UNIVERSITATEA CRESTIN DIMITRIE CANTEMIR TIINE JURIDICE I ADMINISTRATIVE-DREPT- AN II

PSIHOLOGIE JUDICIAR

NEDELCIU MIHAELA ROXANAGRUPA 12 VASILE GEORGIANA IRINA-GRUPA 16 VASILE BIANCA MARIA- GRUPA 13

VIOLUL
COMPARAIE NTRE VIOLATORII SADICI I VIOLATORII CARE UTILIZEAZ PUTEREA

Capitolul I Tipuri de violatori analizai in cadrul studiului: 1.Violatorii sadici 2.Violatorii care utilizeaz puterea.

Violul este forma sexualizat a exerciiului puterii i controlului i nu reprezint nevoia de satisfacere a poftelor trupeti. Violul are rdcini adnci n culturile patriarhale. Astfel, violul apare nca din geneze si miturile popoarelor. Violul presupune njosirea si intimidarea femeilor. Violatorii nu sunt de obicei fiinte anormale sau dereglate mintal. Scopul lor este de a-i dezbrca victimele de personalitate, reducndu-le la simple obiecte sexuale. De aceea, violurile au consecine psihice mult mai mari dect alte agresiuni pentru cele ce au czut victime acestui delict. Violul este un delict prezent n practic n toate societile de astzi, chiar i n statele despre care nu exist nca informaii oficiale. Conform rapoartelor ONU, cele mai multe violuri se petrec n urmtoarele ri: Afghanistan, Guyana, Cambogia, Columbia, Mozambic, Namibia, Nepal, Pakistan, Peru, Filipine, Slovacia, Swaziland, Taiwan, Trinidad si Tobago, Uganda si Zair. n Germania, El Salvador, Micronezia, Irlanda, Iordania, Kenia, Peru, Insulele Seychelle, Suedia si Tadjikistan s-a nregistrat n ultima vreme o cretere relativa a numarului de violuri. Doar n Mauritania, Laos, Georgia si Tunisia, violurile par a fi mai rare. Teama de a deveni victime ale violului este prezent permanent n contiina femeilor de pretutindeni. Urmare a acestui fapt, femeile i limiteaz spaiul de activitate, cautndu-si un barbat care s le protejeze. Violurile, aa cum apar ele n imaginaia persoanelor de sex feminin, sunt atacuri pe timp de noapte, comise de un strain. Aceasta form este nsa destul de rar. Violurile sunt comise mai degrab de persoane din cercul de cunoscui ai femeii .

1.Violatorii sadici
Violul este o denaturare a sexualitii umane. Este sexualitatea n serviciul nevoilor non-sexual. Violul este expresia sexual de ostilitate i agresiune - un act de comportament nu o condiie de psihiatrie.. Violul reflect de obicei aezat sentimente profunde de inadecvare. Pentru cea mai mare parte, raportul de constatare infractorilor puin n cazul n care nici o satisfacie sexual n actul de viol. Reaciile lor variaz de la dezamgire la dezgust.Cnd violatorii discut despre plcerea pe care o vorbesc de a fi agresiv i avnd o putere de peste victima lor, aciunile ei, viaa ei. "Ea mi-a dat plcere tiind c nu era nimic care ar putea face ea." Pentru aceti oameni, exist o transformare sexuale de furie i de putere, astfel nct agresiunea n sine este erotic. Contravenientul gsete maltratarea intenionat a victimei sale i ia plcerea din chin, suferin, durere, neputin.Asaltul implic, de obicei, robie i tortur i are frecvent o calitate de ritual bizar. Zonele sexuale ale corpului victimei punand un accent specific de vtmare sau abuz. n cazuri extreme, poate exista

mutilarea sexual a victimei ,corpului sau relaii sexuale cu cadavrul ei. Pentru aceti oameni experiena violului este una i emoia trait este alta,una foarte intesa. Violatorul poate gsi in victima sa o lupt cu el, o experien erotica. Excitarea este asociata cu cauzarea de durere asupra victimei sale. El gsete satisfacie n a-si abuza victim, a o degrada, umili i, n unele cazuri, distrugerea ei. Intenia de abuz i tortur. Instrumentul su este sexul; motivul lui este pedeapsa i distrugerea altora. Violatorul sadic este adesea considerat a fi ostentativ , dar aceti oameni sunt de obicei n msur s-i ascund aceste impulsuri. Una dintre caracteristicile infractorilor este c acestia sunt adesea destul de artosi - o calitate care il ajuta s-i seduca victimele. Violatorul gsete maltratarea intenionata a victimei sale satisfacatoare din punct de vedere sexual. El vede plcere in chinul si suferina ei. Violul sadic, de obicei, implic tortur i reinere. Prostituatele sunt adesea obiectivele violatorilor sadici.Victima unui violator sadic,in cele mai multe cazuri , nu supravieuiete atacului,satisfacia supreama a acestuia fiind uciderea victimei. Violul este un, comportament complex si violatorii nu sunt n mod clar un grup omogen. Acesta a artat, de asemenea, ca gradul de excitare deviante, pare a fi asociat cu frecvena i gradul de violen n agresiune sexual. Acest lucru sugereaz c cei mai violeni violatori au modele de excitare deviante i c muli dintre aceti brbai prefer stimuli agresivi sexual. Preferina pentru acest tip de interaciune sexual a fost menionat ca "modelul violului preferenial". Violatorii Sadici tind s fie excitai sexual de fantezii si ndeamn de a fora nii sexual asupra victimelor lor. Violatorul sadic sexual este excitat prin utilizarea de violent nejustificat n timp ce violatorul preferenial nu folosete fora mai mare dect este necesar pentru ndeplinirea violului. ntr-un studiu special , 9 dintr-un eantion de 17 criminali n serie a artat, de asemenea, un interes n voyeurismul, scatologia telefon sau exhibitionism. Cu toate acestea, apelurile telefonice obscene de sadici sexuale nu tipice. . n mod similar, "voyeurism" de sadici sexuali pot fi descrise mai exact, ca rezultat al prowling de noapte n cutarea unei victime de asalt, spre deosebire de non-contact voyeurismul. n evaluare, violatorul sadic arat, de asemenea un nivel ridicat de excitare la descrieri de fizic, dar non-sexuale, asaltul asupra femeilor victime. Cei mai multi cercettori au raportat c doar cinci pn la zece la sut din violatori ndeplinesc DSMIIIR criteriile de sadism sexual, desi un numr de autori au raportat estimrile prevalentei de patruzeci si cinci la sut. Astfel de estimri pot reflecta faptul c toate cazurile studiate sunt derivate din diferite populaii, i anume, sntatea pacienilor mentl fa de deinui de corecie, dei este, de asemenea, probabil ca diferii cercettori au avut diferite conceptualizri de sadism sexual. Identificarea timpurie de sadism "de ruinare" este adesea dificila n care unii violatori pot ncepe cu crime non-sexuale, cum ar fi furtul n cursul creia are loc un viol, dar se poate dezvolta mai trziu un comportament agresiv de violator sadic. De asemenea, unele cazuri de ruinare pot fi precedate de modele de comportament usor sadic

