Colegiul National Gheorghe Lazar

MISCAREA LEGIONARA

Nume: Costache Elena-Cristina Clasa: 11F

MISCAREA LEGIONARA
Legiunea Arhanghelul Mihail, numit pe scurt Micarea Legionar, a fost o organizaie nationalista din Romnia interbelic. A fost creat la data de 24 iunie 1927 de ctre Corneliu Zelea Codreanu. Organizaia a avut un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit i antimasonic. Co-fondatori ai micrii au fost, pe lng Zelea-Codreanu, Ion Moa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu i Ilie Grnea.

Caracteristici
Membrii ML purtau uniforme verzi (ca simbol al rennoirii, de unde i denumirea cmile verzi) i se salutau folosind salutul roman. Principalul simbol al micrii a fost crucea tripl, reprezentnd o reea de zbrele de nchisoare (simboliznd martiriul). I se mai spunea Crucea arhanghelului Mihail. Legiunea s-a difereniat de micrile fasciste ori fascistoide europene contemporane prin importana pe care o acorda religiei, ortodoxiei cretine, precum i prin faptul c majoritatea susintorilor si erau rani i studeni. ns, a avut n comun cu diverse micri similare, recurgerea la violen i la asasinat politic. Cu Zelea Codreanu drept lider carismatic, Legiunea s-a fcut cunoscut pentru propaganda sa de succes, inclusiv o utilizare bun a spectacolului. Prin maruri, procesiuni religioase, "miracole", imnuri patriotice, munc voluntar i campanii caritabile n zonele rurale, Legiunea i fcea cunoscut filosofia, care includea anticomunismul, antisemitismul, antiliberalismul, antiparlamentarismul i se prezenta ca alternativ la celelalte partide, dispreuite ca formaiuni politice corupte i clientelare. Aidoma altor micri europene fascistoide ale timpului, ML era antisemit i susinea teza existenei unei agresiuni rabinice mpotriva lumii cretine, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul, marxismul, bolevismul, rzboiul civil din Spania. Din punctul de vedere al membrilor micrii, toate aceste idei ar fi avut ca scop subminarea societii i a naiunii. "Astzi, Vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ioan Boteztorul), ora zece seara, se nfiinteaz: "LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL", sub conducerea mea. S vin n aceste rnduri cel ce crede nelimitat. S rmn n afar cel ce are ndoieli. PROGRAMUL NOSTRU Cuibul acesta de tineri era primul nceput de viat legionar. Era prima piatr din temelie. Trebuia pus pe pmnt sntos. De aceea nu am spus: S mergem s cucerim Romnia! Plecati prin sate si strigati: S-a fcut o nou organizatie politic, nscrieti-v cu totii ntr-nsa. N-am fcut un nou program politic, pe lng celelalte zece existente n Romnia, toate "perfecte" n constiinta autorilor si partizanilor lor, si nu am trimis pe legionari cu el s-l fluture prin sate, chemnd oamenii s se alture acestuia pentru a salva tara. Si din acest punct de vedere ne vom deosebi fundamental de toate celelalte organizatii politice,

plus cuzismul. Toti cred c tara moare din lips de programe bune. Si de aceea si alctuiesc cte un program perfect nchegat si pleac cu el s adune oameni. De aceea toat lumea ntreab: Ce program ai? Tara aceasta piere din lips de oameni, nu din lips de programe. Aceasta este prerea noastr. C deci, nu programe trebuie s crem, ci oameni, oameni noi. Pentru c asa cum sunt astzi, oamenii crescuti de politicianism si infectati de influenta iudaic, vor com promite cele mai strlucite programe. Acest fel de om, care trieste astzi n politica romneasc l-am mai ntlnit n istorie. Sub domnia lui au murit natiuni si s-au drmat state. Cel mai mare ru pe care ni l-au fcut jidanii si politicianismul, cea mai mare primejdie national la care ne-au expus acestia, nu st nici n acapararea bogtiilor solului si subsolului romnesc, nici chiar n tragica desfiintare a clasei de mijloc romnesti, nici n numrul mare al lor n scoli, profesiuni libere etc., sinici chiar n influenta pe care o exercit asupra vietii noastre politice, desi fiecare n parte sunt primejdii de moarte pentru neam. Cea mai mare primejdie national st n aceea de a ne fi diformat, de a ne fi desfigurat structura noastr rasial daco- roman, dnd nastere acestui tip de om, crend aceast cztur, aceast strpitur moral: politicianul care nu mai are nimic cu nobletea rasei noastre; care ne dezonoreaz si ne omoar. Dac acest tip de om va continua s mai conduc aceast tar, neamul romnesc va nchide ochii pentru totdeauna si Romnia se va prbusi, cu toate strlucitele programe cu care "smecheria" degeneratului va sti s ung ochii multimilor nenorocite. Dintre toate relele pe care ni le-a adus invazia jidneasc, acesta este cel mai ngrozitor! La 8 Noiembrie 1927, la Iasi, legionarii depun primul juramnt pentru a lupta n cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Grneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghita Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Stefan Budici, Traian Cotiga.

