Sei sulla pagina 1di 9

Proiectii cartografice utilizate in Romania

Cuprins: 1) Definitie.Generalitati. 2) Clasificare. 3) Proiectii civile. 4) Proiectii militare. 5) Bibliografie. 1) Definitie.Generalitati Harta constituie un document de baza pentru multe activitati umane, fiind folosita pentru orientarea in teren , cercetari si proiectari geografice, geologice, agrosilvice, meteorologice, ecologice , s.a. . Pentru militari , harta constituie un document indispensabil pentru planificarea , organizarea, si desfasurarea operatiunilor , luptelor si deplasarilor. Sistemul de proiectie sau proiectia cartografica este procedeul matematic cu ajutorul caruia se reprezinta suprafata curba a Pamantului pe o suprafata plana(harta). Prin proiectie cartografica se asigura corespondenta intre coordonatele geografice (,) si coordonatele rectangulare (x,y) de pe harta. In planul in care se face reprezentarea , se defineste sistemul de referinta xOy. Principal, problema se pune astfel : fiind dat pe elipsoid ( sau sfera ) un punct , prin coordonatele sale geografice (,) , sa se determine pozitia imaginii sale din planul de proiectie , prin coordonatele rectangulare (x,y), in care : x=f1(,) y=f2(,) , aceste relatii reprezentand forma generala a ecuatiilor hartii. Functiile f1,f2 sunt arbitrare , din aceasta cauza existand numeroase solutii la problema reprezentarii elipsoidului sau a sferei in planul proiectiei. Fiecare solutie reprezinta o proiectie cartografica , avand avantajele si dezavantajele sale. Suprafata elipsoidului nu este desfasurabila . de aceea la reprezentarea acesteia pe un plan, se produc deformatii, care pot afecta distante, arii si unghiuri, ca in figurile :
Corespondata elementelor infinit mici pe elipsoid si in planul proieciei

E d B A ds A dsp Pe elipsoid D dsm C dx

dy B ds

C dsm

dsp

y In planul proiectiei

In anumite cazuri o parte din aceste elemente geometrice se pot reprezenta fara deformatii.

Deformatiile distantelor din planul de proiectie se studiaza cu ajutorul scarii considerata pe un domeniu infinit de mic din jurul punctului si denumita modul de deformatie liniara. El este notat in general cu si e definit cu relatia =ds/ds, unde ds este o distanta infinit de mica din planul de proiectie , iar ds este distanta infinit de mica de pe ellipsoid (sfera) , care are drept imagine plana ds. Interpretarea valorii numerice a lui este: - =1 este deformatie nula ; - >1 este deformatie pozitiva; - <1 este deformatie negativa; Pornind de la se pot determina deformatia liniara pe meridian, m , si deformatia liniara pe paralel, n. m2=E/M2 ; in cazul elipsoidului si m2=E/R2 ; in cazul sferei n2=G/r2 ; in cazul elipsoidului si n2=G/(Rcos)2 in cazul sferei Modulul de deformare areolara este p=mnsini , unde I este unghiul dintre meridiane si paralele in planul proiectiei. Pe directiile principale modulele de deformare liniara au valori maxime : max=a ; min=b. Acestea se calculeaza dupa formulele : a,b=[(m2+n2+2p)1/2 (m2+n2-2p)1/2]/2.