Sau modelele de ruinare poate au fost prezente de la nceput, dar negate sau ascunse de ctre violator n interviu. Freund sugereaz c sadismul "periculos" sau "de ruinare" pe termen lung s fie limitat la nseamn "unitate erotic pentru a provoca vtmarea corporal sau suferine fizice la un alt organism," ntruct conceptul mai larg, care implic dorina de a umili i de a domina un partener. DSM-IV sugereaz c unii violatori sunt excitati prin forarea victimele lor de a se angaja n relaii sexuale, dar excitarea lor nu este nici crescut, nici inhibat de suferina victimelor. C un grup i, n general, violatorii nu rspund cu o mai mare excitare sexuala la non-violen, decat non-violatori, si violatorii violeni au tendina de a rspunde mai puternic la descrierile de violen sexual dect o fac violatorii mai putin violeni. Violatorul se caracterizeaz prin: impulsivitate, brutalitate, violen, indiferen afectiv, autocontrol sczut, impuls sexual puternic, devieri ale instinctului sexual, perversitate, afectarea simtului moral, sadism sau masochism etc. La acest tip de infractor se produce o regresie comportamental, evideniat prin dezinhibiia unor modaliti primare in satisfacerea unor impulsuri imediate. Persistena impulsurilor sexuale si imposibilitatea depairii lor, pot determina comportamente delictuale. Infraciunile comise sunt cele cu tematica sexuala: viol, incest, pedofilie sau chiar omor. La violatorul sadic satisfacerea impulsului sexual, are loc numai daca il face pe partenerul sau sexual sa sufere fizic (batut, chinuit, torturat etc.) si moral (sfidat, batjocorit, umilit etc.). Uneori, ii poate consuma actul sexual numai prin omorarea partenerului, cand acesta se afla in agonie. In schimb, masochistul ii satisface impulsul sexual numai daca el insui este chinuit, torturat (biciuit, ranit, insngerat etc.) sau, la instigarea lui, un altul aplic unui ter aceeai procedur. Trecerea la act nu poate fi blocat sau amanat, deoarece infractorul sexual nu are un sistem etic interiorizat. El nu anticipeaz consecinele si nici nu atribuie faptelor sale o semnificaie negativ. Actul infracional se desfaoar in condiiile dictate de impulsul sexual puternic, la sfaritul cruia infractorul se simte eliberat organic si psihic. Violul sadic apare in doar 5% din cazuri,este tipul cel mai sever de viol, in care agresorul folosete atat violena cat si tortura. Atacurile sunt calculate i planificate; este posibil ca violul sadic s degenereze ntr-crim. Aciunile sunt foarte repetitive , violul poate dura pentru o perioad lung de timp. Armele sunt folosite n timpul violului sadic pentru torturarea victimei . Violatorii sadici folosesc un limbaj de comand i degradant n timpul asaltului.. Atunci cnd victimele sunt selectate, acestea sunt prinse i rpite.

2.Violatorii care utilizeaz puterea

Muli psihologi sunt de prere ca nu implinirea sexuala este cauza principal a violului, ci dorina agresiv de a domina, necesitatea de a deine controlul asupra femeii, asupra sexului slab in general. De asemenea, o anumita categorie a psihologilor nu considera violul in mod expres un act sexual in care primeaza dorina sexual. Violul este mai degrab o forma de manifestare a violenei dect un act cu o conotaie pur sexual. Violul nu se refer la sex, ci la PUTERE, spun psihologiiPuterea iluzorie de a prelua controlul asupra altei fiine umane.In viziunea agresorului, violul este un act de stapnire a unei alte persoane. De-a lungul evoluiei istoriei i sociale, trupul femeii a fost perceput drept proprietate sau un produs comercial. Brbaii au fost educai i crescui n ideea prelurii iniiativei sexuale intr-o relaie. De multe ori, barbaii cred femeile vor sex, insa au retineri sau se simt incomod in a-l cere in mod clar. Muli violatori consider gestul lor drept un act de disciplinare a femeii sau de pedepsire a acestora, un act pe care l-au meritat din cauza comportamentului inadecvat. Un act pe care l-au merit pentru ca au refuzat s le recunoasc puterea, au refuzat supunerea. Pe de alta parte, perspectiva sociologilor este diferit de cea a psihologilor. Teoria acestora se numete teoria dominanei. Sociologii percep violul drept o urmare a inegalitaii dintre sexe, legndu-l de gradul de permisivitate si de non-permisivitate sexuala existent intr-o societate. Intr-o societate tolerant din punct de vedere sexual, o femeie este liber s refuze sexual un barbat dac nu il dorete. Respingerea sexual conduce la acumularea frustrrilor. Cnd acestea ating gradul maxim de intensificare, are loc violul. Violena actului in sine elibereaz de frustrri. Anumite teorii sociologice de natur mai feminista au in vedere si raportul de putere intre genuri, lipsa de egalitate sexuala dintre barbai i femei. De ce violeaza barbaii? Psihologia ofensatorului de trup.Dominana barbatului asupra femeii a fost dintotdeauna o constant a societii (inc este in societile

patriarhale), iar violul este un rezultat al acestei inegaliti sexuale existente in societate. Barbatul a fost si este perceput drept sexul puternic, dominant, cu drepturile cele mai multe. Chiar si in societatea moderna de astazi, barbaii dein in general puterea in viata economica si politica si din punct de vedere fizic sunt mai puternici dect femeile. Femeia, a fost si este inca perceputa drept sexul slab, cel care se lasa dominant, cu drepturi care se ierarhizeaz sub drepturile barbatului. Prin viol, brbatul incearc s domine femeia, s o intimideze, s o invee lecia puterii, s o supun, s o invee s-i cunoasc locul. Violatorii patologici au intr-adevar tulburri psihice, iar violul poate fi o consecin a maniei extreme, un rezultat al acutizrii sentimentului de singuratate, o incercare de eliberare a depresie, dar si un act comis din disperare, sadism sau sub imboldul depresiei. Violatorii patologici sunt incapabili sa empatizeze cu victima i s se pun n situaia acesteia. Nu simt mil, nu simt compasiune, nu simt dect mania care trebuie eliberat. Uneori, violatorii patologici au in minte si gndul sinuciderii sau al omuciderii. Violatorul patologic este intr-adevar un criminal. Este un criminal sexual, un criminal care poate ucide psihic si sexual. Pentru aceti brbai, sexualitatea devine un mijloc de compensare, pentru care stau la baza sentimente de inadecvare i servete pentru a exprima problemele de miestrie, putere, control, autoritate, identitate i capacitate. Contravenientul consta in faptul c infraciunea sa a fost determinat de satisfacia sexual, dar examinarea comportamentuli arat c el nu a acordat nici o atenie femeii ,in schimb, scopul su este de a capta, cuceri i control victima sa. El trebuie s cread ca victima vrut i sa bucurat de act.Infractorul nu poate accepta faptul c victima nu a fost atras de el, ci raionalizeaz c ea a trebuit s pretinda violul pentru a proteja reputaia ei. Intenia de putere violatorul este de a confirma competenta si validitatea sa. Violatorii de putere tinde s aib fantezii despre cuceriri sexuale i viol. Violatorul poate crede chiar c, dei victima iniial rezista, ea se va bucura n cele din urm viol. El are nevoie s cread c victima s-a bucurat de "el", i aceasta poate solicita chiar pentru o dat ulterioar. Infraciunile pot deveni repetitive i compulsive. El poate comite o serie de violuri peste . o perioad scurt de timp. Obiectivul violatorul putere este de a controla victimei sa, nu de a-i produce ru . Sexualitatea devine o modalitate de a compensa pentru care stau la baza lui control, sentimente de inadecvare i hrnete problemele lui de miestrie, de control, puterea, autoritatea i capacitatea. Violatorul de putere se bazeaz pe verbal intimidare ameninri, cu o arm, si foloseste doar cantitatea de for necesare pentru a supune victima sa.

CAPITOLUL II Clasificarea violului: 1.Violul marital 2.Violul asupra minorului

1.Violul marital
Violul marital, de asemenea, cunoscut sub numele de viol in familie, este nonconsensual sex n care fptuitorul este soul victimei.. Ca atare, ca o forma de viol partener , a violenei n familie , i de abuz sexual. O dat pe scar larg tolerat sau ignorate de lege, violul conjugal este acum repudiat prin convenii internaionale i din ce n ce incriminate. nc, n multe tri, violul conjugal fie rmne legal, sau este ilegal, dar larg tolerat si acceptat ca prerogativ unui so. Daune psihologice n timp ce violul de un strin este foarte traumatic , aceasta este de obicei un timpun eveniment si este n mod clar neleas ca viol. n caz de viol de ctre so / soie sau partener pe termen lung sexual, istoria relaiei afecteaz reaciile victimei. .Violul marital este probabil s fie parte dintr-o relaie abuziva . Trauma de viol adaug la efectul de alte acte abuzive sau vorbi abuzive si umilitoare. n plus, violul marital este rareori un timp eveniment, dar un repetat dac nu apariia frecvent. De multe ori agresorul prins incearca s nvinuiasca victima de cele ntamplate spunnd c "a fost provocat". ncearc s dea vina pe orice de comportamentul femeii pentru a lasa impresia ca el a fost "victima" i c dac victima "nu s-ar fi purtat asa" nimic nu s-ar fi intamplat. De la o privire lunga si un zambet nevinovat, la o gluma sau implicarea in discutii "deocheate" si pana la acceptarea unei invitaii la "o cafea", la "un pahar" sau simpla purtare a unei fuste scurte, a unei bluze decoltate sau a unui tricou subtire purtat fr sutien, toate pot fi aduse ca "argumente" de catre agresor pentru a-i "justifica" comportamentul criminal. Tocmai de aceea este bine ca femeia s ii controleze atitudinea pentru a nu lasa loc de interpretri sau neinelegeri. Nimic nu justific comportamentul agresiv, forarea unei persoane de a avea contact sexual impotriva voinei ei.

