BULGARIA - Caracterizare geografico-economic -

Suprafaa: 110.912 km Populaia: 8.982.000 locuitori Densitatea populaiei: 81 locuitori/km Capitala: Sofia. 1.114.925 locuitori Poziia geografic Bulgaria (bulgar / Blgariia) sau Republica Bulgaria (bulgar / Republika Blgariia) este o ar situat n partea sud-estic a Europei, n estul Balcanilor. Se nvecineaz cu Marea Neagr la est, cu Grecia i Turcia la sud, cu Serbia i Macedonia la vest i cu Romnia la nord, pe fluviul Dunrea. Din 1 ianuarie 2007, Bulgaria este membru al Uniunii Europene. Cadrul natural Bulgaria este format din regiuni ale provinciilor antice Tracia, Moesia i Macedonia. Sud-vestul muntos al rii prezint dou lanuri alpine - Rila i Pirin - iar mai la est sunt munii Rodopului, mai scunzi, dar mai extini. Muntele Rila include i cel mai nalt vrf din Peninsula Balcanic, Musala, cu 2.925 m; ntinsul lan al Munilor Balcani este orientat pe direcia vest-est de-a lungul rii, la nord de faimoasa Vale a Rozelor. Dealuri i coline se pot gsi n sudest, de-a lungul coastei Mrii Negre n est, i de-a lungul principalului ru al Bulgariei, Dunrea, n nord. Alte ruri importante sunt Struma i Maria, n sud. Exist aproximativ 260 de lacuri glaciare n Rila i Pirin, mai multe lacuri mari pe coasta Mrii Negre, i mai mult de 2.200 de lacuri amenajate. Izvoarele minerale sunt abundente, localizate n special n sud-vestul i centrul rii, la dintre muni. Bulgaria are o clim temperat, cu ierni reci (cu multe precipitaii) i veri calde i uscate, precum i cu o influen mediteranean de-a lungul coastei Mrii Negre. Efectul de barier a Munilor Balcani influeneaz clima de-a lungul rii: nordul Bulgariei este ceva mai rcoros i ploios dect regiunile sudice. Precipitaiile medii din Bulgaria sunt de aproximativ 630 mm pe an. Cele mai aride regiuni sunt Dobrogea i partea nordic de coast, n timp ce prile cele

mai nalte ale munilor Rila i Stara Planina prezint cele mai mari cantiti de precipitaii. n timpul verii, temperaturile din sudul Bulgariei depesc de obicei 40 de grade, dar rmn mai sczute pe coast. Mineritul i energia Bulgaria are o productie de 34 de milioane de tone de lignit, provenita in principal din Pernik si Stara Zagora. Carbunele brun din apropierea Pernikului este folosit in industria prelucratoare de fier, iar lignitul din mine este folosit la Dimitrovgrad. 40% din energie provine din cea nucleara, iar restul din statiile de energie termica si din hidroelectricitate. In muntii Rodop se exploateaza minereuri de plumb, zinc si cupru. In Stara-Pianina, la nord de Sofia, se gasesc filoane bogate in minereuri de fier si metale neferoase. Peninsula Balcanic i are numele de la lanul muntos Balkan sau Stara Planina, care se ntinde de-a lungul centrului Bulgariei, ajungnd pn n Serbia de est. Fauna Fauna din zonele joase ale Bulgariei este specific pentru zona de clim n care se afl aceasta, fiind alctuit din porci mistrei, vulpi, cerbi i cprioare, iepuri de cmp .a. n zonele alpine triesc cocoii de munte, caprele negre i muflonii, fapt pentru care Bulgaria este una dintre destinaiile preferate ale pasionailor de vntoare. n ceea ce privete introducerea n ar a trofeelor de vntoare exist reguli foarte stricte. Este interzis scoaterea de pe teritoriul bulgar a oricror articole pentru a cror producere au fost sacrificate animale slbatice, precum i a oricror animale vii, n lipsa permisului special. n anul 1991 Bulgaria a aderat la tratatul internaional CITES referitor la interzicerea comerului cu animale i plante pe cale de dispariie. Legile bulgare prevd urmrirea penal n cazul nclcrii prevederilor CITES, de aceea nu este recomandabil s v alegei ca suvenir astfel de animale sau plante. Istoricul statului Bulgarii, un trib turcic din Asia central, au fost asimilai de popoarele slavice situate pe actualul teriotriu al Bulgariei n secolul VII, urmnd s se formeze primul stat bulgar. n secolele ce au urmat, Bulgaria s-a luptat cu Imperiul Bizantin spre a-i afirma un loc n Balcani, dar la sfritul secolului XIV, ara a fost cucerit de Imperiul Otoman. Bulgaria i-a rectigat independena parial n urma rzboiului rusoromno-turc (1877 - 1878), n form de principat autonom, urmnd s fie proclamat un regat complet independent n 1908. ntre 1912 i 1913 a fost implicat n Rzboaiele balcanice, o serie de conflicte cu vecinii si, pe durata crora Bulgaria a variat n mrime. n timpul Primului Rzboi Mondial, Bulgaria a participat alturi de Puterile Centrale. nfrngerea a dus la pierderea Traciei de vest. n cursul celui de-al doilea rzboi mondial a paricipat alturi de Puterile Axei, dar dup intrarea sovieticilor n guvern (1944) s-a alturat aliailor. Bulgaria a intrat n sfera de influen sovietic dup cel de-al doilea rzboi mondial i a devenit o republic popular n 1946. Dominaia comunist s-a ncheiat n 1990, cnd n Bulgaria au avut loc alegeri multipartite.

