder Kumar vs Stat (Administrația Delhi) AIR 1987 SC 692
62 Bhupinder Singh vs Statul Punjab AIR 1988 SC 1011
63 Subedar Tewari vs Statul U.P. și Statul U.P. vs Narendra Nath Tewari AIR 1989 SC 733

-
114
Sangita la momentul incidentului, conform raportului post-mortem, avea o sarcină de 3-4 luni
și acest lucru nu este, de asemenea, în ton cu actul de sinucidere.64
O tânără femeie însărcinată care are un copil în pântece nu s-ar sinucide în mod obișnuit decât
dacă ar fi obligată să facă acest lucru.65 Succesiunea evenimentelor nu duce la nicio deducție că
s-a întâmplat ceva în timpul nopții care a făcut-o să se sinucidă imediat. 66 Acest fapt constant
de plâns și plâns este unul dintre simptomele importante ale intenției de a se sinucide, așa cum
au menționat George W. Brown și Tirril Harris în cartea lor " Originile sociale ale depresiei
"67
În mod normal, cineva nu s-ar sinucide decât dacă există motive puternice și convingătoare
pentru aceasta. Astfel, în mod obișnuit, trebuie să existe un motiv foarte presant în spatele
fiecărui caz de sinucidere.68 Concluzia probei unui fapt în litigiu, fiind stabilită, poate fi dedusă
din faptele obiective date, directe sau circumstanțiale.69
Se spune despre decedată că era "îndrăgostită nebunește" de acuzat. Dacă decedata ar fi fost cu
adevărat îndrăgostită, nu s-ar fi sinucis – credința ei în dragostea ei ar fi împiedicat-o să
accepte refuzul acuzatului de a se căsători, în sens literal. Mai mult, persoana îndrăgostită nu s-
ar exprima îndemnând ca acțiunea cât mai puternică posibil să fie luată împotriva iubitului său.
Iubirea nu cere niciodată, ci doar dăruiește. Este cu siguranță îndoielnic că limbajul naturii
folosit în biletul de sinucidere ar fi folosit vreodată de cineva pentru persoana de care cineva
pretindea că este îndrăgostit. Curtea de judecată învățată a ridicat pe bună dreptate îndoiala cu
privire la autenticitatea sinuciderii.70
PROBLEMA 2: DACĂ ACUZATUL A INSTIGAT LA SINUCIDEREA DECEDATULUI
ÎN CONFORMITATE CU SECȚIUNEA 306 DIN IPC?
2.1 TAXE ATÂT ÎN CONFORMITATE CU SEC 302, CÂT ȘI CU 306 IPC

În cazul în care acuzatul este acuzat în temeiul S. 302 IPC, acesta poate fi condamnat în
temeiul S. 306 pentru reducerea sinuciderii dacă dovezile și circumstanțele stabilesc
infracțiunea în temeiul S. 306 IPC, chiar dacă nu a fost încadrată nicio acuzație specifică în
temeiul S. 306 IPC.71 În cazul de față, acuzatul este, de asemenea, acuzat în temeiul ambelor
64 Prabhudayal vs Statul Maharashtra AIR 1993 SC 2164

65 Surender vs Statul Haryana 2007 Cri LJ 779 (782)
66 Statul Tamil Nadu vs P. Muniappan AIR 1998 SC 504
67 Sharad Birdhichand Sarda vs Statul Maharashtra AIR 1984 SC 1622
68 Statul Bengalul de Vest vs Sampat Lal AIR 1985 SC 195
69 R. Puthunainar Alhithan v. P. H. Pandari, AIR 1996 SC 1599 (punctele 7 și 8).
70 Charan Singh v. Statul U.P., AIR 1967 SC 520.
71 Virendra Kumar vs Statul U.P 2007 Cri LJ 1435 (1438) (SC); Dalbir Singh vs Statul U.P AIR 2004 SC 1990