2) Clasificarea proiectiilor Clasificarea proiectiilor faciliteaza studiul acestora. In clasificarea care urmeaza , sunt avute in vedere numai proiectiile care reprezinta un interes theoretic si, mai ales , prcatic mai insemnat, pentru inginerii geodezi. Au fost considerate drept criterii : A) natura elemntelor care nu se deformeaza; B) latitudinea polului Q0 al sistemului de coordinate sferice polare; C) aspectul retelei normale. A) Functie de elementele geometrice care se reprezinta nedeformate , pot fi: Proiectii conforme (figurile infinit de mici de pe suprafata elipsoidului sau a sferei se reprezinta in planul de proiectie prin figuri infinit de mici de pe suprafata elipsoidului sau a sferei se reprezinta in planul de proiectie prin figuri infinit de mici asemenea ; in consecinta , unghiurile de pe ellipsoid nu se deformeaza prin reprezentarea lor in planul de proiectie). In proiectiile conforme , modulul de deformatie a lungimilor nu depinde de azimutul directiei considerate, astfel ca: a=b=m=n= , iar p=2. Proiectii echivalente (se caracterieaza prin aceea ca pastreaza constant raportul dintre ariile din planul de proiectie si corespondentele lor de pe suprafata elipsoidului sau a sferei; de regula acest raport este egal cu unitatea). Astfel, in orice punct din planul unei proiectii echivalente vom avea p=ab=1. Proiectii arbitrare , ce pot deforma atat unghiurile , cat si ariile si distantele . Ele se folosesc datorita unor alte proprietati. De exemplu o proiectie arbitrara e proiectia echidistanta , in care pe anumite directii se caracterizeaza prin aceea ca , pe directiile respective , de exemplu pe meridiane , distantele nu se deformeaza . Aceasta proprietate se manifesta numai pe directiile precizate. B) Functie de latitudinea polului Q0 , proiectiile cartografice se clasifica astfel:

-proiectii drepte( normale sa polare) , cand 0=90o (Q0 in polul geografic); -proiectii oblice , cand 0o<0<90o; -proiectii transvetsale (ecuatoriale) , cand 0=0o (Q0 situat pe ecuator). C) Functie de aspectul retelei normale. Pentru cazul cand polul Q0 nu coincide cu polul geographic reteaua normala difera de reteaua proiectiei. In acest caz functie de aspectul retelei normale proeictiile pot fi: - azimutale; - cilindrice; - conice; - pseudocilindrice; - pseudocinice; - policonice; - circulare.

3) Proiectii civile Proiectia stereografica 1930 pe plan unic secant Brasov(Bucuresti) Proiectia stereografica oblica pe plan unicsecant este recomandata pentru intocmirea de harti la scari mici,medii si mari pentru zone ale suprafetei terestre aproximative circulare. Proiectia a fost adoptata in Romania in anul 1930 . In present nu mai este folosita. Punctul central sau polul proiectiei este situate la circa 30 km N-V de Brasov si are urmatoarele coordinate: 0=51G 00c 00cc =45o 54 00 0=28G 21c 38,51cc=25 o 23 32,8772 acest punct nu este materializat in teren. Elipsoidul de referinta utilizat este elipsoidul Hayford (1910) care are urmatoarele caracteristici: a=6378288 m b=6356911,946 m =0,0033670034 sistemul de axe de coordinate are originea in imaginea polului Q0 , axa OY are sensul pozitiv spre N iar OX are sensul pozitiv spre E. Pentru a nu avea coordinate negative se utilizeaza coordinate false sau originea e translatata atat pe x cat si pe y cu 500 de km. Astfel x=x+500.000 m y= y+500.000 m transformarea coordonatelor geografice (,) in coordonate stereografice 1930 se face cu ajutorul formulelor lui Roussilhe : x=f1(,) y=f2(,) Pentru usurinta calculelor formulele lui determina coordonate stereografice pentru planul tangent. Pentru transformarea coordonatelor din planul tangent Brasov in planul unicsecant se utilizeaza un coeficient de reducere c=1-1/3000, c=0,99966667 astfel incat xs=xt*c ys=yt*c Modulul de deformare liniara in planul proeictie stereografice 1930 este s=c+ (xs2+ys2)/4cR02 , unde R0 este raza medie de curbura la latitudinea 0 si este egala cu 6.379.027,5 m. Deformatia liniara relativa este D=-1 , iar modulul de deformatie areolara este p=2. Intreaga tara se reprezinta pe un singur plan de proiectie in care exista un cerc de deformatii nule de raza 0=232,965 km. In ceea ce priveste deformatiile areolare si liniare , acestea sunt negative in interiorul cercului , atingand o valoare maxima D=-33cm / km

