Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Grile-Strategii Investitionale v3
Grile-Strategii Investitionale v3
14. Speculatorul reprezintă un tip aparte de investitor care se individualizează printr-un comportament
specific. Care din afirmaţiile următoare reprezintă un comportament specific al speculatorului:
a) speculatorul are o atitudine diferită faţă de risc, în comparaţie cu investitorul obişnuit:
primul este atras puternic de investiţiile cu risc deosebit de mare, cel de-al doilea preferă un risc
cât mai scăzut;
b) speculatorul mizează pe un profit anormal de mic, corespunzător cu riscul pe care şi-l asumă, în timp
ce investitorul obişnuit contează pe un profit normal de mare;
c) speculatorul acţionează mai mult pe termen lung, în timp ce pentru o investiţie obişnuită orizontul de
timp este relativ mai mare;
d) speculatorul crede că nu deţine un avantaj informaţional faţă de ceilalţi, anticipând o evoluţie pe care
alţii nu o întrevăd.
16. Definirea economică a investiţiilor ţine seama de unul din următoarele aspecte importante:
a) influenţa fluctuaţiei profitului;
b) noţiunile de randament şi eficienţă a operaţiilor economice;
c) diminuarea termenului de recuperare;
d) posibilitatea de autofinanţare.
2
17. Care din afirmaţiile următoare nu este corectă:
a) dezinvestiţia nu este sinonimă cu consumul;
b) dezinvestiţia serveşte în continuare activităţii de investiţii;
c) prin dezinvestiţie nu se transformă active în lichidităţi.
25. Care din afirmaţiile de mai jos nu constituie o sursa de autofinanţare a investiţiilor:
a) amortizarea;
b) capitalizarea profiturilor;
c) emiterea de acţiuni noi sau prin mobilizarea resurselor;
d) împrumuturile bancare.
26. După modul de realizare a lucrărilor, investiţiile pot fi de mai multe feluri. Care din afirmaţiile
următoare nu reprezintă o investiţie în funcţie de acest criteriu:
a) investiţii în antrepriză;
b) investiţii în regie;
c) investiţii în cooperare.
3
27. Investiţia directă reprezintă:
a) totalitatea cheltuielilor prevăzute în documentaţia previzionată de un agent economic în vederea
realizării nemijlocite a unor obiective de investiţii noi, înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea
unor întreprinderi deja existente în diferite ramuri ale economiei;
b) cheltuielile pentru efectuarea unor lucrări legate teritorial şi funcţional de o anumită investiţie directă
şi se referă concret la: construirea de conducte pentru alimentarea cu apă, gaze, canalizare, energie
termică, linii de transport a energiei electrice, reţele de telecomunicaţii, inclusiv racordurile la reţele
publice, căi şi drumuri de acces etc.;
c) cheltuielile de investiţii, necesare a se efectua în alte ramuri sau domenii pentru a putea pune la
dispoziţia investiţiei directe sau de bază utilaje, materii prime, combustibili, energie, căi de
comunicaţii, dotări social culturale etc.
4
34. Criteriul care permite o separare a diferitelor categorii de investiţii este:
a) cel al volumului capitalului investit;
b) cel al previziunii profitului;
c) cel al riscului implicat.
36. În cadrul programelor, pot exista mai multe tipuri de proiecte de investiţii între care există sau nu
relaţii de intercondiţionare. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un tip de proiecte ce
corespund acestei cerinţe:
a) proiecte independente;
b) proiecte complementare;
c) proiecte conexe;
d) proiecte exclusive.
41. În acţiunile investiţionale pot fi precizate trei perioade distincte, identificate în raport cu eforturile
implicate. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă o astfel de perioadă?
a) căutarea ideilor şi evaluarea;
b) termenul de recuperare;
c) punerea în operă;
d) obţinerea efectelor.