2.Violul asupra minorului

Violul i alte forme de abuz sexual asupra unui copil poate avea ca rezultat att n termen scurt i pe termen lung daune , inclusiv psihopatologie mai tarziu in via. psihologice, emoionale, fizice, sociale i efecte includ depresie , traumatic tulburare de stres post- , anxietate , tulburri de alimentaie , sraci stima de sine , anxietate i tulburri disociative; psihologice primejdie generale i tulburri, cum ar fi somatizare , nevroz , dureri cronice comportament sexualizate, scoala / probleme de nvare; i probleme de comportament, inclusiv abuzul de substane , comportamentul criminalitii n maturitate i sinucidere. distructive . Riscul de a duna psihologic de durat este mai mare n cazul n care fptuitorul a asalt sexual asupra copilului este o rud (de exemplu, incestul ), sau n cazul n ameninri sau for sunt folosit viol .Incestual sa dovedit a fi una dintre cele mai extreme forme de traume din copilarie, o trauma care nu de multe ori i pe termen lung psihologic daune serioase, n special n cazul incestului parental.

CAPITOLUL III Cauzele care conduc la producerea actului de viol Ciclul comportamentului : 1.Motivaia 2.Fantezia 3.Inhibitorii interni 4.Alegerea victimei 5.Factorii declanatori 6.Abuzul 7.Vionovia

1.MOTIVAIA
Nu exist nici o teorie care explic concludent motivaia pentru viol , motivele de violatori pot fi multi-factoriale i sunt subiect de dezbatere. Cercettorii au ncercat s explice motivaia de un violator n ceea ce privete socioeconomics , furie , putere , sadism , placerea sexuala , psihopatie , standardele etice , atitudinile fa de femei i presiuni evolutive.

Cercetarea pe violatori condamnai

Cercetare pe violatori condamnat a gsit mai multe motivaionale factori importani n agresiunea sexual a brbailor. Aceti factori motivationali sunt implicai n mod repetat, avnd n furie la femei i care au nevoia de a controla sau le domine. Factori de cretere riscul brbailor de viol comis includ consumul de alcool i alte droguri, fiind mult mai probabil s ia n considerare victimele responsabile pentru viol lor, fiind mai putin informati cu privire la impactul de viol asupra victimelor, fiind impulsiv i avnd tendine antisociale, avnd un sentiment exagerat de masculinitate, avnd o prere proast asupra femeilor, fiind un membru al unei bande criminale, avnd n vedere sexual prieteni agresive, care au fost abuzai ca un copil i a fost crescut ntr-o familie puternic patriarhal. Un studiu realizat de Marshall et al. (2001) a constatat c violatorii de sex masculin au avut mai puin empatie fa de femeile care au fost agresate sexual de un atacator necunoscut i ostilitate fa de mai multe femei dect brbai i infractorilor nonsex nonoffender / femei. Freund et al. (1983) a declarat c cele mai multe violatori nu au o preferin pentru viol peste sex consensual, i Marshall et al. (1991) a declarat c nu exist diferene semnificative ntre modelele de excitare de violatori masculi de sex masculin i alte . Unii susin c capacitatea sau tendina de a violului este adaptativ , n sensul c biologic, barbatii cu gene care cresc nclinaia lor de a violul poate fi avut mai muli copii, promovarea rspndirea acestor gene. Factori de risc n cretere pentru brbai de a comite viol factori individuali Relaia factori Comunitate factori Societal factori Asociat cu colegii Srciei, mediat Societale normele de De alcool i alte droguri sexual agresiv i prin forme de criz a susinere de violen delicvent identitii masculine sexual

Coercitive fantezii Societale normele de mediu familial sexuale i alte atitudini i Lipsa locurilor de susinere a superioritii caracterizat de violen convingeri de susinere munc de sex masculin i fizic i puine resurse de violen sexual dreptul sexuale Lipsa de sprijin Puternic relaie legi slabe i politicile Impulsiv i tendine instituional de la patriarhal sau mediul legate de violen antisociale poliie i sistemul familial sexual judiciar toleran generale ale legi slabe i politicile Preferina pentru sex Emoional mediul agresiunilor sexuale legate de egalitatea de impersonal familial nefavorabil n cadrul comunitii gen onoarea familiei considerat mai Slab sanciunilor Un nivel ridicat de Ostilitate fa de femei important dect mpotriva autorilor de criminalitate i a altor sntatea i sigurana violene sexuale forme de violen victimei Istoria de abuz sexual ca un copil violena n familie ca martor un copil Oricine este motivat sexual de catre un anumit grup tinta. n majoritatea cazurilor este vorba de relatii consensuale ntre doi adulti care se simt atrasi unul de celalalt . Unii adulti se simt atrai de copii . Acesta este motivatia lor de a abuza.

2.FANTEZIA
Joaca un rol important n comportamentul abuzator. Atracia fa de activitile sexuale ilegale este ntrit prin masturbarea pe fondul unei fantezii sexuale privind acest tip de comportament. Satisfacia imediat oferit de abuz va alimenta mai departe fanteziile ilegale, asa cum se ntmplase anterior cu masturbarea. Elementele neprevazute ale abuzului (de exemplu reatia victimei) vor deveni elemente constitutive ale fanteziilor viitoare.

3.INHIBITORII INTERNI

INADAPTAREA SOCIALA. Este evident ca orice infractor este un inadaptat din punct de vedere social. Inadaptatii, cei greu educabili, de unde se recruteaza intotdeauna deviantii, sunt elemente a caror educatie s-a realizat in conditii neprielnice si in mod nesatisfacator. Anamnezele facute infractorilor arata ca, in majoritatea cazurilor, acestia provin din familii dezorganizate (parinti decedati, divortati, infractori, alcoolici etc.) unde nu exista conditii, pricepere sau preocupare necesara educarii copiilor. Acolo unde nivelul socio-cultural al parintilor nu este suficient de ridicat, unde nu se da atentia cuvenita normelor regimului zilnic, se pun implicit bazele unei inadaptari sociale. Atitudinile antisociale care rezulta din influenta necorespunzatoare a mediului duc la inradacinarea unor deprinderi negative care, in diferite ocazii nefavorabile pot fi actualizate, conducand la devianta si apoi la infractiune. Actiunea infractionala reprezinta etiologic un simptom de inadaptare, iar comportamental este o reactie atipica. DUPLICITATEA COMPORTAMENTULUI. Contient de caracterul socialmente distructiv al actului infracional, infractorul lucreaz in tain, observ, plnuiete i execut totul ferit de ochii oamenilor, in general i ai autoritilor in special. Reprezentnd o dominant puternic a personaliii, duplicitatea infractorului este a doua lui natura, care nu se mascheaz numai in perioada in care comite fapta infracional, ci tot timpul. El joaca rolul omului corect, cinstit, al omului cu preocupri de o alta natur dect cele ale specialitaii infracionale. Acest joc artificial ii denatureaza actele si faptele cotidiene, facndu-l uor depistabil pentru un bun observator. Necesitatea tinuirii, a vieii duble, ii formeaz infractorului deprinderi care il izoleaz tot mai mult de societate, de aspectul normal al vieii. IMATURITATEA INTELECTUALA. Aceasta const n incapacitatea infractorului de a prevedea pe termen lung consecinele aciunii sale antisociale. Exista ipoteza ca infractorul este strict limitat la prezent, acordand o mica importan viitorului. Arbuthnot (1987) concluzioneaz faptul c acesta este centrat pe prezent i nu discrimineaz cert delincvena de nondelincventa. Imaturitatea intelectuala nu se suprapune cu rata scazuta a coeficientului de inteligenta (Q.I.), ci inseamna o capacitate redusa de a stabili un raport raional intre pierderi i catiguri n proiectarea i efectuarea unui act infracional, trecerea la comiterea infraciunii efectuandu-se in condiiile unei prudene minime fa de pragurile de toleran a conduitelor n fapt (Bogdan & colab., 1983). IMATURITATEA AFECTIVA. Const n decalajul persistent ntre procesele cognitive i afective, n favoarea celor din urm. Datorit dezechilibrului psiho-afectiv, imaturitatea afectiv duce la o rigiditate psihic, la reacii disproporionate, predominand principiul plcerii in raport cu cel al realitatii. Imaturul afectiv recurge la comportamente infantile (accese de plans, crize etc.) pentru obinerea unor plceri imediate, minore i uneori nesemnificative. Nu are o atitudine consecvent fat de problemele reale si importante, este lipsit de o poziie critic i autocritica autentica, este nerealist, instabil emoional. Imaturitatea afectiv asociat cu imaturitatea intelectual predispune infractorul la manifestri i comportamente antisociale cu urmari deosebit de grave.