2016
L
-114
secțiuni.
Simpla omisiune sau viciu în formularea acuzațiilor nu împiedică instanța penală să condamne
infracțiunea despre care se constată că a fost dovedită pe probele de la dosar. Codul de
procedură penală din 1973 conține prevederi ample pentru a face față unor astfel de situații. 72
Un complet de doi judecători al Curții Supreme a decis în cauza Lakhjit Singh v. Statul
Punjab73 că, în cazul în care o urmărire penală nu a reușit să stabilească infracțiunea în temeiul
secțiunii 302 IPC, singura care a fost inclusă în acuzație, dar dacă infracțiunea prevăzută la
secțiunea 306 IPC a fost dovedită în probe, este permis ca instanța să condamne acuzatul
pentru această din urmă infracțiune.
În cauza Bimla Devi v. Statul Jammu & Kashmir 74, acuzatul acuzat în temeiul secțiunii 302,
dar condamnat în temeiul secțiunii 306. În cauza Bindyan Pramanik v. Statul, recurentul 75 a
fost judecat cu privire la ambele capete de acuzare, și anume, în temeiul secțiunilor 306/498
IPC, precum și în temeiul secțiunilor 302/34 IP4 IPC la secțiunea 306 IPC și a fost condamnat
definitiv în temeiul secțiunii 306 IPC.
Dar chiar dacă situația ar fi fost diferită și recurenții nu ar fi fost acuzați în temeiul secțiunii
306 IPC și judecați numai în temeiul secțiunilor 302/34 IPC, nu ar fi existat nicio interdicție
legală în modificarea condamnării din secțiunea 302.76
2.2 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMPLICITATE LA SINUCIDEREA PRIYEI
Se susține cu cea mai mare deferență în fața acestei instanțe onorabile că, pentru ca o persoană
să fie condamnată pentru instigare la sinucidere în conformitate cu secțiunea 306 din Codul 77
penal indian, trebuie stabilite două ingrediente esențiale:
1. Decedatul s-a sinucis
2. Acuzatul a instigat-o să se sinucidă.
3. Este necesară implicarea directă a acuzatului într-o astfel de instigare sau instigare
72 K Prema Rao împotriva Yadla Srinivasa Rao AIR 2003 SC 11; Hira Lal împotriva statului (Guvernul NCT),
Delhi AIR 2003 SC 2865; Kaliyaperumal v. Statul Tamil Nadu AIR 2003 SC 3828; Lakhjit Singh v. Statul Punjab
(1994) Supp 1 SCC 173
73 1994 Supp (1) SCC 173
74 AER 2009 SC 2387
75 2010 4 Cal LT 156
76 Birendra Kumar v. Statul U.P. 2007 Cr LJ 1435 SC
77 306. Instigarea la sinucidere - Dacă cineva se sinucide, oricine instigă la comiterea unei astfel de sinucideri,
se pedepsește cu închisoare de orice natură pe un termen care poate ajunge până la zece ani și este, de
asemenea, pasibil de amendă.

2016
L
-114
Primul a fost deja stabilit mai sus.
Instigarea prevăzută în secțiunea 306 trebuie să se conformeze definiției date în secțiunea 107
din Codul penal indian, conform căreia instigarea poate fi adusă în trei moduri: prin instigare,
conspirație sau ajutor intenționat acordat decedatului. În orice caz, într-un caz de această
natură, în care a fost invocată o pledoarie de sinucidere, instanțele de mai jos ar trebui să
examineze dacă un astfel de motiv este cu totul nesusținut și dacă sinuciderea este exclusă. 78
Infracțiunea de instigare depinde de intenția persoanei care instigă și nu de fapta săvârșită de
persoana care a instigat. Instigarea poate fi prin instigare, conspirație sau ajutor intenționat,
astfel cum se prevede în secțiunea 107 IPC.79
1.1306, I.P.C. sancționează instigarea la sinucidere. Este un fenomen juridic unic în Codul
penal indian că singurul act, a cărui singură încercare va deveni o infracțiune. Persoana care
încearcă să se sinucidă este vinovată de infracțiunea prevăzută la S. 309, Codul I.P., în timp ce
persoana care s-a sinucis nu poate fi contactată deloc. S. 306 face ca persoana care instigă la
comiterea sinuciderii să fie pedepsită pentru care condiția precedentă este că sinuciderea ar fi
trebuit în mod necesar să fi fost comisă. Este posibil să instigi la comiterea sinuciderii. Dar
nimeni nu ar încuraja o simplă încercare de sinucidere. Ar fi absurd dacă legea și-ar permite să
sancționeze o instigare la infracțiunea de simplă tentativă de sinucidere. Judecătorul Learned
Sessions a greșit condamnându-i pe recurenți în temeiul S. 116 legat de S. 306, I.P.C. Prima
este "instigarea la infracțiune pedepsită cu închisoarea - dacă infracțiunea nu este comisă". Dar
esența infracțiunii prevăzute la S. 306 în sine este instigarea. Cu alte cuvinte, dacă nu există
instigare, nu se pune problema ca infracțiunea prevăzută la S. 306 să intre în joc. Este
78 Ramesh Kumar vs Statul Punjab AIR 1994 SC 945

79 Statul Punjab v. Iqbal Singh, AIR 1991 SC 1532; Surender v. Statul Hayana, (2006) 12 SCC 375; Kishori Lal
v. Starea M.P., AIR 2007 SC 2457; și Sonti Rama Krishna v. Sonti Shanti Sree, AIR 2009 SC 923.