in centru , si positive in afara lui, deformatiile maxime pozitive fiind de +55,39 cm / km , in zonele limitrofe ale tarii. Cum proiectia stereografica 1930 este conforma , putem spune ca in planul de proiectie unghiurile sunt nedeformate. La reprezentarea orasului Bucuresti in proiectia stereografica 1930 pe plan unic secant Brasov deformatiile liniare relative variaza intre -18,32 cm/km si -12,08/km, iar deformatiile areolare relative iau valori intre 3,68mp/ha si -2,42/ha. Pentru reducerea acestor deformatii s-a ales un plan parallel cu planul secant Brasov , astfel incat cercul de deformatii nule sa treaca prin punctual geodezic de ordinul I Foisorul de Foc situate in centrul orasului . coordonatele geodezice ale acestui punct in proiectia stereografica 1930 plan secant Bucuresti sunt urmatoarele : x=558113,037 m Y=338400,272 m La repreznetarea orasului Bucuresti in acest plan de proiectie deformatiile liniare relative variaza in intervalul -3,17 cm/km , pentru zona de nord a Bucurestiului , si +3,14 cm/km pentru zona de sud. Deformatiile areolare au valori cuprinse intre -0,64mp/ha si +0,63mp/ha. Proiectia stereografica 1970 Proiectia stereografica 1970 a fost adoptata in Romania in anul 1971 , impreuna cu sistemul de cote referite la Marea Neagra pentru efectuarea lucrarilor geodezice , topofotogrammetrice si cartografice in sectorul civil. Utilizeaza elipsoidul de referinta Krasovsky 1940 orientat la Pulcovo, deci asa numitul system de coordonate 1942. Coordonatele geografice ale polului de proiectie sunt : 0=46o latitudine nordica 0=25o longitudine estica. Intreaga tara se reprezinta pe un sigur plan de proiectie , in care exista un singur plan de proiectie , in care exista un cerc de deformatii nule de raza 0=201,718 km. in ceea ce priveste deformatiile liniare si areolare , acestea sunt negative in interiorul acestui cerc , atingand valoare maxima in centru (D = -25 cm/km) si pozitive in afara lui .

Proiectia stereografica 1970 este conforma, deci figurile infinit de mici de pe ellipsoid se reprezinta in planul de proiectie prin figuri asemenea. Sistemul de axe de coordonate rectangulare plane este definit astfel :

- originea este imaginea plana a polului Q0; - axa Ox este imaginea plana a merdianului 0 si are sensul pozitiv spre nord; - axa Oy are sensul pozitiv spre est. Ca si la proiectia stereografica 1930 se utilizeaza coordonatele false x si y. Transformarea coordonatelor geografice in coordonate stereografice 1970 se face pe baza unui algoritm propus de Vladimir K. Hristov. Pentru transformarea coordonatelor din plaul tangent la ellipsoid in polul Q0(xt,yt) in planul secan de raza 0 (xs,ys), se utilizeaza un coefficient de reducere : c=1-1/4000 =0,99975 , iar xs=xt*c ys=yt*c Modulul de deformatie liniara in planul proiectiei stereografice 1970 este s=c+ (xs2+ys2)/4cR02 , unde R0 este raza medie de curbura la latitudinea 0 si este egala cu 6.378.956 m. Deformatia liniara relativa este D=-1 , iar modulul de deformatie areolara este p=2. Deformatiile liniare relative in proiectia stereografica 1970 variaza de la -25,00 cm/km, in imaginea polului proiectiei , pana la +65,00 cm/km in punctele extreme ale tarii . Deformatiile areolare relative au valori cuprinse intre -5,00mp/ha in polul proiectiei si +12/76 mp /ha la distanta de 380 km fata de acest punct.