INSTABILITATEA EMOTIV-ACIONAL. Datorit experienei negative, a educaiei deficitare primite in familie, a deprinderilor i practicilor antisociale insuite, infractorul este un individ instabil din punct de vedere emotiv-actional, un element care in reaciile sale trdeaza discontinuitate, salturi nemotivate de la o extrema la alta, inconstan in reacii fa de stimuli. Aceast instabilitate este o trasatura esential a personalitii dizarmonic structurat a infractorului adult sau minor, o latura unde traumatizarea personalitii se evideniaz mai bine dect pe planul componenei cognitive. Instabilitatea emotiv face parte din strile de dereglare a afectivitii infractorilor care se caracterizeaz prin: lipsa unei autonomii afective, insuficient dezvolatre a autocontrolului afectiv, slaba dezvoltare a emoiilor i sentimentelor superioare, ndeosebi a celor morale etc. Toate acestea duc la lipsa unei capaciti de autoevaluare si de evaluare adecvat, la lipsa de obiectivitate fa de sine si fa de alii. SENSIBILITATEA DEOSEBIT. Anumii excitani din mediul ambiant exercit asupra lor o stimulare spre aciune cu mult mai mare ca asupra omului obinuit, ceea ce confer un caracter atipic reaciilor acestora. Pe infractor il caracterizeaz lipsa unui sistem de inhibiii elaborat pe linie social, aceasta ducnd la canalizarea trebuinelor i intereselor n direcie antisocial. Atingerea intereselor personale, indiferent de consecine, duce la mobilizarea excesiv a resurselor fizice si psihice. FRUSTRAREA. Reprezint starea celui care este privat de o satisfacie legitim, care este inelat n speranele sale. Este un fenomen complex de dezechilibru afectiv ce apare la nivelul personalitii in mod tranzitoriu sau relativ stabil, ca urmare a obstructionarii satisfacerii unei trebuine, a deprivrii subiectului de ceva ce ii aparinea anterior. Frustrarea este, de fapt, experiena afectiv a eecului, trirea mai mult sau mai puin dramatic a nereuitei. Una i aceeai situaie poate fi resimit ca favorabil de catre o persoan i poate fi trait ca frustrant de catre alta. Starea de frustrare se manifest printr-o emoionalitate mrit, i n funcie de temperamentul individului, de structura sa afectiv, de formula echilibrului afectiv (stabilitate instabilitate emoional) se poate ajunge la un comportament deviant, individul nemaiinnd seama de normele i valorile instituite de societate (Preda, 1998). Procesul de frustrare implica trei elemente: a) cauza sau situaia frustrant n care apar obstacole i relaii privative printr-o anumit corelare a condiiilor interne cu cele externe; b) starea psihic (triri conflictuale, suferine cauzate de privaiune etc.); c) reaciile comportamentale, efectele frustrrii (Popescu-Neveanu, 1978). Frustrarea se dezvolt din conflict, generandu-l la rndul su, mai ales atunci cnd starea de frustrare este rezultatul unui act de atribuire nejustificat, subiectiv a unei intenii ruvoitoare. Conflictul reprezint doar o condiie general care poate duce la instalarea strii de frustrare. Pentru a se produce frustrarea trebuie sa aiba loc priza de contiin motivaional prin care i se atribuie persoanei frustrate o intenie rauvoitoare (Rudica, 1985). La infractori aceasta apare ca o proiecie a motivrii unor fapte antisociale pe care le-au svrit. Imposibilitatea de a pune in acord trebuniele interne cu exigenele mediului social duce la apariia unor conflicte emoionale i stri de frustrare. Reaciile la frustrare sunt variabile, ele depind de natura agentului frustrant si de personalitatea celui supus acestui agent. In cazul infractorului, frustrarea apare atunci cand acesta este privat de unele drepturi, recompense, satisfacii etc. care consider ca i se cuvin sau cand in calea obinerii acestor drepturi se interpun unele obstacole. Frustrarea infractorului este resimit in plan afectiv-cognitiv ca o stare de criz (o stare

critica, de tensiune) care dezorganizeaz, pentru momentul dat, activitatea instanei corticale de comanda a aciunilor, genernd simultan surescitarea subcortical. Frustrarea presupune ingustarea campului de aciune. n cadrul unui grup, subiectul se confrunt cu inteniile celorlali. Reacia la aceast situaie poate fi activ, deci agresiv, pentru c subiectul s-i impun inteniile sau pasiva, cand acesta ii reprim actele, pentru a limita agresivitatea celorlali. Infractorii reacioneaz difereniat la situaiile frustrante, de la abinere (toleran la frustrare) si amnare a satisfaciei pn la un comportament agresiv. Cei puternic frustrai au tendina s-i piard pe moment autocontrolul acionnd haotic, inconstant, atipic, agresiv i violent cu urmri antisociale grave. Trirea tensiunii afective generate de conflict i de frustrare depinde nu att de natura si fora de aciune a factorilor frustrani ct mai ales de gradul maturizrii afective i morale a infractorului i de semnificaia acordat factorilor conflictuali si frustrani prin procesul de evaluare si interpretare. COMPLEXUL DE INFERIORITATE. Desemneaz o totalitate de triri i de trsturi personale cu un coninut afectiv foarte intens, favorizate de situaii, evenimente, relaii umane etc. care au un caracter frustrant. Complexul de inferioritate reprezint o structur dinamic inconstient, inzestrat cu mecanisme de autoreglare, reprezentnd reacia mpotriva existenei, la nivelul intregii structuri a personalitii, a unei surse permanente de dezechilibru (Popescu-Neveanu, 1978). Din punct de vedere comportamental, complexul este un altgoritm, o strategie a subiectului cnd acesta nu reuete s reduc o tensiune psihica, ci o fixeaz. Pentru infractor, complexul de inferioritate reprezint o stare pe care acesta o resimte ca un sentiment de insuficien, de incapacitate personal. Uneori complexul de inferioritate se cristalizeaz in jurul unor caracteristici personale considerate neplacute, a unor deficiene, infirmiti reale sau imaginare fiind potentate si de catre dispretul, dezaprobarea tacita sau exprimata a celorlalti. Complexul de inferioritate incita adesea la comportamente compensatorii, iar in cazul infractorilor la comportamente de tip inferior orientate antisocial. J.Pinatel (1971) arata ca la majoritatea marilor delincventi exista un nucleu al personalitii ale crui elemente componente sunt: egocentrismul, labilitatea, agresivitatea si indiferena afectiv. Alturi de aceste trasturi ale nucleului personalitii criminale sunt menionate i aa-numitele variabile, care se raporteaz la aptitudinile fizice, aptitudinile intelectuale i tehnice, la trebuinele nutritive i sexuale ale individului. n timp ce nucleul central de trasturi este raspunztor de trecerea la actul criminal, guvernandu-l, variabilele determin direcia general, gradul reuitei i motivaia conduitei criminale LABILITATEA este trasatura personalitii care semnific fluctuaia emotivitii, capriciozitatea i ca atare o accentuat deschidere spre influene. Infractorul nu-i poate inhiba sau domina dorinele, astfel c aciunile sale sunt imprevizibile. Instabilitatea emoional presupune o insuficient maturizare afectiv, individul fiind robul influentelor si sugestiilor, neputand sa-si inhibe pornirile si dorintele in fata pericolului public si a sanctiunii penale. Nu realizeaza consecintele pe care le aduce actul criminal

