cacti 4 op ‘eur quys ofezeuzg -oqedyae yusoynd tmyorfad ey 2 lence peoteaelat! ary ‘Yar s qurds no ‘(oungperornd athe noe UIs are ee "S87 SL phon go) pete rion up youn ung ero of Sta oessk ana TSUN ot >a Op Te Frosuang soci AI Se eR ea ep irpuoo uy “(joey tstpoand snap) MINION a es Sets ted eee wate tede op wana tie og jenue onposdgaaurea a HERBIE vsuy spurdser v-s nu ‘{nqeooziod #f so ‘qnuepUEN i s “jong 06 sonposd wrepueu un prowre? ap WrpuoD Uy afurmrs + eres Uys apaursep: ~uvur ‘gordxeoouaysed ayeo ad peor 29 [nde] Unig “pseoysn eueoy ‘sop ‘eTRour ‘RyUoTNoNs <.so vdmg “edqnd” ap om apursdsap as 90 styou: jeooqs0d ‘feos no: ‘5 08-09 ap syeinoad uy Mont aus "an-my-onsaps ‘apy, -ony “rur juntsuoUNp ap ‘aqte ys otkoLd “ayedu es. atMorled no ‘opHunqe ‘si ouy-ops9n aseopaa, ap ‘aseojard quis aqozunag “Turds 1. 27 “sor uy puITe ‘a1eo) aqmptted ymurex no “yout04s PL sooo 0 no Tenge PreoULIOY (COURT DIMNDHA4 snug)! PoUETepUEpY “qquoureyied)

, existi un climat cAlduros, fri va} vesc neintrerupt in tot cursul anului Plantele din grupa citrusilor sint arborescente ‘care triese timp de 40—50 ani. In conditiile fe cultura din apartamente, citrusii dau cele mai 10 si 30 ani. ‘Sistemul radicular al citrugilor are o particula ltate biologied care e bine si fie cunoscuta de cult Ivatorii, amatori. Dupa cum se stie, ridicinile cele ‘mai subtiri ale tuturor plantelor pomicole sint ac perite cu un numr mare de peri absorbanti, cu aju= dizolvate substanfele nutritive minerale de care |plantele au nevoié. La plantele citrice perii absor- (anti lipsesc, find inlocuifi cu micorize, care for- meavé ingrogiri caracteristice Ia capatul radacinilor subtiti. Micoriza reprezint o conviefuire a nel clu Perel cu ridacinile plantei gazdi; cu ajutorul ciu- Upereilor respective, eitrusii absorb din sol substanele Cu ocazia transplantirii citrusilor, micoriza_ se distruge in mare parte. Deoarece aceasta se reface foarte greu, citrusii mutati dintr-un vas in altul suferi si in general se prind greu. Cu prilejul culturii itrusilor, mai ales in conditii de apartamente, ama- torii trebuic si tind seama de aceasta proprictate a sistemului radicular al plantelor. ‘Im apartamente, citrusli se cultivi in forma de sufi sau ca arbust ; tulpina acestuia este format din 4 trunchi, ramuri, muguri si frunze. ‘La’ ineeput ‘planta finérd reprezinti simpli vang’. Primele ramificafii de pe varg’ poartii numele mat, au facut ca citrusii si eapete insusiti si cerinte| de léstari sau ramuri de ordinul I; lastarii (ramurile) mult diferite pomicole eultvate la noi (mar ul, pirul, i sul, piersicul i altele). rural pan ee 8 {A de acelea pe care le au plantele| ce apar pe acestea sint de ordinul IT sama. Axul plantei impreun’ eu toate ramurile formeazi co- ‘roan, forul cdrora extrag (absorb) din sol apa in care sint ~deci, cd citrusii trebuic si aib& un frunzis cit mai bogat: De asemenea, frunzele trebuie ingtijite ca sd ramini siidtoase si si nu cada inainte de vreme, Cu cit numdrul frunzelor este mai mare cu atit eitvusii dau recolte mai bogate. a Din practica indelungaté a cultivatorilor amatori, stabilit cd in anul intravii pe rod, pe un limi se Jas 18 fruete; in anul al doilea 3—8 fructe ; in anul al treilea 10—15 fructe; in anul al patrulea 15—25 fructe ete. Daca se las un numar mai mare de fructe, acestea sau rémin prea mici sau continud “ggg cada. In plus, in cazul unei supraincaredti cu que: planta se debiliteazd si creste grou, Fructul de citrusi este o baci, adic format din coaja $i pulp, cu mai multe seminge grupate la cen- tru, ovoidd, sferic& sau sferic-turtiti, subjiatd spre capete. Coaja fructelor la inceput este verde, iar la maturitate capt culoarea caracteristici speciei + la Jami si grepfruct devine galbend-verzuie, iar