4) Proiectii militare Proiectia Gauss-Kruger

Proiectia Gauss-Kruger este o proiectie cilindrica , transversala si conforma. In tara noastra a fost adoptata, oficial , pentru lucrari geodezice, pentru hartile topografice si alte genuri de lucrari , in anul 1951. in aceeasi perioada a fost adoptat si elipsoidul Krasovsky 1940 , cu punctul astronomic fundamental la Pulkovo . Proiectia Gauss poate realiza o reprezentare plana a intregului elipsoid de rotatie , impartit, in prealabil , pe fuse. Orice fus se intinde de la Polul nord la Polul sud si este delimitat de doua meridiane numite meridiane marginale. Diferenta dintre meridianele marginale caracterizeaza marimea fusului . in practica se utilizeaza frecvent fuse de 6o si 3o, dar este posibil sa se foloseasca si fuse locale , de alte dimensiuni.

Prin partea centrala a fusului trece meridianul axial. Pozitia geografica a unui fus este definita prin longitudinea meridianului axial. Romania este situate in fusul numarul 34 (cu meridianul axial de 21 o Est Greenwich) si in fusul numarul 35 (cu meridianul axial de 27o Est Greenwich). Fiecare fus se reprezinta in mod independent , avand sistemul propriu de axe coordonate plane , stabilite astfel: -originea sistemului xOy este la intersectia meridianului axial cu ecuatorul; -meridianul axial , reprezentat printr-un segment de dreapta, se considera ax Ox, cu sensul pozitiv spre nord; -arcul ecuator , din cadranul fusului , se reprezinta tot printr-un segment de dreapta , luat ca axa Oy, cu sensul pozitiv spre est. Reprezentarea plana in proiectia Gauss , in oricare fus, satisface urmatoarele conditii : 1 este conforma; 2 meridianul axial al fusului care se reprezinta printr-un segment de dreapta, este axa de simetrie si axa Ox , cu sensul pozitiv spre nord ; 3 in orice punct de pe meridianul axial deformatiile sunt nule (modulul de deformatie liniara este egal cu unitatea). In planul de proiectie Gauss , al unui fus cu meridianul axial 0=, un punct P(,) , de pe ellipsoid are ca imagine un punct P(x,y), in care vrem sa calculam valoarea modulului de deformare liniara. Longitudinea punctului fata de meridianul axial este l= - 0. Modulul deformatiilor liniare este =l+l2cos2(1+2) , unde 2=e2cos2. Deformatia relative a distantelor este D=-l si modulul de deformare a ariilor este p=2.

Deformatiile relative ale distantelor , in proiectia Gauss, la latitudinea medie a Romaniei de 46o sunt de 0 cm/km pe meridianul axial al fusului , +16,6 cm/km pe meridianele marginale ale fusului de 3o si de +66,4 cm/km pe meridianele marginale ale fusului de 6o. In scopul limitarii deformatiilor produse de proiectia Gauss , in Romania si in alte tari , reprezentarile la scara 1:5000 si la scari mai mari (1:2000,1:1000 etc ) se fac , de obicei , pe fuse de 3o. Pentru lucrari speciale, cu aprobarile de rigoare , se poate utilize un fus local , ales in asa fel incat meridianul axial al acestuia sa treaca prin zona de reprezentat.