MML-114
IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION,
2016
de neconceput instigarea la complicitate. Prin urmare, nu poate exista o infracțiune în temeiul

S. 116 coroborat cu S. 306, I.P.C.80
Curtea Supremă a reiterat că, înainte ca cineva să poată fi pedepsit pentru instigare la
sinucidere, trebuie dovedit că moartea în cauză a fost o moarte sinucigașă.81
Instigarea implică un proces mental de instigare a unei persoane sau de a ajuta în mod
intenționat o persoană să facă un lucru. Fără un act pozitiv din partea acuzatului de a instiga
sau de a ajuta la sinucidere, condamnarea nu poate fi susținută. 82 Decedatul s-a sinucis
spânzurându-se din cauza presupusei relații ilicite dintre soția sa și acuzat. Inculpatul a luat-o
pe soția decedatului departe de casa fratelui ei și a ținut-o cu el timp de 4 zile. Există cu
siguranță o proximitate și o legătură între comportamentul și comportamentul acuzatului și al
soției decedatului cu cel al sinuciderii comise de decedat.83

DECEDATUL S-A SINUCIS
Se susține cu umilință în fața acestei Curți Onorabile că dovezile sinuciderii trebuie extrase din
raportul post-mortem al victimei și din starea mentală a victimei. Se susține cu umilință că, în
conformitate cu secțiunea 3 din Legea indiană privind probele, probele includ toate
documentele prezentate pentru consultarea Curții84. Aceste documente sunt admisibile în
instanță ca aviz de expert în temeiul secțiunii 45 din I.E.A.
Se susține cu respect că raportul post mortem prezentat de medicul care efectuează autopsia
cadavrului este admisibil ca probă chiar și fără examinarea medicului în
80 Satvir Singh vs Statul Punjab AIR 2001 SC 2828

81 Wazir Chand v. Statul Haryana, AIR 1989 SC 378 : 1989 Cr LJ 809 : (1989) 1 SCC 244. În cazul în care
acuzația a fost în conformitate cu s. 148/304, dar a fost eliberată și persoanele acuzate au fost condamnate în
temeiul s. 304/107, acest lucru a fost considerat greșit. Articolul 221 alineatul (2) din CrPC poate fi invocat
numai în cazul infracțiunilor înrudite și nu al celor distincte. Ramesh Chandra Mondal v. Statul W.B., 1991 Cr
LJ 2520Cal .
82 M. Mohan împotriva statului, reprezentat de inspectorul adjunct al poliției (2011) 3 SCC 626 : 2011(3)
SCARA 78 : AIR 2011 SC 1238 : 2011 0 Cri.L.J 1900; Amalendu Pal v. Statul Bengalul de Vest, (2010) 1 SCC
707; Rakesh Kumar v. Statul Chhattisgarh, (2001) 9 SCC 618, Gangula Mohan Reddy v. Statul Andhra Pradesh,
(2010) 1 SCC 750; Thanu Ram v. Statul M.P., 2010 (10)
SCARA 557 : (2010) 10 SCC 353 : (2010) 3 SCC 1502(Cri) ; S.S. Chheena v. Vijay Kumar Mahajan & Anr.,
(2010) 12 SCC 190 : (2010 0 AIR SCW 4938); Sohan Raj Sharma v. Statul Haryana, AIR 2008 SC 2108 : (2008)
11 SCC 215.
83 Dammu Sreenu c. Starea A.P., AIR 2009 SC 3728; (2009) 14 SCC 249.
84 "Probe" înseamnă și includ: (1) toate declarațiile pe care Curtea le permite sau le solicită să fie făcute în
fața sa de către martori, în legătură cu aspecte de fapt care fac obiectul anchetei; astfel de declarații se numesc
probe orale; 2. toate documentele prezentate pentru consultarea Curții; Astfel de documente se numesc dovezi
documentare.
MML-114
IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION,
2016
instanță85. Curtea Apex a admis ca probe și s-a bazat pe rapoarte post mortem într-o catenă de
cazuri86.
2.4 CĂ ACUZATUL A INSTIGAT DECEDATUL SĂ SE SINUCIDĂ
Se susține în fața Hon'ble Court că acuzatul a "instigat" la sinuciderea defunctei, instigând-o să