5
b) caracterul limitat al resurselor financiare de care investitorul dispune sau pe care le poate
atrage pentru realizarea acţiunilor sale;
c) intercondiţionările dintre proiecte.
46. Sursele de finanţare a investiţiilor din interiorul ţării nu sunt reprezentate de:
a) fondurile proprii ale firmelor;
b) emitere de acţiuni;
c) credite bancare pe termen lung sau termen mijlociu;
d) investiţii străine directe;
e) alocaţii (subvenţii) de la buget.
48. În procesul de amortizare a capitalului şi de reinvestire a sumelor astfel recuperate intervin însă câteva
influenţe importante care determină posibile decalaje între sumele recuperate prin amortizare şi
nivelul şi structura capitalului. Aceste influenţe nu sunt determinate de:
a) progresul tehnic;
b) criza economică;
c) frecvenţa înlocuirilor;
d) inflaţie.
49. Diferenţa dintre valoarea de piaţă şi valoarea nominală a acţiunilor nou emise constituie:
a) investiţia totală;
b) prima de emisiune;
c) câştigul proprietarilor.
54. Creditele pentru investiţii, în funcţie de garanţiile care stau la baza lor, îmbracă mai multe forme. Care
din următoare afirmaţii nu reprezintă un creditele pentru investiţii?
a) împrumuturi bancare ce se acordă pe bază de garanţii materiale;
b) împrumuturi guvernamentale;
c) credite ipotecare;
d) credite de cash-flow.
55. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o formă de credite externe:
a) credite ipotecare;
b) credite guvernamentale;
c) credite bancare.
57. În efectuarea unei operaţiuni de leasing intervin trei organisme. Care din afirmaţiile de mai jos nu
reprezintă un organism de leasing?
a) întreprinderea care are nevoie de bun;
b) furnizorul (vânzătorul);
c) administraţia financiară locală;
d) organismul financiar de leasing.
58. În sens practic pot fi puse în evidenţă două modalităţi de evaluare a nivelului posibil al autofinanţării.
Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o asemenea modalitate?
a) comercială, sugerează mai degrabă o determinare de principiu a nivelului posibil al autofinanţării;
b) în sens financiar-contabil;
c) în sens strict economic.
60. Proporţiile în care firma îşi acoperă finanţarea proiectelor sale din diferite surse pot fi diferite,
existând în principal două determinantele acestei structuri. Care din afirmaţiile de mai jos nu
reprezintă o determinantă a structurii de finanţare a investiţiilor:
a) posibilităţile de acces la fiecare sursă;
b) costul specific al fiecărei surse;
c) cuantumul autofinanţării.
7
63. Studiul eficienţei unei activităţi are la bază anumite tipuri de corelaţii. Care din afirmaţiile de mai jos
nu reprezintă un astfel de tip de corelaţie?
a) comparaţie între nivelul resurselor;
b) comparaţie între nivelul efectelor;
c) comparaţie între nivelurile de decizie;
d) comparaţie de tipul efort/efect şi efect/efort;
e) comparaţie între nivelurile de eficienţă.
64. Privită din punct de vedere aplicativ, eficienţa se poate defini ca:
a) un raport obiectiv, cantitativ, între efectele şi eforturile depuse în vederea obţinerii lor;
b) relaţia dintre rezultatele obţinute, într-o anumită activitate şi cheltuielile de resurse cu respectiva
activitate;
c) efecte cât mai mici în raport cu resursele alocate.
65. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă un criteriu de clasificare a resurselor:
a) criteriul regenerărilor în timp;
b) modul cum participă la circuitul economic;
c) momentul la care se produc.
66. Care din afirmaţiile de mai jos reprezintă un criteriu de clasificare a efectelor:
a) criteriul regenerărilor în timp;
b) modul cum participă la circuitul economic;
c) momentul la care se produc.
69. După modul cum participă la circuitul economic, resursele nu pot fi:
a) materiale şi financiare;
b) resurse potenţiale;
c) resurse intrate în circuitul economic.