Proiectia UTM
Proiectia U.T.M. este o proiectie cu ajutorul careia se poate reprezenta intreg globul terestru avand avantajul ca se reduc deformatiile liniare datorita faptului ca se introduce un factor de scara de-a lungul meridianului axial (central) al fusului (zonei). In proiectia Gauss-Krger stim ca deformatiile liniare de-a lungul meridianului axial (central) al fluxului sunt nule (sau modulul de deformatie liniar este egal cu 1), acestea crescand pe masura ce ne indepartam de meridianul axial, ajungand la o valoare maxima in apropierea meridianelor marginale ale fusului, la latitudinea medie a tarii noastre la aproximativ 75-77 cm/km. In proiectia U.T.M. aceste deformatii maxime, in vecinatatea meridianelor marginale se injumatatesc datorita introducerii acestui factor de scara de-a lungul meridianelor axiale ale fuselor (zonelor). Altfel spus, acest factor de scara care apare de-a lungul meridianelor axiale ale zonelor se datoreaza faptului ca, meridianul axial (central) al zonei nu mai este ca si la proiectia GaussKrger, ci secant. Intersectia dintre suprafata terestra si suprafata cilindrului se face dupa doua meridiane numite meridiane de secanta. Deci proiectia U.T.M. face parte din grupa proiectiilor cilindrice transversale conforme, care dau o reprezentare a elipsoidului de referinta direct pe planul cilindrului. Reprezentarea suprafetei terestre se face pe zone de 6o diferenta de longitudine, proiectia U.T.M. fiind tot o proiectie conforma, aceasta nedeform nd unghiurile (modulul de deformatie unghiular este egal cu 1).

Deci, datorita faptului ca deformatiile liniare sunt mici, iar deformarile unghiulare sunt nule, reprezentarea terenului este precisa pe o harta topografica executata in proiectia U.T.M..

Zonele in proiectia U.T.M. se numeroteaza incepnd de la meridianul de longitudine 180o (meridianul opus meridianului ce trece prin punctul Greenwich), cu cifre arabe de la 1 la 60, in sens antiorar. Proiectia U.T.M. este raportata la un elipsoid asociat sistemului W.G.S.-84 determinat cu ajutorul satelitilor artificiali ai Pamntului, prin metode de pozitionare globala, aceasta ducnd la o precizie ridicata atat la pozitionarea elipsoidului ct si la determinarea parametrilor elipsoidului. Suprafata elipsoidului pe plan se proiecteaza astfel: a) reprezentarea sa fie conforma (modulul de deformatie unghiulara este nul); b) reprezentarea meridianului axial (central) al unei zone este o dreapta fata de care proiectia este simetrica; c) scara pe directia meridianului axial este k0 = 0,9996, deci cilindrul care este circumscris elipsoidului nu mai este tangent la meridianul axial (ca in cazul proiectiei Gauss-Krger), ci secant, dupa doua meridiane simetrice fata de meridianul axial, numite meridiane de secanta; d) sistemul de coordonate propriu fiecarui fus. Intr-o zona de 6o exista linii de secanta (deformatii liniare nule) situate la aproximativ 180.000 metri E si V fata de meridianul axial (central) al zonei respective. Ca si in cazul proiectiei Gauss-Krger, pentru evitarea coordonatelor negative, meridianului axial (central) i se atribuie o valoare falsa a estului de 500.000 metri (500 km E) (vezi fig. 3). Sau, altfel spus, meridianul axial al zonei de 6o este translatat spre st nga cu 500.000 m pentru a evita coordonate negative in interiorul zonei respective. Deci meridianele de secanta se afla la 320.000 m E si respectiv 680.000 m E fata de meridianul axial translatat spre st nga cu 500.000 m E. Axele sistemului rectangular al unei zone de 6 o in proiectia U.T:M. sunt inversate ca in cazul proiectiei Gauss-Krger. a) axa Ox (abscisa) este pe orizontala si este data de proiectia ecuatorului in planul hartii topografice. b) axa Oy (ordonata) este pe verticala si este data de proiectia meridianului central (axial) al zonei respective. Pentru anumite operatiuni speciale de geodezie si artilerie in care sunt implicate distante lungi si precizii ridicate, sunt necesare anumite corectii pentru distantele masurate pe harta. Acestea se pot determina prin folosirea factorului de scara, formulele exacte de determinare a acestor corectii se gasesc in cartile de specialitate si in cartile de cartografie matematica. In proiectia U.T.M. factorul de scara este 1,000 de-a lungul liniilor (meridianelor) de secanta, descreste pna la 0,9996 de-a lungul meridianului axial si creste pna la 1,0010 in zonele limitrofe ale zonei. Meridianele si paralele se reprezinta in proiectia U.T.M. prin curbe oarecare, meridianele fiind simetrice fata de meridianul axial al zonei care conform conditiei puse se reprezinta printr-o linie dreapta. Paralele sunt simetrice fata de Ecuator , care se reprezinta printr-o linie dreapta. Pozitia unui punct oarecare in planul proiectiei (in planul hartii) se determina intr-o retea de coordonate rectangulare X, Y. Aceasta retea de coordonate rectangulare, sau reteaua rectangulara ia nastere duc nd linii paralele la axele de coordonate ale fiecarei zone. Despre aceasta retea rectangulara in proiectia U.T.M. vom vorbi putin mai departe. Pentru a evita coordonate X (abscise) negative ale punctelor situate la st nga (la vest) de meridianul central al zonei se adopta prin conventie meridianul de abscisa X = 500.000 m. Cu alte cuvinte toate coordonatele X in proiectia U.T.M. contin aceasta translatie de 500.000 m. Daca dorim sa aflam pozitia exacta a unui punct oarecare fata de meridianul central al zonei respective, vom scadea 500.000 m. In emisfera sudica apare particularitatea referitoare la coordonate Y (ordonate) negative, proiectia U.T.M. este o proiectie care se preteaza la reprezentarea intregii suprafete terestre. Pentru a evita ordonate negative in emisfera sudica se adopta ca Ecuatorul sa aiba ordonata de 10.000.000 m, dar numai pentru coordonatele din emisfera sudica. Apare intrebarea fireasca. De ce 10.000.000 m? De la Ecuator la Polul Sud sunt 90o latitudine. Distanta la teren acoperita de 1o de latitudine este de cca. 111 km deci: 90 111 km=9.900.000 m 10.000.000 m