Istoric
In anul 1930 Corneliu Zelea Codreanu nfiineaz o organizaie anex a Micrii Legionare, intitulat Garda de Fier, organizaie care s cuprind n rndurile sale orice partid sau grupare, indiferent de adversitile politice, care dorete s lupte mpotriva expansiunii comunismului din URSS. Dup aceasta Micarea Legionar a fost denumit uneori i Garda de Fier. Despre originile micrii, Neagu Djuvara scrie: "S nu credei, cum spun adversarii Micrii Legionare, c a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Micarea Legionar a fost o micare autohton, nscut din grupri studeneti anticomuniste". Legiunea nu a avut un program politic oficial. n cuvintele lui Corneliu Zelea-Codreanu, "ara aceasta piere din lips de oameni, nu din lips de programe. Aceasta este prerea noastr.". Pentru alegerile parlamentare din 1933, ns [...] "legionarii s-au pregtit de alegerile din ar cu un program att de violent fascist, antisemit si antioccidental, nct liberalul I. G. Duca, nsrcinat de rege s organizeze alegerile, a crezut de cuviin s interzic participarea la alegeri a Grzii de Fier". La 10 decembrie 1933, prim-ministrul liberal Ion Gheorghe Duca a scos Garda de Fier n afara legii. Membrii Grzii au ripostat la 29 decembrie prin asasinarea premierului Duca n gara din Sinaia. n alegerile din 1937, Legiunea a fost al treilea partid dup Partidul Naional Liberal i Partidul Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii. Regele Carol al II-lea se opunea legionarilor i i-a inut n afara guvernului pn la abdicarea sa n Septembrie 1940. Deoarece importana Micrii Legionare crescuse foarte mult, pe data de 11 ianuarie 1931 Ion Mihalache a interzis-o, iar Codreanu a fost arestat. ns n februarie justiia a decis n favoarea lui

Codreanu i a organizaiei sale. Pe 31 august 1931 n ciuda multelor obstacole, Corneliu Codreanu este proclamat deputat n judeul Neam. Garda de Fier a fost dizolvat pentru a doua oar n martie 1932 de guvernul Iorga-Argetoianu care a nclcat legea prin decizia luat. Imediat muli legionari au fost arestai. n ziua de 17 iulie 1932 Garda de Fier a ctigat 70.000 de voturi obinnd 5 deputai n cadrul alegerilor generale. n anul urmtor pe 4 decembrie 1933 Corneliu Codreanu a distribuit un memorandum n care critica teroarea impus de guvernarea liberal I.G. Duca mpotriva Grzii de Fier. Aceast teroare a culminat cu dizolvarea Garzii de Fier pe 10 decembrie 1933 de ctre I.G. Duca. Aceast a treia dizolvare a Grzii de Fier a fost fcut cu scopul de a o mpiedica s participe la alegeri. n jur de 18.000 de legionari au fost arestai i nchii fr ca mcar nici s nu aib mandate de arestare, iar alii au fost asasinai. Ca o reacie pentru interzicerea Grzii de Fier, pe 29 decembrie 1933, premierul I.G. Duca a fost asasinat pe peronul grii Sinaia. Pe 20 martie 1935 Codreanu a creat partidul Totul Pentru ar. Oficial era preedinte Generalul Gheorghe Cantacuzino dar partidul era condus de Codreanu. n 1936 pe 24 noiembrie un grup de 7 comandani legionari au plecat n Spania s lupte alturi de naionalitii spanioli mpotriva comunismului. Doi dintre ei, Moa and Marin, au i murit acolo. Creterea simpatiei pentru legionari l-a determinat pe premierul Gheorghe Ttrscu s ia noi msuri mpotriva Micrii Legionare. Intre timp la 12 octombrie 1937 preedinte al partidului devenise Gheorghe Clime. La alegerile generale din 20 decembrie 1937 Micarea Legionar a obinut aproximativ 16% din voturi i 66 de locuri n parlament n ciuda terorii organizate mpotriva membrilor ei. Pe 21 februarie 1938 Codreanu a fost forat de mprejurri s dizolve Totul Pentru ar i s lichideze activitatea comercial dezvoltat de legionari pentru a nu intra n conflict cu autoritile. Chiar i aa pe data de 30 martie 1938 Nicolae Iorga i-a intentat proces lui Codreanu pe baza unei scrisori. n acea scrisoare Codreanu denuna atitudinea profesorului Nicolae Iorga ca fiind nedreapt, spunndu-i c e necinstit sufletete. n locul unui rspuns n scris Iorga i-a deschis un proces care a culminat cu nchiderea i asasinarea lui Codreanu. El a fost asasinat la 30 noiembrie 1938 mpreun cu ali 13 legionari de escorta de jandarmi care-i nsoea, la ordinul premierului Armand Clinescu n martie 1939, Armand Clinescu a format un nou guvern. La 21 septembrie 1939 a fost asasinat de legionari la Bucuresti, ca act de rzbunare pentru moartea lui Corneliu Codreanu. Potrivit celor ce l sprijineau pe Antonescu, conducerea Legiunii avea trei obiective: s se rzbune, s insufle teroarea i s dobndeasc proprieti. Pentru a atinge aceste obiective, Garda trebuia s controleze funciile represive ale statului. Guvernul naional-legionar de la 14 septembrie 1940 avea 15 minitri numii de Garda de Fier. n plus, la 20 septembrie 1940, n 45 de judee au fost numii prefeci legionari. Legionarii au nceput s abuzeze evrei (prin bti, arestri la ntmplare, tortur, concedieri masive din sectorul serviciilor publice, boicotarea economic a afacerilor evreieti, vandalizarea sinagogilor etc.) imediat dup ce au intrat n guvern. Un alt motiv de mare ngrijorare la adresa comunitii evreieti a fost fascizarea unor segmente largi din societatea romneasc. Acest proces a fost vizibil n luri de poziie publice ale unor intelectuali, n izbucniri antisemite n rndurile sindicatelor i asociaiilor profesionale la care erau afiliai evrei.