se sinucidă. În conformitate cu articolul 14 din I.E.A 87., faptele care demonstrează existența
unei stări de spirit, cum ar fi intenția, sunt relevante atunci când existența unei astfel de stări de
spirit este în discuție sau relevantă. Prin urmare, anumite acte ale acuzatului, care indică în
mod clar intenția sa de a instiga victima să se sinucidă, sunt relevante în prezenta cauză.
Instigarea prevăzută în secțiunea 306 trebuie să se conformeze definiției date în secțiunea 107
din Codul penal indian, conform căreia instigarea poate fi adusă în trei moduri: prin instigare,
conspirație sau ajutor intenționat acordat decedatului. În orice caz, într-un caz de această
natură, în care a fost invocată o pledoarie de sinucidere, instanțele de mai jos ar trebui să
examineze dacă un astfel de motiv este cu totul nesusținut și dacă sinuciderea este exclusă. 88
Se susține cu umilință că legea privind infracțiunea de instigare la sinucidere este clară. Se
poate spune că o persoană instigă pe alta atunci când incită sau încurajează în alt mod pe
altcineva, direct sau indirect, să se sinucidă 89. Cuvântul "a instiga" înseamnă a împinge sau a
îndemna înainte sau a provoca, incita, îndemna sau încuraja să facă un act.90
Instigarea este de a împinge, de a îndemna înainte, de a provoca, de a incita sau de a încuraja

să facă "un act". Pentru a îndeplini cerința "instigării", deși nu este necesar ca termenii reali să
fie utilizați în acest sens sau ceea ce constituie "instigare" trebuie să fie în mod necesar și
specific sugestiv pentru consecință. Cu toate acestea, o certitudine rezonabilă pentru a incita
consecința trebuie să poată fi precizată. În cazul în care acuzatul, prin acțiunile sau omisiunile
sale sau printr-un comportament continuu, a creat astfel de circumstanțe încât defunctul nu a
avut altă opțiune decât să se sinucidă, caz în care poate fi necesar să se deducă "instigarea". Un
cuvânt rostit într-o criză
85 Basu Harijan v. Statul Orissa 2003 CrLJ 2270; Pratap Tigga v. Statul Bihar 2004 CrLJ NOC 86 (Jhar).
86 Statul Bengalul de Vest v. Orilal Jaiswal AIR 1994 SC 1418, Kunduru Dharua v. Stat 2002 CrLJ 1757 (Ori).
87 14. Fapte care arată existența unei stări de spirit sau a corpului, a unui sentiment corporal - Fapte care arată
existența oricărei stări de spirit, cum ar fi intenția, cunoașterea, buna-credință, neglijența, pripita, reaua-voință
sau bunăvoința față de o anumită persoană sau care arată existența oricărei stări corporale sau sentimente
corporale, sunt relevante, atunci când existența unei astfel de stări de spirit sau corp sau sentiment corporal,
este în cauză sau relevantă.
88 Ramesh Kumar vs Statul Punjab AIR 1994 SC 945
89 Asha Shukla v. Statul U.P. 2002 CriLJ 2233
90 Parimal Chatterji v. Împărat 140 ind. Cas.787.
2016
L
-114
Despre furie sau emoție, fără intenția consecințelor, nu se poate spune că este instigare. Astfel,
pentru a constitui o "instigare", o persoană care instigă o altă persoană trebuie să provoace, să
instige, să îndemne sau să încurajeze comiterea unui act de către cealaltă persoană prin
"împingerea" sau "îndemnarea înainte". Sensul dicționarului cuvântului "goad" este "un lucru
care stimulează pe cineva să acționeze; provoca la acțiune sau reacție pentru a continua să
irite sau să enerveze pe cineva până când reacționează. 91 Cuvântul "a instiga" înseamnă
literalmente a provoca, incita, îndemna sau a determina prin convingere să facă ceva.
Instigarea poate fi prin inaligare, conspirație sau ajutor intenționat, astfel cum se prevede în
cele trei clauze ale secțiunii.92 Instigarea înseamnă rolul activ jucat de o persoană cu scopul de
a stimula o altă persoană să facă acel lucru. Pentru a considera o persoană vinovată de
complicitate, trebuie să se stabilească faptul că aceasta a făcut în mod intenționat ceva care
echivalează cu instigarea altcuiva să facă un lucru.93
Curtea Supremă a observat în cazul Gangula Mohan Reddy vs. Statul Andhra Pradesh 94, că:
"20. Instigarea implică un proces mental de instigare a unei persoane sau de a ajuta în mod
sau de a ajuta la sinucidere, condamnarea nu poate fi susținută.
Se susține că nu există nicio instigare din partea acuzatului. Există probleme în fiecare relație,
dar acest lucru nu poate fi încheiat ca instigare sub instigare.
Ceea ce ar constitui instigare la săvârșirea unei infracțiuni ar depinde de faptele fiecărui caz.
Prin urmare, pentru a decide dacă o persoană a instigat la instigare la comiterea unei
infracțiuni sau nu, actul de instigare trebuie judecat în perspectiva tuturor probelor din cauză.
Actul de instigare atribuit unui acuzat nu trebuie privit sau testat în mod izolat. 95 Curtea
Supremă a reiterat că, înainte ca cineva să poată fi pedepsit pentru instigare la sinucidere,
trebuie dovedit că moartea în cauză a fost o moarte sinucigașă. 96 Prin urmare, pentru a decide
dacă o persoană a instigat la instigare la comiterea unei infracțiuni sau nu, actul de instigare
91 Chitresh Kumar Chopra împotriva statului (Guvernul NCT din Delhi), AIR 2010 SC 1446; Kishangiri
Mangalgiri Goswami v. Statul Gujarat, (2009) 4 SCC 52 : (2009) 1 SCR 672 : AIR 2009 SC 1808 : 2009 0
Cri.L.J 1720.
92 Goura Venkata Reddy v. Statul A.P., (2003) 12 SCC 469.
93 Rajib Neog v. Statul Assam, 2011 CrLJ 399 (Gau) .
94 2010 Cr.L.J. 2110 (Curtea Supremă)
95 Brij Lal vs Prem Chand AIR 1989 SC 1661
96 Wazir Chand v. Statul Haryana, AIR 1989 SC 378 : 1989 Cr LJ 809 : (1989) 1 SCC 244. În cazul în care
acuzația a fost în conformitate cu s. 148/304, dar a fost eliberată și persoanele acuzate au fost condamnate în
temeiul s. 304/107, acest lucru a fost considerat greșit. Articolul 221 alineatul (2) din CrPC poate fi invocat
numai în cazul infracțiunilor înrudite și nu al celor distincte. Ramesh Chandra Mondal v. Statul W.B., 1991 Cr
LJ 2520Cal .