la por tocal gi in — portocalie sau rosiaticd (in funefie de sol). La unele specii de citrusi, ca la man darin, portocal si Kimti, coaja fructului este subjire, iar la altele, ca la grepfruct, groas8. La mandarin $4 Ja partocal ‘coaja se desface usor de pe pulpi, pe ind la lamfi $i grepfruct ramine aderenta, Stratul exterior al cojii poate fi neted, lucios, aspru sau brobonat; in acesta exist numeroase glande care secret uleiuri eterice ce dau parfumul $i aroma caracteristicd fructelor. Fructele limijului confin cantitafi relativ mici de zahér (0,9—2,2%4) ; ele sint insi bogate in acid citric (8,8—5,6%) si foarte bogate in vitamina C (G78 math) ; contin de asemenea tn cantitati mai ici si vitaminele A, B, D, E si P, care au impor tenfi mare in menfinerea sindtafii omului, Ca ure cry ci | : | ' ‘mare, lamiile se Zolosese pentru preveniren sit rea avitaminozeior (ipsel de vilemine), a bélilor clilor respivatorii gia altor boli. nme J afard de pupa tructelor mates, vitaing C se giseyte in cant.afi mai mari (pind ia 163 meh) in Goaja_galbend a lamillor, recur: ji In Listarit frunzele tinere (pind la 880 mg%). : Cantitatea de vitamina C dintr-y limi este su- ficient pentru satisfacerea nevoll ailnice a unui ae 7 amina C si cu Indestularea organismului cu» itamina C3 celelaite vitamine aflate In Him enateste rtitenia xganismului la boli fn general, gitbeste vindeearea fdnilor sia fractusilor gi este de mare fotos in men- finerea sinatati. Este bine cunoscut si faptul 8 vi- famina C din lami nu dispare in impyl pisteirii si se plerde foarte pufin eu prilejl Gerber, © Acidul citric cin Timlie dizolva acid wie sic uurile Tui ; ea avire, 0 curd de lami, fe rage ofa a Seta tna marta arterioselerozei vic. -_ f - Avind o aroma puterici si plicuts, gust aeru, wicoritor si un confinut ridicat ia vilamina Cy Tis file mu pot fi infoculte eu alte fructe ; in gener Ue se folosese in stare. proasplti drept condiment 1a ceai gi la diferite minedruri. a : Pructele portoealului conjin cantitati, mat mari de zahar (7,6—2,%) si eantititi mal miei de acid eiisie (0,8—0,04) ; “eontinutul fr. vitamina © este destul de ridieat (6—65 mg%) thsi, mai ‘n limtie. “ts name Fructele mandarinulut sint mei dulel deeit por- tocaele, deoarees contin canttat. sporite de zahtr (619,62) gi cova mai mici de acizt (0,7—0,8) ; con- 15finutul in vitamina C este i le asemenea mai mi (3091 ma) cect In timtie $i portoate, ™t ™ “ortocalele si mandarinele, fi ir combinat foarte armonios eu aciil, eu un get is if lcoritor ; se eonsumi fu stare prosepaig. at Grepfructele, cu un eontinut : inut de 6,1—7,4% zaha 1,3—2,1% acizi'si 44-69 eo vitening Ce ra gist dulce-acrisor, destul de amérui, racoriter lacut ; si i, de nea Consumé, de asemenea ca desert, in stare Lamiile, portocalele, mandarinele gi ‘ § ‘alele, mandarinele si grepfructel ¢ folosese pe scarii larga si in industria concorvetoe Pulpa fructului-est: form: ceotinei) O28 sont gor unul de avial. Este fini, foarte sucul 0 mati, de culoare galbeni, cenusie ie la Ini ae 5 i, ugie-verzuie la limi si Porous Portocelie siu rogiaties la mandarin si Semintele citrusilor sint ovoic itrus si voide, bom! cl - Prafata netedi, de culoarea paiulu Dect se be i de aceea se recomanda sa fie seminate ime- a plante ca frunze Persistente, ii oa pina boboci florali, flori fructe de diferite ae $i marim‘, de la cele de- ibia formate pini Ia Soapte. Accasti particular vate biologicé, cunos- 16% | cut& sub numele de remontantd, iese mai bine In e- |: vident la Limi | Prin faptul ed pe plantele citrice, in orice mo- ‘ment din cursul anului, exist frunze plipinde, flori si fructe de diferite virste, se impune ca in aparta- mente condifiile de cilduri, umezcaid, lumina si hrana si fie cit