INDIFERENTA AFECTIVA este strans legata de egocentrism. Ea se caracterizeaza prin lipsa emotiilor, a sentimentelor si a empatiei, respectiv, incapacitatea infractorului de a intelege nevoile si durerile celorlalti, prin satisfactia resimtita fata de problemele altora. Indiferenta afectiva reda in fond starile de inhibare si dezorganizare emotionala. Aceasta latura a personalitatii infractorului se formeaza de la varste timpurii, fiind una dintre principalele carente ale procesului socializarii, un rol important detinandu-l in acest plan functionarea defectuoasa a structurii familiale, precum si stilul educational adoptat in cadrul acestei microstructuri. De obicei, infractorul nu este constient de propria-i stare de inhibare emotionala, ceea ce explica atat calmul cat si sangele rece cu care sunt comise o serie de infractiuni de o violenta extrema. Legatura stransa dintre indiferenta afectiva si egocentrism consta in faptul ca infractorului ii este strain sentimentul vinovatiei, al culpabilitatii. Dupa cum spune Pinatel, aceasta este ordinea intrarii in actiune a trasaturilor din nucleul personalitatii criminale atunci cand se trece la actul infractional agresiv. Dintre aceste trasaturi, labilitatea si gradul agresivitatii par a influenta cel mai mult pragul delincvential. Aceste componente ale personalitatii criminale se pot intalni si la celelalte persoane, insa la acestea nu sunt elemente dominante ale personalitatii, nu au consistenta si frecventa intalnita la delincventi. Diferenta dintre nedelincventi si delincventi rezida in pragul delincvential. Astfel, delincventul format, recidivistul, in opozitie cu nedelincventul sau cu delincventul ocazional, nu asteapta ivirea unei situatii propice, a unei incitatii exterioare, ci provoaca el insusi ocaziile in care apoi opereaza. Cu cat trasaturile personalitatii criminale sunt mai intense, cu atat faciliteaza trecerea la actul infractional. Infractorul are o personalitate psiho-morala deficienta. Ca urmare a orientarii axiologice, a sistemului de valori pe care il poseda, infractorul este incapabil din punct de vedere psihic sa desfasoare o munca sociala sustinuta. Aceasta incapacitate este dublata de atitudinea negativa fata de munca, fata de cei ce desfasoara o activitate organizata, productiva. Nu se poate spune insa ca aceasta atitudine, ca aceasta incapacitate fizica este generata de deficiente ale vointei. Procesele volitive functioneaza la ei in mod normal, continutul lor se indreapta spre actiuni conflictuale in raport cu societatea, spre actiuni antisociale. Atitudinea negativa fata de munca, lipsa unor preocupari sustinute care sa dea un scop mai consistent vietii, provoaca la ei o stare de continua neliniste, de nemultumire de sine, o continua stare de irascibilitate. Aceasta neliniste alimenteaza tendinta, elaborata in cursul vietii lor, spre vagabondaj si aventuri, ceea ce le convine foarte mult deoarece le favorizeaza activitatea infractionala. Faptul ca in decursul activitatilor, infractorii isi constituie un stil specific de lucru, poate sugera uneori saracie de idei sau lipsa imaginatiei creatoare, dar in acelasi timp mai probabil o specializare superioara, fapt ce contrazice teoria despre inteligenta nativa, specifica a infractorilor. Analizand modul lor de lucru, ajungem sa recunostem ca este vorba, in cea mai mare parte a cazurilor, de idei simple, cu mici variatii pe acelasi motiv fundamental. Cu toate acestea, maiestria lor poate oglindi uneori ingeniozitate, inventivitate, fantezie, precum si o dexteritate deosebita ce se dobandeste pe baza unui antrenament indelungat. Traind in conflict cu societatea si actionand mereu impotriva ei, prin succesele obtinute in activitatea infractionala devin increzuti, orgoliosi, supraapreciindu-se si ajungand la manifestari de vanitate, adeseori puerile. Infractorul se simte mereu in

continua aparare legitima fata de societatea care refuza sa ii ofere de buna voie ceea ce capriciul lui de moment pretinde. Elementul lui vital si in acelasi timp si o trasatura fundamentala a caracterului sau este minciuna. Lipsa unui microclimat afectiv, eschivarea de constrangeri social-morale, lipsa unor valori etice catre care sa tinda, il fac pe infractor indiferent fata de viitor, ii imprumuta o atitudine de totala nepasare fata de propria-i soarta. Din acest motiv aparentul curaj de care da dovada, reprezinta de fapt insensibilitate, indiferenta in urma tensiunii continue, in urma obisnuintei de a fi mereu in pericol. Egoismul elimina complet orice urma de compasiune, si ca urmare poate duce la acte de mare cruzime. Se remarca sentimentalismul ieftin al infractorului, care are o forta mobilizatoare majora, constituind resortul care il impinge spre actiune. Profilul psihocomportamental al infractorului a fost prezentat la modul general, cuprinzand acele elemente care se pot desprinde din analiza trasaturilor fundamentale ale unui numar mare de infractori. Imaginea prezentata este mai degraba una statistica, ea permite un numar nesfarsit de exceptii, un joc mare de deplasari cauzate fie de elemente temperamental-caracteriale, fie de exercitarea unei specialitati infractionale deosebite. Ponderea cu care apar aceste caracteristici difera foarte mult de la un infractor la altul, in functie si de genul de infractiune pe care il realizeaza.

4.ALEGEREA VICTIMEI
Abuzatorul va alege o victima din cadrul propriului grup tinta, lund n considerare vrsta, sexul, aspectul fizic, personalitatea si gradul de vulnerabilitate. Abuzatorul va nvata unde sa gaseasca victima care sa se ncadreze n grupul tinta respective. Pregatirea reprezinta procesul prin care abuzatorul pregateste
victima si mprejurimile respective astfel nct abuzul sa poata fi comis ct mai usor si ct mai sigur. Procesul de pregtire poate lua multe forme si are drept scop principal crearea unei relatii de ncredere sau de dependenta greu de depatit de catre victima. n acest proces poate fi implicata chiar si familia victimei , pentru ca abuzatorul sa aiba acces mai usor la aceasta. Printre semnele clare ale pregatirii se numara oferirea de cadouri si bani. Alte metode sunt interesul acordat victimei si crearea unei relatii aparente de dragoste precum si metoda de intimidare prin amenintare. Pentru a preveni dezvaluirea abuzului, abuzatorul ncearca sa implice victima n difireite activitati ilegale sau sa o faca sa se simta la fel de vinovata de comiterea abuzului Procesul de pregatire poate include atingeri non-sexuale : o mna pe genunchi sau un brat dupa umeri pentru a se putea vedea pna unde se poate merge.

5.FRACTORII DECANSATORI
Un eveniment anume ( stresul, respengerea, etc.), face perspectiva acestei fantezii ilegale deosebit de atractiva. Factorii declansatori cel mai ntlniti sunt starile emotionale negative (singuratatea, furia, plictiseala, frustrarea, etc.), care pot fi ndepartati prin fantezie si acre conduc la abuz. Instabilitate emotiv-actionala Datorita unei experiente negative,a educatiei deficitare primite in familie , a deprinderilor si practicilor antisociale insusite , infractorul este un individ instabil din punct de vedere emotiv actional , un element care in reactiile sale tradeaza discontinuitatea ,salturi nemotivate de la o extrema la alta ,inconstanta in reactii fata de stimuli. Aceasta instabilitate este una din trasaturile esentiale care se reliefeaza in personalitatea dizarmonica a infractorului adult sau minor. Aceasta instabilitate emotiva se caracterizeaza prin : lipsa unei autonomii afective , insuficienta dezvoltare a autocontrolului afectiv , slaba dezvoltare a emotiilor si sentimentelor superioare,mai ales a celor morale. Inadaptare sociala Orice infractor este un inadaptat din punct de vedere social. Inadaptatii,cei greu educabili ,mai apoi devianti, sunt personaje a caror educatie a fost una neprielnica si nesatisfacatoare,venind din partea unor familii dezorganizate,unde nu se da atentia cuvenita normelor regimului zilnic sau unde nivelul socio cultural al parintilor nu este unul ridicat. Din cauza influentelor nesatisfacatoare a mediului duc la deprinderi negative care conduc la devianta si mai apoi la infractiune. Actiunea infractionala reprezinta , etiologic , un simptom de inadaptare ,iar comportamentul este o reactie atipica. Duplicitatea comportamentului Constient de caracterul socialmente distructiv al actului infractional ,infractorul lucreaza in taina ,observa, planuieste in taina, departe de ochii lumii in general Duplicitatea comportamentului este a doua lui natura, care nu se mascheaza in timpul actului infractional,ci tot timpul, el joaca rolul omului corect cu ocupatii normale,insa acest joc artistic il tradeaza in viata cotidiana , fiind usor depistabil de un bun observator. Sensibilitatea deosebita Anumiti excitanti din mediul ambiental exercita asupra lor o stimulare spre actiune cu mult mai mare ca asupra omului obisnuit,ceea ce confera un caracter atipic reactiilor acestora. Pe infractor il caracterizeaza lipsa de inhibitii , elaborat pe linie sociala. Imaturitatea intelectuala Aceasta consta in incapacitatea infractorului de a prevedea consecintele actiunii sale antisociale. Exista ipoteza ca infractorul este limitat strict la prezent , acordand o foarte mica importanta viitorului. Are o capacitate redusa de a stabili un raport intre castiguri si