2016
L
-114
trebuie judecat în perspectiva tuturor probelor din cauză. Actul de instigare atribuit unui acuzat
nu trebuie privit sau testat în mod izolat.97
Se susține cu umilință că legea privind infracțiunea de instigare la sinucidere este clară. Se

poate spune că o persoană instigă pe alta atunci când incită sau încurajează în alt mod pe
altcineva, direct sau indirect, să se sinucidă 98. Cuvântul "a instiga" înseamnă a împinge sau a
îndemna înainte sau a provoca, incita, îndemna sau încuraja să facă un act.99
Se susține cu respect că Curtea Supremă a confirmat condamnarea în temeiul secțiunii 306 din
Codul penal indian atunci când acuzatul prin faptele sale a produs o atmosferă care a forțat
decedatul să se sinucidă.100
Curtea Supremă în cauza Chitresh Kumar Chopra vs. State a statuat că "modelul de suicid al
fiecărei persoane este diferit de celălalt. Fiecare persoană are propria idee despre stima de sine
și respectul de sine. Prin urmare, este imposibil să se stabilească o formulă de cămașă de forță
în soluționarea unor astfel de cazuri. Fiecare caz trebuie să fie soluționat pe baza propriilor
fapte și circumstanțe."101
Instigarea implică un proces mental de instigare a unei persoane sau de a ajuta în mod
sau de a ajuta la sinucidere, condamnarea nu poate fi susținută. 102 Într-un caz renumit,
decedatul s-a sinucis spânzurându-se din cauza presupusei relații ilicite dintre soția sa și
acuzat. Inculpatul a luat-o pe soția decedatului departe de casa fratelui ei și a ținut-o cu el timp
de 4 zile. Există cu siguranță o proximitate și o legătură între comportamentul și
comportamentul acuzatului și al soției decedatului cu cel al sinuciderii comise de decedat. 103
Simpla hărțuire a soției de către soț din cauza diferențelor per se nu atrage secțiunea 306 citită
cu secțiunea 107, IPC.104
97 Brij Lal vs Prem Chand AIR 1989 SC 1661

