VOL. 107 TULIE - SEPTEMBRIE ISSN: 0048-7848 2003 Nr. 3, Supliment 2 REVISTA ' MEDICO-CHIRURGICALA A SOCIETATI DE MEDICI SI NATURALISTI DIN IASI Supliment dedicat Simpozionului National "Mediul si sinditatea", 21-22 Noiembrie 2003SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” STUDIUL NUTRITIONAL AL COPIILOR DIN DOUA COLECTIVITATI RURALE Adriana Albu, Viorica Gavat, M. Albu, L.L. Indrei, C. Gayat Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa” lagi Facultatea de Medicina Disciplina de Igiena THE NUTRITIONAL STATUS OF THE CHILDREN OF TWO RURAL COMMUNITIES (Abstract).The development and growth of children is strongly influenced by the action of some | factors of medium. Out of these an essential part plays the origin of the family. We've examined 59 | pupils coming from villages out of which 31 from the Beresti- Meria commune (county of Galafi) and 28 fiom the Bacesti commune(county of Vaslui). We've applied a questionnaire concerni nourishment. In the Beresti-Meria commune 6,4% of the children don’t have breakfast, while in Bacesti the percentage is of 46,4%. Breakfast is made up especially of eggs, cereals and fruits. The consumption of vegetables and fruits is confirmed by the children of both communities, but in | Beresti-Meria prevails the consumption of these fresh products, The share of milk and meat is | satisfactory for both communities. Their favorite snack is sweets (candies). This type of studies give | valuable informations concerning the nutrition of population in general and especially of people coming from villages. INTRODUCERE Dezvoltarea copiilor este influentati de factori ai mediului intern si extern. in cadrul factorilor de mediu extern includem alimentatia, locuinfa, clima, imbolnavirile, conditiile socio-economice i meditll de viaté urban sau rural. alimentatiei copiilor din rural este important. Alimentatia deficitara, locuinta necorespunzatoare, imbolnavirile repetate sunt strans legate de conditiile socio- economice ale familiei. De asemenea, in mediul rural tradifiile sunt inridacinate si S-a constatat c& existi o diferenta intre dezvoltarea copiilor din urban si cea din rural. (4). Diferenfele sunt foarte mari astfel cA este necesara realizarea unor standarde diferentiale. Din acest motiv, studiul EiBeresti-Meria mBacesti dispar greu. Medicii de familie trebuie sa cunoasc& aceste aspecte pentru a interveni si a asigura menfinerea sanatatii copiilor si tinerilor. Fig. 1 - Raspunsul la intrebarea “Ai luat micul dejun?" 17SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” MATERIAL SI METODA Diferentale constatate sunt semnificativ Au fost examinati 59 de elevi din clasa a statistic la un p de 0,001 (Fig. 1) VIll-a proveniti din mediul rural. Elevii In comuna Beresti-Meria, micul dejun examinati sunt din comuna Bacesti, judetul este format in special din oud si cereale pe Vaslui (28 cazuri) si din comuna Beresti- cdnd in comuna Bacesti predomina ouale si Meria, judeful Galati (31 cazuri). fructele. La acesti elevi am aplicat un chestionar ‘in comuna Bacesti aproape jumatate din asupra alimentatiei, chestioar ce cuprinde 35 copii, pleaca la scoala fara si manance ceva. de intrebari. ; Activitatea scolara este solicitant’ mai ales Copiii au fost solicitati s& incercuiascd pentru celula nervoasa (4). in aceste condifii varianta convenabila (Da—Nu sau0—-1—2~ — apare riscul afectarii starii de sanatate. 3-4 — de mai multe ori). (3). Urmatorul grup de intrebari este cel legat in prezentarea rezultatelor vom face in de consumul de legume si in special de permanent compararea dintre cele doua legume crude bogate in vitaminaC(1)(Fig. 2). localitati rurale. ; Majoritatea copiilor din comuna Beresti- Fig. 2 -Intrebarea "Mananci legume crude?" 40: BBeresti-Meria 35} _ | mBacesti 27 30: 25: 20: 45: 10. 5: 0. 18 Nr. cazuri NU DA fn general, judeful Vaslui este 0 zon cu Meria rispund pozitiv (87,1%) pe cand in probleme economice, pe cénd judeful Galati comuna Bacesti raspunsul pozitiv apare doar este o zona cu cun nivel economic mai bun. Prelucarea datelor s-a ficut folosind in 64,3% din cazuri. Diferentele constatate criteriul ¥? . sunt semnificative statistic la un p de 0,05. Copiii din judetil Galaji consuma legume REZULTATE SI DISCUTI crude sub forma de salate. De altfel, acest Primele intrebari ale chestionarului se judet este vestit in ceea ce _priveste referé la alimentele consumate la micul gradindritul. dejun. in dimineata aplicarii chestionarului in judeful Vaslui, legumele sunt remarcim 6,4% copii din comuna Beresti- consumate sub forma unor mancaruri Meria si 46,4% copii din Bacesti care nu au preparate termic care fin de foame, dar nu luat micul dejun. asingura elementul de calitate (2). in ambele localitati se consuma cantititi importante de legume (Tabelul 1).SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” TABELUL I De cate ori pe zi mandinci legume? ‘Consum 0 1-3ori 4—de mai multe ori Beresti-Meria Nr. 1 24 6 % 3,2 714 19,4 Bacesti Nr. 7 17 4 % 25 60,7 11,2 in comuna Bacesti atrag atentia 25% copii care nu manana zilnic legume, pe cand in judetul Galati procentul acestora este de 3,2%. Diferentele —constatate sunt semnificative statistic la un p de 0,05. alta grupa de intrebari este cea legata de consumul de fructe. Fructele sunt consumate cu placere de tofi copii fn unele familii, fructele sunt consumate ocazional, pe cand in altele, zilnic (Tabel II) TABELUL II Consumutl zitnic de fructe proaspete Consum 9 1-3 ori 4 —de mai multe ori Nr. 5 % 16,2 Beresti-Meria Bacesti in comuna Beresti-Meria apar 29% copii care consuma fructe de multe ori pe zi pe cand in comuna Bacesti frecventa acestei situafii este doar de 3,6%. Diferentele constatate sunt semnificative statistic la un p de 0,05. Consumul de legume gi fructe proaspete asiguré aportul de vitamin’ C necesar organismului in perioada de crestere. Desi este vorba de doua colectivitati rurale rezultatele sunt diferite, diferentele constatate fiind destul de mari. Alimentatia difera in functie de obiceiuri si de posibilitatile economice ale familiei. Urmeaza intrebarile legate de consumul de paine si derivate de cereale (Fig. 3). in comuna Beresti-Meria se consuma doar paine alba, pe cand in comuna 17 9 54,8 29 i 3,6. Bacesti se consuma si paine neagra (28,6%) sau asociat (7,1%). Diferentele constatate sunt semnificative statistic la un p de 0,01. Consumul de lapte nu este o problema pentru populafia din rural. Predomina cazurile cu un consum zilnic de 1-3 ori. La gustare, copii prefer’ in mod deosebit dulciurile (bomboanele). Consumul de carne, pui sau peste nu ridic& probleme deosebite. in tara noastra nu a aparut inc& preferingi majori pentru regimurile vegetariene sau lacto-vegetariene. Am crezut cA in comuna Beresti-Meria (judetul Galati), preferinta pentru peste este deosebita dar diferenjele constatate sunt nesemnificative statistic. 19SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” Fig. 3 - Ce fel de paine mananci? Alba in comuna Beresti-Meria se consuma doar paine alba, pe cand in comuna Bacesti se consuma si paine neagra (28,6%) sau asociat (7,1%). Diferengele constatate sunt semnificative statistic la un p de 0,01. Consumul de lapte nu este o problema pentru populatia din rural. Predomina cazurile cu un consum zilnic de 1-3 ori. La gustare, copii prefera in mod deosebit dulciurile (bomboanele). Consumul de came, pui sau peste nu ridicd probleme deosebite. in fara noastré nu a apirut inc& preferinjé majora pentru regimurile vegetariene sau lacto-vegetariene. Am crezut ci in comuna Beresti-Meria Gudeul Galafi), preferinta pentru peste este deosebita dar diferenjele constatate sunt nesemnificative statistic. Populatia noastra consuma _ frecvent alimente condimentate. Am insistat asupra excesului de sare deoarece poate genera probleme de sinitate. Excesul de sare este afirmat de 51,6% elevi din Beresti-Meria si de 78,6% copii din Bacesti. Diferentele BIBLIOGRAFIE Viorica Gavat, Indrei L. Bee Mashy Com., 1987. Albé+Neagra Paine BiBeresti-Meria BBacesti Noagra constatate sunt semnificative statistic la un p de 0,05. CONCLUZHL ¢ Am studiat alimentatia copiilor din doua localitati rurale provenite din judete diferite ale Moldovei. Rezultatele confirma —existenta_unor deosebiri in ceea ce priveste obiceiurile alimentare si situatia economica a familiei e in comuna Bacesti, aproape jumatate din elevii examinafi pleaci la scoala fara a consuma micul dejun. © in ambele localitati se consuma cantitati mari de legume gi fructe dar in comuna Beresti-Meria ele sunt consumate de preferinté proaspete. Consumul de lapte si carne nu indica diferente dintre cele doua localitati. © Aceste studii permit cunoasterea obiceiurilor alimentare ale populatiei rurale cat si aprecierea diferentelor care apar. — Alimentafia omului sindtos, lagi, Contact International, 1995. Roche C.Education nutritionelle,Un Besoin qui s’aflirme,lmpact Médecine Hebdo 1996, 324,2:52-54, Cynober L., Aussel C. — Exploration de I’ état nutritionnel. Paris; Médicales Internationales, 1998. | Wholey L., Wong D. — Nursing Care of Infants and Children, St. Louis, Washington D.C., Toronto.,SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” POLIMERI ANIONICI CU ACTIVITATE BIOLOGICA I. CARBOXIMETILCELULOZA MODIFICATA CU BENZOCAINA Cristian Gavat, Roxana Chiruta, Emil Iacob, Constantin V. Uglea, Universitatea de Medicina si Farmacie, Gr. T. Popa”, lasi Facultatea de Bioinginerie Medicala. Abstract. New polymers with antiviral and antitumor activity were synthesized by introducing benzocaine onto carboxymethylcellulase, The biological tests (anestethic, antiviral and antitumor activity) showed that the introduction of benzocaine as a spacer between main chain and a CMC carboxylic group enhances the antiviral and antitumor activity of the CMC. The anesthetic effect of benzocaine — modified CMC indicates that benzocaine is not released by hydrolysis from the macromolecular suppor. Key words: POLYMERS, BENZOCAINE, CARBOXYMETHYL- CELLULOSE, ANTITUMOR ACTIVITY, ANTIVIRAL ACTIVITY INTRODUCERE Este un fapt cunoscut c& polimerii naturali si sintetici solubili in ap’ manifesta. propri- etiti specifice datorité carora _cunose numeroase si importante aplicatii in biologie si medicina [1]. Adesea acesti polimeri sint purtitori de grupari chimice cu caracter anionic sau cationic. O proprietate important a polimerilor anionici este potentialul lor an- titumoral care se manifesta in principal prin inhibarea proceselor mitotice si prin activarea macrofagilor [2, 3]. Din categoria polimerilor biologic activi solubili in apa pot fi men- tionate —_polisulfurile, _polifosfagii si polizaharidele. Este necesar si mentionam c& activitatea antiviral si antitumorala a acestor polimeri este limitata [4]. Scopul acestei lucrari este de a modifica carboximetilceluloza prin introducerea ben- zocainei ca grupare lateralé urmati de hidroliza legaturii esterice in conditii blande. Alegerea acestei secvente hidrofobe (-HN- CcH,-COOH) a fost ficuta pentru a diminua sarcina negativa a grupirii carbo i ‘indepartarea ci fata de lanjul principal si pentru a echilibra caracterul hidrofob si hidrofil al compusului macromolecular. PARTEA EXPERIMENTALA a) Sinteza clorurii acide a CMC (compusul II, schema 1). S-a utilizat CMC produs SIGMA, sare de sodiu cu vascozitate mica (10-20 cps, concentratie 2%, la 25°C) CMC (1 g), piridina anhidra (30 ml) si 15 ml dimetilformanida (DMF) au fost introdusi intr-un flacon cu 3 gaturi, Amestecul de reactie se agita, timp in care peste acest ames- tec se adauga 15 ml SOCh. Temperatura sistemului s-a menfinut la 85°C. Dupa 45 min, temperatura de reactie se scade la 50°C dupa care amestecul de reactie se filtreazd si se spalé cu DMF, acetona si cloruré. de metilen anhidra. Produsul de reactie se usuc& sub vid la temperatura camerei [5]. b) Sinteza CMC modificata cu 8888 ~ aminobenzoatul de etil (benzocaina) (Schema 1, compusul IV). Un amestec format din clorura acida a CMC (4g), piridina (133 ml) si 2.8 g (SIGMA) a fost menfinut sub agitare timp de 4h la 85-100°C. Dupa aceasta, amestecul de reactie se raceste iar precipitatul format se filtreazd, se spali cu acetona si clorura de metilen anhidra dupa care este uscat sub vid la temperatura camerei. Dupa o hidrolizd in condifii bande se obfine forma H a CMC modificaté cu benzocaina (Schema 1, compusul IV). 56SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” -|AQH H HOH a carboximetilceluloza (CMC) 1 clorura acid’ a CMC u Pi (BB-CH,-0-cH,-cocl + H,N-C,H-Cooc,H, ——> (HBR CH,-0-CH,-CO-NH-C,H,-COOC,H, NaOH (BRR cH -0-cH,~co-NH-c,H.