Sei sulla pagina 1di 11

Alexandra

IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

POP ART

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

Pop Art
-IntroducerePop Art ( Arta Populista) a aparut pe la mijlocul anilor 50 in Marea Britanie, si la sfarsitul anilor 50 in Statele Unite ale Americii. Arta Pop foloseste tehnici ale productiei in masa, ale industrializarii, pentru a crea opere de arta. Aceasta este un produs al schimbarilor petrecute in societate, unde industrializarea si productia in masa incep sa modifice societatea ca structura. Pop Art este mai mult un concept care se refera la atitudinea in fata artei, si a modului de creare a acesteia. Pop Art respinge abordarea traditionala a Artei, si propune noi cai de abordare a acesteia. Ea implica aspecte ale culturii de masa cum ar fi : Advertisingul, Comic Books si obiecte culturale mondene. Este interpretata ca o reactie la ideile expresionismului abstract. Este privita in general ca o cale de a raspunde simbolismului personal adus de Expresionismul Abstract, facand arta mult mai accesibila publicului cu opere de arta impersonale, pline de ironie si parodie pentru a-si sublinia punctual de vedere. Datorita folosirii obiectelor recuperate si a colajelor, Pop Art se aseamana curentului Dada, insa ea tinteste catre folosirea imaginilor populiste, in opozitie cu o cultura elitista, foloseste Kitsch-ul, banalul si elemente diferite pentru a ironiza. Este deseori asociata cu utilizarea mijloacelor mecanice ale reproducerii ori tehnici de randare tehnologice de catre artisti. Arta Pop isi are radacinile si in Muzica Pop, o miscare ce doreste sa exprime idei populare si credinte in locul traditionalelor viziuni elitiste asupra frumusetii in Arta si in viata. Ambele elemente utilizeaza ironia pentru a-si exprima punctual de vedere.

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

Cultura Pop in societate


Cultura Pop este strans legata de stilul de viata american. Cele doua decade ce au urmat celui de-al doilea Razboi Mondial au fost extrem de prospere pentru America. In aceasta perioada de crestere economica fara precedent, insa, problemele sociale si culturale au determinat instabilitate. Miscarea Drepturilor Civile, muzica Rock and Roll, si razboiul din Vietnam si-au pus amprenta pe relatiile sociale din America. Crimele si violentele au escaladat, abuzurile de droguri au crescut, lideri au fost asasainati. Insa, in timpul acestor timpuri tulburi, puterea culturii populare a continuat sa creasca astfel incat a devenit forta dominanta atat in societate cat si in Arte. Industria muzicala si cea cinematografica au rafinat entertainmentul in masa in timp ce dezvoltarea locurilor precum Disneyland (care s-a deschis in 1955) si Las Vegas Strip au cimentat ideea parcurilor tematice sclipitoare ca destinatie ideala de vacanta. Cultura consumului in masa si industria advertisingului prin reclame, postere, billboarduri si ambalaj au devenit sursa de inspiratie pentru artistii anilor 50. Cultura Pop a primit nenumarate definitii: de la cultura comuna, la cultura folk si chiar cultura de masa. In timp ce, pe parcursul istoriei, a fost fiecare dintre aceste definitii, in America de dupa Razboi, Cultura Pop a fost asociata cu Cultura Comerciala si toate subcategoriile sale: film, televiziune, radio, spatiul cibernetic, advertising, jucarii, cam toate comoditatile disponibile pentru a fi cumparate, multe forme de arta, fotografie, jocuri. Daca departamentele de stiinte umane si sociale de dinainte de 1950 nu si-ar fi imaginat sa includa aceste categorii in curicula, astazi este binecunoscut faptul ca aceste categorii au un rol important in cultura americana, atat pe plan cultural, cat si economic ori politic. Societatea in Cultura pop este total diferita de cea de dinainte. Razboiul contrabalanseaza jocul de putere dintre clasele sociale, iar in Cultura Pop clasa sociala de mijloc este cea care are mai multa putere. Intreaga industrie se adreseaza omului de rand, si face o uniformizare a claselor sociale prin faptul ca toate primesc aceleasi bunuri. Andy Warhol: "Sometimes you fantasize that people who are really up there and rich and living it up have something you don't have, and their things must be better than