98 Asha Shukla v. Statul U.P. 2002 CriLJ 2233
99 Parimal Chatterji v. Împărat 140 ind. Cas.787.
100 Statul Punjab v. Iqbal Singh AIR 1991 SC 1532.
101 Chitresh Kumar Chopra împotriva statului (Guvernul NCT din Delhi) (2009) 16 SCC 605.
102 M. Mohan împotriva statului, reprezentat de inspectorul adjunct al poliției (2011) 3 SCC 626 : 2011(3)
SCARA 78 : AIR 2011 SC 1238 : 2011 0 Cri.L.J 1900; Amalendu Pal v. Statul Bengalul de Vest, (2010) 1 SCC
707; Rakesh Kumar v. Statul Chhattisgarh, (2001) 9 SCC 618, Gangula Mohan Reddy v. Statul Andhra Pradesh,
(2010) 1 SCC 750; Thanu Ram v. Starea MP, 2010 (10) SCARA 557 : (2010) 10 SCC 353 : (2010) 3 SCC
1502(Cri) ; S.S. Chheena v. Vijay Kumar Mahajan & Anr., (2010) 12 SCC 190 : (2010 0 AIR SCW 4938);
103 Dammu Sreenu c. Starea A.P., AIR 2009 SC 3728; (2009) 14 SCC 249.
104 Sohan Raj Sharma v. Statul Haryana, AIR 2008 SC 2108 : (2008) 11 SCC 215.

2016
L
-114
Aceasta necesită, de asemenea, un act activ sau un act direct care a determinat decedatul să se
sinucidă, nevăzând nicio opțiune, iar acel act trebuie să fi fost destinat să împingă persoana
decedată într-o astfel de poziție încât să se sinucidă.105
În cauza Didigam Bikshapathi v. Statul A.P. 106 Hărțuirea psihică și presiunea exercitată asupra
decedatului au fost considerate instigare la sinucidere.
În Brij Lal vs. Prem Chand107, unde decedata a declarat în disperare că s-a săturat de chin și că
preferă moartea decât să trăiască, actele acuzatului au fost considerate mai târziu instigare.
În cauza Chitresh Kumar Chopra împotriva statului (Guvernul NCT din Delhi), 108 Curtea
Supremă a reiterat poziția juridică stabilită în hotărârea anterioară a completului de trei
judecători în cazul Ramesh Kumar v. Statul Chhattisgarh, 35 și a statuat că, în cazul în care
acuzatul prin actele sale sau prin comportamentul său continuu creează astfel de circumstanțe
încât decedatului nu i-a rămas altă opțiune decât să se sinucidă, se poate deduce o instigare.
Pentru a dovedi că acuzatul a instigat la sinucidere de către o persoană, trebuie să se
stabilească faptul că:
(i) acuzatul a continuat să irite sau să enerveze defunctul prin cuvinte, fapte sau omisiuni
intenționate sau comportamente care pot fi chiar o tăcere intenționată până când defunctul a
reacționat sau a împins sau forțat defunctul prin faptele, cuvintele sau omisiunea sau
comportamentul său intenționat să facă defunctul să avanseze mai repede într-o direcție
înainte; și
(ii) că acuzatul a avut intenția de a provoca, îndemna sau încuraja decedatul să se sinucidă în
timp ce acționa în modul menționat mai sus. Fără îndoială, prezența mens rea este
concomitentă necesară instigării.109
Reflectând toate cele de mai sus, este clar că acuzatul a instigat decedatul să se sinucidă.
Actele constante ale acuzatului au condus decedatul într-o stare de frustrare și depresie. Au
continuat să se certe și într-o zi acuzatul a declarat în cele din urmă că, dacă lucrurile nu sunt
105 S. S. Chheena v. Vijay Kumar Mahajan și altul, 2010 (12) SCC 190: 2010 AIR SCW 4938
106 Didigam Bikshapathi v. Starea A.P. AIR 2008 SC 527; Prema Rao împotriva Yadla Rao AIR 2003 SC 11.
107 Brij Lal împotriva Prem Chand AIR 1989 SC 1661.
108 2009 (16) SCC 605 : AER 2010 SC 1446
109 Statul Madhya Pradesh v. Shrideen Chhatri Prasad Suryawanshi, 2012 CrLJ 2106 (MP); Jetha Ram v.
Statul Rajasthan, 2012 CrLJ 2459 (Raj) ; Kailash Baburao Pandit v. Statul Maharashtra, 2011 CrLJ 4044
(Bom).