-cooH IV Schema 1. Sinteza CMC modificata cu benzocaina. )Caracterizarea compusului 1V(Schema 1) Derivatul benzocainic al CMC a fost caracterizat prin spectroscopie IR si analizi elementara. in primul caz s-a utilizat un aparat FTIR Perkin Elmer 1600. Analizele au fost efectua- te in Departamentul de Chimie al Louisiana State University, Baton Rouge, La, USA. Datele obfinute sunt: IR: 3460, R; 2036,4; 1757,3; 1640,8; 1255;1131,3; 1065,8; 813,3 si 694,6 cm’. Analizi elementari (per _—_ unitate structurala): calc, C 52,5%, H 5,1%, O 38,3%, N 4,1%; det. C 51,2%, H 5,0%, O 38%, N 4%. d) Evaluarea activitatii biologice Efectul anestezic al compusului Il, schema | si al benzocainei a fost analizat pe fibra muscular izolaté conform metodei propuse de Edman [6] si Isac [7]. Activitatea antiviral a compusului IV, schema 1. a fost studiaté pe grupuri de 30 soareci (nou nascuti de 2 zile, 5 g greutate) obtinuti de la Institutul de Igiena si Sanatate Publica, Departamentul de virusologie din lasi. Fiecdrui grup cu excepfia martorului, i s- a administrat 0,4 ml solutie salina sterila a virusului COCXACKIE A4 prin injectie sub- occipitalé. Apoi soarecii au fost introdugi in custi, avand la discretie hrana si apa. Dup’ o ord de la administrarea virusului, soarecii au fost tratafi cu 8 mg/kg din compusul IV, schema I. Aetivitatea antitumoralad a compusului IV, schema 1, a fost evaluati pe sobolani adulti sanatosi Wistar, in varsti de 11 s&ptimani obfinuti de la Institutul National Oncologic, Bucuresti. inaintea experimentului, sobolanii au fost mentinufi in carantind dou’ siptimani si marcafi. Dupa ceasta au fost cdntiriti si ‘impartiti in grupuri de 10 animale. impartirea a finut seama de principiile statistice astfel incat fiecare grup s& prezinte o medie si abatere a greutafii similare pentru fiecare grup. Tratamentul s-a aplicat zilnic, timp de 9 zile. in timpul carantinei si tratamentului, 537SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $I SANATATEA” animalele au fost hranite si controlate (ciclul lumina/intuneric de 12 h, temperatura 25°C) de 2 ori pe zi si cant&rii de 2 ori pe saptamana. Animalele purtitoare de tumora au fost impartite in 6 grupe a cate 10 animale. Tumorile solide Okker au fost obfinute prin injectarea subcutanat’ a unei suspensii de celule, utilizénd procedeul propus de Pollak [8]. Dupa o zi de la inocularea tumorii, fiecare grup a fost tratat cu 1,5 mg/zi/animal din compusii 1, II], IV (schema 1). Dupa un tratament de 14 zile, animalele au fost sacrificate. Pentru evaluarea parametrilor hematologici, serologici, anatomo-patologici (greutatea tumorii si a ficatului) s-au aplicat metodele standard. Activitatea —_macrofagilor a __ fost determinati folosind culturi celulare de Staphylococcus aureus ATCC 25923. Probele de singe au servit la evaluarea parametrilor hematologici (proteine serice, globule albe si rosii). Pentru a objine o evaluare cat mai corect& a activitatii antitumorale, un grup de animale a fost tratat cu cantitati similare de ciclofosfamida (CP), un medicament anti- tumoral clasic. REZULTATE SI DISCUTI Spectrele IR al compusului IV prezinta benzile caracteristice pentru gruparea carbo- nilica din carboxil sau ester la 1757,3 cm’ gi pentru gruparea amidicd la 1639,5 cm" si pentru nucleul aromatic la 813,3 cm”. a) Activitatea antivirala. in cazul grupului martor virusul COCXACKIE A4 cauzeazi paralizie general si moartea animalelor in primele 24 ore dupa administrare. in prezenta compusului IV paralizia apare gradual ‘incepand cu partea posterioaré a animalului, iar timpul de supravietuire se prelungeste in unele cazuri pana la 55 h. Datele experimentale objinute (Tabelul 1) permit unele concluzii preliminare referitoare la relatia structuré-activitate antivirala. TABELUL I Activitatea antiviral a GMC si a derivatului siu benzocainic (compusul IV). Compus Letalitate % 24h 35h 55h 96h) 5 700 ~ s - 1 80 90 100 - 100 - - - | ML 100 : : - IV 70 15 _| 9 100 Prezenta grupelor carboxilice este factorul esenfial care condifioneazi efectul antiviral. Se poate adauga, considerand comparativ comportarea compusilor I, Ill si IV ca prezenta simultan in structura chimicd a grupelor COOH si OH potenteaza efectul an- iviral. De asemenea din aceleasi rezultate se poate constata c& introducerea secventei — NH-CsH,-COOH — i in. special prezenta nucleului benzenic determina cresterea lipofilicitayii compusului_si__implicit majorarea biocompatibilitati. Benzocaina a fost aleasi pentru a servi drept ,spacer” deoarece permite sesizarea in vitro a desprinderii sale de suportul macromolecular datoritd efectului stu aneste- zic. Datele obtinute prin experimente pe fibra muscularé au aratat ci in vitro nu are loc separarea prin hidroliza a benzocainei. b) Activitatea antitumorala. Tabelele II - Vprezinta rezultatele obtinute. Ele arata in primul rand c& prezenta tumorii si tratamentul aplicat nu induc modificari semnificative ale parametrilor hematologici sau a compozitiei proteinelor serice (tabelele II si III). Acelasi lucru se poate spune si despre activitatea macrofagilor.SIMPOZIONUL NATIONAL, »MEDIUL $1 SANATATEA” TABELUL II Efectul CMC si a derivafilor sai sau asupra parametril dupi inocularea tumorii. ‘Compusul Celule albe/m!* Hematii x10“/mI* : 9200 5365 I 53900 6300 0 6200 6100 il 4670 6500 Iv 4700 6500 * Valorile prezentate reprezinté media calculata pentru fiecare grup de animale (zece sobolani). TABE! LUL UL, Efectul CMC si a derivafilor sii asupra compozitiei proteinelor serice. ‘Compozitia proteinelor serive % core ‘Albumin ‘Alfa 1 Alfa? Beta globulin’ Gama globulin 5 78,33 13,68 1174 27,10 18,55 I 33.73 12,53 10,04 23,56 20,14 0 30,00 13,00 10,50 24,50 22,00 m1 31.69 11,92 Mal 24,43 2058 Iv 31,64 14,78 14,74 22,89 16,05 TABELUL IV. Efectul CMC sia derivatilor sai asupra activitajii macrofagilor. Compusul Aclivitatea macrofagilor - 220 1 210 i (250 mt 250 Vv 200 200 * Exprimat ca numi in tabelul V, este prezentatd activitatea antitumorala a compusilor studiafi. Este de mentionat inhibarea dezvoltarii tumorii in Prezenfa compusului IV. Efectul constatat este similar cu cel produs de ciclofosfamida (CP). CP este un medicament antitumoral clasic care face parte din categoria agentilor alchilanti. Capacitatea acestui medicament de a irhiba proliferarea celulelor tumorale se bazeazi pe atacul selectiv al materialului genetic [9]. Conform opiniei lui Goldenberg (10, 11] accesul intracelular al CP este realizat printr-un transport facilitat. Agentii _alchilanti manifesta cito- isi toxicitatea printr-un proces de alchilare a diferitelor componente celulare. Sa considerat c& procesul major responsabil iar de colonii per em” pentru citotoxicitatea agentilor alchilanti este alchilarea ADN care provoacd moartea celu- lelor. Agentii alchilanti pot de asemenca reactiona cu grupele sulfhidrice, aminice, hi- droxilice, carboxilice sau fosfat din componentele celulare. Referindu-ne in con- tinuare la alchilarea ADN, datele obfinute [10-14] arati c4 mecanismul _procesului confine o ciclizare intramolecular’ a CP care conduce la formarea unui ion etilamoniu (for- mula 1) care direct sau prin intermediul unui ion de carboniu (formula 2) transfera o grupa alchil unui constituent celular. 59SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” RNC CHCH! 1, ch, a Situsul cel mai important al alchilarii ADN-ului este pozitia N7 din guanina. Este posibila si alchilarea altor baze la una sau la ambele lanturi ale elicei ADN-ului. Pe de alta parte mecanismul de actiune a polianionilor nu este suficient cunoscuta. Da- torita masei moleculare, accesul celular al polianionilor are loc printr-un proces de en- docitoza [15]. Efectul antiviral al polianionilor are loc prin: a) inactivarea directé a virusului, b) inhibarea procesului de replicare a virusului, c) inducerea formarii interferonului, 4d) stimularea fagocitozei si inflamatiei, e) sti- mularea specifica a raspunsului imunologic si f) intensificarea activitatii macrofagilor [16- 18]. Fara si detaliem aceste mecanisme, din datele experimentale objinute de autorii citafi cat si de noi [19,3], rezulta ca efectul antiviral al polianionilor are loc prin combinarea mai multor mecanisme in funcfie de structura chimicd a polimerului si de caracteristicile sistemului biologic gazda-virus, Avand in vedere masa moleculara a compusilor studiafi de noi este putin probabil c& acesti polimeri polianionici pot participa la un proces de transport facilitat [20]. Pentru acest tip de compusi, accesul celular este blocat in principal de membrana celular’. Polimerii pot traversa membrana ye CHCH.-C C * CH-CH! Q) celular numai printr-un proces de endocitoza (14, 21, 22}. Considerand acest mecanism, devine explicabil efectul antitumoral mai intens al compusului. IV. Probabil —_cresterea lipofilicitajii compusului datorité gruparii - - CO-CsH;-NH determina _intensificarea procesului de endocitoza si implicit accesul intracelular al acestuia. Referindu-ne acum la __activitatea antitumoralé a polianionilor, constatim c& mecanismul de actiune difera in functie de structura chimica a polimerului si de caracte- risticile sistemului biologic gazda-virus. ‘Numeroase date experimentale [19-22] arata ca polianionii sintetici actioneaza ca in- hibitori mitotici prin cuplarea polimerului la antigenul tumorei. S-a remarcat de asemenea importanta modului de administrare asupra activitatii antitumorale a polianionilor. O alta caracteristic’. a unor polianioni este lipsa citotoxicitatii in vitro comportare care sustine ipoteza ci activitatea antitumorala. a polianionilor are la baz stimularea actiunii macrofagilor [21, 22, 23, 24], Trebuie insi mentionat ca datele experimentale mai recente [19,3] objinute pe o serie de copolimeri ternari ai anhidridei maleice nu au confirmat aceasta ipoteza. TABELUL V. Efectul antitumoral al CMC $i derivafilor si. ‘Compusul Efect antitumoral® (%) N= 100 I 72-80 0 102-110 si 92-105, Vv 58-67 ce 42-49 * Exprimat ca procent fafa de IN considerat 100%. “Lot de animale inoculate cu tumora si netratat.SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” CONCLUZIL Derivatii CMC cu benzocaina manifesta activitate antiviral si antitumoral’ moderaté care este indus de prezenta simultana in structura polimerului a grupelor hidroxilice si carboxilice. De asemenea este de mentionat faptul ci majorarea lipofilicitatii compusilor determina intensificarea activitatii biologice. In continuarea acestor studii se va urmari potenjarea activitatii biologice prin cresterea numérului de grupari carboxilice si prin echilibrarea raportului hidrofil/hidrofob din structura chimica. BIBLIOGRAFIE 1. Dunn, RL. si RM. Ottenbrite, ACS Symposium Series, Washington DC, 469, 1991, p. 3-10. 2. Takemoto, K., Inaki, Y. si RM. Ottenbrite, Functional Monomers and Polymers, Marcel Dekker Inc., New York, 1987, p. 423. 3. Uglea, C.V., A. Vatajanu , H. Offenberg, A. Grecianu, R.M. Ottenbrite si IL Negulescu, Polymer (London) 34, 3298, 1993. 4. Uglea, C.V., A. Vatajanu si H. Offenberg, Polymer Prepr., 33(2) 96, 1992. 5. Simionescu, Cr. 1... Dumitriu, S., Bulachoveschi, V, Popa V., J, Polymer Sci. , Polymer Symposium, 66, 171-179, 1979, 6. Edman, A. B. , Kiessling, L, Biochem. Biophys Acta, 442, 629-635, 1976. 7. Isac, M. Rev. Roumaine Chim., /8, 232-241, 1978. 8. Pollack, V. A., Fidler, I J.,J. Natl. Cancer Inst., 69, 137, 1982. 9. Becker, F. F., Cancer, Plenum Press, N. Y..1977, p. 285. 10. Goldenberg, G. J., Lyons, G. J, Lepp, R. M., Vaastrone, C. L., Cancer Res., 31, 1616, 1971. 11. Goldenberg, G. J., Land, H.B., Cormack, D, V., Cancer Res., 34 , 3274, 1974, 12. Boice, J. D., N. Engl. J. Med., 309, 1079-1085, 1983. 13. Luton, J. P., N. Engl. J. Med., 322, 1195-1199, 1990. 14. Katzung, B. C., Basic & Clinical Pharmacology, Appleton & Lange, 766-800, 1992. 15. Ringsdorf, H., J. Polymer Sci., 51, 135-152, 1975. 16. Ottenbrite, R. M., Ann. N.Y. Acad, Sci.,446,263-303, 1985. 17, Regelson, W., J. Bioact. Compat. Polym., 1, 84-106, 1986. 18. Regelson, W., Munson, A., Wooles, W.., Int. Symp. Standardization Interferon and Interferon Inducers, 14, 227-236, 1970, 19. Ugiea, C. V., Vatajanu, A., Offenberg, H., Grecianu, R., Negulescu, I. 1, Polymer Prepr., 33(2), 96 100, 1992. 20. Duncan, R., Kopecek, L., J. Adv. Polymer Sci., 57, 53, 1984, 21. Uglea, C. V., Albu, N. I. Vatajanu, A., Isac, M., Ottenbrite, R.M., J. Bioact. Compat. Polym, 9, 448- 461, 1994. 22. Uglea, C. V., Panaitescu, L., Curr. Trends Polymer Sci., 2, 241-251, 1997, 23. Kaplan, A. M., Morahan, P. S., Regelson, W., J. Nat. Cancer Inst., 52, 1919, 1974, 24. Kaplan, A. M., Morahan, P. S., Ann. N. Y. Acad. Sci., 276, 134, 1976. 