mai uniforme, far oscilati. | De Ja ciderea petalelor pint la coacerea fructe- Jor, in conditii de apartament, este nevoie de o pe- joadi de 180—220 zile pentrt: limii si de 210—270 zile pentru mandarine, portocale si grepfructe. Dupii Jegare, in prima faz, fructelé de citrusi crese foarte roped’; mai firziu, eresterea incetineste treptat, iar fn pirgi se opreste complet. La ineeputul cresterii, in condifii de apartament, aciditatea In fructe se acumulearA In cantititi mari. La Limii, aceasta continua si ereased pin’ la coacorea Sructelor. La portocal, grepfruct si mandarin, dupi primele siptimini de erestere, aciditatea din fructe incepe sii send ; in schimb, cantitatea de zahir ereste mereu, pini la maturitate. In condifii de apartament, Jumina solar fiind insuficient, in portocale si man~ darine nu se acumuleaz cantititi suficiente de zaha~ ruri; de aceea, portocalele si mandarincle obtinute jidin cultura in apartamente sint mai putin gustoasc decit cole obtinute din cultura de sul corul liber. F Fructele de citrusi se recolteaza in raport ou specia si soiul ; portocalele si mandarinele devin mai dulei si mai gustoase de-abia In completa lor matu- ritate. Aceste fructe nu isi continua coacerea dupa recaltare, fapt pentru care © necesar ca cle sit fic recoltate’ numai la coacerea deplina. Lamitile, din contr’, trebuie recoltate in ping, cind culoarea lor din verde se schimbi in galbend- verzuie deschis. In accastii stare imiile sint sucu- 2 = cultura mntutut 7Jente, au v stoma plicutd si 0 aciditate pronunfata, care constivuie calitaji deosebite pentru aceste fructe. De mentionat ed se intfinese unele soiuri de limti Ja care fructele respective au culoarea verde si la ‘turitate, Mandarinele si portocalele cad de pe:ramuri de indat& ce ajung la maturilate. Limiile, ins’, nu cad, ci pot rimine pe ramuri timp indelingat, pind la 3 ani. Dac nu se recolteazi in epoca in care se ingilbenese in mod normal, atunci fructele ramase ¢ ramuri se Inverzese din nou si continua si creascd miirime ; la asemenea fructe coaja se ingroasi gi s¢ intiireyte, iar pulpa devine ajoasi, lipsiti de sue lent, de calitate inferioard. Caitre’sfirsitul anului al freilea, seminfele din aceste fructe incoljesc, iar “fructele cad de pe ramuri. Tata de ce limiile trebuie recoltate ,,in pirgi, adicd atunci cind culoarea verde trece in galbeni-verzuie. Recoltate in aceast fazi Uimfile intrunese cea mai buni calitate si se pas ‘treazi timp indelungat. Virsta intrarit pe rod a citrusilor depinde de spe- ie, de modul de ingrijire, de tiierea ce se aplied, de regimul de lumina si de mulfi alti factori. Citrusii objinufi din seminje incep si fructifice ticziu la virsta de 8—12 ani. Plantele obfinute pe cale vege- tativa intri pe rod mult mai devreme, la virsta de 4-5 ani Citrusii rodese regulat in fiecare an dacd in apar~ tamente se creeazd condifii normale de crestere si rodire. In cazul unei ingrijiri necorespunziitoare si, unei producti mari de fructe, plantele nu formeait muguri floriferi, din care cauz in anul urmitor ro~ dese putin, deci au, de-a lungul anilor, 0 rodire ne~ regulata, 18 ipriceaes _—_GERINTELE CITRUSILOR FATA DE FACTORH DIN MEDIUL insonsuRATOR_ Toute plantele din grupa citrugilor sint sensibile la frig si au nevoie de multa calduri. La 0 tempe- raturd cuprins& intre —1,2°C si —2,5°C degera fruc- tele ; intre —3°C gi —a°C degera frunzele gi Mistarii tineri ; ramurile de 2—3 ani degera 1a temperatura cuprinsi intre —5°C $i —6°C, iar ramurile de schelet si trunchiul degera la o temperatuy ce trece de =7C. Citrusii pornese in vegetafie numai dupa ce tn apartamente se realizeazd timp de 8—10 zile o tem- Peraturii medie zilnicd de 10—12°C; cresterea in- tens a lstarilor se petrece insi la