2016
L
-114
rezolvate, atunci este mai bine pentru amândoi să se despartă și să meargă mai departe în viață.
Acuzatul a obligat-o, de asemenea, pe decedată să avorteze și chiar a refuzat să se căsătorească
cu ea. În noaptea dinaintea sinuciderii, Pooja a vizitat apartamentul, ceea ce l-a făcut pe
decedat să se îndoiască mai mult de acuzat. Toate aceste cazuri ale acuzatului au instigat
decedatul să se sinucidă.

2016
L
-114
VOLUNTARĂ?
3.1 CĂ ACUZATUL A PROVOCAT AVORT SPONTAN
Oricine provoacă în mod voluntar pierderea sarcinii unei femei însărcinate, dacă acest avort
spontan nu este cauzat cu bună-credință în scopul salvării vieții femeii, va fi pedepsit cu
închisoare de orice descriere pentru un termen care poate ajunge până la trei ani, sau cu
amendă, sau cu ambele; și, dacă femeia este grabnică cu copilul3, va fi pedepsită cu închisoare
de orice fel pentru un termen care poate ajunge până la șapte ani și va fi, de asemenea, pasibilă
de amendă.110 Termenul "avort spontan" este sinonim cu "avort".
Copilul nenăscut din pântece nu trebuie distrus decât dacă distrugerea acelui copil are scopul
de a păstra viața și mai prețioasă a mamei.111
Buna-credință în sine nu este suficientă. Trebuie să fie de bună credință în scopul salvării
vieții mamei sau a copilului și nu altfel.
O femeie a avut o sarcină de 24 de săptămâni din relații ilicite și un medic a administrat o
injecție pentru determinarea sarcinii, dar femeia a murit a doua zi fără avort spontan. S-a
considerat că fapta medicului a constituit "provocarea voluntară a avortului spontan" în sensul
secțiunii 312 citite cu secțiunea 511, deoarece se presupunea că medicul cunoștea posibilele
efecte ale medicamentului.59 Decedată, o fată nemăritată era însărcinată cu acuzatul, ea a
murit în timp ce provoca avort spontan din cauza perforării uterului după avort. Este un caz
clar că acuzatul a avut un rol esențial în provocarea avortului spontan al femeii și, evident, nu
a fost făcut cu bună-credință în scopul salvării vieții decedatului. Avortul spontan a fost cu
scopul de a șterge dovezile că decedata era însărcinată. Inculpat pasibil de a fi condamnat în
temeiul articolelor 312, 315, 316 și 201 din I.P.C. 60
Se susține că acuzatul a constrâns decedatul la avort. Medicii au confirmat că decedata a făcut
avort înainte de moartea ei. Prin urmare, acuzatul este vinovat în temeiul S.312 din IPC.
110 S 312 IPC

111 R vs Bourne (1938) 3 Toate ER 615

-114
Sarcina de a dovedi că procurarea avortului spontan nu a fost necesară pentru a salva
viața.112Nu a existat niciun pericol pentru viața decedatei, dar acuzatul a forțat-o să avorteze.
Prin urmare, acuzatul este vinovat.
3.2 CĂ ACUZATUL A CAUZAT VĂTĂMĂRI VOLUNTARE
Oricine, cu excepția cazului prevăzut la articolul 334, cauzează în mod voluntar o vătămare,
va fi pedepsit cu închisoare de orice natură pentru un termen care poate ajunge până la un an,
sau cu amendă care poate ajunge până la o mie de rupii, sau cu ambele.
În cazul în care acuzatul a cauzat răni simple victimei și nu vătămări grave, inculpații sunt
încă vinovați pentru infracțiunea prevăzută la articolul 323. 113 Prin urmare, în cazul de față,
acuzatul trebuie să fie considerat vinovat pentru provocarea de răni.
112 Oameni vs Gallardo 41 Cal 2d 54; 52 Cal 2d 95: 48 Spălați 2d 616.