Instrumente ale terorii legionare

n momentul n care a ajuns la putere, Garda de Fier avea deja la dispoziie infrastructura organizaional care i permitea s i pun n aplicare planurile. Cel mai periculos instrument al acesteia a fost Poliia Legionar, o organizaie conceput dup modelul unitilor paramilitare naziste, liderii ei considernd-o versiunea romneasc a SA germane. nfiinat formal la 6 septembrie 1940, ea avea scopul de a apra noul regim i de a suprima adversarii acestuia. La nceput organizaia s-a bucurat de aprobarea lui Antonescu. Este de asemenea important de subliniat c, la sfritul lui octombrie 1940, Himmler a trimis n Romnia reprezentani ai RSHA (Richssicherheithauptampt Biroul central de securitate al

Reich-ului), condus de Heidrich. Legionarii s-au instalat la Ministerul de Interne i au ocupat poziii cheie n Direcia General a Poliiei. O alt organizaie terorist controlat de Legiune a fost Corpul Muncitoresc Legionar (CML), nfiinat n 1936 i consolidat dup ce regele Carol al II-lea a interzis propriu-zis sindicatele. Dup septembrie 1940, aceast organizaie a fost restructurat sub forma unei uniti paramilitare (garnizoan). Studenii reprezentau o alt baz de recrutare pentru detaamentele morii ale Legiunii. De la constituirea ei la nceputul anilor 1920, Uniunea Naional a Studenilor Cretini (UNSC) a promovat fr echivoc, ca unul din obiectivele ei principale, mpiedicarea studenilor evrei de a frecventa universitile. Dup septembrie 1940, UNSC a devenit o organizaie terorist controlat de Legiune. Garda de Fier a recrutat, de asemenea, elevi din coli medii i superioare, care au fost educai s cread c dup moartea sa, Codreanu a devenit un fel de sfnt cretin ortodox, pzitor al poporului romn.

Atacurile antievreieti orchestrate de Statul Naional Legionar

La 27 noiembrie 1940, cteva detaamente legionare ale terorii au nfptuit ceea ce ei numeau rzbunarea pentru asasinarea lui C.Z. Codreanu. Aceste aciuni au fost ndreptate mpotriva liderilor regimului Carol al II-lea i mpotriva evreilor. Ca rezultat, aizeci i cinci de foti lideri ai regimului lui Carol al II-lea au fost ucii n celulele lor de la nchisoarea Jilava. Dou zile mai trziu, asasini ai Legiunii l-au mpucat pe fostul prim ministru, renumitul istoric Nicolae Iorga. Aceste evenimente au otrvit relaia Legiunii cu Antonescu i mai ales relaia acestuia cu Horia Sima, comandantul Legiunii. Rzbunarea mpotriva evreilor a nceput cu amenzi i taxe ilegale, arestri i percheziii svrite la ntmplare, jafuri, evacuari din sate, acte de tortur, violuri, umiline publice n stil nazist. Numrul acestor acte de rzbunare creteau pe msur ce ziua confruntrii deschise cu Antonescu se apropia. La 29 noiembrie, Antonescu a ordonat dezarmarea Poliiei Legionare. Efectele ordinului su au fost, totui, atenuate de ministrul de Interne, care a ordonat transferul cadrelor competentede la Poliia Legionar la unitile de poliie regulate.

Pogramul de la Bucureti
Soarta evreilor romni, pe timpul scurtei perioade cnd la putere s-a aflat guvernul legionar, a depins de Antonescu i de legionari, precum i de evoluia luptei pentru putere ntre Antonescu i Legiune. Diveri reprezentani naziti, inclusiv Ambasada german de la Bucureti, ofieri de spionaj i reprezentani ai minoritii germane din Transilvania au contribuit indirect la soarta evreilor romni, prin influena lor asupra relaiilor dintre Antonescu i Legiune. Dat fiind c Legiunea s-a mbogit lund n posesie cele mai multe proprieti evreieti, marealul Antonescu i adepii lui au nceput s perceap Legiunea ca pe un pericol. Marealul era de acord c evreii trebuie s-i piard proprietile, dar nu aproba mijloacele alese i ritmul exproprierilor. Nici nu era de acord ca o organizaie i grupuri de persoane s beneficieze de aceste confiscri, i nu statul i poporul romn. Acest conflict demostreaz c lupta ntre Legiune i Antonescu nu a nsemnat confruntarea ntre un antisemitism brutal, violent, i o atitudine uman de compasiune, sau ntre o form slbatic de naionalism i o form de antisemitism oportunist. Mai curnd confruntarea a fost cauzat de faptul c legionarii vroiau totul, i vroiau imediat, n timp ce Antonescu avea acelai scop dar inteniona s obin ceea ce dorea gradual, folosind metode diferite. Tipic pentru aceast atitudine a fost cuvntarea sa ctre minitrii numii de Legiune: Dv. credei c se pot nlocui imediat toi jidanii?, i ntreba Antonescu pe minitrii legionari.