73. Din punct de vedere cantitativ, corelaţia dintre eforturi şi efecte se exprimă prin:
a) indicatori de eficienţă;
b) indicatori de efect;
c) indicatori de efort.
8
74. Pentru a caracteriza eficienţa unei activităţi, în toată complexitatea sa, este necesar să se folosească:
a) o singură categorie de indicatori;
b) o analiză calitativă;
c) un sistem de indicatori.
79. Se pot identifica trei stadii principalele în alegerea proiectelor de investiţii. Care din afirmaţiile de mai
jos nu reprezintă un astfel de stadiu?
a) generarea propunerilor de investiţii;
b) selecţia proiectelor de investiţii;
c) analiza nivelului eficienţei;
d) implementarea, controlul şi analiza rezultatelor.
83. Teoria financiară indică faptul că în luarea deciziei de investiţie pot fi întâlnite anumite criterii care
duc la folosirea unor metode sau a altora. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o astfel de
metodă:
a) maximizarea profitului firmei;
b) minimizarea termenului de recuperare;
c) reducerea riscului asociat proiectului de investiţii;
9
d) maximizarea termenului de recuperare;
e) ordonarea optimală a proiectelor mutual exclusive.
84. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o metodă financiară de evaluare a proiectelor de
investiţii:
a) venitul net actualizat;
b) indicele de profitabilitate;
c) termenul de recuperare;
d) rata internă de rentabilitate;
e) termenul de recuperare actualizat.
85. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o metodă contabilă de evaluare a proiectelor de investiţii:
a) rata de rentabilitate medie;
b) termenul de recuperare;
c) termenul de recuperare actualizat.
86. Care din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o metodă multicriterială de evaluare a proiectelor de
investiţii:
a) indicele de profitabilitate;
b) rata de rentabilitate medie;
c) rata internă de rentabilitate;
d) nici una.
10
94. Rata rentabilităţii nu se poate determina ca:
a) diferenţă între profit şi capitalul utilizat;
b) raport procentual între profitul obţinut şi capitalul utilizat;
c) raport procentual între profitul obţinut şi costul de producţie;
d) raport procentual între profitul obţinut şi cifra de afaceri.
97. Care din afirmaţiile de mai jos nu constituie o problemă care trebuie avută în vedere atunci când se
previzionează durata de realizare a investiţiei?
a) Diminuarea duratei de funcţionare a viitorului obiectiv;
b) modul de eşalonare a cheltuielilor de capital pe fiecare an în parte, din cadrul duratei de realizare;
c) eventualitatea punerii parţiale în funcţiune a unei capacităţi de producţie.
98. În cadrul duratei de funcţionare a obiectivului distingem trei perioade de timp mai importante. Care
din afirmaţiile de mai jos nu reprezintă o astfel de perioadă?
a) perioada de atingere a parametrilor proiectaţi;
b) perioada termenului de recuperare;
c) perioada de funcţionare normală;
d) perioada de declin.
110. În funcţie de garanţiile care stau la baza lor, creditele pentru investiţii au următoarele forme:
a) împrumuturi bancare ce se acordă pe bază de garanţii materiale, credite ipotecare, credite de cash-
flow;
b) credite pe termen mediu şi lung;
c) credite garantate de guvern.
113. În efectuarea unei operaţiuni de leasing nu intervine unul dintre următoarele organisme:
a) întreprinderea care are nevoie de bun;
b) furnizorul;
c) instituţia de asigurare;
d) organismul financiar al leasing.
118. Care din următoarele afirmaţii nu una dintre principalele categorii de indicatori de eficienţă
economică care alcătuiesc matricea efect/efort sunt:
a) indicatori de tip efort/efort;
b) indicatori ai productivităţii;
c) indicatori de tip efect/efort;
d) indicatori de tip efort/efect;
e) indicatori de tip efect/efect.
