2.

Aerul umed (aer uscat + vapori de apă)

Compoziţia aerului uscat

Componenţi gazoşi Concentraţia volumică [%]

De bază Azot N2 78,09

Oxigen O2 20,84

Dioxid de carbon CO2

Impurităţi Oxid de carbon CO

Dioxid de sulf SO2  0,03

Trioxid de sulf SO3

Argon Ar 0,93

Xenon Xe

Gaze rare Krypton Kr

urme de gaze  0,11
Heliu He

ş.a.

- aer umed nesaturat = aer uscat + vapori de apă supraîncălziţi

- aer umed saturat = aer uscat + vapori de apă saturaţi (gata să condenseze)
- aer umed suprasaturat = aer uscat + particule de apă lichide sau solide (ceaţă, chiuciură)
 1.1. Mărimi termodinamice de stare ale
aerului umed

a) Presiunea aerului umed

pB = pa + pv= 760 mm Hg = 1.013 bar

în care:
pB –presiunea aerului umed, egală cu presiunea
barometrică
pa – presiunea parţială a aerului uscat
pv – presiunea parţială a vaporilor de apă (pv << pa )
b) Temperatura aerului umed

– temperatura măsurată cu termometrul uscat t

– temperatura măsurată cu termometrul umed tum
O temperatură particulară măsurată cu termometrul uscat este
temperatura de rouă Tr = Ts (pv)

Fig. 2.1 – Stările şi evoluţia vaporilor de apă din aerul

umed.
 c) Umiditatea relativă  (gradul de saturaţie)

 v
  v [-]   100 [%]
s
s
v 
pv ps (T )  kg vap 
s   m3 
Rv  T Rv  T  


pv
 
pv
100 %
ps (t ) ps (t )

max  1 sau max  100 % pt. pv  ps(t)

 d) Conţinutul de umiditate x

mv
x [kg vapori de apă/kg aer uscat]
ma
mv
d  1000  x  1000 [g vapori de apă/kg aer uscat]
ma
Cantitatea de aer umed m [kg]

 mv 
m  ma  mv  ma 1    ma 1  x [kg aer umed]
 ma 

  ps (t )
x  0,622 [kg vapori de apă/kg aer uscat]
pB    ps (t )
 e) Volumul specific şi densitatea aerului umed

v a  xv v T 1  1,61x
v v  287   [m3/kg aer umed]
1 x p 1 x
1
 [ kg aer umed/m3]
v
f) Căldura specifică a aerului umed

ma c pa  mv c pv c pa  xc pv
cp   [kJ/kg aer umed  K]
ma  mv 1 x

c pa  1,004 kJ/kg  K

c pv  1,84 kJ/kg  K
 g) Entalpia specifică a aerului umed

Notații: h sau h1 + x sau H [kJ/kg aer uscat]

h  ha  xhv [kJ/kg aer uscat]

h = 1,004t + x(2500 + 1,84t) [kJ /kg aer uscat]

 1.2. Diagrama h – x (Mollier)

Fig. 2.2. – Diagrama h – x pentru aer umed; reprezentarea

curbelor h = const. şi x = const.
Fig. 2.3 – Determinarea mărimilor de stare
în punctul A
Diagrama h-x (Mollier)
Diagrama h-x (Mollier)
Diagrama x-t (Carrier)
 2.3. Transformări de stare ale aerului umed

2.3.1. Raza unghiulară a procesului în diagrama h –x

Q1 2 h

 1 2  [kJ/kg vap]
m w1 2
 m
Q  a (h2  h1 )  m
 a h12 [kW]
12

 w12  m
m  a ( x2  x1 )  m
 a x12 [kg vap/s] h1
h2

h

m 1
m a  [kg aer uscat/s]
1  x1
Fig. 2.4 – Semnificaţia razei procesului în diagrama h – x

m a h h h2  h1
   tg1  tg 2 
2D DC 2C
 
m a x x x2  x1 1D 1D 1D

2C  DC 2C  1D h  nh  x  n x
h tg 1   
tg1  tg 2   1D 1D x  n x
x nh
tg 1   1
nx
h

Fig. 2.6 – Valori posibile ale razei unghiulare .

Fig. 2.5 – Trasarea razelor unghiulare în

diagrama h-x
 2.3.2. Încălzirea uscată a aerului umed

h2

h

t1, h1, 1 t2, h2, 2 h1

a
b
Fig. 2.7 – Încălzirea la x=ct. a aerului umed.

Q12  m
 a (h2  h1 ) [kW]

h12 h12
12      2  1
x12 0
 2.3.3. Răcirea aerului umed

a) Răcirea la x=ct până la o temperatură mai mare decât

temperatura de rouă a stării iniţiale.

 m
Q  a (h1  h2 ) [kW]
1 2

h12 h12
12    
x12 0

 2  1
b) Răcire până la o temperatură mai mică decât temperatura de
rouă tr1 a stării iniţiale

Fig. 2.9 – Răcirea aerului sub tr

[kW]
Q12  m
 a (h1  h2 )
 condens  m
m  w12  m
 a ( x1  x2 ) [kg condens/s]

Trebuie observat că în ambele cazuri de răcire studiate, indiferent că x = ct sau

x scade, umiditatea relativă φ creşte
 2.3.4. Amestecarea a două cantităţi de aer umed

h h

h2

h2
hM
h1
h1
hM

Fig. 2.10 – Amestecare cu starea finală nesaturată

Fig. 2.11 – Amestecare cu starea finală în zona de ceaţă

m a1 
m 1  a2 
m
2
m
1  x2
m a M  m a  m a2 [kg aer uscat/s]
1  x1 1

 a 1  h1  m
m  a2  h2  kJ 
hM   kg aer uscat 
 a1  m
m  a2  
h2  hM m a1 x2  xM
 
hM  h1 m a2 xM  x1
m a 1  x1  m a2  x2  kg vap 
xM   kg aer uscat 
m a1  m a2  
 2.3.5. Transformări de stare produse de tratarea aerului cu apă

h h2
h1

Fig. 2.12 – Tratarea aerului umed cu apă

Fig. 2.13 – Zonele transformărilor de stare posibile

Q12  m a (h2  h1 )  m a h12

 w12  m
m  a ( x2  x1 )  m
 a x12

De remarcat că în toate procesele de tratare a aerului umed cu apă,

umiditatea relativă a acestuia φ creşte.
 2.3.6. Umidificarea izotermă, prin tratarea aerului cu abur

h
h2
h1

h

Fig. 2.14 – Tratarea aerului cu abur

Q 12  m
 ab  hab [kW]

 w12  m
m  ab [kg vapori/s]

Q1 2 m ab  hab
 1 2    hab 1-2=hv
m w12 m ab

hvhab
Vă mulțumesc pentru atenție!