Problemele de stat se rezolv pe rnd. ntocmai ca n jocul de ah. La nceputul lui ianuarie 1941, Antonescu a neles c aciunile Legiunii nu mai servesc interesele naionalismului romnesc i c Legiunea a devenit un instrument de jaf n interesul membrilor acesteia. La 14 ianuarie 1941 Antonescu l-a ntlnit pe Hitler la Obersalzberg, i a obinut acordul acestuia pentru planurile de a se debarasa de Legiune. Zilele care au precedat rebeliunea Grzii de Fier mpotriva lui Antonescu i pogromul care a avut loc simultan cu aceasta au fost marcate de declaraii antisemite de o duritate fr precedent ale aparatului de propagand al Legiunii. Publicaiile Grzii de Fier au indicat n detaliu ce urma n ceea ce ei numeau ziua rzbunrii, pe fondul multiplicrii declaraiilor de sprijin pentru politica antisemit adoptat n Germania nazist. Rebeliunea a nceput atunci cnd legionarii narmai au ocupat sediul poliiei din Bucureti, posturi locale de poliie, primria Bucuretiului, mai multe ministere i alte cldiri publice. Cnd soldaii au ncercat s preia controlul acestor cldiri, legionarii au deschis focul asupra lor. Dei Hitler i dduse mn liber, Antonescu a procedat prudent pentru a evita iritarea conducerii naziste de la Berlin i pentru a-i lsa pe legionari s se compromit prin aciunile lor. Aceast strategie a inclus inerea armatei n defensiv activ pn n seara de 22 ianuarie, aciunile armatei fiind limitate la a rspunde cu foc i la ncercuirea locurilor controlate de legionari. Aceasta a permis legionarilor s ucid evrei, s-i jefuiasc sau s le incendieze proprietile nestnjenii n cteva zone din Bucureti. Case i prvlii evreieti care se ntindeau pe civa kilometri (pe strzile Dudeti i Vcreti) au suferit pagube majore. Rebeliunea s-a sfrit n dimineaa de 24 ianuarie, ca o consecin a ofensivei armatei. Armata nu a luat parte la pogramul de la Bucureti. Fptaii au provenit din rndul organizaiilor controlate de Legiune: membrii Legiunii i ai organizaiilor teroriste, angajai ai Ministerului de Interne i Siguranei, precum i personalul Prefecturii de poliie din Bucureti. Muli ceteni de rnd s-au alturat aciunilor pogromului. nceputul acestuia a fost semnalat formal la 22 ianuarie 1941 prin ordinul ministrului de Interne de a se incendia dou cartiere evreieti. Totui, atacul acestor cartiere, ca i al celor nvecinate locuite de evrei au fost lansate efectiv n timpul prnzului zilei precedente. Mai mult, n data de 20 ianuarie 1941 Legiunea operase arestri n mas ale membrilor minoritii evreieti, care au fost dui la Prefectura de poliie a Capitalei. Aproape dou mii de evrei de ambele sexe i de vrste diferite (ntre 15 i 85 de ani) au fost deinui abuziv i apoi dui la cele paisprezece centre de tortur ale Legiunii (posturi de poliie, Prefectura Bucureti, sediul Legiunii, ferma lui Codreanu, primria comunei Jilava, cldirile evreieti ocupate, abatorul Bucureti). Printre arestaii se aflau i evrei nstrii sau angajai ai unor organizaii publice evreieti. Abatorul din Bucureti a fost locul celor mai atroce torturi. n ultima zi a rebeliunii, cincisprezece evrei au fost dui la Prefectura Bucureti, unde au fost torturai i/sau mpucai. Procurorul militar numit de Antonescu s investigheze evenimentele a raportat c a recunoscut trei cunotine printre cadavrele torturate cu profesionalism (avocatul Millo Beiler i fraii Rauch). El a adugat: trupurile celor ucii la abator au fost atrnate de ceaf, n crligele folosite de parlagii. Secretarul lui Mihai Antonescu a confirmat descrierea procurorului militar i a adugat c unele dintre victime au fost agate n timp ce erau nc n via, pentru a permite torionarilor s ciopreasc trupurile lor. Dovezile indic faptul c organizaia terorist numit Corpul Muncitorilor Legionari a participat activ la pogrom, prin jaf, tortur i crim. n cele din urm legionarii, organizaiile afiliate i oamenii de rnd, cu toii au participat n comun la distrugerea proprietii comerciale i private evreieti. Unele case au fost arse n ntregime sau demolate complet. n total, 1.274 de cldiri comerciale i case au fost distruse. Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia a evaluat pagubele la suma de 383 milioane lei (suma include i pagubele provocate sinagogilor). Dup ce rebeliunea legionar a fost nbuit, armata a gsit 200 camioane ncrcate cu obiecte jefuite, bijuterii i bani.

SPIRITUL LEGIONAR
Pragmatismul legionar
Nu o negare a intelectualitatii, ci o potentare a ei, n sensul virilizarii sale. Vasile Marin Evul modern a mai produs un hibrid: omul teoretic. Traind n birou, departe de realitate si experienta, el reconstituie lumea prin cartile si trairile altora. Constiinta lui se hipertrofiaza monstruos n raport cu posibilitatea de aplicare din ce n ce mai redusa. El poate prevedea toate aceste posibilitati si le traieste n gnd cu anticipatie. Contactul lui cu realitatea facndu-se prin intermediul ideii deci indirect si impersonal el va falsifica treptat mai mult datele lumii externe. Punerea n practica a ideilor lui va deveni din ce n ce mai anevoioasa. nainte de a pasi la o hotarre, el va analiza minutios toate conditiile, toate motivele si toate obstacolele. n aceasta situatie pozitiile antinomice fata de un obiectiv oarecare nu vor ntrzia sa i se reprezinte. Deliberarea cu sine nsusi se va prelungi maladiv pna la exasperare. Cetateanul n chestie si va urmari propriul proces intelectual al disputei ideilor ca un spectator. Abuzul de introspectie va duce n mod firesc la abulie, la incapacitatea de a lua orice nensemnata decizie, la cea mai banala actiune. Aceeasi hipertrofiere a constiintei de cabinet va preface viata ntr-o continua problema. Omul, n loc sa traiasca, va rationaliza si va gndi. El se va detasa astfel de trairea autentica, ncercnd n toate ocaziile sa-si justifice atitudinile. Pastrnd mereu luciditatea spectatorului, nu va mai putea participa ntreg la actiunea sa. Idei nefolositoare vor mobila intelectul sau si vor mpiedica trecerea la fapta. n viata publica, deformarea aceasta va lua alt aspect. Verbalismul steril se va substitui tot mai mult actiunii. Consiliile, conferintele, consfatuirile, comitetele, subcomitetele, delegatiile, discursurile, expozeurile vor amna mereu trecerea la fapta. Politica ce a patimit mai mult din pricina acestei plagi parlamentariste se va tine mereu n marginile unei virtualitati lase, conciliante, nevirile. Efectele vor fi repede evidentiate: 1) Momentul prielnic pentru interventie va fi pierdut si proiectul studiat n amanunt de o armata de experti corelati va fi ratat. 2) Antagonismul de pareri va distruge unitatea de vointa si vor slabi reciproc convingerile. Scepticismul se va strecura pe nesimtite n sufletele tuturor si se va raspndi si n rndurile multimii. Rezultatul va fi sterilitatea si chiar regresul fata de progresul altora. O cauza a acestui haos politic este, desigur, si descentralizarea puterii. Aici iese n evidenta un defect principal al democratiei. Fiind mai multi sefi, vor fi mai multe pareri, de unde disputa si ntrzierea faptei. Viciile acestui mod de a ntrzia reactiunea, amnnd pna la exasperare hotarrea ferma, aveau sa-si scoata curnd n relief efectele nefaste. Reactiunea trebuia sa vina. Si a venit de la popoarele care au ntemeiat lumea noua, n lupta cu viata aspra si cu conditiile neprielnice, iar atitudinea ei s-a numit filosofia pragmatista. Potrivit ei, trebuie sa procedam la o triere a bagajului nostru intelectual. Sunt idei care nu au nici un rost si care nu merita ntru nimic veneratia noastra pentru simplul fapt ca nu au corespondent n realitate, nu pot fi