temperatura de 18—20°C. Sistemul radiculas tsi incepe activitatea la tem- peratura de 10—12°C si creste viguros la o temperatura de 20—24°C. Primévara, la inceputul vegetatiei, temperatura solului din vase trebuie si fie mai ridicatd cu 1—2° fafa de cea a aerului. Dacd temperatura din camera se ridicd brusc, planitele incep s& creased, insi din ‘cauzi ed pimintul din vase continua si ramini rece, Ridiginile stau ined in repaus. In asemenea cazuri, Ustarii crese pe seama substanelor de rezerva din frunze. Din acest motiv, frunzele se epuizeazd gi ‘cad, De fapt aceasta este cauza principal a ciderii fn mas a frunzelor fn timpul primaverii, devreme. De Ja pornirea in vegetajie a plartelor, marcatd de umflarea mugurilor, pind la deschiderea florilor, fece © perioadd de 40—50 de zile. ‘31 condiii nor- male, citrusii inflorese la temperaturs de 16—18° si fiecare floare rimfne deschisé timp de 812 zile. 19Daca tenceratura in timpul infloritului este mai tidicat&, n agurii se deschid mai repede, insh num tul frucielor legate seade. In cazul cind eitvusl suferd dir: lipsi de api sau de hrani, boboeii florali| Horile si fructele tinere de-abia legate se deformeazs se dezvolti anormal si de cele mai multe ori ead del Pe ramuri. inainte de veeme. Toate plantele din grupa citrusilor au’ ccrinfe mari fati de luminii; ele reugese insd mai bine fa semiumbri, intrucit actiunea direct a razelor solare Provoaci, tneori, arsura si rasucirea frunzelor. Cerinfele citrusilor fata de lumina se schimbét foarte mult in raport cu ’emperatura aerului din} apartament si a solului din vasele in care cresc. Lal temperatura cuprinsi intre 4—1°C, eind viata nor mala a plartei se opreste, ciirusii pot suporta apron. Pe un intunerie total pe’ timp de 3—4 luni, fara a suferi derelari importante. Pe aceasti proprietate se bazeaz pistrarea la intuneric, in pivniti sau in camere a 69Giatenid SPartamente, vasele cu iimii distanga mai mare de calorifer sa. sobs, Totodata, pentru ridicare In conditii de incaperi amenajat fernarea vaselor cit limi, Ja un nivel de 5—7C. Tn ase se alli in starea de repaus Ge renspira putin ; ca urmare, ele we de prea mult& 1 lumin: camerele semiintunecoase. si se uga (solul si le ri frunzele rimin turgescente (4 pa) $i mu cad, iar fr volum, Se asazi lap "a umiditifii relative din te numai_pent lemperatura. se menting "menea condifii, plantele din care cauzi, respira au nevoie nici i lernind cu succes chiar si th Totodati, in asemenea ebaus relativ, deci nu mai crese, U suficienta rezerva de ‘uctele continua s& creased in Pot absorbi din sol apa gi substanjele nutritive ne- cesare, planta suferd. Frunzele care se afla intr-un aer cald, lao tem- Peraturé de 14—18°C, de obicei sirae in’ yapori de apa, transpiré intens. Ca urmare, apare un dezechi- ibru pe care planta. cauta si si-l refacd lepidindu-si frunzele si fructele. La un dezechilibru gi mai mare si de durata, plantele incep chiar si se usuce. De’ aceea, se recomanda ca in camerele in care se cul- tiva Limiii, in timpul iernii sd nu/ so Inregistreze variafit mai mari de temperaturdi si mai ales ea aceasta sii nu se ridice peste 15°C. | | Pentru prevenirea acestor neajunsuiri, se reco- mandi ca plantele si se ageze in apropifrea ferestre- lor insorite (in camere cu ferestrele |situate spre sud). Din aceleasi motive, nu se recomandi mutarea in cursul iernii a vaselor cu limi din camere rect in altele incdlzite, decit numai dupa ingdlzirea prea- labild a pimintului prin udare cu apa inedlzité. Nu se admite de asemenea, sciderea temperaturii sub O"C in camere, deoarece, asa cum am ‘vizut, limtii pot suferi din cauza frigului, i Daci temperatura din camerd se ridicd prea mult in ailele senine, incdperile se acrises¢ pind cind tem- eratura