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D your things because they have more money than you. But they drink the same Coke and eat the same hot dogs and wear the same clothes and see the same TV and the same movies. . . (Cateodata iti imaginezi oamenii care sunt faimosi si bogati si au tot ce tu nu ai, ca lucrurile lor trebuie sa fie mai bune decat ale tale pentru ca au mai multi bani decat tine. Dar ei beau aceeasi Coca Cola, mananca acelasi Hot Dog ,poarta aceleasi haine si privesc la acelasi TV si aceleasi filme ca si tine). Cultura Pop spune ca toti suntem la fel, indiferent de statutul social. Industrializarea ne aduce pe toti la acelasi nivel, noile tehnologii fac accesibile tuturor obiectele de consum in masa, iar arta insasi ar trebui sa fie un bun de consum in masa. In acest spirit au creat si artistii Pop Art. De exemplu celebrul Andy Warhol a realizat un proiect video in care personaje absolut banale, oameni simpli de pe strada devin vedete cinema pentru 15 minute. In the future everybody will be world famous for fifteen minutes. (A. Warhol, 1964) -(in viitor toata lumea va fi faimoasa pentru 15 minute). Cultura pop in industria cinematografica este ideal reprezentata de Hollywood, un oras intreg dedicat industriei cinematografice. Filmele de la Hollywood sunt arhicunoscute ca fiind simbol al culturii americane si al consumerismului. La fel si industria banilor din Las Vegas, unde populitatea locului ce in sine este un adevarat kitsch arhitectural, reunind toate stilurile posibile, si imitand repere arhitecturale importante, intr-o mainera Kitsch si sclipitoare, este un simbol al consumerismului si al triumfului banilor intr-o societate tipic americana. _____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

Cultura Pop in Muzica


Odata cu industrializarea societatii, se industrializeaza si artele. Apare astfel Industria Muzicala, reprezentata in special de Muzica Pop. Aceasta este o muzica simpla ce se adreseaza publicului larg. Hatch si Millward definesc muzica Pop ca fiind o muzica ce se distinge de popular, jazz si folk. Aceasta foloseste noile tehnologii si este produsa pentru a fi consumata in masa. Muzica Pop a fost dominata de catre industria muzicala Americana si Britanica, a caror influente au facut ca muzica Pop sa fie o monocultura internationala, desi majoritatea regiunilor si a tarilor au propria lor forma de muzica Pop. Muzicologii identifica o serie de caracteristici ale genului:

Scopul este de a atinge un public cat mai larg, cat mai general, si nu o subcategorie specifica ori ideologica; Se pune accentul pe calitati mestesugaresti in pofida calitatilor artistice; Se pune accentul pe inregistrari, productie si tehnologie, in pofida reprezentatiilor live ; Tendinta de a reflecta trenduri existente si nu dezvoltari progresive ; O mare parte din muzica pop este facuta sa incurajeze dansul, sau foloseste dansuri orientate pe beaturi si ritmuri.