61: SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” POLIMERI ANIONICI CU ACTIVITATE BIOLOGICA I. CARBOXIMETILCELULOZA OXIDATA Cristian Gavat, Roxana Chiruta, Emil lacob, Constantin V. Ugiea “~—~_ Universitatea de Medicina si Farmacie, Facultatea de Bioinginerie Medicala. ‘Abstract. This paper deals with a new synthetic polycarboxylic compound i.e. chlorite oxydized ‘carboxymethylcellulose (CMC) modified with benzocaine (ethyl p-aminobenzoate). The structure of the modified carboxymethyleellulose was characterized by thin-layer chromatography and by FTIR and FTNMR spectroscopy. The biological activity of the obtained compounds was evaluated in vitro and in vivo as antiviral and antitumoral. The results reveal that these effects are determined by a) the presence and the number of carboxylic groups and b) by an equilibrium of the hydrophilic and hydrophobic character of the chemical structure. Key words: polymers, benzocaine, chlorite oxydized carboxy-methylcellulose (cmc), antitumor act activity. INTRODUCERE Numerosi_polimeri naturali_ polianionici manifesta nativ 0 serie de proprietati fiziolo- gice. Printre acestia putem —mentiona polizaharidele, glicoproteinele si polinucleo- tidele. In scopul intensificarii activitayii biologice si a diversificarii acestor polimeri, s-au realizat modificari ale structurii lor chimice prin derivatizare sau prin alterarea structurii chimice a lantului principal. Cateva polizaharide modificate au fost studiate sistematic din punctul de vedere al activititii biologice. Dintre acestea s-a detasat amilaza oxidata obfinuta cu scopul de a mari densitatea gruparilor carboxilice purtate de lantul principal [1] si de a intensifica activitatea sa biologica. Evaluarea efectului antiviral si a citotoxicitafii amilazei oxidate nu a confirmat asteptarile [2, 3]. Scopul acestei lucrari este de a obtine un nou polianion purtator de grupari carboxilice prin oxidarea carboximetilcelulozei si prin legarea acidului p-aminobenzoic in scopul modificarii raportului hidrofil/hidrofob din ;, antiviral structura. chimic&’ a compusului macro- molecular obtinut. PARTEA EXPERIMENTALA a) Oxidarea CMC (sare de sodiu cu vascozitate de 10-20 cps la 25°C, reactiv Sigma), 20 g, s-a dizolvat in apa (1 L) si s-au tratat cu periodat de sodiu (20,4 g) la tem- peratura camerei in intuneric. Amestecul de reactie a fost mentinut sub agitare timp de 150 h. Timpul de reactie este determinat de consumul de periodat care este supravegheat prin spectroscopie UV la 290 nm. Lipsa consumului de periodat araté sfarsitul reactiei. Dupa descompunerea excesului_ de periodat cu etilen glicol, produsul objinut (compusul 2, schema 1) a fost caracterizat prin spectroscopie IR si determinarea conti- nutului de grupari carbonilice. Prin aceasta ultima analiza am determinat prezenta a 1,5 unitate anhidro- grupe carbonilice per glucozica.SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $I SANATATEA” CH,-O-CH,-COOH CH,-O-CH,-COOH H o-l- 0; | cw; | _| kod! —+ -IcrcHocHo} 2%, _| eras |. fl & 1,9 | HOH a cr cn COOH COOH H H cmc 2,3-Dialdehid CMC 2,3-icarboxi CMC 1 2 3 ‘Schema 1. Obfinerea dialdchid CMC. Amestecul de reactie este apoi supus etapei a 2-a a procesului de oxidaré cu clorit de sodiu gi acid acetic in regim de agitare viguroasa. Pentru transformarea unui mol de grupare aldehidica intr-un mol de grupare carboxilic& sunt necesari 4 moli ClO - si 2 moli acid acetic. Cantitatea necesari de clorit de sodiu se dizolva in apa si se adauga peste amestecul de reactie. Dupa aceasta se adauga cantitatea necesara de acid acetic in picaturi timp de o ora. in timpul reactiei culoarea mediului se modifica de la brun inchis la oranj inten, iar din vasul de reactie se degaja C102. in final amestecul de reactie devine omogen si transparent. Reactia dureaza 6 h iar dupa aceasta a fost racit cu apa si gheata. PH-ul sistemului a fost monitorizat continuu la valoarea de 8,5 cu ajutorul unei solutii 10N de NaOH. Produsul oxidat a fost precipitat prin adaugarea unui volum triplu de etanol dupa care intregul sistem este pistrat cdteva zile in frigider. Precipitatul se separa prin decantare si se suspend in 5% etanol dupa care se separ’ din nou prin decantare. Se spala cu etanol dupa care se usucd sub vid. Un gram din produsul obfinut, 30 ml piridind anhidra si 15 ml dimetilformamida (DMF) au fost introdusi intr-un balon cu 3 gaturi. Sub agitare s-au addugat 1,5 ml SOCK, sistemul find mentinut la 85°C. Dupa 45 min., amestecul de reactie a fost racit la 50°C, filtrat, dupa care precipitatul s-a spalat cu DMF, acetona si clorura de metilen anhidra, Dupa aceasta, produsul (compusul 4, schema 2), se usucd sub vid la temperatura camerei. 4 g din acest produs se amestecd cu 132 mi si 2,8 g benzocaina (p-aminobenzoatul de etil) timp de 4h la 85-100°C. Apoi amestecul de reactie se raceste si se filtreaza. Precipitatul se spala cu acetona si clorura de metilen dupa care se usucd sub vid la temperatura camerei. Prin hidroliza in conditii moderate se obtine forma H a CMC oxidat si modificat cu benzocaina (compusul 6, schema 2). Produsele sintetizate conform schemelor | si 2 au fost caracterizate prin analizé ele- mentara, spectroscopie IR cu_transformata Fourier (Perkin Elmer 16) si RMN. IR (compusul 6, schema 2): 3.471; 2.955; 1.756; 1.639; 1.263; 1.263; 1.121; 1.038; 813; 659; 536 cm") Analiza elementard (compusul 6, schema 6): calc. C 57%; H 3,9%; O 31,6%; N 6,9%; det. C 54,1%; H 4,1%; 0 36%; N 5,7%. 63SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” CH,-O-CH,-COOH CH,-O-CH,-COCc! eee SOC, lb ccHocHo-| —Bemzocaind, en ieon a coci i a 3 4 (CH,-O-CH,-CONH-C,H,-COOC.H, (CH,-O-CH,-CONH-C,H,-COOH fodvooso} MOK -L cH-cH-o-cH-o-|- | on | Lon CONH-C,H,-COOC.H, ‘CONH-C,H,-COOH CONH-C,H,-COOC.H, CONH-C,H,-COOH 5 Schema 2. Obfinerea CMC-oxidate modificatd cu benzocaina. Spectrul RMN al aceluiasi produs conjine semnale specifice protonilor nucleului aromatic iplele la 7,15 ppu si 8,2 ppu) si celor (5,7 ppu). In cazul compusului 5 schema 2 apar in plus semnalele specifice protonilor alchilici centrali la 1,7 ppu. EVALUAREA BIOLOGICA Compusii 1, 2, 3 (schema 1) si 5, 6 (schema 2) au fost evaluafi din punctul de ve- dere al activitafii antivirale. Experimentele s- au efectuat pe grupuri de 30 animale (soareci nou-nascuti de 2 zile, greutate 5 g) c&rora li s- a administrat o solutie salina sterilé de virus Cocxackie A4, Dupa o ora de la administrare, fiecare grup, cu exceptia martorului, a fost tratat_ cu 8 mg/kg din produsele mentionate mai sus. Activitatea antitumoralé a compusilor 1, 2, 3 si 5, 6 a fost evaluat pe