aplicabile si nu sunt eficace. William James va vorbi de un cimitir al adevarurilor moarte si de o paleonotologie a ideilor apuse. Este adevarata numai reprezentarea, ideea care se verifica n fapt, care reuseste si are succes. Tot ceea ce nu a reusit este o eroare. "Adevarul enunta ceea ce va fi, prepara actiunea noastra viitoare" (Bergson, n introducerea la Pragmatismul lui James). "A poseda idei adevarate nseamna a avea instrumente pretioase pentru actiune". Viata legionarului este deci voluntarism, este activism, este reactiunea contra intelectualismului steril, a contemplativitatii visatoare si inadaptate momentului, mpotriva tinutei paralizante a spiritului critic si perfid al celui fara de tara. Este nlaturarea scepticismului, a atitudinii caldute si neutre, a eclecticului nehotart ca magarul lui Buridan.

Misticismul legionar
Lasati loc liber sufletului. Corneliu Z. Codreanu (Pentru legionari) Una dintre caracteristicile spiritului legionar si poate cea mai pregnanta este misticismul. Nici fascismul care acum este clerical, n buna parte din oportunism politic , nici nationalsocialismul nu au aceasta nota specifica. Prin aceasta se dovedeste nca o data reaua vointa a celor care pretind ca nationalismul romnesc este "marfa de import". De la nceput Miscarea Legionara s-a asezat sub semnul transcendentului divin. n jurul unei icoane, purtata n temnite si constituind mereu prilej de naltare si ntarire sufleteasca, s'au nchegat primele legaminte si primele ncrederi n rodnicia actiunii ncepute. Loviti din toate partile, nentelesi nici de fratii lor, izolati, acesti ctitori ai luptei nationale au avut ntotdeauna un punct de sprijin neclintit n credinta lor. Atunci cnd erau mai persecutati, cnd viata lor era pusa la grea ncercare, ei au ngenuncheat si s'au rugat n fata altarului. Dar spiritul legionar este nca mai cuprinzator: el reactioneaza mpotriva iluminismului, a rationalismului ngust si a intelectualismului. El stie bine rolul pustiitor si dizolvant al spiritului critic plin de suficienta si de infatuare. Legiunea stie ca n numele intelectului pur a fost alungat sufletul, schingiuit, schematizat, dezumanizat. Aceasta miscare romneasca a avut de la nceput linia si atitudinea justa. A nteles lipsa de rod a "ratiunii pure", imposibilitatea acesteia de a cuprinde si descifra inefabilul, transcendentul. A vazut uscaciunea lasa a "nteleptului" iluminist. Legionarul, care a pastrat tot timpul contactul cu transcendentul si cu universul supranatural, care nu a negat niciodata sufletul, n numele unei functiuni de adaptare la lumea materiala (intelectul), pentru ca-l simtea n el puternic, nu putea tagadui libertatea, nici spontaneitatea, nici adeziunea entuziasta la ideal. Toate acestea erau pentru el realitati traite. Aceasta va fi fiind mistica nationala, pe care unii o critica pentru ca nu stiu ce este si pe care altii nu o pot defini pentru ca nu o pot trai. Daca mistica crestina cu finalul ei, extazul, este contactul omului cu Dumnezeu, printr-un salt din natura umana n natura divina (Crainic), mistica nationala nu este altceva dect contactul omului sau al multimilor cu sufletul neamului lor printr'un salt pe care l fac din lumea preocuparilor personale n lumea eterna a neamului. Nu cu mintea, caci aceasta o face orice istoric, ci traind, cu sufletul lor" (Pentru legionari). Sau n alta parte: "Nici mbracarea camasii verzi si nici salutul nu sunt de ajuns ca cineva sa devina legionar. Nici chiar ntelegerea rationala a Miscarii Legionare. Ci numai conformarea vietii cu normele de viata legionara. Pentru ca Legiunea nu este numai un sistem logic, o nlantuire de argumente, ci o traire. Dupa cum cineva nu este crestin daca cunoaste si ntelege Evanghelia, ci numai daca se conformeaza normelor de viata afirmate de ea, daca o traieste" (Pentru legionari). Spiritul legionar este diametral opus aceluia care ntelege totul, dar nu poate adera la nimic; care stie totul, dar nu poate nfaptui nimic. Spiritul legionar este opus aceluia care vorbeste facnd apologia moralei si traieste imoral, care se exprima n numele unor sentimente pe care nu le cunoaste, n numele unor idei care nu au nici o aderenta cu sufletul sau. Legiunea vrea o schimbare a omului n sensul revenirii la om. Alungnd pozitivismul, scientismul dezolant, materialismul ateu, spiritul legionar vrea ntoarcerea la credinta, la

divinitate. Un stat care sa se desavrseasca sub semnul crestin, prin suflet crestin, iata revolutia legionara. "Telul final nu este viata, ci nvierea" (Pentru legionari). Dar nvierea este posibila si n viata aceasta, nvierea ntru spirit. Destinul specific al omului este traire pe plan divin si spiritual. Omul nu poate gasi un sens vietii si existentei dect realiznd gndul lui Dumnezeu n lume.