seade la 14—15°C. Pentru cresterea normal a limiiului, este de asemenea, necesar ca aerul din camer si fie intot- deauna proaspat si destul de umed. Primenirea ac~ rului se realizeazi prin aerisire, iat ridicarea umi- dita{ii aerului, prin stropiera (pulverizarea) plantelor cu apa calduta. Cind se aerisese camerele, precum gi fn timpul gerurilor mari, vasele cu Limii se indepiirteazi de 3| ta ferestve gi se protejeazii cu paravane ajezate in fata curentului de aer rece. fntrucit la tempertiturile seiizute, evaporatia apet prin frunce (transpirajia) se reduce mult, in timpul Poni, lamili se udd rar si cu cantitifi mict de apa Pentru ca plantele si icrneze bine, regimul de umiditate trebuie s& fie insd in concordan{s cu tem= Veratura camerei, Cu clt temperatura in camers, coe permiidicata, cu atit si umezeala trebuie miiti Groutatea cea mai mare o constituie faptul oA pe GiGurd ce cregte temperatura in camera, scade umi- Tiatea atmosferica. De aceea, spre primavara, Pe ciratee. jncdlzirii mediului din’ camera, este necesar ri se dea o atentic tot mai mare asigurérit regimulul Bee ceneltor al umiditayil almosferice. Astfel, Ie temperatura de 5—B°C, umiditatea atmosferici dit (aitera trebule si fie de 40—50%, La o temperatura SN0-—12C, umiditatea din aer trebuie si se ridice ge 600), iar la temperatura camerei de 1518", 1a Biitatea’ atmosferied trebuie si fie de 60—70%. fn timpul verii, cind temperatura mediulut inoon jurdtor este de’ peste 20°C, umiditatea atmosferied tu trebuie 68 seada sub 70% ta camerele eu temperatura moderatd, spre PF mivard, de indatd ce timpul s-a incalzit gi zilele sint rae dung, Mamlil tpi activeazt eresterile si apar bo- Docit florali. De multe ori in acest timp survine 7 Oitea bruse’ a vremii de afari, In acest caz, camera GMpectivad se Incalzeste, asigurind temperatucs: de Tee tGiC pentru a evita cdiderea bobocilor floral. Este important de gtiut 8 pentru acomodare, trecerea plantelor 1a condifii schimbate (medi ra Sivoo regim de lumind redus ete.) trebuie sf se fack 4 treptat, in timp. Spre primAvard, tn acelast’ mod, te- gimul de cildaré si lumina trebuie imbunitatit, in Sederea trecerii plantelor la condifiile de lumina si edldurd de afard. y Ternatul plantelor de lmli in bune conditii tn ‘camera depince mult si de felul cum sint acestea hrinite, Iarna limiii se ingrasé mai putin decit in celelalte anotimpuri, deoarece, aa cum am vazut, in acest timp, nevoile de substante nutritive sint mic, ‘Observatiile fécute au ardtat cA la iernarea bund a plantelor, contribuie mult ingragarea de toamna Sau la intrarea in iarnd a plapvelor. Experienta a~ matorilor araté ci ingrigarea de toamni, folosin- durse indeosebi ingrisimintele organice, ajuté plan- telor de limi sa ierneze bine si favorizeazA vegetatia in primavard, mai ales infloritul si legatul fructelor, ‘Un ingrasimint bun s-a devedit a fi mranita, cdreia i se ad ugi pentru fiecare Kilogram cite 10 g Superfosfat, - g save de potasiu, 5 g azotat de amo- nit i 0,1 g sclfat de fier — in substanta bruta, Spre priniavard; pe misura incal so intensificd si cireulatia sevei in plant luna februarie, plantele de lamii finute in camer fneep si porneasca in vegetatie In acest timp (spre sfirgitul lunii februarie), trebue date ingraséminte Sub forma ugor asimilabila si in doze crescinde. In faceasti perioada trebuie asigurata in special nevoia de azot a plantelor ; foarte bune rezultate dit o in- grigare cu solujii de azotat de amoniu sau cu urind diluata. Recomandarile privitoare la ingrajarea Kimitulut pe timpul iernii trebuie respectate cu mult strictefe. Heoareee de aceasta depinde ritmul de vegetatie in primivara, gradul de inflorire si de legare a fruc-\ Telor, precum si cresterea viguroasi a plantelor. ,