Coordonatele geografice sunt exprimate in masuri unghiulare, mai precis in grade sexazecimale incep nd cu valoarea de 0o la Ecuator, paralelele fiind numerotate p na la valoarea de 84o N si 80o S , latitudinea poate avea aceeasi valoare numerica de la N la S de Ecuator, astfel inc t se indica mereu directia N sau S. Longitudinea se masoara att spre Est c t si spre Vest incep nd de la meridianul de origine (meridianul ce trece prin punctul Greenwich). Meridianele la Est de meridianul origine merg pna la valoarea de 180o si sunt identificate ca longitudine estica. Similar se procedeaza si cu longitudinile vestice. Concluzii la proiectia U.T.M. proiectia U.T.M. se refera la intreaga suprafata terestra; sistemul de coordonate rectangular este propriu fiecarui fus; pentru ca erorile de deformare liniare sa fie minime si obtinerea astfel unei precizii ridicate pe harta, proiectia se aplica pe zone delimitate pe meridiane numite fuse; Rom nia se afla pe fusele 34 si 35, marginea de jonctiune dintre cele doua zone este meridianul de longitudine de 24o, aproximativ jumatatea tarii; proiectie conforma, deformatiile unghiulare in orice pozitie pe harta sunt nule; existenta mai multor zone in proiectia U.T.M. (ca si in cazul proiectiei Gauss-Krger) face necesara posibilitatea transformarii coordonatelor dintr-un fus in celalalt. Aceasta operatiune este impusa de anumite operatiuni ce se executa pe suprafete a doua zone invecinate (adiacente); in proiectia U.T.M. meridianul axial al zonei este secant la suprafata cilindrului (factorul de scara pe meridianul axial este ko=0,9996), iar suprafata terestra se intersecteaza cu suprafata cilindrului dupa doua meridiane de secanta (factorul de scara pe aceste meridiane de secanta fiind kS=1,000). Problema transformarii coordonatelor dintr-o zona in alta va fi tratata intr-un capitol ulterior.