sobolani adulti Wistar de 11 s&ptamani. Experimentele s-au efectuat pe grupuri de 10 animale. Grupurile de animale au fost impartite in grup martor, grupuri purtatori de tumor (Okker solida), dintre care unul netratat, iar restul tratati cu compusii 1-3 si 5, 6 (1,5 mg/zi/animal timp de 9 zile). Dupa sacrificare, s-au determinat principalii parametri hematologici, serologici gi anatomo-patologici (greutate tumor si ficat). Activitatea macrofagilor [4] a fost determinata pe culturi celulare de Staphylo- coccus aureus ATCC 25923. Pentru a oferi un caracter general evaluarii activitatii antitumorale, un grup de animale a fost tratat cu cantitati similare (1,5 mg/zi/animal) de ciclofosfamida (CP), un medicament anticanceros clasic care face parte din categoria agentilor alchilanti. REZULTATE SI DISCUTIL Analizele spectrale au confirmat existenta in structura compusilor a legiturii esterice la 1756 cm” (in cazul compusului 5, schema 2), a gruparii amidice la 1639 cm” si a nucleului aromatic la 813 cm”. in cazul activitdpii antivirale, tratamentul cu compusii 1-3 si 5, 6 confirma prezenta efectului antiviral in functie de anumite elemente structurale, Ameliorarea activitatii virale [5] este conditionaté de prezenta grupei carboxilice. Introducerea secventei_ -NH- CoH,-CO- potenteazd activitatea antiviral.SIMPOZIONUL NATIONAL ,MEDIUL $1 SANATATEA” TABELUL | Activitatea antiviral a compusilor studiagi ‘Compus Tetalitate % 24h 33h 35h 96h [- 100 ~ 5 5 1 80 90 100 : 2 100 - - - 3 18 80 100 - 3 100 : - - 6 55 60 80 90, Inainte de a prezenta activitatea gici_ si anatomo-patologi (greutatea antitumorala este necesar s4 mentionam ca tratamentul cu compusii studiati nu modifica semnificativ parametrii hematologici, serolo- ficatului) a animalelor de experienta. Activitatea antitumorala a compusilor studiati este prezentata in tabelul 2. TABELUL II Activitatea antitumoralii a compusilor studiafi. ‘Compus Activitate antitumoraia GIN** 100 1 70-80 2 90-110 3 85-90 5 120-130 6 47-52 cP 35-47 * Exprimat ca raport intre greutatea tumorii/greutatea sobolanului, valoarea GIN fiind considerat& ca 100% ** GIN — grup inoculat cu ser fiziologic si netratat. Datele objinute de noi si prezentate in tabelele 1 si 2 permit unele concluzii referi- toare la relatia structura — activitate biologica. Considerdnd si unele date obfinute in cazul CMC ‘modificate cu benzocaina [5], rezultatele obfinute conduc la concluzia c& prezenta si numarul gruparilor carboxilice determing direct activitatea antivirala si anti- tumorala. Din aceleagi date se constaté c& introducerea secvenei_hidrofobe - NH- C6H4-CO- ca spacer” intre lanful principal BIBLIOGRAFIE 1. Claes, P., J. Virusol., 5, 313-321, 1970. si gruparile carboxilice potenteaza evident ac- tivitatea biologica a produsului obtinut, CONCLUZII Compusii macromoleculari obtinuti in aceasté lucrare arat& ci activitatea biologica antivirala si antitumorala este conditionata de prezenta si numérul grupelor carboxilice precum si de echilibrarea caracterului hidrofil $i hidrofob al structurii chimice. 2. Ottenbrite, R. M., Donaruma, L. G. and Vogl, O., polymeric Drugs, Wiley-Interscience. 3. Uglea, C. V., Vatajanu, A., Iurea, D., Offenberg, H. 33(2), 96-98, 1992. .. Grecianu, A. and Negulescu, I. |., Polymer Prepr., 4. Shortman, K. si Palmer, J., Cell. Immunol, 2, 399, 1971. 5. Uglea, C.V., lacob, E., Spiridon, D., Rev. Chimie, date nepublicate. 65SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” EFICIENTA UZINEI DE APA SOROGARI iN TRATAREA APEI DIN RAUL PRUT. Viorica Gavat', Chirild I.', Gavit C.', Mihaela Vasile”, Andriescu C.” 1 — Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa” 2 —Uzina de apa Sorogari Abstract: In this paper we have analyzed the efficiency of water treatment process from Sorogari Central Station between ears 1999-2000. The results shows a good global efficiency (turbidity less than 5 NTU, total coliforms less than 50/100 ml and fecal coliforms less than 5/100 ml); even we have identified abnormal situations according to the standards for sedimentation and filtration process. The free residual chlorine from water delivered on the net was between 0,50-0,59 mg. Calitatea corespunztoare a apei de baut este 0 condifie esentiali pentru starea de sanatate a comunitatilor umane. in obtinerea apei potabile detin un rol deosebit sursele de apa folosita (debitul, proprietifile fizico- chimice si bacteriologice) (STAS 4706-88), functionalitatea uzinei de ap si starea conductelor traversate de apa pana la consumatori. Apa furnizata locuitorilor unei localitati trebuie si corespunda normelor din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic, bacteriologic si biologic (legea nr. 458 din 8 iulie 2002).(1). Monitorizarea calititii apei__revine companiilor de api, care au sarcina de a preleva un numr stabilit de probe pentru fiecare indicator si zon’, in funcie de numarul populatiei_ deservite. Aceast automonitorizare —_necesiti -—_controlul autoritatilor locale de sinatate public& si se face pe bazine/zone de aprovizionare cu apa. (2,3). Sectorul de tratare al apei (uzina), a cdrui existen{a este obligatorie pentru apele de suprafata, consti dintr-un numar de trepte prin care este trecut& apa succesiv, pentru a fi debarasati de diverse impuritati (suspensii, germeni, substanfe organice, substanje anorganice). (4, 5, 6). Avand in vedere importanta apei furnizaté de Uzina Sorogari pentru locuitorii oragului agi, ne-am propus s& analizim eficienta acesteia pe o durati de 2 ani (1999-2000). MATERIAL SI METODA Uzina de apd Sorogari_deserveste populatia municipiului Iasi din Centrul Civic, Zona industriala, Tatarasi, Dancu, localitatea Tomesti. in statia de tratare a apei, probele se analizeaza la intervale de 4 ore, incepand cu apa bruta si continuand cu fiecare treapta de tratare. intr-o prima etapa s-a realizat evaluarea eficientei fiecdrei trepte de tratare, iar ulterior evaluarea eficientei globale a statiei (inainte de — dezinfectie), —folosind _indicatorii corespunzatori. Eficienta fiecarei trepte de tratare, trebuie sa fie urmatoarea: © coagulare/sedimentare — pe baza turbiditatii - 90%; © filtrare colimetrie > 80%; © dezinfectie final — colimetrie si clor rezidual liber - > 99,9%. Eficienta global se consider’ de 100%, daca valorile indicatorilor sunt: * — Turbiditate < 5 grade Unititi de Turbiditate; © Coliformi