Demografie Conform recensmntului din 2001, populaia Bulgariei este n principal de etnie bulgar (83.9%), dar conine i dou minoriti mari, de turci (9.4%) i de romi (4.7%). Restul de 2% consist din mai multe minoriti mici, incluznd armeni, ttari, greci, rui, romni (incluznd vlahi i aromni), ucraineni, gguzi i evrei. 84,8% din populaia bulgar vorbete limba bulgar, o membr a grupului slavic, care este singura limb oficial, dar sunt vorbite i alte limbi, conform etniilor existente. Majoritatea bulgarilor (83.9%) sunt cel puin nominal membri ai Bisericii Ortodoxe Bulgare, biserica naional est-ortodox. Alte religii includ Islamul (12.1%), Romano-Catolicismul (1.7%), Iudaismul (0.8%), ns exist i membri ai bisericii protestante, Gregorio-Armene .a. printre restul de 1.6% din ceteni. Agricultura Aproximativ 50% din populatia Bulgariei isi castiga venitul din agricultura. Majoritatea terenului arabil este cultivat cu cereale, grau, porumb, orz, secara, ovaz si orez. 37% din terenul arabil este folosit pentu a cultiva iar 18% pentru pasunat. Pe o suprafata de peste 100.000 ha se intind podgorii de vita de vie ce produc vin din soiuri clasice de struguri. Merlot-ul si Cabernet Sauvignon-unul sunt unele dintre cele mai importante si mai cunoscute produse exponate de Bulgaria. Regiunea cea mai productiva este Campia Traciei, unde solurile sunt folosite atat pentru grau si malai, cat si pentru culturi industriale, precum cele de bumbac, de tutun si de floarea-soarelui. Kazanlak este centrul culturii de trandafiri. Petalele sunt folosite pentru prepararea uleiurilor eterice din parfumuri de trandafiri, iar 80% din uleiul de trandafir produs in lume il furnizeaza Bulgaria. Padurile acopera 35% din suprafata tarii. Industria In Bulgaria industria s-a dezvoltat considerabil si a contribuit cu mai mult de jumatate la produsul national brut($ 79,05 de miliarde - total). Tutunul si tigaretele alcatuiesc jumatate din exporturile din domeniul agricol. Constructiile, prelucrarea bumbacului si industria chimica sunt ramuri importante ale industriei. Sofia si Pernik sunt principalele centre ale industriei grele, pe cand in Burgas sunt produse bunuri metalice si produse petrochimice. Turismul a fost dintotdeauna o parte importanta a industriei Bulgariei, in special litoralul Marii Negre dintre Burgas si Varna, cu faimoasele Nisipuri de Aur, care atrag milioane de vizitatori in fiecare vara. Alte atractii turistice sunt vechile manastiri din munti, bazele de schi in Muntii Rodopi, precum si arta si muzica populara bulgara. Dupa caderea comunismului in turism a avut loc o incetinire, dar acum se revigoreaza. S-a dezvoltat si industria electronica iar sectorul chimic produce o gama larga de produse, acestea includ ingrasaminte, parfumuri, cosmetice, vopsele si materiale plastice. O importanta mare o au si culturile industriale, ca cele de floarea-soarelui si de sfecla de zahar.