Miscarea tineretului
Sfnta tinerete legionara Radu Gyr (Imnul tineretii legionare) n aceasta nviere va avea un rol covrsitor tinerimea. Corneliu Z. Codreanu (Carticica Sefului de Cuib) Legiunea si bazeaza sperantele sale pe tineret, adica pe cei nentinati de politica partidelor, pe cei nemurdariti de slugarnicia ambitiilor personale, pe cei puri; pe acei ce nu au avut nca timpul sa fie infiltrati de virusul descompunerii. Miscare eminamente idealista, Legiunea poate apela mai putin la batrni. (Nu i condamna nimeni pentru greselile lor: ei au fost oamenii vremii lor. Au trait n ideile otravite ale Apusului ateu, pozitivist, materialist si rationalizant. Au crezut n progresul nelimitat al istoriei si prea mult n materie. Tineretul nu-l poate condamna si nici nu poate cere sa fie nteles, pentru ca aceasta este imposibil. S'a opus maturilor "nvechiti n rele" si batrnilor doar pentru a se defini.) Tinerii sunt generosi prin natura lor. Simtind pulsnd n vinele lor sngele verde ei nu se tem de pericolul mortii. De aceea se ofera marinimosi. Tineretea este vrsta metafizica a omului. Acum insul participa la viata universului si la ntrebarile ultime, nu numai cu "ratiunea pura", ci cu sufletul ntreg. Dorul de cunoastere, de experiente ct mai multe si ct mai sublime, setea de infinit si absolut fac din tinerete germenul maximei naltari. Tineretea este etatea la care omul are tendinta sa se dezlipeasca de sol, sa zboare, sa se avnte. Posibilitatea de traire a idealului este la tnar variata si puternica. Batrnul a ncetat de mult sa creada n putinta unei depasiri a conditiei lui. El este asemeni acelor pasari salbatice care, domesticindu-se, si-au ngreunat trupul, si-au atrofiat aripile si si-au uitat dorinta de a mai pluti n slava azurie. Tineretea este vrsta elanului, a exuberantei, vrsta eroismului si a spiritului. Este vrsta luptei contra platitudinii, a revoltei contra conditiei meschine si josnice, mpotriva prozei deznadajduitoare a realitatii consimtite, vrsta atitudinii fara rezerve, a gestului cu plenitudine umana n contur, vrsta temeritatii, vrsta poeziei. Tineretea nu stie ce este egoismul si calculul practic: iubeste faptul nencercat, nendraznit, extraordinar n nostalgia lui dupa o ordine mai perfecta. Ea este radicala, neputnd ceda, neputnd accepta compromisuri. Este epoca sinceritatii ntregi, fara reticente, a franchetii. Tineretea este elementul dinamic al istoriei, factorul generator de transformare. Disponibilitatea juvenila este terenul n care se pot nsamnta rodnic ideile si sentimentele mari. nsa tineretul nu trebuie sa fie o generatie de iconoclasti, ci una de creatori, de ctitori spirituali ai neamului lor. Romantismul rascolitor si avntat trebuie sa premearga clasicismul geometric si retinut. nainte de fixarea unor linii stabile, trebuie lasata libera cautarea unui cadru ct mai larg si ct mai profund n naltime.

Idealismul legionar
Este o conditie esentiala oricarei realizari superioare depasirea realitatii. Nu poti face ceva superior daca nu te situezi deasupra momentului cu perspectiva minora, pentru a mbratisa n viziunea ta linia mare a tendintei infinite. Daca viata ta e josnica, mizera si coplesita de platitudine, proiecteaza-ti n fata actiunii tale o lume feerica si nalta pe care forteaza-te sa o actualizezi prin toate manifestarile tale. Nu vei putea sa-ti schimbi soarta pe care ti-a harazit-o divinitatea, dar este un destin de limita al omului pe care trebuie sa-l ajungi. Transformarea conditiei n care te-au lasat niste naintasi indolenti este o datorie si o misiune sacra. Mitul,

orict de irealizabil ar fi el, este o necesitate fecunda si tonica n viata unui popor. Nu pot crea o forma deosebita de traire dect natiunile care urmaresc de-a lungul sirului nesfrsit de generatii acelasi vis autentic. Si daca visul a fost uitat de cei ce ne-au precedat, sa-l rechemam iar n fapta noastra. Puterea si vitalitatea pe care o mprumuta credinta mesianica a evreilor este un exemplu stralucitor. Aceasta rasa nu este cu nimic superioara celorlalte. Ba, din punct de vedere al posibilitatilor omenesti, este minora. Prin ce si-ar putea justifica evreii pretentia lor de a putea domina universul locuit daca nu prin mitul lor milenar. Contractul pe care l-au ncheiat cu divinitatea lor materialista (prin interpretarea pe care i-o dau, n.red.) i-a calauzit de-a lungul drumului spinos al istoriei ca o stea n care au gasit ntotdeauna speranta si orientare.