121. Care din următoarele afirmaţii nu constituie o cale de sporire a randamentului economic al
investiţiilor:
a) reducerea timpului de recuperare a investiţiei;
b) reducerea cheltuielilor de producţie;
c) maximizarea surselor de finanţare a investiţiilor prin intermediul creditelor.
d) prelungirea duratei de funcţionare a obiectivului;
e) creşterea valorii producţiei prin sporirea producţiei fizice, ridicarea calităţii producţiei, îmbunătăţirea
structurii sortimentale a acesteia.
130. Care din următoarele afirmaţii nu constituie o informaţie necesară calculului CRNA:
a) fluxul veniturilor anuale în valută previzionate pe seama vânzărilor la export de produse şi servicii;
b) fluxul economiilor anuale de valută previzionate prin reducerea importului;
c) venitul net total actualizat şi rata internă de rentabilitate;
d) costurile de investiţii şi exploatare a capacităţii exprimate în valută;
e) costurile în monedă naţională pentru investiţii şi de exploatare a capacităţilor;
f) fluxul valorii nete actuale.
131. Indicatorii dinamici calculaţi la mai multe momente au aceleaşi valori dacă:
a) nu au aceeaşi durată de realizare a investiţiei;
b) atât eforturile cât şi efectele sunt exprimate în unităţi valorice;
c) variantele au aceeaşi durată de funcţionare eficientă;
d) nu sunt egali.
14
132. Un studiu de fezabilitate nu reprezintă:
a) un mijloc de a se ajunge la decizia de investiţie oferind o bază tehnică, economică şi financiară
pentru o astfel de decizie;
b) ansamblul de piese scrise privind necesitatea viitorului obiectiv;
c) un proiect în care se definesc şi analizează elementele critice legate de realizarea unui produs
împreună cu variantele de abordare;
d) un pachet de proiecte şi programe de investiţii.
137. Care dintre următoarele afirmaţii nu reprezintă element de calcul a efectului de levier:
a) rata îndatorării;
b) datoria pe termen mediu şi lung;
c) nivelul capitalului permanent al întreprinderii;
d) rata rentabilităţii economice a capitalului;
e) rata inflaţiei.
138. Care dintre următorii indicatori face parte din sistemul indicatorilor statici:
a) termenul de recuperare;
b) rata internă de rentabilitate;
c) rata de rentabilitate medie;
d) termenul de recuperare actualizat.
15
141. Cea mai eficientă modalitate de eşalonare a investiţiilor este:
a) eşalonarea crescătoare;
b) eşalonarea uniformă;
c) eşalonarea descrescătoare.
142. Care din următoarele afirmaţii nu constituie o informaţie necesară calculului CRNA:
a) fluxul veniturilor anuale în valută previzionate pe seama vânzărilor la export de produse şi servicii;
b) fluxul economiilor anuale de valută previzionate prin reducerea importului;
c) rata internă de rentabilitate;
d) costurile de investiţii şi exploatare a capacităţii exprimate în valută;
e) costurile în monedă naţională pentru investiţii şi de exploatare a capacităţilor;
f) fluxul valorii nete actuale.
143. Cunoscând profitul anual, durata de funcţionare a obiectivului şi investiţia totală, ce indicatori de
eficienţă economică a investiţiilor se pot calcula:
a) pragul de rentabilitate;
b) investiţia specifică şi randamentul economic al investiţiei;
c) coeficientul de eficienţă economică şi randamentul economic al investiţiei;
d) cheltuieli specifice şi coeficientul de eficienţă economică a investiţiei.
146. Care afirmaţie nu reprezintă un moment de referinţă din viaţa economică a unui obiectiv de
investiţii:
a) momentul adoptării deciziei de investiţii;
b) momentul începerii lucrărilor de investiţii;
c) momentul termenului de recuperare a investiţiei;
d) momentul punerii în funcţiune a noului capital fix;
e) momentul începerii restituirii creditului;
f) momentul scoaterii din funcţiune a capitalului fix.