____________________________________________________________________

_____________________________________________________________________

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

Cultura Pop in Arta


In contextul unei societati industrializate, unde adverisingul prinde amploare, deci societatea este bombardata de elemente vizuale, un grup de tineri artisti radicali initiaza un stil de arta numit Pop Art. Artistii de la sfarsitul anilor 50 inceputul anilor 60 care in mod entuziastic au imbratisat imaginea populara a reclamelor, a benzilor desenate si a celebritatilor din viata de zi cu zi ca subiecte de arta au creat un nou ideal pentru ceea ce ar trebui considerata Arta. Jasper Johns si Robert Rauschenberg au fost doi dintre primii artisti americani care au realizat care sunt resursele artistice ale mediului de zi cu zi pentru crearea materialului artistic nou. Picturile combinate ale lui Rauschenberg ori asamblarile sale ce adeseori include obiecte gasite (de exemplu un scaun ori o gaina impaiata) sau imagini realizate prin serigrafie dupa opere de arta mai vechi ori reclame sau taieturi din reviste, amestecate cu vopsea. Opera lui este un comentariu asupra puterii si a intelesului obiectelor in societate. Johns, pe de alta parte, lucra intr-un proces asiduu de creatie pentru a realiza imagini ale icon-urilor cu grija construite precum Steagul American. Ambii artisti au initiat un proces de adaptare a imaginii populare ca subiect de arta. Aceasta unificare a culturii populare si a inaltei culturi in arta se poate observa si la artisti precum Andy Warhol, Robert Indiana, George Segal, Claes Oldenburg si James Rosenquist.

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D De la benzi desenate, la sticlele de Coca Cola, niciun aspect al culturii americane nu a fost prea monden pentru a deveni subiect de arta.

Dintre toti artistii care s-au orientat catre cultura populara si marketingul in masa pentru inspiratie, Claes Oldenburg este cu siguranta unul dintre cei mai binecunoscuti artisti. Este uneori numit Pope of Pop (Papa al Pop-ului), si este faimos pentru monumentaloizarea obiectelor ordinare cum ar fi acul de siguranta, masina de scris,lingura, etc. Reproducerile la scara supradimensionata a obiectelor de uz curent ale lui Oldenburg, precum Acul de Siguranta, celebreaza obiectele de zi cu zi, si pot fi apreciate de oricine. Desi estetica Pop Artului este usor de distins in opera lui Oldenburg, se regaseste si o doza de influenta a suprarealismului in opera sa.Alegerea obiectelor- hamburgeri, prize elecrice, ruj- vorbesc despre un consum de masa, pe cand colosalitatea lor si scara distorsionata par sa vina dintr-un vis suprarealist. Opera lui Oldenburg intriga privitorii care recunosc o forma familiara, insa raman uimiti de marimea ei excesiva.

Artisti precum Andy Warhol provoaca notiunile istorice ce spun ca arta este un bun creat de mana, si realizeaza opere de arta prin mijloace tehnologice. Warhol este o figura importanta a miscarii Pop Art. Acesta a realizat pictura, printuri, si filme Pop Art. Fascinat de lumea celebritatilor, acesta a realizat numeroase picturi realizate prin serigrafie ale unor figuri iconice contemporane precum Mike Jagger, Elvis, Marilyn Monroe, Jhon Lennon, Elizabeth Taylor, Mao Zedong, etc. 7

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D Este considerat unul dintre cei mai influenti si recognoscibili artisti Americani al secolului XX. Warhol era fascinat de conceptele Visului American, si comercial. Dar cel mai important, el isi dorea faima si bogatie si era fascinat de oricine avea aceste atribute. Spunea Whats great about this country is America started the tradition where the richest consumers buy essentially the same things as the poorest. You can be watching TV and see Coca-Cola, and you can know that the President drinks Coke, Liz Taylor drinks Coke and just think, you can drink Coke, too. (Ce este minunat la aceasta tara este ca America a pornit traditia potrivit careia cei mai bogati consumatori cumpara aceleasi produse ca si cei mai saraci.Poti privi TV si savezi coca-Cola, la fel cum poti sti ca Presedintele bea Cola, Liz Taylor bea cola si doar gandeste-te ca si tu poti bea Cola.). Fraza In viitor, toata lumea va fi faimos in lumea intreaga pentru 15 minute este la fel de faimoasa ca si el. Unul din proiectele sale tipic Pop Art fiind o idee populista de a acorda titlul de faimos tuturor oamenilor simpli, la fel cum Oldenburg face din obiectele de zi cu zi orepe de arta, la fel si Warhol doreste sa faca din oamenii de zi cu zi prin intermediul unui film. Warhol si-a denumit studioul The Factory (Fabrica), spatiu in care aveau loc numeroase evenimente artistice, devenind nu dupa mult timp un centru important al culturii New Yourk-eze. Warhol rareori facea cu propriile maini operele sale de arta, cel mai adesea asistentii lui realizau operele prin serigrafie, dupa specificatiile lui.