"Vointa de a crede" n succesul constructiei sale spirituale este deviza legionarului. Legiunea este singura organizatie politica romneasca idealista. Legionarii vor sa realizeze tara visului lor trait. Ei nu vor sa limiteze fapta lor eroica numai la pastrarea batrneasca a institutiilor si ordinii sociale traditionale. Ar fi prea putin si, cum se spune de catre zelosii occidentalisti, "retrograd" si "reactionar". Legionarii vor o potentare a formelor de existenta n care au vietuit strabunii, nu altele! Ei vor gasi sensuri noi de valorificare si aspecte nca nevazute si nerealizate. i mna acolo sufletul lor vizionar, ndreptat puternic spre viitor, desi seva care le alimenteaza avntul vine din radacinile scumpe ale trecutului. Legionarul si da seama de tristetea anchilozarii evolutiei, de romantismul paseist, prea putin reconfortant. El vrea sa fie un romantic entuziast al vremii noi, dar n cadre verificate de parinti, pentru ca vede creatia lui legata unitar cu spita veche a trecutului. El vrea potentarea maxima a posibilitatilor naturale, structurale ale specificului national. El vrea realizarea pe toate planurile a tuturor virtualitatilor ascunse n sufletul etnic. El vrea biciuirea tuturor energiilor, a tuturor formelor care dorm n stare latenta si mizera. Acesta este visul si idealul legionarului. n viziunea lui el cuprinde toate posibilitatile pe care neamul sau trebuie sa le obiectiveze. Si aceste posibilitati sunt multe si naripate. El stie sa reziste chemarii unei vieti "tihnite", neeroice, lase si animalice. El este puntea care leaga trecutul vioriu cu viitorul verde.

Disciplina legionara
Legiunea nu este o simpla miscare politica, nu este numai tendinta de organizare a unui stat etnic, ci este o disciplina spirituala, o religie si o metafizica. Cel care intra n Legiune rezolva, prin acest simplu act, toate problemele ultime ale existentei lui. Participnd la sufletul national, el si contopeste mizera lui fiinta efemera n organismul etern al comunitatii sale de snge si spirit. El nu mai poate avea teama de un sfrsit inevitabil, avnd posibilitatea ca, topindu-se n marele ntreg etnic, sa se mplineasca, mntuindu-se. El nu va mai avea sentimentul incompletitudinii sale, durerea lipsei sale de rod si de sens. El va rezolva "filosofia tragica" n optimism si robustete sufleteasca. Idealul i va sta ferm si nezdruncinat de nici o ndoiala nainte. Va avea de luptat si de sperat ntr'o realizare. Prin actiunea lui el se va darui generos aproapelui sau si astfel va transcende conditia sa materiala pentru a se preschimba n spirit si credinta. n aceasta jertfa a intereselor lui meschine va gasi el rostul vietii si bucuria pierduta. Credinta l va readuce n "comunitatea de iubire" a Bisericii si a Neamului sau si din nou va fi nfiorat de gratia imaculata a marelui mister luminator al existentei. Seninul va risipi atmosfera sumbra a vietii sale si va creste nazuind iar spre ceruri. El va putea atunci cnd va fi revenit la duhul stramosilor ntelege fermitatea si naltimea, frumusetea si puritatea idealului legionar. Va pricepe atunci de ce legionarul crede, de ce se roaga, de ce poate cnta, de ce se poate retrage n singuratate, pentru a medita fara pericol. El si va gasi din nou axa morala si punctul de sprijin n univers. Totul se va diferentia clar n haosul de idei si lucruri. Zarile i vor surde iar cu chemari. Va fi o adevarata renastere.

Meditatia
Legionarul da examenul stapnirii de sine. Pentru aceasta el are nevoie de izolare uneori, pentru a-si verifica n singuratate puterea sa de asceza si de naltare. Sunt necesare aceste momente de tacere adnca, n mijlocul nemiscat al padurii, pentru reculegere. n linistea atotstapnitoare a codrului el si nfrunta constiinta sa cercetnd. El ia contact acolo cu duhurile stramosilor morti. La susurul izvorului el asculta si traieste nfiorat povestirea vijeliosului trecut al neamului sau. Departat de framntarea josnica, meschina, animalica, de realitatea prizarita a semenilor sai cazuti, el ia contact din nou cu realitatea superioara si eterna. n tacerea absoluta a padurii el are viziunea ntregului contur al istoriei natiei sale. ntmplarile marunte se sterg, la fel accidentele nensemnate ale substantei ultime, si el descifreaza linia suitoare a viitorului. Cu imaginea brazilor drepti, avntati spre cer, simbol al demnitatii si nobletei spirituale, el revine din nou printre ai lui cu forte crescute si nseninat. Dar retragerea legionarului pentru meditare nu este o separare individualista, protestanta, ci e mijloc de sesizare a marii Fiinte transcendente. Legionarul nu cauta insula dect pentru a gasi puntea de legatura cu ceea ce l depaseste.

DOCTRINA LEGIONARA
Doctrina legionar nu este o schem rece de idei. Nu s-a creat raional i n-a existat la origine sub un sistem de gndire, care apoi, prin efectul propagandei, s cucereasc adereni i s fie adoptat ca baz ideologic a unei organizaii. n stadiul ei iniial, doctrina legionar a existat ca stare de spirit, pe care Corneliu Codreanu a fixat-o n cteva propoziii : credina n Dumnezeu, ncrederea n misiunea noastr, dragostea dintre legionari i folosirea cntecului ca mijloc de manifestare a noii spiritualiti. Aceast nou orientare spiritual n viaa neamului nostru, aceast nou atitudine n faa vieii, nu e creaia exclusiv a lui Corneliu Codreanu i a mnunchiului de prieteni cu care a ntemeiat Micarea. Ea s-a plsmuit din energiile creatoare ale ntregului neam i este expresia aciunii convergente a mai multor factori: Legiunea, n adncul ei, -mrturisete Corneliu Codreanu- n acea stare de spirit nevzut, n-am creat-o eu. Ea este rezultatul unei conlucrri. Ea s-a nscut din contopirea urmtoarelor elemente: 1. 2. 3. 4. 5. Aportul nostru de simire. Aportul de simire a altor romni. Prezena n contiina tuturor a martirilor neamului. ndemnul pmntului patriei i Binecuvntarea lui Dumnezeu.