113 Mandira Nandi v. Dilip Kumar Baruah, 2012 CrLJ 2567 (Gau) ; Bandela Daveedu v. Statul A.P., 2011
CrLJ 4257 (AP)
2016
L
-114
RUGĂCIUNE
Prin urmare, în lumina problemelor ridicate, a argumentelor avansate și a autorităților citate,
se susține cu umilință și respect că această Onorată Curte poate fi încântată:
1. Condamnarea acuzatului pentru noroi în conformitate cu secțiunea 306 din IPC
2. Condamnarea acuzatului pentru instigare la sinucidere în conformitate cu secțiunea
306 din IPC
3. Condamnați acuzatul pentru provocarea avortului spontan și provocarea voluntară de
răni în conformitate cu secțiunile 312 și, respectiv, 323.
Și să adopte orice alt ordin pe care această Onorabilă Curte îl va considera potrivit în
interesul dreptății, echității și bunei conștiințe.
Toate acestea sunt rugate cu umilință,
MML-114,
Avocați pentru acuzare

Procuratura MML 114 (Sarcina Lawoctopus)

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Procuratura MML 114 (Sarcina Lawoctopus)

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

IST MMU NATIONAL MOOT COURT P-MML-

ÎN FAȚA ONORABILULUI TRIBUNAL SESSIONS

In Cazul nr. SC din 2016

STAT ... URMĂRIREA PENALĂ

RAHUL ... APĂRARE

IST MMU NATIONAL MOOT COURT COMPETITION , 2016..........................................................1

PROBLEMA 2: DACĂ ACUZATUL A INSTIGAT LA SINUCIDEREA

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 4

S.NO CAZURI CITATE CITARE

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 5

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 6

101. Gurcharan Singh v. Statul Punjab AER 1956 SC 460

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 7

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 8

1. CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ, 1973 (2 din 1974 )

2. LEGEA CLAUZELOR GENERALE, 1897 (10 din 1897 )

3. LEGEA INDIANĂ PRIVIND DOVEZILE, 1872 (1 din 1872 )

4. CODUL PENAL INDIAN, 1860 (45 din 1860 )

1. Toate India Reporter

2. Cazuri la Curtea Supremă

4. Reporter la Curtea Supremă

5. Revista de Drept CDJ

CĂRȚI LA CARE SE FACE REFERIRE:

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 9

9. K. D. Gaur, "Comentariu asupra codului penal indian", (Universal Law Publishing

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 10

ACUZAREA S-A ADRESAT ACESTEI ONORABILE INSTANȚE DE SESIUNE ÎN

S. 177. Locul ordinar de cercetare judecătorească și de judecată

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 11

1. Februarie 2013: Priya, în vârstă de 24 de ani, și-a finalizat educația în domeniul

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 12

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 13

PROBLEMA 3: DACĂ ACUZATUL A CAUZAT AVORT SPONTAN ȘI RĂNIRE

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 14

PROBLEMA 1: DACĂ ACUZATUL ESTE PASIBIL DE A FI CONDAMNAT

PROBLEMA 2: DACĂ ACUZATUL A INSTIGAT LA SINUCIDEREA

PROBLEMA 3: DACĂ ACUZATUL A CAUZAT AVORT SPONTAN ȘI RĂNIRE

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 15

PROBLEMA 1: DACĂ ACUZATUL ESTE PASIBIL DE A FI CONDAMNAT PENTRU

1.1 CĂ ACUZATUL ESTE VINOVAT DE COMITEREA UNEI CRIME

Se susține cu umilință că acuzatul este vinovat de crimă. În conformitate cu articolul 300

1 Sanwat Khan vs Statul Rajasthan AIR 1956 SC 54

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 16

În speță, inculpatul a obligat defunctul să-și avorteze copilul și a refuzat să se căsătorească.

1.2 MENS REA SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 17

1.3 ACTUS REUS SĂ COMITĂ CRIMĂ A FOST PREZENT

12 Bakhtawar vs Statul Haryana AIR 1979 SC 1006

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 18

Având în vedere că nu este de competența acuzării să răspundă niciunei ipoteze sugerate de

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 19

1.4 DOVEZILE CIRCUMSTANȚIALE DOVEDESC CRIMA DINCOLO DE ORICE

Ingredientele esențiale pentru a dovedi vinovăția prin dovezi circumstanțiale sunt:

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 20

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 21

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 22

1.4.1 Raportul post mortem

38 Statul A.P. v. I.B.S.P. Rao, AIR 1970 SC 648.

MEMORANDUM PENTRU URMĂRIREA PENALĂ Pagină 23

1.4.2 Motivul invocat de Alibi

48 Kehar Singh împotriva statului (administrația Delhi), AIR 1988 SC 1883