pierderi, in prioiectarea si efectuarea unui act infractional Imaturitatea afectiva Consta in decalajul persistent intre procesele cognitive si afective,in favoarea celor din urma. Infractorul nu are o atitudine consecventa fata de problemele reale si iportante ,este lipsit e pozitie critica si autocritica autentica , este nerealist ,instabil emotional Imaturitatea afectiva asociata cu imaturitatea intelectuala predispune infractorul la manifestari si comportamente antisociale cu urmari deosebit de grave. Frustrarea Este o stare emotionala resimtita de infractor atunci cand este privat de unele drepturi , recompense , satisfactii etc.,care considera ca i se cuvin sau cand in calea obtinerii acestor drepturi se interpun obstacole. Frustrarea este resimtita in plan afectiv-cognitiv ca o stare de criza care dezorganizeaza , pentru moment dat , activitatea instantei corticale de comanda a actiunilor , generand simultan serescitarea subcorticala. Infractorii actioneaza diferit la frustrare , de la abtinere pana la comportament agresiv.Cei puternic afectati ajung sa-si piarde controlul , actionand haotic,cu urmari antisociale grave. Complex de inferioritate Este un sentiment de insuficienta si incapacitate personala ,apare in urma unor deficiente ,infirmitati reale sau imaginare fiind potentate si de catre dispretul ,dezaprobarea tacita sau experimentala a celorlalti. Complexul de inferioritate incita de cele mai multe ori la comportamente compensatorii,iar in cazul infractorilor la comportamente de tip inferior orientate antisocial.

6.ABUZUL
Dupa alegerea victimei si pregatirea ei, abuzatorul se va afla ntr-o situatie n care abuzul are putine sanse de a fi mpiedicat sau detectat. Abuzatorul va continua atta timp ct se va simti n siguranta - daca va ntmpia rezistenta se va opri pentru a pune la cale un alt scenariu al abuzului.

7.VINOVATIA

In primele stadii ale abuzului este posibil ca abuzatorul sa aiba un sentiment de vinovatie si de remuscare fata de faptele sale, alaturi de un sentiment de teama fata de ce i s-ar putea ntmpla. Alungarea sentimentului de vinovatie este posibil ca abuzatorul sa alunge acest sentiment cu ajutorul distorsiunilor cognitive folosite anterior.Acest proces conduce la ntarirea acestor distorsiuni datorita faptului ca ele ajuta la nlaturarea sentimentului de vinovatie si creaza dependenta emotionala fata de acestea pentru ca renuntarea la distorsiuni l-ar face pe abuzator sa se simta vinovat pentru toate abuzurile comise. Negarea: De la majoritatea agresorilor se asteapta un anumit nivel al negarii faptei, cel putin n primele etape ale evaluarii. Agresoriii sunt experti n a minti si manipulare. La nceput este bine sa-i lasam o cale de amnare a adevarului nsa dupa un anumit timp acesta trebuie confruntat cu datele reale. Negarea poate lua anumite forme: Negarea abuzului n sine; Negarea ca agresorul ar fi avut intentia sa comita agresiunea (pur si simplu s-a ntmplat!); Negarea ca agresorul este pe de-a-ntregul responsabil (crede ca victima a initiat atacul si ca si ea a vrut sa ntretina relatii sexuale); Negarea altor pattern-uri sau comportamente deviante; Negarea ca victima are vreo problema n urma abuzului suferit

CAPITOLUL IV Transformarile ce au loc la nivelul subconstientului inainte,in timpul si dupa savarsirea actului de viol.
Auto-culpabilizare, se numr printre cele mai frecvente de-att i pe termen lung, efectele pe termen scurt i funcioneaz ca o evitare a face fa abilitate care inhib procesul de vindecare i poate fi adesea remediate printr-o terapie cognitiv tehnic cunoscut sub numele de restructurare cognitiv . Exist dou tipuri principale de sine vina: vina de sine comportamentale (vina nemeritat bazat pe aciuni) i vina caracterologic auto (vina nemeritat pe baza de caractere). Victimele care au experien vina comportamentale auto simt c ar trebui s fi fcut ceva diferit, i, prin urmare, se simt n culp. Victimele care au experien vina caracterologice auto simt nu este ceva n mod inerent n neregul cu ei care le-a determinat s merit s fie atacat.

Un cercettor de conducere cu privire la cauzele i efectele psihologice ale ruine , iunie Tangney, liste de cinci moduri de ruine pot fi distructive:
lipsa de motivaie s caute asisten; lipsa de empatie ; tiere s-au oprit de la alte persoane; mnie ; agresiune .

Tangney spune ruine are o legtur special la mnie. "n viaa de zi cu zi, atunci cnd oamenii sunt ruinai i furios ele tind s fie motivai s m ntorc la o persoan i s se rzbune." n plus, ruine este conectat la probleme psihologice - cum ar fi tulburrile de alimentaie, abuz de substane, anxietate, depresie, i alte tulburri psihice, precum i comportamentul problematic moral. ntr-un studiu pe mai muli ani predispuse la copii au fost ruine predispuse la abuzul de substane, mai devreme activitatea sexual, mai puin activitatea sexual n condiii de siguran, precum i implicarea cu sistemul de justiie penal. Comportamentale vina sine este asociata cu sentimente de vinovie n cadrul victimei. n timp ce credina c unul a avut de control n timpul asaltului (control trecut) este asociat cu tulburri psihologice mai mare, credina c unul are mai mult control n timpul procesului de recuperare (de control prezent) este asociat cu mai puin stres, de retragere mai puin, i mai mult reprocesare cognitive. Rspunsurile Consiliere gsit util n reducerea vina de sine sunt rspunsurile de susinere, rspunsurile psychoeducational (sindrom de nvare despre trauma de rapi) i aceste rspunsuri abordarea problemei de vina. Un tip de ajutor de terapie pentru vina de sine este restructurarea cognitiv-comportamentala sau terapie cognitiv. reprocesare cognitiv este procesul de luare a faptelor i formeaz o concluzie logic de la ei c este mai puin influenat de ruine sau de vinovie.

CAPITOLUL V. TEHNICI SI STRATEGII DE PREVENIRE A UNOR NOI ACTE DE VIOL PRIN DIFERITE PROGRAME 1.Educarea psihologica 2.Programele psihologice din penitenciare

1.Educarea psihologica
Printre factorii de cretere a riscului unui om de a comite un viol sunt cele legate de atitudini i convingeri, precum i un comportament care decurge din situaiile i condiiile sociale care ofer oportuniti i sprijin pentru abuz . Factori care duc la producerea violului factori individuali Relaia factori Comunitatea Societatea Asociat cu colegii Srciei, mediat prin Societale normele de De alcool i consumul de droguri sexual agresiv i forme de criz a susinere de violen delicventi identitii masculine sexual Societale normele de Coercitive fantezii sexuale i alte mediu familial Lipsa locurilor de susinere a superioritii atitudini i convingeri de susinere de caracterizat de violen munc de sex masculin i violen sexual fizic i puine resurse dreptul sexuale Lipsa de sprijin Puternica relaie legi slabe i politicile instituional de la Impulsivitate i tendine antisociale patriarhala sau mediul legate de violen poliie i sistemul familial sexual judiciar tolerane generale ale legi slabe i politicile Emoional mediul Preferina pentru sex agresiunilor sexuale n legate de egalitatea de familial nefavorabil cadrul comunitii gen

Ostilitate fa de femei

onoarea familiei considerat mai Slabele sanciuni Un nivel ridicat de important dect mpotriva autorilor de criminalitate i a altor sntatea i sigurana violene sexuale forme de violen victimei