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

In contrast cu opera lui Warhol, George Segal si-a ales un subiect din aspectele mondene ale societatii. Trei Figuri pe Patru Banci in Parc este o scena tipica in care reprezinta izolarea si singuratatea societatii contemporane. Procesul de invelire a modelelor din ipsos ale lui Segal inainte de ca turna sculptura in bronz i-a permis sa capteze fiecare element al hainelor si al expresiei. Segal, asemenea colegilor sai Pop Art, a incercat sa demistifice arta, si sa o faca mai accesibila. Segal adesea spunea ca scopul sau este sa capteze paradoxul solitudinii individuale in locuri aglomerate. Figurile sale sunt plasate in situatii mondene, cum ar fi la o tejghea la masa, la ghiseul de bilete pentru film, in interiorul unui autobuz, sau pe o banca in parc. Opera lui Segal exprima singuratatea si tensiunile vietii moderne. Sculpturile sale au fost adesea comparate cu picturile lui Edward Hopper, un artist american a carui opera sugereaza un sentiment de mister si singuratate. Ambii artisti capteaza momente specifice ale vietii moderne. Trei Figuri pe Patru Banci in Parc este un excelent exemplu al operei lui Segal, deoarece cele trei figuri sunt amplasate intr-o situatie ca si inghetata in timp. Cele trei figuri, lasate in mod intentionat nefinisate, dar inca detaliate, stau aproape una de cealalta dar nu comunica intre ele. Toate cele trei figuri privesc in gol, cufundate in propriile ganduri. Privitorul este fortat sa contempleze relatia dintre ele si mediu.

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

Robert Indiana a fost influentat de caracterele de litera puternice, in culori vii , caracterele de pe semnele rutiere, sau de pe panourile publicitare datorita puterii lor de a comunica direct si clar. Robert si si-a creat propriul stil care reflecta caracterul de litera de pe Autostrada Americana. Icon-ul lui LOVE apare original ca pictura iar la inceputul anilor 60 devine simbol al acelei epoci. Uzul liniilor puternice si a culorilor vii il leaga pe Robert Indiana atat de Curentul Op cat si de Domeniul Color al anilor 60. Picturile si sculpturile sale explora noi relatii intre cuvinte si imagini, incorporand reprezentari grafice ale cuvintelor precum LOVE, EAT si DIE. Intre anii 1964 si 1966 Indiana a dezvoltat un motiv care este direct si simbolizeaza emotia. Astazi faimosul LOVE a fost creat mai intai ca tablou, iar mai tarziu ca sculptura. http://www.noma.org/educationguides/PopArt.pdf http://en.wikipedia.org/wiki/Pop_art http://faculty.evansville.edu/rl29/art105/sp04/art105-3.html

10

Alexandra IOAN examen Arta in Societate Grupa: 31 D

Cultura Pop in Arhitectura

http://communitydisc.westside66.org/html/colette/PopArt/quotes.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Popular_culture http://www.radford.edu/rbarris/amerartarchitecture/Popartpostmodern.pdf http://www.theartstory.org/movement-pop-art.htm

http://spirufrate.files.wordpress.com/2010/01/15_timpurile_arhitecturii_3.pdf

http://ebookbrowse.com/modern-and-post-modern-architecture-pdf-d85280751

http://theartobject.blogspot.com/2010/02/pop-architecture-swiss-re-tower.html

http://203.77.194.71:81/Members/mansi3303/LANGUAGE%20OF%20POSTMODERN%20ARCHITECTURE%20-%20CHARLES%20JENCKS.pdf

11