154. Indicatorii care cuantifică profitul obţinut la o unitate monetară investită sunt:
a) cheltuielile specifice şi cheltuielile recalculate;
b) termenul de recuperare şi numărul de salariaţi;
c) costul de producţie, profitul şi rata profitului;
d) coeficientul de eficienţă economică şi randamentul economic al investiţiei.
164. Care din afirmaţiile următoare nu constituie un punct slab al indicatorului VNta:
a) nu pune în evidenţă importanţa relativă, comparativă a aportului proiectului respectiv;
b) permite soluţionarea problemelor de decizie de investiţii când diferă durata de viaţă economică de la
proiect la altul;
c) nu ţine seama de mărimea termenului de recuperare;
d) depinde de mărimea ratei de actualizare (a) folosită în calcule, ceea ce ridică problema acordării unei
atenţii deosebite alegerii acesteia.
167. Ţinând seama de destinaţia lor, există mai multe categorii de studii de fezabilitate. Care din
afirmaţiile de mai jos nu corespunde unei asemenea categorii?
a) pentru obiective noi;
b) dezvoltarea societăţii existente;
c) restructurarea societăţii existente;
d) privatizare;
e) desprinderea unei secţii dintr-o societate;
f) diminuarea capacităţii de producţie;
g) lichidarea societăţii;
h) înfiinţarea unei societăţi mixte.
18
168. Care din afirmaţiile următoare nu reprezintă un obiectiv urmărit la elaborarea studiilor de
fezabilitate?
a) economisirea de mijloace;
b) redresarea economică a societăţii;
c) declararea insolvabilităţii societăţii;
d) conturarea unei strategii pe termen mediu şi lung.
170. Cadrul analitic al analizei financiare şi economice este reprezentat de un set de tabele financiare
care se întocmesc pornind de la trei situaţii de bază. Care din afirmaţiile de mai jos nu constituie o
astfel de situaţie:
a) fişele contabile;
b) bilanţul;
c) situaţia veniturilor şi cheltuielilor;
d) fluxul de venituri nete (cash-flow).
19
RĂSPUNSURI TESTE GRILĂ
1. c 44. c 87. a 130. c
2. a 45. a 88. b 131. d
3. b 46. d 89. c 132. d
4. c 47. b 90. a 133. b
5. c 48. b 91. c 134. a
6. c 49. b 92. b 135. b
7. a 50. a 93. c 136. c
8. a 51. c 94. a 137. e
9. b 52. c 95. c 138. a
10. b 53. b 96. b 139. c
11. b 54. b 97. a 140. b
12. c 55. a 98. b 141. a
13. a 56. a 99. b 142. c
14. a 57. c 100. a 143. c
15. b 58. c 101. b 144. c
16. b 59. b 102. b 145. a
17. c 60. c 103. b 146. c
18. c 61. a 104. b 147. c
19. a 62. b 105. a 148. c
20 c 63. c 106. c 149. a
21. a 64. a 107. c 150. b
22. b 65 c 108. a 151. a
23. a 66. c 109. c 152. c
24. b 67. c 110. a 153. a
25. d 68. c 111. b 154. d
26. c 69. a 112. a 155. c
27. a 70. b 113. c 156. d
28. a 71. a 114. a 157. a
29. b 72. b 115. b 158. a
30. b 73. a 116. b 159. c
31. a 74. c 117. c 160. a
32. b 75. b 118. b 161. c
33. a 76. a 119. b 162. a
34. c 77. b 120. a 163. c
35. c 78. a 121. c 164. b
36. c 79. c 122. b 165. b
37. b 80. a 123. b 166. c
38. c 81. b 124. b 167. f
39. a 82. c 125. c 168. c
40. a 83. d 126. a 169. d
41. b 84. c 127. c 170. a
42. c 85. c 128. b
43. b 86. d 129. a
20