2.Programele psihologice din penitenciare

Pregatirea pentru liberare, face parte din procesul de reabilitare al detinutilor si are drept scop sprijinirea acestora in vederea unei cit mai bune reintegrari sociale. Durata pregatirii pentru liberare este nedeterminata, procesul avind doar un inceput clar: momentul depunerii in penitenciar. Ideea centrala a pregtirii pentru liberare este aceea ca detentia constituie doar o etapa din viata detinutilor, iar aceasta trebuie folosita cit mai eficient in scopul recuperarii sociale a acestora. In general, pregatirea pentru liberare a detinutilor, trebuie sa tina cont de doua imperative: necesitatea ca intregul sistem penitenciar sa fie preocupat de aceasta problema (un climat de preliberare indreptat spre exterior si spre viitor); anecesitatea unor programe speciale derulate de specialisti in asistenta sociala. Aceste componente sunt complementare si indispensabile. Daca pregatirea in vederea liberarii consta doar intr-un program educativ, care nu beneficiaza de sprijin din partea regimului penitenciar, prin alocarea de timp si spatiu adecvat pentru detinuti, un astfel de program risca sa fie simbolic si ineficient. Educatia sociala pentru liberare desemneaza orice forma de educatie care vizeaza sprijinirea detinutilor sa traiasca si sa se regaseasca/ in comunitate. Aceasta educatie are o importanta deosebita in special pentru persoanele care, in comunitate, sunt marginalizati, sau fara aparare, asa cum sunt numerosi detinuti inainte de a fi inchisi. Inevitabil, excluderea din societate si experienta penitenciarului, in general, le vor agrava sentimentul de alienare fata de comunitate si de inadaptare sociala.

CAPITOLUL VI Violul in viziunea moderna

O controversa mult dezbatuta in anumite forumuri este definirea violului, ca raspuns la provocarea esentiala in ce priveste - cand devine o femeie responsabila de actiunile ei sexuale si cand trebuie privita ca o victima sexuala. Viziunea moderna a violului intra in scena cu o serie de intrebari, la care competenta juridica paleste iar presiunea imposibilitatii de a decide clar si usor daca este sau nu vorba de un viol intr-o situatie anume, face din fiecare plangere sau acuzare un caz unic. Este vorba de viol, atunci cand femeia este agresata sau amenintata de catre un barbat cu un pistol, cu un cutit, pentru a-si atinge scopul sexual. Sunt anumite situatii mult prea clare incat violul sa fie contestat. Dar este vorba de viol, atunci cand o femeie cedeaza unui barbat care o indupleca cu ajutorul drogurilor, alcoolului, intimidarii psihologice, prin exploatarea angoaselor cu amenintarea parasirii? Putem vorbi despre viol, cand femeia nu-si mai aminteste seara cu pricina sau el o striga cu numele alteia sau atunci cand ea isi va dori ca toate sa nu se fi intamplat? Ne putem insela prin a descrie femeia, cand vine vorba de viol, ca fiind o fiinta lipsita de

control si fara taria de a se opune presiunii din partea masculina. Daca privim femeia ca fiinta asexuata, fara dorinte sexuale, neajutorata ce are nevoie urgenta de protectie, ne vom insela si mai tare. Nu putem nega natura femeii si a reusitelor femeii la fel cum nu putem nega ca intr-o lupta corp la corp, intre o femeie si un barbat, de cele mai multe ori va invinge barbatul. S-ar putea ca fiecare femeie sa sufere de frica agresiunii sexuale, frica ce ii constrange modul de viata, ii cenzureaza modul de a se imbraca, de a vorbi, de a se comporta, de a fi independenta. Dar cat de valabila este aceasta ipoteza cand analizam societatea femeilor din ziua de azi? Sa aruncam o privire in fiecare magazin care pune spre vanzare imbracaminte, incaltaminte, parfumuri, carti, mancare dietetica si multe altele special pentru partenerele lui Adam. Apoi sa ne aruncam privirea pe strada, la reuniuni, la servici, la biserica. Ce mesaje transmite Eva, cand hainele ii subliniaza sau dezbraca formele corpului intretinut prin dieta sau fitness, cand pasii ei parca danseaza iar feromonii parfumului te excita instantaneu? Faptul ca unii barbati violeaza femei asigura un climat de frica indeajuns pentru a mentine toate femeile intr-o stare permanenta de intimidare. Iar faptul ca nu toate femeile stau izolate sau nu ies noaptea din casa nu inseamna ca celorlalte nu le este frica. Majoritatea femeilor stiu din propria experienta sau a cuiva apropiat cum este sa traiesti trauma unui viol, fie ca victima, fie ca supravietuitor. Cand femeile care ne inconjoara arata seducator nu este fiindca ele vor sa fie violate, ci fiindca vor sa fie apreciate, respectate si mai ales iubite. Iar moda, consumerismul, trendul le ofera unelte pentru a-si gasi cel mai bun partener. O femeie poate fi violata impotriva vointei sale? Mai ales daca ea are ca fantezie actul sexual in care este posedata rusinos de catre un stapan si traieste violul ca un extaz pe care l-ar fi asteptat? Majoritatea femeilor nu-si doresc sexul cu forta, nu au o nevoie erotica secreta de a fi posedate, nu-si doresc sa fie dominate, n-au o sensibilitate bazata pe fantezia violentei masochiste. Nu toate femeile dezamagite, inselate, lovite, supuse durerilor fizice devin masochiste resemnate. Femeile nu au un instinct sexual mai slab, astfel incat barbatii trebuie sa insiste si femeile sa reziste. Femeile in ziua de azi isi doresc sa se bucure de sex, chiar daca determinarea barbatului este de a le pune in rolul de portar sexual care decide cu cine si de cate ori fac sex. Femeile pot fi la fel de sexuale ca barbatii, sau chiar mai sexuale, si in ciuda carnalitatii lor si a capacitatii de a avea multiple si prelungi orgasme, ele par mai putin constranse, mai putin controlate de catre propriile dorinte. In ciuda unui libido puternic, in afara de placerea sexuala, femeile urmaresc si alt premiu in pat. Un studiu facut pe fanteziile si comportamentele sexuale a aratat ca procentul barbatilor care isi imaginau ca fac sex fortat cu partenerele lor este de 44% iar al femeilor cu fantezii similare este de numai 10%. Acest studiu sugereaza ca femeile si barbatii au

diferite niveluri de agresiune atunci cand se implica intr-o relatie sexuala. Agresiunea sexuala masculina este secundara, ea are ca scop protejarea impotriva anxietatilor sexuale aparute in urma experientei si care predispun majoritatea barbatilor la preocupari despre putere sexuala si control. Conceptual popular ca sexualitatea masculina este agresiva prin natura ei este falsa. Barbatii nu sunt niste bestii, ei sunt doar speriati. Unele dintre anxietatile lor deriva din suspiciunea/certitudinea ca exista in lume barbati care au abilitati sexuale si echipament sexual superioare. Pentru ca fiecare dintre acesti barbati a fost odata un baietel comparandu-si penisul minuscul cu cel al tatalui, o comparatie ce l-a umilit fiindca nu poseda instrumentele pentru a-si infrange tatal. Multi barbati, nu isi revin niciodata din sentimentul de inadecvare genitala literala, care este o lovitura pentru increderea lor, pentru dragostea lor fata de ei insisi, pentru narcisismul ce ii va lasa suferind de invidia penisului. Pe langa preocuparea pentru dimensiune, maturizarea masculina include si jenantele excitari ale adolescentei, erectii si polutii ce demonstreaza ca penisul are o vointa proprie. Dobandirea controlului asupra penisului devine o prioritate. Aceasta lipsa de control din adolescenta, declaratiile publice de excitare sexuala, provoaca anxietate si rusine, iar la barbatul matur nelinistit cu privire la alte tipuri de disfunctii, cu ar fi ejacularea prematura sau impotenta. Experienta unei mame opresive, poate produce la barbat o frica extrema si inconstienta de a fi inghitit, frica ce poate duce la a vedea in orice potentiala partenera sexuala o mama violenta ce ii va manca de vii. Pretul platit pentru aceasta angoasa este dificultatea de a mentine o erectie sau ejacularea prematura. Daca eficienta barbatilor ca amanti ii ajuta sa detina controlul prin intermediul de a oferi placere fizica, aceasta putere poate corupe si se poate abuza de ea. In toti Don Juani exista potential persecutor, fiindca stereotipul barbatului macho este atat de investit cu afirmare si energie, incat imaginea neobositului seducator difera numai ca stil de cea a violatorului. Seducatorii, asemenea violatorilor, sunt interesati de putere si nu de sex. Barbatii pot fi si ei constransi sa participe la acte sexuale repugnante. Iar femeile se implica in acte sexuale dezagreabile pentru ca se afla, intr-o anumita masura, sub controlul barbatului. Cand o femeie spune nu, barbatul isi explica refuzul atribuindu-l presupusei dorinte scazute pentru sex. Se presupune la fel, ca un barbat este permanent gata de sex, iar refuzul de a face sex cu o femeie este perceput ca o respingere specifica femeii. Realitatea este ca barbatul nu e intotdeauna pregatit pentru copulatie, ceea ce poate fi un bun motiv pentru care el este cel care initiaza actul sexual, si de cele mai multe ori si violul. Desi barbatul nu ar trebui sa pretinda sau sa ia ce o femeie nu vrea sa ofere de bunavoie, barbatii se simt de multe ori, sau pretind ca se simt confuzi. Oare sa mai incerc? Oare vrea sa spuna da atunci cand spune nu? Cand vine vorba de sex, exista multe sanse de a se crea neintelegeri majore, de a se amesteca semnalele sau de a fi radical si nelinistitor de prost construite. Un studiu facut pe practicile si credintele sexuale, releva ca 22 la suta dintre femei spun ca au fost