totali < 50/100 ml; © Coliformi fecali < 5/100 ml (7) rapid’ ~ turbiditate si REZULTATE SI DISCUTI Din figura 1 se observa ci la nivelul decantérii nu s-a atins idealul de eficienta (90%) in nici o luna in decursul celor 2 ani, 168SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” fiind totusi mai apropiat de acesta din luna aprilie pana in septembrie (intre 71,3% si 87,5%). Figura 2 ne indicd faptul c& la nivelul filtrelor, unde depiseascd 80%, activitatea acestora s-a EFICIENTA (%) eficienfa ar trebui sa’ desfagurat bine numai in 8 luni si respectiv 9 luni din an in anii 1999 si 2000 (in ceea ce priveste turbiditatea). Din acest punct de vedere, eficienta filtrelor s-a dovedit mai sclizuta in perioada rece a anului (ianuarie, februarie si martie) in ambii ani, 169SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $I SANATATEA” Datorité aplicarii preclorinarii, care a redus considerabil numarul coliformilor (sub limita decelabila), nu s-a putut aprecia just eficienta filtrarii, folosind acest indicator. Totusi, in cele cAteva luni cand nu s-a aplicat preclorinarea, eficienta filtrarii a fost peste 0,58 7 80%, ceea ce denota functionarea parametrii normali ai filtrelor. la Dezinfectia, ultima treapti de tratare, a avut 0 eficienta de 100%, prin eliminarea completa a coliformilor din apa tratata. ~/ 9° os] | ost 051 No | 6 he | 048 $4 304 6 6 7 8 9 0 1 42 LUNA Fig. 3. Clorul rezidual liber Eficienta totalé a limpezirii apei se poate considera maxima (desi in procente este cuprinsi intre 83,5% in ianuarie 2000 i 99,5% in iulie 2000), deoarece, valorile turbiditatii in apa de rezervor se afl sub 5 grade Unitati de Turbiditate, iar colimetria la nivelul rezervorului este 0/100 ml. (7). Apa rezultata din orice uzina trebuie si prezinte un clor rezidual liber de 0,5 mg/|. In apa distribuiti consumatorilor din statia Sorogari, clorul rezidual a depasit in permanenfi valoarea maxima admisi de STAS (0,50 mg/l) la intrarea apei in refea (Fig. 3), avand valorile extreme intre 0,50 me/l in luna septembrie 1999 si 0,59 mg/l in lunile martie si mai, ale aceluiasi an. in anul urmator, valorile inregistrate au fost cuprinse intre 0,51 mg/l (lunile aprilie, iunie, septembrie) si 0,54 mg/l (lunile ianuarie, noiembrie), CONCLUZH Apa brut ce este prelucraté in Uzina Sorogari indeplineste conditiile de calitate pentru a fi folosita ca surs& de apa potabila. Numai pe parcursul iernii, prin formarea podurilor de gheafa apa se concentreaza, de aceea unii parametri (pH, Fe, Cu, Pb) au valori crescute, incadrindu-se totusi_ in concentrafiile admise exceptional. Eficienta decantarii nu s-a situat la nivelul valorii de 90%, atingand valorile cele mai sc&zute in ambii ani in lunile decem| ianuarie iar cele mai ridicate, din luna aprilie pana in luna august. Filtrarea rapida s-a desfigurat in condifii optime (din punct de vedere a turbiditatii) cu 170SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $I SANATATEA" exceptia Iunilor ianuarie, februarie, martie fecali la nivelul rezervoarelor. (ambii ani) si decembrie (1999). in concluzie, functionalitatea Uzinei Eficienja globald a Statiei de tratare a fost — orogari in cei doi ani a fost bund, ceea ce s-a bund luand in consideratie _valorile _reflectat favorabil asupra consumatorilor. indicatorilor turbiditate, coliform totali si BIBLIOGRAFIE 1. Giroult E, Seux R — Eau environnement santé — Editions de I"Ecole Nationale de la Santé Publique, 2002. 2. Miinescu S, - Compendiu de Igiend si ecologie medicala Bucuresti 1995, pp. 67-144. 3. Monitorizarea calititii apei potabile si inspectia sanitard in conformitate cu legislafia armonizatta, ISP Bucuresti, 2000. 4. Gavat V., Petrariu D.F., Gavat C., Azoicai D. - Factorii de rise din mediu si sdndtatea. 5. Gavat V. - Igiena —lucrdri practice -1998, Litografia UMF. 6. Miinescu S. = Tratat de Igiend, Ed. Med, Bucuresti, 1984. 7. Norme metodologice pentru supravegherea sanitard a calititii apei de biut. Romania, Ministerul Sanattii, Institutul de Igiend, Sandtate Publica, Servicii de sinitate si de conducere — Bucuresti, 1996. 171SIMPOZIONUL NATIONAL ,MEDIUL $1 SANATATEA” . UNELE ABATERI ALE APORTULUI DE NUTRIENTI IN ALIMENTATIA PERSOANELOR iN VARSTA DIN CADRUL UNEI COLECTIVITATI INCHISE Viorica Gavit', C.D. Laba', Rodica Cuciureanu’, Adriana Albu’, Anca Cojocariu’, C. Gayat Universitatea de Medicina si Farmacie ,Gr. T. Popa” Iasi 1 Facultatea de Medicina 2 Facultatea de Farmacie 3 Facultatea de Bioinginerie Medical Abstract. The objective of this study was to evaluate the dietary intake in the elderly and relation with the recommended dietary allowances. We investigated the daily food intake of @ group of 218 institutionalized older persons by using two methods: statistic and chemical, The results of this analysis shows that diet had a deficit of fish, fruits, potatoes and vegetables intake and an excess of meat, cheese, cereals derivates and sugar products. The diet was hypercaloric with excess of proteins and fats and deficit of mineral elements (K, Mg) and vitamin C. Alimentatia persoanelor de varsta a IIl-a prezinté unele particularititi, determinate de schimbarile morfologice si functionale care lul tubului digestiv in aceasta i pericolul de imbolnaviri care este iminent in cazul unor excese alimentare (care duc la crestere ponderala sau obezitate) sau deficiente nutritive (struri _minerale, vitamine) [1, 2, 3, 4]. De aceea, in alimentatia lor trebuie luate in consideratie normele sanitare privind necesarul de _alimente, nutriengi si aportul caloric, mai ales in cadrul colectivitatilor [5]. Pornind de la datele din literatura, ne-am Propus s& analizim situafia alimentatiei Persoanelor in varsti dintr-o colectivitate inchisa. OBIECTIV: Analiza consumului alimentar mediu a unei_persoane _institutionalizate prin determinarea aportului cantitativ si calitativ alimentar zilnic si raportarea ulterioar’ la necesitajile varstei. MATERIAL SI METODE: Studiul a constat in realizarea anchetei alimentare a ratiei zilnice, pe o perioada de 7 zile consecutiv, a unui lot de 218 persoane de varsta a Ill-a institutionalizate in Caminul de pensionari Copou din lagi S-a cercetat alimentajia din punct de vedere : * cantitativ, prin metoda statistic’, determinand prin calcul consumul alimentar mediu pe grupe de alimente; * calitativ utilizind in paralel atat metoda statistic’ ct si metoda chimica ceea ce a permis aprecierea aportului de substanfe nutritive si de calorii. REZULTATE: Stabilirea aportului cantitativ, sintetizat in tabelul I, araté un deficit major de peste (100%) si alimente de origine vegetala : fructe (-98,56% pentru sexul masculin si — 98,41% pentru sexul feminin), cartofi (- 82,83%), legume 10%HC (—73,76% pentru sexul masculin si -66,26% pentru sexul feminin), legume 5%HC (~25,26% pentru sexul masculin si -15,07% pentru sexul feminin). 7SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” Abateri pozitive semnificative s-au +655,56% pentru sexul feminin) precum si inregistrat la carne (+84,05%) si preparate din pentru zahér si produse —_zaharoase carne (+530,26%), branzeturi (+508,51%), (+384,06%) fat de normele corespunzAtoare leguminoase uscate (+439,68%), derivate de varstei $i sexului (fig. 1 si fig. 2) [1,5]. cereale (+403,70% pentru sexul masculin si TABELUL I Aportul cantitativ pe grupe de alimente si abaterile corespunzitoare raportate la normele de alimentatie rationala “Aliment Mascalin Femin (z) | Norme(g) | Abatere(%) | Norme(g) | Abatere (%) h Carne 147,24 | 80 84,05 30 84,05 Preparate din carne | 94,54 | 15 530,26 15 530,26 Peste 0,00 20 -100,00 | 20 -100,00 Lapte 173,33 210 17,46 210 -17,46 | Branzeturi 121,70__| 20 308,51 20 308,51 Oua 21,94 20 9,68 15 46,24 Grisimi animale B21 | 20 16,06 15 34,75 Grasimi vegetale 36,51 20 82,54 15 143,39 Paine 337,11 | 300 12,37 250 34,84 Derivate de cereale [151,11 | 30 403,70 | 20 655,56 Cartofi 46,35 270 ~82,83 270 82,83 Legume 10% HC 70,86 270. -73,76 210 ~66,26 Legume 5% HC 186,84 250 -25,26 220 -15,07 | Leguminoase uscate_| 53,97 | 10 439,68 10 439,68 Fructe 3,17, 220 -98,56 200 -98,41 Zahar si produse 145,22 [30 384,06 30 384,06 | zaharoase J fPe Ss LUE eee “ cf e | Fig. 1. Abaterile aportului cantitativ pe grupe de alimente la sexul masculinSIMPOZIONUL NATIONAL »MEDIUL $1 SANATATEA” ABATERRES, ‘erAuzevont PREP ov CARNE onAsmivecevate onksmt TZANAROASE Fig. 2. Abaterile aportului cantitativ pe grupe de alimente la sexul feminin in ce priveste aportul calitativ (tab. Il, fig. 2 si 3) s-au constatat unele depasiri ale necesarului de proteine si lipide atét prin aplicarea metodei statistice (proteine : 95,3% pentru sexul masculin si 119,3% pentru sexul feminin; lipide : 106,8% pentru sexul masculin si 135,4% pentru sexul feminin), cat pentru sexul masculin si 37,1% pentru sexul feminin; lipide : 106,1% pentru sexul masculin si 134,6% pentru sexul feminin). Aportul de glucide a avut o abatere de +37,6% pentru barbati si de +62,19% pentru femei calculat statistic si un deficit de — 21,2% pentru barbati si -7,1% pentru femei si prin metoda chimic& (proteine : 22.1% la analiza chimica. TABELUL IL Structura ratiei determinaté prin metoda statistici (ST) si metoda chimicd (CH) : Aport () Maseulin Feminin Principii autritive sr CH | Norme | Abarere | Abatere | Norme le Proteine 133,80 | 83,68 [685 | 95,3 22,1 6 1193 | 37,1 Panimale | 70,89 | — 26,6 | 1665 | — 259 173,7 _[— P vegetale | 62,91 | — 41,9 150.1 = 35,1 [79,2 = Lipide 144,80 | 145.32_| 70 106.8 [106.1 | 61,5 [1354 | 1346 Lanimale | 87,24 [— 445 [961 = 41.7 {109.2 [= L vegetale | 57,55 | — 25,5 125.7 = 19.8 190.6 = Glucide 447,80_| 25627 [3254 [37.6 “21,2 | 276.1 [62.19 | -71 BSIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $I SANATATEA” 40 600 800 1000 1200 Fig. 3. Abaterile aportului de principii nutritive pentru sexul masculin exe cide FE 7.25 130% Lnide 19475, (Dioioda satnicd 04% Be Aa ESE AD 0000S Aportul caloric zilnic mediu stabilit prin metoda statisticd a fost de 3565,23 Keal/zi reprezentand o depasire a _necesarului corespunzator varstei si sexului (2200 Keal/zi Ja barbati si 1900 Kcal/zi la femei) [1, 5] cu 62,05% pentru sexul masculin si de 87,64% pentru sexul feminin 4, Abaterile aportului de principii nutritive pentru sexul feminin Analiza chimic’ a sarurilor minerale prezente in alimente (a relevat un deficit pentru toate elementele investigate - Na, K, Ca, Mg, Fe (tab. III). Metoda statistica arata un deficit pentru aportul de K si Mg si o depasire a dozelor recomandate pentru Na, Ca si Fe [1, 2, 3].SIMPOZIONUL NATIONAL ,,MEDIUL $1 SANATATEA” Tabelul III Aportul de siruri minerale determinat prin metoda statisticd (ST) si chimic& (CH) Elemente Doze | Abatere | Abatere minerale |__ST CH | recomandate | ST cH Na 4493,13_| 960,65 [4000 12,33 | 75,98 K 287,09 | 381,00 | 3000 23.76} -87.30 Ca 1083,20_| 611,70 | 800, 35,40 | -23.54 Mg 317.43 | 171,44 1350 931 | -51,02 Fe 15,35 4,87 10 53,47 ~51,34 Aportul de vitamine a fost apreciat numai _alimentara investigata au depasit dozele rin calcul folosind metoda statistica (tab. recomandate pe zi (2, 3}, in timp ce pentru IV). Vitaminele A, BI si B2 din ratia vitamina C s-a calculat un deficit de -21,3%. Tabelul IV Aportul de vitamine calculat statistic $i abaterile fafa de dozele recomandate zilnic Vitamina | Aport | Doze recomandatelzi_ | Abatere Vit A 1147 ug RE_| 700 pg RE 63,8 % VitBi__| 3,75 mg 1,3 mg 188,8 % VitB2__| 282mg 15mg 88.1% VitC 78,66 mg | 100mg “21.3% CONCLUZI : = alimentatia a fost hipercalorica, in urma rezultatelor obfinute se constati dezechilibrata in principii nutritive existenfa unor greseli alimentare in cadrul prin exces de proteine i lipide si un lotului examinat, care constau in : deficit de elemente minerale care s-a = deficit in consumul de peste, fructe, constatat in special prin aplicarea cartofi, legume S%HC si 10%HC metodei chimice. "exces in consumul de came si in concluzie, alimentatia persoanelor de Preparate din carne, branzeturi, varsta a Il-a necesit unele ameliorari in eguminoase uscate, derivate de vederea prevenirii cresterii ponderale i a cereale precum si de zahar si unor carenje de siruri minerale (K si Mg) si produse zaharoase vitamina C. BIBLIOGRAFIE 1. Gavat V. ~ Alimentatia si patologia nutritionala, Ed. ,,Gr. T. Popa” ULM.F. Iasi, 2003 2. Basdevant A., Laville M., Lerebours E. ~ Traité de nutrition clinique de ladulte. Médecine-Sciences Flammarion, Paris, 2001 3. Whitey E.N., Rolfes S.R. ~ Understanding Nutrition, 7th edition, West Publishing Company, 1996 4. Gavat V., Indrei L. — Alimentafia omului sinatos. Ed. Contact International, lasi, 1995 5. Gavat V., Albu A., Voroniuc O., Indrei L.L., Scumpu D., Neamfu G. — Igiend. Lucrati practice, Litografia U.M.F. lasi, 1998 75