Specificul Micrii Legionare, cum remarc Puiu Grcineanu, este c reprezint o micare structurat religios. A fi structurat religios, nu nseamn a fi religie, confesiune sau sect, ci a cuta soluii de tip cretin problemelor politice, economice i sociale. i, n genere, a da o ndrumare cretin societii omeneti pe toate planurile. Politica nu poate fi desprit de religie. Politica reprezint prelungirea fireasc a religiei n domeniul realitilor sociale. Cretinismul trebuie ncorporat total societii i mai ales n aceste momente de dezorientare i anarhie mondial, el trebuie s devin motorul revoluiei moderne. Micarea aprnd n epoca noastr, este necesar s-i precizm i poziia doctrinar fa de curentele filozofiei moderne. Doctrina legionar aparine tipului de filozofie a existenei, dar de o specie aparte, nentlnit la ali reprezentani ai ei, bazat pe o esen-existen, i fr a fi tributar vreunuia dintre sistemele cunoscute sub acest nume. Ea s-a dezvoltat independent de gndirea apusean, neavnd alte izvoare de inspiraie dect Evanghelia i geniul neamului nostru. Nu facem aceast afirmaie pentru a ne conforma unei direcii filozofice la mod, ci pentru c nicieri ca n textele sacre nu a fost mai exaltat persoana uman. Omul, cu aspiraiile lui creatoare, se afl n centrul de proiecie al cretinismului. Tot astfel, dac n cursul expunerii ne referim la anumii filozofi, aceasta nu trebuie interpretat c ne-am avnta pe urmele filozofilor. Numele sau ideile

pomenite sunt simple puncte de reper pentru nelegerea anumitor capitole. Fr ndoial ar fi o aventur intelectual ndrznea confruntarea doctrinei legionare cu diferitele sisteme filozofice. Dar aceast incursiune n alte filozofii constituie o ncercare aparte, care nici nar putea fi ntreprins atta vreme ct doctrina legionar nu era reunit ntr-o form convenabil.

Concluzie
n viata unui popor se pot recunoaste stadii, etape, ca si n viata unui individ. Istoria culturii romnesti (ne referim aici la sensul vulgar, obisnuit al culturii si la purtatorii ei profesionisti) a fost pna acum o desfasurare a unui joc de marionete. Cultura romneasca (cu marea exceptie a lui Eminescu) s-a pronuntat pentru forma si estetic. Scriitorii nostri, ideologii si ndrumatorii nostri (spirituali, politici, literari etc.) au jucat roluri si nu au fost niciodata ei nsisi. Totdeauna au fost desconsiderate: sinceritatea, fondul, moralul, metafizicul, religiosul. Este semnificativ faptul ca literatura romneasca nu a creat nici o tragedie, nu a produs nici o opera a nelinistii spirituale si nu a nfatisat nicaieri paroxismul durerii morale si chinul ndoielii adevarate. Totul s-a mentinut ntr-o platitudine dezolanta, la o prostie nefecunda si la o grotesca indiferenta optimista. Putem afirma, deci, ca o data cu fondarea Legiunii, Romnia culta a depasit stadiul artificialului, al imitatiei, al formei goale, al suprafetei si al esteticului pur, pentru a trece n stadiul absolut, acela al moralei, al metafizicului si al credintei. S-a sfrsit, deci, cu ideologiile "sticlutelor de pomada" si cu acelea ale filfizonilor intelectuali, s'a ispravit cu filosofia-haina. Legiunea ctitoreste n viata natiunii un ev nou: evul n care specificul romnesc si va spune cuvntul sau n lume.

IMNUL TINERETII LEGIONARE

versuri: Radu Gyr muzica: Ion Mnzatu Sfnta tinerete legionara, Cu piept calit de fier si sufletul de crin Iures ne-nfrnat de primavara Cu fruntea ca un iezer carpatin, Cu bratele suim n soare Catapetesme pentru veac; Le zidim din stnci, din foc, din mare Si drz le tencuim cu snge dac... Garda, Capitanul Ne preschimba-n soimi de fier Tara, Capitanul Si Arhanghelul din cer. Moartea, numai moartea legionara Ne este cea mai scumpa nunta dintre nunti, Pentru sfnta cruce, pentru tara nfrngem codrii si supunem munti; Nu-i temnita sa ne-nspaimnte, Nici chin, nici viforul dusman; De cadem cu toti, izbiti n frunte, Ni-i draga moartea pentru Capitan! Refren Sfnta tinerete legionara, Suim biserici, stam viteji n nchisori... n prigoana orisict de-amara Cntam si ne gndim la Nicadori, Purtam n crivat si n soare Lumini pentru biruitori, Pentru cei viteji zidim altare Si-avem doar gloante pentru tradatori!

Bibliografie: o http://ro.wikipedia.org/wiki/Mi%C5%9Fcarea_Legionar%C4%83 o http://ro.metapedia.org/wiki/Legiunea_Arhanghelul_Mihail#Bibliografie o www.codreanu.ro o http://pages.prodigy.net/nnita/cantece-legionare-cuvantari.htm o www.cartiaz.ro o www.miscarea.net o Spiritul legionar si legiunea, Vasile Soimu o Institutul Yad Vashem, Raportul Comisiei internaionale asupra Holocaustului din Romnia, cap. 5 o Pe marginea prapastiei, regimul Antonescu o Era libertatii. Statutul National Legionar, Horia Sima o Cartea neagra, Matatias Carp o Pentru legionari, Corneliu Zelea Codreanu o Doctrina legionara, Horia Sima