constranse de un barbat sa faca ceva sexual. In contrast, doar 3 la suta dintre barbati admit ca au fortat o femeie sa faca ceva sexual. Autorii studiului au propus punctual de vedere cu privire la aceste statistici radical diferite. Majoritatea barbatilor care s-au folosit de forta nu recunosteau ca femeile le considerau comportamentul coercitiv, iar unii barbati s-ar fi putut sa creada ca negociaza pentru sex, in timp ce femeile care le erau partenere pretindeau ca sunt fortate. Femeile stiu intotdeauna ce vor din punct de vedere sexual, ca nu oscileaza intre un da si un nu, ca sunt sigure cat de departe vor sa mearga, dar in ochii unui barbat provocat sau excitat dupa o seara intreaga petrecuta cu o femeie, orice refuz primit este perceput nesigur. O alta femeie hotarata toata seara sa faca sex cu partenerul isi schimba brusc atitudinea fiindca nu-i place stilul lui de abordare sexuala. Un viol poate insemna si o femeie care mai tarziu s-a razgandit. Pozitia barbatilor si femeilor cu privire la sex reflecta mai mult decat o lipsa de comunicare. O femeie nu-si doreste supunerea, umilinta si suferinta si nici cedarea sexuala constienta. A duce un eveniment sexual dincolo de ceea ce si-ar dori femeia constituie un viol. Asta ar trebui sa inteleaga odata pentru totdeauna barbatii. Dar oare isi doresc acest lucru? Le foloseste la ceva? Da, la controlul mintii asupra trupului, la analizarea apetitului primar, la calcularea la rece a beneficiilor, la pastrarea instinctului de autoconservare, la respectul de sine, la bunul-simt. Si nu numai!

CAPITOLUL VII Speta si profilul psihologic al violatorului

In perioada 2005-2007 la Politia Cluj s-au prezentat mai multe femei tinere, majoritatea studente si eleve, care reclamau faptul ca au fost victimele unor infractiuni de talharie si viol comise in zona padurii Hoia de catre un

barbat in varsta de aproximativ 45 de ani. Dupa semnalmentele oferite de victime si modul de operare al infractorului, s-a stabilit ca in toate cazurile este vorba de acelasi autor. Victimele erau acostate dimineata in zona centrala a municipiului Cluj-Napoca, de obicei, in momentul cand acestea priveau vitrinele unor magazine. Foarte politicos, infractorul intra in vorba cu viitoarele victime, spunandu-le ca le poate procura imbracaminte (in special incaltaminte) la un pret avantajos. De asemenea lasa sa se inteleaga ca prin relatiile pe care le are, poate sa le rezolve un loc de munca. Daca acceptau, le conducea la o asa-zisa sora, sefa de unitate, la Cheile Baciului, unde are depozitata marfa si unde le poate perfecta angajarea. Din zona centrala a orasului tinerele (nu mai putin de 11 - care au reclamat !?!) erau conduse, de cele mai multe ori mergand pe jos, cativa kilometri buni, pana in zona padurii Hoia. Cand ajungea intr-un loc mai izolat, infractorul, dintr-o persoana amabila, chiar docila, se transforma brusc intr-o persoana dura, deosebit de agresiva. Prin amenintare si lovire viola victima si apoi o talharea, deposedand-o de bijuterii, obiecte de valoare si chiar de imbracaminte (unei victime i-a luat si cizmele din picioare). Dupa comiterea faptelor acesta disparea in padure abandonandu-si victima. Dupa activitati complexe de investigare si supraveghere, intocmirea portretului robot si testarea la poligraf a unui numar mare de suspecti, s-a ajuns la identificarea acestui periculos infractor, in persoana lui S.G. in varsta de 45 de ani, de profesie strungar, divortat.
Tinta violatorului femei tinere(student si eleve) cu varste cuprinse intre 16 si 22 de ani. Modul de abordare a victimelor afisa un comportament linistit ,era o persoana politiciasa,iar in urma discutiei cu victima lasa de inteles ca poate fi o persoana de incredere si ca o poate ajuta pe aceasta cu un loc de munca. Pentru a intari cele spuse insotea victima la persoana care le putea angaja.

Pe masura ce se indepartau de central orasului si ajungeau intr-un loc mai izolat ,din acea persoana amabila,chiar docila,se transforma intr-o persoana dura,deosebit de agresiva. Initial isi ameninta victima,o lovea,apoi treeca la actul in sine-violul. In final isi abandona victima in padure ,o deposed de toate obiectele de valoare

Profilul violatorului care utilizeaza puterea

Violatorul care utilizeaza puterea: atletic ,are un "macho" imagine de sine. El ntlnete de obicei victimele sale ntr-un bar sau club de noapte. Cand vizeaz o anumit victim, el caut o oportunitate de a obine o femeie singur , probabil se ofera sa o conduca acasa sau o invita la el acasa. Sau poate patrunde in casa ei, dndu-se drept un politist sau reparator.. Aproximativ 44 la sut de violuri sunt comise de violatorii care utilizeaza puterea. El este agresiv fizic, i va utiliza suma de fora necesar pentru a v controla limbaj obscen sau degradant, [fluturnd] o arm, plmuirea , dar el nu intenioneaz s te omoare. n general, ceretorie i plnsul nu funcioneaz cu acest tip. El se simte animozitate fa de femei i vrea s le pedepseasc i le degradeze.Adesea, el este un aggressor de substan. El este impulsiv si are un temperament exploziv,caut o oportunitate de a comite violul,ataca spontan i abuzeaz femei. Ii lipsete ncrederea n sine i abilitile interpersonale pentru a dezvolta relaii cu femei, locuiete sau lucreaz n apropierea victimei sale.

BIBLIOGRAFIE
Abele, L. i Gilchrist, S. (1977), "homosexual viol i selecia sexual n viermi Acanthocephalan", Science 197: 81 - 83. Barash, D. (1977), "Sociobiologie de viol n Mallards (Anas platyrhynchos): Rspunsurile din Male Cuplat", Science 197: 788-789.

^ Briere, J. (1992). "Aspecte metodologice n studiul de efectele abuzului sexual" :. Consulting Jurnalul de Psihologie Clinic "Caracteristici ale abuzului sexual din copilrie i de dezvoltare a substanei utilizare i tulburri psihice" .

Bergman,J., & Plum, W., Note de curs Introducere n Terapia Agresorilor Sexuali Asociatia Alternative Sociale Iasi 2003; Bailey, R., Oxfford Forensic Psychology Service - Adolescent sex offender Assesement Pack, 2000; Luca,C., - Lucrearea:Managementul grupurilor de consiliere cu agresori sexuali, Psihologie Manageriala si Managementul Relational, Universitatea de Stat Alecu Russo Balti, Republica Moldova, 2002; Greer,J., & Stuart I.,R., The sexual aggresor : Curent perspective on treatment, Van Nostrand reinhold, New York, 1983; -ICD-10 Clasificarea Tulburarilor mentale si de comportament, Editura All, Bucuresti 1998; Luca, C., Managementul grupurilor de terapie a agresorilor sexuali; Magureanu, L., - Note de curs Organizatia Salvati Copiii filiala Iasi 2003; Mulloy, R.., & Marshall, W.L., Cognitive-behavioural tratment of sexual offenders, Chichester: Wiley 1999; West Midlands Probation Services Sex offender groupwork programme, 1998.